Plumburi Comerciale Din Cetatea Romano-Bizantina De La Izvoarele (Dobrogea)

Total Page:16

File Type:pdf, Size:1020Kb

Plumburi Comerciale Din Cetatea Romano-Bizantina De La Izvoarele (Dobrogea) PLUMBURI COMERCIALE DIN CETATEA ROMANO-BIZANTINA DE LA IZVOARELE (DOBROGEA) v. cULIcA I Pe malul drept al iDunarii, la aproximativ 2,5 km. in aval de satul lzvoarele (Com. Lipnita, jude\ul Constanta) 1 la punctul cunoscut sub denumirea Cale Gherghi se afla resturile unei a~ezari romano-bizantine. La sfir~itul veacului trecut inginerul topometru Pamfil Polonic localiza aici ora~ul inscris pe Tabula P eutingeriana sub toponimul Sagadava 2. In anul 1935 puteau fi vazute parti din zidurile cetatii, a caror grosime depa~ea 2 m ~i valul de aparare lat de aproape 4 m, prevazut cu ~ant, pastrat pe trei parti, latura din spre Dunare fiind rupta de apa 3. Laturile din spre apus ~i rasarit mai masw'au 80 m lungime, prima pre­ lungindu-se intr-o ripa adinca, iar cealalta intr-un ~a n\ de 40 m latime ~i pina la 5 m adincime. Latura nor·dica pastrata pe teata lungimea ei de 160 m este intarita cu val ~i ~ant 'ii indrepta\ea pe inginerul P. Po Ionic sa aprecieze ca aproape jumatate din cetate fusese distrusa de apele Dunarii 4, fapt ce apare tot atit de evident din planul ridicat de acela~ inginer 5, In jurul cetatii, pe diferite spatii, dificil de cercetat din cauza plantatiei silvice, apar resturi de cultura materiala, in strinsa legaturii eli a~ezarea civiHL Pilla in anul 1950, pe latura de apus, in muchia ripei, existau res­ turile unui zid din diramida ~i piatra marunta, legata ell mortar, mate­ riale delnolate mai tirziu de sateni pentru refolosire in constructH. Pa- 1 In literatura de specialitate satul Izvoare1e este cunoscut sub toponimicul Pirjoaia, apartinind de Com. Canlia. 2 P. Polonic. Cetiitile antice de pe malul drept aZ Dunarii (Dobrogea) pina la gurile ei, in Natura XXIV, 1935, nr. 7, p. 20. 3 Arhiva personal.§. P. Polonic, Cercetiirile de pe maZul drept al Dunarii de Ia HiT~ova in sus pina Ia Ostrov. p. 37- 38, la BARSR; P. Polonic art. cit. p. 20. D~i este sigur ca. articolul publicat in anul 1935 utilizeaza insemnarile facute in anul 1898, consideram ca inainte de publicare autorul a mai avut ocazia sa verifice starea monumentelor a c.§.ror publicare 0 face dupa 37 ani. " ManuscrisuZ citat, acela!~ loco 5 Arhiva personal.§. P. Polonic, II Varia, pachetul 21 nr. 3. la BARSH. 216 V. CULICA durea plantata in incinta ceUitii cit ~i pe terenul inconjurator, presarata pe aproape intregul ei euprins eu eloburi de tigle ~i olade romano­ bizantina, ingreuiaza identifiearea conturului cetatii, mai ell seam a ea In prezent nid 0 UrIUa de zid nll mai apare la suprafata solului. Faptul ea partea de zid vazuta de noi nu cuprindea lespezi masive, cit !?i lipsa bloeurilor de piatra pe loeul prabu~irii in apa a unei importante par1:i din eetate, due 1a eonvingerea ea zidurile nu au fost construite din blocuri mari, chiar daca absenta lor se expliea pina la un lac prin dis­ trugeri1e cauzate · de locuitori. Lipsa unor ziduri puternice nu apare insa drept ceva neobi~nuit in eonditiile de aparare exception ale, oferite in mod natural de iniiltimile 'Ii ripile abrupte in mijlDcul drora este situato1. Fara un sis tern masiv de r uine din zidurile cetatii, sintem privati de elementele necesare, pe baza earora sa putem aprecia in ee masura a existat aiel un castru roman, ridicat de eorpurile de trupa inca de prin secolul al II-lea e.n. - ca la Capidava 6 - sau numai un castel­ l UlU din epoca romano-bjzantina. :lYlateriale1e ceramice ~i numismatice care apar din partea naruitii (din timpul lui Octavian August, Vespasian, Traian, Antoninus Pius, CaraeaIla, Sever Alexandru) sint indicii ca via~a roman a era prezenta aici inca de la inceputul secolului I e.n. In profilul malului abrupt, din spre Dunare, se disting doua UlU­ pluturi 'in V, formate din pamint amestecat eu cenu~a, carbuni $i de­ puneri arheologice, astupind 'iantul un or torente care au briizdat interiorul cetalii. Parte a din cetate priibu~itii in apele Duniirii, din ve­ chime, cit ~i materialul antrenat de torenti din partea existenta, 1asa in Hecare an p e p1aja, in urma retragerii apelor numeroase obieete intregi sau fragmentare din metal, os, piatra sau ceran1ica, printre care un loc prep on de rent iI au monedele incepind eu secoiul a1 V-lea Le.n. 9i terminind eu exemp1are batute in seeolul al VI-lea e.n. 7. Prin numarul ~i varietatea lor marturiile arheologice dovedesc 0 \'iata eu activitati multiple, suficiente pentru a indreptati identificarea unui ora!? antic. Ca a infIorit pe aeeste locuri un ora~ romano-bizantin sail numai o agezare civila 9i 0 garnizoana militara, se Va putea stabili eu siguranta atunci dnd se vor intreprinde sapaturi. Materia1ele traco-getice, resturile de amfore, monedele cetatilor de pe tiirimul dobrogean al Pontului sting $i chiar manede dacice 8, constituie marturii sjgure ca viata ramana s-a infiripat pe 0 veche a$ezare a ba!?tina9ilor. Dar daca pina 1a Quintillus deseoperirile numismatice au un ca­ racter mai muIt sau mai putin sporadic, incepind eu acest imparat mo­ nedele gasite reprezinta 9iru1 tuturor imparatilor pina 1a Maurieiu {j 1st. Rom. I. p. 485. '7 Vasile Cube§., Croix romano- byzantines decouve1·tes a Pirjoaia., in Dacia IX, 1965 N.S., p. 425. 8 Inedite. Un exemplar tip V, C . Moisil, BSNR XV (1920) p. 17 fig. 13; cela­ lalt exemplar, copie de pe drahmele lui Alexandru eel Mare (divizionara). Un exemplar asemanator s-a gasit la Cascioarele (SCIV, 17, 1, 1966 p. 116- 117 $i fig. 3/5). PLUl¥tBUR! COMERCIALE DIN CETATEA ROMANO-BIZANTINA DE LA lZVOARELE 217 Tiberiu (582- 602) cu exceptia unor tirani, uzurpatori sau membri ai casei ri mperiale. Este posibil til moneda de la Quintillus (270) a ajuns la Izvoarele mai tirziu, in timpul lui Aurelianus (270-275) care, a~a cum se ~tie, a reorganizat limesul pe toata intinderea fluviului 9. Probabil ca acesta a refacut sau poate chiar a cladit fortareata de la Izvoarele '0, fapt ce trebuie pus In ]egatura !ji eli masura parasirii Daeiei de catre legiunile n XIII-a Gemina ~i a V-a Macedonica ; in acel a~i timp provincia ~ i popu­ lalia civila romanica au fost lasate in miinile dacilor liberi ~i a gotilor. Prezen'ta lui Aurelianus atestata la Tropaeum, Calla tis $i Duros­ lonun prin inscriptii 11 se face simtita la Izvoarele prin numeroase monede. ,In secolul al VI-lea a~eza rea ~i cetatea au fost distruse, probabil in acela~ tilYlp ell Tropaeum Traiani ~i Durostorurn, ca urmare a puter­ nicei invazii avare din anul 587 e.n. Izvoarele istorice au pastrat denu­ mirile unor localitati situate in zona dintre Durostorum ~i Axiopolis dar, din neierkjre ele nu p:-lt Ii atribuite numeroaselor castre !?i cetati identificate arheo1ogic, fie pentru di izvoarele sint lacunare !1i cuprind de multe ori erori savlr!jiite la transerierea documentelor lnai vechi, fie datorita lipsei de informare topon1etrica a autorilor care au indicat distantele sau localizarile, cu totul gre~it . Inginerul P. Polonic se sprijina pe Tabula Pautingeriana, harM a imperiului roman, intocmita dupa unele pareri intre anii 261-271 12, iar dupa altele 0glindind situatia imperiului pina spre epoca Severilor 13. sau catre sfjr~itul secolului al IV-lea e.n. ", pastrata intr-o copie din secolele XI-XII 15. rnlre Durostorum .i Axiopolis - asupra amp1asarii car ora nu exista nici 0 indoiaHi - Tabula inscrie doar toponimele Sagadava ~ i Sucidava. Dupa aceas!a harta, care indica oi distaniele dintre looalitati, Sagadava 8-a1' ufla la XVIII mile romane de Durostorum, iar Sucidava 1a XII mile de Sagadava ~i 1a XVII mile de Axiopolis. Prin transformarea mile10r in km aflam ca Sagadava se localizeaza 1a aproximativ 27 km de Du­ rostorum. Masuratoarea facuta de P. Polonic 16 a gasit 28 km, deci cu 9 Radu Vulpe, Histoire ancienne de Ia Dobroudja, in La Dobroudja, ] 938, p . 277. 10 Am precizat in articolul Croix .... nota I, ca de~i in imediata apropiere de Pirjoaia se v<:id l'esiurile unei cetati romane, de pamint, (dup§. P. P olonic), in ultimul Limp in literatura de specialitate prin cetatea de Ia Pirjoaia se intelege cealalta retate, de piatra. de care ne ocupam in lucrarea de fata. HelL 7484, 7581 ~i 12456. 12 Izvoare privind istoria Rominiei, I, Bue., 1964 p . 737, redactatc1 de Vladimir- lliescu, Virgil C. Popescu, Gh eorghe ~tefan. 13 Radu VUlpe, Din istoria Dobrogei. II, p. 205. Iii C. Daicoviciu, D. M. Pippidi, Gh. Stefan, in 1st. Rom., I, 1980, p. LVI. 15 Desjardins Ernesto, La Table de Peutinger, Paris, 1869- 1874; Konrad Miller, Die Peutingerische tafel oder ,"VeUkarte des castorius, 1916; Konrad Miller, Itineraria Romana, Romische reisewege an der hand der tabula peutingeriana dargesttellt von Konrad Miller, 19 16. lo P. Polonic, Cetiitile ... p. 19- 21. 219 V. CULICA o diferen\a in plus de 1 km, care poate fi u~or explieata . in primul rind prin erorile de masuratoare ale autorilor Tabulei. Diferen\a po ate pro­ veni insa !?i din aceea ca necunoscind reperele topometrului antic, cer­ eetarea moderna a putut lua alte punete de plecare ~ i incheiere a mii­ suriitorii. Dar aceastii toleran\ii de 1 km este neglijabilii, deoal-ece in jurul a~eza r ii de la Izvoarele, pe 0 razii de 2 km nu mai exista 0 altii cetate. Astfel inginerul P. Polonic a tras concluzia cii eetatea de la Izvoarele nu poate ii alta decit Sagadava. Konrad Miller considerii insii eii Sag ada va din Tabula Peutinge­ riana nu este 0 localitate ci 0 dedublare a toponimului Sucidava. EI cunoa~te numai Sacidava, 1a V€oSt de lacul Oltina !?i Sucidava, 1a n.1ir­ leanu (azi Dunareni, COIn.
Recommended publications
  • Book of Abstracts
    BOOK OF ABSTRACTS 1 Institute of Archaeology Belgrade, Serbia 24. LIMES CONGRESS Serbia 02-09 September 2018 Belgrade - Viminacium BOOK OF ABSTRACTS Belgrade 2018 PUBLISHER Institute of Archaeology Kneza Mihaila 35/IV 11000 Belgrade http://www.ai.ac.rs [email protected] Tel. +381 11 2637-191 EDITOR IN CHIEF Miomir Korać Institute of Archaeology, Belgrade EDITORS Snežana Golubović Institute of Archaeology, Belgrade Nemanja Mrđić Institute of Archaeology, Belgrade GRAPHIC DESIGN Nemanja Mrđić PRINTED BY DigitalArt Beograd PRINTED IN 500 copies ISBN 979-86-6439-039-2 4 CONGRESS COMMITTEES Scientific committee Miomir Korać, Institute of Archaeology (director) Snežana Golubović, Institute of Archaeology Miroslav Vujović, Faculty of Philosophy, Department of Archaeology Stefan Pop-Lazić, Institute of Archaeology Gordana Jeremić, Institute of Archaeology Nemanja Mrđić, Institute of Archaeology International Advisory Committee David Breeze, Durham University, Historic Scotland Rebecca Jones, Historic Environment Scotland Andreas Thiel, Regierungspräsidium Stuttgart, Landesamt für Denkmalpflege, Esslingen Nigel Mills, Heritage Consultant, Interpretation, Strategic Planning, Sustainable Development Sebastian Sommer, Bayerisches Landesamt für Denkmalpflege Lydmil Vagalinski, National Archaeological Institute with Museum – Bulgarian Academy of Sciences Mirjana Sanader, Odsjek za arheologiju Filozofskog fakulteta Sveučilišta u Zagrebu Organization committee Miomir Korać, Institute of Archaeology (director) Snežana Golubović, Institute of Archaeology
    [Show full text]
  • Piese Vestimentare Bizantine Din Secolele Vi-Viii În Spațiul
    PIESE VESTIMENTARE BIZANTINE DIN SECOLELE VI-VIII ÎNSPAȚIUL * CARPATO-DUNĂREANO-PONTIC A. CATARAME CU PLACA FINA DE DANGH. TEODOR în cadrul cercetării influențelor și elementelor bizantine atestate prin intermediul cercetă­ rilor arheologice întreprinse în regiunile carpato-dunăreano-pontice, pentra perioada secolelor VI— VIII e.n., o anumită importanță, prin valoarea lor culturală, cronologică și artistică, o prezintă unele categorii de obiecte vestimentare, dintre acestea un interes aparte avîndu-1 fără îndoială, anumite tipuri de catarame de centură. Asemenea piese vestimentare produse, fie în atelierele specializate din Imperiu, fie lucrate de meșteri bizantini itineranți sau imitate uneori.de meșteșu­ garii locali din spațiul carpato-dunăreano-pontic, prezintă o destul de mare varietate în ceea ce privește forma, tehnica delucru, sistemul de asamblare și ornamentele cu care sînt împodobite. Dată fiind utilizarea și circulația lor, destul de limitată în timp și spațiu, multe din aceste obiecte pot avea o anumită importanță cronologică, oferind în același timp interesante și prețioase in­ formații de ordin etno-culturaî, economic sau artistic. Cum în ultimele decenii, în regiunile car­ pato-dunăreano-pontice, numărul acestor categorii de piese vestimentare a crescut destul de mult, ca urmarea cercetărilor întreprinse, a apărut, desigur, necesitatea de a fi studiate în ansamblul lor, ținîndu-se seama de tipologia, cronologia și ariile lor de difuziune, precum și de contextul evoluției etno-demografice și politice din perioada respectivă. Pînă.în prezent, în literatura românească de specialitate, un studiu general mai amplu, care să fi tratat în totalitatea lor acest gen de descoperiri de factură sau influență bizantină .lipsește, ceea ce a împiedicat, în unele cazuri, publicarea unorexemplare scoase la iveală de mai multă vreme.
    [Show full text]
  • On the Origins of the Romanian People
    『地域政策研究』(高崎経済大学地域政策学会) 第7巻 第2号 2004年 10 月 17 頁~ 38 頁 On the Origins of the Romanian People Elena Taralunga TAMURA Abstract I have been often asked where I come from and I have realized that not much is known about Romania, its location, language and history. This paper is an examination of the roots of Romanian history. It is supported by official historical evidence and some of the data is approved by the Romanian Academy of History and Archeology, whereas other information is taken from different sources such as: history of religions, different reports from the Institute of Dacology, encyclopedias, and folklore resources. Statements on history can be eventually confirmed as well as denied when some new discovery happens. Also, in the case of writing a research paper on the ancient history of a country the lack of sufficient and explicit written evidence left to this day, can obstruct the discovering of facts that are correct, free from ambiguity and vacillation.This paper covers the early historical beginnings of the people that inhabited the territory of modern Romania to the time when the Roman Empire changed the country north of Danube into a Roman colony. This paper comprises: A geographical description of Romania History: the beginnings, An explanation of the meaning of the Pelasgians Definition of who the Thracians were. The Dacians and the Getae and who they were. The Dacian kings and among them the most important, Buerebista and Decebal The change of Dacia into a Roman colony Conclusion - 17 - Elena Taralunga TAMURA Introduction The historic magnitude of different peoples on the earth does not always radiate with the same intensity.
    [Show full text]
  • Elemente Lexicale Straromanesti
    Alexandru Pele Elemente lexicale străromâneşti Această carte apare cu sprijinul CONSILIULUI JUDEŢEAN BIHOR, în special a Domnului consilier Radu Pavel Matei, care a răspuns cu multă solicitudine iniţiativei publicării acestei cărţi. Un sprijin deosebit a acordat iniţiativei noastre P.C. Părinte Teodor Cristea, Eclesiarhul Parohiei Bisericii cu hramul „ADORMIREA MAICII DOMNULUI” - Biserica cu Lună -, moştenitoare de drept şi de fapt prin statutele ei a Fundaţiei Jiga, moştenire ce dorim, din tot sufletul, să revină în această biserică, după cum însuşi fondatorul ei a dorit şi a lăsat. Neprecupeţit a fost efortul Domnilor David Voicu şi mr. (r) Daniel Ştefănuţiu, Directori de Proiect pentru promovarea operelor istoricului Titus Livius Roşu şi scriitorului Alexandru Pele. Diligenţe întru apariţia acestei cărţi au mai făcut Editura SCHEDA (Dl. Mircea Vac) şi Societatea cultural-ştiinţifică AdSumus (preşedinte: Dl. Octavian Blaga). Copyrightul lucrărilor scriitorului Alexandru Pele aparţine Doamnei Amalia- Rodica Ţîmpău, fiica autorului. Alexandru Pele Elemente lexicale străromâneşti Ediţie îngrijită de Octavian Blaga Editura Scheda Oradea, 2010 Elemente lexicale străromâneşti NOTA EDITORULUI Cartea de faţă reuneşte mai multe studii ale lui Alexandru Pele, ale căror fir unitar îl reprezintă demontarea unor greşeli de interpretare a etimologiei unor lexeme româneşti. Alexandru Pele se apleacă cu precădere asupra cuvintelor româneşti cărora li s-a atribuit, netemeinic, etimoane maghiare, demonstrând că multe dintre acestea aparţin, de fapt, limbii române dinaintea contactului vorbitorilor ei cu limba maghiară. Bun cunoscător al limbii vecine, autorul repoziţionează, argumentând solid, semnul de provenienţă a unui număr însemnat de cuvinte, care provin în maghiară din română, şi nu invers, stabilind reguli fonetice prin care maghiara a încadrat cuvinte româneşti în lexicul ei, în baza graiului crişan, adică a variantei limbii române cu care maghiarii s-au aflat, de- a lungul timpului, în contact mai apăsat.
    [Show full text]
  • Book of Abstracts
    BOOK OF ABSTRACTS 1 Pobrano z https://researchportal.amu.edu.pl / Downloaded from Repository of Adam Mickiewicz University 2021-10-07 Pobrano z https://researchportal.amu.edu.pl / Downloaded from Repository of Adam Mickiewicz University 2021-10-07 Institute of Archaeology Belgrade, Serbia 24. LIMES CONGRESS Serbia 02-09 September 2018 Belgrade - Viminacium BOOK OF ABSTRACTS Belgrade 2018 Pobrano z https://researchportal.amu.edu.pl / Downloaded from Repository of Adam Mickiewicz University 2021-10-07 PUBLISHER Institute of Archaeology Kneza Mihaila 35/IV 11000 Belgrade http://www.ai.ac.rs [email protected] Tel. +381 11 2637-191 EDITOR IN CHIEF Miomir Korać Institute of Archaeology, Belgrade EDITORS Snežana Golubović Institute of Archaeology, Belgrade Nemanja Mrđić Institute of Archaeology, Belgrade GRAPHIC DESIGN Nemanja Mrđić PRINTED BY DigitalArt Beograd PRINTED IN 500 copies ISBN 979-86-6439-039-2 4 Pobrano z https://researchportal.amu.edu.pl / Downloaded from Repository of Adam Mickiewicz University 2021-10-07 CONGRESS COMMITTEES Scientific committee Miomir Korać, Institute of Archaeology (director) Snežana Golubović, Institute of Archaeology Miroslav Vujović, Faculty of Philosophy, Department of Archaeology Stefan Pop-Lazić, Institute of Archaeology Gordana Jeremić, Institute of Archaeology Nemanja Mrđić, Institute of Archaeology International Advisory Committee David Breeze, Durham University, Historic Scotland Rebecca Jones, Historic Environment Scotland Andreas Thiel, Regierungspräsidium Stuttgart, Landesamt für Denkmalpflege,
    [Show full text]
  • Philologica Banatica(2018-I).Pdf
    1 2018 SOCIETATEA DE ŞTIINŢE FILOLOGICE DIN ROMÂNIA FILIALA TIMIŞOARA PHILOLOGICA BANATICA 1 Timişoara, 2018 1 90 de ani Prof. onorar dr. dr. h. c. mult. MARIA ILIESCU OMAGIU 1 Iunie 2017 REVISTĂ INDEXATĂ BDI Philologica Banatica apare de două ori pe an, sub egida Societăţii de Ştiinţe Filologice. Filiala Timişoara Preşedinte: Prof. univ. dr. Vasile D. Ţâra Comitetul de Redacţie: Redactor-şef şi Director fondator Prof. univ. dr. Sergiu Drincu Secretariat de redacţie: Lector univ. dr. Mirela Boncea, Lector univ. dr. Nadia Obrocea Membri: Conf. univ. dr. Luminiţa Vleja (Universitatea de Vest) Prof. dr. Mihaela Bînă (Colegiul Naţional „C. Brediceanu”, Lugoj) Lector univ. dr. Dorina Chiş-Toia (Universitatea „Eftimie Murgu”, Reşiţa) Prof. dr. Mirela Danciu (Liceul teoretic „Grigore Moisil”, Timişoara) Lector univ. dr. Silvia Madincea-Paşcu (Universitatea Tibiscus, Timişoara Lector univ. dr. Voica Radu (Universitatea „Aurel Vlaicu”, Arad) Comitetul Ştiinţific: Prof. univ. dr. Ileana Oancea, Preşedinte Comitetul Internaţional: Prof. univ. dr. Jenny Brumme (Barcelona) Prof univ. dr. Norberto Cacciaglia (Perugia) Prof. univ. dr. Maria Iliescu (Innsbruck) Membri: Acad. Marius Sala, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan-Al. Rosetti” Prof. univ. dr. Viorica Bălteanu, Universitatea de Vest din Timişoara Cercet. şt. I. dr. Eugen Beltechi , Institutul „Sextil Puşcariu”, Cluj Prof. univ. dr. Petru Livius Bercea, Universitatea Europeană Drăgan, Lugoj Conf. univ. dr. Marcu Mihail Deleanu, Reşiţa Prof. univ. dr. I. Funeriu, Universitatea „Aurel Vlaicu”, Arad Conf. univ. dr. Aurelia Turcu, Universitatea de Vest din Timişoara Coperta: Dan Niţu; Tehnoredactare computerizată: Ladislau Szalai © Copyright Editura Mirton şi Editura Amphora. Toate drepturile asupra acestei ediţii sunt rezervate. Reproducerea parţială sau integrală, pe orice suport, fără acordul scris al editurilor Mirton şi Amphora, este interzisă.
    [Show full text]
  • Ali Husein Kerim > I
    Ali Husein Kerim > i EVRENSEL BASIM YAY IN Ali Huseirı Kerim B a l k a n Y arimadasinda K ü r t l e r İnceleme - Araştırma DOĞA BASIN YAYIN Dağıtım Ticaret Limited Şirketi Tarlabaşı Blv. Kamerhatun Mah. Alhatun Sk. No: 25 Beyoğlu / İstanbul T: 0212 255 25 4-6 F: 0212 255 25 87 www.evrenselbasim.com - mfo0evrenselbasim.com Evrensel Basım Yayın 440 Balkan Yarımadasında Kürtler: Ali Husein Kerim Genel Kapak Tasarım: Savaş Çekiç Kapak Uygulama: Devrim Koçlan ISBN 978-605-4156-80-1 © Evrensel Basım Yayın 2011 - Sertifika No 11015 Birinci Basım: Ağustos 2011 Baskı: Ezgi Matbaası Sanayi Caddesi Altay Sokak No: 10 Çobançeşme - Yenıbosna / İstanbul T: 0212 452 23 02 - 654 94 18 - ezgimatbaa0mynet.com - www.ezgimatbaa.net B a l k a n Y arimadasinda K ü r t l e r İÇİNDEKİLER Birinci Önsöz.............. 11 ikinci Önsöz 13 Birinci Bölüm Giriş.................................................................................... 17 Aryenlerin menşesi üzerin birkaç söz............ 25 Diyarbakır’da Kuzey Avrasya’nın en önemli arkeolojik kentleri 27 Kendini tanımlama hâlâ en önemli sorun......................................28 Hint-Avrupa kültüründen sadece iki halk kaldı ................... 29 Kendini korumayı başaran halk 30 İkinci Bölüm Gut iler, Getler ve Gotlar 32 Gutiler 32 Iskitler 44 Apa Saka 46 Budiııi 46 Dahae 17 Gargari 48 Getler 59 Balkan ve Karadeniz Medleri 66 Mitanni Devleti 68 Medya Atropataıı 70 Magna Medya.................................................................................. 70 Kapadoki Mat-ieni 70 Palus Maeotis....... 70 Ixametler.................... 71 Sindiler ................. 71 Budiııi ................. 72 Sauro Matça ................ 74 Yazıgiler .......................... 77 Urgiler 78 Şahane İskitler 78 Roxalanlar 78 Maediler/Mediler 78 Moesia/Mysia 80 Sigini 81 Gotlar 85 Üçüncü Bölüm Guti, Get, Got Ve Benzerliği ......
    [Show full text]
  • Book of Abstracts
    BOOK OF ABSTRACTS 1 Institute of Archaeology Belgrade, Serbia 24. LIMES CONGRESS Serbia 02–09 September 2018 Belgrade – Viminacium BOOK OF ABSTRACTS Belgrade 2018 military slaves (unless there were some disciplinary issues, but this remains purely specula- How to trace and date the Roman roads? A case study from the tive), but they certainly could have been used for prisoners of war. Such finds on military sites territorium of Antiochia Hippos raise series of questions that have to be thourougly discussed, without necessarily providing Adam Pažout clear and definite answers. Although the physical remains of Roman roads and milestones in the Golan Heights are known at least since pioneering work done by Gottlieb Schumacher in the 1880s they drew little Fishing at the Upper Moesian frontier: Remains of freshwater and scholarly attention. To date only short summaries of Z.U. Maʿoz and of the Golan Survey are migratory fish from Viminacium (Upper Moesia, Serbia) available; both of which indeed raise more questions than answers. Particular lacunae in our Ivana Živaljević, Sonja Vuković – Bogdanović, Ivan Bogdanović understanding of the Roman roads, mainly in the southern Golan, pertain to the development and chronology of the road system. Another question arises concerning the actual continuation The site of Viminacium, a legionary fortress and the capital of the Roman province Upper of the known road stretch westward. Moesia/Moesia Prima, is situated on the right bank of Mlava river near its confluence with The current research concentrates on the Roman road system in the southern Golan, encom- the Danube. Its location and the vicinity of water suggest that fishing must have contributed passing southern part of Gaulanitis district and territory of the city of Antiochia Hippos.
    [Show full text]
  • A History of Beer in Ancient Europe
    University of Windsor Scholarship at UWindsor Languages, Literatures and Cultures Department of Languages, Literatures and Publications Cultures 2005 The Barbarian's Beverage: A History of Beer in Ancient Europe Max Nelson University of Windsor Follow this and additional works at: https://scholar.uwindsor.ca/llcpub Part of the Modern Languages Commons, and the Modern Literature Commons Recommended Citation Nelson, Max. (2005). The Barbarian's Beverage: A History of Beer in Ancient Europe. https://scholar.uwindsor.ca/llcpub/26 This Book is brought to you for free and open access by the Department of Languages, Literatures and Cultures at Scholarship at UWindsor. It has been accepted for inclusion in Languages, Literatures and Cultures Publications by an authorized administrator of Scholarship at UWindsor. For more information, please contact [email protected]. THE BARBARIAN’S BEVERAGE THE BARBARIAN’S BEVERAGE A History of Beer in Ancient Europe Max Nelson First published 2005 by Routledge 2 Park Square, Milton Park, Abingdon, Oxon OX14 4RN Simultaneously published in the USA and Canada by Routledge 270 Madison Avenue, New York, NY 10016 Routledge is an imprint of the Taylor & Francis Group This edition published in the Taylor & Francis e-Library, 2004. “To purchase your own copy of this or any of Taylor & Francis or Routledge’s collection of thousands of eBooks please go to www.eBookstore.tandf.co.uk.” © 2005 Max Nelson All rights reserved. No part of this book may be reprinted or reproduced or utilised in any form or by any electronic, mechanical, or other means, now known or hereafter invented, including photocopying and recording, or in any information storage or retrieval system, without permission in writing from the publishers.
    [Show full text]
  • Inscripţii Tegulare De La Sucidava-Celei
    INSCRIPŢII TEGULARE DE LA SUCIDAVA-CELEI oorAVIAN TOR OPU Cîteva descoperiri efectuate în ultima vreme la Sucidava-Celei (jud. Olt) îmbogăţesc şi - totodată - corectează repertoriul inscripţiilor aflate în fortificaţia romană tîrzie de la Dunărea olteană. ·)n anul 1�81, în secţiunea nr. 4, la vest da basilica paleobizantină, a fost descoperită o cărărpidă ştampilată, fragmentară. Cartuşul măsoară 7,00 cm lungime şi 2,00 cm lăţime. Din inscripţie s-au păstrat literele „ ...GVTIOF (fig. 1/2). 1n anul 1983, în secţiunea nr. 5, la sud de basilica paleobizantină, a fost găsită o altă cărămidă stampilată. tot fragmentară; inscripţia păstrîn­ du-se, de asemenea, !În part€a finală. Cartuşul are lungimea de 6,00 cm şi lăţimea de 2,00 cm. Pe fragmentul ,păstrat se citeşte . YTIOF (fig. J/3). Cu prilejul cercetării basilicii paleobizantine de la Sucidava, în anul 1979, am descoperit o ţiglă care purta o inscripţie stampilată păstrată fragmentar. Inscripţia a fost publicată de D. Tudor care a adoptat lectura C(ohors) IIII s(ub) cur(a) Sa[bini ?]1. C. C. Petolescu a propus o altă lectură : C'(ohors) IIII s(ub) c(ura) Vrsi... sugerînd ca antroponimul de pe inscripţie ar putea fi Ursicinus2. La Viminacium şi Sirmium au fost descoperite cărămizi şi ţigle stam-. pilate, din epoca romană tîrzie, cu inscripţii ale Legiunii a VII-a Clm,1.dia care poartă antroponimele Ursacius şi Argutus�. Reexaminînd stampila de pe ţigla descoperită la Sucidava în anul 1979 am constatat că pe aceasta s-au păstrat literele LVI ISCV RSA. .. (fig. 1/1) şi că poate fi citită L(egio) VII S(ub) C(ura) VRSA ![ci ..
    [Show full text]
  • DER UNTERMOESISCHE DONAULIMES Gudea 1 Text D 30.01.2007 13:42 Uhr Seite 319
    Gudea_1_Text_D 30.01.2007 13:42 Uhr Seite 317 DER UNTERMOESISCHE DONAULIMES Gudea_1_Text_D 30.01.2007 13:42 Uhr Seite 319 NICOLAE GUDEA DER UNTERMOESISCHE DONAULIMES UND DIE VERTEIDIGUNG DER MOESISCHEN NORD- UND WESTKÜSTE DES SCHWARZEN MEERES LIMES ET LITUS MOESIAE INFERIORIS (86-275 N. CHR.) Inhaltsverzeichnis Vorwort . 321 Die Frage der moesischen Vexillationen . 395 Über die moesische Flotte . 396 I. Beiträge zur Geschichte des untermoesischen Limes . 323 Einige Beobachtungen über Bewaffnung und Ausrüstung . 401 Einführung . 323 Ziel der Arbeit . 323 Über die Militärgeschichte Untermoesiens . 404 Allgemeine geographische Beschreibung des Gebietes . 324 Die Barbarenangriffe am Limes . 404 Zur Forschungsgeschichte . 327 Die Entwicklung der Limesverteidigung als Folge Gegenwärtiger Forschungsstand . 331 dieser Angriffe . 408 Arbeitsmodell und Methoden . 334 Die Versetzung von Einheiten im Zuge der militärischen Ereignisse . 409 Entwicklungsphasen der Grenzverteidigung von Limes und Litus in Untermoesien . 337 II. Katalog der Militäranlagen an der Nordgrenze der Provinz . 411 Zur Geschichte des Limes von der Gründung bis zum Jahr 86 n. Chr. 337 Abschnitt I: Donaulimes, Pomodiana – Utum Die Neuorganisierung des untermoesischen Limes (86-101/106 n. Chr.) . 411 im Jahr 86 n. Chr. 340 1. Pomodiana . 411 Die Lage der Nordgrenze Untermoesiens 2. Cebrum . 411 zwischen 101 und 118 n. Chr. 341 3. Regianum . 411 Die Entwicklung der Verteidigungsstrukturen 4. Camistrum . 411 am Flusslimes zwischen 118 und 275 n. Chr. 348 5. Augustae . 411 Der Aufbau des eigentlichen Limes . 348 6. Variana . 412 Die Errichtung der Steinkastelle . 351 7. Pedoniana . 413 Die Wälle und Landsperren nördlich des Limes . 359 8. Valeriana . 413 Die Eingliederung der befestigten Städte an der 9. Oescus . 413 Nord- und Westküste des Schwarzen Meeres 10.
    [Show full text]
  • Of the Roman Empire
    THE HISTORY OF THE DECLINE AND FALL OF THE ROMAN EMPIRE BY EDWARD GIBBON EDITED BY J. B. BURY, M.A. WTH AN INTRODUCTION BY THE RT. HON. W. E. H. LECKY VOL. IV NEW YORK FRED DE FAU & COMPANY PUBLISHERS COPYRIGHT. x#, FRED DE FAU & COMPANY. CONTENTS OF THE FOURTH VOLUME ?Am LIST OF ILLUSTRATIONS . n CHAPTER XXII Julian is &Jared Emperor by the Legions of Gaul -His March and Sycuss - The Dcalh of Cmtantaw - Civil Adrninistralh of /dim AD. The Jealousy of Constantius against Julian . 1 Fears and Envy of Constantius . .. 3 363 The Legions of Gaul are ordered to march into the East . 3 Their Discontents . 6 They proclaim Juliin Emperor . 7 His protestations of Innocence . 9 Hi Embassy to Constantius . I1 3Q, 361 His fourth and fifth Expeditionsbe&d'the &ne . 13 361 Fruitless Treatyand Declaration of War . 14 J+ian prepares to attack Constantius . 17 HIS march from the RhineintoIUyricum . 19 He justilies his Cause . 22 Hostile Preparations . 24 361 Death of Constantius . 25 361 Julian enters Constantinople . 97 361 Is acknowledged by the wholeEmpire . 48 His civilGovernment and private Life . a8 Reformation of the Palam . 31 Chamhr of Justice . .... 34 Punishment of the Innocent and the Guity . 35 Q Clemency of Julian . 38 His love of Freedom and the Republic . 39 His care of the Grecian Cities . 41 Julian, an Orator and a Judge . 42 His character . 44 CHAPTER XXIII The Religion of Julian - Universal Tohdion - He attempts to restme ad reform the Pagan Worship; to rebuild the Tempk of Jerusdm - His artfd Persecutim of the Christians - MUud Zed and Injnsticc Religion of Julian ......
    [Show full text]