ANU L: XVf. (III.) PRAŞTIE, LA, 2QUUNIE 1937. Nr. 20.

înţelegem naţionalis­ mul punând în fruntea lui lozinca legalităţii şi ridicarea elementului românesc pe cale pozi­ tivă. ORCAN IU. PARTIDULUI NATIONAL ŢAwAHBŞC

R ed. şi A dm inistraţia: Apere săptăm ânal sub îngrijire» ABONAMENTE: unui com itet de redacţie, pe 3 luni 3o lei — pe 6 luni 60 lei — pe 1 an 12o lei. Str, Gh. Bariţiu TVo. 5 5 , pentru ţărani 5o lei pe an, pentru inst. şi Aut. 2o i pe ar Telefon : JNo. 1*4 — Orftiţitie. Director: Dr. ALEX. HERLEA EXEMPLARUL 2 LEI.

principiile dreptăţii a libertăţii şi a | adversarilor politici Împotriva B i r u i n ţ a î moral-tăţii să stăpânească peste toţi noastră. şl peste toate. Acest duh sfânt, de viaţă dă­ Şi acest duh al faptei la slujba tător să r£mâaă stăpâaitor, şl pe S p i r i t u l u i binelui pub ic este taina acelei ali­ mal departe, în viaţa organică a piri şi încrederi a poporulu1 faţă de partidului nostru şl aeest duh să Prâznuim la Rusalii biruinţa spi­ se desprind câteva momente înăl­ partidul naţional ţărănesc, de eare dezarmeze urile adversarilor, ca aă ritului dumnezeesc asupra lumel. ţătoare, cari deşteaptă nădejdi şi s’a dat dovada şi în ultimele ale­ se poată realiza, şi pentru neamul Isus Hristos a organizat o socie­ dau de gândit. geri. nostru, minunea armonizării şi a tate, îa fruntea ei a aşezat pe a- Aceste momente şi aceste rea­ Şi tot acest duh dinamic şi conlucrării tuturora îa ogorul bi­ poatoll in inima cărora a tipărit lităţi le eonstitue, în viaţa naţiuni­ moral, din partidul nostru lămu­ nelui şi al folo3itoriului, icoana vieţii dzdrşti, a vevificat lor europene, preşedintele republi­ reşte ura spumegâendă a tuturor Vaier Favelouiu, credinţa şi nădejdea lor, risipită ce! elveţiene, Motta şl preşedin­ de drama de pe G Jgota cu mi­ tele d? consiliu a republice! por­ nunea resurecţiei sale şi a conso tugheze, Salazar. lidat sufletele ior cu apaiţidu Ion, M ron, frământări sterpe şi inutile, cari din Mesteacăn: Ş pos Adam, Ma­ lume nouă cu realizări mîracu’oase din Luncolul-de-jos' Poenar Lo- oîrăvesc viaţa publică a neamului nea Toader, Turtea Ion, Bsnea Nic. gh'n, Măndula Sabin, Poenar Petru, în toate domenliîe vieţii sociale, şi a statului. Şipos L'zar, Mândula Adam, Poenar Adam, Neag loan, cul urale şi politice. din Dupăpiatra: Ce! d:nfâi a luat cuvântul Dl Dr. Pricina acestei stări este, că din Curechiu ■ B ,ra Ios f, A est duh nu a murit odată Izidor Gora, caie în numele plasei lipseşte duhul de viaţă, lipseşte din Sesurl '• Circo Tovie, Circo cu apostolii, ci a rămas viu şi ac­ duhul activ şi dinamic al Rusalii­ Petru, tiv la biserică pâaă în ziua de azi. din Luncolul-de-sas: Dud Filip, lor creştine, care să ne dea con­ Nu vom aminti realizările miracu­ Muntean Iosif, Nicoara Lazar, ducători de caracter, să ne creieze loase ale lui îa cursul veacurilor, din Bucureşti: Laslău losf. Boti- conştiinţa de demnitate naţională, ciu Tovie, Tebieş Nicolae, vom aminti doar cele mai condu- şi care să ne dea curajul de a ac­ din Stăgerel: Benea Tănase 1. dente realizări ale acestui duh Gherasim, Benea Tnf 1. Pertenie, Be­ tiva eroic şi în accent de sacrificiu dumnezeiesc în zilele noastre. nea Mo;se i. Aron, Benea A,©n 1‘ împotriva uriciunei, eare prezidează Ion, Benea Remus, Benea Moise 1. Lumea noastră contimporană lesmăţul şi imoralizarea naţiune! ion, Mihoc Loghin, trece prin criză nemai întâlnită în şl a statului nostru. din Ruda-Brad: Buglea Sabin istoria ei de două mii de ani. Sunt preot, Adam Nicolae, Alexa Ion, Be­ Dr. Isidor Gora în prsgul prăbuşire! toate valorile Acest duh dinamic, sroic şi nea ioachim, Faur Tanase, Borza Andron, Felea Gheorghe, ei morale, consacrate de vreme: dj ndnfiânt este puterea şi po­ B ad salufă oaspeţii 8> face un ra­ din Valea Brad: MătieŞ Gheorghe port asupra situaţiei politice. formele de guvernământ, principiul doaba măreaţă a vieţii conducăto­ Povel Gheorghe, Opran Ion, Denes rilor noştri Iuliu Maniu şi ion Mi- Gheorghe, Oprea Petru, După dl Dr. Izidor Gora ia cu­ autorităţii, legile vieţii economice vântul dl Dr. Iustin Pop, care spune haiathe; cu acesta vor purta ma­ din Criştior: Mot Gheorghe, Pe- şi sociale; toate sunt răsturnate şi trean Nic. Fiorea loachim. Numai democraţia si regimul par­ rea luptă apostolică de Înfăptuire trăim într’un haos şi o nesiguranţă din Stănija '• Mârcuş Gh., F<âncu lamentar reprezentativ pot duce Ia pemai pomenita. Şi in acest haos a unui stat naţional român în care Traian, David Ion, înflorire un stat fiindeft numai elo Pag* 2* .SOLIA* Nr* 20. asigură desvoltarea în deplină liber- sunt hulit' Ş' b >ljocoriţi de orăşeni pistă a ţărănime!; echlifcru între Aurul de aci nu este el ţărei, după late a v!etii de sfat. si mai ales de bancherii, fabricanţii puterea ei, de cumpărare şi preturile cum de auml holdelor întinse nu se Unde nu-i libertate nu-i întrecere şi capitaliştii oraşelor. Ei au format lucrurilor, acesta este nfct'onalism* folosesc ţăranii. dreaptă între forţele natiunei, care Partidul NaţionaHărănesc. Fiecare Smu’gerea din mâna streinilor a Respect pentru lege, dar dreptate singură garantează consolidarea ade­ ţăran trebue să înţeleagă că locul îi posturilor de comandă economice si gi respect pentru rumân, iată ade­ vărată a statului* — Nu ascultat1 de e aici si că ţăranul, care trece în etatizerea marilor industrii, cari mai văratul nationalism. cei cari trâmbiţă dictatura căci aceia în alte partide, e un trădător al cau­ toate sunt streine, organizarea de Urmăm trad ţiei lui Horia de aci, zei clasei sale* cooperative forestiere, agricole fi co­ gi a lui Tudor Vladimirescu, de din­ In vremea ungurească» Românii merciale pentru a înlătura pe inter­ colo î erau asupriţi de grofii si baronii un­ mediarii» mai toti streini; Creerea de Pământ, libertate, dreptate. guri, pentrucă nu aveau conştiinţă bănci populare care să procure cre­ După închiderea firului cuvântă­ naţională* Partidul National a luptat dite eftine, acesta este naţ'onal'sm. rilor a luat cuvâ ul dintre participanţi si a suferit aproape o sută de an>, Dar acesta este gi Ţărănismul. Dnii: Preot Sebn Bjglea, Bulz Si- până când, făcând scoală cu ţăranii, Iată peutru ce s’a spus b’ne : Na­ mlon, Pet u:, Bogdan Avram, etc. ca­ aceştia au căpătat conştiinţa naţio­ tionalism erie Ţărăn'sm. ri au expus dorinţele locale ale po- nală. Când conştiinţa naţională a Dar naţionalismul nu însemnează pulatiunii, iar conducătorii partidului Românilor s’a trezit, domnia ungu­ dictatură c! proteguirea gi apărarea s’au interesat de aproape de aces­ rească a trebuit să cad*, căci Ro­ naţiei dominante căreia pentru acest te dorinii gi de Epos bilitatea de sa­ mânii s’&u ridicat tot:, ca un singur bine nu are n'meni dreptul sâ-i ră­ tisfacere a lor* om si au scuturat jugul la Alba- pească libertatea. Iulia. In frumoasa fi bogată în aur tară Adunarea a luat sfârşit la ora 2 Azi trebue ca ţăranii să capete a a Zarandului tăran’i sunt săi aci, după d< m- înir’o admosferă de entuziasm Dr. Iustin Pop. doua conştiinţă, conştiinţa ţărănească cum ei sunt săraci în bogata câm­ gi de încredere după care fruntaşii gi când o vor fi dobândit’o, atunci nogtrii de la eentru au plecat cu au- sunt profeţi mincinoşi si lucrează îm­ pie a Munteniei si pe tot cuprinsul abia biruinţa partidului lor va fi de­ tărei* tomcb.iul spre Deva. potriva intereselor poporului. plină fi vor scutura definitiv jugul După dl Dr* Iustin Pop ia cuvân­ c’ocoilor şi boerilor, înfăptuind de­ tul dl Dr. Romulus Gtoflica, caic a- mocraţie tărănees.ă, rată năzuinţele locale ale populaţiei După dl Ghită Pop ia covântul De ce nu are drept dl VLAD Si roagă pe conducătorii partidului dl. adu, Gheorghe Voişanu f. primar să le dea tot sprij’nul pentru înfăp­ al oraşului Orăgtie care face un apel să vorbească în numele poporului tuirea lor. la mintea si inima fruntaş lor nogtrii După dl dr. Romulus Cioflica ia Răspunsurile noastre sunt foarte m e i a g r a r e , fiindcă el însugi a- pentru democraţie si libertate* cuvântul dl deputat Chită Pop, fost scurte gi precise. Ele se rezumă în vea mogii întinse si astfel nu ar fi După dl Gh. Voigan ia cuvâtul di ministru, care spune următoarele: câteva puncte gi anume: dat dintr’al lui, pentru invalizi, vă­ Dr. Alex. Herlea direciortl g&zeiei DJ. Viad nu are drept să vorbea­ duve, orfani, voluntari fi alţii, cari Cuvântarea d-lui noastre care arată personalitatea con­ scă în numele poporului fiindcă a au luptat în războiu, ca să aibe gi ducătorilor noŞtrii cari simbolizează foci în contra tuturor reformelor mari ei pământ; deputat Gh. Pop simţământul de răspundere pe care din această tară cari s’au făcut în interesul poporului. 3, a fost contra coaver. aceştia îl au pentru treburile publice sinnii, fiindcă la Banca .Arde­ Dl Gh. Pop; deputat» aduce mai Si înălţarea tării. 1. a fost coatra votului leana” din Oiăgtie, el este cel mai întăiu mulţumiri alegătorilor d n jud- După dl D/. Alex. Herlea ia cu­ u n iv ersa l, spunând tutuora» că Hunedoara si în special celor din mare actIon Mihalache, fort ministru şi pre­ naţienall a fiecărui cetăţean al ţării. şedintele partidului naţional ţărănesc. Dacă cetim gazetele care înrfg's- câ-d spun aces'ea, nu mă gândesc P/e şedinţele Gh. Brlt'anu, prof, universitar, treeză întâmplările şi preocupările zi­ la domn’i de la oraşe, a căror viaţă comitetului de iniţiativă: preşedintele part. naţional-libersl. le?, dacă ascultăm conferinţele, de nu o cunosc, ci mă gândesc la căr­ Octavisn Gog», prof, universitar, tot felul ale înt lepţi’or vieţii noastre turarii satelor noastre, preoţi şi în­ MIRON, publ'ce şi dacă luăm parte la adu­ văţ dori, can nu au mai mult de un sau Patriarhul României. fost ministru şi preşedintele partidu­ nările politice ale part delor, nu au­ doi copii. Dacă aţi căuta să-i luaţi lui naţional creştin zim vorbindu-se altceva decât de pre­ pe num», in satele din jurul Orăştiei, Comitetul: Gh.Ttftirescu,prim- C. A^getofanu, foit ministru, pre­ ocupările şi programele pentru rea­ eţi vedea că am dreptate*- lizarea fericire: neamului no .tru. Se ministru şi vicepreşedintele partidului şedintele partidului agrar. Ce să-i fi răspuns românului, da­ General Gh. Cantacuaiao-Grăni­ întrec de a ne asigura de o viitoare că adevărul este aşa cumi 1 spune el! naţional liberal. feric're şi despre un viitor mei bun, Guvernul Jă-ii f ţă de această Mareşal Averescu, fost prfm-mi- cerul, şeful part. Totul pentru fsră. dacă vom urma programul cutare, M, Manollescu, fost ministru, pre- primejdie se înarmează cu Tractoare nistru şi preşedintele part. poporului. sau dacă vom îmbrăţişa receptul cu­ aduse din străinătate cu bani scumpi, Mareşal Presau. şedîntale L'gel corporat'sta român". tare de viaţ?. ca să suplinească bretele ţăranilor Nicolae Iorga, profesor universi­ General de divlsie Siihitiu Ion, Despre aceea însă, că neamul români cari nu pot să se mai nască. şeful Marelui Slit M*jor al Armatei. noştru e pe drumul pierirei în urma Tot acest guvern a votat in noul cod tar, foit prim-ministru şi preşedintele împuţinării naşterilor ninrc nu vot ptnri un articol de lege care îngă­ partidului naţional democrat. Alex. Doarscu, prim nr general al municipiului Bucureşti. beţfe, sau prea puţin se vo beş'e. duie avortul cu ajutoriul medicului. Dr. Al x Vaida-Voevod.fost prim- I. Gr. Perieteanu, fost ministru şi Că in ce măsură acest rău ame­ Şi ca nu cumva imperativul con­ minlstru şi preşedintele frontului ro­ ninţă viitoriul neamului nostru, voi ştiinţei naţionale să determine pe mânesc. preşedinte al Uaiunii generale a avo­ arăta câteva date concludente din cărturarii satelor la pildă edificătoare caţilor din România. Gh. Gh, MSronescu, profesor uni­ comunele din jjrul Orăştei, pe care in aceasta privinţă, a avut grijă ca le-am cules )a întâmplare de la ofi­ versitar, fost prim-m!ni*tiu, Cenzori: Const. Viforesnu, pro să orânduiască salarii de mizerie curor general al înaltei Curţi de Ca­ ciile de st’re civilă. pentru exponenţii culturei fi a edu­ General de corp de armată Ar­ caţii naţionale la sate! saţie şi justţle. In general în comunele de pe va­ thur V. Aitoiaau, fost prim-min’stru. lea Mureşului morialtatea depăşeşte Iar pentru apărarea ţârei, in locul D. Volanski, prim-preşedinte al Prof. Alessianu, prim-preşedinte al natelitetea cu 20—3 0 # . elementului uman, voinicul ţăran ro­ Înaltei curţi de Casaţie şi jastiţie. înaltei Curţi de Conturi. Iar ca 9ă se vadă, cât de înspăi- mân, a inaugurat înarmarea ţârii cu Air x. Lepădat», fost ministru, pre­ D. Constantinesgu, guvernatorul irâitător de redusă e natalitatea in arme de la Scoda şi d n fabricile, şedintele Senatului şi a1 Academiei Băncii Naţionale. aceste comune, ca să nu mai vor­ cari răsar ca impereile pe tot cuprin­ besc de oraşe, voi cita situeţia naş­ sul ţării, crezând că cu aceasta a Române. Secretar: Victor Mtlineacu, a- terilor din câteva comune, la star­ r. zolvat problema şi a asigurat trăi­ Stelian Pope seu, fost ministru şi vocat. s'tul anului 1936, arătând şi numă­ nicia şi viitorul neamului nostru pe rul locuitorilor. pământul înţărcat de bunătăţi a Ro­ Comuna Pricaz a,e 773 locuitori mâniei Maii. în 227 nre de ce să cu 13 naşteri in Istoria Insă, nedesminţ ta Învăţă­ Sfânta biserică ort. din Orăştie, anul 1936. toare a vieţii, ne î vaţă altcum, prin Comuna Mărtineşti are 384 locui­ exemplele ce le păstrează din viata tori în 74 familii cu 5 naşteri in 1936. altor neamuri. se înalfă mereu. Iar în anul 1937 rână la da*a de 1 Românii, strămoşii noştri, nu a Iunie nu a avut niCi o naştere. pierit din rândul neamarilor penlru- Biserica ortodoxă din Orăştie, a puterii românismului dtn ţinutul In felini acestora sunt toate co­ că nu au avut cele mal bune arme care va fi una dintre cele mai ar­ traditional al Orâşliel- munele din s'â :ga Mureşului* de apărare, pentrucă n au avut cea tistice construcţiuni din ţara întrec gă, Noi trebue să recunoaştem că Ca*e os te pricina acestor desza- mai desăvărşriă organizaţie de stat, — care va fi bijuteria cea mai de realzarea acestei opere, aparţine struoase cbiceiuri? Reg'mul Iezilor pentrucă nu a fost cel mai civilizat popor al lumei, ci pentrucă, la un seamă a oraşului şi judeţului nos- păr.-protc pop Ion Moţa, care printr’o civile referitor Ia moştenirea proprie­ tăţilor ş' greşita socoteală a ţărani­ moment dat, s’a furişat în viaţa lor tru, spre mulţumirea noastră a tutu­ perseverenţă, care pentru D sa a de­ acest mate rău, că n au mai voitsâ venit într’un moment dat, elixir de lor noştri, că numai pe această cale rora, se înalţă cu paşi repez5. Ea se poate împiedeca sărăcirea f*mi- aibă copii, că n’au mai voit să spo­ este aproape terminată în roşu, — v aţă şi rost de existenţă pămân­ 1 ei, fărâmiţarea proprietăţii şi un trai rească flacăra vieţii neamului lor prin mai 8unt de făcut numai nişte arcole, tească, s’a confundat cu totul pen­ apăsat de greutăţi. naştere de copii. cupola ce a mai de sus şi partea su­ tru această făptuire Dar mai este o pricină şi aceasta Asup a aceslui mare rău să me­ diteze înţelepţii şi conducătorii chie- perioară a turnului* Noi ii dorim din toată inima, să este principala: exemplul rău al căr­ turarilor p?s!e tot şi mai eles al căr­ maţi şi nechiemaţi de tot soiul. In înălţarea aş» de frumoasă şi ma- nu se oprească nici un moment până funcţu de eces: rău să se adipteze jestoasă a bisericii noastre, tuturora la încoronarea deplină a operei sale. turar lor cari trăiesc în mij'ocul po porului, preoţi, învăţători, notari, per­ organizaţia noastră de stat cu toate le părea anul trecut încă un basm, De altfel fiecare zi de progres în­ ceptori etc. espectele ei politice, sociale, cultu­ rale şi morale şi atunci numai se va — ort astăzi fiecăruia îl creste Inima seamnă şi o confirmare continuă a Am avut inprudenţa de a sta de punctului de vedere, reprezentat de putea nădăjdui bine pentru viitoriul de bucurie, văzând măreţia acestei vorbă cu ţăran i din citatele comune de aur al neamului nostru. păr. Moţa în această cauză. asupra acestui rău, îmoufândule ma­ opere realizată, deoparte pentru mă­ Bolşevismul, revizionismul ungu­ rirea lut Dumnezeu, — pentru înăl­ Suntem siguri, că această reali­ rele păcat ce-1 au, când nu vreau să aibă copii câţile dă Dzeu. Şi nu resc şi tot cortegiul primejdiilor in­ ţarea spiritului creştinesc, tar de altă zare în curând va fi o mândrie pen­ am rămas fără ris.u n s din partea terne şi externe sunt fleacuri pe lân­ parte pentru afirmarea necontestată tru noi toii. A. H- lor. Pe i ât a fost de usturător pe a- gă răul când familia nu mai este un tata a fost de adevărat. Mi-au z s izvor de viată pentru reproducerea ţăran i, cu cari sm stat de voi bă, şi perpetuarea neamului, ci un eşafod aşa: ,»um să avem noi conţi mulţi, pe care sângerează constant viaţa noi cari trăim d n greu într'o ţară şi neamului nostru. sub o stăpânire care nu ştie alta de- Aici au cuvâit patrioţii şi purtă­ râî să ne pună b rur grele pe umeri, torii de cuvânt ai neamului nostru, — când domnii, cari eu plăţi de la Să-i auzim I Mai ales pe aceia stat, nu au mai mulţi de unu sau, Ct ri îji revindecă mer.te în istoria din greşală, doi copii Iar cu trei şi neamului şi cari reclamă pe seama au fost din nou arătată. patru copii abia dacă găseşti vreun lor, in mod exclusiv, brevetul naţio­ domn". Şi a continuat ţăranul: eu, nal snului* V* P. Von Neurath ministrul de r xterne viitor urmărind aceiaşi cale ca şi pâ­ al Reichului terminându-şi vlz'ta in nă acum tn loc de a ridica bariere Ungsria, Ministerul de externe al Un latre naţiuni, ele vor face sforţlri gârlei a dat un Comunicat în care se pentru s stabili un echilibru al irt*- Alegeri comunale în cursul lunei Iulie araţi ci cu prilejul acestei vizite, rcselor la joc a realiza reconcilierea prin care relaţiile defidelitxte şi ami­ definitivă intre pepoire. In ziua de 1 Iulie: Cârăstău, Tă­ In ziua de 16 Iulie: Nâdăjdia su­ ciţie Intre Ungaria şi Germania au Astfel fiind cei cari vreau revi­ tăreşti-de- Criş* perioară, Fornădia, Nevoaf. fost din nou confirmate şi dovedit In zuirea hotarelor na au decât să vo­ In z>ua de 2 Iulie: Simeria-veche In vlua de 17 Iulie : Nandru, Bă- faţa străinitiţii. Baronul von Neurath teze cu gogo cuz'stii cu vafdiştif cu Pogăneşt:, Târnava-de-Criş. gaza. a avut întrevederi ca Daranyi preşe­ gtrd'ştl ş; cu alţi iub'tori ai Ici Hit­ In ziua de 3 Iulie: Strâmba Dobrol* In ziua de 18 Iulie: Valea-Nan- dintele consiliului şi d. Ktnya mi­ ler şi atunci apoi putem fi s’guri de In ziua de 4 Iulie: Şesuri. drului, Certeju*de-jos. nistru de externe. In cursul între­ distrugerea României Mari. — Cre­ In ziua de 7 Iulie: Stretea, Sân- In ziua de 19 Iulie: Runcul-mic, vederilor cari a’au desfăşurat (n spi­ dem însl că !a poporul nostru este tandrei, Căraci. Brădăţ;!, Grind, Lăsău, Lunca-Cernii- rit de încredere reciproci s’aa exa­ mai multă conştiinţă şi nu vom a- In ziua de 8 Iulie: Popeşri, Cer­ Superioară. minat îndeaproape forte chestiunile jungela as-menea vederi triste ci po­ şiţi, Chsrghiş. In ziua de 21 Iulie: Simerie, Bur- juc, Tisa, Petreşti, Glodghileşti. de politici european*. porul le va arăta acestor rescoţaţi că In ziua de 9 Iulie: Hăfduţ, Al- măsul-sec. In ziua de 22 Iulie: Tătăreşti, Intre cele doul state ex’sti un de­ nu este decât o s’ngară cale bună Sireisângeorgiu, Valea- Sângeorg ului. plin acord. Ete respir g Orice încer­ In ztua de 10 Iulie: Sâncraiu* alături de aceia cari vrea pacea şl In ztua de 23 Iulie: Peşlîşul-mic, care de a se creia blocuri şi sunt păstrarea graniţelor actuale ale Eu­ In ziua de 13 Iulie: Cris^n5, Peş- tişul-mare, Bârcea-mare, Uibăreşti* Almăşul-mic* gata s | sprijine opera de pace Iu ropei iar acestea sunt Frânţi şl Anglia. In ztua de 14 Iulie: Batiz, Sân- In ziua de 24 Iulie: Teiu, Orăş- t'oara-de-sus. tămăria-de-Piatră, Vise*. O Votaţi cu încredere lista partidului Naţlonal-ţMnesc O In ziua de 15 Iulie • Mintia. SOLIA Nr. 19. Pag.O 4. [E1E 111 POBBtlU ale H i i j i m l i i luminat O PORUNCA 1-a tmger, etc.; ?a „As’gcraren Românească*, cu M. Zentler; Ia „Agricola Fo- restleră”, cu C. Knn, M. Frenkel, N. Osoro>ftz, etc.; la „Astr*“ Vagoane*, Pe Oricine gS-l jad-ci după. trecutul Iui. după faptele lei, nu după vor- la „Europa*, Cu Radi Aironsohn; la „Unio*. cu W. Dineimaon şl E. Szab6; b;le luf. Ia .Mica*, cu Dr. H. Frank. Al. Roiitzcy, I. Manolovici etc.) (Extras din To* aitfel şi partidele politice să le jaded după faptele lor nu după .Monitorul Oficial* No. 10 din 20 Decembrie 1935). vorbele lor. 4. Azi dnii Cuza şi Goga preamăresc „Crucea încărligată' şi fac pro­ pagandă pentru o alianţă cu Germania revizionistă a lui Hitler. PORUNCA 2-a PORUNCA 7-a Die* vrei s& M il*pân In cana ta, pe moşi» la, în satul t§u. »n ţara la româaeistâ, să nu urmezi partidele cari propăvăduesc DICTATURA, adică Noi care ne-am vărsat sângele ps toate frontuiile pentru a închega pe stăpânirea unui singur om asupra tuturora, care prin câţiva osmeni aleşi aceste plaiuri o ţară românească, în care milioanele de eetiţenl muncitori sâ de el pe sprânceană ş! înarmaţi, se va fa4’® stăpân pe salul tiu, pe j'ideţul ttlpânească torte rosturile stalului român, nu putem suferi ca o ceată de tiu, pe ţara apărată de tine şi va dicta tot ce-i va plăcea, fără si mai as­ tineri, cari n’au auzit bubuita! tuuurdor să- şi bată jo: de tot ce are ţara culte de sfatul altora. asta mai bun. Ci să urmezi şt să votezi Partidul National-Ţărănesc, partidul Părinţi, tineti-vă copii de scurt la învăţătură, nu-l lăsaţi să se ia după DEMOCRAŢIEI NAŢIONALE rare * luptat si lupţi din răsputeri, ca toile vorbele deşarte ale unor neisprăviţii treburile obşteşti din comună judeţ şl Casa tării să se hotărască prin vo­ inţa liberă a mulţimii, adică prin vot secret şi liber. Si se fscâ o ţara dupi PORUNCA 8-a porunca L-gii de temelie a ţl*ii (Corni Iuţi») care porunceşte la Art. 33: „Toate puterile statului rmanl dela naţiune, care nu le posts (x rcita de­ Nu trăda ţărănimea şi nu uita că cel care lupiă pentru desiobirea sa­ cât numai prin delegaţlune". telor esie ţăranul ION M1HALACHE, crescut în suferinţe’e şl lacrimile a In războiul mondial s’a adeverit că STATELE GUVERNATE DE­ mii oane de ţărani- MOCRAŢIE (Franţa, Angli», America), au ieşit învingătoare, iar cele con­ Urmeazăd cu credinţă şi hotărâre, căci altfel ie vor blestema miile de duse cu tiranie sa u prăbuşit din lipsa controlulu ( obştesc• Germania, A « - ţărani, modi în lanţurile şi temniţele cioco’esti; te vor blestema cei opt tro-Ucgarla, Rusia etc). sute mii de ţărani, morţi în războiu, pentru a lăsa o viaţă mai bună ur­ maşilor ; te vor blestema copiii tă>, care vor rămâne toi robi şi săraci, PORUNCA 3-a PORUNCA 9-a N i uita că pentru democraţie, adică pentru votul obştesc secret şi pentru libertăţile cetăţeneşti sau dat veacuri dearăndul lupte sângeroase, (Argils, Jură că nu vei trăda clasa ta, că nu t ei trăda ţara ta, că vei lupta Sutele Unite ale Americă, Franţa etc.) Pentru libertate şl dreptate şi-au cu suflet şi cu credinţă pentru părinţii tăr, pentru fraţii tăi, şi pentru cei jertfit viata marii nostrii eroi HORfA, TUDOR VLADIMIRESCU şl AVRAM care de veacuri nu au cunoscut decât durerea şi umilinţa* 1ANCU. One-*» VINDE pentru BANI «i BĂUTURĂ aer st SFÂNT DREPT Luptă pentru apărarea Crucii drepte a iui Cristos- DE VOT, e msi nemernic decât Esau din B.bhe, care pentru an blid de AŞA SĂ-ŢI AJUTE DUMNEZEU. linte şi-a vindut dreptul de întâi n|s:ut. P O R U N C A 1Q-a PORUNCA 4-a Sprijiniţi cu toţii, din tot sufletul PARTIDUL ŢĂRANILOR I Să iai amide cf partidele care cutreeră satele atacă numai PARTI­ Pentrucă I P a r t id u l I r a ţ i o n a l - Ţ ă r & n e s c s’a alcătuit din DUL NAŢIONAL-ŢARANESC. Pentru ce? Pentru că liberal»!, simţind că PARTIDUL NAŢtONAL întemeiat la 1848 Pe Câ ?.pia Libertăţii de 40-000 din pricina lăcomiei şi tiranici lor nu mt» au nici o trecere Ia popor, au de ţărani din Ardeal şi Banat şi PARTIDUL ŢĂRĂNESC născut din tran­ uneltit ca banii lor si se sporessei partidele ca ciupercile şi au trlnrs şeele războiului modial în Vech ul Regit, Basarab a şi Bucovina. Partidul aceste partide In toate părţile ţării să rupi fiecare cât va putea din votu­ National-Ţărănesc e singurul partid cu adevărat naţional, creşti­ rile nattonal-tărăniştilor. nesc şi dem ocratic. Şl astfel f-au trimis asupra s*t?Ior pe „t»sţiona!-*gr*ri" (ARGETO A ţinut piept cu vT jie tuturor asupririlor, A introdus la sate şi oraŞe IANIŞTl). „r»aţ o aal-creştini* (C UZ O-GOGI ŞTI) „gardişti" (ZELINSK1 libertăţile cetăţeneşti, (a pus rânduielă în jandarmerie, oprind bătaia şi fur­ CANTACUZINO) „Frontul Val*h.*t“ (VAIDA) etc. tul urnelor) A dat prin legea administrativă d n 1929 comunelor şi jude­ Clei liberali şireţi şi-au ficat socotesli altfel: Dacă fiecare din aceste ţelor dreptul să-şi aleagă conducătorii prin vot secret. A scăzut impozitul partide îşi va face numai preşedinţi, vicepreşedinţi şi Comitet de 10 mem­ agricol la mai puţin de jumătate. A imb’ânz t agenţii fiscali. A amânat pe bri în fiecare comună, prin aceasta vor rupe dm voturile naţional-ţărănista 5 vi datoriile plvgair.'or, scăzând dobânda şi apoi erlând prin lege o parte sute de mii de voturi ş astfel partidul nostru al ţăranilor nu va mai avea din datorii. A şters taxele pe moşteniri mai mici de 100.000 lei. A îndrep­ puterea de a tăia toate capetele Hidrei liberale. tat multe din nedrep'ăţile reformei agraie şi a dat islazuri comunale. A micşorat pun lege camăta băncilor şi a înfrânt lăcomia fsbricanţ'lor şi co­ PORUNCA 5-a mercianţilor- SI no uita nici un c*t?|ean român că pricina tuturor relelor din această Partidul Neţional-Ţărănesc chezăşueşte prin faptele sale bune, prin tară e partidul liberal• cinstea ini oiusă în administraţie şi programul său lum'nat, că în viitoarea Nu uitaţi că liberalii su gavsraat în România veche peste 50 ani, şi guvernare va înfăptui STATUL NAŢIONAL ŢĂRĂNESC, în care bogăţiile a- Intr’o ţară plină de boglţi au adus ţărănimea la sapă de Pmn. cestei ţări şi banul adunat din impozite să se întrebuinţeze în primul rând pentru a înălţa buna stare a ţărănimii• După război lăcomia, lipsa de pricepere gospodăi ească a partidului libe­ Prin guvernarea partidului Naţional-Ţărăaesc condus de ral a împiedecaţ întărirea economică, administrativă şi sufletească a României ION MIHALACHE, România Mare va intra în rândul ţărilor Noi. Guvernările lor au insemnat: furt de urne, bătaia fjrun- civilizate, taşilor satelor, litilirea tuturor oam enilor de bine, nedreptăţi strigătoare la cer la aplica, r e a r e f o r m e i f t g r a r e , cîmitSrie lacomă, asuprirea sufletului ţărănimii; jif In averea comunelor şi judeţelor prin comisjile Int-rimare Cotiţi numai „Solia" rlgoniri Escale Ca pe vrem*» Turcilor, CENZURA ŞI STAREA DE ASE- BHU, ghiftuirea cu miliarde a trusturilor şi cartelurilor, mire parte streine, cari totuşi su scumpit m'rfuri'e din săptămână în siptim&nă, Incit ţăranul care-şi vinde rodul pământului pe preţ de nimica, nu-şi mai poşte îmbrăca familia. Iar acuma când liberalii văd ct sunt urgisiţi de toată lumea, au asmu­ ţi asupra sat lor cetele crucilor fncârl gat*-, tnccscrite cu duşmanii nourii de Programul zilei de 21 Iunie 1937 (a doua zi de Rusalii) peste hotare, nădăjduind că astfel vor putea împiedica venirea ia cârma la serbarea de fine de an a liceului „Aurel Viaicu“ statului a partidului naŢonal-ţărăness şi vor putea laicănna DICTATURA, Cetăţeni daţi-vă seama de însemnătatea clipelor hotărâ­ din Orăşlie. toare pe care le trăim! O r a S . s ® . Apelul nominal al promoţiei anului 1927 în sala ci* VlII-a. Lecţia de limba română: dl P.of. Aron Demian. PORUNCA 6-a „ i, istorie dl Prof. loan Rodean. Ţine minte că partidul zis »national-creştin“ s?a. form at din or­ O r a O . LTurgie în capela din sala festivă a liceului. din liberal din contopirea Cuziştilor şi Grogiştilor. O r e i o . Parastas pentru fostul director loan Chert, profesor Afanasie Ca să poţi jideca (n ce fel ar guverna sceit partid e bine să ştii: Bologa şi elevii decedaţi ai promoţiei din 1917: Ionel Moga 1. Că dl A. C. Cuza a votat in parlament ÎMPOTRIVA ÎMPROPRIE­ şi Romul Berghezan• La liturghie şi parastas, răspunsurile TĂRIRII ŢĂRANILOR le va da Corul m xl al bis. ort. rom. „Armonia*. 2 Cd dl A. C. Cuza de 45 de ani strigă la Iaşi împotriva evreilor, şl O r a 1 0 - 3 0 . Ss/barea de fine de an. Prof. A. Demian va face raportul tocmai acolo sa u sporit mai mult evreii. anului şcolar 1936—1937. Premierea elevilor. Vorbirea d-lui 3. Că dl Odavtan Goga a fost primul frlpturlst al Ardealului, care la D rector al liceului, cătră actualii absolvenţi şi către promo­ 1920 a trădat partidul Naţional de sub conducerea dial lallu Msnta şi s’a ţia de acum ze^e ani. Răspunsul actualei promoţii şi a ce­ înscris la sveresesni; apoi in 1931 1-a trădat ş$ pe dl general Averescu. lei de acum zece ani. Ssrbarea va fi încadrată într’un pro- In rfzboiul mondial s’a present* t ca voluntar tn armata română d»r dram constătător din declamări şi coruri* a FUGIT dela Foitul din fiţi TURTUCAIE1, la 27 S pt. 1916, apoi a ple­ cat In Franţa unde a trăit din banii lui B ank întors acasă, şi-a cumpărat, O r a l ‘«£. Masă comună. Va lua p-rte: Corpul profesoral, promoţia din binii lucţi dela Blank, Castelul dela Ctucea. anului 1927 şi promoţia anului 1937. A Intrat şi este şi asi Ia mii multe societăţi conduse de evrei, de O r a IO . Excursie la băile G'Oagiu |ţnde încasează milioane. (La B«nca Anglo-Română, fiu JL»uis Blank, A. Ei- Q r a %£0. Banchet* Nr. 2a » S 0 LI A Pag- 5. Parăzi prea costisitoare. fan liberat iniile si clevetirile. Institu|ia premilitară n nevoie de consolidare nu de parâzi. Ia'a ziua d«de DumineciDumlrn-eS 13 Tun!*Iunie a.■ c.r iI tlrea tires şerbi'ilorşerbi ilor de la Deva,D.*va. — npoate Declaraţiile dlui Mihai Popoviciu la la Deva s’a aranjat o ierbare a pre- prefectura judeţului, porte instituţia, militarilor* Pregătirile pentru această poate altcineva — dar credem că ere. Conqresul Organizaţiei din Braşov ssrbare credeau ca au întrecut nevoia df m că sumele efectate pentru mon­ propo ţ5 lo Jpe cari au dorit să o dea tarea serbării pe base de fast, — serbării. mai bine le afectau înzestrării insti­ In 4 b c- a avut loc la Bragov ericâid. Disciplina mai mare ca ori­ Noi ştim ci săraci premiltari pi­ tuţiei premilitsre. Congresul Organizaţiei judeţene din când, Dl. I. M halarh» poate duce si- ni aComa nu au uniforme, nu afl lo­ In acest fel serveaţi mai bine şi care prilej a fost ales din nou pre­ g r st'sgul la biruinţă. caluri, nu au sediu, nu au material ţara şi instituţia, — In plus Că oco­ zident dl Mihalu Popoviciu. — Cu Nu ne Impresionează ata­ de instrucţie, nu au terene de instru­ leaţi o susceptibilitate morală, fiind­ eceastă ocazie Dsa a rostit vn im­ curile d aş mani! o-, cţie e t\ — Astf l institutiunea acu­ că ort cine glie prea bine că o che­ portant expozeu politic in care arată Intrigile continuă şi astăzi, ele nu ma est* la dezvoltare, deabia au În­ ltuială, dacă se face din banii pu* rolul partidului nostru ai spulberă ceput sl ia cele dintâi contur*5. Ace­ mai cuprind situaţia internă din par­ blid pentru serbăli, atunci când exi­ tendinţele de intrigă gi clevetiri• ste lipsuri nici nu s aprind nici nu stă nevoi, — este cel puţin provocă- De altfel cel mai bun răspuns ce­ tid, ci suntem atacaţi pe alte planari. suplri pe nimeni fiindcă sunt inere­ toare, N. Crăciun, lor dela nSolla Dreptăţii“ cari îgl Adversarii vor sl ne prezinte ca bol- nte ori cărui început. — Oldintâi va. permit fată de dl Mihai Popoviciu şev’.ţt şi vânduţi jidanilor. Să ne pre­ gon de csle ferată era firi geamuri ceeece se vede în gazeta lor, esie zinte tormai pe noi, cari suntem eh'- şi firi acoperiş, totuş după o existenta tocmai înălţimea acestei cuvântării. pe 70 ani am rj’rns si avem vagoa­ Pentru Domnii dela Noi întotdeauna ne-am ocupat de nteaenţa romtnismului pe oameni cari ne salon cu bae şl cu tot confortul probleme şi nu de pasiuni personale nu concep românismul fără ţăranul modern. pentru distrugerea unuia sau altuia. român şi IdeSa ţărănească. Nu ne im- Sărmana tari românească tn toate „Solia Dreptăţii11. lată ce spune Dl Mihai Popovlcl preslonease câtuşi de puţin aceste a- a cam rlmas înapoi cici are taci mu­ In ultimul moment am aflat de în discursul său: cuzaţii stupide. Noi riapfindem, că lte garnituri de cale ferati cu vapoa­ articolele scrise în numărul de Ru- Ştiţi bine, că înainte cu o luna am numai acela este român, care tinde re montate pe o singuri osie dar în sălii» de către oamenii d-lui Vlad In avut Congresui general al Partidului, aă ridica ţărănimea Îs valoarea eco- acelaş timp pentru cel miri are cele .Salin Dreptăţii", contra d-lui Dr. li fiind cel mai necesar lucru. îna­ mică, culturală şi morală. Cei cari Cri­ mai luxoise vagoane sslon. Nicolae Fenescu. inte de congres, doritorii de a pescui tică pai tea ţărănească a programului Sa vede că aşa se îs tâmpii şl cu Astfel li vestim, că nici articolul |n spl tulbure, au răspândit tot Hui premilitarli şi un spirit aseminitor o scris împotriva d-lui Mihaiu Popo- fac demagogie. Noi nu suntem Împo­ străbat». S Tracii premilitari cu lipsu­ poviciu, nici acela împotriva d-lui de versiuni şi cleveteli. triva nici anei clase, iasă vrem ca ri, instituţia înşişi cu lipsuri mari, iar Nic. Penescu, nu vor rămânea fără Dl M halache, Când a viiut că mai întâi ţărănimea sl fie ridicată şi conducătorii aranjează serbări cu fast un răspuns drastic Şi o punere la toată ţara este alături d : partid, că Impropietărită tn toate bonurile care şi lux la care cheltuios sume pe ca­ punct definitivă» — am voit însă ca Întreaga Naţiune reclamă programul i se cuvin. Care este adevăratul na­ re noi le credem inutile numai cu sfint« le sărbători ale Rusaliilor» să nostra şi când a vfzut că dl Tătl- ţionalism ...... , pregătirea ac-s'or serbări, cari ser­ nu le tulburăm cu asemenea lucruri N’am expropriat pe nimeni, fiindcă bări fo'osesc credem exclusiv celor şi să lăsăm iubiţii nostrii cetitori să răscu este Însărcinat cu remanierei, mari. afle la noi lectură înălţătoare fi nu Ca un act de protest, a vrut să şi dea ideia naţională o avem cu toţii dela Nu şt'm cine a che'tuit cu prrgă- injoncţiuni personale. .Soita" demisia, proptmlnd ca preşedinte pe Sinuos Blmuţiu şi dacă am expro­ dl Iuliu Manly. priat pe cineva, apoi pe acesta l-am Se ştie că venirea dlui Iuliu Ma- expropiat, iar el aexpropiat pe Mlcu- fără de prelabila autorizaţie a B.N. R, in care să se arate dellailat ce ann- niu va duce partidul pe o altă linie Clain, Maior şi Horia, Cloşca şi Cri- ŞTIRI. me valori fa:obiectal autorizaţiei, du­ şi la declararea răsboinlui firi nici şan. Dacă am voi intr’adevăr aă f.m AVIZ. Se adace la cunoştinţă ce­ pă fel, denumire, emisiune, va'oare eto. un menajament. Dl fulln Mania a şl pe drumul anul modern, apoi am lor Interesaţi că examenul de admite­ Asemenea valori mob'lare, intro­ primit preşldenţia. Dar In momentul Imprumta naţionalism deia uriaşul na­ re In clisa I a şi a V-a ae va ţine tn duse [n ţară pe ori ce cale ori adu­ acela s’a trimis vorbă că, dece această ţionalismului, Nicolae Iorga, 22 Iunie (a treia zi de Rusali) orele se de cîlftori şi nedeclarate, vor fi neivositate (n partid, fiindcă la mo­ înţelegem Naţionalismul punând îa 8 dimineaţa. înscrierea se face pe confiscate aplicâada-se legea. biza unei cereri timbrată legal şi a- Director ss. Indescifrabil. mentul potrivit factorului constituţio­ fruntea lui lozica legalităţii şl ridica­ Şef. serv. ss Indescifrabil. rea elementului românesc pe Cale po­ dresată Direcţiunii liceului. Taxa de * nal va ţine semă de voinţa ţării. A examen erte ds lei 150 pentru cl. V tunci, dl. M halath* la insistenţa not- zitivi. Am curajul si spun, că toată iNVITARE. In ziua de 21 Iunie legislaţia este inutilă şi fără valoare, şl 80 pentrn clsa I-a. strl şl a dlui Maniu, a revenit asu­ Director A Damian. a. c. (» do ia zi de Rusalii) are loc pra demisiei. Dl Mihslache socotea atâta timp câl nu vom face educaţie * Inrhetrea festivă a anulai şcolar şi naţională. Se vorbeşte de proporţ o- PETRECEREA DE VARĂ a .Reu­ întrunirea promoţiei anulai 1927. la cl este nevoie de o nouă probă pe care on. public jeste rugat a lua parte cale paşnică, şi ca prin alegeri să nsiitatr. niunii Meseriaşilor Români" se va ţi­ Ora 9 Liturgia tn cspeli din sa­ dăm o uouă dovadă constituţională Câţi comercianţi şi Industriaşi ro­ nea anul acesta tn prima zi de Ru- la festivă a liceului mâni avem tn B/aţov, de pildă, faţă sale (în caz de timp nefavorabil, a despre popularitatea noastră. Ora 10 Parastas pentrn profesorii de perioada antebelică? Mulţi mal douaa zi), în parcul orăşenesc. Ple­ Dl Mihslache na mai Insistat asu­ şl elevii promoţiei din 1927 decedaţi: puţin. Dar consumatorul român, tot care va fi, tn frunte cu Muzica mili­ Director loan Cheri, prof. Atanasie pra demisiei sale şi-i suntem pro­ tară dela sediul Reuniunii. atoo a rămas? Nu? A sporit consi­ • Bologa, Ionel Moga şi Romul Bsrghs- fund recunoscători ci a rămas (n fran­ xan. derabil DELA COOPERATIVA AGRI­ ţei partidului, având sprijinul nepre­ V | întreb pe d-voastri, dacă ar L i liturgle şi parastas, răipunsu- COLA .ALB!NA." Cooperativa agri- şile le va da coral mixt al bisericii cupeţit al tuturor otginfzsţiilor, spri­ tx ata educaţia naţională, ca toţi con­ co'ă .Albina” din O iştle aduc la cu­ jinul nostru al tutrora şi al dlui la­ ort, rom. .Armonia" din loc. sumatorii români, să cumpe­ noştinţă celor interestţi inf n ţar ea sec­ Ora 10,30 Serbarea de fine de an. tin Maniu. După Congres clevetelile re numai dela comercianţi români, ţiei de informaţinni. — Prin aceasta au dispărut, căci s’a dovedit că par­ secţie se vor da atât membrilor câl AVIZ. Şcoala de copii mici din unde ar sta negoţul şl Industria ro­ şi nemembrilor inlormaţiuni şi în­ tidul nostrtru este unitar ş Întocmai mânea soi, E singura politică ce se Orăştle cu onoare Vă învită la serba­ drumă i ccoiomice In legături ca ne­ rea de fine de an, care se va ţinea cum il uimeaiă astîzi pe di. Mihala- poate face şi nimeni nu ne poate a- voile gospodăreşti. — Pe Ungă acea. che, l-ar fi urmat şl pe dl. Msniu. c» za că persecutăm pe cineva. Dacă In ziua de 21 Iunie 1937, ora 4 d.m. sta biroul de inform iţiuni va mijloci în sală hotelului .Central" din loc. Suntem unitari, fiindcă pe noi ne lea­ na vom face această educaţie, să spri­ vânzări şi cumpărări de pământuri şl gă o credinţă. Discuţiunile din mijlo­ jinim p« al nostra, orice legt vom e- clădiri, animale ds soiu, unelte şi ma­ Direcţiunea. cul nostru, erau nnmai entente de o- l.bora şi am pane In aplicare, ele sunt şini agricole, lână, Lude, cereale, sl­ in In {un şl alte produse agricole. — A MURIT DEPUTATUL Dr.CA- p'nli foarte fireşti {nti’an partid de­ inntile. Aici e lucrai principal. Ia a- Informaţianile se prime se la sediul MIL VELICAN. Vfnerl dimineaţă a mocratic iavoiâte tocmai, tocmai din se menea politică stă partea constru­ cooperat vei din Orjştie, Piaţa Aurel încetat din viaţă depntatul Camil Ve- preocuparea cum am putea să ser­ ctivă, ca statei şi consumatorul român Vlalcu Nr. 11. * lican, şeful organiaaţiei liberale din vim mai bine ţara. Astlz*. partidul aă dea tot sprijinul Industriei ne­ Alba, naţionsl-ţărănesc, e mal închegat ca goţului românesc. Dl. IULIU MANIU, Se află de mai * m ilte săptămâni in străinătate. A tre­ cut prin Italia şi acum e In Franţa. D. BALDWIN, fostul primioistro In decurşi 1 călătoriei a avut diferite al Angliei a primit titlal de conte, întâlniri ca persoane politice. Dapă demisia guvernului Baldwin, 8 generali trădători din Rusia care a flcut încoronarea Regelui SPRE CUNOŞTINŢA (copie) Fa­ Gheorghe al Angliei, M. S. a confe­ au fost condamnaţi la moarte. ţă Cu intervenţia Nr. 3036/1937 a DL rit dlui Stanley Baldwin titlul ds con­ recţlanii Datoriei Publice şi în confor­ te. j prin împuşcare. * mitate cu dispoziţiunile art. 5. al Le­ (Rador). — Tribunalul Spacisl al j gii pentrn comerţal de devize şl art. PIAŢA CERIALELOR. A fost ce­ Cărţii Supreme de Justiţie care aju- Pe btza anei telegrame tram mise 19 ai R* grlamentulni de aplicare al va mai laanfleţltl la ultimele iile. La decit eri Vineri d pă masă procesul din Riga se arată că cei 8 generali acestei L gi. Vă atragem din atenţi­ bursă s’au cotat următoarele preturi: Intentat celor 8 generali arestaţi cu condamnaţi de către Tribunalul Spe­ unea cl importul şi tx portul valerllor Secara nouă s’a urcat la 30.500 lei ocazia complotului Tukactwjkl, a d»t cial al Cărţii Supreme de Jist'ţie la mobiliare no se poate face firi auto. vagonul. Iar orzul nou la 32.000 lei vagonul. Răpită colsa recoltată nouă la ora 2 noaptea următoarea sentinţă: m oşite,ooîă după ioştirea sentinţei, r zxţia pelabilă a Băncii Naţionale a României. a fost Inches t& la 70.000 lei vsgonl, .Mareşalul T> k-cewikl şl gene­ adecă Sfmbltl, la orele 3 dimineaţa, Ia consecinţă, atât importul cât şi orzul recoltă veche 37.000 lei, ovăzul ralii Jaklr, Uborevid, Kork, E'dtman, an fost executaţi prin Împuşcare ta exportai de cupoane, efecte de Stat 31.000 lei, porumbul 30.500 lei vago­ Promakov, Faina şi Feldman, sunt Curtea Închisorii militare. acţinni şi orlcsre valori mobiliare ro­ nul. condamnaţi la degradare şi moarte mâneşti sau străine, nu-l veţi permite * Pag* 6. N s o n a ■ Nr* 20*

A SBURAT, 40 de ciasurl cn u*i Aglaia Picu, o tânără fată din Bteln. In b*za deeiriacei Nr. G, 636-1937 avion flrl motor. Ua aviator neamţ Slujba a font sSvârş’tS în capela în­ a judecătoriei Pui, se fxeasă t*rm*-n Cu nomele Iacblmann, a «burat, acum chisorii de şase preoţ1, Îs care. au lu. de Hc'taţle pe ziua de 22 Iunie 1937 Dacă dor1}! să vindeti nu demult, cu o maşini de aburat, fi­ at parte primarul comunei, părinţii la orele 6 jum. p. m. 1» fata locului ri de m tor, — clei mintea omenea­ fetei şi 300 de b audit1, toţ’ In lanţuri în comuna Ohaba de sub piatrU, s- sau să cumpăraţi scă ea iscodit şl acestea — 40 de cla- ca şi ortacul lor Coroi. verea sechestrată se va vine eu bani suri şl 55 minute. Pentru isprava a- Trebue cl-i plăcut tare »ă joci gsti, far în cas necesar şi sub pre­ Pământuri şi clădiri, ceasta el a fost socotit de toată lumea „Isaia dlnţuieşta" cu lanţurile la raâ ţul de evalnsre, sp*se!e statorite pănS Unelte ş! maşini agricole, ca cel mai cursg'os avitori fiindcă ni­ ni fi cu drugi de fer la picioare. . . fn prezent and fn sum* de lei 1247 Animale de solo, meni pâaft acum n’a iab?tit sl stea * plns dobânda Z% dela 7 Apr. 1934 In aier, ca o astfel de maşini, atâta MAESTATEA SA REGELE CA­ Petiopnf, la 22 Main 1937. Lină, ămânţurl şl fructe, vrme cât a stît el. ROL, care în ultimul t rop a fost bol­ Portărel: Indtscif-abil. Ce eale şl alte pioduse * nav de gripă 1» Palatul Regal din S’A PRĂBUŞIT un aeroplan. Lân- Bucaretti, cu ziua de 29 Msi a ple­ agricole gi Braşov s’a pribnşt un aeroplan, cai 1» Sinaia, unde ş1-» luat reţ'-d u- Nr. 2316-1930. Aîlresaţi-vă la Cooperativa agricolă Cu care sburau doi subofiţeri dela ţt de vară şi va petrece cov lescen- Publicaţiune de licitaţie. şcoala din Braşov. Aeroplanul s’a |a (t!mpul de I sinătoş're). Marele „ALBIINA‘‘ dat peate cap In clipa ciad scobora Voevod Mibai încă a plecat la Şina Subsemnatul Portărel ad;;c la cu­ la pământ şi a onortt pe unftl dintre ia a doua zi. noştinţă publică cumcă mobi’e'e ur­ Secţia Informaţiuni, aburltod, cu numele Voivoteanul, iar * ni {torre: una bibani neagră care în pe al doilea, Dlcesan, l-a rănit de NOUL TARIF, pentru blidele ursas. dedsiunei Nr. 1640 —1939, Orăştie Piaţa Aurd Vlalcu No. 11. moarte. dus-Intors pe C. F. R. Pentru bile­ 3032—1929 a judecătoriei Pui a fost * tele dusfators vaiab le 48 ore, Ce se ssch straie la 3 Noembrie 1930 In S’AU IVIT, şoarecii rcşii.In pă­ emit de staţiile care deservesc comu­ favorul lui Popi,viei Nic. fi Biserica durile din jud. Hflnedoara, s’au ivit nele rurale la staţiile ctri deservesc ort. Catol ci repr. prin Dr. M hal Ti- ■oirecii roşii csrl se fnmul|esc foarte comunele urbane cuprinse (n a relaş rea In contra urmăritului dom. în Una casă de fer mică repede şi rod pueţll de brszi, făcând judeţ, di-ecţiunea generală a căilor fe­ corn. M&ţeşti pentru suma de tei psgube msi msri de tot. rate a f x .t următoarele soui preţuri : 600 plus 1417 cspiial şi acc. şl care t, cap de nouri grei şi spiiaâaiătoire fur­ noţtmţă publică cumcă mobilele ur nou, rezervor de apă, pompă. — Bun tună ş’.-a vettii dezlănţuirea. Ei inşi mâtoare: un car cu osii de fer nu s’a sinchisit de es şi a uinut mai vaci roşii cu alb, 1 cal roşu şi 5 c pentru a conduce o batoză de treerat de departe cu munca. Insa in clipa câid aibe, care Ia urma decisiunei Ni 800—1000 mm. tăia cel mai frumos trandafir, un trf. 1279-1936 a judecătoriei Pui a fos snet mânios a despicat cerul şi iovin- sechestrata la 30 Martie 1937 fn fs Uşor de transportat cu 2 boi. du-1 In creştet l-a prăvălit U pământ vorul iui Banca Centrală Haţeg repi Pfe( f. redus. Informa,luni la: ca pe an buştean. prin Dr. M hai T,rea In cont a ur V O I N A VIDA, rom. Sarmiseghetuza jud. Hunedoara. * măritului dom. în corn. Ohîb* d< c ă să t o r ia b a n d it u l u i Gh, sub piatră pentru suma de lei 16 07l — Se poate vecea în funcţie în orice zl. COROI. In închisoarea Margtnem a cap.tal şl acc. şi care sa preţu l îi avut loc căsătoria banditului Corel cu < ma de lei 10,000.

S im p : Di, AkMX, HBjtţjKA„ Tipare! TlpegraJte! „jkVMINA» Prăşite,