135 de ani de la naştere

Mircea COLOȘENCO [București]

LIVIU REBREANU. „CRĂIŞORUL” – ROMANUL RĂSCOALEI LUI HORIA, CLOŞCA ŞI CRIŞAN

1 Ce l-a determinat pe Liviu Rebreanu spre -1940), Liviu alegerea subiectului cu iz medieval al Crăişoru- Rebreanu a realizat Crăişorul - lui? În cariera sa de romancierdopere: Ion (1920 Pădu- Noi, ardelenii, în lunga noastră viaţă despărţi- rea spânzuraţilor după ce îi apăru tă, nRăspunsul-am cunoscut îi aparţine: decât doi eroi naţionali: pe seră cele două capo - (1940) şi - Horia„ – Crăişorul şi pe Avram Iancu – Craiul Mun- (1922), pentru prima oară, ţilor. Horia a fost mai bătrân şi a fost ucis cu roata Academia- Română acordându i Premiul Năstu- şi a rămas Crăişorul nostru; Iancu a fost, în plină rel, pentru aCrăişorul doua oară, (1929), Societatea nici el Scriitorilor ca autor, tinereţe, Craiul Munţilor, apoi a trăit mulţi ani de Româninici criticii i a literaridecernat nu „Marele s- Premiu al Romanu chinuri şi a murit nebun. Eroii noştri au fost ursiţi lui”. Despre – şi martiri. Eroismul i-ar fi înălţat numai, pe când au lăsat impresionaţi atât- suferinţele i-au identificat cu mulţimea cea mare de mult. Oricum, în epica rebreniană figurează ca a poporului, el însuşi îndurător al tuturor umilin- fiind unicul roman istoric. De altfel, în pluralitati- ţelor şi durerilor 3. tea modurilor romaneştiIon de abordare,Răscoala el a vizat „tot timpul construcţii în chei diverse,Pădurea perspec spânzu- Crăişorul (1929),” Liviu Rebreanu a publicat o raţilorve şi soluţii noi. Dacă în şi frapează scriere:Dar, înainteRăscoala de moţilora concepe şi a scrie romanul ideeaCrăişorul de epos contemporan,Adam în şi Eva trece în primul plan examenul psihologic,- Horia, Cloşca şi Crişan (Bucureşti, Editura A. însenza istoria,Amândoi iar în o doctrină Stănciulescu, 1919, 93 p.) şi o altă ediţie-151). titrată Exis- metafizică. Să nu uităm un roman de tip detectivterioa- (Bucureşti,l Bibliotecii „Ancora”. Academiei [f.a.]. ţional, . De 1 regretat. Ceea ce eistoricul că ultimele lite- 159 p., Biblioteca universală, no. 150 Biobiblio- rarscrieri, n- departe de solidele construcţii an grafietentă în fondul de carte a re, marchează o involuţie” Jar - Române, precum şi în documentata Opere 7, manul-poema enumerat al fetei în seduse,lista menţionată Gorila, studiu sunt al două vie- a Lidiei Gavrilescu (Iaşi, 1972,(Ciuleandra. 127 p.), în romane din2. ultima perioadă de creaţie: , „ro Crăişorulediţia critică Horia) a lui Niculae Gheran, sti- Bucureşti, 1975, Editura Minerva ţii politice” : scrierea figurează şi în ge - - anulunea aparatului 1919 critic. Pentru că nu i este datată Tudor Vladimirescu,- în 1896,-septembrie dar în limba 1896). fran apariţia, Lidia Gavrilescu o a contrazice indicat ca pe posibil: autoa- ceză, Bonifaciu Florescu şi Mircea Demetriade în- rea bio , în vreme ce bibliografii Biblioteciianul „Revue franco roumaine” (mai Academiei1928, Române, fără a Între cele două războaie mondiale, Liviu Re bibliografiei rebreniene, notează sec: breanu apare cu cele treiBiserica lucrări lui citate, Horia Mihail - anul intrării lucrării în bibliotecă. Sadoveanu cu trei povestiri (1926),Horia trei poeţi(1935, cu Aşadar, Liviu Rebreanu a arătat un interes câte o poem: Ion Pillat,- a („La aparte martiriului Horia, nume devenit tabù în- mura”,Horea 4/1923), Aron Cotruş, lumearea acestor transilvană nume era după considerat supliciul tragerii pe ajunsă în 1938 la a 25 ediţie) şi Ion Th. Ilea,- roată al lui şi al lui Cloşca, încât numai pronunţa („Revista scriitoarei”, 5/1935), iar un- ă de stăpânire o istoric, David Prodan, publică înVersuri plin război contempo- mon vinovăţie ce putea fi aspru pedepsită. -1816), ranedial şidespre cu Transilvania Răscoala lui răpită,Horia. aflată rul sub arhivei juris Astfel, în timpul- răscoalei, unul dintre corifeii- dicţia Diktatului de la Viena, Şcolii Ardelene, Gheorghe Şincai (1754 („Anua nesupunânduvreme de aproapese autorităţii un secol, imperiale, a fost sus des- folclor”, vol. IV, 1942). - pectat de legături cu Horia.- Aşa se explică de ce,- nurileDupă literar război, în anii „comunismului victorios”,. peste Răscoala lui Voitinau scris (1966) câteva drame lucrări istorice: beletristice Dominic în toate Stanca ge Horea, Cloşca şi Crişan s a aruncat un văl de tă (1957) nuvele:e: MihaiOscar Walter Davidoglu Cisec (1956) (1960, şi1963 Al cere nu numai în Transilvania, ci şi în celelalte – regiuni istorice ale românilor.2 – romane;în limba germană: Leonid Dimov 1964 – (1975)traducere versuri,în română), iar I. Odobescu (1834- VasileVlaicu Netea Bârna (1980) (1962), Marcelun studiu Petrişor istoric (1975)de sinte- – Primul român care a spart conjuraţia tăcerii a- Horia, un sfert de mileniu de la naşterea– sa. Nu fost scriitorul şi savantul Al. Răscoala românilor – ardeleni1895), care, sub în căpitănia 1878, la Ateneul lui Horia, Român în iarna din Bucu 1784- ză: 1785reşti, a ţinut două conferinţe:Luarea Rahovei de către oştile numai aceşti autori români sunt şi singurii care române în noiembrie 1877, publicate sub titlul au dedicat scrieri marii mişcări conduse de cei- comun:şi, Moţiirespectiv, şi Curcanii - trei: Horia, Cloşca şi Crişan. cu, Mersul revoluţiei în istoria românilor Revo- În istoria culturii maghiare, Răscoala lui Ho luţia românilor din Ardeal. (Lucrările lui N. Bălces ria, Cloşca şi Crişan a avut un ecou cu ceva timp şi acelormai înainte: timpuri Teleki eroice. Domokos, Chiar în din 1865 lucrarea şi Szilágyi lui , deşi anterioare, nu se- Ferenc, în 1871, auA Hora- dedicatvilag fiecare Erdélyben câte o/ Vremealucrare impuseseră). - l ani- lui Horia în Transilvania, Pesta) va extrage Liviu Următoarea lucrare a fost a istoricului Nico- RebreanuSzilágyi Ferenc motto-ul ( care precede Crăişorul - lae Densuşianu- (1846 1911), în 1884, anu - - versăriiRevoluţia unui luisecol Horia de înla Transilvaniadeclanşarea şimarii Ungaria. miş : „Isto cări1784 social-1785,naţionale scrisă pe a baza românilor documentelor ardeleni, oficiale titra ricul imparţial va mărturisi că Horia a avut veş tă: nic pe inimă soarta neamului său oropsit şi (1878-18 - emanciparea lui şi că, oricât de condamnabile-a consacrat ar (Bucureşti, 1884, 518 p.). Vreme de 15 luni fi fost mijloacele întrebuinţate de el- spre a atinge 79), din însărcinarea Academiei Româ- n-acest nobil- scop, cauză - căreia şi gane şi pe spezele ei, Nicolae Densuşianu a studiat- toată activitatea şi pentru care şi a jertfit viaţa, nidocumentelor din secolele în 16 arhiveXVII-XVIII, şi 12 devenind biblioteci membru din Un a trădat o niciodată, ci i a rămas până la sfârşit ria şi Transilvania cu privireFor. la istoria româ credincios, chiar şi pe eşafod, în faţa morţii celei - mai crâncene.” struc- corespondent- al Înaltului Însă, pentru cei care vor să se documenteze- fostCea romanul de a treia Horia lucrare de dedicată Ioan Popp aceleiaşi Florantin miş în privinţa acestei răscoale care a zguduit - (1843-cări social naţionale a românilor transilvăneni a tura imperială habsburgică, există trei biblio- - grafii, una aparţine lui Gh. Bartoş (1976), iar ce 1936), apăruti Avram în 1885, Iancu.) la un secol de la lelalte două lui Octavian Beu (1935, 1944). Câ înăbuşirea cu cruzime a răscoalei. (Va mai dedi teva cuvinte le vom dedica şi noi. ca două lucrări lu Din literatura folclorică, vor publica poezii 2despre | „Revista Horia, română”, Cloşca, nr. Constantin 3-4 (101- 102)Brâncoveanu • toamna -iarnaşi 2020

3 au fost - - zurase.La 28 februarie 1785, Horia şi Cloşca noiembrieMarea răscoală 1784, la ţărănească adunarea de de sub la Curechiu, conduce executaţi prin frângerea cu roata; Crişan se spân rea lui Horea, Cloşca şi Crişan a izbucnit la 2 ansilvania. La 22 august 1785 a fost promulgată patenta când Crişan a chemat pe ţărani să se ridice la de desfiinţare a iobăgiei în Tr Zlatnaluptă pentru au prezentat, lichidarea printr- nobilimii. … Dar după câte pierderi4 de vieţi! Până la izbucnirea ei, ţăranii de pe domeniul Scrierea lui Liviu Rebreanu, Horia, Cloşca şi o delegaţie, în 1779,- Crişan Curţii Imperiale din IosifViena al o IIplângere-lea (1741-1790), împotriva autorului: abuzurilor administraţiei. În această primă călă , din 1919, are două note explicative ale torie la împăratul fusese Vasile Micula, iobag român al statului din • „Cartea aceasta, scrisă fără nicio pretenţie, Arada, cătun al Albacului, poreclit Horia, ştiutor în anul 1914, trebuia să apară atunci şi să de germană. O nouă delegaţie a ţăranilor din servească la popularizarea celei mai dureroase şi Zlatna, din care a făcut parte iarăşi Horia, a mai înălţătoare tragedii din istoria Transilvaniei- ajuns, în primăvara anului 1783, la Viena, cerând- româneşti. revizuireazoriu: comutarea sentinţelor pedepsei în procesul cu moartea ţăranilor în- uniriiDin cu motive Ardealul. independente de voinţa mea, vo incidentul de la Câmpeni. Rezultatul a fost deri lumaşul se tipăreşte de abiaRăscoala azi, după moţilor izbândirea va cu- -i prezentaîn închi situ- . soare şi bătaie. O altă audienţă, din aprilie 1784, Nădăjduiesc că acum - a lui Horia la împărat, pentru a ceri şi mai repede inimile tuturor românilor” -o aţia grea a ţărănimii, a rămas fără finalizare. În ai • „Povestirea e istorică. Poate chiar prea isto- fond despre ce era vorba? Nobilii împilatori- erau- rică, prea seacă, prea simplă… Înadins am dorit - toţi maghiari. Românii au fost făcuţi iobagi astfel.mului nostru.Tragedia care se zbate în paginile urmă maistatului mare în de munţii cca. 6. Abrud şi pentru a şi răscum toare este cea mai grozavă din toată viaţa nea păra obligaţiile feudale, de la 1715,-a urcattaxa nula cca.era - 15.000 florini, iar 000 din 1783,de florini. la cca.Însă, 22.000 începând de Am crezut deci că nu mai are nevoie de fraze florini,cu 1775, taxa de răscumpărare s - pentruIzvoare ca să am emoţioneze. avut multe. Faptele, Dar cea în maitoată folosi- goli toareciunea a lor,fost vor Revoluţia înduioşa lui sufletele Horia de cele Nicolae mai tari.Densu- pe lângă alte obligaţii. În pofida demersu rilor lui Horia şi ale delegaţiei, autorităţile refuză t- - să dea satisfacţie revendicărilor- ţărăneşti. (Horia şianu. -alocuri am reprodus chiar pasagii luia fost idol mult ajutat de societatea română „Frăţia Am întrebuinţa- . o cu dragoste şi cu priso de cruce” din Viena, care şi a făcuti după moartea- sinţă, iar pe din acest „rege al Daciei”). La adunările- întregi dintr însa” - de la sfârşitul lui octombrie ș începutul lui no În acelaşi an, 1919,Basarabia. dar sub Descrierea, pseudonimul istoria, Ion leiembrie- 1784, ţinute la Brad, Mesteacăn şi Cure Jalea,unirea a publicat de-a Liviu doua: Rebreanu Ardealul, alteBanatul, două Crişa bro- chiu, lângă Alba Iulia, Crişan, iobag din Cărpiniş, şuri,na, Maramureşul una intitulată şi Bucovina. a spus ţăranilor că Horia a primit o cruce de şi cea aur şi un pergament de la împărat ca semn de deîncepere la Curechiu a răscoalei. s- Toate aceste scrieri demonstrează interesul Declanşată la 2 noiembrie 1784, când ţăranii scriitorului pentru teme naţionale, în general, şi- au îndreptat spre Crişcior, unde toriipentru ani, cele el transilvane, în special. Ion seard exti curţile nobiliare şi ucid 17 persoane, după ce Să nu pierdemPădurea dinspânzuraţilor vedere faptul (1922) că, în urmăal - uciseseră trei funcţionari, la Curechiu, răscoala- va tipări primele lui capodopere – nde la Mihăileni, Brad, Ribiţa, Baia de Criş,- (1920) şi – că în întreg Zarandul, apoi în Hunedoara. La înce- romanulror loc de Crăişorul desfăşurare este tot Transilvania. putul lunii decembrie, armata îi înfrânge pe ţă aceeaAşa materialul că, în momentul arhivistic când a început lucrul la- rani, ocupând Abrudul şi Câmpenii, iar la sfâr nale, liste de personaje,, totul versiuni era pregătit. abandonate, Poate şi no- de şitul lunii sunt prinşi Horia şi Cloşca, în Munţii (planuri compoziţio Gilăului, în pădurea Scoruşet, iar Crişan o lună mai târziu, fiind întemniţaţi la Alba Iulia. romanetaţii fugare ale sale.din şantierul/ laboratorul de creaţie etc.) al autorului este mai sărac decât la celelalte „Revista română”, nr. 3-4 (101-102) • toamna-iarna 2020 | 3

Crăişo- rul, la Lugoj. A co Începuse lucrul, la 15 august 1928, la „Scriind romanul lui Horia, am căutat romansă rup ntinuat scrisul la Techirghiol şi cu formula convenţională a romanului- istoric. A Bucureşti, până la 6 octombrie 1928, având face din Horia eroul de paradă al unui aproape o sută de pagini înnegrite cu rândurile istoric,m-ar fi interesat. după tipicul Mi- admis, mi s ar fi părut o sale mărunte şi citeţe. În jurnalul i, său, adunarea luni, 8 profanare a lui Horia şi în- orice caz pe mine nu- octombrie 1928, adnotează după alte însemnări- am zis: întâi omul, pe urmă (plecarea la Paris a soţiei şi fiice Crăi- oameni,decorul. pe Istoria este într adevăr decor schim şorulgenerală a editurii care îi va scoate cartea, întâl bător, dar .numai pentru marile aglomeraţii de niri cu scriitorii etc.): „trebuie să isprăvesc ntru oraşe. În sate, istoria face puţine Crăişorulşi, de azi înainte, orice ar fi, i trebuiebani pe săel schimbări” Consideraţiile sale merg mai departe lucrez cu râvnă.. […] În sfârşit, să mă apuc de referitoare la mediul rural din care a ieşit Horia, , să facem vreo ispravă, căc la tradiţia moţilor, dar şi la compoziţia- în sine a Crăişoruluiam şi luat” O lună mai târziu, o altă adnotare: romanului dedicat acestui erou de excepţie: „În „Am tot vrut să văd pe Maniu, pentru dedicaţia copiat-viaţa lui simplă şi tumultoasă, eu n am adăugat - […]”. Despre aceeaşi dedicaţie, el va decât o domniţă suavă şi mirată, - pe care am Maniscrie mai pe larg, în jurnal, la 21 noiembrie 1928, o de pe o icoană foarte veche,Opere ,din 20 biserica, 2000, care, într adevăr, va apărea: „Domnului Iuliu p.de 280-284). la Cristor, la care cu siguranţă s a închinat şi u, omagiu de nestrămutată dragoste”, în- marele căpitan al moţilor” ( deschiderea volumului la fiecare ediţie-a antumă, lungul 5 deepocii până comuniste la 1944, dar ca la al nici unui una paria ulterioară, lîntru unui Istoria i- noucât numele Crăişor ,lui cum Iuliu l-a Maniu a figurat de - şi nu a 1784- a reţinut numele conducătorului De- considerat însuşi roman principal al răscoalei ţărăneşti din Transilvania, cierul… 1785, ca fiind Horia, supranume atribuit că lucrul abia la Crăişorul la aproape un an de zile mai apare, în- ştia să horească- (să cânte, Albac, să domeniul joace). În Zlatna. starea jurnal, o însemnare a lui Liviu Rebreanu despre civilă figura Nicula Ursu, zis Vasile, născut în -mi termin Crăişorul: „Marţi, 30. iulie 1929, Bucu 1730, într un cătun din , reşti. De la Orlat, unde am stat toată luna iulie, ca Romancierul îl prezintă cu calităţile-a şimai tarele po- să -am[… apucat]” O alta de datează lucru. Amdin personale, atât în societate cât şi în familie. Tatăl Bascov, 15 octombrie Adam1929, un şi Evasat lângă Piteşti: lui Horia era un „om bun” ca el .„nu Horia s a fost al „AmCrăişorul sosit aici şi m - menit în Albac”, iar mama „o frumuseţe vestită în sfârşit corecturile la Crăişorului, ed.(v. III Opere. şi la tot cuprinsul Munţilor Apuseni”- - 17, 1998,. pp.Acum 33, să41, isprăvesc 51, 58, 77). ultimele două capi treilea născut, primii doi- copii muriseră, când tole, cu prologul şi epilogul ” - ungur,avea el carezece a ani. „Pentru- că i a semănat mult, .gu rile rele scorniserăpe care că l n-oar fiiubise, făcut era cu di un grof- (I, 1Un octombrie singur fragment 1928). va apărea în acest răs văzut o la un bâlci din Câmpeni” . timp al scrierii romanului, Crăişorulîn „Tiparniţa literară” Soţia sa, Ilina, n Căla cum ta. Se căsătorise cu ea când împlinise 32 -de-l ani pe Întâia ediţie, cu titlul , avea- să fie Au avut împreună doi copii: pe Ionuţ/Simion şi- tipărităCrăişorul în ultimul trimestru al anului 1929,Cartea pe Luca. Ea îl va părăsi pe Horia, luându şi e- esteRomânească formulat şi colofonul volumului: „S a-noiem- tipărit Luca la Călata, la părinţii ei. La moartea lui taică- în Atelierele Societăţii Anonime - său, Luca avea şase ani. Ionuţ, fiul cel mare, tr . Bucureşti, luna octombrie buia să se căsătorească cu Ileana a lui Ion Mătie- treibrie, anul 1929”. Cu acelaşi zaţ tipografic a apă şu. E numit căpitan peste oastea de răsculaţi, rut o a doua ediţie în acelaşi-a an, consacrat: iar următoarele Crăişo- dând lovituri nemiloase nemeşilor, iar după înă- rul Horia.ediţii (1940, 1942, 1944), ca textul uşor buşirea mişcării este arestat şi deţinut la Zlatna. - amendat, însă cu titlul care l -28 Horia, rămas orfan la nouăsprezece ani, a de - prins meşteşugul prelucrării- lemnului, produ În turneul de conferinţe din 14 martie - când ciubere, cofe, doniţe, furci de tors lână ş.a.; aprilie-Bucovina 1931, parcurgând 35 de localităţi , din în umbla prin ţară vânzându le şi doinind. treaga ţară (din Banat în Basarabia, din Mara- Cloşca, cum era poreclit Ion Oargă, căruia i se mureş în Oltenia şi Dobrogea) dar şi mai spunea şi Cloşcuţ sau Ion Cloşca, era cu în Bucureşti, el a vorbit cu succes despre arta cu şapte ani mai tânăr decât Horia, dar şi mai mic 4vântului, | „Revista despre română”, creaţia nr. 3-4sa de (101 romancier.-102) • toamna-iarnade 2020 statură. „Horia niciodată nu începea ceva fără

. 6 - - să se sfătuiască şi să se învoiască cu Cloşcuţ” Portretul făcut acestuia este complex: „Cloşcavea în Critica literară a întâmpinat apariţia romanu suşi era din fire sfios şi cu mare supunere faţă de- lui în librării, la finele anului 1929, cu elogii sau lege şi de stăpânire. Avea avere frumoasă, a cu reţineri privind informaţia ştiinţifică. - nevastă tânără şi un dor de viaţă liniştită şi tih- Peste zece critici de profesie sau literaţi au nită, a fost de trei ori la împăratul, dar mai mult Perpessicius,făcut adnotări, Ion în anulBreazu, imediat Pompiliu apariţiei Constanti- roma de dragul lui Horia în-a care mai credeadus. Nu ca de în fric Dum nului, printre care se numără: Teofil Bugnariu,- denezeu. cumi Ultima oară,. deşi comunele îl aleseseră, a- Istoria făcut ce a făcut şi nu s ă, ci literaturiinescu sau româneştiDan Botta. contemporane „Rămas fără sprijin(II, 1934, de expp. nţenie” În- copilărie, bunicul său îi poves- 297perienţă-300), umană, d. Rebreanu va scrie a redusNicolae a Iorga,prezinta în cazuri tise întâmplări de pe vremea răscoalei lui Doja. Crişan, cel de al treilea conducător al răs- Cântecul iubirii - coalei, se numea Gheorghe Marcu, „originar. din- de o viaţă oarecare, uneori supt anecdotă, ca în Vaca din Zărand, dar însurat la Cărpiniş, fostă că Ciuleandra . E silit, apoi, să recurgă la mis tună împărătească, fiind hotărât şi -dârz” El înce terele încă nedezlegate ale psihopatiei, ca în s-pe răscoala în satul Curechiu prin- masacrarea , unde în jurul danţului sălbatec se funcţionarilor împărăteşti veniţi să l prindă. Deşi învârte mania omorului, cu o înconjurime uneori a spânzurat în temniţă, trupul i a fost tăiat în- dezgustătoare, totul pe priporul absurdului,Crăişorul cu patru şi pus pe roate… - Horiaadesea, cu lunecări nepotrivitul aproape episod catastrofale. al iubirii teribilului De aceea, Dacă aceste personaje ale romanului cores- şi alergarea la istoria romanţată, ca în pund, în viaţa de toate zilele, cu personajele isto- ronirice, devenite legendare, mai apar în cursul ac revoluţionar cu «domniţa Rafaela»-se prudent din de castelul orice ţiunii lucrării personaje fictive,- cum sunt: Koma de nemeş ungur, nota istorică rămânând însă – funcţionar/ solgăbirău, care a poruncit exactă, dar autorul ferindu - primarilor din comune- „să i scoată şi pentru precizare, în total totuşi o foarte solidă bucatăedere cancelaria lui nouă mii de florinţi” de la iobagii literară”. Contrar părerii marelui istoric al na- români; Kristori tatăl, nobil ungur, se pare de ţiunii, care este Nicolae Iorga, punctul de v - origineHoria, română, castelanul din Cristor, şi cei cinci al marelui istoric al literaturii, respectiv G. Căli fii ai lui: Rafaela Kristori, iubita- din tinereţe a lui nescu, conţineCrăişorul observaţii, ales de poate temporare tocmai a pentru entu Kray şi colonel,fiica ei, de comandantul optsprezece a ani, patru când sute a fost de ziasmului: „Mişcare colectivă, cruzime, execuţii adusă, împreună cu maică sa, în faţa lui Horia; sunt şi în - Revenind– la Horia. Acesta l- aceasta. Dar revoluţia lui Horea,4. deşi narată cu grăniceri secui; Nichitici – episcop ş.a. - îndemânare, nu e adâncită epic şi scrierea rămâ a cunoscut, în ne o rece biografie romanţată” . Raicu (1967), casa lui Cloşca, pe Crişan. Trece la acţiune şi ast- Criticii de după. Piru 1950, (1964) Ov. S. sau Crohmălniceanu Mircea Muthu fel răscoala curăţă totul în calea ei. Cum Cloşca ş-i (1953), Al. Săndulescu (1965), L , sunt Crişan se încred în falsele promisiuni ale ofiţeri cu excepţia lui Al lor împărăteşti, iar aceştia îi lămuresc- pe răscu- (1993),Indiferent dacă dene oprimopiniile/ numai la aceştia laţi să se întoarcă la casele lor, Horia rămânera tributari opiniei Crăişorul„divinului este critic” o carte G. Călinescu. de tip epo- neîncrezător, însă e lipsit de curaj să şi contra opţiunile manifestate-a pierdut zică prietenii. Înşelăciunea este descoperită. E de profesionişti, prea târziu. Răscoala e înfrântă, iar căpitanii ei, cpeic, cu figuri contrastante,■ care nu şi prinşi, puşi în lanţuri şi întemniţaţi, apoi, cu fast accesul la public, caracterul de stare eroică pe şi cruzime,Martiriul supuşi celor supliciului trei nu a fostîn văzul sanctificat lumii spre nici are îl impune. ţinere de minte. fost. acum de biserica creştină ai căror credincioşi au

„Revista română”, nr. 3-4 (101-102) • toamna-iarna 2020 | 5

1 Constantin Ciopraga, Personalitatea literaturii române 2 Istoria literaturii române 1968, p. 287. 3 , Iaşi, 1997,. p. 212. 4 G. Călinescu, Istoria literaturii române, deBucureşti, la origini până în prezent . „Adevărul literar şi artistic”, anul IX, nr. 459, 16 decembrie 1928 G. Călinescu, , Bucureşti, 1941, p. 651

Liviu Rebreanu

(www.mnlr.ro) Arhiva Muzeului Național al Literaturii Române București

6 | „Revista română”, nr. 3-4 (101-102) • toamna-iarna 2020

■ Personalitatea sa va rămâne în mod sigur în memoria u u

ș generaţiilor viitoare, prin lucrările tipărite după anul 1989 şi care constituie un izvor istoric însemnat în do- cumentarea fenomenului totalitar la noi în ţară.

Literatura română Literatura ro cod sub

Daniel LĂCĂTUȘ Scriitorul Victor Isac, sub totalitarism

Victor Isac s-

a născutei pe 29 decembrie 1917, în comuna Zlaşti, raionul Hunedoara. Fiul lui Simion şi al Galeni , agricultori. A urmat şcoala- primară în-a localitatea continuat natală, studiile mai la apoi Facultatea cursurile de Liceului Militar „Mihai Viteazul” din Târgu- vit-Mureş. Şi - Filosofie şi Litere din Bucureşti,rofesor pe care laa absol Liceul o cu diploma „Magna cum Laudae” (1938 1942). După absolvire- a fost p „Aurel Vlaicu” şi Liceul „Profesorilor Asociaţi”- din Bucureşti (1939 1942). A avut, şi înainte, şi după anul 1989, o foarte bogată activitate publi cistică şi editorială. A colaborat cu fragmente de proză, articole sau eseuri la reviste ca „Ardealul”, „Tinereţea”, „Pământul românesc”, „Progresele- ştiinţei”, „România literară”, „Tribuna”, „Semne”, „Orizont”, „Forum”, „Argeş”, „Constelaţia Drago nului”, „Ardealul literar şi artistic”, „Vitraliu hunedorean”, „Cariatide”, „Sargeţia”,Logica „Curentul”, antino- miilor„Drumul ştiinţifice socialismului”,, 1945; Realitate „Dreptatea”, şi cunoaştere „Cuvântul în liber”istorie , ş.a.m.d. 1980; Viitorul Volume omenirii publicate: în conştiinţa con- democraţie temporană, 1980; Nicolae Titulescu. Actualitatea 1993; Napoleon şi problemele istoriei, 1994; Pro- sa politică, 1991; Dreptul istoric în pacea mon- blema muncitorească(în colaborare naţională cu Velţeanu, 1994; Evanghe- Cornel), dială. Cu o prezentare de Corneliu Coposu, 1992; lie Nouă. Hristos a înviat sau Hristos a reînviat O lumină a viitorului: Consideraţii istorice actu- colaborare cu Ungur Ingrid), 1997; O istorie ale, 1992; Pentru judecată dreaptă şi conduită obiectivă a mişcării legionare: testament moral-(în demnă, 1993; O viaţă de jertfă în lupta pentru politic, 1998; Anticritice, 2000; O viaţă istorică a

„Revista română”, nr. 3-4 (101-102) • toamna-iarna 2020 | 7 secolului XX: memorii, cugetări, minieseuri - Fun- - damentele valori – ipostaze ale spiritualităţii. Ediţie ro- toată încrederea, despre idealurile unei lumi îngrijitămâneşti de Mariana Pândaru Bârgău, 2000;iules- paşnice, fără hotare, susţinând principii comu cu), 2001; Biblia, cuvântul lui Dumnezeu şi cuvân- niste. Ba mai mult, cunoscând prietenia mea cu tul omului(în, 2002. colaborare cu Traian D. Stănc deMiron victoria Constantinescu, U.R.S.S.- mă6 trata ca pe un tovarăş sale,de luptă. Mihai Dar Leonte toate i- acestea se întâmplau înainte- -a afi- ului” . În schimbul eliberării În timpul studeniţei a dezvoltat o puternică- care l- a solicitat să devină informa-mi neretuluisimpatie pentru Universitar P.N.Ţ. alformaţiune Partidului la Na care s - tor pe lângă Partidul Naţional Ţărănesc, lucru pe- liat. Peste puţin- timp a devenit preşedintele Ti- cheta dea refuzat,la Ministerul „şi astfel de Interne, am fost apoinevoit cea săde la țional-1945), Ţă continui destinul, 7 pentru. că a urmat apoi an rănesc (1940 1944), mai târziu secretar de pre să al ministrului Virgil Solomon (1944 Siguranţa Statului” numit în această funcţie prin decizia nr. 1.512 A fost condamnat la o pedeapsă de cinci ani- din 18 ianuarie 1944 a Ministerului Lucrărilor închisoare, a executat doi ani şi şase luni, urmaţi Publice şi al Refacerii.1 Calitate ocupată temporar,- de alţi 10 ani de supraveghere. Aşa cum mărturi „cu începere de la data de 15 decembrie şi până membrusea: „În lotul fondator de deţinuţi al Partidului se aflau Comunist,şi conducătorul dom- la 31 martie 1945” . În acelaşi- an a fost desem Partidului Socialist, domnul Fluieraşu şi un instalareanat preşedinte primului al Organizaţiei guvern Dr. Tineretului Petru Groza, P.N.Ţ. tre- din judeţul Hunedoarat privit (1944 cu ostilitate.1945). Odată cu nul Maglaţul, a cărui prezenţă în lot a uşurat- mult atât graţierile personale ulterioare, cât şi- cutul său politic a fos achitarea pedepselor. Ceea ce trebuie- însă su O perioadă scurtă a fost lui asistentul- lui- bliniat este faptul că întregul lot, format din opt Mircea Florean la UniversitateaCunoaşterea din Bucureşti induc şi- sprezece persoane, care stăteam într o singură tivăse pregătea ca, în toamna anului 1945,e săFilosofie,şi sus cameră, eram cu toţii condamnaţi8 .pentru aceeaşi ţină teza de doctorat cu tema învinuire,Procesul, anticomunistă pe modelul (... celor ) Sufeream tipice perioadei alături , la Catedra de Logică a Facultăţii d atât socialişti, cât şi antisocialişti” însă a urmat2. Este să fievorba arestat despre alături procesul de alţi Organi- colegi - implicaţi în „primul proces în stil sovietic a lui sovietizării, a durat două sau trei zile. „Sala a fost- Nicolschi” 3 res- neîncăpătoare întotdeauna, până la refuz, în ma zaţiei „T”, considerată de autorităţile comuniste-o ti- joritate numai cu «reacţionari», şi cu foarte- pu- o „organizaţie teroristă secretă” . „Prima a ţini comunişti, favorabili instanţei. Era opoziţia,- tare a avut loc în data de 22 iulie 1945 într - noi, tineretul de la liberali şi de la naţional ţără- tumuluipografie din dat Bucureşti, de U.R.S.S. unde pentru pregăteam cedarea tipărirea Basara- nişti, da’ nu se9. putea face nimica. Sala era în fier unui manifest public îndreptat împotriva ultima- bere. Procesul era după o perioadă de ştrangu lui guvern democrat instaurat la putere nu se lare a presei” biei şi a nordului Bucovinei. Sub regimul primu Condamnaţi cu toţii din lot la pedepse dintre- 4 cele mai dure, în primă fază, au scăpat ulterior- putea tipări nimic în ceea ce priveşte apărarea mai uşor datorită intervenţiei avocatului apă drepturilor- naţionale (...).” rării. „Avocatu’ Iosif Toma Popescu, ajutorul avo Dus în arestul prefecturii capitalei, a trăitul catului principal care era un liberal, a ţinut să ni într o „promiscuitate de nedescris, cu o porţie se schimbe încadrarea fiindcă prima dată eram sumară de mâncare pe zi şi împreună cu tot fel toţi consideraţi trădători şi eram la o încadrare de deţinuţi de drept-4 zilecomun. am fostÎn arest dus lanu Secreta- existau în care se mergea până la pedeapsa cu moartea. nici măcar paturi. Se stătea şi se dormea direct Nu mai ştiu ce articol… ceva de înaltă trădare… pe ciment. După 3 şi Toma Popescu a ţinut o cuvântare foarte diniibine vecherul general c al Prefecturii. Aici mă aştepta o mare- ticluită şi10 . a reuşit să ne scoată de acolo şi să ne surpriză.5. SecretarulUltima convorbire general erape careMihai au Levente, purtat- o treacă la articolul 209, uneltire contra or unoştinţă, ba chiar am fost colegi de fa sociale” - cultate” Cât priveşte atitudinea- lui Remus Ţeţu pe în calitate de prieteni, conform mărturiei fostului- timpul procesului: „când i s a dat, parcă, ultimul luideţinut, guvern a fost comu o consfătuire politică conspirativă-. cuvânt a spus că n a fost nimic decât o acţiune După 6 martie 1945, odată cu instalarea primu pentru apărarea libertăţii presei şi că el a făcut- nist, lucrurile a luat o întorsătu numai un protest împotriva suprimării libertăţii 8ră | radicală.„Revista română”,„Levente nr.discutase 3-4 (101- atunci102) cu• toamna-iarna mine, cu presei, 2020 pentru că, aşa cum am mai spus, în peri

l- -i guvern 20. oada respectivă11. partidele istorice nu mai puteau a propus la funcţia de preşedinte al tineretului tipări absolut nimic, deşi se spunea-a aflat căIoan Leon- pe judeţul Hunedoara - democrat” 12 Dovadă a încrederii şi prieteniei reciproce fostPrintre coleg martorii de facultate acuzării cu el,s membru al Par- dintre cei- doi stau mărturie documentele proce- tescu, „un tembel” , după cum îl caracterizează, suluidoreanul intentat Vict lui Ilie Lazăr, în care fruntaşul ţărănist l a propus ca martor al apărării pe .hune Stan- tidului Ţărănesc, ramura Lupu. La proces13. Printre„a spus cu, com. Alexandrescu,or Isac, alături ins. gen de. Mihalcea, Aurel Leucuţia, Victor şi că sunt un duşman-a aflat al avocatul regimului, Istrate şi că Mircescu. am vrut Ghiţă Popp, Virgil Solomon, Ion Lupu, com Propussă tipăresc discursul lui Iuliu Maniu” -a Emil Serghie, dr. George Potino, dr. Jovin Ion, cpt. cei ai apărării s 14. Dumitrescu,Sârbu, Valer AurelMoldoveanu, Maldarescu, Romul Anton Popp, Ionel ziaristul Mu- ca martor a fost şi Iuliu Maniu, dar nu s - aprobat: „Şi el şi Brătianu au fost refuzaţi” Condamnaţi în acelaşi proces au mai fost Ion- reşanu,Cornel Popp, Vasile Marius Netea, Popp, Mihail Ioan Răutu, Lupoaia, Nicolae Fran- Ca Flueraşmunismului, şi Mircea da Ştefanovici, care atunci când a ciscleea, Neuimann, Ioan, Groşanu, mr. Ion Iorgu Domocoş, Popescu, Ion dr Lambru,. Valer fost arestat „a 15fost. prieten al socialismului, al co Roman, Macek Skoda, Adonis Popov, Alice Stur- r după proces a -unfost decretfoarte pornitde re- za, gen. Aurel Aldea, Zeno Biano, col. Petrescu ducereîmpotriva a pedepselor, lor” s- Ion, pr. Eliberat în anul 1948, printr a reîntors în comuna de moment,Toma asemeni Victor lui Victor şi Dimitrie Isac21 . Iuraşcu. Mulţi baştină, Zlaşti, Hunedoara, unde a continuat să dintre ei aflaţi, la rândul lor, după gratii la ace-l fie hăituit de fosta securitate. Fără dreptul de a se angaja în municipiul Hunedoara, a găsit un În urma procesului, Ilie Lazăr a fost condam- post de profesor în localitatea Călan,-a unde impus timp sa nat, în noiembrie 1947, la 12 ani de temniţă de câteva luni a avut o relativă linişte. „Apoi am grea, cinci ani degradare civică, confiscarea ave Jiuluifost eliminat sau Cugir. din Am învăţământ ales Cugirul, şi mi unde s m-am re- rii şi 50.000 de lei cheltuieli de judecată. Aceasta aleg una dintre cele trei posibilităţi:16. Brad, Valea pentru faptul că „fiind persoana de încredere vaşi -a apropiată22 . acuzatului Iuliu Maniu, a avut un rol calificat la Uzina Metalurgică” de frunte în organizarea complotului împotri Revederea satului natal, după eliberare, i statului” trezit mai degrabă sentimente dezolante, decât- În Hunedoara,- Ilie Lazăr a deţinut o perioadă pusede bucurie: id „Atmosfera era deplorabilă, de doliu calitatea de preşedinte al organizaţiei judeţene; general. Oamenii se fereau să vorbească. Înce în acest fel s a legat şi mai mult prietenia luitoate cu eea cu întovărăşirea, adică noi rămâneam Victor Isac: „Eu am fost onorat- cu preşedinţia- proprietari, dar se comasau terenurile.17. Ţăranii cutat,organizaţiei n- din Hunedoara. Eu, fraţilor, cu - au primit cu reticenţă ideea, pentru că fiecare- că cele două dictaturi ne au interzis şi perse ştia ce pune, unde pune, ce rodeşte” am23 încetat de a afirma existenţa şi în De abuzuri nu a scăpat nici familia sa: „Fra dreptăţirea partidului nostru de a sta în fruntea tele meu gospodărea moştenirea şi era mijlocaş,- poporului”Partidului . În aceeaşi perioadă, Ilie Lazăr a- iar mama fostă văduvă de război se recăsătorise, fondat ziarul „Hunedoara”, organul de presă al noul soţ având o crâşmă, fiind consideraţi chia - Naţional Ţărănesc din judeţul Hune buri. Aceştia nu aveau niciun drept, nici măcar să doara, în paginile căruia aHunedoara semnat şi Victor Isac. vorbească. Aveau dreptul să dea. Băutura de la Ziarul şi a încetat o perioadă24 apariţia,. însă, „după crâşmă a fost luată de jandarmi în 181948.. Era o o absenţă de câteva luni, a reapărut perioadă de desfrâu a aderenţilor comuniştilor, la 1 martie- 1945, la Orăştie” - care erau fie muncitori, fie servitori” La începuturile carierei sale politice, aflăm de- Revenind la activitatea sa politică, anterior la el, „s a înfiinţat o asociaţie «Ardealul», subver instaurării guvernului - Dr. Petru Groza, trebuie- sivă, o asociaţie foarte serioasă, secretă, cunos- menţionat faptul că un rol- major privind evoluţia cută şi25 recunoscută de guvernul englez, şi pe- alsa Tineretuluiîn interiorul Universitar P.N.Ţ. l au19 deţinut liderul forma minet se conta că aveam cunoştinţe şi popula- ţiunii, Iuliu Maniu, care l a desemnat preşedinte- ritate” . „Ardealul”- a mai fost definit de frun- , şi Ilie Lazăr, care, în aşul ţărănist Hunedorean ca o „asociaţie de pro toamna anului 1944, cu ocazia unei conferinţe ju pagandă anti nazistă şi împotriva legionarismu deţene a P.N.Ţ., organizată în municipiul Orăştie, lui, care lupta pentru «democraţia naţională» „Revista română”,visată de nr. Maniu 3-4 (101- şi de102) liberali. • toamna Maniu-iarna cu idealurile 2020 | 9

- altfel nu era ni lui naţionale26 i o spus „democraţie naţională”, Cât îl priveşte pe Remus- Ţeţu (preşedintele- mic altceva decât luptă- pentru- tezeorganizaţiei la Curentul Tineretului Literar Liberal din Sectorul I): democraţie” . În aceste condiţii ar fi fost şi greu „Era foarte inteligent şi eu l am susţinut să debu de imaginat că trecutul său nu avea să să l urmă-a cu o mică schiţă. Familia rească după 1945. - lui era originară de undeva din judeţul Făgăraş, Rolul deţinut de el în asociaţia „Ardealul” s adică făcea parte din categoria ardelenilor care datorat, în mare măsură, calităţii pe care a avut- au căutat o ocupaţie rentabilă. şi aşa, pornind de o în redacţia unuiaPământul dintre Românesc ziarele ,P.N.L care şi a P.N.Ţ: fost a la lucruri mici, neînsemnate,33 tatăl lui a ajuns să- „Contau pe mine fiindcă eram- secretar de27. redac aibă cea mai mare drogherie din Bucureşti, peste ţie la revista drum de Banca Naţională” . Se crede că „T” re- partidelor Liberal şi Naţional Ţărănesc” sub-secretar de prezintă iniţiala numelui său, pe de altă parte,- Aurelian Rădulescu, „doctor în teologie la- conform aprecierii anchetatorilor,e- „T” a repre Oxford,28, a cu fost subvenţia cel care fostului l- zentat teroarea „pe care trebuia să o dezlănţu stat liberal de la Finanţe, Dumitru Alimăneştia iască organizaţia asupra34. celor c i consideră nu” a invitat în asociaţie:- duşmani, recte Guvernul democratic şi marele- „vreau vă spun că era- un sistem de cooptare nostru aliat U.R.S.S.” - foarte strict: era o bisericuţă mică şi retrasă, Bi La închisoarea Văcăreşti,35. Tot V. Isacacolo a i-stat o pe serica Domniţei parcă i spune, şi acolo29. era o rioadăpe Nichifor scurtă Crainic, în aceeaşi pe celulă cu Mircea Pătâr icoană unde se depunea- jurământul de păstrare lăgeanu, „un liberal fidel”Curentul , sau pe Gheorghea întâlnit a secretelor, de încadrare în asociaţie” care îl cunoscuse- anterior al luiSecurităţii Iuliu Maniu nu i legata scăpat de cedarea din vedere Transilvaniei, nici faptul din redacţia ziarului „ ” - că Victor Isac ar fi urmat să tipărească un discurs Cuza, fiul lui A.C. Cuza, pe care şi l aminteşte ca „un om splendid, deschis, inteligent, poet talen discurs în care „a ţinut să accentueze că Partidul- tat, un bun istoric.- (...) Avea aceleaşi idei ca36. şiO Naţional Ţărănesc nu recunoaşte semnătura lui- tatăl său, naţionalist, antisemit… poate- nu aşa în- Ghiţă Popp pe Armistiţiu. Maniu a vrut să scu stilu’ lui taică său, da’ era, totuşi, -antisemit” tească partidul30. de o pată ruşinoasă care ar fi în altă personalitate pe care a cunoscut o în deten- semnat recunoaşterea Pactului Molotov – ţie este poetul Radu Gyr, pe careritateal evocă la Editura în mai Ribbentrop” - multe interviuri şi în unele dintre volumele- edi Condusă de avocatul Remus Ţeţu, considerat- tate imediat după 1989, majo lieşi cel1945 care31 a pus bazele Organizaţiei „T”, publi Gândirea românească. „Era măreţ, într adevăr. caţia clandestină „Văpaia”, apărută până la 5 iu Cu el am fost la acelaşi etaj şi în perioada când , a deţinut, alături de alte publicaţii de era oră de ieşire la aer şi ne scotea tot etaju’, preseidreapta, care un s- rol major prin Văpaiaatitudinea era fermăun protest faţă avrămâneau uşile deschise, şi cine rămânea în guvernarea dictatorială şi suprimarea libertăţii Raducelulă Gyr putea ne recita să meargă poezii de- la altă celulă.37. Acolo a prefigurat: „ eam întâlnire cu el şi cu Gheorghe Cuza. Şi- împotriva suprimării organelor de presă libere, - ale lui” - o luptă pentru libertatea presei, nimic altceva.storice O Un deceniu mai târziu a fost din nou condam nuluptă mai pentru puteau dreptul publica la absolutopinie, pentrunimic. Elcă colabo-pe el îl nat, în urma implicării într o organizaţie subver- deranja foarte mult faptul că partidele i - sivă, „Garda albă”, care, în fapt, nu a existat, ci a- - fost folosită ca pretext. Aici e necesar să fie men rase, sau avusese în cadrul partiduluiAcademia ceva re ţionat rolul decisiv al lui Ioan Nistor, fost simpa Văpaiavistă care fusese interzisă şi mi se pare chiar co m-tizant legionar, fost militant comunist, deşi era la deslaborase la o revistă intitulată- . Şi prin- rândul său în vizorul Securităţii. „Din cauza lui- voia să facă un gest de protest împotriva- am trezit implicat în al doilea proces. -a Acestcerut fiinţării presei propriu zise, pentru că, într Nistor Ioan -voia să înfiinţeze o societate coope- partideleadevăr, nu istorice se mai putea era scos lucra din nimica. sindicat, Orice era tipo eli- ratistă de construcţii – „Clădirea” – şi mi graf dacă era cumva suspectat că a colaborat cu- l-părerea. Mi a spus că şeful judecătoriei îl încu a presei partidelor istorice. Altfel rajează şi îl susţine în această idee, aşa că eu minat imediat. Era, practic, o reacţie la suspen- am sfătuit să i se adreseze lui. Nistor, la cererea darea totală 32. acestuia, îi dă o listă de consilieri ai Consiliului nici nu vorbea cu răutate sau cu duşmănie des societăţii de construcţii, listă în care mă trecuse pre comunişti” şi pe mine. Această listă, prin excesul de zel al 10 | „Revista română”, nr. 3-4 (101-102) • toamna-iarnajudecătorului, 2020 a ajuns la Securitate. Eu am aflat

- abia în anchetă că Nistor iniţiase în paralel şi o fiindcă ştiam toţi că sentinţele noastre erau deja organizaţie secretă –-„Garda Alba”. Judecătorul fixate de Securitate.44. Fiecare dintre noi ştia de la şef îl socotea, însă, pe Nistor un-am duşman dat sea- al anchetator la ce pedeapsă suntem condamnaţi şi- poporului şi ţinea să i arate devotamentul faţă38. aşa a fost” - deProcesul regim. s- Tot în timpul anchetei mi ui, pe Cât priveşte apărarea, aceasta a fost- din ofi- ma că Nistor era serios atins de nebunie” - ciu. Faţă de primul proces în care a fost condam a desfăşurat în Ajunul Crăciunul nat, în 1958- nu au mai avut dreptul să şi anga- 24 decembrie 1958. „Asistenţa era formata nu- jeze avocat. Cei din oficiu; „Nici ei nu ne priveau, manimai din ai poporului.securişti, iar Martori avocaţii au din fost oficiu numai erau ai uitându se spre cei 7 judecători cu un aer curte- angajaţi ai Securităţii. Am fost toţi declaraţi duş- nitor, ca să nu spun cu un aer de adevărate slugi. eteni ai ac Ei nu ne apărau pe noi, ci încercau să demons ticluiteacuzării, de deşi Securitate. uneori condamnaţiiApoi a urmat erau drumul foşti spre pri treze cât sunt ei de fideli45 justiţiei. comuniste şi uzatorilor. Acuzaţiile lor erau evident cum sunt ei de hotărâţi să confirme punctele de 39 acuzare ale rechizitorului” vestita închisoare Gherla, unde am trăit şase ani achitareaMai târziu, tut Curtea Supremă de Justiţie, în foarte grei…” . Trebuie reţinut faptul că unii urma referatului Parchetului General a hotărât dintre cei condamnaţi40 în acest proces au decedat uror celor inculpaţi. „O parte dintre alteîn închisoare, trei persoane inclusiv41 Ioan Nistor, „un nebun- consilierii Curţii Supreme, care au luat parte la nevinovat” , executat prin împuşcare, alături de rejudecarea procesului, au 46ţinut. să consemneze . Victor Isac ţine să accen în sentinţa de achitare că nici nu a existat conti-fapta tueze starea psihică în care a decăzutnebunind Ioan ce a stat la baza procesului” - Nistor, mai ales după condamnare:42 .„era singurul După a doua eliberare din detenţie a - care vorbea tare şi cânta neîncetat, în nuat să fie activ publicistic, nu fără suprave- arestul cu vorbele- şi cântecele lui” gherea securităţii. Majoritatea articolelor publi- Printre cei implicaţi în procesul organizaţiei cate au fost cu caracter ştiinţific, eseuri şi litera notarul„Garda Albă” Vasile s au Bejan, aflat preoţii Ioan Henning,Gheorghe NicolaeTarcea, re.Com A fost membru al Asociaţiei de Istorie Compa- Ion V. Todea, Adrian Botiş, maior Tiberiu Lupu, rată a Instituţiilor şi Drepturilor Omului, al- isiei de Antropologie şi Etnologie a Acade- Ţintea etc. „Aceştia şi mulţi alţii, printre care şi miei Române (1976). Din 1980, membru al Aso- subsemnatul, aveau să fie acuzaţi, nici mai mult ciaţiei Oamenilor de Ştiinţă din România; mem- nici mai puţin, decât de culpa de insurecţie bru fondator al Academiei de Ciberneticăie 1989 31Gene ia- armată, când la niciunul dintre noi nu fusese rală „Ştefan Odobleja” (din 1982). După revolu comandantgăsită nici măcar al loturilor o armă noastre. acasă. Un Şi comandant toţi eram ţia din 1989, între 29 decembr – etichetaţi ca oameni ai lui Ioan Nistor, aşa zisul nuarie 1990, a fost preşedintele organizaţiei- judeţenedirea r Hunedoara a P.N.Ţ., iar din anul 1990 nebun. Că lucrurile stăteau astfel şi Ioan Nistor preşedinte de onoare.r Director la Editura „Gân- nu mai 43 era în deplinătatea facultăţilor sale- bru supleantomânească” al Comitetului şi preşedintele de conducere Cenaclului al mintaledica, atestă chiar actele depuse în procesul- literar „Gândirea-1997). omânească” (din 1990). Mem acestuia” . Atitudinea ostilă a procurorului in apreciază Victor Isac, certitudinea unei or P.N.Ţ. (1991 - chestraţiiProcurorul politice. nici nu „Rechizitoriul se uita la noi, a ci reprezentat se adresa Personalitatea sa va rămâne în mod sigur în un adevărat discurs politic electoral agresiv (...) memoria generaţiilor viitoare, prin lucrările ti membri. Teatrul jucat era de-a dreptul grotesc, totalitarpărite după la anul 1989 ■ şi care constituie un izvor doar completului de judecată, compus din 7 istoric însemnat în documentarea fenomenului noi în ţară.

„Revista română”, nr. 3-4 (101-102) • toamna-iarna 2020 | 11

1 2 Mijloacele și metodele utilizate în procesul colectivizării agriculturii în regiunea„Monitorul Hunedoara oficial”, anul CXIII,a. nr. 19, joi, 25 ianuarie 1945,. XXXII, p. 489. 2004, p. 603. 3 Darius Miheț, Un sfert de veac de

urmărire. Documente, îndin „Sargeți dosarele Actasecrete Musei ale generaDevensis”,lului vol Nicolae Rădescu p. 404.Monica Grigore, Oana Ionel, Dragoș Marcu, Gheorghe Onișoru, 4 Mariana Pândaru-Bârgău în două dialoguri cu Victor Isac , Bucureşti, 2004, 2015, p. 64. 5 Ibidem. , în „Vox libri”, nr. 3(36), 6 Ibidem, p. 64, 65. 7 Ibidem, p. 65. 8 Ibidem. 9 Procesul Organizației „T” din 1945 -52, 2005, p. 83. 10 CosminIbidem. Budeancă, . Interviu cu Victor Isac, în

„Memoria”,11 Ibidem nr., p. 51 84. 12 Ibidem, p. 80. 13 Ibidem, p. 85. 14 Ibidem. 15 Ibidem. 84.

16 - op. cit. 17 op. cit. 18 IdidemMariana. Pândaru Bârgău, 19 Darius Miheț, op. cit, p. 75. 20 Ibidem.

21 A.C.N.S.A.S.,Cosmin Budeancă, dos. nr. P. 000213, vol. 2, f. 128, 129. 22 Ilie Lazăr. Consecvența unui ideal politic, Cluj-Napoca, 2006, p. 172. 23 Ibidem, p. 131. 24 IbidemAndrea, p.Dobeș, 134. 25 op. cit. 26 Ibidem, p. 76. 27 IbidemCosmin. Budeancă, 28 Confesiuni. Dialoguri realizate de Ra 1997, p. 95. 29 Dan A. Lăzărescu,op. cit. du Țoancă, Timişoara, 30 Ibidem, p. 79. 31 Cosmin Budeancă,Elita politică istorică 1945-1955 32 op. cit., p. 78 33 IbidemLiviu P., p.Niţu, 77. , Bucureşti, 2014, p. 37. 34 Cosmin Budeancă,8 noiembrie 1945, Instit 2000, p. 98. 35 Petre Țuțea, op. cit., p. 87. utul Naţional pentru Studiul Totalitarismului, 36 Ibidem. 37 IbidemCosmin. Budeancă, 38 - op. cit., p. 66. 39 Ibidem, p. 67. 40 MarianaVictor Isac, Pândaru „Garda Bârgău,Albă”: Organizaţie subversivă inventată de Securitate nr. 18, noiembrie 1996, p. 102. 41 Ibidem, p. 101. , în „Memoria”, 42 Ibidem, p. 102. 43 Ibidem, p. 104. 44 Ibidem, p. 103. 45 Ibidem. 46 Ibidem, p. 105.

12 | „Revista română”, nr. 3-4 (101-102) • toamna-iarna 2020

■ Luminița

şti CORNEA [Sf. Gheorghe, jud. Covasna]

coordonate române Flacăra sfântă a iubirii de limba română

De- - - Psaltirea pre versuri tocmită (1673), la a lungul timpurilor, în sufletul fiecărui curățit de formulele greoaie ale mai vechilor tăl dascăl s a simțit flacăra sfântă a iubirii de limbă, măciri”; ni foarte cu îngemânată cu aceea a iubirii de neam. Truda care Sfântul MitropolitBiblia lui Dosoftei Șerban aCantacuzino lucrat cu multă sau dascălilor ca formatori (astăzi și odinioară)- este- Bibliatrudă șide vreme la București îndelungată, în „cinci a covârșitoare. Reușita lor se- îmbină cu dragostea osârdie mare”; - inimilepe care o au în suflet, moștenită din moși stră- ei au (1688),pus temelie, ai cărei peste traducători veacuri, moși, de la bunicii pe care i simțim prezenți în limbiiau avut noastre un minunat literare. simț pentru frumusețea gra noastre, în inimile tuturor celor care sim iului românesc; țim, gândim, vorbim și scriem românește. De- fapt, continuăm-a format, să existăm, cum s-a prin consolidat limba română, limba Vechile cărți religioase în limba română, celeau ca neam și ca buni creștini.e, Poatelatina. nuZorii conștienti ivirii lim- călătoritnumite de noi mai sus, dar și multe altele, ausului, fost zăm cum s „cărți călătoare”. Le numim așa deoarece ele... - română din sânul maicii sal anu- , prin vama cucului și pe cărările ur biime românes- literareMiorița sub ?!aspectul oral se pierd în spre toate meleagurile unde viețuiau, din vea negura veacurilor. Cine ne poate spune când scri- meleaguricuri, români. din Prin veci răspândirea ale lor, s-a ajunsși cunoașterea ca limba ro-lor a plămădit - de către toți cei ce grăiau românește, trăitori pe Formarea și cristalizarea limbii române - dez - se este îngemănată cu biserica neamului. În cen- mână să aibă un extraordinar rol în păstrarea și trele mănăstirești și episcopale apar primele ti- voltarea conștiinței de neam, a identității na parnițe care, treptat, cu destule dificultăți mate ționale. Aceasta, pentru că avea în plămadaBibliei ei riale, dar cu mult suflet, au izvodit cărți religi graiul poporului, idee clar -evidențiată de Sfântul fiind,oase deele oau maximă circulat importanță pe toate meleagurile pentru formarea locuite BiblieiMitropolit nu eAndrei Șaguna, care în prefața limbii române literare. Cum? De ce? Tipărite tipărită de el (Sibiu, 1856 1858) afirma: „limba- făcută, ci luată din gura poporului”, de români. În biserici, preoții le foloseau, pentru iar traducătorii, în pom decursul timpului, au preîn că știau și simțeau că enoriașii lor înțelegeau noit și au îndreptat „numai unde și unde”, pentru conținutul acestor cărți scrise în graiul vorbit de cresc;că „limba frunza noastră se ve e viu... rămurile bătrâne și alei. XVII-În acest context, aducem un elogiu, în primul fără suc se usucă și cad, mlădițe tinere ies șii rând, cărților religioase românești ale secolului- se prefac. Iar tulpinastejește rămâne și întotdeauna se scutură, aceeașidar alta lea, veacul celor mai răsunătoareCazania izbânzi sau nouă curând îl împodobește; toate ale lui se fac ș- aleCartea limbii românească române în de Biserică. învățătură Numim patru din- 1. ”. tre aceste „răsunătoare izbânzi”: uit Tulpina, graiul popular românesc, a realizat unia- Noul Testamenta Sfântului de Mi la tatea neamului românesc Bălgradtropolit Varlaam(Alba Iulia, (Iași, 1643), „un dar nepreț Legătura strânsă dintre Biserică și consolid dat limbii românești”; rea limbii române literare este evidențiată prea 1648), al Sfântului Mitropolit frumos de către Părintele Mitropolit Ioan al Simion Ștefan, care a folosit un „grai limpede Banatului, prin ideea că „limba română a fost „Revista română”, nr. 3-4 (101-102) • toamna-iarna 2020 | 13

De-a lungul timpului, scriitori din toate pro- sfințită și botezată în cristelnița bisericii, de aceea noi, românii, considerăm că- limba română vinciile românești au făurit și au transmis elogiul- Limbaeste limbă vechilor sfântă”. cazanii/ Asemenea Care- o numește poetul-o lor la adresa limbii române, precum marii noștriDin Alexei Mateevici: „Limba noastră i limbă sfântă/ esteticabărbați, în poeziei discursurile populare lor ;de Mihail recepție Sadoveanu, la Acade o plâng și care Poeziamia Română: populară Barbu; Lucian Ștefănescu Blaga, Delavrancea, Elogiul satului cântă/ pe la vatra lor țăranii”. românesc; Liviu Rebreanu, Laudă țăranului Această limbă sfințită a contribuit la unitatea- român (am numit pe cele considerate de noi ca de neam și „socotim că granițele României sunt până acolo unde se vorbește limba română”, afir - grănicermă Părintele Mitropolit Ioan, iar limba română fiindNu era cele nevoie. mai semnificative Au omagiat-o, în ceea descoperindu- ce priveștei este scutul de apărare al patriei moștenite, Lim-este limbatrecutul, română). descif Ne întrebăm:- și au apărat limba? ba a apărat. Nimic spațiul nu românescpoate să delimiteze mai bine granițele, fiind mai mult decât orice oștire. rându i prezentul- și, de ce nu?,- . Chiar dacă patria a- meditând4 la destinul de mâine al limbii române. nescfost 2 sfârtecată, au rămas credința și limba, ele- prinRealizând participarea toate acestea, la simpozioane, și au apărat precum ființa cel na la litulconstituind Banatului scutul s- de apărare al neamului româ- carețională am. luat Concret, parte aceastaonline (din facem și noi, astăzi, . Când a spus „patriaal la sfârtecată”, Basarabia, Mitropode aceea a referit, bineînțeles la meleagu- basarabeni ce-au adus, din totcauza sufletul restricțiilor lor, un rile înstrăinate, în speci sanitare), în august 2020, organizat de profesorii afirmă- că „Oricât ar fi acel- gard de sârmă ghim- pată, gros cât brațul meu, tot îl mănâncă rugina cald omagiu limbii române, apărând, astfel, ființa- într o zi. Întotdeauna sii,a cu văzut, sudoarea în decursul lor au istosfin- toriinoastră proiectului națională. Simpo - riei culturii și civilizației lumii (...) că țăranii sunt Ne exprimăm toată admirația pentru realiza oameni sfinți. Ei, sărac zionul Național (cu acope comunistțit pământul, care ei a aufost grăit mult limba mai opac. neamului. Eu n- Sârma- rire internațională) „Odă Limbii Române”, ediția- ghimpată a fost mult mai penetrantă decât zidul 2020 (online). Felicitări pentru extraordinara- -o din cauza unoram vă or- idee! Felicitări doctorandului Cristianl Dondu- Serdeș zut Basarabia, nu din cauza gardului de sârmă- niuc, profesor de „inimă” la Gimnaziul „Constan- ghimpată, ci nu am văzut tin Negruzzi” din satul Târnova, raionu dine.- Îi iert pe profesorii mei de istorie că nu ne șeni! Am citit mare parte din lucrările conferen au vorbit despre Basarabia: îi iert, pentru că știu țiarilor postate pe Facebook și am remarcat că că n au avut voie să ne spună despre Basarabia, toți participanții au știut - să facă sărbătoare în să ne spună că acolo trăiește sânge românesc (...) sufletele lor, preamărind frumoasa și sfânta Noi, românii, am vorbit mereu aceeași limbă- noastră limbă română. Ne am bucurat. Atât timp- sfântă, am avut aceleași tradiții, am fost mereu cât există dascăli ca aceștia, nu avem de ce ne- lângă biserică. Este foarte grav când se îmbolnă teme. Am simțit și am înțeles și tristețea profeso vește o națiune. Iată noi am fost separați, ca și rilor care au luptat și luptă pentru triumful lim Nistru,când am dar fi avutnu s- doi plămâni, unul a respirat aer bii române, al limbii materne,lana Jitariucîn zone dinmai Grigo-puțin din Carpați și celălalt a3 respirat. aer dintre Prut și prietenoase nouă. Mă gândesc acum la colega au despărțit. Cei doi plămâni au- lanoastră, multiple profesoara evenimente Svet cultural-artistice organi- lithrănit Ioan ființa al Banatului: națională” cele patru milioane de ro- riopol, Tiraspol, cunoscută nouă din participările- Revin la o altă afirmație a Părintelui Mitropo- zate de Despărțământul ASTRA „Mihail Kogălni mâni plecați departe de locul lor de baștină, pen ceanu” Iași (președinte: prof. Areta Moșu), atât tru un trai mai bun, toți, acolo departe, se roagă în Iași cât și în Basarabia. Salutăm cu drag și în limba română. Și acolo limba română este- bucurie pe toți cei care sunt cu noi întru iubire- promovată și încurajată tot de biserică, pentru față de limba română. că limba română îi mângâie, îi însoțește pretu (1893-Să coborâm196 o treaptă în istoria învățămânEduca- fiecaretindeni pe români. Chiar dacă, peste săptămână,- tului românesc. Mitropolitul Nicolaeongres Colan al în locul unde lucrează, vorbesc altă limbă, ei, în 7), pe când a fost ministru al duminică, se întorc acasă la limba româ- ției, cultelor și artelor, a organizat un C nă. Biserica este singurul loc unde se vorbește și profesorilor secundari de limba română de pe- se roagă în limba română. Departe de țară, în bi întreg cuprinsul țării (iunie 1938). Intervenția sa 14serică, | „Revista ei grăiesc română”, cu Dumnezeu nr. 3-4 (101- în limba102) •română. toamna-iarnaar 2020 merita citată în întregime. El constată că ti

1945, intitulat Biserica neamului și unitatea lim- Ministru-episcopneretul nu mai știa (era, nici citi, pe nici atunci, scrie, episcop nici vor bi al biidemia românești. Română, Prima rostit parte de Nicolae cuprinde Colan prezentarea la 28 mai românește. Cere grai limpede și limbă corectă. - Nicolae Colan l-a ocupat la Academie. Clujului) a realizat o delimitare netă între graiul diplomatului Nicolae Titulescu, al cărui scaun- poetic, limba literaturii artistice, și graiul lim -o pede, limba corectă. Pe când graiul poetic este- comunitateÎn partea a doua a discursului, prezintă legă un dar de la- Dumnezeu, „graiul limpede” este turile care unesc pe fiii aceleiași națiuni într „rod al ostenelilor cărturărești”. Ministrul Nico organică: originea, limba, credința- lae Colan și a pus fireasca întrebare (valabilă și religioasă- și pământul. Insistă asupra limbii și- astăzi): unde să învețe tineretul graiul cel corect, credinței religioase, arătând „covârșitoarea sluj- limpede? Și răspunde: „Firește în școală, dar în bătata ce lucrareo împlinește ce- limba în- păstrarea și dezvol lucrurișcoală elevii învață, la limba română, numai lucruri istorie tarea conștiinței de neam, precum și binecuvânla- literară, estetică literară, filosofie înaltă și alte a săvârșit o în această privință – toate literare și înalte – sfânta noastră Biserică, prin grija plină de ev - simple, elementare nu par a le învăța, ori nu le vie cu care a chivernisit și a sporit comoara cea învață îndeajuns. Cu toate că de aici trebuie să de mare preț a limbii românești”. Cărturaruljloc de înceapă. ierarh dă mai multe definiții limbii: „limba este în primul rând cel mai de căpetenie mi înțelegere între- fiii aceleiași nații. Dar limba noastră este mai mult decât atât. Ea ascunde în- sine, ca într o- cutie magică, întreaga- viață a unui- rpopor cu trecutul lui cel mai îndepărtat, cu pă mântul care l a hrănit și care i a încântat privi-a ea, cu împrejurările sociale în care a viețuit,- cu- îndeletnicirile sale zilnice, cu credința care l mângâiat în vremi de restriște și care i a îndru demat-a năzuințele, lungul veacurilor cu toată (...).civilizația Limba și estecu cultura oglinda la care a izbutit să se înalțe. Din treaptă în treaptă

curată și a sufletului unui popor, însușirilor . de temelie care îi definesc firea și caracterul; e- nu carteaacademicia deschisă a năravurilor lui bune și rele” În se continuarea discursului de recepție, ierarhul- Așa se întâmplă că bacalaureații noștri – n menționează rolul deosebit de toți, firește – opintesc să caracterizeze epoci important al Bisericii noastre ortodoxe „în plă7. literare și uită în expunerea lor să acorde- mădirea unității limbii românești și, prin ea, în subiectul cu predicatul; sau să se pună la curent5. lucrarea de zidire a unității noastree, folosite naționale” perma- cu Prin ultimele urmare, noutăți Nicolae literare Colan (...) recomanda, dar nu și bat pe nent,Revenim de- la ideea de bază a acestui text: limba capul cu problema punctului sau a virgulei” română din cărțile religioas a lungul veacurilor, în biserica străbună, vremea aceea, să se dea mai multă importanță în toate regiunile locuite de români, a reușit să gramaticii- în școală, să se pornească de la „graiul săvârșească, pe îndelete și cu o impresionantăeg foarte miresmuit al scripturilor sfinte”, de la „limba discreție, unitatea graiului românesc. Chiar dacă laveche Cluj, și dențeleaptă” Eparhia a Clujului,cronicarilor episcopul noștri. NicolaeÎn anul există câteva graiuri, românii se înțel - 1944, în prefața la Îndreptarul ortografic, tipărit- bine între ei, indiferent în ce-a zonălungul locuiesc. timpu- Există o singură limbă română literară, la defi Colan a scris în legătură cu limba maternă urmă- nitivarea căreia a contribuit, de , toarele: „Limba maternă- e una din cele mai-o. lui, și limba literaturii artistice. Harul scriitorilor- scumpe comori ale oricărei nații. De aceea ni a transmis un anume farmec, o vrajă stilistică-un menifrumos, nu ceea are voiece- să și bată joc de ea, stricând6. îmbogățind frumusețea limbii române și demon8. Dimpotrivă, toți avem datoria să vorbim, dacă nu- strând că în „spatele cuvântului folosit într i mai greu, cel puțin corect” - anumit context se ascunde o■ lume întreagă” O încununare a activității de ocrotitor al gra Important este să înțelegem și să vorbim corect iului românesc este discursul de recepție „Revistala Aca română”,sfânta noastră nr. 3-4 (101- limbă102) română. • toamna-iarna 2020 | 15

1 -Cornea, Scriitorul Mitropolit Nicolae Colan, ocrotitor al graiului românesc vol. Omagiu Mitropolitului Nicolae Colan (1893-1993) - - Napoca,Luminița Facultatea Graure de Teologie Or Bartolomeu, în Anania, Cluj-Napoca, 1995, p. 191-197. , editat de Universitatea „Babeș Bolyai”, Cluj 2 Înviatul din Nazaret, Convorbiritodoxă, duhovnicești cu binecuvântarea cu Înaltpreasfințitul Înaltpreasfințitului Ioan al Banatului, con- semna - 3 Pe cărarea Raiului, Convorbiri duhovnicești cu Înaltpreasfințitul Ioan, Arhiepiscop al Munțilorte de prof.dr. Luminița Cornea, București, 2017, p. 223 225- ș.a. 2014, p. 326-327. 4 Discursuri, realizate de de recepție prof. dr. la AcademiaLuminița RomânăCornea. Ediția a II a, revăzută și adăugită, București,

5 . Ediție îngrijită deDespre Octav limba Păun românească și Antoaneta Tănăsescu, prefață de Octav Păun, documentar de Antoaneta Tănăsescu, București, 1980, p. 396. 6 CuvântareaNicolae Colan, P.S. PrefațăEpiscop la N. Îndreptarul Colan, Ministrul ortografic Educației Naționale,de Eparhia Clujului, cu , în- tarea„Renașterea”, Episcopului anul Nicolae XVI, nr. Colan, 24, 1938, 1944. p. 2. 7 Nicolae Colan, Biserica neamului și unitatea limbii, româneștitipărit binecuvân

8 Locuțiuni verbale în romanul istoric sadovenian, discurs – ode abordare recepție gramaticală,la Academia stilisticăRomână, și 28 poetică mai 1945., Cluj-Napoca, 2008, p. 220-221. Luminița Cornea,

Doru SCĂRLĂTESCU [Iași] Proiecții din „noaptea timpurilor”. Maiorescu și Junimea

Junimii cu un deceniu mai Amintirile... sale, cu care se Nu e tocmai gratuită gluma consemnată de „gena” proliferantă a - - Iacob Negruzzi în Junimii n noaptea înainte, în „şcoala” instituită de bursierul „valah”,la deschideau obligatoriu aniversările societăţii Theresianum-în ipostaza de premiant, mișcându se fără com ieșene că „originea se pierde î plexe între fiii de baroni și de conți austrieci, - timpurilor”. Specialiștii, fără să se decidă asupre- - ul vienez. Astfel, însemnările, din- unei date exacte, oscilează între toamna lui 1863 iunie 1857 confirmă existențacomod și „mărirea” de sever, trep al și primăvara lui 1864 (vezi, peDespre larg despre începuturil acease tată a așa numitei „școli filosofice” unde „mento Junimiită „noapte, a timpurilor”,, cu piese noi la dosar, rul” de 17 ani, câteodată in - contribuția lui I. Cremer, unui grup fluctuant de adepți (cu unii dintre ei, Viața lui Tituîn „Familia” Maiorescunr. 7, 1969,II- reluată și deveniți oameni politici sau de cultură impor valorificată din plin de Z. Ornea, în monografia tanți în Österreich, a rămas până târziu în relații- Jurnalului, ediția a a „revăzută și prietenești), le dădea bibliografie (filosofie, limbi corectată”,Maiore apărută la Du Style, în 1997). Apelând străine, ștințele naturii, literaturîă, artă...), îi con- la secvențe ale - început la 15 ani de- voca în ședințe de „dizertațiuni”, le urmărea- scu, care pun în evidență marea ambiție parcursul școlar curent, îi îndruma strâns în acti- și vocația didactic organizatorică autentică, tim vitatea extrașcolară, fie oral, fie pe cale episto 16purie, | „Revista a acestuia, română”, unii nr. 3-4 cercetători (101-102 ) detectează • toamna-iarna lară. 2020 Până și prima dragoste, destul de compli

sa Olga Vechea tragedie Coronini- franceză și muzica lui Wagner), apoi din nou, din cată, pentru „eleva” sa la desen, conte scrie- ferințele de la Berlin - și Paris ( - Cronberg, se naște și evoluează sub Despre educația Descartes,semnul mentoratului Kant, Leibnitz... filosofic, dezvoltat în înscurtul familie popas fundată în vara pe toamna psihologie lui și1862, estetică în capi), de sori cu judecăți, definiții, rezumate ași trimiteri la tala Principatelor române (ciclul

Cu studii finalizate în Austri , Franța și succes se bucură conferințele („cursul meu Germania, întors în țară și stabilit, după un scurt public”) din sala Băncii Moldovei, stradaJurnal Goliei, episod bucureștean, la Iași, tânărul profesor și Epistolariumprimăvara lui 1863, înregistat prompt de tânărul decan al i facultății de Filosofie, viitor rector al- m-universitar foarte sensibil la elogii, în și Universității,torii ale Junimii începe este, aici s-a uns ciclu de conferințe în : public empatic („Au fost încântați, sala Bănc i Moldovei. Una din trăsăturile defini- au proclamat geniu”), în general lume bună, pus, „spiritul oratoric” protipendadă („aristocrația de aici”), dar și și el se hrănește, evident, din modelul maiores- studenți și elevi, multe dame („cam 35”, între cian. Vocația oratorică a mentorului junimist se care „Madame Mavrocordat cu toatã familia”). manifestă de timpuriu,- în timpul studiilor secun Ele devin repede, zice Z. Ornea, „evenimentul dare și universitare, debutul în acestă direcție duminical monden” al capitalei moldave. Pe reprezentându l conferința ținută cu puțin timp- lângă teme circumscrise preocupărilorde strictfete) tembriedupă concursul 1859 (oratorul pentru avea obținerea abia 19 ani!) bursei la Bu- de precumprofesionale Familia (în în noiembriestat și în societate, 1862, Educația Maiorescu în studiu (DreptSocialismul și Litere) și comunismul, la Sorbona, de în 20un sep real familiefusese ,numit Temperamentele director la ,Școala Viața Centralăde zi și viața de - noapte a sufletului, vis, viziuni, stihii, Memoria și curești,dru Pelimon, peste patru zile, fantezia - succes, consemnat de poetul și gazetarul Alexan- - în „Reforma”: din filosofic:, sunt Principii abordate estetice. și subiecte Frumosul trădând și plăcu inte- „Vocea sa plină de armonie făcu plăcere ascul tul.resul Aplicări constant la pentru muzică concepte (opera și clasică doctrine și de opera or tătorilor; ideile sale luminate fură conduse de italiană) și la literatură (clasică și romantică), cea mai profundă erudițiune...”, și înregistrat cu Im- orgoliu juvenil de Maiorescu însuși în scrisori portanța esteticii pentru educațiune... (ce altceva decătre- frații Kremnitz: „Aplauze, cronici în ziare”... estadar șiCercetarea pentru probleme critică dede laestetică 1867 aplicată Ea rămâne o constantă a personalității acestuia, . celea cincilungul volume carierei de sale discursuri universitare parlamentare, și, nu mai publicată în puțin, a celei politice. O dovedesc cu cei prisosință mai mari impecabprimele numere ale „Convorbirilor literare”?), - -a dar,Cu intuiţia şi cu spiritul său organizatoric tipărite între 1897 și 1915. Unul din ile, tânărul Maiorescu pregătește așa tribuniMaiorescu. ai României, Un fost studentBarbu Șt. ni-l Delavrancea, ne terenul, inaugurând, încă din primăvara lui pelăsat inegalabilul un memorabil profesor; portret acesta al oratorului este P.P. politic Negu- 1863, respectivele „prelecţiuni”, cu larg ecou în înfățișează și ela Negruzziatmosfera le culturală elog a capitalei moldave, în medii - şi generaţii diverse. Din„ cele „vechi”, un Costache lescu. „Era un om robust și energic, care păre iază în epistole expediate fiului hotărât, serios și chiar aspru, un om care, desi său Iacob, la Berlin: Tatăl meu îmi scrisese că- gur, nu se juca cu lucrurile de care se apuca și nu Maiorescu, venit în laşi ca director al Liceului glumea cu datoriile vieții. Ținuta lui pe catedră Naţional,aveau de obiect se deosebeşte estetica el foarte le asculta mult cu prin un confeviu in- s-aavea zis ceva c încordat și stăpânit, ceva rigid și teres”rinţele sale publice, şi că mai ales acele care hieratic, ceva aproape solemn. Nu fără dreptate ă părea, câteodată, un preot care celebra . Un viitor înverşunat adversar alprofesorul „Junimii”, un cult. Vocea lui era gravă și oarecum apăsată; damelorB.P. Hasdeu, le va recenza în „Lumina”, nr. 10, cuvintele lui erau rare și parcă sacadate. Fraza- D.1863, Maiorescu cam în doi e unul peri, dincu săgeți acei doi-treispre „ juni Ro- lui curgea totuși entru plină, ochii corectă, celor de ce-l o izbitoareascultau, ”. Totuși-au adus laude: din „Amicul str in și colegul nostru, structură literară. Iar gesturile lui plastice de . Noi am semnau parcă și p avutmâni, pl cari n ă-vaătate din numaiprelegerile câte conturele ideilor pe care le expunea. Am înțeles d-un lustru de studiu, o știință jumetățită - atunci, mai întâi, ce însemna darul, marele dar al- ăcerea nu de ne- a sta la câte eile vorbirii”. - sale de istorie universalã la facultatea de Lite Dar să revenim la începuturile ieșene ale con re și dacă am putut învoi cu tóte id ferențiarului Maiorescu. Cu idei reluate din„Revista con română”,tânărului nr. profesor,3-4 (101- 102)încai • amtoamna remas-iarna încântați 2020 | 17de

- ascultelocința și limpeditatea de espunere, cu ajutorul- bannièreea, am intenții-a de largă perspectivă. Deocamdată ruri,căror D. d Maiorescului știe a se e furișa, chiar menitașa zicând, a fi profesorul în inimile ținem conferințeroiectul și editorial vrem să cuprinde, luăm totodată deocam- sub d ătorilor. Înzestrat fiind cu unele atariMaio- da noastră lucrări echilibrate”. Pentru rescu, Hasdeu și prelețiunile din 1863 traducereînceput, p a lui Machbeth amelor!” (vezi pe larg, Constantin Ostap, dată, producțiilePublicațiune sale și a aleSocietății lui P.P. N.N.Carp.). De(„o altfel,bună , în „Revista noua societate cu obiectiv strict”). Acestea literar urmaua preexis- să românã”, Iași, nr. 3, 2009). - apară ca ad hoc, unde, Aceleaşi conferinţe îi captiveazăvolumul pe memo- tinerii prin toamna lui 1863, Carp citise unui grup de studioşi, dintre care unul, „devenit junimist tem amicitat, se (Jack pare, Negruzzi, în cercul T. de Maiorescu, lectură Th. Rosetti, porar, G. Panu, îşi va aminti în - N. Burghele) traducerea tragediei shakespea- Mirialistic- publicat în 1910: în fiecare duminică la riene. orele 2 eram în sala Băncei, într un colţişor.- - aduc aminte de domnul Maiorescu: acelaşi de rit de cietate era de-acum sobrietateastăzi, se înţelege tânăr, aceeaşi dicţiune ele În 1864, prelecţiunile se ţin cu un număr spo n-gantă şi rece: aceleaşi maniere corecte; aceeaşi conferenţiari. Noual so de gest. Cele două sau trei prelecţiuni deplin constituită. Prin saloanele lui Maiorescu, au făcut impresii asupra mea:-mi vorbeauera vorba prea de lângă Trei Ierarhi, sau a casa Pogor, în pieptul familia în stat şi în societate, educaţie pe baze Copoului, se perindă destui ieşeni preocupaţi de trataştiinţifice chestiuni etc., lucruri care nu cultură, dar şi „caracudă”, după porecla găsită de mult. Când însă domnul Maiorescu a început a este:A. Naum, Entre interesată qui veut, restemai mult qui peut! de cafele, ceai şi- geniu etc., acestede lucruri estetică, mi- frumosul, sublimult un mare şi gustări. Deviza, importată de francofilul Pogor, interes,plăcutul, iar literatura publicul, clasică ca şi mine, şi romantică, a început talenta umple şi politice dinaintea Iniţial, desi sala”. a deştepta Cuza,gur, numărul membrilorfierbintede nădejde a lui 1866, e destul Maio- de Jurnalul redus. În agitaţiile detronăriite sprijini lui priet care, - din primăvara „ ” În maiorescian sunt amintiți noii săi- rescu, direct implicat, crede că se poa eni ieșeni, entuziasmați,. „vor să mă an doar pe şase comilitoni: „Trebuie să punem totul constantulgajeze să facă confident o societate al luiliterară Maiorescu, de lectură, sora dis sa în lucru şi să arătăm că noi, şapte ieşeni, suntem cursuri și publicări!” O scrisoare către vechiul și maturi”, îi scrie el lui Carp. Încă de pe acum- Junime in spe „apolitica” societate literară capătă şi o „dublură”- Emilia, din Ulpia 26 martie traiană 1864,, n-a vorbește fost, din deja fericire, de o politică, cum rezultă- din aceste rânduri expe . Nu ni se găsise numele,t cel propus i-diate, în aceeaşi epocă, lui Rosetti: „Ultimul cu- inițial, de - vânt va trebui să l aibă, fireşte, organizarea. Eu- adoptat. Ba chiar- î tâmpinat cu hoho-l, eSocietatea de râs. Z. am poftit- pe colegii mei de la Junimea să acţio Ornea cosemnează situația incomodă, chiar ridi neze în acest Junimiisens şi să se pună pe treabă”. Întor- colă, în care s ar fi aflat, acceptându cându ne la literatură,Epistolarum- care sunt ulcircumstanţele maiorescian. ieșeană,juvenis angajată în luptă cu retorica pompoasă desfășurării ieşene? Un răspuns auto a latinizanților. Dar tot un cuvânt de origine- rizat îl vom găsi în - latină ( ), numeJunimea fără pretenție, propus, zice Răspunzând unor propuneri de colaborare ale Iacob Negruzzi,, de Theodor Rosetti, se dovedeș- lui Dimitrie Sturdza, „bărbat politic”, viitor ad- te providențial: . Un substantiv învechit- rileversar Junimii liberal, care în acea vreme „locuia în Iași și regional aproape ieșit din uz astăzi, își dato- și până la o vreme venise de câteva ori în adună rează perenitatea, cu un spor de prestigiu, Socie pe malul Bahl” (Iacob Negruzzi), liderul societăţii se tății ieșene și Editurii cu același nume, una din- plânge de „celebra indolenţă a concetăţenilor de tre cele mai longevive și prestigioase în peisajul uiului”, dar întrevede şi semnele- cultural național. Acțiunea de cooptare de pro unui reviriment: „Societatea Junimea ia din zi în- zeliți, bazată pe calitatea intelectuală a acestora-, zi o dezvoltare mai însemnată”. Tipărirea scrie- prefigurată la Viena, fără de care Maiorescu nu rilor propuse de Sturdza „ar fi o nouă şi impor- putea- trăi, se manifestă acuma plenar: „am iz tantă afirmare a direcţiunei salutare ce caracte cu butit în fine, zice acesta, să adun în jurul meu, rizează mica noastră întrunire”. În aceeaşi epis într o unitate,a.m. cele mai viabile elemente din Iași: tolă din noiembrie 1866, criticul enumeră, - Rosetti,prin Carp, Pogor, acum și Negruzzi, în curând abia disimulată mândrie, ambiţiosul program al Boian ș. d. alcătuim o societate bazată pe „micii întruniri”: manuale, disertaţii despre poe 18 | „Revistacipii de încetățenitromână”, nr. împreună. 3-4 (101- 102În legătură) • toamna-iarna cu zie, 2020 poezii originale, comedii... „În fine, fiecare

- - suflă după calibrul foilor cu care l a înzestrat te curileterare” tot a mailui Kogălniceanu virulente ale luipot Maiorescu fi lesne detectate la adre- natura în scânteia mai înaltă ce se află în capul şi aici, ele venind oarecum în contradicție cu ataru- în inima sa. Întrunind toate scânteile la un loc, - miri ce foc va mai ieşi”. Scrisorile de familie ale resacunoscutul „anteluptătorilor” de toa de la o mie opt sute pat lui Maiorescu dau, de asemenea,„ informații pri zeci și opt. Dintre aceștia, nu fusese menajat nici- naufragiuvind circumstanţele, bizantin, eu generale unul mi- sau intime, în care stant al Junimii, V. tă lumea „bard național” se dezvoltă noua asociație: în mijlocul acestui- VasilePrelecțiunile Alecsandri. din Un 1863, adversar Maiorescu declarat și con am făcut la Iaşi o A. Urechia, va scrie mai târziu mică oază, undeun trăiesc cerc liniştit.de amici, Continui din care a fie profor- că în e de V. Alecsan „a început-a fesor la Universitate şi încep a fi advocat căutat prin arderea a toate încercărilor noastre literareust şi împreunăf cu fără deosebir- dri”, pe care apoi l cummată altfel societatea e obiceiul Junimea, pe la ne noi ocupăm” de cercetări „iertat” („Revista contemporană”, nr. 6, 1 aug Popazu,ştiinţifice din ără 18/30 a îngreuna august bugetul statului, după 1873). Într adevăr, în lunga dezbatere, privind- (Scrisoare către I.- truprima publicul carte urmând larg, are să deschidă edițiile Junimii, 1868). După încă doi o antologie de poezii pentru școlari dar și pen ani,se vede odată dintr- cu avântulo „Convorbirilor...”, dominan- - loc o adevărată „bătălie tatar: literară prevalează asupra celei ştiinţifice, cum pentrut Alecsandri”, cu combatanți aprinși pro și amici ai literaturiialtă, misiva către acelaşi destina contra, în care s au impus exigențele estetice, nu- formalism,„Societatea Junimea, o întrunire liberă de înto deauna favorabile acestuia, ale tânărului scrie N. fără prezident, statute sau alt Iorga,Maiorescu. nu tocmai Dar „iertarea”unul din fanii lui Alecsandri acestuia ( O nu viață re are o tipografie care stă la dispoziţia deprezintă om un act de oportunism, cum va autorilor(V români”. Deși tineri între 22 (I. Negruzzi) și 31 de ani- ), ci o dovadă de luciditate critică. Asupra . Pogor), aceștia dovedesc, măcarTipografia în intenție, Socie- o acestui aspect, merită să ne oprim mai stăruitor. tățiibună Junimea orientare în politica de carte, prin deschi comilAvând modelul marilor culturi europene (în derea „stabilimentului” numit «suvenirurile» sa- primul rând germană și franceză), Maiorescu și- , în 1865. „Optimismul merse așa de itonii săi resping, graba și , amatorismul pentru elibera- în departe,Librăria zice Iacob Societății Negruzzi Junimea în literatură, cerând așezarea ei pe solide baze es le târzii, încât unii din noi înființară și o librărie, tetice.-aceasta Ei militează în același timp numită , împreună cu orea li de servitutea și complexele imitației, fără a fi un cabinet de lectură. Și aici, consemnează mai într cu totul originali („traducțiile nu fac departe Negruzzi, se făcu comerci, nu cu scop de teratură”, avertizase Kogălniceanu).- Junimea câștig, ci cu scopuri superioare de a da societății- senegare înscrie în „avangardă” (folosim termenul cu române o mai bună hrană intelectuală”. Lipsiți sensul lui generic), mai întâi printr o acțiune de cu totul de spirit pragmatic, tinerii noștri vor bă a tradiției din imediat motive strategice, precedente, exagerate: vinovată ga repede întreprinderea în faliment. Reușita lor de câteva „păcate capitale”, unele reale, altele, să- va fi însă deplină în plan revuistic. Alături de- recunoaștem, - întruniri literare, prelecţiuni, broşuri şi volume,- imixtiunea politicului în literatură și artă, strica revista „ConvorbiriJunimii literare”,, care înfiinţată va lua, la treptat,1 mar culturii.rea limbii Dar, (mai dincolo ales dede cătreopoziție ardeleni), ruptură introdu (ter- tie 1867, va reprezenta o altă formă de materia meniicerea „formelor sunt ai lui goale” Eugen în Ionescu), multiple note domenii ce defi- ale lizare a acţiunii „ ” - nesc, , și Junimea proporţii „crescânde” şi „solide”, cum putem soluție de continuitate constatacalitate deîn redactor-responsabilcele câteva şiruri introductive al noii reviste: elabo în fond orice „insurecție” artistică, , rate de Maiorescu şi semnate de I. Negruzzi, în- Asupravine și poeziei cu o noastre populare , apelând la- - tradiția națională (vezi articolul lui Maiorescu- „Aceste elemente reclamă înfiinţarea unei re ) și la reprezen viste care să aibă scopul de a reproduce şi oaserăs tanții de prestigiu ai generației, Direcția trecute nouă (înscriîn poe- pândi tot ce intră în cercul ocupaţiunilor literare ziaerea și lui proza Alecsandri română „în fruntea noii mișcări” prin şi ştiinţifice; de a supune unei critice seri - studiul aceluiași Maiorescu operele care apar din orice ramură a ştiinţei; de ). Eugen Lovinescu aacciden- înțeles a da samă despre activitatea şi producerile so- perfect marea importanță, pentruDoinelor noua societateLăcră- cietăţilor literare, în special a celei din Iaşi şi de li a- mioareloraflată la un început de drum destul de servi ca punct de întâlnire şi înfrăţire pentru au tat, a „recuperării” autorului și torii naţionali”. Ecouri din programul „Daciei„Revista română”, nr.: 3-4 „element (101-102) de • tranzițietoamna-iarna între 2020 vechea | 19

rezist Junimii Junimea literatură și cea nouă... V. Alecsandri a fost cel- ență ale „barduluiPastelurile național”, Dumbrava sunt datoare Roșie, noscutemai prețios câștig al , reprezentând și Dan,întâlnirii căpitan acestuia de plai cu, Odă ostașilorieșeană român și publicatei, Peneș prestigiul trecutului, al unei autorități recu- Curcanulîn „Convorbiri...”,, Fântâna Blanduziei, Ovidiu... Departe de toți, fiind și patronulTitu Maiorescu noii generații și con- de a fi o pledoarie pro domo temporaniipoetice, care lui avea nevoie... și de acoperirea mo- Negruzzi din Amintiri rală a bardului național” ( - Convorbirilor a fost, afirmația o fericire lui pentru Iacob ticul Alecsandri, 1943). este un Pe produs de altă al parte, Junimii nu cre ... este perfect valabilă: dem că exagerăm dacă spunem că noul și auten „Apariția Direcția nouă... și al Alecsandri”. Trecând la o nouă etapă, rândurilePoetului „Convorbirilor literare”. Primul care intuiește pe care Maiorescu i le dedică în - acestNegruzz lucru este poetul însuși. Primind revista de se constituie în certificatul de naștere al - la directorul2 septembrie ei, fiul 1867, bunului recuno său prieten, Costache Eminescu. Deși consideră găndirea politică emi i, autoexilatul de la Mircești îi răspunde nesciană dificil de încadrat în ideologia juni- , , scând în ea „sora” mistă, problema fiind lăsată deschisă, în grija- propriei publicații scoasă cu un deceniu mai viitorului, Lovinescu,Criticelor în cartea citată, îl înscrie fă- înainte „România literară” și totodată „calitățile ră ezitare pe poetul nostru în școala literară fon- necesare unei foi ce țintește a dezvoltadri, gustul ceea lodatăgii junimiste, de autorul Mihai Eminescu: „după este cum expresia T. Maio ei frumosului din rătăcirile politice”.ul din „Sunt 15 octombrie gata a vă rescu e cea mai înaltă expresie a întregii ideo- da mâna cu toată inima”, scrie Alecsan - -p ce și face odată cu număr - - 1889,literară Eminescu cea mai înaltă”. și poeziile Este lui platforma de pe ca priile-1867. Nemulțumit la început de critica maiores-un reAcesta criticul este, îl vas- proiecta, prin articolul refață din- ciană, acesta a avut tăria să și depășească pro eminescianismului, în universalitate.. ■ i susceptibilități, pentru a se angaja într a spus cu temei, și „punctul de miș demers de autoperfecționare poetică; piese de care”, generic, al Valentin TALPALARU [Iași] Creangă și izgonirea din paradis

tlul propus (care nu este nici el cel mai inspirat) dar, din - punctulSigur nostrueste o doză de vedere,de exagerare nu este în ti departe de emana autoritate, stare materială deosebită și - - evenimentelorcapacitatea de a religioase. găsi soluții Familia la problemele sa nu ducea eno liriașilor. Micul ,Flămânzilă asocia un rai culinar la adevăr. S a scris și s a vorbit mult despre relația noscriitoruluite. Nu este cu vorba Biserica. despre Și aici o atitudinetrebuie să conflic- facem psă de nimic dar tentația unui răsfăț cu colivă, un amendament de la care să dezvoltăm acestescrii- plăcinte, vărzare, colaci era altceva decât masa în- - familie. Urmau învățătorul și capii satului. tuală între Creangă și Biserică ci una între Nu știm cât de dese erau discuțiile convingă cometetor și reprezentanți luminoase care ai ei. i- Și nu toți. Prin bio toare ale mamei sale și bunicului David, dar cert probabil,grafia eclesiastică int a scriitorului au trecut câteva- este că ele au fost eficiente și convingătoare. au marcat și întărit,- După prima parte a inițierii școlitul a continuat enția de a duce la capăt studiile teo sub semnul unei boeme, culminând cu Școala de- logice: Bădița Vasile, Dumitru Nanu, Isaia Teodo catihețitene nu-i și ocoleau. aventurile laice de acolo. Majorității rescu, iar poziția sa în mediul cultural al Junimii- cursanțilorEpisod le mijise mustața iar ispitele pămân era întărită și de fosta profesie. - Copilul care deprindea la școala din Humu ul Seminarului de la Socola schimbă lești azbuchea creștea cu o ierarhie a satului bă datele. Ion Creangă este pus în fața unui corp tută20 | „Revistaîn cuie. română”,Pe primul nr. loc, 3-4 evident, (101-102 preotul) • toamna-iarna care profesoral 2020 de elită: Filaret Stavropoleos Scriban

(rectorul), arhimandritul Neofit Scriban, ieromo- nahul Teoctist Scriban, arhimandritul Melchise-

- dec. Ca atare și atitudinea sa față de studii devine mai gravă. Începe să și organizeze o bibliotecă,- notând pe o pagină a cărții faptul că aceasta face parte din biblioteca sa. Mai noteazăee șide în perso- fran ceză, își înnobilează numele cu un „K”, scriind Kreangă etc. Dincolo de aceste pus nalitate care pot fi tratate cu un zâmbet, trebuie- găsite semnele- maturizării. Dascălii săi de excepție sunt, probabil, moti vațiaDin care nefericire, l a făcut canonulsă urmeze care cursurile impunea Școlii ca unde învățători de la Trisfetitele.- - dascăl să aibă soață l a adus în pragul casei paro hiale a părintelui Ioan Grigoriu de la Biserica Sfinții 40 de Mucenici. Fiica sa, Ileana, cu șase ani mai tânără, avea la data măritișului 15 ani! După consumarea euforiei semnării actului de dotă care cuprindea în amănunt obligațiile preotului socru de a întreține tânărul cuplu, a început, după- nicio lună, coșmarul. Umilit, strâns de gât în miezul nopții,icasterie. tratat ca Dreptate o slugă, carebietul a dascăl și a căutat scăpareaor prin vecini. A cerut beciuriledreptate Mitropoliei,la sfânta D pentru a-i veni mintea la o piesă de teatru dată „în beneficiulRelativ domnului mergerii însemnat șederea cât va nopți la bașcă, în Galino”.preoților Peste la teatru aproape două săptămâni, în ziarul „Convențiunea”- apare articolul cap. Era prima mare nedreptate și umilință ca, pe , în careb personaj principal era- care o încerca. Nu știm dacă acest episod a politului,Creangă. NuSuhopan, s ar fi întâmplat care-i nimic dacă articolul- zdruncinatS- încrederea și legătura sa cu Biseri cu pricina nu cădea su ochii locțiitorului mitro dar o fisură este imposibil să nu fi apărut. cere arhiereului Buțu, a mai domolit cumva și preotul-o mai Grigoriu, bine. reanu să cerceteze cazul. Concluzia: argumentele diaconul dar asta nu înseamnă că familia Creangă, care Creangă este oprit să slujească până, la Paști, o sporise cu fiul său, Constantin,alte escale a dus la alte biserici, când i se ridică sancțiunea. În van Patru ani a trebuit să suporte tânărul diacon diaconului și insistența că teatrul este totuși Golia.umilințele. Au urmat instituție morală. Tragerea la importante fiind cele de la Biserica Bărboi și țintăPeste și vânatul trei luni, de alt paseri necaz! în mijlocul De data orașului asta în. - „Curierul de Iași” apare articolul - La Bărboi începe sfârșitul căsniciei. Cel care - se presupune că a stat în umbra tuturor bisericii, mane Isaia Scrie gazetarul: „În ograda Goliei, însă nu în ospi vrelor de înlăturare ale diaconului din slujba ciul alienaților, șede un Diacon, care are și pasi- labisericească Trei Ierarhi, și nu numai, „șeful” unea de a trage la țintă -sau de a vâna paseri. Din Ileana.Vicol Dioclias, fostul său profesor de geografie de nenorocire, însă, împușcătura nu lovește eastra întot pune ochii pe soția lui Creangă, deauna ținta, și așa s a întâmplat că popa – vânătorul a împușcat în loc de pasere fer - Pentru că postul-a dat de noul diacon egume era pe Isaiacale săVicol se bisericii ce se află tocmai deasupra altarului, și o- desființeze, Creangă se va transfera la Biserica- altă dată a tras chiar deasupra balconului ospi Golia. „Ajutor” i n… - ciului etc.”. Evident că vestea-l aveau face la furori suflet în Târ Dioclias! În 1867, tânăra diaconiță va părăsi do fostgul Ieșilor, destui! întâmplarea fiind relatată cu adaos de- miciliul conjugal, apărând în public doar la pro imaginație de cei care nu – și au ces și la cununia fiului ei, Constantin, obligată – ajungând să ia proporții apocalip fiind prin legeerge să la contrasemneze Teatrul cel Mare actele. din Copou la tice. Acum, ancheta îi este încredințată unui Și încep necazurile. Pe 13 februarie 1868, adversar recunoscut al lui Creangă, economul Creangă m „Revista română”,Gavrilescu, nr. 3-4 cel (101- care 102)râvnea • toamna și postul-iarna și gherghirul 2020 | 21 mitropolit Calinic Miclescu. Raportul era incon- de lui Creangă de la Golia. Din ordinul aceluiași Deși în acest context umorul nu prea are loc (și nici nu prea este), facem un salt în timp - sistent, așa că sancțiunea a trenat. Dar nu prea vreo șase ani și ne întoarcem la evenimentele consideratmult. Pe 1 augustscandalos, 1871, iar Creangămembrii apare Consistoriului la slujbă din 3 septembrie 1866. „Are loc la Iași o manifes tuns și cu pălărie, gata oprit să de oficieze. la oficierea Gestul slujbei este tație separatistă. În fruntea mulțimii care pleacă din curtea Mitropoliei și se îndreaptă spre Palat fac propunerea „să fie se afla Mitropolitul Calinic Miclescu…La Palat,- diaconiei”. Judecata are o celeritate specială,- gărzile trag în mulțime. Calinic este rănit și se- astfel încât, pe 8 septembrie 1871, Mitropolitul îi ascunde în pivnițele biserici Sf. Vineri, cu ajuto- trimiteoprit de protoiereului la lucrarea diaconiei urbei Iași pentru hotărârea: totdeauna „dis rul lui Ion Creangă și Gh. Ienăchescu…”. Informa punem ca numitul diacon Ion Creangă să fie ția vine pe sursa G. Sion. După șase ani, ca mulțu mire, același mitropolit îl izgonește din rândul până când (…) se va nevoi a se îndrepta, dând clericilor și învățătorilor… legale probe întru aceasta să fie ertat”. Inutile adresele și corespondența pe care Creangă o cpoartă cu oficialii Bisericii. La Biserica Sfinții 40- ruluide Mucenici, la Bărboi, Golia ori Mitropolie, ontestatari cinici, adversari declarați ai scriito aveau puterea deciziei. În acea perioadă, pe 19 fe-de tensiune,bruarie 1872, cu articolul decizia Misiunea amenințătoare preotului în la față,țară Creangăsemnat Preopublică în „Noul curier român” , Jesuitismul în România, t I. Creangă, iar pe 8 aprilie 1872- cu aceeași iscălitură. Aceasta era atitudinea lui Creangă față de Bise rică.an În nici un caz nu se depărtase deDomnule ea. mi- Două decizii aveau să ghilotineze, în același , speranțele tânărului diacon: „ Sigur că știrea avea să facă ocolul Iașului și nu caracterulnistre! Diaconul de cleric, Ion Creangă,fiind judecat professore de autoritatea în Iassy, numai. Prieteni care îl ocoleau sau întorceau- prin faptele selle incorigibile și incompatibile cu- capul, vecinii care se uitau în cel mai bunEvocări caz cu, nu induce compătimire la el. Dar mai grav era faptul, amin- bisericească, astăzi este exclus din clericii alta tit și de Mihail Sadoveanu în volumul rului. În vederea acestora și pentru a apărut la ESPLA în 1954, că și o parte din nea poporul în eroare că el participează încă în cler, muri se lepădase de el: „În ianuarie 1910 a avut vă rugăm să binevoiți a face să se opolitulpublice aceasta Calinic loc la Humulești pomenirea de douăzeci de ani spre știința directorultuturor”. Astfel Mitropoliei, suna adresa Ciudin. nr. 1.182 cercurilorde la moartea cu lui Ion Creangă. Locuiam pe atunci a Mitropoliei, semnată de Mitr la Fălticeni, am participat și eu ca inspector al 155Miclescu es și - lturale. Au venit câțiva intelectuali- În data de 1 iulie, în „Monitorul oficial”, la nr. de la Iași, învățători din ținuturile învecinate. A te publicată a doua decizie: „luând-a exclus cu fost o manifestare de pietate cărturărească. Ță noștință că diaconul Ioan Creangă (…) fiind ranii de la Humulești au fost participanți din prinjudecat pierderea de autoritatea demnit bisericească, s curiozitate. Am stat de vorbă cu unii din ei. Le din clericii altarului, considerând că numitul, era greu să înțeleagă motivele care adunaseră ății sale de preot, nu poate atâta lume străină la pomenirea- unui om plecat curentsă mai fie (ministerul) nici institutore a destituit în corpul pe numituldidactic (…) din din satul lor, care nici nu era îngropat acolo și vă face cunoscut că, cu- începere de la 1 iulie care se făcuse faimos printr o ieșire scandaloasă dedin ani! cinul preoțesc. (…) Neamurile plecau fruntea postulBietul ce ocupădiaco la clasa I a la școala sucursală de și ele, destul de rușinate”. Și asta după douăzeci băieți din Iași”. - n și învățător cobora de la această Timpul trece și rănile se mai închid. Nu a dată pe ulițele pline de praf ale Țicăului spre Boj prins oropsitul diacon să vadă împlinirea rugilor deucă, de mână cu fiul său, Constantin, de care sale de revenire în sânul Bisericii. Și totuși…cu impor- În mama sa nu mai voia să știe. iunie 1992, la Iași, la Sărbătoarea Bojdeucii, din 22 | „Revista română”, nr. 3-4 (101-102) • toamna-iarnainițiativa 2020 lui Constantin Parascan și tantul sprijin al poetului Ioan Alexandru, a por- Ținând seama de marea sa contribuție la înno- - bilarea sufletului românesc, mai ales astăzi, când trebuie să redescoperim rădăcinile creștine ale nit către Mitropolia Moldovei și Bucovinei o su culturii noastre în colaborare strânsă între toate plică prin care participanții solicitau ridicarea instituțiile statului român și prin aplecarea cu nedreptei sancțiuni. potrivită luare-aminte asupra tuturor valorilor Și care a venit. RedămROMÂNIA, aici actul: spirituale ale neamului, al căror izvor și păstrător MITROPOLIA MOLDOVEI ȘI BUCOVINEI, de primă mărime este Biserica Ortodoxă Română, numită de marele Mihai Eminescu „mama spiri- SECTORUL CULTURAL tuală a românilor”, Iași, 20 iunie 1993 HOTĂRÂM: 1. Se reabilitează memoria diaconului Ion + Daniel Creangă, fiu al Bisericii Ortodoxe Române, mare prin harul lui Dumnezeu scriitor național, Arhiepiscop al Iașilor 2. De acum înainte la slujbele de pomenire, și Mitropolit al Moldovei și Bucovinei parastase și comemorări de ordin religios va fi pomenit ca diaconul Ion. Studiind cazul clericului Ion Creangă, mare po- vestitor al neamului românesc, care prin Hotă- Iași, 1993, iunie 20 rârea nr. 265 din 1872 a Decasteriei Mitropoli- Duminica Tuturor Sfinților Români tane a fost exclus din cler și constatând că moti- vele care au dus la luarea acestei hotărâri nu sunt + Daniel extrem de grave și meritau sancțiune mai blândă; Arhiepiscop și Mitropolit. ■

Beatrice PANȚIRU [Iași] 100 de ani de la traducerea în românește a comediei eroice „Cyrano de Bergerac”

27 decembrie 1897, pe scena tea- suri Cyrano de Bergerac de Edmond Rostand, de- trului Porte Saint-Martin din Paris, a avut loc venit idol al publicului francez. Mihai Codreanu premieraÎn data piesei de Cyrano de Bergerac de Edmond Rostand (1868-1918). La acel eveniment publi- - apreciază spectacolul și se hotărăște să traducă- cortinei. piesa în limba română, aceasta fiind a treia tra cul a aplaudat încă o oră după tragerea finală a- ducere versificată de teatru, dar a doua din-o cre mai - ațiile lui Rostand. În toamna aceluiași an, tânărul Mihai Codrea- „Traducerea lui Cyrano am început - nu, atras fiind de mirajul scenei și farmecul de- târziu, în plină maturitate; am-l, lucrat deoarece actele nu I, maiII şi corurilor strălucitoare,, începe-l cursurile de acto- III înainte de Primul Război Mondial, iar sfâr- rie ale Conservatorului ,de Muzică și Artă- Drama şitul, după 1918 (dictânduAmintirile unui vechi pro- tică din Iași definitivându e în 1899. Anul ur- vedeam).fesor) A fost o muncă grea, chinuitoare, isto mător îl găsim la Paris specializându se în arta vitoare aproape...” ( declamației cu pedagogul și actorul Sylvain, so- cietar al Comediei Franceze. În capitala Franței, Volumul după care a făcut traducerea, editat vizionează reprezentația comediei eroice în ver în 1898, aflat în patrimoniul Muzeului „Mihai „Revista română”, nr. 3-4 (101-102) • toamna-iarna 2020 | 23

- - Codreanu” din Iași, are semnătura și mențiunea la Institutul de Arte Grafice și Editură „Viața ro olografă a lui Mihai Codreanu: „Aceasta este , ediDi- mânească” din Iași. , ția dupa care am dat versiunea roma neasca a lui Premiera versiunii în limba română pe scena- Cyrano ̶ Ias i, 1920 August”. În anul 1916 - Naționalului ieșean a avut loc pe 31 martie 1928- medieirecția Generală Cyrano de a TeatrelorBergerac din România inițiază coluluicu Tony al Bulandra XX- în rolul principal. Acest refor un concurs pentru cea mai bună traducere a co ironiculmator al erou teatrului al lui Edmondromânesc Rostand. de la începutul Un alt actor se . Tălmăcireaentru lui Mihai mu- lea personajului a rămas legat Cyrano de nefericitul a fost unul și Codreanu a fost una de excepție, traducătorul dintre discipolii lui Mihai Codreanu, Aurel Ghi- fiindPublicarea premiat în traducerii anul 1919 a reprezentatși felicitat p un eveni- careescu. a ■dat viață zicalitatea versificației. ț ment literar. Ediția I a fost tipărită în anul 1920,

24 | „Revista română”, nr. 3-4 (101-102) • toamna-iarna 2020

Mihai Codreanu cu motanul Ivo

Arhiva Muzeului Național al Literaturii Române Iași Ion DOMENCO [Cantemir, Republica Moldova] Cât vei mai fi hotar între fraţi, Prutule?

-a lungul - - 28 iunie 1940 va rămâne ultimatumurilor pentru totdeauna din 26 o pentru Centenar, 2018) aflăm că „de - zi neagră în istoria poporului român: acum apro xiaveacurilor, dintr- cotropind noi şi noi teritorii,- autori ximativ 80 ani, în urma politiciităţile Imperiului seculare Rus i transformă, treptat, ortodo- şi 27 iunie 1940, Armata Roşie a ocupat vechile2 cu un domeniu pur-turce religios se purtauîntr o anexă pentru a cca.teritorii 4 milioane ale Basarabiei, de locuitori, nordului majoritatea Bucovinei etnici şi mperiale. Deşi oficial se de- Ţinutului Herţei, o suprafaţă de 50.762 km clara că războaiele ruso extin- iunie 1940, regimul totalitar-stalinist de la Mos- eliberarea popoarelor frăţeşti şi apărarea orto români. Imediat după ocuparea Basarabiei, la 28 doxiei,de subordonare acestea urmăreau a bisericilor un singur ro scop – - - derea teritoriului- imperial, dar şiRusia al celui la Dunăre conic, cova a perseverat în a instaura „viaţa nouă”, în- mâneşti existen sensul pe care îl înţelegeau comuniştii: intimi- te” (p. 10 11). În altă lucrare – c dări, ameninţări, arestări, torturi, deportări, exe (Leon Casso, Petersburg, 1913), se dă pe faţă cuţii, prigonirea- intelectualilor, a reprezentan- adevăratul obiectiv urmărit de Mos ova: „La ţilor clerului, închiderea bisericilor etc., toate gubernii1806, noi credeam Besarabskaia, să cucerim, Moldavskaia, fără lupte, Oltenskaia ambele fiindDin menite lucrarea să iAltare asigurare şi frontiere. viitoarei Biserica guvernări Basa li- principate româneşti şi să formăm din ele patru- niştearabiei, pentrubiserică mulţi luptătoare ani înainte… – -a şi Valahskaia. La sfârşit a fost nevoie să ne mul (Mihai Nicolae, Alianţa ţămim cu o achiziţie mai modestă, din care s „Revista română”, nr. 3-4 (101-102) • toamna-iarna 2020 | 25

destinulputut apoi oamen croi numai provincia Basarabiei…” (!),- deportarea în Siberia. După moartea ostracizarea lui Stalin, din a din care reiese că soarta Moldovei răsăritene şi fi român continua a fi o crimă, dar susceptibilă… ilor ei, evoluţia ulterioară a bise de o pedeapsă mai puţin aspră – - ricii locale-Bodoni erau deja este hotărâte. numit exarh Vom almai Moldovei, adăuga societate.nilor antisovietice. Până chiar şi folosirea alfabetului latin, doar că, la porunca ţarului Alexandru I (!), firesc limbii române, cade sub incidenţa acţiu Bănulescu Munteniei şi Basarabiei, din care cauză, după Anii de după 1944 încoace, când Basarabia a deoarece,intrarea în precum Moldova afirma a armatelor dumnealui, ruseşti, era deja ÎPS religioase,fost reocupată intelectualilor, de sovietici, oamenilor au fost marcaţi gospodari, de Veniamin e forţat să demisioneze, să stea retras,- exterminări în masă a reprezentanţilor cultelor- - târziu de vindecat rana deschisă-o scrisoare în trupul din 15/27 Mol cu vederi progresiste. Odată cu lichidarea cor- dovei…iunie 1 Profund semnificativă, în context, poziţia pului preoţesc, bolşevicii au luat măsuri draco- contelui Rumeanţev, într nice (arestări, deportări, crime) împotriva învă 809, adresată generalului S.F. Goliţân:-i ţătorilor – a intelectualilor, în general –, a ţăra „metode eficace de administrare- pot oferi doar 14nilor iunie înstăriţi 1941, („culaci”). din Basarabia Cu o săptămână au fost deportate înaintea acele regimuri politice, care sunt în stare să - ofensivei armatei regale, în noaptea de 13 spre- facă pe membrii etniilor să şi uite originea, rele din Altai, Kirov, Krasnoiarsk, Omsk, Kazah- limba, strămoşii, legile- şi tradiţiile lor”(!). Con 22.648 persoane, în vagoane de marfă, spre lagă tele oferea şi exemplul „strălucit” al Bielorusiei,-au uitat ai cărei locuitori „într un timp relativ scurt, după stan, Komi, alte regiuni, un adevărat holocaust- încorporarea lor la Imperiul Rus, şi - roşu… Mitropolia Basarabiei este desfiinţată, în- limba, originea etnică şi sub toatele spunea aspectele locui- au locul ei îşi începe activitatea o eparhie a Chişină devenit ruşi”. După reocuparea sudului Basara ului, pusă în acţiune la comanda patriarhiei mos- biei, în 1878, generalul Sebeco - - darulcovite… vechi.Slujbele sunt făcute în slavonă, Sfintele torilor din Ismail: „Voi vă contopiţi pe deplin cu Sărbători de Crăciun se marchează după calen celelalte părţi ale Imperiului… Arătaţi vă vred - nici cetăţeni ai marelui stat, care vă primeşte fost în Comisarii sovietici continuă, cu o diabolică- sânul său cu aceeaşi dragoste, cu care mama-o tele- îşi consecvenţă, războiul cu bisericile ortodoxe: stă primeşte copiii ce erau pierduţi şi iar au reţia mănăstirii Bocancea e dată în folosinţă bri- găsiţi…”. Imediat după cuvântare,-i suveranului: într găzii de tractoare, trapeza mănăstirii Căpriana gramă adresată ţarului Alexandru, îşi dezvăluie „găzduieşte” clubul pentru „petreceri tovără- adevăratele intenţii, comunicându şeşti”, mănăstirea Curchi este transformată în: „Basarabia românească nu mai există!”. - depozit (biserica de vară), club (biserica de iar Strigătoare la cer această poziţie, declaraţie, nă), întregul complex mănăstiresc adăposteşte…- pentruce sfidează care bunulneamul simţ, nostru demonstrează a pus pe altar o obrăzmii de un spital de psihiatrie; mănăstirea Dobruşa va fi nicie crasă! Iată de ce independenţa politică, transformată în club, cantină, apoi depozit ali felmentar; s- cimitirul sfintei mănăstiri e nivelat cu vieţi omeneşti, înseamnă, din punct de vedere- buldozerul şi transformat în… teren deu tenis. tancuri, La bisericesc, restabilirea în fapt a legăturii celor a procedat şi după a doua „eliberare”: în- două biserici, despărţite, artificial, de către co-a 1962, miliţieni, susţinuţi de militari c - tropitori, prin anexarea la Imperiul Rus în 1812.- distrug biserica „Pogorârea Sfântului Duh” (mă Aceeaşi „poziţie” a rămas neschimbată de năstirea Hârbovăţ), vandalizând altarul şi cata lungul secolelor, „mesagerii” Kremlinului mani- peteasma; sunt scoase cele şase clopote, iar biafestând acţiuni nesăbuite faţă de români. Astfel, cărţile, arhiva şi icoanele sunt transportate pe un în Moldova sovietică, cetăţenii născuţi în Basara beciurilecâmp şi ajung incendiate; depozite ulterior, pentru clădirilecartofi; ce rămase a mai puteau să se identifice drept ruşi, ucraineni,- adăpostesc o şcoală pentru copii handicapaţi, iar- evrei, găgăuzi, bulgari etc., dar în niciun caz- - - drept români!. Simplul fapt de a spune că eşti ro- rămas din biserică ajunge, mai târziu, grajd pen- depsitmân era conform calificat articolului drept acţiune 71 al Codului împotriva Penal sta al tru animale (!); mănăstirea Pripiceni Curchi adă tului sovietic, etichetat ca naţionalism şi pe- posteşte o cantină, cu altarul folosit drept bucă - - tărie; biserica mănăstirii Ţipova devine depozit- RSS Moldoveneşti. În perioada stalinistă, naţio de tutun, iar biserica rupestră este pângărită cu nalismul, adică simplu fapt de a ţi asuma iden tot felul de dejecţii… şi această listă poate fi con titatea26 | „Revista românească, română”, era nr. sancţionat3-4 (101-102 de) •regulă toamna-iarna cu tinuată. 2020

- - dereÎncepând eliminarea cu cea de a doua ocupaţie sovietică, fost continuu hărţuit şipredat interogat trupelor de Securitate,de ocupa- în 1944, regimul sovietic a continuat cu precă sub presiunea sovieticilor, pentru ca, în cele din „elementelor antisovietice” din- urmă, să fie arestat şi rândul preoţilor şi cuvioşilor credincioşi, cu- ţie ruseşti, judecat de Tribunalul Militar din precădere acei care nu recunoşteau canoni Constanţa, condamnat la muncă silnică pe viaţă citatea eparhiei de Chişinău,Altare şisubordonată frontiere. Biserica Patri şi trimis în lagărul de la Vorcuta, dincolo fel de cu arhieiBasarabiei, Moscovei. biserică În numai luptătoare patru ani postbelici, Cercul Polar, în cea mai întinsă pădure de pe citim în aceeaşi carte glob, taigaua siberiană. În acest lagăr, la - , sunt închise şi celelalte lagăre din URSS, se muncea în condiţii devastate 373 de locaşuri sfinte, distrugerea inumane, de exterminare, -la tăiat copaci, cu nor acestora continuând cu îndârjire proletară. După- melui, i-greu de realizat. După vreo- doi ani de aflare-o zi, 1958, sunt închise încă 300 de biserici, astfel- în lagăr, un brigadier- care l verificase fără ştirea încât, peste trei decenii, în republică mai fun a acordat încredere şi l a condus, într cţionau doar 300 de biserici şi o singură mănăs- în mijlocul pădurii. I a arătat o groapă comună, neze).tire (Japca, unde limba liturgică era slavona, iar acoperită cu un strat subţire de frunze putrede,- majoritatea măicuţelor erau rusoaice sau polo unde zăceau scheletele a cinci sute de ucraineni- care au refuzat colectivizarea, cu gândul că pre- De remarcat că şi după 1990, situaţia bisericii otul va renunţa la convingerile sale, dar zadar din Basarabia a parcurs o cale deloc uşoară. Abia- nic, căci Vasile Ţepordei a rămas neclintit… Pă după aproape 12 ani de la reînfiinţare, ani de (1956-rintele a fost eliberat din acest lagăr în 1956,- Europenecontinuă prigoană a Drepturilor împotriva Omului, preoţilor la 29 şi septem- credin reintegrat în preoţie, ca paroh în Islaz, jud. Ilfov- cioşilor din parohiile sale, prin decizia Curţii tregirii1966) neamului şi la biserica „Mărcuţa” din Bucu - reşti, rămânând un neînfricat susţinător al reîn brie 2004, Mitropolia Basarabiei a dobândit românesc. Preotul, martirul şi- dreptulau luptat, de s-a fi prezentă în viaţa spirituală a creş scriitorul Vasile Ţepordei se stinge din viaţă în- tinilor dintre Prut şi Nistru, spre care au visat şi 2002, la venerabila vârstă de 94 de ani, la Bucu au jertfit sute şi mii de patrioţi ai Preocupatreşti, unde multîncă timpmai scriade istoria articole pentru revis neamuluitrece prin românesc.zile grele, chiar foarte grele. Dar Dum- tele dragi de dincolo şi de dincoace de Prut. „Acum Basarabia, ca şi ţara mea- întreagă, deportărilor din -un Basarabiaregiunile au URSS, fost deportate Vasile Ţepordei 300 de mii scria de suflete că, în nezeul părinţilor noştri, care nu ne a părăsit noaptea de-24 tristă iunie amintire urmau sadin fie 13 ridicate iunie 1941, alte sute din apropiataniciodată, nu unire ne ava Basarabieiuita nici acum. cu Patria- Cred într ze moldo- viitor frumos al Basarabiei naşterii mele, cred în şi că în 23 - la 5 februarieMamă”, iul,de mii, planul ca în s- cinci loturi… să se lichide afirma, optimist, Preotul Vasile Ţepordei, născut avutvenii odin Basarabie Basarabia. pustie Şi dacă de nu tot izbucnea ce-i suflet războ ro- în satul Cârpeşti, judeţul - Cahul, - ar fi executat întocmai şi azi am fi 1908. După ce a absolvit ca premiant Facultatea - de Teologie din Chişinău, s a dedicat învăţămân mânesc… tului, funcţionând la licee de tradiţie din oraş, de a Începută în zorii zilei de 22 iunie 1941, ofen-a editat şi condus- revistele „Raza” şi „Basarabia” şi siva armatei române de eliberare a Basarabiei şi a publicat mai multe cărţi. În cuvântul său - concentrateBucovinei, pentru de- reîntregirea neamului, s până în 1940 s a simţit ca la nimeni altul durerea lovit de rezistenţa feroce a trupelor sovietice,- basarabeanului supus rusificării şi comunismu- a lungul- Prutului, pregătite, de lui, precum şi atitudinea fermă împotriva acestor altfel, să intre în România şi să ocupe zona pe- nenorociri;drept pentru curajul, verticalitatea şi dem- mentultroliferă Leca-Iepureni-Cania- din Prahova Ploieşti. Numai-Ghioltosu), în luptele nitatea de care a dat dovadă, a fost-a apreciatrefugiat traversareacrâncene pentru Prutului, Capul zeci de de pod mii Ţiganca de militari (alinia ro- „omul care a trăit şi- a suferit pentru între Ţiganca girea neamului românesc”. În 1940, s - la Bucureşti, repatriindu se la Chişinău în anul mâni au fost răniţi, dispăruţi sau omorâţi. Până următor,pribegiei pentruspre Buc ca, în 1944, sub presiunea tru în prezent,Pe cea locuitoriivale, la Ţiganca/ mai în Curgea vârstă dinsângele aceste ca pelor de ocupaţie sovietice, să ia din nou calea apa...locuri mai ţin minte tristul vers al cântecului de ureşti, unde avea să slujească jele: „ în calitate de preot la Biserica Mărcuţa, după un ”. Noi, cei de azi, păstrăm şi transmitem scurt popas în Parohia Islaz. Între 1944 şi „Revista1948 a română”,generaţiilor nr. 3-4 ce (101- ne vor102) urma, • toamna îndemnul-iarna 2020de nu | 27da

icu - b jugul uitării memoria jertfei soldaţilor şi ofiţerilor care ţul Galaţi. Aflând că bun l său a căzut în luptă- şi au dat viaţa pentru „dezrobirea de su riale,aici, îna sos stufăriile Prutului şi osemintele lui sunt roşu al bolşevismului a fraţilor cotropiţi”; or, noi înhumate sub una din cele 143 de cruci memo cei de azi şi de mâine- le datorăm, cu prisosinţă, pentru a cinstiit la Ţiganca, memoria împreună bunic cu soţul Purice omagiu pios, dovadă fiind- Cimitirul de Onoare de- Enache, fratele Tudorie Ionel cu soţia Angelica, trela Ţiganca, unde şi dorm somnul de veci cca ului erou, căzut 1.200 de militari care şi au dat viaţa pentru în- aici,- în luptele pentru Capul de pod Ţiganca, în girea Ţării, pentru Credinţă şi Libertate. iunieVornicu, 1941. fiica Dar caporalului iată ce emoţii Huma a Gheorghe avut să trăiască Vasile, Pe plăcile de marmură din Cimitirul de Onoa- într o zi de vară, la Cimitirul de la Ţiganca, Maria re Ţiganca sunt încrustate numele- a cca 1.200 eroi căzuţi pe câmpul de luptă, ale căror ose căzut, în iulie 1941, în luptele pentru Capul de minte sunt înhumate aici. Iată ce i scria fiinţei pod Ţiganca: „Când a izbucnitzut războiul, cu moarte aveam de dragi un ostaş de pe front, înainte ultimei sale doar 5 anişori, tata avea pe atunci 34 ani şi, din încăierări, pe viaţă şi pe moarte, pe câmpul de păcate, peste puţin timp, a că luptă: „Salut, draga mea! E- greu să realizez că nu eroui- aici, la Ţiganca. Foşti camarazi- povesteau- ne vom mai întâlni nicicând, niciodată.-ai Dar, să cât de curajos a fost tata, dar un glonte duşman m-ştii, scumpo, că eu nu mi aş fi trăit laviaţa Maramu- astfel, a curmat viaţa… Acum, aflând unde şi află somul reş,dacă şi nuaici, erai la Prut,tu, Mărioară. Tu mi fost alături, nul de veci tata, de la consăteanul meu, părintele ai susţinut şi ajutat întotdeauna: - cuVasile fiica Burduja Camelia din comunaFotache-Vornicu, Ţibăneşti, ginerele judeţ pentru care fapt îţi mulţumesc Iaşi, parohul bisericii din comuna Cania, am sosit- nespus de mult”. Îmi permit aici să vă reamin: Nutesc plânge, un fragment Maică din Românie!/ scrisoarea E rândul găsită nostruîn raniţa să CameliaOvidiu Fotache, Fotache- nepotul Claudiu, pentru a ne în- luptăm/unui soldat Şi din român, pământul căzut care în luptăarde/ cuNici duşmanul o fărâmă china memoriei lui veşnice…”. La rândul- ei, să nu dăm! Nu plânge, Maică Românie!/ Pentru Vornicu, adăugă: „Îmi vine foar dreptate noi pierim;/ Copiii noştri, peste veacuri,/ te greu să vă redau emoţiile, pe care le am trăit Onoare ne vor da, o ştim! bunatunci,icu când am citit pe una din lespezile de- ocazii, marmură ale Cimitirului de la Ţiganca numele ... În fiece an, cu diferite- lui meu. Prima salvă de foc, trasă în amin sosesc la Cimitirul de la Ţiganca sute de tirea eroilor, a dezlănţuit lacrimi fierbinţi ce se aniromâni, le- de dincoace şi de dincolo de Prut. Prin- prelingeau pe obraji. Îmi era ruşine că plâng luluitre zecile Dinu de Gheorghe-oameni sosiţi la Cimitir, acum câţiva pentru un eveniment petrecut în urmă cu 76 de am întâlnit şi pe nepoata şi nora capora ani. Dar este povestea pe care o port în suflet de- Crangea, căzut în luptă, peste patru decenii. Închid ochii şi îmi ascund printre primii, în iunie 1941. Iată că, peste mai nfaţa pe umărul fiului meu. În jur pocnesc asur marebine de fiindu- şapte decenii, ele au venit la Ţiganca cu zitor focuri de armă. Simt miros de sânge, fum şi portretul bunelului, fost numărul 1 mitralieră, oroi. Şi văd aievea tineri frumoşi, în haine le mirarea şi bucuria, ui,trăită Magdalena printre militare, plini de noroi şi sânge, cu arma în mână, lacrimi, când au găsit numele lui încrustat pe aleargă în faţa gloanţelor aducătoare de moarte. placa de marmură. Nepoata eroul Unii au groază în priviri, cad şi urlă de durere,- Gheorghe, din judeţul Călăraşi, România, spuse alţii merg cu îndârjire mai departe, trec peste ei,- vedemprintre unde- lacrimi: „Ştiam doar că bunelul a căzut aleargă în întâmpinarea morţii. Foc şi fum, ex- aici în vara lui ’41. După atâţia -ani, am venit să plozii, comenzi, strigăte, vaiete şi gemete…-l scot E inde n- şi doarme somnul de veci. Cât vom fernul! Îl- caut, cu înfrigurare, cu privirea deznă mai trăi, vom veni în fiece an să l pomenim, căci dăjduitoare,meu, nu-i recunosc pe bunicul chipul, meu. toate Vreau chipurile să sunt a dat înapoi, a mers până la urmă pentru acolo, să l salvez. Dar nu ştiu care este bunicul- Neam şi Ţară…”. - fundabilul meu bunel, caporalul-erou, Gheorghe Deşi tot mai puţine şi mai lapidare, amintirile- Vasile„bunicul Huma, meu". contingentul Dar nu, el este 1929, doar Regimentul unul, incon 24 veteranilor de război, desprinse, cu diferite oca zii, impresionează până la lacrimi. Clipe emoţio ie la 9 iulie 1941, Capul soldatuluinante, palpitante Tudorie aIoan, retrăit, din aici,comuna la Cimitirul Piscu, jude- de Infanterie, născut la■ 11 iulie 1907, în Dumeşti, Onoare de la Ţiganca şi Purice Mărioara, nepoata Vaslui. Căzut pentru patr de pod Ţiganca…”.

28 | „Revista română”, nr. 3-4 (101-102) • toamna-iarna 2020

Inaugurarea Cimitirului de Onoare al Ostașilor Români de la Țiganca, în prezența Regelui Mihai I (1 iunie 2006)

„Revista română”, nr. 3-4 (101-102) • toamna-iarna 2020 | 29

Vadim BACINSCHI [Odesa, Ucraina] Poziţia Consiliului Naţional al Românilor din Ucraina

- Agenţia de Ştiri BucPress, de la Cernăuţi, în sensul - asigurării dreptului la învăţământul în data de 22 iulie 2020, a făcut publică o declaraţie limba maternă. Ne întrebăm: în urma căror fac a Consiliului Naţional al Românilor din Ucraina, asemenetori şi au schimbat părerile aceşti membri ai- prin care acesta, precum citim, „condamnă orice- mediului asociativ românesc din Ucraina? De- iniţiative de trădare a învăţământului în limba a exprimata pareconstant a fi celo atitudine puţin stranie de respingere poziţia zia to- română” în Ucraina. Declaraţia a apărut că urma- rului «Zorile Bucovinei», care până în prezent şi re a poziţiei luate în problema învăţământului în- nal-limba română de o altă organizaţie panucrai- tală a modelului de cote lingvistice în educaţieina şi dinteneană Dumitru de la Cernăuţi Caulea), – Alianţa din care Societăţilor fac parte opt Naţio or- acum îl acceptă tacit. Culturale a Românilor din Ucraina (preşe- Consiliul Naţional al Românilor din Ucra - - menţionează că lupta pentru limba română în- truganizaţii, după cum se spune în relatare.Facebook Opţiu şcoli a fost una dintre cele mai importante pen nile- Alianţei au devenit cunoscute după ce Dumi- tru comunitatea românească, - iar Legea Funda Caulea a făcut referire la ele pe şi respectareamentală oferă princi dreptul la şcolarizare completă în într un interviu în periodicul cernăuţean „Molo limba maternă. În ceasul al 12 lea este necesară dyibucovitet” („Tânărul bucovinean”), din 27- piilor şi a viziunilor istorice şi iuniecundar 2020. ar fi beneficeEle constau în aceea că prevederile- coalizarea mediului asociativ românesc, pentru a- Legii Educaţiei şi ale Legii Învăţământului Se- influenţa activ şi strategic decidenţii politici de la învăţământului în limba ro Kiev şi Bucureşti să reuşească modificarea legis pentrumână, iarelaborarea cotele lingvistice unui program impuse de arstudii fi salva unic, laţiei privind învăţământul, care reprezintă, în toare pentru şcolile noastre. Alianţa pledează momentul de faţă, o catastrofă pentru românii imba de din Ucraina. Nu trebuie să permitem să fim menit, chipurile, să facă -a mai (minim puţin 20%, dureroasă 40%, deznaţionalizaţi şi slăbiţi cu propriile noastre- aplicarea procentelor minime de ore în l mâini!” – se spune în declaraţie. - stat, începând cu clasa a V -Culturale na Printre cele peste 20 de organizaţii ce fac par 60% din ore în limba ucraineană, în dependenţă Ucrainate din Consiliul Naţional al Românilor din Ucrai de clasă). Alianţa Societăţilor Naţional – cea mai numeroasă entitate a românilor din- dea RomânilorCons din Ucraina consideră imposibilă – sunt şi câteva din sudul Basarabiei- revenirea la drepturile constituţionale, garantate (regiunea Odesa). Este vorba de Asociaţia „Basa- tituţia Ucrainei cetăţenilor ucraineni de- rabia” a Românilor din Regiunea Odesa (pre- etnie română în domeniul-sovietici învăţământului, iar cei- şedinte Anatol Popescu), Asociaţia Naţional- care militează pentru menţinerea acestor drep Culturală „Valul lui Traian” a Românilor din raio Ucraina.turi sunt numiţi pro – se spune în de nul Tatarbunar (preşedinte Nicolae Moşu), Aso claraţia Consiliului Naţional al Românilor din- ciaţia Cadrelor Didactice de Etnie Română din Regiunea Odesa (preşedinte*** Mihail Mecineanu). În textul mediatizat de Agenţia de ştiri „Buc Press” mai citim: „La protestul din 17 octombrie 2017, desfăşurat de comunitatea românească în- Facebook faţa Administraţiei Regionale de Stat Cernăuţi În data de 25 iulie 2020, pe pagina sa - de împotriva Legii Educaţiei, liderii de azi ai Alian suplimentar,, Dumitru un serviciu Caulea de relata noapte că, pentru în toamnă, 2-3 ţei au militat pentru respectarea Constituţiei şi a după ce va aduna mai mulţi bani (găsindu şi, obligaţiunilor internaţionale ale Ucrainei în 30 | „Revista română”, nr. 3-4 (101-102) • toamna-iarna 2020

-au luni) vă iniţia mai multe procese judecătoreşti în- minoritatea româneascăDivide et din impera Ucraina. Metoda e Ucraina şi România, împotriva celor care l - veche de când lumea, iar expresia ei verbală,-o cuîn calomniat. În Ucraina – împotriva Consiliului Na succes,latină, sună pentru aşa: a- („Dezbină - şi ţionalspuse de al dumnealui.Românilor din De asemenea Ucraina, care, în de stăpâneşte”). Diferite regimuri au folosit claraţia sa, a denaturat, pe alocuri, cele scrise ş-i şi promova interesele şi a şi – împotriva supune mulţimile. de Agenţiei de ştiri „BucPress”, a ziarelor „Liber- factoCând apare o organizaţie panucraineană a tatea Cuvântului” şi „Monitorul Bucovinean”, în- etnicilor români, care spune că lichidarea România – împotriva Agenţiei de ştiri „Roma- a şcolilor naţionale româneşti, cu vechime- formarenian Global care News”. au publicat- E vorba de declaraţia Consi seculară, e un bine pentru această comunitate, e liului Naţional al Românilor şi de mediile de in uşorvedere, de presupusvor veni cucă seargumentele vor găsi persoane, lor, deosebite. din sâ o; va cere „despăgubiri nul acestei comunităţi, care vor avea alt punct de- Facebookpentru daune. morale şi scuza oficială în public”, precum citim în postarea de pe pagina sa de- Adică o confruntare între ei, românii, este garan Lucrurile ar putea fi trecute uşor din tată, iar cu ea – şi un argument forte la mâna- albia luptei pentru învăţământul în limba ro autorităţilor. mână în cea a atacurilor la persoană, astfel încât Cel mai grav, în opinia noastră,-Culturale în toată a cioRo- cele două tabere să aibă preocupări legate de rovăiala pusă la cale, este o idee enunţată de cei- instanţeleLa drept judecătoreşti vorbind, era mult de şi mirare bine. dac - din Alianţa Societăţilor Naţional Legii Funda- - mentalemânilor a din Ucrainei Ucraina. Anume ideea că prevede- ă se în taterile în vigoare ale Constituţiei – - tâmplă altfel. Adică, dacă în -lea, problema nu se ajungea învăţă – ce ţin de drepturile garan mântului şcolar în limba română în Ucraina, la minorităţilor etnice nu mai sunt primor un moment dat, în ceasul al 12 diale, că se poate trece uşor peste ele (bunăoară, la aceea -ca să se „bată” ei între ei chiar cei vizaţi peste articolul 22, alineatul 3), în sprijinul unor- – membrii comunităţii româneşti din Ucraina. legi ce nu corespund normelor consfinţite în Iată că s a ajuns. Unii susţin că deznaţionalizarea vorbiConstituţie. despre Când respectarea o asemenea principiilor idee estedemocra- pro şcolilor cu limba de predare română este ceva ticemovată, ale unui fie şi stat. de o O organizaţie astfel de abordare obştească, este, nu poţimai normal, chiar binevenit, alţii – că cele întâmplate- ■ contravin prevederilor Constituţiei Ucrainei, obligaţiunilor ei internaţionale, că este un act ile degrabă, semn al degenerării. gal şi inuman, în ultima instanţă, în raport cu

Raftul cu noutăţi ■

„Revista română”, nr. 3-4 (101-102) • toamna-iarna 2020 | 31

Cor nel COTUȚIU [Beclean, jud. Bistrița-Năsăud] Și totuși, până când?!...

Nici pe departe gândul că aș fi un Cicero, dar, iată, sunt situații când îmi amintesc de diatriba acestuia, care, se constată, e vie, e chiar necesară uneori: „Quousque tandem abutere, Catilina,nui text patientia nostra?!” - schi,Exclamația l- mea se datorează acum u - pe care marele românMitul de despre la Odesa, „limba Vadim moldove Bacin- nească”,a publicatdeosebită recent de limba în revistaromână, ieșeană promovat „Con în continuarevorbiri literare”: în Regiunea Odesa, Ucraina.

Numai că Catilina (cacografie intenționată) de la Kiev nu știe latina, decât limba ticăloșilor Vadim Bacinschi Stalin, Hrușciov, Brejnev etc. Potentații-se la Moscova de la (credit foto: Mircea Barbu) Kiev, deopotrivă, nu știu de limba românăapagali- decât în momentul în care, inventându - sintagma „limba moldovenească”, o p - zează, cu intenția vădită de a jigni poporul ro tuțională de la Chișinău a decis că limba oficială mân de pretutindeni și a ostraciza etnia româ- în Republica Moldova este limba română; un zional-nească aflată sub papucul lor bolșevic. adevăr remarcat și de filologi de talie europeană, De ce aceastănu atitudine a cunoscut și consecințelestarea de stat deci su- care consideră că „moldoveneasca” este doar un legislative care derivă de aici? Se știe prea- dialect al limbii române. Kievul însă pedalează- bine că Ucraina pe „limba moldovenească”, deoarece face din ea veran/independent decât de vreo 25 de ani în un truc ideologic în efortul odios de deznaționa coace (de când cu dezmembrarea monstrului- lizare a românilor nu numai din zona Odesa, ci și- URSS). Aceasta ar putea fi explicația: guvernanții din Transcarpatia comportamentul și Cernăuți (tertitorii partizanilor făcute de la Kiev trăiesc nativ condiția de frustrare-adminis- se plocon de către Stalin ucrainienilor, ca gest recu trativ,culară cua înaintașilor, etniile nonslave iar acum, de pe liberi cuprinsul (?) își dauUcrai- în noscător pentru petic și procedează execrabil, legislativc - ucranieni împotriva trupelor hitleriste). Actualmente, în școlile din raioanele Chilia, denei. secole.) (A se reține că puterea mos ovită o consi Sărata, Ismail, Reni, Tatarbunar, Eminescu e, e dera „Țara de margine”, teritoriu tratat ca atare, studiat în (cică) „limba moldovenească” (acest avort lingvistic trebuie încadrat între ghilimel „Patientia nostra”? Deci, ce se întâmplă cu- cel puțin depreciative). Pe bună dreptate, Vadim rabia„răbdarea de sud, noastră”? redactor- La asta se referă și dl. Vadim- Bacinschi o consideră o absurdă „rezervație Bacinschi,- unul dintre liderii românilor din Basa lingvistică” de sorginte bolșevică – adică astăzi! șef al publicației româ- dihotomianu cândva! rȘi observă dumnealui: „De fapt, după nești „Sud vest”. 1991, Ucraina a preluat de la comisarii bolșevici După niște ani de pretinse schimbări în Ucra omâni/moldoveni ca pe o unealtă ina, e stupefiant să se constate că în regiunea ideologică foarte comodă, de scindare în două a Odesa e „vie” ideologia (oficială!), lansată acum- reprezentanților aceluiași neam”. 100 de ani de către comisarii bolșevici, că între Mai mult decât atât, guvernanții de la Kiev au Nistru și Prut se vorbește „limba moldoveneasea Consti- o strategie de a cultiva principiul latin „Divide et că”, aceasta fiind diferită de limba română. E de impera!”. Concret: există disensiuni între două reținut32 | „Revista însă căromână”, în decembrie nr. 3-4 2013(101- 102Curt) • toamna-iarnaorganizații 2020 românești panucrainiene, la Cernăuți

- - – Consiliul Național al Românilor din Ucraina și- nieni și bulgari. Mde! nu trebuie-am pus- să ai imaginație,care Alianța Societăților Național Culturale a Români ci respirație sovietică. - lor din Ucraina. Au ajuns până acolo încât se acu Întrebarea, pe care mi o după fie - dinză reciproc nordul Bucovinei,de calomnie, situate minciună dincolo și defăimare. de grani- descindere în vechile noastre pământuri, apă (În cele două rânduri, când am străbătut ținuturi sate de străini, după dialoguri telefonice și poșta le, după întâlniri în România, întrebarea a fost/- țele noastre, aveam „să gust”, cu tristețe, din este „Ce va fi mai departe?” „prânzurile” lor). - Vadim Bacinschi, după ce o mărturisește pu tre În gâfâiala aceasta lacomă și perversă mai blic, răspunde neașteptat de dur: „Mai departe este de reținut și următorul aspect: Nici una din va fi și mai rău. Cu certitudine”. ■ localitățile precumpănitor românești nu i- e Iar eu, român de pe Someșul Mare, mă întreb centru de administrație teritorială, reședințele neputincios: „Eu ce pot face?” se află în spații locuite mai cu seamă de ucra Cezara MUCENIC [București] Mircea Filip cel necunoscut

- Scriitorul Mircea Filip a avut o viaţă cu suişuri şi coborâşuri, uneori părând că totul s a încheiat- şi nu mai există decât drumul tern până la final, apoi orizontul se lărgea-au până cunoscut, la marginea l- pă mântului şi viaţa lui îşi schimba cursul. Totuşi, puţini au fost cei care l au înţeles- cu adevărat, au văzut mai adânc omul şi artistul din el. Trăsătura sa fundamentală ca om era bu- nătatea profundă, fără echivoc, şi dorinţa, nevoia dealtora. dragoste Era un în fals, înţelesul aceasta ei nucel pmai înalt. Nu cre dea în răutate, în ură, în dorinţa de a face rău - -a doritutea să aceasta existe decu adevărat. Ca artist îşi dorea o singură abordare, să fie scriitor. S a gândit, şi când era elev şi până în ceasul ultim. primuNăscut pe meleaguri basarabene (la Ismail) depe cândun an, acestea apoi marea făceau foameteparte din din România, Moldova a trăit (de l lui refugiu împreună- cu părinţii la vârsta - care puţini mai ştiu),-se care de nivelul l a marcat profesorilor pe viaţă. din A trăit în Bucovina, la Suceava, loc al originii părin ţilor lui, bucurându - - Liceul „Ştefan cel Mare”, şcoală urmată de el şi Facul- fraţii- lui. Acolo, în această regiune magică a Ro tateatuiau. de A Filologie.urmat noua S- încercare, intrarea la facul mare,mâniei, scriitorul leagăn alTraian atâtor Filip. personalităţi A descoperit culturale, frumu- tate, evident la Universitateant, din drumul Iaşi – lui s-a şi a descoperit vocaţia ajutat şi de fratele lui mai oprit. Nefiind studenta împiedicat a efectuat de stagiul epoca militarcruntă - - dura dosarelor al trupei politicetimp de doi şi, apareani, rupt de orice mediu seţea limbii române şi cum poate să îmbrace în vorbe deosebite poveştile imaginare ce i bân „Revista română”, nr. 3-4 (101-102) • toamna-iarna 2020 | 33

Turtureanu i-a publicat, desigur cu voia lui, Scri- - - sorile întredeschise cultural. A scăpat, vremurile se îmblânziseră,- aşa- că pe merit şi a cucerit locul în cetatea universi trimise în particular. Tot la tară, în facultatea dorită, unde s a dăruitmagna stu Iaşi, în 2019, am reuşit a publica încă trei cărţi, cumdiului laude cu întreaga sa minte şi pasiune, astfel că la- din păcate postum, găsite în arhiva lui digitală şi finalul ei a obţinut nu numai o diplomă finalizate de mine, pentru că el a plecat brusc, , dar şi aprecierea deosebitădr. Constantin a profeso Cio- când mai avea o mulţime de proiecte literare în praga,rilor şi istoricul a unor colegi literar de Florin care Faifer, a rămas poetul, apropiat pu- şantierul propriu. blicistulîntreaga Nicolae sa viaţă: Turtureanu. prof.univ. Acum i s-au deschis priViaţa lui Mircea Filip în Bucureşti nu a fost unuşoară, teatru chiar nu dacă s-a doveditviaţa de interesat familie era de împlinită speciali- n marea dragoste neştirbită care ne unea. Nici aripile, căci a scris, a publicat, a fost premiat- pentrucretar l debut, a ajuns, după apariţia primelor- zarea lui deosebită, aşa- că a acceptat un serviciu cărţi, membru al Uniunii Scriitorilor, dar şi se luide bibliotecar prin comportament, prelucrând mentalitate, cărţi cu care dar nu avea iterar al Teatrului Naţional „Vasile Alec- familie,nimic în decicomun s-a într sacrificat.un birou Apoi cu oameni a venit străini epoca sandri” din Iaşi, meserie nouă şi necunoscută. A învăţat ce este teatrul,-a dedicat ce înseamnă acestei profesiia fi actor, ridi- re gizor,-o scenograf la rangul de unei la personalităţimeserii colaboratoare majore ale a neagră a frigului, foametei, stingerii periodice a actuluidomeniului artistic şi prin s propunere de repertorii, prin luminii în Bucureşti. Ultimii ani Cu mai toate senini, acestea, buni, dramatizareacând unor opere clasice ale literaturii bucuriamai împliniţi scrisului au nu fost s- marcaţi şi de suferinţe - lalegate 4- de vârstă şi sănătate. pentru a- a domolit. Ritualul sculării- române scrise în proză, prin colaborarea cu tra 5 dimineaţa şi aşezării în faţa calculatorului- ducători ai unor piese deosebite din repertoriul ma, s- şi scrie povestirile fantastice,de ultima gen lui lite zi. internaţional, prin susţinerea turneelor din ţară rar în care a simţit că se poate cel mai bine expri- şi străinătate cu tot ce era necesar ca publicitate, a petrecut până aproape prin aducerea în consiliul artistic al teatrului a Aşa a reuşit să pună în valoare o comoară as unor personalităţi culturale a căror opinie era cunsă a familiei, scrisorile schimbate de noi timp preţuită şi ascultată, prin scoaterea unei reviste de un an zilnic până- la venirea lui în capitală. împreună cu colegul său de secretariat, revistă Fragmente din ele au devenit literatură prin ce a fost premiată pentru „cultură teatrală”. înserarea lor într un roman semnat M.F. şi C.M. - Desigur, a continuat să scrie, deşi viaţa personală În acea perioadă a mai fost un moment greu, i se prăbuşise şi era tot mai mult împinsă-l mai poatecătre obligaţia de a ne muta în situaţia incertă a lo dezastrul de neînţeles pentru unii. cuinţelor, creată de regimul ce se prăbuşise. A Atunci când părea că nimic nu -o apărut întrebarea dificilă: ce facem cu biblioteca salva din hăul în care se prăbuşea zi de zi, a noastră, cu cărţi adunate cu sufletul, valoroase deschis uşa viitorul nebănuit, neaşteptat. Într precum conţinut şi profil, dar care nu mai erau seară, unică în viaţa lor, a întâlnit o doamnă necesare noii generaţii ce se îndrepta către alte istoric de - artă pasionată de istoria arhitecturii destine. Nu le puteam abandona, singura soluţie vechi a Bucureştilor, oraş în care locuia,- pe care Basarabia.firească pentru Cum? noi Cu fiindajutorul donarea A lor, cui?, celor iara întrebat primeleo: care „Mă s- iei cu tine?” şi ea a răspuns- care nu au avut acces la ele, studenţilor din „Dacă te iau, te iau de tot”, şi aşa s a întâmplat, sociaţiuniiprof.univ. ASTRA au „căsătorit” au fost bibliote – Despărţământul „Mihail Kogălniceanu” Iaşi. Şi cile lor. Noua familie, binecuvântată cu doi băieţi preşedinta despărţământului, doamna - frumoşi şi buni, a însemnat o nouă viaţă şi un- Areta Moşu, a găsit locul potrivit şi a reuşit să le nou mediu unde a putut scrie, gândi, a reînvăţat trimităMircea acolo, Filip la a Bibliotecafost, este pentru Ştiinţifică noi aimaginea Univer bucuria şi speranţa chiar dacă sănătatea îl pu sităţii de Stat „Alecu Russo” din oraşul Bălţi. mediulnea, uneori, lui cultural, la grele unde încercări. avea prieteni. Şi a publicat A mai - romane. Unde? La Iaşi, acolo unde se simţea în iubindu-scriitorului român contemporan, om bun şi plin de dragoste, talentat, ■ dăruindu se vocaţiei sale, publicat multe scrieri în reviste culturale ieşene şi soţia, copiii, familia şi visând mereu la şi în „Revista română”, iar în „Cronica veche” următoarea carte. fostul coleg de facultate şi prieten Nicolae

34 | „Revista română”, nr. 3-4 (101-102) • toamna-iarna 2020

■

agenda ASTREI

Aculina MIHALUȚA Elena CRISTIAN [Bălți, Republica Moldova] Colecţia particulară „Mircea Filip” – componentă a patrimoniului Bibliotecii Ştiinţifice USARB

domeniilor adiacente. de Bibliotecapeste 75 de Ştiinţifică ani; fonda a Universităţii de Stat şi cercetării, specializate pe profilul facultăţilor şi „Alecu Russo” din Bălţi (USARB) are un renume - tă în anul 1945, odată Poziţionată în comunitatea universitară prin cu Institutul Învăţătoresc din Bălţi, este parte prezenţa permanentă a bibliotecarilor cu resur- integrantă a procesului de instruire şi cercetare- se electronice, informaţii utile, accesul la sursele universitară şi are misiunea de a contribui la deschise în spaţiul virtual al facultăţilor,9.787 cateu.m. dezvoltarea învăţământului universitar prin sa- drelor, cadrelor didactice şi studenţilor, asigură tisfacerea deplină a necesităţilor informaţionale- accesul la colecţii enciclopedice: 1.00 complexe ale studenţilor, cadrelor didactice, cer în 312.610 titluri, 57 limbi, în 12 săli de lectură cetătorilor şi altor categorii de utilizatori. Biblio (793 locuri), patru săli de împrumut la domiciliu,- teca Ştiinţifică USARB îşi menţine cu demnitate- Mediatecă şi alte subdiviziuni. ciistatutul Moldova instituţiei nr. 381 dedin categorie13.04.2006, superioară este Centru în oameni,Împărăţia fapte cărţilor, cum a fost numită biblio Biblioteconomicconformitate cu Departamental Hotărârea Guvernului pentru Republibibliote- teca, păstrează multe mărturii, oglindind istorii, prin intermediulşi idei ce rămân ASTRA peste timp. În- toamna anului 2016, în patrimoniul” BŞ USARB, cile din instituţiile de învăţământ preuniversitar- Asociaţiunii , Despărţă- din 15 raioane de Nord Resurse şi municipiul Electronice Bălţi, pentru este mântul „Mihail Kogălniceanu Iaşi, preşedintea Filip Depozitară Regională a Băncii Mondiale, mem- (1930-Areta Moşu, au fost achiziţionate ca donaţie do bru al Consorţiului - cumente din Colecţia Profesorului Mirce Moldova (REM), participantă în Programele In 2015), care a absolvit Liceul „Ştefan cel deternaţionale colaborare TEMPUS, cu companiile ERASMUS+, CEEOL, Parteneria Biblioteca Mare” din Suceava şi Facultatea de Filologie din electronicatul Moldovei eLibrary.ru, cu Norvegia IPR şi România, BOOKS, în Research4 Proiecte cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” dini Life1. deIaşi, pa diplomat universitar în specialitatea organiza- limba ibliotecii USARB are o şi literatura română. Valoarea. Accesul informaţională la documen- ş - te al utilizatorilortrimoniu a donaţiei Bibliotecii a condiţionat se face liber la raft, Colecţia B Ştiințifice rea Colecţiei „Mircea Filip” structură enciclopedică, asigurând o bază pluri disciplinară aprofundării studiilor universitare în sala de împrumut nr. 1 Documente ştiinţifice/ „Revista română”, nr. 3-4 (101-102) • toamna-iarna 2020 | 35

-2020, Co- ▪ Aristotel, Politica, io- s- cu surse valo- (1924). beletristică. Pe parcursul anilor 2016 - ▪ Bucureşti, Cultura Naţ - lecţiadiul „Mircea Filip”ASTRAa îmbogăţit - cenală, anul XVIII, Fasc. 43-46, 1925, roase.hail Recent, în luna august 2020, prin interme- „Buletinul Comisiunii Monumentelor istori Asociaţiunii , Despărţământul „Mi- o prezentare” a tuturor bisericilor din vremeaBucureşti, lui cuprindeKogălniceanu” peste 1.300 Iaşi, colecţia de d a fost comple Cartea Românească (1926). Această lucrare este tatăde titluri cu 200 de documente. Colecţia „Mircea Fi- lip” ocumente în 1.200 Ştefan cel Mare actualmente cunoscute, precum în limbile română, franceză, rusă, en- ale celor câteva mai vechi, asemenea şi ale cu celor un gleză, italiană etc. şi include materiale de limbă şi din vremea lui Bogdan cel Orb şi a lui Ştefăniţă, de literatură română, beletristică, studiimia de euro- geo care sunt o urmare firească a celor dintâi grafie, tratate de istorie, informaţii despre arta- Istorice.rezumat în limba franceză de G. Balş, membru al plastică românească modernă, econo - Academiei▪ Lovinescu, Române Eugen şi Comisiunei M., Antologia Monumentelor scriitorilor peană, logica raţionamentului economic, guver- ocazionali: P.P. Carp, Th. Rosetti, N. Filipescu, nanţa corporativă, elemente de tehnologie hote- Take Ionescu, C. Dissescu, I.G. Duca, C. Dumitrescu- lieră şi restaurante, strategii de marketing ban- Iaşi, P. Rîşcanu, D. Evolceanu racar, ro comunicare şi negocieri în afaceri. Publica- (1932) etc. ţiile abordează teme ce ţin de disciplinele: cultu , Bucureşti, Casa mână modernă, literatura română şi uni- Şcoalelor -libris-uri, dedica- versală, economie, politică, istorie, marketing,2. Multe dintre cărţile din Colecţia „Mircea Filip” arhitectură,Un loc filosofie, religie, sociologie, psihana deţin însemnări marginale, ex - liză şi posedă valoareeosebit ştiinţifică de valoroase, şi literară din pe- ţii şi autograf. Există peste 200 de volume ce- rioada aniloraparte 1908-1960, în colecţie peste îl ocupă 300 cărţile de docu- de conţin notiţe sau autografe, scrise de mâna pro- patrimoniu, ediţii d res.tagoniştilor S- acestora. Unele sunt ilizibile, dar ma- - joritatea au fost descifrate şi citite cu mult- inte- lemente, mai vechi majoritatea exemplare cu titlusunt: de unicat, şi cuprind a descoperit din autografe şi însemnărinic, in diverse▪ Murnu ştiinţe George, umaniste Portretul şi exacte, Elin: dintre Studiu care icono- ce formaţii despre familia lui Mircea Filip. S a că- grafic din arheologia clasică cu 15 ilustraţiuni în sătorit în anul 1984 cu Cezara Cicerone Muce text, Buc doctor istoric în artă, care deţine o colecţie im- moasepresionantă amintiri: de documente de arhivă despre ureşti, Institutul de Arte Grafice „Carol Bucureşti. Răsfoind Arhivele-a cunoscut Cezarei, găsimpe viitorul fru Gobl”▪ John (1908) Raphael cu autograful Smith et„Lucreţia les graveurs Zamfirescu à la 983,o zi Cezara pe care s-a ea dus o la numeşte Teatrul maniere1914”. noire du temps de Reynolds, Paris, Ha- miraculoasă e cea în care l chette et Cie (1914), cu 64 de gravuri engleze soţ. În vara lui 1 din secolul al XVIII-lea: Thomas Frye, La Reine Naţional din Iaşi pentru- premiera unui spectacol Charlotte, femme de George III; James McArdell, regizat de sora ei mai mare Muşata. Acolo, la Mary Panton, duchesse dʼAncaster (Hudson); recepţia de după, l a- întâlnit pe Mircea Filip, Anne Day, devenue Lady Fenhoulet (Reynolds); comunicarescriitor şi secretar nu mai literar. avusesem Au început cu nimeni să danseze care nu Laurence Sterne (Reynolds); Emma Lyon, Lady şi să vorbească. „Ne am înţeles perfect,-i spun aşa ab- o Hamilton posant une „Nature” (Romney) etc. - era familia mea şi am simţit că pot să - Carmen Sylva solut orice.3 El, la fel mie. Am stat toată noaptea Cartea▪ Leonard deţine de un Vinci, ex Traitélibris de ştampilă: la Peinture. Librăria Tra- noaîmpreună şi am- hotărât că trebuie 2015. să ne căsă „duit integralement”. pour la premiere fois en fran- torim” . Au rămas îndrăgostiţi până în ultima çais sur le Codex Vaticanus (Urbinas) 1270. Ou- pte când el s a stins din viaţă, în unor vrage o prieteni:Evidenţiem selectiv unele autografe lăsate de soţie▪ Iunie soţului 2009 şi Minunatului viceversa, precummeu soţ şipentru ale că a Cliches rné d Alinari, de 40 fig. Brogi demonstratives et Fumagalli. de Paris. l’edition Li- făcut bine şi o să serbeze cei 70 de ani cu mine. brairiePrinceps Delagrave et de 100 (1919). dess. esthetiques d’apres les Cezara ▪ ʼ Etica. Curs profesat la Univer- ▪ D-lui Mircea cu dragoste. Cezara 14 iunie sitatea din Iaşi în anii 1907-1908 şi 1920-1921, 1994 Găvănescul, I., a - ▪ Pentru Cezara şi Mircea, această carte în chip de epitalam. Cu prietenie, Val. 29 oct. 84 Iaşi, Institutul de Arte Grafice „Viaţ Româneas 36că” | S.A. „Revista (1922). română”, nr. 3-4 (101-102) • toamna-iarna 2020

▪ Pentru Cezara şi Mircea Filip, acest celebru roman tradus de soţia mea Mary, odată cu cele traduceri ale capodoperelor literaturii universa- mai bune urări de fericire şi noroc cu sprijinul le: Colecţia Balzac Honore „Mircea de, Filip” Bazinle Herne,oferă cititorilor Camus Al., şi căsătoriei lor. Din partea bunelor lor prieteni. Cu Cela Camilo Jose, Dumas Al., France Anatole, drag A. Costică Lăzărescu, 24 februarie 1984 Goethe, Johann Wolfgang von, Kafka Franz, Tho- Bucureşti mas Mann, Voltaire, Woolf Virginia, Babel Isak, Tolstoi Lev, Turgheniev Ivan etc. Mucenic Un loc deosebit de important aîn fost colecţie ceea cele ause cărţile lui Cicerone (tatăl Cezarei); aşa- cum menţionează ea, „Tatăl meu cheamă▪ Colegului «dascăl» meu nu Cicerone învăţător. Mucenic Era un cu om amintire preo viecupat a însufleţiteisă îi facă pe noaste elevii lui activităţi să gândească”. creatoare care ne-a unit cu drag. Octavian Neamţu martie, 1968 ▪ Dlui Cicerone Mucenic reîntâlnire spirituală pe alte plaiuri decît cele comune amândurora cu multă consideraţie pentru activitatea desfăşurată Eug. Pohonţu 7 XII 1969. Valorific ▪ Colegului de scris Cicerone Mucenic, de la are ca obiectiv principal sensibilizarea uti- şcoala normală Fălticeni cu ocazia întâlnirii jubi- area şi promovarea Colecţiei „Mircea- liare – 30 august la Fălticeni, amintire Mihai Filip” - Niculăiasa. lizatorilor faţă de importanţa păstrării şi ges- tionării patrimoniului servesc deţinut. drept Publicaţiile surse de inspi-oferi - te pot fi regăsite în expoziţiile de documente tra- Printre cărţile de patrimoniu din Oprescu, Colecţia diţionale/online, - „MirceaG., Ţările Filip”, Românegăsim văzute una de deosebită artişti francezi prin infor (sec. raţie la scrierea de comunicărilor ştiinţifice, arti XVIIImaţiile şi XIX)înnobilate pe paginile ei. Cartea, cole, lucrări bibliografice, xcursiilor precum şi panoramice împrumu Luată la premiul I în cl. 7a Gh. printate la domiciliu, consultate plasa în săli de lectură, Maraloi 1934-, Bucureşti,35”, ex-libris- Cultura NaţionalăFundaţiile (1926), peprezentate pagina de în internet cadrul www.libruniv.usarb.md/ e deţineCulturale autograful Regale. „ Această carte este dăruită de index.php/ro/resurse/colectii/20-carti,spaţiile Bibliotecii, te în informaţiile blogul de În Majestatea Sa Regele Carolul etichetă: II prin Fun-daţiile dialog cu utilizatorii www.bs-usarb.blogspot.com4. Culturale Regale pentru educarea tineretu-lui şi răsplătirea elevilor studioşi ce se îndreaptă spre cultură, - Dr. Mara-loi Aceste „izvoare de înţelepciune” reprezintă Gheorghe. un generos demers cultural ce vine cu informaţii şi un alt ex libris ştampilă utile pentru utilizatorii bibliotecii, Doamnei îmbogăţind Cezara cu - noi titluri de carte colecţia BŞ USARB. meOniul valoare artei: Iorga, deosebită Nicolae,pentru Les ColecţiaArts mineurs„Mircea en Ne exprimăm recunoştinţa Roumanie:Filip” o are Icones;publicaţia Argenterie; în limba franceză Miniatures din (207 do Mucenic pentru valoroasa şi bogata colecţie■ de figures dont 26 planches en couleurs) carte, vom păstra şi promova această colecţie pentru a o transmite generaţiilor viitoare. , Bucureşti, Edition de L’Imprimerie de L’Etat (1934).

1 Strategia de dezvoltare a Bibliotecii Ştiinţifice a USARB, 2017-2022 2 Elena Cristian, Carte de patrimoniu din Colecţia lui Mircea Filip nr. 1-2, 2017, p. 127-132. , Bălţi, 2017. 3 www.dor.ro/arhivele-cezarei , în „Confluenţe bibliologice”, 4 Elena Cristian, Diversificarea colecţiilor BŞ USARB în corespundere cu tendinţele moderne de activitate ale bibliotecii online Disponibil la adresa www.slideshare.net/libruniv/elena-cristian-8diversificarea-coleciilor-b- usarb-n-corespundere-cu[resursă-tendinele-moderne- accesibilă de, -activitate-accesată înale data-bibliotecii de 14 septembrie 2020]. ă

„Revista română”, nr. 3-4 (101-102) • toamna-iarna 2020 | 37

38 | „Revista română”, nr. 3-4 (101-102) • toamna-iarna 2020

Gheorghe IUTIȘ [Iași] Periplu de suflet în Ucraina și Republica Moldova

28 februarie 2 martie 2020 o sudul Ucrainei - În perioada – cabile întâlniri între românii din - delegație a Despărțământului ASTRA „Mihail Ko și cei veniți din țară, de la Iași, de -la Brăila sa-auu, gălniceanu” Iași, având în componență pe Areta- cum este cazul scriitorului Cornel Cotuțiu,-au expri- toc Moșu, președinte, Gheorghe Iutiș, vicepreședinte-a mai de la Beclean,-au conturatjudețul Bistrița noi proiecteNăsăud. ca S și Cornel Cotuțiu, membru (de calibru) al des- evocat alte întâlniri asemănătoare, s părțământului nostru, cărora li s alăturat un matzona intenții, Ismail- s re să- inimos tânăr crescut pe malul, a realizatPrutului, un Constan periplu includă, neapărat, și comunitățile de români din tin Cojocaru, cel care a condus cu. pricepere și, aș Odesa, proiecte pe care Despărță zice, cu devotament mașina mântul ieșean al ASTREI este hotărât să le pună în Ucraina și Republica Moldova în practică, în folosul comunităților respective.-a vorbit din Scopurile restrânsei noastre delegații erau La Camâșovca am fost primiți cu bucurie de fixate cu multă vreme înainte: identificarea unei- părintele Mihail Stegărescu, care ne soluții pentru amplasarea unei plăci memoriale suflet, în biserica având hramul Sfinților Apostoli realizate în cinstea episcopului Iustinian Tecu- Petru și Pavel, acolo unde slujește de o bucată de- lescu, aflată încă din 2017 la Consulatul General- vreme, despre zona în careurimi. ne aflam Am observat, și, mai ales, pe al României din Odesa și așteptând ca o insti despre nevoile spirituale ale românilor din Ca tuție – școală, biserică etc. să accepte să fie am- mâșovca și din împrej - telorplasată pe pecare zidurile le- vreuneia dintre ele; donații lângă deschiderea și sinceritatea preotului și ale de cărți, reviste, rechizite școlare cu prilejul vizi- unor autorități locale (primarul) și o inexplica- lirea viitoarelor am proiecte, făcut la la școlile Consulatul din Borisăuca General bilă (explicabilă?) teamă a cadrelor didactice de și Camâșovca; întâlniri de lucru, pentru stabigene- laanteriori școală (oricum, au existat a fost destul prima de vizită numeroase a unei altede ral legații astriste în școala -un respectivă, fel, s- deși în anii al României din Cahul, cu doamna consul chiarAnca la Cahul. Corfu, precum și la Episcopia Basarabiei vizite în zonă), care, într a repercutat și- de Sud, instituție ce are un nou și frumos sediu- asupra elevilor prezenți la această manifestare, aîntre VI- care se găseau-15 și iulie trei 2019).elevi care Una aupeste partici alta, Am asistat, alături de o altă delegație din Ro pat la Școala Europeană de Vară „ASTRA”, ediția- mânia, venită din Brăila și cuprinzând- membri ai a, de la Iași (8 -au Cenaclului literar „Casa Speranței”, la spectacole prezența delegațiilor din România a produs mul- oferite de elevii de la școlile mai sus menționate, tă bucurie în sufletele celor prezenți, care s momente de intensă trăire sufletească-a remarcat în limba o putut exprima nestingherit, prin poezie și cân- română, atât pentru elevi, cât și pentru profesori tec, în limba română. - ori alți participanți, între care s general Chiar de Mărțișor am avut o întâlnire la Cen- delegațieTiberiu-Leonida de la Consulatul General al României trul de Informare al României, condus de doam- din Odesa, condusă de domnul consul - na Natalia Ursu, o veche și inimoasă colabora Șarpe, precum și o delegație de- toare a ASTREI ieșene, care funcționează în ca lasitatea Ambasada de Sta României de la Kiev și prof.dr. Car Ucrdrul Universității Umaniste de Stat din Ismail, cu- men Dimitriu, lector de limba română la Univer- scriitori de limbă română din zona de sud a t din Comrat, Unitatea Teritorială- ainei, între care îl remarcăm pe Ion Bâcu, fra Autonomă Găgăuzia, Republicailor Moldova. Sărbă-au tele lui Vasile Bâcu, profesor la Universitatea din toarea Mărțișorului și aniversarea nașterii mare- Cernăuți și, de asemenea, vechi colaborator și- lui povestitor al român , Ion Creangă, s sprijinitor al despărțământului nostru. A fost, și constituit în bune ocazii pentru aceste remar aici, o reunire plăcută, cu poezie, carte româ „Revista română”, nr. 3-4 (101-102) • toamna-iarna 2020 | 39 nea - scă, pictură, cântec, totul subsumat simțirii-o O întâlnire cu profesorul Valeriu Baban, care naționale și limbii române. - conduce, pe lângă Direcția Generală de Învăță Ultima etapă a periplului nostru a constituit mânt din Cahul, și Despărțământul ASTRA „Iulia- vizita la Centrul de Cultură și Civilizație Româlni- Hasdeu”,mira un mini- precum și o vizită la Liceul Teoretic renească cu membri organizat de în cadrulfrunte Universității ai Cercului de ASTRA Stat „Ion Creangă” din localitate, unde am putut ad- „B.P. Hasdeu” din Cahul, unde am avut o întâ - teva minute muzeu referitor la evoluția școlii,- iar scriitorul Cornel Cotuțiu a devenit, pentru câ „Onisifor Ghibu” din localitate, Maria Barbă, Ioa- , … elev,- au întregit rezultatele aces- na Axentii și Victor Axentii. O întâlnire de suflet, tei deplasări. Am vizitat instituții, despărțăminte întrucât colaborarea dintre despărțământul ie și cercuri ASTRA, ne am întâlnit, pe rând, cu pro șean și despărțămintele/cercurile ASTRA din- fesori, fețeat bisericești, pozitiv, am reprezentanți creionat proiecte, consulari, am spațiul cuprins între Prut și Nistru are o vechime scriitori, elevi, oameni de rând etc., și cu toți am de două decenii. În fond, despărțămintele și cer interacțion curile din străvechea noastră Basarabie depind,- stabilit priorități, mijloace, termene etc., toate briedin punct1994. de vedere juridic, de Despărțământul acestea făcând ca periplul nostru deRepublica suflet, „MihailDe asemenea, Kogălniceanu”, am fo înființat la Iași în noiem purtat pe vechi meleaguri româneștire elementul (care acumetnic aparțin statelor vecine cu România – consul general Anca Corfu,st primiți cu care la am Consulatul analizat Moldova și Ucraina, dar în ca General al României din Cahul de către doamna- românesc este preponderant) să fie încununat - cu succes! Rămâne ca, după ce vom reveni la posibilități pentru organizarea unor viitoaresarabiei acde vremuri normale, în care interdicțiile de orice fel tivități comune, iar discuției noastre s a alăturat să fie date uitării, astriștii din Iași să continue Preasfințitul Veniamin, episcop al Ba - colaborarea cu astriștii- și toți cei doritori să se Sud. Delegația astristă de la Iași a insistat pentru (1861):implice, întru atingerea nobilelor idealuri pe ca momentul amplasării plăcii memoriale dedi care ASTRA și le a propus încă de la întemeiere s-cate episcopului Iustinian Teculescu să nu mai „înaintarea literaturii române și cultura mai-întârzie. Din păcate, în urma acestor- discuții nu- poporului român în deosebitele ramuri prin- a identificat nicio soluție pentru dezideratul- studii, elaborare și editare de opuri, prin premii sus amintit, menționându se că actuala si și stipendii pentru diferitele specialități de știin tuație din Ucraina, în care tensiunile pe plan con ță și arte”. La care putem ■ adăuga – păstrarea, fesional sunt în creștere, nu permite rezolvarea apărarea și îmbogățirea limbii române, oriunde situației respective. există vorbitori ai acesteia!

40 | „Revista română”, nr. 3-4 (101-102) • toamna-iarna 2020 Centrul de Informare al României la Ismail

Mihai-Octavian GROZA [Sebeș, jud. Alba] Activitatea Despărțământului ASTRA „Vasile Moga” Sebeș printre preocupările de studiu ale Universităţii Pontificale Angelicum din Roma

(Iuliu- Începând cu anul 2018, părintele dr. Maxim este beneficiarulMarius) Morariu, unei bur membru al Asociațiunii ASTRA, Despărțământul „Vasile Moga” Sebeș, se de studiu, acordată de Universitatea Pontificală „Sfântul Toma de Aquino” Angelicum din Roma (cea mai veche universitate dintre cele care alcătuiesc astăzi sistemul de învățământ superior pontifical), grație căreia studiază ştiinţele sociale. Alături de- programul masteral pe care îl urmează (unde- are în pregătire o teză dedicată ideilor- lui Nichi for Crainic şi relevanţei lor pentru-Marius) spaţiul Morariu poli tic) şi de cel doctoral pe care l a început de curscurând, post- părintele Maxim (Iuliu a beneficiat și de o finanţare pentru a urma un universitar, intitulat „Master Terzo- Settore”,tala Italiei. organizat de către aceeași universitate, în parteneriatProgramul cude Fundaţiastudii post- „Adjuvantes” din capi- - ului universitar 2018-2019, a finalul acestora fiecare student fiind obligat să universitare, desfă- elaboreze o disertație de-Marius) aproximativ Morariu, 50.000 unul şurat pe durata an .N.G.-urilor, predate de 100.000 de caractere, pe o temă la alegere. presupus cursuri săptămânale dedicate manage Părintele Maxim (Iuliu mentului şi activităţii O proiectdintre tineriide fund membri-raising ai Asociațiunii ASTRA, a- specialişti din diferite domenii.non-guvernamentale, Astfel, părintele ales să prezinte în cadrul disertaţiei un potenţial Morariu a urmat cursuri dedicate eticii activităţii- ce vizează Despărţămân în sistemul organizaţiilor dettul ASTRA „Vasile Moga” Sebeș, al cărui secretar managementului unei organizaţii, aspectele.W.O.T., acce- fis științific este. Lucrarea a presupus o prezentare cale şi economice ce vizează munca din cadrul de fundaliată-raising a asociației, ce ar puteaistoricului contribui și realizărilor pe viitor eila, organizaţiilor de acest fel, analiza S fund- urmată de dezvoltarea unei potenţiale strategii raisingsarea de. Printre resurse profesorii prin intermediul acestui unor program finanţări s-au nerambursabile, comunicarea socială sau îmbunătăţirea activităţilor desfăşurate de către Rossi, Antonio Fraccaroli sau Francesca Zagni, Despărţământul ASTRA „Vasile Moga” Sebeș, în- numărat Helen Alford, jurnalistul Girolamo- vederea încurajării tinerilor înspre apropierea- de carte și universul lecturii. Teza părintelui Mo personalităţi reprezentativere curs s- ale mediului știin rariu, redactată în limba engleză, a fost dezbătu țific italian, cu o bogată experienţă academică şi tă cu interes de către comisiaul acesteia, examinatoare profesorii şi practică. Fieca a desfășurat în sistem apreciată cu calificativul maxim. În plus, după modular şi a fost urmat de un examen scris, la cum mărturiseşte autor „Revista română”, nr. 3-4 (101-102) • toamna-iarna 2020 | 41

- - universităţii pontificale s au arătat interesați de- teologie şi istorie şi a peste 300 de studii şi arti istoricul și activitatea Asociațiunii ASTRA, cea cole publicate în periodice din ţară şi străinătate, mai veche asociație culturală românească, pre relevanța operei științifice fiind ilustrată de-Napo- cele cum și de activitatea derulată de unul dintre cele peste 100 de citări. În plus, acesta realizează- mai tinere și dinamice filiale, Despărțământul- emisiuni pentru Radio „Renaşterea” Cluj ASTRA „Vasile Moga” Sebeș (care a asumat atât- dinca, Radio Pretoria „Someş” (Africa Bistrița de Su şi Radio „Trinitas” Bu recuperarea trecutului, prin anuarul „Astra Sa curești şi este cercetător asociat al Universităţii-Napo- besiensis”, singurul anuar științific al Asociați d) și al Institutului de ununii ASTRA și colecția „Personalități marcante Istorie Ecleziastică „Nicolae Bocşan” Cluj - ale Sebeșului”, cât și orientarea spre dezvoltarea ca, secretar al Centrului de Cercetări „Ioan or proiecte culturale și atragerea tinerilor în- Lupaş” al Facultăţii de Teologie Ortodoxă Cluj structurile asociațiunii). Napoca şi secretar ştiinţific al Despărţământului (Iuliu-Scriitor cunoscut peisajului cultural și știin- ASTRA „Vasile Moga” Sebeș. Ctitor de revistă,- țific național și internațional, părintele Maxim părintele Morariu este fondatorul periodicului Marius) Morariu este absolvent al Facultă- „Astra Salvensis” de la Salva şi membru în comi ţii de Teologie- Ortodoxă şi al Facultății de Istorie- tetele de redacţie a peste zece reviste, printre şi Filosofie din cadrul Universităţii „Babeş Maximcare şi anuarul (Iuliu-Marius) „Astra Sabesiensis”. Morariu de promovare a Bolyai” Cluj Napoca, studii încununate de obți- Felicităm strădania și preocuparea părintelui- rintelenerea titluluiMorariu de a urmat doctor o în serie teologie de programe în toamna de perfecanului 2019. În completarea acestor studii, pă activității Asociațiunii ASTRA și a Despărțămân tului ASTRA „Vasile Moga” Sebeș, îi urăm mult coordonatorulționare și sau stagii editorul de a cercetare 26 de volume la Graz, de succes în continuare, ■ cu speranța că modelul Geneva, Belgrad, Kosice şi Roma. Este autorul, domniei sale va fi urmat și de alți reprezentanți ai tinerelor generații. Despina STANCIU [Aiud, jud. Alba] Facerile unei expoziții etnografice

i ASTRA - i-a fost mult mai greu imic nu se va schimba. -Pentru anul 2020, Despărțământulu -a mântului nostru (27 octombrie 2020). Să spe „Ovidiuanulat multe Hulea” din din ele. Aiud Realizarea une răm că n săetnograficeși împlinească la Aiud obiectivele, căci pandemia ne „Expoziția etnografică” se află în clădirea- i expoziții Școlii Gimnaziale- din Gârbova de Jos, localitate- a fost un-a proiect asigurat, cuprins prin inîn- aparținătoare Aiudului. De ce am ales, prinaici? redu- Pen termediulactivitatea noastră timp lorde ,trei igienizarea ani. Cu pași locului, siguri tru că aici s a înființat pentru prima dată o expo am obținut un spațiu, apoi s ziție de acest gen, aici exista un spațiu sponsorizărila amenajarea unui interior preotulcerea numărului greco-catolic de copii, Ioan și Maior nu în aultimul pus bazele rând, sub toate aspectele (zugrăvit, vopsit, curățenie),- pentru că aici, în anul 1907, la 22 septembrie, ca apoi să se treacă - de casă țărănească, la îmbrăcarea a șapte mane- driDespărțământului ASTRA din Aiud. Și era firesc chine în costume populare românești din zona- adunate.ca gârbovenii de azi să aibă un motiv de a fi mân Transilvaniei, la expunerea pe coridoareleforturi clădi de înaintași și de a se bucura de exponatele- riis- a obiectelor de uz casnic, dar și din gospo nene. Cea mai mare parte a materialului etno- dăria țăranului de altădată. Ultimele e graficNumărul a fost adunat mare de de exponateeducatoarea sunt Aurora transilvă Su- ocaziaau depus comem după ieșirea din starea de urgență lui și sperăm să deschidem „Expoziția etnografică” cu- orării a 68 de ani de la moartea ciu, prof. Simion Dochițan, iar alți donatori ar Ovidiu Hulea, cel care este mentorul despărță umple pagini întregi. 42 | „Revista română”, nr. 3-4 (101-102) • toamna-iarna 2020

-au adus contribu- - , - În baza unui parteneriat, și - fic în perioada interbelică,- având în vedere con-

ția, prin muncă sau îndrumări și alte instituții de- dițiile istorice, materiale și culturale ale peri cultură ale Aiudului:, Centrul Cultural, doi „Liviu sponsori: Re oadei în care și a desfășurat activitatea despăr breanu”inginerul Aiud, Anton Biblioteca Municipală „Liviu Re țământul nostru. breanu”Lucian Berchi. Aiud și în primul rând Sperăm ca tinerii de azi, elevi și studenți, în , astfel,Godorogea și antreprenorul- excursiile lor să zăbovească puțin ■ și aici, pentru lor aiudeni, care n-au realizat un muzeu etnogra- a vedea de ce au fost capabili strămoșii noștri – Se împlinește un deziderat al astriști țăranii – în existența lor seculară.

Raftul cu noutăţi ■

CONCURSUL INTERNAȚIONAL DE ARTĂ PLASTICĂ „N.N. TONITZA”, EDIŢIA A XIV-A, IAŞI, 2021

La concurs pot participa copii între 5 şi 18 ani. Fiecare lucrare va trebui să aibă menţionat pe verso: numele şi prenumele autorului şi al profesorului îndrumător,- vârsta sau clasa, adresa -şi5 profilul unităţilor de învăţământ (grădiniţe, şcoli primare, gimnaziale, licee, şcoli de artă, cluburi iconografie),ale copiilor, cercuri format de A4 artă sau plastică A3, cu etc.). paspartu Se admit (3- în concurs 10 15 lucrări pentru grupuri şi 3 alegere.lucrări pentru cei care participă individual (pictură, grafică, artă decorativă, artă fotografică şi 5 cm). Tematica şir tehnicacare au lansatde lucru, concursul. la liberă - Lucrările premiate rămân în posesia şi păstrarea definitivă a celo Fiind un concurs internaţional, valoarea artistică a lucrărilor trebuie să evidenţieze sensi bilitate de expresie, să fie colorate sugestiv, să aibă mesaj şi prezentarea generală să fie la cota maximei exigenţe. MaiorescuLucrările nr. vor 2, fiBl.trimise B- până în data de 30 ianuarie 2021 (data poştei), pe adresa: Prof. Mihai Zaiţ, bdul T. Vladimirescu nr. 10, bl. P14, -sc.a. A, et. 2, ap. 9, Iaşi sau Prof. Areta Moşu, str. Titu 1, ap. 43, cod 700460, Iaşi cu menţiunea pentru Concursul Internaţional de Artă+40.232.219.213; Plastică „N.N. +40.722.552.119;Tonitza”, ediţia a XIV +40.232.311.474. Informaţii suplimentare se pot obţine la numerele de telefon:

„Revista română”, nr. 3-4 (101-102) • toamna-iarna 2020 | 43

Sprijin financiar

pentru biserica

„Sf. Spiridon” din Herța,

regiunea Cernăuți,

Ucraina

Donatori -Sporea - : Ioan Bălan (Sf. Gheorghe), TeodoraMelanica Bălan (Sf. Forosigan Gheorghe), (Zlatna), Corina Bărăgan (Întorsura Buzăului), Gabriela Ciuboțică (Iași), Cornel Cotuțiu (Beclean), Alice Donose Pisică (Iași), Rodica Fercana (Bistrița), Ana Filip (Salva), -Marius Morariu (Cluj-Napoca),Laurențiu Ghinea Areta (Sf. Gheorghe), Ligia Dalila Ghinea (Sf. Gheorghe), Gheorghe Iutiș (Iași), Constantin Mănuță (Iași), Magdalena Mănuță (Iași), Ioan Morar (Gherla), Iuliu Moșu (Iași), Magda Negrea (Iași), Gheorghe Pandele (Iași), Floarea Pleș (Năsăud), Danscu Prisăcaru (Valea (Iași),Lupului- Vasile). Roman (Iași), Maria Simion (Iași), Ioan Străjan (Alba Iulia), Mihai Toma (Iași), Steliana Toma (Iași), Elena Țîrdea (Iași), Paraschiva Țuțurman (Iași), Cătălin Ursere Iași

O delegație ASTRA în fața bisericii „Sf. Spiridon” din Herța 44 | „Revista română”, nr. 3-4(3 (101- noiembrie102) •2019). toamna-iarna Credit foto: 2020 Laurențiu Ghinea

■

p o e z i e

Emilian M A R C U [Iași]

28 septembrie 1950 comuna , . Absolvent al Institutului de Biblioteconomie, . Născut la în Heleșteni județul Iași Nunta în sâmbure Bucureşti(Editura Junimea,(1973) A 1974). debut în Premiul presa literară în revista „Familia” (aprilie) 1974), prezentat de Ştefan Augustin DoinaşPemiul şi în revista „Amfiteatru” (decembrie 1974), prezentat de Constanţa Buzea. Debut editorial) . cu Cărți publicate: poezie Lecţie pe„Nicolae Ostrov Labiș”(1995), (Suceava, Muzeu de 1974sate (2001),, Premiul Atlet revistei moldav „Luceafărul” (2004), Sfera (1985), de apă (2011), Sferarevistei de „Convorbiripământ (2017), literare” Sfera (2005), de aer Premiul(2019); „Ionromane Creangă” Iadul al de Academiei lux (2004), Române Suburbii (2019 municipaleș.a -a , 2012), Tobele mute– (2014), Tărâmul inocenților (2017), Condurul cenușăresei (2019), Tărâmul inocenților II-a, ). Membru al Uniunii Scriitoril– ■ (ediţa a II , revăzută şi adăugită (ediția a revăzută, 2020 or din România, Filiala Bacău.

în cadrul acelei ferești

- În cadrul acelei fereşti, chipul tău Străjuit de o armată-n afundul de petunii sufletului meu Iluminează până departe ClipaIluminează cea repede până care mi te- nahal a lăsat În ogiva zidului mo În ogiva zidului iluminează.

O,Clipa cum prin mai parfum luminează, de petunii preafericită iradiere, Printre straturi de rouă

Îngemănează umbra ta cu speranţa.

„Revista română”, nr. 3-4 (101-102) • toamna-iarna 2020 | 45

Ridic privirile asemeni unui damnat,

Spre ogiva monahalelor ziduri. Cu sfiiciunea înzăpezitului mag - - Biciul luminii mă ncinge şi mă devoră. În petunii e un tremur uşor, O zbatere graţioasă: puţină incertitudine. În cadrul acelei ferestre, în ogiva zidului monahal ClipaChipul cea tău repede se îngemănează ce mi te- cu umbra. O, cum mai luminează prin straturi rouă a lăsat!

întru desăvârşirea misticei misii

Cercul de aur al somnului se deschide.

Intră porumba sălbatecă în acest inefabil, În această decupare- a eternităţii. sf nt cuibar: În cercul de aur al somnului PorumbaPalmele mele sălbatecă se- şi face tainic şi â Pleoapele mele brusc se dilată, apropie de privirea imaginară. În vis porumba sălbatecă din căuşul palmelor mele Ciuguleşte tăcut firişoare de mei. OchiiP ei par boabele încolţite- în palmele mele. Porumba sălbatecă ciuguleşte ână cercul visului se mplineşte, Ciuguleşte porumba sălbatecă boabele ochilor- mei. Orb, în cercul de aur al somnului, caut cuibarul. Găsesc două ouă gataoarele de rod, m ng douăindu-mi seminţe fereastra:ncolţite. În locul ochilor ciuguliţi, cu atenţie, le plantez. Mă trezesc şi văd s â â Cerculngurind de aur poate al somnului un c se dilată. Pe cornişa casei porumba sălbatecă ţopăie Gâ ântec, poate o vrajă, Gângurind visul meu În acea decupare- a eternităţii.vis Porumba sălbatecă aşteaptă Amurgul- să mi intre în În -cercul de aur al somnului, Să şi desăvârşească mistica misie Să şi desăvârşească imposibilul vis În cercul de aur al somnului.

46 | „Revista română”, nr. 3-4 (101-102) • toamna-iarna 2020

în cripta cea tainică

Abur curat, oun funie schiptru înroșită l pare Șarpele Phylon în brațele tale. a temelia acestei construcții În brațele tale un manuscris intangibil O lumină divină, o raclă de înger: S-În cripta cea tainică o raclă de înger. Abur curat la temelia acestei construcții arpelea zidit Phyl în floarea de lotus nd Acea funie înroșită, acel abur ceresc. Ș on pe frunte purtâ Zidăria universală – cripta cea tainică – În chiar dimineața aprinderii rănilor, În chiar dimineața aceea de toamnă Ca un manuscris nouă ni se arată. r Ca un manuscris nouă ni se arată Înarpele cripta Phylon cea tainică a disperare. – o raclă de înge – Abur curat,- o funie înroșită pare- ȘCa un manuscris, ca un abur al privirilor, Zidit într o floare de lotus, într o cupă

În cripta cea tainică, șarpele Phylon ni se arată. din sipete a morților haină

umbre ciudate trimite spre polul memoriei Chipul tău în oglinda fumegândă - iarba uitării ușor putrezește în pleoapele îngerului în noaptea aceasta dintre ntretăiate suspine. Pelerinul pășind pe acest teritoriu pe această costișă sprijinit în toiagul de bambus chipului tău asemenea magului i se arată Flăcări înalte în lăcașul de taină un păienjeniș fără seamăn întrezăresc un păienjeniș peste chipul tău. MaiOglinda tineri fumegândă ca ploaia umbra ta o trimite spre nouri, spre nouri a pocăință. cu umbrele noastre se umple odaia mai curați -ca zăpada cu pașii se nsămânțează ograda. Flăcări înalte în lăcașul de taină- din sipete scot, reci a morților haină și umbrele noastre- o îmbracă n tăcere.te mistere!

Câte mistere n oglinda fumegândă, câ „Revista română”, nr. 3-4 (101-102) • toamna-iarna 2020 | 47

de veghe

reculegere, - De veghe, de veghe în clipa de de veghe ca -într un alb sicriu de zăpadă privighetoarea în turnul de rouă sălășluiește n culcușul cel mic. - Păienjeniș printre ramuri, păienjeniș – Lume bătrână ntre ramuri de tisă.

PrivighetoareaDe veghe în clipa se- de reculegere ntec, Pe Ostrov intrăm în sfârșit nsămânțează în câ în acest labyrint al visării ca pe o scară înaintează. Împotriva naturii numai trupurile noastre există o umbră pe pleoapeni îți alunecă. Ești tristă. Prin păienjenișul înalt, păpuriș suspendat vîrstă îmbătrâ tă înainte de vreme.

De veghe, de veghe, de veghe…

Păienjeniș printre ramuri, păienjeniș. Păienjeniș în -chiar labyrintulntec, ciudat. Privighetoarea în turnul de rouă casă absurdă și ridică din câ casă cu pereții de aer. acest labyrint ntecul ei s-a cioplit. În acest labyrint al visării, în privighetoarea în câ

o, cât apus

LuminaO, cât apus umbrei se simte mi-a mai plecat aproape pe ape: AbiaDe tot de- ce e și toate câte au fost.

am înțeles al lumii- rost! -n cer parfume de eter Abia- de știu cum florile n tăcere Își plimbă -n cer. Că albinele își fac un cuib de miere Când umbra mea se plimbă

O, cât apus și câtă lună plină Am tot purtat pe căile de vis Că simt în somn o grea lumină 48 |Și „Revista aș purta, română”, cu mine, nr. 3-4rană (101- de proscris.102) • toamna-iarna 2020

- re

Abia de știu ce n am știu, se pa Că un copil din visul meu tot moare. atâta cât zăpezile

- -

Atâta cât, -de acum, zăpezile n derivă Vor poposi, greoi, pe tâmple tot mai des Voi învăța n tăcerea asta o eschivă Precum un floretist fandând în mers. Sau poate nici o lume nu voi inventa. Voi inventa noi lumi și multe-n reci planuri elanuri

Le voi găsi sub pleoape Sălășluind tăcut, tăcut, în umbra ta. Ca-ntr- Apoi, pe lungi și taince întinderi-n aprinderi un război-n ou de ca-ntr-veacuri inventat Voi cerceta un zbor de pasăre Ce se întoarce un știut păcat. Sub pleoape vor zidi un turn de sare. Atâta cât zăpezile în greaua lor uitare

Raftul cu noutăţi ■

www.muzeulliteraturiiiasi.ro

Editura Muzeelor Literare Iași •

„Revista română”, nr. 3-4 (101-102) • toamna-iarna 2020 | 49

■

p r o z ă

Valeriu STANCU

[Iași]

27 august 1950 . Absolvent Filologie a (aprilie 1978), prezentat de poetul Ioanid Romanescu.Născut la Editorial a debutatîn Iași cu volumul deal versuri Facultăţii Înfrângerea de somnuluiUniversităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. A debutat în revista „Convorbiriroase volume literare” de poezii, nuvele, romandescoperit și (Editura. Co-fondator Cartea românească, al revistei București, 1981). ( A publicat) nume e, eseuri și co note- de călătorie în țară șiEditurii străinătate Croneditși figureazăco- în câteva prestigioase antologii de poezie Europoesia universală . „Echidistanţe” Iaşi, 1991 ; fondator şi preşedinte al Fundaţiei Culturale „Cronica”; fondator și director-a lungul al și fondator și director al Festivalului: Internațional „ ” Este tradus și publicat în țări din Europa, Asia, Africa și America. Pentru (1994); activita tea sa literară şi culturală, a primit de vremii premii, distincţii (1998); şi decoraţii între care Premiul Naţional „Meritul cultural” pentru activitatea literară, categoriaşi jurnalistică, A Chişinău, Republica (2004); Premiul Moldova pentru PromovareaPremiul „VasileFrancofoniei Pogor” acordat al Municipiului de Ministerul Iaşi Culturii pentru dinactivitatea Belgia, literarăPrix Wallonie-BruxellesOrdinul (2008„Meritul); Prix Cultural” L în rang de ofiţer,an acordat Liban/ de Preşedintele României – „Literatură” (2014); Premio Europeo Capo Circeo per la Letteratura, Roma (2017); Chevalier de ittéraires Naji Naam Membru– alLe Uniunii Prix d’Honneur Scriitorilor pour din œuvres complètes ■ „ ” l’Ordre des Arts et des Lettres de la République Française (2018) ș.a. România, Filiala Iași. conspiraţia destinului

Ploaia s- - m- a dezlănţuit dintr o dată, năvalnică, duşmănoasă, pătrunzătoare, cum nu prea se întâmplă în capitala Angliei, unde plouă mai aşezat-, „mocăneşte”. Cunoşteam întrucâtva locurile şi am mistuit în anticariatul atemporal şi prăfos al unui băutor de whisky scoţian, ce nuavea- o nevastă irlandeză cu părul roşu şi haine verzi, de ziceai că i spiriduşul Bonifaciu. Eram om de casă în acel anticariat, deşi patronul, un adevărat urmaş al lui Ivanhoe, îmi mărturisise cândva că i iubeşte pe englezi şi pe români. Priveam atent cărţi rufoase,- stampe, şi gravuri, privegheat de ochii de Argus -aia buchinistului. „Cum adică- «buchinist»? Ce să caute un buchinist pe malurile Tamisei? Chiar aşa! Dar tu ce cauţi pe aceste maluri, rătăcitule?”, m am întrebat şi, în aceeaşi clipă, am simţit cum cineva mi pus mâna pe umăr. M am întors intrigat, deoarece în anticărie eram numai eu şi dedulcitul- la whisky scoţian. „Bună ziua,as eutare, sunt politicos, Destinul!”, am areplicat rostit domnul din spatele meu, care, în mod nedesluşit, îmi-ai amintea de cineva oarecum familiar.- „Cine o mai fi şi nerodul ăsta care mă tulbură?!”, m am întrebat-am în gând, iar cu gl : „Încântat, eu sunt Laur! Cu ce vă pot ajuta?”. „N înţeles:50 | „Revista eu sunt română”, cel ce tenr. ajută 3-4 (101- să ţi102 schimbi) • toamna-iarna viaţa, iar astăzi 2020 e ziua ta norocoasă, ziua cea mare: m m- - - săturatziar vechi să orimă pe- tot porţi după terfeloage prin prăvălii sordide, pline de bacterii buboase şi alergenice, am săturat să te tot văd scociorându te prin buzunare,- ca să ţi dai cei din urmă firfirei pe câte un o carte cuervi. pagini S- lipsă! Azi îţi voi schimba existenţa anostă, deoarece chiar-a continuat din acest moment vei avea bogăţie şi putere!” „Nemurire, nu?”, l am întrebat nepoliticos şi zeflemitor, fiindcă începuse să mă calce pe n a prefăcut că nu aude intempestiva mea intervenţie şi şi discursul: „Ce ai dori să găseşti la acest buticar: incunabule pierdute, manuscrise preţioase, cărţi iniţiatice, scripturi, papirusuri, palimpseste, Biblia lui Gutenberg...?”- Dinspre chei începu să se audă Tamisa vuind, deşi ploaia părea că vrea să se domolească. de „Hei, Gordon&MacPhail domnule Laur, deci, până la urmă îţi împlineşti visele şi ţi vei schimba destinul! Păi, asta se sărbătoreşte, dragii mei!”, spuse anticarul cu veselie în glas şi scoase din afundurile- tejghelei o sticlă – Mortlach mai prăfuită decât cărţile sale, părând mai veche decât Sfânta Scriptură, şi trei pahare clinchetitoare, ireal,- orbitor de curate, că puteai zice că s făcute din raze de lună. „Asta se sărbătoreşte, domnilor!”- „Je ne touche pas l’alcool!”, am îngânat. „Pică numai bine, se înveseli Destinul, că sunt înfrigurat până n adâncul sufletului! Trage pe firul apei, m-am iar trezit ceaţa vorbind, umezeala de şi, acum, blestemata asta de ploaie m au pătruns până la oase!” „Ce curios, să fii om în toată firea şi totuşi să te numeşti Mister Destiny!” – unul singur, chiar lângă pietonalulDe coniuratione Millenium Bridg fati –e, fatales încă înnegurat libri (Despre de ceaţă conjuraţia şi de ploaie, destinului strângând – cărţi sibilinicela piept, ascuns sub haină, ca să îl protejez de umezeală, singurul exemplar- din în zadar- căutatul până atunci de întreaga lume ) al lui Sextus Annaeus Phorbius. Când am păşit pe pod, Tamisa s a liniştit dintr o dată, ca o căprioară în culcuş. crocodilul

lui Frans de Haes

pe Vremea continua să se înrăutăţească, întreaga răscolire a universului se întrupase în aiuritoarele zvârcoliri ale iernii, se mutase iadul în câmpiile Flandrei, trenul se înzăpezise neputincios şi zăcea şine ca o nuia de alun prinsă în gheaţa unui râu. Nu se vedea nici în cer, nici în pământ, galaxii de ninsoare se năpusteau asupra firii, frigul se înstăpânise până şi în sufletele călătorilor pustiiţi de orice trăire, de orice gând, călători care, marionete înţepenite în fotolii, nu mai sperau să le vină cineva în ajutor. Întunericul înviforat al unei nopţi de sfârşit de lume împărăţea în câmpiile Flandrei, iar apocalipsa, în fiinţa celor condamnaţi la o ucigătoare inactivitate. Necunoscutul, aşteptarea chinuitoare, spaima, frigul paralizau orice mişcare, orice iniţiativă, orice tentativă de autosalvare. Vestitele autostrăzi belgiene deveniseră, pentru întâia oară în existenţa lor, impracticabile, autoturismele, camioanele şi utilajele de deszăpezire tânjeau imobilizate sub zăpezi şi formau lanţuri de zeci de kilometri, orice urmă de viaţă se mistuise sub dezlănţuirea unei ierni de coşmar. Paralizase până şi speranţa. Se mutase iadul în câmpiile Flandrei. Ninsoarea, despre- care care sperasem copiii auziseră doar poveşti şi o aşteptaseră zadarnic ani la rând, curgea se oprisede patru neputincios, zile fără întrerupere, neajutorat, venea în valuri îngheţate, mistuitoare, şerpuitoare, orbitoare, ucigătoare, iar trenul să mă ducă în mai puţin de două- ore de la Bruges la Bruxelles – înzăpezit pe undeva prin imensitatea câmpiilor Flandrei. După socotelile mele, cea mai apropiată localitate mai răsărită de unde ne ar fi putut veni ajutoare era Gandul,- oraşul pe care însă îl lăsasem, în urmă cu doar câteva zile, înfrigurat, speriat de primul atac al unei ierni nemaitrăite,ii, care o iarnă nu mai de sfârşit de lume, îl lăsasem cu cheiurile îngheţate şi preocupat din cale afară de năvala gheţurilor din Marea Nordului, năvală ce paralizase până şi canalul Terneuzen, mândria aşezăr fuseseFerraton, încopciat dar de dela Gandgheţuri niciodată până atunci. ... Colindasem vreme îndelungată Flandra în compania şi în nemaşina- prietenilor Renée şi Alain – unde rămăseserăm vreo săptămână: eu preocupat de Maurice Maeterlink şi de Carol Quintul, ei de un târg internaţional de carte rară – am despărţit; eu eram atras de Bruges, de întomnarea aşternută în înneguratele ape evocate de Georges Rodenbach în Bruges la Morte, ei erau nevoiţi să se reîntoarcă la editura„Revista şi română”, la librăria nr. lor 3-4 pe (101- care102) le părăsiseră • toamna -iarnamai mult 2020 ca | să51

- mă însoţească şi să mi fie ghizi, decât- ca să caute cărţi rare pentru faimosul lor magazin din Chaussée de Charleroi. Aşa se făcea că ei erau de mult în tihna căsuţei de pe strada Gării din Bruxelles, în timp ce eu îngheţam într un tren pierdut prin imensitatea- câmpiilor Flandrei. Câmpii unde iadul îşi aflase sălaş. Somnolam şi în mod obsesiv îmi revenea în minte povestea fetiţei cu chibrituri a danezului Hans Christian Andersen. Şi totuşi nu mi era frică de moarte; mă exaspera neputinţa de a face un gest cât de mic pentru salvarea noastră. Îngropat sub zăpezi, trenul era o adevărată cuşcă îngheţată, o capcană sinistră, aducătoare de moarte. Călătorii erau înnebuniţi de frică, de nesiguranţă, frigul le- invadase trupurile, gândurile, limitasperanţele; puterilor erau fizicevlăguiţi de foame, secătuiţi- de încordare, istoviţi de zadarnică aşteptare. Disperarea li se strecurase pe nesimţite în suflete şi cu greu ar mai fi putut ceva s o clintească. Personalul, deşi la oboselii, umblau prin vagoaneşi psihice, oferind nu şi arătaultimele deznădejdea, cuverturi ce pentru se mai a nu spori grijile, spaima, panica instalate deja în trenul morţii. Însoţitorii, cu- ochii încercănaţi,- cu obrajii învineţiţi de frig, deşi robiţi - putuseră găsi călătorilor care le înhăţau cu mâinile tremurânde. „Grupaţi vă câte doi trei la o cuvertură, nu ajung pentru toată pasagerilor,lumea!” Cam ceai din fierbinte, oră n oră, ce- toţi membrii partidei treceau din vagon în vagon şi turnau din strălucitoare, dar minuscule ceainice de inox, în paharele de unică folosinţă ce le fuseseră împărţite i drept, destul de diluat, miruit în apa obţinută prin topirea zăpezii. Avuseseră noroc de minimaşina de gătit cu gaze instalată în vagonul de serviciu, vagon dotat şi cu bucătărie, dar şi cu o „cămară” ce fusese bine garnisită la plecarea trenului din Bruges. Acum însă rafturile cămării se goliseră, apa minerală se terminase de mult, plicurile cu ceai erau refolosite până li se destrăma „cămaşa”, pe rafturi mai erau-a doar dreptul câteva tragic kilograme era semnalul de fructe lansat proaspete, de ultima câteva butelie cutii cu cu ciocolată, nişte pachete cu biscuiţi şi pişcoturi, altele cu fructe deshidratate, câteva cutii cu compot şi cam o duzină de peturi cu jus. De literalmentegaz care dădea de semne frig sub evidente uniformele de epuizare. elegante, Deşi dar ssituuaţia devenise deja critică – trenul, fără a fi aglomerat, era plin şi ultimele provizii se mistuiau văzând cu ochii –, însoţitorii, degeraţi bţiri, încercau să pară calmi şi surâzători,-un îi îmbărbătausoi de pe călătorii -care trăiau de peste 60 de ore un adevărat coşmar. Dar calmul lor era ca doamnefaţada unei Marie clădiri Tussaud. cojite de vreme şi de intemperii, iar surâsul li se metamorfoza tot mai des într schimonoseală ce mi amintea, nu ştiu de ce, rigiditatea figurilor de ceară din muzeul vestitei - Eu, care cunoscusem iernile de groază din ultimii ani ai lui Ceauşescu, eu, care îndurasem foame, frică, frig, eu, care mă obişnuisem cu iadul din România şi l suportasem resemnat decenii la rând,- eram cel mai liniştit şi mai nepăsător călător din trenul Bruges – Bruxelles. Tren înzăpezit în necuprinsul câmpiilor Flandrei. Nu eram însă şi optimist. „Advienne que pourra!” gândeam, aştep tând, aşteptând, aşteptând... Balaurii ninsorii se repezeau necruţători asupra vagoanelor ce se cufundau tot mai mult – scârţâind, gemând, trosnind – în gheena de zăpadă. Asemenea mie, oamenii somnolau îngheţaţi. Vremea se- scurgea anevoie. Întreaga- răscolire a universului se întrupase în năucitorul asediu al-i iernii. Iadul împărăţea în necuprinsul câmpiilor Flandrei. Şi dintr-o dată Mimumba mi a şoptit (în franceza lui rostogolită, curgătoare, oarecum- sâsâită, ce acestepătrunsese locuri în n-fiinţă odată cu laptele matern şi cu soarele ecuatorial din Kisangani, în Zairul-Creatorul lui nat ne-al),a fîn timp ce şi strecura cu îndemânare piroga prin locuri- numai de el ştiute: „nu ţi fie -teamă, prin a pătruns civilizaţia, râurile sunt curate ca pe vremea când Imana conserve,ăcut oameni nici din cauciucuri nucile roşii uzate, de nkula, nici fiare ca să ruginit aibă cine să i facă lui de mâncare şi să-n nu apelel lase voastre pradă plictiselii („Créateur, mon œil!”, gândii fără glas). La noi nu vezi nici sticle sparte, nici cutii de e aruncate- în albiile fluviilor, ca t nucile dineuropene, care ne- aşa că poţi- să te descalţi fără frică; ba chiar e obligatoriu, altfel nu simţi ce ai sub tălpi şi vânătoarea e ratată. Pentru că crocodilul a vâslit cu labele i la piroga în care Imana a încărca- a făcut, n avem voie să folosim arme împotriva- lui, ci trebuie să fim ca atunci când am-o fost creaţi: goi şi neajutoraţi. Aşa că, dacă vrei să vânezi un crocodil, nu poţi- decât să ţi foloseşti iscusinţa minţii şi puterea braţelor. Ai grijă să nu te arunci în apă ca la concursurile de inataţie, crocodilii ci s se pătrunzi încetişor, ca pe femeia iubită, doar din urina- unei femei infidele s a născut lacul Kivu, de asta apele lui sunt tulburi, mlăştinoase şi mâloase, iar vânătoarea e dificilă. De asta ş trag52 | „Revistaîn mâlurile română”, lui, spre nr. disperarea3-4 (101-102 braconierilor) • toamna-iarna care 2020i caută cu puşti, cu lanterne, cu torţe. Uşurel,

- - - să nu atragi atenţia vânatului, să nu l sperii, să nu l întărâţi. Crocodilul e şi viclean, şi vigilent. Şi, mai ales, îndrăzneţ şi periculos. Necruţător. Nici măcar leul nu i face faţă şi e o pradă sigură când vine la adăpat. Nu degeaba- are 66 de dinţi. Şi încă ceva: noaptea, la lumina torţelor şi a lanternelor, nu e vânătoare, ci măcel!” În timp ce mi dădea tot felul de poveţe, maestrul-meu de abanos căuta, după -semne numai de el ştiute, locul- de acostare. Piroga uşoară, suplă, vopsită în culori ţipătoare, aluneca fără zgomot şi- aparent fără nici un efort din partea vâslaşului. Într un târziu, Mimumba a scos o din stufărişuri şi trestiiş într un soi de luminiş năucit de sângerarea- necruţătoare a soarelui ecuatorial şi a îndreptat o printre trestiile din ce în ce mai rare către mal. Din cauza mâlului, a vegetaţiei intrate în putrefacţie, din cauza algelor, apa era neagră verzuie. Şi totuşi mă îndemna să sar din barcă în relativa ei răcoare – de fapt, o leşie stătută, caldă şi sălcie, dar primitoare – spre a scăpa de arşiţa nemiloasă şi de înţepăturile insectelor. cu care-Gol, încordat, cu nările fremătând ca la predatori, aţâţat de perspectiva confruntării cu giganticele reptile, sculptural, o îngrămădire armonioasă de muşchi, cu chipul năclăit de sudoare şi de unsorile şi oblojea- rănile căpătate în timpul precedentei vânători, negrul îmi explica plin de răbdare şi înţelegere, dar şi cu un vag surâs de superioritate agăţat în colţul buzelor cărnoase, nemăsurate: „trebuie- să ţi transferi toate simţurile în degetele picioarelor: cu ele cerni mâlul atât de fin, de mângâietor şi de mătăsos, că -şi un ou de broască îşi face simţită- prezenţa, iese în relief, te ispiteşte să l cercetezi!” - Înotam încet, prudenţi, de a lungul malului năpădit de o vegetaţie stranie, sufocantă, ostilă, iar mie mi se părea că stă clipă de clipă neclintită la pândă- să ne înhaţe şi să ne ducă în adâncul negru verzui, înnămolit, al apelor mlăştinoase. Mimumba continua să mă dăscălească: – Fii foartei febra atent, ce- strânge degetele de la picioare şi fă -mile să irit acţioneze prietenul. ca un van... – „Van”? Ce dracu mai e şi chestia asta? Am întrebat prosteşte, probabil mai- mult ca să alung încordarea ş - mi cuprinseseră fiinţa, decât ca să - i ce-i acela van? Ce – Ai stat atât de mult timp în colibele noastre, ai fost cu noi la vânătoare, ne ai ascultat poveştile în jurul focurilor, te ai înfruptat din mâncarea noastră, ne ai iubit femeile şi nu şti Dumnezeu e în capul tău spălăcit, că nu se prinde nimic de el!? Vanul e o sită făcută din paie şi se foloseşte la cernutul boabelor. Aşadar,- cerne mâlul fir- cu fir, bob cu bob, atent,- fiindcă e viaţa ta în joc! Şi nu uita: dacă dai de ceva tare, înseamnă că e un crocodil! Atunci trebuie să acţionezi fără ezitare: te înfigi în spinarea-tii lui, cu te bapleci cu grijă şi l momeşti, întinzându-i cu mâna dreaptă să muşteoarecum bastonul complice, de lusanga, iar Mimumba în timp ce mi- cu stânga... – Hai sictir în pizda- mă astoanele şi cu crocodilii tăi cu tot! i am răspuns surâzând -l mai privi, m- a aruncat o privire senină, încărcată de afecţiune şi de prietenie, crezând că i mulţumesc în româneşte pentru sfaturi. Fără a am îndepărtat- zgomotos de el şi de mal, uitând- parcă de -mi pericolul sperii crocodilului cu 66 de dinţi şi începând să gust din. voluptatea bălăcirii. – Alb-i al ticălos, lui, e- de ce Dumnezeu n ai rămas în- ţara ta nenorocită - şi ai venit aici să vânatul?,dintr- strigă mânios Mimumba în urma mea „Ce al lui: negrul e curajos, are sângeultn puţăpetrecute. şi un curaj de a dreptul nebun”, îmi trecu odată prin minte, în timp ce mă bălăceam zgomotos- şi descătuşat de griji şi încordare, ca la- cotulcodil. doi al Bahluiului din Iaşul unei copilării de m „Albul e curajos, dar nu temerar!” mai gândi, la rându i, Mimumba, înainte de a fi înhăţat de cro - - Şi totuşi nu visam: zăpezile iadului se aşternuseră peste câmpiile Flandrei, peste trenul îngheţat şi înţepenit într o noapte de sfârşit de lume. Întreaga răscolire a universului se întrupase sufleteleîn necu prinsul viscolirii. Iadul împărăţea în câmpiile Flandrei, nu se vedea nici în cer nici în pământ, oceane de ninsoare se revărsaseră peste orice urmă de viaţă. Frigul se înstăpânise până şi în - călătorilor. Venise apocalipsa.- - -o fi acum prin Din când în când, oameni în uniforme trezeau -pasagerii sau îi smulgeau din somnolenţa adu cătoare de moarte, ca ■să i învelească, să i îmbărbăteze, să le ofere ceaiuri fierbinţi. „Ce taigaua siberiană, dacă aici, aproape de Bruxelles, e atâta potop de ninsoare!”Namur, mai 20gândii noiembrie înainte 1993 de a fi înhăţat de crocodil. „Revista română”, nr. 3-4 (101-102) • toamna-iarna 2020 | 53 raft ul cu cărți ■

Luminița CORNEA Despre o carte cu valențe interdisciplinare

Iuliu-Marius Morariu

Repere ale autobiografiei spirituale din spaţiul ortodox în secolele XIX şi XX: Ioan de Kronstadt, Siluan Athonitul şi Nicolae Berdiaev Iași , Editura Lumen, 2019

linare?! De ce? Deoa- -

O carte cu valențe interdiscip genulductivă, autobiografiei cea analitică, spiritualedar şi de cea nu narativ a cunoscutexpozitivă, anver- rece este utilă în aceeași măsură spațiului științific, cât arătând de ce în cadrul spaţiului confesional ortodox,- și spiritualitții și vieții duhovnicești a cititorului, plus- n acest domeniu nu s-au bu- căMarius are o importantă deschidere ecumenică. Această- gura din cel protestant sau cel catolic. Chiar şi puţi carteRepere este, de ale fapt, autobiografiei teza de doctorat spirituale a Părintelui din spaţiul Iuliu nele lucrări care există î - ortodox Morariuîn secolele (ieromonahul XIX şi XX: Ioan Maxim) de Kronstadt, și se intitulea Siluan curat de receptarea necesară. Introducere, ca cerce- Athonitulză: şi Nicolae Berdiaev tareaPărintele s Maxim Morariu își propune, așa cum re zultă din mărturisirea aflată în - Prefața , apărută la Iaşi, Editura- a să răspundă la două întrebări fundamentale:- Lumen, în anul 2019. ce este autobiografia spirituală şi care sunt particu În cărții, Înaltpreasfinţitul Părinte Arhie larităţile ei în spaţiul ortodox.l al Aceasta lui Siluan o face Athonitul anali piscop şi Mitropolit Andrei (coordonatorul tezei) zândl cele al trei texte fundamentale, respectiv cel- al apreciază la adevărata valoare lucrarea, mărturisind- contextulSfântului Ioan spiritual- de Kronstadt, ce că este una de pionierat. Motivează prin excepționala şi ce filosofului Nicolae Berdiaev, „plasându le în- subliniere că autobiografia spirituală este des întâl istoriografic 18). al vremii în care au nită în catolicism și în protestantism, însă, în spațiul fost scrise şi subliniind aspectele- lor esenţiale şi ele ortodox, mai puțin, de aceea prețuiește, cu atât mai Introducerementele de ,actualitate” subcapitolul (p. Aspecte structurale, prin mult, aplecarea specială a autorului asupra acestui Foarte interesantă ni s a părut ideea, dezvoltată în- gen spiritual. Menționează că lucrarea are la bază o- cercetare şi o documentare de amploare şi de mare care autorul susţine că „îmbătrânirea determină apa 1188competență de citate teologică, de extensiune ştiinţifică mare, şi documentară. din autori impor Afir- riţia unor întrebări cu privire la înţelese autobiografii, şi scop”, mația ca fiind o lucrare muncită este întărită de cele încercând să demonstreze dacă se poate vorbi despre rce- o vârstă specifică scrierii unei astfel d - tanţi. Este un aspect care nu ne miră, având în vedere mai precis, „dacă maturitatea spirituală, care trebuie- faptul că noi cunoaștem extraordinara sete de ce - să stea la baza redactării unui astfel de text ce presu tare pe tot parcursul anilor de studenție (la ambele pune (p. mărturisirea 21). unor aspecte privitoare la expe facultăți, de Teologie și de Istorie), precum și mul rienţaCititorul mistică, interesat trebuie să de fie aprofundarea dublată de senectute subiectului sau țimea cărților deja publicate- (spațiul nu ne permite a- nu” - le enumera în acest context). Lucrarea este într adevăr o scriitură științifică am- află că autobiografiile spirituale sunt scrise la per plă a cărei lectură te învăluie. Metodologic, autorul soana întâi, că se referă la aspecte şi chestiuni practice îmbină chestiuni ce ţin de metoda deductivă, cea in ale vieţii duhovniceşti, că descriu aspecte întâlnite 54 | „Revista română”, nr. 3-4 (101-102) • toamna-iarna 2020

- toarelor capitole. adesea de cititor şi în viaţa cotidiană, oferind soluţii- porană reprezintă în sinteză conținuturile din urmă care, deşi se fundamentează pe o bogată experienţă duhovnicească şi pe intensitatea legăturii cu Dumne socialePentru s- a facilita cititorului dorinţa de a înţelege- zeu, sunt ancorate în realităţile pragmatice(p. 29-30). ale unei cum anumite aspecte ale interacţiunii culturale sau lumi care, dacă nu este întru totul identică cu cea în- au amprentat asupra gândirii lor, autorul și- care trăim, nu este cu mult diferită a însoţit demersul cu scurte prezentări biografice, dar Motiv esențial al alegerii temei a fost opțiunea au- şi cu prezentarea operelor celor avuţi în vedere. Inte torului de investigare a autobiografiei spirituale atât resant de aflat că cei trei autori investigați provin din pentru mesajul frumos, clar cititorilorşi inedit în unpeisajul subiect m isti ne- auspaţiul cunoscut rusesc, mai mult, ca perioadă istorică, ei sunt cii contemporane, pe care îl transmite ea, cât şi din destul de apropiaţi din punct de vedere cronologic și dorinţa de a aduce în faţa - vremii. atât dezvoltarea culturii din acest spaţiu glijat până acum de cercetarea teologică din spaţiul cât şi o seamă dintre- personalităţile importante ale- ortodox, care este însă nu doar actual, dar şi util, de oareceDemn poate de remarcat să ofere est o deschidere şi subiecte de Părintele Iuliu Marius Morariu arată căAthonitul autobio dialog cu creştinii-a propusdin alte autorul.spaţii confesionale. Anume, efectuarea grafiile spirituale din spaţiul ortodox din secolele XIX- e obiectivul pe care, încă de- santeşi XX, realizateale patrimoniului de Ioan de literar-duhovnicesc Kronstadt, Siluan al Biseri- la început, și l şi Nicolae Berdiaev, se constituie- în elemente intere unei analize serioase dedicată autobiografiei spiri - XIX-leatuale, care să plaseze- cele trei scrieri referenţiale ale cii Ortodoxe. Sunt scrise într o manierărsonale, interesantă, pe alocuri genului pentru spaţiul teologic ortodox al secolului al subiectivă, într un mediu teologic ce are parcă o- şi al XX lea, în contextul mai amplu-a realizat al speciei, pe predilecţie pentru adresările impe - să realizeze conexiuni, să ofere anumite răspunsuri, chiarte texte distante. sunt mult Datorită mai faptului accesibile că cititorilorvorbesc la din per asoanu- să nască noi întrebări. Toate acestea le na întâi şi despre propria experienţă a autorilor, aces deplin. Mai mult, a reușit să reliefeze și o altfel de- specialitate, adesea tributare unui limbaj de specia- latură a teologiei răsăritene, una diferită de cea cu litate.mite categorii sociale şi culturale, decât textele de care atât ortodocși, cât şi cei din afara spațiului orto - dox, sunt atât de obişnuiţi. - tele Concluzii Am reținut mărturisirea autorului conform căreia- Interesantă ni se pare specificarea din consisten moriidin dorinţa de a da un aspect estetic plăcut cuprin precum că opera părintele Ioan de sului, a folosit sinonome, precum: „însemnări”, „me- fiKronstadt c va fi urmată de alte jurnale, precum cel al- ” sau „jurnale” pentru autobiografie, în cadrul- Sfântului Luca al Crimeei. Jurnalul acestuia „nu poate unităţilor sau subunităţilor tematice. Totuși pe par onsiderat însă o autobiografie spirituală propriu cursul lucrării sunt mențiuni prin care se arată ocă parte „au zisă, ci doar un text autobiografic ce conţine pasaje tobiografia spirituală” nu înseamnă nici pe departe- care pot fi subsumate genului, atât datorită bogatelor „însemnări”, „memorii” sau „jurnale”. Lăsăm la informaţii cu caracter istoric ce pot fi regăsite în această inconsecvență în exprimarea- termenilor, de paginile lui, cât a faptului că autorul- se orientea- ză cu oarece autorul invită cititorul „să fie îngăduitor cu- precădere- pe descrierea unor aspecte ce ţin de istoria această meteahnă stilistică ce ne(p.a 28). fost recomandată acelor vremuri, una dură, care l a afectat şi l a făcut de către distinşii părinţi profesori participanţi la sus- cusă şicertitudine schimbe viaţaa avut- şio, de pe urma căreia a avut de ţinerea referatelor preliminare” - suferit, decât pe experienţa mistică intrinsecă, pe care Cele cinci substanțiale capitole sunt bogate în in la prigoanele pe care le- dar preferă să o ţină pentru formații convingător exprimate. După precizările ter- sine, considerând probabil că mărturisirea cu privire minologice, autorul- aduce în atenţia lectorilor repere- a suferit e mai importantă din istorice ale autobiografiei spirituale din spațiul creș punct de vedere pastoral, şi mai de impact, decât- tin, prezentându l pe Sfântul Apostol Pavel ca „fon trăirile lui interioare” (p. 426). Un asemenea demers saudator cel al scrisului protestant, la persoana care se oprescîntâi în asupraspațiul autobio-creștin”, demonstrează profunda cercetare și seriozitate a au cu toate că majoritatea autorilor din spaţiul catolic torului în legătura cu tema propusă. - confesiunile Fericit De altfel, un aspect important în cadrul lucrării- grafieiIuliu- spirituale, plasează începuturile ei odată cu biografieeste acela spiritual privind insistența pe deosebirea dintre tex ului Augustin. Apoi, părintele tele din sfera memorialisticii clasice și celeJurnalul de a utoferi- Marius Morariu continuă cu evoluția genului de cirii ă. Am în vedere acum un exemplu- laIoan Sfântul de Kronstadt Apostol este Pavel considerat până la reper Sfântul al autobio-Ioan de care poate fi înțeles de fiecare dintre noi: Kronstadt.grafiei spirituale În următorul d capitol, jurnalul Sfântului astfelal de lui autobiografie. Nicolae Steinhardt nu este o operă de auto - biografieBibliografia spirituală,, extraordinar deși conține pasaje consistente de in spațiul ortodox în secolele XIX și - XX. Relevanța însemnărilor mistice ale Sfântului Si- de vastă, cuprinzând 66 luan Athonitul pentru autobiografia spirituală din- de pagini, conține 691 de titluri variate ale unor au- spațiul ortodox și autobiografia spirituală a lui Nico tori atât din spaţiul laic, cât și din spațiul ortodox ori lae Berdiaev cu relevanța ei pentru teologia contem din alte spaţii teologice. Notele de subsol ajung la im „Revista română”, nr. 3-4 (101-102) • toamna-iarna 2020 | 55

. - - tura general Indicele de nume (p. 513-533) - presionantul număr de 1 166. Adăugăm pentru struc În concluzie, remarcăm pe tot parcursul cărții ele (p. 498- ă a lucrării mente exegetice cheie care poartă pecetea specialisEste o și rezumatele în limbile engleză, franceză și italiană- tului veritabil, dar și atașamentul autorului, o anume 512) de o bogată consistență. Menționăm, nute pasiune și empatie față de subiectul cercetat. în ultimul rând, contribuția Editurii Lumen prin pre subiect.lucrare ce■ va avea rezonanțe în lumea teologilor, în zentarea grafică și așezarea în pagină, toate realiza rândul filologilor și a tuturor acelora interesați de cu deosebita grijă a tipografului profesionist.

Vasile FILIP Viața în culori naturale

Vavila Popovici Articole, eseuri, vol. X, 2019

u este doar una pur filo- primul volum de Articole, eseuri - În anul 2010, scriitoarea Vavila Popovici publica În această viziune, care n - , lucrare care se ală sofică, autoarea abordează o tematică diversă și oferă- tura în chip nu doar complementar, ci și armonios, cititorilor tablouri incitante la gândire și lafilosofia expri unei opere literare înscrisă ferm pe drumul afirmării. (mareaLa ce propriilor ajută filosofia? opinii.. Filosofia La fel ca luiși în David anterioare Hume,le Filo- vo Tipărise publicul deja 11 cititor.cărți de poezie și 7 de proză, toate sofia,lume religia din acest și știința ciclu, , spațiileFilosofia, preferate religia, știința sunt și poli- primite cu largă deschidere de critica de specialitate, tica – Socrate și Platon darde al și 10-de sunt invocate numele lui Aristotel, Zenon, Seneca, Iată că, la sfârșit de an -2019,du- autoareaZborul neminunat oferă c alel Epictet, Plotin, fericitul și Augustin, alte câteva Toma capitole, de Aquino în care); gânduluilea volum din acest serial, care în mod sigur artele (Flamenco – o fereastră deschisă spre sufletul nu se va opri aici. Lansân se în Andaluziei, cu un motto sugestiv din Deborah Blythe , Vavila Popovici nu se desprinde, totuși, de- - imaginea reală a Pământului.- Ea străbate cu răbdare Doru Popovici – Ultimul zimbru–, și cu interes cărările vieții și o portretizează în culo tot„Ascultă cu unți motto sufletul, dar și dansează din Ludwig pe van melodia Beethoven pe care rile ei naturale, într o paletă impresionantă, mai ales- dorește el să cânte”, prin sinceritatea cu care își face cunoscute- opiniile.- Festivalul de dans american – Pilobolus);– Temeiul demersului este exprimat chiar-a în lungul prima vre- pa „Muzica este mediatorul între viațaDespre spirituală compasiune, și cea gină, sub titlul mai sus pomenit: ,,Omul și a pus între dezinterestrupească”, și cruzime Succesul unei românce, Perfidia bări și își pune în continuare, a căutat de guvernăriicetățeanul, post societatea,-comuniste politica, Despre ( onestitate și mitocă- murilor, și caută și astăzi răspunsuri la problemele- nie, Blândețea vs. agresivitatea”, , Vicleniei îi plac întune- mari ale vieții”. - ciunile vieții, Civilizație și barbarie, Despre istorie, fie ea Tocmai unor astfel de întrebări caută să dea răs și politică, Mahalagismul zilelor noastre, Ieșirea din punsuri, conștientă fiind că ,,Fiecare gând este mișcă peșteră, Întâlnirea Trump – Iohannis la Casa Albă, Caut tor, liber, fără a fi încorsetat de timp și de spațiu (...).- un om cinstit, un om cu bun simț, Îngâmfare și modes- Gândul creează o atmosferă, o lume, naște și dezvoltă dorințele și excită pasiunile, fiindcă el este energie pu ră, este spirit, este viață”. 56 | „Revista română”, nr. 3-4 (101-102) • toamna-iarna 2020 tie, Politica – în prag de moțiune, Pace sau război?, Des- minte ce- pre vanitate). Mi-am asumat riscul de a fi cumva acuzat de abuz, ți mai trebuie?!” – o dau pe glumă umoriștii.- Iar Vavila Popovici constată, pe bună dreptate: ,,Doar- dar, de comis trufia îi face pe oameni răi, mânioși, neiertători, îi în- pe motiv că am citat atât de multe-l determina titluri depe capitcel ceole, va vrăjbește pe unii împotriva altora”. Și îl aduce în spri clar pe proprie răspundere, am fapta în jin pe marele poet și gazetar Mihai Eminescu: ,,Gre- mod deliberat, în dorința de a - tareașelile politicianuluiun sunt crime, căci în urma lor suferă citi aceste considerații să caute carteaare și, ca eviden efect directt, să o milioane de oameni nevinovați, se împiedică dezvol citească. De ce procedez astfel? Pentru că nu socot uti- ei țări întregi și se împiedică, pentru care nu zeci le amde lă... repovestirea unei cărți, fapt ce ani înainte, viitorul ei”. nu- descurajarea- lectorului. De ce să mai citească el car Astfel șezând lucrurile, mie unuia – - tea, de vreme ce prefațatorul sau recenzentul îi dă cu politica nici în clin, nici în mânecă – mi rămâne meritelemură n gură? de scriitor- decât să mă întreb: oare să fie vorba și despre Ro VavilaPrefer, Popovici prin urmare, să remarc (doar) câteva din mânia de azi în cele scrise de Eminescu... hă, hă?!...- cetățean ce o caracterizează pe- Ajutooor! Și în ajutor îmi sare chiar Vavila Popovici:- : sinceritatea, claritatea și franchețea ,,Viața politică și morala românească este vădit in cu care ,,judecă” oameni și întâmplări și, în același re auspirată fost c și din opera dramaturgului Ion Luca Cara gistru,,,Dumnezeu cu care l- își face publice propriile păreri. Care- giale”. Rezon! Doar cei doi corifei- ai literaturii române-o dra- pot fi împărtășite, sau nu, de diversitatea cititorilor.- ■ ontemporani. Eu cred că sunt și cu noi, cei de a făcut pe om după chipul și asemă acum, care o ducem tot într o comedie și într narea Lui” – ne învață cartea sfântă. ,,Fiecare om gân mă... dește cu capul lui” – ne lămuresc filosofii. ,,Dacă ai cap,

Petru ZUGUN O poveste a Bojdeucii

Iulian Pruteanu-Isăcescu Bojdeuca „Ion Creangă”. Din istoria primului muzeu literar din România Ediția a II-a revăzută și adăugită. Prefață de Mircea Coloșenco , Editura Muzeelor Literare, 2019 Iași

- - - tor al mai multor volume din seria Românii din afara Această a II a ediţie,Prefaţă revăzută de admirabilul şi adăugită, publicisteste de graniţelorsecretar general ţării, de coautor redacţie al al volumului „Daciei literare”, Gugeşti coedi (jud. dicată amintirii bunicii autorului, Elena Isăcescu, şi- Vaslui). Preliminariile unei istorii - este recomandată în - Mircea Coloşenco: „Cartea de faţă constituie o realiza , în colaborareO istorie cu Ale vie. re profesionistă în planul metodei, axiologiei şi, în ge Carteaxandru ASTREI Th. Obreja, ieşene Petru Şt. Pogângeanu, Petru-Cris- V. neral, al istoriografiei/ muzeologiei” (p. 7). Matei şi Mircea Ciubotaru şi al volumului A apărut, firesc, la Editura Muzeelor Literare, Iaşi, , în colaborare cu Mircea 2019, şi are 105 pagini. tian Ghenghea. Este autor al unor studii şi articol e Autorul ei, născut în 1982, a absolvit Facultatea de ştiinţifice şi de popularizare, publicate în reviste din Istorie a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” dinLitera- Iaşi (România,Restitutio Republica Moldova, Serbia şi Ucraina. Muze- şi este muzeograf, şef de Birou- programe culturale şi uluiLa „Vasile Editura Pogor”. Muzeelor Din istoria Literare, Casei în Pogor aceeaşi-Brătianu colecţie valorificare patrimoniu la Muzeul Naţional al ), a mai publicat alte două cărţi, cea a turii Române Iaşi, redactor şef al „Revistei române”,„Revista română”, nr. 3-4 (101-102) • toamna-iarna 2020 | 57şi

Muzeul „Constantin Negruzzi”. Din istoria conacului Negruzzi de la Hermeziu. mapamond (vezi p. 38-42, 51-53). - sunt răsfiraţi în ţări şi pe continente de pe întregul - - temporani.Aceste lucrări îl recomandă pe Iulian Pruteanu Pentru ascendenţii lui Ion Creangă, între care unul IsăcescuPrefaţa ca pe unul din primii muzeografi actuali con a fost mitropolit, referinţele se fac memorialistic şi bi lui Iulian Pruteanu- bliografic, la numeroşi autori, mulţi foarte cunoscBiblio-uţi, În sa, Mircea Coloşenco încadrează cartea grafiamai ales selectivă pentru, p.cei 99-104). mai recenţi şi mai bogaţi în date, la Isăcescu în categoria acelora care- TeodorSubtitlul Tanco volumului şi la Constantin l-a determinat Parascan pe (vezi Iulian Pru- susţin procesul de mit fondator „al individualităţilor- teanu- creative ilustrative universale, începând din Antichi chia de visu - tate”e (p. 7). Să ne gândim la Plutarh, la Vasari, la Papi- nograficeIsăcescu noi (p. să 91- dea cititorilor şi,Sursele în plus ilustraţiilor (dacă nu, ni şi la mulţi alţii, cunoscuţi prin realizările lor de p. 97-r în primul rând, ), date şi reproduceri ico xcepţie în domeniul pe care îl ilustrează memoria 95; vezi şi ceea ce noi listica şi muzeografia universală. - 98) ale „primului muzeu literar din România”, Autorul îl readuce în actualitate, firesc, în primu-l pentru comparaţii viitoare, să se viziteze – rând şi succint,tru comportamentul pe marele nostru lor, scriitor, fie social, dar, fiede pro-ase am făcut, cândva – şi să se reviziteze şi muzeul- de la menea, şi pe trei dintre urmaşii săi, pe care îi oma Humuleşti. giază pen - Să se citească şi să se recitească ce ne au lăsat Ion fesional: fiul Constantin I. Creangă, nepoţii – arhitecţii- Creangă şi exegeţii săi, ca să se întărească, între altele,i Horia C. Creangă- şi Ion C. Creangă –, toţi decedaţi nostru, pre şi observaţia că pot fi scrise, numai excepţional, ■ însă, matur. Se menţionează că urmaşii acestora, deci stră şi capodopere literare de valoare universală fie numa nepoţi şi stră strănepoţi ai humuleşteanului pe baza fondului intelectual şi sufletesc propriu.

58 | „Revista română”, nr. 3-4 (101-102) • toamna-iarna 2020

Elena MACAVEI

[Sibiu] ■

A urcat la ceruri Prof.univ.dr. DHC Victor V. Grecu (25.05.1937 08.09.2020) In Memoriam –

ntor al Dascăl cu vocaţie, cercetător cu autoritate Profesorulştiinţifică de Victor necontestat, V. Grecu formator ne- şi me multor generaţii de studenţi şi de doctoranzi, a părăsit de coordonate,curând şi a intrat cu studiile în elita publicatefilologilor şi de-a astrişti lungullor timpului,din lumea veşnică cu cărţile sale, cu volumele -au creat cu conferinţele şi cursurile susţinute în ţară şi în străinătate. Toate realizările i notorietate, prestigiu şi, drept recunoaştere a meritelor ştiinţifice, stau mărturie numeroasele distincţii primite, titlul de Doctor Honoris Causa al UniversităţiiDe Profesorul, din filologul, Oradea lingvistul, şi al Universităţii omul de „Aurel Vlaicu” din Arad. - - cultură, Astristul Victor V. Grecu mă leagă sentie mente de colegialitate şi prietenie în temeiul res pectului şi admiraţiei pentru prolifica activitat - didactică şi de cercetare ştiinţifică ce a stat sub semnulcoordonate, erudiţiei, sute de dăruirii, studii ce tenacităţii vor trece, şi cu perfor sigu- manţei. A lăsat posterităţii zeci de cărţi şi volume ii, l-am cunoscut pe Profesorulranţă, cenzurile Victor Timpului. V. - În urmă cu cinci decen Grecu la Institutul de Învăţă Filologice din participammânt Superior pentru din postul Oradea de în asistent calitate universitar de decan, literatură”, apărute sub egida Societăţii de Ştiinţe prorector, şef al comisiei de concurs la e-am care România. IstoriaDar Pedagogiei domeniul alcolaborării excelentului noastre Prof.univ.dr. a fost la disciplinele psihologie şi pedagogie. N ASTRA, de care auzisem în studenţie, la cursul de reîntâlnit la Institutul- de Învăţământ Superior din Sibiu, devenit Universitatea „Lucian Blaga”, VictorIon Gh. V. Stanciu, mulţi ani şi director al Editurii unde Domnia Sa şi a onorat funcţiile de Şef de colaborareDidactice şi cu Pedagogice N. Ciolan, dincartea Bucureşti. Visarion Profesorul Roman – catedră,princ Secretar ştiinţific al Senatului, calitate-Umanea pedagog Grecu social , a primulpublicat, bibliotecar la Oradea, alîn 1971, ASTREI, în de profesor universitar şi cercetător ştiinţific ipal la Institutul de Cercetări Socio -Uma- - Sibiu al Academiei Române. A fost redactor şef al publicist şi întemeietorsif Vulcan. al Băncii „Albina”. Am „Anuarului Institutului de Cercetări Socio avut onoarea să recenzez cartea în revista „Fa milia”, fondată de Io ne” şi al volumelor de „Cercetări de limbă „Revistaşi română”, nr. 3-4 (101-102) • toamna-iarna 2020 | 59

La Sibiu, Profesorul Victor V. 125 de ani de la înfiin- ţarea ASTREI (1861-1986), sub egidaGrecu Academiei pregătea, în 1986, Sesiunea- Jubiliară -

Române,a şi m a invitat să particip cu o comuni care pe teme pedagogice la reuniunea ştiinţifică cărei importanţă nu o intuiam. Conştiincioasă, am parcurs revista „Transilvania”,- condusă de George Bariţiu timp de 22 de ani,- „Nestorul presei româneşti”, cum l a numit- Ioan Lupaş, de la primul până la ultimul număr; mi am făcut un teanc de conspecte şi „m am contaminat” pe viaţă de spiritul ASTREI, de corifeii ei, de lupta- repentru din 1918. unitatea de limbă şi cultură a poporului ce pregătea spiritual românii pentru Marea Uni Nicolae Gastone, secretar I, Mircea Avram, secre- -31 august 1986. Plenul manifes- naltpreasfin- Sesiunea- Jubiliară a avut loc în Sibiu şi Sălişte, itul în perioada 29 tar UnII. Preşedinte alt eveniment de Onoare important a fost pentru Î istoria tării s a desfăşurat în Sala Sindicatelor din Sibiu. ț Antonie Plămădeală.-a implicat Profesorul Victor V. Am privit uluiţi şi entuziasmaţi cum apar pe- Grecu a fost scenă Înaltpreasfințitul Antonie Plămădeală,cul ASTREI în care s Mitropolitul Ardealului, Crişanei şi Maramure- sărbătorirea, în 2011, cu fastul şului (era prima participare oficială cu publi - Ionel-cuvenit, a 150 de ani de la înfiinţarea ASTREI. Au nescu,larg), Acad. Acad. Radu Caius Voinea, Iacob, membrii Preşedintele Prezidiului Acade participat, din partea Academiei Române, Acad. miei, Acad. Ştefan Pascu, Acad. Cristofor- Simio Valentin Vlad, vicepreşedintefie,Teologie, şi, din Psiholo- 2014, gie,preşedinte Pedagogie al Academiei, a Academiei, Acad. din Alexandru 2014 vicepre- Surdu, spectacolAcademiei. de Sala gal arhiplină a ascultat într o linişte- preşedintele Secţiei Filoso -au publicat, nutdesăvârşită un discurs şi magistral a aplaudat despre îndelung, c ca lactito- un la nivel central, ASTRA. Repere istorice, Dumitru ă. Înaltpreasfințitul Antonie a ţi Acu,şedinte Asociaţiunea al Academiei. ASTRA Cu acel şi Adunărileprilej s Generale, titorii şi Asociaţiunea ASTRA şi Ctitoriile de Elena Maca- Victorriile ASTREI, V. Grecu, fiind volumul întrerupt ASTRA. de aplauze 1861-1986. frenetice. 125 -au publicat de aniÎn anul de la următor, înfiinţare 1987,, c a apărut, sub redacţia vei; la nivelul despărţămintelor s V. u cele 60 de comunicări Grecumai multe a publicat, cărţi, reviste la Editura şi studii Academiei, dedicate ASTRA.anului susţinute, cu o copertă de care Profesorul era 1861aniversar.-1950. Cu 1990-2011. acelaşi prilej, 150 deProfesorul ani. ASTRA. Victor Voca- foarterazelor mândru, solare. acronimul ASTRA este imprimat ţia perenităţii românilor. cu tricolorulUn eveniment pe verticală, deosebit acesta creat fiind cu implicareaîn centrul Profesorului Victor V. i a jurnalistului Profesorul, filologul, lingvistul, o membrulDe acum, marcant în Marea al ASTREI Trecere, Victor urcat V. la Grecu Ceruri, a Grecu şASTRA Rediviva. mul de cultură, Nicolae Gastone a fost reactivarea oficială V. a -a adulat: Marele ASTREI, în 1990, supranumită - intrat în lumea veşnică a elitei filologilor şi truDin Abrudan,Grupul de Ioan iniţiativă Floca, auprofesorii făcut parte: Mihai Victor Racovi- lingviştilor, astriştilor pe care i - Grecu, Nicolae Gastone, preoţii profesori Dumi Andrei Şaguna, primul preşedinte al ASTREI, IacobAlexandru Bologa, Sterca Gavril Şuluţiu, Munteanu, Timotei Cornel Cipariu, Diacono- Geor Teologieţean, Corneliu din Sibiu, Bucur, a avut Vasile loc Adunarea Ciobanu, Mirceapentru ge Bariţiu, Visarion Roman, Ioan Micu Moldovan,- reactivareaAvram. În 15 ASTREI, martie s-a1990, ales în primulAula Facultăţii Birou con- de ganu, Iuliu Moldovan, Septimiu Albini, Octavian stituit din pr. p vici, Andrei Bârseanu, Vasile Goldiş, Iuliu Haţie Victor V. Grecu, Du - ■ rof. Dumitru Abrudan, preşedinte, Tăslăuanu ş.a. mitru Acu, vicepreşedinţi, Dumnezeu să l aibă în pază!

60 | „Revista română”, nr. 3-4 (101-102) • toamna-iarna 2020

Reactivarea Asociațiunii ASTRA (1990) Elena FRUMOSU [Chișinău] A plecat urcând la stele…

Lidia Frumosu - - La 24 septembrie 2020 ar fi împlinit 73 ani. O re i- , scrise-a oferit în ziarulo parte raional din optimis- „Est vârstă la care omul se bucură de realizările vieţii. muCurier”l ei fervent. de consângenii cu care a colaborat, pe ca Lidia Frumosu, cea care a înfiinţat, în anul 1995, a încurajat şi le Despărţământul ASTRA „Ioan Sârbu” Criuleni, care la forurile- organizate de ASTRA centrală ne augusreprezenta raionul în Republica Moldova şi în „La 12 august 2020 a plecat spre veşnicie careRomânia, au cunoscut- n a reuşit să se bucure din plin. La 12 Lidia Frumosu, o doamnă născută prin părţile- t 2020 a plecat spre veşnicie. Oamenilor toareaDonduşeniului, raionului la nordul Criuleni Moldovei, prin dragostea care a prins de o şi mai ales celor care au avut- studii,rădăcini literat pe malul Nistrului şi a devenit promo norocul să muncească alături de Lidia- Frumosu în calitate de pedagog şi ca preşedintă a Des ură, artă şi drag de neam. Tânăra părţământului ASTRA din Criuleni le a rămas în pedagog a adus lumina limbii române copiilor de amintire ca o persoană deosebită. Se implica în la Cruglic, apoi, vorbirea corectă şi frumoasă o- viaţa comunitară cu dedicaţie şi pasiune. Dorea promova la redacţiile «Biruitorul», «Opinia», la să trăiască frumos alături de persoane la fel de proCentrul de creaţie al copiilor. Preşedinta Despăr- realizatinspirate. prin Visul activitatea tinereţii, cel sa de astris a cunoaşte şi de a rilorţământului de nivel ASTRA raional, «Ioan mobilizatoarea Sârbu», susţinătoarea talentelor deaveas parte de valorile perene româneşti, a fost- iectelor culturale şi iniţiatoarea concursu- nuare voi reproduce fragmenteletă In prodigioasă, Memoriam făşurată pe parcursul a 25 de ani. În conti în devenire, Lidia Frumosu era ca o carte de vizi „Revista română”,tă a raionului nr. 3-4 (101- Criuleni102) în • toamna Republica-iarna Moldova 2020 | 61 şi

comu-

România. O persoană cu atitudine în viaţa - tirilornitară, pecum care mai le- rar întâlneşti în aceste timpuri. A plecatcelor care urcând au cunoscut-la stele pe scara temeinică a amin a lăsat în destinele şi sufletele- n o. A- luat drumul fără de întoarcere spre Nicolae Frumosu, soţul şi susţi ătorul- ideilor ei, care s a retras din această lume la 2 august 2018. În persoana ei redacţia «Est Curier» a pierdut o prietenă, un critic şi un Romeo,punct de cu reper. nuror Împărtăşim durerea despărţirii de Lidia Frumosu- cu feciorii Cezar, Laurenţiu şi ile Elena,- Maricica şi Inga, cu a nepoţii, pe care i aştepta mereu cu căldura şi povaţa părintească.(Elena Chiriac Iartă, directone şi Dumnezeu- să te fletul său enorm de amplu. Dna Lidia Frumosu - ierte, distinsă doamnă, Lidia Frumosu!”. fost mereu susţinută în activităţile sale de toată - are „Est Curier”)- familia Frumosu. Prin 2005 constatam, în redac- ne ţie, că majoritatea evenimentelor culturale locale- „Am cunoscut o prin-l ’98. descopere Întâmpina pe pe om orici nu sunt, cumva, legate de numele său şi al membri venea în Criuleni cu bunăvoinţă, cu interes şi lor familiei sale. Le exprim fiilor, nurorilor şi ne imediat se străduia să - poţilor condoleanţe, dar şi speranţa că sufletele doar din partea cea formală, pe care o vedea părinţilor lor, Frumosu Nicolae şi Lidia, sunt toată lumea. Ştia că talentele sunt ascunse şi tre binecuvântate,(Svetlana pentru Cernov că, au realizat şi - lăsat pe buie mai întâi descoperite, apoi şlefuite să se- pământ atâtea comori spirituale!”. transforme în har, pe care oblăduitorul îl putea-a jurnalistă „Est Curier”)a Lidia oferi oamenilor. Aşa a descoperit capacităţi artis Frumosu la trecut. Am cunoscut-o ca pe un gene- tice la numeroşi copii ai criulenenilor, pe care i „Îmi vine greu să vorbesc despre dn motivat să scrie poezii, să recite, să cânte, să tinerele talente, le promova, le telefona elevilor multescrie eseuri,dintre care să sele- înscrie la concursuri, să- rator de energie şi idei noi. Îi plăcea să susţină crească...unii Lidia Frumosu era o comoară de idei, , a realizat în cadrul Asocia din timp, le amintea ce concursuri şi unde au loc. ţi de Cultură şi Literatură a Poporului Român Era mereu înconjurată de copii,- tineri talentaţi- ASTRA, o filială a căreia a-au înfiinţat cunoscu şi a dezvoltat- nu doar din Criuleni, ci şi din sate. Îi găsea şi la Criuleni. A promovat în aşa fel Criuleniul în peste hotare, le amintea să nu şi ignore totaptitudi ce se toată România, şi aşa ne - t fraţii ro nile şi se mândrea dacă aceştia se bucurau de- mâni de dincolo de Prut, având drept simbol al tristasuccese. tot Îimai plăcea să fie la curent cu oraşului chipul său şi firea i energică. Sute de neimaginatîntâmplă frumos un eveniment în Republica culturalMoldova la Criuleni şi o ori în copii au participat la tabere de cultură şi mult situaţia politică de aici. Era de- literatură în România, şi tradiţia continuă până- azi, chiar dacă nu mai conducea în ultimii ani în raionul Criuleni fără prezenţa dnei Lidia Fru ASTRA «Ioan Sârbu». De fiecare dată când reve Criulenimosu. Pentru pe care mine o conducea a fost şi amo punte vizitat de mai legătură multe nea la Criuleni, după câteva zile de despărţire cu cu malul stâng al Prutului. Datorită ASTREI de la- oraşul, exclama «Nu e nicăieri mai bine decât la prestigiuluiCriuleni!», şi i o parte din senzaţia de bine în acest- oraşe şi am fost prezentă la mai multe eveni oraş era şi meritul său. A contribuit la creşterea mente culturale importante din România. Lidia nstituţiilor de cultură la care a acti şi Nicolae Frumosu au fost doi oameni pliniirea de vat: Centrul de Creaţie şi Agrement al Elevilor, demnitate, care au- ştiut să înmulţească binele şi Biblioteca Publică Orăşenească. A pus umărul la- frumosul - pe pământ. Să le păstrăm amint apariţia în oraş a bustului luiemelia Mihai Festivalului Eminescu, luminoasă şi să i bucurăm(Svetlana acolo Corobceanu unde sunt,, monument de reper pentru Renaşterea Naţiona urmându le exemplul”. ) ■ lă, a pus o cărămidă şi la t a «Petale de Trandafir». «Datorită dnei Lidia am reporteră, „Jurnal de Chişinău” învăţatdintre noi limba au un română fir temeinic şi o vorbescce ne-a legat acum» de –su- spus cineva la funeraliile sale, şi cred că mulţi 62 | „Revista română”, nr. 3-4 (101-102) • toamna-iarna 2020

Poetul prof. (credit foto: Rodica Rodean) Daniel Corbu și Areta Moșu

Scriitorul prof. (credit foto: Rodica Rodean) Valeriu Matei și Areta Moșu Prof. Areta M - oșu – laureată a Premiului „Grigore Vieru” pentru atitudine civică

(Festivalul Internațional de Poezie „Grigore Vieru” , ediția a XII a, Iași, 21 septembrie 2020) DESPRE AUTORI ■

Vadim Bacinschi, p - -Vest. Almanah istorico- din sudul Basarabiei Mircea Coloșenco, criticublicist, literar, fondator editor, și bibliografredactor șef al „Sud cultural în limba română pentru cititorii Luminița Cornea ” (Tatarbunar, Regiunea Odesa, Ucraina)

Cornel Cotuțiu , profesoară de limba și literatura română, doctor în filologie, publicistă, membră a Uniunii Scriitorilor Elenadin Cristian România, Filiala BrașovBiblioteca , Republica Moldova Ion Domenco, jurnalist,, prozator, publicist, membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Cluj Vasile Filip, poet,, șef prozator, Serviciu, publicist Ştiinţifică a Universităţii de Stat „Alecu Russo” din Bălţi Elena Frumosu, istoric, drd.,membru directoar al Uniunii Ziariştilor Profesionişti a Arhivelor, din RepublicaRomânia Moldova, p Desp

Mihai-Octavian Groza, drd., p e, Agenția Națională , jud. reşedintaAlba ărțământului GheorgheASTRA Iutiș „Ioan, lect.univ.dr. Sârbu” Criuleni, Republica Moldova Daniel Lăcătuș reședintele Despărțământului ASTRA „Vasile Moga” Sebeș Elena Macavei, prof.univ.dr.– Facultatea de Istorie, Universitatea „Alexandrup Ioan Cuza” din Iași Aculina Mihaluța, jurnalist,, directoare poet adj., și prozator, Biblioteca membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Sibiu , Republica Moldova Cezara Mucenic – Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu, reşedinta Secţiunii Pedagogice a ASTREI Beatrice Panțiru, muzeograf, Ştiinţifică a Universităţii de Stat „Alecu Russo” din Bălţi Doru Scărlătescu,, dr., critic istoric literar, de artă scriitor și muzeograf Despina Stanciu Muzeul Național al Literaturii Române Iași Valentin Talpalaru, poet, publicist, membru al Uniunii Scriitoril, profesoară de limba și literatura română, președinta Despărțământului ASTRA „Ovidiu Hulea” Aiud, jud. Alba Petru Zugun, lingvist, publicist muzeograf la Muzeul Național al Literaturii Române Iași, doctor în filologie, or din România, Filiala Iași

„Revista română”, nr. 3-4 (101-102) • toamna-iarna 2020 | 63

sumar ■

Liviu Rebreanu. „Crăişorul” – romanul răscoalei lui Horia, Cloşca şi Crişan / 1

Mircea COLOȘENCO –

LITERATURA ROMÂNĂ SUB COD ROȘU Scriitorul Victor Isac, sub totalitarism / 7

DanielCOORDONATE LĂCĂTUȘ ROMÂNEŞTI –

Flacăra sfântă a iubirii de limba română / 13

Proiecții din „noaptea timpurilor”. SPONSORI ȘI SUSȚINĂTORI Luminița CORNEA – Maiorescu și Junimea / 16 ai activităților Doru SCĂRLĂTESCU – Valentin TALPALARU Creangă și izgonirea din Paradis / 20 Despărțământului

100 de ani de la traducerea în românește – a comediei eroice „Cyrano de Bergerac” / 23 Bucovinei⧠ Beatrice PANȚIRU – Ion DOMENCO Cât vei mai fi hotar între fraţi, Prutule? / 25 Mitropolia Moldovei și Vadim BACINSCHI Poziţia Consiliului Naţional al Românilor ⧠ – Primăria Municipiului Iași din Ucraina / 30 ⧠ – Casa de Cultură a Municipiului Și totuși, până când?!... / 32 Societatea pentru Cult Iași „Mihai Ursachi” Cezara MUCENIC Mircea Filip cel necunoscut / 33 ⧠ Cornel COTUȚIU – ură Românească „Mihai Eminescu”, AGENDA ASTREI – ) Cernăuți (președinte: prof. CRISTIAN Colecţia particulară „Mircea Vasile Bâcu Filip” – componentă a patrimoniului Bibliotecii Ştiinţifice USARB / 35 Aculina MIHALUȚA, Elena – Periplu de suflet în Ucraina și Republica Moldova / 39 Mihai-Octavian GROZA Activitatea Despărțământului ASTRA Gheorghe IUTIȘ – „Vasile Moga” Sebeș printre preocupările de studiu ale – Universităţii Pontificale Angelicum din Roma / 41 Despina STANCIU Facerile unei expoziții etnografice / 42

– POEZIE Emilian MARCU / 45

PROZĂ Revistă a românilor

Valeriu STANCU / 50 de pretutindeni

RAFTUL CU CĂRȚI

Despre o carte cu valențe interdisciplinare / 54 Vasile FILIP Viața în culori naturale / 56

LuminițaPetru ZUGUN CORNEA O poveste– a Bojdeucii / 57 –

IN MEMORIAM–

Elena MACAVEI A urcat la ceruri Prof.univ.dr. DHC Victor V. Grecu (25.05.1937 – 08.09.2020) / 59 – „REVISTA ROMÂNĂ” Elena FRUMOSU A plecat urcând la stele… / 61

– Membră a Asociației Revistelor, DESPRE AUTORI / 63 Publicaţiilor şi Editurilor

Coperta I:

Liviu Rebreanu (1885-1944)

Revista se distribuie gratuit Departamentului pentru Moldova: www.drrm.gov.ro. 64 | „Revista română”, nr. 3-4 (101- 102) • toamna-iarna 2020 Această revistă a fost tipărită cu sprijinul a DepartamentuluiRelația pentru cu Republica . Conţinutul acestei reviste nu reprezintă poziţia oficială Relația cu Republica Moldova