Marea Adunare Dela Haţeg

Total Page:16

File Type:pdf, Size:1020Kb

Marea Adunare Dela Haţeg ♦ / V AnuIXlV. a.) Orăştie, la 29 Noemvrie 1935. Nr. 22. Cei ce poartă jugul Şi a trăi mâi vor, Merită să-l poarte Spre ruşinea lor. AL PARTIDULUI NATIONAL TArANESC ABONAMENTE: a şl Administraţia: Apare săptămânal sub îngrijirea unui pe 3 luni .... 30 lei — pe 6 luni . , . 60 lei comitet de redacţie. pe 1 an... 120 lei pentru Inst. şi Aut. 500 lei Sir. Gh. Baritiu Nr. 1. Pentru ţărani 50 lei pe anul Întreg. Director: Dr. Âlex. Herlea Exemplarul 2 Lei. Doi Dascăli Marea adunare dela Haţeg Ia lumea de szi avidă după îmbo­ găţiri repezi, cu atâtia oameni cari Au lăut parte 3000 de ţărani veniţi din toată tara Haţegului cer şi pretind dela societate mai mult Pentru Duminecă în 24 Noembrie că In locul Domniei sale care este liberali ? Vă reamintiţi că tnainte de a- decât merită şi mai mult decât pot 1935 a fost convocată la Haţeg adu­ membru de drept în delegaţia perma­ legere toate zidurile Haţegului erau da prin capacitate sau puterea ior narea comitetelor comunale din plasele nentă judeţeană în calitate de vice­ pline cu inscripţii: .vin liberalii cu de munci, nu putem să nu relevăm Haţeg şl Sarmiseghetuza. — Din a- preşedinte, să fie delegat de Dr. Leon crifarii.* Unde sunt criţari ? instalarea In două posturi de mare ceastă adunare a comitetelor comunale Parasca, mai propune ca prezident al Vă spuneau Domnii liberali, că e* răspundere a doi dascăli, cari şi le-au însă s’a desvoltat o mare adunare po­ plasei Sarmiseghetuza să fie ales dl au cheia cu care se deschide boita bo­ litică la care-au participat peste 3000 Dr. Ieronim Atirescu f. prefect, şi mai cucerit piin muncă cinstită şi perse­ găţiilor — au deschis-o? Da au des­ de ţărani din toată ţara Haţegului, vre-o anunţă că in delegaţia permanentă din chis-o, dar nu pentru ca se scoată verenta. zece fanfare şi vre-o sută de drapele partea plasei Pui a fost numit dl Dr. bogăţiile pentru vo*, ci pentru buzu­ Vorbesc de Alexiu David din Pe- şi inscripţii. — Deşi adunarea trebuia Victor Savu. Adunarea aclamă si apro­ narele lor. troşeni şi de Octavian Munteanu din să se ţină în sala de teatru a hotelu­ bă In unanimitatate aceste propuneri. lui .Mielul de Aur* a trebuit ca sala Şi v'au mai făgăduit că vă scad Lupeni. După acea dl Dr. Şelariu propune dările — le-au scăzut? Le-au mărit să fie evacuată fiindcă nu a mai Ică- ca adunarea să proclame de preşe­ Primul ales şi confirmat preşedinte put lumea inăuntru. Astfel adunarea şi de pe acum ne-au pus in vedere dinte al ei pe venerabilul luptător că le mai măresc. al organizaţiei din plasa Petroşeni al s’a ţinut în curtea mare a hotelului naţionalist Păr. Aron Mihăescu. Adu­ partidului nostru, iar al doilea ia pos­ care era arhiplină. narea il aclamă îndelungat pe păr. Ii adevărat efi nu le-au mărit de o- tul de vice-preşedinte al aceleiaşi or­ Din partea organizaţiei centrale a Aron Mihăescu care i-a cuvântul. dată, ci aşa pe rând, ca se nu le sim­ ganizaţii. partidului dela Bucureşti a participat ţim, au făcut ca sasul cu câinele, i-a tăiat coada pe rând în toată ziua câte Cine s’a interesat cât de cât de dl adv. Nicoiae Penescu fost secretar Cuvântarea general al Ministerului de Interne, iar un pic, se nu-1 doară aşa tare. mişcarea culturală din judeţul Hune­ din partea organizaţiei judeţene au par­ Păr. Aron Mihăescu: Şi apoi ne-au tăgăduit, că ieftinesc doara, este imposibil să nu fi dat ticipat dnii: Dr. Iustin Po^ primul Iubiţilor fraţi, vă mulţumesc pentru viaja, şi au făcut chiar invers. Adică peste acea Monografie a învăţătorului, vicepreşedinte al organizaţiei, Lazăr cinstea ce toii faceţi alegâDdu-mă de să fim drepţi, au ieftinit cea ce vinde scrisă aşa de frumos, de documen­ Dânşoreanu secretar general, Protopop preşedinte al acestei adunări. Eu vin ţăranu, şi au scumpit cea ce cumpără tat şi ştiinţific de Alexiu David. Munca Vaier Paveloniu, Dr. Alex. Herlea, adv. ca prin prezenţa mea şi glasul meu ţăranu. losif Roman, I. Clecan, adv. Sabin să vă arăt că in experienţa vieţd mele Ii o scumpete azi care ne sufoacă pe care acest învăţător o depune de Viorel, Ion Lupuţiu, Ion Presecan, Ni­ de 65 ani, încă nu ştiu ca poporul câţiva ani pentru redactarea excelentei coiae Bocoş, Nic. Pârvan, Ion Crăciun, şi pe care o produs-o nepriceperea să fi fost atât de asuprit de Stat cu unora şi reaua voinţâ a altora. reviste „Plaiuri Hunedorene*, II cins­ I. Cândea, Iosif Lucaci D. Marian f. pri­ dările şi sarcinile ca astăzi. Nici odată teşte şi pe dsa şi tagma din care face mar, Nic. But?, Romul Budoiu Deleanu nu a fost mai desconsiderată legea Dar se vedem — fraţilor — cum parte. Iriarie Necşa, Vida Dăncesc, Nic. Cos- ca astăzi şi unde nu este lege nu stăm cu „realizările* liberalilor. Spun tesc, Iancu Lazar, Terţa Vasile, etc. poate fi dreptate. — De-aceia fraţi­ că ei au făcut conversiunea. Este in­ Şi iarăşi cine nu cunoaşte In Va­ iar din localitate au fost prezenţi toţi lor să stăm cu toţii un'ţi In jurul a- exact, când ei au venit la putere, con- lea- Jiului pe omul cumpătat, care fruntaşii între cari dnii Dr. Emil Şela­ celora cari şi-au făcut credinţă din versiunea era făcută de partidul naţio- şi-a îndeplinit cu atâta demnitate a- riu, Dr. Leon Parasca. Dr. Ieronim păstrarea legii, pentru asigurarea li- naf ţărănesc — insă nu le-au conve­ tribuţiunile avute lutr’o viaţă de luptă Atirescu, Dr. Petru Comes, Dr. Victor bertăţ'lor cetăţeneşti şi asigurarea nit legea făcută de noi şi au introdus două lucruri noui, pentru a servi cli­ pe: Octavian Munteanu. Savu, Păr. Aron Mihăescu, Păr. Me- dreptăţii. De-3ceia vă rog staţi ne­ drea, Păr. Marila, Păr. Petean, Dr. Oct. clintiţi lângă partidul naţional-ţără- entela partidului liberal şi anume: Puteau, aceşti doi învăţători, să-şi Cosma, Iuliu Ciuciu, I. Negru, Dionisie nesc condus din vremuri de înţelep­ Au introdus art. 62 prin care s’a încarce şi ei podurile cu vagoanele Hieşu, Dr. B. Pope seu, Bojiu Manase, tul nostru, preşedintele nostru sufle­ dispus ca timp de 17 ani statul să dc scânduri primite cadou dela Caps Vasiu Ion goi etc. etc. tesc Iuliu Maniu şi preşedintele nos­ plătească Băncii Naţionale anual prin bunăvoinţa şi protecţia păr. Miocu, Primul i-a cuvântul dl Dr. Emil Şe- tru activ dl Ion Mihalache. 4500000 Iei, adeca aproape 8 miliarde ca alţi mulţi intelectuali din Valea- lariu care arată că întâiu se ţine partea După pâr. Mihăescu a luat cuvân­ tn total. Jiului. oficială a adunării de plasă şi propune tul dl Dr. Emil Şelariu. înainte de a închide vorbirea îmi Puteau uşor să se înroleze în ceata cred de a mea datorie a vă arăta pen­ intelectualilor stipendiaţi sub diferite tru ce a trebuit se ne despărţim de fostul nostru preşedinte. forme de hrăpăreaţa soc. P. tn şam. Discursul dlui IIr. Emil Şelariu Recunoaştem că am trecut prin gre­ Puteau Ia fn?, să se retranş ze Se spune că viaţa e o luptă şi aşa numai amânată şt că conform hotărârii este Îndeosebi in viaţa politică, lupta Centrului, toate organizaţiunile judeţe- le lupte sufleşti dar mai grave decepţii. comod între cei patru pâr ţ ai cla­ e permanentă, este chiar necesară, pen­ ţene rămân mobilizate până la noi Organizaţia noastră şi tn deosebi sei de şcoală şi să privets ă impa­ tru că ideile concretizate in programul dispoziţiuni. noi cei mai bătrâni, nu eram obişnuiţi sibili la durerile atâior muncitori ex­ unui partid politic numai prin luptă Rog pe dl Penescu In numele ţării la atari frământări şi In cei 30 ani, ploataţi fără nici o milă, şi la dure­ prind rădăcini adânci în sufletele oa­ Haţegului se comunice dlui Preşedinte cât am militat sub conducerea fostului rile ţăranilor aşi de năcăjiţi din acea menilor, caracterele prin luptă se oţe­ Ion Mihalache, că noi suntem gata şi nostru Preşedinte, nu am avut o sin­ tesc, obiectivele prin luptă se ating. Vale a Jiului. aşteptăm numai poruncile. Şi se-i co­ gură discuţiune. Ii iubeam şi-l ascul­ Organizaţia noastră judeţeană a ho- munice dlui Preşedinte, că la noi e tam, îl urmam cu o disciplină câte o- Au preferat Insă să f rcă politică târit să întărească flacărea luptei prin mare jale şi prăpăd, sărăcia şi-a întins dată poate exagerată. Dânsul ne-a şi nu o politică oarecare ci o politică ţinerea mai multor adunări politice şi aripile asupra noastră şi ca se facă ce spus se iubim ideile democratice, şi de sacrificiu, căci nu putem numi alt­ sunt mândru că prima adunare se ţine va face, dar se ne scape de guvernul să ne jertfim pentru ţărănime, dânsul fel lupta începută Intre şi pentru cei în ţara Haţegului, unde am marea o- acesta, dar de grabă, pânănu-i târziu, ne-a spus că ideile exteriorizate în umili şi năcăjiţi, contra împilării alor noare a fi eu şeful organizaţiei. că mult nu o mai putem duce programul partidului naţional ţărănesc sunt trecute prin golgota Bădăcinului aşa de puternici. Dar am şi bucuria de a saluta tn Noi suntem gata de luptă şi că toa­ mijlocul nostru pe iubitul nostru prie­ tă ţara Haţegului s’a înşirat sub dra­ şi numai acestea pot ferici poporul Iată dece, azi, când în semn de re­ ten DI Nicoiae Penescu, fost secretar pelul Partidului Naţional Ţărănesc, că român şi in deosebi mult oropsita ţă­ cunoaştere a unei munci rodnice de general la Interne, care !n calitate de au reînviat atât însufleţirea cât şi una­ rănime.
Recommended publications
  • Romanian Exiles During the Most-Favored-Nation Period, 1974-1988 ______
    COLD WARRIORS IN THE AGE OF DÉTENTE AND DIFFERENTIATION: ROMANIAN EXILES DURING THE MOST-FAVORED-NATION PERIOD, 1974-1988 ____________________________________ A Thesis Presented to the Faculty of California State University, Fullerton ____________________________________ In Partial Fulfillment of the Requirements for the Degree Master of Arts in History ____________________________________ By Maryam Morsali Sullivan Thesis Committee Approval: Robert McLain, Department of History, Chair Cora Granata, Department of History Bogdan Suceava, Department of Mathematics Spring Semester, 2017 ABSTRACT Throughout modern history, groups of people have emigrated without the ability to return home because of the regime in power. While living in exile, they form or join new communities. They also work to determine their role and relation to their host and home countries. This study focuses on the activities and culture of Romanian exiles in the West from 1974 to 1988. These were the years that the United States granted Most- Favored-Nation status to Nicolae Ceaușescu’s Romania. During this time, American foreign policy ranged from détente to differentiation. The culture of Romanian exiles during the Cold War developed into working to combat communism and lessen Romanian suffering, as well as serving as the voice of and preserving democratic Romania. Exiles never gave up hope that communism could be overthrown. When it became evident that their political activities could not achieve regime change, a group of Romanian exiles decided to diversify their goals. This included focusing on humanitarian aid and preserving Romanian democratic traditions. They allied with the neoconservative wing of the U.S. Congress that originated in the Democratic Party to focus more on humanitarian victories, raise awareness in the West of what they considered to be the truth about Romania, and find means to provide a threat to or weaken Ceaușescu.
    [Show full text]
  • Către, Parchetul De Pe Lângă Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie Secţia
    Nr. ______/___________ Către, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Secţia Parchetelor Militare Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România (IICCR), cu sediul în Bucureşti, Str Matei Voievod nr 18, sector 2, în baza prerogativelor prevăzute de HG nr 1724/2005 cu modificările şi completările ulterioare, în domeniul investigării şi sesizării organelor în drept cu privire la crimele, abuzurile şi încălcările drepturilor omului săvârşite în timpul regimului comunist în România, precum şi în conformitate cu prevederile art 221 şi urm din Codul de procedură penală, prin reprezentanţi legali, formulăm prezenta SESIZARE cu privire la faptele în legătură cu care există indicii că au fost săvârşite de către generalul de Securitate Nicolae Pleşiţă, respectiv de către cinci foşti diplomaţi ai Ambasadei Republicii Socialiste România la Bonn (Dan Mihoc, Constantin Ciobanu, Ion Constantin, Ioan Lupu şi Ion Grecu), fapte care constau în: - plasarea (înlesnirea plasării), în luna februarie 1981, a unor dispozitive explozive în coletele expediate către trei cunoscuţi contestatari ai regimului comunist (Paul Goma, Nicolae Penescu şi Şerban Orescu) cu intenţia de a cauza moartea sau vătămarea corporală gravă a acestora precum şi de a intimida şi de a provoca teamă şi panică în rândul celorlalţi contestatari sau potenţiali contestatari ai regimului comunist; - participarea la alte atentate, atacuri cu gaze ori la răpirea şi asasinarea unor persoane. 1 În susţinerea prezentei Sesizări, este anexat materialul probator, constând în principal în documente de la Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), Central Intelligence Agency (CIA), furnizate de , , STASI (fosta Securitate comunistă est- germană), AVH (Securitatea comunistă ungară), adrese oficiale, mărturii din diferite surse, presă etc.
    [Show full text]
  • UCLA Electronic Theses and Dissertations
    UCLA UCLA Electronic Theses and Dissertations Title Francophonie and Human Rights: Diasporic Networks Narrate Social Suffering Permalink https://escholarship.org/uc/item/3sr5c9kj Author Livescu, Simona Publication Date 2012 Peer reviewed|Thesis/dissertation eScholarship.org Powered by the California Digital Library University of California UNIVERSITY OF CALIFORNIA Los Angeles Francophonie and Human Rights: Diasporic Networks Narrate Social Suffering A dissertation submitted in partial satisfaction of the requirements for the degree Doctor of Philosophy in Comparative Literature by Simona Liliana Livescu 2013 © Copyright by Simona Liliana Livescu 2013 ABSTRACT OF THE DISSERTATION Francophonie and Human Rights: Diasporic Networks Narrate Social Suffering by Simona Liliana Livescu Doctor of Philosophy in Comparative Literature University of California, Los Angeles, 2013 Professor Efrain Kristal, Co-Chair Professor Suzanne E. Slyomovics, Co-Chair This dissertation explores exilic human rights literature as the literary genre encompassing under its aegis thematic and textual concerns and characteristics contiguous with dissident literature, resistance literature, postcolonial literature, and feminist literature. Departing from the ethics of recognition advanced by literary critics Kay Schaffer and Sidonie Smith, my study explores how human rights and narrated lives generate larger discursive practices and how, in their fight for justice, diasporic intellectual networks in France debate ideas, oppressive institutions, cultural practices, Arab and European Enlightenment legacies, different traditions of philosophical and religious principles, and global transformations. I conceptualize the term francité d’urgence , definitory to the literary work and intellectual trajectories of those writers who, forced by the difficult political situation in their home countries, make a paradoxical aesthetic use of France, its ii territory, or its language to promote local, regional, and global social justice via broader audiences.
    [Show full text]
  • PCR Şi Guvernanţi – Nomenclatura Şi Colaboratorii [Sinteză Livia Dandara]
    AUTORII GENOCIDULUI: PCR şi guvernanţi – nomenclatura şi colaboratorii [sinteză Livia Dandara] [LD: Paradoxal, ei apar foarte rar în documentele care descriu represiunile , deoarece ordinele lor de arestare , date pe linie ierarhică de guvern şi partid, erau executate de Securitate şi Miliţie , iar procesele erau în competenţa procurorilor şi judecătorilor .De aceea am pus în fruntea acestor tabele adevăraţii autori politici şi morali ai genocidului .Istoricii -sau Justiţia ? sau Parlamentul ? -ar trebui să scoată la iveală Tabelele cu activiştii de partid -centrali şi locali - care , în fond, au alcătuit "sistema " regimului totalitar comunist. Pentru că : Gheorghiu -Dej, Lucreţiu Pătrăşcanu , Petru Groza, Teohari Georgescu , Vasile Luca , Ana Pauker, Miron Constantinescu , ş.a ş.a, au depus tot zelul pentru a emite decrete-legi, instrucţiuni, circulare , ordine de zi, prin care s-a realizat crima decapitării elitelor româneşti Vezi Tabelul Cronologia represiunii] ------------------------------------------------ - Nicoleta Ionescu-Gură, Nomenclatura Comitetului Central al PMR. Editura Humanitas, Bucureşti, 2006. Anthologie cu 75 documente./ Reorganizarea aparatului CC al PMR (1950-1965) / Secţiile CC al PMR / Aparatul local / Evoluţia numerică şi compoziţia aparatului de partid / Salarizarea, orarul de lucru, regimul pensiilor, bugetul PMR / Nomenclatura CC al PMR :evoluţia numerică ; evidenţa cadrelor / Privilegiile nomenclaturii CC al PMR : Casele speciale,centrele de odihnă, policlinici şi spitale cu regim special, fermele partidului
    [Show full text]
  • Arhivele Nationale Ale Romaniei
    NR. INVENTAR: 3140 ARHIVELE NAŢIONALE ALE ROMÂNIEI DIRECŢIA ARHIVELOR NAŢIONALE ISTORICE CENTRALE SERVICIUL ARHIVE CONTEMPORANE INVENTAR COLECŢIA RECHIZITORII, DECLARAŢII ŞI STENOGRAME ALE PROCESELOR UNOR CRIMINALI DE RĂZBOI ŞI PERSONALITĂŢI BURGHEZE 1916-1961 nr. unităţi arhivistice: 21 Arhivele Nationale ale Romaniei Prefaţă Odată cu evenimentele din decembrie 1989, ce au adus o serie de schimbări majore în viaţa politică a României, arhiva creată şi deţinută de Comitetul Central al Partidului Comunist Român a fost transportată, în stare de urgenţă, la depozitele gestionate de Ministerul Apărării Naţionale la Piteşti. Începând cu anul 1993, documentele mai sus menţionate au fost preluate de filiala judeţului Argeş a Arhivelor Naţionale, intrând ulterior în gestiunea Serviciului Arhive Contemporane. Documentele ce constituie Colecţia 147 „Colecţia Rechizitorii, declaraţii şi stenograme ale proceselor unor criminali de război şi personalităţi burgheze” prezintă o serie de informaţii de mare valoare pentru istoria României din perioada 1916-1961. Documentele au fost adunate de către fosta Arhivă Istorică a C.C. al P.C.R. de la diferite instituţii în perioada comunistă. Astfel, în această colecţie există documente ale Adunării Deputaţilor (1916-1918), ale Curţii speciale pentru criminalii de război (1945-1946), ale Ministerului Afacerilor Interne (1945-1961) ş.a. Colecţia conţine stenograme şi documente referitoare la: anchetarea unor fraude din perioada 1916-1918 de către Adunarea Deputaţilor, procesul ofiţerilor acuzaţi de crime de război în Basarabia şi Transnistria, procesul judecat de Tribunalul Poporului intentat lui Ion Antonescu, Mihai Antonescu, Eugen Cristescu, gen. C. Pantazi, gen. Gheorghe Dobre, gen. Petrovicescu, gen. D. Popescu, Radu Lecca, gen. C.Z. Vasiliu, Titus Dragoş, Gh. Alexianu, C-tin Buşilă, Ion Marinescu ş.a, interogatoriile acuzaţilor, cuvântările acuzatorilor publici, expunerile avocaţilor apărării şi depoziţiile martorilor citaţi (printre care Iuliu Maniu, Dinu (C.I.C.) Brătianu, Gh.
    [Show full text]
  • Constantin Virgil Negoita
    1 Constantin Virgil Negoita CONCERT LA CARNEGIE HALL 2006 Editura Paralela 45 2 1 La începutul lui iunie, când apar cireşile, se anunţă caisele, şi se fac pregătiri pentru vară, zvonul a intrat în casele celor interesaţi şi zgomotul lui le-a tulburat din nou liniştea. Se dau averile înapoi, au strigat cei care ziceau că ştiu bine, urmăriseră chestiunea în toate ziarele importante, şi notaseră amănunte deadreptul de necrezut. - Cum să crezi că muntele cu păşuni, păduri, pârâuri şi stânci, va fi dat înapoi moştenitorilor familiei Kendeffy, care nu le văzuseră niciodată. Şerban Andronescu, după ce citeşte ziarul, şi îl împătureşte la loc, se lasă pe spate într-un scaun elastic, pradă visului cu ochiii deschişi, în faţa fotografiei în care apare cu prinţul Wolkonski, mare magistru al Ordinului de Malta, cu care fusese la o ceremonie în Barcelona, unde se discutase războiul cu anticreştinii, cât de adânc e războiul, si cât de departe în viaţa popoarelor trebue să mergem înainte de a înţelege ce e de făcut. - Să ştiţi că dacă munţii se vor întoarce la proprietarii deposedaţi de cele două războaie, atunci şi indienii din rezervaţia din Long Island vor căpăta înapoi curţile confiscate de colonişti, acum douăsute de ani, să vezi atunci aiureală, gemete, văicăreli, când or să încerce să scoată cămaşa, în ziua socotelilor de pe urmă, cum e acum în Europa bătrână, înapoiată mintal. El ştie că secretul războiului stă în stabilirea de alianţe între cei cu aceleaşi gene, istorie si dorinţe, care îi fac să gândeasca la fel, sau aproape la fel, oriunde,
    [Show full text]
  • PÂSLARU, Maria
    150 PÂSLARU, Maria. Vezi Pâslaru, la închisoarea Suceava, în februarie 1949, Constantin V. pentru judecarea atitudinii legionarilor. PÂSLARU, Maria A. Vezi Pâslaru, Condamnat la munc\ silnic\ pe via]\. Andrei P. Deten]ia la Aiud (începând, cu aproxima]ie, PÂSLARU, Maria P. Vezi Pâslaru, din preajma datei de 17 aprilie 1949). Petre P. Aavut parte de un regim de deten]ie foarte PÂSLARU, Maria S. N\scut\ în 1893, dur, orchestrat de unelte criminale ale la Vii[oara – Edine]. Deportat\ de sovie- represiunii, precum Coler, Doroban]u tici, în 1951, în Tomsk, pentru apartenen]\ [i Gh. Cr\ciun. A murit la 30 decembrie la Martorii lui Iehova, cu fiicele, Victoria 1961, în condi]ii de exterminare, în timpul (n. 1925), Vera (n. 1927) [i Olga (n. 1930). administra]iei lui Cr\ciun. PÂSLARU, Nicolae. N\scut la 25 PÂSLARU, Olga. Vezi Pâslaru, Ma- iunie 1909, în comuna Co]ofene[ti, de ria S. pe valea Trotu[ului, în apropiere de Adjud. PÂSLARU, Petre P. N\scut în 1898, Preot ortodox, paroh în comuna Horia, în Edine] – Basarabia. Comerciant. De- lâng\ ora[ul Roman. Arestat la 15 mai portat de sovietici, în 1949, în Kurgan, 1948, torturat cu s\lb\ticie în anchete, la împreun\ cu so]ia, Fevronia (n. 1897) Ia[i [i Suceava, inclusiv de Blehan [i Ru- [i copiii, Maria (n. 1935) [i Ivan (n. 1941). kenstein (alias Aram\). Implicat, la ju- PÂSLARU, Petru I. N\scut în 1891, m\tatea lui martie 1949, într-un proces în comuna Corbu – Dondu[eni (Basara- înscenat, judecat de un tribunal prezidat bia).
    [Show full text]
  • 2Nd European One Health Conference Report
    FEDERATION SPIRU HARET UNITED NATIONS ROMANIAN ACADEMY ONE HEALTH OF EUROPEAN UNIVERSITY GLOBAL OF MEDICAL SCIENCES NEW MEDICAL ACADEMIES BUCHAREST SUSTAINABILITY ONE HEALTH COMPARATIVE CONCEPT OF MEDICINE ROMANIA INDEX INSTITUTE MEDICINE INSTITUTE ROMANIA 2nd European ONE HEALTH Conference 21 – 22 June 2019 Venue: Spiru Haret University, 24 Berceni Sos., Bucharest, Romania Under High Patronage of the Romanian Government 1 I. Preamble Worldwide, the remarkable progress of healthcare coupled with better living conditions are continually leading to the increase in human life expectancy almost everywhere. In contrast with this positive development, human health disorders are increasing in volume, they are diversifying and they are becoming more and more challenging to health. More and more diseases with uncontrolled developments and super-adaptable bacteria resistant to antibiotics are determined by: - accelerated climate change; - population movements as a result of globalization and military conflicts; - population growth, insufficient precaution in using some harmful technologies; - unhealthy diet and excessive medication. It goes without saying that the costs and efforts to preserve an appropriate health condition are continually increasing and consuming huge resources, hard to sustain. Within this framework, the One health global concept, which involves the synergy of human, animal, plant and environmental health, has been introduced for the past 3-4 years by the major international institutions such as UN, WHO, FAO, OIE, and others. As well as by the European ones headed by the EU Commission as an operative tool against the great challenges to health. Now more than ever, local and global institutions and decision makers have to consider life as a priority, while the economic and social development must be undertaken in such a way as to ensure a sustainable and comfortable life, but within the limits of the available resources.
    [Show full text]
  • Caietele CNSAS
    Caietele CNSAS Revistă semestrială editată de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii Anul X, nr. 1 (19)/2017 Editura CNSAS Bucureşti 2018 Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii Bucureşti, str. Matei Basarab, nr. 55-57, sector 3 www.cnsas.ro Caietele CNSAS, anul X, nr. 1 (19)/2017 ISSN: 1844-6590 Consiliu ştiinţific: Dennis Deletant (University College London) Łukasz Kamiński (University of Wroclaw) Gail Kligman (University of California, Los Angeles) Dragoş Petrescu (University of Bucharest & CNSAS) Vladimir Tismăneanu (University of Maryland, College Park) Virgiliu-Leon Ţârău (Babeş-Bolyai University & CNSAS) Katherine Verdery (The City University of New York) Pavel Žáček (Institute for the Study of Totalitarian Regimes, Prague) Colegiul de redacţie: Liviu Bejenaru Silviu B. Moldovan Elis Pleșa Liviu Ţăranu (editor) Coperta: Cătălin Mândrilă Machetare computerizată: Liviu Ţăranu Rezumate și corectură text în limba engleză: Raluca Toncu Responsabilitatea pentru conţinutul materialelor aparţine autorilor. Editura Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii e-mail: [email protected] CUPRINS I. Aparatul represiv comunist. Instituții, cadre, obiective Raluca Nicoleta SPIRIDON, Acțiuni represive împotriva opoziției politice întreprinse de vechile structuri informative în perioada 1944-1948…………………………………………………………………….…7 Luminița BANU, Colaboratorii din rândul tinerilor – cea mai tragică formă de completare a rețelei informative a Securității (1948-1989)……………………………………………………………….25 Nicolae IONIȚĂ,
    [Show full text]
  • Corneliu Coposu - Comemorare La Paris, Cimitirul Montmartre
    Corneliu Coposu - comemorare la Paris, cimitirul Montmartre Joi 29 mai 2014 - ziua eroilor Alexandru Herlea - Cuvant Stimati participanti, Cu ocazia comemorarii eroilor romani ai luptei pentru libertate si democratie, pe care « La Maison Roumaine » o organizeaza in fiecare an de Inaltare - ziua eroilor, comemoram astazi si implinirea a 100 de ani de la nasterea marelui Roman si European, martir al neamului romanesc Corneliu Coposu. El a fost de altfel cel care a inaugurat duminica 25 februarie 1990 acest Monument al victimelor comunismului, construit in cimitirul Montmartre – Paris, in fata caruia ne gasim. Monument ridicat la initiativa luptatorilor anticomunisti, Cicerone Ionitoiu si Remus Radina. Corneliu Coposu s-a nascut la 20 mai 1914 la Bobota, in Salaj, intr-o veche familie transilvana, de preoti greco-catolici si intelectuali, angajata, ca atatea altele (cu unele dintre ele se inrudea, mai de aproape sau mai de departe, sa amintesc numai de Vaida, Maniu, Barnutiu), in lupta pentru emancipare nationala. Tatal sau, protopopul Valentin Coposu, a participat la Marea Adunare Nationala de la Alba Iulia din 1918 unde s-a votat unirea Transilvaniei cu Tara. Traditia familiala si educatia primita si-au lasat puternic amprenta asupra profilului moral si comportamental, asupra scarii de valori a lui Cornelui Coposu, facand din el un autentic reprezentant al unei elite romanesti de cultura central europeana care a jucat un rol important in istoria nationala. El a urmat liceul la Blaj si studiile universitare la Cluj unde a absolvit Facultatea de Drept si unde a fost presedinte al Uniunii Studentilor Democrati. A militat din frageda tinerete in randurile partidului National Taranesc, intai la Cluj si Salaj si dupa cedarea Ardealului de nord (1940) la Bucuresti, unde se va stabili.
    [Show full text]
  • Report Persecuted 2018 En.Pdf
    Cover: Fort no. 13 Jilava Photo source: www.modernism.ro Summary of the Special Report on the observance of the rights of persons persecuted for political reasons by the dictatorship installed in Romania between March 6, 1945 and December 22, 1989 Through the Special Report on the observance of the rights of persons persecuted for political reasons by the dictatorship installed in Romania between March 6, 1945 and December 22, 1989, the People's Advocate aims, on the one hand, to bring to society's attention the difficulties faced by people who have been persecuted for political reasons and their descendants and, on the other hand, to contribute, through the proposed recommendations, to the creation of a coherent legislative and administrative framework aimed at ensuring the effective observance of the rights and freedoms enshrined in the Romanian Constitution. At the same time, in the Special Report are briefly presented, and only by way of example, the social, moral and material sufferings of some persons, as a result of the political persecutions to which they were subjected by the communist regime. In this respect, in order to convey as clearly as possible the sufferings of the former political prisoners, several interviews were conducted with some of the survivors of the communist terror, interviews that were included in the first chapter, along with the presentation of some personalities who, at the time of drafting the Special Report, were no longer alive. The second chapter and the third chapter are dedicated to some of the most important personalities who have lost their lives in communism's prisons or survived the prisons of the communist regime.
    [Show full text]
  • On-Line Journal No. 8
    On-line Journal Modelling the New Europe Issue no. 8/2013 Scientific Committee: o Prof. Dr. Gérard BOSSUAT, University of Cergy-Pontoise (Val d’Oise), France o Prof. Dr. Ioan HORGA, Institute for Euroregional Studies, University of Oradea o Prof. Dr. Ovidiu PECICAN, Faculty of European Studies, Babeș-Bolyai University, Cluj-Napoca o Prof. Dr. Marius JUCAN, Faculty of European Studies, Babeș-Bolyai University, Cluj-Napoca o Prof. Dr. Gheorghe CLIVETI, "Alexandru Ioan Cuza" University, Iaşi o Conf. Dr. Mircea MANIU, Faculty of European Studies, Babeș-Bolyai University, Cluj-Napoca o Conf. Dr. Simion COSTEA, Petru Maior University, Tg. Mureș o Dr. Titus POENARU, Industry, Research and Energy (Policy Advisor), EP Brussels o Dr. Gilda TRUICĂ, European Institute of Romania, Head of Communication Unit Editorial Staff Prof. Dr. Nicolae PĂUN Conf. Dr. Georgiana CICEO: [email protected] Lect. Dr. Miruna BALOSIN: [email protected] The On-line journal Modelling the New Europe represents the best way of disseminating the results of the project at a national and international level. The call for papers is opened to every MA or PhD student, young researchers, academic staff interested to promote researches and present different perspectives on the EU. On-line Journal Mod elling the New Europe Issue no. 8/2013 Proceedings of the PhD Workshops European Women Personalities and their Role in the Integration of Central-Eastern Europe Transylvania – Historical Dimension, Contemporary Perspectives The Danube and the Black Sea: Integration Projects of Central-Eastern Europe in the 20th and 21st Centuries CONTENTS I. Adrian-Gabriel Corpădean: Women personalities in the Romanian diaspora from France II.
    [Show full text]