DOCSLIB.ORG

De La Caragea La Covid-19

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
De La Caragea La Covid-19 REVISTà LUNARà DE CULTURà A SOCIETÃÞII SCRIITORILOR TÂRGOVIªTENI Anul XXI, Nr. 11-12 (248-249) noiembrie-decembrie 2020 Editatã cu sprijinul Consiliului Local Municipal ºi al Primãriei Municipiului Târgoviºte Apare sub egida Uniunii Scriitorilor din România De la Caragea la Covid-19 Citesc într-un cotidian (printat) a cãrui deontologie este fãrã cusur ultimele date (final de noiembrie) despre pandemia Covid-19. Înspãimântãtor: 55 367 732 de cazuri din care 1 332 765 sunt decese, 38 507 343 sunt pacienþi vindecaþi; un european moare la fiecare 17 secunde din cauza teribilului virus. Dacã la început, pentru unii mai ales pentru emiþãtorii de teorii conspiraþioniste totul pãrea o glumã, perfidul virus un fel de Ciuma lui Caragea botezat ca un agent intelligence când Sars-Co-V2, când Covid-19 sau 2019-nCoV, ameninþã sã carantinizeze întreaga Românie punând în pericol desfãºurarea la termen a parlamentarelor. Sã ne amintim cã târgoviºteanul Ion Ghica (avea un conac la Ghergani), liberalul de cinci ori prim-ministru, preºedinte al Academiei Române, coleg la liceul Sf. Sava în 1830 cu Grigore Alexandrescu prin care îi cunoaºte pe Iancu Vãcãrescu ºi Ion Heliade Rãdulescu, mai apoi la Paris, pe Vasile Alecsandri ºi Alexandru Ioan Cuza, a rãmas în literatura românã prin Scrisori ale lui Ion Ghica cãtre Vasile Alecsandri (Tipografia Academiei Române, Laboratorii Români, 1884) deºi este autorul a numai puþin de 20 de volume. Printre Scrisorile publicate în Convorbiri literare (1880-1887), Din vremea lui Caragea datatã Bucureºti, noiembrie 1879, un fel de jurnal a epidemiei ce a precedat-o cu doua secole pe cea pe care o traversãm. În 1812, fanariotul Ioan Gheorghe Caradja (1812-1818) intra cu alai domnesc în Bucureºti, Ion Ghica, în scrisoarea amintitã, consemnând cã intrarea acestui domn în Bucureºti a coincis cu câteva calamitãþi: Chiar în noaptea instalãrii sale, palatul domnesc de la Mihai-Vodã din Dealul Spirei a ars pânã în temelie ºi Curtea domneascã a devenit Curtea arsã pânã în ziua de astãzi; iar a doua zi, la 13 decembrie, s-a ivit ciuma între oamenii veniþi cu Vodã de la Þarigrad. A fost în multe rânduri ciumã în þarã dar analele României nu pomenesc de o boalã mai groaznicã decât «ciuma lui Caragea»! Niciodatã acest flagel n-a fãcut atâtea victime! Au murit pânã la 300 de oameni pe zi ºi se crede cã numãrul morþilor în toatã þara a fost mai mare de 90 de mii. Contagiunea era aºa de primejdioasã, încât cel mai mic contact cu o casã molipsitã ducea moartea într-o familie întreagã ºi violenþa era aºa de mare, încât un om lovit de ciumã era un om mort [ ] La fiecare poartã era câte un servitor pus acolo pentru târguieli [ ] Nimic nu intra în curte decât dupã ce se purifica la fum ºi trecea prin hârdãul cu apã sau prin strachina cu oþet. [ ] Dupã un an, cam prin decembrie, boala a început sã se domoleascã ºi lumea s-a readunat încetul cu încetul în oraº. O poveste cu final ce ne întãreºte optimismul noi deja am parcurs un an de severã pandemie. Dupã ce a cotropit S.U.A., Asia, parte din Africa, Europa, Sars-Co-V2 este pe punctul de a fi învins cultural doar de târgoviºteni pentru care 2020 a fost un an aniversar: Litere (20 de ani), Societatea Scriitorilor Târgoviºteni (15 ani), Bibliotheca (23 de ani). Bucurându-se de o participare ca în vremuri bune. Salonul literar al SST, Simpozionul naþional ªcoala de la Târgoviºte (ajuns la a opta ediþie), Moºtenirea Vãcãreºtilor (ediþia a LII-a) s-au mutat online iar scriitorii din SST au avut timp sã-ºi scrie cãrþile dezvoltând conceptul rezistenþã prin culturã verificat timp de aproape trei decenii în relaþiile culturale Târgoviºte-Chiºinãu. Aºadar sã rãmânem optimiºti. Mihai Stan REVISTà LUNARà DE CULTURà A SOCIETÃÞII SCRIITORILOR TÂRGOVIªTENI Marcã înregistratã OSIM ISSN 1582-0289 Publicaþie distinsã cu ORDINUL ZIARIªTILOR CLASA I AUR de cãtre Uniunea Ziariºtilor Profesioniºti din România (31.03.2010) Litere apare sub egida Uniunii Scriitorilor din România REDACÞIA DIRECTOR REDACTOR-ªEF SECRETAR DE REDACÞIE Tudor Cristea Mihai Stan Pompiliu Alexandru SENIORI EDITORI Niculae Ionel Marin Gherman Barbu Cioculescu Agnes Erich ªtefan Hostiuc Mihai Cimpoi Ana Dobre Florentin Popescu ªtefan Dorgoºan Marin Iancu TEHNOREDACTOR Ioan Adam Loredan Marcu Iordan Datcu Savian Mur Marian Popa Grigore Grigore Honorius Moþoc Vali Niþu TIPAR Alexandru Ancuþa Titi Damian REDACTORI ASOCIAÞI Vasile Bardan GRAFICà Daniela-Olguþa Iordache Mãdãlina Simionescu Iulian Filip Dumitru Ungureanu Emilia Motoranu Alexandru Coman George Coandã In memoriam: Victor Petrescu SUBREDACÞIA CHIªINÃU Margareta Bineaþã Iulian Filip Mircea Horia Simionescu Nicolae Scurtu Nicolae Dabija Mihai Gabriel Popescu Emil Stãnescu Vasile Romanciuc Mircea Constantinescu Corin Bianu Ianoº Þurcanu Henri Zalis George Toma Veseliu Aurelian Silvestru Gheorghe Buluþã Ion Mãrculescu Radu Cârneci Dan Gîju SUBREDACÞIA CERNÃUÞI Manole Neagoe Petre Gheorghe Bârlea Vasile Tãrâþeanu George Anca Mihai Miron Mircea Lutic Liviu Grãsoiu În atenþia colaboratorilor: Materialele trimise vor avea 2 sau 4 pag. A4 cu literã de 12 la un rând (o paginã=538 cuvinte; mai precis 3250 caractere fãrã spaþii, 3870 cu spaþii) Manuscrisele primite nu se returneazã. (Redacþia) Reproducerea parþialã sau integralã a unor articole din revistã fãrã aprobarea redactorului-ºef intrã sub incidenþa legii drepturilor de autor. ISSN on-line 2284-600X Potrivit art. 206 CP, responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine exclusiv Revista poate fi cititã ºi on-line la adresa semnatarilor acestora ca persoane individuale. www.bibliotheca.ro/reviste/litere LA MULTI ANI 2021! Bibliotheca Editura ureazã la mulþi ani partenerilor ºi cititorilor. LITERE 2 Revistã lunarã de culturã a Societãþii Scriitorilor Târgoviºteni LA MULÞI ANI 2021! Anul care a trecut (2020) a fost pentru cele trei entitãþi care reprezintã în fapt Târgoviºtea culturalã, unul al aniversãrilor: Editura Bibliotheca (23 ani), Litere. Revistã lunarã de culturã a Societãþii Scriitorilor Târgoviºteni (20 ani) alãturi de Societatea Scriitorilor Târgoviºteni (15 ani). Sunt vârste remarcabile pentru epoca tehnicistã pe care o traversãm în care, material, cultura scrisã ocupã un nemeritat ultim loc, accentuat negativ ºi de nefasta prezenþã a pandemiei cu Covid-19. Pentru noi, familia SST, anul 2020 a fost unul încãrcat de semnificaþii ºi împliniri pe care le-am trãit împreunã cu cititorii ºi colaboratorii noºtri aºa cum ne-au permis regulile impuse de pandemie. Cu prilejul acestor aniversãri, al Crãciunului ºi al Anului Nou, Consiliul director al SST (Mihai Stan, George Coandã, Victor Petrescu, acad. Mihai Cimpoi, Petre Gheorghe Bârlea, Emil Stãnescu, Vali Niþu, Dan Gîju, Iulian Filip, Constantin Voicu, Ion Mãrculescu, Corin Bianu, Grigore Grigore, Florea Turiac, George Toma Veseliu, Lucian Penescu, George D. Piteº) alãturi de redacþia revistei Litere ureazã pentru 2021 cãrþi de succes, satisfacþii alãturi de cei dragi, sãnãtate ºi zile îmbelºugate membrilor SST: Barbu Cioculescu, Simona Cioculescu, Florentin Popescu, Sultana Craia, Emil Vasilescu, Ianoº Þurcanu, George Corbu, Mircea Anghelescu, Nicolae Dabija, Vasile Romanciuc, Mihaela Ciocodeicã, Ion Bratu, Victor Davidoiu, Dinu Alexandrina, Christian Crãciun, Sebastian Drãgan, Daniela-Olguþa Iordache, Ion Gavrilã, Victor Mihalache, Alexandru Nicolescu, Ion Gh. Dumitru, Victor Negulescu, ªtefania Viorica Rujan, Bucur Serghie, Dumitru Ungureanu, Virgil Voinescu-Orãºanu, Ion Iancu Vale, Andrei Gheorghe, Alexandra Tomºa, Andreea Mihaela Gluh, Ion Sorin Ivaºcu, Nicoleta Cojoianu, Mihaela Doina Dimitriu, George Cãlin, Alin Zaharia, Mircea Bãdoiu, Nicolae Iºtoc, Alex Vâlcu, Anatol Covali, Niculae Ionel, Moise Paul Cristian Ioniþã, Constantin Predescu, Vasile Oneaþã, Adrian Georgescu, Cristian Buzeþel, Ivan Vasile Ivanoff, Niculae Nãbârjoiu, Manina Cerasela Leaºu, Horaþiu Radu Maniþi, Viorica Pop, Dumitru Radu Luca, Ana Baity, Ioan Viºan, Ioan George Canache, Flavia Stoica, Valeria Arsene, Titi Damian, Emanoil Toma, Mihai Antonescu, George Ioniþã, Vasile Barbu, Pavel Gãtãianþu, Ionel Stoiþ, Petru Onciu, Ioþa Bulic, Dãnuþ Drãghici, Tiberiu Popovici, Dimitrie Acea, Nicolae Gheyu, Ana Hâncu, Alin Vrãbiescu, Carmen Duvalmã, Gheorghe Râmboiu-Bursucani, Lucian Drãgoi, Florin Oprea Sãlceanu, Iulian Moreanu, Alexandru Bulandra, Nicolae Puiu Iliescu, Maria Mirea, Igor ªarov, Aurelian Silvestru, Dumitru Copilu-Copillin, Constantin P. Popescu, Costel Agache-Ram, Laurenþiu Ciprian Tudor, Vasile Groza, Adrian Melicovici, Iuliana Paloda-Popescu, Dorina Grãsoiu, Margareta Bineaþã, Nicolae Vasile, ªtefan Neagu, Marian Nicolescu, Adrian Lucian Scãrlãtescu, Corneliu Berbente, Agnes Erich, Iordan Datcu, Ion Hadârcã, Mihai Miron, Nicolae Rãdulescu, Mihail Octavian Sachelarie, Marin Neagu, Ana Dobre, Marius Adrian Culiþã, Alexandru Coman, Ecaterina Bazilescu-Chiriþã, Mihail Constantin Alexandru, Adrian Munþiu, Florea Iordache, Gheorghe Manole, Ioan Adam, Zaharia Potârniche, Savian Mur, Vilia Banþa, Constanþa Popescu, Dorin N. Uritescu, Emil Lungeanu, Vasile Bardan, Carmen Georgeta Popescu, Rãzvan Davidescu, Ecaterina Botoncea, Nicolae Ioan Dragu, Adrian Stângã, Ioan Burdulea, Titi Turcoiu, Sorin Bocioacã, George Bâgiu Secãreanu, Mirela Haralambie, Marian Vîlciu, Florian Tãnase, Flori Bungete, Gabriel Ion Degeratu, Elena Stan-Bãdulescu, Domnica Vãrzaru, Mihaela Banu, Ion Vasilescu, Ion Marian Niþã, Maria Panþuroiu, Vasile Didoacã Dojanã, Adrian Chiriþã (Kir Papas), Elena Oprea-Câmpina, Mihaela Mircea, Marin Iancu, Daniela Nãstase, Ilie Dobre, Gheorghe ªerban, Daniela Mihaela
Load more

Recommended publications
  • Retorica Poeziei Simboliste
    MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA SIBIU FACULTATEA DE LITERE ŞI ARTE RETORICA POEZIEI SIMBOLISTE REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT Coordonator ştiinţific: Prof. Univ. Dr. D.H.C. mult. VICTOR V. GRECU Doctorand: NICOLETA ALBU SIBIU 2013 REZUMAT RETORICA POEZIEI SIMBOLISTE Cuvinte cheie Simbolismul românesc, simbolismulfrancez, teoretizarea simbolismului, receptarea critică a simbolismului, retorica poeziei simboliste, studiu statistic, corespondențe, muzicalitate, poezia evaziunii, poezia orașului. Rezumat Alegerea momentului simbolist ca subiect al lucrării de faţă este justificată de fascinaţia pentru poezie,completată de pasiunea pentru decriptarea atmosferei misterioase a începuturilor, a momentelor istorice de cotitură.Simbolismul francez, la sfârşitul secolului XIX,este momentulcare a dus la prefacerea poeziei având un rol decisiv în istoria arteimoderne. Alegerea retoricii, ca punct central al prezentului demers, își găsește explicația în virtutea de a fi mereu în pas cu realitatea prezentului.În momentele de criză, retorica manifestă o capacitate evolutivă remarcabilă adaptându-și doctrina la actualitate. Privit în ansamblu, simbolismul reprezintă un moment din istoria literaturii, în care creatorul de artă trebuie să-şi reevalueze poziția forţat de mediul mereu în schimbare și deun nou tip de conştiinţă. Putem spune că simbolismul adaptează retorica textului poetic, noilor vremuri pregătind-o pentru saltul către modernitate. Am dorit să insistăm asupra principalelor aspecte responsabile de esenţa ideologică a
    [Show full text]
  • The Creative-Inventive Use of Colors in Rural Tourism Marketing Strategy
    Lucrări Ştiinţifice – vol. 56 (2) 2013, seria Agronomie THE CREATIVE-INVENTIVE USE OF COLORS IN RURAL TOURISM MARKETING STRATEGY Marilena DONCEAN1 [email protected] Abstract Color, as a feature particular to all things, is an important component not only of the interiors of accommodation facilities, the countryside, and organic food but also of our emotional state. Experts argue that the Romanian saying “the greatest geniuses were born in the countryside” is not accidental, as the varied color space of the rural village, in contrast to the grey cities, provides for superior mental development. Color is particularly important in rural tourism as it decorates tourist accommodation such as villas, chalets, tourist stops, agro-tourist bungalows, campsites, holiday villages, as well as catering facilities (restaurants, bars, bistros) and clubs, summer gardens, terraces, etc. Color can perfect or, conversely, ruin an interior decoration project, therefore choosing a proper color palette may be a challenge. Keywords: color, color schemes, color symbolism, accommodation facilities, rural tourism. way forward. A sun - in a billion colors”, writes Introduction poet Michael Celarinu. In fact, sun’s light does not contain billions of colors, as the poet states: All the elements of the universe (plants, sunlight is a set of electromagnetic waves in volcanoes, animals, rocks, seas, objects, people, several colors. When the rays of light coming etc.) are composed of atoms, which emit a from the sun pass through raindrops, a strange vibration that, in turn, generates an phenomenon occurs whereby water droplets electromagnetic field called energy. Color is pure separate light into 7 colors, separated from each energy and as such emits vibrations which all other in an amazing band called the human beings issues perceive consciously, yet electromagnetic spectrum, thus explaining the most often unconsciously, through the senses.
    [Show full text]
  • Simbolismul European
    Seminarul Teologic Ortodox „Sfântul Grigorie Teologul” Craiova Simbolismul european - Studiu de caz – Îndrumător: Prof. Delcea Tanţa Elaborat: Lăzărescu Ionuţ-Valentin Muscalu Victor-Dănuţ Craiova 2015 Cuprins Introducere Simbolismul european Reprezentanţii simbolismului european Simbolismul românesc Reprezentanţii simbolosmului românesc Temele şi motivele simbolismului Concluzii Bibliografie I. INTRODUCERE Definiţie. Simbolismul este un curent literar apărut în Franţa la sfârşitul secolului al XIX- lea, ca o reacţie împotriva poeziei retorice a romanticilor, a impersonalităţii reci a parnasienilor1 şi a naturalismului. Schimbarea structurii personalităţii umane din epocă determină necesitatea unei schimbări estetice. Astfel, poezia simbolistă este una exclusiv a sensibilităţii pure. Ea se reflectă pe sine; nu comunică, ci se comunică. Obiectul poeziei simboliste îl constituie stările sufleteşti nelămurite, fluide, vagi, muzicale, care sunt transmise prin folosirea analogiei, sugestiei, folosindu-se un limbaj poetic inedit. Ca obiect al artei este proclamat domeniul impalpabilului şi al imaginarului, subconştientul; aplecarea către stări sufleteşti nedefinite, are ca reprezentări: neliniştea, nevroza, plictisul, spleenul, oboseala, angoasa, disperarea, amărăciunea, macabrul, exotismul, etc. Atitudinea comună a simboliştilor de pretutindeni este respingerea mediocrităţii, a platitudinii unei societăţi stăpânite de valorile materiale; între societate şi nonconformismul scriitorului se deschide abisul. Simbolismul reprezintă o reacţie antipozitivistă
    [Show full text]
  • STUDII ŞI CERCETĂRI ŞTIINŢIFICE SERIA FILOLOGIE Nr. 37 2017
    STUDII ŞI CERCETĂRI ŞTIINŢIFICE SERIA FILOLOGIE Nr. 37 2017 Copyright 2017, Editura „Alma Mater”, Bacău, România ISSN 1224 - 841X ISSN-L 2559 - 3455 All rights reserved Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău Facultatea de Litere STUDII ŞI CERCETĂRI ŞTIINŢIFICE SERIA FILOLOGIE Plurilingvism şi interculturalitate Simbol(ism) şi (re)prezentare 2017 Editura „Alma Mater”, Bacău STUDII ŞI CERCETĂRI ŞTIINŢIFICE. SERIA FILOLOGIE Revistă a Facultăţii de Litere, Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău Redactor-şef: Vasile Spiridon Comitet editorial: Nicoleta Popa Blanariu, Violeta Popa, Adrian Jicu, Petronela Savin, Florinela Floria, Mihaela Hriban Redactori de număr: Petronela Savin, Florinela Floria, Mihaela Hriban Asistenţă lingvistică (limba engleză): Ioana Boghian Coordonator de număr: Nicoleta Popa Blanariu Comitetul ştiinţific Alexandru Boboc, Academia Română Solomon Marcus, Academia Română Eugen Simion, Academia Română Simona Bealcovschi, Université de Montréal Florica Bodiştean, Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad, România Maria Carpov, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi, România Mihaela Cernăuţi-Gorodeţchi, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi, România Tatiana Ciocoi, Universitatea de Stat din Moldova, Chişinău, Republica Moldova Mircea A. Diaconu, Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava, România Liviu Dospinescu, Universitatea Laval, Québec, Canada Stelian Dumistrăcel, Institutul de Filologie „A. Philippide” Iaşi, Filiala Academiei Române Amos Fergombé, Universitatea Artois, Franţa Gabriela Haja, Institutul de Filologie
    [Show full text]
  • Decadenta in Literatura Romana
    ACADEMIA DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI INSTITUTUL DE FILOLOGIE CENTRUL DE LITERATURĂ ŞI FOLCLOR Cu titlu de manuscris C.Z.U.: 821.135.1.09”19”(0433) ADRIAN CIUBOTARU Decadenţa în literatura română Specialitatea 10.01.01 – Literatura română Teză de doctor în filologie Conducător ştiinţific: Acad. Mihai CIMPOI, dr. hab., prof. univ., cercet.________ Autor: Adrian Ciubotaru________ Chişinău, 2009 1 INTRODUCERE În cadrul modernităţii literare şi artistice, decadenţa reprezintă unul din cele mai controversate şi incitante fenomene, atît pentru criticii şi teoreticienii literaturii, cît şi pentru culturologi, psihologi, antropologi, esteticieni sau filozofi, pentru toţi cei care studiază limbajul (- le) unei epoci în care continuăm să trăim, împărtăşind, reconfigurînd sau negînd valorile, realizările şi contribuţiile acesteia la imaginea actuală a lumii. Prolegomene la decadenţă. Actualitatea temei. Precizări terminologice. Lucrarea de faţă îşi propune să trateze o problemă a istoriei literaturii naţionale legată de apariţia, manifestarea, dezvoltarea şi emergenţa fenomenului estetic al decadenţei sau, cu un termen ceva mai apropiat de specificul domeniului nostru de cercetare, al decadentismului, identificabil în operele scriitorilor de orientare postromantică, antitradiţionalistă, modernizantă şi estetizantă de la sfîrşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea. Mai multe decenii în urmă, problemele „decadenţei” şi „decadentismului” păreau, cel puţin în contextul literaturii noastre, rezolvate. Mă refer îndeosebi la acea critică a
    [Show full text]
  • Reprezentări Ale Boemei Literare Și Artistice În Memorialistica Românească1
    Reprezentări ale boemei literare și artistice în memorialistica românească1 Diana BLAGA Keywords: literary and artistic bohemia; memoires; mythobiography; Paris; café life Cu origini în spațiul geografic și cultural francez, boema literară și artistică s-a răspândit în afara acestui teritoriu printr-un proces de transfer determinat de o serie de circumstanțe. Caracterul cosmopolit al Parisului, capitală a republicii literelor, loc de atracție pentru artiștii de pretutindeni și, prin urmare, locul în care boema a cunoscut maxima eflorescență, este unul dintre factorii determinanți ai procesului de difuziune culturală a boemei. Etapa exportului este, însă, precedată de un proces de fixare și de legitimare a boemei literare și artistice ca model de organizare social- literară, proces realizat pe cale discursivă. Este vorba despre un discurs despre propria existență și despre propriile personaje, un discurs aparținând boemilor și celor care au luat contact cu ei, situat la limita dintre realitate și ficțiune. Difuziunea fenomenului presupune și o selecție intrinsecă a elementelor care îl constituie la origini. Culturile destinatare vor opera o triere a acestora, adaptând fenomenul la propria stare socio-culturală și spirituală. Pentru o prezentare a boemei conturate în spațiul românesc, este necesară o schițare a fenomenului originar, a procesului legitimator care a determinat și difuziunea acestuia. Matricea mitului boemei se află în romanul autobiografic al lui Henri Murger, Scene din viața de boem, care va oferi modelul pentru „personajul”
    [Show full text]
  • Toamna-Iarna 2020 | 3
    135 de ani de la naştere Mircea COLOȘENCO [București] LIVIU REBREANU. „CRĂIŞORUL” – ROMANUL RĂSCOALEI LUI HORIA, CLOŞCA ŞI CRIŞAN 1 Ce l-a determinat pe Liviu Rebreanu spre -1940), Liviu alegerea subiectului cu iz medieval al Crăişoru- Rebreanu a realizat Crăişorul - lui? În cariera sa de romancierdopere: Ion (1920 Pădu- Noi, ardelenii, în lunga noastră viaţă despărţi- rea spânzuraţilor după ce îi apăru tă, nRăspunsul-am cunoscut îi aparţine: decât doi eroi naţionali: pe seră cele două capo - (1940) şi - Horia„ – Crăişorul şi pe Avram Iancu – Craiul Mun- (1922), pentru prima oară, ţilor. Horia a fost mai bătrân şi a fost ucis cu roata Academia- Română acordându i Premiul Năstu- şi a rămas Crăişorul nostru; Iancu a fost, în plină rel, pentru aCrăişorul doua oară, (1929), Societatea nici el Scriitorilor ca autor, tinereţe, Craiul Munţilor, apoi a trăit mulţi ani de niciRomâni criticii i a literaridecernat nu „Marele s- Premiu al Romanu chinuri şi a murit nebun. Eroii noştri au fost ursiţi lui”. Despre – şi martiri. Eroismul i-ar fi înălţat numai, pe când au lăsat impresionaţi atât- suferinţele i-au identificat cu mulţimea cea mare de mult. Oricum, în epica rebreniană figurează ca a poporului, el însuşi îndurător al tuturor umilin- fiind unicul roman istoric. De altfel, în pluralitati- ţelor şi durerilor 3. tea modurilor romaneştiIon de abordare,Răscoala el a vizat „tot timpul construcţii în chei diverse,Pădurea perspec spânzu- Crăişorul (1929),” Liviu Rebreanu a publicat o raţilorve şi soluţii noi. Dacă în şi frapează scriere:Dar, înainteRăscoala de moţilor a concepe şi a scrie romanul ideeaCrăişorul de epos contemporan,Adam în şi Eva trece în primul plan examenul psihologic,- Horia, Cloşca şi Crişan (Bucureşti, Editura A.
    [Show full text]
  • Alexandru Macedonski Și Concepția Sa Despre Versificație
    THEORY, HISTORY AND LITERARY CRITICISM Alexandru Macedonski și concepția sa despre versificație Florina-Diana Cordoș Abstract: This article presents Alexandru Macedonskiʼs contribution to Romanian literature concerning the promotion of new literary tendencies – at the beginning in those times – Symbolism and Parnassianism. In this study I brought into discussion the vocation of “Mecenas poet” that Macedonski had in the literary space of Bucharest after the foundation of the society Literatorul. I also presented in this paper the Macedonskiʼs conception on versification. His ideas were published in the pages of the magazine “Literatorul”, in the colection entitled Arta versurilor. I highlighted here his activity as a promoter and guider in the Romanian literary space, because this is a quality that makes him radically different from his contemporaries. Keywords: prosodic elements, free verse, lines, rhyme, rhythm, metre Cenaclul literar și revista „Literatorul”. Receptarea și asimilarea unei noi direcții poetice În ianuarie 1880 a luat ființă în București societatea literară și revista „Literatorul”, al căror fondator a fost Alexandru Macedonski. Apariția acestei publicații a marcat începuturile poeziei române moderne, sub forma simbolismului și a parnasianismului. Cenaclul a reprezentat la vremea sa un important ferment literar, dedicat în totalitate poeziei, primul de acest fel din istoria literaturii române. Acesta a jucat un rol major în biografia poetului nostru, deoarece constituie în același timp și un aspect însemnat al laturii sale estetice, dar și etice. Tudor Vianu afirmă că „poeziile lui Macedonski sunt pline de strigătele durerii de a se ști singur într-o lume în care ne pândesc vrăjmașii și în care virtuțile omului nu numai că nu sunt recunoscute și răsplătite, dar sunt mai degrabă pricina nefericirii celui care le practică” (Vianu, 1974: 203).
    [Show full text]
  • Scriitori Români De Expresie Străină Traducători Ai Operelor Româneşti: Cazul Andrei Codrescu
    SCRIITORI ROMÂNI DE EXPRESIE STRĂINĂ TRADUCĂTORI AI OPERELOR ROMÂNEŞTI: CAZUL ANDREI CODRESCU ROMANIAN FOREIGN LANGUAGE WRITERS - TRANSLATORS OF ROMANIAN LITERARY WORKS: THE CASE OF ANDREI CODRESCU Luiza MARINESCU1 https://doi.org/10.52744/9786062613242.18 Rezumat: În tradiţia literaturii şi a alcătuirii istoriilor literare există datina integrării în conţinutul acestora a operelor publicate în limba respectivă şi în ţara respectivă pentru prima dată. Ca urmare scriitorii de origine dintr-o anumită ţară, de expresie străină sunt de cele mai multe ori uitaţi, pe motiv că sunt revendicaţi de literaturile din limbile de adopţie ale creaţiilor lor. În cazul literaturii române, există mai multe generaţii de scriitori cu exprimare multilingvistică. Dacă în perioada medievală limba de cultură folosită de anumite cancelarii şi curţi a fost diferită de limba română, scriitorii respectivi au reuşit să devină cunoscuţi mai ales prin intermediul limbii internaţionale de cultură a momentului şi a locului. Capitolul de faţă analizează cazul lui Andrei Codrescu, un scriitor care a transformat experienţa exilului într-o carieră universitară profitabilă, în lumina literaturii pure. Cuvinte cheie: Literatura română; Exil; Literatura americană; Literatura ebraică; Literatura contemporană Abstract: The literary tradition and the production of literary histories has long focused upon “national literature,” which is to say those works written in the tongue of the country in question. As a result, writers of Romanian origin who lived in a foreign country and wrote in the language of their host country were often overlooked by Romanian critics, because such writers were considered to be exponents of the national literatures of the foreign countries in which they resided.
    [Show full text]
  • Întoarcerii La Sine. Acesta E Narcisismul Secundar. Odată Ce Nu
    întoarcerii la sine. Acesta e narcisismul secundar . Odat ă ce nu poate fi satisf ăcut, el duce la apari ţia nevrozelor şi abaterilor sexuale de tot felul. Narcisismul secundar este caracteristic personajelor din alte proze scrise de Donici, ca, de pild ă, muzicianul din nuvela Requiem . E de observat c ă şi acest personaj e un om de crea ţie. În dorin ţa de înfrângere a timpului, muzicianul caut ă portretul s ău din copil ărie. În clipa când ajunge la începuturi, adic ă la copilul Artur Nichi ş „în bluz ă de matelot”, muzicianul, ca şi Dorian Gray al lui Oscar Wilde, descoper ă moartea, căci Narcis nu poate, cu toate iluziile sale, s ă o înving ă. Fugind de moarte, el, de fapt, alearg ă spre ea. Chemarea lui Artur Nichi ş din portret este, de fapt, chemarea mor ţii. Crea ţia artistic ă presupune o izolare temporar ă de lume, de toate fiin ţele, mergând de la neglijare la sacrificarea lor. Poetul lui Donici î şi asum ă izolarea narcisiac ă nepatogen ă caracteristic ă artistului. Acest tip de narcisism este unul clar asumat, care duce la o dram ă existen ţial ă cople şitoare. Basmul Poet şi Femeie demonstreaz ă un tip inedit de gândire artistic ă. Prin utilizarea unui limbaj colorat şi plin de sev ă, scriitorul este recalcitrant la etichet ări şi delimit ări stricte. În acest mod, energiile creatoare ale scriitorului se inspir ă din romantism, simbolism şi expresionism, formând o simbioz ă nea şteptat ă. Opera sa manifest ă o exuberan ţă a imagina ţiei formând un contrast cu ra ţiunea tradi ţional ă.
    [Show full text]
  • Cronica Şi Via a Ştiin Ific
    CRONICA ŞI VIAA ŞTIINIFIC Expoziia Andreas Groll. Wiens Erster Moderner Fotograf, 1812–1872, Wien Museum Karlsplatz, Viena, 21 octombrie 2015–10 ianuarie 2016 La Wien Museum a fost deschis expoziia Andreas Groll. Wiens Erster Moderner Fotograf, 1812–1872 (Andreas Groll. Primul fotograf vienez modern, 1812–1872). Prin aceast foarte interesant i complex expoziie, frumoasa capital a Austriei a putut s-i descopere devenirea dintr-un ora medieval i, pe alocuri, baroc, într-o metropol modern, fapt ce s-a petrecut în a doua jumtate a secolului al XIX-lea i a fost suprins, metodic, pe clieul de sticl cu colodiu umed de inspiratul meter fotograf. De aceeai vârst cu Szathmari al nostru i, în multe privine, asemntor ca traiect al carierei, Groll a fost un documentarist prin vocaie, un vizionar care i-a dat seama de importana imaginii ca mijloc de tezaurizare, pentru viitorime, a etapelor modernizrii oraului capital, a rii i a imperiului, deoarece nu s-a limitat s fotografieze doar în Viena ci i în alte orae importante, ajungând pân în regiuni îndeprtate, de la grani, cum era Banatul. Fiu al unui grdinar, se nscuse pe 30 noiembrie 1812, la Viena (Fig. 1). Între 1835 i 1844 a lucrat în laboratorul de chimie al Institutului Politehnic i s-a familiarizat cu substanele, cu retortele, lmpile cu spirt i eprubetele, fapt ce l-a ajutat mai târziu în activitate sa foarte specioas. Tranzlarea spre fotografie a fost, astfel, fireasc i facil. Din 1842 dateaz prima imagine cunoscut ca fiind executat de Groll, un portret dagherotipic, iar în 1847 a fcut primele calotipii (negative pe suport de hârtie ce puteau fi copiate, tot pe hârtie sensibilizat cu sruri de argint spre a obine un pozitiv).
    [Show full text]
  • Revista „Vitraliu", Editată La Centrul De Cultură George Apostu Din Bacău
    PERIODIC AL CENTRULUI CULTURAL INTERNAŢIONAL "GEORGE APOSTU"- BACĂU • ANUL XIX, NR. 3-4 (37), NOIEMBRIE 2011 • LEI3,50 .... u > o =- 0 =­ = <:::: = � Q= u "Finis ... Istoria contemporană ... E timpul. .. toţi nervii mă dor... O, vino odată, măret' viitor." George BACOVIA, "Poemă finală" www.cimec.ro Prietenilor mei Dan PETRUŞCĂ Născuţi demult şi într-o vineri îndrăgostiţi amanţi şi tineri ne alegeam cumplite bone dintre venere sau madone şi voalul rochia pe rând pe trup alunecau şi când în jos de moarte să se împle nu prea credeam să ni se-ntâmple urcam de-a buşilea pe-un dâmb sau drept mergeam pe drumul strâmb prin nouri de ţigări prin scrum puţeam a votcă şi parfum a piele de copil a miel la zâna Vineri în măcel şi-n cârciumă privindu-ne că loc sfânt era de bibliotecă pentru nebuni şi pentru ţânci adulmecam şliţuri adânci dar ne gândeam numai la ea şi trăiam pe ruptelea ne-alintam ne prefăceam că aveam ŞI ce n-aveam cam toţi şi fiecare-n parte jucam cuvintele-ntr-o carte nescrisă încă şi-n biserici oficiamîn loc de clerici în aşteptarea ei acasă o inventam din fum să iasă şi Gheorghe Mircea Bathazaur cemând buricul ei de aur cu Victor Constantin Ioan scurmând prin zile lungi din an şi-n timp ce-o aşteptam să vină dospea cenuşă pe retină abia şoptea Iar no1 pe ea o tot pândeam lângă perdea bătrâni imberbi şi jucăuşi eu m-ascundeam pe după uşi şi răsucit şi clipocind să nu adorm şi să o prind s-o văd cum noaptea se dezbracă între oglinzi de promoroacă doar pentru mine ş1-n oraş toţi gunoierii în făraş adună solzi din umbra mea de-atunci se-ntoarce şi mă ia în brate reci cu fierbinteală mă-nfaşă în pelinci de' gală în vreun salon fardat nas roşu pălărie şalvari de bufon seară de seară la circ la teatru prin scuaruri şi trenuri flămânde-ntr-o gară pufnindşuierând galopând spre o destinaţie necunoscută zic drace taci şi bea cucută.
    [Show full text]