DOCSLIB.ORG

Philologica Banatica(2018-I).Pdf

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Philologica Banatica(2018-I).Pdf 1 2018 SOCIETATEA DE ŞTIINŢE FILOLOGICE DIN ROMÂNIA FILIALA TIMIŞOARA PHILOLOGICA BANATICA 1 Timişoara, 2018 1 90 de ani Prof. onorar dr. dr. h. c. mult. MARIA ILIESCU OMAGIU 1 Iunie 2017 REVISTĂ INDEXATĂ BDI Philologica Banatica apare de două ori pe an, sub egida Societăţii de Ştiinţe Filologice. Filiala Timişoara Preşedinte: Prof. univ. dr. Vasile D. Ţâra Comitetul de Redacţie: Redactor-şef şi Director fondator Prof. univ. dr. Sergiu Drincu Secretariat de redacţie: Lector univ. dr. Mirela Boncea, Lector univ. dr. Nadia Obrocea Membri: Conf. univ. dr. Luminiţa Vleja (Universitatea de Vest) Prof. dr. Mihaela Bînă (Colegiul Naţional „C. Brediceanu”, Lugoj) Lector univ. dr. Dorina Chiş-Toia (Universitatea „Eftimie Murgu”, Reşiţa) Prof. dr. Mirela Danciu (Liceul teoretic „Grigore Moisil”, Timişoara) Lector univ. dr. Silvia Madincea-Paşcu (Universitatea Tibiscus, Timişoara Lector univ. dr. Voica Radu (Universitatea „Aurel Vlaicu”, Arad) Comitetul Ştiinţific: Prof. univ. dr. Ileana Oancea, Preşedinte Comitetul Internaţional: Prof. univ. dr. Jenny Brumme (Barcelona) Prof univ. dr. Norberto Cacciaglia (Perugia) Prof. univ. dr. Maria Iliescu (Innsbruck) Membri: Acad. Marius Sala, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan-Al. Rosetti” Prof. univ. dr. Viorica Bălteanu, Universitatea de Vest din Timişoara Cercet. şt. I. dr. Eugen Beltechi , Institutul „Sextil Puşcariu”, Cluj Prof. univ. dr. Petru Livius Bercea, Universitatea Europeană Drăgan, Lugoj Conf. univ. dr. Marcu Mihail Deleanu, Reşiţa Prof. univ. dr. I. Funeriu, Universitatea „Aurel Vlaicu”, Arad Conf. univ. dr. Aurelia Turcu, Universitatea de Vest din Timişoara Coperta: Dan Niţu; Tehnoredactare computerizată: Ladislau Szalai © Copyright Editura Mirton şi Editura Amphora. Toate drepturile asupra acestei ediţii sunt rezervate. Reproducerea parţială sau integrală, pe orice suport, fără acordul scris al editurilor Mirton şi Amphora, este interzisă. ISSN 1843-4088 Notă: În cazul studiilor referitoare la alte limbi decât româna, Redacţia a stabilit ca trimiterile bibliografice să respecte normele din limbile respective. 4 Sumar OMUL ŞI OPERA Curriculum vitae ........................................................................................... 11 Publications .................................................................................................. 16 Ileana Oancea, Luminiţa Vleja, Labor omnia vincit improbus ..................... 41 Cecilia Mihaela Popescu, Doamna Profesor Maria Iliescu, „acasă”, la Universitatea din Craiova .................................................................. 54 STUDIES Florina-Maria Băcilă, Derivate cu prefixul prea- integrate în numele divinității în poezia lui Traian Dorz ................................................... 63 Livius Petru Bercea, Contribuții la istoria lexicografiei române ................. 83 Adina-Daniela Crăciunescu, Paradigma cavalerului homeric. Termeni conceptuali definitorii ai eroului grec .......................................................... 92 Roxana Maria Creţu, Despre originile lexicului limbii spaniole ................ 103 Cătălin Dehelean, An application ............................................................... 111 Sergiu Drincu, Derivarea cu prefixe neologice în prima jumătate a secolului al XIX-lea ........................................................................... 123 Nicolae Felecan, Probleme de sintaxă în gramatica lui Ioan Piuariu-Molnar ........................................................................ 143 I. Funeriu, Șurubul franco-german (eseu) .................................................. 152 5 Karla Lupşan, Projektarbeit als praktische Umsetzung der Kompetenzorientierung im Übersetzungsunterricht ........................ 156 Laurenţiu Nistorescu, Cazuri de recuperare programatică a substratului . 165 Anca Petrescu, Problema aspectului verbal în studii ale lingviștilor români (2) ........................................................................................ 172 Dorina Chiş-Toia, Câteva aspecte ale limbajului poveștilor culese de George Cătană ................................................................................. 182 Mihaela Varga, Împrumuturi din limba franceză în terminologia sporturilor ........................................................................................ 190 Raluca Arianna Vîlceanu, Apariţia infinitivului românesc scurt. Direcţii și opinii ............................................................................... 202 Luminiţa Vleja, Cronică de simpozion ....................................................... 216 RECENZII Georgiana Lungu-Badea, Nadia Obrocea (coordonatori), Studii de traductologie românească. I. Discurs traductiv, discurs metatraductiv, Timișoara, Editura Universităţii de Vest, 2017, 295P. (ISBN 978-973-125-465-4; 978-973-125-525-5) (Mața Țaran Andreici) .. 221 Raluca Arianna Vîlceanu, Gramática de la lengua español. Primer curso. Primer semestre, Timişoara, Editura WALDPRESS, 2018, ISBN: 978-606- 614-209-0, 140 páginas (Roxana Maria Creţu) .......................................... 223 Raluca Arianna Vîlceanu, Curso práctico. Cultura, civilización, gramática y vocabulario de la lengua española, Madrid, Niram Art Editorial, 2016, ISBN: 978-84-944441-8-0, 178 páginas (Roxana Maria Creţu) ................................................................................. 226 Mihaela Varga, Dicţionar de termeni sportivi, Editura EUniversitaria, Craiova, 2018 (Remina Sima) .................................................................... 230 6 CONTENTS OMUL ŞI OPERA Curriculum vitae ........................................................................................... 11 Publications .................................................................................................. 16 Ileana Oancea, Luminiţa Vleja, Labor omnia vincit improbus ..................... 41 Cecilia Mihaela Popescu, Professor Maria Iliescu, „at home”, at the University of Craiova ......................................................................... 54 STUDIES Florina-Maria Băcilă, Derivatives with the prefix prea- integrated in the name of Divinity in Traian Dorz’s poetry .......................................... 63 Livius Petru Bercea, Contribution to the history of Romanian lexicography ....................................................................................... 83 Adina-Daniela Crăciunescu, The paradigm of Homerʼ s hero. Representative conceptual terms of the Greek hero .......................... 92 Roxana Maria Creţu, On the origins of the Spanish language lexicon ....... 103 Cătălin Dehelean, An application ............................................................... 111 Sergiu Drincu, Derivation with neological prefixes in the first half of the 19th century.............................................................................. 123 Nicolae Felecan, Syntax issues in the grammar by Ioan Piuariu-Molnar .. 143 I. Funeriu, The French-German screw ....................................................... 152 7 Karla Lupşan, The project-based method in teaching translation .............. 156 Laurenţiu Nistorescu, Cases of programmatic recovery of the pre-Roman substrate ........................................................................ 165 Anca Petrescu, The problem of the verbal aspect in the studies of several Romanian linguists .............................................................. 172 Dorina Chiş-Toia, Some aspects of the fairytales collected by George Cătană ................................................................................. 182 Mihaela Varga, Loans from the French language in the sports terminology ..................................................................................... 190 Raluca Arianna Vîlceanu, The emergence of the short Romanian infinitive. Directions and opinions ................................................... 202 Luminiţa Vleja, Cronică de simpozion ....................................................... 216 REVIEWS Georgiana Lungu-Badea, Nadia Obrocea (coordonatori), Studii de traductologie românească. I. Discurs traductiv, discurs metatraductiv, Timișoara, Editura Universităţii de Vest, 2017, 295P. (ISBN 978-973-125-465-4; 978-973-125-525-5) (Mața Țaran Andreici) .. 221 Raluca Arianna Vîlceanu, Gramática de la lengua español. Primer curso. Primer semestre, Timişoara, Editura WALDPRESS, 2018, ISBN: 978-606- 614-209-0, 140 páginas (Roxana Maria Creţu) .......................................... 223 Raluca Arianna Vîlceanu, Curso práctico. Cultura, civilización, gramática y vocabulario de la lengua española, Madrid, Niram Art Editorial, 2016, ISBN: 978-84-944441-8-0, 178 páginas (Roxana Maria Creţu) ................................................................................. 226 Mihaela Varga, Dicţionar de termeni sportivi, Editura EUniversitaria, Craiova, 2018 (Remina Sima) .................................................................... 230 8 OMUL ŞI OPERA CURRICULUM VITAE DATE PERSONALE Data și locul nașterii: 1 iunie 1927, Viena, Austria Stare civilă: căsătorită, 1 copil STUDII 1972 Doctorat în Lingvistică romanică (sub conducerea academicianului Iorgu Iordan), cu teza Le frioulan à partir des dialectes parlés en Roumanie 1946 – 1950 Universitatea din București a) Facultatea de Filologie (specializarea: Filologie clasică); b) Facultatea de Istorie (specializarea: Istorie medievală) ACTIVITĂȚI DIDACTICE ȘI DE CERCETARE 1999 Profesor consultant cu drept de conducere de doctorate la Universitatea din Craiova 1989 – 1997 Profesor titular
Load more

Recommended publications
  • Archäologie Und Politik
    1 CHRISTIAN WITSCHEL Römische Außenpolitik Kaiser Trajan, die Dakerkriege und die Donauprovinzen Politica externă romană Împăratul Traian, războaiele dacice și provinciile dunărene Roman Foreign Policy Emperor Trajan, the Dacian Wars and the Danube Provinces 28 CHRISTIAN WITSCHEL Im Zentrum dieses Bandes steht ein În centrul acestui volum se află un At the centre of this volume stands an imposantes Monument, das der römi- monument impunător, înălțat de imposing monument built by the Roman sche Kaiser Trajan (reg. 98–117 n. Chr.) împăratul roman Traian (domnie: emperor Trajan (r. 98–117 CE) to com- zur Erinnerung an seine Siege über 98–117 d. Hr.) pentru a comemora vic- memorate his victories over the Dacian das Volk der Daker errichten ließ: das toriile sale asupra poporului dacilor: people: The Tro paeum Traiani at Adam- Tro paeum Traiani bei Adam klissi [4]. Tro paeum Traiani, de la Adam clisi [4]. clisi [4]. It is located south of the Danube, Es befindet sich südlich der Donau, Acesta este situat la sud de Dunăre, în in the Dobruja landscape in southeast in der Landschaft Dobrudscha ganz peisajul Dobrogei, în sud-estul Româ- Romania. Given the location of the Tro- im Süd osten des heutigen Rumänien. niei de astăzi. Având în vedere locația paeum, one question immediately arises: Angesichts des Standortes des Tro- monumentului, survine nemijlocit între- Why was it not built in the heartland of paeum stellt sich unmittelbar eine barea: de ce nu a fost edificat în inte- the Dacian Empire conquered by Trajan, Frage: Warum wurde dieses nicht im riorul Regatului Dac, cucerit de Traian, i.
    [Show full text]
  • Commagenorum
    CASTELUL DE LA CAPUT STENARUM ŞI COHORS I FLAVIA COMMAGENORUM Cristian SCHUSTER* Fortificaţia de la Boiţa/Caput Stenarum Înainte de a părăsi Transilvania, Oltul face un unghi de aproape 90 de grade, pornind apoi spre sud, prin Carpaţii Meridionali, devenind ulterior „graniţa” dintre Oltenia şi Muntenia. Chiar în dreptul respectivului cot, pe malul drept al râului, investigaţiile arheologice au permis descoperirea resturilor unei fortificaţii romane. Acestea, aflate în punctul cunoscut sub denumirea În Rude (fig. 1), se găsesc astăzi pe teritoriul satului Boiţa (oraşul Tălmaciu, judeţul Sibiu)1. Aşa cum se ştie, cei mai mulţi dintre specialişti consideră că în acest sat trebuie localizat ceea ce Tabula Peutingeriana indică a fi Caput Stenarum2. Prezenţa urmelor romane a fost semnalată încă de la sfârşitul veacului al XIX-lea - începutul celui următor3. Primele cercetări arheologice s-au derulat în 19574, fiind continuate în 19585, 19736, 19797 şi, în cadrul practicii arheologice a studenţilor de la Facultatea de Filologie-Istorie din Sibiu, în vara anului 19818. Fortificaţiei, prin dimensiunile sale reduse – „de 46 x 47 m, fiind, deci, aproape pătrată”9, i se potriveşte mai degrabă termenul de castellum decât cel de castrum. Cu privire la momentul ridicării fortificaţiei din piatră, dar şi a „termelor cu palestrele, tabulariului vămii şi construcţiile cu caracter gospodăresc” s-a emis ipoteza că ele au fost realizate „după anii 167-169 e.n., când s-a operat reorganizarea administrativă şi militară de către Marcus Aurelius”10. Spre această concluzie * Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” - Centrul de Tracologie, Bucureşti; e-mail: [email protected]. 1 Ghinea 1998. Despre denumirea În Rude a punctului, vezi: Albescu 1938, p.
    [Show full text]
  • Lumea Traco-Geto-Dacică - Vatră a Unei Străvechi Civilizaţii Materiale Şi Culturi Spirituale
    Liviu Pa ndele, TRANSILVANIA TERRA DACICA, Editura Ro mprint, Braşov, 2005 (327 pagini text, plus 44 figuri în afara textului) Cartea a apărut sub auspiciile Fundaţiei Dacia, Centrul Cultu ral " "Sextil Puşcariu din Braşov. După cum însuşi autorul afirmă, pe coperta 2, ea are un tiraj de 10.000 de exemplare în limbile română, engleză, franceză, germană şi italiană. " Este distribuită gratuit, scopul său fiind acela de a contribui la cunoaşterea unor aspecte privind istoria poporu lui român". To t acolo, L.P. mulţumeşte autorilor din ale căror lucrări s-a inspirat, "adăugând modesta noastră contribuţie la realizarea acestui compendiu". Trebuie spus de la început că această parte, respectiv coperta 1 şi " coperta 2, reprezintă "contribuţia directă şi parţial corectă a auto rului: " " corectă în cazul în care " ne-am inspirat este acelaşi lucru cu "am copiat , cu sau fă ră acordul autorilor. Dar asta este altă chestiune, posibil de rezolvat " între "autor şi autori . În ceea ce mă priveşte, eu mi-am dat consimţământul verbal, cu condiţia de a nu mi se răstălmăci sau modifica textul. Voi arăta la locul potrivit dacă această co nvenire s-a respectat sau nu. Intenţia mea a fost de a aborda cartea ca unul care i-am furnizat d.lui L.P. pagini bune de bibliografie românească şi străină, inclusiv lucrări proprii. Ştiind ce lucrări i-am oferit, m-aş fi aşteptat ca sub titlul extrem de ispititor dar şi de angajant, Transilvania, Terra Dacica, să se găsească reunite, fluent şi logic, în primul rând acele adevăruri ale istoriei românilor ca re singure sunt în măsură să dea ră spunsuri inatacabile asupra etnogenezei, continuităţii şi civilizaţiei noastre.
    [Show full text]
  • Book of Abstracts
    BOOK OF ABSTRACTS 1 Institute of Archaeology Belgrade, Serbia 24. LIMES CONGRESS Serbia 02-09 September 2018 Belgrade - Viminacium BOOK OF ABSTRACTS Belgrade 2018 PUBLISHER Institute of Archaeology Kneza Mihaila 35/IV 11000 Belgrade http://www.ai.ac.rs [email protected] Tel. +381 11 2637-191 EDITOR IN CHIEF Miomir Korać Institute of Archaeology, Belgrade EDITORS Snežana Golubović Institute of Archaeology, Belgrade Nemanja Mrđić Institute of Archaeology, Belgrade GRAPHIC DESIGN Nemanja Mrđić PRINTED BY DigitalArt Beograd PRINTED IN 500 copies ISBN 979-86-6439-039-2 4 CONGRESS COMMITTEES Scientific committee Miomir Korać, Institute of Archaeology (director) Snežana Golubović, Institute of Archaeology Miroslav Vujović, Faculty of Philosophy, Department of Archaeology Stefan Pop-Lazić, Institute of Archaeology Gordana Jeremić, Institute of Archaeology Nemanja Mrđić, Institute of Archaeology International Advisory Committee David Breeze, Durham University, Historic Scotland Rebecca Jones, Historic Environment Scotland Andreas Thiel, Regierungspräsidium Stuttgart, Landesamt für Denkmalpflege, Esslingen Nigel Mills, Heritage Consultant, Interpretation, Strategic Planning, Sustainable Development Sebastian Sommer, Bayerisches Landesamt für Denkmalpflege Lydmil Vagalinski, National Archaeological Institute with Museum – Bulgarian Academy of Sciences Mirjana Sanader, Odsjek za arheologiju Filozofskog fakulteta Sveučilišta u Zagrebu Organization committee Miomir Korać, Institute of Archaeology (director) Snežana Golubović, Institute of Archaeology
    [Show full text]
  • S T U D I I D E P R E I S T O R
    ASOCIAŢIA ROMÂNĂ DE ARHEOLOGIE S T U D I I D E P R E I S T O R I E 8/2011 ASOCIAŢIA ROMÂNĂ DE ARHEOLOGIE S T U D I I D E P R E I S T O R I E 8/2011 Editura Renaissance Bucureşti 2011 A S O C I A Ţ I A R O M Â N Ă D E A R H E O L O G I E STUDII DE PREISTORIE 8 COLEGIUL DE REDACŢIE Redactor şef: Silvia Marinescu-Bîlcu Membri: Douglass W. Bailey, Krum Bacvarov, Adrian Bălăşescu, Cătălin Bem, Yavor Boyadziev, John C. Chapman, Alexandru Dragoman, Constantin Haită, Slawomir Kadrow, Marcel Otte, Valentin Radu, Vladimir Slavchev, Laurens Thissen, Anne Tresset, Zoϊ Tsirtsoni. Coperta: Statuetă antropomorfă aparţinând culturii Cucuteni, descoperită în aşezarea de la Drăguşeni (jud. Botoşani). Colegiul de redacţie nu răspunde de opiniile exprimate de autori. Editorial board is not responsible for the opinions expressed by authors. Manuscrisele, cărţile şi revistele pentru schimb, orice corespondenţă se vor trimite Colegiului de redacţie, pe adresa Şos. Pantelimon 352, sc. C, ap. 85, sector 2, Bucureşti sau prin email: [email protected]; [email protected]; [email protected]; [email protected]; [email protected] Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României Marinescu-Bîlcu Silvia Studii de Preistorie nr. 8 / Marinescu-Bîlcu Silvia Douglass W. Bailey, Krum Bacvarov, Adrian Bălăşescu, Cătălin Bem, Yavor Boyadziev, John C. Chapman, Alexandru Dragoman, Constantin Haită, Slawomir Kadrow, Marcel Otte, Valentin Radu, Vladimir Slavchev, Laurens Thissen, Anne Tresset, Zoϊ Tsirtsoni. Bucureşti, Editura Renaissance, 2011. ISSN 2065 - 2526 SPONSORIZĂRI ŞI DONAŢII: SUMAR Douglass W.
    [Show full text]
  • 390 River, Boljetin. These Small Monetary Deposits, Present a Coin
    River, Boljetin. These small monetary deposits, present a coin from 82, and the Tisza and Mureş during antiquity. Partially preserved, the inscription presents a second one has a coin from 81 A.D., indirectly, this fact sustains the hipothesis knight career inhabitant of Ulpia Trajana named M. Papirius… who after prima argumentation. militia having the quality of praefectus cohortis I Pannoniorum of Dacia, held a A second clue is revealed by the position of the Cazane sector on Danube second one as praefectus ripae Danuvii Tibissi and than the third or even at the River as we stated previously, a section that was most favorable for this type of same time that of curator pontis Augusti in Moesia, only to retire after in the capital attacks. Not by chance, in that period there were two Dacian fortifications in the city of Dacia where he was II vir and patronus of Colonia (Benea 2015, p. 93–104). sector, that from Divici and Pescari, both constantly surveilling Roman presence The inscription text prooves the existence of Roman controll spread over to the south of the river. Tisza bank. Asserting that during Trajan, the entire south west territory of Dacia up Domitianus decides for the first time to organise a campaign north of the to Tisza was under Roman rule, not very clear under which form. Nor how farther Danube, developing between 87–89, first in favor of the Dacians, the second with North along Tisza it went, we cannot state, as we mentioned above. Judging by the final Roman victory at Tapae.
    [Show full text]
  • Download PDF (Free)
    UNIVERSITATEA “AL. I. CUZA” I A Ş I FACULTATEA DE ISTORIE SEMINARUL DE ISTORIE VECHE ŞI ARHEOLOGIE CATEDRA DE ISTORIE VECHE ŞI ARHEOLOGIE STUDIA ANTIQUA ET ARCHAEOLOGICA VII I N H O N O R E M MIRCEA PETRESCU-DÎMBOVIŢA et MARIN DINU EDITURA UNIVERSITĂŢII “AL. I. CUZA” IAŞI * 2000 UNIVERSITÉ “AL. I. CUZA” I A Ş I FACULTÉ D’HISTOIRE SÉMINAIRE D’HISTOIRE ANCIENNE ET D’ARCHÉOLOGIE CHAIRE D’HISTOIRE ANCIENNE ET D’ARCHÉOLOGIE STUDIA ANTIQUA ET ARCHAEOLOGICA VII CARISSIMIS ET ILLUSTRISSIMIS MAGISTRIS MIRCEA PETRESCU-DÎMBOVIŢA et MARIN DINU I N H O N O R E M ÉDITIONS DE L’UNIVERSITÉ “AL. I. CUZA” IAŞI 2000 COLLÈGE DE RÉDACTION: Nicolae Ursulescu (rédacteur en chef) Marius Alexianu, Neculai Bolohan, Octavian Bounegru, Attila László, Victor Spinei, Dan Gh. Teodor, Mihail Vasilescu. Secrétariat de rédaction: Lucreţiu Mihailescu-Bîrliba Vasile Cotiugă MEMBRES D’HONNEUR: Prof. Mircea Petrescu-Dîmboviţa (membre de l’Academie Roumaine) Prof.dr. Marin Dinu Prof.dr. Rodolfo Striccoli (Université de Bari) Rédaction informatisée: Mariana Petcu, Adina Caminschi, Vasile Cotiugă Illustration: Aneta Corciovă Les manuscrits, les livres et les revues proposés en échange et pour comptes-rendus, ainsi que toute la correspondance seront adressés à la Redaction: Universitatea “Al.I. Cuza”, Facultatea de Istorie, Seminarul de Istorie Veche şi Arheologie, Bulevardul Carol I, no.11, Ro – 6600 – Iaşi, Roumanie. Tel. 032/201556; Fax. 0040-32/201201; E-mail: [email protected] ISSN 1224-2284 TABULA GRATULATORIA Ion AGRIGOROAIEI (Iaşi) Ruxandra ALAIBA (Iaşi) Marius ALEXIANU
    [Show full text]
  • Piese Vestimentare Bizantine Din Secolele Vi-Viii În Spațiul
    PIESE VESTIMENTARE BIZANTINE DIN SECOLELE VI-VIII ÎNSPAȚIUL * CARPATO-DUNĂREANO-PONTIC A. CATARAME CU PLACA FINA DE DANGH. TEODOR în cadrul cercetării influențelor și elementelor bizantine atestate prin intermediul cercetă­ rilor arheologice întreprinse în regiunile carpato-dunăreano-pontice, pentra perioada secolelor VI— VIII e.n., o anumită importanță, prin valoarea lor culturală, cronologică și artistică, o prezintă unele categorii de obiecte vestimentare, dintre acestea un interes aparte avîndu-1 fără îndoială, anumite tipuri de catarame de centură. Asemenea piese vestimentare produse, fie în atelierele specializate din Imperiu, fie lucrate de meșteri bizantini itineranți sau imitate uneori.de meșteșu­ garii locali din spațiul carpato-dunăreano-pontic, prezintă o destul de mare varietate în ceea ce privește forma, tehnica delucru, sistemul de asamblare și ornamentele cu care sînt împodobite. Dată fiind utilizarea și circulația lor, destul de limitată în timp și spațiu, multe din aceste obiecte pot avea o anumită importanță cronologică, oferind în același timp interesante și prețioase in­ formații de ordin etno-culturaî, economic sau artistic. Cum în ultimele decenii, în regiunile car­ pato-dunăreano-pontice, numărul acestor categorii de piese vestimentare a crescut destul de mult, ca urmarea cercetărilor întreprinse, a apărut, desigur, necesitatea de a fi studiate în ansamblul lor, ținîndu-se seama de tipologia, cronologia și ariile lor de difuziune, precum și de contextul evoluției etno-demografice și politice din perioada respectivă. Pînă.în prezent, în literatura românească de specialitate, un studiu general mai amplu, care să fi tratat în totalitatea lor acest gen de descoperiri de factură sau influență bizantină .lipsește, ceea ce a împiedicat, în unele cazuri, publicarea unorexemplare scoase la iveală de mai multă vreme.
    [Show full text]
  • Reexamining Romanization in Dacia: the Presence and Absence of Dacians
    Reexamining Romanization in Dacia: The Presence and Absence of Dacians in Ulpia Traiana Sarmizegetusa and Adamklissi Coined by Theodor Mommsen, “Romanization” is born embedded with colonial and imperial perspectives. Scholars who criticize its definition, the process of civilizing the barbarians with advanced technology and socio-political systems (Haverfield 1923), have been attempting new definitions that can properly reflect the complicated, multi-directional cultural blending and social development in Roman provinces. Despite the disagreements, Dacia is generally considered one of the least “Romanized” regions compared with the earlier annexed provinces (Chapell 2005). This paper employs evidence from two specific Dacian sites, Ulpia Traiana Sarmizegetusa and Adamklissi, plus the monuments in Trajan’s Forum, to investigate the engagement of Dacians in the socio-political life of postwar Daica. Right after the victory of the second Dacian war, Trajan ordered the construction of Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa (Ulpia Traiana Sarmizegetusa) through his intermediary Terentius Scaurianus (Alicu and Paki 1995). The new capital of colonial Dacia was built 40 miles away from the destroyed city Sarmizegetusa Regia and set strategically in equal distance to the two legions stationed at Apulum and Berzobis. It was also the destination or the stop of important roads, providing armies, merchants, travelers, and immigrants from all over the empire with easy access. The city was highly urbanized and diverse by the time of Septimus Severus that it was added a title of “metropolis.” However, archaeological evidence has attested to few traces of Dacians in the city but suggested, instead, their dynamic activities in the suburbs (Ells 2016).
    [Show full text]
  • Travel Guide for Everyone Involved in the Adult Osteology Research Workshop and Juvenile Osteology Research Workshop
    Dear Osteology Workshop Participants, Here is a small and concise travel guide for everyone involved in the Adult Osteology Research Workshop and Juvenile Osteology Research Workshop. It deals with some of the practical aspects of the whole experience, respectively your arrival and some other aspect of life in Transylvania, and aims to answer some FAQs. So, please read it carefully. If you have any more questions, I’ll be happy to answer them. I. Get connected II. Arrival III. Project specs IV. Life in Romania V. Excavation rules and regulations I. Get connected 1. While you’re home: It’s time to really think about your travel arrangements to Transylvania and make it happen. Since the deadline for dropping out of the program was March 14, 2016, all members of the respective Facebook groups are confirmed participants to the 2016 Osteology Workshops. 2. Contact I can be reached via E-mail all the time (however, after May 1st, it might take me several days to answer) or on my Romanian cell-phone after May 23. Here's my Romanian phone number (I will confirm it is active around May 23): - if you are calling from outside of Romania (or roaming): ++40757744401 - if you are in Romania: 0757744401 Towards early June, I will provide you with the Romanian phone number of the Project Director as well. Please keep in mind that these numbers are to be used for emergencies and project related business ONLY. Also, when calling from abroad, remember that Romania is in a different time zone. These phones will be turned off from 10PM to 8AM Romanian time (unless there is a reason for me to expect a call) - you can also send me a text message.
    [Show full text]
  • GIS Analysis and Spatial Networking Patterns in Upland Ancient Warfare: the Roman Conquest of Dacia
    geosciences Article GIS Analysis and Spatial Networking Patterns in Upland Ancient Warfare: The Roman Conquest of Dacia Ioana A. Oltean * and João Fonte Department of Archaeology, University of Exeter, Laver Building, North Park Road, Exeter EX4 4QE, UK; [email protected] * Correspondence: [email protected] Abstract: Generally seen as natural peripheries, upland landscapes present particular challenges both in terms of living, and of recording past human activity within. LiDAR (light detection and ranging) technology has now brought considerable improvement in our ability to record and map surviving archaeological features, but not necessarily increased our appreciation of local agency. Though the iconic landscape around the Iron Age Dacian capital of Sarmizegetusa Regia (Romania) and its Roman conquest have long caught the attention of specialists and the wider public, both previous research and more recent results from an airborne LiDAR survey leave considerable gaps in our understanding of networking potential across this challenging landscape. Based on LiDAR and satellite-generated high- and mid-resolution topographic data, our paper employs an innovative combination of GIS (geographic information system) spatial analysis tools to examine the spatial relationships between Roman military bases, Dacian targets, and the wider landscape as an integral part of a wider interdisciplinary archaeological research. This helped us formulate and test spatial and historical hypotheses, according to which all known and potential Roman military bases in the study area functioned as part of a system where each contributed individual advantages in securing their domination across the landscape. Our research highlighted the advantages and challenges for Comărnicelu as one of the key Roman logistical nodes, and for the attackers at ¸Sesuluiand Muncelu working in tandem to besiege and subdue Sarmizegetusa Regia.
    [Show full text]
  • On the Origins of the Romanian People
    『地域政策研究』（高崎経済大学地域政策学会） 第７巻 第２号 2004年 10 月 17 頁～ 38 頁 On the Origins of the Romanian People Elena Taralunga TAMURA Abstract I have been often asked where I come from and I have realized that not much is known about Romania, its location, language and history. This paper is an examination of the roots of Romanian history. It is supported by official historical evidence and some of the data is approved by the Romanian Academy of History and Archeology, whereas other information is taken from different sources such as: history of religions, different reports from the Institute of Dacology, encyclopedias, and folklore resources. Statements on history can be eventually confirmed as well as denied when some new discovery happens. Also, in the case of writing a research paper on the ancient history of a country the lack of sufficient and explicit written evidence left to this day, can obstruct the discovering of facts that are correct, free from ambiguity and vacillation.This paper covers the early historical beginnings of the people that inhabited the territory of modern Romania to the time when the Roman Empire changed the country north of Danube into a Roman colony. This paper comprises: A geographical description of Romania History: the beginnings, An explanation of the meaning of the Pelasgians Definition of who the Thracians were. The Dacians and the Getae and who they were. The Dacian kings and among them the most important, Buerebista and Decebal The change of Dacia into a Roman colony Conclusion － 17 － Elena Taralunga TAMURA Introduction The historic magnitude of different peoples on the earth does not always radiate with the same intensity.
    [Show full text]