Şana Tova Umetuka! PUBLICAŢIE A FEDERAŢIEI COMUNITĂŢILOR EVREIEŞTI DIN ROMÂNIA 5 7 7 7 ANUL LX = NR. 478-479 (1278-1279) = 1 – 30 SEPTEMBRIE 2016 =28 AV – 27 ELUL 5776 = 24 PAGINI – 3 LEI Emoţionantă comemorare a dr. Alexandru Şafran PAG. 5

F.C.E.R. în 5777 Ce îşi pro­ pune noua conducere a Federaţiei pentru anul viitor PAG. 3

Prezenţe evreieşti la ProEtnica 2016 PAG. 13

Ziua Europeană a Culturii Iudaice la Bucureşti PAG. 17

Cum se încadrează noutăţile ştiinţifice şi sociale în religia mozaică Interviu cu rabinul Foto: www.thepublicprofessor.com Rafael Shaffer PAG. 4

A fost desemnat candidatul PAG. 7 Dr. Daniel Din activităţile de cercetare ale F.C.E.R.-C.M. la mandatul de deputat Rosner şi studenţii lui SILVIU VEXLER, desemnat candidat al Federaţiei Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România PAG. 9 În ziua de 25 septembrie, la Cristian a Potrivit datelor înscrise în procesul avut loc reuniunea Consiliului de Condu- verbal încheiat de membrii Comisiei de cere al Federaţiei Comunităţilor Evreieşti numărare a voturilor, din cele 25 de vo- Corneliu Iubaş: din România - Cultul Mozaic, având pe turi valabil exprimate 20 au fost pentru ordinea de zi probleme organizatorice candidatul Silviu Vexler, iar cinci voturi un virtual „Drept între şi ale comunităţilor evreieşti din ţară şi au fost anulate. desemnarea candidaţilor F.C.E.R. pentru Alegerile au avut loc cu respectarea Popoare” PAG. 16 obţinerea mandatului de deputat în legis- prevederilor Regulamentului pentru PAG. 7 latura 2016-2020. Comisia de organizare desemnarea candidaţilor Federaţiei Co- „Mi-ar plăcea pentru validarea voturilor, alcătuită din munităţilor Evreieşti din România - Cultul Se înfiinţează un Muzeu Ionel Horn, Nadia Ustinescu şi Robert Mozaic, din care publicăm mai jos extrase, să construiesc ceva Schorr, a validat anterior candidaturile textul integral fiind afişat anterior pesite -ul al Holocaustului lui Silviu Vexler, consilier al preşedintelui F.C.E.R. A putut candida orice membru al de care să fiu mândru” F.C.E.R. şi preşedinte al Comisiei de etică unei comunităţi din cadrul F.C.E.R.-C.M., Interviu şi Istoriei Evreilor a Federaţiei, şi a dr. Corneliu Sabetay, evreu (mamă evreică) sau cu ascendenţă cu Gabi Aşman, preşedintele C.E. Craiova, profesor uni- evreiască (cel puţin un bunic evreu), indife- din România PAG. 15 versitar, medic, Membru de Onoare al rent de sex şi având cetăţenia română. Art. absolvent First Academiei de Ştiinţe Medicale. 6, lit. a-h stipulează condiţiile cumulative pe Class Degree După dezbateri a avut loc votul secret, care a trebuit să le îndeplinească un can- PAG. 6 conform Regulamentului toţi cei 27 mem- didat la mandatul de deputat al F.C.E.R.: la Computer Concursul Science, Oxford bri titulari ai Consiliului de Conducere al (Continuare în pag. 2) F.C.E.R. - C.M. având drept de vot. Memoria Holocaustului 2 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 478-479 (1278-1279) - 1 - 30 septembrie 2016 A fost desemnat Mesajul preşedintelui F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, deputat „Să fim înscrişi înCartea Vieţii, cu sănătate, pace, noi împliniri!” candidatul „Învaţă-ne, Doamne, să ştim a preţui zilele noastre, ca să rezultatul educaţiei iudaice în varii forme. La centrele comunitare dobândim o inimă înţeleaptă!”. Semnificativ pentru esenţa evreieşti, copiilor li s-au creat forme atractive de familiarizare F.C.E.R.-C.M. sărbătorii de Roş Haşana, versetul psalmic aduce în prim plan cu învăţătura iudaică. Au existat şi programe de studiu pentru nevoia de a ne scruta conştiinţa, raportându-ne la ceea ce am adulţi, transmise pe internet. Cancelaria Rabinică a organizat realizat în răstimpul fiecărui an. Această componentă definitorie anual Şcoala de vară SIHA la CIR „Be Yahad” Cristian sau CIR la mandatul de comportament iudaic m-a impulsionat de când mi-am asumat Eforie Nord. Au fost organizate cursuri în vederea pregătirii de răspunderea de a veghea asupra menţinerii şi dezvoltării vieţii madrihim, ba’al kore, maşghiihim. În Biblioteca Templului Coral de deputat evreieşti în România până în prezent. din Capitală s-au derulat săptămânal seminarii de studiu al Anul 5776 a fost un an de continue strădanii şi reuşite în ceea învăţăturilor Torei şi ale Talmudului. La rezultatele sus-amintite (Urmare din pag. 1) a) rezidenţă conti- ce priveşte îmbunătăţirea calităţii vieţii celor care au cel mai au contribuit şi programele „Bereshit”, „Keshet”, „Limud”, „Şa- nuă în România în mult nevoie de ajutorul nostru: cei suferinzi, bătrâni şi singuri. bation”, puternic sprijinite de Joint. ultimii 5 ani; minimum 5 ani (cumulat) Prin eforturi economice, ne-am străduit să menţinem echilibrul În calitate de deputat al etniei noastre, am participat la dez- ca membru al unei comunităţi din cadrul bugetar al Federaţiei. Am continuat modernizarea Centrului rezi- bateri şi hotărâri ale Consiliului Consultativ al Cultelor. Alături F.C.E.R. şi cotizaţia plătită la zi; confirma- denţial pentru vârstnici „Amalia şi Şef Rabin dr. Moses Rosen”. de alţi colegi parlamentari, am susţinut la Senat şi la Comisia rea susţinerii candidaturii sale de către Am trăit bucuria finalizării, cu fonduri europene, a primei faze Juridică a Camerei Deputaţilor o nouă formă a Legii 217/ 2015, minimum 25% din totalul comunităţilor din acest proces de aducere a căminului la standarde actuale. care să conţină şi interzicerea propagandei legionare. Am evreieşti din România (10 comunităţi); vâr- Căminiştilor noştri li s-a deschis o altă perspectivă spre lume promovat în Parlament, împreună cu alţi iniţiatori, mai multe sta minimă de 23 de ani; diplomă de licen- printr-o activitate creatoare mai complexă decât ergoterapia amendamente la Codul Fiscal. Am contribuit la Legea privind ţă, în orice specialitate (studii superioare clasică. Şi pensionarii de la Căminul „Eva Elişeva şi Adalbert restituirea imobilelor preluate abuziv în timpul regimului comu- recunoscute în România); cazier judiciar, Huber-Huber”, din Arad, au avut parte de un tratament similar. nist în România, respectiv, restituirea unor bunuri imobile care din care să rezulte că nu a comis fapte Asistaţii la domiciliu au beneficiat în anul care a trecut de ajutor au aparţinut cultelor religioase din România. de natură penală care să-l facă nedemn gospodăresc, acesta funcţionând în 35 de comunităţi şi în alte Anul care a trecut a avut o pondere comemorativă specială: de a candida; certificat fiscal, din care să 10 localităţi unde trăiesc evrei. Şi asistaţii la domiciliu şi-au con- s-au împlinit 75 de ani de la Pogromurile din Bucureşti şi Iaşi. rezulte că nu a săvârşit fapte sancţionate tinuat cu succes terapia ocupaţională, mai ales prin intermediul La Templul Coral din Bucureşti a avut loc comemorarea a 120 de legile financiare, vamale, precum şi Clubului pentru „generaţia de aur”, fiinţând cu succes la Centrele de ani de la naşterea Reginei-Mamă Elena, în prezenţa Casei cele care privesc disciplina financiară; Comunitare Evreieşti din Bucureşti şi din ţară. Regale a României. declaraţie pe proprie răspundere, din care Una dintre direcţiile prioritare ale preocupărilor noastre a Am avut şi în anul 5776 multe evenimente culturale remarca- să rezulte: că nu a făcut poliţie politică, fost concentrarea eforturilor de prezervare a patrimoniului sacru bile. Am participat la Festivalul ProEtnica de la Sighişoara. Am în sensul legii; că nu a activat, lucrat sau iudaic. Au fost reinaugurate, prin grija Centrului pentru Adminis- organizat ediţia a III-a a Zilelor Sebastian la Brăila, Festivalul colaborat, în nici o formă, cu structuri ale trarea Patrimoniului Imobiliar (CAPI) al F.C.E.R., Templul Coral „Bucharest Klezmer Day”, Salonul de Carte Iudaică la Târgul securităţii sau ale serviciilor de informaţii; din Bucureşti, Templul Meseriaşilor din Galaţi, Templul Israelit Gaudeamus. Am avut o bogată producţie editorială, numeroase că nu are funcţie de conducere sau de din Tulcea, Sinagogile din Şimleu Silvaniei, Dorohoi, Câmpi- lansări de carte, matinee duminicale. În parteneriat cu BBR, reprezentare într-o formaţiune politică, în na. Se lucrează intens la reabilitarea Sinagogii Ortodoxe din am participat la ediţia a III-a a „Podurilor Toleranţei – Erika România sau în alte ţări. Oradea, a Templului „Unirea Sfântă” din Bucureşti, a Sinagogii van Gelder”, eveniment cultural derulat sub înaltul patronaj Regulamentul prevede că în cazul din Hârlău, a Sinagogii din Odobeşti, a Sinagogii Mari din Iaşi. al preşedintelui României, Klaus Iohannis. Editura Hasefer a în care candidaţii aleşi sunt membri ai Ne-am străduit să punem în practică un program temeinic pentru avut o prezenţă semnificativă la Salonul Internaţional de Carte unei formaţiuni politice, ei vor demisiona conservarea şi reabilitarea cimitirelor. Până în prezent, autorităţi Bookfest. din aceasta înainte de depunerea listei de stat au contribuit substanţial la reabilitarea şi prezervarea Anul 5776 a fost de o mare importanţă comunitară: în zilele de candidaţi ai F.C.E.R.-C.M. la Biroul patrimoniului nostru sacru. de 25 - 26 iulie 2016 a avut loc Congresul al III-lea al F.C.E.R., Electoral Central (BEC). Şi în anul care a trecut am celebrat Sărbătoarea Luminii, în deplină concordanţă cu prevederile statutare. Dosarele au fost primite la Cabinetul Hanuca, prin continuarea fără întrerupere a tradiţiei unui festival A fost un an care a marcat venirea unui nou ambasador al preşedintelui Federaţiei, iar calendarul unic în lumea evreiască: Hanuchiada. Sărbătoarea de Tu Bişvat Israelului în România: E.S. Tamar Samash. pregătirii şi desfăşurării alegerilor a fost a căpătat noi înfăţişări prin organizarea de Sedarim Tu Bişvat. Toate aceste aspecte ale vieţii comunitare, socio-politice, transmis la toate comunităţile evreieşti din Tradiţia Purimspiel-ului a fost continuată prin organizarea de culturale, precum şi adâncirea relaţiilor de colaborare pe multiple ţară şi a fost postat pe site-ul F.C.E.R. de spectacole de Purim la TES şi la centre comunitare evreieşti. planuri între România şi Israel în anul 5776, mă îndrituiesc să către Comisia de Organizare a alegerilor, Sedarim şel Pesah au fost organizate în toate comunităţile. sper că, şi în anul care începe, bunul Dumnezeu ne va înscrie care a centralizat candidaturile şi a tipărit Oricine a dorit să respecte preceptele caşrut-ului, a putut-o face în Cartea Vieţii, întăriţi în dorinţa de a ne împlini misiunea încre- cele 27 buletine de vot. Dosarul cu docu- prin grija Cancelariei Rabinice şi a DASM. Tikun Leil Şavuot a dinţată şi de a răspunde afirmativ dorinţei generale de mai bine. mentele alegerilor, inclusiv buletinele de intrat de-acum în tradiţie pentru Capitală. Sucot a devenit prilej Cu prilejul sărbătorii de Roş Haşana 5777, în nume personal vot, a fost depus la Cabinetul preşedin- de organizare în Suca a unor evenimente culturale. Oneg Şabat şi ca preşedinte al F.C.E.R., vă doresc un An Nou cu sănătate, telui Federaţiei. a fost organizat săptămânal la toate centrele comunitare din ţară. pace şi noi împliniri, cu tradiţionala urare de Şana Tova! Voturile au fost numărate de o Comi- Aceste forme de afirmare identitară au fost, în bună măsură, Hag Sameah! sie formată din trei persoane. În prima parte a reuniunii Consiliului Mesajul rabinului F.C.E.R., Rafael Shaffer de Conducere al F.C.E.R.-C.M., secreta- rul general al Federaţiei, Eduard Kupfer- berg, a prezentat o serie de aspecte „Să ne bucurăm că avem ocazia să fim de folos fraţilor noştri!” privind organigrama Federaţiei şi au fost Noul Luah proaspăt ieşit de sub tipar ne aduce aminte că în cele mai îndepărtate comunităţi şi obşti. Am început prin a dezbătute probleme legate de activitatea anul se apropie de sfârşit şi că după el urmează un nou an. difuza pericopa săptămânii pe e-mail şi Facebook. Punctul cuvânt ce vine din de cotitură a fost deschiderea site-ului rabinat.ro pe care am ,( שנה ) comunităţilor evreieşti din România, pre- În ebraică, anul se numeşte Şana care înseamnă „vechi”. Repetarea publicat, în afară de pericope, şi o serie de articole despre ,( ישן ) cum şi alte subiecte, înscrise pe ordinea rădăcina Yaşan de zi la punctul „Diverse”. anotimpurilor este un îndemn fără cuvinte de a repeta faptele alimentaţia caşer. anului trecut. Pentru a nu cădea în capcana rutinei avem Anul trecut am deschis la Bucureşti cursul de Talmud Tora nevoie să ne oprim, să evaluăm ce am făcut în anul care se pentru adulţi. El se adresează nu numai celor prezenţi în sală, apropie de sfârşit, să stabilim ţinte pentru anul care vine. ci şi unui grup care participă prin SKYPE. Momentul culminant Ad Mea Veesrim! Al treilea Congres al F.C.E.R. a fost şi el o ocazie de ree- al activităţii de educaţie iudaică a fost Tikun Şavuot, care s-a La mulţi ani, ANETTE VAINER! valuare. Dacă în fiecare an ne mulţumim să ne monitorizăm desfăşurat vinerea după-amiază. Cursurile care s-au ţinut îna- Sunt cuvinte pe care s-au adunat să i le propriile activităţi, congresul ne-a dat ocazia să ne privim prin inte de intrarea Şabatului au fost difuzate prin internet tuturor spună din inimă prieteni, colegi, cunoş- ochii beneficiarului – comunitatea. celor doritori să înveţe. tinţe. Le repetăm şi noi, ca şi în seara În urmă cu cinci ani a avut loc un eveniment major în istoria Continuăm să visăm, să urzim planuri, dar interesul vostru comunităţii noastre: publicarea cărţii de rugăciune cu trans- este cel care, până la urmă, va modela viitorul acestor activităţi. literare Sidur Lemaan Ahai. Acesta a fost doar începutul. A Cu tot meritul comunicării electronice, ea nu poate şi nu va urmat procesul lung şi anevoios de difuzare către comunităţi putea înlocui niciodată contactul direct cu oamenii. Vizitele în şi enoriaşi. Nu au lipsit nici scepticii, dar rezultatele au depăşit comunităţi şi la Căminul „Rosen”, întâlnirile în cadrul Hanukia- chiar cele mai optimiste speranţe. Prima ediţie s-a epuizat şi dei şi al programelor Bereshit vor rămâne cea mai importantă am tipărit o nouă ediţie – şi ea foarte bine primită. verigă din legătura cu oamenii. Sidur Lemaan Ahai a fost piatra de temelie pe care ne-am Poate cea mai importantă este activitatea pe care obişnuim putut baza pentru pregătirea unei noi generaţii de oficianţi de să o numim „de rutină”. Lucruri mărunte, pe care le rezolvăm cult, care şi-au dovedit deja capacitatea de a prelua ştafeta în câteva minute, fără efort, dar şi fără prea multă satisfacţie, oficierii rugăciunilor. Ei, la rândul lor, au îndrumat enoriaşii să prea mici pentru a fi menţionate în vreun raport pe care îl urmărească rugăciunile din carte. Pe măsura cerinţelor, comu- prezentăm conducerii sau chiar nouă înşine. Să fim tot tim- nităţile care ţin rugăciunile după Sidur Lemaan Ahai se bucură pul atenţi că, în spatele solicitărilor telefonice şi al mesajelor de o mult mai mare participare şi implicare a enoriaşilor. În electronice scrise, se află oameni. Oameni, care au nevoie de paralel, Cancelaria Rabinică publică materiale de îndrumare ceva ce stă în putera noastră să le oferim. Să ne bucurăm că pentru cei care doresc să-şi croiască singuri calea prin hăţişul avem ocazia să fim de folos fraţilor noştri! cărţii de rugăciune. Roş Haşana este, pentru mulţi dintre noi, ocazia de a face O schimbare care, la prima vedere, pare pur tehnică a planuri şi de a ne lua angajamente de a fi mai buni în anul care fost ambalarea în porţii mici şi etichetarea cărnii caşer. Ea a vine. Intenţia, deşi binevenită, de multe ori nu reuşeşte să-şi deschis posibilitatea livrării de carne caşer spre orice membru atingă scopul. Viaţa este plină de surprize şi socoteala pe care al oricărei comunităţi. În Bucureşti, la restaurantul ritual, ea a ne-am făcut-o acasă, deseori nu se potriveşte cu realitatea respectivă, şi ţinem minte şi emoţia cu devenit deja procedură de rutină. În comunităţi am făcut deja din târg. Regele Şlomo, în Proverbe (3:6), ne dă un sfat care care Aurel Vainer i-a spus cât îi e de primii paşi în acest sens, dar ne luptăm încă cu greutăţi. Cu ajută oricând: „Pe toate drumurile tale cunoaşte-L şi El îţi va bine să o aibă ca soţie! cât cererea va fi mai mare şi mai insistentă, cu atât ne va fi îndrepta căile”. Oriunde ne-am afla, să ne întrebăm: Ce vrea Zile fericite împreună, alături de toţi mai uşor să o onorăm. HAŞEM de la mine aici şi acum? Dacă aşa vom face, regele cei dragi, cel puţin până la 120 de ani! În activităţile de educaţie iudaică am învăţat să ne folosim Şlomo promite că HAŞEM ne va îndruma pe calea cea bună. Redacţia Realităţii Evreieşti de noile tehnologii pentru ca mesajul nostru să ajungă până Şana Tova şi să fim cu toţii înscrişi în Cartea celor vii! REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 478-479 (1278-1279) - 1 - 30 septembrie 2016 3 F.C.E.R. în 5777 În prag de An Nou, am stat de vorbă cu preşedintele şi cu vice- de el şi de întreaga conducere a Fede- preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România - Cultul raţiei, va trebui să ajungem să folosim Ce îşi propune noua integral facilităţile de la Căminul Rosen. Mozaic, aleşi la Congresul din iulie 2016. Interlocutorilor noştri le-a fost Anul trecut s-au obţinut fonduri europene conducere a Federaţiei adresată aceeaşi întrebare: Care sunt priorităţile pe care vă propu- pentru reabilitarea etajului II al Căminului neţi să le abordaţi în anul 5777, dintre multitudinea de obiective Amalia şi Şef-Rabin dr. Moses Rosen, iar pentru anul viitor? menţionate în Planul Prioritar de Acţiune pe perioada 2016-2020? acum dorim să modernizăm şi să recon- Mai jos, am sintetizat răspunsurile primite. diţionăm parterul şi etajul I, pentru a nu exista diferenţe de confort între cele trei Preºedinte F.C.E.R., dedicat lui Alexandru Şafran în această credere în cei mai apropiaţi colaboratori, paliere ale Căminului. toamnă, însoţit şi de expoziţia pe care pregătiţi şi de mine pe parcursul multor Apoi, se va încerca valorificarea tu- dr. AUREL VAINER, deputat am văzut-o la Geneva. ani, pentru a face faţă cerinţelor specifice turor proprietăţilor F.C.E.R. care acum Ne vom continua şi demersurile pen- ale F.C.E.R., respectiv în contabila şefă sunt subutilizate, degradate sau izolate Congesul al III-lea al F.C.E.R. a con- tru reabilitarea unui număr însemnat de Clemansa Teohari şi în proaspăt numitul şi generează cheltuieli, iar fondurile astfel stituit un nou examen, trecut cu bine, care sinagogi şi temple din România. Sper ca şef al Sectorului Financiar-Contabil, Va- realizate vor fi direcţionate către reabilita- a dovedit caracterul democratic al comu- anul acesta, până la Hanuca, să finali- leriu Medeleţ. rea unor obiective de patrimoniu imobiliar, nităţilor evreieşti din România. Punctul zăm refacerea Templului „Unirea Sfântă” Revenind la întrebarea dvs., există o sinagogi, cimitire, sedii de comunităţi. de vedere din care au fost dezbătute din Bucureşti, unde funcţionează şi va serie de obiective perene, ca să nu spun Mai avem în vedere menţinerea funcţiona Muzeul Evreilor din România. standardelor cantitative şi calitative ale Alte şantiere importante, unde continuă serviciilor sociale acordate de Federaţie lucrările, sunt cele de la Sinagoga Orto- prin DASM. Vom continua să distribuim doxă din Oradea, Sinagoga din Hârlău şi ajutoare şi medicamente persoanelor multe altele. Încercăm să ne îndreptăm care au ieşit din activitate, cu o vechime şi mai mult atenţia către păstrarea şi de peste zece ani în Federaţie şi în Co- conservarea cimitirelor evreieşti. munităţi. O altă orientare este cea a continuării Sunt necesare măsuri pentru eficien- şi găsirii de noi formule pentru a intra în tizarea activităţii restaurantelor rituale şi dialog cu ceilalţi, cu membrii societăţii a centrelor de instruire şi recreere. Cele româneşti în ansamblul său. Un exem- din urmă au fost deja modernizate sub- plu din viitorul foarte apropiat este că stanţial, atât Centrul de la Cristian, cât la sederul din Sinagoga Mare din ajun şi cele de la Eforie şi de la Borsec, dar de Roş Haşana am invitat personalităţi ele trebuie să fie folosite la capacitate importante din lumea culturală, religi- maximă şi, dacă s-ar putea, pe întreg oasă, politică, inclusiv din conducerea parcursul anului. Guvernului. Cred că rezultatele sunt pe Un alt lucru cu statut prioritar, încă din măsura acestei preocupări, azi evreii din primele zile ale mandatului nostru, este Ovidiu Bănescu, vicepreşedinte al F.C.E.R., atragerea de resurse de finanţare din România bucurându-se de respect şi con- a doua generaţie de economişti din familie. sideraţie, având uşile larg deschise, aşa Tatăl său, David Bănescu, l-a crescut conform programe din ţară şi din străinătate. De cum şi noi le-am deschis pentru ceilalţi la versetului biblic „Să nu îţi fereci inima şi să asemenea, va trebui să obţinem alocaţii nivelul comunităţilor locale, al templelor nu îţi zgârceşti mâna”. importante de la Fundaţia Caritatea, care şi Centrelor Comunitare Evreieşti, unde vor fi folosite pentru asistenţă socială şi problemele a fost atât retrospectiv, cât şi preocuparea pentru continuitate şi înnoire permanente, aceasta fiind o formulă care medicală, dezvoltarea Centrelor Comuni- prospectiv. În cei şase ani care au trecut va fi la ordinea zilei. riscă să trezească zâmbete sau ridicări tare din Bucureşti, Iaşi, Oradea şi Timi- de la precedentul Congres până la cel din Aceeaşi orientare se va face simţită din sprâncene. Primul dintre ele este şoara, reabilitarea patrimoniului imobiliar luna iulie 2016 au fost obţinute realizări şi în sfera întineririi cadrelor noastre. menţinerea vieţii comunitare evreieşti, în (sinagogi, cimitire şi sedii). conforme atât cu prevederile Statutului Criteriile de înnoire în domeniul resurselor condiţiile demografice deosebit de com- Ne mai propunem să dezvoltăm ac- nostru, cât şi cu obligaţiile noastre de umane vor fi seriozitatea, competenţa şi plexe, pe care le cunoaştem şi cu care ne tivitatea Centrului de Studiere a Istoriei evrei, realizări care au stat la baza alegerii performanţa. confruntăm de mai multă vreme. Concret, Evreilor din România, precum şi a Cen- democratice a actualei conduceri. Ţinând seama de specificul Federaţiei, ne propunem să aducem în comunitate trului Iudaic pentru Editură şi Publicistică Subliniez, în primul rând, evidenta care este o organizaţie non-profit, va tre- membri cu origine etnică evreiască, pre- (Editura Hasefer şi revista Realitatea înnoire şi întinerire a conducerii, atât în bui să ne găsim şi noi resurse financiare şi cum şi membri afiliaţi de diferite etnii şi Evreiască). ceea ce îi priveşte pe membrii organelor materiale pentru a reuşi să ducem la bun din diverse ţări. Aici vreau să subliniez că, în toate colective (Comitetul Director şi Consiliul sfârşit aceste activităţi. Avem un program Pe de altă parte, având în vedere aceste activităţi, trebuie să păstrăm echi- de Conducere), cât a conducerii la vârf, şi sperăm să punem pe picioare toate specificul de vârstă al comunităţii noastre, librul economico-financiar al F.C.E.R., vicepreşedintele Ovidiu Bănescu având structurile noastre care pot genera veni- în funcţia de vicepreşedinte va trebui să pentru că nu putem depăşi nivelul resur- aproape 60 de ani, iar Eduard Kupferberg, turi. Prioritară este modernizarea etajului mă ocup direct de asistenţa socială şi selor de care dispunem. Asta înseamnă peste 40. Dar, în mod evident, întinerirea II şi a întregului Centru pentru vârstnici medicală. că orientarea noastră mai veche, de nu a fost un scop în sine. „Amalia şi Şef-Rabin dr. Moses Rosen”. Înainte de a trece mai departe, aş a maximiza veniturile şi de a minimiza Perioada de după Congres a fost Doresc ca intrarea în anul 5777 să fie vrea să îi mulţumesc foarte mult pentru cheltuielile, va trebui continuată”. una a preocupării pentru continuitate şi cu adevărat de bun augur, să ne împlinim activitatea depusă ca vicepreşedinte al (Redactat pe baza interviului acordat înnoire, de dezvoltare a democraţiei vieţii datoriile faţă de noi şi faţă de Dumnezeu, F.C.E.R. d-lui Paul Schwartz, pe care de O. Bănescu postului Radio Şalom) comunitare şi de participare intensă la iar la un bilanţ viitor vom arăta că drumul toată lumea l-a rugat, dar, din păcate, dialogul naţional şi internaţional. pe care a pornit Federaţia este unul bun, fără succes, să candideze pentru un nou Grupaj realizat de Un alt obiectiv este promovarea care va face ca evreii din România să aibă mandat. În continuarea eforturilor depuse ALEXANDRU MARINESCU cunoaşterii comunităţii noastre prin re- rezultate prestigioase şi să se bucure de alizarea de proiecte care să evidenţieze respect. Evident, asta nu înseamnă nici aportul evreilor la evoluţia României. În o clipă să ignorăm antisemitismul, atitu- Mulţumiri pentru modul în care prezent, noi înfăţişăm celor interesaţi o dinile xenofobe şi totalitariste. istorie vie a comunităţilor evreieşti din Pe plan parlamentar vom avea un România, pe baza trecutului nostru, a nou prilej de a ne manifesta democratic, F.C.E.R. păstrează spiritul iudaic momentelor şi aspectelor sale frumoase, urmând ca la Consiliul de Conducere din Cpt. Shay Nahary, din Israel, a vizitat din timpul Holocaustului. Ca evrei, suntem pozitive, dar şi dureroase. De exemplu, 25 septembrie să ne alegem candidaţii Bucureştiul la începutul lunii august şi recunoscători comunităţii dumneavoastră acum pregătim comemorarea deportării noştri pentru alegerile parlamentare din s-a rugat la Sinagoga Mare din Capitală. pentru păstrarea vie a spiritului iudaic evreilor din Bucovina în Transnistria, care luna noiembrie. „Pentru noi, ca familie iudaică, vizita peste ani”, a scris oaspetele din Israel, a avut loc acum 75 de ani. Acest proiect Hag Sameah! şi rugăciunea de la Sinagoga Mare au re- care a adăugat, în încheierea mesajului este o continuare a celui din 2014, care prezentat un eveniment foarte important. său: „Dumnezeu să vă binecuvânteze pe s-a referit la ghetoizarea şi deportarea Am urmărit şi am fost solidari cu eveni- dumneavoastră şi întreaga comunitate evreilor din Ardealul de Nord. Este o Vicepreºedinte F.C.E.R., mentele comunităţii din ultimii ani, dar şi evreiască din România”. datorie a oricărui evreu de a-şi aminti ec. OVIDIU BÃNESCU şi de a-i cinsti pe cei de dinaintea sa, o datorie pe care noi o vom împlini cu grijă „Acum 21 de ani, când am venit în şi responsabilitate. Federaţie, erau voci care preziceau În aceeaşi ordine de idei, recent am dispariţia acesteia în circa zece ani. Ea comemorat împlinirea a 10 ani de la nu a încetat să existe, ci şi-a diversificat trecerea la cele veşnice a Şef-Rabinului activitatea şi şi-a majorat bugetul. Avem României (1940-1947) Alexandru Şafran viaţă comunitară, există în continuare care, după exilul din România, a devenit tineret. Viitor există, iar eu va trebui să Mare Rabin al Genevei. Am participat contribui la consolidarea acestuia. Por- atât la sesiunea comemorativă de la Aca- nesc de la ideea că nu există nicio fractură demia Română, cât şi la cele de la Iaşi între trecut, prezent şi viitor, pentru că o şi Geneva (după cum puteţi citi chiar în funcţie nu trebuie să schimbe un om, iar acest număr al revistei „Realitatea Evre- în calitate de vicepreşedinte, voi coordona iască”). Am avut intervenţii la toate aceste direct, între altele, şi activitatea actualului trei manifestări comemorative. Mai mult, departament care se ocupă de finanţele am convenit cu secretarul general Eduard şi contabilitatea Federaţiei, de Departa- Kupferberg şi cu rabinul Rafael Shaffer mentul de asistenţă socială şi medicală şi să organizăm în România un eveniment de dezvoltarea CIR-urilor. Am deplină în- 4 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 478-479 (1278-1279) - 1 - 30 septembrie 2016 IUDAICA KOL NIDREI / TOATE PROMISIUNILE MELE SOLEMNE Ce este Kol Nidrei? Mi-am pus aceas- că se licitau deschiderile dulapului cu reprezentanţii publicului, care afirmă că Maşghiah la Sinaia tă întrebare în copilărie, la Galaţi, când suluri de Tora în seara de ajun de Yom Ki- atât Dumnezeu (numit HaMaqom), cât şi În vara aceasta continuăm activita- mama mă grăbea, în după-amiaza de pur, de Kol Nidrei. Obiceiul nu mi-a plăcut publicul prezent în sinagogă (haQahal) tea de maşghiah (supraveghetor ritual) ajun de Yom Kipur, să mergem la sina- atunci, nu-mi place nici astăzi. Onoarea sunt de acord ca rugăciunea să fie făcută la Hotelul Rina Sinaia. Am spus conti- gogă, la Kol Nidrei. Îmi amintesc şi că, de se câştigă, nu se cumpără la licitaţie. Dar împreună cu cei greşiţi (haavariyanim). nuăm, deoarece, comparativ cu anul Roş HaŞana, şamesul sinagogii se urca este adevărat că unii oameni cu stare, Urmează declaraţia individuală că ”toate trecut, în acest an suntem doi maşghia- la pupitru atunci când începea sau când care nu frecventează sinagoga în cursul promisiunile mele solemne” (Kol Nidrei), himi, care realizează această activitate. se termina pauza (oys-nemes) şi striga în anului, îşi permit să facă o donaţie ”pentru jurămintele, făgăduinţele pe care le-am Era foarte dificil să se asigure acest idiş: ”Cine vrea să plătească pentru ca să onoare” de Yom Kipur. Ei se bucură, iar făcut să fie anulate de la acestYom Kipur serviciu de către o singură persoană. deschidă Chivotul Sfânt de Kol Nidrei?” Şi suma respectivă este importantă pentru până la următorul Yom Kipur. Nu este o Programul de lucru a rămas cel de adăuga o sumă, în lei. Se ridica un enori- funcţionarea sinagogii. anulare totală, ci doar o amânare, pentru anul trecut şi anume: 5:30 - 22:30. aş şi spunea o sumă mai mare. Apoi altul, Kol Nidrei nu este o rugăciune, deşi a crea posibilitatea fiecăruia să se corijeze Dimineaţa, trezirea pe la 4:45, după şi mai mare. În cele din urmă se conve- apare ca atare. Este o declaraţie a evre- în timp de un an; de fapt, promisiunile ră- care, cu ochii închişi, intri în „focuri“ nea. Cel care oferea suma cea mai mare, ului făcută în seara de ajun de Yom Kipur, mân valabile, îndeplinirea lor şi pedeapsa începând cu 5:30. Deschiderea bu- primea (sau cumpăra) onoarea. Tatăl meu înaintea rugăciunii, în sinagogă. Este pentru neîndeplinirea lor fiind amânate cătăriei de lapte (zona albastră) şi a vitreg, lângă care şedeam, mi-a explicat precedată de altă declaraţie, făcută de din an în an. celei de carne (zona roşie), apoi, la Kol Nidrei are fraze în limba arameică laboratorul de patiserie al restaurantului, demararea activităţii din “zona caşer“: KOL NIDREI – TOATE PROMISIUNILE MELE SOLEMNE şi în limba ebraică. Nu se cunoaşte ori- ginea ei cu exactitate. Se ştie că ideea pornirea cuptorului, spargerea şi veri- ficarea primului lot de ouă albe şi apoi Cu acordul Domnului Atotsfânt Să fie anulată orice îndatorire, anulării promisiunilor este menţionată în Mişna. O primă menţiune a lui Kol Nidrei se ia prima porţie de hala din aluat, cu Şi al oamenilor de pe pământ, De fu făcută contra întregii fire, binecuvântarea de Lehafris hala min În adunarea cerească, Să fie ştearsă orice juruinţă, apare la rabinii gaonim din Babel (Irak) în secolul al VIII-lea, care afirmaseră că ei haisa!. Întreruperea, timp de aproape Şi în adunarea pământească, De-a fost făcută fără de credinţă, un an, a activităţii din zona caşer, a Noi permitem, aprobăm, Dar numai până la viitorul Yom Kipur o cunoşteau şi că ea provenea ”din alte ţări”, probabil din Ereţ Israel (Encyclopa- făcut ca o serie de deprinderi de anul Ca împreună cu cei greşiţi să ne rugăm. Şi, pân-atunci, sufletul meu să redevină trecut să se şteargă din memoria şi din pur. edia Judaica, ediţia 1972, volumul 10, coloanele 1166-1169). Dar nu toţi aveau reflexele personalului restaurantului. Toate făgăduinţele mele solemne, toate, Uşor, uşor, însă, acesta a reînceput să Să fie şterse, dezlegate; Şi să fie dată iertare întregului neam al aceeaşi părere. Unii rabini au afirmat că anularea promisiunilor şi jurămintelor ar se adapteze cerinţelor (care, evident, li Toate ale mele solemne promisiuni, lui Israel se par mult prea exagerate şi inutile, cel Făcute Cerului, ori unor oameni răi sau Şi străinului care a venit să locuiască putea conduce la aspecte negative. S-a afirmat că nu ar fi vorba despre toate pro- mai adesea). Dintre principale activităţi buni, împreună cu el, amintim caşerirea veselei, scufundarea Toate ale mele jurăminte, Fiindcă au păcătuit doar din greşeală misiunile, ci numai despre cele făcute lui Dumnezeu şi nu oamenilor. Până astăzi la micve a veselei noi, pregătirea caşer Toate ale mele blesteme şi cuvinte, Şi din păcat ei n-au făcut o fală. a salatei, verdeţurilor, verzei, cepei etc., Toate ale mele vorbe de smerinţă, există diferenţe privind Kol Nidrei la dife- rite grupuri de tradiţie comunitară. Ideea alegerea tuturor tipurilor de boabe (orez, Spuse în ceasuri de suferinţă, Iartă, Doamne, acestui popor, linte, năut, fasole) etc. Controale, mai În clipe de durere, Te rugăm cu toţii, în cor, amânării pedepsirii greşelilor ”de la acest Yom Kipur până la următorul Yom Kipur” mult sau mai puţin oficiale, avem de la Cu vrere sau fără de vrere, După mărimea bunătăţii Tale, superspecialişti în domeniu: pe lângă Tot ce am făgăduit şi am jurat, Aşa cum i-ai scos din Egipt şi i-ai condus şi nu a anulării lor apare la învăţaţii în Tora din Franţa secolului al XII-lea (baalei rabinul Shaffer suntem vizitaţi, în cele Tot ce am promis şi am uitat, în cale mai neaşteptate momente, de diverşi Să fie amânat, Şi tot aşa cum ai făcut, de-atunci până tosafot); anterior se vorbea despre Yom Kipur din anul precedent până la actualul reprezentanţi ai turiştilor religioşi, unii De la acest Yom Kipur, acum, chiar maşghiahimi de meserie. Până la următorul Yom Kipur, Iertându-i, luminând şi al lor drum. Yom Kipur. Kol Nidrei a provocat reacţia creştinilor, care au afirmat că evreii nu pot Din fericire, ne-am obişnuit, şi noi Pentru binele tuturor, şi personalul, să respectăm toate ce- Fără pedepsirea lor. Şi spuse Domnul Dumnezeu: prezenta încredere deoarece îşi anulează promisiunile. În anul 1844, la o conferinţă rinţele, astfel încât să nu avem emoţii, Pentru toate acum ne căim, Aşa cum spuseşi, iertatu-i-am Eu! indiferent de momentul în care suntem Cum să ne îndreptăm ne gândim. a rabinilor reformişti din Germania s-a cerut chiar ştergerea acestei declaraţii din verificaţi (vezi o vizită a rabinului la ora Toate păcatele să fie anulate, Bunule Dumnezeu, Tu Binecuvântat 6 dimineaţa). Ţin să spun că lucrăm Să ne corijăm, să trăim fără păcate. să fii, ritualul religios evreiesc sau modificarea ei. În cele din urmă s-a decis menţine- deja după cele mai stricte cerinţe ale Făgăduiala să nu fie făgăduială, Că am ajuns ca să trăim această zi. activităţii de maşghiah, astfel încât şi Dacă a fost făcută ca o vorbă goală, Îţi mulţumim, Stăpân Atotputernic peste rea ei, explicându-se normele halahice Traducere versificată, text de turiştii religioşi cei mai pretenţioşi sunt Promisiunea făcută pentru existenţă, lumea-ntreagă, satisfăcuţi. Să fie ştearsă dacă fu făcută din demenţă. Că ne-ai ţinut în viaţa noastră dragă. LUCIAN-ZEEV HERŞCOVICI (Continuare în pag. 16) BRIF HAINRICH Cum se încadrează noutăţile ştiinţifice şi sociale în religia mozaică Interviu cu rabinul RAFAEL SHAFFER – Oamenii de ştiinţă au reuşit să producă aşa-numita şi s-a văzut că în apă sunt microbi, deci vietăţi, înţelepţii din considerente bine funda- „carne de cultură”, realizată artificial, prin prelevarea unei nu ne-au interzis să bem apă, bazându-se pe faptul că mentate, deci explicaţia cu celule de la un pui, din care apoi este fabricată direct Tora nu a interzis ceea ce nu se vede cu ochiul liber. încălcarea şabatului nu poate o bucată de piept sau de pulpă pentru consum uman. Între aceste două limite vor fi păreri diverse referitoare fi luată în serios. Problema cu Cum se încadrează acest produs, deja gata de a fi co- la carnea „de cultură”, iar cu timpul una sau două se vor calea ferată e mai complexă. mercializat în Israel, în regulile de caşrut? impune şi vor fi acceptate. Şabatul trebuie să fie respec- – Aici sunt două aspecte diferite: lucruri permise sau – Dacă acum vine la dvs. un credincios şi vă întrea- tat, iar o muncă de întreţinere interzise, pe de o parte, şi aparenţe, pe de alta. În ceea bă dacă să manânce sau nu o astfel de carne, ce îi poate fi făcută în timpul zilelor ce priveşte a doua categorie, aş aminti că acum vreo răspundeţi? lucrătoare. Şi în ţările care nu 500 de ani, era obiceiul ca de Purim să se pregătească – Dacă o celulă provine de la un animal sacrificat ţin şabatul, lucrările de întreţi- o mâncare specială, făcută din carne fiartă în lapte de caşer, ceea ce nu e o dificultate, atunci, da, carnea poate nere se fac, iar ele influenţează migdale. Deoarece ultimul ingredient era rar în Europa, fi consumată şi nici măcar nu trebuie pusă o astfel de negativ circulaţia feroviară sau trebuia ca lângă vasul din care se servea mâncarea să întrebare. Dacă nu există o interdicţie, lucrurile rămân rutieră în orice zi ar avea loc se pună câteva migdale, pentru a se şti că laptele era permise. deci nu există motive pentru de migdale. În SUA, când găteşti carne cu margarină, – Apariţia acestui tip de carne duce totuşi la o discuţie încălcarea Şabatului. trebuie să păstrezi ambalajul. În Israel, unde margarina despre modul în care evoluţia societăţii şi a ştiinţei se Trebuie înţeles că în iudaism, ideea confruntării cu e mult mai răspândită, nu există această obligaţie. Dacă încadrează în prevederile Torei. Un exemplu poate fi noul nu e de dată recentă. Există multe mii de volume acest tip nou de carne va intra pe piaţă, se vor modifica şi modul în care este ţinut şi perceput azi anul sabatic. de responsa la întrebări puse de rabini unor rabini mai aparenţele şi vom fi mai îngăduitori, pentru că omul va – Prin definiţie, anul sabatic nu se încadrează în mari. Sunt probleme care nu au fost abordate în Talmud, înţelege că nu este vorba de carnea cu care suntem cotidian şi a fost dat să fie dificil. Tehnologia modernă sunt lucruri care s-au schimbat ştiinţific sau social, iar azi obişnuiţi. ne ajută în unele cazuri să facem viaţa ceva mai uşoa- oamenii nu ştiau cum să le rezolve. De exemplu, în În ceea ce priveşte cerinţele Legii, deci lucrurile ră, cum ar fi un sistem de irigaţii setat în ajunul anului vremea în care a fost scris Talmudul funcţiona sistemul permise şi interzise, dacă respectiva celulă a fost pre- sabatic şi care irigă ogorul tot anul. Dar acest caz este de bresle şi ghilde şi nu exista dreptul de a desface liber levată dintr-un animal care a fost tăiat caşer, nu ai voie unul mai uşor decât cel cu carnea sintetică, unde Legea produse. Când evreii au ajuns în Imperiul Otoman, deja să mănânci carnea cu lapte. Nu cred că e nevoie de nu aduce nici un fel de îngrădiri. acolo funcţiona piaţa liberă, ceea ce afecta zeci de legi mai multă exigenţă. S-ar putea, pe de altă parte, ca – Există un efort de adaptare a societăţii moderne la din Talmud. În responsa s-a decis că în condiţiile pieţei celula să poată fi prelevată chiar dintr-un pui sau chiar cerinţele Torei. Israelul a fost aproape de o criză politică libere, respectivele legi nu se mai aplică. Deci, tot timpul un porc viu şi carnea să fie consumată cu lapte. Legea legată de posibilitatea de a repara calea ferată în timpul apar lucruri noi, se produc schimbări sociale, tehnolo- iudaică se referă la ceea ce se poate vedea cu ochiul şabatului. Tot acolo, un rabin explica prăbuşirea garajului gice şi ştiinţifice, iar practica de a le adapta e veche de liber. Tora nu se referă la realităţi care pot fi percepute din Tel Aviv prin faptul că s-a lucrat sâmbăta şi tot el peste 1500 de ani. Poate că astăzi schimbările sunt mai numai cu lupa sau cu microscopul, ci la cele perceptibile punea explozia satelitului israelian Amos-6 pe seama multe şi mai profunde, dar ideea de a judeca şi a îngloba fără aparate speciale, în viaţa de zi cu zi. O vietate al faptului că s-ar fi încălcat legea şabatului. progresele e departe de a fi un lucru nou în iudaism. cărei ou nu se vede cu ochiul liber este considerată a fi – Şef-Rabinul David Lau, căruia i s-au adus la cunoş- – Vă mulţumesc. generaţie spontanee. Când a fost descoperit microscopul tinţă informaţiile necesare, a avizat lansarea satelitului ALEXANDRU MARINESCU REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 478-479 (1278-1279) - 1 - 30 septembrie 2016 5

Emoţionantă comemorare a dr. Alexandru Şafran la Geneva Despre Alexandru În ziua de 13 septembrie, la Sinagoga Beth Yaacov din Geneva a avut loc Am încercat prin aceste argumente comemorarea dr. Alexandru Şafran, fost Mare Rabin al Genevei, după ce a să pun cu adevărat în evidenţă calitatea trebuit să părăsească România, unde deţinuse funcţia de Şef-Rabin. de ilustru savant a lui Alexandru Şafran. Şafran şi lumină Prezent la eveniment, dr. Aurel Vainer, preşedintele F.C.E.R., deputat, a rostit o alocuţiune, intitulată “Dr. Alexandru Şafran – rabin eminent, ilustru Simbol luminos al evreilor la Academia savant, simbol luminos al evreilor din România”, în care a arătat, între altele: din România rezonanţă: “Israel – inima naţiunilor / Română Rabin eminent Ereţ Israel – sufletul universului”. Iată ce Evident, rabinul Alexandru Şafran s-a În memoria dr. Alexandru Şafran, fost Deşi “eminenţa” este mai ales apa- spune rabinul Şafran în această lucrare: născut într-o familie de evrei cu puterni- şef-rabin al României în perioada 1940 najul unei vârste, la dr. Alexandru Şafran “Israel poartă Ierusalimul în inima sa ce tradiţii mozaice din România, în casa – 1947, membru de onoare al Academiei ea a început încă de la o vârstă fragedă. cu fidelitate. Exilat, Israel îşi păstrează gaonului Bezalel Şafran. Un tânăr foarte Române, înaltul for a organizat o sesiune După cum ştim, la 19 ani este ales Şef- identitatea graţie Ierusalimului şi, mai de- înzestrat de Dumnezeu şi de părinţii săi, omagială la zece ani de la intrarea în Rabin al Comunităţii Evreilor din Bacău, parte, fenomenul lui Israel se exprimă prin Alexandru Şafran se formează ca un om eternitate a acestei mari personalităţi. urmându-l pe tatăl său, ilustrul gaon Be­ fenomenul Ierusalimului”. Ne amintim cu care obţine încredere şi respect din par- Evenimentul a avut loc în Aula Magna zalel Şafran. Tânărul viitor rabin Alexan- toţii de rostirea permanentă şi definitorie tea tuturor celor care îl înconjoară, iar cu a Academiei Române, acolo unde, în dru Şafran devine co-autor cu gaonul la din rugăciunile noastre mozaice: “L’shana timpul devine un simbol luminos al evreilor 1997, Eminenţa Sa îşi rostea discursul formularea diferitelor response rabinice şi haba b’Yerushalayim”. din România. de recepţie. Comunicările au fost struc- a altor lucrări, care se cereau a fi pătrunse Minunată este, de asemenea, reflecţia De ce îmi permit să acord acest turate în jurul nucleelor acelui discurs: de înţelepciune. rabinului Şafran atunci când arată că omul calificativ? Recurg în acest sens la mai „Lumina este singurul element material Invăţătura îl însoţeşte în permanenţă, are un loc cu adevărat sfânt, menit de multe trăsături ale rabinului dr. Alexandru iar la vârsta de numai 29 de ani, în anul Dumnezeu, care însă îi cere să îndepli- Şafran în evoluţia sa, de la începuturi şi 1940, este ales Şef-Rabin al evreilor din nească comandamentele Sale. De altfel, până la final. România. Această alegere a avut loc în găsim în această lucrare şi aprecierea şti- A fost un om iubitor de oameni, care condiţii incipient dramatice pentru evreii inţifică potrivit căreia omul, “alesul dintre a inspirat ataşamentul oamenilor faţă de din Europa şi, desigur, cei din România. creaturi”, reprezintă “culmea şi coroana oameni, faţă de lider, obţinând astfel pute- Având cunoştinţe temeinice de iudaism, Creaţiei”, fiind modelul unităţii care tinde rea de a fi prezent în multiplele probleme religioase şi etice, tânărul Şef-Rabin, spre unitatea divină. şi situaţii pe care avea să le rezolve în anii devenit concomitent şi senator de drept Un alt volum care trebuie menţionat în care şi-a exercitat funcţia de Şef-Rabin în Parlamentul României, se dedică cu în acest context este “Etica evreiască şi al evreilor din România (1940-1947). A dat energie, devotament, înţelepciune şi mul- modernitatea”. întotdeauna senzaţia unui om puternic, tă pricepere îndeplinirii răspunderilor sale. Permiteţi-mi să mai spun câteva cu- bun, drept şi care îi îndemna atât pe fraţii În această grea perioadă, dovedeşte vinte despre o altă mare lucrare a rabi- cât şi pe co-religionarii săi la speranţă şi calităţi de excepţie, bazate pe învăţătura nului Şafran, anume “Lumini pentru viitor. curaj. Un militant înţelept şi curajos prin iudaică, pe cunoaşterea aprofundată Reflecţii despre timp şi veşnicie”. Pentru excelenţă, iniţiază şi realizează nume- a Torei, a Talmudului şi a unei imense această lucrare, Alexandru Şafran a primit roase contacte şi demersuri cu Familia culturi iudaice. un mare premiu, acordat de Consistoriul regală, autorităţile publice şi religioase ale Cu alte cuvinte, este vorba de un rabin Evreiesc din Paris, subliniind că trebuie României din anii războiului, din Senatul excepţional, extraordinar ca pregătire şi să respectăm pe cel ce dobândeşte con- României etc. Simultan, este foarte activ comportament uman. Pe bună dreptate, ştiinţa veşniciei în care se transformă. şi ferm în atitudinile exprimate faţă de cei îl numim, de aceea, rabin eminent. Ca un rabin studios cu adevărat, care care nu ne doreau binele, dar, în acelaşi care, prin funcţia sa, prin vocaţia sa, îşi însuşeşte cu maximă dăruire şi efort timp, pe chipul său luminos se citeşte este spiritual” (preşedintele Academiei Ilustru savant învăţăturile iudaice, dr. Alexandru Şafran speranţa că viaţa va merge pe un drum Române, acad. Ionel Valentin Vlad; prof. ne-a dat şi câteva pagini de excepţie, rod mai bun. univ. dr. Avinoam Şafran); „Fiu credin- L-am numit astfel pentru cunoştinţele al cercetărilor sale privind Kabbalah. Dr. Până la sfârşitul vieţii sale, eminentul cios al acestei ţări”, „slujitor al altarului sale vaste în iudaism, religie în general, Alexandru Şafran ajunge la concluzia că rabin dr. Alexandru Şafran a respectat religiei evreieşti”, silit să-şi părăsească dar şi pentru modul în care a realizat o “lanţul Kabbalei nu se află în afara naturii oamenii de tot felul. Imi amintesc o scur- ţara – paralelă amară cu Moses Gaster continuă acumulare de noi şi noi cunoş- ci, dimpotrivă, reprezintă natura spirituali- tă întâmplare trăită de mine cu 11-12 (preşedintele F.C.E.R., dr. Aurel Vainer); tinţe din propriul domeniu de activitate zată şi spiritul exprimat concret”. ani în urmă. Un fost coleg de muncă, „Gândirea ştiinţifică şi filozofică rămân rabinică, dar şi din alte domenii. Totuşi, mai doresc să amintesc că, re- întors orfan din Transnistria, devine un conectate la îndoială. Îndoiala e fecun- Rabinul Şafran, Marele Rabin de ferindu-se la Kabbalah, tratează această martor al vieţii de iad din acea zonă de dă” (prof. univ. dr. Jean Ashkenazy; prof. mai târziu al Genevei, a gândit şi a scris temă extrem de importantă pornind cu un groază, populată mai cu seamă cu evrei univ. dr. Moshe Idel). „O viaţă de luptă, lucrări ştiinţifice. În acest sens, citez lu- capitol intitulat “De la om la Dumnezeu”, de către gen. Ion Antonescu. El descrie o rază de lumină”, titlul monografiei de- crarea „Israel şi rădăcinile sale”, în care în care abordează diferite aspecte ale umilinţele şi suferinţele unui copil, orfan dicate lui Alexandru Şafran de istoricul abordează, cu deosebită competenţă şi acestui subiect, între care relaţia dintre de ambii părinţi, care trebuie să îşi asi- Carol Iancu, a fost axul comunicării precizie ştiinţifică, teme fundamentale ale credinţă şi voinţă, dintre enigmă şi cer- gure supravieţuirea lui şi a unui frate mai spiritualităţii evreieşti. Intr-o frază sinte- cetare, dintre afirmaţii şi întrebare, dintre IULIA DELEANU tică, scot în evidenţă tema de profundă vorbire şi tăcere, uimire şi supunere. (Continuare în pag. 11) (Continuare în pag. 11) „Figură eminentă a iudaismului mondial” Un eveniment comemorativ deosebit a fost orga- d`action” şi a menţionat numeroasele cărţi scrise de tatăl staurării comunismului”, realizat de prof. univ. dr. Carol nizat de Filiala Iaşi a Academiei Române la împlinirea său în domeniul religiei, filozofiei, moralei şi eticii iudaice. Iancu. Apărută la Editura Universităţii “Al.I.Cuza” Iaşi, unui deceniu de la trecerea în veşnicie a Marelui Rabin Prof. univ.dr. Carol Iancu l-a definit pe Alexandru Şa- în reputata Colecţie “Historica” şi publicată sub egida Alexandru Şafran. fran ca “un om al scrisului, un om al condeiului dar şi al Centrului de Istorie a Evreilor şi Ebraistică “Dr. Alexan- În cuvântul de deschidere, prof. univ. dr. Gheorghe acţiunii”, aşa cum l-a prezentat şi-n volumul “Al. Şafran, dru Şafran” din cadrul Universităţii “Al.I.Cuza” din Iaşi, Cliveti, directorul Institutului de istorie „A.D.Xenopol” din o viaţă de luptă, o rază de lumină”. Vorbitorul, care a cartea conţine documente inedite din arhive diplomatice Iaşi, a evocat personalitatea ilustrului păstor spiritual care cercetat îndeaproape viaţa şi opera Marelui Rabin şi americane şi britanice din perioada 1944-1948. a fost rabinul Alexandru Şafran, mare lider al evreilor din a publicat numeroase cărţi legate de personalitatea lui Prefaţa, semnată de acad. Alexandru Zub, evidenţi- România, arătând că faptele şi cuvântul său au ţinut de Alexandru Şafran, îl consideră un mare european, dar şi ază activitatea prodigioasă a prof. Carol Iancu, “ca emi- înţelepciune. un mare român care a ajutat mereu România, un om de nent specialist, cercetător al istoriei evreilor din România Preşedintele F.C.E.R., deputat dr. Aurel Vainer, în o credinţă profundă ce a încurajat dialogul iudeo-creş- şi a iudaismului milenar” şi, de asemenea ca “adevărat cuvântul rostit cu acest prilej a subliniat: „Marele rabin tin. Prof. Carol Iancu a reliefat şi colaborarea Rabinului exeget” al vieţii, operei şi ilustrei personalităţi a Marelui este înscris pe veşnicie în inimile şi gândurile noastre Şafran cu Regina-Mamă Elena pentru salvarea evreilor Rabin Alexandru Şafran. pentru ceea ce a făcut pentru salvarea evreilor din români cât şi sprijinul său nemijlocit în scopul acordării Cartea de faţă completează trilogia consacrată de România în anii grei ai Holocaustului şi pentru rolul titlului de “Drept între Popoare” Reginei-Mamă. prof. Carol Iancu Marelui Rabin Şafran, “figură eminentă major pe care l-a avut în supravieţuirea conaţionalilor Prof. univ. dr. Alexandru-Florin Platon a subliniat că, a iudaismului mondial”, trilogie ce mai conţine volumele săi. Tânărul rabin a jucat un rol important şi în trimite- deşi rabinul Şafran s-a afirmat într-o epocă cu o cultură a “Alexandru Şafran, o viaţă de luptă, o rază de lumină” rea ajutoarelor pentru evreii deportaţi în Transnistria, violenţei, prin educaţia primită de la părinţi, în întregime (Bucureşti, 2008) şi “Alexandru Şafran şi Şoahul netermi- ajutoare datorită cărora au supravieţuit cca. 50.000 impregnată de marile principii ale iudaismului, a fost un nat în România”. Culegere de documente (1940-1944), de evrei. Ca sprijinitor activ al sionismului, a respins om ce credea în puterea spiritului şi nu a forţei. apărută la Bucureşti, 2010. presiunile de infiltrare comunistă pe linie religioasă Partea a doua a evenimentului comemorativ de la Vorbind despre volumul lansat acum la Iaşi, prof. dr. între evreii din România în anii postbelici, fapt pentru Iaşi a fost consacrată acordării Medaliei “Alexandru Carol Iancu a subliniat că el conţine 120 de documente care a fost demis şi expatriat. A fost un ilustru savant, Şafran”. Medalia a fost conferită academicianului de arhivă, unele în facsimil, dintre care 114 inedite, şi de o erudiţie deosebită, posesor al unei imense culturi Alexandru Zub pentru “atitudinea civică bazată pe 90 de articole de presă din şapte ţări. Toate probează iudaice, acumulată în timp, care ne-a dăruit lucrări de cunoaştere şi adevăr, pentru prestigioasa sa activitate puternica implicare în sionism a Marelui Rabin, solida- mare valoare ştiinţifică. Simbol luminos al evreilor din ştiinţifică”. Înmânând medalia, dr.Aurel Vainer a arătat ritatea cu evreii din Ungaria şi Bulgaria, imensul succes România, rabinul Alexandru Şafran, un om dătător de că “este medalia unui cărturar pentru un alt cărturar, repurtat în America, rezistenţa în faţa C.D.E., voinţa curaj şi speranţă, ne-a lăsat un strălucit testament prin pentru un ilustru istoric”. comuniştilor din România de a-l înlătura încă din anul volumul de memorii „Un tăciune smuls flăcărilor. Comu- Adresând, cu adâncă reverenţă, mulţumiri pentru 1946, fiind perceput ca “un om al regalităţii”. nitatea evreiască din România 1939-1947”. onoarea ce i s-a făcut, acad. Alexandru Zub a subliniat că Pentru această nouă carte cât şi pentru întreaga Acad. Alexandru Zub a arătat că rabinul Alexandru medalia se cuvine, în egală măsură, şi Institutului de Istorie activitate de cercetare, profesorului dr. Carol Iancu i-a Şafran a pus mereu accentul pe educaţie, a fost ataşat “A.D. Xenopol” din Iaşi care a tutelat, începând din anul fost decernat Premiul „Alexandru Şafran” pe anul 2016, de limba şi cultura română şi a promovat activ dialogul 1996, prestigioasa revistă S.A.H.I.R. şi o intensă activitate un semn al recunoaşterii contribuţiei sale remarcabile la între iudaism şi creştinism. de cercetare în domeniul istoriei evreilor din România. cercetarea istoriei evreilor din România. Prof. univ. dr. Avinoam Shafran, a prezentat confe- În partea a treia a manifestării a fost lansat volumul rinţa „Alexandre Shafran, une coherence de pensée et “Alexandru Şafran şi evreii din România, în timpul in- MARTHA EŞANU 6 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 478-479 (1278-1279) - 1 - 30 septembrie 2016

Concursul Formarea valorilor civice pentru profesori şi elevi Copacul bătrân Memoria Interviu cu prof. dr. DORU DUMITRESCU, lăstăreşte Holocaustului inspector general în cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice Sceptici care anunţau că obştea Şi în 2016, ca şi în ultimii 11 ani, luna semnificaţiilor Holocaustului pot duce atât noastră se sfârşeşte erau încă de iulie a fost marcată de etapa naţională la restrângerea prejudecăţilor de tot felul, pe vremea şef-rabinului Rosen. „Mai a Concursului „Memoria Holocaustului”, cât şi a manifestărilor antisemite, încă încet cu Kadiş-ul!”, le-a replicat. Avea eveniment care atrage şi reuneşte elevi prezente în lumea contemporană. dreptate. Când a venit preşedinte de gimnaziu şi liceu, sub coordonarea – Implementarea educaţiei asupra acad. Nicolae Cajal, a luat fiinţă unor profesori bine pregătiţi. Acest su- Holocaustului în curriculum-ul şcolii se Organizaţia Tineretului Evreu din biect a fost dezvoltat de prof. dr. Doru realizează şi la nivelul unui curs opţional România, Clubul Generaţiei de Mijloc. Dumitrescu, inspector general în sau apare numai ca un capitol distinct în De când Federaţia e condusă de dr. cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale manualele de istorie europeană? Care Aurel Vainer, la Centrele Comunitare Foto: Facebook INSHR-EW şi Cercetării Ştiinţifice. dintre variante vi se pare adecvată unui Evreieşti copiii evrei primesc primele demers analitic în această direcţie? lecţii de iudaism. A fost creată o nouă – Domnule inspector, în perioada 28- aleg, în număr mare, opţionalul Istoria – Cum anticipam deja, studierea comunitate, la Zalău. Nu demult, 31 iulie 2016, la Bucureşti s-a desfăşurat Evreilor. Holocaustul, cât şi participarea problematicii Holocaustului se face atât preşedintele C.E. Timişoara, Luciana etapa naţională a Concursului „Memoria substanţială la concursul menţionat. în curriculum-ul obligatoriu din România Friedmann, propunea înfiinţarea unei Holocaustului”, competiţie şcolară orga- – Care este rolul profesorilor-mentori (clasele a VII-a, a VIII-a, a X-a, şi a XII- grădiniţe evreieşti acolo. nizată începând cu anul 2006. Care ar în reuşita elevilor şi cum se pregătesc ei a) precum şi prin cursul opţional Istoria fi liniile directoare ale organizării acestui înşişi pentru a susţine procesul de pre- Evreilor. Holocaustul. Studierea, în am- Noemi Rebeca concurs şi cum aţi caracteriza demersul dare-învăţare? bele cazuri, are la bază formarea unor instituţional de a face cunoscută, în rândul – Rolul profesorilor în reuşita elevilor competenţe care implică acumularea de Aniºoara Horn generaţiilor tinere, tragedia Holocaustului? la Concursul Memoria Holocaustului către elevi a unor cunoştinţe teoretice, – Aş începe prin a preciza despre este esenţial, ţinând cont de dificultatea aplicarea acestora precum şi dezvoltarea La Bucureşti, în Concursul Memoria Holocaustului – care acestuia, ce presupune studierea de către unor deprinderi şi atitudini. familia Horn, bucu- într-adevăr a debutat în 2006, la Şimleu elevi a unei bibliografii întinse, precum şi – În calitate de părinte, participarea ria a fost adusă de Silvaniei – că este organizat numai de pregătirea elevilor pentru susţinerea unei copiilor la o asemenea olimpiadă vi s-ar venirea pe lume a Ministerul Educaţiei, fără a avea vreun activităţi practice, la fel de dificilă. În ceea părea necesară, oportună ideilor şi gân- fetiţei Noemi Rebe- partener din ţară sau din străinătate. În ce priveşte pregătirea profesorilor, aşa dirii lor în formare? ca Anişoara Horn. ţară colaborăm cu Institutul Naţional pen- cum o spuneam deja, ea se realizează, – Nu doar în calitate de părinte, sau Bunicii s-au cunos- tru Studierea Holocaustului în România printre altele, prin formările din ţară şi din mai bine zis nu în primul rând în această cut la cor, în Popa „Elie Wiesel” sau cu Asociaţia Evreilor Ro- străinătate. calitate, ci în cea de dascăl, participarea Soare. Băiatul lor, mâni Victime ale Holocaustului (AERVH), – Complementar acestui concurs na- la acest concurs mi se pare esenţială. De tatăl fetiţei, a cres- membrii acestor instituţii fiind cooptaţi ţional, la nivel internaţional a fost iniţiat ce? Pentru că îmi permite, ca profesor, cut în comunitate; Silvian Mario Luis în Comisia de evaluare a concursului. un Seminar de formare în problematica să deschid noi oportunităţi de cunoaşte- Horn acum munceşte în comunitate, Revenind la întrebarea dvs. referitoare Holocaustului, adresat unui număr de re a unor fapte, chiar tragice, pentru că între altele, reînfiinţând corul unde la demersul instituţiei pe care o reprezint, 15 profesori (14 cursanţi şi un traducător demontează unele prejudecăţi adânci se cunoscuseră părinţii săi. Mama, pot aprecia că această activitate este una pentru limba engleză), printr-o colaborare existente încă în mentalitatea româneas- Isabela Carmen, a devenit, la rându-i, foarte amplă şi complexă şi ne-ar trebui instituţională Yad Vashem – MENCŞ. De că, dar şi pentru faptul, crucial de altfel, dedicată vieţii comunitare. mult timp şi spaţiu pentru a o detalia. Ea când datează şi cum a decurs pregătirea că are un rol special în formarea valorilor cuprinde aspecte legate de introducerea acestor grupuri de profesori? civice, fără de care un om din societatea Amit Lavian în programele şcolare a acestui fapt isto- – Formarea profesorilor la Institutul contemporană nu poate convieţui cu alţii. ric, tragic, de la mijlocul secolului trecut, Yad Vashem din Ierusalim, Israel, datează Ideea de bază care ne guvernează atât Amit Lavian, a doua generaţie de de la formarea profesorilor – atât în ţară, din anul 2001, s-a organizat şi se des- ca părinţi, cât şi ca profesori, pe care ne israelieni originari din România, nepo- cât şi în străinătate – la asigurarea şcolilor făşoară pe baza unui protocol. În acest străduim să o insuflăm copiilor şi elevilor tul preşedintelui C.E. Iaşi, ing. Abra- cu materiale necesare cunoaşterii dimen- moment un nou grup de profesori din noştri, este că asemenea orori nu trebuie ham Ghiltman, a sărbătorit Bar Miţva siunii şi consecinţelor acestuia, precum şi România este în Israel, unde se derulea- să mai aibă loc niciodată în lume. organizarea unor acţiuni la nivelul extra- ză sesiunea din acest an. Profesorii care – Vă mulţumesc! curricular, printre ele fiind şi concursul de participă la aceste seminarii sunt selectaţi CLAUDIA BOSOI care aminteam mai sus. Şi acestea sunt în România, pe baza unor criterii stabilite doar unele dintre activităţile organizate de minister, unul dintre acestea fiind obli- sau coordonate la nivel naţional de către gaţia de a fi parcurs un curs de formare în Aprecieri Ministerul Educaţiei. ţară. Pregătirea grupurilor se face de către – Care au fost primele reacţii ale ele- inspectorul de specialitate din minister, în la CIR Cristian vilor de gimnaziu şi liceu şi cum a evoluat colaborare cu un reprezentant trimis de În perioada 1-5 septembrie a.c., interesul lor în sfera istoriei evreieşti? Institutul Yad Vashem. am organizat la CIR Be-Yahad, Cristi- – Reacţia elevilor privind studierea – Care ar fi motivaţia profesorilor de la Iocneam şi Ţfat. Bunicii, Abraham şi an, Şcoala de toamnă intitulată Biblia Holocaustului a fost pozitivă şi surprinză- istorie de a aprofunda împreună cu elevii Ebraică: traducere şi interpretare (http:// Frieda Ghiltman, Meli şi Lorin Lavian, toare atât pentru profesori, cât şi pentru cunoaşterea Holocaustului, în condiţii de au fost oaspeţi de onoare ai copiilor infoub.unibuc.ro/index.php/stiri/4309- minister, având în vedere că introduce- performanţă ştiinţifică? scoala-de-toamna-biblia-ebraica-tradu- Adriana şi Henry Lavian, educaţi în rea în programele şcolare din România – În primul rând, profesorii au motivaţii spirit iudaic din România. Copacul cere-si-interpretare). a acestui eveniment tragic a debutat, speciale de a aprofunda acest aspect Vă scriu aceste rânduri pentru a bătrân lăstăreşte. (I.D.) practic, la începutul anilor 2000. Dovezi în condiţii de performanţă ştiinţifică. vă mulţumi pentru sprijinul acordat şi în acest sens sunt atât faptul că elevii Categoric că studierea şi cunoaşterea pentru colaborarea de excepţie în or- ganizarea acestui eveniment important pentru proiectul de traducere desfăşurat Cel mai bun an pentru CIR Borsec în cadrul Facultăţii de Limbi şi Literaturi În ultimii doi ani, CIR Borsec a deve- gându-se două camere (patru locuri) şi din Cluj să le urmeze exemplul. Străine a Universităţii din Bucureşti. nit obiectiv turistic şi de instruire pentru trei băi. Au fost zugrăvite toate celelalte În ceea ce priveşte tabăra de la Ora- Ne-au impresionat în mod deosebit foarte mulţi membri ai comunităţilor din camere şi holul principal şi s-a instalat dea, ea a fost foarte bine organizată. calităţile de manager şi organizator ale toată ţara. Numărul lor este în perma- un sistem de alarmă cu monitorizare în Scopul principal a fost recreerea prin domnului Emil Rosner şi abilităţile de nentă creştere, astfel că în acest an vila biroul administraţiei (dispoziţia şefului drumeţii, excursii pe jos sau cu micro- administrare şi coordonare ale doamnei a fost ocupată sută la sută în lunile iulie, serviciului de securitate al F.C.E.R., Ivan buzul aparţinând CIR Borsec, de obicei Mihaela Bâcleşanu. Entuziasmul, gene- august şi începutul lui septembrie. Sunt Truţer). De asemenea, în sala de mese la Durău, dar în program au fost incluse rozitatea şi profesionalismul dumnealor mai multe explicaţii pentru acest lucru. În s-au montat jaluzele verticale şi s-au şi gimnastica de dimineaţă, îndrumată au făcut ca Şcoala de toamnă să fie un primul rând, o serie de măsuri de moder- achiziţionat ustensile noi de bucătărie. de profesoara de educaţie fizică (fost succes. nizare, iniţiate de ing. Emil Rosner, şeful Este în perspectivă refacerea instalaţiei membru al lotului naţional de gimnasti- Nu în ultimul rând, doresc să men- Oficiului CIR, care se numără printre electrice, ceea ce va permite dotarea că), Suzana Bodor, precum şi prelegeri ţionez contribuţia aparte a domnului fanii Borsecului. Există un grup de turişti camerelor cu televizoare plate de perete interactive despre diverse teme (politică Alecsandru Brucher, care i-a iniţiat şi din această categorie, ai cărui membri şi cu veioze, acestea fiind cerinţe mai externă, cu accent pe Israel şi Orientul călăuzit pe participanţi, cu pricepere se întâlnesc acolo an de an, încântaţi vechi ale tuturor celor cazaţi. Vila fiind Mijlociu), prezentări de cărţi, conferinţe şi căldură, în trăirea, cunoaşterea şi de frumuseţile oferite de staţiune iar, veche, ar fi necesare şi alte modernizări, pe teme ştiinţifice şi medicale, acestea înţelegerea tradiţiei iudaice. începând de anul viitor, vor beneficia şi cea mai urgentă fiind refacerea exteri- din urmă incluzând şi plantele medici- Prezenţa Sinagogii face ca întregul de serviciile noului centru de tratament orului vilei, a faţadei, a acoperişului, a nale. complex să se reconfigureze ferm ca balnear. Printre lucrările realizate la vila trotuarelor, dar toate acestea depind de Şi la urmă, dar nu în ultimul rând, spaţiu al trăirii şi instruirii în acord cu nr.1, cea de sus: s-a reparat balconul fondurile disponibile. trebuie amintită echipa administratorului respectul pentru valorile tradiţionale. camerei nr. 9, s-a montat o copertină Cea de-a doua explicaţie este ini- Sorin Pop, a cărei amabilitate este un Am apreciat deopotrivă condiţiile la camera nr.1, s-au reparat şapa şi ţiativa a două comunităţi din ţară de a magnet care atrage turiştii, care pleacă oferite la CIR Be-Yahad, dotarea ca- parchetul din camera nr. 9 şi s-au dat în organiza tabere. Astfel, pentru al doilea de aici cu satisfacţie în suflet. merelor, curăţenia, calitatea mâncării şi folosinţă încă două camere – una single, an, Cornelia Rosenzweig, responsabila Una peste alta, Borsecul a devenit a servirii, îngrijirea şi aspectul spaţiilor cu baia recondiţionată, şi cealaltă de „generaţiei de aur” din comunitatea un punct de atracţie pentru cei dornici deschise. două persoane, dotată cu o baie nouă. orădeană, a adus la Borsec turişti din să-şi petreacă vacanţa în miros de brad Vom face şi o solicitare oficială de a Ambele camere au fost dotate cu mobiler Oradea, Cluj, Deva, Timişoara, Bucureşti şi pe drumuri de munte. Cu puţin efort, organiza şi cea de-a doua ediţie a Şcolii şi saltele noi. S-a recondiţionat şi baia – pentru două serii. În septembrie urma CIR Borsec va deveni o concurentă se- de toamnă, anul viitor, la CIR Be-Yahad, personalului. să se organizeze de către comunitatea rioasă a celorlalte două CIR-uri, Cristian Cristian. In acest mod, grila de cazare a fost din Iaşi (Martha Eşanu) o altă tabără şi şi Eforie. Director de Departament, mărită de la 22 la 26 de locuri, câşti- este posibil ca anul viitor şi comunitatea EVA GALAMBOS prof. dr. MADEEA AXINCIUC REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 478-479 (1278-1279) - 1 - 30 septembrie 2016 7

– Legat de întrebarea anterioară dar şi pentru „Mi-ar plăcea să construiesc Dr. Daniel Rosner ca cititorii R.E. să vă cu- noască, povestiţi-ne câte ceva despre viaţa şi pro- ceva de care să fiu mândru” şi studenţii lui – laureaţi iectele dv. Interviu cu Gabi Aşman, absolvent First Class Degree – Proiectul cel mai im- la Computer Science, Oxford ai unui mare premiu portant pe care îl coor- donez în ultimii doi ani Sunt la Şcoala „Lauder”, să fac un edificator:tutorials – seminarii ajutătoare este Innovation Labs – un reportaj de Tu Bişvat. La serbare, unii cu un profesor la unul sau doi studenţi. al Companiei Microsoft program de mentorat şi elevi - actori, alţii - suporteri. „Liber?”, Erau de mare folos, fiindcă îţi dădeau Dr. Daniel Rosner, absolvent al Facultăţii de Auto- pre-accelerare pentru ti- mă întreabă un băieţel, arătând înspre şansa să primeşti explicaţii detaliate la matică şi Calculatoare, este şef de lucrări (lector) la nere echipe de start-up ce scaunul de lângă mine. Încuviinţez. întrebările tale. Universitatea Politehnică din Bucureşti. Un pasionat au la bază inovaţii tehno- „Cum te cheamă?”. „Gabi Aşman”. „În ce – În „viaţa civilă”, simţiţi comunicare de inovaţii, el este în acelaşi timp îndrumătorul unor logice. Este un proiect de clasă eşti?”. „A VIII-a”. Timpul şi-a făcut între adulţi şi tineri? tineri care doresc să obţină performanţe. Şi, aşa anvergură naţională, care meseria. Probabil că acum, la deschide- – Depinde de gradul de interacţiune cum reiese din acest interviu, echipa condusă de dr. în 2016 a atras 90 de tine- rea de an şcolar 2016 - 2017, numele între cele două segmente de vârstă. Majo- Daniel Rosner câştigă premiu după premiu. re echipe participante din îi va fi citat printre mândriile şcolii, cum ritatea adulţilor realizează că înţelegerea patru centre universitare se obişnuieşte, fiindcă Gabi a terminat stilului de viaţă al tinerilor este inevitabilă (Bucureşti, Cluj, Sibiu şi Computer Science la Oxford, cu First în crearea comunicării. Timişoara) şi 100 de men- Class Degree. Curând se va muta de la – Vă gândiţi la dependenţa tot mai tori de top din industria şi campusul universitar la Londra. Va intra mare faţă de tehnologie? mediul antreprenorial IT. în viaţă şi în muncă „cu toate pânzele – Nu am în vedere imaginea-standard Innovation Labs este un sus”. N-are sentimentul singularităţii. a tânărului cu ochii în smartphone. În program realizat împreună „Rezultatele şi abilităţile căpătate în liceu multe privinţe, viaţa nu e foarte diferită de cu parteneri din industrie mi-au permis să intru într-un mediu unde ce era cu câteva decenii în urmă: spălatul precum Orange şi Carre- eram înconjurat de tineri care, la rândul hainelor, mijloacele de transport etc. Nici four şi cu sprijinul Funda- lor, excelaseră până atunci. Rezultatele n-aş numi-o dependenţă de tehnologie, ţiei Româno-Americane. de la facultate îmi vor permite să-mi mai curând – dependenţă de informaţie: Echipa ENTy a trecut în încep cariera printre oameni la fel de cât mai actuală, mai rapidă. Şi nici aceas- – Aţi obţinut, împreună cu studenţii pe Innovation Labs printr-un capabili şi de bine pregătiţi”. Nu visează. tă dependenţă nu e chiar nouă. Avem care-i îndrumaţi, un premiu al Companiei program intens de mentorat timp de trei E conştient că are încă mult de muncit de-a face doar c-o exacerbare, fiindcă MICROSOFT. Cum se numeşte acest luni, la finalul căruia au câştigat premiul „pentru a deveni mai bun în ceea ce face”, există, azi, o disponibilitate fără precedent premiu şi ce semnificaţie are? Best Product în cadrul finalei naţionale, preschimbându-şi acumulările în calitate. a informaţiei, la îndemâna oricui, despre – Echipa de studenţi al căror mentor Demo Day. Aceasta este o competiţie în O formulează cumpătat: „Mi-ar plăcea orice subiect. De fapt, aţi atins chiar do- sunt, ENTy, a obţinut două premii la faza care echipele şi-au prezentat prototipurile să găsesc modalitatea să folosesc cele meniul în care voi lucra. internaţională a concursului Microsoft finale în faţa juriului şi a unui public de învăţate pentru a construi ceva de care – Ce înseamnă să fii tânăr evreu ImagineCup, desfăşurată în iulie 2016, 500 de persoane – jurnalişti şi specialişti să fiu mândru”. european? la Seattle: în educaţie, tehnologie şi afaceri. În acest – O experienţă diferită în comunităţile Locul I la categoria Innovation, concur- an, Biblioteca Naţională a României a din Est faţă de cele din Vest. În Est au sul având trei categorii: Innovation, World susţinut Demo Day în calitate de gazdă. rămas puţini tineri. Majoritatea au făcut Leadership şi Gaming; Proiectul ENTy a pornit de la ideea dr. Alia înainte de ‘90. Şi, totuşi, ca studiu Marele premiu Imagine Cup World Mădălina Georgescu şi a fost dezvoltat ca de caz: în România, educaţia iudaică se Championship, adică locul I în competiţia hardware în cadrul unui alt proiect drag face intens. Personal, am avut norocul finală, în care au intrat câştigătorii locului mie, laboratorul InGeAr – un maker space să trăiesc viaţă evreiască în familie, dar I pentru fiecare dintre cele trei categorii. dedicat dezvoltării de produse ce îmbină anii petrecuţi la cor şi în taberele de vară Cele două premii reprezintă cele mai cunoştinţe interdisciplinare, construind de la CIR „Be Yahad” – Cristian mi-au prestigioase distincţii ce pot fi obţinute de împreună cu studenţii produse hardware completat-o, mi-au îmbogăţit-o. În comu- o echipă de studenţi la o competiţie de şi software complexe. nităţile din Vest, cu precădere în Franţa, profil, la nivel internaţional. – Foarte mulţi tineri care au calităţile tinerii şi adulţii evrei se confruntă cu Componenţii echipei ENTy au absolvit de care dispuneţi se află de-acum în stră- Familia Aşman: Iulian, Gabi (centru), Mirela pericolul de-a fi atacaţi pe stradă fiindcă în mai 2016 şi programul Innovation Labs, inătate. Ţinând cont că aţi obţinut acest sunt evrei. Antisemitismul tradiţional – nu câştigând premiul Best Product. Timp de premiu al Microsoft, bănuiesc că aţi primit – Primii dascăli? doar în Vest – s-a „modernizat”: avem trei luni, echipa a dezvoltat un produs şi nişte oferte. Cum se conturează viitorul – Bunica mea, care mi-a dezvoltat antiisraelism, terorism global. Teroriştii inovativ destinat facilitării diagnozelor pentru dv.? apetitul pentru matematică şi apoi infor- folosesc din plin sistemele informatice problemelor de echilibru, urmărind o – Eu cred în construirea şi dezvolta- matică învăţându-mă să joc şah. Părinţii actuale. Este mult mai greu să te lupţi cu simplificare radicală a consultaţiilor ORL rea unor proiecte şi comunităţi cu impact mei, care au cumpărat calculator când o ideologie când cei care o practică sunt şi, pe termen mai lung, o posibilă soluţie în România de aici şi acum. Ultimii ani m-am născut; lucru rar la vremea aceea. şi ei la un click distanţă de orice informaţie pentru monitorizarea posturii de zi cu zi. mi-au demonstrat că este posibil să fac Profesoara mea de informatică, de la doresc, acţionând asupra ţintelor celor Pentru mine şi pentru echipa ENTy, o diferenţă prin propriile mele eforturi, să Şcoala „Lauder”, Rica Pintilie, care mi-a mai facile: cei suferinzi de anxietăţile, cu care lucrez în cadrul Facultăţii de contribui la crearea unor produse şi so- stârnit interesul pentru ceea ce preda. frustrările existenţei moderne. Tot în Vest Automatică şi Calculatoare a Universităţii luţii noi ce îmbină educaţia, tehnologia şi Port recunoştinţă fiecăruia. Totul a concu- se face mai mult simţită criza migraţiei, Politehnica din Bucureşti, aceste premii antreprenoriatul. În 2017 vom extinde pro- rat ca să intru într-un „club” de informati- care potenţează pericolele pentru evreii reprezintă validarea unei infrastructuri iectul Innovation Labs în Iaşi, ajungând că, opţional, organizat de aceeaşi şcoală. din această parte a Europei. de suport şi de mentorat, construite de-a astfel în cinci centre universitare majore, – Cum aţi învăţat să învăţaţi? În România m-am născut, am crescut, lungul ultimilor cinci ani pentru a-i susţi- cu planuri şi mai mari pentru 2018. – Principalul combustibil este, cred, am fost educat. Mereu voi fi legat de ne pe tinerii pasionaţi de antreprenoriat În momentul de faţă, industria IT&C curiozitatea. Când citesc, încerc să înţe- locurile de unde am atâtea amintiri fru- tehnologic. Această infrastructură implică este unul dintre principalele motoare ale leg; când înţeleg, învăţ. moase. Israelul este ţara poporului meu. participarea unor mentori de vârf din in- economiei româneşti, în special dacă – Dificultăţi şi satisfacţii? Am simţit ceva special de prima dată când dustria IT şi din alte profesiuni, în cazul ne uităm la contribuţia substanţială, de – Ca la orice facultate, am avut materii l-am vizitat. ENTy fiind vorba despre implicarea dr. peste 5% din PIB, raportată la un număr dificile. Apăsau greu în sesiuni. Pe urmă – Şi moştenirea spirituală? Mădălina Georgescu, profesor în cadrul relativ mic de angajaţi. Cred că o creştere – dificultăţile financiare. Pentru veniturile – E moştenirea pe care am primit-o de Universităţii de Medicină şi Farmacie ”Ca- a produselor IT autohtone, în special în din România, viaţa în Anglia e scumpă, la părinţii mei, dragostea de cunoaştere; rol Davila”, precum şi numeroase resurse zona de hardware, ar avea în următorii ani deşi am fost sprijinit de facultate cu o bur- fără îndoială, o moştenire mult mai veche, şi proiecte aliniate spre creşterea unor un impact pozitiv major asupra societăţii să. Părinţii m-au ajutat enorm, lucru pen- transmisă din generaţie în generaţie, din abilităţi tehnice, sociale şi antreprenoriale româneşti şi asupra carierelor deschise tru care le sunt recunoscător. Satisfacţiile antichitate până azi, dacă ne gândim că în rândul studenţiilor. tinerilor. Personal, îmi doresc să contribui au fost mult mai numeroase: calitatea pentru un copil evreu învăţătura începe – Din cele citite despre dv., mi-am la acest viitor. cursurilor, a profesorilor, a colegilor. Ox- de la trei ani. Sper să continui s-o fructific dat seama că preocuparea principală, – Vă mulţumesc pentru interviu. ford îţi permite lucruri pe care puţine alte şi s-o transmit la rândul meu. poate şi datorită funcţiei pe care o aveţi EVA GALAMBOS facultăţi ţi le permit. Un exemplu, cred, IULIA DELEANU la Politehnică, vă leagă de tineri. Ce v-a determinat să alegeţi această direcţie de activitate şi nu altele, de pildă cercetarea? Victor Vescu de la Şcoala Lauder – olimpic la geografie – În primul rând, cred că rezultatele Victor Vescu, elev al Complexului începând din clasa a VII-a. Pregătirea hidrologie, religie şi spectaculoase se pot obţine doar cu o im- Educaţional Lauder-Reut, a obţinut o propriu-zisă, povesteşte el, se bazează civilizaţie, demografie plicare pe termen lung, construind gradual medalie de argint la cea de a II-a ediţie în primul rând pe cărţi scrise în limba şi geografie politică. un sistem şi o comunitate. Într-un astfel a Balcaniadei de Geografie, desfăşurată engleză despre care a aflat şi pe care Proba practică a pre- de sistem, energia, ideile, entuziasmul pe în această vară la Radalj, Serbia. Victor le-a împrumutat de la foşti olimpici inter- supus cartografierea care le pot aduce tinerii sunt esenţiale. şi-a descoperit din fragedă copilărie pa- naţionali. zonei centrale a oră- Legat de cercetare, o parte din pro- siunea pentru geografie, încă din clasa I, Balcaniada de Geografie era la cea şelului Mali Zvornik şi iectele pe care le îndrum implică soluţii când a început să citească cărţi despre de-a doua sa ediţie şi s-a desfăşurat în rezolvarea unor situ- ce necesită o abordare riguroasă, bazată geografie, desena steaguri şi hărţi ale Mali Zvornik, un mic oraş aflat pe malul aţii-problemă legate pe metodologii specifice de cercetare. statelor pe care le copia din enciclopedii. râului Drina, la graniţa dintre Serbia şi de dezvoltarea zonei. Având o formaţie de inginer, m-au atras A început să folosească „Google Earth, Bosnia. Au participat echipe din patru Testul multimedia ne- întotdeauna proiectele de cercetare încă de la vârsta de 7-8 ani. ţări: Serbia, Slovenia, Bosnia şi România cesită mai ales abilităţile de a recunoaşte aplicativă. Astfel, acest tip de proiecte, Victor este atras de partea practică şi competiţia a constat dintr-un test teo- locuri şi peisaje şi de a interpreta grafice unde pot contribui inclusiv cu soluţii, idei, a geografiei şi de faptul că aceasta se retic şi o probă practică. Testul teoretic şi hărţi, a precizat Victor. abordări ştiinţifice pentru explorarea de regăseşte atât de mult în lumea reală. scris a verificat cunoştinţele generale MAGDALENA PORUMBARU soluţii inovative, cred că mi se potrivesc Succesele lui le explică prin participarea de geografie din şase domenii: astrono- foarte bine şi le abordez cu mare plăcere. la toate competiţiile din ultimii patru ani, mie şi geografie istorică, climatologie, (Continuare în pag. 10) 8 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 478-479 (1278-1279) - 1 - 30 septembrie 2016 C o m u n i t A T i Tecuci Formaţia Bucharest Klezmer Band la Tecuci AD MEA Prezenţe evreieşti VEESRIM! la expoziţia Preşedinţi de comunităţi „Amprentele nãscuþi în luna timpului” octombrie În cadrul expoziţiei „Amprentele n Preşe- timpului” deschisă la Muzeul „Teodor dintele C.E. Cincu” din Tecuci, comunitatea evreias- Bacău, ing. că tecuceană a fost prezentă cu obiecte Izu , se care au aparţinut unor familii evreieşti în Butnaru remarcă prin anii interbelici: pendul, maşini de scris, hărnicie, per- cuvertură persană, învelitoare de catifea Henri Codenie sărbătorit la Tecuci severenţă, de- albastră, cu scriere ebraică, margini şi Cu ocazia împlinirii a 70 de ani, ar- cunoscut filantrop, care a făcut mai multe votament. În franjuri aurii, precum şi cu obiecte de tistul fotograf belgian Henri Codenie, donaţii, cea mai recentă, către Spitalul timpul manda- cult mozaic: sfeşnice din bronz, mezuza, care trăieşte de un deceniu la Tecuci, Municipal „Anton Cincu” din Tecuci: un tului său a fost tfilin, chipa, ţiţit, talit. Exponatele evreieşti a fost sărbătorit de către comunitatea costisitor defibrilator fabricat în SUA, inaugurat noul s-au bucurat de mult interes. O expoziţie evreiască din localitate, al cărei mem- cumpărat din Marea Britanie. sediu comu- de succes în demersul de reconstituire a bru este. Sărbătoritul a primit de la La aniversare au participat numeroşi nitar, unde au vechiului Tecuci. conducerea F.C.E.R. medalia „Prieten invitaţi ai sărbătoritului şi foarte mulţi loc evenimente culturale, sunt aniver- Corespondent al Comunităţii Evreieşti din România”, membri ai comunităţii evreilor din Tecuci, Silvian Horn, membru al Comitetului Di- comunitate ce-l are pe dl. Henri Codenie saţi seniorii, se organizează seudot IANCU AIZIC de sărbătorile evreieşti. În parteneriat preşedintele C.E. Tecuci rector al F.C.E.R., care i-a oferit lui Henri în funcţia de secretar. Codenie distincţia, a transmis felicitările În cuvântul său de deschidere, sub- cu CCD Bacău, se comemorează preşedintelui Federaţiei, dr. Aurel Vai- semnatul le-a mulţumit invitaţilor pentru anual Holocaustul în România. În Cluj ner. La festivitatea, care s-a desfăşurat prezenţa la acest eveniment, în special perspectivă: reinaugurarea Sina­gogii Formaţia într-un restaurant din localitate, au fost poetului Dionisie Duma, cu soţia, re- „Leibziger”, unde a oficiat gaonul de faţă conducerea şi membrii comunităţii dactorului Viorel Burlacu de la Radio-1- Bezalel Şafran, a Muzeului de Istorie clujeană evreieşti din Tecuci, prieteni ai sărbăto- România-Tecuci şi apropiatului prieten a Evreilor din Bacău. Griji perma- ritului şi Bukarest Klezmer Band care a al sărbătoritului, jurnalistul, scriitorul şi nente: asistenţă socială şi educaţie interpretat o serie de melodii evreieşti, dramaturgul Victor Cilincă, de la cotidianul iudaică. „Mazel Tov” dar şi de jazz şi blues. Printre interpreţi a „Viaţa liberă”. figurat şi micuţa Alesia Munteanu, mem- Totuşi, invitatul de onoare la această – la Târgu Mureş bră a comunităţii, o talentată interpretă de sărbătoare a fost apreciata formaţie „Bu- Tulcea La Palatul Culturii din Târgu Mureş muzică uşoară. karest Klezmer Band”, formaţie deţină- „Ziua a fost prezentată expoziţia de fotografii Artistul fotograf Henri Codenie, de toare a numeroase premii în ţară şi chiar ”Sinagogile din Europa centrală şi de est”. origine ucraineană, a fost expert la Mi- internaţionale. Europeană Expoziţia a fost organizată de Ministerul nisterul Culturii din Belgia. S-a mutat în ungar de Externe, Consulatul Ungariei zonă în urmă cu 10 ani şi colaborează la AIZIC IANCU de la Miercurea Ciuc şi Primăria Târgu ziarul gălăţean ”Viaţa liberă”. Este şi un preşedintele C.E. Tecuci a Culturii Mureş. La vernisaj a fost invitată formaţia de muzică klezmer ”Mazel Tov” din Cluj, Botoşani Iudaice” care a interpretat, cu mare succes, un In memoriam Elie Wiesel Aflată la a treia ediţie de la reinau- concert de cântece tradiţionale idiş şi În dimineaţa zilei de 7 august 2016, urmat relatări despre cumplitele experi- gurarea Templului Israelit local, „Ziua evreieşti. la Centrul Cultural Interetnic Botoşani enţe trăite în lagăr. Saul Rotaru a evocat Europeană a Culturii Iudaice” a fost mar- (C.C.I.) a fost comemorat un mare evreu, timpul petrecut în detenţie la Moghilev, cată în comunitatea tulceană printr-un Gherla laureat al Premiului Nobel pentru Pace, unde şi-a pierdut sora, răpusă de foame. program dens, deschis de preşedintele Zoltan Blum Elie Wiesel, originar din România, victimă În alocuţiunea sa de final, Gustav Comunităţii, prof. Solomon Faimblat, a atrocităţilor Holocaustului. Finkel a vorbit despre pericolul pe care îl care a vorbit despre semnificaţiile eve- împlineşte Într-o atmosferă emoţionantă, pre- reprezintă negarea Holocaustului, amin- nimentului sărbătorit în România, alături şedintele C.E. Botoşani, David Iosif, a tind de cazul prof. Iliescu, de aberaţiile de alte ţări europene, de mai bine de 15 urat bun-venit celor prezenţi, subliniind rostite de acesta în Aula Academiei, unde ani. Alocuţiuni la temă au fost rostite de 89 de ani că tragediile trecutului nu trebuie să se a susţinut un discurs în care punea sub prefectul judeţului, ec. Marin Bădiţă, şi Pe data de 10 octombrie 2016, sin- repete, iar tânăra generaţie are datoria semnul întrebării tragediile trecutului. O primarul municipiului, dr. ing. Constantin gurul supravieţuitor al Holocaustului din să cunoască adevărul istoric. asemenea exprimare este o primejdie Hogea. Ing. Berty Neumann a susţinut municipiul Gherla, Zoltan Blum, va împlini Ing. Gustav Finkel, consilier în ca- pentru pace, pentru drepturile omului. un interesant expozeu despre contribuţia 89 de ani. drul C.E. Botoşani, a reliefat puternica Prieten constant al comunităţii bo- evreilor tulceni la cultura României mo- Stimatul şi iubitul nostru prieten a su- personalitate a lui Elie Wiesel, precum toşănene, D. Butnaru a vorbit despre derne. Au fost vizitate Templul Israelit şi ferit în mai multe lagăre de concentrare, şi importanţa activităţii acestuia pe plan tragediile petrecute în familiile de evrei Muzeul de Istorie a Evreilor din Tulcea. printre care şi cel de la Auschwitz. social. A fost reamintit mesajul adresat cunoscute de el. Au fost expuse cărţi editate de Hasefer şi După eliberarea din lagăr, Zoltan Blum de Elie Wiesel membrilor Comisiei Inter- Amintirile, evocarea marelui dispărut colecţii ale revistei Realitatea Evreiască. s-a întors în Gherla, a întemeiat o familie naţionale pentru Studierea Holocaustului Elie Wiesel, alocuţiunile impresionante au Printre participanţi – reprezentanţi ai frumoasă şi se numără printre cei mai în România: “O naţiune sau o persoană dus la conturarea unei reuşite activităţi unor organizaţii locale ale minorităţilor iubiţi cetăţeni ai oraşului şi ai comunităţii poate găsi diverse modalităţi de a se culturale, menită să ne determine să ne naţionale, membri ai comunităţii şi pri- noastre. El a primit titlul de Cetăţean de confrunta cu propriul trecut, dar niciuna întoarcem, lucizi şi atenţi, spre trecutul eteni ai lor. Onoare al municipiului Gherla. pentru a-l ignora“ (noiembrie 2004). zbuciumat al poporului evreu. Corespondent MIŞU ROSEMBERG A fost prezentat un film de Talic Segal Prof. BEATRISA FINKEL SOLOMON FAIMBLAT preşedintele C.E. Dej despre viaţa şi opera lui Elie Wiesel. Au preşedintele C.E. Tulcea Teleportarea nu mai e un vis pentru inginerul orădean dr. Sandu Popescu La 1 iulie a.c., inginerul Sandu Popescu, profesor trează asupra unui domeniu mai puţin cunoscut din fizică al altei distincţii britani- universitar de fizică la Universitatea din Bristol (Marea – informaţia cuantică. El studiază, în cadrul mecanicii ce, Wolfson Merit Award Britanie), a primit cel mai prestigios premiu britanic şi unul cuantice, comportarea particulelor microscopice – atomi, (2012) şi al premiului dintre cele mai prestigioase din lume – medalia Dirac. molecule, particule subatomice – complet diferită de cea John Stewart Bell (2011), Este originar din Oradea. Mama inginerului, Clara a obiectelor mari, fapt demonstrat şi de Albert Einstein. cel mai important premiu Popescu, de 86 de ani, este o supravieţuitoare a Holo- Inginerul Popescu cercetează fenomenul de nelocali- internaţional pentru me- caustului şi membră a Comunităţii Evreilor din Oradea, tate, respectiv faptul, aparent incredibil, că atomii pot fi canica cuantică, acesta unde a colaborat ca voluntară timp de 28 de ani. Tatăl, în acelaşi timp în două locuri şi dacă unul dintre ei este pentru experimentul cu ing. Vasile Popescu, şi bunicii din partea mamei şi-au afectat, reacţionează şi celălalt, chiar dacă a fost sepa- teleportarea. dat seama de capacitatea copilului lor şi l-au încurajat rat de primul. Pare de domeniul romanelor sau filmelor Sandu Popescu nu să studieze. Astfel că, după terminarea liceului din Ora- ştiinţifico-fantastice, dar el a inventat şi a experimentat şi-a uitat rădăcinile. În dea, a absolvit Facultatea de Fizică a Universităţii din cu succes prima teleportare a unei particule. concedii vine la Oradea Bucureşti. Şi-a dat doctoratul în mecanica cuantică la Activitatea prodigioasă şi cu totul excepţională a in- să-şi viziteze mama şi Universitatea din Tel Aviv şi postdoctoratul la Bruxelles şi ginerului Sandu Popescu a fost recunoscută de lumea să-şi întâlnească prietenii. Întrebarea pe care şi-o pun în Statele Unite. Înainte de a fi profesor la Universitatea ştiinţifică. El este deţinătorul premiilor Adams (1997), al toţi cei familiarizaţi cu activitatea lui ştiinţifică este „Pe din Bristol, a fost conferenţiar la Cambridge. medaliei Clifford-Patterson a Academiei de Ştiinţe a Marii când premiul Nobel?” Îi dorim din tot sufletul să fie cât Preocuparea inginerului Sandu Popescu se concen- Britanii (2004), al Ambasadei Române din Londra (2010), mai curând. (E.G.) REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 478-479 (1278-1279) - 1 - 30 septembrie 2016 9 Mărturii Şcoala de vară „Evreii în sfera publică fot grafice a României moderne” (2-7 august 2016) Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România (CSIER) din cadrul Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România (F.C.E.R.) şi Centrul de Studii Israeliene (CIS) Dr. Avram Rosman, „Goldstein Goren” al Facultăţii de Ştiinţe Politice a Univer- sităţii din Bucureşti au organizat, în perioada 2-7 august prizonier în primul 2016, la Centrul de Instruire şi Recreere Be’Yahad din Cristian (Braşov), Şcoala de vară Evreii în sfera publică a României moderne. război mondial Este al doilea an în care Centrul pentru Studiul Istoriei Comemorările legate de primul război mondial Evreilor din România organizează o Şcoală de vară la aduc la lumină multe documente şi biografii, puţin Cristian, Braşov, cu scopul de a iniţia dezbateri pe mar- Copyright foto: Cristian Gache cercetate. Recent am primit la CSIER, în varianta ginea unor teme de larg interes privind istoria evreilor din scanată, de la nepotul său Dinu Jacques Leonida, România, aducând în dialog tineri cercetători şi specialişti cauza situaţiei politice din Turcia, profesorul nu a reuşit o fotografie din perioada prizonieratului în Austria în domeniu. să participe la Şcoala de vară. a unui doctor generalist din Bucureşti, dr. Avram La deschiderea Şcolii au luat cuvântul membri din Temele abordate au fost diverse, acoperind subiecte Rosman. conducerea F.C.E.R. şi Comunitatea Evreilor din Bucu- de cercetare de actualitate: reconfigurarea identităţii Acesta este autorul lucrăriiTratamentul chi- reşti (C.E.B.): Aurel Vainer (preşedinte F.C.E.R.), Paul evreieşti după Holocaust, violenţele antisemite anterioare rurgical al prolapsului uterin la femeile bătrâne, Schwartz (preşedinte C.E.B.), Robert Schorr (director Holocaustului, arta creatorilor evrei în timpul Holocaustului, teza pentru doctorat în medicină şi chirurgie. Pre- adjunct Departament Cultură, Artă & Media, F.C.E.R.), situaţia evreilor în Bucovina modernă, vânzarea evreilor zentată şi susţinută în ianuarie 1909, de Rosman precum şi organizatorii evenimentului: Adrian Cioflâncă, în perioada comunistă sau chiar construcţiile narative ale Avram, fost extern şi intern al Eforiei Spitalelor director CSIER, şi Felicia Waldman, Centrul pentru Studii Marelui Jaf din iulie 1959. Civile din Bucureşti, fost medic de plasă la Iaşi Israeliene „Goldstein-Goren” al Facultăţii de Ştiinţe Politice, Programul a căutat să combine prezentările lectorilor (Tip. H. Goldner), 1909. (23 x 15,5). 66[-68] p. Universitatea din Bucureşti. cu ateliere interactive. Daniel Dumitran, conferenţiar la cu il. (Facultatea de Medicină din Iaşi Nr. 320). Pe parcursul celor cinci zile au ţinut prelegeri nume Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, a vorbit Nu există multe informaţii despre persona- cunoscute în domeniul istoriei evreilor din România: Lya despre acţiunile de conservare a cimitirului evreiesc din litatea şi viaţa sa, care a decurs liniştită după Benjamin (cercetător, CSIER), Mihai Chioveanu (profesor, Alba Iulia, Cristian Gache, sculptor şi fotograf - despre întoarcerea acasă, pe strada Atelierului 22 (în Facultatea de Ştiinţe Politice, Universitatea din Bucureşti), fotografia istorică, şi Biatrice Cozmolici, artist indepen- zona Griviţei/ Gara de Nord), unde locuia şi avea Adrian Cioflâncă (CSIER/CNSAS), Barak Cohen (profesor, dent, a susţinut un atelier de teatru pe tema opresiunii. un cabinet de consultaţii. Familia mergea de Universitatea Bar-Ilan), Mihai Demetriade (cercetător, De asemenea, au avut loc o prezentare de carte (Ştefan sărbători la sinagoga Ieşua Tova (Amzei) şi mai CNSAS), Mădălin Hodor (expert, CNSAS), Victor Neu- Ionescu, Institutul de Cercetare al Universităţii din Bucu- des la sinagoga Poradim din Fundătura Poradim mann (profesor, Facultatea de Litere, Istorie şi Teologie, reşti, Jewish Resistance to “Romanianization” 1940-1944, (sinagogă demolată în 1964, care se găsea în Universitatea de Vest, Timişoara), Michael Shafir (profe- Palgrave Macmillan, 2015), precum şi două vizionări de zona Griviţei). Arareori a povestit Avram în familie sor, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca), Francisca filme: Souvenirs de Iasi, 2016, regia: Romulus Balazs, în amintiri din prizonierat, multe legate de umilinţe Solomon (lector, Facultatea de Litere, Universitatea „Al. I. prezenţa autorului, şi Charging the Rhino, 2007, regia: sau hrana improvizată. Cuza”, Iaşi), Tibori Szabó Zoltan (conferenţiar, Facultatea Simcha Jacobovici. Mai multe detalii despre soarta celor cca. de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării, Uni- Cursurile au fost audiate de un număr de 21 de doc- 25.000 de militari evrei care au participat la versitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca) şi Felicia Waldman toranzi şi tineri cercetători interesaţi în istoria şi cultura Războiul de Întregire se pot găsi în volumul de (conferenţiar, Facultatea de Litere, Universitatea din Bu- evreilor, dar şi în domenii conexe. Majoritatea participanţilor documente editat de Lya cureşti). În programul iniţial au fost pentru prima oară la Şcoala de vară şi, dată fiind Benjamin şi Dumitru Hîn- era inclusă şi prezentarea afilierea lor academică, sperăm la colaborări ulterioare cu, la editura Hasefer, în Din activităţile de cercetare ale profesorului Bülent Şenay şi cercetări în cadrul instituţiei noastre şi popularizarea 1996 (Evreii din România de la Universitatea Ulu- activităţii CSIER în cadrul unor instituţii similare. în Războiul de Reîntre- dag, Bursa, Turcia. Din ANDREEA TOMA gire a ţării, 1916 - 1919, cu prefaţă de Constantin Antip), unde în anexe birea limbii ţării era una dintre rigorile juridic şi legislativ aplicat evreilor. Con- există liste de evrei de- integrării în viaţa societăţii româneşti, ducătorul ziarului era Marcu Feldman, coraţi, răniţi, prizonieri sau Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România mai ales că numeroşi intelectuali de iar mai apoi Marcu Rosenfeld, directo- morţi, liste alcătuite pe baza cultură română se arătau revoltaţi rul şcolilor israelite din Iaşi şi profesor Monitorului Oficial. Presa a fost un instrument eficace faţă de limba idiş şi particularităţile ei de limba română. Colaboratori au fost Dincolo de mişcări de trupe, uniforme şi liste, pentru afirmarea individualităţii cultu- acustice. Astfel, spre sfârşitul secolului un grup de tineri publicişti educaţi în fotografia de faţă este o parte din corespondenţa rale a comunităţii evreieşti. al XIX-lea, limba română a devenit şcolile româneşti, printre care Elias privată cu familia, o continuare prin fotografia - La Iaşi au apărut, începând cu limba maternă a majorităţii evreilor, Schwarzfeld, care pe atunci era licean scrisoare a relaţiei cu copilul său rămas în Româ- 1855, 125 de ziare şi reviste evreieşti şi contribuia la gazetă cu schiţe lite- nia şi soţia sa. Este poate una dintre cele mai im- în limbile idiş, ebraică, română şi ger- rare şi traduceri din operele scriitorilor presionante şi sensibile mărturii a suferinţei de a mană. Rolul presei era de informare, evrei, Iosip Brociner (primul poet fi departe de abordând teme politice, ştiinţifice şi Începuturile evreu moldovean de limba română cei dragi şi a culturale etc, de reprezentare, evo- publicat încă de la 1869 cu versuri în atenţiei care când istoria şi funcţionarea comunită- revista Junimii - „Convorbiri Literare”) este acor- ţilor evreieşti, şi de afirmarea drepturi- presei care participa cu traduceri din Heine dată ţinutei lor civile şi politice ale evreilor români. şi unele studii polemice, şi fratele său pentru a le Presa de limba idiş şi-a făcut evreieşti Marcu Brociner. Medicul Karpel Lippe t r a n s m i t e apariţia în Principate mult mai devre- aducea contribuţii prin studiile sale pe un mesaj de me decât în alte părţi ale diasporei la Iaşi teme biblice, iar Goldenthal, student la asigurare. europene şi a avut o istorie bogată şi drept, publica studii juridice şi sociale. Din păca- longevivă. În ordine cronologică au O încercare nereuşită de publicis- te, în ciuda apărut la Iaşi următoarele publicaţii în însă idişul şi-a păstrat funcţia de limbă tică evreiască a fost „Ecoul Tinerimii” faptului că limba idiş sau bilingve (idiş şi română): de cultură, nu doar la noi, ci în toată (1885), ziar cu tendinţe asimiliste, care doctorul a „Korot Haitim” (1855), „Gazeta Ro- Europa de Est. pornise o campanie împotriva şcolilor documentat mâno-Evreiască” (1859), „Naie idişe Şi presa evreiască în limba română private evreieşti, susţinând în schimb în două caie- Ţaitung” (1881), „Der rumanişer isra- a cunoscut o dezvoltare remarcabilă teatrul şi literatura de limbă idiş. te zi după zi elit” (1882), „Der Folksfreund” (1883), în spaţiul cultural ieşean. După mode- La Iaşi a apărut şi prima revistă perioada de „Idişer Folksblat” (1886), „Der Idişe lul „Israelitului Român” bucureştean evreiască, „Revista Israelită” (1874), prizonierat, folksfreind” (1887), „Die Idişe post” (1857), în anul Unirii Principatelor, cu un profil cultural-literar, condusă de acestea s-au (1895), „Folksblat” (1895-1896), „Der 1859, apărea la Iaşi în română şi Elias Schwarzfeld. Revista era preo- pierdut după Wekker” (1896), „Hivas Sion” (1899) idiş „Gazeta Româno-Evreiască” a cupată de iudaism, ştiinţe, literatură, ce au fost şi altele. lui Marcu Feldman (Câmpeanu). Era subliniind caracterul ei nepolitic. Şi-a donate către „Korot Haitim” (Cronica Timpului), anul care marca simbolic tranziţia de încetat apariţia în preajma Războiului comunitate primul ziar idiş din lume, publicaţie la tradiţional la modern, de la izolare de Independenţă, însă urma să fie în anii 1990. bisăptămânală, a apărut la Iaşi şi şi conservare la deschidere şi schim- republicată peste zece ani la Bucu- Ar fi constituit o documentare preţioasă şi, după avea în vedere lansarea unei mişcări bare. Începea o nouă eră în presa reşti, cu acelaşi titlu, acelaşi format şi spusele familiei, chiar subiectul unui film. Tot ce de popularizare a ideii de emancipa- destinată exclusiv politicii şi culturii aceeaşi periodicitate bilunară. rămâne este această fotografie. re pe principii moderne printre evreii evreilor din România. Presa de orientare sionistă şi-a Viaţa familiei sale este şi un exemplu de moldoveni. În 1872 apărea la Iaşi „Vocea făcut apariţia în preajma organizării locuire şi disipare a cartierului evreiesc Griviţei. Idişul s-a impus ca limbă maternă, iar Apărătorului”, primul ziar polemic, de celui de-al treilea Congres mondial După o locuire îndelungată în strada Atelierului apoi ca limbă de cultură a rămas timp atitudine, a cărui deviză era „Libertate, sionist. „Răsăritul” era fondat în 1899 22 (care încă există), unde se naşte şi nepotul de secole principala limbă de comuni- Fraternitate, Patriotism”, completat pe de către Heinrich Rosenbaum, unul Dinu Jacques (1934), bunicul moare în anii 1940, care a evreilor din spaţiul românesc. parcursul apariţiei cu alte două devize: dintre adepţii devotaţi ai lui Herzl, care iar familia este puternic afectată de legile rasiale În epoca marilor schimbări ale moder- „Niciodată drepturi fără datorii – Nicio- mai târziu devenea preşedintele Fede- şi apoi de restricţiile comuniste de locuire, care nităţii pe filiera Luminilor, maskilimii dată datorii fără drepturi” şi „Aceleaşi raţiei Sioniste din România. Pe lângă impuneau chiriaşi în camerele libere. Urmaşii săi pledau în favoarea renunţării la limba drepturi pentru toţi – Aceleaşi datorii propaganda susţinută în favoarea stau aici până în anii 1970, când se mută tempo- idiş, considerată o limbă de ghetou, un pentru toţi”. Pe lângă caracterul său emigrării şi întemeierii coloniilor agri- rar pe Calea Călăraşilor şi apoi în cartierul Titan. jargon artificial şi vulgar. De aceea, în combativ, ziarul se axa în principal pe cole în Ereţ Israel, ziarul desfăşura şi ANCA TUDORANCEA programul de autoemancipare iniţiat o argumentaţie care să demonstreze MARIA MĂDĂLINA IRIMIA de intelectualii evrei din România, vor- necesitatea schimbării tratamentului (Continuare în pag. 23) 10 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 478-479 (1278-1279) - 1 - 30 septembrie 2016

Dr. Carmit Levy Prima zi de şcoală la Complexul ŞTIINŢA Educaţional ŞI VIAŢA „Lauder” Se pare că prima zi de şcoală a Prevenirea metastazelor, posibilă? fost aşteptată cu nerăbdare de elevii Într-o descoperire capitală pentru stu- piele. Dr. Carmit Levy, cercetător la De- Complexului Educaţional “Lauder-Reut” diul viitor, cercetătorii de la Universitatea partamentului de Genetică Moleculară şi din Bucureşti, care au fost prezenţi în Sinagogă antică din Tel Aviv şi cei de la Universitatea Biologie, afirmă că aflând modalitatea de număr foarte mare la festivitatea de din Heidelberg au descifrat mecanismul transmitere a cancerului spre alte organe, deschidere a noului an şcolar. Alături descoperită metastazic al celui mai agresiv melanom a identificat modalităţi de a opri acest de preşedintele Complexului „Lauder- dintre toate cancerele de piele. Oamenii transfer înainte de avansarea în stadiul Reut”, Tova Ben Nun-Cherbis, întreg de ştiinţă au descoperit că înainte de metastazic. După descoperirea acestui corpul profesoral le-a adresat un mesaj în Galileea răspândirea spre alte organe, tumora pro- mecanism, cercetătorii au început să de bun-venit şi succes. În calitate de Cercetătorii israelieni au anunţat re- duce vezicule mici care conţin molecule caute substanţe care ar putea interveni partener al instituţiei de învăţământ, cent descoperirea unei sinagogi în zona de microRNA. Acestea induc modificări şi bloca procesul încă din stadiile incipi- Federaţia Comunităţilor Evreieşti din vârfului Tel Reches, construcţia datând morfologice în dermă, cu scopul pregătirii ente. Ei au găsit două astfel de produse România a fost reprezentată de pre- din perioada de sfârşit a celui de-al Doilea pentru primirea şi transportarea celulelor chimice: SB202190, care inhibă livrarea şedintele C.E.B., ing. Paul Schwartz, Templu. Sinagoga avea o sală de mărimi canceroase. de vezicule din tumora melanomului spre de rabinul Rafael Shaffer şi de director impresionante, înaltă de nouă metri şi lată O altă realizare constă în descoperi- dermă, iar cealaltă, U0126, împiedică Silvian Horn. A fost prezentă ambasa- rea unor substanţe chimice care pot opri modificările morfologice în dermă chiar doarea Statului Israel în România, E.S. acest proces. Conform statisticilor, mela- şi după sosirea acestor vezicule. Ambele Tamas Samash. nomul provoacă moartea unei persoane substanţe au fost testate cu succes şi Tova Ben Nun-Cherbis le-a urat la fiecare 52 de minute, iar numărul de pot servi drept promiţătoare candidate la tuturor bun-venit şi succes în noul an cazuri diagnosticate a fost în creştere în statutul de viitoare medicamente. “Studiul şcolar. “Dragi părinţi, copii şi profesori, ultimele trei decenii. nostru reprezintă un pas important pe deschidem cu mândrie al 21-lea an de Un studiu recent efectuat la Univer- calea spre un remediu complet împotriva activitate cu rezultate frumoase. Vreau sitatea din Tel Aviv propune metode mortalităţii cancerului de piele”, a afirmat să vă spun că vom menţine aceeaşi noi şi eficiente pentru diagnosticarea dr. Carmit Levy. calitate a procesului educativ, ba chiar şi prevenirea acestui gen de cancer de o vom depăşi”. Ambasadoarea Statului Israel în România s-a declarat emoţionată de Ruinele unei ferme străvechi, prezenţa la un astfel de eveniment. de opt, având dispuse în de jur-împrejurul „Mă simt ca un copil în prima zi de pereţilor bănci. Excavatoarele au scos şcoală. Urez mult succes tuturor copi- la suprafaţă şi unul dintre cei doi stâlpi dezgropate în centrul Israelului ilor şi părinţilor”. Diplomatul a apreciat de susţinere ai acoperişului construcţiei. Autoritatea Israeliană pentru Antichi- losite pentru măcinarea cerealelor. Acest importanţa şi rolul profesorului de a Experţii, coordonaţi de dr. Motti Aviam, tăţi (IAA) a anunţat printr-un comunicat fapt sugerează că agricultura şi proce- transmite informaţii, dar şi de a forma de la Institutul de Arheologie Galileeană că o echipă de arheologi a descoperit în sarea cerealelor erau practici răspândite buni cetăţeni pentru societate. Kineret, sunt de părere că această des- centrul Israelului ruinele unor clădiri vechi în regiune, în urmă cu mai bine de două Rabinul Rafael Shaffer a amintit coperire este importantă nu numai pentru de 2.700 de ani. Se pare că ele reprezintă milenii. “Se pare că şi atunci carbohidraţii despre obiceiul de a sufla din şofar în că ea a fost făcută în perioada de doliu ruinele unei ferme cu numeroase camere erau foarte la modă”, a spus, în glumă, preajma Anului Nou Evreiesc, pentru „a de trei săptămâni care precedă postul de şi dependinţe, situate la marginea locali- arheologul israelian. Totodată, arheologii ne trezi din somnul raţiunii” şi le-a urat Tişa B’Av, care marchează distrugerea tăţii Rosh Ha’ayin, în centrul Israelului, la au identificat şi câteva prese de ulei din tuturor elevilor un an şcolar bun. primului şi celui de-al Doilea Templu, ci şi aproximativ 17 km de Tel Aviv. Clădirea piatră şi două monede de argint cu efigia Complexul Educaţional „Lauder- datorită relevanţei pentru populaţia creş- principală a fermei măsura aproximativ zeiţei Atena şi a unei bufniţe, simbol sacru Reut” a realizat performanţe deosebi- tină. Rămăşiţele acestei construcţii sacre 30 x 50 de metri şi era formată din 24 de al zeiţei, ce datează din secolul IV î.Hr. te, oferind elevilor săi o largă paletă dezvăluie, de asemenea, unele obiceiuri camere legate la o curte centrală. Zidurile În apropierea acestei gospodării, arhe- educaţională – profil teoretic real şi ale comunităţii evreieşti şi creionează o acestei case s-au conservat până la o ologii au găsit şi ruinele unei mânăstiri umanist, bacalaureat la limba ebraică, imagine despre momente de cotitură din înălţime de aproximativ 2 m, însă arheo- bizantine, veche de aproximativ 1500 de proiecte, parteneriate internaţionale şi istoria evreilor. logii cred că acestea ar fi fost şi mai înalte. ani. Noile descoperiri vin la un an de la nu numai. Promovabilitatea de 100% Dr. Aviam a declarat că au fost găsite Coordonatorul săpăturilor arheologice, descoperirea ruinelor altei ferme, datând la examenul de bacalaureat confirmă rămăşiţele unor obiecte care ar putea fi Amit Shadman, presupune că în curte din secolul VIII î.Hr., care avea 23 de ca- înaltele exigenţe şi profesionalismul cu siguranţă datate în primul secol î.e.n. se afla un depozit pentru grâne. Au fost mere şi o curte interioară în care se afla întregului corp profesoral. Astfel, cercetătorii consideră că bunurile descoperite şi câteva pietre de moară, fo- amplasat un siloz. DAN DEMETRIAD ar fi aparţinut unei comunităţi evreieşti din cauza lipsei de oase de porc sau a unor resturi de acest gen. O altă dovadă că în Victor Vescu zona vârfului Tel Reches a fost prezentă Meduzele şi fazele lunii o veche comunitate evreiască a fost exis- Cercetările oamenilor de ştiinţă israe- Mării Mediterane survin la mijlocul anului, tenţa a numeroase ustensile de piatră. lieni au scos la iveală faptul că prezenţa atunci când apa are o temperatură mai de la Şcoala “Astăzi nu există o cale de acces facilă masivă a meduzelor, coşmarul înotăto- ridicată. ‘’Suntem surprinşi de descope- către acest loc. Dar sper că, atunci când rilor, este mai frecventă cu câteva zile rirea noastră’’, a declarat cercetătorul Lauder – olimpic lucrarea va fi finalizată, locul va constitui înainte de luna plină şi în timpul acesteia. Avi Algazi. ‘’Ştiam că luna are o mare o atracţie turistică pentru evrei şi creştini Ei afirmă că au descoperit că 94% din in- influenţă asupra multor lucruri, dar nu deopotrivă”, a conchis arheologul. vaziile meduzelor din apropierea plajelor aveam până acum date statistice cu pri- la geografie vire la legătura dintre meduze şi lună’’, a (Urmare din pag. 9) Echipa Ro- adăugat el. mâniei a fost Savanţii israelieni demonstrează Studiul a fost condus de Israel Electric formată din patru persoane. Bunele Corporation, alături de Universitatea din rezultate (toţi au luat medalii) s-au da- Haifa. Meduzele din Marea Mediterană torat strânsei colaborări dintre compo- teoria lui Stephen Hawking reprezintă o ameninţare pentru centralele nenţi la proba practică, unde s-a lucrat Atunci când eminentul fizician britanic ţat J. Steinhauer, câştigător al Premiului electrice, care folosesc apa mării pentru în echipă. A fost şi singura echipă cu un Stephen Hawking a emis, în urmă cu 42 Krill pentru Fizică în 2008. răcire. Oamenii de ştiinţă au studiat punctaj foarte bun, ocupând locul întâi. de ani, teoria „găurilor negre”, nici o tehno- Motivat încă din tinereţe de curiozitate perioadele în care acestea erau cel mai ”Privind în urmă, de departe cele logie existentă nu a fost suficient de avan- în ceea ce priveşte legile fizicii, prof. Ste- afectate de meduze şi au corelat datele mai tensionate momente le-am trăit nu sată pentru a o dovedi. Acum, profesorul inhauer spune ca dovezile în favoarea cu fazele lunii şi cu temperatura apei. în cele şapte zile în care s-a desfăşurat israelian Jeff Steinhauer poate afirma în existenţei radiaţiilor cuantice Hawking ne Concluzia cu privire la recentele invazii Balcaniada, ci cu două luni înaintea mod categoric că observaţiile fizicianului aduc cu un pas înainte în înţelegerea le- a fost că 94% dintre ele s-au produs la acesteia, în ziua când am susţinut pro- britanic reprezintă un fenomen real. gilor fizice ale universului. El a explicat că mijlocul anului, când apa este mai caldă ba de baraj şi la ceremonia de premiere În cadrul unui articol publicat în revis- aceste cercetări aduc un element impor- şi în preajma perioadelor cu lună plină. a Olimpiadei Naţionale de Geografie de ta „Nature Physics”, el abordează tema tant în discuţia despre paradoxul informa- Temperatura pe placul meduzelor este la Sibiu, la finalul căreia s-au anunţat radiaţiei lansate de Hawking. “Observăm ţiei – şi anume ideea că informaţiile care situată între 28,2 şi 30 de grade Celsius, numele celor calificaţi, printre care a o distribuţie termică a radiaţiei Hawking, se încadrează într-o gaură neagră sunt au conchis oamenii de ştiinţă. Deşi a fost şi el, a povestit Victor. El a mulţumit stimulată de fluctuaţiile cuantice ale vidu- distruse sau pierdute – precum şi asupra subliniat că acest studiu se aplică doar în primul rând celor două profesoare de lui, care provin de la un model analog de teoriei care stă la baza ideii existenţei la nivel local, prof. Avi Algazi speră ‘’ca geografie,Roxana Diaconu şi Ruxandra gaură neagră”, a declarat J. Steinhauer, unor găuri negre. Aceste cele mai recente rezultatele să poată fi confirmate şi în alte Cristescu, care l-au pregătit şi tuturor şeful Laboratorului de Fizică Atomică de studii ale prof. Steinhauer susţin existenţa părţi ale lumii’’. celor care l-au susţinut, profesori, la Institutul Technion din Haifa. Acest lucru „radiaţiilor Hawking” şi apariţia spontană familie, prieteni. Dorinţa lui cea mai confirmă predicţia lui Hawking cu privire la a „perechilor Hawking” la marginea unei mare este să reuşească să participe la ”termodinamica găurilor neagre”, a anun- găuri negre. Pagină coordonată de DAN DRUŢĂ Olimpiada Internaţională de Geografie. REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 478-479 (1278-1279) - 1 - 30 septembrie 2016 11

Să îi cunoaştem pe marii oameni ai literaturii evreieşti Norman Manea a câştigat premiul F.I.L. Juriul Festivalului Internaţional al Cărţii (F.I.L.) din Poetul Ibn Gvirol Guadalajara (Mexic) i-a decernat lui Norman Ma- Shlomo Ibn Gvirol s-a născut în Spa- ind cartea “Des- nea prestigiosul premiu al celei de-a 26-a ediţii nia, la Malaga, în 1022 şi a fost unul dintre pre izvorul vieţii”. a festivalului. acesta devenind astfel primul cei mai mari poeţi evrei ai Evului mediu. Aceasta a fost scriitor român care a obţinut distincţia acor- De mic copil, le-a piedut pe mama şi tradusă în latină, dată scriitorilor de limbi romanice, anunţă pe sora sa, rămânând cu tatăl său, cu devenind o carte ziarul spaniol “El País”, citat de Agerpres. care a plecat ulterior la Saragosa. Tatăl de căpătâi timp “Manea este autorul unei opere vaste, său i-a dat o educaţie deosebită, astfel de sute de ani. care nu poate fi definită prin genuri literare că la vârsta de doar 10 ani micuţul Ibn Dar nimeni nu mai tradiţionale (...) În faţa dezastrelor istoriei Gvirol scria deja minunate versuri în limba ştia cine a scris-o şi a exilului la care suntem martori, Manea ebraică. La 15 ani a ajuns un mare învăţat căci numele său îşi pune întrebări cu spirit pătrunzător şi în Tanah şi un mare poet.Ceea ce până fusese transfor- ironie despre cum ne putem defini într-o la el nu a existat. mat în Avicebron lume a jocurilor de oglinzi”, a fost motivaţia Tatăl său muncea din greu, motiv şi se spunea că juriului F.I.L. pentru care a şi murit. Astfel, Shlomo a ar fi aparţinut unui Scriitorul român de etnie evreiască Norman rămas complet singur,fără familie şi fără mahomedan, care Manea (născut în Bucovina, 1936) a fost marto- prieteni apropiaţi. Dar în Saragosa trăia s-a botezat creş- rul unei mari părţi a nefericirilor secolului al XX-lea, un mare astronom, Icutial ben Iţhac, care tin. De abia acum victimă a dictaturilor fascistă şi comunistă: a fost deportat s-a împrietenit cu Shlomo, ajutându-l şi o sută şi ceva de la vârsta de cinci ani într-o tabără de concentrare pentru evrei în timpul celui de-al financiar. Această prietenie nu a ţinut ani, un învăţat doilea război mondial şi a suferit în dictatura comunistă, din cauza căreia a fost mult, întrucât astronomul susţinea că nu evreu din Franţa, forţat să plece în exil pe când avea 50 de ani. După căderea regimului Ceauşescu, este adevărat ce se spunea despre crezul Monk, a descoperit că vestitul Avicebron revenirea în ţară i-a provocat o puternică decepţie. oamenilor în stele şi mersul lor sideral. A nu este altul decât Shlomo Ibn Gvirol. Autor de romane şi eseuri, “Întoarcerea huliganului” este considerat capodopera fost condamnat la moarte, iar Shlomo a Dar el a încetat să mai scrie despre lui Norman Manea şi unul dintre marile romane ale exilului şi ale reconstrucţiei unei rămas din nou singur. suferinţele sale în favoarea unor versuri vieţi. “Mă consider unul dintre ultimii scriitori ai Europei Centrale. Descoperirea Însă lumea îl urmărea şi se minuna, de laudă adresate lui Dumnezeu, versuri identităţii este doar începutul unui proces lung. Sunt român născut într-o familie de invidiindu-i talentul şi vastele sale cunoş- despre poporul său şi soarta sa grea, evrei, am scris în limba română, o limbă care este adevărata mea patrie. Eu sunt tinţe. Numele său ca poet răsuna peste dar plină de speranţă. Unele versuri au un european care trăieşte în America. Este foarte complicat”, a afirmat romancierul, tot, atât printre evrei, cât şi printre arabi, fost introduse şi în cărţile de rugăciune, aflat în exil în New York. “Este un premiu care pune cultura românească pe hartă, iar el nu avea decât 16-17 ani. La19 ani cum este frumoasa poemă transpusă şi dar reprezintă mai presus de toate un premiu al latinităţii. De multe ori e uitat faptul a scris o gramatică în ebraică şi a început în muzică „Adon Olam” (Stăpân al lumii): că limba română este o limbă latină, deşi aflată în Europa de Est”, a afirmat scriitorul să scrie lucrări ştiinţifice şi de filozofie şi Stăpân al lumii, / Regele meu / Eşti unic octogenar, a cărui aniversare a fost recent sărbătorită la Bucureşti. în arabă. El devenise cunoscut până în în lume / Ai fost şi vei fi / Fără început şi Deşi este un scriitor român de valoare mondială, scrierile sale au avut un im- Irak şi Egipt, având mulţi prieteni dar şi fără sfârşit / Eşti stindardul meu / Şi cupa pact mai mare în Spania, Franţa sau SUA, decât în România. Târgul Internaţional mulţi duşmani, care nu puteau suporta fericirii mele. de Carte de la Guadalajara este cel mai important eveniment editorial din spaţiul renumele său. Shlomo Ibn Gvirol era un om foarte ibero-american şi, tototdată, un festival cultural extraordinar. Înfiinţat acum 30 de În Spania acelor vremi trăia un evreu bolnav. Nu se ştie exact când a murit, dar ani de către Universitatea din Guadalajara, Mexic, este un festival dedicat profe- învăţat, poet şi om foarte bogat, Shmuel se pare că era încă foarte tânăr, astfel că sioniştilor din domeniu, la care publicul este binevenit, ceea ce îl diferenţiază de Hanavi, care l-a ajutat şi l-a adus la Va- despre moartea sa circulă următoarea alte târguri majore din lume. lencia, unde a avut posibilitatea să se legendă. B.M.M. adâncească în opera sa filozofică, scri- Se spune că un poet arab nu putea suporta faptul că, oriunde se afla, auzea mereu cum erau lăudate poeziile lui Ibn Gvirol dar nimeni nu punea o bază pe Despre Alexandru Şafran şi lumină la Academia Română scrierile sale. Fiind invidios, a hotărât că amândoi nu pot trăi în acelaşi loc şi că (Urmare din pag. 5) profesorului de Şafran este ales şef-rabin şi senator, de azi. „Aici dr. Alexandru Şafran are o trebuie să-l omoare. Poetul arab l-a invitat la Universitatea puncta contextul socio-politic preşedin- contribuţie specială”. la el. Ajungând Ibn Gvirol acolo, poetul din Montpellier (Franţa), care şi-a lansat tele F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, deputat, Şef-rabinul Şafran „a jucat un rol arab a sărit asupra sa şi l-a ucis şi, ca să cu acest prilej recenta carte „Alexandru evidenţiindu-i lupta pentru apărarea exemplar în supravieţuirea unei jumătăţi nu se afle, l-a îngropat sub un smochin. Şafran şi evreii din România în timpul evreilor români în anii prigoanei, dusă cu a populaţiei evreieşti din România după Toată lumea se întreba unde a dispărut instaurării comunismului” (Editura Uni- înţelepciunea rabinului şi erudiţia savan- Şoah”, a afirmat profesorul Carol Iancu. şi cu timpul a fost uitat, bănuindu-se că versităţii Al. I. Cuza, Iaşi). tului. În Parlament „avea să se înfrunte După 23 august 1944, a acuzat în discur- ar fi plecat în vreo ţară îndepărtată. Dar Preşedintele F.C.E.R., dr. Aurel Vai- cu personalităţi, unele – nu cu gânduri suri rostite la Cluj şi la Iaşi nepăsarea faţă când sosi primăvara, smochinul a înflorit ner, şi prof. univ. dr. Avinoam Şafran au foarte bune despre evrei”, observa, cu de deportarea evreilor a concetăţenilor foarte frumos, iar vara a dat un rod mai conferit preşedintelui Academiei, acad. ironie, vorbitorul. Şi totuşi, Iorga îi sem- lor neevrei. A încurajat Aliaua înainte de dulce decât al oricărui alt smochin, iar Ionel Valentin Vlad, Medalia „Dr. Alexan- nala înzestrările oratorice. Au fost reme- proclamarea independenţei Israelului, lumea venea să guste din acel rod. Ca- dru Şafran”. În public – lideri ai F.C.E.R., morate intervenţiile la Patriarhul Nicodim, activând într-un cenaclu – desfiinţat de liful în persoană a venit să guste acele C.E.B., BBR, ACPCCI, AERVH, Fundaţiei Mitropoliţii Bălan, Tit Simedrea; sprijinul P.C.R. – din care făceau parte persona- minunate smochine. Mirându-se de ce „Caritatea”, lideri ai cultului mozaic şi ai Reginei-Mamă Elena; ajutorul Nunţiului lităţi ale epocii. S-a împotrivit dictaturii erau mai dulci decât altele, a poruncit să bisericii romano-catolice, parlamentari, Papal Cassulo; exilul, în urma refuzului care se instaura în ţară. A apărat cauza se sape la rădăcina pomului, poate se va diplomaţi. A fost prezentă E.S. Tamar de a semna petiţia sovieticilor, în care se României la Convenţia de Pace de la descoperi secretul. Dar cum s-au apucat Samash, ambasadorul Israelului în Ro- cerea condamnarea la moarte a lui Iuliu Paris (1946) şi în SUA. să sape, poetul arab a căzut în genunchi mânia. Moderatorul simpozionului a fost Maniu. După plecarea în exil, a denunţat anti- în faţa califului şi i-a spus: prof. univ. dr. Jean Ashkenazy. Sinuoase au fost relaţiile religie – semitismul în Vest. A apărat dreptul la mo- – Eu l-am ucis pe marele poet evreu şi „La origini, natura şi Tora se identifică ştiinţă, de la Inchiziţia arzându-l pe rug zaism al orfanilor din Holocaust, pe care l-am înmormântat sub acest pom. într-un punct: lumina”, a relaţionat ştiinţa pe Giordano Bruno, fiindcă susţinea că familii creştine doreau să-i convertească. Auzind aceasta, califul l-a condamnat şi religia acad. Ionel Valentin Vlad, după Pământul se învârte în jurul Soarelui, A fost solidar cu „refuznicii” din U.R.S.S. la moarte, iar pomul a rămas ca un mo- un succint istoric al luminii materiale, la armonia actuală, a arătat prof. univ. A deschis o nouă epocă în relaţiile dintre nument peste mormântul lui Ibn Gvirol. care „se naşte ca particulă, se propagă dr. Jean Ashkenazy. Interesat de şti- iudaism şi catolicism . Unul dintre bulevardele centrale din ca undă electrică şi magnetică, moare inţă, doctorului Alexandru Şafran i s-a Onorând memoria şef-rabinului Şa- Tel Aviv poartă, în amintirea sa, numele ca foton”. „Înţeleptul Cabalei şi savantul revelat că „în interiorul atomului există fran, Academia Română a onorat comu- de Ibn Gvirol. actual au un scop comun: explorarea lu- un univers aproape identic cu universul nitatea noastră. Ing. minii”. „Printr-o explozie a singularităţii s-a care ne înconjoară, la fel ca şi în creierul SAUL LEIZER produs lumină”, fapt consemnat în Tora: uman”; „timpul nu e absolut, spaţiul nu e „Dumnezeu a zis: «Să se facă lumină!». absolut, energia nu se conservă, se con- Emoţionantă comemorare… Şi lumină se făcu”. „Dumnezeu a văzut sumă, materia – aşijderea”. „La originea (Urmare din pag. 5) mic. Trec ani. După ce revine în Bucureşti, orfanul de atunci se că lumina e bună”, apare elementul etic timpurilor este lumina. Nu există nimic în maturizează şi ne pune nouă, evreilor, la dispoziţie o lucrare al luminii spirituale. De unde – „morala lumea vie, materială, care să nu aibă şi o serioasă, fundamentală, privind suferinţele din Transnistria, construind în acelaşi ştiinţei”. parte spirituală. Lumina la care se referă timp un document, fundamentat statistic, referitor la populaţia evreiască din România. Renumit specialist în neuro-oftalmo- Alexandru Şafran este unitatea dintre cele După ce îşi încheie această lucrare, o transmite la Geneva, cu veneraţia şi respectul logie, prof. univ. dr. Avinoam Şafran s-a două aspecte”, a conchis domnia sa. cuvenit, Marelui Rabin dr. Alexandru Şafran. Primesc într-o zi un telefon în care acel referit la conexiunea imagine - ochi - cre- „Biblia relatează ce s-a întâmplat, coleg al meu, Marcu Rosen, destul de bolnav, inclusiv ca urmare a suferinţelor din ier, ilustrând-o printr-un tablou de Seurat. lumea rabinică încearcă să spună cum, Transnistria, îşi mărturiseşte fată de mine marea bucurie de a fi primit o scrisoare „Coerenţa între gândire şi acţiune”, tema Cabala – de ce”, a sintetizat problema lu- redactată cu multă blândeţe, acurateţe şi consideraţie, scrisă de mână, de la rabinul comunicării, domină cercetările cabalis- minii prof. univ. dr. Moshe Idel. „Gândirea Şafran. Este o dovadă şi o lecţie de consideraţie umană faţă de om, în general, fără tice şi implicările sociale ale tatălui său, cabalistică are multe moduri de a explica diferenţă de standard sau statut. consideră Avinoam Şafran. Nu puţine de ce, încercând o înglobare a ceea ce Când spunem simbol luminos, care îl reprezintă pentru noi, evreii din România, au fost intervenţiile dr. Alexandru Şafran e foarte vechi în ceea ce e foarte nou”. rabinul dr. Alexandru Şafran, ne referim la această imagine de ilustru savant, de rabin în anii Holocaustului la şefi ai bisericilor Dr. Alexandru Şafran „a aplicat metode înţelept, de om dătător de curaj şi de speranţă, din care nu putem să dăm la o parte ortodoxă şi catolică pentru alinarea su- cabalistice în studiul ştiinţei, mod prin care privirea sa omenească, caldă, care întotdeauna dădea puteri celor din jur, la bine şi la ferinţelor îndurate de comunitatea sa. Cabala este înţeleasă ca fiind mult mai mai puţin bine. O caracteristică în plus a fost aceea de orator înflăcărat, de excelent Ulterior, ca mare rabin al Genevei, a ini- actuală decât alte scrieri iudaice. Cabala vorbitor şi mânuitor al limbii române. ţiat – prin întâlnirea cu Papa Ioan Paul al devine un fel de prismă pentru a înţelege După zece ani de la trecerea în nefiinţă, îi putem spune: “Prin volumul dumnea- II-lea – dialogul constructiv între mozaism gândirea modernă”. „Secretul iudaismului voastră de memorii, intitulat Un tăciune smuls flăcărilor, ne-aţi lăsat un testament şi catolicism. nu constă în conţinut, ci în posibilitatea de strălucit. Iubite şi Mare Rabin, te-am iubit foarte mult, îţi ducem dorul şi îţi simţim lipsa!” În dramaticul an 1940, dr. Alexandru schimbare”, mulându-se mereu pe ziua Dumnezeu să-l aibă în pază pe dr. Alexandru Şafran z.l.! 12 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 478-479 (1278-1279) - 1 - 30 septembrie 2016 JCC ŞTIRI DESPRE ROMÂNIA Centrele Comunitare Evreieşti

de înscriere pot fi găsite atât în comunită- vor marca, la începutul lunii octombrie, zând activităţi educative, castel gonflabil, ţile evreieşti locale, cât şi pe site-ul www. împlinirea a nouă ani de existenţă a vată de zahăr şi, chiar dacă mai avem de JCC jcc.ro. Te invităm să te alaturi sutelor de Centrului Comunitar Evreiesc Bucureşti. spus, cred că am stârnit deja interesul evrei ce vor învăţa şi sărbători la Târgu Suita evenimentelor va include seara celor mici. Mureş. Programul detaliat poate fi obţinut aniversara de Şabat, vineri, 7 octombrie, De la ora 18:00 sunteţi aşteptaţi la Bucureşti de la sediile DASM şi JCC iar informaţii de la ora 18:30, alături de oaspeţi speciali. Marele Spectacol Aniversar, pe care de- Viitorul sunã bine suplimentare la telefon 0213202608. l Pe 9 octombrie, de la ora 11:00, vom ocamdată îl ţinem sub semnul surprizei. Toamna debutează cu un program l Un alt prilej de bucurie va fi, la în- avea duminica israeliană şi shuk în Blue Ţineţi aproape pentru a afla despre ce foarte plin de evenimente, la JCC Bu- ceput de octombrie, “Havdala in the city” Lagoon, dar şi aniversarea copiilor, inclu- este vorba. cureşti. – tradiţii evreieşti pentru noua l Înainte de toate, trebuie anunţată săptămână şi binecuvântări Mazal Tov, JCC Bucureºti! ediţia extraordinară, Bereshit 13, o ediţie pentru Noul An. Se întâmplă cu semnificaţie specială, Bar Miţva, în în cadrul unui eveniment în l Sfârşitul lunii va fi marcat de un eve- superbul oraş Târgu Mureş. Se întâmplă premieră ce se va desfăşura niment – in memoriam Medi Dinu – verni- în perioada 27-30 octombrie. în zona Universitate, mai pre- sajul expoziţiei comemorative, dezbateri, Anul acesta JDC sărbătoreşte 100 de cis în Parcul Colţei, la vioară, retrospectivă artistică, aspecte inedite din ani de prezenţă în România şi de colabo- sâmbătă, 1 octombrie, de la viaţa regretatei artiste dar şi un program rare strânsă şi fructuoasă cu Federaţia ora 19:40. Vă aşteptăm să muzical special. Alături vor fi invitaţi de Comunităţilor Evreieşti din România. Şi sărbătorim împreună trecerea marcă, ce vor evoca activitatea artistică din acest motiv, tema seminarului Bereshit în Noul An evreiesc, în cadrul a celei care a fost Medi Dinu. 13 va fiTikkun Olam. Cu siguranţă, acest unui spectacol excepţional, Evenimentul are loc duminică, 23 oc- eveniment major în viaţa evreiască din Ro- susţinut de Bucharest Klezmer tombrie, de la 11:00 la Centrul Comunitar mânia – Bar Miţva Bereshit – va strânge Band, Corul Hazamir şi Maia Evreiesc din str. Popa Soare, nr. 18. un mare număr de participanţi din întreaga Morgenstern. ţară. Detalii despre eveniment şi formular l Mai multe evenimente ADRIAN GUERON

ateliere de lucru manual, o excursie, dar nimerit pentru participanţi să se prezinte Încheierea taberei a fost un moment cel mai important, a oferit posibilitatea şi să se cunoască mai bine. nostalgic pentru toată lumea, dar în spe- JCC iniţierii de strânse şi, suntem siguri, du- Activităţile desfăşurate în cadrul cial pentru cei mici, aflaţi la vârsta la care rabile prietenii. taberei au fost diverse, copiii, împărţiţi totul pare posibil şi de aceea organizatorii În prima seară, organizatorii au pregă- în grupe, s-au distrat în compania ma- au pregătit cu minuţiozitate o emoţionan- IAŞI tit o petrecere de bun venit, cu berbec la drihim-ilor şi au avut ocazia să înveţe tă şi de neuitat ceremonie de Havdala, O excursie extraordinarã proţap şi plăcinte moldoveneşti, cu cânte- despre obiceiurile evreieşti de sărbători, urmată de o petrecere de rămas bun, cu În perioada 11-14 august, cu sprijinul ce şi dansuri, prilej cum nu se poate mai să deseneze, să cânte melodii tradiţionale un foc de tabără în jurul căruia s-au strâns Polinger Family Foundation (SUA), alături şi să înveţe dansuri israeliene. toţi participanţii, fiecare dintre aceştia tri- de JDC şi F.C.E.R., JCC Iaşi a organizat Excursia organizată în cadrul taberei miţând în văzduh câte un balon pe care Tabăra de familii cu copii, Mishpachot i-a încântat deopotrivă pe copii şi pe au scris câte o dorinţă. Le-o dorim grabnic Nord. părinţi. Au fost vizitate Sinagoga Meseri- îndeplinită! Desfăşurată sub titlul “Am ehad Lev aşilor din Târgu Neamţ, construită în anul Cu aproape 70 de participanţi, veniţi ehad”, tabăra a prilejuit micilor partici- 1857, prilej pentru copii să afle semnifi- din şase comunităţi evreieşti din Nordul panţi, cu vârste de la 11 luni până la 14 caţiile obiectelor religioase specifice iuda- Moldovei, tabăra a facilitat construcţia ani, alături de părinţii sau bunicii lor, petre- ismului, dar şi Cetatea Neamţului, Casa unei familii mari şi unite, care sigur nu cerea câtorva zile de atmosferă evreiască memorială „Ion Creangă” din Humuleşti, va uita prea curând atmosfera acestor autentică. Au fost organizate concursuri Codrii de Aramă şi Rezervaţia de zimbri frumoase zile petrecute împreună. pe teme evreieşti, Oneg Şabat, Havdala, şi faună carpatină „Dragoş Vodă” . SILVIAN SEGAL

Tinerii au participat ca madrihimi la La jumătatea lunii iulie, evreii din Ora- drie. Pe 27 august, în Festivalul Dilema tabăra Kaytanat Galil, de la Cristian (Bra- dea au primit cu bucurie vizita lui Israel Veche de la Alba Iulia a participat şi JCC şov), în perioada 16 - 21 august, unde Sharli Sabag, directorul JDC România. formaţia de muzică klezmer “Hakeshet şi-au îmbogăţit cunoştinţele în iudaism, Cu această ocazie s-a organizat o festi- Klezmer Band”, care s-a bucurat de un dar s-au şi distrat pe cinste. Adulţii au avut vitate de felicitare a absolvenţilor anului mare succes. ORADEA partea lor de distracţie în tabăra Mahane şcolar şi universitar şi, în special, a celor IUDITA GAVOR Varã pe cinste pentru Hermon de la Eforie Nord, respectiv în care au susţinut examenul de evaluare evreii orãdeni tabăra de la Borsec. naţională, respectiv bacalaureatul. Alături de “generaţia de aur”, tinerii Serile de teatru şi operă nu au lipsit nici În lunile iulie şi august, membrii Comu- şi părinţii lor au participat şi la câteva în luna august. Între alţii, la evenimente nităţii Evreilor din Oradea au participat la spectacole: la seara de operetă cu “Con- au fost prezenţi binecunoscuţii cântăreţi mai multe activităţi şi, în spiritul verii, au tesa Maritza”, dar şi la piese de teatru cu de operetă din Ungaria: Oszvald Marika fost în taberele organizate în centrele de artişti din Ungaria. Spectacolele au fost şi Peller Andras. recreere de la Cristian, Borsec şi Eforie organizate la teatrul de vară de la Cetatea Încheiem istorisirea activităţilor JCC Nord. din Oradea. Oradea cu un adevărat motiv de mân-

Tu Be’Av. Cu ajutorul Biancăi Todor şi al de cameră, oameni care lipsesc comuni- oagiu Băi, aceasta a fost prilej de reuniune Sarei Ruieneanu, rabinul, un foarte iscusit tăţii. Copiii, care între timp au crescut, au pentru 21 de familii din Timişoara. A fost JCC “scamator” al artei culinare, a pregătit bu- fost priviţi cu admiraţie şi candoare. A fost un record, după ce anul trecut la Monea- nătăţi, care se mănâncă în diverse regiuni o seară plăcută, plină de nostalgie, dar la sa au fost 16 familii. Cinci zile de program de pe „cizmă”. Tot domnia-sa a vorbit care s-a şi râs foarte mult. Imaginile au intens, dar şi de relaxare, în care aproape Timişoara despre frumoasa semnificaţie a acestei trezit amintiri şi sentimente iar cei prezenţi 40 de copii, plus părinţii şi bunicii lor s-au Secvenþe de vacanþã sărbători, care vine după una foarte gravă s-au simţit mai apropiaţi unii de ceilalţi, simţit excelent. Un asemenea eveniment Sărbătoarea evreiască a iubirii Tu şi tristă, cea de Tişa Be’Av. căci au avut ocazia să împărtăşească special a putut fi realizat cu sprijinulFun - Be’Av a fost celebrată în luna august, la În finalul vacanţei a venit invitaţia An- atâtea momente plăcute. daţiei Familiei Polinger, JDC şi F.C.E.R. JCC Timişoara, printr-un program special, dreei Dobra la o nouă ediţie a Bazarului Cât despre tabăra Mishpahot de la Ge- Enumerăm dintre activităţile considerate relaxant, plin de semnificaţii din Tora şi amintirilor. Dacă la ediţiile pre- cele mai reuşite de participanţi: concursul Talmud. Cel care a realizat întreg eveni- cedente participanţii au fost „Să ne construim comunitatea”, „Prinţi şi mentul a fost rabinul Zvika Kfir. rugaţi să aducă fotografii din prinţese la Castelui Corvinilor”, „Jewish După Seara Grecească, cele Ruseas- arhivele personale, de aceas- Bingo”. „Mahane Maccabiada”, „Shabat că, Sefardă, Armeană, Persană şi India- tă dată au fost proiectate Treasure Hunt”, „Tu Be’Av – Sărbătoarea nă, a venit timpul ca Sărbătoarea Iubirii fotografii de la programele din Iubirii”, „Petrecere pentru mari şi mici”. Şi să fie celebrată împreună cu o Seară ultimii ani. Cei prezenţi s-au în afară de acestea, o seară de Şabat, cu Italiană. Cunoscută drept patria atâtor putut regăsi în aceste imagini. cei peste 90 de participanţi, şi o Havdala poveşti de iubire, devenite legendare A fost un prilej, de asemenea, urmată de un show al talentelor au fost (Romeo şi Julieta), ţara aceasta plină trist... atât de mulţi dispăruţi, a momente greu de uitat. de pasiune şi-a împletit perfect stilul cu căror amintire este surprinsă LUCIANA FRIEDMANN JCC BUCUREŞTI Jcc IaŞi Jcc Oradea Jcc TimiŞoara Str. Popa Soare 18 Str. Elena Doamna 15 Str. Mihai Viteazu 4 Str. Gh. Lazăr 5 Telefon: 021.320.26.08 Telefon: 023.231.37.11 Telefon: 025.943.48.43 Telefon: 025.620.16.98 E-mail: [email protected] www.facebook.com/groups/ www.facebook.com/JccOra- Pagină coordonată de www.jcc.ro jcciasi deaEvenimente GEORGE GÎLEA REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 478-479 (1278-1279) - 1 - 30 septembrie 2016 13

Prezenþe evreieºti la ProEtnica 2016 În perioada 18-21 august a.c., la Sighişoara s-a desfăşurat ediţia a XIV-a a ProEtnica 2016, cel mai mare festival interetnic din Ro- mânia. Cu cei 600 de participanţi, festivalul a reunit reprezentanţi ai tuturor minorităţilor recunoscute din ţară. Pentru prima dată, evenimentul s-a desfăşurat sub înaltul patronaj al preşedintelui României, Klaus Iohannis. diversitatea religioasă, departe de a fi o Festivalul – prilej al dialogului problemă în spaţiul ţării noastre, sunt o interetnic ºi intercultural bogăţie, un tezaur şi am putea spune că încep să devină din ce în ce mai mult o Născută la iniţiativa unui cetăţean resursă. Dumneavoastră faceţi ca aceas- provenit din Germania, Volker Reuter, tă resursă să ajungă la cei care trebuie să îndrăgostit de Sighişoara, şi a lui Carol o cunoască şi să o valorizeze”. König, pe atunci director la Ministerul Irina Cajal, subsecretar de stat la Culturii, manifestarea a fost organizată Ministerul Culturii, a subliniat importanţa de Centrul Educaţional Interetnic pen- evenimentului pentru minorităţile din ţara tru Tineret Sighişoara, în parteneriat cu noastră. ”Acest festival este deja o tradiţie Consiliul Judeţean Mureş, şi de Instituţia valoroasă în peisajul românesc, constitu- Concert al klezmerilor din Bucureşti la Festivalul ProEtnica Prefectului Judeţului Mureş. Proiectul a ind un minunat exemplu de prezentare şi fost finanţat de Ministerul Culturii şi de cunoaştere a interelementelor culturale, Schorr, le-a ales pe cele care i s-au părut centre intercomunitare. ProEtnica, a sub- municipiul Sighişoara, precum şi de Con- de punere în valoare, de dezvoltare în cele mai valoroase şi tentante şi, ţinând liniat preşedintele F.C.E.R., este cea mai siliul Judeţean Mureş iar printre susţinători viitor a tradiţiilor populare ale artei şi cont de reacţiile publicului, nu a greşit. bună dovadă a colaborării minorităţilor, a au figurat Ambasada Republicii Federale vieţii spirituale ale tuturor cetăţenilor În prima seară, pe scena Festivalului a faptului că minorităţile dispun de un mare Germania la Bucureşti şi Departamentul care locuiesc pe teritoriul ţării noastre, evoluat, într-un concert de peste o oră, potenţial de cultură şi tradiţie. pentru Relaţii Interetnice. un adevărat dialog cultural interetnic”, a Bucharest Klezmer Band. Şi, ca să dăm Aledin Amet, secretar de stat la DRI, Volker Reiter, organizatorul festiva- spus vorbitoarea. numai un indiciu al succesului, tinerii din a făcut o scurtă istorie a minorităţii tătare lului şi directorul Centrului Educaţional Despre semnificaţia Festivalului au public, aflaţi în piaţă, au dansat aproape din România şi a strădaniilor ei de a-şi Interetnic pentru Tineret Sighişoara, a vorbit primarul Sighişoarei, Ovidiu Mălăn- tot timpul pe melodiile interpretate de redescoperi identitatea, istoria, cultura, subliniat în deschiderea Festivalului: crăvean, prefectul judeţului Mureş, Lucian solistele orchestrei: Carmen Hanna Ioviţu, tradiţiile. Religia a fost cea care a salvat “ProEtnica este cea mai mare manifes- Goga, şi Alexandru Cîmpeanu, vicepreşe- Arabela Neazi şi, ca o surpriză, violonista identitatea etnică a turcilor şi tătarilor. tare dedicată dialogului intercultural din dintele Consiliului Judeţean Mureş. formaţiei, Rodica Doija. Piaţa Centrală a Fără rezistenţa paşnică prin religie, ne-am Europa. România este un model pentru Carol König, în calitatea actuală de fost full la spectacolul unui grup de artişti fi pierdut etnia, a declarat vorbitorul. protecţia minorităţilor naţionale. (...) Prin membru onorific permanent al Festivalului de la TES, la fel şi la concertul corului Pornind de la importanţa culturii pentru întreaga sa paletă de acţiuni, ediţia a XIV- ProEtnica, a scos în evidenţă faptul că comunităţii braşovene. a menţine identitatea unei minorităţi, a ProEtnica va contribui la promovarea acest festival este un mijloc de punere în Tematica rolului minorităţilor naţiona- aceasta fiind vârful de lance al acţiunilor, interculturală şi la crearea păcii interetnice valoare a culturii minorităţilor naţionale le a fost dezbătută în cadrul unei mese prof. univ. Dragoş Zisopol a vorbit despre într-o societate pluralistă şi democrată”. Aceste idei, cu accent pe importanţa, rotunde intitulate ”Dialogul interetnic din manifestările organizate de minoritatea rolul şi locul minorităţilor naţionale în România contemporană”. Evenimentul a elenă în această direcţie. Mai pesimist, Dezbatere despre cărţile lui Cătălin Mihuleac România, au fost subliniate şi la con- fost moderat de dr. Aurel Vainer, deputat, Adrian Merka, subliniind cuceririle demo- ferinţa de presă de după deschiderea preşedintele F.C.E.R., şi s-a bucurat de cratice pentru minorităţi, a punctat şi unele Festivalului. prezenţa secretarului de stat al Departa- aspecte negative pentru slovaci şi cehi, Programul manifestării a cuprins 62 mentului pentru Relaţii Interetnice, Aledin şi anume emigrarea în masă, fie în Cehia de spectacole muzical-artistice desfăşu- Amet, fost deputat al minorităţii tătare, şi Slovacia, fie în Occident. Este vorba rate în aer liber în Piaţa Cetăţii, prelegeri, a prof. univ. Dragoş Zisopol, deputat al de un adevărat dezastru demografic, iar mese rotunde, workshop-uri, lansări de minorităţii elene, şi a lui Adrian Merka, întrebarea care se pune este ce se va cărţi, expoziţii şi filme documentare, cu deputat al minorităţii slovace şi cehe. întâmpla cu aceste minorităţi peste 25 de participarea a 20 de minorităţi naţiona- Preşedintele F.C.E.R. a pus problema ani, dacă mai ţinem cont şi de asimilare le. De asemenea, în oraşul vechi s-au manifestării şi dezvoltării identităţii naţio- prin căsătorii mixte. organizat 11 standuri meşteşugăreşti şi nale proprii, „fără a-i deranja pe ceilalţi”, Alte două manifestări interesante ale Consilierul prezidenţial Sergiu Nistor a de prezentare ale comunităţilor etnice, mijlocul cel mai propice fiind cunoaşterea F.C.E.R. au fost prezentarea de către înmânat organizatorilor, din partea şefului inclusiv standuri de cărţi. reciprocă. În acest context, el a vorbit scriitorul Cătălin Mihuleac a ultimelor statului român, diploma care atestă înaltul despre succesul unor iniţiative comune două romane ale lui cu tematică evreias- patronaj al preşedintelui României pentru ale minorităţilor, dând ca exemplu ultima că: ”America de peste pogrom” şi ”Ultima ProEtnica 2016. El a transmis şi un mesaj Comunitatea evreiascã – ediţie a proiectului ”Podurile Toleranţei”, la ţigară a lui Fondane”, precum şi masa în care se arată că preşedintele României cele mai multe programe care, în afara comunităţii evreilor, au par- rotundă ”Scriitori israelieni la Bookfest”, apreciază în cel mai înalt grad faptul că ticipat reprezentanţi ai comunităţilor tătară prezentare făcută de semnatara acestei ”dumneavoastră şi ProEtnica fructificaţi Ca în fiecare an, Departamentul şi romă. În viitor, a declarat vorbitorul, la pagini. Ambele manifestări au fost urmă- una dintre marile valori ale ţării noastre — Cultură, Artă şi Media al F.C.E.R. a pre- această manifestare vor fi atrase şi alte rite cu interes de către publicul prezent. diversitatea culturală, dialogul interetnic”. zentat un program bogat şi multilateral. minorităţi. El a făcut şi o scurtă trecere De menţionat succesul editurii ”Hasefer”, Preşedintele României a mai transmis că Dintre numeroasele posibilităţi, directo- în revistă a istoriei evreilor din teritoriile care a avut un stand de cărţi foarte căutat. ”diversitatea culturală, diversitatea etnică, rul adjunct al Departamentului, Robert româneşti, amintind iniţiativa creării unor Festivalul de film central-european de la Mediaş Aflat în cel de-al şaselea an de existenţă, MeCEFF unei ”perioade de trece- ”7+1”, Festivalul de film central-european de la Mediaş re” de la balcanism spre s-a impus deja în lumea cinematografică europeană prin Un nou elementele incipiente originalitate. Filme central şi est-europene pot fi vizionate premiu ale lumii occidentale. la diferitele manifestări cinematografice, dar Festivalul de Premiul pentru cea mai la Mediaş este singurul dedicat în exclusivitate acestei pentru bună interpretare a fost zone a continentului nostru. Este vorba de şapte ţări, ”Fiul lui obţinut de actorul po- nu întotdeauna aceleaşi, la care se mai adaugă o ţară lonez Janusz Gajus, invitată, simbolizată prin acel ”1” din titulatura festivalului. Saul” pentru rolul din filmul MeCEFF ”7+1” a fost iniţiat de regizorul Radu Gabrea, polonez ”Trupul”. Atât sprijinit de soţia lui, actriţa Victoria Cociaş, în calitate Marele premiu evoluţia personajului, cât de director al Festivalului, şi de o echipă deosebit de pentru cel mai şi desfăşurarea filmului dedicată iar faptul că s-a ajuns la cea de-a şasea ediţie bun film a fost sunt, la prima vedere, s-a datorat eforturilor acestui colectiv, sprijinit de mulţi decernat peliculei maghiare ”Fiul lui Saul”, regizor Nemes şocante, cu un deznodă- prieteni, printre care şi F.C.E.R. De altfel, la fiecare edi- László, câştigătoare a unui premiu la Cannes, a Globului mânt cu totul neaşteptat. ţie a Festivalului, în Sinagoga de la Mediaş se prezintă de Aur şi a Oscarului pentru cel mai bun film străin. Este Premiul pentru cea mai un ciclu de filme în limba idiş, de asemenea unicat în un film cutremurător despre aspecte mai puţin cunoscute bună imagine i-a fost peisajul cinematografic. Un juriu, format din critici de film ale ororilor de la Auschwitz, cu concluzia că suntem oa- acordat lui Mitja Licen, români şi invitaţi din alte ţări, stabileşte premiile şi nu o meni chiar şi în cele mai întunecate clipe ale disperării operator, scenarist şi producător sloven, pentru filmul dată s-a întâmplat ca filme laureate la Mediaş să obţină noastre. Premiul pentru regie i-a revenit lui Radu Jude ”Copacul” (Slovenia-Italia), o peliculă în care toate senti- premii la marile festivaluri din lume. (România), realizator al filmului ”Aferim!”, una dintre cele mentele sunt transmise prin imagini, cu dialoguri aproape În acest an, ţara invitată a fost Rusia, iar publicul mai interesan- inexistente. Operatorul reuşeşte să inducă o atmosferă a avut posibilitatea să vadă sau să revadă (în funcţie te creaţii ale apăsătoare, care sugerează perfect dramatismul acţiunii. de vârstă) marile creaţii ale cinematografiei sovietice cinematogra- Ca la fiecare ediţie, şi acum Radu Gabrea a reuşit să şi ruse, care nu au pierdut nimic din farmecul lor, chiar fiei româneşti, facă o selecţie riguroasă şi să prezinte filme, multe dintre dacă au fost realizate în urmă cu 50 de ani, de pildă dezvăluind un ele de excepţie, pe care publicul nu le poate vedea decât ”Zboară cocorii”. trecut puţin cu- aici. Este marele atu al acestui festival, care merită să Spre bucuria mea, deşi în cele trei zile au fost prezen- noscut al isto- fie continuat, menţinut în viaţă. tate zeci de filme, am reuşit să văd toate filmele premiate riei noastre şi (recunosc, două dintre ele le văzusem mai înainte). mentalităţi ale Pagină redactată de EVA GALAMBOS 14 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 478-479 (1278-1279) - 1 - 30 septembrie 2016 Organizaţii-pionier David Urs şi nevoia de a ieşi învingător Semnatara acestui articol a ale femeilor israelite abordat cele două teme ale cărţii, amintite la începutul articolului. Alexandru Marinescu, directorul Recent am avut şansa să în Banat editurii, a pus accentul pe două citesc o lucrare de istorie a evre- de râul Tisa. Cu ocazia vizitei împăratului aspecte importante întâlnite în ilor din spaţiul austro-ungar, excepţional Franz Iosef, acesta a poposit la ambele carte: descrierea „raiului comu- documentată, referitoare la societăţile bucătării pentru săraci, înfiinţate de feme- nist” şi compararea cu situaţia caritabile Hevra Kadisha şi Asociaţiile ile evreice pentru ajutorarea sinistraţilor, din Israel, precum şi valoarea Femeilor Evreice din Banat, scrisă de dr. şi a mulţumit personal doamnelor care cuvântului dat, mai importantă Lajos Kakucs, istoric. Am realizat, din nou, organizau aceste instituţii. decât orice document. S. Silber- că numai dacă ştii, pe lângă română, şi Trebuie precizat că nu întotdeauna a stein, prieten din copilărie al au- maghiară, germană, idiş, ebraică şi sâr- domnit o atmosferă paşnică în aceea ce torului, şi-a exprimat bucuria faţă bă, poţi înţelege contextul în care aceste îi priveşte pe evrei. De exemplu, în anul de apariţia şi a celui de-al doilea comunităţi au crescut şi au convieţuit. 1848, în timpul slujbei comune ţinute în David Urs (pseudonimul inginerului volum, în condiţiile în care a fost Plecat din 1985 din România, împre- Piaţa Prinţul Eugen, cortul evreilor a fost silvic şi memorialistului Adrian Ernster) iniţiatorul editării primului, recomandân- ună cu familia, istoricul, care a lucrat la atacat. Atacurile şi ameninţările au conti- a revenit din Israel ca să participe la du-l pe autor directorului editurii. muzeele din Satu Mare şi Timişoara, a nuat şi în zilele următoare. lansarea unui nou volum al memoriilor Prof. univ. Ştefan Cazimir, care a publicat recent lucrarea „De la Cantina Istoricul relatează şi despre probleme- sale, scris, ca să zicem aşa, ”la cererea” participat şi la lansarea primului volum, Săracilor la Căminul de Bătrâni şi ajuto- le pe care le-au avut asociaţiile de femei. cititorilor. Acei cititori am fost noi, publi- a arătat că titlul acestuia – ”Rădăcini rarea copiilor evrei din Viena, 170 de ani „După înăbuşirea revoluţiei de la 1848- cul prezent la lansarea primei sale cărţi, abandonate” – este impropriu deoarece din istoria activităţii Asociaţiilor Femeilor 1849, toate organizaţiile şi asociaţiile civi- ”Rădăcini abandonate”, o retrospectivă din volumul al doilea –”Timpul deşertului” Israelite din Timişoara”. Asociaţiile Fe- le, desigur şi cele ale Asociaţiei Femeilor a vieţii unui evreu crescut la Făgăraş şi – se vede că autorul nu şi-a abandonat meilor Israelite din cartierele Fabric şi Israelite din Cetate şi Cartierul Fabric, la Sibiu, care şi-a ales meseria de ingi- rădăcinile şi că, în pofida adaptării în noua Cetate din Timişoara se înfiinţau în anul au fost desfiinţate. Reînfiinţarea lor, cu ner silvic. Cartea se oprea în momentul ţară, România a rămas în sufletul lui, 1846. Ne aflăm în zorii unei emancipări, drepturi mai restrânse şi sub controlul se- emigrării în Israel şi, în ceea ce priveşte dovadă – frecventele vizite şi bucuria de care nu ajungea încă în ver al autorităţilor, devine noua patrie, am aflat doar că a lucrat şi a se afla în fosta patrie. Vorbitorul a ca- societate, în general, şi posibilă abia după apariţia acolo ca inginer silvic. Întrebarea noastră racterizat cartea prin realism, obiectivitate cu greu pătrundea şi în legii din 26 noiembrie firească a fost: ”Ce face un inginer silvic şi spirit critic nu numai faţă de ceea ce a societatea evreiască. 1852, mai târziu având o în clima israeliană, deloc propice pentru însemnat regimul comunist din România Ziarul „Temesvarer libertate mai mare, după păduri?”, ceea ce am aflat din cel de-al dar şi faţă de unele stări de fapt din Isra- Zeitung”, din anul 1923, intrarea în vigoare a legii doilea volum, ”Timpul deşertului”. A făcut el. Se vede din carte – a tras concluzia în articolul „75 jähriges XLIV, din anul 1868.” exact ce făcea şi în România. A avut prof. univ. Ştefan Cazimir – cât de multă Jubileum des Israelitis- Lucrarea se referă grijă de păduri, şi încă foarte bine, având atenţie a acordat David Urs preocupărilor chen Frauenvereins“- şi la crearea Spitalului experienţă şi conştientizând, pe lângă lui profesionale. relatează (cu întârziere) Evreiesc din Timişoara, la entuziasmul statului israelian pentru În cuvântul său, autorul a vorbit despre despre serbările legate înfiinţareaHevra Kadisha împădurirea ţării, şi greşelile care s-au sarcina dificilă a adaptării într-un mediu de aniversarea înfiinţă- şi la crearea din donaţii a făcut şi pe care a încercat să le îndrepte. ostil, dar care declanşează energii des- rii Asociaţiei Femeilor primului cămin de bătrâni Celălalt subiect, abordat în volum cu pre care până atunci nu ştiai că le po- Israelite din Cetate. Înfi- evreiesc din oraşul de multă emoţie, este lupta pentru integrare sezi. Pentru el aceasta a însemnat să-şi inţarea ambelor societăţi pe Bega. Toate acestea a unui emigrant, dificultăţile atât materi- perfecţioneze limba ebraică, să lucreze în anul 1846 a fost con- se întâmplă în secolul al ale, cât şi sufleteşti pe care trebuie să le uneori câte 20 de ore pe zi, sursa acestor firmată şi de lucrarea: XIX-lea şi simbolizează depăşească. Şi dacă despre primul as- eforturi fiind nevoia de a ieşi învingător. „Alt Temesvar im lezten un simţ civic profund şi pect putem spune că a fost un succes, cel Halbjahrhundert 1870- Dr. Lajos Kakucs responsabilitate faţă de de-al doilea nu a fost depăşit pe deplin, EVA GALAMBOS 1920“, editată de Josef semeni. Un capitol spe- dorul de ţară rămânând o componentă Geml în anul 1927. Pentru a întări sem- cial al lucrării este dedicat copiilor evrei, esenţială a vieţii lui din Israel. nificaţia acestor organizaţii, autorul mai refugiaţi din Viena în Banat, care au fost Toate aceste idei şi multe altele au Victor Rusu precizează că „organizaţii similare au fost ajutoraţi în anii din timpul şi de după pri- reieşit şi din luările de cuvânt ale celor înfiinţate la Debrecen în 1850, Oradea mul război mondial. care au fost primii cititori din România ai 1869 şi Pesta 1866”. Extrem de interesant pentru trăitorii în acestei cărţi, apărute de curând la editura – cinci ani În cuprinsul aceluiaşi studiu, dr. Lajos regiunea Banatului, dar cred că şi pentru Hasefer. Autorul şi cartea au fost prezen- Kakucs se referă la felul în care au luat cei din alte regiuni ale României, este sec- tate de Robert Schorr, director adjunct al de la despărţire fiinţă asociaţiile caritative ale altor culte ţiunea referitoare la înfiinţarea altor două Departamentului Cultură, Artă şi Media din zona Timişoarei, respectiv a Banatu- organizaţii evreieşti cu scopuri foarte spe- Citesc în “Jurnalul săptămânii” al F.C.E.R., care a profitat de ocazie ca anunţul doamnei Ruth Rusu, soţie, şi lui. „De subliniat este că prima Asociaţie a cifice. Dr. Lajos Kakucs scrie: „În ultimele să atragă atenţia asupra locului ”cel mai Femeilor Romano-Catolice din Timişoara decenii ale secolului al XIX-lea avem in- al Mariei Halperin, fiică, despre împli- potrivit” unde s-a desfăşurat evenimentul, nirea a cinci ani de la plecarea spre a fost organizată abia în anul 1867, sub formaţii despre înfiinţarea în anul 1883 a Biblioteca „Şafran” cu un fond de 30.000 conducerea doamnei Adele Schlager, cea Asociaţiei pentru sprijinirea căsătoriei fe- cele veşnice a scriitorului şi jurnalistului de cărţi, şi asupra preocupărilor culturale Victor Rusu, cândva redactor-şef la a femeilor evangelice în 1889 şi cea refor- telor sărace fără zestre (Leánykiházasító multilaterale ale F.C.E.R.. Eduard Kupfer- mată în anul 1900. Din anul 1895 existau Egylet). Filiala din Timişoara a asociaţiei “Revista Cultului Mozaic”, înainte de berg, secretar general al F.C.E.R., a scos plecarea în Israel şi înainte de Revo- în Elisabetin un Comitet de dame, român”. baronului Maurus Hirsch (1831-1891), în evidenţă faptul că în iudaism rabinii Istoricul aduce răspunsuri clare, docu- Jewish Colonisation Association, a fost luţie. Răsfoiesc “Realitatea evreiască” aveau şi câte o meserie şi în acest context şi remarc faptul că, în numărul din mentate în presa vremii, despre obiectul înfiinţată pentru sprijinirea colonizării în l-a frapat (şi pe el) ocupaţia de inginer de activitate al organizaţiilor timişorene Argentina, Brazilia, Mexic şi Canada a septembrie 2011, povestirea ”Iţic” din silvic a autorului. Pe de altă parte, merită rubrica rezervată lui Victor Rusu este de femei. Pe lângă activitatea caritabi- evreilor ameninţaţi de progromurile din de subliniat, a spus el, că iudaismul a lă obişnuită, ele au avut o contribuţie Rusia. Filiala din Timişoara a acestei semnată cu numele său în chenar promovat din cele mai vechi timpuri eco- negru. Cum trece timpul, cum trec specială la organizarea unor „bucătării asociaţi avea 700 de membri.” logia şi autorul intră în această categorie. pentru nevoiaşi” (nu doar evrei) în timpul Lecturarea, accesibilă pe Internet, a oamenii! Dar mulţi dintre evrei, pe lângă meserie, Nu l-am cunoscut personal, dar am foametei din 1864, care a urmat secetei studiului cred că este folositoare pentru au dat dovadă şi de o nelinişte spirituală din 1863. De asemenea, au participat oricine doreşte să descopere momente primit o scrisoare în care îmi mulţumea care i-a îndemnat să scrie, iar editura pentru o cronică la o carte de-a sa. la ajutorarea sinistraţilor din Seghedin, luminoase din istoria comunităţii evreieşti. Hasefer valorifică această stare a lor, atunci când localitatea a fost inundată LUCIANA FRIEDMANN Ciudat este că pe Wikipedia numele publicân­du-le creaţiile, a spus vorbitorul. acestui talentat om de litere lipseşte cu desăvărşire, fiind prezenţi mulţi alţii cu acelaşi nume. În numărul din octombrie Ce s-a întâmplat cu „Torţionarele lui Hitler”? 2011 al R.E., harnicul nostru prieten, „Sistemele care fac posibilă crima în Schücking, crată” prin care Hitler ar fi venit la putere: criticul Răzvan Voncu, scria: „Vocea masă nu funcţionează fără participarea studentă în „Hitler a fost numit de o cabală a clasei distinsei doamne Ruth Rusu îmi co- largă a societăţii”. Fraza, „incomodă”, drept, fiica dominante, politicieni care s-au gândit că munică telefonic din Israel o veste aparţine autoarei, Wendy Lower. Poate unui politi- s-ar putea folosi de impertinenţa tinereţii dureroasă. Scriitorul şi gazetarul Victor fi considerată rama subiectului cărţii, cian şi jur- pentru a zdrobi stânga şi a restaura con- Rusu, după o viaţă zbuciumată, în care ale cărei personaje reale sunt martore, nalist social servatorismul”. Deşi avea 43 de ani, în a străbătut Holocaustul şi patru dicta- complice, ucigaşe în lagăre naziste din d e m o c r a t , mentalitatea epocii era considerat „tânăr” turi, a plecat spre o lume mai bună”. Ucraina şi Polonia sub ocupaţie nazistă în infirmieră la pentru un politician. Avantajele „implicării” În continuare, este recenzată cartea cel de-al doilea război mondial: secretare, un azil militar pentru femei: posibilitatea „reabilitării” „Balada târgului evreiesc” (editura Ha- infirmiere, soţii ale ofiţerilor SS trimişi pe din Novgo- pentru cele având cazier; impunerea - mij- sefer, 2008, prefaţă de Leon Volovici). frontul de Est. Au fost „cel puţin, o jumă- rod Vol­însk, loc pentru a scăpa de muncă obligatorie. Victor Rusu se înscrie în pleiada tate de milion”. Sunt analizate: • îndoc- Ucraina. Dar, Ce s-a întâmplat cu ele după înfrângerea scriitorilor care au făcut cunoscut lumii trinarea ideologică, pentru care, a ucide şi aşchii de lui Hitler? Aparent, „denazificate”. La viaţa ştetl-ului, cu tristeţea şi umorul „duşmanii” Reich-ului era act de loialitate, decepţie – o presiunile „Ajutorului tăcut”, organizaţie născute în acest loc specific evreilor mod de afirmare, mijloc de a face carieră; m ă r t u r i s i - ilegală SS, eliberate din închisori, stinse din Diaspora est-europeană, astăzi dis- • rolul „fricii, supunerii, fanatismului, urii, r e d i n t r - o de bătrâneţe, cu flori şi regrete. părut. Era talentat dăruit istoriei evrei- socotelilor personale”; • factori subiectivi scrisoare a IULIA DELEANU lor, avea o cultură de largă cuprindere, de acţiune în „sistem”: ambiţie – cazul Anettei Schücking către mama ei: „Ce *Wendy Lower, „Torţionarele lui Hitler. Femei iar ca jurnalist era la fel de înzestrat. Erika Ohr, fiică de cioban care învaţă imens abator a devenit lumea!”. Şi încă germane pe câmpurile naziste ale morţii”, Editura Fie-i amintirea binecuvântată. carte şi e trimisă infirmieră la Spitalul din o aserţiune a cercetătoarei în contradicţie Meteor Press, Bucureşti, 2016. Traducerea în ro- BORIS MEHR Jitomir, Ucraina; „idealism” – cazul Anettei cu opinia generală despre „calea demo- mână – Eugen Damian REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 478-479 (1278-1279) - 1 - 30 septembrie 2016 15

Se înfiinţează un Muzeu al Holocaustului Lituania: şi Istoriei Evreilor din România 75 de ani Guvernul României a aprobat înfiinţarea unui Muzeu al Ho- România, membrii acestuia fiind numiţi de directorul general locaustului în România, noua structură urmând să funcţioneze al INSHR ”Elie Wiesel”, Alexandru Florian, cu acordul Şefului de la în cadrul Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului Cancelariei Prim-Ministrului. Institutul trece din coordonarea „Elie Wiesel”. secretarului general al Guvernului, în coordonarea prim-minis- masacrul Decizia survine după ce, în luna martie, preşedintele Klaus trului, prin Cancelaria Prim-Ministrului, şi i se suplimentează Iohannis declara, atât la Ierusalim, la Muzeul Yad Vashem, cât schema de personal cu 3 posturi, numărul maxim de posturi şi la Washington, la Muzeul Holocaustului, că „suntem foarte ale Institutului fiind de 21. evreilor hotărâţi în asumarea propriului trecut, a onorării memoriei victi- De asemenea, Institutul este condus de un director general, melor Holocaustului şi luptei împotriva manifestărilor antisemite funcţie asimilată din punctul de vedere al salarizării cu funcţia din Moletai şi xenofobe. (...) Vreau să fructificăm potenţialul extraordinar de secretar de stat, în condiţiile legii, numit şi eliberat din funcţie Sute de oameni au participat la 29 pe care ţara noastră îl are de a se profila ca un centru regional prin decizie a prim-ministrului. august a.c. la comemorarea a 75 de performant şi pregătit să combată orice formă de antisemitism, Pentru înfiinţarea Muzeului Holocaustului şi Istoriei Evreilor ani de la masacrarea a 2000 de evrei xenofobie, discriminare şi ură. (...) Sunt pe deplin hotărât din România se vor urmări organizarea unei reţele de comuni- din oraşul lituanian Moletai. Populaţia să sprijin înfiinţarea în România a unui muzeu al evreilor şi care cu instituţii de specialitate din ţară şi din străinătate pentru evreiască a fost asasinată de armata Holocaustului şi aici vorbesc despre o instituţie adevărată, documentarea necesară elaborării conceptului muzeal, dar şi de ocupaţie germană, dar şi de colabo- organizată la cele mai avansate standarde în materie, nu mă elaborarea tematicii expoziţionale, necesară pentru proiectul ratorii ei lituanieni. refer la o casă memorială sau la alte iniţiative lăudabile, dar curatorial. Pentru prima oară a participat şi foarte mici. În viitor, contez mult pe sprijinul conducerii Muzeului În Hotărârea Guvernului se mai stipulează adoptarea de preşedintele ţării, Dalia Grybauskaite. de la Washington pentru schimbul de experienţă şi expertiza măsuri pentru identificarea unui teren în Bucureşti, în vederea Ea a calificat Holocaustul drept o tra- relevantă pentru a duce la bun sfârşit iniţiativa românească”. amplasării viitoarei construcţii şi pregătirea documentaţiei gedie pentru întreaga ţară. ”Păstrarea În acest context, Guvernul a adoptat, pe 31 august, o Hotărâre necesare pentru organizarea concursului internaţional pentru memoriei celor ucişi este o obligaţie, care are în vedere coordonarea activităţilor din cadrul INSHR „Elie elaborarea proiectului arhitectural al Muzeului Holocaustului fără nici un fel de compromis, pentru Wiesel”, în vederea realizării ulterior, a unui Muzeu al Holoca- şi Istoriei Evreilor din România. Totodată, se are în vedere şi poporul lituanian în combaterea urii, ustului şi Istoriei Evreilor din România. De asemenea, se are în identificarea de parteneri interni şi internaţionali în vederea violenţei, indiferenţei şi discriminării şi vedere iniţierea acţiunilor cu caracter cultural, ştiinţific, educaţio- realizării proiectului muzeal, identificarea de artefacte, obiecte pentru respectarea şi protejarea celor nal şi legal pentru protejarea memoriei victimelor Holocaustului. şi material documentar specifice istoriei şi civilizaţiei evreilor care sunt alături de noi”, a declarat Actul normativ prevede înfiinţarea unui Comitet consul- din România, precum şi stabilirea listei de bunuri culturale care preşedintele, care a arătat că marcarea tativ pentru realizarea unui muzeu de istorie al evreilor din vor face parte din patrimoniul muzeului. (A.M.) acestui eveniment tragic demonstrează că Lituania a devenit ”mai deschisă şi mai tolerantă”. Peste 90 la sută din cei 240.000 de Jaf la Teatrul Evreiesc evrei din Lituania au fost ucişi în timpul Subiect de prime time: Teatrul Evre- celui de-al doilea război mondial. Par- iesc vandalizat. Pentru a doua oară în ticiparea unor unităţi locale la aceste ultimii doi ani, TES-ul ridică rating-ul acte criminale reprezintă o problemă telejurnalului nostru cel-de-toate-zilele. sensibilă în această ţară, membrii lor Întâi a fost vorba de viscolul care i-a fiind consideraţi de către o parte a popu- smuls acoperişul. Dar să ne amintim laţiei drept luptători împotriva ocupaţiei că nu o dată regretatul Hary Eliad le-a sovietice, relatează Associated Press. atras atenţia celor responsabili că teatrul, Potrivit unor participanţi la comemo- monument istoric, „se ţine într-un fir”. El rare, istoria Holocaustului din Lituania a spus, el a auzit. A murit cu oful ăsta. este încă o pagină dureroasă a istoriei Nu e singurul monument în suferinţă. dar – a declarat un student dintre partici- De câte ori n-am trecut pe lângă atâtea panţii la ceremonii - această manifestare altele din Capitală, din ţară?! Când a este cea mai bună dovadă a schimbări- venit manager, Maia Morgenstern ştia lor intervenite în societatea lituaniană. ce-o aşteaptă; era de-o viaţă-n teatru, că Înainte de ceremonia oficială, rude- pe scena lui a debutat. Ştia cât de nea- le victimelor din Moletai, comunitatea jutorată e clădirea, construită în ultimul evreiască din Lituania şi locuitorii ora- pătrar al veacului al XIX-lea, în faţa vremii şului au organizat un marş al memoriei. şi-a vremurilor. Nu s-a lăsat. Următorul „Reprezentanţii autorităţilor nu prea ne-au de către Primăria Municipiului Bucureşti ”Acest gest demonstrează că lituanienii spectacol s-a jucat în stradă, aplaudat deranjat”, adăuga cu ironie caustică în unei instituţii private”. se schimbă, renunţă la stereotipurile live şi pe micul ecran. Faţa fără zâmbet interviul acordat atunci R.E. Aşa a reu- Şi acum spargerea. Pagubă de aproxi- primitive, devin mai deschişi şi toleranţi, a poveştii şi-a spus cuvântul după ace- şit ca-n toamnă să deschidă stagiunea mativ 10 000 de euro. „Am fost anunţată susţin şi apără valorile umaniste, a de- ea: luni bune de promisiuni rămase, ca acasă. Ca, numai după câteva luni, la de agentul de pază”, spune Maia. „Am clarat Dalia Grybauskayte. mai toate promisiunile, în acelaşi stadiu. sfârşitul unei reprezentaţii, să anunţe c-a venit împreună cu toţi colegii care nu Întreaga săptămână au fost organi- Atunci a aplicat învăţătura străveche, de primit înştiinţare de la autorităţi: teatrul erau în concediu. Evident, am anunţat zate, în numeroase localităţi ale ţării, la Moişe Rabeinu citire, când, în faţă cu se-nchide pentru „reconsolidare”. poliţia”. După primele propoziţii enun- marşuri comemorative. (E.G.) Marea Roşie, în spate cu armata farao- Actorii, din nou în bejenie. Dar decoru- ţiative, izbucneşte revolta: „De doi ani nului şi-n mijloc poporul evreu, a ridicat rile, echipamentele tehnice? A trebuit să teatrul se află pe drumuri… Un provizorat, ochii la cer. „Ajută-te, ca să te ajut!”, i-a fie găsite „soluţii de avarie”, diverse spaţii răspunsuri aproximative, condiţii improprii răspuns Dumnezeu. de depozitare, deşi teatrul are o clădire de depozitare, de funcţionare, de existen- Yvonne Hasan Şi Maia s-a ajutat. După un an de pe- numită Extindere Teatrul Evreiesc, „cu ţă. Aşteptăm să-şi facă datoria cei care regrinări pe scenele altor teatre solidare menţiune clară de utilizare pentru TES”, trebuie să şi-o facă. Practic, noi nu avem a încetat cu TES, „din fonduri proprii, a cârpit aco- se specifică într-un comunicat de presă unde să existăm”. perişul şi a reparat instalaţiile electrice”. al teatrului. Dar clădirea „a fost atribuită În toamna asta se împlinesc 140 de din viaţă ani de teatru idiş născut în România, cu existenţă neîntreruptă. Toată suflarea Maia Morgenstern – succes la Berlin TES visa să facă aniversarea în teatrul la 10 august 2011 primită încă de la premieră”, a declarat reînnoit şi pregătea, după mai mulţi ani Yvonne Hasan s-a născut la 12 Ostermeier. La rândul său, Milo Rau a de întrerupere, Festivalul Internaţional ianuarie 1925, în Bucureşti. A absolvit apreciat că „premiera a fost excelentă de Teatru Idiş, deşi lucrările de restaurare Facultatea de Filozofie a Universităţii din iar Maia...foarte precisă şi, în acelaşi nici gând să se isprăvească. Şi-n aseme- Bucureşti, specialitatea estetică, istoria timp, plină de umor şi emoţie. Maia este nea condiţii precare, spectacolul „Idiş”, artei. Şi-a susţinut doctoratul la aceeaşi o adevărată profesionistă”. care urma să deschidă manifestarea, instituţie de învăţământ. A studiat cu M.H. Actriţa a făcut câteva aprecieri pe era aproape gata de avanpremieră. Cum Maxy şi, ulterior, cu Ciucurencu. A fost marginea piesei. ”La o primă vedere este scrie Psalmistul, ar glosa Tevie Lăptarul: membră fondatoare a Uniunii Artiştilor tema refugiaţilor, o temă care ne atinge „cei ce seamănă cu lacrimi, cu bucurie Plastici, profesor la Institutul de Arte Plas- La 8 septembrie a.c., la Teatrul Schau­ pe toţi, care stârneşte multe patimi, multe vor secera”. tice “Nicolae Grigorescu”, din Bucureşti, bühne din Berlin a avut loc premiera controverse, multe luări de poziţie, multe „Noi, în momentul de faţă, nu avem Catedra de istorie a artei. Este autoare spectacolului ”Empire”, al dramaturgului atitudini dintre cele mai antagonice, multe scenă, nu avem teatru, nu avem nimic, di- de cursuri, studii, articole de istoria artei. şi regizorului Milo Rau, cu participarea teme abordate de societate. Una spunem agnostichează Maia Morgenstern situaţia. A publicat la Editura Meridiane volumul actriţei Maia Morgenstern, directoarea în public, altele sunt sentimentele, resen- Şi, totuşi, ne continuăm activitatea cum „Paul Klee şi arta modernă”. A avut opt TES. Cu o distribuţie internaţională, piesa timentele, răbufnirile pe care le purtăm putem, în condiţii inumane. Am anunţat expoziţii personale şi a participat la nume- reprezintă ultima parte a unei trilogii şi cu noi, târâte de-a lungul vremii...Una autorităţile prin nenumărate memorii. roase expoziţii de grup. Sunt remarcabile abordează un subiect de stringentă actu- declarăm în societate sau pe reţelele de Exact asupra acestor lucruri atrăgeam intervenţiile sale în presa culturală despre alitate: povestea refugiaţilor rătăciţi într-o socializare şi altele sunt sentimentele atenţia: asupra condiţiei umilitoare, peri- diversele apariţii editoriale, aspecte ale „nouă Europă”. Atât regizorul Thomas care ne macină, cu care ne luptăm”, a culoase în care se află teatrul. Nici nu mai creaţiei, cu referiri la substratul psiholo- Ostermeier, cât şi autorul şi-au exprimat declarat Maia Morgenstern. aşteptăm practic un răspuns”. gic, la tradiţia românească şi europeană. aprecierea faţă de prestaţia artistei. ”Am Timp de patru zile spectacolele au „Rezistenţă!”, i-am urat. „Rezistăm”. A fost soţia poetului Petre Solomon fost foarte încântaţi că Maia Morgenstern, avut loc cu casa închisă. Următoarele Depunere de arme nu există în vocabu- (prieten cu Paul Celan), iar fiul lor este această excelentă actriţă a Europei, joacă reprezentaţii vor avea loc la Bydgoscz larul evreiesc. cunoscutul regizor de film Alexandru la noi, la teatru, în acest moment. Presta- (Polonia) şi Lausanne (Elveţia). (După o IULIA DELEANU Solomon. Zihrono livraha. ţia ei emoţionantă a fost extrem de bine informare trimisă de OANA NAE) BORIS MEHR 16 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 478-479 (1278-1279) - 1 - 30 septembrie 2016

lor deportate în Transnistria (o soră a de Mori, aproape de Haţeg”, şi-a început mamei şi întreaga familie a unei surori răspunsul doctorul Iubaş. „Tatăl meu Un virtual a lui taică-meu, ce locuise în orăşelul m-a învăţat că a crede în Dumnezeu Storojineţ – 13 oameni în total). Avea să înseamnă în primul rând a crede şi în se întoarcă dintre aceştia toţi – cum am bunătate. Interesul pentru medicină avea „Drept între scris cândva într-un articol cu reverberaţii să mă cuprindă ceva mai târziu, dar din autobiografice din revista Lettre Interna- timpurie adolescenţă m-am străduit să Popoare”: tionale (toamna 2012) – doar o singură trăiesc după povaţa lui taică-meu: să fiu persoană, nepoata tatălui meu: la 29 de un om bun, gata să sar în ajutorul altor ani, părul îi albise complet. oameni, ori de câte ori mi-ar sta în pu- doctorul Rememorările mele fac un nou salt în teri. M-a impresionat şi mesajul umanist timp: în decembrie 1973 are loc la Cluj al memorandistului Vasile Lucaciu, ale CORNELIU o consfătuire pe ţară a redactorilor de cărui prelegeri le-am ascultat nu o dată, literatură germană din edituri. Păstram tot la îndemnul părintelui meu”. S-a oprit din agenda lui taică-meu (mort în 1969) un pic, sorbind dintr-un pahar de ceai. Şi IUBAŞ adresa clujeană a doctorului Iubaş, reve- a adăugat: „În plus, ştii doar, draga mea, (1892 – 1986) nit acolo după înglobarea oraşului meu că l-am iubit mult pe tatăl matale. Din natal Cernăuţi în Republica Sovietică lumea lui de dincolo, el se uită acum la În numărul din ianuarie a.c., Realitatea Ucraina. Între cei doi prieteni – taică-meu noi; sufletul dumnealui ne este alături!” Evreiască a publicat un „portret” al meu, şi doctorul – a fiinţat o corespondenţă, Iarăşi, ciudat cât de limpezi îmi răsună semnat de Iulia Deleanu („Cum să fii începând din anul revenirii noastre în în minte, după mai bine de patru decenii, Überlebenskünstler şi Lebenskünstler”). România (1946) şi întreruptă doar de vorbele simple ale vârstnicului medic. Apărea un amănunt biografic important: trecerea în nefiinţă a tatei. Îmi îngădui să afirm (fără nici o intenţie ca salvator al familiei mele restrânse (pă- Într-o după-amiază geroasă mă în- de literaturizare) că în vremea noastră, rinţii mei şi cu mine) din ghetoul instituit de Crăciun împodobit, în jurul căruia stau drept spre locuinţa doctorului: sun şi mă atât de plină, vai, de ură şi cruzime, le la Cernăuţi de Ion Antonescu în toamna doctorul Iubaş, soţia lui şi copiii lor, două întâmpină chiar el, un septuagenar zâm- memorez ca pe un poem. 1941 era menţionat medicul greco-cato- fete şi doi băieţi, al doilea fiind mezinul bitor. „Eşti oare o fostă pacientă a mea?” * * * lic Corneliu Iubaş. Consilier municipal, cuplului. Suntem trataţi ca nişte oaspeţi sunt întrebată. Îmi amintesc exact ce-am Dr. Corneliu Iubaş s-a stins la 94 de acesta a reuşit să ne scoată din ghetou de onoare. Citesc în ochii părinţilor mei răspuns: „Sunt fata lui Spuhn”. Doctorul ani, la Cluj. În două anunţuri ale dece- (însoţiţi de un agent înarmat!) şi ne-a adus emoţie şi recunoştinţă. Copil ocrotit de m-a îmbrăţişat: „Doamne! A venit să mă sului – anunţuri pe care le voi păstra, la clinica lui (performantă în Obstetrică şi aceşti părinţi ce se străduiau constant ca vadă fata unui prieten iubit!” cât îmi va mai fi dat să trăiesc, apărute Ginecologie), unde avea să ne ascundă fetiţa lor să nu conştientizeze primejdia în Aveam să stăm de vorbă vreo trei în „România Liberă” şi în „Informaţia o vreme: până când admirabilul primar care trăiam permanent, nu le percepeam ore, de faţă fiind şi fiul mai mare al Bucureştiului” din 19 aprilie 1986 – fa- al oraşului, Traian Popovici, a izbutit să pe-atunci prea exact şi tristeţea, pe care doctorului, medic şi el şi numindu-se, la milia reunită îl defineşte pe dispărut ca obţină desfiinţarea ghetoului, la începutul azi o înţeleg cu amărăciune: ambii se rândul lui, Cornel Iubaş. Dialogul nostru „medic ginecolog-obstetrician, dascăl, anului 1942 (prin ianuarie sau februarie, întrebau ce se va fi întâmplând cu rudele a fost marcat de emoţia deopotrivă de tată, bunic şi străbunic.” Este numit şi cred). Nemaiputându-i obţine, măcar intensă a amândurora. „Cum de v-aţi „otata”, o variantă a austriaco-germanului post-mortem, titlul pe deplin meritat de asumat riscul salvării noastre din ghetou, „opapa”, o vorbă de alint pentru „bunic”. „Drept între Popoare”, n-am altfel cum să Botoşani La mulţi ani domnule doctor?” Doream, îmi dorisem A fost înmormântat în cavoul familiei din cinstesc memoria acestui om remarcabil mereu, să înţeleg cât mai bine motivaţia Haţeg, la 20 aprilie 1986. decât conturându-i, la rândul meu, un gestului într-adevăr riscant în vremea O viaţă plină s-a încheiat cu demni- portret. celor sărbătoriţi! durei domnii antonesciene. „Sunt fiul tate. Aveam, în 1941, 8 ani. Eram destul de În cocheta sală a C.C.I., într-o zi lumi- unui preot greco-catolic din satul Râul HERTA SPUHN mare ca să înţeleg instructajul strict pe noasă şi caldă de septembrie, aniversaţii care mi-l făcuseră tata şi mama: nimeni noştri au primit, emoţionaţi şi fericiţi, urări dintre pacientele internate n-avea voie să de bine şi prosperitate. afle motivul real al prezenţei noastre în cli- Preşedintele C.E. Botoşani, David O nouă premieră, un nou succes nică; destul de mare, de asemenea, ca să Iosif, a rostit un bun-venit călduros, iar ştiu că tăticul meu îi construise „unchiului ing. Finkel Gustav i-a felicitat pe sărbă- al Căminului “Rosen” doctor” casa în care ne ascundeam şi că toriţi. Este vorba despre David Niculina, „Locuinţa instabilă” – o istorie subiec- Mesajul transmis de spectacolul de atunci îi lega o prietenie strânsă. Goldenthal Ida, Elemberg Hari, Talpalariu tivă a locuirii – este un nou spectacol nostru: E ciudat cât de limpezi îmi sunt, după Eugen, Dermer Horel, Ghelber Hers şi scris şi interpretat de rezidenţii Căminu- Dar vedem departe-n zare 75 de ani, amintirile. Cursul rememorărilor Fichman Artur, care au mulţumit pentru lui “Rosen”. Al şaselea, în ultimii şapte O zi de mare sărbătoare îmi impune imaginea serii de 24 decem- căldura cu care au fost înconjuraţi. ani. De data aceasta, cu numeroase Fiecare s-aib-o casă brie: ajunul Crăciunului 1941. Mama, tata Delicioasa pizza, glumele şi zâmbete- scenete, monologuri, melodii în cor şi Cu multe bunătăţi pe masă şi cu mine suntem invitaţi în apartamentul le ne-au înveselit şi au făcut din ziua de solo, cu decoruri mereu schimbate, ******** particular al doctorului, aflat tot în clinică. început de toamnă o sărbătoare. cu reflectoare, cu jocuri de lumini, ce Fără ură şi rasism Lumânările colorate strălucesc în Pomul Prof. BEATRISA FINKEL mai… cu adevărat, un spectacol de Fără nici un fanatism teatru! Toată lumea să se-mpace Lume multă, sala Teatrului Macaz s-a Să fie pe tot globul ... pace! O nouă analiză a rădăcinilor iudaice dovedit neîncăpătoare, s-au pus scaune Spectatorii au aplaudat îndelung în plus printre rânduri şi tot a mai rămas eforturile rezidenţilor, apreciind veridi- lume în picioare. citatea şi naturaleţea momentelor trăite ale creştinismului Noutăţi şi în ceea ce priveşte distri- de aceştia, precum şi umorul strecurat Editura Humanitas a lansat de curând Moartă, Mişna, buţia. Pe lângă actorii consacraţi, Iudit printre rânduri. Cei mai în vârstă şi-au o interesantă lucrare, o analiză a rădăci- Talmudul babilo- Ardeleanu, Dorotea Weissbuch, Mihaela amintit de viaţa lor în trecut, cei mai nilor iudaice ale creştinismului. ”Misterul nian, Midraşim. Birlegi, Margareta Eschenazi, Marius tineri – foarte mulţi – au aflat noutăţi de cinei de pe urmă”, de scriitorul american O importantă Armaşu şi Pompiliu Sterian, au apărut istorie adevărată. catolic Brant Pitre, susţine şi demon- contribuţie a au- actori noi – tinere speranţe de viitor – În final, un cuvânt de recunoştinţă, strează cât de profundă a fost preluarea torului, a subli- Ioseph Cotnăreanu, Lipa Segal şi Marius de mulţumire şi de admiraţie pentru de către creştinism a învăţăturilor aflate niat vorbitoarea, Rădulescu. principalii „vinovaţi”: David Schwartz, în cărţile sfinte iudaice – Tora, Talmud, este evocarea Spectacolul prezintă transformarea Mihaela Michailov, Monica Marinescu, Mişna şi alte scrieri. Scriitorul apreciază surselor iudaice locuitului urban în România, de-a lungul Paul Dunca, Katia Pascariu, Jak Neu- că întreaga viaţă şi concepţiile lui Isus şi felul în care timpului, diferenţele de clasă, respectiv man şi Misa Dumitriu. trebuie plasate în mediul şi în contextul concepţiile iuda- diferenţele de confort, momente din POMPILIU STERIAN aşteptărilor evreilor antici din secolul I e.n. ice sunt interpre- perioada interbelică, a războiului, a per- P.S. Cu toate că, în general, se ştie că celelal- tate în notă creştină. secuţiilor etnice, a perioadei comuniste, La spectacol au asistat Yanis şi Raul, te două religii monoteiste – creştinismul Dr.Teodor Baconschi, fost ambasador calvarul locuinţelor în comun. Dar şi în vârstă de câteva luni. Mămicile lor ne- şi islamul – îşi au originea în iudaism, al României la Vatican şi fost ministru de situaţia pe glob, mulţi semeni ai noştri au asigurat că bebeluşilor le-a plăcut, prea puţină lume creştină cunoaşte faptul externe, a apreciat lucrarea, care ”eluci- neavând locuinţe. deşi nu au aplaudat. că Isus a fost şi a rămas până la moarte dează într-un mod original raportul dintre evreu, s-a considerat evreu, că a trecut Vechiul şi Noul Testament”. Cartea, a prin toate ritualurile iudaice – circumcizie, spus domnia sa, arată că nimic din ceea KOL NIDREI / TOATE PROMISIUNILE bar miţva – a fost înmormântat ca evreu, ce a făcut Isus nu este rupt de Vechiul cunoştea şi citea din Tora. Testament. Brant Pitre a susţinut că Isus Brant Pitre dispune de profunde cu- şi contextul în care apare nu pot fi înţe- MELE SOLEMNE noştinţe de iudaism şi de limbă ebraică şi, lese fără Vechiul Testament. La rândul (Urmare din pag. 4) care o limitează, de influenţă spaniolă, după alte păreri, ar aşa cum a declarat dr. Monica Broşteanu, său, lector univ.preot dr.Tarciziu Şerban precum şi faptul fi fost compusă de rabinul Yakov Moellin traducătoarea cărţii, la lansarea volumu- a subliniat că autorul a situat semnificaţia că nu include promisiuni făcute în faţa (Maharil) din Mainz (circa 1360-1427). lui de la librăria Humanitas-Cişmigiu, a euharistiei într-o perspectivă mai largă iar tribunalelor civile. Ideea modificării lui Cantori sinagogali, dar şi cântăreţi con- avut la facultate trei sau patru profesori cina pascală (de fapt Sederul) semnifică Kol Nidrei a apărut şi în România, în temporani, au interpretat această melodie evrei care l-au apreciat foarte mult şi de o nouă eliberare a evreilor, un nou exod anii ’80 ai secolului al XIX-lea, propusă în săli de concert datorită frumuseţii ei. O care se simţea apropiat. Cea mai impor- pe care evreii secolului I îl aşteptau. de rabinul doctor Moritz Meir Beck la interpretare recentă este a Barbrei Stre- tantă teză a creştinismului, euharistia, Vorbitorii au apreciat că lucrarea Templul Coral din Bucureşti. El adoptase isand. Kol Nidrei a fost tradusă în limba ruperea pâinii, împărţirea vinului şi cu- este accesibilă marelui public, este propunerea rabinului Avraham Geiger din română în proză în traducerea cărţii de vintele ”acesta este trupul meu, acesta scrisă într-un limbaj pe înţelesul tutu- Germania. Dar, la fel ca şi în alte locuri, rugăciune pentru Roş HaŞana şi Yom este sângele meu” au rădăcini iudaice, ror, fiind o noutate în spaţiul românesc. această modificare nu a fost acceptată de Kipur (Mahzor) de rabinul Meir Thenen, simbolurile pâinii şi vinului regăsindu-se, ”Este o abordare curajoasă care scapă public. Adăugăm cântarea lui Kol Nidrei precum şi în versuri, de Avraham Klein. potrivit dr. Madeea Axinciuc, în cărţile oricărei teologii”, a subliniat Madeea pe o melodie frumoasă, a cărei origine Fără să fiu poet, am încercat încă o tra- evreieşti Tora, Manuscrisele de la Marea Axinciuc. (E.G.) nu este sigură: după unele păreri, ar fi ducere versificată, pe care o adaug. REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 478-479 (1278-1279) - 1 - 30 septembrie 2016 17

Ziua Europeană Mozaic Amintirea Mioarei Până să devină Mioara Cremene, Sergiu Huzum. Căuta să împace, astfel, a Culturii Iudaice la Bucureşti fusese printre acei tineri aspiranţi la un deziderat sintetizat într-un alt titlu de La 4 septembrie 2016, la Templul Şabat în sala de rugăciune, urmat de favorurile muzelor atraşi de dialogul lui volum: Adevărul şi inima. Coral din Bucureşti a avut loc o ma- un Oneg Şabat în curtea sinagogii –, Miron Radu Paraschivescu, din pagina Rodul concilierii dintre raţiune şi sen- nifestare artistică menită să celebre- ca exemplu al efortului permanent al a II-a a cotidianului „Ecoul”, purtat sibilitate şi-a pus amprenta pe versurile ze, la fel ca în numeroase ţări de pe F.C.E.R. şi al instituţiilor afiliate de a generos cu potenţialii lite- maturităţii, din care alcătuia continent, Ziua Europeană a Culturii „menţine activitatea culturală şi de cult raţi. Trimisese versuri la acea selecţie reprezentativă Iudaice (EDJC). Aceasta din urmă este la cel mai înalt nivel”. ziar, iscălite Mioara din anul 2008, Şoapte organizată de obicei în prima duminică O prezentare a corului Hazamir – Gore, trecute prin şi strigăte, la Ed. Vi- a lunii septembrie, începând din 2001 format din membri ai comunităţii evre- dârmon de MRP nea. Poeta regăsea de către Asociaţia Europeană pentru ieşti înscrişi voluntar în acest grup, care la 11 noiembrie armoniile tandreţei Păstrarea şi Promovarea Culturii şi Pa- activează deja de trei ani (împliniţi la 1944. Autoa- fără a deroga de la trimoniului Evreiesc. La nivel naţional, 1 septembrie) – a realizat-o Carmen rea, avea sau impulsurile răzme- evenimentul a fost marcat şi în comu- Hannah Ioviţu, curator coordonator la n-avea nevoie riţei. Poate că ar fi nităţile evreieşti din Bacău, Brăila, Ca- Muzeul de Istorie a Evreilor din Ro- de sfaturi, era putut să se cheme ransebeş, Iaşi, Mediaş, Piatra-Neamţ, mânia „Şef-rabin dr. Moses Rosen”. n e r ă b d ă t o a - această culegere Sibiu, Sighetu Marmaţiei, Timişoara, Coordonatorul programelor artistice re să-şi vadă „Senzualitate şi răs- Tulcea – prin Ziua Porţilor Deschise, ale corului este Silvian Horn, director în numele tipărit. păr”. Prin toţi porii însoţită uneori de concerte, expoziţii, cadrul F.C.E.R., care alături de Bogdan Ceea ce se va şi răzbate la suprafaţă lansări de carte. Lifşin a primit aprecieri pentru „abne- întâmpla, în altă bucuria adolescentină Subsumat temei limbilor vorbite de gaţia care a dus la aceste rezultate pe gazetă însă: „Demo- a eliberării de prejudecăţi evrei, spectacolul de la Bucureşti a deplin meritate” (Robert Schorr). craţia” din 3 decembrie în vederea exhibării fără cuprins un repertoriu grupând melodii Bogdan Lifşin, dirijorul Bucharest 1944. Furată de entuzias- istov a unei demonice femini- în ebraică, idiş, ladino, română, în inter- Klezmer Band şi al corului Hazamir, a mul momentului, se considera tăţi. Paralel cu retrospectiva poetică, pretarea formaţiei Bucharest Klezmer afirmat că a găsit în cântec modalitatea ea însăşi îndrituită a formula îndrumări. volumul oferă surpriza unei suite de Band şi a corului Hazamir. Invitatul spe- ideală de a reliefa „tot ce e mai frumos Totuşi, cu poezia nu s-a grăbit. Un prim imagini a fiinţei numite Mioara Cremene, cial a fost Oana Sârbu, cântăreaţă şi şi de a reprezenta pretutindeni comuni- volum de versuri va încropi abia în 1959 pe parcursul devenirii de la sfielile ieşirii actriţă, prietenă a comunităţii evreieşti. tatea evreiască” (cu prilejul sărbătorilor, (Bună dimineaţa, lume!). După titlu, s-ar în lume până la împlinirile ferite de osi- În alocuţiunea sa, Robert Schorr, al festivalurilor interetnice etc.). fi zis că îşi propunea trezirea cititorilor ficările rutinei. Imaginile sunt traversate directorul adjunct al Departamentului Concertul a fost încheiat prin in- la realitate. Dar, se va vedea mai târ- de un permanent surâs, care împacă Cultură, Artă şi Media, a integrat acest tonarea cântecului evreiesc modern ziu, poeta urma să treacă, personal, aerul de zvăpăiată cu savuroasa ispită a eveniment artistic în seria manifestări- Hava Nagila, reunind cele două grupuri printr-un proces de dezmeticire a con- trăirilor depline, de făptură încrezătoare lor dedicate EDJC, alături de „Cartierul muzicale şi pe invitata serii. ştiinţei. În consecinţă, a aşteptat primul în steaua ei ocrotitoare din ceruri. Evreiesc”, activitate a Centrului Comu- prilej pentru a alege exilul, stabilindu-se nitar Evreiesc derulată în aceeaşi zi la CLAUDIA BOSOI la Paris, împreună cu soţul ei, cineastul GEO ŞERBAN Share Cafe din Bucureşti. Vorbitorul a prezentat tematica spectacolului de la Templul Coral şi a remarcat prezenţa în sală a E.S. Tamar Samash, ambasado- ISLAMIZAREA LUMII? UN AVERTISMENT! rul statului Israel în România. O carte-dialog între un important scrii- ranţă, analfa- zent în afara istoriei”. Adonis completează Dr. Aurel Vainer, preşedintele tor şi gânditor arab, Adonis (pseudonimul betism şi fun- remarcând un recul istoric: „În perioada F.C.E.R., a explicat că motivul orga- lui Ali Ahmed Said), şi psihanalista arabă damentalism. preislamică, femeia arabă era în mod cert nizării acestei manifestări europene Houria Abdelouahed, ambii stabiliţi în Islamul, sus- mai liberă decât după apariţia islamului. este legat de decimarea comunităţilor Franţa, publicată sub titlul ISLAMUL ŞI ţin autorii, s-a Femeia musulmană trebuie să fie casnică evreieşti europene după cel de-al doi- VIOLENŢA (traducere din franceză de e d i f i c a t p e şi la dispoziţia soţului. Bărbatul poate să lea război mondial şi de efortul de a le Laura Sitaru, Humanitas, 2016), prezintă spiritul tribal, fie libertin, fără restricţii”. reface atât în Israel, cât şi în Diaspora. o analiză a unui islam incapabil să se pe cuceriri şi Autorii consideră că este nevoie de o Mobilul este de a aduce în conştiinţa reformeze, să se modernizeze, marcat pe puterea nouă grilă de interpretare, altfel islamul membrilor şi a prietenilor comunităţii de violenţă – o radiografie de excepţie. banului (e dat rămâne prizonierul violenţei şi al bunului viaţa evreiască şi cultura iudaică, în- Cartea începe cu o dezbatere referitoare ca exemplu plac. Religia ar trebui să fie o chestiune ţelese „nu ca reamintire, ci ca realităţi la eşecul „primăverii arabe”, „o primăvară Statul Islamic, strict personală. „Musulmanii sunt bân- care renasc”. Cântecul a fost consi- fără rândunici”...de la speranţă la deza- care contro- tuiţi de legende şi de gândirea magică, derat formula optimă de actualizare şi măgire, înlocuind de fapt, în plin haos, o lează petro- pe care le iau drept adevăruri absolute. apropiere a numeroaselor limbi vorbite tiranie cu alta, încă mai periculoasă. lul şi gazele Nu mai rămâne loc pentru gândirea şti- de evrei, cu atât mai mult în cazul idişu- Mi-a atras atenţia o formulare inte- naturale, ba- inţifică... Un Freud nu ar fi cu putinţă în lui – un reper constant în „preocuparea resantă, potrivit căreia „revoluţia este nii din bănci, lumea islamică. Freud a trăit la Viena, ca pentru completarea demnităţii iudaice”. oglinda celor care o înfăptuiesc”. Astfel, precum şi din vânzarea femeilor). O lume un european de origine evreiască. Există Ing. Paul Schwartz, preşedintele importanţa unei revoluţii, într-o ţară anu- în care teama s-a generalizat. Spunând evrei a căror gândire este eliberată de C.E.B., a adus în discuţie unul dintre me, decurge din calitatea revoluţionarilor, adevărul, îţi rişti viaţa (Adonis a fost dese- constrângerile religiei. Nu am găsit gân- evenimentele culturale de dată recen- din viziunea lor asupra lumii. De fapt, ori ameninţat cu moartea!). ditori sau filozofi islamişti care să poată tă – întrunirea minian-ului la Sinagoga profitând de situaţia instabilă, clericii Vreme de cincisprezece secole, cen- fi asemuiţi cu Emmanuel Levinas, filozof „Credinţa” din Bucureşti, pentru ofi- musulmani au răsturnat revoluţia, într-o zura mediilor politice şi religioase nu a şi gânditor evreu”. De remarcat interesul cierea serviciului religios de Kabalat societate dominată în mare parte de igno- încetat niciodată. Islamismul este o ide- acestor universitari arabi faţă de gânditorii ologie, nu numai o religie. Când Adonis, evrei. în calitate de director al unei reviste, a În privinţa nevoii de libertate este po- vrut să consacre un număr special con- menită Hanna Arendt („Nu există gândire Fotbaliştii israelieni au vizitat Bănia diţiei femeii în islam, toţi cei solicitaţi să fără libertate”). Autorii condamnă preten- Echipa israeliană colaboreze au refuzat. Evident, de frică! ţia exclusivistă a islamului de a fi singura „Maccabi” Tel Aviv s-a Dar chiar şi revoluţionarii, atunci când religie (adevărată). De aici şi până la bucurat de o atmosferă este vorba despre emanciparea femeii, pretenţia de islamizare a lumii e doar un de fair-play atât în timpul devin conservatori. „Cum este posibil pas! În acest sens, ni se reaminteşte un meciului cu „Pandurii” – se întreabă psihanalista – ca femei citat vizionar din Malraux (1956). „Marele Tg. Jiu, cât şi după joc, umilite, terorizate sau chiar ucise să nu fenomen al epocii noastre este violenţa au declarat medicul echi- provoace nici o revoltă în lumea arabă?” avântului islamic (comparabil cu înce- pei, dr. Ohad Kaufman, În replică, Adonis explică: „Musulmanii puturile comunismului), cu consecinţe şi conducătorul lotului, se dedau unor astfel de acte pentru că imprevizibile. Subestimat de majoritatea ambii provenind din familii s-au născut în sânul unei culturi şi al unei contemporanilor noştri. Astăzi lumea oc- originare din România. religii în care femeia a fost dintotdeauna cidentală nu pare deloc pregătită să se Echipa şi cei 20-30 desconsiderată”. Religia i-a acordat băr- confrunte cu chestiunea islamică”. de suporteri israelieni au batului prea multe privilegii. Este invocat, Adonis recunoaşte că libertatea şi aterizat pe Aeroportul In- totuşi, exemplul lui Bourghiba, care a democraţia sunt creaţii ale gândirii occi- ternaţional Craiova, după care s-au deplasat cu autocarul la Drobeta Turnu-Severin. încercat să instituie principiul egalităţii în dentale, ceea ce i-a permis să critice tot Timp de o oră, reprezentanţii Comunităţii din Craiova, respectiv preşedintele Corneliu toate domeniile, cu excepţia dreptului la ceea ce consideră nedemn, ilegitim şi cri- Sabetay şi vicepreşedintele Francisc Abraham, s-au întreţinut cu jucătorii din Tel moştenire, căci în această privinţă Cora- minal în lumea islamică, dar şi Occidentul, Aviv, care au apreciat întâlnirea cu liderii evreilor din Bănie şi au remarcat atenţia nul dictează: „Dumnezeu ne porunceşte pentru legături cu cele mai reacţionare care le-a fost acordată pe timpul şederii în România, precum şi securitatea asigurată. să-i daţi băiatului cât la două fete”. Acum, regimuri, din diverse motive (financiare, „Am discutat cu dl. Idan Alter despre posibila revenire a echipei la Craiova cu situaţia femeii s-a înrăutăţit în aşa măsură politice,strategice). În privinţa exilului, el ocazia inaugurării noului stadion de 30.000 de locuri care se construieşte în Cra- încât, de pildă, Statul Islamic, organizând spune un lucru memorabil. „Nu m-am iova. Am constatat, cu ocazia discuţiilor, că trei dintre membrii de bază ai lotului au concursuri pentru cel mai bun cititor al simţit în exil decât în propria mea ţară”. familii originare din România”, a precizat prof. dr. C. Sabetay, care a adăugat: „Şeful Coranului, oferă câştigătorului drept Nominalizat de mai multe ori pentru lotului s-a întreţinut cu noi în limba română, bunica lui fiind din Iaşi. Din cadrul lotului premiu...o femeie (prizonieră)! Conclu- Nobel, el a primit premiul Goethe, fiind, Maccabi Tel Aviv i-am cunoscut pe renumitul jucător Yossi Benayoun, care a jucat cu zia: „O umilinţă, atât pentru femeie cât şi în schimb, exclus din Uniunea Scriitorilor succes la Liverpool (Anglia), timp de mulţi ani, pe portarul sârb Predrag Rajkovic, pe pentru Coran”. Ni se mai spune: „Dacă Arabi. De admirat curajul acestor univer- fundaşul dreapta Dor Pereţ şi pe alţii”, ne-a mai precizat Corneliu Sabetay, membru gradul de civilizaţie al unei societăţi se sitari arabi, care ne oferă un extraordinar de onoare al Academiei de Ştiinţe Medicale. măsoară după modul cum este tratată ghid în problemele esenţiale ale islamului Pe Aeroportul Internaţional Craiova a fost prezent directorul acestuia, ing. Mircea femeia, atunci – consideră psihanalista – contemporan. Dumitru. societatea arabo-musulmană este în pre- ŢICU GOLDSTEIN 18 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 478-479 (1278-1279) - 1 - 30 septembrie 2016

Top din 30 Comunitatea O posibilă selecţie a trei3 evenimente întâmplate în ultimele treizeci de zile a fost pe ordinea de zi în martie, aprilie, Concomitent, Israelul a semnat trebuie să meargă Politicienii, mai şi iunie, când nu a putut fi votat din şi un acord cu Autoritatea Palesti- 1 nemulþumiþi lipsă de cvorum. Tot din comoditate, niană, prin care se reglementează parlamentarii nu au acceptat să vină situaţia datoriei de două miliarde pe drumul de propria imagine cu o jumătate de oră mai devreme la de şekeli pe care A.P. o are faţă de Pe ultima sută de metri, politicienii şedinţa la care fusese invitat prim-mi- Compania israeliană de electricitate. progresului români s-au pus cu râvnă pe îmbună- nistrul ţării. „Ştim că bioritmul colegilor Conform prevederilor, A.P. va plăti o tăţirea imaginii lor, care e musai să noştri, deşi programul începe de la ora tranşă iniţială de 570 NIS, urmând Era un comandament al epocii. Din păcate, arate cât mai bine la apropiata întâlnire 14.00, îi îndeamnă să vină pe la ora ca restul sumei să fie achitat în 48 însă, nu era prea clar ce anume se înţelegea cu alegătorii. După Traian Băsescu, 15.00, în cazul că vin”, a spus cu se- de rate. Astfel, se pune capăt unei prin „progres”. Noul context social-politic al vinovat de chipul neatrăgător al clasei ninătate senatorul Cristian Rădulescu. crize de 10 ani, în cursul căreia au României de la sfârşitul deceniului al cincilea politice este DNA, care l-a făcut pe În urma unor isprăvi de acest gen, fost afectate livrările de electricitate al secolului trecut şi-a pus amprenta şi asupra cetăţean să considere că parlamentarii dublate de un arsenal de privilegii şi din Israel către Cisiordania, produ- vieţii comunitare. In numele aşa-zisei demo- sunt „nişte hoţi”. Senatoarea Gabriela imunităţi pe care şi le-au votat parla- cându-se chiar pene de curent în craţii, trebuia desfiinţat tot ce fusese înainte de Creţu pune criza de imagine pe sea- mentarii, aleşii au pierdut încrederea Ierihon şi Betleem. 23 august 1944, nu doar la nivelul societăţii în ma „transformării politicii într-o piaţă şi stima alegătorilor, iar în prag de ansamblu dar chiar şi la nivelul unei instituţii în care se plăteşte cu imagine” şi pe campanie, caută pe cine pot da vina Reuniunea cum a fost Comunitatea Evreilor. Cine răsfo- ruperea politicienilor de valorile pentru pentru proasta lor imagine. ieşte un ziar precum „Neamul Evreiesc” din care au venit într-un partid. Să fi rămas cumva cea mai bună 3 de la Bratislava, anii 1947-1949 descoperă articole dintre cele Kelemen Hunor a diagnosticat şansă de a fi reales aceea la care s-a un pom lãudat al UE mai distrugătoare la adresa Comunităţii Evreilor corupţia ca o racilă a clasei politice, referit Kelemen Hunor, atracţia elec- din Bucureşti; deşi ziarul nu actuala criză a clasei politice fiind ge- toratului faţă de corupţi şi şmecheri? Aşteptată cu speranţă de liderii era de orientare comunis- Din nerată de lipsa criteriilor de selecţie a europeni, întâlnirea la vârf de la tă, era mai mult sionistă, candidaţilor prezentaţi în alegeri. „Am Israelul construieºte Bratislava a fost, după cum o numea pro-palestiniană şi favorabil activitatea avut alegeri locale cu criterii de inte- premierul italian Matteo Renzi, „o alialei. Ce-i drept, este încă C.E.B. gritate extrem de dure, dar s-a văzut 2 30.000 de locuinþe ocazie pierdută”. Reuniţi pentru prima momentul când U.R.S.S. cum se pot dribla aceste criterii – cu pentru arabi oară în absenţa Marii Britanii, şefii de sprijinea ideea înfiinţării Statului Israel, iar candidaţi independenţi, care aveau stat şi de guvern din UE au semnat o P.C.R. se alinia respectivei politici. Dar acelaşi sau au probleme cu justiţia”, a spus Autorităţile de la Ierusalim au Declaraţie finală în care ei înşişi şi-au ziar nu avea reţineri să urmeze linia politică a liderul UDMR, care a pus degetul pe lansat o iniţiativă care poate reduce trasat sarcini mobilizatoare, care re- P.C.R. în problema comunităţilor evreieşti şi să rană: „De obicei, dacă dai posibilitatea tensiunile, ca şi diferenţele între con- cunosc crizele existente, dar nu oferă publice articole acuzatoare la adresa trecutului cetăţenilor de a alege între un corupt diţiile de trai ale arabilor şi evreilor din ca soluţii decât generalităţi de genul acestor organizaţii, în general, şi a Comunităţii şi un idiot, aleg coruptul”. Israel. Ministrul Construcţiilor, Yoav intensificării cooperării între serviciile Evreilor din Bucureşti, în special. În numărul din Nemulţumindu-se numai să discute Galant, s-a deplasat în oraşul Baqa de informaţii, îmbunătăţirea dialogului 20 decembrie 1947, în articolul intitulat „Spre despre propria imagine, parlamentarii al-Gharbiya, de lângă Haifa, pentru intercomunitar la vârf prin „folosirea o nouă comunitate”, Luiza Leister scria despre au trecut şi la fapte, mimând cât mai a semna un acord cu 15 primării ale unui limbaj clar şi onest” etc. comunitatea din Bucureşti: „Pe când pretutin- convingător grijă şi interes faţă de unor localităţi din zonă, preponderent Singura noutate remarcabilă a deni, elementele învechite şi incapabile să se soarta celor de care depinde continu- arabe. Documentul prevede revocarea fost că Angela Merkel a recunoscut adapteze noilor realităţi au fost înlăturate, la noi area carierei lor. Drept care, au fost restricţiilor de construcţie pe terenuri că politica sa de deschidere faţă de în instituţiile de cult, cultură, asistenţă au fost scoase din cutie o serie de proiecte de publice şi private şi ridicarea a 30.000 migranţi nu a fost inspirată şi că trebuie menţinute epavele vechilor regimuri. O aseme- legi, care mai de care mai aberante. de locuinţe pentru populaţia de origine să renunţe la celebra sa lozincă „Wir nea anomalie nu poate fi tolerată. E nevoie de De pildă, senatorul PNL Dragoş Lu- arabă, costurile acoperite din surse schaffen das”. spirite progresiste, aflate pe linia timpului. Noua chian susţine că părinţii cărora barza guvernamentale fiind, într-o primă Cancelarul Germaniei poate – comunitate trebuie să marcheze un pas înainte le-a adus în ultimii trei ani vreun copil etapă, de 4,1 miliarde de şekeli. Ul- într-o manieră inconfortabilă pentru pe drumul care duce la consolidarea democraţi- ar trebui să fie scutiţi de plata întreţi- terior, informează Ynetnews, acordul ea, dar rapidă şi simplă – să facă o ei.” Spiritul articolului se înscria în indicaţia dată nerii pentru odrasla lor. Dacă logica va fi semnat de 50 de autorităţi locale întoarcere de 180O de grade a politicii de Federaţia Uniunilor de Comunităţi Evreieşti parlamentară ar fi avut un scop practic din sectorul arab din nordul Israelului. sale. Poate să spună că ar vrea să (FUCE), care cerea comunităţilor „să devină şi dacă scopul iniţiativei ar fi fost sti- „În următorii 20 de ani, în sectorul dea timpul înapoi, dar ce ne facem cu centre de viaţă progresistă”. mularea natalităţii, ar fi trebuit stabilit arab va fi nevoie de circa 200.000 de urmările erorilor sale: tensiunile din în- Este de reţinut cum se abuza de cuvinte cine plăteşte costurile măsurii. Însă, apartamente. Am lucrat împreună cu treaga Europă, proliferarea orientărilor precum „democraţie” sau „progres” într-o vre- pentru a lua ochii electoratului alcă- autorităţile locale arabe într-un proces naţionaliste, de la AfD la Frontul Naţio- me când tocmai era desfiinţată democraţia: tuit din cei proşti, dar mulţi, şi o lege rapid, transparent şi bazat pe egalita- nal, înveninarea relaţiilor între statele conducerile comunitare nu se alegeau; se şchioapă e la fel de bună, dacă pare te. Întărirea sectorului arab este un membre ale UE, chiar şi influenţarea numeau de prezidiul F.U.C.E. cu avizul Uniunii generoasă. obiectiv care ţine de interesul naţional. deciziei pro-Brexit? Comunităţilor căreia îi aparţinea respectiva Totuşi, sunt metehne pe care nici O ţară care doreşte loialitate de la ce- Un politician comite greşeli indi- comunitate. Astfel, în numărul din 27 februarie măcar teama de a-şi strica imaginea tăţeni, trebuie să creeze egalitate”, a viduale, dar plata este una colectivă, 1948 al ziarului mai sus citat apărea informaţia nu le combate. Din cauza chiulului de spus ministrul. „Această acţiune este implicând adesea zeci sau sute de despre şedinţa prezidiului F.U.C.E. din 13 fe- la şedinţe, România este singura ţară o revoluţie în situaţia de criză locativă milioane de oameni. bruarie 1948, care a declarat dizolvată vechea care până acum nu a reuşit să ratifice o din sectorul arab”, a spus şi ministrul comisie de conducere a Comunităţii Evreilor Decizie a Consiliului UE, deşi subiectul Echităţii Sociale, Gila Gamilel. ALX. MARINESCU din Bucureşti, numind o nouă conducere în frunte cu Salo Schmidt, preşedinte. Este însă de recunoscut că, deşi el a fost membru al Relaþii bilaterale ROMÂNIA - ISRAEL (1958) P.C.R., numirea lui în această funcţie a fost un 2 6 m a r t i e , care definitivă din câştig pentru comunitate. Emil Dorian, atunci New York – într- Continuăm trecerea în revistă a principalelor momente RPR a unor cetă- din istoria relaţiilor diplomatice româno-israeliene. încă secretar general al Comunităţii, scrie la un „Buletin Infor- ţeni, cu excepţia superlativ despre această personalitate, astăzi mativ”, transmis cazurilor în care complet uitată. ”Acest Salo Schmidt e o adevă- de Agerpres, s-a arătat că Samuel S. Leibowitz, preşedinte plecarea unui anumit cetăţean „ar putea aduce prejudicii rată providenţă pentru comunitate”, nota Dorian de onoare al evreilor români uniţi din Statele Unite, „a atacat securităţii statului”. Acest moment a marcat redeschiderea în amintirile sale. „Pune aceeaşi pasiune pentru guvernul român” pentru „politica sălbatică a separării silite a procesului emigrării, situaţia evreilor din România cunos- problemele comunităţii ca pentru afacerile sale peste 30.000 de familii evreieşti”. când o îmbunătăţire vizibilă în perioada următoare. personale. Suma de un milion şi jumătate de 27 martie – încheierea lucrărilor Executivei Mondiale Sio- Iulie – se stabileşte, printr-un schimb de scrisori oficiale, lei stabilizaţi, pe care o oferă comunităţii fără niste. Într-una dintre rezoluţiile adoptate de forul internaţional scutirea reciprocă de orice fel de impozite şi taxe asupra să se fi străduit s-o recupereze, este o dovadă evreiesc se solicita guvernului de la Bucureşti „permisiunea veniturilor obţinute în RPR de către întreprinderile israeliene a generozităţii sale faţă de obştea cu care se reluării Alialei din România în Israel”. de transport maritim, precum şi a celor obţinute în Israel de identifică tot mai mult. Salo Schmidt este un 23 aprilie, Israel – cotidianul „Viaţa către întreprinderile similare româneşti. adevărat progesist”, conchide Dorian. nouă” a publicat o pagină cu cereri indivi- 13 octombrie, Bucureşti – dr. Arieh La puţin timp după instalarea noii conduceri, duale şi apeluri pentru reîntregirea famili- Harell, ministrul Israelului, a vizitat, la la data de 7 martie 1948, a avut loc o conferinţă ilor, intitulată Un strigăt de deznădejde a cererea sa, Institutul de Geriatrie, fiind de lucru a Comunităţii Evreilor din Bucureşti, la mii de inimi îndurerate adresat Guvernului primit de dr. Ana Aslan. Diplomatul a care au asistat consilierii şi salariaţii comunităţii. R.P.R. Se menţiona că „de neînţeles va transmis aprecieri la adresa institutului şi Principalul subiect pe ordinea de zi a fost luarea rămâne faptul că, în timp ce Guvernul R.P.R. se străduieşte cercetătorilor săi. de angajamente de către fiecare secţie în parte. să câştige prietenia ţărilor arabe în care majoritatea popula- 16 octombrie, Israel – cotidianul „Maariv” a titrat pe O noutate au constituit-o angajamentele unei ţiei nu ştie nici măcar unde se află România, desconsideră o prima pagină: „România a permis Aliaua şi au şi sosit mii secţii noi, şi anume: Secţia de restratificare. populaţie evreiască de două sute de mii de suflete”. de olimi”. S-a prevăzut plasarea a 1000 de persoane 8 mai, Bucureşti – într-o Notă cu privire la cererile de 19 octombrie, Israel – cotidianul „Lumea noastră” a în câmpul muncii; întocmirea unei statistici a plecare definitivă în străinătate a unor cetăţeni ai R.P.R. transmis că „sosirile aproape regulate de olimi din R.P.R., populaţiei evreieşti din Bucureşti; înfiinţarea şi la cererile de repatriere în R.P.R., întocmită de Direcţia în cadrul reîntregirii familiilor, au creat în toată ţara o at- a două cooperative de producţie; inaugurarea Treburilor CC al PMR, s-a consemnat că există înregistrate mosferă de simpatie pentru R.P.R. Ceea ce ani de zile nu unei şcoli de tractorişti. În încheiere, preşe- la organele de Miliţie 36.816 cereri de plecare definitivă din a putut să facă, Liga de Prietenie Israelo-Română a reuşit dintele Salo Schmidt şi-a exprimat speranţa RPR – cele mai multe, 26.302, pentru Israel, urmând 8.426 să creeze primul pas pentru repararea unei nedreptăţi ce a că, având sprijinul F.U.C.E. şi al Comitetului pentru RFG – şi 1.603 cereri de repatriere – cele mai nume- durat prea mult”. Democratic Evreiesc, Comunitatea va reuşi roase, 953, din Israel, urmând 204, din Austria. 6 noiembrie, Geneva – încheierea unui nou Acord Co- să-şi ducă la bun sfârşit angajamentele luate. 31 mai, Bucureşti – în cadrul unei şedinţe a Biroului mercial şi Acord de Plăţi între Israel şi R.P.R. LYA BENJAMIN Politic al CC al PMR s-a hotărât aprobarea cererilor de ple- Dr. FLORIN C. STAN REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 478-479 (1278-1279) - 1 - 30 septembrie 2016 19

Tehnofrig. Mărirea şi decăderea Vaişlah1 Aveam în jur de 7 ani, când am înce- – Foarte frumos. Dar şi ştii ceva? unui colos industrial put să învăţ chimish2. – Sigur că ştiu, i-am spus, cum să Inginerul Andrei Zador, membru în buit la crearea unei coeziuni a angajaţilor, Cu ştiinţa mea de chimish, m-am nu ştiu. conducerea Comunităţii Evreilor din Cluj, a unei adevărate familii a muncitorilor de gândit să mă duc la bunicul meu şi să-i – Ia să te aud, îmi spune unchiul a realizat o monografie a uzinei Tehnofrig, la Tehnofrig. În acest context, monografia spun ce-am învăţat. M-am dus, am des- Izidor. unde a lucrat întreaga lui viaţă. El a adunat prezintă liste de angajaţi şi de membri ai chis uşa şi am spus: Şi am început iar cu Vaişlah şi alte sute de documente, fotografii, a stat de conducerii uzinei de-a lungul timpului, un – Săru’ mâna, zeida3, ştii că am în- două fraze. Unchiul mi-a spus că e bine. vorbă cu un mare număr de foşti angajaţi, mix alcătuit din români şi reprezentanţi ai ceput să învăţ chimish? Şi mi-a dat şi el... 5 lei. a consultat arhive şi material bibliografic. minorităţilor, cu toţii preocupaţi de soarta – Dar ştii ceva?, mă întrebă bunicul. – Unchiule Izidor, zeida mi-a dat 20 Monografia, scrie el în uzinei. La un moment dat, – Sigur că ştiu. de lei. prefaţă, ”este dedicată Tehnofrig – un adevărat co- – Ia să văd ce ştii. miilor de foşti angajaţi los industrial – a devenit Şi atunci am început să citesc Vai- ai uzinei Tehnofrig în un model al modernităţii în şlah. După câteva propoziţii, m-am oprit. perioada anilor 1949- ţările socialiste, cu ingineri şi – Bine, zice zeida al meu, pentru 2001... Cartea se mai tehnicieni plini de imaginaţie început să zicem că e bine. adresează familiilor care, prin anii ’60-’70, s-au Eu îl văd că pune mâna în buzunarul lor, precum şi tuturor bucurat de avantajele unei vestonului, scoate brieftasch-ul4 lui vechi celor care sunt curioşi tehnologii aproape de ultimă şi îmi dă 20 de lei. I-am mulţumit şi am cum s-a putut ridica generaţie. Dar anii ’80 au plecat spunându-i săru’ mâna. foarte rapid, în câţiva adus începutul declinului. Ieşind, mi-am zis în gând: „Ce aface- ani, o uzină de înalt ni- Fiindcă, spre deosebire de re bună e chimish-ul acesta!” vel tehnic (tehnologic), susţinătorii ideii că, după După ce am ieşit, m-am gândit să mă care producea în premieră utilaje de frig 1990, o întreagă industrie românească duc la unchiul meu, Adolf, să-i spun şi industrial şi echipamente pentru industria performantă a fost aruncată la lada de lui ce am învăţat la heider5. alimentară atât de necesare economiei gunoi de către cei ce voiau să o jefuiască, M-am dus la unchiul Adolf, l-am găsit României”. acesta a fost un adevăr parţial. Anii ’80 au acasă, i-am spus săru’ mâna, apoi i-am Istoria uzinei Tehnofrig care în 1990 reprezentat perioada economiilor lipsite spus noutatea că eu învăţ chimish. ajunsese să aibă peste 3000 de angajaţi, de raţiune, impuse de conducerea de partid El se uită lung la mine, şi mă întrebă: ar putea fi o ilustrare a realizărilor dar pentru a plăti datoriile externe mai repede – Şi, ştii ceva chimish? şi a carenţelor industriei socialiste româ- decât prevedeau contractele, o măsură – Sigur că da. Ştiu, i-am spus. neşti. Aspectele pozitive: în primul rând, antieconomică, determinând reducerea – Ia să aud ce ştii! necesitatea acestei ramuri industriale, importurilor de utilaje necesare menţinerii Şi am început iar cu Vaişlah şi încă creată, prin decizii guvernamentale, dar capacităţii concurenţiale a industriei. Căci câteva propoziţii. Unchiul s-a arătat datorată şi entuziasmului unor oameni reînnoirea este obligatorie în acest dome- mulţumit, m-a şi bătut pe umăr şi văd implicaţi şi pasionaţi – ingineri, proiectanţi, niu. O întârziere de doi-trei ani, nemaivor- că îmi dă... 5 lei. – Ei, zeida... mă compari pe mine cu maiştri, muncitori. Era vorba de mândrie bind de vreo opt-zece, cum s-a întâmplat Oarecum mirat, i-am spus cu un ton zeida al tău? profesională, de recunoşterea creativităţii în România, scoate întreprinderea de pe mai apăsat un pic: Dar zeida mi-a dat Nesperând la mai mult, mi-am luat angajaţilor, de faptul că au fost în stare să piaţă. Tehnofrigul a fost una dintre victime. 20 de lei! cei 5 lei şi am plecat cu săru’ mâna. facă faţă concurenţei unor ramuri industri- În 1990 s-a trezit, pe de-o parte, fără cerere Atunci unchiul mi-a spus: Zeida e În stradă mi-am numărat banii şi am ale din străinătate, din aşa-numitul lagăr internă, deoarece fabricile care reprezen- zeida! Tu mă compari pe mine cu zeida? văzut că am doar 30 de lei. Şi astfel am socialist, cu o experienţă mai mare decât tau piaţa au fost desfiinţate una după alta, Văzând că aici mai mult nu voi primi, ajuns la concluzia că nici chimish-ul nu-i a României. Apoi avantajele sociale: locu- pe de altă parte, cu pierderea pieţei exter- mi-am luat banii şi am plecat spunându-i cea mai bună afacere. inţe, cantine, grădiniţe, activităţi culturale ne, deoarece tehnologia a rămas în urmă săru’ mâna. MIHAI EISIKOVITS şi sportive şi şcoli tehnice, care pregăteau şi nu a mai putut face faţă concurenţei, Ajuns în stradă, m-am gândit să mă 1 Vaişlah – o pericopă pentru o săptămână (pasaj generaţiile viitoare. (Cred că azi atât a mai iar în ţările foste membre ale CAER s-a duc la unchiul meu Izidor, să-i spun şi lui din Biblie) rămas din uzină). Toate acestea au contri- prăbuşit de asemenea industria. Şi, cu că ştiu chimish. Aşa am făcut. Am întrat 2 Chimish – titlul unei părţi din învăţăturile Tal- toate că monografia nu aminteşte acest mudului în casă cu săru’ mâna şi i-am spus: 3 Zeida – bunic, în limba idiş aspect, se ştie că aproape toată industria – Unchiule, am început să învăţ 4 Brieftasch – portmoneu vechi din piele, în limba Preşedintele românească producea scump şi vindea la chimish. idiş preţ de dumping, diferenţa fiind suportată La care unchiul mi-a spus: 5 Heider – şcoală, în limba idiş de stat, de fapt de noi, populaţia ţării. Ungariei a decorat Tehnofrig a încercat să supravieţuiască, S-a stins din viaţă colaboratorul nostru MIHAI EISIKOVITS să creeze un centru de calculatoare, să Mihai Eisikovits s-a născut la Gherla, pe 11 ianuarie 1920. După o copilărie introducă sisteme moderne ca proiectarea un ziarist rasist petrecută într-o familie de oameni cumsecade şi harnici, tinereţea i-a fost grea. asistată de calculator. Mai târziu, uzina a Cu prilejul zilei naţionale a Ungariei, Trei ani a fost în detaşamente maghiare de muncă forţată şi patru ani în prizonierat fost privatizată, iar în 2008 s-a divizat în 20 august, Ader Janos, preşedintele sta- la ruşi. A rămas, în ciuda suferinţelor, omenos, optimist, având un umor ascuţit şase societăţi: Tehnofrig Center, Finance, tului maghiar, a conferit Ordinul “Crucea şi bine mânuit. Avea talent la desen, har de povestitor şi glas plăcut, de bariton. Imobiliare, Invest, Parcul Rozelor şi Teh- Cavalerului” ziaristului Zsolt Bayer, de La vârsta de 96 de ani, Mihai Eisikovits şi-a lansat o carte la care a ţinut mult nofrig SA. Astăzi, din colosul industrial nu la cotidianul proguvernamental ”Ma- şi despre care am relatat şi noi în numărul precedent al revistei. a rămas decât terenul, care este la mare gyar Hirlap”. Gestul a stârnit proteste La doar câteva zile după bucuria de a-şi vedea cartea în mâinile cititorilor, Mihai preţ pe piaţa imobiliară, cum a fost cazul vehemente în rândul intelectualităţii din Eisikovits ne-a părăsit pentru totdeauna. cu alte numeroase întreprinderi din ţară, şi Ungaria, cunoscându-se faptul că Bayer, Cel mai bun fel de a nu îl uita este să îl păstrăm în amintirea cititorilor săi, motiv amintirea unui trecut frumos, imortalizat în un apropiat al premierului Viktor Orban, pentru care publicăm ultimul articol pe care a apucat să ni-l transmită. această monografie. a scris numeroase articole cu caracter Să-i fie amintirea binecuvântată! rasist şi antisemit. El i-a etichetat pe EVA GALAMBOS romi ”animale” şi pe evrei ”excremente urât mirositoare”. Ca semn de protest, aproximativ o sută de intelectuali unguri, evrei şi creş- Zvi HaCohen, rectorul Universităţii Ben Gurion, tini deopotrivă – artişti, scriitori, sociologi, reprezentanţi ai diferitelor confesiuni reli- onorat de Universitatea Babeş-Bolyai gioase – au decis să înapoieze Ordinul, Vineri, 2 septembrie 2016, Aula Magna a Universităţii Babeş- Mama, originară din Oradea, a fost deportată la Auschwitz şi a primit de-a lungul anilor. Andrei Heisler, Bolyai a găzduit ceremonia de conferire a titlului de Profesor trecut prin iadul lagărelor de exterminare, iar tatăl şi-a pierdut preşedintele MAZSIHISZ (Federaţia Honoris Causa lui Zvi HaCohen, reputat savant israelian, rector prima soţie şi doi copii, la Auschwitz. Încercările familiei aveau Comunităţii Evreilor din Ungaria), care, al Universităţii Ben Gurion din Negev. În cuvântul de deschidere, să continue şi în Clujul postbelic, cu arestarea tatălui, acuzat la rândul său, a renunţat la acest Ordin, profesorul Ioan Chirilă, preşedintele Senatului UBB, a subliniat pentru activitate sionistă, şi fuga mamei în străinătate, pentru a declarat că a fost mândru când a fost dubla semnificaţie a evenimentului: onorarea unui fiu al Clujului a scăpa de prigoana comunistă. Zvi HaCohen a părăsit Clujul distins în 2011 cu această decoraţie şi colaborarea cu o universitate de vârf pe plan mondial. la vârsta de 11 luni, fiind trecut peste graniţă pe furiş, de o mă- care, credea el, ”serveşte la întărirea Laudatio a adus la microfon doi profesori de la facultăţile tuşă… Avea să revină după mai bine de şase decenii pentru a valorilor morale, izvorâte din rândurile care au propus acordarea titlului de Profesor Honoris Causa primi un titlu onorific, acordat de universitate. „S-a închis un cerc, celor mai diferiţi oameni, oameni cu cre- savantului chimist Zvi HaCohen: profesorul Alexandru Ozunu, am trăit o zi mare, aşa cum puţini oameni au parte în viaţă”, a dinţe diferite sau cu opinii politice diferite. decanul Facultăţii de Ştiinţa şi Ingineria Mediului, şi profesorul spus sărbătoritul. Decorarea lui Bayer a contrazis toate Florin Dan Irimie, de la Facultatea de Chimie şi Inginerie Chimi- Profesorul Zvi HaCohen a trecut în revistă domeniile de top aceste valori. Apreciez diversitatea, dar că. Aceştia au menţionat importanţa colaborării între Universi- ale Universităţii Ben Gurion, cercetările în domeniile securităţii nu şi extremismul distructiv. Nu doresc tatea Babeş-Bolyai şi Universitatea cibernetice, roboticii, medicinii, să aparţin, nici măcar virtual, unei comu- Ben Gurion din Negev, în domeniile ştiinţelor naturale, şi a arătat că, nităţi din care face parte Zsolt Bayer”. obţinerii bio-dieselului, respectiv în vizitând laboratoarele foarte bine Muzeul Memorial al Holocaustului optimizarea relaţiei între teoreticieni echipate ale Universităţii Babeş- din SUA a criticat decizia preşedintelui şi practicieni. Bolyai şi cunoscând specialişti de Ungariei de a-i acorda lui Bayer această Profesorul Zvi HaCohen a rostit înaltă calificare, este convins că se distincţie prestigioasă: ”Bayer este au- un impresionant discurs de recep- pot deschide mai multe căi de cola- torul unei liste lungi de cuvântări rasiste ţie, în care a făcut o incursiune în borare între cele două universităţi. şi a scris articole antisemite deosebit de istoria familiei sale, originară din Pentru început se are în vedere un provocatoare în presa din Ungaria”, s-a Transilvania. Zvi HaCohen, nepot program de parteneriat în domeniul arătat în comunicatul Muzeului, care a al şef-rabinului din Gherla, s-a năs- studiilor doctorale. cerut preşedintelui Ader şi premierului cut la Cluj, în 1947, într-o familie ANDREA GHIŢĂ Vik­tor Orban să-i retragă distincţia. (E.G.) de supravieţuitori ai Holocaustului. 20 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 478-479 (1278-1279) - 1 - 30 septembrie 2016 JEWISH REALITY Hazkarah in Iaşi and Bucharest Jewish presence for Chief Rabbi Alexandru Şafran, z.l. at ProEtnica 2016 On August 18-21, 2016 in Sighişoara The ten years since the passing to violence, Şafran proved the supremacy took place the 14th edition of the “ProEtnica eternity of Chief Rabbi Alexandru Şafran, of the spiritual force against the physical 2016”, the biggest interethnic festival PhD (1940-1947), were marked by Iaşi power, remarked Professor Alexandru in Romania. With 600 participants, the branch of Romanian Academy, Institute Florin Platon. Academician Alexandru Festival brought together representatives of History “A.D. Xenopol”, the “Al. I. Zub received the medal “Dr. Alexandru of all the recognised ethnic minorities in Cuza” University of Iaşi and the Romanian Şafran”. our country. For the first time, the event Academy in Bucharest, whose Honorary In the Aula Magna of the Romanian was held under the high patronage of the Member he has become since 1997. Academy in the Bucharest a President of Romania, Klaus Iohannis. In Iaşi, the illustrious scholar was commemorative session was organized, Volker Reiter, the Festival organizer, evoked by the director of “Xenopol” with presentations centered around his said at the opening: “ProEtnica is the Institute, Professor Gheorghe Cliveti; reception speech upon receiving the title largest manifestation dedicated to the the fighter for the cause of the Romanian of Honorary Member of the Academy: intercultural dialogue in Europe. Romania Jews in the Shoah period, by FJCR the light, the material element and at is a model for the protection of national President, Dr. Aurel Vainer; the prominent the same time, the spiritual one. The minorities“. promoter of the dialogue between presentations around the topic were Idel. “A life of struggle, a ray of light”, the title Sergiu Nistor, presidential counselor, Judaism and Christianity, by academician held by the President of the Romanian of the monograph devoted to Alexandru handed the diploma attesting to the high Alexandru Zub. Professor Avinoam Academy, academician Ionel Valentin Şafran by Professor Carol Iancu, historian, patronage of the President of Romania Şafran spoke about the work of his father Vlad, Professor Avinoam Şafran. FJCR became his communication axis. On this for the “ProEtnica 2016” to the organizers and the coherence between thought and President, Dr. Aurel Vainer, made a occasion both in Iaşi and Bucharest the on behalf of the Chief of the Romanian action. A synthesis between the scholar parallel with Moses Gaster’s destiny, a recent book of the latter, “Alexandru State. Irina Cajal, vice-secretary of State and the citizen activity was made by “faithful son of this country”, a “servant Şafran and the Jews in Romania during at the Ministry of Culture, stressed the Professor Carol Iancu. In an era of of the Jewish religion’s altar”, forced the enthronement of communism”, for importance of the event for the national to leave the country due to the socio- which he received the prize of “Dr. Al. minorities in our country. These ideas, political conjuncture. “The scientific and Şafran” 2016, was released. FJCR emphasizing the importance, the role Doru Dumitrescu: philosophical thought remain connected President, Dr. Aurel Vainer and Professor and the place of national minorities in to doubt. Doubt it’s fertile”. Avinoam Şafran awarded the Medal “Dr. Romania were also presented at the press This was another core idea in that Alexandru Şafran” to academician Ionel conference which took place after the “The participation speech, the source-speech for Professor Valentin Vlad, President of the Romanian opening of the Festival. The event program Jean Ashkenazy and Professor Moshe Academy. included 62 musical-artistic performances to this in the open air in the City Square, lectures, panels, workshops, book releases, The establishment of a Museum exhibitions and documentary films with competition the participation of 20 ethnic minorities. of the Jews’ History and Holocaust Also in the old town there were 11 craft seems essential and presentation stands of the ethnic communities, including book stands. to me” in Romania As every year, the Department for The Romanian Government approved the establishment of a Museum of the Culture, Art and Media of FJCR presented On July 28-31, Bucharest hosted Holocaust in Romania; the new structure will function within the National Institute for a rich and multifaceted program. The first the national stage of the contest “The the Study of the Holocaust “Elie Wiesel”. This decision occurred after President Klaus evening, on the Festival scene Bucharest Holocaust Memory,” a school competition Iohannis said in March, both in Jerusalem at the Yad Vashem Museum, and at the Klezmer Band performed in a concert for organised regularly in the past 11 Holocaust Museum in Washington DC, that “we are very keen to assume our own past, over an hour. The central square was full years. The event attracts and brings to honor the memory of the Holocaust victims and to fight against all manifestations at the show of a group of artists from the together secondary school students, of anti-Semitism and xenophobia. (...) I want to fructify the extraordinary potential that Jewish State Theater, as well as at the under the coordination of professors our country has to get ahead as a regional performance center, ready to combat any Community Choir from Braşov concert. carefully prepared, students involved form of anti-Semitism, xenophobia, discrimination and hatred. (...) I am fully committed The theme of the role of national in programs of improvement of the to support the establishment in Romania of a Jews’ and Holocaust Museum and minorities has been debated in the knowledge on the subject. Professor here I’m talking about a real institution, organized according to the most advanced context of a panel entitled “The interethnic Doru Dumitrescu, general inspector at standards in the matter “. In this context on August 31, 2016 the Government adopted dialogue in Romania nowadays”. The the Ministry of National Education and a decision that takes into account the coordination of the activities within the INSHR event was moderated by Dr. Aurel Vainer, Scientific Research, the institution that “Elie Wiesel”, in pursuit of a future foundation of a museum dedicated to the history of member of the Parliament, President of organizes this competition, stressed the the Jews in Romania. It is also considering initiating actions with a cultural, scientific, FJCR, in the presence of the Secretary importance of the introduction of the study educational and legal character in order to safeguard the memory of Holocaust victims. of State of the Department for Interethnic of the Holocaust in the school programs In order to achieve the establishment of the Museum of the Jews’ History in Romania Relations, Aledin Amet, former Deputy (levels of VII, VIII, X and XII grade). The the planning will pursue the setting of communication networks with institutions from of the Tatar minority, Professor Dragoş concrete involvement of the Ministry the country and from abroad for the documentation necessary to the elaboration of Zisopol, member of the Parliament, on consisted, inter alia, in providing the the concept of the Museum, as well as to the planning of exhibition themes needed for behalf of the Greek minority and Adrian schools the required documentation for curatorial project. The Government decision also stipulates adopting measures for the Merka, member of the Parliament on the accurate perception of the dimensions identification of a land property in Bucharest for the future location and construction, behalf of the Slovak and Czech minorities. and consequences of this historical fact, and the preparation of the necessary documentation to organize an international Two other interesting manifestations of but also in the organization of actions competition for the architectural project of the National Museum of the Jews’ History in FJCR were the presentation by the writer such as the mentioned contest. Romania. At the same time, it considers the identification of domestic and international Cătălin Mihuleac of his last two novels The reaction of the students regarding partners in pursuit of the Museum project, the identification of Museum artifacts, on Jewish theme, “America from beyond the Holocaust was positive and surprising objects and documentary material specific to the history and civilization of the Jews the pogrom” and “The last Fondane’s both for the teachers and for the Ministry, of Romania, and the establishment of a list of cultural assets which will be part of the cigarette”, and the panel “Israeli Writers the interest being shown by choosing the Museum’s patrimony. at Bookfest”. optional course of Jews’ History, as well as through their substantial participation Central-European Film Festival in Mediaş in this contest. The preparation of teachers-mentors is achieved through training courses in the country and A new prize for “Son of Saul” abroad (as in the case of the Holocaust In its sixth year of existence, the MeCEFF “7+1”, the Central- also for the Saxons and Swabians from Romania who wanted Seminar held in 2001 at the Yad Vashem European Film Festival in Mediaş, is already well-known in the to emigrate to Germany. Institute), in order to contribute to the world of the European cinema, being the unique in its own way, The Grand Prize for best film was awarded to “Son of Saul” decrease of prejudice and manifestations due to the opportunity to watch films from seven East-Central (Hungary), directed by László Nemes, the winner of a prize at of anti-Semitism, still present in the European countries and one country invited. In the first edition the Cannes Film Festival, the Golden Globe and the Oscar for modern world. In the opinion of the it was Israel, this year it was Russia. MeCEFF “7+1” was best foreign language film. It’s a terrible movie about less known interviewee, as a parent and as a teacher, initiated by Radu Gabrea, film director, and the fact that he aspects of the horrors of Auschwitz, with the conclusion that we children’s participation in this competition has reached the Sixth Edition is due to his efforts, supported are human even in the darkest moments of despair. The prize is essential for improving the knowledge by many friends, among them the FJCR. Moreover, at each for directing went to Radu Jude (Romania), director of “Aferim!”, on the tragic facts confirmed by the edition of the Festival, the synagogue of Mediaş is presenting one of the most interesting realisation of Romanian cinema. history, in the rejection of certain latent a series of Yiddish-language movies, also an unique event in The prize for best actor was obtained by Janusz Gajos, Polish or manifest prejudice, as well as in the the cinema landscape. actor for his role in the Polish film “The Body”. The evolution of formation of civic values, indispensable Radu Gabrea has dedicated many films, both documentary the character and the unfolding of the film are, at first glance, for cohabitation in the contemporary and artistic, to Jewish themes. Thus, at the opening of this edition shocking, with a totally unexpected outcome. The award for best society, all these being landmarks acting two documentaries in this category were projected -”The Red cinematography image was awarded to Mitja Licen, Slovenian synergistically for the triumph of the Queen”, about the life and personality of Ana Pauker and “Jews cinematographer, but also producer and screenwriter for the idea to not let such horrors be repeated for sale”, an excellent film about the origin and the extent of film “The Tree” (Slovenia-Italy), a movie with almost inexistent anywhere in the world. the Jewish emigration “on cost”, an idea that has been applied dialogues and feelings conveyed by images. REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 478-479 (1278-1279) - 1 - 30 septembrie 2016 21

Iosif Sava în lumea lui 6 FILE DE CALENDAR 6 şi în conştiinţa publică Evrei născuţi în luna octombrie Înainte de a-l cunoaşte pe Iosif Sava, îi în acea vreme prezenţa lui la comunitate ascultam „Invitaţiile Euterpei” . E drept că devenise foarte vizibilă. Când a fost re- Nicolae Cajal – medic, om politic şi om Angelica Rozeanu – jucătoare de tenis. venea la Şil să spună Izkor de sărbători, activat B’nai B’rith-ul, a fost primul său de ştiinţă. Născut la Bucureşti, 1 octombrie Născută la Bucureşti, 15 octombrie 1921, dar o făcea mascat, la propriu: şapcă, vicepreşedinte. Salahorea. Am făcut un 1919. Membru al Academiei Române. Pre- emigrată în Israel, 1960. Cupa României la ochelari fumurii, că, dacă era reperat de prim interviu cu el abia pe la nouă-zece şedinte al F.C.E.R. (1994-2004). Decedat tenis de masă, 1933; campioană mondială, „cine trebuia”, nu mai era sigur de post. seara. Atunci ajunsese acasă. Interviu, la Bucureşti, 2004. 1950, păstrând acest titlu timp de şase ani; După ‘90 a devenit popular cu ajutorul te- impropriu spus. Am vorbit despre Iaşi, Vitaly Lazarevici Ginzburg – fizician, 17 titluri mondiale. Decedată la Haifa, 2006. leviziunii, unde „Seratele” sale „muzicale” părinţii şi bunicii lui, muzicieni vestiţi din unul dintre părinţii bombei cu hidrogen. David Ben-Gurion (Grun) – lider sionist Născut la Moscova, 4 octombrie 1916. şi om politic israelian. Născut la Plonsk, erau atât politice, filozofice, biografice, cât tată-n fiu, remuşcări, intuiţii, natură, cărţile Premiul Nobel pentru fizică, 2003. Decedat Polonia, 16 octombrie 1886, imigrat în şi muzicale. Când spiritele se încingeau – copilăriei, viaţă-coridă, antisemitism. la Moscova, 2009. Palestina, 1906. Primul prim-ministru al Iosif Sava avea darul întrebărilor incitante, Iosif Sava în conştiinţa publică a fost Nachum Gutman – pictor. Născut la Te- Israelului, 17 mai 1948 - 26 ianuarie 1954 şi incomod-scânteietoare, mânuia floreta evocat de preşedintele C.E.B., ing. Paul leneşti, Basarabia, 5 octombrie 1898. Sta- 3 noiembrie 1955 - 26 iunie 1963. Decedat argumentelor cu eleganţa îndelungii Schwartz, la comemorarea de la Templul bilit cu familia în Palestina, 1905. Premiul 1973, înmormântat la Sde-Boker, Israel. studieri, „viaţă şi operă”, a „personajului” Coral. Rabinul Rafael Shaffer şi prim- Dizengoff, 1938 şi 1956 şi Premiul Israel, Henri Louis Bergson (Berekson) – fi- –, abia atunci intrau în scenă tineri mu- cantorul Iosif Adler s-au rugat ca sufletul 1978. Decedat în Israel, 1980. La Tel Aviv lozof. Născut la Paris, 18 octombrie 1859. zicieni, fericiţi să „se lanseze” astfel. Tot să-şi afle pacea. (E. SUHOR) a fost întemeiat Nachum Gutman Museum. Premiul Nobel pentru literatură, 1927; Niels Henrik David Bohr – fizician. Grand Croix de la Légion d’Honneur, 1930. Născut la Copenhaga, 7 octombrie 1885. Decedat la Paris, 1941, umilit de ocupanţii Premiul Nobel pentru fizică, 1922, pentru nazişti. Comunitatea bucureşteană contribuţii în domeniul structurii atomului. Mihail Sebastian (Iosif Mendel Hech- Decedat la Copenhaga, 1962. ter) – scriitor şi publicist. Născut la Brăila, Yechezkel Landau – rabin, autor al 18 octombrie 1907. În romanul De două nu-şi uită valorile cărţii Noda beYehuda, oponent al Haskalei. mii de ani a tratat problema evreului în Comemorarea rabinului Zvi Guttman z.l. Născut la Opatow, Polonia, 8 octombrie România. Jurnalul său, 1935-1944, este un Emblemă a iudaismului din România, rabinul Zvi Guttman z.l. este, din nefericire, 1713. Rabin la Praga (1755). Decedat la document important. Decedat la Bucureşti, şi personaj tragic al pogromului legionar din 1941, de la Bucureşti. O istorie reamintită Praga, 1793. 1945. de preşedintele C.E.B., ing. Paul Schwartz, la hazkara din Templul Coral: legionarii Dvora Mosenzon Omer – scriitoare. Benjamin Netanyahu – om politic isra- Născută în kibuţul Maoz Haim, 9 octombrie elian. Născut la Tel Aviv, 21 octombrie 1949. au năvălit noaptea în casa lui, din apropierea Sinagogii Mari, l-au azvârlit într-o dubă, 1932. Premiul Lamdan pentru literatură Prim-ministru al Israelului, 18 iunie 1996 împreună cu cei doi fii mai mari, Iosef şi Iancu-Iaacov. Fiii şi-au dat sufletul în braţele pentru copii, 1968 şi Premiul Israel, 2006. – 6 iulie 1999 şi 18 decembrie 2012 până tatălui, în Pădurea Jilava. El a scăpat, ca prin minune, de două ori de la moarte. Expert Decedată la Kfar Mates, Israel, 2013. în prezent; primul prim-ministru israelian în halaha, rabin al comunităţii bucureştene, lider al organizaţiei sioniste „Mizrahi” şi Harold Pinter – autor dramatic, regizor, născut în Israel după întemeierea statului. preşedinte al Tribunalului Rabinic, a fost apreciat de şef-rabinii dr. Iacob Niemirower, militant pacifist. Născut la Hackey, Londra, Levi Eshkol (Shkolnik) – om politic dr. Alexandru Şafran, dr. Moses Rosen. Legionarii au distrus şi sinagoga în care 10 octombrie 1930. Premiul Nobel pentru israelian. Născut la Oratov, Kiev, la 25 oc- oficia. Atunci rabinul a deschis o casă de rugăciune în locuinţa lui, pe care a numit-o, literatură, 2005. Decedat la Londra, 2008. tombrie 1895, emigrat în Palestina, 1914. în memoria celor doi copii ucişi, Beit Iaacov-Iosef. Când a ajuns în Israel, a construit, Teatrul de comedie din Londra a fost numit Prim-ministru al Israelului, 21 iunie 1963 – cu ajutorul filantropului originar şi el din România, Avram Dolfi Goren-Goldstein, o Harold Pinter Theatre. 26 februarie 1969. Decedat în funcţie, 26 sinagogă cu acelaşi nume, devenind, în timp, centrul spiritual al israelienilor cu ră- Roman Jakobson – lingvist şi teore- februarie 1969, Ierusalim. dăcini româneşti. A fost condusă de unul dintre fii, rabinul Efraim Guttman. Acum o tician al literaturii. Născut la Moscova, 11 Martin Gilbert – istoric. Născut la Lon- păstoreşte nepotul, rabinul Elhanan Guttman. Ceilalţi doi copii, Hava şi Itzhak, s-au octombrie 1896, stabilit în SUA, 1941. Pro- dra, 25 octombrie 1936. Autor a 88 de cărţi impus în cultura şi aviatica israeliană. fesor la Universitatea Harvard, 1949-1967; de istorie, printre care biografia oficială a Serviciul divin de la Templul Coral a fost oficiat de rabinul Rafael Shaffer şi prim- pionier al analizei structuraliste a limbii. lui Winston Churchill şi mai multe cărţi de Decedat la Cambridge, Mass., SUA, 1982. istoria evreilor. Înnobilat de regina Angliei, cantorul Iosef Adler. (I.D.) Hannah Arendt – filozof şi teoretician 1990. Decedat la Londra, 2015. politic. Născută la Linden, Germania, 14 Yevgheny Maksimovici Primakov octombrie 1906, refugiată în SUA, 1941. (Nemcenko) – arabist, diplomat, om politic. Y D E C E S E Y COMEMORĂRI Y Scrieri în domeniul teoriei politice şi filo- Născut la Kiev, 29 octombrie 1929. Membru zofiei istoriei, printre care celebra lucrare al Academiei Ruse de Ştiinţe. Prim-minis- FEDERAŢIA COMUNITĂŢILOR EVREIEŞTI DIN ROMÂNIA – CULTUL MOZAIC, „Eichman la Ierusalim”. Decedată la New tru al Rusiei, 11 septembrie 1998 - 12 mai DEPARTAMENTUL DE ASISTENŢĂ SOCIALĂ ŞI MEDICALĂ, York, 1975. Premiul Hannah Arendt instituit 1999. Şi-a afirmat originea evreiască. CENTRUL PENTRU ADMINISTRAREA PATRIMONIULUI IMOBILIAR în onoarea ei. Anunţă cu durere dispariţia, după o grea şi nemiloasă suferinţă, a colegei noastre GABRIELA STANESCU (z.l.). Evrei decedaţi în luna octombrie Om de o bunătate şi un profesionalism desăvârşite, va rămâne veşnic în amintirea noastră. Transmitem sincere condoleanţe şi întreaga compasiune familiei îndoliate. Israel Gutman – istoric. Născut la 1977- 23 octombrie 1979. Decedat la Tel Fie-i memoria binecuvântată! Varşovia, 1923, imigrat în Palestina, 1946. Aviv, 16 octombrie 1981. Director al Institutului Internaţional pentru Karl Kautsky – teoretician politic. Năs- Cercetarea Holocaustului, 1993 - 1996, şi cut la Praga, 16 octombrie 1854, stabilit la Familiile Streja senior şi junior anunţă S-au împlinit 3 ani de când, pe 9 sep- şef la Institutul Yad Vashem, Ierusalim, Viena. Marxist ortodox până la primul război cu deosebită tristeţe decesul lui JOSETTE tembrie, inima bună şi blândă a dragului 1996 - 2000. Decedat la Ierusalim, 1 oc- mondial, a polemizat cu Lenin opunându-se (DAN) MAIDANEK, la 3 septembrie 2016, nostru soţ, tată, socru şi bunic SANDU tombrie 2013. naturii statului bolşevic dictatorial. Refugiat prietenă iubită de care ne vom aminti (BIBI) VAISGLA (Z.L.) a încetat să mai Teresa de Avila – teolog şi scriitoare. la Amsterdam, decedat la 17 octombrie totdeauna cum ne-am împletit întreaga bată. Deşi s-a retras liniştit şi discret, aşa Fiică a unui maran, născută la Gotarrendu- 1938. noastră viaţă. cum a trăit, în lumea celor drepţi, îl vom ra, Avila, Spania, 1515. Persecutată de In- Antonio José da Silva o Judeu – regăsi mereu în inimile noastre, singurul chiziţie pentru practici iudaice. Decedată la dramaturg. Născut în Brazilia, 1705, într-o loc de unde nu va pleca niciodată, cât timp Regretăm încetarea din viaţă a celei Salamanca, 4 octombrie 1582, sanctificată familie de marani readuşi forţat la Lisabona. vom trăi. Fie-i somnul lin, luminat de stele, sub numele Santa Teresa de Jesus, 1622. Condamnat de Inchiziţie pentru practica care a fost prietena şi colega noastră de odihna veşnică şi amintirea binecuvântată. la litere şi filozofie şi radio, JOSETTE Otto Fritz Meyerhof – medic şi bio- religiei iudaice şi ars pe rug (autodafé) în MAIDANEK. Adio, dormi liniştită Josseta, • Cu multă durere amintesc că la 12 Elul chimist. Născut la Hanovra, Germania, Portugalia, 18 octombrie 1739. tinereţea nu se uită! Rozalia Ţuperman, s-au împlinit 12 ani de la trecerea în nefiinţă 1884. Premiul Nobel pentru medicină, Pierre Mendes France – om politic. Ştefania şi Silviu Popa. a soţului meu, ing. TEODOR WEXLER, fost 1922, pentru studii asupra metabolismului Născut la Paris, 1907. Refugiat în Anglia, consilier cultural al F.C.E.R. şi fondator al muscular. Refugiat în SUA, 1940. Decedat 1941, activ în France Libre. Prim-ministru al • La 3 septembrie 2016, după o lungă şi „Fundaţiei istorice Wilhelm Filderman”. Să-i la Philadelphia, 6 octombrie 1951. Franţei, 19 iunie 1954 - 23 februarie 1955. grea suferinţă, a decedat JOSETTE (DAN) fie amintirea binecuvântată. Soţia. André Maurois (Emile Salomon Wil- Prieten al Israelului. Decedat la Paris, 18 MAIDANEK, om de înaltă cultură, apreciată • Pios omagiu la 29 de ani de la trecerea helm Herzog) – scriitor. Născut la Elbeuf, octombrie 1982. ca redactor de literatură universală la Radio în nefiinţă a regretatei noastre ROZICA Franţa, 1885. Membru în Academia Fran- Arthur Schnitzler – scriitor. Născut la România Cultural. Prietenii care au iubit-o şi ANCEL. Copiii, nepoţii, strănepoţii. Liliana ceză, 1938. În exil în Canada, 1940; activ în Viena, 1862. Autor de romane, povestiri, cunoştinţele care au admirat-o au participat Braunstein. France Libre; revenit în Franţa. Decedat la piese de teatru în care modernismul se re- la înhumare. • Au trecut 64 de ani de la dispariţia, Neuilly-sur-Seine, 9 octombrie 1967. uneşte cu lupta împotriva antisemitismului. • Membrii Comunităţii Evreilor Craiova într-un tragic accident, a fratelui meu HARY Jacques Derrida – filozof. Născut la Printre romane: Fraulein Elsa. Decedat la transmit cele mai sincere condoleanţe dom- ANCEL, copil nevinovat smuls vieţii la 11 ani. El Biar, Algeria, 1930. Profesor universitar, Viena, 21 octombrie 1931. nului prof. dr. Sabetay Corneliu şi familiei Cât voi trăi te voi plânge. Lili Paris, autor a circa 40 cărţi de filozofie, David Fiodorovici Oistrah – violonist. sale, fiindu-i alături în durerea pricinuită de • Înhumaţi în cimitirele C.E.B. în iulie literatură, drept, antropologie, istorie, ling- Născut la Odessa, 1908. Ordinul Lenin, decesul fratelui său, SABETAY NICU, în 2016: DIACONITA PAULA (78 de ani, Ci- vistică, teorie politică. Decedat la Paris, 9 1946 şi 1966. Decedat la Moscova, 24 vârstă de 71 de ani. Zichrono Livraha. mitirul Giurgiului); STOICA ROIZE (84 de octombrie 2004. octombrie 1974. Asteroidul 42516 a fost ani, Cimitirul Giurgiului); DINU WECHSLER Reuven Rubin (Zelicovici) – pictor. denumit cu numele lui şi al fiului său, Igor Născut la Galaţi, 1893, emigrat în Palestina, Oistrah. Anunţ comemorativ pentru MARGARETA (107 ani, Cimitirul Filantropia); SOLY 1923. Premiul Dizengoff, 1964; Premiul ( ) – rabin , căruia la 17 ani de la grea- URSEANU IOSIF (76 de ani, Cimitirul Giur- Shlomo Goren Gorenchik KAMENITZER Israel, 1973. Ministru al Israelului în Ro- sionist şi general israelian. Născut la Zam- ua despărţire, îi închinăm gândurile noastre giului); STANESCU GABRIELA (59 de ani, mânia, 1948-1950. Decedat la Tel Aviv, 13 brow, Polonia, 1917, emigrat cu familia în de dragoste şi recunoştinţă. Soly, am fi vrut Cimitirul Sefard). octombrie 1974. Palestina, 1925. Întemeietor al Rabinatului să fii alături de noi, să ne sprijini şi să ne • Înhumaţi în cimitirele C.E. din ţară în – compo- Militar, 1948; Şef-Rabin al Israelului, 1973- susţii, aşa cum ne obişnuiseşi. Viaţa nu a iulie 2016: MIHAILOVICI MARCELA (79 de Leonard (Louis) Bernstein zitor, dirijor, pianist. Născut la Lawrence, 1983. Decedat la Ierusalim, 29 octombrie vrut aşa, dar noi te purtăm mereu în inimile ani, Tecuci); MATEI SIMION (Piatra Neamţ) Mass., SUA, 1918. Genurile muzicale culti- 1994. noastre. Soţia şi fiul. • Înhumaţi în cimitirele C.E.B. în august 2016: GAVRILESCU OLGA (84 de ani, Cimitirul vate: muzică clasică, balet, operă. Decedat Claude Levi-Strauss – antropolog, Giurgiului); SOLOMON YVONNE (91 de ani, la New York, 14 octombrie 1990. printre fondatorii antropologiei moderne. Familia aminteşte că la 8 Av (12 august Cimitirul Sefard); RADU CORNELIA (79 de Moshe Dayan – general şi om politic Născut la Bruxelles, 1908, format la Paris. 2016) s-au împlinit 10 ani de la despărţirea ani, Cimitirul Giurgiului); GOLDSTAIN BIANCA israelian. Născut în kibuţul Deganya Alef, Refugiat în SUA, 1940; revenit în Franţa, de draga noastră BRANA (BETI) PETRA- (100 de ani, Cimitirul Sefard); BRAVERMAN 1915. Ministru al apărării, 5 iunie 1967 - 3 1948. Decedat la Paris, 30 octombrie 2009. RU. Nu o vom uita niciodată. SANDU (86 de ani, Cimitirul Giurgiului) iunie 1974; ministru de externe, 20 iunie LUCIAN-ZEEV HERŞCOVICI 22 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 478-479 (1278-1279) - 1 - 30 septembrie 2016 zicedid ze`ivnd כ"ח אב תשע"ו - כ"ז אלול תשע"ו z כתב-עת של איחוד הקהילות היהודיות ברומניה אזכרה ביאסי ובבוקרשט לרב הראשי השתתפויות יהודיות בפסטיבל "פרו- אתניקה 2016" ד"ר אלכסנדרו שפרן ז"ל בימים 21-18 באוגוסט השנה, בעיר שיחות אישיות, השקות ספרים, תערוכות עשר שנים מפטירתו של הרב הראשי ד"ר אלכסנדרו שפרן (2006-1947) צוינו סיגישוארה, התקיימה המהדורה הי"ד וסרטים תיעודיים, עם השתתפותם של 20 על יד הסניף מן העיר יאסי של האקדמיה הרומנית; המכון להיסטוריה ע"ש "א.ד. של הפסטיבל הבין-עדתי הגדול ביותר מיעוטים לאומיים. כמו כן, בעיר העתיקה קסנופול"; אוניברסיטת "אלכסנדרו יואן קוזא" מיאסי; האקדמיה הרומנית מרומניה, "פרו-אתניקה 2016". עם 600 אורגנו 11 דוכנים של בעלי מלאכה שבבוקרשט, שבה הוא היה חבר לשם כבוד משנת 1997. ביאסי, כאיש ספר בולט משתתפים, הפסטיבל הנ"ל ייחד נציגים מסורתיים ולייצוג הקהילות הלאומיות, הוזכר ד"ר אלכסנדרו שפרן ז"ל על ידי מנהל המכון ע"ש "קסנופול", פרופ' גיאורגיא של כל המיעוטים הלאומיים המוכרים כולל דוכנים עם ספרים למכירה. קליבטי; כלוחם למען היהודים הרומנים בימי השואה – על ידי יו"ר הפדרציה של מרומניה. בפעם הראשונה אירוע זה כמו בכל שנה, הלשכה לתרבות, אמנות הקהילות היהודיות מרומניה ד"ר אאורל ויינר; כמקדם הבולט של הדו-שיח בין התקיים בחסות העליונה של נשיא רומניה, ומדע של הפדרציה של הקהילות היהודיות יהדות לבין נצרות – על ידי פרופ' אלכסנדרו זוב, חבר באקדמיה הרומנית. על אודות קלאוס יוחאניס. ֹוולקר רייטר, המארגן מרומניה, הציגה תוכנית עשירה ורב- יצירתו של אביו, החיבור בין מחשבה ופעילות, דיבר פרופ' אבינועם שפרן. החיבור של הפסטיבל, הדגיש במילות הפתיחה גונית. בערב הראשון, על במת הפסטיבל בין פעילותו של המלומד ושל איש העולם הוצג על ידי פרופ' קארול ינקו. "בתקופה שלו ש"פסטיבל 'פרו-אתניקה' הוא עלתה הלהקה "בוקרשט כליזמר-באנד", של אלימות, אלכסנדרו שפרן הוכיח את עליונות הכוח הרוחני על הכוח הפיזי", האירוע הגדול ביותר המוקדש לדו-שיח בקונצרט של למעלה משעה. הכיכר ציין פרופ' אלכסנדרו פלורין פלאטון. האות "ד"ר אלכסנדרו שפרן" הוענקה לפרופ' בין-תרבותי מאירופה. רומניה היא דוגמה המרכזית ("פיאצה צ'נטראלא") הייתה אלכסנדרו זוב, חבר באקדמיה הרומנית. באולם "אאולה מאגנה" של האקדמיה להגנת המיעוטים הלאומיים". מלאה בקהל שבא למופע של שחקנים הרומנית בעיר בוקרשט הבירה נערך כנס אזכרה, שבו נישאו הרצאות בנושא נאומו היועץ הנשיאותי סרג'יו ניסטור מסר מהתיאטרון היהודי הממלכתי; כך היה גם כאשר התקבל בתור חבר לשם כבוד של האקדמיה: האור, יסוד חומרי ורוחני באותו למארגנים, בשם נשיא רומניה, את בקונצרט של מקהלת הקהילה היהודית מן זמן. ההרצאות בנושא הנ"ל הועברו על ידי נשיא האקדמיה הרומנית, פרופ' יונל התעודה שמוכיחה את החסות העליונה העיר בראשוב. ואלנטין ולאד ופרופ' אבינועם שפרן. יו"ר פדרציה של הקהילות היהודיות מרומניה, של נשיא רומניה ל"פרו-אתניקה 2016". נושא תפקיד המיעוטים הלאומיים נדון ד"ר אאורל ויינר, ציין במקביל את גורלו של הרב ד"ר אלכסנדרו שפרן אל מול אירינה קאז'אל, תת-מזכירת המדינה בשולחן עגול, הנקרא "הדו-שיח הבין גורלו של הרב ד"ר משה גאסטר, "בן נאמן של הארץ הזאת", "משרת בקודש בדת במשרד התרבות, הדגישה את חשיבות עדתי ברומניה בת זמננו". יו"ר האירוע היהודית", שנאלץ לעזוב את רומניה בגלל גורמים חברתיים ומדיניים לא טובים. האירוע בעבור המיעוטים הלאומיים היה ד"ר אאורל ויינר, חבר הפרלמנט, "המחשבה המדעית והפילוסופית נשארות קשורות לגבי הספק. הספק הוא פורה". שברומניה. יו"ר הפדרציה – ובו נכחו מזכיר המדינה גרעין אחר שבנאום ההוא היה יסוד בדברי פרופ' ז'אן אשכנזי ובדברי פרופ' משה רעיונות אלה, בדגש על חשיבותם, של המחלקה ליחסים בין-עדתיים, אמדין אידל. "חיי מאבק, קרן אור", זו כותרת הספר שהקדיש לרב אלכסנדרו שפרן תפקידם ומקומם של המיעוטים הלאומיים אמת, חבר בפרלמנט לשעבר כנציג של ההיסטוריון קארול ינקו, וזה גם היה הציר המרכזי של הרצאתו. באותה הזדמנות, ברומניה, צוינו גם במסיבת העיתונאים המיעוט הטאטרי; פרופ' דראגוש זיסופול, גם ביאסי וגם בבוקרשט הושק ספרו האחרון של היסטוריון זה, "אלכסנדרו שפרן שאורגנה אחרי פתיחת הפסטיבל. חבר בפרלמנט כנציג של המיעוט היווני; ויהודי רומניה בתקופת העלייה לשלטון של הקומוניזם", ספר בעבורו קיבל את תוכנית האירוע כללה 62 מופעים ושל אדריאן מרקא, חבר בפרלמנט כנציג הפרס "ד"ר אלכסנדרו שפרן", מהדורה 2016. יו"ר הפדרציה, ד"ר אאורל ויינר, מוזיקליים-אמנותיים, שהתקיימו תחת המיעוט הצ'כי והסלובקי. שני אירועים ופרופ' אבינועם שפרן העניקו את האות "ד"ר אלכסנדרו שפרן" לפרופ' יונל ואלנטין כיפת השמים בכיכר המבצר ("פיאצה מעניינים אחרים של הפדרציה של ולאד, חבר באקדמיה הרומנית והנשיא שלה. צ'טאצי"), הרצאות, שולחנות עגולים, הקהילות היהודיות מרומניה היו ההשקה על ידי הסופר קאטאלין מיחוליאק של שני הרומאנים האחרונים שלו בעלי נושאים יהודיים (בשפה הרומנית): "אמריקה מקימים מוזיאון לתולדות היהודים והשואה ברומניה שמעבר לפרעות" וגם "הסיגריה האחרונה ממשלת רומניה אישרה את הקמתו של בהקמתו של מוזיאון היהודים והשואה לקבל את התיעוד הדרוש לעיבוד הטיוטה של פונדאן", וכאן השולחן העגול "סופרים מוזיאון השואה ברומניה, שיפעל במסגרת ברומניה וכאן הנני מדבר על מוסד אמיתי, של המוזיאון ואכן גם לעיבוד הנושאים ישראלים ביריד הספרים בוקפסט". המכון הלאומי לחקר השואה ע"ש "אלי מאורגן לפי הסטנדרטים המתקדמים שבתערוכה הדרושה לתוכנית המוזיאון. ויזל". הגבוהים ביותר שבתחום". בהחלטת הממשלה צוינה גם קבלת ההחלטה באה לאחר שבחודש מרץ נשיא במסגרת הנ"ל, הממשלה קיבלה ב31- האמצעים לזיהוי שטח בעיר בוקרשט רומניה, קלאוס יוחאניס, הצהיר במוזיאון באוגוסט החלטה בה היא מתייחסת בשביל מיקום הבניין העתידי והכנת דורו דומיטרסקו: "יד ושם" בירושלים ובמוזיאון השואה לתיאום הפעילויות שבמסגרת המכון התיעוד הדרוש לסידור המכרז הבינלאומי בוושינגטון ש"אנחנו החלטנו לקבל על הלאומי לחקר השואה ברומניה ע"ש "אלי לעיבוד התוכנית האדריכלית של המוזיאון ההשתתפות בחידון עצמנו את העבר שלנו, לכבד את זכר ויזל" למען הקמתו בעתיד של מוזיאון הלאומי לתולדות יהודי רומניה. כמו כן קורבנות השואה ואת המאבק נגד התגובות לתולדות יהודי רומניה. כמו כן, מביאים נלקח בחשבון גם מציאת שותפים פנימיים האנטישמיות ושל שנאת הזרים... אני בחשבון את יוזמת הפעילויות בעלות ובינלאומיים למען הגשמת התוכנית של זה נראית לי מהותית רוצה שנישא רווחים מן היכולת היוצאת אופי תרבותי, מדעי, חינוכי וחוקי בשביל המוזיאון, גילוי וזיהוי דמויות מלאכותיות, בימים 31-28 ביולי, התקיים בבוקרשט מן הכלל שיש לארצנו כדי להתבלט בתור שמירת זכר קורבנות השואה. חפצים וחומר תיעודי מיוחד לגבי תולדות השלב הלאומי של החידון "זכר השואה", מרכז אזורי מצליח המוכן להילחם בכל למען הקמת המוזיאון לתולדות יהודי יהודי רומניה ותרבותם – וכן קביעת מיועד לתלמידי בתי ספר, מאורגן באופן גילוי של אנטישמיות, שנאת זרים, אפליה, רומניה תאורגן רשת תקשורת עם מוסדות רשימה של נכסי תרבות שיהיו בבעלות סדיר ב11- השנים האחרונות. זה אירוע שטנה... אני מסכים לחלוטין לתמוך בתחום זה מרומניה ומחו"ל, על מנת המוזיאון. שמקרב ומאחד תלמידי גימנסיה ותלמידי תיכון, בתיאום מורים שלמדו היטב את הנושא במסגרת תוכניות הכשרה. פסטיבל הסרט המרכז-אירופאי שבעיר מדיאש; פרס פרופ' דורו דומיטרסקו, מפקח כללי במשרד החינוך הלאומי והמחקר המדעי, שהוא הגוף המארגן חידון זה, הדגיש חדש לסרט "בנו של שאול" את חשיבותה של הכנסת לימוד השואה בשנה השישית לקיומו, הפסטיבל של הסרט המרכז-אירופאי זה פרי עמלו בתמיכתם של ידידים רבים, ביניהם הפדרציה של בתוכניות הלימודים (לכיתות ז', ח', י', שבעיר מדיאש (MeCEFF 7+1) כבר הצליח לעורר כבוד בעולם הקהילות היהודיות מרומניה. כמו כן, בכל מהדורה של הפסטיבל יב). ההתערבות המעשית של המשרד הנ"ל הקולנוע האירופאי, היות שהוא יחיד במינו, כיוון שמדובר בבית הכנסת שבעיר מדיאש מוצגים כמה סרטים בשפת היידיש, כללה בין היתר את העברת התיעוד לבתי באפשרות לראות סרטים משבע מדינות מזרח ומרכז אירופאיות שזה גם מעשה אחד ויחיד במינו בנוף הקולנועי. ספר הדרוש להבנת המרכיבים והתוצאות ומעוד מדינה מוזמנת. במהדורה הראשונה הייתה המדינה ראדו גאבריא הקדיש סרטים רבים תיעודיים ואמנותיים של אירוע היסטורי זה, וכן בארגון פעולות המוזמנת – ישראל; השנה הוזמנה רוסיה. את הפסטיבל הזה יוזם לנושאים יהודיים. לכן, בפתיחתה של המהדורה הזאת הוצגו שני מן הסוג של החידון הנ"ל. הבמאי ראדו גאבריא – וזה שהפסטיבל הגיע למהדורתו השישית סרטים תיעודיים מסוג זה, "הקיסרית האדומה" על אודות חייה תגובת התלמידים לגבי לימוד נושא ואישיותה של אנה פאוקר; וגם "יהודים למכירה", סרט יוצא מן השואה הייתה חיובית ומפתיעה גם לגבי הכלל על המקור וההיקף של ההגירה היהודית "תמורת תשלום", המורים וגם לגבי המשרד: התעניינות רעיון שהופעל גם בשביל הגרמנים (סאשיים וגם שוואבים) התלמידים הוכחה גם בבחירת המקצוע מרומניה שרצו להגר לגרמניה. לבחירה "תולדות היהודיות", גם הפרס הגדול לסרט הטוב ביותר הוענק ליצירה "בנו של שאול", בהשתתפות הרבה בחידון זה. הכנת של הבמאי נמש לאשלו (הונגריה), שזכה בפרס בפסטיבל שבעיר המורים-המדריכים נעשית בקורסים קאן שבצרפת - "הגלובוס של זהב", ושל האוסקר בשביל הסרט להכנה מקצועית ברומניה ובחו"ל (כמו הזר הטוב ביותר. זה סרט מזעזע על היבטים פחות ידועים במסגרת הסמינריון לבעיות השואה, של זוועות שהתרחשו במחנה ההשמדה אאושוויץ, שמסקנתו שהתקיים בשנת 2001 במוסדות "יד שום") היא שאנחנו בני אדם גם ברגעים הקשים ביותר של הייאוש וברצון לתרום לצמצום הדעות הקדומות שלנו. הפרס לבמאות הוענק לבמאי ראדו ז'ודה מרומניה, על והפעולות האנטישמיות, שקיימות עדיין הסרט "אפרים" (=יופי, טוב מאוד!) , אחד ההישגים המעניינים בעולם בן זמננו. לדעתו של המרואיין, ביותר של הקולנוע הרומני. הפרס בשביל המשחק הטוב ביותר בתור הורה ובתור מורה, השתתפות הילדים הוענק לשחקן הפולני, יאנוש גאיוס, על תפקידו בסרט הפולני בחידון זה מהותית לגבי הכרתם של מעשים "הגוף". גם התפתחותה של הדמות, גם השתלשלותו של הסרט נוראים, שאמנם אושרו מבחינה היסטורית, מזעזעים בראייה הראשונה, ואמנם לסרט זה יש סוף בלתי צפוי. בפירוק של דעות קדומות שקיימות בכוח הפרס לתדמית הטובה ביותר הוענק למיטיא ליצ'ן, צלם, אמנם או בפועל, וכן גם ביצירת ערכים אזרחיים, גם תסריטן ומפיק סלובני, בשביל הסרט "העץ" (סלובניה – הכרחיים בחברה בת זמננו, שכולם פועלים איטליה), סרט שבו כל הרגשות מועברות באמצעות תמונות, לניצחון הרעיון לא לתת למעשים נוראים סרט שכמעט אין בו שיחות בין אנשים. מסוג זה לחזור בשום מקום בעולם. REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 478-479 (1278-1279) - 1 - 30 septembrie 2016 23 O zi la Obştea ComunitATi din Târgu-Neamţ Mediaş Ziua Europeană a Culturii Iudaice, fără evrei mai scris de câteva ori în paginile re- zi s-a organizat ”Atelierul de poveşti vistei noastre, cea mai importantă fiind est-europene pentru copii”, iniţiativă a salvarea şi refacerea arhivei comunităţii doamnei Erzsébet Wenczel Gazdag, o dar, atunci când mă duc la Mediaş, nu personalitate cu spirit inovator şi în alte se poate să nu trec şi pe la sinagogă să domenii, de pildă, folosirea muzicii în văd ce a mai făcut Anda. Întotdeauna terapia unor copii cu boli psihice. Ea le-a găsesc surprize. De această dată a citit micilor ascultători din acest minunat fost punerea la punct a casei rabinului, tezaur de folclor evreiesc. A fost o prezen- printr-un efort colectiv. A însemnat că tare interactivă, în cadrul căreia copiii nu Anda i-a mobilizat pe paginile de sociali- numai că au ascultat basmele, ci le-au De câţiva ani, totdeauna în luna au- zare ale internetului pe cei ce doreau să şi interpretat. În sfârşit, programul s-a gust, în cadrul Comunităţii Evreilor Piatra- ajute în această acţiune. Întotdeauna se încheiat cu un concert de muzică klezmer, Neamţ se petrece un eveniment primit cu găseau amatori – neevrei, astfel că acum în interpretarea cunoscutului solist Benjy simpatie de enoriaşi: un microbuz cu vreo în acest mic centru de iudaism mai există Fox-Rosen. În cadrul concertului, artistul 20 de persoane porneşte dimineaţa din spaţii în plus pentru diferite activităţi. Fiind a folosit şi partituri de muzică evreiască oraşul situat pe malul Bistriţei şi, după o început de septembrie, în centrul atenţiei veche, găsite în arhiva comunităţii. oră de mers, se opreşte undeva pe malul s-a aflat marcarea Zilei Europene a Cultu- Anda a mai obţinut, în cadrul unui pro- Ozanei, lângă Sinagoga Meseriaşilor din rii Iudaice. Programul a cuprins, în afară iect european, finanţare pentru repararea Târgu-Neamţ. Aici se face ”joncţiunea” cu de vizitarea Sinagogii la diferite ore, un unor obiecte de cult, găsite deteriorate în membrii Obştii din localitate, urmând să atelier de creaţie cu copii şi tineri, condus Sinagogă. Ele sunt reparate de laborato- petreacă o zi împreună. de artistul Răzvan Anton, la ora actuală rul de restaurare al Muzeului Bruckenthal Şi de această dată (în 28 august a.c.) Foto: Benjy Fox-Rosen rezident la Sinagoga şi prezentarea Ar- de la Sibiu. Demersurile s-au făcut prin in- reuniunea a început cu rugăciunile de hivelor Comunităţii evreieşti din Mediaş, termediul Trustului ”Mihail Eminescu” (al rigoare şi cu pomenirea morţilor la Sina- Este un titlu mai ciudat, dar adevărat. în cadrul proiectului ”Traces”, care se prinţului Charles) şi fondurile au provenit gogă, urmate de servirea unei gustări; La Mediaş, unde nu mai există de multă ocupă de recuperarea şi valorificarea de la o organizaţie evreiască din Anglia. apoi, cei 45 de participanţi (între care vreme comunitate sau obşte, ci doar unu- unor urme de cultură pierdute. Proiectul Populaţia medieşeană priveşte cu unii sosiţi din Iaşi, Bucureşti şi Israel, dar doi evrei, toate marile sărbători evreieşti a fost câştigat de Anda Reuben. ”Voi in- interes această încercare de reînviere a originari din Târgu-Neamţ) s-au deplasat sau evenimente legate de iudaism sunt vestiga istoria multilaterală a comunităţii spiritului iudaic, fapt ilustrat prin prezenţa la Cimitirul evreiesc pentru rostirea kadiş- marcate de ani de zile. Şi aceasta, dato- evreieşti medieşene folosind instrumen- unui public destul de numeros la acţiunile urilor. În final, toată lumea s-a oprit la rită poate unui îndemn sufletesc profund: te care ţin de formarea imaginii, de la de la Sinagogă. Ele se pot îmbogăţi şi di- Restaurantul ”Belvedere” pentru masa dorinţa tinerei Anda Reuben de a păstra şi iluzia reprezentării spaţiale la formarea versifica şi cu sprijinul diferitelor sectoare de prânz, plus o surpriză: tortul aniversar salva ceea ce se poate din tezaurul unei imaginilor mentale şi înregistrarea lor”, ale Federaţiei. oferit d-lui Marcel Bergman, oficiantul comunităţi odinioară puternică şi bogată a explicat Răzvan Anton. Tot în această EVA GALAMBOS de cult al C.E. Piatra-Neamţ, cu ocazia (sinagoga maiestuoasă este o dovadă), împlinirii vârstei de 72 de ani! care a trăit în bună înţelegere, chiar şi în perioada celui de-al doilea război mondi- Piatra- Cu drag, despre Şalom Alehem... al, cu populaţia săsească şi românească. Neamţ ”Ziua Europeană a de ani de la moartea lui Şalom Alehem Mediaşul, spre norocul evreilor, au rămas Culturii Iudaice” (4 sep- (1859–1916), fondatorul literaturii idiş” F.C.E.R.: în Transilvania de sud, astfel că evreii nu tembrie 2016) a fost sărbătorită de Comu- – a reuşit să atragă în sinagogă cca. au fost deportaţi în lagărele morţii de la nitatea Evreilor Piatra-Neamţ în incinta 60 de persoane (membri ai Comunităţii, condoleanţe Auschwitz-Birkenau. Şi dacă s-au împu- Sinagogii Catedrale ”Baal Shem Tov”, scriitori, profesori, bibliotecari, oameni ţinat până la cvasi-dispariţie, aceasta s-a acest monument istoric deosebit fiind de teatru etc.), care au urmărit cu interes datorat imigrărilor în valuri, atât în Israel, deja consacrat ca un spaţiu cultural nou al cele două momente ale programului: 1. o la decesul cât şi în Occident. oraşului (după evenimentele organizate prezentare dinamică şi ”colorată” a vieţii Despre iniţiativele Andei Reuben am aici în ultimii ani). Tema propusă – ”100 şi creaţiei lui Şalom Alehem, datorată Reginei Ana actriţei Loredana Grigoriu de la Teatrul „Federaţia Comunităţilor Evreieşti Tineretului Piatra-Neamţ; 2. proiecţia din România – Cultul Mozaic a aflat cu Evreul Pedro Pablo Kuczynski, adâncă durere vestea încetării din viaţă a Reginei Ana”, se arată într-un comu- nicat transmis de F.C.E.R. „Demnitatea ales preşedinte al statului Peru şi delicateţea sa, tăria de caracter şi Din 28 iulie 2016, din Peru până la insta- dragostea faţă de membrii Familiei statul Peru are un larea ca preşedinte, Regale şi toţi semenii săi, au făcut din nou preşedinte: Pedro printr-o lovitură de stat Regina Ana un adevărat simbol al rega- Pablo Kuczynski (cu- (1968) a generalului lităţii româneşti”, se arată în document. noscut şi drept PPK Juan Velasco Alvara- „Ne exprimăm profunda mâhnire sau Zayde), un evreu do. Exilul îl va duce faţă de această mare pierdere a între- a cărui viaţă a însu- în SUA, unde îşi va gului popor român. Suntem, cu tot su- mat un şir de puncte petrece următorii 30 fletul, alături de Majestatea Sa Regele nodale. Fiu al lui Max de ani lucrând la Ban- Mihai I şi de întreaga Familie Regală. Kuczynski şi al Made- ca Mondială şi pentru Evreii din România resimt cu durere leinei Godard Monod compania First Bos- această mare pierdere a Casei Regale (mătuşa regizorului ton International. Între a României, atât de încercată de soar- de film Jean-Luc Go- 2001 şi 2005 este de tă. Nu vom uita niciodată demersurile dard), un medic evreu două ori ministru al pline de umanism şi răspundere ale născut la Berlin, cu Finanţelor, iar între Casei Regale a României, pentru sal- părinţi originari din 2005 şi 2006 este nu- varea evreilor români de la nimicirea Poznan, şi o profe- mit prim-ministru al re- filmului ”Peripeţiile unui om de afaceri” lor în cadrul soluţiei finale. soară de literatură şi publicii Peru. Gândul (dramatizare după o binecunoscută nu- Dumnezeu să binecuvânteze amin- de religie creştină din de a candida pentru velă a marelui scriitor). tirea Reginei Ana şi să o odihnească Elveţia, Pedro Pablo preşedinţie a prins Ca de obicei, finalul a constat într-o în pace”, se spune în comunicatul a copilărit în oraşul consistenţă după ce dezbatere ”relaxată” a temei, participanţii F.C.E.R., semnat de preşedintele dr. Iquitos din Amazo- a înfiinţat în 2007 o având la îndemânâ un pahar de vin, băut Aurel Vainer, deputat. nia peruană. Tatăl lui, organizaţie nonprofit, în memoria celui comemorat... (E.N.) medic militar în România şi Turcia în Agua Limpia („Apă curată”), menită să decursul primului război mondial, care furnizeze apă potabilă în zonele sărace în 1929 a definitivat un vaccin împotriva din Peru. La alegerile prezidenţiale din Începuturile presei evreieşti la Iaşi febrei galbene folosit şi în zilele noastre, 2011 s-a situat pe locul al III-lea, iar anul (Urmare din pag. 9) o intensă activita- prestigiu precum K. Lippe, A. Şaraga, a fost numit, în 1938, directorul leproze- acesta i-a adus reuşita. te culturală, prin Wilhelm Schwarzfeld (sub pseudonimul riei din San Pablo, orăşel situat lângă Anterior lui Kuczynski, prezenţa publicarea unor poezii, traduceri, schiţe Lupu), poetul Ştefan Crucianu. Gazeta Iquitos. Aici şi-a petrecut primii zece ani evreiască în forurile de conducere ale şi nuvele. Conducătorul gazetei, poetul era de orientare anti-asimilaţionistă şi îşi din viaţă, perioadă care a contribuit la statului Peru s-a materializat prin Efra- ieşean A. Rodion Steuerman, era cel care propunea să răspândească cunoştinţe formarea spiritului egalitarist, văzându- in Goldberg, ministru al Finanţelor şi încuraja abordarea unor astfel de tematici despre istoria, literatura şi religia evreilor şi tatăl lucrând într-una dintre cele mai de Externe în anii ’90, Yehude Simon, în paginile ziarului, pentru a spori impactul din ţară. În multe din articolele sale, Max sărace regiuni ale ţării. prim-ministru pentru o scurtă perioadă sionismului nu numai în rândul maselor, Caufman făcea critica organizării comu- Studiile tânărului Kuczynski au (în 2014) şi David Waisman (ai cărui ci şi, mai ales, în rândul intelectualităţii. nitare şi arăta problemele interne cu care evoluat de la Royal College of Music părinţi, Natan Waisman Reines şi Bli- La 12 august 1889, sub redacţia lui se confrunta obştea ieşeană. Tot la Iaşi, (Londra) la Exeter College (Oxford) şi ma Rjavinsthi Tubac, erau originari din Max Caufman, a apărut la Iaşi, timp de doi în 1903, acelaşi Caufman era directorul Universitatea Princeton, de la domeniul România), vicepreşedinte al statului în ani, „Propăşirea”, revistă lunară cu carac- revistei, cu o apariţie efemeră, „Menora”, artistic la cel politico-filozofic, economic intervalul 2001-2006. ter social şi literar, iar din 15 august 1892 la care colabora şi rabinul I. Niemirower. şi al relaţiilor publice. Ca economist, a la Bucureşti. Revista a devenit populară Revista publica în special studii despre fost directorul adjunct al Băncii Centrale CLAUDIA BOSOI datorită contribuţiilor unor intelectuali de iudaism, cultură şi filozofie iudaică. 24 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 478-479 (1278-1279) - 1 - 30 septembrie 2016

„Între două lumi” Gândul Condamnarea la sărăcie scris Ştiaţi că S. Anski (Semion Rapaport), proeminent Premierii români care au venit în faţa Parla- care îl va flutura referitor scriitor evreu, s-a născut la Vitebsk, adică în acelaşi loc mentului au primit felurite reproşuri de la aleşi, la performanţa unui Cabinet de altă culoare. ca şi Marc Chagall? Dar ce diferenţă între viziunile celor dar cel adresat de Liviu Dragnea lui Dacian Cio- O imagine concludentă asupra lentorii cu care doi! Genialul pictor ne-a zugrăvit tablouri suprarealiste loş, anume că acesta a vorbit limba tehnocraţilor, creşterea PIB se poate reflecta în salarii ne-o de învăluitoare poezie naivă şi de magică poveste: cu nu limba română, a fost nu numai original dar, dă o prognoză care spune că, în 2020, PIB-ul lumi răsturnate, cu amintiri telurice şi cosmice, cu miri într-un anume sens, şi plin de adevăr. Aşa cum României va fi cu 28% mai mare decât în 2016, zburând şi plutind feeric şi extatic deasupra oraşului; cu explica liderul PSD, acuza sa trebuie citită din dar ponderea salariilor în respectivul produs violonişti pe acoperişuri, cu acrobaţi şi arlechini străini Drumul punctul de vedere al electoratului, deoarece intern brut va fi cu numai 1,8% mai mare, lefu- de legea gravitaţiei! Tot atâtea metafore lirice, ludice, când alegătorii aud de creştere economică, ei rile noastre rămânând şi atunci printre cele mai fantastice, de atmosferă aerată! spre teatru „înţeleg mai mulţi bani prin buzunare”. Ceea ce mici din UE. S. Anski, ca autor al „celei mai faimoase piese a tea- e foarte adevărat. O altă frână pentru ritmul creşterii nivelului trului idiş”, „Dibuk” (sau „Între două lumi”), a reflectat, de- Fractura dintre conceptul de creştere şi cel de de trai în România este împărţirea inechitabilă sigur, şi forţa pitorească, dar şi climatul social înăbuşitor nivel de trai nu e nouă. După criza economică, a bogăţiei între locuitorii de la sate şi cei de la din ştetl; cu tensiunile dintre prejudecăţi, prescripţii şi dogme religioase atunci când România şi-a reluat dezvoltarea, oraşe. Astfel, dacă în oraşele germane locuiesc şi nevoia de libertate şi împlinire personală, ce puteau genera revolte oamenii erau uluiţi pentru că guvernanţii, repre- cu numai 5% mai mulţi oameni cu venituri peste individuale. Dar Anski a devenit proeminent prin relevarea feţei ascunse zentanţii Comisiei Europene şi ai FMI le spuneau medie decât la sate, în România diferenţa se a mentalităţilor şi practicilor necanonice ale lumii în care a trăit. Totul a la unison că macroeconomic stăm bine, că ridică la 34%, ceea ce va atrage cheltuieli şi început – pe un fond subiectiv receptiv, desigur – cu ancheta etnografică deficitele s-au echilibrat, că PIB-ul creşte, dar întârzieri substanţiale pentru ridicarea satelor şi din Podolia-Volinsk a anilor 1912-1913, la care Anski a participat. Prilej oamenii nu simţeau decât vântul prin buzunare. omogenizarea nivelului de trai la nivel naţional. de a descoperi în folclor reversul existenţei diurne banale, echilibrate şi Asta se întâmplă, în mai mică măsură, şi Dar nici alegătorii, nici politicienii nu au vreme raţionale; ceea ce un exeget a numit „continentul negru evreiesc”; univer- acum, dar există o circumstanţă agravantă: de aşteptat, totul trebuie făcut ACUM! sul bântuit de superstiţii, poveşti macabre, accese mistice şi întâmplări suntem înainte de alegeri şi politicienii sunt Rezultatul imediat şi palpabil este că în anul magice, premoniţii înspăimântătoare; oglinzi neliniştitoare pentru crize sensibili, pentru o scurtă perioadă de timp, faţă trecut, în România, peste o treime dintre gospo- de conştiinţă şi alienare, pentru obsesia păcatului şi a pedepsei, venită de doleanţele cetăţenilor, de ale căror voturi dării nu îşi puteau acoperi cheltuielile lunare obli- din necunoscutul înfricoşător; pentru frisoanele date de nevăzuţi agenţi depind, în timp ce tehnocraţii privesc la rece gatorii, iar 85,2% aveau dificultăţi în a găsi banii ai Răului şi, mai ales, de angoasa metafizică a morţii. evoluţiile macroeconomice şi se bucură sincer necesari pentru a le face faţă. Evident, situaţia Este, aceasta, vâna de realism fantastic, alături de realismul pitoresc, că tabloul de bord arată că lucrurile merg bine. nu s-a schimbat mult în nouă luni. Conform ace- de latura reflexiv-filozofică (hrănită de cărţile sfinte şi de înţelepciunea Cele două puncte de vedere sunt ireconcilia- loraşi statistici oficiale, o cincime dintre români rabinică) ori de faimoasa ironie evreiască, o dimensiune de mare origi- bile, deşi ambele vizează, în ultimă instanţă, nu şi-au permis să mănânce carne sau peşte nici nalitate a literaturii iudaice. satisfacţia omului de pe stradă, dar din motive măcar o dată la două zile, 53% au avut restanţe Dramă simbolistă şi mistică, „Dibuk” ne transportă în Brinitz, lângă şi pe căi diferite. Politicianul ştie că românului la plata întreţinerii, iar 13% nu şi-au putut încălzi Miropol, la sfârşitul secolului al XIX-lea. Surprindem un climat de mister îi pasă dacă îi spui că îi creşte leafa, pensia suficient locuinţa. Este un tablou edificator al şi fantastic hrănit de Cabala şi de poveşti hasidice. În centru: istoria şi sau alocaţia pentru copil. Îi este însă indiferent populaţiei care va fi chemată la urne peste nici scenele dedublării, delirului, nebuniei Leei; o tânără ce pare „locuită” de dacă ritmul de creştere e cel mai mare din UE, trei luni, căreia nu îi poţi spune să aibă puţintică Dibuk, prin tradiţie – un spirit rău, blestemat, rătăcitor, care nu-şi găseşte sau dacă datoria publică este mai mică decât în răbdare şi care nu se încălzeşte cu creşterea linişte şi se încarnează în corpul altcuiva pentru a se putea purifica. Acest Franţa sau în Italia. PIB-ului, deşi în 2016 românii au dus-o categoric „Dibuk” ar fi un alter ego şi un emisar al lui Hanan, studentul cabalist Iar din punctul de vedere al salarizării, toate mai bine şi au avut mai mulţi bani, dovadă că şi care s-a sinucis când a fost respins, ca mire, de tatăl Leei. evoluţiile economice reale şi recente nu ne-au consumul cu amănuntul a crescut la noi cu 13%, Piesa gravitează în jurul insolitelor accese de alienare şi furie ale ajutat decât să ne păstrăm penultimul loc din Eu- faţă de 3,5% media europeană. Leei şi în jurul mesagerilor oculţi „de dincolo”, dar şi al tentativelor ropa, nicidecum să avansăm. Oamenii simt asta, Aşadar, politicianul şi tehnocratul se referă epuizante ale înţelepţilor şi rabinilor (împinse până la tortura Leei!), de tehnocraţii o ştiu, dar politicienii nu pot câştiga la aceeaşi realitate, dar lentilele prin care o de-demonizare şi purificare.Tablouri de mistică a pasiunii, de irumpere spunând aşa ceva. Economia românească tre- privesc sunt diferite, drept care este diferit şi patologică a inconştientului, de fantastic macabru alternează cu ritualuri buie să funcţioneze din plin o vreme îndelungată, ceea ce spun despre ea, deci şi limba în care de exorcizare şi ceremoniale de nuntire ori de înmormântare şi totul pentru a crea surplusul necesar acordării unor se exprimă. Dacian Cioloş a putut vorbi despre sfârşeşte în moartea Leei şi în regăsirea (pe acest drum) a îndrăgostiţilor! lefuri şi pensii sensibil mai mari. Un recent studiu macroeconomie tocmai pentru că a refuzat să „Dibuk”, scrisă între 1913-1916, a interesat şi pe Stanislavski, a al Eurostat arată în ţara noastră, costul orar al participe la alegeri. Dragnea însă îl chemase la prilejuit o capodoperă scenică lui Vahtangov, a stimulat zeci de montări forţei de muncă a crescut cu 8.9% în 2015 faţă Parlament să îi informeze pe alegători cu privire (dar şi apariţia unor opere, balete, filme). După premiera absolută în de anul precedent, în timp ce media europeană la soarta alocaţiilor pentru mame şi a creşterii rusă, din 1920, de la Varşovia (Teatrul din Vilna), pe care Anski nu a a fost de 2%. Cifra este perfect adevărată, din taxelor. Premierul a vorbit despre sănătatea mai apucat-o, a urmat cea de la Habima şi cea de la Teatrul idiş din punct de vedere tehnic e o mare realizare dar, creşterii economice, liderul PSD voia asigurări New York; dar şi multe alte transfigurări: în SUA (J. Chaikin), Franţa dacă lăsăm procentele şi vorbim de bani, lucru- că românii o vor duce mai bine. (G. Batty), Tovstonogov (la Leningrad) şi Warlikovski (în Polonia) etc. rile se schimbă şi entuziasmul se temperează, Niciunul nu a spus că România este în conti- Permanenţă a repertoriului, „Dibuk” revine acum la TES într-un nou pentru că la finele lui 2015, după creşterea amin- nuare condamnată la sărăcie, pentru că a pornit spectacol regizat de Chris Simion Mercurian (Decor: Adina Mastalier; tită, un român câştiga 5 euro pe oră, un ungur prea de jos în cursa pentru bunăstare şi nici cele- costume: Viorica Petrovici). Un eveniment (asupra căruia vom reveni) 7,5 euro, un ceh 9,9 euro, iar media europeană lalte ţări nu stau în loc să ne aştepte, iar Festina interpretat de Alexandra Fasolă, Viaceslav Grosu, Vlad Logigan, Mihai era de 25 de euro pe oră! Acesta este genul de lente e o strategie de dezvoltare sănătoasă, dar Ciucă, Andrei Finţi, Maia Morgenstern, Luana Stoica şi alţi 25 de actori realitate pe care nici un politician nu îl va aduce prea lungă pentru alegători şi politicieni! cunoscuţi. în discuţie cu privire la propriul guvern, dar pe ALX. MARINESCU NATALIA STANCU antenele spiritului său în toate direcţiile, de la intervenţii echilibrate în spinoasele Ultimul Raicu dispute literare post-decembriste româ- Realitatea Continuă recupe- Unul dintre cei mai importanţi critici 111 scrisori din neşti la observaţii fundamentale pe tema, cărţii rea operei create de români postbelici, component al marii ge- Paris este împărţită nouă la noi, a mutaţiilor pe care media le Lucian Raicu în exil, neraţii şaizeci, Lucian Raicu a părăsit ţara în 5 capitole, care produce scrisului. Ultimul capitol ascunde după plecarea sa în – împreună cu soţia sa, scriitoarea Sonia – intuiţia Simonei “cheia” exilului francez al lui Lucian Raicu: Franţa, în 1986. Larian – într-un moment în care ceauşismul Sora e bună – co- umanist liberal, ca şi îna­intaşul său, Mihail Sub îngrijirea Si- căpătase culorile sumbre ale naţional- respund orizontului Sebastian, el a văzut în Franţa expresia monei Sora şi cu pre- comunismului, iar antisemitismul atingea, intelectual al lui Lu- culturală a valorilor în care credea. Se faţa lui Petre Răilea- din nou, culmi de nebănuit cu numai două cian Raicu din ulti- simţea bine în preajma spiritelor afine, nu, a venit rândul unei decenii înainte. Ca evreu şi critic literar de mii săi ani: Despre fără să bănuiască deriva care va cuprin- a doua serii de scrisori vârf, component al “direcţiei estetice” (ce impostură, Scriitori de Franţa sub presiunea islamismului şi, din Paris, adică de se opunea, cultural, naţional-comunismului români, Franţa şi vai!, antisemitismul de azi din societatea emisiuni pe care, de oficial), Raicu ajunsese un dublu discrimi- francezii, Scrisul şi mass-media şi, în franceză. la microfonul postului nat, iar această situaţie imposibilă l-a făcut fine, Identităţi francofile. Excepţionala Avem în 111 scrisori din Paris o re- Radio France Internationale, criticul le-a să aleagă exilul. Ajuns în Franţa, el avea inteligenţă critică, supleţea analitică şi cuperare de excepţională însemnătate rostit, începând din 1993. Noua culegere* să trăiască, peste numai trei ani, bucuria eleganţa stilistică dintotdeauna nu s-au şi, totodată, o carte de critică literară de conţine 111 articole şi se adaugă prece- eliberării României şi a literaturii noastre, diminuat în cei câţiva ani de exil. Raicu e mare anvergură. dentei selecţii, îngrijite de Livius Ciocâr- în care s-a grăbit să revină. Emisiunile care un lucid, care identifică fără greş temele RĂZVAN VONCU lie, care cuprindea 100 de texte. Astfel, fac obiectul ediţiei de faţă au reprezentat momentului, despre care vorbeşte cu *LUCIAN RAICU - 111 scrisori din aproape jumătate din cele aproximativ principala formă de legătură a criticului cu fineţe, cu un permanent control al nuanţei Paris, ediţie îngrijită de Simona Sora, prefaţă de 500 de articole literare pe care Raicu le-a literatura română, în ultimii săi ani de viaţă, şi un echilibru aflat în evident contrast cu Petre Răileanu, Editura Institutului Cultural Român, citit la postul de radio francez (în limba dacă nu punem la socoteală faptul că unele devergondajul din spaţiul public româ- Bucureşti, 2016. Preţul unui abonament pe un an este de 30 lei. Abonamentele română, desigur) ne sunt accesibile, ceea din aceste texte au fost reluate, în România nesc. Totodată, Parisul îi oferă o poziţie pentru cititorii din provincie se vor face la comunităţile evreieşti ce reprezintă o recuperare importantă. literară şi în Vatra. privilegiată, din care îşi poate întinde din localitatea respectivă. ABONAŢII SUNT RUGAŢI SĂ COM- PLETEZE ADRESA EXPEDITORULUI PE CUPON! Pentru Redactor-şef: Foto: Sandu CÂLŢIA DTP: Gabriel IONESCU cei din Bucureşti – la sediul F.C.E.R. din str. Sfânta Vineri nr. REALITATEA EVREIASCĂ [email protected] 9 – 11, cod poştal 030202. Cod fiscal F.C.E.R.: 7426470. Alexandru MARINESCU Traducători: Abonamentele se mai pot achita şi prin mandate poştale fie pe Ebraică: Sarit BLONDER REDACŢIA: Bucureşti, Tiparul executat de adresa F.C.E.R. – la oficiile poştale din localitate, fie la BCR Lucian-Zeev HERŞCOVICI SECTOR 3, SUCURSALA UNIREA. Adresa băncii: BD-UL str. Maria Rosetti, nr. 17, sector 2 Secretar general de redacţie: Tipografia ArtPRINT Engleză: Sanda LEPOIEV UNIRII NR. 43-45 BL. E2-E3, SECTOR 3, BUCUREŞTI. Contul COD POŞTAL 020481 OP 9 Elena MARINESCU IBAN: BCR RO51RNCB0074011952750001(LEI), RO40R- Tel. / fax: 021-322.75.60 Redactori: Tehnoredactor: Cosmin MIUŢE NCB0074011952750005 (USD), RO94RNCB0074011952750003 Claudia BOSOI (EURO), swift: RNCBROBU, sau BANK LEUMI ROMÂNIA, www.jewishfed.ro Relaţii, administrator: Mihail TUNSOIU SUCURSALA MOŞILOR, Adresa băncii: CALEA MOŞILOR Iulia DELEANU [email protected] Telefon: 021-314.96.90 NR. 280, SECTOR 2, BUCUREŞTI, Contul IBAN: RO89DAF- Dan DRUŢĂ, Luciana FRIEDMANN B108000090989RO02, RO06DAFB108000090989US02, Serie nouă a [email protected] RO46DAFB108000090989EU02, swift: DAFB RO22. Pentru REVISTEI CULTULUI MOZAIC Eva GALAMBOS (senior editor), EUROPA, un abonament pe un an costă 45 de euro (cu toate Fondată în 1956 George GÎLEA, Boris M. MEHR, Potrivit art. 206 C.P., responsabilitatea juridică pentru conţinutul fiecărui text aparţine auto- taxele incluse). Pentru EXTRA EUROPA, un abonament costă de Şef-Rabin dr. Moses Rosen Mihaela OBERSCHI rului. Redacţia nu împărtăşeşte în mod obligatoriu punctele de vedere exprimate în articolele 95 de dolari USA (cu toate taxele incluse). Pentru Israel, un semnate de colaboratori. Redacţia nu primeşte spre publicare decât articole scrise cu diacritice. abonament pe un an costă 40 de dolari USA.