DOCSLIB.ORG

Simbolismul European

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Simbolismul European Seminarul Teologic Ortodox „Sfântul Grigorie Teologul” Craiova Simbolismul european - Studiu de caz – Îndrumător: Prof. Delcea Tanţa Elaborat: Lăzărescu Ionuţ-Valentin Muscalu Victor-Dănuţ Craiova 2015 Cuprins Introducere Simbolismul european Reprezentanţii simbolismului european Simbolismul românesc Reprezentanţii simbolosmului românesc Temele şi motivele simbolismului Concluzii Bibliografie I. INTRODUCERE Definiţie. Simbolismul este un curent literar apărut în Franţa la sfârşitul secolului al XIX- lea, ca o reacţie împotriva poeziei retorice a romanticilor, a impersonalităţii reci a parnasienilor1 şi a naturalismului. Schimbarea structurii personalităţii umane din epocă determină necesitatea unei schimbări estetice. Astfel, poezia simbolistă este una exclusiv a sensibilităţii pure. Ea se reflectă pe sine; nu comunică, ci se comunică. Obiectul poeziei simboliste îl constituie stările sufleteşti nelămurite, fluide, vagi, muzicale, care sunt transmise prin folosirea analogiei, sugestiei, folosindu-se un limbaj poetic inedit. Ca obiect al artei este proclamat domeniul impalpabilului şi al imaginarului, subconştientul; aplecarea către stări sufleteşti nedefinite, are ca reprezentări: neliniştea, nevroza, plictisul, spleenul, oboseala, angoasa, disperarea, amărăciunea, macabrul, exotismul, etc. Atitudinea comună a simboliştilor de pretutindeni este respingerea mediocrităţii, a platitudinii unei societăţi stăpânite de valorile materiale; între societate şi nonconformismul scriitorului se deschide abisul. Simbolismul reprezintă o reacţie antipozitivistă şi antiraţionalistă. Poeţii simbolişti vor prelua din şcolile anterioare tot ce se potrivea spiritului lor neliniştit şi dornic de „altceva” decât ceea ce le putea oferi mediul ambiant şi vor fi receptivi la tot ce este nou în domeniul filozofiei, al picturii, al muzicii, al ştiinţelor şi al artelor în general. Sunt preţuiţi în special Vilon ,Racine, Chateaubriand, Nerval, Lamartine. Simbolişti preiau idei filozofice din Fichte, Hegel, Schelling, Schopenhauer, sunt atraşi de poezia lui Novalis, a lui Poe şi Whitman, de arta orientală. Având multe asemănări cu simbolismul francez, simbolismul românesc nu este o simplă variantă a lui. El a apărut şi s-a dezvoltat în cu totul alte condiţii social-istorice şi mai ales în cu totul alt context literar. Simbolismul românesc nu a avut un caracter antiparnasian,ci şi-a asimilat parnasianismul. Trăsături. Simbolul este considerat elementul de bază al poeziei simboliste, element ce dă şi numele curentului. Simbolul este doar un substituent ce înlocuieşte expresia directă şi mediază cunoaşterea pe calea analogiei şi a convenţiei. În literatură, simbolul a existat în toate epocile, însă simbolismul se diferenţiază de alte curente prin faptul că are multiple semnificaţii în contextul poetic. De asemenea, la baza tehnicii simboliste stă sugestia, calea poetică de realizare a simbolului şi de exprimare a corespondenţelor, a legăturilor ascunse dintre lucruri, a stărilor vagi, nelămurite. Poeţii simbolişti nu descriu, ci comunică senzaţii corespunzătoare unor stări sufleteşti. Aşadar, poezia despre corăbii, mări, insule esxprimă tentaţia depărtării şi dorinţa de singurătate. 1 Parnasianism – curent literar apărut în Franţa în a doua jumătate a secolului al XIX-lea ce cultivă o poezie descriptivă, rece, impersonală, eliberată de afectivitate. Corespondenţele sunt afinităţile invizibile dintre diferitele părţi ale universului, care se traduc la nivelul înţelegerii textului prin simboluri. În această categorie intră şi anlogiile între senzaţii, emoţii şi tonuri. Alte trăsături ale esteticii simboliste sunt: sinestezia, muzicalitatea şi înnoirea orizontului tematic. Temele, motivele şi simbolurile specifice sunt: singurătatea, reveria, toamna şi ploaia, oraşul, boala, moartea, decorul macabru, declinul, culorile, parfumul, reosul, parcul, etc.2 Un element definitoriu al poeziei simboliste îl reprezintă căutarea muzicalităţii exterioare, obţinută nu numai prin ritmuri şi rime perfecte, ci mai ales prin repetiţia obsedantă a unor cuvinte, a anumitor vocale sau a refrenului. Marea invocaţie a simboliştilor în materie de prozodie o constituie introducerea în poezie a versului liber, însă nu toţi poeţii simbolişti au renunţat la versificaţia clasică (Mallarme, Verlaine, Rimbaud). Pentru crearea sugestiei, simboliştii folosesc adeseori versul liber, care exprimă nestingherit de rigorile prozodiei mişcările intime ale sentimentului poetic (muzica interioară); Paul Verlaine: Muzica înainte de toate. Simboliştii au predilecţie pentru anumite teme şi motive precum: iubirea, nevroza, târgul provincial ca element al izolării, natura ca loc al corespondenţelor.3 II. SIMBOLISMUL EUROPEAN 2 A. Costache, F. Ioniţă, M.N. Lascăr, A. Săvoiu, Limba şi literatura română – manual pentru clasa a XI-a, editura ART, Bucureşti, 2009, p.203-205 3 L. Paicu, M. Lupu, M. Lazăr - Literatura română: pregătire individuală pentru proba scrisă – examenul de bacalaureat, editura ART, Bucureşti, 2012 p.166-167 Primele semne ale unei noi mentalităţi estetice, modernismul, în sensul său cel mai cuprinzător, apar în Franţa, în poezia lui Baudelaire. Abia la 18 septembrie 1886, Jean Moréas publică în suplimentul literar al ziarului „Le Figaro” o scrisoare intitulată Le Symbolisme, devenită manifestul literar al noii mişcări. Aceste propune numele curentului simbolist ce provine din grecescul σίμβολου, care se traduce semn. Ulterior întemeiază împreună cu Gustave Kahn revista Le Symboliste. Numele propus de Moréas se va impune în faţa denumirii orientării moderniste lansate de grupa lui Paul Verlaine. Şefii recunoscuţi ai şcolii simboliste sunt Verlaine şi Mallarmé. Reprezentanţi de seamă ai curentului simbolist sunt: francezii Arthur Rimbaud, Paul Verlaine, Stéphane Mallarmé, Jean Moréas; belgienii Emile Verhaeren, M. Maeterlinck; germanii Stefan George, Rainer Maria Rilke; spaniolii Rubén Dario, Antonio Machando şi italianul D’Annunzio.4 În Franţa versul liber a fost introdus de Gustave Kahn. Rene Ghil utilizează şi el versul liber, încercând să substituie sensul noţional al cuvintelor expresivitatea lor muzicală. Versul clasic apare multor poeţi simbolişti ca insuficient, rima este considerată ca o simplă convenţie, de aceea, ei ajung la concluzia că sfoara asimetrică, cu versificaţie liberă, în ritm variabil, corespunde muzicii interioare. Versul liber produce efecte muzicale deosebite. Reprezentaţii simbolismului european Charles Baudelaire (1821-1867) este precursorul poeziei simboliste, întemeitorul poeziei moderne franceze. El se situează la răspântia din care poezia se desparte de romantism, alegând definitiv calea modernismului. Baudelaire încalcă flagrant principiile estetice ale epocii când conferă alt scop artei: explorarea părţii ascunse a lumii, dezvăluirea impalpabilului, depăşirea aparenţelor şi sondarea adâncimilor universului.În mod deliberat, poetul caută o „estetică a profunzimilor”, iar coordonatele fundamentale ale viziunii sale sunt: adâncul, oceanul, marea, infernul.Imagini ale vidului(golul, prăpastia) apar cu mare frecvenţă în universul săn poetic şi sugerează stari de disperare, de aliernare şi de cădere în absurd. În vocea sa se auzeau italice si majuscule initiale.Gesturile sale erau încete, rare, sobre, ţineau mâinile apropiate de trup, căci avea oroare de gesticulaţia meridională.Nu-i plăcea nici vorbirea volubilă, iar răceala britanică i se părea de bun-gust. Paul Verlaine (1844-1896) este privit de simboliștii francezi ca șef al curentului. Acesta acordă o importanţă deosebită efectelor muzicale ale versurilor, rezultată din repetiţii de cuvinte, din folosirea refrenului sau a vocalelor repetate în mod obsedat, ca în Cântec de toamnă, care prin traducere nu-şi poate păstra întregul efect muzical din textul original. 4 Ibidem, p. 203-204 Poezia sa este constituită din întrebări neclare, visuri inconştiente, tristeţi, aspiraţii, stări melancolice etc. Stéphane Mallarmé (1842-1898) a fost un alt maestru recunoscut al şcolii simbolistice. Poet cu o formaţie intelectuală mai solidă, un temperament mai calm şi echilibrat, Mallarmé, este dezgustat de viaţa banală şi vulgară, din care vrea să evadeze: Ah! carnea-i tristă iar cărţile, citite toate./Să fug, să fug de-aici! Simt păsări îmbătate/Ce zboară printre spume şi bolţi nemaivăzute!/Nici vechi grădini, nici parcuri în ochii mei răsfrânte/Nu pot reţine-un suflet, din plin scăldat de mare/O, nopţi! Nici chiar lumina pustie-a lămpii clare/Pe foaia mea nescrisă cu albul ei de pază,/Nici tânăra femeie cu pruncul ce-alăptează.(Briză marină) Astfel, ca şi în cazul celorlalte curente literare şi culturale, locul apariţiei simbolismului este Occidentul, implicit Franţa. III. SIMBOLISMUL ROMÂNESC Simbolismul românesc ia naştere într-un moment aproape sincronic celui european: spre deosebire de clasicism sau romantism, ale căror ecouri dunărene apar la o oarecare distanţă de timp, simbolismul are şansa de a găsi o literatură română europenizată ca spirit. Afirmat prin Alexandru Macedonski şi cercul Literatorul, simbolismul românesc ne apare astăzi dezvoltat sub un destin curios. Până în 1900, are o existenţă mai degrabă subterană şi un statut semi-oficial. De la reprezentanţii Junimii până la scriitori din jurul revistei Contemporanul, toţi au exclus-o din rândul artei sub diverse pretexte. Astfel, prima generaţie simbolistă românească, pe care o putem numi macedonskiană, a avut un număr mic de autori valoroşi. Pe lângă titanul poeziei simboliste mai amintim încercările firave ale lui Traian Demetrescu, Bonifaciu Florescu,
Load more

Recommended publications
  • Retorica Poeziei Simboliste
    MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA SIBIU FACULTATEA DE LITERE ŞI ARTE RETORICA POEZIEI SIMBOLISTE REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT Coordonator ştiinţific: Prof. Univ. Dr. D.H.C. mult. VICTOR V. GRECU Doctorand: NICOLETA ALBU SIBIU 2013 REZUMAT RETORICA POEZIEI SIMBOLISTE Cuvinte cheie Simbolismul românesc, simbolismulfrancez, teoretizarea simbolismului, receptarea critică a simbolismului, retorica poeziei simboliste, studiu statistic, corespondențe, muzicalitate, poezia evaziunii, poezia orașului. Rezumat Alegerea momentului simbolist ca subiect al lucrării de faţă este justificată de fascinaţia pentru poezie,completată de pasiunea pentru decriptarea atmosferei misterioase a începuturilor, a momentelor istorice de cotitură.Simbolismul francez, la sfârşitul secolului XIX,este momentulcare a dus la prefacerea poeziei având un rol decisiv în istoria arteimoderne. Alegerea retoricii, ca punct central al prezentului demers, își găsește explicația în virtutea de a fi mereu în pas cu realitatea prezentului.În momentele de criză, retorica manifestă o capacitate evolutivă remarcabilă adaptându-și doctrina la actualitate. Privit în ansamblu, simbolismul reprezintă un moment din istoria literaturii, în care creatorul de artă trebuie să-şi reevalueze poziția forţat de mediul mereu în schimbare și deun nou tip de conştiinţă. Putem spune că simbolismul adaptează retorica textului poetic, noilor vremuri pregătind-o pentru saltul către modernitate. Am dorit să insistăm asupra principalelor aspecte responsabile de esenţa ideologică a
    [Show full text]
  • The Creative-Inventive Use of Colors in Rural Tourism Marketing Strategy
    Lucrări Ştiinţifice – vol. 56 (2) 2013, seria Agronomie THE CREATIVE-INVENTIVE USE OF COLORS IN RURAL TOURISM MARKETING STRATEGY Marilena DONCEAN1 [email protected] Abstract Color, as a feature particular to all things, is an important component not only of the interiors of accommodation facilities, the countryside, and organic food but also of our emotional state. Experts argue that the Romanian saying “the greatest geniuses were born in the countryside” is not accidental, as the varied color space of the rural village, in contrast to the grey cities, provides for superior mental development. Color is particularly important in rural tourism as it decorates tourist accommodation such as villas, chalets, tourist stops, agro-tourist bungalows, campsites, holiday villages, as well as catering facilities (restaurants, bars, bistros) and clubs, summer gardens, terraces, etc. Color can perfect or, conversely, ruin an interior decoration project, therefore choosing a proper color palette may be a challenge. Keywords: color, color schemes, color symbolism, accommodation facilities, rural tourism. way forward. A sun - in a billion colors”, writes Introduction poet Michael Celarinu. In fact, sun’s light does not contain billions of colors, as the poet states: All the elements of the universe (plants, sunlight is a set of electromagnetic waves in volcanoes, animals, rocks, seas, objects, people, several colors. When the rays of light coming etc.) are composed of atoms, which emit a from the sun pass through raindrops, a strange vibration that, in turn, generates an phenomenon occurs whereby water droplets electromagnetic field called energy. Color is pure separate light into 7 colors, separated from each energy and as such emits vibrations which all other in an amazing band called the human beings issues perceive consciously, yet electromagnetic spectrum, thus explaining the most often unconsciously, through the senses.
    [Show full text]
  • STUDII ŞI CERCETĂRI ŞTIINŢIFICE SERIA FILOLOGIE Nr. 37 2017
    STUDII ŞI CERCETĂRI ŞTIINŢIFICE SERIA FILOLOGIE Nr. 37 2017 Copyright 2017, Editura „Alma Mater”, Bacău, România ISSN 1224 - 841X ISSN-L 2559 - 3455 All rights reserved Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău Facultatea de Litere STUDII ŞI CERCETĂRI ŞTIINŢIFICE SERIA FILOLOGIE Plurilingvism şi interculturalitate Simbol(ism) şi (re)prezentare 2017 Editura „Alma Mater”, Bacău STUDII ŞI CERCETĂRI ŞTIINŢIFICE. SERIA FILOLOGIE Revistă a Facultăţii de Litere, Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău Redactor-şef: Vasile Spiridon Comitet editorial: Nicoleta Popa Blanariu, Violeta Popa, Adrian Jicu, Petronela Savin, Florinela Floria, Mihaela Hriban Redactori de număr: Petronela Savin, Florinela Floria, Mihaela Hriban Asistenţă lingvistică (limba engleză): Ioana Boghian Coordonator de număr: Nicoleta Popa Blanariu Comitetul ştiinţific Alexandru Boboc, Academia Română Solomon Marcus, Academia Română Eugen Simion, Academia Română Simona Bealcovschi, Université de Montréal Florica Bodiştean, Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad, România Maria Carpov, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi, România Mihaela Cernăuţi-Gorodeţchi, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi, România Tatiana Ciocoi, Universitatea de Stat din Moldova, Chişinău, Republica Moldova Mircea A. Diaconu, Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava, România Liviu Dospinescu, Universitatea Laval, Québec, Canada Stelian Dumistrăcel, Institutul de Filologie „A. Philippide” Iaşi, Filiala Academiei Române Amos Fergombé, Universitatea Artois, Franţa Gabriela Haja, Institutul de Filologie
    [Show full text]
  • Decadenta in Literatura Romana
    ACADEMIA DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI INSTITUTUL DE FILOLOGIE CENTRUL DE LITERATURĂ ŞI FOLCLOR Cu titlu de manuscris C.Z.U.: 821.135.1.09”19”(0433) ADRIAN CIUBOTARU Decadenţa în literatura română Specialitatea 10.01.01 – Literatura română Teză de doctor în filologie Conducător ştiinţific: Acad. Mihai CIMPOI, dr. hab., prof. univ., cercet.________ Autor: Adrian Ciubotaru________ Chişinău, 2009 1 INTRODUCERE În cadrul modernităţii literare şi artistice, decadenţa reprezintă unul din cele mai controversate şi incitante fenomene, atît pentru criticii şi teoreticienii literaturii, cît şi pentru culturologi, psihologi, antropologi, esteticieni sau filozofi, pentru toţi cei care studiază limbajul (- le) unei epoci în care continuăm să trăim, împărtăşind, reconfigurînd sau negînd valorile, realizările şi contribuţiile acesteia la imaginea actuală a lumii. Prolegomene la decadenţă. Actualitatea temei. Precizări terminologice. Lucrarea de faţă îşi propune să trateze o problemă a istoriei literaturii naţionale legată de apariţia, manifestarea, dezvoltarea şi emergenţa fenomenului estetic al decadenţei sau, cu un termen ceva mai apropiat de specificul domeniului nostru de cercetare, al decadentismului, identificabil în operele scriitorilor de orientare postromantică, antitradiţionalistă, modernizantă şi estetizantă de la sfîrşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea. Mai multe decenii în urmă, problemele „decadenţei” şi „decadentismului” păreau, cel puţin în contextul literaturii noastre, rezolvate. Mă refer îndeosebi la acea critică a
    [Show full text]
  • Reprezentări Ale Boemei Literare Și Artistice În Memorialistica Românească1
    Reprezentări ale boemei literare și artistice în memorialistica românească1 Diana BLAGA Keywords: literary and artistic bohemia; memoires; mythobiography; Paris; café life Cu origini în spațiul geografic și cultural francez, boema literară și artistică s-a răspândit în afara acestui teritoriu printr-un proces de transfer determinat de o serie de circumstanțe. Caracterul cosmopolit al Parisului, capitală a republicii literelor, loc de atracție pentru artiștii de pretutindeni și, prin urmare, locul în care boema a cunoscut maxima eflorescență, este unul dintre factorii determinanți ai procesului de difuziune culturală a boemei. Etapa exportului este, însă, precedată de un proces de fixare și de legitimare a boemei literare și artistice ca model de organizare social- literară, proces realizat pe cale discursivă. Este vorba despre un discurs despre propria existență și despre propriile personaje, un discurs aparținând boemilor și celor care au luat contact cu ei, situat la limita dintre realitate și ficțiune. Difuziunea fenomenului presupune și o selecție intrinsecă a elementelor care îl constituie la origini. Culturile destinatare vor opera o triere a acestora, adaptând fenomenul la propria stare socio-culturală și spirituală. Pentru o prezentare a boemei conturate în spațiul românesc, este necesară o schițare a fenomenului originar, a procesului legitimator care a determinat și difuziunea acestuia. Matricea mitului boemei se află în romanul autobiografic al lui Henri Murger, Scene din viața de boem, care va oferi modelul pentru „personajul”
    [Show full text]
  • Toamna-Iarna 2020 | 3
    135 de ani de la naştere Mircea COLOȘENCO [București] LIVIU REBREANU. „CRĂIŞORUL” – ROMANUL RĂSCOALEI LUI HORIA, CLOŞCA ŞI CRIŞAN 1 Ce l-a determinat pe Liviu Rebreanu spre -1940), Liviu alegerea subiectului cu iz medieval al Crăişoru- Rebreanu a realizat Crăişorul - lui? În cariera sa de romancierdopere: Ion (1920 Pădu- Noi, ardelenii, în lunga noastră viaţă despărţi- rea spânzuraţilor după ce îi apăru tă, nRăspunsul-am cunoscut îi aparţine: decât doi eroi naţionali: pe seră cele două capo - (1940) şi - Horia„ – Crăişorul şi pe Avram Iancu – Craiul Mun- (1922), pentru prima oară, ţilor. Horia a fost mai bătrân şi a fost ucis cu roata Academia- Română acordându i Premiul Năstu- şi a rămas Crăişorul nostru; Iancu a fost, în plină rel, pentru aCrăişorul doua oară, (1929), Societatea nici el Scriitorilor ca autor, tinereţe, Craiul Munţilor, apoi a trăit mulţi ani de niciRomâni criticii i a literaridecernat nu „Marele s- Premiu al Romanu chinuri şi a murit nebun. Eroii noştri au fost ursiţi lui”. Despre – şi martiri. Eroismul i-ar fi înălţat numai, pe când au lăsat impresionaţi atât- suferinţele i-au identificat cu mulţimea cea mare de mult. Oricum, în epica rebreniană figurează ca a poporului, el însuşi îndurător al tuturor umilin- fiind unicul roman istoric. De altfel, în pluralitati- ţelor şi durerilor 3. tea modurilor romaneştiIon de abordare,Răscoala el a vizat „tot timpul construcţii în chei diverse,Pădurea perspec spânzu- Crăişorul (1929),” Liviu Rebreanu a publicat o raţilorve şi soluţii noi. Dacă în şi frapează scriere:Dar, înainteRăscoala de moţilor a concepe şi a scrie romanul ideeaCrăişorul de epos contemporan,Adam în şi Eva trece în primul plan examenul psihologic,- Horia, Cloşca şi Crişan (Bucureşti, Editura A.
    [Show full text]
  • Alexandru Macedonski Și Concepția Sa Despre Versificație
    THEORY, HISTORY AND LITERARY CRITICISM Alexandru Macedonski și concepția sa despre versificație Florina-Diana Cordoș Abstract: This article presents Alexandru Macedonskiʼs contribution to Romanian literature concerning the promotion of new literary tendencies – at the beginning in those times – Symbolism and Parnassianism. In this study I brought into discussion the vocation of “Mecenas poet” that Macedonski had in the literary space of Bucharest after the foundation of the society Literatorul. I also presented in this paper the Macedonskiʼs conception on versification. His ideas were published in the pages of the magazine “Literatorul”, in the colection entitled Arta versurilor. I highlighted here his activity as a promoter and guider in the Romanian literary space, because this is a quality that makes him radically different from his contemporaries. Keywords: prosodic elements, free verse, lines, rhyme, rhythm, metre Cenaclul literar și revista „Literatorul”. Receptarea și asimilarea unei noi direcții poetice În ianuarie 1880 a luat ființă în București societatea literară și revista „Literatorul”, al căror fondator a fost Alexandru Macedonski. Apariția acestei publicații a marcat începuturile poeziei române moderne, sub forma simbolismului și a parnasianismului. Cenaclul a reprezentat la vremea sa un important ferment literar, dedicat în totalitate poeziei, primul de acest fel din istoria literaturii române. Acesta a jucat un rol major în biografia poetului nostru, deoarece constituie în același timp și un aspect însemnat al laturii sale estetice, dar și etice. Tudor Vianu afirmă că „poeziile lui Macedonski sunt pline de strigătele durerii de a se ști singur într-o lume în care ne pândesc vrăjmașii și în care virtuțile omului nu numai că nu sunt recunoscute și răsplătite, dar sunt mai degrabă pricina nefericirii celui care le practică” (Vianu, 1974: 203).
    [Show full text]
  • Scriitori Români De Expresie Străină Traducători Ai Operelor Româneşti: Cazul Andrei Codrescu
    SCRIITORI ROMÂNI DE EXPRESIE STRĂINĂ TRADUCĂTORI AI OPERELOR ROMÂNEŞTI: CAZUL ANDREI CODRESCU ROMANIAN FOREIGN LANGUAGE WRITERS - TRANSLATORS OF ROMANIAN LITERARY WORKS: THE CASE OF ANDREI CODRESCU Luiza MARINESCU1 https://doi.org/10.52744/9786062613242.18 Rezumat: În tradiţia literaturii şi a alcătuirii istoriilor literare există datina integrării în conţinutul acestora a operelor publicate în limba respectivă şi în ţara respectivă pentru prima dată. Ca urmare scriitorii de origine dintr-o anumită ţară, de expresie străină sunt de cele mai multe ori uitaţi, pe motiv că sunt revendicaţi de literaturile din limbile de adopţie ale creaţiilor lor. În cazul literaturii române, există mai multe generaţii de scriitori cu exprimare multilingvistică. Dacă în perioada medievală limba de cultură folosită de anumite cancelarii şi curţi a fost diferită de limba română, scriitorii respectivi au reuşit să devină cunoscuţi mai ales prin intermediul limbii internaţionale de cultură a momentului şi a locului. Capitolul de faţă analizează cazul lui Andrei Codrescu, un scriitor care a transformat experienţa exilului într-o carieră universitară profitabilă, în lumina literaturii pure. Cuvinte cheie: Literatura română; Exil; Literatura americană; Literatura ebraică; Literatura contemporană Abstract: The literary tradition and the production of literary histories has long focused upon “national literature,” which is to say those works written in the tongue of the country in question. As a result, writers of Romanian origin who lived in a foreign country and wrote in the language of their host country were often overlooked by Romanian critics, because such writers were considered to be exponents of the national literatures of the foreign countries in which they resided.
    [Show full text]
  • Întoarcerii La Sine. Acesta E Narcisismul Secundar. Odată Ce Nu
    întoarcerii la sine. Acesta e narcisismul secundar . Odat ă ce nu poate fi satisf ăcut, el duce la apari ţia nevrozelor şi abaterilor sexuale de tot felul. Narcisismul secundar este caracteristic personajelor din alte proze scrise de Donici, ca, de pild ă, muzicianul din nuvela Requiem . E de observat c ă şi acest personaj e un om de crea ţie. În dorin ţa de înfrângere a timpului, muzicianul caut ă portretul s ău din copil ărie. În clipa când ajunge la începuturi, adic ă la copilul Artur Nichi ş „în bluz ă de matelot”, muzicianul, ca şi Dorian Gray al lui Oscar Wilde, descoper ă moartea, căci Narcis nu poate, cu toate iluziile sale, s ă o înving ă. Fugind de moarte, el, de fapt, alearg ă spre ea. Chemarea lui Artur Nichi ş din portret este, de fapt, chemarea mor ţii. Crea ţia artistic ă presupune o izolare temporar ă de lume, de toate fiin ţele, mergând de la neglijare la sacrificarea lor. Poetul lui Donici î şi asum ă izolarea narcisiac ă nepatogen ă caracteristic ă artistului. Acest tip de narcisism este unul clar asumat, care duce la o dram ă existen ţial ă cople şitoare. Basmul Poet şi Femeie demonstreaz ă un tip inedit de gândire artistic ă. Prin utilizarea unui limbaj colorat şi plin de sev ă, scriitorul este recalcitrant la etichet ări şi delimit ări stricte. În acest mod, energiile creatoare ale scriitorului se inspir ă din romantism, simbolism şi expresionism, formând o simbioz ă nea şteptat ă. Opera sa manifest ă o exuberan ţă a imagina ţiei formând un contrast cu ra ţiunea tradi ţional ă.
    [Show full text]
  • Cronica Şi Via a Ştiin Ific
    CRONICA ŞI VIAA ŞTIINIFIC Expoziia Andreas Groll. Wiens Erster Moderner Fotograf, 1812–1872, Wien Museum Karlsplatz, Viena, 21 octombrie 2015–10 ianuarie 2016 La Wien Museum a fost deschis expoziia Andreas Groll. Wiens Erster Moderner Fotograf, 1812–1872 (Andreas Groll. Primul fotograf vienez modern, 1812–1872). Prin aceast foarte interesant i complex expoziie, frumoasa capital a Austriei a putut s-i descopere devenirea dintr-un ora medieval i, pe alocuri, baroc, într-o metropol modern, fapt ce s-a petrecut în a doua jumtate a secolului al XIX-lea i a fost suprins, metodic, pe clieul de sticl cu colodiu umed de inspiratul meter fotograf. De aceeai vârst cu Szathmari al nostru i, în multe privine, asemntor ca traiect al carierei, Groll a fost un documentarist prin vocaie, un vizionar care i-a dat seama de importana imaginii ca mijloc de tezaurizare, pentru viitorime, a etapelor modernizrii oraului capital, a rii i a imperiului, deoarece nu s-a limitat s fotografieze doar în Viena ci i în alte orae importante, ajungând pân în regiuni îndeprtate, de la grani, cum era Banatul. Fiu al unui grdinar, se nscuse pe 30 noiembrie 1812, la Viena (Fig. 1). Între 1835 i 1844 a lucrat în laboratorul de chimie al Institutului Politehnic i s-a familiarizat cu substanele, cu retortele, lmpile cu spirt i eprubetele, fapt ce l-a ajutat mai târziu în activitate sa foarte specioas. Tranzlarea spre fotografie a fost, astfel, fireasc i facil. Din 1842 dateaz prima imagine cunoscut ca fiind executat de Groll, un portret dagherotipic, iar în 1847 a fcut primele calotipii (negative pe suport de hârtie ce puteau fi copiate, tot pe hârtie sensibilizat cu sruri de argint spre a obine un pozitiv).
    [Show full text]
  • Revista „Vitraliu", Editată La Centrul De Cultură George Apostu Din Bacău
    PERIODIC AL CENTRULUI CULTURAL INTERNAŢIONAL "GEORGE APOSTU"- BACĂU • ANUL XIX, NR. 3-4 (37), NOIEMBRIE 2011 • LEI3,50 .... u > o =- 0 =­ = <:::: = � Q= u "Finis ... Istoria contemporană ... E timpul. .. toţi nervii mă dor... O, vino odată, măret' viitor." George BACOVIA, "Poemă finală" www.cimec.ro Prietenilor mei Dan PETRUŞCĂ Născuţi demult şi într-o vineri îndrăgostiţi amanţi şi tineri ne alegeam cumplite bone dintre venere sau madone şi voalul rochia pe rând pe trup alunecau şi când în jos de moarte să se împle nu prea credeam să ni se-ntâmple urcam de-a buşilea pe-un dâmb sau drept mergeam pe drumul strâmb prin nouri de ţigări prin scrum puţeam a votcă şi parfum a piele de copil a miel la zâna Vineri în măcel şi-n cârciumă privindu-ne că loc sfânt era de bibliotecă pentru nebuni şi pentru ţânci adulmecam şliţuri adânci dar ne gândeam numai la ea şi trăiam pe ruptelea ne-alintam ne prefăceam că aveam ŞI ce n-aveam cam toţi şi fiecare-n parte jucam cuvintele-ntr-o carte nescrisă încă şi-n biserici oficiamîn loc de clerici în aşteptarea ei acasă o inventam din fum să iasă şi Gheorghe Mircea Bathazaur cemând buricul ei de aur cu Victor Constantin Ioan scurmând prin zile lungi din an şi-n timp ce-o aşteptam să vină dospea cenuşă pe retină abia şoptea Iar no1 pe ea o tot pândeam lângă perdea bătrâni imberbi şi jucăuşi eu m-ascundeam pe după uşi şi răsucit şi clipocind să nu adorm şi să o prind s-o văd cum noaptea se dezbracă între oglinzi de promoroacă doar pentru mine ş1-n oraş toţi gunoierii în făraş adună solzi din umbra mea de-atunci se-ntoarce şi mă ia în brate reci cu fierbinteală mă-nfaşă în pelinci de' gală în vreun salon fardat nas roşu pălărie şalvari de bufon seară de seară la circ la teatru prin scuaruri şi trenuri flămânde-ntr-o gară pufnindşuierând galopând spre o destinaţie necunoscută zic drace taci şi bea cucută.
    [Show full text]
  • Gidni 2 Literature 402 Coordinates of The
    GIDNI 2 LITERATURE COORDINATES OF THE MINULESCIAN SYMBOLISM Mihaela Stanciu, Assist., PhD, Technical Construction University of Bucharest Abstract: Ion Minulescu started as a writer when the symbolism was already imposed in theory. The year 1908 can be called ŖThe Minulescu Yearŗ, as the poet succeeded in revolutionizing the literary world of those times through his paradoxes, as well as through his own personality, which on one hand would irritate, and on the other hand it would cause a great impression. The whole Minulescian work entails a full familiarity with the reader. It implies the presence of an audience that is willing to warm up, to feel resoundingly, and to burst into cheers. His familiar and theatrical style helps him build bridges of feelings towards the audience, putting a real acting talent in the interpretation of his lyrics. Keywords: symbolism, poetry, musicality, mystery, neologism Momentul Ion Minulescu se instalează după ce simbolismul fusese deja teoretizat de Alexandru Macedonski, Ovid Densusianu sau Ștefan Petică în Literatorul, Vieața Nouă și alte reviste cu bătaie mai mică, precum Grădina Hesperidelor a lui Al. T. Stamatiad, Orizonturi noi a lui George Bacovia, Versuri şi proză,Simbolul, Fronda, Farul şi Absolutio. Nume precum I. M. Raşcu, Mircea Demetriade, Traian Demetrescu, Iuliu Cezar Săvescu ne indică o rezonanță cu acest curent, însă astazi Ion Minulescu și George Bacovia sunt „consideraţi, în genere, cei mai autorizaţi reprezentanţi ai simbolismului românesc‖.1 Articole precum ,,Despre logica poeziei‖ sau ,,Poezia viitorului‖ sunt considerate astăzi cheile de boltă pentru evoluția curentului simbolist. Un rol stenic l-au avut și serile literare macedonskiene: „În cunoscutul cenaclu al Literatorului, au fost reunite generaţii de poeţi, cu deosebire tineri, mulţi ajunşi scriitori de valoare.
    [Show full text]