DOCSLIB.ORG

PÂSLARU, Maria

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
PÂSLARU, Maria 150 PÂSLARU, Maria. Vezi Pâslaru, la închisoarea Suceava, în februarie 1949, Constantin V. pentru judecarea atitudinii legionarilor. PÂSLARU, Maria A. Vezi Pâslaru, Condamnat la munc\ silnic\ pe via]\. Andrei P. Deten]ia la Aiud (începând, cu aproxima]ie, PÂSLARU, Maria P. Vezi Pâslaru, din preajma datei de 17 aprilie 1949). Petre P. Aavut parte de un regim de deten]ie foarte PÂSLARU, Maria S. N\scut\ în 1893, dur, orchestrat de unelte criminale ale la Vii[oara – Edine]. Deportat\ de sovie- represiunii, precum Coler, Doroban]u tici, în 1951, în Tomsk, pentru apartenen]\ [i Gh. Cr\ciun. A murit la 30 decembrie la Martorii lui Iehova, cu fiicele, Victoria 1961, în condi]ii de exterminare, în timpul (n. 1925), Vera (n. 1927) [i Olga (n. 1930). administra]iei lui Cr\ciun. PÂSLARU, Nicolae. N\scut la 25 PÂSLARU, Olga. Vezi Pâslaru, Ma- iunie 1909, în comuna Co]ofene[ti, de ria S. pe valea Trotu[ului, în apropiere de Adjud. PÂSLARU, Petre P. N\scut în 1898, Preot ortodox, paroh în comuna Horia, în Edine] – Basarabia. Comerciant. De- lâng\ ora[ul Roman. Arestat la 15 mai portat de sovietici, în 1949, în Kurgan, 1948, torturat cu s\lb\ticie în anchete, la împreun\ cu so]ia, Fevronia (n. 1897) Ia[i [i Suceava, inclusiv de Blehan [i Ru- [i copiii, Maria (n. 1935) [i Ivan (n. 1941). kenstein (alias Aram\). Implicat, la ju- PÂSLARU, Petru I. N\scut în 1891, m\tatea lui martie 1949, într-un proces în comuna Corbu – Dondu[eni (Basara- înscenat, judecat de un tribunal prezidat bia). Deportat de sovietici, în 1949, în de colonelul Gheorghe Constantin. Preotul regiunea Tiumen, împreun\ cu so]ia, Vera Pâslaru s-a pomenit [ef al lotului R\zle]ii, (n. 1900) [i fiica, Larisa (n. 1931). din care f\ceau parte aprox. 40 de per- PÂSLARU, Serafim V. N\scut la 11 soane, dintre care 4 preo]i, 3 avoca]i, iulie 1911, la Câm- ingineri [i mul]i ofi]eri. Condamnat, prin pulung-Muscel. Me- sentin]a 335/1949 a Tribunalului Militar dic arestat în decem- Ia[i, la 12 ani de munc\ silnic\, pentru brie 1957, pentru c\ “uneltire împotriva ordinii sociale”. De- mersese, prin 1955, ten]ia la Suceava, Pite[ti, Aiud (1961), s\ vad\ un bolnav, Baia Sprie. Dup\ eliberare, a lucrat ca în casa unor cunos- muncitor necalificat. Dup\ 1965, a primit cu]i. Bolnavul era parohia din comuna }ib\ne[ti – Vaslui, Ion {erban, urm\rit de unde a fost transferat, ulterior, la Se- de Securitate de 3-4 ani, pentru c\ îi sf\tuise pe ]\rani s\ nu se înscrie în colec- cuieni – Neam]. tiva agricol\. S. Pâslaru a fost dus la PÂSLARU, Nicolae I. N\scut la 11 Securitatea Pite[ti, b\tut, pus s\ poarte august 1913, în comuna Balcani, de pe ochelari de tabl\ [i împins pe scar\, la valea Tazl\ului. Avocat din Bac\u, mem- coborâre, fracturându-[i piciorul. La bru al Mi[c\rii Legionare [i ajutor al proces a ap\rut în cârje. Condamnat la [efului politic pentru Moldova. Arestat 15 ani de munc\ silnic\. Dup\ arestarea la 27 august 1948, torturat la Securitatea fra]ilor Arn\u]oiu, a fost dus din nou în Bac\u [i dus la închisoarea Suceava (în anchet\, la Securitatea Pite[ti, fiind acuzat jurul datei de 1 septembrie 1948), unde, tot de “omisiune de denun]”, pentru c\ împreun\ cu Bogdanovici [i Nicolae Co- în noaptea de 13 spre 14 septembrie 1954 bila[ (Cobâla[), au cerut [i ob]inut, de fusese trimis, de Inspectoratul Sanitar al la c\l\ii B\l\ceanu [i Ciupagea, permisiu- jude]ului, pe por]iunea dintre R\cari [i nea de a înainta un memoriu M.A.I.-ului, izvoarele Dâmbovi]ei, pentru a oferi în care anun]au, în numele tuturor legiona- consulta]ii muncitorilor forestieri. În timp rilor din Suceava, c\ renun]au la orice ce st\tea de vorb\ cu muncitorii, ap\ruse activitate legionar\. Af\cut parte din gru- un partizan cu barb\, care le atr\sese pul de reeducare prin convingere [i din tuturor aten]ia, s\ nu se mi[te din barac\, “tribunalul” alc\tuit din de]inu]i, înfiin]at [i îl luase pe doctorul Pâslaru cu el, pentru 151 a-i cere medicamente, oferindu-i în schimb PÂSL|RA{, Dumitru. Din comuna o “chitan]\” justificativ\, semnat\ Partizanii Prajila – Flore[ti (Basarabia). Victim\ libert\]ii. Dup\ aceea, partizanul le vorbise a represiunii sovietice din 1940, din timpul muncitorilor, spunându-le, printre altele: invaziei. “V-a]i vândut ]ara, coji]i p\durile [i le PÂSL|RA{, Eudochia T. N\scut\ trimite]i ru[ilor...”. Respectivul patizan în 1904, în comuna Trif\ne[ti – Flore[ti era v\rul fra]ilor Arn\u]oiu. Dup\ ancheta (Basarabia). Deportat\ de sovietici, în dur\ din 1958, dr. S. Pâslaru nu a mai 1949, în Kurgan, împreun\ cu fiul, Vasile primit înc\ o condamnare. Deten]ia la (n. 1934). Jilava, în spitalul închisorii V\c\re[ti PÂSL|RA{, Ion S. N\scut în 1946, (unde a fost operat de dou\ ori la piciorul în comuna Prajila – Flore[ti (Basarabia). pe care [i-l fracturase, în timpul anchetei) Condamnat de sovietici, la 7 ani de munc\ [i Gherla, de unde a fost eliberat, prin silnic\. gra]iere, în 1964. Înzestrat cu talent literar, PÂSL|RA{, Maria. Vezi Pâsl\ra[, Serafim Pâslaru nu a irosit timpul pe care Afanasie A. a fost obligat s\-l petreac\ la închisoare, PÂSL|RA{, Vasile. Vezi Pâsl\ra[, ci a compus [i a “scris” în cap [i, uneori, Eudochia T. cu ajutorul a]ei desprinse din pansamen- PÂSLEA, Pavel. }\ran din Bozovici. te, mii de versuri, pe care le-a publicat în volumele F\r\ condei [i Aici am Condamnat [i de]inut între 1948 [i 1951. stat [i-am plâns. Membru al Societ\]ii PÂSLEA, Victor. N\scut în 1938, în Medicilor Scriitori [i Publici[ti din Arad. A murit în 1962, la închisoarea România. A murit la 20 noiembrie 1998. Aiud. PÂSLARU, Simion A. N\scut în PÂSLEA, Viorel. Din comuna Aninoa- 1904. Deportat de sovietici, în 1951, sa. Condamnat pentru “uneltire”. Deten]ia în Kurgan, cu so]ia, Anghelina (n. 1904) la Aiud (3 martie 1958 – 24 decembrie [i copiii, Ion (n. 1932) [i Constantin 1963). Se pare c\ a murit la închisoare. (n. 1940). PÂ{L|, Mihail. }\ran din comuna PÂSLARU, Tamara C. Vezi Pâslaru, Cotiujenii Mari – Soroca (Basarabia). Constantin V. Împu[cat de sovietici, în fa]a casei sale, PÂSLARU, Valentin I. Vezi Pâslaru, la intrarea trupelor în sat, în martie 1944. Ion (1). PÂ}U, Ioan. Pensionar. A murit la PÂSLARU, Valentina. Vezi Pâslaru, închisoarea V\c\re[ti. Constantin V. PCELA, Fiodor Gr. N\scut în 1889, PÂSLARU, Vera. Vezi Pâslaru, Ia- în ora[ul B\l]i – Basarabia. Condamnat cov A. de sovietici, în 1944, la 10 ani de munc\ PÂSLARU, Vera. Vezi Pâslaru, Ma- silnic\, pentru “colabora]ionism”. ria S. PEAGU, Ion. Din Bucure[ti. Condam- PÂSLARU, Vera. Vezi Pâslaru, nat în 1950. Deten]ia la Jilava. Petru I. PEAN|, Ion. }\ran din Gura Râului. PÂSLARU, Victor. Din Clim\u]i – S-a aflat printre cei care s-au opus, la Dondu[eni (Basarabia). Deportat de 20 iulie 1949, încerc\rii de a introduce sovietici, în 1949, în Kurgan, împreun\ cu for]a colectivizarea în sat. Arestat de cu Feodosia. Securitatea Sibiu [i torturat timp de o PÂSLARU, Victoria. Vezi Pâslaru, s\pt\mân\, sub supravegherea lui Gheor- Maria S. ghe Cr\ciun. Nu a fost, îns\, suficient PÂSLARU, Vladimir C. Vezi Pâslaru, pentru a înfrânge rezisten]a din Gura Constantin V. Râului. PÂSL|RA{, Afanasie A. N\scut în PEATNI}CHI, Alexandr I. N\scut comuna Prajila – Flore[ti (Basarabia). în 1896, la Chi[in\u – Basarabia. Arestat Deportat de sovietici, la 6 iulie 1949, de sovietici, în 1941, ca fost “agent” al în Kurgan, împreun\ cu so]ia, Maria Jandarmeriei române. A murit în acela[i (n. 1921). an, în deportare, la Sverdlovsk. 152 PECH, Maria. N\scut\ în 1920, la PECICAN, Iosif. Din Arad. Condamnat. Z\d\rlac – Timi[ (nr. 217). Deportat\ de PECICAN, Iulian. N\scut la 13 sep- sovietici, în 1945, la munc\ for]at\. A tembrie 1914, la Cenad – Timi[ (nr. 680). murit la Dniepropetrovsk, în condi]ii Ridicat, într-un grup de 96 de ]\rani, la de exterminare. 18 iunie 1951. Domiciliu obligatoriu în PECH, Rosa. De etnie german\. Din B\r\gan, la Valea Viilor, 4 ani [i o lun\. comuna Lovrin – Timi[ (nr. 390). Deporta- PECICAN, Lina. N\scut\ la 5 septem- t\ în 1945, în URSS (Donbas), la munc\ brie 1920, în comuna Saravale – Timi[ for]at\. (nr. 700). Domiciliu obligatoriu în B\r\- PECHEL, Ana. Vezi Pechel, Men- gan, la Bumb\cari, 4 ani [i o lun\, de la del S. 18 iunie 1951. PECHEL, Elizaveta M. Vezi Pechel, PECICAN, Persida (so]ia lui Pecican, Mendel S. Iulian). N\scut\ la 22 octombrie 1917, PECHEL, Iosif M. Vezi Pechel, Men- la Cenad – Timi[. Vezi Pecican, Iulian. del S. PECICAN, Petru. N\scut la 2 martie PECHEL, Mendel S. N\scut în 1895, 1921, la Sâmb\teni – Arad. Profesor din în Flore[ti – Basarabia. Deportat de so- Arad. Arestat în iunie 1953 [i torturat vietici, în 1949, în Kurgan, `mpreun\ la sediile Securit\]ii din Arad [i Timi[oara. cu so]ia, Ana (n. 1900) [i copiii, Iosif (n. Condamnat de Tribunalul Militar Bucu- 1929), Polina (n. 1931) [i Elizaveta (n. re[ti, la 11 ani de închisoare, pentru “unel- 1938). tire împotriva ordinii sociale”. Deten]ia PECHEL, Polina M.
Load more

Recommended publications
  • Romanian Exiles During the Most-Favored-Nation Period, 1974-1988 ______
    COLD WARRIORS IN THE AGE OF DÉTENTE AND DIFFERENTIATION: ROMANIAN EXILES DURING THE MOST-FAVORED-NATION PERIOD, 1974-1988 ____________________________________ A Thesis Presented to the Faculty of California State University, Fullerton ____________________________________ In Partial Fulfillment of the Requirements for the Degree Master of Arts in History ____________________________________ By Maryam Morsali Sullivan Thesis Committee Approval: Robert McLain, Department of History, Chair Cora Granata, Department of History Bogdan Suceava, Department of Mathematics Spring Semester, 2017 ABSTRACT Throughout modern history, groups of people have emigrated without the ability to return home because of the regime in power. While living in exile, they form or join new communities. They also work to determine their role and relation to their host and home countries. This study focuses on the activities and culture of Romanian exiles in the West from 1974 to 1988. These were the years that the United States granted Most- Favored-Nation status to Nicolae Ceaușescu’s Romania. During this time, American foreign policy ranged from détente to differentiation. The culture of Romanian exiles during the Cold War developed into working to combat communism and lessen Romanian suffering, as well as serving as the voice of and preserving democratic Romania. Exiles never gave up hope that communism could be overthrown. When it became evident that their political activities could not achieve regime change, a group of Romanian exiles decided to diversify their goals. This included focusing on humanitarian aid and preserving Romanian democratic traditions. They allied with the neoconservative wing of the U.S. Congress that originated in the Democratic Party to focus more on humanitarian victories, raise awareness in the West of what they considered to be the truth about Romania, and find means to provide a threat to or weaken Ceaușescu.
    [Show full text]
  • Către, Parchetul De Pe Lângă Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie Secţia
    Nr. ______/___________ Către, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Secţia Parchetelor Militare Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România (IICCR), cu sediul în Bucureşti, Str Matei Voievod nr 18, sector 2, în baza prerogativelor prevăzute de HG nr 1724/2005 cu modificările şi completările ulterioare, în domeniul investigării şi sesizării organelor în drept cu privire la crimele, abuzurile şi încălcările drepturilor omului săvârşite în timpul regimului comunist în România, precum şi în conformitate cu prevederile art 221 şi urm din Codul de procedură penală, prin reprezentanţi legali, formulăm prezenta SESIZARE cu privire la faptele în legătură cu care există indicii că au fost săvârşite de către generalul de Securitate Nicolae Pleşiţă, respectiv de către cinci foşti diplomaţi ai Ambasadei Republicii Socialiste România la Bonn (Dan Mihoc, Constantin Ciobanu, Ion Constantin, Ioan Lupu şi Ion Grecu), fapte care constau în: - plasarea (înlesnirea plasării), în luna februarie 1981, a unor dispozitive explozive în coletele expediate către trei cunoscuţi contestatari ai regimului comunist (Paul Goma, Nicolae Penescu şi Şerban Orescu) cu intenţia de a cauza moartea sau vătămarea corporală gravă a acestora precum şi de a intimida şi de a provoca teamă şi panică în rândul celorlalţi contestatari sau potenţiali contestatari ai regimului comunist; - participarea la alte atentate, atacuri cu gaze ori la răpirea şi asasinarea unor persoane. 1 În susţinerea prezentei Sesizări, este anexat materialul probator, constând în principal în documente de la Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), Central Intelligence Agency (CIA), furnizate de , , STASI (fosta Securitate comunistă est- germană), AVH (Securitatea comunistă ungară), adrese oficiale, mărturii din diferite surse, presă etc.
    [Show full text]
  • UCLA Electronic Theses and Dissertations
    UCLA UCLA Electronic Theses and Dissertations Title Francophonie and Human Rights: Diasporic Networks Narrate Social Suffering Permalink https://escholarship.org/uc/item/3sr5c9kj Author Livescu, Simona Publication Date 2012 Peer reviewed|Thesis/dissertation eScholarship.org Powered by the California Digital Library University of California UNIVERSITY OF CALIFORNIA Los Angeles Francophonie and Human Rights: Diasporic Networks Narrate Social Suffering A dissertation submitted in partial satisfaction of the requirements for the degree Doctor of Philosophy in Comparative Literature by Simona Liliana Livescu 2013 © Copyright by Simona Liliana Livescu 2013 ABSTRACT OF THE DISSERTATION Francophonie and Human Rights: Diasporic Networks Narrate Social Suffering by Simona Liliana Livescu Doctor of Philosophy in Comparative Literature University of California, Los Angeles, 2013 Professor Efrain Kristal, Co-Chair Professor Suzanne E. Slyomovics, Co-Chair This dissertation explores exilic human rights literature as the literary genre encompassing under its aegis thematic and textual concerns and characteristics contiguous with dissident literature, resistance literature, postcolonial literature, and feminist literature. Departing from the ethics of recognition advanced by literary critics Kay Schaffer and Sidonie Smith, my study explores how human rights and narrated lives generate larger discursive practices and how, in their fight for justice, diasporic intellectual networks in France debate ideas, oppressive institutions, cultural practices, Arab and European Enlightenment legacies, different traditions of philosophical and religious principles, and global transformations. I conceptualize the term francité d’urgence , definitory to the literary work and intellectual trajectories of those writers who, forced by the difficult political situation in their home countries, make a paradoxical aesthetic use of France, its ii territory, or its language to promote local, regional, and global social justice via broader audiences.
    [Show full text]
  • PCR Şi Guvernanţi – Nomenclatura Şi Colaboratorii [Sinteză Livia Dandara]
    AUTORII GENOCIDULUI: PCR şi guvernanţi – nomenclatura şi colaboratorii [sinteză Livia Dandara] [LD: Paradoxal, ei apar foarte rar în documentele care descriu represiunile , deoarece ordinele lor de arestare , date pe linie ierarhică de guvern şi partid, erau executate de Securitate şi Miliţie , iar procesele erau în competenţa procurorilor şi judecătorilor .De aceea am pus în fruntea acestor tabele adevăraţii autori politici şi morali ai genocidului .Istoricii -sau Justiţia ? sau Parlamentul ? -ar trebui să scoată la iveală Tabelele cu activiştii de partid -centrali şi locali - care , în fond, au alcătuit "sistema " regimului totalitar comunist. Pentru că : Gheorghiu -Dej, Lucreţiu Pătrăşcanu , Petru Groza, Teohari Georgescu , Vasile Luca , Ana Pauker, Miron Constantinescu , ş.a ş.a, au depus tot zelul pentru a emite decrete-legi, instrucţiuni, circulare , ordine de zi, prin care s-a realizat crima decapitării elitelor româneşti Vezi Tabelul Cronologia represiunii] ------------------------------------------------ - Nicoleta Ionescu-Gură, Nomenclatura Comitetului Central al PMR. Editura Humanitas, Bucureşti, 2006. Anthologie cu 75 documente./ Reorganizarea aparatului CC al PMR (1950-1965) / Secţiile CC al PMR / Aparatul local / Evoluţia numerică şi compoziţia aparatului de partid / Salarizarea, orarul de lucru, regimul pensiilor, bugetul PMR / Nomenclatura CC al PMR :evoluţia numerică ; evidenţa cadrelor / Privilegiile nomenclaturii CC al PMR : Casele speciale,centrele de odihnă, policlinici şi spitale cu regim special, fermele partidului
    [Show full text]
  • Marea Adunare Dela Haţeg
    ♦ / V AnuIXlV. a.) Orăştie, la 29 Noemvrie 1935. Nr. 22. Cei ce poartă jugul Şi a trăi mâi vor, Merită să-l poarte Spre ruşinea lor. AL PARTIDULUI NATIONAL TArANESC ABONAMENTE: a şl Administraţia: Apare săptămânal sub îngrijirea unui pe 3 luni .... 30 lei — pe 6 luni . , . 60 lei comitet de redacţie. pe 1 an... 120 lei pentru Inst. şi Aut. 500 lei Sir. Gh. Baritiu Nr. 1. Pentru ţărani 50 lei pe anul Întreg. Director: Dr. Âlex. Herlea Exemplarul 2 Lei. Doi Dascăli Marea adunare dela Haţeg Ia lumea de szi avidă după îmbo­ găţiri repezi, cu atâtia oameni cari Au lăut parte 3000 de ţărani veniţi din toată tara Haţegului cer şi pretind dela societate mai mult Pentru Duminecă în 24 Noembrie că In locul Domniei sale care este liberali ? Vă reamintiţi că tnainte de a- decât merită şi mai mult decât pot 1935 a fost convocată la Haţeg adu­ membru de drept în delegaţia perma­ legere toate zidurile Haţegului erau da prin capacitate sau puterea ior narea comitetelor comunale din plasele nentă judeţeană în calitate de vice­ pline cu inscripţii: .vin liberalii cu de munci, nu putem să nu relevăm Haţeg şl Sarmiseghetuza. — Din a- preşedinte, să fie delegat de Dr. Leon crifarii.* Unde sunt criţari ? instalarea In două posturi de mare ceastă adunare a comitetelor comunale Parasca, mai propune ca prezident al Vă spuneau Domnii liberali, că e* răspundere a doi dascăli, cari şi le-au însă s’a desvoltat o mare adunare po­ plasei Sarmiseghetuza să fie ales dl au cheia cu care se deschide boita bo­ litică la care-au participat peste 3000 Dr.
    [Show full text]
  • Arhivele Nationale Ale Romaniei
    NR. INVENTAR: 3140 ARHIVELE NAŢIONALE ALE ROMÂNIEI DIRECŢIA ARHIVELOR NAŢIONALE ISTORICE CENTRALE SERVICIUL ARHIVE CONTEMPORANE INVENTAR COLECŢIA RECHIZITORII, DECLARAŢII ŞI STENOGRAME ALE PROCESELOR UNOR CRIMINALI DE RĂZBOI ŞI PERSONALITĂŢI BURGHEZE 1916-1961 nr. unităţi arhivistice: 21 Arhivele Nationale ale Romaniei Prefaţă Odată cu evenimentele din decembrie 1989, ce au adus o serie de schimbări majore în viaţa politică a României, arhiva creată şi deţinută de Comitetul Central al Partidului Comunist Român a fost transportată, în stare de urgenţă, la depozitele gestionate de Ministerul Apărării Naţionale la Piteşti. Începând cu anul 1993, documentele mai sus menţionate au fost preluate de filiala judeţului Argeş a Arhivelor Naţionale, intrând ulterior în gestiunea Serviciului Arhive Contemporane. Documentele ce constituie Colecţia 147 „Colecţia Rechizitorii, declaraţii şi stenograme ale proceselor unor criminali de război şi personalităţi burgheze” prezintă o serie de informaţii de mare valoare pentru istoria României din perioada 1916-1961. Documentele au fost adunate de către fosta Arhivă Istorică a C.C. al P.C.R. de la diferite instituţii în perioada comunistă. Astfel, în această colecţie există documente ale Adunării Deputaţilor (1916-1918), ale Curţii speciale pentru criminalii de război (1945-1946), ale Ministerului Afacerilor Interne (1945-1961) ş.a. Colecţia conţine stenograme şi documente referitoare la: anchetarea unor fraude din perioada 1916-1918 de către Adunarea Deputaţilor, procesul ofiţerilor acuzaţi de crime de război în Basarabia şi Transnistria, procesul judecat de Tribunalul Poporului intentat lui Ion Antonescu, Mihai Antonescu, Eugen Cristescu, gen. C. Pantazi, gen. Gheorghe Dobre, gen. Petrovicescu, gen. D. Popescu, Radu Lecca, gen. C.Z. Vasiliu, Titus Dragoş, Gh. Alexianu, C-tin Buşilă, Ion Marinescu ş.a, interogatoriile acuzaţilor, cuvântările acuzatorilor publici, expunerile avocaţilor apărării şi depoziţiile martorilor citaţi (printre care Iuliu Maniu, Dinu (C.I.C.) Brătianu, Gh.
    [Show full text]
  • Constantin Virgil Negoita
    1 Constantin Virgil Negoita CONCERT LA CARNEGIE HALL 2006 Editura Paralela 45 2 1 La începutul lui iunie, când apar cireşile, se anunţă caisele, şi se fac pregătiri pentru vară, zvonul a intrat în casele celor interesaţi şi zgomotul lui le-a tulburat din nou liniştea. Se dau averile înapoi, au strigat cei care ziceau că ştiu bine, urmăriseră chestiunea în toate ziarele importante, şi notaseră amănunte deadreptul de necrezut. - Cum să crezi că muntele cu păşuni, păduri, pârâuri şi stânci, va fi dat înapoi moştenitorilor familiei Kendeffy, care nu le văzuseră niciodată. Şerban Andronescu, după ce citeşte ziarul, şi îl împătureşte la loc, se lasă pe spate într-un scaun elastic, pradă visului cu ochiii deschişi, în faţa fotografiei în care apare cu prinţul Wolkonski, mare magistru al Ordinului de Malta, cu care fusese la o ceremonie în Barcelona, unde se discutase războiul cu anticreştinii, cât de adânc e războiul, si cât de departe în viaţa popoarelor trebue să mergem înainte de a înţelege ce e de făcut. - Să ştiţi că dacă munţii se vor întoarce la proprietarii deposedaţi de cele două războaie, atunci şi indienii din rezervaţia din Long Island vor căpăta înapoi curţile confiscate de colonişti, acum douăsute de ani, să vezi atunci aiureală, gemete, văicăreli, când or să încerce să scoată cămaşa, în ziua socotelilor de pe urmă, cum e acum în Europa bătrână, înapoiată mintal. El ştie că secretul războiului stă în stabilirea de alianţe între cei cu aceleaşi gene, istorie si dorinţe, care îi fac să gândeasca la fel, sau aproape la fel, oriunde,
    [Show full text]
  • 2Nd European One Health Conference Report
    FEDERATION SPIRU HARET UNITED NATIONS ROMANIAN ACADEMY ONE HEALTH OF EUROPEAN UNIVERSITY GLOBAL OF MEDICAL SCIENCES NEW MEDICAL ACADEMIES BUCHAREST SUSTAINABILITY ONE HEALTH COMPARATIVE CONCEPT OF MEDICINE ROMANIA INDEX INSTITUTE MEDICINE INSTITUTE ROMANIA 2nd European ONE HEALTH Conference 21 – 22 June 2019 Venue: Spiru Haret University, 24 Berceni Sos., Bucharest, Romania Under High Patronage of the Romanian Government 1 I. Preamble Worldwide, the remarkable progress of healthcare coupled with better living conditions are continually leading to the increase in human life expectancy almost everywhere. In contrast with this positive development, human health disorders are increasing in volume, they are diversifying and they are becoming more and more challenging to health. More and more diseases with uncontrolled developments and super-adaptable bacteria resistant to antibiotics are determined by: - accelerated climate change; - population movements as a result of globalization and military conflicts; - population growth, insufficient precaution in using some harmful technologies; - unhealthy diet and excessive medication. It goes without saying that the costs and efforts to preserve an appropriate health condition are continually increasing and consuming huge resources, hard to sustain. Within this framework, the One health global concept, which involves the synergy of human, animal, plant and environmental health, has been introduced for the past 3-4 years by the major international institutions such as UN, WHO, FAO, OIE, and others. As well as by the European ones headed by the EU Commission as an operative tool against the great challenges to health. Now more than ever, local and global institutions and decision makers have to consider life as a priority, while the economic and social development must be undertaken in such a way as to ensure a sustainable and comfortable life, but within the limits of the available resources.
    [Show full text]
  • Caietele CNSAS
    Caietele CNSAS Revistă semestrială editată de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii Anul X, nr. 1 (19)/2017 Editura CNSAS Bucureşti 2018 Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii Bucureşti, str. Matei Basarab, nr. 55-57, sector 3 www.cnsas.ro Caietele CNSAS, anul X, nr. 1 (19)/2017 ISSN: 1844-6590 Consiliu ştiinţific: Dennis Deletant (University College London) Łukasz Kamiński (University of Wroclaw) Gail Kligman (University of California, Los Angeles) Dragoş Petrescu (University of Bucharest & CNSAS) Vladimir Tismăneanu (University of Maryland, College Park) Virgiliu-Leon Ţârău (Babeş-Bolyai University & CNSAS) Katherine Verdery (The City University of New York) Pavel Žáček (Institute for the Study of Totalitarian Regimes, Prague) Colegiul de redacţie: Liviu Bejenaru Silviu B. Moldovan Elis Pleșa Liviu Ţăranu (editor) Coperta: Cătălin Mândrilă Machetare computerizată: Liviu Ţăranu Rezumate și corectură text în limba engleză: Raluca Toncu Responsabilitatea pentru conţinutul materialelor aparţine autorilor. Editura Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii e-mail: [email protected] CUPRINS I. Aparatul represiv comunist. Instituții, cadre, obiective Raluca Nicoleta SPIRIDON, Acțiuni represive împotriva opoziției politice întreprinse de vechile structuri informative în perioada 1944-1948…………………………………………………………………….…7 Luminița BANU, Colaboratorii din rândul tinerilor – cea mai tragică formă de completare a rețelei informative a Securității (1948-1989)……………………………………………………………….25 Nicolae IONIȚĂ,
    [Show full text]
  • Corneliu Coposu - Comemorare La Paris, Cimitirul Montmartre
    Corneliu Coposu - comemorare la Paris, cimitirul Montmartre Joi 29 mai 2014 - ziua eroilor Alexandru Herlea - Cuvant Stimati participanti, Cu ocazia comemorarii eroilor romani ai luptei pentru libertate si democratie, pe care « La Maison Roumaine » o organizeaza in fiecare an de Inaltare - ziua eroilor, comemoram astazi si implinirea a 100 de ani de la nasterea marelui Roman si European, martir al neamului romanesc Corneliu Coposu. El a fost de altfel cel care a inaugurat duminica 25 februarie 1990 acest Monument al victimelor comunismului, construit in cimitirul Montmartre – Paris, in fata caruia ne gasim. Monument ridicat la initiativa luptatorilor anticomunisti, Cicerone Ionitoiu si Remus Radina. Corneliu Coposu s-a nascut la 20 mai 1914 la Bobota, in Salaj, intr-o veche familie transilvana, de preoti greco-catolici si intelectuali, angajata, ca atatea altele (cu unele dintre ele se inrudea, mai de aproape sau mai de departe, sa amintesc numai de Vaida, Maniu, Barnutiu), in lupta pentru emancipare nationala. Tatal sau, protopopul Valentin Coposu, a participat la Marea Adunare Nationala de la Alba Iulia din 1918 unde s-a votat unirea Transilvaniei cu Tara. Traditia familiala si educatia primita si-au lasat puternic amprenta asupra profilului moral si comportamental, asupra scarii de valori a lui Cornelui Coposu, facand din el un autentic reprezentant al unei elite romanesti de cultura central europeana care a jucat un rol important in istoria nationala. El a urmat liceul la Blaj si studiile universitare la Cluj unde a absolvit Facultatea de Drept si unde a fost presedinte al Uniunii Studentilor Democrati. A militat din frageda tinerete in randurile partidului National Taranesc, intai la Cluj si Salaj si dupa cedarea Ardealului de nord (1940) la Bucuresti, unde se va stabili.
    [Show full text]
  • Report Persecuted 2018 En.Pdf
    Cover: Fort no. 13 Jilava Photo source: www.modernism.ro Summary of the Special Report on the observance of the rights of persons persecuted for political reasons by the dictatorship installed in Romania between March 6, 1945 and December 22, 1989 Through the Special Report on the observance of the rights of persons persecuted for political reasons by the dictatorship installed in Romania between March 6, 1945 and December 22, 1989, the People's Advocate aims, on the one hand, to bring to society's attention the difficulties faced by people who have been persecuted for political reasons and their descendants and, on the other hand, to contribute, through the proposed recommendations, to the creation of a coherent legislative and administrative framework aimed at ensuring the effective observance of the rights and freedoms enshrined in the Romanian Constitution. At the same time, in the Special Report are briefly presented, and only by way of example, the social, moral and material sufferings of some persons, as a result of the political persecutions to which they were subjected by the communist regime. In this respect, in order to convey as clearly as possible the sufferings of the former political prisoners, several interviews were conducted with some of the survivors of the communist terror, interviews that were included in the first chapter, along with the presentation of some personalities who, at the time of drafting the Special Report, were no longer alive. The second chapter and the third chapter are dedicated to some of the most important personalities who have lost their lives in communism's prisons or survived the prisons of the communist regime.
    [Show full text]
  • On-Line Journal No. 8
    On-line Journal Modelling the New Europe Issue no. 8/2013 Scientific Committee: o Prof. Dr. Gérard BOSSUAT, University of Cergy-Pontoise (Val d’Oise), France o Prof. Dr. Ioan HORGA, Institute for Euroregional Studies, University of Oradea o Prof. Dr. Ovidiu PECICAN, Faculty of European Studies, Babeș-Bolyai University, Cluj-Napoca o Prof. Dr. Marius JUCAN, Faculty of European Studies, Babeș-Bolyai University, Cluj-Napoca o Prof. Dr. Gheorghe CLIVETI, "Alexandru Ioan Cuza" University, Iaşi o Conf. Dr. Mircea MANIU, Faculty of European Studies, Babeș-Bolyai University, Cluj-Napoca o Conf. Dr. Simion COSTEA, Petru Maior University, Tg. Mureș o Dr. Titus POENARU, Industry, Research and Energy (Policy Advisor), EP Brussels o Dr. Gilda TRUICĂ, European Institute of Romania, Head of Communication Unit Editorial Staff Prof. Dr. Nicolae PĂUN Conf. Dr. Georgiana CICEO: [email protected] Lect. Dr. Miruna BALOSIN: [email protected] The On-line journal Modelling the New Europe represents the best way of disseminating the results of the project at a national and international level. The call for papers is opened to every MA or PhD student, young researchers, academic staff interested to promote researches and present different perspectives on the EU. On-line Journal Mod elling the New Europe Issue no. 8/2013 Proceedings of the PhD Workshops European Women Personalities and their Role in the Integration of Central-Eastern Europe Transylvania – Historical Dimension, Contemporary Perspectives The Danube and the Black Sea: Integration Projects of Central-Eastern Europe in the 20th and 21st Centuries CONTENTS I. Adrian-Gabriel Corpădean: Women personalities in the Romanian diaspora from France II.
    [Show full text]