DOCSLIB.ORG

Dacia in Auto Ii Clasici

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Dacia in Auto Ii Clasici ACADEMIA ROMANA STUDII SI CERCETARI LXV DACIAINAUTO IICLASICI DE G. POPA-LISSEANU htEMBRTYTIVItrROMANE AUTORII GRECI SI BIZANTINI MONITORUL OFICIAL SI IMPRIMERIILE STATULUI IMPRIMERIA NATIONALA. BUCURE5TI,1943 www.digibuc.ro ACADEMIA ROMANA STUDII $1 CERCETARI Lei I. N. IORGA, Istoria poporului francez, 1919.. 75 II. N. IORGA, ScurtA Istorie a Slavilor rashriteni: Rusia si Polo nia 38 III. Dr. GR. ANTIPA, Problemele evolutiei poporului roman, 1919 75 IV. N. IORGA, Istoria literaturilor rotnanice in desvol- tarea si legAturile lor, 3 vol. 1920 - V. P. PONI, Statistica Rfizesilor, 1921 38 VI. Dr. GR. ANTIPA, Dunitrea si problemele ei Olin- tifice, economice si politice, 1921 39 VIL TH. CAPIDAN, MeglenoromAnii. I. Istoria si graiul lor, 1925 150 II. Literatura popularl la MeglenoromAni, 1928 . xso III. Dictionar MeglenoromAn, 1933 200 VIII. G. BOGDAN-DUICA, Viata si ideile lui Simeon Bfisnutiu, 5924 too IX. Dr. N. LEON, Entomologia medicaid, 1925.. 150 X. T. SAUCIUC-SAVEANU, Culturacerealelor In Grecia anticit si politics cerealistA a Atenienilor, 5925 513 XI. SEXTIL PUKARIU, Studii Istroromine. II. Intro- ducere, gramatick caracterizarea dialectului ist ro . roman, 5927 300 XII. Dr. I. LEP$I, Studii faunistice, rnorfologice si fizio- logice asupra Infusoriilor din Romania, x927 .. 140 XIII. O. ANASTASIU, Industriile sAtesti in raport cu localizarea marei industrii, 1928 120 XIV. R. V. BOSSY, Politicaexterni a RomAniei intre anii 5873-1880, privitA dela Agentia diplomatica din R0/112, 1929 120 XV. VICTORIA D. VOINOV, Excretia prin intermediul cromatocitelor la nevertebrate, 5929 150 XVI. SEXTIL PUKARIU, Studii IstroromAne IIL Bi- bliografie criticA, listele lui Bartoli, texte inedite, note, glosare, 5929 210 XVII. P. P. PANAITESCU, CfilAtori poloni in Virile ro- mane, 5930 z8o XVIII. N. GEORGESCU-TISTU, Bibliografia literarA ro- mAnli, 1932 230 XIX. RADU I. PAUL,Flexiuneanominallinterna in limba romAnA, 5932 300 www.digibuc.ro ACADEMIA ROMANA STUDII SI CERCETA.RI LXV DACIA IN AUTORII CLASICI DE G. POPA-L1SSEANU MEMBRU CORESPONDENT AL ACADEMIEI ROMANE II AUTORII GRECII BIZANTINI MONITORUL OFICIAL $1 IMPRIMERIILE STATULUI IMPRIMERIA NATIONALA. BUCURESTL 1943 www.digibuc.ro PREFATA Cu toatei dorinta ce am avut de a imbrätisa in aceastö lu- crare pe toti autorii greci ce s'au ocupat, direct sau indirect, cu popoarele care au trait in trecut In teritoriul tdrii noastre, ne döm seama cd mult material a römas nestudiat, el sceipându-ne uneori cu totul din vedere. Acest neajuns al lucreirii noastre se datoreste in mare parte faptului.cd tara noastrei de astäzi nu se poate suplapune exact peste teritoriul romanic oriental de Acest teritoriu a fost considerabil redus prin ase- zarea in el a unor popoare care, din barbare ce erau, s'au pre- föcut prin civilizarea lor in popoare sedentare ci chiar popoare de culturd. Cöci, in special Ungurii, Rulgarii i Serbii, spre a nu mai vorbi si de Slavii dela röseirit si dela miazdnoapte, au strâmtorat si au redus teritoriul romanic oriental pad la strivirea lui. Inafard de micsorarea In spatiu a acestui teritoriu, lucrarea aceasta a noastrei a trebuit sd mai sufere mcd o reducere, aceasta voitä, o reducere ca timp, ceici am fost siliti, din anumite con- sideratii, sd ne mdrginim numai la epoca anticei ci medievalei anume, numai pad la Intemeierea Principatelor. Pe Mngd aceasta, in volumul acesta al doilea, autorii bi- zantini,in special, cei cari ar fi trebuit sd fie studiati in profun- zime, au fost mai mult frunzöliti de noi, ei asteptând, Ord indoiald, o mând de oameni cari, mai multi la un bc, sd se ocupe de fiecare autor in parte, publicând in intregime textele grecesti, lucrare care a fost peste puterilei mijloacele noastre personale. Urmând sei trateim autorii greci, atát pe cei clasici pe cei postclasicici apoi pe cei bizantini, era firesc lucru sd ddm o mai mare desvoltare acestora din urmd, ei interesând www.digibuc.ro 4 G. POPA-LISSEANU mai de aproape trecutul tdrii noastre, deceit vechii autori elini. Pentru acestia, regiunile tracice dela sudul si dela nordul Du- ndrii formau mai mult o terra ignota, din cauza frigului si a gerului1) ce domneste aci o bund parte a anului si de care re- giune mediteraneenii cu greu se puteau apropia sau sd rdmând aci mai mult timp. De aceea, pentru secolele de dinaintea erei crestine, datele asupra teritoriilor din Dacia sunt mult mai reduse, ele fiind in cea mai mare parte amintiri « fabuloase sau povestiri in care fantazia greceascd a avut un roI covârsitor. ** Cu acest volum, al XX-lea din colectia noastrd de Izvoare ale Istoriei Românilor (Fontes Historiae Dacoromanorum), dacd pe lângd cele 15 volume de izvoare propriu zise, numdrdm fi cele trei volume de sintezd: Românii in izvoarele istorice medievale, Limba romând in izvoarele istorice medievale fi Continuitatea Românilor in Dacia incheiem opera noastrd istoricd. La ea urmeazd sd addugdm fi lucrdrile noastre mai vechi: Tablele cerate descoperite in Transilvania, AeuxhInsula Monografia Drâstorul-Silistra,Cetdti fiorase greco- romane in noul Teritoriu al Dobrogei fiCoresponden(a lui Plinius cu impdratul Traian, precum fi lucreirile mai recente: Secuii fi secuizarea Românilor, Les Sicules et les Roumains, A székelyek, Date privitoare la maghiarizarea Romfinilorci Originea Secuilor fi secuizarea Românilor 2). Cu aceasta, conducându-ne dupd povatq inteleptului Plato: Ablab arty, nihil nimis, punem capdt,laviirsta noastrd inaintatd, oricdrei activitdti stiintifice mai intense. G. POPA-LISSEANU 1) Poetul Hesiod in Opera et Dies, v. 502 sq, ne face pe la a. 735 in. de Cr. un trist tablou al regiunilor inghetate din Tracia, tarä pe care Apollonius o nu- rne§te ztovaecc, nivosa, de§i e sträbfitutä de frumosul fluviu Istru, xacX)o.pieOpoç, fiu al zeitei Thetis §i al Oceanului. 2) Celelalte lucrAri ale noastre: Viata fi apera lui G. Lazdr, Mitologia greco-romand In lectura ilustratä, 2 vol.» Legende ci povqti antice,Varsificatiunea latind, Istoria literaturii latine, Romanica, Studii pedagogice, etc. fac parte din alte domenii de activitate. www.digibuc.ro INCHElER1 Din studiul textelor autorilor clasici si postclasici cari s'au .ocupat cu teritoriul Daciei antice se desprinde o serie in- treaga de informatiuni si de date a caror interprecare arnä- nuntità o läsärn pe searna cetitorilor. Socotirn totusi cà este de folos sä sernnalärn si noi, fie chiar numai sub formá de sugestii,câteva din constatärile ce rezultá din lectura tex- telor ce reproducern. Au putut ajunge, fireste, sialtii la aceleasi incheieri, ca si noi, färä insä sä fi reprodus, pentru argumentarea lor, materialul istoric necesar. Autorii vechi, ale at-or texte le publicAm in traducere, ne-au condus la urrnätoarele concluzii principale pe care le am aci in rezurnat. Ele coroboreazA si completeazA datele ce ni le procurà studiile de lingvistkä, de etnografie si. de arheo- logic ce s'au fäcut in timpul din urmä. 1. Originea poporului român este a se atribui nu numai colonistilor adusi din Italia, cum se credea altädatá, ci popu- latiunilor geto-dace romanizate, o ramurà a marelui popor trac cel mai mare popor din antichitate, dupà spusa lui Herodot, inafarä de poporul indian. Aceste populatiuni geto-dace au fost romanizate de colonistii ce gräiau latineste si cari au fost adusi ex toto orbe romano. 2. Aria de formatiune a limbii si neamului românesc nu trebue cAutatä numai in stânga sau numai in dreapta Du- närii, ci pest6 tot locul unde se gäseau Traco-Daci romani- zati sau pe cale de a se romaniza. 3. Limba românä nu s'a format, cum se credea pânä acum, din latina vulgarg, ci din graiul latin al populatiunilor www.digibuc.ro 6 G. POPA-LISSEANU romanizate, sub influenta idiomului local, natp4mc cpcovh sou Antx6ptoq Wocraoc. 4. In istoria Romanilor nu se mai inregistreaza astazi un hiatus de o mie de ani, un hiatus pentru restimpul dela re- tragerea legiunilor din Dacia si pana la intemeierea Prin- cipatelor. Acest presupus hiatus este implinit astazi printr'o serie intreaga de date ce rezulta din lectura izvoarelor. 5. Dacia cucerita de imparatul Traiani pe care gresit o numesc unii Dacia-Traianä in realitate n'a existat nici- odata o Dacie Traiana, dupa cum n'a existat nicio Dacie Au- reliana, Romanii neavand obiceiul sà cheme tat-He dupa nu- mele cuceritorilor aceasta Dacie cucerita de Traian nu era aceeasi cu Dacia lui Dromichoetes sau cu cea a lui Boe- rebista. Partile dela rasarit de Olt si anume dela limes Alu- tanus, numit mai tarziu limes Valaclzicus, cuprinzand Mun- tenia, Moldova si regiunile orientale 'Ana la Bug, formau state clientelare, un fel de protectorat roman si a caror or- ganizare s'a facut mai ales dupa cucerirea lui Traian. Ele insä nu faceau parte din achizitiille acestui imparat, din anii 105 1o6, ci fusesera castigate de mai inainte de Catus de Plautius Silvanus, din timpul imparatului August si al lui Nero si de alti generali romani I). 6. Si la rasarit de limes-ul Alutan, in asa numita Trans- danuvia, erau tot populatiuni dace, care insa purtau un nume special de Geti. Atat Getii cati Dacii, fiind acelasi popor, faceau parte din marele neam al Tracilor, ale caror asezari erau atat la stanga, cat si la dreapta Dunarii. Popu- latiunile daco-gete, cu toate ea erau populatiuni agricole deci, sedentare, numai in cateva imprejuräri au putut fi unite inteun singur regat. Ele traiau izolate, la nordul Du- narii ca Daci, Geti si Carpi si uneori chiar sub numele ge- neral de Sciti, iar la sudul Dunarii ca Moesieni sau Mysi, ori Traci, Bessi, Odrysi, Triballi, etc. 7. Odata cu parasirea neasteptata a Daciei, sub Aurelian, de legiunile si functionarii imperiali, populatiunile geto-dace romanizate sau pe cale de a se romaniza, n'aveau niciun 1) Cf. I. I. Nisto r, Romanii in Transdanuvia, In An. Ac. Rom. 1941, p. 17. www.digibuc.ro DACIA TN AUTORII GRECI $1 BIZANTINI 7 motiv de a-si pArAsi cAminurile, pentru niste regiuni dela sudul Dun Aril, bântuite deopotrivA de barbari, ba poate chiar mai mult cleat cele dela nordul acesmi fluviu.
Load more

Recommended publications
  • Commagenorum
    CASTELUL DE LA CAPUT STENARUM ŞI COHORS I FLAVIA COMMAGENORUM Cristian SCHUSTER* Fortificaţia de la Boiţa/Caput Stenarum Înainte de a părăsi Transilvania, Oltul face un unghi de aproape 90 de grade, pornind apoi spre sud, prin Carpaţii Meridionali, devenind ulterior „graniţa” dintre Oltenia şi Muntenia. Chiar în dreptul respectivului cot, pe malul drept al râului, investigaţiile arheologice au permis descoperirea resturilor unei fortificaţii romane. Acestea, aflate în punctul cunoscut sub denumirea În Rude (fig. 1), se găsesc astăzi pe teritoriul satului Boiţa (oraşul Tălmaciu, judeţul Sibiu)1. Aşa cum se ştie, cei mai mulţi dintre specialişti consideră că în acest sat trebuie localizat ceea ce Tabula Peutingeriana indică a fi Caput Stenarum2. Prezenţa urmelor romane a fost semnalată încă de la sfârşitul veacului al XIX-lea - începutul celui următor3. Primele cercetări arheologice s-au derulat în 19574, fiind continuate în 19585, 19736, 19797 şi, în cadrul practicii arheologice a studenţilor de la Facultatea de Filologie-Istorie din Sibiu, în vara anului 19818. Fortificaţiei, prin dimensiunile sale reduse – „de 46 x 47 m, fiind, deci, aproape pătrată”9, i se potriveşte mai degrabă termenul de castellum decât cel de castrum. Cu privire la momentul ridicării fortificaţiei din piatră, dar şi a „termelor cu palestrele, tabulariului vămii şi construcţiile cu caracter gospodăresc” s-a emis ipoteza că ele au fost realizate „după anii 167-169 e.n., când s-a operat reorganizarea administrativă şi militară de către Marcus Aurelius”10. Spre această concluzie * Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” - Centrul de Tracologie, Bucureşti; e-mail: [email protected]. 1 Ghinea 1998. Despre denumirea În Rude a punctului, vezi: Albescu 1938, p.
    [Show full text]
  • Book of Abstracts
    BOOK OF ABSTRACTS 1 Institute of Archaeology Belgrade, Serbia 24. LIMES CONGRESS Serbia 02-09 September 2018 Belgrade - Viminacium BOOK OF ABSTRACTS Belgrade 2018 PUBLISHER Institute of Archaeology Kneza Mihaila 35/IV 11000 Belgrade http://www.ai.ac.rs [email protected] Tel. +381 11 2637-191 EDITOR IN CHIEF Miomir Korać Institute of Archaeology, Belgrade EDITORS Snežana Golubović Institute of Archaeology, Belgrade Nemanja Mrđić Institute of Archaeology, Belgrade GRAPHIC DESIGN Nemanja Mrđić PRINTED BY DigitalArt Beograd PRINTED IN 500 copies ISBN 979-86-6439-039-2 4 CONGRESS COMMITTEES Scientific committee Miomir Korać, Institute of Archaeology (director) Snežana Golubović, Institute of Archaeology Miroslav Vujović, Faculty of Philosophy, Department of Archaeology Stefan Pop-Lazić, Institute of Archaeology Gordana Jeremić, Institute of Archaeology Nemanja Mrđić, Institute of Archaeology International Advisory Committee David Breeze, Durham University, Historic Scotland Rebecca Jones, Historic Environment Scotland Andreas Thiel, Regierungspräsidium Stuttgart, Landesamt für Denkmalpflege, Esslingen Nigel Mills, Heritage Consultant, Interpretation, Strategic Planning, Sustainable Development Sebastian Sommer, Bayerisches Landesamt für Denkmalpflege Lydmil Vagalinski, National Archaeological Institute with Museum – Bulgarian Academy of Sciences Mirjana Sanader, Odsjek za arheologiju Filozofskog fakulteta Sveučilišta u Zagrebu Organization committee Miomir Korać, Institute of Archaeology (director) Snežana Golubović, Institute of Archaeology
    [Show full text]
  • Zargidava. Revistă De Istorie, II, Bacău, 2003, P
    www.cimec.ro SOCIETATEA DE ŞTIINŢE ISTORICE DIN ROMÂNIA FILIALA BACĂU şi FUNDAŢIA CULTURAL-ŞTIINŢIFICĂ „IULIAN ANTONESCU” ZARGIDAVA REVISTĂ DE ISTORIE VI Editura Conexiuni – Bacău 2007 www.cimec.ro ZARGIDAVA – Revistă de istorie Fondator Prof.dr. Ioan Mitrea Colegiul de redacţie: Ioan MITREA – redactor şef Livia Liliana SIBIŞTEANU – membru Gabriel LEAHU – membru Maria DOBROI – membru Didi ALISTAR - membru Tehnoredactare computerizată: Lăcrămioara Elena ISTINA Marius Alexandru ISTINA Coperta: Zargidava. Vedere dinspre sud-vest Editura Conexiuni – Bacău ISSN 1583-1353 Tiparul executat la: S.C. LETEA S.A. BACĂU Format 16x70x100 Bun de tipar: februarie 2007 www.cimec.ro SUMAR Aniversare Profesorul dr. Ioan Mitrea la 70 de ani (Dimitrie-Ovidiu Boldur) ............... 5 Istoria românilor Silviu Sanie, Noi descoperiri de însemnări şi imagini în spaţiul dacic (sec. III a.Chr.-III p.Chr.). Implicaţii istorice şi lingvistice ................................................ 31 Dumitru Protase, 1900 de ani de la integrarea Daciei în Imperiul Roman ............................................................................. 39 Dan Gh. Teodor, Anţii şi alanii în spaţiul carpato-dunăreano-pontic (secolele VI-VIII) .......................... 42 Anton Coşa, Un izvor inedit privind catolicismul din Moldova Istoricul Parohiei Catolice de Bacău ......... .......................... 49 Dumitru Ivănescu, Surse documentare franceze despre unirea Principatelor Române ....................................................................... 67 Gheorghe I. Florescu,
    [Show full text]
  • Barboşi, Poiana, Brad, Răcătău
    Near and Beyond the Roman Frontier. Proceedings of a colloquim held in Târgovişte, 16–17 october 2008, Bucureşti, 2009, p. 47–84 IMPORTS AND ROMAN IMITATIONS FROM THE MAIN DAVA TYPE SETTLEMENTS ON SIRET RIVER: BARBOŞI, POIANA, BRAD, RĂCĂTĂU Sorin Cleşiu Importuri şi imitaţii de factură romană în principalele aşezări de tip dava de pe Siret: Barboşi, Poiana, Brad, Răcătău Articolul prezentat în acest volum reprezintă un studiu asupra principalelor dave de pe Siret, încercându–se o trecere în revistă a importurilor de factură romană şi a imitaţiilor autohtone. În acest sens au fost luate în calcul piesele de port şi podoabă, fibule şi paftale, amfore prezentând inscripţii sau ştampile, opaiţele, terra sigillata, sticla, monedele romane (denari republicani şi imperiali) descoperite în complexe închise (tezaure), de asemenea, imitaţiile după piesele romane realizate în atelierele locale. Pe baza materialului publicat în reviste de specialitate sau monografii şi analizat în acest studiu, am urmărit să realizez o trecere în revistă a materialului arheologic pentru fiecare din aşezările tratate, scopul fiind o încercare de determinare a secvenţelor cronologice pentru fiecare aşezare. Au fost realizate hărţi şi tabele sugestive. Astfel, aşezarea de la Barboşi îşi începe existenţa probabilă în sec. III–II a. Chr. este foarte probabil ca sfârşitul acestei aşezări să fie legat de acţiunea guvernatorului Moesiei Tib. Plautius Silvanus Aelianus la nordul Dunăre. În cadrul aşezării de la Poiana se constată depunerile cele mai vechi îmcă din sec. V–IV a. Chr. aşezarea fiind părăsită definitiv la jumătatea sec. II p. Chr. – înc. sec. III p. Chr. Aşezările de la Brad şi Răcătău îşi încep existenţa în cu sec.
    [Show full text]
  • 165 Years of Roman Rule on the Left Bank of the Danube. at The
    92 Chapter III PROVINCIA DACIA AUGUSTI: 165 years of Roman rule on the left bank of the Danube. At the beginning of the 2nd century, in the Spring of 101AD, Roman Forces marched against the Kingdom of Decebal. We already know what the Roman's rationale was for starting this war and we also know that the real reason was likely to have been the personal ambition of the first Provincial Emperor, Trajan (he was born in Hispania a man of Macedonian background among Greeks). The Roman armies marched against a client-state of Rome, which was a subordinate ally of Rome. Decebal did not want to wage war against Rome and his recurring peace offers confirm this. It is unlikely that Trajan would only have decided on the total conquest of the Dacian Kingdom after he waged his first campaign in 101-102. After this, Roman garrisons were established in the Province - their ongoing presence is reflected by the Latin names of towns (as recorded by Ptolemy). At Dobreta they begin to build the stone bridge which will span the Danube. It was built in accordance with plans made by Apollodorus of Damascus to promote continuous traffic - it was an accomplishment unmatched - even by Rome. This vast project portends that Trajan began the expedition against Dacia in 101 with the intention of incorporating the Kingdom into the Roman Empire. The Emperor, who founded a city (Nicopolis) to commemorate his victory over Dacia, has embarked on this campaign not only for reasons of personal ambition. The 93 economic situation of the Empire was dismal at the beginning of Trajan's reign; by the end of the second Dacian War it has vastly improved.
    [Show full text]
  • Histoire Rou:\%Ìains Et De La Romanité Orientale Par N
    HISTOIRE ROU:\%ÌAINS ET DE LA ROMANITÉ ORIENTALE PAR N. IORGA PUBLIÉE SOUS LES AUSPICES DE SA MAJESTE LE ROI CHARLES II PAR L'ACADÉMIE ROUMAINE VOL.I,PARTIE II _ LE SCEAU DE ROME BUCAREST x 9 3 7 PARTIE II LE SCEAU DE ROME LIVRE I LES CONQUERANTS CHAPITRE I PREMIER ACTE DE LA ROMANISATION Une nouvelle période dans l'histoire de ce monde, riche en mélanges, qui s'érige peu h peu en grandes synthèses dont se détachera une solide nation millénaire, s'ouvre par l'apparition de ceux qui rendent ainsi la visite, pendant quel- que temps si menafante, de Pyrrhus. La Macédoine n'eftait pas tombée, mais Rome était entrée dans le rae de celle-ci, qui n'était que celui d' Alexandre-le-Grand. Nous avons vu comment la pénétration de Rome dans les Balcans a commencé par les deux guerres d'Illyrie (229-228 et 219 avant J. Chr.), dont nous avons parléplushaut, en rapport avec les races aborigènes dans la Péninsule du Sud-Est Européen. Jusqu'au II-e siècle, Narona, Lissus, Salona, certaines iles avaient, sous le rapport romain, le méme caractère que, plus tard, h l'époque de la domination véni- tienne, ces localités eurent sous le rapport italien 1 Les guerres de Macédoine ont fait connaitre ensuite aux Romains tous les coins des vallées de l'Ouest de la Péninsule Balcanique, pendant la première moitié du II-e siècle. Bientôt, comme autrefois Athénes faisait venir ses servi- teurs de la Thrace 2, comme aujourd'hui les Vénitiens du Frioul ou les Roumains de Bucarest les font venir du pays des Szekler en Transylvanie ou ceux de Jassy de la Bucovine 'Voy.
    [Show full text]
  • Cercetările Arheologice in Dava De La Răcătău-Tamasidava, Intre Anii 19.92-1996 De Viorel Căpitanu
    Cercetările arheologice in Dava de la Răcătău-Tamasidava, intre anii 19.92-1996 de Viorel Căpitanu În anul 1992 au fost reluate cercetările arheologice în staţiunea de la Răcătău, pe acropolă, trasându-se o nouă secţiune, S XXXV, cu lungimea de 26 m, şi lăţimea de 6 m , amplasată în partea de E faţă de S 1/1968, într-o zonă intens locuită în secolele 1 î.d.H. - 1 d.H. Începând de la -0,30 m şi-au făcut apariţia locuintele de suprafaţă, în carou riie 1 ,3,7,8,9 şi 10, cu care ocazie au fost identificate un număr de 14 1ocuinţe din care 12 aparţin civilizaţiei geto-dacice şi 2 epocii bronzului, cultura Monteoru. Mai menţionăm o locuinţă adâncită, care se datează în secolul li î.de.H. Din punct de vedere stratigrafic situaţia este identică cu cea întâlnită în celelalte sectiuni. Astfel primul nivel de locuire aparţine epocii bronzului, cultura Monteoru cu cele două faze, lc2 şi lc3. Al doilea nivel de locuire aparţine civilizaţiei geto-dacice şi aparţine secolelor IV-III î.de H-şi până la începutul sec. li d.H. Şi în această sectiune au fost surprinse un mare număr de gropi, începând de la - 0,60 m, cu adâncimile cuprinse între 1,80 - 2, 00 m şi chiar până la 3 m. Stratul de cultură dacic este foarte bogat în material arheologic cu o mare cantitate de ceramică geto - dacică şi de import, lucrată cu mâna şi la roată, din pastă fină, dar şi de aspect poros, simplă sau ornamentată cu decor alveolar, incizat sau lustruit la vasele borcan sau ceştile dacice, cu pe cu două torţi, fructiere, urcioare, chiupuri, vase de provizii etc.
    [Show full text]
  • Piese Vestimentare Bizantine Din Secolele Vi-Viii În Spațiul
    PIESE VESTIMENTARE BIZANTINE DIN SECOLELE VI-VIII ÎNSPAȚIUL * CARPATO-DUNĂREANO-PONTIC A. CATARAME CU PLACA FINA DE DANGH. TEODOR în cadrul cercetării influențelor și elementelor bizantine atestate prin intermediul cercetă­ rilor arheologice întreprinse în regiunile carpato-dunăreano-pontice, pentra perioada secolelor VI— VIII e.n., o anumită importanță, prin valoarea lor culturală, cronologică și artistică, o prezintă unele categorii de obiecte vestimentare, dintre acestea un interes aparte avîndu-1 fără îndoială, anumite tipuri de catarame de centură. Asemenea piese vestimentare produse, fie în atelierele specializate din Imperiu, fie lucrate de meșteri bizantini itineranți sau imitate uneori.de meșteșu­ garii locali din spațiul carpato-dunăreano-pontic, prezintă o destul de mare varietate în ceea ce privește forma, tehnica delucru, sistemul de asamblare și ornamentele cu care sînt împodobite. Dată fiind utilizarea și circulația lor, destul de limitată în timp și spațiu, multe din aceste obiecte pot avea o anumită importanță cronologică, oferind în același timp interesante și prețioase in­ formații de ordin etno-culturaî, economic sau artistic. Cum în ultimele decenii, în regiunile car­ pato-dunăreano-pontice, numărul acestor categorii de piese vestimentare a crescut destul de mult, ca urmarea cercetărilor întreprinse, a apărut, desigur, necesitatea de a fi studiate în ansamblul lor, ținîndu-se seama de tipologia, cronologia și ariile lor de difuziune, precum și de contextul evoluției etno-demografice și politice din perioada respectivă. Pînă.în prezent, în literatura românească de specialitate, un studiu general mai amplu, care să fi tratat în totalitatea lor acest gen de descoperiri de factură sau influență bizantină .lipsește, ceea ce a împiedicat, în unele cazuri, publicarea unorexemplare scoase la iveală de mai multă vreme.
    [Show full text]
  • CHAPTER THREE Ptolemaic Poleis and Places in Dacia and In
    CHAPTER THREE Ptolemaic Poleis and Places in Dacia and in Adjacent Areas. What We Know Some of the reference places mentioned for Dacia and the neighboring regions are well known, others not as much. Considering what we know must be the first step. Any identification of some poleis in Dacia and in the neighboring areas that could help the identification of the others constitutes main information. This is why I will begin any analysis from the data given below, from various editions of Ptolemy’s Geography, from manuscripts to printed editions. Once I will mention the Greek and Latin parallel names that appeared in various editions of Ptolemy, to simplify, I may work further mainly with only one of the names referred to a particular polis or place. The chapter for Δακίας ϑέσις / Daciae situs / The arrangement of Dacia (Εὐρώπης πίναξ ϑ′./ Europae tabula nona) in Ptolemy is book 3, chapter 8. He begins by defining the borders: Dacia is bordered on the north by the European part of Sarmatia, which is from the Carpathian mountain up to the end, where the mentioned inflexion of the river Tyras, is placed, as we said, at 53° 48°30′80; at west, (it is bordered by) the Resettled Iazyges [Ἰάζυγες οἱ Μετανάσται/ Iazyges Metanastæ], on the river Tibiscum [Τιβίσκον ποταμόν/ T. fluvium]; and at south by a part of the Danube river [ὁ Δανούβιος ποταμόν/ Danubium fluvium], from the mouth 80 Always longitude first, then latitude, in Ptolemy’s manner. The same in the Ξ- recesnion’s mss. X, represented by Ptolemaeus, “Geographia,” in Codex Vaticanus Palatinus Graecus 191.
    [Show full text]
  • Cucuteni 5000 - Redivivus
    1 CUCUTENI 5000 - REDIVIVUS 2 CZU 323 / 324 (478) CCCOOOMMMUUUNNNIIICCCĂĂĂRRRIII ppprrreeezzzeeennntttaaattteee lllaaa ppprrriiimmmuuulll ssiiimmmpppooozzziiiooonnn CCCUUUCCCUUUTTTEEENNNIII–––555000000000 RRReeedddiiivvviiivvvuuusss::: ŞŞŞtttiiiiiinnnţţţeee eeexxxaaacccttteee şşşiii mmmaaaiii pppuuuţţţiiinnn eeexxxaaacccttteee (ediţia III, 11-12 septembrie 2008) Editura UTM Chişinău ∗ 2008 ISBN 978-9975-45-094-2 CUCUTENI 5000 - REDIVIVUS 3 Culegerea include comunicările prezentate în cadrul Simpozionului Internaţional „CUCUTENI–5000 Redivivus: Ştiinţe exacte şi mai puţin exacte”, organizat la Chişinău în perioada 11-12 septembrie 2008 de către Universitatea Tehnică a Moldovei, Universitatea Tehnică „Gh.Asachi”, Iaşi, Academia Tehnică din România şi Forul Democrat al Românilor din Moldova. Consiliul editorial: Valeriu Dorogan (preşedinte), Lorin Cantemir, Valeriu Dulgheru Coperta: Valeriu Dulgheru Procesare computerizată: Valeriu Dulgheru Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii Comunicări prezentate la cel de-al treilea simpozion CUCUTENI–5000 Redivivus: Ştiinţe exacte şi mai puţin exacte (ediţia III, 11-12 septembrie 2008) / Universitatea Tehnică a Moldovei, Universitatea Tehnică „Gh. Asachi”, Iaşi, Academia Tehnică din România şi Forul Democrat al Românilor din Moldova.; consiliul ed.: Valeriu Dorogan (preş.), red.resp.: Valeriu Dulgheru – Ch.: Editura UTM, 2008. – 332 p. ISBN 978-9975-45-094-2 100 ex. Formatul 60x84 1/16. Hârtie ofset. Tirajul 100 ex. Comanda nr. Tiparul executat la Secţia de Redactare şi Editare a U.T.M. Chişinău,
    [Show full text]
  • On the Origins of the Romanian People
    『地域政策研究』（高崎経済大学地域政策学会） 第７巻 第２号 2004年 10 月 17 頁～ 38 頁 On the Origins of the Romanian People Elena Taralunga TAMURA Abstract I have been often asked where I come from and I have realized that not much is known about Romania, its location, language and history. This paper is an examination of the roots of Romanian history. It is supported by official historical evidence and some of the data is approved by the Romanian Academy of History and Archeology, whereas other information is taken from different sources such as: history of religions, different reports from the Institute of Dacology, encyclopedias, and folklore resources. Statements on history can be eventually confirmed as well as denied when some new discovery happens. Also, in the case of writing a research paper on the ancient history of a country the lack of sufficient and explicit written evidence left to this day, can obstruct the discovering of facts that are correct, free from ambiguity and vacillation.This paper covers the early historical beginnings of the people that inhabited the territory of modern Romania to the time when the Roman Empire changed the country north of Danube into a Roman colony. This paper comprises: A geographical description of Romania History: the beginnings, An explanation of the meaning of the Pelasgians Definition of who the Thracians were. The Dacians and the Getae and who they were. The Dacian kings and among them the most important, Buerebista and Decebal The change of Dacia into a Roman colony Conclusion － 17 － Elena Taralunga TAMURA Introduction The historic magnitude of different peoples on the earth does not always radiate with the same intensity.
    [Show full text]
  • Elemente Lexicale Straromanesti
    Alexandru Pele Elemente lexicale străromâneşti Această carte apare cu sprijinul CONSILIULUI JUDEŢEAN BIHOR, în special a Domnului consilier Radu Pavel Matei, care a răspuns cu multă solicitudine iniţiativei publicării acestei cărţi. Un sprijin deosebit a acordat iniţiativei noastre P.C. Părinte Teodor Cristea, Eclesiarhul Parohiei Bisericii cu hramul „ADORMIREA MAICII DOMNULUI” - Biserica cu Lună -, moştenitoare de drept şi de fapt prin statutele ei a Fundaţiei Jiga, moştenire ce dorim, din tot sufletul, să revină în această biserică, după cum însuşi fondatorul ei a dorit şi a lăsat. Neprecupeţit a fost efortul Domnilor David Voicu şi mr. (r) Daniel Ştefănuţiu, Directori de Proiect pentru promovarea operelor istoricului Titus Livius Roşu şi scriitorului Alexandru Pele. Diligenţe întru apariţia acestei cărţi au mai făcut Editura SCHEDA (Dl. Mircea Vac) şi Societatea cultural-ştiinţifică AdSumus (preşedinte: Dl. Octavian Blaga). Copyrightul lucrărilor scriitorului Alexandru Pele aparţine Doamnei Amalia- Rodica Ţîmpău, fiica autorului. Alexandru Pele Elemente lexicale străromâneşti Ediţie îngrijită de Octavian Blaga Editura Scheda Oradea, 2010 Elemente lexicale străromâneşti NOTA EDITORULUI Cartea de faţă reuneşte mai multe studii ale lui Alexandru Pele, ale căror fir unitar îl reprezintă demontarea unor greşeli de interpretare a etimologiei unor lexeme româneşti. Alexandru Pele se apleacă cu precădere asupra cuvintelor româneşti cărora li s-a atribuit, netemeinic, etimoane maghiare, demonstrând că multe dintre acestea aparţin, de fapt, limbii române dinaintea contactului vorbitorilor ei cu limba maghiară. Bun cunoscător al limbii vecine, autorul repoziţionează, argumentând solid, semnul de provenienţă a unui număr însemnat de cuvinte, care provin în maghiară din română, şi nu invers, stabilind reguli fonetice prin care maghiara a încadrat cuvinte româneşti în lexicul ei, în baza graiului crişan, adică a variantei limbii române cu care maghiarii s-au aflat, de- a lungul timpului, în contact mai apăsat.
    [Show full text]