DOCSLIB.ORG

Numarul11 Layout 1

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Numarul11 Layout 1 Sorin RADU Universitatea „Lucian Blaga“ din Sibiu, Facultatea de Istorie şi Patrimoniu „Nicolae Lupu“ „Lucian Blaga“ University from Sibiu, „Nicolae Lupu“ Faculty of History and Patrimony Ion Flueraş şi afilierea mişcării socialiste din România la Internaţionala a III-a Comunistă (Partea a II-a)1 Ion Flueraş and the Affiliation of Socialist Movement from Romania at the III-rd Communist International The second part of the article is about the travel of the delegation of the socialist movement in Romania made in Soviet Russia in the fall of 1920, with the specified aim to get information about the Soviet realities and about the conditions for affiliation to the 3rd Communist International.An important number of the socialist leaders in Romania insisted more and more on the affiliation to the Communist International. The leader of the Transylvanian social- democrats, Ion Flueras, was inthat delegation, together with Gheorghe Cristescu, Alexandru Dobrogeanu-Gherea, Eugen Rozvan, Constantin Popovici, David Fabian. The travel to Moscow, full of adventure, was briefly described by Flueras in some notes. The members of the delegation endured some tough critics because of the national position that the socialist movement in Romania, especially that in Transylvania and Bucovina adopted before the Unification. The affiliation to Comintern was accepted with no condition by all members of the delegation but Flueras. In that terms, Flueras was excluded from the delegation and was forced to leave the Soviet Russia. Ion Flueras was the only member of the Romanian socialist delegation that left for Moscow, who expressed a firm and determined attitude for defending the European social-democratic principles and for the Unification on the 1st of December 1918. Keywords: the III-rd Communist International, the socialist movement from Romania, Ion Flueraş, the Comintern affiliation, communist groups Institution’s address: Bd. Victoriei, nr. 5-7, Sibiu, 550024, România, tel: +40-269)21.44.68, fax: +40-(269)21.44.68, e-mail: [email protected], web: http://istorie.ulbsibiu.ro Personal e-mail: [email protected] grupurile comuniste din ţară) şi despre condiţiile Ion Flueraş şi călătoria în Rusia Sovietică afilierii la Internaţionala a III-a (despre care circulau tot felul de zvonuri). Iniţial, s-a intenţionat ca delegaţia să Între 19 iulie şi 7 august 1920 s-au desfăşurat participe şi la cel de-al doilea Congres al Internaţionalei lucrările celui de-al doilea Congres al Internaţionalei a Comuniste dar, din cauze obiective, ea n-a mai ajuns la III-a, care a adoptat două documente importante: timp4. Statutul2 şi cele 21 de condiţii de primire în În această perioadă, liderul socialist Ilie Moscovici, Internaţionala Comunistă. Lucrările Congresului se referindu-se la confuzia care exista în Europa şi în desfăşurau în condiţiile în care liderii bolşevici de la România în sânul partidelor socialiste cu privire la Moscova trăiau într-o adevărată stare de euforie, ca realităţile sovietice, dar şi la admiraţia faţă de „revoluţia urmare a faptului că trupele Armatei Roşii înaintau bolşevică”, aprecia că hotărârea trimiterii unei delegaţii victorioase în Polonia şi se estima că vor ajunge la în Rusia Sovietică, care să se informeze la faţa locului, graniţele Germaniei unde, după supoziţiile lor, ar fi a fost luată după ce mai multe partide socialiste urmat să se declanşeze o revoluţie proletară mondială. europene au făcut acelaşi lucru5. Această stare de euforie a atins şi cercurile socialiste Nu ştim cu precizie când şi cine a luat hotărârea de din România, care se pronunţau tot mai insistent a se trimite o delegaţie a socialiştilor români în Rusia pentru afilierea la Internaţionala comunistă3. Sovietică. Ba mai mult, în istoriografie nu este foarte Pe acest fond, s-a luat hotărârea, în cadrul mişcării clar nici momentul plecării: unii vorbesc de luna august socialiste din România, de a se trimite o delegaţie în (dată corectă, folosită de istorici de după 1989), alţii de Rusia Sovietică, cu mandatul limitat de a se informa la luna octombrie, sau „toamna” anului 1920. În schimb, faţa locului despre realităţile sovietice (mult lăudate de hotărârea includerii lui Ion Flueraş în delegaţia 37 >>> / 2009 11 a i n a v l i s n a r T socialiştilor ce urma să plece în Rusia Sovietică a fost domnul Flueraş n-a fost însă delegat de Partidul Socialist din luată în cadrul Congresului Partidului Socialist din Ardeal să reprezinte această organizaţie la Congresul Ardeal şi Banat din 15-17 august 1920. Internaţionalei a III-a”8 [s.a.]. Aşa cum am arătat deja, Precizări importante în ceea ce priveşte această Congresul de la Cluj al Partidului Socialist din Ardeal şi problemă ne sunt oferite de câteva articole publicate în Banat a acordat mandatul de a reprezenta acest partid cotidianul „Adevărul” la începutul lunii august 1920. în delegaţia socialiştilor ce pleca la Moscova. Astfel, în numărul său din 6 august, cititorii erau În cele din urmă, delegaţia s-a constituit astfel: doi informaţi că „săptămâna aceasta se vor desemna şi reprezentanţi ai Partidului Socialist din Vechiul Regat membrii delegaţiei socialiste în număr de 6, care vor (Gheorghe Cristescu şi Alexandru Dobrogeanu- părăsi ţara, probabil în cursul săptămânii viitoare. Din Gherea); doi reprezentanţi ai Partidului Socialist din delegaţie vor face parte şi membri ai partidului socialist Ardeal şi Banat (Ion Flueraş şi Eugen Rozvan); un din teritoriile alipite”. Articolul subliniază faptul că nu delegat al sindicatelor (Constantin Popovici) şi un exista o unitate deplină în problema afilierii între delegat al tineretului (David Fabian). Dintre membrii socialiştii din Vechiul Regat, care au acceptat-o în delegaţiei, doar Alexandru Dobrogeanu-Gherea şi principiu, şi cei din teritoriile alipite. „Ba chiar David Fabian erau comunişti convinşi, restul, cu conducători ai mişcării socialiste ca d. Grigorovici din excepţia lui Flueraş (social-democrat), încă nu se Bucovina şi Ion Flueraş din Ardeal s-au pronunţat detaşaseră de orientarea socialist-centristă ce împotriva afilierii. Iată pentru ce se va lua hotărârea ca caracteriza Partidul Socialist din Vechiul Regat, chiar delegaţia care pleacă în Rusia să nu fie socotită ca dacă manifestau interes şi simpatie pentru revoluţia reprezentând partidul socialist la dezbaterile bolşevică9. Congresului din Moscova. E probabil chiar că această Momentul plecării, precum şi drumul spre delegaţie să ajungă în Rusia, după ce congresul Moscova al delegaţiei au fost lapidar descrise de Ion sovietelor va fi terminat, rămânând să facă o simplă Flueraş, într-un caiet de însemnări păstrat la Arhivele călătorie de anchetă, despre ale cărei constatări se va face o dare Naţionale Istorice Centrale, Colecţia Comitetului de seamă în congresul partidului.” [s.a. – S.R.]6. Totodată, Central al P.C.R.10: „Comisia [delegaţia] a plecat a doua Adevărul informa că în şedinţele Camerei Deputaţilor zi după Congresul partidului şi sindicatelor din Ardeal s-a adus în discuţie eliberarea paşapoartelor pentru şi Banat, care s-a ţinut la Cluj în zilele de 15, 16 şi 17 membrii delegaţiei, solicitate guvernului Alexandru august 1920. Trecând prin Cehoslovacia, în 20 august Averescu de către socialişti: „Domnul general Averescu am sosit în Austria, la Viena, unde, pentru faptul că n- a răspuns atunci că deoarece chiar în cererea am primit viza de paşaport pentru trecerea prin socialiştilor se adusese argumentul că asemenea Germania, a trebuit să aştept până la 29 septembrie, în paşapoarte au fost acordate şi de guvernul francez şi ziua în care am şi plecat spre Berlin, unde am ajuns la englez, s-au cerut informaţii în această privinţă la Paris 30 sept[embrie], unde iarăşi am petrecut până la 7 şi la Londra. Aceste informaţii fiind sosite, deputaţii octombrie. Plecând în aceeaşi zi la Stettin [actualmente socialişti au fost încuviinţaţi că guvernul e dispus să Szczeczin] în 8-10 octombrie am şi plecat deja cu acorde paşapoartele pentru Moscova”7. vaporul spre Narva, unde am sosit la al 11-lea Cu toate că guvernul a permis plecarea în Rusia a octombrie; în al 12-lea octombrie am trecut graniţa din membrilor delegaţiei Partidului Socialist, au apărut Estonia, la Yanburg [actualmente Kinghisepp], în totuşi complicaţii venite din partea liderilor din Rusia, unde am staţionat 8 zile, până ce ne-a venit provinciile alipite: „Socialiştii din provinciile unite – răspuns de la Moscova că putem merge mai departe, scria Adevărul din 10 august – au primit cu o vădită plecând din Yanburg la Petrograd şi sosind în aceeaşi răceală ideea trimiterii unei delegaţii în Rusia, înainte ca zi, 20 oct[ombrie], unde am stat numai o zi, vizitând problema afilierii la Internaţionala a III-a să fi fost puţin oraşul, Biroul Internaţionalei a III-a şi pe examinată de Congresul partidului socialist din secretarul general al sindicatelor din Petrograd, România întregită. Mai mult decât atât, parlamentarii Ciperovici. După asta, seara la ora 8, am şi plecat spre socialişti din Ardeal şi Bucovina au refuzat categoric să Moscova, unde am sosit în 22 octombrie, la ora 1, facă parte din delegaţia de mai sus, deşi în primul înainte de amiază [...] În Moscova deci, am stat abia 4 moment se propusese, de către secţiunea partidului zile, unde abia ne-am introdus puţin şi, în [al] 26-lea socialist din Capitală, că în această delegaţie, numai doi oct[ombrie], am plecat din Moscova la Harcov, pentru membri să aparţină Vechiului Regat, iar celelalte locuri a vizita pe Racovski şi a studia situaţia din acest oraş ca să fie rezervate socialiştilor din provinciile alipite. capitală [sic!] provizorie a Ucrainei”11. Astfel stând lucrurile, printre delegaţii destinaţi să plece Pe parcursul lungului drum al delegaţiei spre la Moscova nu se găseşte nici unul din socialiştii din Moscova s-au întâmplat o serie de evenimente care Bucovina care au respins categoric invitaţia d-lor aveau să schimbe oarecum contextul vizitei. La Viena, Moscovici şi Gheorghe Cristescu. Singurul socialist din ei au aflat despre dezastrul Armatei Roşii în faţa provinciile alipite care părăseşte ţara este domnul Ion Flueraş, Varşoviei.
Load more

Recommended publications
  • Henri H. Stahl's Contribution to the Sociological Monographs of the Bucharest School of Sociology
    UTOPIA CONSTRUCTIVĂ A MONOGRAFIEI HENRI H. STAHL’S CONTRIBUTION TO THE SOCIOLOGICAL MONOGRAPHS OF THE BUCHAREST SCHOOL OF SOCIOLOGY ALINA JURAVLE* ABSTRACT This study is an attempt to shed light onto Henri H. Stahl’s contribution to the sociological monographs that were the core of the Bucharest School of Sociology’s activity. Stahl is presented as an active member of the School, bringing into it his own background and abilities, distinct or shared views, values and interests and then impacting it through his actions which, combined with other factors, distinctively change and shape its development. As such, the study is also not an attempt to summarize his theoretical developments and to compare and place them in rapport with those of other social scientists. The purpose of this study is to expose at least partially the degree to which the knowledge that Stahl generates and uses differs in shape and contents from that of Dimitrie Gusti, regarding the manner in which it is used in his course towards a certain role and status in the School, the manner in which his course in the School develops, and the manner in which his personal characteristics and options, group and organizational developments and the wider social context interact in order to shape published sociological knowledge. Keywords: Henri H. Stahl, sociological monographs, Bucharest School of Sociology, knowledge. THE SOCIOLOGICAL MONOGRAPH – THEORY, METHOD, PRINTED SCIENTIFIC RESULT The following study is an attempt to shed light onto Henri H. Stahl’s contribution to the sociological monographs that were the core of the Bucharest School of Sociology’s activity.
    [Show full text]
  • Partidele Parlamentare Si Problema Comunismului Intern Si Extern În Adunarea Deputatilor
    PARTIDELE PARLAMENTARE ŞI PROBLEMA COMUNISMULUI INTERN ŞI EXTERN ÎN ADUNAREA DEPUTAŢILOR (1919-1924) La sfârşitul Primului Război Mondial, România se învecina cu Rusia Sovietică, singura ţară comunistă din lume la acea vreme. Între cele două state exista o situaţie tensionată. Relaţiile diplomatice erau întrerupte din ianuarie 1918, iar apartenenţa Basarabiei la statul român era pusă în discuţie de către sovietici. Mai mult, existau temeri referitoare la o posibilă încercare de comunizare forţată a României, cu largul sprijin al Internaţionalei a III-a. „Rusia eternă” a fost percepută nu numai ca un stat ostil, ci şi ca o sursă ideologică pentru socialiştii români 1. În aceste condiţii, comunismul a constituit subiectul multor analize, mai mult sau mai puţin furtunoase, în cadrul opiniei publice româneşti, inclusiv în Parlamentul de la Bucureşti. Apariţia statului bolşevic şi evoluţiile acestuia au fost privite cu interes. Exceptând zvonurile şi speculaţiile, realităţile sovietice au fost cunoscute în România interbelică. Opere ale liderilor bolşevici 2, discursuri ale acestora 3, mărturii ale unor foşti prizonieri întorşi din Rusia Sovietică 4, articole din ziare româneşti şi străine, au constituit suportul multor dezbateri din Adunarea Deputaţilor. Instaurarea regimului bolşevic a stârnit numeroase discuţii în societatea românească, aflată, de asemenea, într-un proces de transformări sociale şi politice. Diferitele cuvântări şi polemici din Cameră reflectă temerile, speranţele opiniei publice româneşti faţă de viitorul său, privit şi prin prisma prefacerilor politice şi sociale din statul vecin de la răsărit. Singurii deputaţi care şi-au exprimat fără echivoc simpatia faţă de Rusia Sovietică au făcut parte din grupul parlamentar socialist. Această grupare politică minusculă, dar foarte activă, încerca să se impună pe scena politică românească, deşi 1 Deputatul Partidului Poporului, D.R.
    [Show full text]
  • Romania Redivivus
    alexander clapp ROMANIA REDIVIVUS nce the badlands of neoliberal Europe, Romania has become its bustling frontier. A post-communist mafia state that was cast to the bottom of the European heap by opinion- makers sixteen years ago is now billed as the success story Oof eu expansion.1 Its growth rate at nearly 6 per cent is the highest on the continent, albeit boosted by fiscal largesse.2 In Bucharest more politicians have been put in jail for corruption over the past decade than have been convicted in the rest of Eastern Europe put together. Romania causes Brussels and Berlin almost none of the headaches inflicted by the Visegrád Group—Czechia, Hungary, Poland, Slovakia— which in 1993 declined to accept Romania as a peer and collectively entered the European Union three years before it. Romanians con- sistently rank among the most Europhile people in the Union.3 An anti-eu party has never appeared on a Romanian ballot, much less in the parliament. Scattered political appeals to unsavoury interwar traditions—Legionnairism, Greater Romanianism—attract fewer voters than do far-right movements across most of Western Europe. The two million Magyars of Transylvania, one of Europe’s largest minorities, have become a model for inter-ethnic relations after a time when the park benches of Cluj were gilded in the Romanian tricolore to remind every- one where they were. Indeed, perhaps the aptest symbol of Romania’s place in Europe today is the man who sits in the Presidential Palace of Cotroceni in Bucharest. Klaus Iohannis—a former physics teacher at a high school in Sibiu, once Hermannstadt—is an ethnic German head- ing a state that, a generation ago, was shipping hundreds of thousands of its ‘Saxons’ ‘back’ to Bonn at 4,000–10,000 Deutschmarks a head.
    [Show full text]
  • Institutul De Studii Istorice Si Social
    NR. INVENTAR: 3229 ARHIVELE NAŢIONALE SERVICIUL ARHIVE NAŢIONALE ISTORICE CENTRALE BIROUL ARHIVE CONTEMPORANE FOND INSTITUTUL DE STUDII ISTORICE ŞI SOCIAL-POLITICE FOTOTECA – Portrete INVENTAR 3414 u.a. Arhivele Nationale ale Romaniei PREFAŢĂ 1. Istoricul creatorului fondului - Institutul de Studii Istorice şi Social-Politice Institutul de Studii Istorice şi Social-Politice (I.S.I.S.P.) a devenit funcţional la 26 martie 1951, sub denumirea de Institut de Istorie a Partidului, având ca principal scop cercetarea şi (re)scrierea istoriei mişcării muncitoreşti, socialiste (social-democrate) şi comuniste din România şi din lume în conformitate cu propaganda oficială şi linia politico-ideologică a P.M.R./P.C.R. Relaţia Institutului cu Partidul Comunist este demonstrată prin directa tutelare a acestuia de către Comitetul Central al Partidului. Problema înfiinţării unui asemenea institut s-a discutat încă din anul 1950, când prin Hotărârea Biroului Politic al C.C. al P.M.R. nr.2/1950 s-a decis organizarea Institutului de Istorie a Partidului, însă noua instituţie şi-a început oficial activitatea un an mai târziu, la data de 8 mai 1951. Comitetul Politic Executiv al P.C.R. a hotărât la 22 martie 1966 transformarea Institutului de Istorie a Partidului în Institutul de Studii Istorice şi Social- Politice de pe lângă C.C. al P.C.R. Institutul era condus de un consiliu ştiinţific din care iniţial făceau parte şi unii dintre principalii lideri comunişti români: Gheorghe Gheorghiu- Dej, Ana Pauker, Vasile Luca, Teohari Georgescu, Lothar Rădăceanu, Iosif Chişinevschi, Alexandru Moghioroş, Gheorghe Apostol, Constantin Pârvulescu, Ion Niculi, Leonte Răutu, Mihail Roller, Gheorghe Stoica, Sorin Toma, A.
    [Show full text]
  • For My Legionaries
    Corneliu Zelea Codreanu FOR MY LEGIONARIES This PDF-document has been created/edited by G. van der Heide Corrections can be send by e-mail ([email protected]) September 2007 Translated from the Romanian Originally published as Pentru Legionari by Editura "Totul Pentru Tara", Sibiu, 1936. English translation first published by Editura "Libertatea", Madrid, 1976 © Copyright 1976 by Editura "Libertatca" Calle Anita Vindel 27, Madrid 23, Spain. International copyright and all rights, including that of translation and/or abridgement reserved. Printed in the United States of America TABLE OF CONTENTS To the legionaries STEPPING INTO LIFE In the Dobrina Forest At the University of Iasi Revolution being prepared The Guard of the National Conscience Constantin Pancu I The occupation of the Agency of State Monopolies by the Guard of the National Conscience The tricolor flag over the Nicolina Works National-Christian Socialism, the National Syndicates The Creed of National-Christian Socialism A truthful picture of the situation in 1919 The leaders of the Romanian workers The attitude of the Jewish press The first Student Congress after the War The opening of the Iasi University in the fall of 1920 The 1920-1921 university year Expelled from Iasi University forever The Council of the School of Law The 1921-1922 university year President of the Law Students' Association Visiting the Cernauti University The review "Apararea Nationala" The founding of the Association of Christian Students Obligation of honor At the end of my university studies The summer of 1922 In Germany THE STUDENT MOVEMENT December 10, 1922 The "Numerus Clausus" THE JEWISH PROBLEM The number of Jews The problem of the Romanian land The problem of the cities The problem of the Romanian school The problem of the Romanian leading class The problem of national culture The return to Romania At Iasi At Bucharest At Cluj The Assembly of Iasi, March 4, 1923.
    [Show full text]
  • The Jewish Journal of Sociology
    THE JEWISH JOURNAL OF SOCIOLOGY VOLUME XIV NO. 2 DECEMBER 1972 CONTENTS The Conversion of Karl Marx's Father Lewis S. Fetter 149 A Merger of Synagogues in San Francisco carolyn L. Wiener 167 A Note on Marriage Trends among Jews in Italy Sergio Della Pergola 197 Is Antisemitism a Cognitive Simplification? Some Observations on Australian Neo-Nazis John 3. Ray 207 Synagogue Statistics and the Jewish Population of Great Britain, 1900-70 5.3. Prais 215 The Jewish Vote in Romania between the Two World Wars Bela Vago 229 Book Reviews 245 Chronicle 262 Books Received 267 Notes on Contributors 269 PUBLISHED TWICE YEARLY on behalf of the World Jewish. Congress by William Heinemann Ltd Annual Subscription 7•o (U.S. tj) post fret Single Copies 75p ($2.25) Applications for subscription should be addressed to the Managing Editor, The Jewish Journal of Sociology, 55 New Cavendish Street, London WsM 8BT EDITOR Maurice Freedman MANAGING EDITOR Judith Freedman ADVISORY BOARD R. Bachi (Israel) Eugene Minkowski (France) Andre Chouraqui (France & Israel) S. J. Prais (Britain) M. Davis (Israel) Louis Rosenberg (Canada) S. N. Eiscnstadt (Israel) H. L. Shapiro (USA) Nathan Glazer (USA) A. Steinberg (Britain) J. Katz (Israel) A. Tartakower (Israel) 0. Klineberg (USA) © THE JEWISH CONGRESS 1972 PRINTED IN GREAT BRITAIN BY BUTLER AND TANNER LTD FROME AND LONDON BOOKS REVIEWED Awhoi Title Reviewer Page Joseph Brandes and Immigrants to Freedom H. M. Brotz 245 Martin Douglas H. Desroche and Introduction ant sciences David Martin 246 J. Séguy, eds. humaines des religions A. S. Diamond Primitive Law Maurice Freedman 247 Joseph W.
    [Show full text]
  • The Socio-Political and Institutional Establishment of the Communist Party of Romania
    Annals of the „Constantin Brâncuși” University of Târgu Jiu, Letter and Social Science Series, Supplement 1/2015 THE SOCIO-POLITICAL AND INSTITUTIONAL ESTABLISHMENT OF THE COMMUNIST PARTY OF ROMANIA Georgiana SEMENESCU Ph.d. Lecturer “Constantin Brancusi” University of Targu Jiu Olivia POPESCU Ph.d. Lecturer “Constantin Brancusi” University of Targu Jiu ABSTRACT CREATING ROMANIAN LEFTIST PARTIES OCCURS IN A SHORT HISTORICAL TIME SINCE THE LAST PART OF THE LAST CENTURY, AND BELONGS TO THE CRYSTALLIZATION RATE, DIVERSIFICATION AND MODERNIZATION OF THE POLITICAL ENVIRONMENT CONDUCIVE TO NEW HISTORICAL STAGE AFTER THE GREAT UNIFICATION. Societatea românească are o tradiție îndelungă a cultivării valorilor de stânga, atât la nivelul ideilor, cât și al transpunerii lor organizaționale. E un proces petrecut pe fundalul unui democratism de factură populară, propriu și epocii moderne. Numai că, în această epocă, stânga politică nu mai prezintă o aceeași direcție ideologică și factură programatică. Apar acum tendințe și formațiuni politice diverse, de orientare socialistă, iar din interiorul acestora vine la suprafață, dar prin proiecție străină, și partidul comunist. Este de observat că atare formațiuni, oricare vor fi fost viziunea, mobilurile și actele lor, sunt o componentă implicită a vieții politice românești din anii interbelici, la care, volens nolens, societatea a trebuit să se raporteze și să-și articuleze poziția, să se confrunte cu ele. Se confirmă și în acest plan adevărul că, în anumite împrejurări, aceleași cauze pot produce efecte diferite și chiar contradictorii. Crearea partidelor românești de stânga se produce într-un răstimp istoric scurt, începând din ultima parte a secolului trecut, și aparține cursului de cristalizare, diversificare și modernizare a mediului politic propice noii etape istorice de după Marea Unire.
    [Show full text]
  • The History of Corneliu Z and the Legionary M Tory of Corneliu Zelea Codreanu and the Legionary Movement Zelea Codreanu
    The His tory of Corneliu Zelea Codreanu and the Legionary Movement Corneliu Zelea Codreanu The Early Life of Codreanu Corneliu Zelea Codreanu was born on September 13, 1899 in the small town of Hushi in Moldavia. His father, Ion Zelea Codreanu , had been a nationalist fighter all his life, while his grandfather and great-grandfather were foresters. Corneliu Codreanu had been educated for five years, from age eleven to sixteen, at the military academy Manastirea Dealului (“the Cloister on the Hill”). Codreanu explained how his time there affected him (from the key book he wrote, For My Legionaries ): "...my military education will be with me all my life. Order, discipline, hierarchy, molded into my blood at an early age, along with the sentiment of soldierly dignity, will constitute a guiding thread for my entire future activity. Here too, I was taught to speak little, a fact which later was to lead me to hate 'chatter boxing' and too much talk. Here I learned to love the trench an d to despise the d rawing room." After Romania declared war on Austria -Hungary in August 1916, Codreanu and his father went to join the Romanian army moving into Transylvania. Codreanu was not old enough to be accepted as a volunteer, but still fought with the army in its advance and retreat across the mountains. However, his father had been wounded in battle, and insisted that his son return home so that they do not both die in battle and leave his mother unsupported. However, a year later in 1917, Codreanu completed his military education in The Military School of Infantry at Botosani by 1918, but did not get the chance to join the front before the war ended.
    [Show full text]
  • Soviet Personalities in the Romanian Parliament Debates (1919-1937)
    SOVIET PERSONALITIES IN THE ROMANIAN PARLIAMENT DEBATES (1919-1937) Radu FILIPESCU 1 Abstract: During the post-war period, Romanian MP’s were generally informed about Soviet personalities. Some of the information about the Soviet realities, especially the predictions about the leaders of the neighbouring state, was wrong. But these wrong predictions are explicable; the public opinion in Western Europe, and even the Soviet citizens, believed them. At one moment, Lev Trotski and Grigori Zinoviev were considered the possible V. I. Lenin’ successors and V. Stalin was an anonymous person. Stalin’s victory against Lev Trotski was initially saluted by some Romanian MPs, who provided a new moderate Soviet regime. The „Iron Man” dictatorship was understood and revealed only in the years 1936-1937. It was also during these years that Romanian politicians warned about a possible leadership change at Kremlin, the appearance of a pro-Nazi Soviet ruler. The Soviet personalities of Romanian origins especially generated internal debates. Keywords: Soviet, Parliament, debates, MP. In the early years after World War I, a great part of the Romanian MPs (Members of the Parliament) had identified the Soviet neighbour state with the phrase “Lenin and Trotsky” 2. This phrase was commonly used in the Parliament, no matter of simple accounts, glorifications or critics concerning the Soviet Union. After V. I. Lenin’s death, he continued to be considered a doctrinary symbol of the U.S.S.R.; his mummification was part of this cult of personality 3. We did not find any concrete account about this in the Romanian Official Report (“Monitorul Oficial”); only in 1931, some Romanian deputies compared the Soviet 1 Address for correspondence: Dr.
    [Show full text]
  • Revista Philohistoriss, an V, Nr. 7, Iunie 2019
    Revista PHILOHISTORISS An V, Nr. 7, Iunie 2019 Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca Facultatea de Istorie și Filosofie Asociația Studențească Philohistoriss COLEGIUL ŞTIINŢIFIC: Prof. univ. dr. Ovidiu Ghitta Prof. univ. dr. Radu Ardevan Prof. univ. dr. Marcela Sălăgean Prof. univ. dr. Virgiliu Ţârău Conf. univ. dr. Ionuţ Costea Lect. univ. dr. Mihai Croitor COLEGIUL DE REDACŢIE: Sorina Apetrei Alexandra Arboreanu Andrei Dălălău Larisa Dănilă Denisa Dragomir Alexandra Jureschi Melinda Gabriela Keresztes Diana Georgiana Lutz Patrick Măgerușan Florina Sas Bianca Sârbu Marina Trufan Gabriel Zvîncă Coordonare volum: Andrei Dălălău Responsabilitatea conţinutului materialelor aparţine autorilor ASOCIAŢIA STUDENŢEASCĂ PHILOHISTORISS Cluj-Napoca, Str. Napoca, nr. 11, sala S4 https://asphilohistoriss.wordpress.com e-mail: [email protected]; [email protected] ISSN: 2068-5483 Editura KLAUSENBOOK, Cluj-Napoca, Str. Deva, nr. 1-7, ap. 2B ISTORIE MEDIEVALĂ Cercetarea și pedeapsa criminală în Moldova veacului al XVIII-lea ............ 9 Andrei V. Baltag Imaginea vlahilor în Historia lui Niketas Choniates ....................................... 21 Marius Androne Cisnădie în Evul Mediu. Consideraţii pe marginea unor contribuţii istoriografice recente ........................................................................................... 31 Noemi Adriana Nemethi ISTORIE MODERNĂ Imaginea țăranului la și a lumii rurale la Liviu Rebreanu ............................ 42 Iuliana Maria Ferenț Problema autonomiei Transilvaniei în discursul
    [Show full text]
  • Gheorghe Cristescu „Plăpumarul”, Primul Secretar General Al Pcr
    Corina BUŢEA GHEORGHE CRISTESCU „PLĂPUMARUL”, PRIMUL SECRETAR GENERAL AL PCR Gheorghe Cristescu “Plăpumarul”, the first secretary general of the Romanian Communist Party Abstract: The main actor of this paper is Gheorghe Cristescu, the first secretary general of the Romanian Communist Party between 1921 and 1924, but also the first Romanian that held this position until 1944. Because such a topic has not been thoroughly researched far, the author of this paper presents the life of this important Socialist and later Communist militant who, until his death, truly believed in the Socialist values Keywords: inter-war Communism, Romanian Communist Party, Gheorghe Cristescu Plăpumarul. *** Gheorghe Cristescu a fost un important om politic socialist iar apoi comunist. Meşter plăpumar, a activat în mişcarea socialistă imediat după primul război mondial. Primul secretar general al Partidului Comunist din România între 1921-1924, dar şi primul român aflat în această funcţie până în 1944. Din dosarul întocmit de organele de Securitate rezultă că ar fi fost arestat, judecat şi condamnat de 12 ori înainte de 23 august 1944, la diverse pedepse, fiind considerat de Siguranţa Statului drept promotor şi luptător al mişcării comuniste din România. După eliberare, a fost izolat iar rolul său de fost activist comunist a fost în totalitate minimalizat de reprezentanţii regimului comunist. Nemulţumit de lumea în care intrase a revenit la socialişti. A plătit „trădarea” mişcării pe care o iniţiase prin câţiva ani de detenţie. Din 1947 avea să treacă prin închisorile comuniste, închis la Canal, rearestat în 1952, urmărit de Securitate la înmormântarea lui Titel Petrescu în 1956 şi a Anei Pauker în 1960.
    [Show full text]
  • ŞTEFAN VOITEC ŞI ŢARA VRANCEI Horia Dumitrescu
    ŞTEFAN VOITEC ŞI ŢARA VRANCEI Horia Dumitrescu După mai bine de două decenii de la Revoluţia română din decembrie 1989, cercetarea istorică a celei de a doua jumătăţi a secolului al XX-lea a intrat pe făgaşul ei firesc şi obligatoriu, acela de prezentare şi evaluare obiectivă a evenimentelor care au marcat intrarea României într-o nouă epocă, într-o strânsă dependenţă şi interdependenţă cu realitatea politică a Europei postbelice. La dramatica şi rapida schimbare a cursului istoriei româneşti din anii 1944 - 1950, consolidată şi adâncită, ulterior, timp de patru decenii, au contribuit şi personalităţi marcante ale partidelor de stânga, socialiste, democratice, afirmate în viaţa politică a României după Marea Unire de la 1918, cu idealurile şi experienţa lor, dobândită într-un proces democratic caracteristic deceniilor scurse până la instaurarea regimului totalitar. În conformitate cu realitatea politică, economică şi socială a timpului, cu comandamentele epocii, care le-au influenţat şi determinat activitatea, aceste personalităţi au contribuit, în bine sau rău, la cele cinci decenii de istorie comunistă a României postbelice. Una din aceste personalităţi a fo st Ştefan Voitec, jurnalist, om politic şi de stat în aparatul de conducere al României socialiste. http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro Horia Dumitrescu Născut în localitatea Corabia, la 19 iunie 1900, absolvent al prestigiosului Liceu Carol I 1 din Craiova, Ştefan Voitcc a devenit membru al Partidului Socialist din România 2 încă din anul 1918. 1 Colegiul Naţional ,.Carol !". a doua şcoală ca vechime în limba română, s-a înfiinţat oficial la 20 mai 1826, însă construcţia a început în 1835. Dărâmată din cauza cutremurului din Il ianuarie 1838, clădirea se reconstruieşte cu mobilier nou şi cu un turn cu ceas, lucru neobişnuit pentru o şcoală.
    [Show full text]