♦ / V AnuIXlV. a.) Orăştie, la 29 Noemvrie 1935. Nr. 22.
Cei ce poartă jugul Şi a trăi mâi vor, Merită să-l poarte Spre ruşinea lor.
AL PARTIDULUI NATIONAL TArANESC ABONAMENTE: a şl Administraţia: Apare săptămânal sub îngrijirea unui pe 3 luni .... 30 lei — pe 6 luni . . , . 60 lei comitet de redacţie. pe 1 an... . 120 lei pentru Inst. şi Aut. 500 lei Sir. Gh. Baritiu Nr. 1. Pentru ţărani 50 lei pe anul Întreg. Director: Dr. Âlex. Herlea Exemplarul 2 Lei. Doi Dascăli Marea adunare dela Haţeg Ia lumea de szi avidă după îmbo găţiri repezi, cu atâtia oameni cari Au lăut parte 3000 de ţărani veniţi din toată tara Haţegului cer şi pretind dela societate mai mult Pentru Duminecă în 24 Noembrie că In locul Domniei sale care este liberali ? Vă reamintiţi că tnainte de a- decât merită şi mai mult decât pot 1935 a fost convocată la Haţeg adu membru de drept în delegaţia perma legere toate zidurile Haţegului erau da prin capacitate sau puterea ior narea comitetelor comunale din plasele nentă judeţeană în calitate de vice pline cu inscripţii: .vin liberalii cu de munci, nu putem să nu relevăm Haţeg şl Sarmiseghetuza. — Din a- preşedinte, să fie delegat de Dr. Leon crifarii.* Unde sunt criţari ? instalarea In două posturi de mare ceastă adunare a comitetelor comunale Parasca, mai propune ca prezident al Vă spuneau Domnii liberali, că e* răspundere a doi dascăli, cari şi le-au însă s’a desvoltat o mare adunare po plasei Sarmiseghetuza să fie ales dl au cheia cu care se deschide boita bo litică la care-au participat peste 3000 Dr. Ieronim Atirescu f. prefect, şi mai cucerit piin muncă cinstită şi perse găţiilor — au deschis-o? Da au des de ţărani din toată ţara Haţegului, vre-o anunţă că in delegaţia permanentă din chis-o, dar nu pentru ca se scoată verenta. zece fanfare şi vre-o sută de drapele partea plasei Pui a fost numit dl Dr. bogăţiile pentru vo*, ci pentru buzu Vorbesc de Alexiu David din Pe- şi inscripţii. — Deşi adunarea trebuia Victor Savu. Adunarea aclamă si apro narele lor. troşeni şi de Octavian Munteanu din să se ţină în sala de teatru a hotelu bă In unanimitatate aceste propuneri. lui .Mielul de Aur* a trebuit ca sala Şi v'au mai făgăduit că vă scad Lupeni. După acea dl Dr. Şelariu propune dările — le-au scăzut? Le-au mărit să fie evacuată fiindcă nu a mai Ică- ca adunarea să proclame de preşe Primul ales şi confirmat preşedinte put lumea inăuntru. Astfel adunarea şi de pe acum ne-au pus in vedere dinte al ei pe venerabilul luptător că le mai măresc. al organizaţiei din plasa Petroşeni al s’a ţinut în curtea mare a hotelului naţionalist Păr. Aron Mihăescu. Adu partidului nostru, iar al doilea ia pos care era arhiplină. narea il aclamă îndelungat pe păr. Ii adevărat efi nu le-au mărit de o- tul de vice-preşedinte al aceleiaşi or Din partea organizaţiei centrale a Aron Mihăescu care i-a cuvântul. dată, ci aşa pe rând, ca se nu le sim ganizaţii. partidului dela Bucureşti a participat ţim, au făcut ca sasul cu câinele, i-a tăiat coada pe rând în toată ziua câte Cine s’a interesat cât de cât de dl adv. Nicoiae Penescu fost secretar Cuvântarea general al Ministerului de Interne, iar un pic, se nu-1 doară aşa tare. mişcarea culturală din judeţul Hune din partea organizaţiei judeţene au par Păr. Aron Mihăescu: Şi apoi ne-au tăgăduit, că ieftinesc doara, este imposibil să nu fi dat ticipat dnii: Dr. Iustin Po^ primul Iubiţilor fraţi, vă mulţumesc pentru viaja, şi au făcut chiar invers. Adică peste acea Monografie a învăţătorului, vicepreşedinte al organizaţiei, Lazăr cinstea ce toii faceţi alegâDdu-mă de să fim drepţi, au ieftinit cea ce vinde scrisă aşa de frumos, de documen Dânşoreanu secretar general, Protopop preşedinte al acestei adunări. Eu vin ţăranu, şi au scumpit cea ce cumpără tat şi ştiinţific de Alexiu David. Munca Vaier Paveloniu, Dr. Alex. Herlea, adv. ca prin prezenţa mea şi glasul meu ţăranu. losif Roman, I. Clecan, adv. Sabin să vă arăt că in experienţa vieţd mele Ii o scumpete azi care ne sufoacă pe care acest învăţător o depune de Viorel, Ion Lupuţiu, Ion Presecan, Ni de 65 ani, încă nu ştiu ca poporul câţiva ani pentru redactarea excelentei coiae Bocoş, Nic. Pârvan, Ion Crăciun, şi pe care o produs-o nepriceperea să fi fost atât de asuprit de Stat cu unora şi reaua voinţâ a altora. reviste „Plaiuri Hunedorene*, II cins I. Cândea, Iosif Lucaci D. Marian f. pri dările şi sarcinile ca astăzi. Nici odată teşte şi pe dsa şi tagma din care face mar, Nic. But?, Romul Budoiu Deleanu nu a fost mai desconsiderată legea Dar se vedem — fraţilor — cum parte. Iriarie Necşa, Vida Dăncesc, Nic. Cos- ca astăzi şi unde nu este lege nu stăm cu „realizările* liberalilor. Spun tesc, Iancu Lazar, Terţa Vasile, etc. poate fi dreptate. — De-aceia fraţi că ei au făcut conversiunea. Este in Şi iarăşi cine nu cunoaşte In Va iar din localitate au fost prezenţi toţi lor să stăm cu toţii un'ţi In jurul a- exact, când ei au venit la putere, con- lea- Jiului pe omul cumpătat, care fruntaşii între cari dnii Dr. Emil Şela celora cari şi-au făcut credinţă din versiunea era făcută de partidul naţio- şi-a îndeplinit cu atâta demnitate a- riu, Dr. Leon Parasca. Dr. Ieronim păstrarea legii, pentru asigurarea li- naf ţărănesc — insă nu le-au conve tribuţiunile avute lutr’o viaţă de luptă Atirescu, Dr. Petru Comes, Dr. Victor bertăţ'lor cetăţeneşti şi asigurarea nit legea făcută de noi şi au introdus două lucruri noui, pentru a servi cli pe: Octavian Munteanu. Savu, Păr. Aron Mihăescu, Păr. Me- dreptăţii. De-3ceia vă rog staţi ne drea, Păr. Marila, Păr. Petean, Dr. Oct. clintiţi lângă partidul naţional-ţără- entela partidului liberal şi anume: Puteau, aceşti doi învăţători, să-şi Cosma, Iuliu Ciuciu, I. Negru, Dionisie nesc condus din vremuri de înţelep Au introdus art. 62 prin care s’a încarce şi ei podurile cu vagoanele Hieşu, Dr. B. Pope seu, Bojiu Manase, tul nostru, preşedintele nostru sufle dispus ca timp de 17 ani statul să dc scânduri primite cadou dela Caps Vasiu Ion goi etc. etc. tesc Iuliu Maniu şi preşedintele nos plătească Băncii Naţionale anual prin bunăvoinţa şi protecţia păr. Miocu, Primul i-a cuvântul dl Dr. Emil Şe- tru activ dl Ion Mihalache. 4500000 Iei, adeca aproape 8 miliarde ca alţi mulţi intelectuali din Valea- lariu care arată că întâiu se ţine partea După pâr. Mihăescu a luat cuvân tn total. Jiului. oficială a adunării de plasă şi propune tul dl Dr. Emil Şelariu. înainte de a închide vorbirea îmi Puteau uşor să se înroleze în ceata cred de a mea datorie a vă arăta pen intelectualilor stipendiaţi sub diferite tru ce a trebuit se ne despărţim de fostul nostru preşedinte. forme de hrăpăreaţa soc. P. tn şam. Discursul dlui IIr. Emil Şelariu Recunoaştem că am trecut prin gre Puteau Ia fn?, să se retranş ze Se spune că viaţa e o luptă şi aşa numai amânată şt că conform hotărârii este Îndeosebi in viaţa politică, lupta Centrului, toate organizaţiunile judeţe- le lupte sufleşti dar mai grave decepţii. comod între cei patru pâr ţ ai cla e permanentă, este chiar necesară, pen ţene rămân mobilizate până la noi Organizaţia noastră şi tn deosebi sei de şcoală şi să privets ă impa tru că ideile concretizate in programul dispoziţiuni. noi cei mai bătrâni, nu eram obişnuiţi sibili la durerile atâior muncitori ex unui partid politic numai prin luptă Rog pe dl Penescu In numele ţării la atari frământări şi In cei 30 ani, ploataţi fără nici o milă, şi la dure prind rădăcini adânci în sufletele oa Haţegului se comunice dlui Preşedinte cât am militat sub conducerea fostului rile ţăranilor aşi de năcăjiţi din acea menilor, caracterele prin luptă se oţe Ion Mihalache, că noi suntem gata şi nostru Preşedinte, nu am avut o sin tesc, obiectivele prin luptă se ating. Vale a Jiului. aşteptăm numai poruncile. Şi se-i co gură discuţiune. Ii iubeam şi-l ascul Organizaţia noastră judeţeană a ho- munice dlui Preşedinte, că la noi e tam, îl urmam cu o disciplină câte o- Au preferat Insă să f rcă politică târit să întărească flacărea luptei prin mare jale şi prăpăd, sărăcia şi-a întins dată poate exagerată. Dânsul ne-a şi nu o politică oarecare ci o politică ţinerea mai multor adunări politice şi aripile asupra noastră şi ca se facă ce spus se iubim ideile democratice, şi de sacrificiu, căci nu putem numi alt sunt mândru că prima adunare se ţine va face, dar se ne scape de guvernul să ne jertfim pentru ţărănime, dânsul fel lupta începută Intre şi pentru cei în ţara Haţegului, unde am marea o- acesta, dar de grabă, pânănu-i târziu, ne-a spus că ideile exteriorizate în umili şi năcăjiţi, contra împilării alor noare a fi eu şeful organizaţiei. că mult nu o mai putem duce programul partidului naţional ţărănesc sunt trecute prin golgota Bădăcinului aşa de puternici. Dar am şi bucuria de a saluta tn Noi suntem gata de luptă şi că toa mijlocul nostru pe iubitul nostru prie tă ţara Haţegului s’a înşirat sub dra şi numai acestea pot ferici poporul Iată dece, azi, când în semn de re ten DI Nicoiae Penescu, fost secretar pelul Partidului Naţional Ţărănesc, că român şi in deosebi mult oropsita ţă cunoaştere a unei munci rodnice de general la Interne, care !n calitate de au reînviat atât însufleţirea cât şi una rănime. ani de zile, sunt avansaţi comandanţi delegat al Centrului, chiar In numele nimitatea din anii 1927—28 cari au De odată îns3, ca un trăsnet din pe cel mai greu front de luptă, am Preşedintelui nostru Ion Mihalache, vă produs adunarea dela Alba Iulia. senin, ni s’a cerut să rupem din ini- crezut de a mea datorie de a ridica va arăta motivele pentru cari a trebuit Ţara Haţegului a fost una din cele mele noastre tot ce am iubit până eri, a se amâna adunarea convocată pe 14 mai puternice citadele a Partidului se părăsim un partid, pe care îl iu un prinos de recunoştinţă: capaci Nov. la Bucureşti. National Ţărănesc şi suntem mândri beam cu fanatism, un partid tn care tăţii, desinteresului şi a idealismului Din parte-mi numai atâta a-şi dori că şi azi o putem afirma ca o cetăţuie am născut şi am militat o viaţă tn- acestor doi dascăli. să vă comunic, că adunarea dela Bu alui Iuliu Maniu. treagă şi tn care voim a şi muri, se L. Dânşoreanu. cureşti nu a fost contramandată, ci Ce sa ales din fâgăduelile făcute de (Continuare tn pag. 2-a) / Pag. 2. „SOLI A* Nr. 22.
„dărâmăm un idol' şi să scuipăm 2n V’om merge fără preget pe drumul Dl Iuliu Maniu reprezintă politica la noi domneşte bunul plac de sus potirul sfânt din care ne-am cumenni- acesta, pentrucă e singurul care duce spinării dreapt» şi-a demnităţii naţio până jos. cat politiceşte 3 decenii. la fericirea neamului, la bunăstarea nale şi vrea să vină la putere pe uşa împotriva acestor stări şi împotriva Deci ni se cerea imposibilul şi ast ţăranului şi la strălucirea Coroanei. din faţă. La guvern doreşte să lucreze obiceiurilor bunului plac nu ne vom fel, cu durere tn suflet, dar am fost cu mâna liberă având răspundere plâoge cu mâinile încrucişate, ci vom siliţi a ne despărţi de acela care ne-a Cuvântarea dlui pentru actele ce le face. lupta. Din istorie ştim că libertăţile fost dascăl politic 30 ani. Dl Vaida reprezintă politica lingu cetăţeneşti nici nu se primesc nici nu Dr. Ieronim Atirescu şirii faţă de factorul constituţional şi se păstrează dm mila şi generozita Ne-am despărţit decepţionaţi dar fă Dl Dr. Ieronim Atiresc f. prefect, crede că e mai bine să vi la guvern tea celor puternici, ci se lup'ă şi se ră ură în suflet şi fără gând rău. Ne luând cuvântul, mulţumeşte adunării prin uşa din dos. păstrează cu luptă. am despărţit, pentrucă nu ne puteam pentru alegerea d-sale de preşedinte Mai departe arată cât de neînteme La lupta aceasta, la care vă chea şi nu ne vom putea nici când a ne al plasei Sirmiseghetuza, Promite că iată este lozinca „Numerus Vala- mă partidul naţional-ţărănesc trebuie infiltra în sufletele noastre alte idei va lupta cu aceeaşi însufleţire ca şi chicus*. credinţă şi încredere. Credinţă în a- decât de cele ce ne-am încălzit până în trecut, apărând interesele plasei. devărul şi dreptatea programului şi acum şi nu că nu putem dărâma ido Arată situaţia grea în care se gă Cuvântarea încredere în conducători. Aceste două lul" sufletului nostru, dar simţeam şi seşte ţara când peste tot liberalii con mari puteri sufleteşti sunt punctul simţim că veneraţiunea faţă de acest duc cu comisii interimare, bolile se dlui protopop archimedic al acţiunei partidului nos om, creşte tot mai tare în inimile ceră mii de suflete la sate, fără să Vaier Paveloniu tru, pe cari rezimându-se şi pe cari noastre. se ia vre-o măsură. Economia şi fi In cetatea din Hunedoara este o avându-le, de vreme sau mai târziu Din partea ceaialaltă însă am fi nanţele ţării sunt ruinate. Excrocherii fântână săpată In peatră. Această fân ne va duce la desăvârşita biruinţă a fost trataţi cu alte sentimente, am cu terenurile petrolifere, transfer şi tână a fost zidită de doi prinzoneri cauzei mari, care se chiamă: demo fost numiţi „trădători*, ca se nu mai altele se înmulţesc din zi în zi. Fis turci. Preţul acestei munci de zeci craţia ţărănească. amintesc de alte invective făcute la a- cui încasează dările fără milă. Vina de ani a fost promisiunea că vor fi Dupâpă acea a mai luat cuvântul dresa noastră. Cum? Noi suntem tră e lipsa de pricepere a conducătorilor eliberaţi din prinsoare. Unul a rr urit ţăranul Mihai Lupu. dători, cari am rămas la ideologia pro statului, azi ca şi In 1928, fiindcă o iar celalalt, după o muncă de 15 ani La sfârşitul cuvântărilor, dl Pe vocată şi cari am înţeles a rămânea cârmuesc fără suflet. şi mai bine s’a eliberat. nescu propune să se trimită telegra în partid şi în timpurile grele cari am Libertatea este elementul necesar me d-lor: Ion Mihalache, Iuliu Ma ştiut trece peste ori-ce considerente Cuvântarea Ţăranului al vieţii cetăţeneşti. niu şi Mihai Popovici. Adunarea a- de prietenie sau simpati personale, Bojiu Manase: Libertatea este când nu eşti împie probă trimiterea telegramelor. numai pentru a fi credincioşi convin Ţăranul Bojiu Manase, aduce sa decat de nici o obligaţiune în afară Adunarea a luat sfârsit în sunetul gerilor şi concepţiunilor noastre po de lege. fanfarelor, cari au cântat , Deşteap- litice ? lutul plugărimei din Ţara Hîţegului. Printr’o cuvântare frumoasă şi înălţă Noi nu avem această libertate, că lă-te Române". Oare nu dl Vaida a spus, că singur toare arată ataşamentul ţărănimei. partidul naţional ţărănesc este organis Descrie mizeria în rare se găseşte mul care poate asigura fercirea nea clasa ţărănească. Prin plecarea lui Congresul economic al Ardealului mului românesc şi dacă s’ar Întâmpla Vlad s’a curăţat neghina din parti ca dânsul să părăsească partidul, ni dul naţional-ţărănesc. Roagă condu Joi în 28 Noembrie a c. a avut loc Vaier Moldovan, Petru Groza, Iuliu meni nu-1 urmeze? « cerea partidului ca apelul ţărănimei la Cluj Congresul economic al Ardea Moldovan, Emil Haţegan etc. Oare nu dl Viad a spus că atunci să fie adus la cunoştinţa M. S. Re lului, la care au participat toţi fruntaşii Din partea partidului nostru a luat când se pune enestiunea se aleagă gelui. vieţii publice din Ardeal fără deosebi cuvântul dl Mihai Popovici cure a ex între prietini şi convingeri, şi-ar urma re partid în frunte cu archereii orlo- pus un frumos program pentru relua totdeauna convingerile. Cuvântarea doxşi şi gr. cat şi cu Dnii Iuliu Ma- i rea economiei din Ardeal. Cum putem fi noi trădători atunci dlui Dr. Victor Savu niu, Al. Vaida, Oct. Ooga, Mihai Po Din lipsă de loc vom reveni cu a- când nu am făcut altceva, decât am povici, Stelian Popescu, Aurel Vlad, I mănunte In numărul viitor. urmat sfaturile lor. Dl Dr. Victor Savu avocat, fost primar al Haţegului. Araţ i că p •n<- “ Şi v’om rămânea ascultători acestor câteva zile se împlinesc 17 ani dela sfaturi, indiferent că aceia cari ni leau Unirea Ţării, visul pentru care a O scrisoare a dlui dr. Lupu dat, azi le reneagă. luptat multe generaţii. Vlad-Vaida Vom merge mai departe pe drumul sunt perduţi pentru ţară. Ei se aso Mai mulţi prieteni politici ai d-lui lua masa, in tihnă, cu d-voaslră suveranităţii naţionale, al democraţiei, ciază cu liberalii pentru a sparge dr. Lupu, au vroit sâ-1 sărbătorească întro reuniune atât de numeroasă pentrucă acest drum corespunde aspi- partidul naţional-ţărănesc. La Mara — ca şi altădată — printr’un banchet şi veselă. in vreme ce mai mult de rajiunilor naţionale. mureş oamenii lui Vaida sprijiniţi de dat în ziua de Sf. Nicolee. 10 judeţe ale tării, în cap cu jude Ştim că acest drum se numeşte dru autorităţi au atentat la viaţa lui Ilie Prietenii săi hotărîseră organizarea ţul in care m’am născut şi care n i a mul Bădăcinului, ştim că acesta nu Lazăr preş. org. naţional-ţărăniste. unui banchet la care să participe ad ridicat prin lupte şi sacrificii mari la duce prin roze şi flori, dar îl v’om Poliţistul atentator este lăsat liber, miratorii din toată ţara. locul ce l ocup în viata publică a urma pentru că e croit de Iuliu Ma- iar llie Lazăr cu ceilalţi şapte ţărani Aducându-i-se la cunoştinţă acest tării, sufăr literalmente de foame în niu, idolul Ardealului, pe care nici-o stau In puşcărie. lucru, dl dr. Lupu a răspuns printr’o urma grozavei secete din vara a- putere din lume nu ni-1 va putea smul Tânărul ţăran Ion Vasiu Goj într’o scrisoare. ceastau. cuvântare plină de avânt aduce salu. Mulţumind călduros prietenilor săi, Renunţând Ia banchet, d. dr Lupu ge din inimi, nici foştii lui duşmani şi propune prietenilor săi, alcătăirea unui nici foştii lui prieteni. tul organizaţiei tineretului. d. dr. Lupu îi roagă să renunţe la banchet, care nu poate avea loc, în a- comitet de ajutorare a înfometaţilor. ceste momenle de foamete §i sărăcie. „De aceia vă rog pe d-voastră şi Sunt peste zece judeţe In ţară, In pe toţi prietenii din Bucureşti şi din Cuvântarea d. In repetate rânduri Societatea noas | entuziast loan I- Moţa, student în drept Reducere de 50^ pe C.F.R. Delegatul judecăt. mixte Hunedoara. tră intervine pentru a primi cărţi şi la Paris. Atmosferă de aci e pe cât de fnlre 30 Nov. şi 9 Dec. Regia Nr. 3313/1935. cumpăra insăşi din rezultatele sale ma înălţătoare pe atât de sinceră, iar ma căilor ferate 'a luat următoarea de teriale. nifestarea pentru tot ce e românesc cizie: „începând dela 30 Noemvrle Publicaţiune de licitaţie Prima biblioteoă populară, se depune trădează cureţenia conştiinţii lor. 8i până la 9 Decemvrie ora 24 se prin seeretarul general Septimiu Roşiu Anii mişcărilor studenţeşti călesc acordă o reducere generală de 50 Delegatul judecătoriei mixte în anul 1924 în fruntaşa comună Bin- dreptatea cauzei naţionale studenţeşti. la sută din taxele tarifare integrale Hunedoara, aduce la cunoştinţă ţinţi, azi Anrel Vlaieu, cu prilegiul co In anul 1930 cu ocazia jubileului de pentru toti călătorii din tară- In acest interval călătoria se va face în baza generala, că în baza decisului memorării marelui inventator român. 10 ani de activitate, preşedintele Nr. 2211/1932 s’a efectuat exe In anul 1925, se cumpără 750 cărţi, Alexandru Herlea, ridică problema lui unei jumătăţi de bilet în rapide se cari se împart în patru comune: Piş- *Numerus Clausus în Universităţi, mai percepe şi costul integral al ti- cuţie silită şi în baza deciziunii chetelor. chinţi, Şibot, Orăştioara, şi Sântohalm. documentând-o publicului ce privea * Nr- 3313/1935 în cauza execu- Sub preşidenţia dlui Septimiu Roşiu, neîncrezător la mişcările studenţeşti, ţională a urmăritorului Dr- Geor în anul 1926 se cumpără 298 cărţi ce iar în anul 1931 preşedintele Petre Pe- Dă vadl de lapte în fiecare zi ge Dănilă dom. Hunedoara, se depun în două sate; Bretea şi Ne- trinca, aduce în lumină chestiunea an- Câte cinci zeci grame untură de peşte tirevizioni6tă, prin traducerile şi publi contra urmrituîui dom în Nă- voieşi, iar în vara aceluiaşi an, cu a- curată (luată dela farmacie). Laptelo dăştia-inferioară, pentru 1475 celaş ajutor al Studenţilor din Bucu caţiile făcute în diferitele ziare, apoi dela o astfel de vacă vindecă oasele culese In broşura sa, Problema antire- lei cap. şi acc- fixează termen raţi şi al „Astrei", sd depun din nou moi (rahitismul), apoi întăreşte pe 33 de biblioteci populare, în diferite vizionistă. — Demne sunt de amintit de licitaţie publică pe ziua de: sate ale judejului. manifestaţiile repetate, făcute sub pre cei bolnavi. Untul dela o asemenea 4 Decemvrie 1935 ora 15 în In anii următori fondurile fiind epui şedinţia dlui Atmean cu ocazia adu vacă e mai bun decât dela alte vaci. comuna Nădăştia inf. când se nării antirevizioniste din 1 Decemvrie zate şi intervenţiile inoperante, să sis Să nu vă temeţi, că laptele nu-şi vor vinde în favorul urmărito tează depunerea de biblioteci populare 1932 în Deva şi 2 Decemvrie 1934 în schimbă nici gustul, nici mirosul nici Orăştie, unde repetăm jurământul de rului şi în baza legii a urmări- până în anul 1934 când se depun din culoarea. nou 7 biblioteci populare în comunele: a apăra cn puterea graiului şi a con ţilor alăturaţi, mobilele: 1 (una) Sâtămărie- de- Piatră, Nevoeşi, Mărti- deiului în timp de pace şi cu arma în «■■nmemmeoemunanmnni vacă pistriţă evaluată la 4000 neşti, Sânt Andrei, Topliţa, Boholt şi timp de războiu, hotărârea inapelabilă lei, celui care oferă un preţ mai Sarmizegetusa, în cadrul unor şezători a istoriei, de a nu se atinge nimeni Delegatul judecăt, mixte Hunedoara. culturale, sub preşedinţia dlui Victor de graniţele ţării noastre dragi. Dea- urcat, pe lângă plata în nume Crişan. Tot acum se formează o bt- semeni nu uit a aminti munca obosi Nr. 3309/1935. rar făcută imediat. bliotecă centrală a societăţii, din 162 toare, depnsă de Studenţii Hunedoreni Publicaţiune de licitaţie In caz necesar mobilele se de volume. In anul 1935 se mai de în 1934, Ia Sarmizagetăsa, precum şi vor vinde şi sub preţul de stri pun încă 4 biblioteci în comunele: dorul de a desvălui, ceiace părinţii Şibot, Lupeni, Turdaş, Ceru Băcăinţi noştrii trebuiau să ascundă: dragos Delegatul judecătoriei mixte gare. şi Belea, având la dispoziţie încă o tea de neam, Rege şl Tară, cu orice Hunedoara aduce la cunoştinţă Hunedoara, la 23 Nov. 1935- bibliotecă. prileji de înălţare sufletească. generală, că în baza deciziunii Delegat judecătoresc Onorată adunare In rezumat, acti Făcând bilanţul alor 15 ani de acti Nr. 2010/1933 s’a efectat exe Indiscifrabil. vitatea culfurală a Societăţii Studenţi vitate, constatăm cu multă uşurinţa, că cuţie silită şi în baza deciziunii lor Hunedoreni pe 15 ani de existenţă această Societate îşi merită dreptul la este următoarea: viată, după realizările ce le-a efec Nr. 3309/1935 în cauza execu- Drit gatul judecătoriei mixte Orăşiie. 1. S’au ţinut 140 de şezători şi con- tuat Ca un fir roşu este tras prin acti ţională a urmăritorului Dr. Geor Nr. g TIe 3773/1935-3 ierinţe culturale. vitatea [tuturor comitetelor, cari s’au ge Dănilă dom. Hunedoara con 2. S'au ţinut 36 reprezentaţii artistice perindat la conducerea Societăţii noas tra urmăritului, dom- în comuna Publicaţie de licitaţie. tre, dorul de muncă, fără preget, pen Nădăştia- super, pentru 2045 lei Subsemnatul delegat judecă 3. S’au ţinut 16 serate dansante. tru binele, cultivarea şi menţinerea 4. şi s’au depus 52 biblioteci popu trează a sentimentului naţional al a- cap. şi acc. fixează termen de* toresc prin aceasta publică că lare. cestui viteaz popor. licitaţie publică pe ziua de: în baza deciziunii No. G. 214 Pe lângă aceasta Societatea mai dis Scopul bine definit încă de vrednicii 5 Decemvrie 1935 ora 15 în şi 2515—1935 a judecătoriei pune încă de o bibliotecă populară, ei înfiinţători, au căutat să 1 ducă la comuna Nădăştia superioară, Orăştie în favorul reclamantu pentru a o depune în unul din satele Îndeplinire toţi acei cari s’au perindat lui Sandor Imre şi Kuales Al judeţuluij posedând totodată o biblio când se vor vinde în favorul Ia conducerea acestei Societăţi, In li urmăritorului şi în baza legii a bert şi fiul repr. prin advocatul tecă centrală pentru uzul membrilor. mita posibilităţilor. In al 15-lea an de Aetivitalea naţională a Societăţii cu activitate, îi doresc scumpei noastre urmăriţilor alăturaţi mobilele: Dr. Gheorghe Voişan din Orăş prinde un cadru destul de larg. încă Societăţi: Vivat, crescat, threatl Doi boi pistriţi evaluaţi la 10.000 tie şi Dr. Ovidiu Micu din Fă din vara anului înfiinţării, cercul or lei, celui care oferă un preţ găraş pentru încasarea crean ganizează un congres în oraşul Deva, Cluj, la 10 Novembrie 1935. Secretar general mai urcat pe lângă plata în ţei de 5500 plus 4241 Lei şi la care participă, pe lângă studenţii numerar făcută imediat. acc- se fixează termen de lici Clujeni, cei din Bucureşti şi tânărul Octavian Pâcuraru. In caz necesar mobilele se taţie pe ziua de: vor vinde şi sub preţul de stri 18 Decemvrie 1935, orele 16 Coltul-vefel gare, p. m. la faţa locului în Orăş Hunedoara, la 23 Nov- 1935. tie, Câmpul Ţiganilor Nr. 70. Delegat judecătoresc. unde se vor vinde prin licita- Păcală $1 Tândală Indiscifrabil tiune publică judiciară: Un au Păcală: Da ce-i mă Tândală zi- Păcală: Apoi cu poşta ţi-l’a trimis tomobil marca Citeroen cu No. cea-i că săptămâna aceasta continuă Tândală: Nu cu poşta ci cu un Dv. 127 în valoare de 6000 lei. cu noutăfile din plasa Geoagiu ? om dar să vede că s’a rătăcit pe Delegatul judecăt. mixte Hunedoara. In caz de nevoie şi sub pre Tândală: Dragă Păcală cu părere undeva. Nr. 3310/1935. ţul de estimare. de rău trebue să-ţi span că nu mai Păcală: Atunci cei de făcut. Orăştie, la 18 Nov. 1935. ştiu nici-o noutate. Tândală-' Iacă mai aşteaptă până Publicaţiune de licitaţie D,legat judecătoresc Păcală: Da de ce mă ? pe săptămâna viitoare, Delegatul Judecătoriei mixte Flaviu Popo- Tândală- Fiindcă vezi tu poşta la Păcală: Bine mă, atunci servus. Hunedoara, aduc la cunoştinţă, Geoagiu merge cam greu şi Încă nu Servus şi la revedere. că în baza deciziunii Nr. 498/932 mi-a sosit manuscrisul (scrisoarea). I Bumbuşcă- s’a efectuat execuţie silită şi în De vânzare baza deciziunii Nr. 3310/1935 dul*, „înainte* şi „Vestea", cu ocazia în cauza execuţională a urmă în comuna ŞTIRI reprezentării revistei mHunedoara Ju ritorului Dr. George Dănilă dom. M ărtinesti bilează", In luna Iulie a. c. — Ex Hunedoara, contra urmăritei Pentru cetitori şi abonaţi. Ii ru- primăm indignarea adunării generale dom. în comuna Nădăştia-inf. U n fanat de 785 st. p. şi drept a studenţilor Hunedorei, cari înţeleg pentru 1244 lei cap. şi acc. fi găm pe toti aceia cari nu doresc de păşune ce reprezintă să aboneze foaia noastră *â ne-O prin mijloacele de cari dispun să xează termen de licitaţie pu rastltue Imediat, — căci altcum execute pe lângă un program artistic blică pe ziua de: o suprafaţă de 2 jug. 33 îi considerăm abonaţi şi o să le pre o operă de propagandă culturală 4 Decemvrie 1935. o-a 16 în st. p. se vând din mână tindem plata abonamentului. $i în din beneficiul acestui turneu, — ceeace comuna Nădăştia inferioară, liberă cu preţ foarte conve afară de aceasta nu-i cinstit să ci s’a făcut, după cum reese din rapor când se vor vinde în favorul nabil. tească gazeta folosindu-se de pagu tul de 15 ani de activitate, mai mult urmăritorului şi în baza legii a Informatiuni la redac ba noastră întrucât ea se tine cu decât din partea ori cărei alte socie urmăriţilor, alăturaţi mobilele: mari sacrificii materiale, costând tăţi culturale din judeţul nostru. 1 taure pistriţ, 2 boi, evaluate ţia gazetei “Solia". multe parale tipăritul, hârtia, spesele Acesta e ultimul cuvâut al nostru, la 12000 lei, celui care oferă de poştă etc- — şi nu credem c& aş dorind mai multă înţelegere, mai pu un preţ mai urcat, pe lângă Abonaţi, celltl «I faceţi teaptă nimeni să i-se trimită foaia ţină rea voinţă şi colaborarea tutu plata în numerar făcută imediat reclamă numai fn fără să-şi achite abonamentul. rora ce stau departe de gândurile In caz necesar mobilei se Societăţii nostre în cadrul ei bine în Comunicat Oficial, dela Socie vor vinde şi sub preţul de stri „ S O L I A 14 chegat. gare. tatea Academică a Studenţilor Hune Preşedinte, Secretar general, cea mai serioasă şl cea doreni — Cluj. Subsemnaţii luând o* ss. -V Armeanu ss. Oct- Păcuraru Hunedoara, la 23 Nov. 1935. mal răspândită gazetă ficial act despre articolele rău inten Cluj, la 20 Novembrie 1935. Delegat judeţătoresc: din Judeţul Hunedoara ţionat, publicate în ziarele: „Zaran- * Indiscifrabil Jirant? Dr» Alex- Herlea, Tiparul tipografiei Hlrsch, Deva 1935.