DOCSLIB.ORG

ŞTEFAN VOITEC ŞI ŢARA VRANCEI Horia Dumitrescu

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
ŞTEFAN VOITEC ŞI ŢARA VRANCEI Horia Dumitrescu ŞTEFAN VOITEC ŞI ŢARA VRANCEI Horia Dumitrescu După mai bine de două decenii de la Revoluţia română din decembrie 1989, cercetarea istorică a celei de a doua jumătăţi a secolului al XX-lea a intrat pe făgaşul ei firesc şi obligatoriu, acela de prezentare şi evaluare obiectivă a evenimentelor care au marcat intrarea României într-o nouă epocă, într-o strânsă dependenţă şi interdependenţă cu realitatea politică a Europei postbelice. La dramatica şi rapida schimbare a cursului istoriei româneşti din anii 1944 - 1950, consolidată şi adâncită, ulterior, timp de patru decenii, au contribuit şi personalităţi marcante ale partidelor de stânga, socialiste, democratice, afirmate în viaţa politică a României după Marea Unire de la 1918, cu idealurile şi experienţa lor, dobândită într-un proces democratic caracteristic deceniilor scurse până la instaurarea regimului totalitar. În conformitate cu realitatea politică, economică şi socială a timpului, cu comandamentele epocii, care le-au influenţat şi determinat activitatea, aceste personalităţi au contribuit, în bine sau rău, la cele cinci decenii de istorie comunistă a României postbelice. Una din aceste personalităţi a fo st Ştefan Voitec, jurnalist, om politic şi de stat în aparatul de conducere al României socialiste. http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro Horia Dumitrescu Născut în localitatea Corabia, la 19 iunie 1900, absolvent al prestigiosului Liceu Carol I 1 din Craiova, Ştefan Voitcc a devenit membru al Partidului Socialist din România 2 încă din anul 1918. 1 Colegiul Naţional ,.Carol !". a doua şcoală ca vechime în limba română, s-a înfiinţat oficial la 20 mai 1826, însă construcţia a început în 1835. Dărâmată din cauza cutremurului din Il ianuarie 1838, clădirea se reconstruieşte cu mobilier nou şi cu un turn cu ceas, lucru neobişnuit pentru o şcoală. În noiembrie 1842, noul local se inaugurează şi încep cursurile. Şcoala devine gimnaziu în 1854, liceu în 1861 şi din 1885, prin Înalt Decret Regal, este numită ,.Liceul Carol !". În perioada interbelică, devine Colegiul Naţional .. Carol !" (23 octombrie 1933), apoi Liceul de Matematică - Fizică ,.Nicolae Bălcescu " (1948), iar din 1997, îşi reia vechiul nume de Carol l. Printre absolvenţi s-au numărat: Theodor Arnan, Petrache Poenaru, Titu Liviu Maiorescu, Alexandru Macedonski, Gheorghe Ţiţeica, George Vâlsan, Traian Lalescu, Simion Stoilov, Gheorghe Tătărescu, Nicolae Titulescu, Constantin Rădulescu - Motru, Gib Mihăescu, Ion Gheorghe Maurer, Amza Pellea, Adrian Păunescu, Tudor Gheorghe etc. 2 La Congresul din 31 martie 1 12 aprilie - 3 1 15 aprilie 1893, s-a constituit Partidul Social - Democrat al Muncitorilor din România (P. S. D. M. R.). Consiliul General era fo rmal din Ioan Nădejde, Vasile G. Morţun, Constantin Dobrogeanu - Gherea, Ioan C. Frimu, Mihail Gheorghiu - Bujor, Christian Racovski, Gheorghe Cristescu şi Ilie Moscovici. În 1899, partidul s-a destrămat, iar începând cu 1901, organizaţiile politice şi profesionale ale muncitorilor şi-au continuat activitatea sub conducerea Cercului socialist ,.România muncitoare ". La Galaţi, în prezenţa a 87 de delegaţi, a avut loc a doua Conferinţă pe ţară a sindicatelor şi cercurilor socialiste (29 iunie 1 12 iulie - 1 1 14 iulie 1907). Aici, s-a hotărât înfiinţarea Uniunii Socialiste din România, (creată în toamna aceluiaşi an) menită să grupeze mişcarea socialistă până la organizarea Partidului Social - Democrat. La Congresul din ianuarie - fe bruarie 191 O, Uniunea Socialistă din România s-a transformat în Partidul Social - Democrat din România (P. S. D. R.). Interzis în august 1916, P. S. D. R. şi-a reluat activitatea, schimbându-şi şi denumirea, la 28 noiembrie 1 Il decembrie 1918, în Partidul Socialist din România. (Dinu C. Giurescu (coord.), Istoria României în date, Ediţia a Il-a revăzută şi adăugită, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2007, p. 274, 306, 352; Acad. Gheorghe Platon (coord.), Istoria Românilor, voi. VII, tom Il, De la Independenţă la Marea Unire ( 1878 - /918), Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2003, p. 163). 314 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro Ştefan Voitec şi Ţara Vrancei În acelaşi an, la 17 1 30 noiembrie, a apărut la Bucureşti, zilnic, săptămânal sau bisăptămânal .. Socialismul". Organul Partidului Socialist şi al Uniunii sindicale ( 17 1 30 noiembrie 1918 - 29 ianuarie 1933, 5 februarie 1933 - 7 iulie 1940; între 1921 - 1924 are subtitlul " Organul zilnic al Partidului Comunist "; între 5 februarie 1933 - 7 iulie 1940 apare cu titlul şi subtitlul .. Lumea Nouă ". Organul Central al Partidului Social - Democrat din România). Printre colaboratori s-au numărat: Barbu Lăzăreanu, Ion Pas, Şerban Voinea, Lothar Rădăceanu, Gala Galaction, Constantin - Titei Petrescu, Ştefan Voitec, Toma Dragu, B. Brănişteanu ş. a. 3. La 1 O februarie 1923, a apărut la laşi, apoi la Bucureşti, ziarul Scânteia " 4, organ pentru apărarea intelectualilor" " sub intitulat " , publicaţie care i-a prilejuit lui Voitec semnarea unor articole în coloanele acesteia alături de Constantin l. Parhon, Timotei Marin, Constantin şi Nicolae Deleanu, Radu Cernătcscu, Traian Bratu ş. a. 5• La Bucureşti, în zilele de 7 - 9 mai 1927, s-au desfăşurat lucrările Congresului general al Federaţiei Partidelor Socialiste din România şi, prin unificarea acestora, s-a constituit un singur partid, Partidul Social - Democrat din România (P. S. D. R.), în frunte cu Constantin - Titei Petrescu 6• La numai un an de la constituire, Partidul Social - Democrat a avut de făcut faţă unei prime sciziuni. O grupare de stânga, nemulţumită de colaborarea cu Partidul Naţional Ţărănesc, a pus bazele, la 15 iulie 1928, Partidului Socialist al Muncitorilor din România. Conducerea acestui partid era asigurată de dr. Litman 3 Dinu C. Giurescu, op. cit., p. 35 1. 4 Publicaţia era editată de un grup de profesori şi studenţi, membri ai Partidului Comunist. 5 Constantin Olteanu, Ilie Ceauşescu, Vasile Mocanu, Florian Tucă, Mişcarea muncitorească, socialistă, democratică, activitatea Partidului Comunist Român şi apărarea patriei la români.Repere cronologice, Editura Militară, Bucureşti, 1983, p. 312. 6 Dinu C. Giurescu, op. cit., p. 398. 315 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro Horia Dumitrescu Ghelerter - preşedinte, Ştefan Voitec, Vasile Anagnoste, Zaharia Tănase şi Constantin Mănescu 7• Noul partid a editat publicaţia .. Profet arul " (1928 - 1935) 8. În septembrie 1931, şi-a schimbat denumirea în Partidul Socialist Independent din România, iar la 24 - 28 august 1933, a fu zionat cu un grup care s-a desprins în martie din P. S. 0., în frunte cu Constantin Popovici, sub numele de Partidul Socialist Unitar, având ca preşedinte pe Litman Ghelerter, iar ca secretari pe Constantin Popovici şi Ştefan Voitec 9. Î n luna ianuarie 1938, acest partid va reveni în rândurile P. S. O. Între anii 1939 - 1944, Ştefan Voitcc a deţinut fu ncţia de secretar. La 20 iunie 1944, s-a constituit Blocul Naţional Democrat (B. N. 0.), din care făceau parte: Partidul Naţional Ţărănesc, Partidul Naţional Liberal, Partidul Social Democrat şi Partidul Comunist. Comitetul era fo rmat din: Lucreţiu Pătrăşcanu (P. C. R.), Constantin ­ Titei Petrescu (P. S. 0.), Iuliu Maniu (P. N. Ţ.) şi Constantin 1. C. Brătianu (P. N. L.). Biroul avea în componenţa sa pe: Petre Constantinescu - Iaşi şi Vasile Bâgu (P. C. R.), Ştefan Voitec şi Iosif Jumanca (P. S. 0.), Ghiţă Pop şi Ion Hudiţă (P. N. Ţ.), Constantin (Bebe) Brătianu şi Gheorghe Zamfirescu (P. N. L.) 10• Lovitura de stat de la 23 august 1944 şi începutul comunizării României îl vor aduce pe Ştefan Voitec din ce în ce mai aproape de prim - planul vieţii politice din ţara noastră. În al doilea guvern prezidat de general Corp de Armată n , Consta tin Sănătescu ( 4 noiembrie - 5 decembrie 1944 ) Ştefan 7 Ioan Scurtu, Gheorghe Buzatu, Istoria românilor În secolul XX (1 918 - 1948), Editura Paideia, Bucureşti, 1999, p. 186; Dinu C. Giurescu, op. cit., p. 403. 8 În anul 1935, în această publicaţie i-au apărut două articole: ,,Diversiunea" .. Frontul unic În Franţa - Fascismul (nr. 88 1 4 martie) şi nu va trece " - (nr. 73 1 15 iulie). Vezi Titu Georgescu, Intelectuali antifascişti În publicistica românească ", Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1967, p. 329 - 330, 353. 9 Ioan Scurtu, Gheorghe Buzatu, op. cit., p. 265; Dinu C. Giurescu, op. cit., �- 427. 0 Victor Frunză, Istoria stalinismului În România, Editura Humanitas, Bucureşti, 1990, p. 125. 316 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro Ştefan Voitec şi Ţara Vrancei Yoitec va fi numit ministrul Educaţiei Naţionale (minister despărţit de Culte), fu ncţie pe care o va păstra şi în guvernul condus de general Corp de Armată Adjutant Nicolae Rădescu decembrie 11• (6 1944 - 5 martie 1945) Instaurarea guvernului condus de dr. Petru Groza a coincis cu păstrarea fu ncţiei de ministm al Educaţiei Naţionale martie (6 1 2• 1945 - noiembrie decembrie decembrie 7) 30 Î 1946, 1 1946 - 29 194 n primele zile ale lunii septembrie 1945, Ştefan Voitec a făcut o călătorie la Moscova cu delegaţia guvernamentală condusă de dr. Petru Groza, care avea drept obiectiv discutarea aplicării Convenţiei de Armistiţiu. Din delegaţie mai făceau parte: Gheorghe Tătărescu - vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Mihail Ghelmegcanu - preşedintele părţii române pentru aplicarea Convenţiei de Armistiţiu. Delegaţia română a fost primită în plenul ei de Stalin, asistat de Yiaceslav Mihailovici Molotov, Andrei Ianuarevici Vâşinski şi S. 1. Kaftaradze - ambasadorul Moscovei la Bucureşti 13. Şedinţa Comitetului Central Executiv al Partidului Social - Democrat din zilele de 9 -
Load more

Recommended publications
  • Nr. 1/2005 Research Strategy, Nor a Professional Vision Which May Aussi Par L’Absence D’Une Vision Professionnelle, Quoique Encourage the Domain’S Development
    TABLE OF CONTENTS SOMMAIRE ABSTRACTS . .2 RÉSUMÉS.................................2 EDITORIAL ÉDITORIAL AVANT GARDA AVANT GARDA Dan Erceanu . 5 Dan Erceanu . 5 EVENT ÉVÉNEMENT THE DAYS OF THE NATIONAL LIBRARY OF LES JOURNEES DE LA BIBLIOTHEQUE ROMANIA, THE 7TH EDITION, DECEMBER NATIONALE DE ROUMANIE – VII-EME 8TH-10TH 2004 . .6 EDITION, 8-10 DECEMBRE 2004 . .6 THE RELEASING OF THE ROMANIAN LE LANCEMENT DE LA REVUE ROUMAINE REVIEW OF THE BOOK’S HISTORY . .7 D’HISTOIRE DU LIVRE . .7 THE YEAR OF STEPHEN THE GREAT LE SYMPOSIUM L’ANNEE ÉTIENNE LE GRAND AND THE HOLY . .12 ETSAINT ......................................12 THE LIBRARY XXI BIBLIOTHÈQUE XXI BIBLIOGRAPHICALRESEARCHANDINTELLIGENT LA RECHERCHE BIBLIOGRAPHIQUE ET LA MEDIATIONINTHEINFORMATIONALOBJECTS MEDIATION INTELLIGENTE DANS LA SOCIETE SOCIETY.CONVERSATIONWITHTHEPROFESSOR DES OBJETS INFORMATIONELS. DIALOGUE DR.IONSTOICA ..........................26 AVEC LE PROFESSEUR ION STOICA. .26 UNESCO EVENT UNESCO ÉVÉNEMENT THE ANNIVERSARY OF A MONUMENTAL BOOK: L’ ANNIVERSAIRE D’UN LIVRE-MONUMENT: DON QUIJOTE DE LA MANCHA, 1605-2005 . .32 DON QUIJOTE DE LA MACHA, 1605-2005 . .32 DON QUIXOTE’S ILLUSTRATORS . .32 LES ILLUSTRATEURS DU DON QUICHOTTE . .32 THE INAUGURATION OF THE LUIS ROSALES L’INAUGURATION DE LA BIBLIOTHEQUE LIBRARY OF THE CERVANTES INSTITUTE IN LUIS ROSALES DE L’INSTITUT CERVANTES BUCHAREST . .37 DE BUCAREST . .37 PLANET JULES VERNE – 1828-1905 . .41 LA PLANETE JULES VERNE – 1828-1905 . .41 JULES VERNE – RARE EDITIONS . .41 JULES VERNE – DES EDITIONS RARES . .41 TRANSLATING FROM JULES VERNE. EN TRADUISANT DE JULES VERNE. PSEUDO-DIARY . PSEUDO-JOURNAL Traian Finõescu ........................43 Traian Finõescu ........................ 43 JULES VERNE AND THE ROMANIAN JULES VERNE ET LA CRITIQUE LITTERAIRE CRITIQUE ROUMAINE Traian Finõescu ........................46 Traian Finõescu .......................
    [Show full text]
  • Henri H. Stahl's Contribution to the Sociological Monographs of the Bucharest School of Sociology
    UTOPIA CONSTRUCTIVĂ A MONOGRAFIEI HENRI H. STAHL’S CONTRIBUTION TO THE SOCIOLOGICAL MONOGRAPHS OF THE BUCHAREST SCHOOL OF SOCIOLOGY ALINA JURAVLE* ABSTRACT This study is an attempt to shed light onto Henri H. Stahl’s contribution to the sociological monographs that were the core of the Bucharest School of Sociology’s activity. Stahl is presented as an active member of the School, bringing into it his own background and abilities, distinct or shared views, values and interests and then impacting it through his actions which, combined with other factors, distinctively change and shape its development. As such, the study is also not an attempt to summarize his theoretical developments and to compare and place them in rapport with those of other social scientists. The purpose of this study is to expose at least partially the degree to which the knowledge that Stahl generates and uses differs in shape and contents from that of Dimitrie Gusti, regarding the manner in which it is used in his course towards a certain role and status in the School, the manner in which his course in the School develops, and the manner in which his personal characteristics and options, group and organizational developments and the wider social context interact in order to shape published sociological knowledge. Keywords: Henri H. Stahl, sociological monographs, Bucharest School of Sociology, knowledge. THE SOCIOLOGICAL MONOGRAPH – THEORY, METHOD, PRINTED SCIENTIFIC RESULT The following study is an attempt to shed light onto Henri H. Stahl’s contribution to the sociological monographs that were the core of the Bucharest School of Sociology’s activity.
    [Show full text]
  • Partidele Parlamentare Si Problema Comunismului Intern Si Extern În Adunarea Deputatilor
    PARTIDELE PARLAMENTARE ŞI PROBLEMA COMUNISMULUI INTERN ŞI EXTERN ÎN ADUNAREA DEPUTAŢILOR (1919-1924) La sfârşitul Primului Război Mondial, România se învecina cu Rusia Sovietică, singura ţară comunistă din lume la acea vreme. Între cele două state exista o situaţie tensionată. Relaţiile diplomatice erau întrerupte din ianuarie 1918, iar apartenenţa Basarabiei la statul român era pusă în discuţie de către sovietici. Mai mult, existau temeri referitoare la o posibilă încercare de comunizare forţată a României, cu largul sprijin al Internaţionalei a III-a. „Rusia eternă” a fost percepută nu numai ca un stat ostil, ci şi ca o sursă ideologică pentru socialiştii români 1. În aceste condiţii, comunismul a constituit subiectul multor analize, mai mult sau mai puţin furtunoase, în cadrul opiniei publice româneşti, inclusiv în Parlamentul de la Bucureşti. Apariţia statului bolşevic şi evoluţiile acestuia au fost privite cu interes. Exceptând zvonurile şi speculaţiile, realităţile sovietice au fost cunoscute în România interbelică. Opere ale liderilor bolşevici 2, discursuri ale acestora 3, mărturii ale unor foşti prizonieri întorşi din Rusia Sovietică 4, articole din ziare româneşti şi străine, au constituit suportul multor dezbateri din Adunarea Deputaţilor. Instaurarea regimului bolşevic a stârnit numeroase discuţii în societatea românească, aflată, de asemenea, într-un proces de transformări sociale şi politice. Diferitele cuvântări şi polemici din Cameră reflectă temerile, speranţele opiniei publice româneşti faţă de viitorul său, privit şi prin prisma prefacerilor politice şi sociale din statul vecin de la răsărit. Singurii deputaţi care şi-au exprimat fără echivoc simpatia faţă de Rusia Sovietică au făcut parte din grupul parlamentar socialist. Această grupare politică minusculă, dar foarte activă, încerca să se impună pe scena politică românească, deşi 1 Deputatul Partidului Poporului, D.R.
    [Show full text]
  • Romania Redivivus
    alexander clapp ROMANIA REDIVIVUS nce the badlands of neoliberal Europe, Romania has become its bustling frontier. A post-communist mafia state that was cast to the bottom of the European heap by opinion- makers sixteen years ago is now billed as the success story Oof eu expansion.1 Its growth rate at nearly 6 per cent is the highest on the continent, albeit boosted by fiscal largesse.2 In Bucharest more politicians have been put in jail for corruption over the past decade than have been convicted in the rest of Eastern Europe put together. Romania causes Brussels and Berlin almost none of the headaches inflicted by the Visegrád Group—Czechia, Hungary, Poland, Slovakia— which in 1993 declined to accept Romania as a peer and collectively entered the European Union three years before it. Romanians con- sistently rank among the most Europhile people in the Union.3 An anti-eu party has never appeared on a Romanian ballot, much less in the parliament. Scattered political appeals to unsavoury interwar traditions—Legionnairism, Greater Romanianism—attract fewer voters than do far-right movements across most of Western Europe. The two million Magyars of Transylvania, one of Europe’s largest minorities, have become a model for inter-ethnic relations after a time when the park benches of Cluj were gilded in the Romanian tricolore to remind every- one where they were. Indeed, perhaps the aptest symbol of Romania’s place in Europe today is the man who sits in the Presidential Palace of Cotroceni in Bucharest. Klaus Iohannis—a former physics teacher at a high school in Sibiu, once Hermannstadt—is an ethnic German head- ing a state that, a generation ago, was shipping hundreds of thousands of its ‘Saxons’ ‘back’ to Bonn at 4,000–10,000 Deutschmarks a head.
    [Show full text]
  • Die Heutige Rumänische Parteiführung
    WISSENSCHAFTLICHER DIENST SÖDOSTEUROPA XVIII. Jahrgang September 1969 Heft 9 Verjüngung auf breiterer repräsentativer Basis Die heutige rumänische Parteiführung Die bereits nach dem IX. RKP-Kongreß (Juli 1965) Chivu Stoica erhielt zwar den Vorsitz in der Zen­ eingeleitete Verjüngung der Führungskader und die tralen Revisionskommission anstelle des aus „Al­ Ersetzung „alter Kämpfer“ durch fachlich qualifi­ tersgründen“ zurückgetretenen Constantin Pirvu- zierte Kräfte ist auf dem jüngst abgehaltenen X. Kon­ lescu, seine Entmachtung ist aber dennoch evident. greß (6. — 12. 8. 1969) fortgesetzt worden. Die in der Er und Apostol gehörten seit Kriegsende der Füh­ Parteiführung vorgenommene „Wachablösung“ be­ rungsspitze an und galten bis zum Tode Gheorghiu- deutet freilich auch gleichzeitig eine weitere Festi­ Dejs im Frühjahr 1965 als dessen Vertraute. Die gung der persönlichen Macht Ceau?escus, der sich Rolle, die sie bei der Liquidierung Päträfcanus und nunmehr offensichtlich auf die überwiegende Mehr­ in den „Säuberungen“ der Fünfzigerjahre spielten, heit der Mitglieder aller maßgebenden Führungsgre­ wurde ihnen erstmalig öffentlich auf dem ZK-Ple- mien stützen kann. num vom 22. — 23. April 1968 vorgeworfen. („Scin­ Die Veränderungen sind zugleich auch die Folge teia“, 26. 4. 1968.) einer starken Vergrößerung der meisten Führungs­ Nachdem der langjährige Sicherheitschef Alex- organe. So zählt das Zentralkomitee statt bisher 121 andru Dräghici gleichfalls im Zusammenhang mit Vollmitgliedern und 76 Ersatzmitgliedem jetzt 165 den erwähnten „Säuberungen“ bereits im Frühjahr Voll- und 120 Ersatzmitglieder, das neue ZK-Exeku- 1968 ausgebootet wurde und der Wirtschaf tsfach- tivkomitee 21 statt bisher 15 Vollmitglieder sowie mann und ehemalige Vertreter Rumäniens im CO- 11 statt bisher 10 Ersatzmitglieder; die weniger be­ MECON, Alexandra Bxrlädeanu, im Herbst 1968 aus deutende Zentrale Revisionskommission ist von 23 „Gesundheitsgründen“ ausschied, sitzen jetzt im auf 45 Mitglieder erweitert worden.
    [Show full text]
  • Viaţa Viaţa Viaţa
    MI E RCURI RO M ÂNI A , ANUL XXIII, NR. 6788 18 P A GINI , 1,5 LE I „Oţelarii” parcă sunt blestemaţi 8 FE BRU A RI E 2012 Negocieri în Coaliţie pentru noul Guvern PE RIP E ţ I I ondat CA BIN E TUL F 1989 P E A X A UNGUR ea NU , Bă N easa -VA L E NCI A ! ÎN FOR ma R E SPORT /7 vviaiaþaþa ACTU A LIT A T E /2 G A L A ţ I ® R O M Â N I A [[ li be rã Î N T O T D E A U N A , P R I M I I ! © COTIDIAN INDEPENDENT Adresa redacţiei: www.viata-libera.ro str. Domnească nr. 68 Zeci de ore în ”Siberia” TEL 460 620, FAX 471 028 redactie@viata‑libera.ro COTIDIAN INDEPENDENT® 74.000 de cititori zilnic marcă înregistrată Publicaţie ce beneficiază de rezultate de audienţă auditat de Biroul Român de Audit conform Studiului Naţional de Audienţă măsurate ISSN al Tirajelor membru al Biroului în perioada ianuarie 2010 ‑ ianuarie 2011 1221‑4914 Internaţional de Audit al Tirajelor VA LUT A SIN A X A R Excursie cu trenul Sf. M. Mc. Teodor Stratilat; Sf. Euro 4.3483 lei Dolar 3.3088 lei Proroc Zaharia; Sf. Mc. surori Marta şi Maria (Harţi) ME T E O A XI me -15 o -9o M ÎN epoca de Gheaţă ”Marile spirite s‑au confruntat întotdeauna cu opoziţie violentă din partea minţilor mediocre.” Galaþi] Albert Einstein Un pic de soare… INT E RIOR INT E RIOR ECONO M I E /4 Vremea rea ECONO M I E /4 Trei ani de calvar paralizează trenurile Creditele restante Încasările CFR ale gălăţenilor au Călători crescut de 15 ori! au scăzut Dacă la debutul crizei fi- de zece ori! nanciare gălăţenii aveau cre- dite neonorate de doar 39,7 A RI A milioane de lei, la începutul V /8 acestui an restanţele au cres- Iarnă grea cut la 607 milioane de lei.
    [Show full text]
  • Încheierea Vizitei Președintelui Republicii Populare Congo
    PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIȚI-VA 1 încheierea vizitei președintelui I ■ l£ i? Republicii Populare Congo, comandant Marien N'Gouabi î1' Ceremonia plecării din Capitală r y ri Joi dimineața s-a încheiat vi­ •al Republicii Socialiste Româ- ghe Cioară, Janos Fazekas, zita oficială de partid și de stat nia, și a tovarășei Elena Cornel Burtică, Ion loniță, Ion pe care a întreprins-o în țara Ceaușescu. Pățan, Ștefan Andrei, Constan­ noastră comandant Marien De la reședința oficială pînă tin Stătescu, secretarul Consi­ N’Gouabi, președintele Comite­ ANUL XXX Nr. 7 369 VINERI 13 IULIE 1973 4 PAGINI 30 BANI la aeroport, comandant Marien liului de Stat, George Maco­ tului Central al Partidului Con­ N'Gouabi și. tovarășa Celine vescu, ministrul afacerilor ex­ golez al Muncii, președintele terne,și alți membri ai gu­ Republicii Populare Congo, șef N'Gouabi au fost conduși de al statului, împreună cu tovară­ tovarășul Nicolae Ceaușescu șl vernului, conducători de insti­ șa Celine N'Gouabi, la invita­ tovarășa Elena Ceaușescu. tute centrale și organizații ob­ I! * I ta tovarășului Nicolae La plecarea distinșilor oaspeți ștești, generali, alte persoane Ceaușescu, secretar general al au fost, de asemenea, de față oficiale. tovarășul Ion Gheorghe Maurer Erau prezenți Eugene Germa- Partidului Comunist Român, și tovarășa Elena Maurer, to­ președintele Consiliului de Stat varășii Gheorghe Pană, Gheor- (Continuare in pag. a 4-a) Noi succese înscrise Generalizarea • wp * Semnarea Declarației solemne comune inițiativelor minerești fie Joi, 12 iulie, la Palatul Consi­ rației solemne comune au parti­ Biroului Politic al C.C. al P.C.M., factor eficient liului de Stat, a avut loc cere­ cipat tovarășele Elena Ceaușescu insârcinat cu Departamentul or­ pe agenda întrecerii monia semnării Declarației so­ și Celine N'Gouabi.
    [Show full text]
  • HUNGARIAN PRESS of TRANSYLVANIA Release No. 124
    HUNGARIAN PRESS OF TRANSYLVANIA Release No. 124/1987 Bucharest, December 6, 1987 Károly Király Wrote A Letter to Party Leaders During the summer, Károly Király (b. 1930), the dissident ethnic Hungarian politician from Transylvania, has written another letter – criticizing the public state of affairs in Rumania – to President Ceausescu. Semi-official agencies in Bucharest have just now forwarded the text of the letter to us. (See Appendix No. 2) As his writings reveal, Király is disturbed not only by the regular trespasses against human and nationality rights, but also by the flow of diversionary influence and propaganda which aims to set the masses of Rumanians against Hungarians and the neighboring peoples. In order to illustrate his point, he attached an anonymous letter which was mailed to him this year. (See Appendix No. 1.) This letter is a good reflection of the widespread inimical views which -- thanks to the official propaganda efforts -- are gaining greater acceptance among large number of Rumanians. Király sent as copy of his own letter, as well as a copy of the anonymous letter he received, to the country's former Premier, Ion Gheorghe Maurer, who was removed from office by Ceausescu. In his answer, Maurer acknowledges the receipt of the above and thanks Király for them (See Appendix No. 3.). APPENDIX 1 Anonymous Letter Sent to Király Károly, July 20, 1987 Comrade Director! I have been listening to your remarks concerning the situation of Transylvania's Hungarian minority, as broadcast by Radio Free Europe. I have several reasons for disagreeing with you: You [Hungarians] joined the [Communist] Party side by side with the Jews, who proved themselves to be smarter and quicker.
    [Show full text]
  • SESIUNEA MARII ADUNĂRI NAȚIONALE Aegerea Consiliului De Stat Alegerea Consiliului De Miniștri
    Proletari din toate țările, uniți-vă! TOVARĂȘUL ANUL XXV, SERIA II NR. 6165 NICOLAE CEAUȘESCU A PRIMIT PE PREȘEDINTA 4 PAGINI-30 BANI UNIUNII INTERNAȚIONALE A FEMEILOR ARHITECTE VINERI Tovarășul Nicolae Ceaușescu, amiază, pe doamna Solange secretar general al Comitetului d’Herbez de la Tour, președinta Central al Partidului Comunist Uniunii Internaționale a Femeilor 14 MARTIE 1969 Român, președintele. Consiliului Arhitecte. de Stat al Republicii Socialiste întrevederea s-a desfășurat în- ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST România, a primit, joi după- tr-o atmosferă de cordialitate. SESIUNEA MARII ADUNĂRI NAȚIONALE Aegerea Consiliului de Stat Alegerea Consiliului de Miniștri CONSILIUL Tovarășul Nicolae Ceauși» CONSILIUL Tovarășul Ion GheorgheMaurer -> J DE STA T a fost reales președinte DE MINIȘTRI a fost reales președinte AL REPUBLICII al Consiliului de Stat AL REPUBLICII al Consiliului de Miniștri SOCIALISTE SOCIALISTE ROMÂNIA ROMÂNIA NICOLAE CEAUȘESCU — Președintele Consi­ ION GHEORGHE MAURER — Președintele liului de Stat Consiliului de Miniștri Emil Bodnaraș — vicepreședinte Ilie Verdeț — Prim-vicepreședinte al Consiliului Manea Mănescu — vicepreședinte de Miniștri Dumitru Petrescu — vicepreședinte Ștefan Peterfi — vicepreședinte Janos Fazekaș — Vicepreședinte al Consiliului de Miniștri MEMBRII CONSILIULUI DE STAT: Gheorghe Radulescu — Vicepreședinte al Consi­ Ion Anton Athanase Joja liului de Miniștri Gheorghe Bâlteanu Carol Kiraly Leontc Răutu — Vicepreședinte al Consiliului de Aurel Bozgan Roman Moldovan Miniștri Constanța
    [Show full text]
  • Numarul11 Layout 1
    Sorin RADU Universitatea „Lucian Blaga“ din Sibiu, Facultatea de Istorie şi Patrimoniu „Nicolae Lupu“ „Lucian Blaga“ University from Sibiu, „Nicolae Lupu“ Faculty of History and Patrimony Ion Flueraş şi afilierea mişcării socialiste din România la Internaţionala a III-a Comunistă (Partea a II-a)1 Ion Flueraş and the Affiliation of Socialist Movement from Romania at the III-rd Communist International The second part of the article is about the travel of the delegation of the socialist movement in Romania made in Soviet Russia in the fall of 1920, with the specified aim to get information about the Soviet realities and about the conditions for affiliation to the 3rd Communist International.An important number of the socialist leaders in Romania insisted more and more on the affiliation to the Communist International. The leader of the Transylvanian social- democrats, Ion Flueras, was inthat delegation, together with Gheorghe Cristescu, Alexandru Dobrogeanu-Gherea, Eugen Rozvan, Constantin Popovici, David Fabian. The travel to Moscow, full of adventure, was briefly described by Flueras in some notes. The members of the delegation endured some tough critics because of the national position that the socialist movement in Romania, especially that in Transylvania and Bucovina adopted before the Unification. The affiliation to Comintern was accepted with no condition by all members of the delegation but Flueras. In that terms, Flueras was excluded from the delegation and was forced to leave the Soviet Russia. Ion Flueras was the only member of the Romanian socialist delegation that left for Moscow, who expressed a firm and determined attitude for defending the European social-democratic principles and for the Unification on the 1st of December 1918.
    [Show full text]
  • Rim 3-4 2007.Pdf
    SUMAR • 90 de ani de la bătăliile de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz – PETRE OTU .................................................................................................... 1 Istoria Războiului Rece – Constituirea Pactului de la Varşovia ca instrument imperial de control sovietic asupra Europei de Est REVISTA DE ISTORIE – locotenent-colonel LAURENŢIU CRISTIAN DUMITRU ....................... 14 MILITAR| – România în structurile organizatorice ale Pactului de la Varşovia. Publica]ia este editat\ de Minis- De la obedienţă la contestare terul Ap\r\rii, prin Institutul – CERASELA MOLDOVEANU .................................................................... 21 pentru Studii Politice de Ap\rare [i Istorie Militar\, membru al 40 de ani de la Războiul de şase zile – Războiul de şase zile şi relaţiile României comuniste cu Occidentul Consor]iului Academiilor de – general-maior (r) dr. MIHAIL E. IONESCU ............................................. 30 Ap\rare [i Institutelor pentru – Evaluarea israeliană a poziţiei sovietice în ajunul izbucnirii Războiului Studii de Securitate din cadrul de şase zile Parteneriatului pentru Pace, – colonel (r) SHAUL SHAI, Israel. Traducere MONA ELENA SIMINIUC ..... 44 coordonator na]ional al Proiec- – Procesul de menţinere a păcii în conflictul israeliano-arab tului de Istorie Paralel\> NATO – locotenent-colonel (r) NOAH HERSHKO, Israel. Traducere MONA ELENA – Tratatul de la Var[ovia SIMINIUC ...................................................................................................... 48 – Presa
    [Show full text]
  • Institutul De Studii Istorice Si Social
    NR. INVENTAR: 3229 ARHIVELE NAŢIONALE SERVICIUL ARHIVE NAŢIONALE ISTORICE CENTRALE BIROUL ARHIVE CONTEMPORANE FOND INSTITUTUL DE STUDII ISTORICE ŞI SOCIAL-POLITICE FOTOTECA – Portrete INVENTAR 3414 u.a. Arhivele Nationale ale Romaniei PREFAŢĂ 1. Istoricul creatorului fondului - Institutul de Studii Istorice şi Social-Politice Institutul de Studii Istorice şi Social-Politice (I.S.I.S.P.) a devenit funcţional la 26 martie 1951, sub denumirea de Institut de Istorie a Partidului, având ca principal scop cercetarea şi (re)scrierea istoriei mişcării muncitoreşti, socialiste (social-democrate) şi comuniste din România şi din lume în conformitate cu propaganda oficială şi linia politico-ideologică a P.M.R./P.C.R. Relaţia Institutului cu Partidul Comunist este demonstrată prin directa tutelare a acestuia de către Comitetul Central al Partidului. Problema înfiinţării unui asemenea institut s-a discutat încă din anul 1950, când prin Hotărârea Biroului Politic al C.C. al P.M.R. nr.2/1950 s-a decis organizarea Institutului de Istorie a Partidului, însă noua instituţie şi-a început oficial activitatea un an mai târziu, la data de 8 mai 1951. Comitetul Politic Executiv al P.C.R. a hotărât la 22 martie 1966 transformarea Institutului de Istorie a Partidului în Institutul de Studii Istorice şi Social- Politice de pe lângă C.C. al P.C.R. Institutul era condus de un consiliu ştiinţific din care iniţial făceau parte şi unii dintre principalii lideri comunişti români: Gheorghe Gheorghiu- Dej, Ana Pauker, Vasile Luca, Teohari Georgescu, Lothar Rădăceanu, Iosif Chişinevschi, Alexandru Moghioroş, Gheorghe Apostol, Constantin Pârvulescu, Ion Niculi, Leonte Răutu, Mihail Roller, Gheorghe Stoica, Sorin Toma, A.
    [Show full text]