B I R U I N Ţ a S P Ir Itu Lu I

Total Page:16

File Type:pdf, Size:1020Kb

B I R U I N Ţ a S P Ir Itu Lu I ANU L: XVf. (III.) PRAŞTIE, LA, 2QUUNIE 1937. Nr. 20. înţelegem naţionalis­ mul punând în fruntea lui lozinca legalităţii şi ridicarea elementului românesc pe cale pozi­ tivă. ORCAN IU. PARTIDULUI NATIONAL ŢAwAHBŞC R ed. şi A dm inistraţia: Apere săptăm ânal sub îngrijire» ABONAMENTE: unui com itet de redacţie, pe 3 luni 3o lei — pe 6 luni 60 lei — pe 1 an 12o lei. Str, Gh. Bariţiu TVo. 5 5 , pentru ţărani 5o lei pe an, pentru inst. şi Aut. 2o i pe ar Telefon : JNo. 1*4 — Orftiţitie. Director: Dr. ALEX. HERLEA EXEMPLARUL 2 LEI. principiile dreptăţii a libertăţii şi a | adversarilor politici Împotriva B i r u i n ţ a î moral-tăţii să stăpânească peste toţi noastră. şl peste toate. Acest duh sfânt, de viaţă dă­ Şi acest duh al faptei la slujba tător să r£mâaă stăpâaitor, şl pe S p i r i t u l u i binelui pub ic este taina acelei ali­ mal departe, în viaţa organică a piri şi încrederi a poporulu1 faţă de partidului nostru şl aeest duh să Prâznuim la Rusalii biruinţa spi­ se desprind câteva momente înăl­ partidul naţional ţărănesc, de eare dezarmeze urile adversarilor, ca aă ritului dumnezeesc asupra lumel. ţătoare, cari deşteaptă nădejdi şi s’a dat dovada şi în ultimele ale­ se poată realiza, şi pentru neamul Isus Hristos a organizat o socie­ dau de gândit. geri. nostru, minunea armonizării şi a tate, îa fruntea ei a aşezat pe a- Aceste momente şi aceste rea­ Şi tot acest duh dinamic şi conlucrării tuturora îa ogorul bi­ poatoll in inima cărora a tipărit lităţi le eonstitue, în viaţa naţiuni­ moral, din partidul nostru lămu­ nelui şi al folo3itoriului, icoana vieţii dzdrşti, a vevificat lor europene, preşedintele republi­ reşte ura spumegâendă a tuturor Vaier Favelouiu, credinţa şi nădejdea lor, risipită ce! elveţiene, Motta şl preşedin­ de drama de pe G Jgota cu mi­ tele d? consiliu a republice! por­ nunea resurecţiei sale şi a conso tugheze, Salazar. lidat sufletele ior cu apaiţ<ile sale Ambii creştini practicanţi şi de­ timp de 40 de z le. votaţi fii al bisericti creştine, cu du Şi cu toate acestea, ei erau pa- ^ hui viu şi dinamic al bisericei in sivi, fricoşi şi îş] petreceau vremea sufletele lor, s’au angajat să oiâa- din plasa B rad pâaă la Rusalii în chiaurile îndo­ dulască guvernarea naţ unei şi a sta D .m necă în 13 Iunie 1937 la ora din Rovina '• Groza Znharie, O- ielii, Iar când s’a întâmplat minu­ tuiui, in fruntea căruia au fost puşi. 10 dim. a avut loc ia Brad aduna­ prean Gh°orghe, Oprea Nicolae, nea coboiârei duhului sfânt asupra Şi actsi duh al Rusaliilor creş­ rea comitetului de plasă. din Bucea' Ilie Măteş. înv. pens. lor, în mod minunat, s’a prefăcut Au luat parte la această şedinţă din Mihălenl '• Pături Petru. Doica tine a lucrat minunea organizării Nicoiar, Bucur Ion, viaţa lor, s’a prefăcut viaţa bise- din pastes centrului: D nil Dr. Iustin şi a propăşire!, îa ţările lor, în aşa din Zdrapt’• Tomita Ion, Adămut recei în fruntea căreia au fost puşi! măsură, că au ajuns să fie apre­ Pop, Gh tă Pop, f. m nistru, Dr. Nic. Gh. Rus Ion 1. Solomon, Penes cu, adv- L^zar Dâisoresnu, Dr. Duhul sfânt a fost, prin urma­ ciaţi şi citaţi «a exemple de urmat din Ormindea: Adam Lazar, Da­ re factorul hotărâtor în viaţa şl ac­ Alf X- H:rlea. adv. Gh. Voisanu, Dr. vid loachim, Avram Gherasim, şi pentru alte ţări. Iosif Roman, etc, iar din partea or­ tivitatea bliericei, - Acest duh di­ d'n Trestia■' Mihail Toader, Cri- Statul nostru şl neamul nost<u ganizaţiei locale au luat parte ur- san Avram, Irimie Petru, namic le-a risipit frica, i a scos îa are toate bunurile naturale, din măto ii: din Crăciunestl'• Jula Gheorghe, stradă, l-a purtat prin lume, î-a ri­ Trufaş Andronic, Muntean Lazar, belşug, pentru a putea fi fericit şi Din Brad • Dr. I. M. Gora, Dr. R- P. dicat împotriva împăraţilor şi a stă Cofiica, Dr. G Împărat, Draia Alex.t Groza Petru, cu perspectivă deschisă, larg spre din Peştera: Lazar Romulu», Bu- pâalr lor şl a făcut din ei, simpli din Blijenl: Şiefan loan, Furdui viitor de aur. Avem şi structură Gheofghe, Nesg GhtOighe, Ciocan da, D-tru, Groza Adam, pescari, eroi şi mucenici biruitori politică avansată şi prevăzută cu Ion, Gocan Solomon, Străij Gh-, din Săliste'• Safta Nicolae, Me- desăvârşiţi asupra lumel. drea Nicolae, instrumente sociale şl cui u:a!e de din Tărefcl: Fioruta Loghin, Iga Şi acest duh nu numni că a Gh. 1. Simion, Fioruta Muon, Avram din Hărtăganl'• Niculu Ion, Bog­ reală valoare. Şi cu toate acestea, Peiru, Almăşan Nic-, Oprean Lazar. dan Adam, Moga Avram 1. Ion bătu, biruit o lume, distrugându i reali­ viitorul ne este întunecos, iar pre­ din Crişan• Marin Popa, Ionul din Bălţa- Trufaş Muon învăţă­ tăţile întemeiate pe rătăciri şi ne­ Tânas , Golda Toader, Biătilă Ion, zentul se sbate în marasmul unor tor, Bulz S mion, Susan Lazăr, Dula dreptăţi de tot feliul, cl a creat o Bârna Ion, G >idu Ion, M ron, frământări sterpe şi inutile, cari din Mesteacăn: Ş pos Adam, Ma­ lume nouă cu realizări mîracu’oase din Luncolul-de-jos' Poenar Lo- oîrăvesc viaţa publică a neamului nea Toader, Turtea Ion, Bsnea Nic. gh'n, Măndula Sabin, Poenar Petru, în toate domenliîe vieţii sociale, şi a statului. Şipos L'zar, Mândula Adam, Poenar Adam, Neag loan, cul urale şi politice. din Dupăpiatra: Ce! d:nfâi a luat cuvântul Dl Dr. Pricina acestei stări este, că din Curechiu ■ B ,ra Ios f, A est duh nu a murit odată Izidor Gora, caie în numele plasei lipseşte duhul de viaţă, lipseşte din Sesurl '• Circo Tovie, Circo cu apostolii, ci a rămas viu şi ac­ duhul activ şi dinamic al Rusalii­ Petru, tiv la biserică pâaă în ziua de azi. din Luncolul-de-sas: Dud Filip, lor creştine, care să ne dea con­ Nu vom aminti realizările miracu­ Muntean Iosif, Nicoara Lazar, ducători de caracter, să ne creieze loase ale lui îa cursul veacurilor, din Bucureşti: Laslău losf. Boti- conştiinţa de demnitate naţională, ciu Tovie, Tebieş Nicolae, vom aminti doar cele mai condu- şi care să ne dea curajul de a ac­ din Stăgerel: Benea Tănase 1. dente realizări ale acestui duh Gherasim, Benea Tnf 1. Pertenie, Be­ tiva eroic şi în accent de sacrificiu dumnezeiesc în zilele noastre. nea Mo;se i. Aron, Benea A,©n 1‘ împotriva uriciunei, eare prezidează Ion, Benea Remus, Benea Moise 1. Lumea noastră contimporană lesmăţul şi imoralizarea naţiune! ion, Mihoc Loghin, trece prin criză nemai întâlnită în şl a statului nostru. din Ruda-Brad: Buglea Sabin istoria ei de două mii de ani. Sunt preot, Adam Nicolae, Alexa Ion, Be­ Dr. Isidor Gora în prsgul prăbuşire! toate valorile Acest duh dinamic, sroic şi nea ioachim, Faur Tanase, Borza Andron, Felea Gheorghe, ei morale, consacrate de vreme: dj ndnfiânt este puterea şi po­ B ad salufă oaspeţii 8> face un ra­ din Valea Brad: MătieŞ Gheorghe port asupra situaţiei politice. formele de guvernământ, principiul doaba măreaţă a vieţii conducăto­ Povel Gheorghe, Opran Ion, Denes rilor noştri Iuliu Maniu şi ion Mi- Gheorghe, Oprea Petru, După dl Dr. Izidor Gora ia cu­ autorităţii, legile vieţii economice vântul dl Dr. Iustin Pop, care spune haiathe; cu acesta vor purta ma­ din Criştior: Mot Gheorghe, Pe- şi sociale; toate sunt răsturnate şi trean Nic. Fiorea loachim. Numai democraţia si regimul par­ rea luptă apostolică de Înfăptuire trăim într’un haos şi o nesiguranţă din Stănija '• Mârcuş Gh., F<âncu lamentar reprezentativ pot duce Ia pemai pomenita. Şi in acest haos a unui stat naţional român în care Traian, David Ion, înflorire un stat fiindeft numai elo Pag* 2* .SOLIA* Nr* 20. asigură desvoltarea în deplină liber- sunt hulit' Ş' b >ljocoriţi de orăşeni pistă a ţărănime!; echlifcru între Aurul de aci nu este el ţărei, după late a v!etii de sfat. si mai ales de bancherii, fabricanţii puterea ei, de cumpărare şi preturile cum de auml holdelor întinse nu se Unde nu-i libertate nu-i întrecere şi capitaliştii oraşelor. Ei au format lucrurilor, acesta este nfct'onalism* folosesc ţăranii. dreaptă între forţele natiunei, care Partidul NaţionaHărănesc. Fiecare Smu’gerea din mâna streinilor a Respect pentru lege, dar dreptate singură garantează consolidarea ade­ ţăran trebue să înţeleagă că locul îi posturilor de comandă economice si gi respect pentru rumân, iată ade­ vărată a statului* — Nu ascultat1 de e aici si că ţăranul, care trece în etatizerea marilor industrii, cari mai văratul nationalism. cei cari trâmbiţă dictatura căci aceia în alte partide, e un trădător al cau­ toate sunt streine, organizarea de Urmăm trad ţiei lui Horia de aci, zei clasei sale* cooperative forestiere, agricole fi co­ gi a lui Tudor Vladimirescu, de din­ In vremea ungurească» Românii merciale pentru a înlătura pe inter­ colo î erau asupriţi de grofii si baronii un­ mediarii» mai toti streini; Creerea de Pământ, libertate, dreptate. guri, pentrucă nu aveau conştiinţă bănci populare care să procure cre­ După închiderea firului cuvântă­ naţională* Partidul National a luptat dite eftine, acesta este naţ'onal'sm. rilor a luat cuvâ ul dintre participanţi si a suferit aproape o sută de an>, Dar acesta este gi Ţărănismul. Dnii: Preot Sebn Bjglea, Bulz Si- până când, făcând scoală cu ţăranii, Iată peutru ce s’a spus b’ne : Na­ mlon, Pet u:, Bogdan Avram, etc. ca­ aceştia au căpătat conştiinţa naţio­ tionalism erie Ţărăn'sm. ri au expus dorinţele locale ale po- nală. Când conştiinţa naţională a Dar naţionalismul nu însemnează pulatiunii, iar conducătorii partidului Românilor s’a trezit, domnia ungu­ dictatură c! proteguirea gi apărarea s’au interesat de aproape de aces­ rească a trebuit să cad*, căci Ro­ naţiei dominante căreia pentru acest te dorinii gi de Epos bilitatea de sa­ mânii s’&u ridicat tot:, ca un singur bine nu are n'meni dreptul sâ-i ră­ tisfacere a lor* om si au scuturat jugul la Alba- pească libertatea.
Recommended publications
  • Romanian Exiles During the Most-Favored-Nation Period, 1974-1988 ______
    COLD WARRIORS IN THE AGE OF DÉTENTE AND DIFFERENTIATION: ROMANIAN EXILES DURING THE MOST-FAVORED-NATION PERIOD, 1974-1988 ____________________________________ A Thesis Presented to the Faculty of California State University, Fullerton ____________________________________ In Partial Fulfillment of the Requirements for the Degree Master of Arts in History ____________________________________ By Maryam Morsali Sullivan Thesis Committee Approval: Robert McLain, Department of History, Chair Cora Granata, Department of History Bogdan Suceava, Department of Mathematics Spring Semester, 2017 ABSTRACT Throughout modern history, groups of people have emigrated without the ability to return home because of the regime in power. While living in exile, they form or join new communities. They also work to determine their role and relation to their host and home countries. This study focuses on the activities and culture of Romanian exiles in the West from 1974 to 1988. These were the years that the United States granted Most- Favored-Nation status to Nicolae Ceaușescu’s Romania. During this time, American foreign policy ranged from détente to differentiation. The culture of Romanian exiles during the Cold War developed into working to combat communism and lessen Romanian suffering, as well as serving as the voice of and preserving democratic Romania. Exiles never gave up hope that communism could be overthrown. When it became evident that their political activities could not achieve regime change, a group of Romanian exiles decided to diversify their goals. This included focusing on humanitarian aid and preserving Romanian democratic traditions. They allied with the neoconservative wing of the U.S. Congress that originated in the Democratic Party to focus more on humanitarian victories, raise awareness in the West of what they considered to be the truth about Romania, and find means to provide a threat to or weaken Ceaușescu.
    [Show full text]
  • Către, Parchetul De Pe Lângă Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie Secţia
    Nr. ______/___________ Către, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Secţia Parchetelor Militare Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România (IICCR), cu sediul în Bucureşti, Str Matei Voievod nr 18, sector 2, în baza prerogativelor prevăzute de HG nr 1724/2005 cu modificările şi completările ulterioare, în domeniul investigării şi sesizării organelor în drept cu privire la crimele, abuzurile şi încălcările drepturilor omului săvârşite în timpul regimului comunist în România, precum şi în conformitate cu prevederile art 221 şi urm din Codul de procedură penală, prin reprezentanţi legali, formulăm prezenta SESIZARE cu privire la faptele în legătură cu care există indicii că au fost săvârşite de către generalul de Securitate Nicolae Pleşiţă, respectiv de către cinci foşti diplomaţi ai Ambasadei Republicii Socialiste România la Bonn (Dan Mihoc, Constantin Ciobanu, Ion Constantin, Ioan Lupu şi Ion Grecu), fapte care constau în: - plasarea (înlesnirea plasării), în luna februarie 1981, a unor dispozitive explozive în coletele expediate către trei cunoscuţi contestatari ai regimului comunist (Paul Goma, Nicolae Penescu şi Şerban Orescu) cu intenţia de a cauza moartea sau vătămarea corporală gravă a acestora precum şi de a intimida şi de a provoca teamă şi panică în rândul celorlalţi contestatari sau potenţiali contestatari ai regimului comunist; - participarea la alte atentate, atacuri cu gaze ori la răpirea şi asasinarea unor persoane. 1 În susţinerea prezentei Sesizări, este anexat materialul probator, constând în principal în documente de la Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), Central Intelligence Agency (CIA), furnizate de , , STASI (fosta Securitate comunistă est- germană), AVH (Securitatea comunistă ungară), adrese oficiale, mărturii din diferite surse, presă etc.
    [Show full text]
  • UCLA Electronic Theses and Dissertations
    UCLA UCLA Electronic Theses and Dissertations Title Francophonie and Human Rights: Diasporic Networks Narrate Social Suffering Permalink https://escholarship.org/uc/item/3sr5c9kj Author Livescu, Simona Publication Date 2012 Peer reviewed|Thesis/dissertation eScholarship.org Powered by the California Digital Library University of California UNIVERSITY OF CALIFORNIA Los Angeles Francophonie and Human Rights: Diasporic Networks Narrate Social Suffering A dissertation submitted in partial satisfaction of the requirements for the degree Doctor of Philosophy in Comparative Literature by Simona Liliana Livescu 2013 © Copyright by Simona Liliana Livescu 2013 ABSTRACT OF THE DISSERTATION Francophonie and Human Rights: Diasporic Networks Narrate Social Suffering by Simona Liliana Livescu Doctor of Philosophy in Comparative Literature University of California, Los Angeles, 2013 Professor Efrain Kristal, Co-Chair Professor Suzanne E. Slyomovics, Co-Chair This dissertation explores exilic human rights literature as the literary genre encompassing under its aegis thematic and textual concerns and characteristics contiguous with dissident literature, resistance literature, postcolonial literature, and feminist literature. Departing from the ethics of recognition advanced by literary critics Kay Schaffer and Sidonie Smith, my study explores how human rights and narrated lives generate larger discursive practices and how, in their fight for justice, diasporic intellectual networks in France debate ideas, oppressive institutions, cultural practices, Arab and European Enlightenment legacies, different traditions of philosophical and religious principles, and global transformations. I conceptualize the term francité d’urgence , definitory to the literary work and intellectual trajectories of those writers who, forced by the difficult political situation in their home countries, make a paradoxical aesthetic use of France, its ii territory, or its language to promote local, regional, and global social justice via broader audiences.
    [Show full text]
  • PCR Şi Guvernanţi – Nomenclatura Şi Colaboratorii [Sinteză Livia Dandara]
    AUTORII GENOCIDULUI: PCR şi guvernanţi – nomenclatura şi colaboratorii [sinteză Livia Dandara] [LD: Paradoxal, ei apar foarte rar în documentele care descriu represiunile , deoarece ordinele lor de arestare , date pe linie ierarhică de guvern şi partid, erau executate de Securitate şi Miliţie , iar procesele erau în competenţa procurorilor şi judecătorilor .De aceea am pus în fruntea acestor tabele adevăraţii autori politici şi morali ai genocidului .Istoricii -sau Justiţia ? sau Parlamentul ? -ar trebui să scoată la iveală Tabelele cu activiştii de partid -centrali şi locali - care , în fond, au alcătuit "sistema " regimului totalitar comunist. Pentru că : Gheorghiu -Dej, Lucreţiu Pătrăşcanu , Petru Groza, Teohari Georgescu , Vasile Luca , Ana Pauker, Miron Constantinescu , ş.a ş.a, au depus tot zelul pentru a emite decrete-legi, instrucţiuni, circulare , ordine de zi, prin care s-a realizat crima decapitării elitelor româneşti Vezi Tabelul Cronologia represiunii] ------------------------------------------------ - Nicoleta Ionescu-Gură, Nomenclatura Comitetului Central al PMR. Editura Humanitas, Bucureşti, 2006. Anthologie cu 75 documente./ Reorganizarea aparatului CC al PMR (1950-1965) / Secţiile CC al PMR / Aparatul local / Evoluţia numerică şi compoziţia aparatului de partid / Salarizarea, orarul de lucru, regimul pensiilor, bugetul PMR / Nomenclatura CC al PMR :evoluţia numerică ; evidenţa cadrelor / Privilegiile nomenclaturii CC al PMR : Casele speciale,centrele de odihnă, policlinici şi spitale cu regim special, fermele partidului
    [Show full text]
  • Marea Adunare Dela Haţeg
    ♦ / V AnuIXlV. a.) Orăştie, la 29 Noemvrie 1935. Nr. 22. Cei ce poartă jugul Şi a trăi mâi vor, Merită să-l poarte Spre ruşinea lor. AL PARTIDULUI NATIONAL TArANESC ABONAMENTE: a şl Administraţia: Apare săptămânal sub îngrijirea unui pe 3 luni .... 30 lei — pe 6 luni . , . 60 lei comitet de redacţie. pe 1 an... 120 lei pentru Inst. şi Aut. 500 lei Sir. Gh. Baritiu Nr. 1. Pentru ţărani 50 lei pe anul Întreg. Director: Dr. Âlex. Herlea Exemplarul 2 Lei. Doi Dascăli Marea adunare dela Haţeg Ia lumea de szi avidă după îmbo­ găţiri repezi, cu atâtia oameni cari Au lăut parte 3000 de ţărani veniţi din toată tara Haţegului cer şi pretind dela societate mai mult Pentru Duminecă în 24 Noembrie că In locul Domniei sale care este liberali ? Vă reamintiţi că tnainte de a- decât merită şi mai mult decât pot 1935 a fost convocată la Haţeg adu­ membru de drept în delegaţia perma­ legere toate zidurile Haţegului erau da prin capacitate sau puterea ior narea comitetelor comunale din plasele nentă judeţeană în calitate de vice­ pline cu inscripţii: .vin liberalii cu de munci, nu putem să nu relevăm Haţeg şl Sarmiseghetuza. — Din a- preşedinte, să fie delegat de Dr. Leon crifarii.* Unde sunt criţari ? instalarea In două posturi de mare ceastă adunare a comitetelor comunale Parasca, mai propune ca prezident al Vă spuneau Domnii liberali, că e* răspundere a doi dascăli, cari şi le-au însă s’a desvoltat o mare adunare po­ plasei Sarmiseghetuza să fie ales dl au cheia cu care se deschide boita bo­ litică la care-au participat peste 3000 Dr.
    [Show full text]
  • Arhivele Nationale Ale Romaniei
    NR. INVENTAR: 3140 ARHIVELE NAŢIONALE ALE ROMÂNIEI DIRECŢIA ARHIVELOR NAŢIONALE ISTORICE CENTRALE SERVICIUL ARHIVE CONTEMPORANE INVENTAR COLECŢIA RECHIZITORII, DECLARAŢII ŞI STENOGRAME ALE PROCESELOR UNOR CRIMINALI DE RĂZBOI ŞI PERSONALITĂŢI BURGHEZE 1916-1961 nr. unităţi arhivistice: 21 Arhivele Nationale ale Romaniei Prefaţă Odată cu evenimentele din decembrie 1989, ce au adus o serie de schimbări majore în viaţa politică a României, arhiva creată şi deţinută de Comitetul Central al Partidului Comunist Român a fost transportată, în stare de urgenţă, la depozitele gestionate de Ministerul Apărării Naţionale la Piteşti. Începând cu anul 1993, documentele mai sus menţionate au fost preluate de filiala judeţului Argeş a Arhivelor Naţionale, intrând ulterior în gestiunea Serviciului Arhive Contemporane. Documentele ce constituie Colecţia 147 „Colecţia Rechizitorii, declaraţii şi stenograme ale proceselor unor criminali de război şi personalităţi burgheze” prezintă o serie de informaţii de mare valoare pentru istoria României din perioada 1916-1961. Documentele au fost adunate de către fosta Arhivă Istorică a C.C. al P.C.R. de la diferite instituţii în perioada comunistă. Astfel, în această colecţie există documente ale Adunării Deputaţilor (1916-1918), ale Curţii speciale pentru criminalii de război (1945-1946), ale Ministerului Afacerilor Interne (1945-1961) ş.a. Colecţia conţine stenograme şi documente referitoare la: anchetarea unor fraude din perioada 1916-1918 de către Adunarea Deputaţilor, procesul ofiţerilor acuzaţi de crime de război în Basarabia şi Transnistria, procesul judecat de Tribunalul Poporului intentat lui Ion Antonescu, Mihai Antonescu, Eugen Cristescu, gen. C. Pantazi, gen. Gheorghe Dobre, gen. Petrovicescu, gen. D. Popescu, Radu Lecca, gen. C.Z. Vasiliu, Titus Dragoş, Gh. Alexianu, C-tin Buşilă, Ion Marinescu ş.a, interogatoriile acuzaţilor, cuvântările acuzatorilor publici, expunerile avocaţilor apărării şi depoziţiile martorilor citaţi (printre care Iuliu Maniu, Dinu (C.I.C.) Brătianu, Gh.
    [Show full text]
  • Constantin Virgil Negoita
    1 Constantin Virgil Negoita CONCERT LA CARNEGIE HALL 2006 Editura Paralela 45 2 1 La începutul lui iunie, când apar cireşile, se anunţă caisele, şi se fac pregătiri pentru vară, zvonul a intrat în casele celor interesaţi şi zgomotul lui le-a tulburat din nou liniştea. Se dau averile înapoi, au strigat cei care ziceau că ştiu bine, urmăriseră chestiunea în toate ziarele importante, şi notaseră amănunte deadreptul de necrezut. - Cum să crezi că muntele cu păşuni, păduri, pârâuri şi stânci, va fi dat înapoi moştenitorilor familiei Kendeffy, care nu le văzuseră niciodată. Şerban Andronescu, după ce citeşte ziarul, şi îl împătureşte la loc, se lasă pe spate într-un scaun elastic, pradă visului cu ochiii deschişi, în faţa fotografiei în care apare cu prinţul Wolkonski, mare magistru al Ordinului de Malta, cu care fusese la o ceremonie în Barcelona, unde se discutase războiul cu anticreştinii, cât de adânc e războiul, si cât de departe în viaţa popoarelor trebue să mergem înainte de a înţelege ce e de făcut. - Să ştiţi că dacă munţii se vor întoarce la proprietarii deposedaţi de cele două războaie, atunci şi indienii din rezervaţia din Long Island vor căpăta înapoi curţile confiscate de colonişti, acum douăsute de ani, să vezi atunci aiureală, gemete, văicăreli, când or să încerce să scoată cămaşa, în ziua socotelilor de pe urmă, cum e acum în Europa bătrână, înapoiată mintal. El ştie că secretul războiului stă în stabilirea de alianţe între cei cu aceleaşi gene, istorie si dorinţe, care îi fac să gândeasca la fel, sau aproape la fel, oriunde,
    [Show full text]
  • PÂSLARU, Maria
    150 PÂSLARU, Maria. Vezi Pâslaru, la închisoarea Suceava, în februarie 1949, Constantin V. pentru judecarea atitudinii legionarilor. PÂSLARU, Maria A. Vezi Pâslaru, Condamnat la munc\ silnic\ pe via]\. Andrei P. Deten]ia la Aiud (începând, cu aproxima]ie, PÂSLARU, Maria P. Vezi Pâslaru, din preajma datei de 17 aprilie 1949). Petre P. Aavut parte de un regim de deten]ie foarte PÂSLARU, Maria S. N\scut\ în 1893, dur, orchestrat de unelte criminale ale la Vii[oara – Edine]. Deportat\ de sovie- represiunii, precum Coler, Doroban]u tici, în 1951, în Tomsk, pentru apartenen]\ [i Gh. Cr\ciun. A murit la 30 decembrie la Martorii lui Iehova, cu fiicele, Victoria 1961, în condi]ii de exterminare, în timpul (n. 1925), Vera (n. 1927) [i Olga (n. 1930). administra]iei lui Cr\ciun. PÂSLARU, Nicolae. N\scut la 25 PÂSLARU, Olga. Vezi Pâslaru, Ma- iunie 1909, în comuna Co]ofene[ti, de ria S. pe valea Trotu[ului, în apropiere de Adjud. PÂSLARU, Petre P. N\scut în 1898, Preot ortodox, paroh în comuna Horia, în Edine] – Basarabia. Comerciant. De- lâng\ ora[ul Roman. Arestat la 15 mai portat de sovietici, în 1949, în Kurgan, 1948, torturat cu s\lb\ticie în anchete, la împreun\ cu so]ia, Fevronia (n. 1897) Ia[i [i Suceava, inclusiv de Blehan [i Ru- [i copiii, Maria (n. 1935) [i Ivan (n. 1941). kenstein (alias Aram\). Implicat, la ju- PÂSLARU, Petru I. N\scut în 1891, m\tatea lui martie 1949, într-un proces în comuna Corbu – Dondu[eni (Basara- înscenat, judecat de un tribunal prezidat bia).
    [Show full text]
  • 2Nd European One Health Conference Report
    FEDERATION SPIRU HARET UNITED NATIONS ROMANIAN ACADEMY ONE HEALTH OF EUROPEAN UNIVERSITY GLOBAL OF MEDICAL SCIENCES NEW MEDICAL ACADEMIES BUCHAREST SUSTAINABILITY ONE HEALTH COMPARATIVE CONCEPT OF MEDICINE ROMANIA INDEX INSTITUTE MEDICINE INSTITUTE ROMANIA 2nd European ONE HEALTH Conference 21 – 22 June 2019 Venue: Spiru Haret University, 24 Berceni Sos., Bucharest, Romania Under High Patronage of the Romanian Government 1 I. Preamble Worldwide, the remarkable progress of healthcare coupled with better living conditions are continually leading to the increase in human life expectancy almost everywhere. In contrast with this positive development, human health disorders are increasing in volume, they are diversifying and they are becoming more and more challenging to health. More and more diseases with uncontrolled developments and super-adaptable bacteria resistant to antibiotics are determined by: - accelerated climate change; - population movements as a result of globalization and military conflicts; - population growth, insufficient precaution in using some harmful technologies; - unhealthy diet and excessive medication. It goes without saying that the costs and efforts to preserve an appropriate health condition are continually increasing and consuming huge resources, hard to sustain. Within this framework, the One health global concept, which involves the synergy of human, animal, plant and environmental health, has been introduced for the past 3-4 years by the major international institutions such as UN, WHO, FAO, OIE, and others. As well as by the European ones headed by the EU Commission as an operative tool against the great challenges to health. Now more than ever, local and global institutions and decision makers have to consider life as a priority, while the economic and social development must be undertaken in such a way as to ensure a sustainable and comfortable life, but within the limits of the available resources.
    [Show full text]
  • Caietele CNSAS
    Caietele CNSAS Revistă semestrială editată de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii Anul X, nr. 1 (19)/2017 Editura CNSAS Bucureşti 2018 Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii Bucureşti, str. Matei Basarab, nr. 55-57, sector 3 www.cnsas.ro Caietele CNSAS, anul X, nr. 1 (19)/2017 ISSN: 1844-6590 Consiliu ştiinţific: Dennis Deletant (University College London) Łukasz Kamiński (University of Wroclaw) Gail Kligman (University of California, Los Angeles) Dragoş Petrescu (University of Bucharest & CNSAS) Vladimir Tismăneanu (University of Maryland, College Park) Virgiliu-Leon Ţârău (Babeş-Bolyai University & CNSAS) Katherine Verdery (The City University of New York) Pavel Žáček (Institute for the Study of Totalitarian Regimes, Prague) Colegiul de redacţie: Liviu Bejenaru Silviu B. Moldovan Elis Pleșa Liviu Ţăranu (editor) Coperta: Cătălin Mândrilă Machetare computerizată: Liviu Ţăranu Rezumate și corectură text în limba engleză: Raluca Toncu Responsabilitatea pentru conţinutul materialelor aparţine autorilor. Editura Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii e-mail: [email protected] CUPRINS I. Aparatul represiv comunist. Instituții, cadre, obiective Raluca Nicoleta SPIRIDON, Acțiuni represive împotriva opoziției politice întreprinse de vechile structuri informative în perioada 1944-1948…………………………………………………………………….…7 Luminița BANU, Colaboratorii din rândul tinerilor – cea mai tragică formă de completare a rețelei informative a Securității (1948-1989)……………………………………………………………….25 Nicolae IONIȚĂ,
    [Show full text]
  • Corneliu Coposu - Comemorare La Paris, Cimitirul Montmartre
    Corneliu Coposu - comemorare la Paris, cimitirul Montmartre Joi 29 mai 2014 - ziua eroilor Alexandru Herlea - Cuvant Stimati participanti, Cu ocazia comemorarii eroilor romani ai luptei pentru libertate si democratie, pe care « La Maison Roumaine » o organizeaza in fiecare an de Inaltare - ziua eroilor, comemoram astazi si implinirea a 100 de ani de la nasterea marelui Roman si European, martir al neamului romanesc Corneliu Coposu. El a fost de altfel cel care a inaugurat duminica 25 februarie 1990 acest Monument al victimelor comunismului, construit in cimitirul Montmartre – Paris, in fata caruia ne gasim. Monument ridicat la initiativa luptatorilor anticomunisti, Cicerone Ionitoiu si Remus Radina. Corneliu Coposu s-a nascut la 20 mai 1914 la Bobota, in Salaj, intr-o veche familie transilvana, de preoti greco-catolici si intelectuali, angajata, ca atatea altele (cu unele dintre ele se inrudea, mai de aproape sau mai de departe, sa amintesc numai de Vaida, Maniu, Barnutiu), in lupta pentru emancipare nationala. Tatal sau, protopopul Valentin Coposu, a participat la Marea Adunare Nationala de la Alba Iulia din 1918 unde s-a votat unirea Transilvaniei cu Tara. Traditia familiala si educatia primita si-au lasat puternic amprenta asupra profilului moral si comportamental, asupra scarii de valori a lui Cornelui Coposu, facand din el un autentic reprezentant al unei elite romanesti de cultura central europeana care a jucat un rol important in istoria nationala. El a urmat liceul la Blaj si studiile universitare la Cluj unde a absolvit Facultatea de Drept si unde a fost presedinte al Uniunii Studentilor Democrati. A militat din frageda tinerete in randurile partidului National Taranesc, intai la Cluj si Salaj si dupa cedarea Ardealului de nord (1940) la Bucuresti, unde se va stabili.
    [Show full text]
  • Report Persecuted 2018 En.Pdf
    Cover: Fort no. 13 Jilava Photo source: www.modernism.ro Summary of the Special Report on the observance of the rights of persons persecuted for political reasons by the dictatorship installed in Romania between March 6, 1945 and December 22, 1989 Through the Special Report on the observance of the rights of persons persecuted for political reasons by the dictatorship installed in Romania between March 6, 1945 and December 22, 1989, the People's Advocate aims, on the one hand, to bring to society's attention the difficulties faced by people who have been persecuted for political reasons and their descendants and, on the other hand, to contribute, through the proposed recommendations, to the creation of a coherent legislative and administrative framework aimed at ensuring the effective observance of the rights and freedoms enshrined in the Romanian Constitution. At the same time, in the Special Report are briefly presented, and only by way of example, the social, moral and material sufferings of some persons, as a result of the political persecutions to which they were subjected by the communist regime. In this respect, in order to convey as clearly as possible the sufferings of the former political prisoners, several interviews were conducted with some of the survivors of the communist terror, interviews that were included in the first chapter, along with the presentation of some personalities who, at the time of drafting the Special Report, were no longer alive. The second chapter and the third chapter are dedicated to some of the most important personalities who have lost their lives in communism's prisons or survived the prisons of the communist regime.
    [Show full text]