DOCSLIB.ORG

Elemente Lexicale Straromanesti

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Elemente Lexicale Straromanesti Alexandru Pele Elemente lexicale străromâneşti Această carte apare cu sprijinul CONSILIULUI JUDEŢEAN BIHOR, în special a Domnului consilier Radu Pavel Matei, care a răspuns cu multă solicitudine iniţiativei publicării acestei cărţi. Un sprijin deosebit a acordat iniţiativei noastre P.C. Părinte Teodor Cristea, Eclesiarhul Parohiei Bisericii cu hramul „ADORMIREA MAICII DOMNULUI” - Biserica cu Lună -, moştenitoare de drept şi de fapt prin statutele ei a Fundaţiei Jiga, moştenire ce dorim, din tot sufletul, să revină în această biserică, după cum însuşi fondatorul ei a dorit şi a lăsat. Neprecupeţit a fost efortul Domnilor David Voicu şi mr. (r) Daniel Ştefănuţiu, Directori de Proiect pentru promovarea operelor istoricului Titus Livius Roşu şi scriitorului Alexandru Pele. Diligenţe întru apariţia acestei cărţi au mai făcut Editura SCHEDA (Dl. Mircea Vac) şi Societatea cultural-ştiinţifică AdSumus (preşedinte: Dl. Octavian Blaga). Copyrightul lucrărilor scriitorului Alexandru Pele aparţine Doamnei Amalia- Rodica Ţîmpău, fiica autorului. Alexandru Pele Elemente lexicale străromâneşti Ediţie îngrijită de Octavian Blaga Editura Scheda Oradea, 2010 Elemente lexicale străromâneşti NOTA EDITORULUI Cartea de faţă reuneşte mai multe studii ale lui Alexandru Pele, ale căror fir unitar îl reprezintă demontarea unor greşeli de interpretare a etimologiei unor lexeme româneşti. Alexandru Pele se apleacă cu precădere asupra cuvintelor româneşti cărora li s-a atribuit, netemeinic, etimoane maghiare, demonstrând că multe dintre acestea aparţin, de fapt, limbii române dinaintea contactului vorbitorilor ei cu limba maghiară. Bun cunoscător al limbii vecine, autorul repoziţionează, argumentând solid, semnul de provenienţă a unui număr însemnat de cuvinte, care provin în maghiară din română, şi nu invers, stabilind reguli fonetice prin care maghiara a încadrat cuvinte româneşti în lexicul ei, în baza graiului crişan, adică a variantei limbii române cu care maghiarii s-au aflat, de- a lungul timpului, în contact mai apăsat. Nădăjduim că a venit vremea - la aproape două decenii de la dispariţia prematură a autorului acestor cercetări - ca lingviştii să absoarbă şi să decanteze informaţiile furnizate de studiile de faţă (ca şi de celelalte, unele încă inedite), din spatele cărora transpare o inteligenţă sclipitoare, un spirit sistemic şi un volum imens de muncă. ~ 5 ~ Alexandru Pele NOTĂ BIOBIBLIOGRAFICĂ Alexandru Pele (n. 17 septembrie 1934 – d. 17 august 1995), scriitor, eseist, cercetător, s-a născut în satul Păuşa, comuna Nojorid din judeţul Bihor. A fost membru al Asociaţiei Oamenilor de Ştiinţă din România, membru al Societăţii Oamenilor de Ştiinţă şi Scriitorilor din Bihor, membru fondator al cenaclului „Horenii”, membru fondator al „Vetrei Româneşti” - filiala Bihor şi fondator al Editurii Abaddaba. A fost autor al mai multor inovaţii şi raţionalizări la „Întreprinderea de Alumină – Oradea”. La 18 noiembrie 2000, sub egida Academiei de Ştiinţe, Literatură şi Arte din Oradea, a fost instalată pe Şcoala din Păuşa o placă memorială donată de Editura Abaddaba. O stradă din Oradea îi poartă numele. În timpul vieţii i-a apărut o singură carte: Moartea fantasticului. Fenomene paleoastronautice româneşti (Oradea: Lumina, 1994). Postum, prin îngrijirea fiicei autorului, Amalia Ţâmpău, au văzut lumina tiparului: Etnonimele românilor, I Valah. Etimologie ancestrală şi areal istoric (Oradea: Abaddaba, 1996) Cerul cuvântului, poezii (Oradea: al cincilea anotimp, 1997) „Vidul demografic” şi matematica. Ipoteze în subsidiar (Oradea: Abaddaba, 1998) Sunetul umbrelor, poezii (Oradea: Abaddaba, 1999) Etnonimele românilor, II. Dac şi get (Oradea: Abaddaba, 2000) Perenitatea elementelor lexicale dacoromâne (Trecerea lui u semivocalic la v în cazul împrumuturilor din română în maghiară; Vechimea şi aria palatalizării lui p; Vechimea sufixului -aş în limba română; Elemente lexicale străromâneşti) (Oradea: Adsumus, 2001) Elemente lexicale româneşti în vocabularul limbii maghiare (Oradea: Adsumus, 2004). Aşteaptă în manuscris, printre altele: Vocabular istoric dacoromân, Columnele limbii române, Elemente lexicale autohtone în toponimia bihoreană etc., lucrări care, împreună cu precedentele, angajează o nouă perspectivă asupra lexicului românesc, în special prin studiul toponimelor. ~ 6 ~ Elemente lexicale străromâneşti LEXEME STRĂROMÂNEŞTI. EXEMPLE I. Oraş, un derivat vechi românesc Oraşele în Dacia Dicţionarele limbii române consacră oraşului următoarea definiţie: “Aşezare omenească importantă, care constituie un centru administrativ, industrial, comercial, politic şi cultural” (DLRM, p. 65) sau formulată altfel: “Formă complexă de aşezare omenească cu dimensiuni variabile şi dotări industriale, având de obicei funcţie administrativă, industrială, comercială, politică şi culturală; urbe” (DEX, p. 631). Celelalte sensuri, formate ulterior, nu prezintă prea mare importanţă, de aceea nu le vom mai menţiona. Din punct de vedere istoric se pare că oraşul a apărut “în perioada trecerii de la orânduirea comunei primitive la cea sclavagistă (în unele ţări la cea feudală), ca urmare a dezvoltării activităţii meşteşugăreşti şi a procesului de separare a meşteşugurilor de agricultură. În cursul istoriei oraşele şi- au schimbat profilul în funcţie de formaţiunile social-economice în care el s-a dezvoltat”. “Primele oraşe au apărut în mileniile IV-I î.e.n., în Mesopotamia, Egipt, Siria, Asia Mică, India, China ş.a.”. “O mare dezvoltare au cunoscut-o oraşele din Grecia antică (când a apărut o nouă formă a oraşului, oraşul-stat, “polisul”) şi din Imperiul Roman (coloniile). “Pe teritoriul României oraşele au apărut în secolele VII-VI î.e.n. (coloniile greceşti de pe ţărmul dobrogean al Mării Negre) şi apoi în secolele I-III ale e.n., în Dacia Romană” (DER, III, p. 595). “Atât în Dacia cât şi în Moesia, modul de viaţă adoptat de locuitorii polisurilor de tip grec sau ai municipiilor şi coloniilor întemeiate de romani era de un nivel foarte ridicat. Mărturie, în această privinţă, stau ruinele dezgropate în zilele noastre în cetăţile de pe litoral, la Tropaeum Traiani, în preajma taberei militare de la Troesmis, sau în Transilvania, la Sarmizegetusa-Ulpia Traiana, la Apulum, Napoca şi în numeroase alte locuri” (DIVR, p. 445). Ion Horaţiu Crişan aduce unele precizări de o importanţă deosebită: “un oraş întărit al geţilor, pe malul drept al Dunării, este pomenit de Arrianus în legătură cu expediţia lui Alexandru Macedon din anul 335 î.e.n”. “Geţii înspăimântaţi mai întâi ei fugiră spre un oraş care se afla la o depărtare de o parasangă de Istru. Când văzură că, lăsând în frunte pe călăreţi, Alexandru duce în grabă falanga de-a lungul fluviului, pentru ca nu cumva pedestraşii să fie încercuiţi de geţii care stăteau la pândă, geţii părăsiră oraşul, care nu era bine întărit” (Burebista, p. 275 ). Dar şi alte mărturii vin să confirme faptul că în Dacia antică existau aşezări omeneşti de tip urban. Între aceste mărturii amintim elementul lexical dacic dava, care era, cităm: “denumire geto- dacă pentru oraş. Dava era de fapt un centru tribal, respectiv o aşezare mai însemnată, de obicei întărită, asemănătoare cu oppidum-ul celtic... ” (DIVR, p. 225). Despre stadiul înalt de dezvoltare al societăţii geto-dacice stau mărturie toponimele compuse cu sufixul -dava, în număr destul de ridicat, între care amintim: ~ 7 ~ Alexandru Pele - Argedava (St. trac., p. 69); - Buricodava (Burebista, p. 321); - Buridava (St. trac., p. 89); - Buteridava (Burebista, p. 362); - Capidava (NT, nr. 43, p. 9); - Carsidava (RIGC, p. 41); - Clepidava (Burebista, p. 268); - Cumidava (St. trac., p. 149); - Dausdava (NT, nr. 43, p. 9); - Desudava (NT, nr. 40, p. 11); - Dokidava (Burebista, p. 323); - Giridava (NT, nr. 43, p. 9); - Jidava (PDV, p. 112); - Marcodava (RIGC, p. 41); - Muridava (RIGC, p. 72); - Netindava (Burebista, p. 322); - Patridava (DIVR, p. 453); - Perburdava (Burebista, p. 321); - Petrodava (Burebista, p. 322); - Piroboridava (Burebista, p. 97); - Ramidava (St. trac., p. 161); - Recidava (RIGC, p. 70); - Rusidava (RIGC, p. 81); - Sagadava (NT, nr. 43, p. 9); - Sangidava (RIGC, p. 41); - Sargedava (Burebista, p. 82); - Scaidava (NT, nr. 43, p. 9); - Sucidava (Burebista, p. 91); - Susudava (Burebista, p. 270); - Tamasidava (Burebista, p. 97); - Uscudava (NT, nr. 40, p. 11); - Utidava (Burebista, p. 322); - Zargedava (Burebista, p. 89); - Ziridava (Burebista, p. 32); - Zusidava (RIGC, p. 41) ETC. Departe de a epuiza numeroasele toponime formate prin compunere cu elementul dacic dava, dorim doar să amintim prezenţa în afara spaţiului dacoromân a hidronimelor: - Lendava (în RSF Iugoslavia); - Ondava (în RS Cehoslovacă), care se circumscriu alături de multe altele ariei traco-dacice. Vom reveni asupra lor. O privire atentă asupra unora dintre toponimele de mai sus ne dezvăluie forme care au şi astăzi în limba română aceeaşi identitate semantică, după aspectul lor formal: -Argedava ar putea fi cetatea de pe Argeş sau chiar Cetatea Argeş; - Buridava, cetatea burilor; - Capidava ar putea însemna Cetatea Capului; - Desudava aduce mult cu forma “Desucetate”; - Jidava se aseamănă cu Cetatea Jiilor olteneşti; - Marcodava pare să exprime ceva în legătură cu antroponimul Marcu; ~ 8 ~ Elemente lexicale străromâneşti - Muridava se pare că ar conţine elementul lexical mur, “zid”, sau chiar murul (plantă); - Patridava pare legat de lat. patrem; - Petrodava reprezintă numele actualului oraş Piatra-Neamţ (MI, 150, p. 26), cu o locuire neîntreruptă. - Scaidava se aseamănă cu rom. scai; - Susudava pare a indica o cetate
Load more

Recommended publications
  • Book of Abstracts
    BOOK OF ABSTRACTS 1 Institute of Archaeology Belgrade, Serbia 24. LIMES CONGRESS Serbia 02-09 September 2018 Belgrade - Viminacium BOOK OF ABSTRACTS Belgrade 2018 PUBLISHER Institute of Archaeology Kneza Mihaila 35/IV 11000 Belgrade http://www.ai.ac.rs [email protected] Tel. +381 11 2637-191 EDITOR IN CHIEF Miomir Korać Institute of Archaeology, Belgrade EDITORS Snežana Golubović Institute of Archaeology, Belgrade Nemanja Mrđić Institute of Archaeology, Belgrade GRAPHIC DESIGN Nemanja Mrđić PRINTED BY DigitalArt Beograd PRINTED IN 500 copies ISBN 979-86-6439-039-2 4 CONGRESS COMMITTEES Scientific committee Miomir Korać, Institute of Archaeology (director) Snežana Golubović, Institute of Archaeology Miroslav Vujović, Faculty of Philosophy, Department of Archaeology Stefan Pop-Lazić, Institute of Archaeology Gordana Jeremić, Institute of Archaeology Nemanja Mrđić, Institute of Archaeology International Advisory Committee David Breeze, Durham University, Historic Scotland Rebecca Jones, Historic Environment Scotland Andreas Thiel, Regierungspräsidium Stuttgart, Landesamt für Denkmalpflege, Esslingen Nigel Mills, Heritage Consultant, Interpretation, Strategic Planning, Sustainable Development Sebastian Sommer, Bayerisches Landesamt für Denkmalpflege Lydmil Vagalinski, National Archaeological Institute with Museum – Bulgarian Academy of Sciences Mirjana Sanader, Odsjek za arheologiju Filozofskog fakulteta Sveučilišta u Zagrebu Organization committee Miomir Korać, Institute of Archaeology (director) Snežana Golubović, Institute of Archaeology
    [Show full text]
  • Piese Vestimentare Bizantine Din Secolele Vi-Viii În Spațiul
    PIESE VESTIMENTARE BIZANTINE DIN SECOLELE VI-VIII ÎNSPAȚIUL * CARPATO-DUNĂREANO-PONTIC A. CATARAME CU PLACA FINA DE DANGH. TEODOR în cadrul cercetării influențelor și elementelor bizantine atestate prin intermediul cercetă­ rilor arheologice întreprinse în regiunile carpato-dunăreano-pontice, pentra perioada secolelor VI— VIII e.n., o anumită importanță, prin valoarea lor culturală, cronologică și artistică, o prezintă unele categorii de obiecte vestimentare, dintre acestea un interes aparte avîndu-1 fără îndoială, anumite tipuri de catarame de centură. Asemenea piese vestimentare produse, fie în atelierele specializate din Imperiu, fie lucrate de meșteri bizantini itineranți sau imitate uneori.de meșteșu­ garii locali din spațiul carpato-dunăreano-pontic, prezintă o destul de mare varietate în ceea ce privește forma, tehnica delucru, sistemul de asamblare și ornamentele cu care sînt împodobite. Dată fiind utilizarea și circulația lor, destul de limitată în timp și spațiu, multe din aceste obiecte pot avea o anumită importanță cronologică, oferind în același timp interesante și prețioase in­ formații de ordin etno-culturaî, economic sau artistic. Cum în ultimele decenii, în regiunile car­ pato-dunăreano-pontice, numărul acestor categorii de piese vestimentare a crescut destul de mult, ca urmarea cercetărilor întreprinse, a apărut, desigur, necesitatea de a fi studiate în ansamblul lor, ținîndu-se seama de tipologia, cronologia și ariile lor de difuziune, precum și de contextul evoluției etno-demografice și politice din perioada respectivă. Pînă.în prezent, în literatura românească de specialitate, un studiu general mai amplu, care să fi tratat în totalitatea lor acest gen de descoperiri de factură sau influență bizantină .lipsește, ceea ce a împiedicat, în unele cazuri, publicarea unorexemplare scoase la iveală de mai multă vreme.
    [Show full text]
  • On the Origins of the Romanian People
    『地域政策研究』（高崎経済大学地域政策学会） 第７巻 第２号 2004年 10 月 17 頁～ 38 頁 On the Origins of the Romanian People Elena Taralunga TAMURA Abstract I have been often asked where I come from and I have realized that not much is known about Romania, its location, language and history. This paper is an examination of the roots of Romanian history. It is supported by official historical evidence and some of the data is approved by the Romanian Academy of History and Archeology, whereas other information is taken from different sources such as: history of religions, different reports from the Institute of Dacology, encyclopedias, and folklore resources. Statements on history can be eventually confirmed as well as denied when some new discovery happens. Also, in the case of writing a research paper on the ancient history of a country the lack of sufficient and explicit written evidence left to this day, can obstruct the discovering of facts that are correct, free from ambiguity and vacillation.This paper covers the early historical beginnings of the people that inhabited the territory of modern Romania to the time when the Roman Empire changed the country north of Danube into a Roman colony. This paper comprises: A geographical description of Romania History: the beginnings, An explanation of the meaning of the Pelasgians Definition of who the Thracians were. The Dacians and the Getae and who they were. The Dacian kings and among them the most important, Buerebista and Decebal The change of Dacia into a Roman colony Conclusion － 17 － Elena Taralunga TAMURA Introduction The historic magnitude of different peoples on the earth does not always radiate with the same intensity.
    [Show full text]
  • Book of Abstracts
    BOOK OF ABSTRACTS 1 Pobrano z https://researchportal.amu.edu.pl / Downloaded from Repository of Adam Mickiewicz University 2021-10-07 Pobrano z https://researchportal.amu.edu.pl / Downloaded from Repository of Adam Mickiewicz University 2021-10-07 Institute of Archaeology Belgrade, Serbia 24. LIMES CONGRESS Serbia 02-09 September 2018 Belgrade - Viminacium BOOK OF ABSTRACTS Belgrade 2018 Pobrano z https://researchportal.amu.edu.pl / Downloaded from Repository of Adam Mickiewicz University 2021-10-07 PUBLISHER Institute of Archaeology Kneza Mihaila 35/IV 11000 Belgrade http://www.ai.ac.rs [email protected] Tel. +381 11 2637-191 EDITOR IN CHIEF Miomir Korać Institute of Archaeology, Belgrade EDITORS Snežana Golubović Institute of Archaeology, Belgrade Nemanja Mrđić Institute of Archaeology, Belgrade GRAPHIC DESIGN Nemanja Mrđić PRINTED BY DigitalArt Beograd PRINTED IN 500 copies ISBN 979-86-6439-039-2 4 Pobrano z https://researchportal.amu.edu.pl / Downloaded from Repository of Adam Mickiewicz University 2021-10-07 CONGRESS COMMITTEES Scientific committee Miomir Korać, Institute of Archaeology (director) Snežana Golubović, Institute of Archaeology Miroslav Vujović, Faculty of Philosophy, Department of Archaeology Stefan Pop-Lazić, Institute of Archaeology Gordana Jeremić, Institute of Archaeology Nemanja Mrđić, Institute of Archaeology International Advisory Committee David Breeze, Durham University, Historic Scotland Rebecca Jones, Historic Environment Scotland Andreas Thiel, Regierungspräsidium Stuttgart, Landesamt für Denkmalpflege,
    [Show full text]
  • Philologica Banatica(2018-I).Pdf
    1 2018 SOCIETATEA DE ŞTIINŢE FILOLOGICE DIN ROMÂNIA FILIALA TIMIŞOARA PHILOLOGICA BANATICA 1 Timişoara, 2018 1 90 de ani Prof. onorar dr. dr. h. c. mult. MARIA ILIESCU OMAGIU 1 Iunie 2017 REVISTĂ INDEXATĂ BDI Philologica Banatica apare de două ori pe an, sub egida Societăţii de Ştiinţe Filologice. Filiala Timişoara Preşedinte: Prof. univ. dr. Vasile D. Ţâra Comitetul de Redacţie: Redactor-şef şi Director fondator Prof. univ. dr. Sergiu Drincu Secretariat de redacţie: Lector univ. dr. Mirela Boncea, Lector univ. dr. Nadia Obrocea Membri: Conf. univ. dr. Luminiţa Vleja (Universitatea de Vest) Prof. dr. Mihaela Bînă (Colegiul Naţional „C. Brediceanu”, Lugoj) Lector univ. dr. Dorina Chiş-Toia (Universitatea „Eftimie Murgu”, Reşiţa) Prof. dr. Mirela Danciu (Liceul teoretic „Grigore Moisil”, Timişoara) Lector univ. dr. Silvia Madincea-Paşcu (Universitatea Tibiscus, Timişoara Lector univ. dr. Voica Radu (Universitatea „Aurel Vlaicu”, Arad) Comitetul Ştiinţific: Prof. univ. dr. Ileana Oancea, Preşedinte Comitetul Internaţional: Prof. univ. dr. Jenny Brumme (Barcelona) Prof univ. dr. Norberto Cacciaglia (Perugia) Prof. univ. dr. Maria Iliescu (Innsbruck) Membri: Acad. Marius Sala, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan-Al. Rosetti” Prof. univ. dr. Viorica Bălteanu, Universitatea de Vest din Timişoara Cercet. şt. I. dr. Eugen Beltechi , Institutul „Sextil Puşcariu”, Cluj Prof. univ. dr. Petru Livius Bercea, Universitatea Europeană Drăgan, Lugoj Conf. univ. dr. Marcu Mihail Deleanu, Reşiţa Prof. univ. dr. I. Funeriu, Universitatea „Aurel Vlaicu”, Arad Conf. univ. dr. Aurelia Turcu, Universitatea de Vest din Timişoara Coperta: Dan Niţu; Tehnoredactare computerizată: Ladislau Szalai © Copyright Editura Mirton şi Editura Amphora. Toate drepturile asupra acestei ediţii sunt rezervate. Reproducerea parţială sau integrală, pe orice suport, fără acordul scris al editurilor Mirton şi Amphora, este interzisă.
    [Show full text]
  • Ali Husein Kerim > I
    Ali Husein Kerim > i EVRENSEL BASIM YAY IN Ali Huseirı Kerim B a l k a n Y arimadasinda K ü r t l e r İnceleme - Araştırma DOĞA BASIN YAYIN Dağıtım Ticaret Limited Şirketi Tarlabaşı Blv. Kamerhatun Mah. Alhatun Sk. No: 25 Beyoğlu / İstanbul T: 0212 255 25 4-6 F: 0212 255 25 87 www.evrenselbasim.com - mfo0evrenselbasim.com Evrensel Basım Yayın 440 Balkan Yarımadasında Kürtler: Ali Husein Kerim Genel Kapak Tasarım: Savaş Çekiç Kapak Uygulama: Devrim Koçlan ISBN 978-605-4156-80-1 © Evrensel Basım Yayın 2011 - Sertifika No 11015 Birinci Basım: Ağustos 2011 Baskı: Ezgi Matbaası Sanayi Caddesi Altay Sokak No: 10 Çobançeşme - Yenıbosna / İstanbul T: 0212 452 23 02 - 654 94 18 - ezgimatbaa0mynet.com - www.ezgimatbaa.net B a l k a n Y arimadasinda K ü r t l e r İÇİNDEKİLER Birinci Önsöz.............. 11 ikinci Önsöz 13 Birinci Bölüm Giriş.................................................................................... 17 Aryenlerin menşesi üzerin birkaç söz............ 25 Diyarbakır’da Kuzey Avrasya’nın en önemli arkeolojik kentleri 27 Kendini tanımlama hâlâ en önemli sorun......................................28 Hint-Avrupa kültüründen sadece iki halk kaldı ................... 29 Kendini korumayı başaran halk 30 İkinci Bölüm Gut iler, Getler ve Gotlar 32 Gutiler 32 Iskitler 44 Apa Saka 46 Budiııi 46 Dahae 17 Gargari 48 Getler 59 Balkan ve Karadeniz Medleri 66 Mitanni Devleti 68 Medya Atropataıı 70 Magna Medya.................................................................................. 70 Kapadoki Mat-ieni 70 Palus Maeotis....... 70 Ixametler.................... 71 Sindiler ................. 71 Budiııi ................. 72 Sauro Matça ................ 74 Yazıgiler .......................... 77 Urgiler 78 Şahane İskitler 78 Roxalanlar 78 Maediler/Mediler 78 Moesia/Mysia 80 Sigini 81 Gotlar 85 Üçüncü Bölüm Guti, Get, Got Ve Benzerliği ......
    [Show full text]
  • Book of Abstracts
    BOOK OF ABSTRACTS 1 Institute of Archaeology Belgrade, Serbia 24. LIMES CONGRESS Serbia 02–09 September 2018 Belgrade – Viminacium BOOK OF ABSTRACTS Belgrade 2018 military slaves (unless there were some disciplinary issues, but this remains purely specula- How to trace and date the Roman roads? A case study from the tive), but they certainly could have been used for prisoners of war. Such finds on military sites territorium of Antiochia Hippos raise series of questions that have to be thourougly discussed, without necessarily providing Adam Pažout clear and definite answers. Although the physical remains of Roman roads and milestones in the Golan Heights are known at least since pioneering work done by Gottlieb Schumacher in the 1880s they drew little Fishing at the Upper Moesian frontier: Remains of freshwater and scholarly attention. To date only short summaries of Z.U. Maʿoz and of the Golan Survey are migratory fish from Viminacium (Upper Moesia, Serbia) available; both of which indeed raise more questions than answers. Particular lacunae in our Ivana Živaljević, Sonja Vuković – Bogdanović, Ivan Bogdanović understanding of the Roman roads, mainly in the southern Golan, pertain to the development and chronology of the road system. Another question arises concerning the actual continuation The site of Viminacium, a legionary fortress and the capital of the Roman province Upper of the known road stretch westward. Moesia/Moesia Prima, is situated on the right bank of Mlava river near its confluence with The current research concentrates on the Roman road system in the southern Golan, encom- the Danube. Its location and the vicinity of water suggest that fishing must have contributed passing southern part of Gaulanitis district and territory of the city of Antiochia Hippos.
    [Show full text]
  • A History of Beer in Ancient Europe
    University of Windsor Scholarship at UWindsor Languages, Literatures and Cultures Department of Languages, Literatures and Publications Cultures 2005 The Barbarian's Beverage: A History of Beer in Ancient Europe Max Nelson University of Windsor Follow this and additional works at: https://scholar.uwindsor.ca/llcpub Part of the Modern Languages Commons, and the Modern Literature Commons Recommended Citation Nelson, Max. (2005). The Barbarian's Beverage: A History of Beer in Ancient Europe. https://scholar.uwindsor.ca/llcpub/26 This Book is brought to you for free and open access by the Department of Languages, Literatures and Cultures at Scholarship at UWindsor. It has been accepted for inclusion in Languages, Literatures and Cultures Publications by an authorized administrator of Scholarship at UWindsor. For more information, please contact [email protected]. THE BARBARIAN’S BEVERAGE THE BARBARIAN’S BEVERAGE A History of Beer in Ancient Europe Max Nelson First published 2005 by Routledge 2 Park Square, Milton Park, Abingdon, Oxon OX14 4RN Simultaneously published in the USA and Canada by Routledge 270 Madison Avenue, New York, NY 10016 Routledge is an imprint of the Taylor & Francis Group This edition published in the Taylor & Francis e-Library, 2004. “To purchase your own copy of this or any of Taylor & Francis or Routledge’s collection of thousands of eBooks please go to www.eBookstore.tandf.co.uk.” © 2005 Max Nelson All rights reserved. No part of this book may be reprinted or reproduced or utilised in any form or by any electronic, mechanical, or other means, now known or hereafter invented, including photocopying and recording, or in any information storage or retrieval system, without permission in writing from the publishers.
    [Show full text]
  • Inscripţii Tegulare De La Sucidava-Celei
    INSCRIPŢII TEGULARE DE LA SUCIDAVA-CELEI oorAVIAN TOR OPU Cîteva descoperiri efectuate în ultima vreme la Sucidava-Celei (jud. Olt) îmbogăţesc şi - totodată - corectează repertoriul inscripţiilor aflate în fortificaţia romană tîrzie de la Dunărea olteană. ·)n anul 1�81, în secţiunea nr. 4, la vest da basilica paleobizantină, a fost descoperită o cărărpidă ştampilată, fragmentară. Cartuşul măsoară 7,00 cm lungime şi 2,00 cm lăţime. Din inscripţie s-au păstrat literele „ ...GVTIOF (fig. 1/2). 1n anul 1983, în secţiunea nr. 5, la sud de basilica paleobizantină, a fost găsită o altă cărămidă stampilată. tot fragmentară; inscripţia păstrîn­ du-se, de asemenea, !În part€a finală. Cartuşul are lungimea de 6,00 cm şi lăţimea de 2,00 cm. Pe fragmentul ,păstrat se citeşte . YTIOF (fig. J/3). Cu prilejul cercetării basilicii paleobizantine de la Sucidava, în anul 1979, am descoperit o ţiglă care purta o inscripţie stampilată păstrată fragmentar. Inscripţia a fost publicată de D. Tudor care a adoptat lectura C(ohors) IIII s(ub) cur(a) Sa[bini ?]1. C. C. Petolescu a propus o altă lectură : C'(ohors) IIII s(ub) c(ura) Vrsi... sugerînd ca antroponimul de pe inscripţie ar putea fi Ursicinus2. La Viminacium şi Sirmium au fost descoperite cărămizi şi ţigle stam-. pilate, din epoca romană tîrzie, cu inscripţii ale Legiunii a VII-a Clm,1.dia care poartă antroponimele Ursacius şi Argutus�. Reexaminînd stampila de pe ţigla descoperită la Sucidava în anul 1979 am constatat că pe aceasta s-au păstrat literele LVI ISCV RSA. .. (fig. 1/1) şi că poate fi citită L(egio) VII S(ub) C(ura) VRSA ![ci ..
    [Show full text]
  • DER UNTERMOESISCHE DONAULIMES Gudea 1 Text D 30.01.2007 13:42 Uhr Seite 319
    Gudea_1_Text_D 30.01.2007 13:42 Uhr Seite 317 DER UNTERMOESISCHE DONAULIMES Gudea_1_Text_D 30.01.2007 13:42 Uhr Seite 319 NICOLAE GUDEA DER UNTERMOESISCHE DONAULIMES UND DIE VERTEIDIGUNG DER MOESISCHEN NORD- UND WESTKÜSTE DES SCHWARZEN MEERES LIMES ET LITUS MOESIAE INFERIORIS (86-275 N. CHR.) Inhaltsverzeichnis Vorwort . 321 Die Frage der moesischen Vexillationen . 395 Über die moesische Flotte . 396 I. Beiträge zur Geschichte des untermoesischen Limes . 323 Einige Beobachtungen über Bewaffnung und Ausrüstung . 401 Einführung . 323 Ziel der Arbeit . 323 Über die Militärgeschichte Untermoesiens . 404 Allgemeine geographische Beschreibung des Gebietes . 324 Die Barbarenangriffe am Limes . 404 Zur Forschungsgeschichte . 327 Die Entwicklung der Limesverteidigung als Folge Gegenwärtiger Forschungsstand . 331 dieser Angriffe . 408 Arbeitsmodell und Methoden . 334 Die Versetzung von Einheiten im Zuge der militärischen Ereignisse . 409 Entwicklungsphasen der Grenzverteidigung von Limes und Litus in Untermoesien . 337 II. Katalog der Militäranlagen an der Nordgrenze der Provinz . 411 Zur Geschichte des Limes von der Gründung bis zum Jahr 86 n. Chr. 337 Abschnitt I: Donaulimes, Pomodiana – Utum Die Neuorganisierung des untermoesischen Limes (86-101/106 n. Chr.) . 411 im Jahr 86 n. Chr. 340 1. Pomodiana . 411 Die Lage der Nordgrenze Untermoesiens 2. Cebrum . 411 zwischen 101 und 118 n. Chr. 341 3. Regianum . 411 Die Entwicklung der Verteidigungsstrukturen 4. Camistrum . 411 am Flusslimes zwischen 118 und 275 n. Chr. 348 5. Augustae . 411 Der Aufbau des eigentlichen Limes . 348 6. Variana . 412 Die Errichtung der Steinkastelle . 351 7. Pedoniana . 413 Die Wälle und Landsperren nördlich des Limes . 359 8. Valeriana . 413 Die Eingliederung der befestigten Städte an der 9. Oescus . 413 Nord- und Westküste des Schwarzen Meeres 10.
    [Show full text]
  • Of the Roman Empire
    THE HISTORY OF THE DECLINE AND FALL OF THE ROMAN EMPIRE BY EDWARD GIBBON EDITED BY J. B. BURY, M.A. WTH AN INTRODUCTION BY THE RT. HON. W. E. H. LECKY VOL. IV NEW YORK FRED DE FAU & COMPANY PUBLISHERS COPYRIGHT. x#, FRED DE FAU & COMPANY. CONTENTS OF THE FOURTH VOLUME ?Am LIST OF ILLUSTRATIONS . n CHAPTER XXII Julian is &Jared Emperor by the Legions of Gaul -His March and Sycuss - The Dcalh of Cmtantaw - Civil Adrninistralh of /dim AD. The Jealousy of Constantius against Julian . 1 Fears and Envy of Constantius . .. 3 363 The Legions of Gaul are ordered to march into the East . 3 Their Discontents . 6 They proclaim Juliin Emperor . 7 His protestations of Innocence . 9 Hi Embassy to Constantius . I1 3Q, 361 His fourth and fifth Expeditionsbe&d'the &ne . 13 361 Fruitless Treatyand Declaration of War . 14 J+ian prepares to attack Constantius . 17 HIS march from the RhineintoIUyricum . 19 He justilies his Cause . 22 Hostile Preparations . 24 361 Death of Constantius . 25 361 Julian enters Constantinople . 97 361 Is acknowledged by the wholeEmpire . 48 His civilGovernment and private Life . a8 Reformation of the Palam . 31 Chamhr of Justice . .... 34 Punishment of the Innocent and the Guity . 35 Q Clemency of Julian . 38 His love of Freedom and the Republic . 39 His care of the Grecian Cities . 41 Julian, an Orator and a Judge . 42 His character . 44 CHAPTER XXIII The Religion of Julian - Universal Tohdion - He attempts to restme ad reform the Pagan Worship; to rebuild the Tempk of Jerusdm - His artfd Persecutim of the Christians - MUud Zed and Injnsticc Religion of Julian ......
    [Show full text]
  • Dacia in Auto Ii Clasici
    ACADEMIA ROMANA STUDII SI CERCETARI LXV DACIAINAUTO IICLASICI DE G. POPA-LISSEANU htEMBRTYTIVItrROMANE AUTORII GRECI SI BIZANTINI MONITORUL OFICIAL SI IMPRIMERIILE STATULUI IMPRIMERIA NATIONALA. BUCURE5TI,1943 www.digibuc.ro ACADEMIA ROMANA STUDII $1 CERCETARI Lei I. N. IORGA, Istoria poporului francez, 1919.. 75 II. N. IORGA, ScurtA Istorie a Slavilor rashriteni: Rusia si Polo nia 38 III. Dr. GR. ANTIPA, Problemele evolutiei poporului roman, 1919 75 IV. N. IORGA, Istoria literaturilor rotnanice in desvol- tarea si legAturile lor, 3 vol. 1920 - V. P. PONI, Statistica Rfizesilor, 1921 38 VI. Dr. GR. ANTIPA, Dunitrea si problemele ei Olin- tifice, economice si politice, 1921 39 VIL TH. CAPIDAN, MeglenoromAnii. I. Istoria si graiul lor, 1925 150 II. Literatura popularl la MeglenoromAni, 1928 . xso III. Dictionar MeglenoromAn, 1933 200 VIII. G. BOGDAN-DUICA, Viata si ideile lui Simeon Bfisnutiu, 5924 too IX. Dr. N. LEON, Entomologia medicaid, 1925.. 150 X. T. SAUCIUC-SAVEANU, Culturacerealelor In Grecia anticit si politics cerealistA a Atenienilor, 5925 513 XI. SEXTIL PUKARIU, Studii Istroromine. II. Intro- ducere, gramatick caracterizarea dialectului ist ro . roman, 5927 300 XII. Dr. I. LEP$I, Studii faunistice, rnorfologice si fizio- logice asupra Infusoriilor din Romania, x927 .. 140 XIII. O. ANASTASIU, Industriile sAtesti in raport cu localizarea marei industrii, 1928 120 XIV. R. V. BOSSY, Politicaexterni a RomAniei intre anii 5873-1880, privitA dela Agentia diplomatica din R0/112, 1929 120 XV. VICTORIA D. VOINOV, Excretia prin intermediul cromatocitelor la nevertebrate, 5929 150 XVI. SEXTIL PUKARIU, Studii IstroromAne IIL Bi- bliografie criticA, listele lui Bartoli, texte inedite, note, glosare, 5929 210 XVII. P. P.
    [Show full text]