Raport Specialprivind Respectarea Drepturilor Persoanelor Persecutate

Total Page:16

File Type:pdf, Size:1020Kb

Raport Specialprivind Respectarea Drepturilor Persoanelor Persecutate Coperta: Fortul nr. 13 Jilava Sursa foto: www.modernism.ro INSTITUȚIA AVOCATUL POPORULUI RAPORT SPECIAL PRIVIND RESPECTAREA DREPTURILOR PERSOANELOR PERSECUTATE DIN MOTIVE POLITICE DE CĂTRE DICTATURA INSTAURATĂ ÎN ROMÂNIA ÎN PERIOADA 6 MARTIE 1945-22 DECEMBRIE 1989 Bucureşti, 2018 Autori: doamna Ecaterina Mirea, adjunct al Avocatului Poporului, doamna Dáné Erzsébet, fost adjunct al Avocatului Poporului, domnul Molnár Zsolt, adjunct al Avocatului Poporului și domnul Marius-Florin Ghilezan Au contribuit: - domnul Dorel Bahrin, doamna Monica Iulia Acatrinei, doamna Dorina Elena David, doamna Luiza Portase-Necula, doamna Roxana Denis Gavrilă, consilieri în cadrul Domeniului Drepturile omului, egalitate de şanse între bărbaţi şi femei, culte religioase şi minorităţi naţionale; - domnul Corneliu Sicoe, domnul Andrei Tudor Răutu, domnul Noni-Emil Iordache, domnul Cătălin Şerban, consilieri în cadrul Cabinetului Avocatului Poporului; Coordonator, Domnul Victor CIORBEA, AVOCATUL POPORULUI Ținem să mulţumim în mod deosebit pentru sprijinul acordat: domnului Octav Bjoza, preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România şi Victime ale Dictaturii din România (AFDPR), Subsecretar de Stat în Guvernul României – Departamentul Luptători în Rezistenţa Anticomunistă; domnului Aurel Marian, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Refugiaţilor de dincolo de Prut şi Nistru (A.N.R.P.N.), domnului Aurel Vainer, Preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România (F.C.E.R.) şi conducerii celorlalte asociaţii privind apărarea drepturilor persoanelor deportate în străinătate ori foştilor prizonieri de război, sau persecutate pe motive etnice şi religioase. Totodată, mulțumim Birourilor teritoriale ale Avocatului Poporului pentru cazuistica pusă la dispoziție Cuprins Precizări preliminare, scopul şi sursele Raportului special ............................ 7 Capitolul 1. SCURTĂ PREZENTARE A REGIMULUI OPRESIV COMUNIST DIN PERIOADA 1945–1989 ..................................................... 12 1.1 Aspecte referitoare la Gulagul sovietic ................................................. 12 1.2. Gulagul românesc. Închisorile politice şi lagărele de muncă din România comunistă. Date statistice. ........................................................... 15 1.3. Tipuri de închisori comuniste din România şi prezentarea unora dintre acestea ......................................................................................................... 19 1.4. Represaliile asupra studenţimii române – 1956 ................................... 37 1.5. Măsuri administrative cu caracter politic ............................................ 43 1.6 Regimul aplicat foştilor refugiaţi de dincolo de Nistru şi de Prut ........ 43 1.7 Deportarea saşilor şi şvabilor din Transilvania şi Banat în URSS ....... 46 1.8 Detaşamentele de muncă - stagiul militar în detaşamentele de muncă, din cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii, din perioada 14 ianuarie 1950 – 28 februarie 1961 .............................................................. 48 1.9 Deportaţii în Bărăgan ............................................................................ 49 1.9.1 Mărturiile deportaţilor în Bărăgan ............................................. 50 Capitolul 2. CELE MAI IMPORTANTE PERSONALITĂŢI UCISE ÎN TEMNIŢELE COMUNISTE ........................................................................... 52 Iuliu Maniu .................................................................................................. 52 Ion Mihalache ............................................................................................. 55 Gheorghe Brătianu ...................................................................................... 57 Constantin Titel Petrescu ............................................................................ 58 Ion Flueraş .................................................................................................. 61 Iosif Jumanca .............................................................................................. 65 Gheorghe Ene-Filipescu ............................................................................. 68 Generalul Nicolae Ciupercă ........................................................................ 69 Victor Rădulescu Pogoneanu ...................................................................... 70 Sass Kálmán ................................................................................................ 72 Capitolul 3. CELE MAI IMPORTANTE PERSONALITĂŢI CARE AU SUPRAVIEȚUIT ÎNCHISORILOR COMUNISTE ..................................... 74 Seniorul Corneliu Coposu ........................................................................... 74 Ion Diaconescu ............................................................................................ 78 Radu Câmpeanu .......................................................................................... 80 Cardinalul Iuliu Hossu ................................................................................ 82 Părintele Arsenie Boca ................................................................................ 83 Constantin Ticu Dumitrescu ....................................................................... 84 Elisabeta Rizea ............................................................................................ 86 Wilhelm Filderman ..................................................................................... 87 Márton Áron ................................................................................................ 88 Remus Radina ............................................................................................. 90 Ion Radu ...................................................................................................... 93 Ilie Lazăr ..................................................................................................... 95 Alte mărturii din temniţa comunistă ........................................................... 96 Capitolul 4. CADRUL LEGAL ..................................................................... 117 4.1. Decretul-lege nr. 118 din 30 martie 1990 .......................................... 117 4.2. Principalele drepturi prevăzute de Decretul-lege nr. 118/1990 ......... 120 4.2.1. Principalele drepturi ale persoanelor persecutate, din motive politice, de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945 ..... 120 4.2.2. Principalele drepturi ale urmaşilor celor decedaţi .................. 123 4.2.3. Autorităţi publice implicate în aplicarea Decretului Lege nr. 118/1990, cu modificările şi completările ulterioare ........................ 124 4.3. Legea nr. 221 din 2 iunie 2009 .......................................................... 126 4.3.1. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62 din 30 iunie 2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 221/2009 ..................... 128 4.4. Principalele drepturi prevăzute de Legea nr. 221/2009 ..................... 136 4.4.1. Principalele drepturi ale persoanelor condamnate politic sau asupra cărora s-au luat măsuri cu caracter administrativ în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989 .................................................... 136 4.4.2. Principalele drepturi ale altor categorii de persoane ............. 139 4.4.3. Autorităţi publice implicate în aplicarea Legii nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic si masurile administrative asimilate acestora, pronunțate in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 ................................................................................. 139 4.5. Legea nr. 189 din 2 noiembrie 2000 .................................................. 139 4.6. Legea nr. 309 din 22 mai 2002 .......................................................... 142 4.7. Codul Fiscal (Legea nr. 227/2015) - modul în care a influenţat în mod negativ unele drepturi ale beneficiarilor Decretul-lege nr. 118/2010 ....... 143 4.8. Legislaţia în domeniul retrocedării - modul în care a influenţat în mod negativ unele drepturi ale beneficiarilor Decretul-lege nr. 118/2010 ....... 147 Capitolul 5. CAZUISTICA INSTITUȚIEI AVOCATUL POPORULUI . 151 5.1. Disfuncţionalităţi administrative ....................................................... 151 5.2. Cazuistică ........................................................................................... 152 Capitolul 6. REVENDICĂRI ALE PERSOANELOR PERSECUTATE DIN MOTIVE POLITICE ............................................................................. 170 6.1 Revendicări ale foştilor deţinuţi politici ............................................. 170 6.2 Revendicări ale refugiaţilor de dincolo de Prut şi Nistru ................... 193 Capitolul 7. DEMERSURI ALE INSTITUȚIEI AVOCATUL POPORULUI ................................................................................................... 198 Capitolul 8. CONCLUZII .............................................................................. 215 Capitolul 9. PROPUNERI PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA CADRULUI LEGISLATIV ȘI A ACTIVITĂȚII ADMINISTRAȚIEI PUBLICE ÎN MATERIE ........................................................................................................ 224 9.1 Propuneri care vizează legislația în materie ....................................... 224 9.2 Propuneri privind îmbunătăţirea activităţii administraţiei publice locale şi centrale .................................................................................................. 239 Bibliografie selectivă ......................................................................................
Recommended publications
  • Henri H. Stahl's Contribution to the Sociological Monographs of the Bucharest School of Sociology
    UTOPIA CONSTRUCTIVĂ A MONOGRAFIEI HENRI H. STAHL’S CONTRIBUTION TO THE SOCIOLOGICAL MONOGRAPHS OF THE BUCHAREST SCHOOL OF SOCIOLOGY ALINA JURAVLE* ABSTRACT This study is an attempt to shed light onto Henri H. Stahl’s contribution to the sociological monographs that were the core of the Bucharest School of Sociology’s activity. Stahl is presented as an active member of the School, bringing into it his own background and abilities, distinct or shared views, values and interests and then impacting it through his actions which, combined with other factors, distinctively change and shape its development. As such, the study is also not an attempt to summarize his theoretical developments and to compare and place them in rapport with those of other social scientists. The purpose of this study is to expose at least partially the degree to which the knowledge that Stahl generates and uses differs in shape and contents from that of Dimitrie Gusti, regarding the manner in which it is used in his course towards a certain role and status in the School, the manner in which his course in the School develops, and the manner in which his personal characteristics and options, group and organizational developments and the wider social context interact in order to shape published sociological knowledge. Keywords: Henri H. Stahl, sociological monographs, Bucharest School of Sociology, knowledge. THE SOCIOLOGICAL MONOGRAPH – THEORY, METHOD, PRINTED SCIENTIFIC RESULT The following study is an attempt to shed light onto Henri H. Stahl’s contribution to the sociological monographs that were the core of the Bucharest School of Sociology’s activity.
    [Show full text]
  • Partidele Parlamentare Si Problema Comunismului Intern Si Extern În Adunarea Deputatilor
    PARTIDELE PARLAMENTARE ŞI PROBLEMA COMUNISMULUI INTERN ŞI EXTERN ÎN ADUNAREA DEPUTAŢILOR (1919-1924) La sfârşitul Primului Război Mondial, România se învecina cu Rusia Sovietică, singura ţară comunistă din lume la acea vreme. Între cele două state exista o situaţie tensionată. Relaţiile diplomatice erau întrerupte din ianuarie 1918, iar apartenenţa Basarabiei la statul român era pusă în discuţie de către sovietici. Mai mult, existau temeri referitoare la o posibilă încercare de comunizare forţată a României, cu largul sprijin al Internaţionalei a III-a. „Rusia eternă” a fost percepută nu numai ca un stat ostil, ci şi ca o sursă ideologică pentru socialiştii români 1. În aceste condiţii, comunismul a constituit subiectul multor analize, mai mult sau mai puţin furtunoase, în cadrul opiniei publice româneşti, inclusiv în Parlamentul de la Bucureşti. Apariţia statului bolşevic şi evoluţiile acestuia au fost privite cu interes. Exceptând zvonurile şi speculaţiile, realităţile sovietice au fost cunoscute în România interbelică. Opere ale liderilor bolşevici 2, discursuri ale acestora 3, mărturii ale unor foşti prizonieri întorşi din Rusia Sovietică 4, articole din ziare româneşti şi străine, au constituit suportul multor dezbateri din Adunarea Deputaţilor. Instaurarea regimului bolşevic a stârnit numeroase discuţii în societatea românească, aflată, de asemenea, într-un proces de transformări sociale şi politice. Diferitele cuvântări şi polemici din Cameră reflectă temerile, speranţele opiniei publice româneşti faţă de viitorul său, privit şi prin prisma prefacerilor politice şi sociale din statul vecin de la răsărit. Singurii deputaţi care şi-au exprimat fără echivoc simpatia faţă de Rusia Sovietică au făcut parte din grupul parlamentar socialist. Această grupare politică minusculă, dar foarte activă, încerca să se impună pe scena politică românească, deşi 1 Deputatul Partidului Poporului, D.R.
    [Show full text]
  • Romania Redivivus
    alexander clapp ROMANIA REDIVIVUS nce the badlands of neoliberal Europe, Romania has become its bustling frontier. A post-communist mafia state that was cast to the bottom of the European heap by opinion- makers sixteen years ago is now billed as the success story Oof eu expansion.1 Its growth rate at nearly 6 per cent is the highest on the continent, albeit boosted by fiscal largesse.2 In Bucharest more politicians have been put in jail for corruption over the past decade than have been convicted in the rest of Eastern Europe put together. Romania causes Brussels and Berlin almost none of the headaches inflicted by the Visegrád Group—Czechia, Hungary, Poland, Slovakia— which in 1993 declined to accept Romania as a peer and collectively entered the European Union three years before it. Romanians con- sistently rank among the most Europhile people in the Union.3 An anti-eu party has never appeared on a Romanian ballot, much less in the parliament. Scattered political appeals to unsavoury interwar traditions—Legionnairism, Greater Romanianism—attract fewer voters than do far-right movements across most of Western Europe. The two million Magyars of Transylvania, one of Europe’s largest minorities, have become a model for inter-ethnic relations after a time when the park benches of Cluj were gilded in the Romanian tricolore to remind every- one where they were. Indeed, perhaps the aptest symbol of Romania’s place in Europe today is the man who sits in the Presidential Palace of Cotroceni in Bucharest. Klaus Iohannis—a former physics teacher at a high school in Sibiu, once Hermannstadt—is an ethnic German head- ing a state that, a generation ago, was shipping hundreds of thousands of its ‘Saxons’ ‘back’ to Bonn at 4,000–10,000 Deutschmarks a head.
    [Show full text]
  • No. 279, MARCH - APRIL 2020
    No. 279, MARCH - APRIL 2020 Motto:”Opinions are free, but not mandatory“ I.L.Caragiale 1 CONTENT Geostrategic Pulse, No 279, March - April 2020 45 Opinion: COVID-19 I. EDITORIAL IV. THE WESTERN Pandemic Impact on Defence BALKANS 3 Leadership and Trust 75 China Is Not Replacing the West in Serbia Ciprian-Mircea RĂDULESCU Constantin IACOBIȚĂ III. THE EUROPEAN UNION Jelena MILIĆ II. INTERNATIONAL 77 Old and New Challenges SITUATION 47 Interview : “The High to the European and Euro- Level of Interdependence of Atlantic Integration of the Today’s Globalised World Is 4 The Political Narratives of Countries in the Western Reflected in the Geopolitical a Global Crisis: Competing Balkans. The Western Articulation of the European Ideologies and Strategical Ri- Balkans – Always Something Commission” valries in the Symbolic Man- “Different” from the Rest of agement of the COVID-19 Cri- Europe sis Alexandru PETRESCU V. THE MEDITERANEAN SEE 87 Military Cooperation Alexis CHAPELAN Mihnea MOTOC between Israel, Greece and 20 A Very Distant and Lonely 50 Interview: “The Brexit Cyprus World Earthquake Was Read Differ- Eugene KOGAN ently Not Just by the Leaders V. THE MIDDLE EAST of the Member States, but al- so by the EU Leaders” 93 Idlib: Another Monstrous Face of the Syrian War Dumitru CHICAN Dumitru CHICAN 23 The Politics of Fear and 96 The Palestinians and the Loathing. Coming to Terms “Deal of the Century” - No with a Decade of Radical Dis- Sergiu MIȘCOIU News, No Deal content and Liberal Malaise 52 Romania and Hungary - Dinu COSTESCU Two Geographically Close Alexis CHAPELAN Neighbours. The Romanian- 98 Afghanistan: from Hungarian Relations between “Enduring Freedom” to 39 The Prisons – Potential 1918 and 2018 “Enduring Peace” Sources for the Expansion of Dumitru CHICAN COVID-19 VI.
    [Show full text]
  • Romanian Exiles During the Most-Favored-Nation Period, 1974-1988 ______
    COLD WARRIORS IN THE AGE OF DÉTENTE AND DIFFERENTIATION: ROMANIAN EXILES DURING THE MOST-FAVORED-NATION PERIOD, 1974-1988 ____________________________________ A Thesis Presented to the Faculty of California State University, Fullerton ____________________________________ In Partial Fulfillment of the Requirements for the Degree Master of Arts in History ____________________________________ By Maryam Morsali Sullivan Thesis Committee Approval: Robert McLain, Department of History, Chair Cora Granata, Department of History Bogdan Suceava, Department of Mathematics Spring Semester, 2017 ABSTRACT Throughout modern history, groups of people have emigrated without the ability to return home because of the regime in power. While living in exile, they form or join new communities. They also work to determine their role and relation to their host and home countries. This study focuses on the activities and culture of Romanian exiles in the West from 1974 to 1988. These were the years that the United States granted Most- Favored-Nation status to Nicolae Ceaușescu’s Romania. During this time, American foreign policy ranged from détente to differentiation. The culture of Romanian exiles during the Cold War developed into working to combat communism and lessen Romanian suffering, as well as serving as the voice of and preserving democratic Romania. Exiles never gave up hope that communism could be overthrown. When it became evident that their political activities could not achieve regime change, a group of Romanian exiles decided to diversify their goals. This included focusing on humanitarian aid and preserving Romanian democratic traditions. They allied with the neoconservative wing of the U.S. Congress that originated in the Democratic Party to focus more on humanitarian victories, raise awareness in the West of what they considered to be the truth about Romania, and find means to provide a threat to or weaken Ceaușescu.
    [Show full text]
  • Către, Parchetul De Pe Lângă Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie Secţia
    Nr. ______/___________ Către, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Secţia Parchetelor Militare Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România (IICCR), cu sediul în Bucureşti, Str Matei Voievod nr 18, sector 2, în baza prerogativelor prevăzute de HG nr 1724/2005 cu modificările şi completările ulterioare, în domeniul investigării şi sesizării organelor în drept cu privire la crimele, abuzurile şi încălcările drepturilor omului săvârşite în timpul regimului comunist în România, precum şi în conformitate cu prevederile art 221 şi urm din Codul de procedură penală, prin reprezentanţi legali, formulăm prezenta SESIZARE cu privire la faptele în legătură cu care există indicii că au fost săvârşite de către generalul de Securitate Nicolae Pleşiţă, respectiv de către cinci foşti diplomaţi ai Ambasadei Republicii Socialiste România la Bonn (Dan Mihoc, Constantin Ciobanu, Ion Constantin, Ioan Lupu şi Ion Grecu), fapte care constau în: - plasarea (înlesnirea plasării), în luna februarie 1981, a unor dispozitive explozive în coletele expediate către trei cunoscuţi contestatari ai regimului comunist (Paul Goma, Nicolae Penescu şi Şerban Orescu) cu intenţia de a cauza moartea sau vătămarea corporală gravă a acestora precum şi de a intimida şi de a provoca teamă şi panică în rândul celorlalţi contestatari sau potenţiali contestatari ai regimului comunist; - participarea la alte atentate, atacuri cu gaze ori la răpirea şi asasinarea unor persoane. 1 În susţinerea prezentei Sesizări, este anexat materialul probator, constând în principal în documente de la Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), Central Intelligence Agency (CIA), furnizate de , , STASI (fosta Securitate comunistă est- germană), AVH (Securitatea comunistă ungară), adrese oficiale, mărturii din diferite surse, presă etc.
    [Show full text]
  • Consideraţii Privind Contribuţia Aradului La Realizarea Marii Uniri1
    Studii de ştiinţă şi cultură Volumul XIV, Nr. 1, martie 2017 CONSIDERAŢII PRIVIND CONTRIBUŢIA ARADULUI LA REALIZAREA MARII UNIRI1 Marius-Ioan GREC Universitatea de Vest ”Vasile Goldiș” din Arad Vasile Goldiş a fost cel care la Alba Iulia anunţa întregului popor român, că dezideratul naţional s-a dus la bun sfârşit. După unirea Basarabiei şi Bucovinei cu România, a urmat desăvârşirea Statului Naţional prin Actul de la 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia. Proclamaţia Unirii a fost redactată la Arad, de un grup de patrioţi arădeni: Vasile Goldiş, Ştefan Cicio-Pop, Ioan Suciu ... şi citită la Alba Iulia de către Vasile Goldiş, cel care a dat “girul” final documentului. Cu alte cuvinte, Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia a fost gândită, proiectată şi realizată la Alba Iulia de către arădeni. La Arad a funcţionat (din 20 octombrie/2 noiembrie 1918) Consiliul Naţional Român Central - CNRC (fostul Consiliu Naţional Român, creat la Budapesta pentru a pregăti unirea), Aradul devenind astfel, capitala celei dintâi guvernări româneşti asupra întregii Transilvanii. CNRC a fost considerat în tot cursul existenţei sale, până la crearea Consiliului Dirigent, drept singurul organism politic al românilor din Transilvania. Aradul devine “de facto”: Capitala politică a Transilvaniei şi Banatului. Consiliul Naţional Român Central se formează în luna octombrie 1918, după o întâlnire la Budapesta a reprezentanţilor Partidului Naţional Român cu reprezentanţii mişcării social- democrate din Transilvania, în care - şi unii şi alţii - s-au pronunţat pentru o colaborare în cadrul unui consiliu comun. Înfiinţarea consiliului are loc la Budapesta la 31 octombrie 1918, având în componenţă şase naţionali: Vasile Goldiş, Aurel Lazăr, Teodor Mihali, Ştefan Cicio Pop, Alexandru Vaida-Voievod, Aurel Vlad şi şase socialişti: Tiron Albani, Ion Flueraş, Enea Grapini, Iosif Jumanca, Iosif Renoiu şi Baziliu Surdu.
    [Show full text]
  • Numarul11 Layout 1
    Sorin RADU Universitatea „Lucian Blaga“ din Sibiu, Facultatea de Istorie şi Patrimoniu „Nicolae Lupu“ „Lucian Blaga“ University from Sibiu, „Nicolae Lupu“ Faculty of History and Patrimony Ion Flueraş şi afilierea mişcării socialiste din România la Internaţionala a III-a Comunistă (Partea a II-a)1 Ion Flueraş and the Affiliation of Socialist Movement from Romania at the III-rd Communist International The second part of the article is about the travel of the delegation of the socialist movement in Romania made in Soviet Russia in the fall of 1920, with the specified aim to get information about the Soviet realities and about the conditions for affiliation to the 3rd Communist International.An important number of the socialist leaders in Romania insisted more and more on the affiliation to the Communist International. The leader of the Transylvanian social- democrats, Ion Flueras, was inthat delegation, together with Gheorghe Cristescu, Alexandru Dobrogeanu-Gherea, Eugen Rozvan, Constantin Popovici, David Fabian. The travel to Moscow, full of adventure, was briefly described by Flueras in some notes. The members of the delegation endured some tough critics because of the national position that the socialist movement in Romania, especially that in Transylvania and Bucovina adopted before the Unification. The affiliation to Comintern was accepted with no condition by all members of the delegation but Flueras. In that terms, Flueras was excluded from the delegation and was forced to leave the Soviet Russia. Ion Flueras was the only member of the Romanian socialist delegation that left for Moscow, who expressed a firm and determined attitude for defending the European social-democratic principles and for the Unification on the 1st of December 1918.
    [Show full text]
  • UCLA Electronic Theses and Dissertations
    UCLA UCLA Electronic Theses and Dissertations Title Francophonie and Human Rights: Diasporic Networks Narrate Social Suffering Permalink https://escholarship.org/uc/item/3sr5c9kj Author Livescu, Simona Publication Date 2012 Peer reviewed|Thesis/dissertation eScholarship.org Powered by the California Digital Library University of California UNIVERSITY OF CALIFORNIA Los Angeles Francophonie and Human Rights: Diasporic Networks Narrate Social Suffering A dissertation submitted in partial satisfaction of the requirements for the degree Doctor of Philosophy in Comparative Literature by Simona Liliana Livescu 2013 © Copyright by Simona Liliana Livescu 2013 ABSTRACT OF THE DISSERTATION Francophonie and Human Rights: Diasporic Networks Narrate Social Suffering by Simona Liliana Livescu Doctor of Philosophy in Comparative Literature University of California, Los Angeles, 2013 Professor Efrain Kristal, Co-Chair Professor Suzanne E. Slyomovics, Co-Chair This dissertation explores exilic human rights literature as the literary genre encompassing under its aegis thematic and textual concerns and characteristics contiguous with dissident literature, resistance literature, postcolonial literature, and feminist literature. Departing from the ethics of recognition advanced by literary critics Kay Schaffer and Sidonie Smith, my study explores how human rights and narrated lives generate larger discursive practices and how, in their fight for justice, diasporic intellectual networks in France debate ideas, oppressive institutions, cultural practices, Arab and European Enlightenment legacies, different traditions of philosophical and religious principles, and global transformations. I conceptualize the term francité d’urgence , definitory to the literary work and intellectual trajectories of those writers who, forced by the difficult political situation in their home countries, make a paradoxical aesthetic use of France, its ii territory, or its language to promote local, regional, and global social justice via broader audiences.
    [Show full text]
  • Institutul De Studii Istorice Si Social
    NR. INVENTAR: 3229 ARHIVELE NAŢIONALE SERVICIUL ARHIVE NAŢIONALE ISTORICE CENTRALE BIROUL ARHIVE CONTEMPORANE FOND INSTITUTUL DE STUDII ISTORICE ŞI SOCIAL-POLITICE FOTOTECA – Portrete INVENTAR 3414 u.a. Arhivele Nationale ale Romaniei PREFAŢĂ 1. Istoricul creatorului fondului - Institutul de Studii Istorice şi Social-Politice Institutul de Studii Istorice şi Social-Politice (I.S.I.S.P.) a devenit funcţional la 26 martie 1951, sub denumirea de Institut de Istorie a Partidului, având ca principal scop cercetarea şi (re)scrierea istoriei mişcării muncitoreşti, socialiste (social-democrate) şi comuniste din România şi din lume în conformitate cu propaganda oficială şi linia politico-ideologică a P.M.R./P.C.R. Relaţia Institutului cu Partidul Comunist este demonstrată prin directa tutelare a acestuia de către Comitetul Central al Partidului. Problema înfiinţării unui asemenea institut s-a discutat încă din anul 1950, când prin Hotărârea Biroului Politic al C.C. al P.M.R. nr.2/1950 s-a decis organizarea Institutului de Istorie a Partidului, însă noua instituţie şi-a început oficial activitatea un an mai târziu, la data de 8 mai 1951. Comitetul Politic Executiv al P.C.R. a hotărât la 22 martie 1966 transformarea Institutului de Istorie a Partidului în Institutul de Studii Istorice şi Social- Politice de pe lângă C.C. al P.C.R. Institutul era condus de un consiliu ştiinţific din care iniţial făceau parte şi unii dintre principalii lideri comunişti români: Gheorghe Gheorghiu- Dej, Ana Pauker, Vasile Luca, Teohari Georgescu, Lothar Rădăceanu, Iosif Chişinevschi, Alexandru Moghioroş, Gheorghe Apostol, Constantin Pârvulescu, Ion Niculi, Leonte Răutu, Mihail Roller, Gheorghe Stoica, Sorin Toma, A.
    [Show full text]
  • PCR Şi Guvernanţi – Nomenclatura Şi Colaboratorii [Sinteză Livia Dandara]
    AUTORII GENOCIDULUI: PCR şi guvernanţi – nomenclatura şi colaboratorii [sinteză Livia Dandara] [LD: Paradoxal, ei apar foarte rar în documentele care descriu represiunile , deoarece ordinele lor de arestare , date pe linie ierarhică de guvern şi partid, erau executate de Securitate şi Miliţie , iar procesele erau în competenţa procurorilor şi judecătorilor .De aceea am pus în fruntea acestor tabele adevăraţii autori politici şi morali ai genocidului .Istoricii -sau Justiţia ? sau Parlamentul ? -ar trebui să scoată la iveală Tabelele cu activiştii de partid -centrali şi locali - care , în fond, au alcătuit "sistema " regimului totalitar comunist. Pentru că : Gheorghiu -Dej, Lucreţiu Pătrăşcanu , Petru Groza, Teohari Georgescu , Vasile Luca , Ana Pauker, Miron Constantinescu , ş.a ş.a, au depus tot zelul pentru a emite decrete-legi, instrucţiuni, circulare , ordine de zi, prin care s-a realizat crima decapitării elitelor româneşti Vezi Tabelul Cronologia represiunii] ------------------------------------------------ - Nicoleta Ionescu-Gură, Nomenclatura Comitetului Central al PMR. Editura Humanitas, Bucureşti, 2006. Anthologie cu 75 documente./ Reorganizarea aparatului CC al PMR (1950-1965) / Secţiile CC al PMR / Aparatul local / Evoluţia numerică şi compoziţia aparatului de partid / Salarizarea, orarul de lucru, regimul pensiilor, bugetul PMR / Nomenclatura CC al PMR :evoluţia numerică ; evidenţa cadrelor / Privilegiile nomenclaturii CC al PMR : Casele speciale,centrele de odihnă, policlinici şi spitale cu regim special, fermele partidului
    [Show full text]
  • For My Legionaries
    Corneliu Zelea Codreanu FOR MY LEGIONARIES This PDF-document has been created/edited by G. van der Heide Corrections can be send by e-mail ([email protected]) September 2007 Translated from the Romanian Originally published as Pentru Legionari by Editura "Totul Pentru Tara", Sibiu, 1936. English translation first published by Editura "Libertatea", Madrid, 1976 © Copyright 1976 by Editura "Libertatca" Calle Anita Vindel 27, Madrid 23, Spain. International copyright and all rights, including that of translation and/or abridgement reserved. Printed in the United States of America TABLE OF CONTENTS To the legionaries STEPPING INTO LIFE In the Dobrina Forest At the University of Iasi Revolution being prepared The Guard of the National Conscience Constantin Pancu I The occupation of the Agency of State Monopolies by the Guard of the National Conscience The tricolor flag over the Nicolina Works National-Christian Socialism, the National Syndicates The Creed of National-Christian Socialism A truthful picture of the situation in 1919 The leaders of the Romanian workers The attitude of the Jewish press The first Student Congress after the War The opening of the Iasi University in the fall of 1920 The 1920-1921 university year Expelled from Iasi University forever The Council of the School of Law The 1921-1922 university year President of the Law Students' Association Visiting the Cernauti University The review "Apararea Nationala" The founding of the Association of Christian Students Obligation of honor At the end of my university studies The summer of 1922 In Germany THE STUDENT MOVEMENT December 10, 1922 The "Numerus Clausus" THE JEWISH PROBLEM The number of Jews The problem of the Romanian land The problem of the cities The problem of the Romanian school The problem of the Romanian leading class The problem of national culture The return to Romania At Iasi At Bucharest At Cluj The Assembly of Iasi, March 4, 1923.
    [Show full text]