ANU L: XVf. (III.) PRAŞTIE, LA, 2QUUNIE 1937. Nr. 20. înţelegem naţionalis­ mul punând în fruntea lui lozinca legalităţii şi ridicarea elementului românesc pe cale pozi­ tivă. ORCAN IU. PARTIDULUI NATIONAL ŢAwAHBŞC R ed. şi A dm inistraţia: Apere săptăm ânal sub îngrijire» ABONAMENTE: unui com itet de redacţie, pe 3 luni 3o lei — pe 6 luni 60 lei — pe 1 an 12o lei. Str, Gh. Bariţiu TVo. 5 5 , pentru ţărani 5o lei pe an, pentru inst. şi Aut. 2o i pe ar Telefon : JNo. 1*4 — Orftiţitie. Director: Dr. ALEX. HERLEA EXEMPLARUL 2 LEI. principiile dreptăţii a libertăţii şi a | adversarilor politici Împotriva B i r u i n ţ a î moral-tăţii să stăpânească peste toţi noastră. şl peste toate. Acest duh sfânt, de viaţă dă­ Şi acest duh al faptei la slujba tător să r£mâaă stăpâaitor, şl pe S p i r i t u l u i binelui pub ic este taina acelei ali­ mal departe, în viaţa organică a piri şi încrederi a poporulu1 faţă de partidului nostru şl aeest duh să Prâznuim la Rusalii biruinţa spi­ se desprind câteva momente înăl­ partidul naţional ţărănesc, de eare dezarmeze urile adversarilor, ca aă ritului dumnezeesc asupra lumel. ţătoare, cari deşteaptă nădejdi şi s’a dat dovada şi în ultimele ale­ se poată realiza, şi pentru neamul Isus Hristos a organizat o socie­ dau de gândit. geri. nostru, minunea armonizării şi a tate, îa fruntea ei a aşezat pe a- Aceste momente şi aceste rea­ Şi tot acest duh dinamic şi conlucrării tuturora îa ogorul bi­ poatoll in inima cărora a tipărit lităţi le eonstitue, în viaţa naţiuni­ moral, din partidul nostru lămu­ nelui şi al folo3itoriului, icoana vieţii dzdrşti, a vevificat lor europene, preşedintele republi­ reşte ura spumegâendă a tuturor Vaier Favelouiu, credinţa şi nădejdea lor, risipită ce! elveţiene, Motta şl preşedin­ de drama de pe G Jgota cu mi­ tele d? consiliu a republice! por­ nunea resurecţiei sale şi a conso tugheze, Salazar. lidat sufletele ior cu apaiţ<ile sale Ambii creştini practicanţi şi de­ timp de 40 de z le. votaţi fii al bisericti creştine, cu du Şi cu toate acestea, ei erau pa- ^ hui viu şi dinamic al bisericei in sivi, fricoşi şi îş] petreceau vremea sufletele lor, s’au angajat să oiâa- din plasa B rad pâaă la Rusalii în chiaurile îndo­ dulască guvernarea naţ unei şi a sta D .m necă în 13 Iunie 1937 la ora din Rovina '• Groza Znharie, O- ielii, Iar când s’a întâmplat minu­ tuiui, in fruntea căruia au fost puşi. 10 dim. a avut loc ia Brad aduna­ prean Gh°orghe, Oprea Nicolae, nea coboiârei duhului sfânt asupra Şi actsi duh al Rusaliilor creş­ rea comitetului de plasă. din Bucea' Ilie Măteş. înv. pens. lor, în mod minunat, s’a prefăcut Au luat parte la această şedinţă din Mihălenl '• Pături Petru. Doica tine a lucrat minunea organizării Nicoiar, Bucur Ion, viaţa lor, s’a prefăcut viaţa bise- din pastes centrului: D nil Dr. Iustin şi a propăşire!, îa ţările lor, în aşa din Zdrapt’• Tomita Ion, Adămut recei în fruntea căreia au fost puşi! măsură, că au ajuns să fie apre­ Pop, Gh tă Pop, f. m nistru, Dr. Nic. Gh. Rus Ion 1. Solomon, Penes cu, adv- L^zar Dâisoresnu, Dr. Duhul sfânt a fost, prin urma­ ciaţi şi citaţi «a exemple de urmat din Ormindea: Adam Lazar, Da­ re factorul hotărâtor în viaţa şl ac­ Alf X- H:rlea. adv. Gh. Voisanu, Dr. vid loachim, Avram Gherasim, şi pentru alte ţări. Iosif Roman, etc, iar din partea or­ tivitatea bliericei, - Acest duh di­ d'n Trestia■' Mihail Toader, Cri- Statul nostru şl neamul nost<u ganizaţiei locale au luat parte ur- san Avram, Irimie Petru, namic le-a risipit frica, i a scos îa are toate bunurile naturale, din măto ii: din Crăciunestl'• Jula Gheorghe, stradă, l-a purtat prin lume, î-a ri­ Trufaş Andronic, Muntean Lazar, belşug, pentru a putea fi fericit şi Din Brad • Dr. I. M. Gora, Dr. R- P. dicat împotriva împăraţilor şi a stă Cofiica, Dr. G Împărat, Draia Alex.t Groza Petru, cu perspectivă deschisă, larg spre din Peştera: Lazar Romulu», Bu- pâalr lor şl a făcut din ei, simpli din Blijenl: Şiefan loan, Furdui viitor de aur. Avem şi structură Gheofghe, Nesg GhtOighe, Ciocan da, D-tru, Groza Adam, pescari, eroi şi mucenici biruitori politică avansată şi prevăzută cu Ion, Gocan Solomon, Străij Gh-, din Săliste'• Safta Nicolae, Me- desăvârşiţi asupra lumel. drea Nicolae, instrumente sociale şl cui u:a!e de din Tărefcl: Fioruta Loghin, Iga Şi acest duh nu numni că a Gh. 1. Simion, Fioruta Muon, Avram din Hărtăganl'• Niculu Ion, Bog­ reală valoare. Şi cu toate acestea, Peiru, Almăşan Nic-, Oprean Lazar. dan Adam, Moga Avram 1. Ion bătu, biruit o lume, distrugându i reali­ viitorul ne este întunecos, iar pre­ din Crişan• Marin Popa, Ionul din Bălţa- Trufaş Muon învăţă­ tăţile întemeiate pe rătăciri şi ne­ Tânas , Golda Toader, Biătilă Ion, zentul se sbate în marasmul unor tor, Bulz S mion, Susan Lazăr, Dula dreptăţi de tot feliul, cl a creat o Bârna Ion, G >idu Ion, M ron, frământări sterpe şi inutile, cari din Mesteacăn: Ş pos Adam, Ma­ lume nouă cu realizări mîracu’oase din Luncolul-de-jos' Poenar Lo- oîrăvesc viaţa publică a neamului nea Toader, Turtea Ion, Bsnea Nic. gh'n, Măndula Sabin, Poenar Petru, în toate domenliîe vieţii sociale, şi a statului. Şipos L'zar, Mândula Adam, Poenar Adam, Neag loan, cul urale şi politice. din Dupăpiatra: Ce! d:nfâi a luat cuvântul Dl Dr. Pricina acestei stări este, că din Curechiu ■ B ,ra Ios f, A est duh nu a murit odată Izidor Gora, caie în numele plasei lipseşte duhul de viaţă, lipseşte din Sesurl '• Circo Tovie, Circo cu apostolii, ci a rămas viu şi ac­ duhul activ şi dinamic al Rusalii­ Petru, tiv la biserică pâaă în ziua de azi. din Luncolul-de-sas: Dud Filip, lor creştine, care să ne dea con­ Nu vom aminti realizările miracu­ Muntean Iosif, Nicoara Lazar, ducători de caracter, să ne creieze loase ale lui îa cursul veacurilor, din Bucureşti: Laslău losf. Boti- conştiinţa de demnitate naţională, ciu Tovie, Tebieş Nicolae, vom aminti doar cele mai condu- şi care să ne dea curajul de a ac­ din Stăgerel: Benea Tănase 1. dente realizări ale acestui duh Gherasim, Benea Tnf 1. Pertenie, Be­ tiva eroic şi în accent de sacrificiu dumnezeiesc în zilele noastre. nea Mo;se i. Aron, Benea A,©n 1‘ împotriva uriciunei, eare prezidează Ion, Benea Remus, Benea Moise 1. Lumea noastră contimporană lesmăţul şi imoralizarea naţiune! ion, Mihoc Loghin, trece prin criză nemai întâlnită în şl a statului nostru. din Ruda-Brad: Buglea Sabin istoria ei de două mii de ani. Sunt preot, Adam Nicolae, Alexa Ion, Be­ Dr. Isidor Gora în prsgul prăbuşire! toate valorile Acest duh dinamic, sroic şi nea ioachim, Faur Tanase, Borza Andron, Felea Gheorghe, ei morale, consacrate de vreme: dj ndnfiânt este puterea şi po­ B ad salufă oaspeţii 8> face un ra­ din Valea Brad: MătieŞ Gheorghe port asupra situaţiei politice. formele de guvernământ, principiul doaba măreaţă a vieţii conducăto­ Povel Gheorghe, Opran Ion, Denes rilor noştri Iuliu Maniu şi ion Mi- Gheorghe, Oprea Petru, După dl Dr. Izidor Gora ia cu­ autorităţii, legile vieţii economice vântul dl Dr. Iustin Pop, care spune haiathe; cu acesta vor purta ma­ din Criştior: Mot Gheorghe, Pe- şi sociale; toate sunt răsturnate şi trean Nic. Fiorea loachim. Numai democraţia si regimul par­ rea luptă apostolică de Înfăptuire trăim într’un haos şi o nesiguranţă din Stănija '• Mârcuş Gh., F<âncu lamentar reprezentativ pot duce Ia pemai pomenita. Şi in acest haos a unui stat naţional român în care Traian, David Ion, înflorire un stat fiindeft numai elo Pag* 2* .SOLIA* Nr* 20. asigură desvoltarea în deplină liber- sunt hulit' Ş' b >ljocoriţi de orăşeni pistă a ţărănime!; echlifcru între Aurul de aci nu este el ţărei, după late a v!etii de sfat. si mai ales de bancherii, fabricanţii puterea ei, de cumpărare şi preturile cum de auml holdelor întinse nu se Unde nu-i libertate nu-i întrecere şi capitaliştii oraşelor. Ei au format lucrurilor, acesta este nfct'onalism* folosesc ţăranii. dreaptă între forţele natiunei, care Partidul NaţionaHărănesc. Fiecare Smu’gerea din mâna streinilor a Respect pentru lege, dar dreptate singură garantează consolidarea ade­ ţăran trebue să înţeleagă că locul îi posturilor de comandă economice si gi respect pentru rumân, iată ade­ vărată a statului* — Nu ascultat1 de e aici si că ţăranul, care trece în etatizerea marilor industrii, cari mai văratul nationalism. cei cari trâmbiţă dictatura căci aceia în alte partide, e un trădător al cau­ toate sunt streine, organizarea de Urmăm trad ţiei lui Horia de aci, zei clasei sale* cooperative forestiere, agricole fi co­ gi a lui Tudor Vladimirescu, de din­ In vremea ungurească» Românii merciale pentru a înlătura pe inter­ colo î erau asupriţi de grofii si baronii un­ mediarii» mai toti streini; Creerea de Pământ, libertate, dreptate. guri, pentrucă nu aveau conştiinţă bănci populare care să procure cre­ După închiderea firului cuvântă­ naţională* Partidul National a luptat dite eftine, acesta este naţ'onal'sm. rilor a luat cuvâ ul dintre participanţi si a suferit aproape o sută de an>, Dar acesta este gi Ţărănismul. Dnii: Preot Sebn Bjglea, Bulz Si- până când, făcând scoală cu ţăranii, Iată peutru ce s’a spus b’ne : Na­ mlon, Pet u:, Bogdan Avram, etc. ca­ aceştia au căpătat conştiinţa naţio­ tionalism erie Ţărăn'sm. ri au expus dorinţele locale ale po- nală. Când conştiinţa naţională a Dar naţionalismul nu însemnează pulatiunii, iar conducătorii partidului Românilor s’a trezit, domnia ungu­ dictatură c! proteguirea gi apărarea s’au interesat de aproape de aces­ rească a trebuit să cad*, căci Ro­ naţiei dominante căreia pentru acest te dorinii gi de Epos bilitatea de sa­ mânii s’&u ridicat tot:, ca un singur bine nu are n'meni dreptul sâ-i ră­ tisfacere a lor* om si au scuturat jugul la Alba- pească libertatea.