WEB-Mihail-Bakunin-Dumnezeu-Și-Statul.Pdf
Total Page:16
File Type:pdf, Size:1020Kb
Colectivul Pagini Libere este conștient de impactul ecologic al cărților în format fizic, așa că îți reamintim: ÎMPARTE Cu cei dragi, din familie sau comunitate, cărțile tale. DONEAZĂ Cărțile de care crezi că nu mai ai nevoie. NU ARUNCA O carte, oricât de deteriorată, nu se aruncă niciodată. REPARĂ Fă-ți timp pentru a repara o carte și dă-le astfel și altora șansa să se bucure de ea. NU CUMPĂRA CE NU AI NEVOIE Nu cumpăra cărți doar de decor. Cumpără numai ceea ce te interesează cu adevărat. Dumnezeu și Statul Dacă Dumnezeu ar exista cu adevărat, ar trebui făcut să dispară. - Mihail Bakunin Mihail Bakunin Dumnezeu și Statul Traducere de Panait Mușoiu (1918) Ediție revizuită și completată, urmată de Mihail Bakunin – o schiță biografică de James Guillaume București 2019 5 Editura Pagini Libere o editură anarhistă CUVÂNT ÎNAINTE (2019) [email protected] Dintre titlurile importante ale literaturii anarhiste clasice, www.pagini-libere.ro Dumnezeu și Statul rămâne, fără îndoială, cel mai tradus și www.facebook.com/editurapaginilibere editat în limba română. Există până azi patru ediții românești ale textului, prima fiind publicată în 1885 la Focșani. Traducerea românească din 1885 a fost, de altfel, alături de ediția în limba engleză din 1883, și una dintre primele traduceri ale textului lui Traduceri din franceză: A. Răvășel Bakunin, publicat inițial în 1882 la Geneva de Élisée Reclus și Note și cronologie: Alex Liță, Alexandru Predoiu, Adrian Tătăran, Ionuț-Valentin Cucu Carlo Cafiero. A doua ediție românească a apărut în 1918 și este Index: Adrian Tătăran, Ionuț-Valentin Cucu Corectură: Radu Toderici varianta reeditată în volumul de față, tălmăcirea aparținându-i Copertă: Adela Giurgiu publicistului libertar Panait Mușoiu. Celelalte două ediții au Ilustrație copertă IV: Mihail Bakunin, de Félix Vallotton (1895) apărut după 2000, una în 2001, iar cealaltă în 2008, ambele la Design/tehnoredactare: Cristian-Dan Grecu Timișoara. Cu toată această neașteptată bogăție editorială, opera și personalitatea lui Mihail Bakunin au rămas relativ puțin Prima ediție: Biblioteca Revistei Ideei, București, 1918. Reeditare: Editura Pagini Libere, București, 2019. cunoscute la noi. Unul dintre motive este și recepția simplistă și deseori confuză de care s-a bucurat anarhismul în România. Eugen Relgis, scriitor apropiat de mediile libertare, nota la un ISBN: 978-973-0-30584-5 moment dat ironic: „La noi, anarhistul e o sperietoare. Pentru 6 7 burghezi și copii, el trebuie neapărat să aibă mutră fioroasă, păr 2001 redă textul publicat de James Guillaume în 1908, probabil vâlvoi, uneori lavalieră înnodată ca un ștreang, dar întotdeauna folosindu-se și de versiunea în engleză, în timp ce ediția din 2008 o bombă sau cel puțin un pumnal în buzunar”. reia prima ediție, cea apărută în 1882. Dincolo de latura anecdotică a chestiunii, nici istoria Reeditarea traducerii din 1918 este, prin urmare, cu atât mai României din ultimului veac, profund marcată de succesiunea importantă și, credem noi, necesară. unor regimuri autoritare, nu a fost neapărat prielnică unor cerce- În primul rând, dintr-un punct de vedere strict patrimonial tări sau discuții mai elaborate în această direcție. În plus, după și filologic, ediția alcătuită de anarhistul Mușoiu este unică, 1989, într-un climat post-totalitar dominat de memoria repre- nu numai prin comparație cu traducerile românești, ci și față siunii comuniste, dar și de o narațiune anticomunistă rigidă și de celelalte ediții și versiuni existente ale textului. Ambiția lui puternic ideologizată, tema socialismului libertar, antiautoritar Mușoiu fusese aceea de a alcătui o ediție cât mai cuprinzătoare, (extravagantă și, de la un punct încolo, chiar suspectă) nu putea menită să devină nici mai mult nici mai puțin decât versiunea de să atragă foarte mare atenție sau înțelegere. referință pentru toate versiunile ulterioare. Nu în ultimul rând, un rol însemnat în slaba receptare a Pe de altă parte, Panait Mușoiu era bine familiarizat cu literaturii anarhiste l-a jucat și fragilitatea expresiilor libertare istoria curentelor revoluționare și, în plus, cunoștea destul autohtone, peste care, odată cu moartea lui Panait Mușoiu și de bine opera lui Bakunin. În afară de numeroasele articole plecarea din țară a lui Eugen Relgis în 1947, s-a așternut tăcerea dedicate acestuia, găzduite în publicațiile pe care le-a scos de-a și uitarea. lungul timpului, Mușoiu era la curent cu titlurile scoase peste Toate acestea pot explica într-o oarecare măsură discrepanța hotare de publiciștii anarhiști, cu cei mai importanți între- dintre relativa bogăție a traducerilor din Bakunin și abordările ținând, de altfel, o bogată corespondență. Cunoștea, prin limitate sau superficiale ale anarhismului la noi. O ilustrare grăi- urmare, cele mai importante ediții din Dumnezeu și Statul, dar toare în acest sens sunt și edițiile din Bakunin publicate în anii și noile versiuni publicate atunci. În introducerea traducerii 2000. În afară de meritul de a fi apărut ca atare – nici el de trecut sale din 1918 menționează, de pildă, „ediția Goldman”, apărută totuși cu vederea – cele două traduceri mai recente nu oferă nicio în Statele Unite, în 1916. Versiunea scoasă de editorul libertar informație legată de lucrare, de contextul apariției sau de autorul rămâne, prin urmare, singura în limba română alcătuită de un ei, limitându-se la simpla redare în limba română a textului, fără bun cunoscător al istoriei anarhismului și, în același timp, al a preciza nici măcar varianta luată ca bază a traducerii. Ediția din scrierilor lui Bakunin. 8 9 Textul de la care a pornit Mușoiu este cel din volumul materială, individualitate, știință, ipoteza sufletului nemu- al III-lea al Operelor lui Mihail Bakunin, publicat în 1908 de ritor, omul de geniu etc. Selecția lui Mușoiu, îndreptățită James Guillaume, cel care primise în grijă documentele rămase oarecum de logica manuscrisului lui Bakunin, dă textului de la revoluționarul rus. Această versiune este și cea mai fidelă o pronunțată nuanță filozofică, pe care celelalte versiuni față de manuscrisul lui Bakunin, incomplet redat (și pe alocuri n-o au în aceeași măsură, luându-i însă din suplețea literară chiar greșit) de primii săi editori. Mușoiu nu s-a limitat însă și din forța retorică inițială. Ea ilustrează, până la urmă, și o doar la această variantă, ci a introdus în traducerea sa fragmente anumită dispoziție temperamentală a publicistului libertar din prima ediție, dar și paragrafe extinse din Considerații filo- român, cunoscut mai degrabă ca eremit și original „cărturar zofice despre fantoma divină, despre lumea reală și despre om, al Ideii”, decât ca propagandist. lucrare inclusă ca anexă în volumul publicat în 1908. Ediția La fel cu Mihail Bakunin, care-și redactase lucrarea pe românească din 1918 a ajuns astfel să aibă un număr aproape fundalul războiului franco-prusac din 1870-1871, Panait dublu de pagini față de toate celelalte versiuni din Dumnezeu Mușoiu și-a petrecut anii Primului Război Mondial lucrând și Statul. la ediția românească. Dumnezeu și Statul a fost și primul titlu Textul Considerațiilor filozofice, împărțit în cinci capitole apărut la încheierea conflictului în colecția de broșuri și cărți a tematice − „Sistemul lumii”, „Omul: inteligență și voință”, Revistei Ideei, pe care o îngrijea publicistul anarhist. Volumul a „Animalitate, umanitate”, „Religia”, „Filozofie, știință” − fost tipărit la București între septembrie și noiembrie 1918, deci este unul dintre puținele texte propriu-zis filozofice scrise de în ultimele luni ale ocupației. Traducerea a trecut, se pare, și prin anarhistul rus. Lucrarea, rămasă neîncheiată, poate fi văzută mâinile cenzurii germane. Amănuntul este semnificativ pentru ca o încercare a lui Bakunin de a articula (și de a extrapola), că din varianta publicată de Mușoiu lipsesc pasajele virulent pornind de la angajamentul său antiautoritar, principiile anti-prusace, care abundă în textul original. Nu știm cu certi- unei filozofii coerente cu practica sa revoluționară. Din cele tudine, pe de altă parte, dacă fragmentele au fost înlăturate de unsprezece fragmente traduse de Mușoiu și intercalate în cenzori sau dacă nu cumva au fost scoase chiar de Mușoiu, din Dumnezeu și Statul, majoritatea sunt luate din capitolele precauție. „Filozofie, știință” și „Omul: inteligență și voință”, ambele Cu toate complicațiile și aventurile restituirii sale, Dumnezeu abordând preponderent chestiuni ca „originea Universului și Statul rămâne o lucrare remarcabilă. Textul lui Bakunin nu și a materiei”, „natura lucrurilor”, lumea divină și lumea este însă important doar pentru calitățile sau pentru statutul său 10 11 emblematic, ci și (paradoxal oarecum) tocmai datorită aparen- și Cafiero, Dumnezeu și Statul (titlul original al lucrării fiind, de telor sale cusururi și lipsuri. fapt, Sofismele istorice ale școlii doctrinare a comuniștilor germani) Pentru editorul scrupulos, mânat de imperativul fidelității și a inclus în versiunea sa introducerea la ediția din 1882. față de text și de datoria restituirii sale întocmai, așa cum era Prezenta reeditare, contaminată într-o oarecare măsură James Guillaume, aspectul fragmentar, neșlefuit și haotic al scri- de viziunea bakuninistă și mușoistă, nu se abate nici ea foarte erilor lui Bakunin nu putea fi privit decât prin lentila măritoare a mult de la această etică colectivistă de lucru, deși grija noastră imperfecțiunilor și lipsurilor lor evidente. Neisprăvirea textelor de căpătâi a rămas redescoperirea și recuperarea cât mai corectă anarhistului