B I R U I N Ţ a S P Ir Itu Lu I
Total Page:16
File Type:pdf, Size:1020Kb
ANU L: XVf. (III.) PRAŞTIE, LA, 2QUUNIE 1937. Nr. 20. înţelegem naţionalis mul punând în fruntea lui lozinca legalităţii şi ridicarea elementului românesc pe cale pozi tivă. ORCAN IU. PARTIDULUI NATIONAL ŢAwAHBŞC R ed. şi A dm inistraţia: Apere săptăm ânal sub îngrijire» ABONAMENTE: unui com itet de redacţie, pe 3 luni 3o lei — pe 6 luni 60 lei — pe 1 an 12o lei. Str, Gh. Bariţiu TVo. 5 5 , pentru ţărani 5o lei pe an, pentru inst. şi Aut. 2o i pe ar Telefon : JNo. 1*4 — Orftiţitie. Director: Dr. ALEX. HERLEA EXEMPLARUL 2 LEI. principiile dreptăţii a libertăţii şi a | adversarilor politici Împotriva B i r u i n ţ a î moral-tăţii să stăpânească peste toţi noastră. şl peste toate. Acest duh sfânt, de viaţă dă Şi acest duh al faptei la slujba tător să r£mâaă stăpâaitor, şl pe S p i r i t u l u i binelui pub ic este taina acelei ali mal departe, în viaţa organică a piri şi încrederi a poporulu1 faţă de partidului nostru şl aeest duh să Prâznuim la Rusalii biruinţa spi se desprind câteva momente înăl partidul naţional ţărănesc, de eare dezarmeze urile adversarilor, ca aă ritului dumnezeesc asupra lumel. ţătoare, cari deşteaptă nădejdi şi s’a dat dovada şi în ultimele ale se poată realiza, şi pentru neamul Isus Hristos a organizat o socie dau de gândit. geri. nostru, minunea armonizării şi a tate, îa fruntea ei a aşezat pe a- Aceste momente şi aceste rea Şi tot acest duh dinamic şi conlucrării tuturora îa ogorul bi poatoll in inima cărora a tipărit lităţi le eonstitue, în viaţa naţiuni moral, din partidul nostru lămu nelui şi al folo3itoriului, icoana vieţii dzdrşti, a vevificat lor europene, preşedintele republi reşte ura spumegâendă a tuturor Vaier Favelouiu, credinţa şi nădejdea lor, risipită ce! elveţiene, Motta şl preşedin de drama de pe G Jgota cu mi tele d? consiliu a republice! por nunea resurecţiei sale şi a conso tugheze, Salazar. lidat sufletele ior cu apaiţ<ile sale Ambii creştini practicanţi şi de timp de 40 de z le. votaţi fii al bisericti creştine, cu du Şi cu toate acestea, ei erau pa- ^ hui viu şi dinamic al bisericei in sivi, fricoşi şi îş] petreceau vremea sufletele lor, s’au angajat să oiâa- din plasa B rad pâaă la Rusalii în chiaurile îndo dulască guvernarea naţ unei şi a sta D .m necă în 13 Iunie 1937 la ora din Rovina '• Groza Znharie, O- ielii, Iar când s’a întâmplat minu tuiui, in fruntea căruia au fost puşi. 10 dim. a avut loc ia Brad aduna prean Gh°orghe, Oprea Nicolae, nea coboiârei duhului sfânt asupra Şi actsi duh al Rusaliilor creş rea comitetului de plasă. din Bucea' Ilie Măteş. înv. pens. lor, în mod minunat, s’a prefăcut Au luat parte la această şedinţă din Mihălenl '• Pături Petru. Doica tine a lucrat minunea organizării Nicoiar, Bucur Ion, viaţa lor, s’a prefăcut viaţa bise- din pastes centrului: D nil Dr. Iustin şi a propăşire!, îa ţările lor, în aşa din Zdrapt’• Tomita Ion, Adămut recei în fruntea căreia au fost puşi! măsură, că au ajuns să fie apre Pop, Gh tă Pop, f. m nistru, Dr. Nic. Gh. Rus Ion 1. Solomon, Penes cu, adv- L^zar Dâisoresnu, Dr. Duhul sfânt a fost, prin urma ciaţi şi citaţi «a exemple de urmat din Ormindea: Adam Lazar, Da re factorul hotărâtor în viaţa şl ac Alf X- H:rlea. adv. Gh. Voisanu, Dr. vid loachim, Avram Gherasim, şi pentru alte ţări. Iosif Roman, etc, iar din partea or tivitatea bliericei, - Acest duh di d'n Trestia■' Mihail Toader, Cri- Statul nostru şl neamul nost<u ganizaţiei locale au luat parte ur- san Avram, Irimie Petru, namic le-a risipit frica, i a scos îa are toate bunurile naturale, din măto ii: din Crăciunestl'• Jula Gheorghe, stradă, l-a purtat prin lume, î-a ri Trufaş Andronic, Muntean Lazar, belşug, pentru a putea fi fericit şi Din Brad • Dr. I. M. Gora, Dr. R- P. dicat împotriva împăraţilor şi a stă Cofiica, Dr. G Împărat, Draia Alex.t Groza Petru, cu perspectivă deschisă, larg spre din Peştera: Lazar Romulu», Bu- pâalr lor şl a făcut din ei, simpli din Blijenl: Şiefan loan, Furdui viitor de aur. Avem şi structură Gheofghe, Nesg GhtOighe, Ciocan da, D-tru, Groza Adam, pescari, eroi şi mucenici biruitori politică avansată şi prevăzută cu Ion, Gocan Solomon, Străij Gh-, din Săliste'• Safta Nicolae, Me- desăvârşiţi asupra lumel. drea Nicolae, instrumente sociale şl cui u:a!e de din Tărefcl: Fioruta Loghin, Iga Şi acest duh nu numni că a Gh. 1. Simion, Fioruta Muon, Avram din Hărtăganl'• Niculu Ion, Bog reală valoare. Şi cu toate acestea, Peiru, Almăşan Nic-, Oprean Lazar. dan Adam, Moga Avram 1. Ion bătu, biruit o lume, distrugându i reali viitorul ne este întunecos, iar pre din Crişan• Marin Popa, Ionul din Bălţa- Trufaş Muon învăţă tăţile întemeiate pe rătăciri şi ne Tânas , Golda Toader, Biătilă Ion, zentul se sbate în marasmul unor tor, Bulz S mion, Susan Lazăr, Dula dreptăţi de tot feliul, cl a creat o Bârna Ion, G >idu Ion, M ron, frământări sterpe şi inutile, cari din Mesteacăn: Ş pos Adam, Ma lume nouă cu realizări mîracu’oase din Luncolul-de-jos' Poenar Lo- oîrăvesc viaţa publică a neamului nea Toader, Turtea Ion, Bsnea Nic. gh'n, Măndula Sabin, Poenar Petru, în toate domenliîe vieţii sociale, şi a statului. Şipos L'zar, Mândula Adam, Poenar Adam, Neag loan, cul urale şi politice. din Dupăpiatra: Ce! d:nfâi a luat cuvântul Dl Dr. Pricina acestei stări este, că din Curechiu ■ B ,ra Ios f, A est duh nu a murit odată Izidor Gora, caie în numele plasei lipseşte duhul de viaţă, lipseşte din Sesurl '• Circo Tovie, Circo cu apostolii, ci a rămas viu şi ac duhul activ şi dinamic al Rusalii Petru, tiv la biserică pâaă în ziua de azi. din Luncolul-de-sas: Dud Filip, lor creştine, care să ne dea con Nu vom aminti realizările miracu Muntean Iosif, Nicoara Lazar, ducători de caracter, să ne creieze loase ale lui îa cursul veacurilor, din Bucureşti: Laslău losf. Boti- conştiinţa de demnitate naţională, ciu Tovie, Tebieş Nicolae, vom aminti doar cele mai condu- şi care să ne dea curajul de a ac din Stăgerel: Benea Tănase 1. dente realizări ale acestui duh Gherasim, Benea Tnf 1. Pertenie, Be tiva eroic şi în accent de sacrificiu dumnezeiesc în zilele noastre. nea Mo;se i. Aron, Benea A,©n 1‘ împotriva uriciunei, eare prezidează Ion, Benea Remus, Benea Moise 1. Lumea noastră contimporană lesmăţul şi imoralizarea naţiune! ion, Mihoc Loghin, trece prin criză nemai întâlnită în şl a statului nostru. din Ruda-Brad: Buglea Sabin istoria ei de două mii de ani. Sunt preot, Adam Nicolae, Alexa Ion, Be Dr. Isidor Gora în prsgul prăbuşire! toate valorile Acest duh dinamic, sroic şi nea ioachim, Faur Tanase, Borza Andron, Felea Gheorghe, ei morale, consacrate de vreme: dj ndnfiânt este puterea şi po B ad salufă oaspeţii 8> face un ra din Valea Brad: MătieŞ Gheorghe port asupra situaţiei politice. formele de guvernământ, principiul doaba măreaţă a vieţii conducăto Povel Gheorghe, Opran Ion, Denes rilor noştri Iuliu Maniu şi ion Mi- Gheorghe, Oprea Petru, După dl Dr. Izidor Gora ia cu autorităţii, legile vieţii economice vântul dl Dr. Iustin Pop, care spune haiathe; cu acesta vor purta ma din Criştior: Mot Gheorghe, Pe- şi sociale; toate sunt răsturnate şi trean Nic. Fiorea loachim. Numai democraţia si regimul par rea luptă apostolică de Înfăptuire trăim într’un haos şi o nesiguranţă din Stănija '• Mârcuş Gh., F<âncu lamentar reprezentativ pot duce Ia pemai pomenita. Şi in acest haos a unui stat naţional român în care Traian, David Ion, înflorire un stat fiindeft numai elo Pag* 2* .SOLIA* Nr* 20. asigură desvoltarea în deplină liber- sunt hulit' Ş' b >ljocoriţi de orăşeni pistă a ţărănime!; echlifcru între Aurul de aci nu este el ţărei, după late a v!etii de sfat. si mai ales de bancherii, fabricanţii puterea ei, de cumpărare şi preturile cum de auml holdelor întinse nu se Unde nu-i libertate nu-i întrecere şi capitaliştii oraşelor. Ei au format lucrurilor, acesta este nfct'onalism* folosesc ţăranii. dreaptă între forţele natiunei, care Partidul NaţionaHărănesc. Fiecare Smu’gerea din mâna streinilor a Respect pentru lege, dar dreptate singură garantează consolidarea ade ţăran trebue să înţeleagă că locul îi posturilor de comandă economice si gi respect pentru rumân, iată ade vărată a statului* — Nu ascultat1 de e aici si că ţăranul, care trece în etatizerea marilor industrii, cari mai văratul nationalism. cei cari trâmbiţă dictatura căci aceia în alte partide, e un trădător al cau toate sunt streine, organizarea de Urmăm trad ţiei lui Horia de aci, zei clasei sale* cooperative forestiere, agricole fi co gi a lui Tudor Vladimirescu, de din In vremea ungurească» Românii merciale pentru a înlătura pe inter colo î erau asupriţi de grofii si baronii un mediarii» mai toti streini; Creerea de Pământ, libertate, dreptate. guri, pentrucă nu aveau conştiinţă bănci populare care să procure cre După închiderea firului cuvântă naţională* Partidul National a luptat dite eftine, acesta este naţ'onal'sm. rilor a luat cuvâ ul dintre participanţi si a suferit aproape o sută de an>, Dar acesta este gi Ţărănismul. Dnii: Preot Sebn Bjglea, Bulz Si- până când, făcând scoală cu ţăranii, Iată peutru ce s’a spus b’ne : Na mlon, Pet u:, Bogdan Avram, etc. ca aceştia au căpătat conştiinţa naţio tionalism erie Ţărăn'sm. ri au expus dorinţele locale ale po- nală. Când conştiinţa naţională a Dar naţionalismul nu însemnează pulatiunii, iar conducătorii partidului Românilor s’a trezit, domnia ungu dictatură c! proteguirea gi apărarea s’au interesat de aproape de aces rească a trebuit să cad*, căci Ro naţiei dominante căreia pentru acest te dorinii gi de Epos bilitatea de sa mânii s’&u ridicat tot:, ca un singur bine nu are n'meni dreptul sâ-i ră tisfacere a lor* om si au scuturat jugul la Alba- pească libertatea.