DOCSLIB.ORG

DER UNTERMOESISCHE DONAULIMES Gudea 1 Text D 30.01.2007 13:42 Uhr Seite 319

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
DER UNTERMOESISCHE DONAULIMES Gudea 1 Text D 30.01.2007 13:42 Uhr Seite 319 Gudea_1_Text_D 30.01.2007 13:42 Uhr Seite 317 DER UNTERMOESISCHE DONAULIMES Gudea_1_Text_D 30.01.2007 13:42 Uhr Seite 319 NICOLAE GUDEA DER UNTERMOESISCHE DONAULIMES UND DIE VERTEIDIGUNG DER MOESISCHEN NORD- UND WESTKÜSTE DES SCHWARZEN MEERES LIMES ET LITUS MOESIAE INFERIORIS (86-275 N. CHR.) Inhaltsverzeichnis Vorwort . 321 Die Frage der moesischen Vexillationen . 395 Über die moesische Flotte . 396 I. Beiträge zur Geschichte des untermoesischen Limes . 323 Einige Beobachtungen über Bewaffnung und Ausrüstung . 401 Einführung . 323 Ziel der Arbeit . 323 Über die Militärgeschichte Untermoesiens . 404 Allgemeine geographische Beschreibung des Gebietes . 324 Die Barbarenangriffe am Limes . 404 Zur Forschungsgeschichte . 327 Die Entwicklung der Limesverteidigung als Folge Gegenwärtiger Forschungsstand . 331 dieser Angriffe . 408 Arbeitsmodell und Methoden . 334 Die Versetzung von Einheiten im Zuge der militärischen Ereignisse . 409 Entwicklungsphasen der Grenzverteidigung von Limes und Litus in Untermoesien . 337 II. Katalog der Militäranlagen an der Nordgrenze der Provinz . 411 Zur Geschichte des Limes von der Gründung bis zum Jahr 86 n. Chr. 337 Abschnitt I: Donaulimes, Pomodiana – Utum Die Neuorganisierung des untermoesischen Limes (86-101/106 n. Chr.) . 411 im Jahr 86 n. Chr. 340 1. Pomodiana . 411 Die Lage der Nordgrenze Untermoesiens 2. Cebrum . 411 zwischen 101 und 118 n. Chr. 341 3. Regianum . 411 Die Entwicklung der Verteidigungsstrukturen 4. Camistrum . 411 am Flusslimes zwischen 118 und 275 n. Chr. 348 5. Augustae . 411 Der Aufbau des eigentlichen Limes . 348 6. Variana . 412 Die Errichtung der Steinkastelle . 351 7. Pedoniana . 413 Die Wälle und Landsperren nördlich des Limes . 359 8. Valeriana . 413 Die Eingliederung der befestigten Städte an der 9. Oescus . 413 Nord- und Westküste des Schwarzen Meeres 10. Utum . 416 in das Verteidigungssystem . 367 Abschnitt II: Donaulimes, Asamum – Durostorum . 417 Allgemeine Datierung der Kastelle und der 11. Asamum . 417 befestigten Küstenstädte . 370 12. Securisca . 417 Die Militärstraßen an der Grenze . 372 13. Dimum . 417 14. Gorno Gradište . 419 Über das Heer und die Flotte Untermoesiens . 374 15. Novae . 419 Allgemeine Entwicklung des Heeres in der Provinz . 374 16. Iatrus . 426 Angaben zu den Miltäreinheiten . 377 17. Pietros¸eni . 426 Die Aktivitäten der Truppe im Inneren der Provinz . 386 18. Sacidava . 427 Bautätigkeit der Armee für militärische oder 19. Trimamium . 427 zivile Zwecke in den nordpontischen Städten . 386 20. Sexaginta Prista . 427 Bautätigkeit der Armee für militärische oder zivile 21. Tegra . 428 Zwecke und sonstige Aktivitäten in den west- 22. Appiaria . 429 pontischen Städten und im Inneren der Provinz . 389 22a. Kinton . 429 Quellen für kaiserliche Jagden in der Provinz . 391 23. Transmarisca . 429 Quellen für Tätigkeiten der Armee in Verwaltung 24. Dolno Rjahovo . 431 und Wirtschaft . 391 25. Nigrinianis/Candidiana . 432 Quellen für nicht näher bestimmbare Tätigkeiten 26. Garva˘n . 432 der Armee . 392 27-28. Popina (und Orešak) . 433 Die Teilnahme von Verbänden des untermoesischen 29. Tegulicium . 433 Heeres an auswärtigen Operationen . 393 30. Durostorum . 434 Jahrbuch des Römisch-Germanischen Zentralmuseums 52 · 2005 319 Gudea_1_Text_D 30.01.2007 13:42 Uhr Seite 320 Abschnitt III: Donaulimes, Dervent – Barbos¸i . 440 A.7 Ca˘tune . 489 31. Dervent . 440 A.8 Pinoasa . 490 32. Cimbrianis . 440 A.9 Bumbes¸ti . 490 33. Sucidava . 441 A.10 Vârtop . 491 34. Altinum . 442 A.11 Ples¸a . 491 35. Viile . 443 Abschnitt VII. B: Die Alt-Olt-Linie und die Verteidigung 36. Sacidava . 443 der ostkarpatischen Pässe . 492 37. Flaviana . 446 B.1 Islaz . 492 38. Axiopolis . 446 B.2 Sla˘ veni . 492 38a. Gura Ialomit¸ei . 446 B.3 Romula . 493 39. Seimenii Mari . 447 B.4 Acidava . 494 40. Capidava . 448 B.5 Buridava . 495 41. Topalu . 448 B.6 Castra Traiana . 496 42. Carsium . 449 B.7 Feldioara . 496 43. Cius . 451 B.8 Cincs¸or . 497 44. Beroe . 451 B.9 Hoghiz . 497 45. Troesmis . 451 B.10 Cumidava . 498 46. Arrubium . 453 B.11 Angustia . 499 47. Dinogetia . 454 Abschnitt VII. C: Die Ostlinie der südkarpatischen 48. Barbos¸i . 455 Befestigungen . 499 Abschnitt IV: Donaulimes, Luncavit¸a – Ad Stoma . 457 C.1 Câmpulung Muscel . 499 49. Luncavit¸a . 457 a) Voines¸ti . 500.
Load more

Recommended publications
  • Archäologie Und Politik
    1 CHRISTIAN WITSCHEL Römische Außenpolitik Kaiser Trajan, die Dakerkriege und die Donauprovinzen Politica externă romană Împăratul Traian, războaiele dacice și provinciile dunărene Roman Foreign Policy Emperor Trajan, the Dacian Wars and the Danube Provinces 28 CHRISTIAN WITSCHEL Im Zentrum dieses Bandes steht ein În centrul acestui volum se află un At the centre of this volume stands an imposantes Monument, das der römi- monument impunător, înălțat de imposing monument built by the Roman sche Kaiser Trajan (reg. 98–117 n. Chr.) împăratul roman Traian (domnie: emperor Trajan (r. 98–117 CE) to com- zur Erinnerung an seine Siege über 98–117 d. Hr.) pentru a comemora vic- memorate his victories over the Dacian das Volk der Daker errichten ließ: das toriile sale asupra poporului dacilor: people: The Tro paeum Traiani at Adam- Tro paeum Traiani bei Adam klissi [4]. Tro paeum Traiani, de la Adam clisi [4]. clisi [4]. It is located south of the Danube, Es befindet sich südlich der Donau, Acesta este situat la sud de Dunăre, în in the Dobruja landscape in southeast in der Landschaft Dobrudscha ganz peisajul Dobrogei, în sud-estul Româ- Romania. Given the location of the Tro- im Süd osten des heutigen Rumänien. niei de astăzi. Având în vedere locația paeum, one question immediately arises: Angesichts des Standortes des Tro- monumentului, survine nemijlocit între- Why was it not built in the heartland of paeum stellt sich unmittelbar eine barea: de ce nu a fost edificat în inte- the Dacian Empire conquered by Trajan, Frage: Warum wurde dieses nicht im riorul Regatului Dac, cucerit de Traian, i.
    [Show full text]
  • Acta Terrae Spetemcastrensis
    Acta Terrae Septemcastrensis UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” SIBIU INSTITUTUL PENTRU CERCETAREA ŞI VALORIFICAREA PATRIMONIULUI CULTURAL TRANSILVĂNEAN ÎN CONTEXT EUROPEAN ACTA TERRAE SEPTEMCASTRENSIS I ARHEOLOGIE STUDII CLASICE MEDIEVISTICĂ Editura Economică – Bucureşti SIBIU 2002 1 Acta Terrae Septemcastrensis Colegiul de redacţie: Sabin Adrian Luca (redactor şef) Zeno–Karl Pinter, Marin Cârciumaru, Nicolae Ursulescu Secretariatul de redacţie: Marian I. Ţiplic, Silviu I. Purece Membrii de onoare: Prof.univ.dr. Paul Niedermaier (membru corespondent al Academiei Române) Prof.univ.dr. Iuliu Paul Prof.univ.dr. Thomas Nägler Prof.univ.dr. Nicolae Branga Prof.univ.dr. Gheorghe Lazarovici Tehnoredactarea computerizată: Sabin Adrian Luca, Cosmin Suciu Cărţile, manuscrisele şi revistele propuse pentru schimb sau pentru recenzare, la fel ca şi toată corespondenţa, vor fi adresate redacţiei la adresa: Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu, Institutul pentru cercetarea şi valorificarea patrimoniului cultural transilvănean în context european, B-dul Victoriei Nr. 5-7, 2400 Sibiu, România Tel. 069/21.55.56 sau 21.60.62, int. 210; Fax. 069/43.05.66; E-mail [email protected] 2 Acta Terrae Septemcastrensis UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” SIBIU INSTITUTUL PENTRU CERCETAREA ŞI VALORIFICAREA PATRIMONIULUI CULTURAL TRANSILVĂNEAN ÎN CONTEXT EUROPEAN ACTA TERRAE SEPTEMCASTRENSIS I I ARHEOLOGIE STUDII CLASICE MEDIEVISTICĂ Editura Economică – Bucureşti SIBIU 2002 3 Acta Terrae Septemcastrensis Coperta Adrian Popescu Lector Daniela Luiza Marinescu Tehnoredactare
    [Show full text]
  • Abstracts-Booklet-Lamp-Symposium-1
    Dokuz Eylül University – DEU The Research Center for the Archaeology of Western Anatolia – EKVAM Colloquia Anatolica et Aegaea Congressus internationales Smyrnenses XI Ancient terracotta lamps from Anatolia and the eastern Mediterranean to Dacia, the Black Sea and beyond. Comparative lychnological studies in the eastern parts of the Roman Empire and peripheral areas. An international symposium May 16-17, 2019 / Izmir, Turkey ABSTRACTS Edited by Ergün Laflı Gülseren Kan Şahin Laurent Chrzanovski Last update: 20/05/2019. Izmir, 2019 Websites: https://independent.academia.edu/TheLydiaSymposium https://www.researchgate.net/profile/The_Lydia_Symposium Logo illustration: An early Byzantine terracotta lamp from Alata in Cilicia; museum of Mersin (B. Gürler, 2004). 1 This symposium is dedicated to Professor Hugo Thoen (Ghent / Deinze) who contributed to Anatolian archaeology with his excavations in Pessinus. 2 Table of contents Ergün Laflı, An introduction to the ancient lychnological studies in Anatolia, the eastern Mediterranean, Dacia, the Black Sea and beyond: Editorial remarks to the abstract booklet of the symposium...................................6-12. Program of the international symposium on ancient lamps in Anatolia, the eastern Mediterranean, Dacia, the Black Sea and beyond..........................................................................................................................................12-15. Abstracts……………………………………...................................................................................16-67. Constantin
    [Show full text]
  • Commagenorum
    CASTELUL DE LA CAPUT STENARUM ŞI COHORS I FLAVIA COMMAGENORUM Cristian SCHUSTER* Fortificaţia de la Boiţa/Caput Stenarum Înainte de a părăsi Transilvania, Oltul face un unghi de aproape 90 de grade, pornind apoi spre sud, prin Carpaţii Meridionali, devenind ulterior „graniţa” dintre Oltenia şi Muntenia. Chiar în dreptul respectivului cot, pe malul drept al râului, investigaţiile arheologice au permis descoperirea resturilor unei fortificaţii romane. Acestea, aflate în punctul cunoscut sub denumirea În Rude (fig. 1), se găsesc astăzi pe teritoriul satului Boiţa (oraşul Tălmaciu, judeţul Sibiu)1. Aşa cum se ştie, cei mai mulţi dintre specialişti consideră că în acest sat trebuie localizat ceea ce Tabula Peutingeriana indică a fi Caput Stenarum2. Prezenţa urmelor romane a fost semnalată încă de la sfârşitul veacului al XIX-lea - începutul celui următor3. Primele cercetări arheologice s-au derulat în 19574, fiind continuate în 19585, 19736, 19797 şi, în cadrul practicii arheologice a studenţilor de la Facultatea de Filologie-Istorie din Sibiu, în vara anului 19818. Fortificaţiei, prin dimensiunile sale reduse – „de 46 x 47 m, fiind, deci, aproape pătrată”9, i se potriveşte mai degrabă termenul de castellum decât cel de castrum. Cu privire la momentul ridicării fortificaţiei din piatră, dar şi a „termelor cu palestrele, tabulariului vămii şi construcţiile cu caracter gospodăresc” s-a emis ipoteza că ele au fost realizate „după anii 167-169 e.n., când s-a operat reorganizarea administrativă şi militară de către Marcus Aurelius”10. Spre această concluzie * Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” - Centrul de Tracologie, Bucureşti; e-mail: [email protected]. 1 Ghinea 1998. Despre denumirea În Rude a punctului, vezi: Albescu 1938, p.
    [Show full text]
  • Book of Abstracts
    BOOK OF ABSTRACTS 1 Institute of Archaeology Belgrade, Serbia 24. LIMES CONGRESS Serbia 02-09 September 2018 Belgrade - Viminacium BOOK OF ABSTRACTS Belgrade 2018 PUBLISHER Institute of Archaeology Kneza Mihaila 35/IV 11000 Belgrade http://www.ai.ac.rs [email protected] Tel. +381 11 2637-191 EDITOR IN CHIEF Miomir Korać Institute of Archaeology, Belgrade EDITORS Snežana Golubović Institute of Archaeology, Belgrade Nemanja Mrđić Institute of Archaeology, Belgrade GRAPHIC DESIGN Nemanja Mrđić PRINTED BY DigitalArt Beograd PRINTED IN 500 copies ISBN 979-86-6439-039-2 4 CONGRESS COMMITTEES Scientific committee Miomir Korać, Institute of Archaeology (director) Snežana Golubović, Institute of Archaeology Miroslav Vujović, Faculty of Philosophy, Department of Archaeology Stefan Pop-Lazić, Institute of Archaeology Gordana Jeremić, Institute of Archaeology Nemanja Mrđić, Institute of Archaeology International Advisory Committee David Breeze, Durham University, Historic Scotland Rebecca Jones, Historic Environment Scotland Andreas Thiel, Regierungspräsidium Stuttgart, Landesamt für Denkmalpflege, Esslingen Nigel Mills, Heritage Consultant, Interpretation, Strategic Planning, Sustainable Development Sebastian Sommer, Bayerisches Landesamt für Denkmalpflege Lydmil Vagalinski, National Archaeological Institute with Museum – Bulgarian Academy of Sciences Mirjana Sanader, Odsjek za arheologiju Filozofskog fakulteta Sveučilišta u Zagrebu Organization committee Miomir Korać, Institute of Archaeology (director) Snežana Golubović, Institute of Archaeology
    [Show full text]
  • Barboşi, Poiana, Brad, Răcătău
    Near and Beyond the Roman Frontier. Proceedings of a colloquim held in Târgovişte, 16–17 october 2008, Bucureşti, 2009, p. 47–84 IMPORTS AND ROMAN IMITATIONS FROM THE MAIN DAVA TYPE SETTLEMENTS ON SIRET RIVER: BARBOŞI, POIANA, BRAD, RĂCĂTĂU Sorin Cleşiu Importuri şi imitaţii de factură romană în principalele aşezări de tip dava de pe Siret: Barboşi, Poiana, Brad, Răcătău Articolul prezentat în acest volum reprezintă un studiu asupra principalelor dave de pe Siret, încercându–se o trecere în revistă a importurilor de factură romană şi a imitaţiilor autohtone. În acest sens au fost luate în calcul piesele de port şi podoabă, fibule şi paftale, amfore prezentând inscripţii sau ştampile, opaiţele, terra sigillata, sticla, monedele romane (denari republicani şi imperiali) descoperite în complexe închise (tezaure), de asemenea, imitaţiile după piesele romane realizate în atelierele locale. Pe baza materialului publicat în reviste de specialitate sau monografii şi analizat în acest studiu, am urmărit să realizez o trecere în revistă a materialului arheologic pentru fiecare din aşezările tratate, scopul fiind o încercare de determinare a secvenţelor cronologice pentru fiecare aşezare. Au fost realizate hărţi şi tabele sugestive. Astfel, aşezarea de la Barboşi îşi începe existenţa probabilă în sec. III–II a. Chr. este foarte probabil ca sfârşitul acestei aşezări să fie legat de acţiunea guvernatorului Moesiei Tib. Plautius Silvanus Aelianus la nordul Dunăre. În cadrul aşezării de la Poiana se constată depunerile cele mai vechi îmcă din sec. V–IV a. Chr. aşezarea fiind părăsită definitiv la jumătatea sec. II p. Chr. – înc. sec. III p. Chr. Aşezările de la Brad şi Răcătău îşi încep existenţa în cu sec.
    [Show full text]
  • Nr. Crt. Denumire Judet Localitate Adresa 1 PENSIUNE TURISTIA FILONUL DE AUR Alba Abrud Str. BLAGA LUCIAN 5, 515100 2 PENSIUNE TURISTICA CONFORT Alba Abrud Str
    Lista unitati afiliate: Ticket Vacanta Card Nr. Crt. Denumire Judet Localitate Adresa 1 PENSIUNE TURISTIA FILONUL DE AUR Alba Abrud Str. BLAGA LUCIAN 5, 515100 2 PENSIUNE TURISTICA CONFORT Alba Abrud Str. TRAIAN 2 , 515100 3 PAUL TOUR AGENTIE DE TURISM Alba Aiud Str. Cuza Voda nr.7, 515200 4 ALTIA TRAVEL AGENTIE TURISM Alba Alba Iulia Bd. 1 Decembrie 1918 nr.14, 510207 5 PENSIUNEA AVE, ALBA Alba Alba Iulia Bd. Horea nr.27, 510127 6 ELANA TOUR AGENTIE TURISM Alba Alba Iulia Bd. Revoluţiei 1989 bl.CF 8, ap.2, 510217 7 ARI TOUR AGENTIE DE TURISM Alba Alba Iulia Bd. Revoluţiei 1989 bl.3AB, Parter, Ap.81/C/3, 510073 8 APULUM TRAVEL AGENTIE DE TURISM Alba Alba Iulia Bd. Revoluţiei 1989 bl.A7, ap.20 B, 510039 9 COLIBRI TOUR AGENTIA DE TURISM 2 Alba Alba Iulia Bd. Revoluţiei 1989 CF 11, 510077 10 EXIMTUR AGENTIE DE TURISM ALBA IULIA Alba Alba Iulia Bd. Revoluţiei 1989 nr.14, Bl.B4, ap.44, 510077 11 AGENTIA DE TURISM SIND ROMANIA - ALBA Alba Alba Iulia Piata Eroilor nr.11 12 P45 - ALBA IULIA Alba Alba Iulia Piaţa Maniu Iuliu NR P1, 510094 13 HOTEL RESTAURANT TRANSILVANIA Alba Alba Iulia Piaţa Maniu Iuliu nr.11, 510094 14 PARALELA 45 AGENTIE ALBA Alba Alba Iulia Piaţa Maniu Iuliu Piata Iuliu Maniu, Bl. P1, Parter; 000 15 PRESTIGE CAMERE DE INCHIRIAT Alba Alba Iulia Str. Alecsandri Vasile nr.60, 510165 16 CASA BINU Alba Alba Iulia Str. Arieşului NR .17 , 510178 17 PENSIUNEA CASA TRAIANA Alba Alba Iulia Str. Arieşului NR.49 A, 510178 18 PENISUNEA MA PENSIUNE TURISTICA Alba Alba Iulia Str.
    [Show full text]
  • Rezultate Ale Sapaturilor Arheologice De La Sacidava 1974 - 1976
    C. SCORPAN REZULTATE ALE SAPATURILOR ARHEOLOGICE DE LA SACIDAVA 1974 - 1976 S aPalUlnile arheol09'ioe pe deal,ul Muzalt (Saoidava) a,u ineepu" in 1969, Ou toata I,ipsa deaompl'i,tud'ine, sa'PatUlni'le de 1'0 Sadidlava s-au soldat totdeauna cu imporl'an<e ,rewltate 1, Drept 'i'ntrodu'cere. crede>m necesara relu'moo dioSeuliei awpro IQCaU ­ z6;r,joj Sa'didavei, intruoit, cu to ate ,ca pentru majoT!i1Jate'o cel~ceta itoni llior aoea,sta este 0' chestiu,ne h:'imuri.ta ~i cunosouto, totu ·~j une'le luona'ri ,mai folosesc inca date ~i infonmali'i peri mate (unele IUGte din j, Weiss. Die Dobrudscha im Altertum. a,ltele din p, Palon'ic. Natura. 21. 1935), Ast'el. dealul Mu'wit ~i odeci S'aoidava. este f.i"at sou i'n sudul ,sa t,u,lu'i Duna"eni (fost Mi"lileanu), SOIU pe rte-ritQlniul comune'j Ras'OVlCJ'. sou S8 ,of.i'rma chilor co or exista doua castre suprapuse carora nid mai mult nici mai putin Ii se dau ,dimensiuni,l" elOade) de 150 X 80 om ~i respeat iv 70 X 40 m). ce s-:or aflo ,I'a MUl'Oit. in su'dul (I) ,s~tu i l'U ' i Duna,reni 2, Penlmu cei ca~e. c-ontin.uoind sa ·jg,nore lucramile .apclPute in ul,tim'j,i Gln'i, 58 indo'ie"sc de veridi'ci:tlatea IlocoHzClliii Sac·idav.e'i 10 MUZQ1it, vo.m repetlQ a~a dar co Sadidava se oflo pe m:alu,1 drep! 00 1 Dunar,ii.
    [Show full text]
  • Praetorium and the Emona–Siscia–Sirmium–Tauruno Road in the Ancient Geographical and Epigraphic Sources
    Arheološki vestnik 68, 2017, str. 337–348 337 Praetorium and the Emona–Siscia–Sirmium–Tauruno road in the ancient geographical and epigraphic sources Praetorium in cesta Emona–Siscia–Sirmium–Tauruno v antičnih geografskih in epigrafskih virih Florin-Gheorghe FODOREAN Izvleček V prispevku avtor navaja nekatere nove ugotovitve o rimski cesti in cestnih postajah ob cesti Siscia–Sirmium vzdolž reke Save, izpričani na Tabuli Peutingeriani in Antoninskem itinerariju. Rezultat primerjave razdalj med naselbinama, omenjenima v obeh itinerarijih, je poskus nove datacije obeh antičnih kartografskih virov. V diskusiji je izpostavljen problem toponima “Incero sed mansio augusti in pretorio est” na Antoninskem itinerariju, primerljiv s cestno postajo Ad Praetorium/Praetorium na Tabuli Peutingeriani. Po mnenju avtorja obstajajo trdni argumenti, da se traso vzdolž reke Save uvrsti med eno najzgodnejših cestnih povezav v Panoniji. Cesta je bila osnovana kot vojaška komunikacija, a je kmalu postala ena najpomembnejših povezav Italije z Balkanom. Brez dvoma je pomenila močno prometnico in cestne postaje vzdolž nje so v poznejšem obdobju ponujale potrebno oskrbo za javni transportni sistem. To se jasno izraža na Antoninovem itinerariju. Ključne besede: rimska doba, Tabula Peutingeriana, Antoninski itinerarij, Praetorium, cesta Emona–Siscia–Sirmium– Tauruno, antična geografija, rimski itinerariji Abstract Our contribution considers some data from the Peutinger map and the Antonine itinerary, regarding the mentioning of the Roman road and the stations along this road between the settlements Siscia and Sirmium, along the River Sava. To obtain new results regarding the dating of these two important ancient cartographic sources, I have compared the values of the distances between the settlements recorded in both these itineraries.
    [Show full text]
  • Result of the Historic Evolution and Contemporary Urban Planning Tool
    ROMANIAN REVIEW OF REGIONAL STUDIES, Volume XII, Number 1, 2016 BUILT HERITAGE IN THE LAND OF HAȚEG – RESULT OF THE HISTORIC EVOLUTION AND CONTEMPORARY URBAN PLANNING TOOL GHEORGHE-GAVRILĂ HOGNOGI1, ANA-MARIA POP2 ABSTRACT – The Regional Geography papers, especially those dedicated to the “land”-type studies sequentially mention certain historical aspects, because historical evolution is treated largely as having a supportive role, far from becoming a component of interaction. This research aims to address the historical evolution of the Land of Hațeg in the light of the specific territorial elements and to provide evidence for using the built heritage as a tool for decision-makers. Methodologically, the research has implied the completion of three stages, each with its specific work methods (direct observation, mapping, chorematic analysis). The findings highlight the applicative and utilitarian character of historical studies in the land use planning documents. Keywords: Land of Hațeg, historical monument, land use planning, chorem INTRODUCTION Over the last decades, the emphasis is increasingly being placed on interdisciplinarity, regardless of the type of study addressed. This is also the case of the Regional Geography papers, where the interrelations between various territorial components argue its functionality (Cocean, 2011). In addition, although historical studies have been regulated since the 1990’s as components of the urban planning documents, they are currently not mandatory. For this reason, they are often not included. They were left at the discretion of beneficiaries who considered they did not have much impact due to the fact that many of them contained only a brief history not related to other elements of a planning document.
    [Show full text]
  • Frontiera Romană Din Dacia Inferior. O Trecere În Revistă Și O Actualizare. 1
    Frontiera romană din Dacia Inferior. O trecere în revistă și o actualizare. 1. OVIDIU ȚENTEA, FLORIAN MATEI-POPESCU, VLAD CĂLINA Rezumat: Această lucrare este un raport preliminar al celor mai recente rezultate ale cercetărilor pluridisciplinare efectuate în castrele de pe cursul mijlociu și inferior al Oltului, cuprinse între Hoghiz și Dunăre, așa-numitul limes Alutanus. Scopul acestei treceri în revistă este actualizarea informațiilor referitoare la aceste fortificații într-o manieră asemănătoare rapoartelor dedicate anumitor zone ale Imperiului Roman, publicate periodic în volumele congreselor internaționale dedicate studiului frontierelor romane. Cele mai recente rapoarte de sinteză pentru acest sector de frontieră romană au fost publicate în urmă cu peste două decenii în volumul Congresului Internațional al Frontierelor Romane de la Zalău, în 1997. Intenția autorilor este ca prin acest raport să fie prezentate cele mai noi date obținute în cadrul Programului Național LIMES. Potrivit planului de acțiune al programului, identificarea monumentelor a fost realizată prin colectarea datelor pe teren prin periegheze, măsurători topografice și înregistrări prin zboruri cu drona (fotografii ortografice, oblice și filmări), coroborate apoi de informațiile disponibile în arhive la momentul respectiv. Cercetările s-au concentrat asupra fortificațiilor și a zonelor adiacente. Studiul efectuat încearcă să arate valorea acestor situri în vederea protejării și valorificării lor durabile prin includerea în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Abstract: Roman frontier of Dacia Inferior. A review and an update. 1. This paper is a preliminary report of the most recent results of multidisciplinary research carried out in the mid and lower Olt river forts between Hoghiz and the Danube, on the so-called limes Alutanus.
    [Show full text]
  • Epigraficeiscylptyral1
    MONVMENTELE EPIGRAFICEISCYLPTYRAL1 ALE -AryzEviNT NATIONAL DE ANTICHITATI DIN BVCVRETI PVBLICATE SVI3 AVSPICIILE ACADEMIEI ROMANE DE GR.G. TOCILESCV Membru al Academiei Romano, al Institutelor archeologice din Roma si Viena, al Sccietiltilor archeologice din Paris, Orleans, Bruxelles, Roma, Atena, Odesa gi Moscova, al Societatii geografice, numismaticei istorice din Bucuresti, al Societatii istorice din Moscova, al Societatii de etnograflesiantropologie din Paris, etc., Vice-preseclinte al Ateneului Roman, Prof..la Universitatea din Bucuresti, Director al Muzeului national de antichitati, etc. 1 PARTEA II COLECTIVNEA SCVLPTVRALA. A MVZEVLVI PA.N.A. IN ANVL 1881. IBUCURETI NOIJA TIPOGRAFIE PROFESIONALA DIM. C. IONESCIT io.-STRADA SELARE. Jo. r 1908 a ..NicoLAe BALCESCU" PARTEA II MONVMENTELE SCVLPTVRALI I RELIEFURI ANTICE N.. 1 Capul in relief al unui rege al Assyriei, (pate Aur- nasir-pal), sail al until resbornic assyrian. Relieful oblu neinfatiseza,intr'omarime superiors Desoriptinnea. naturel, capul until rege al Assyriel, pate al lul Aur- nasir- pal, sail al unui resboinic assyrian. Perul capulul este acoperit pang la frunte§icefa de o legatura fa'cuta in chip de tichie §i fixata cu o curea latti pe dupa, urechY. Barba cea lungs, ca ipletele lasate pe spate, sunt frisate in carliontl. Monumentul provine din ruinele anticuluY ora§ Niniveh,Proveninta unde a fost gasit de d. Cocio Cohen impreuna cu fragmentul din inscriptiunea analelor lul A§ur-nasir-pal, regale Assyriel, publicat inacesta opera sub nr. 97 (pag. 479)§i avand aceia§1 proveninta 1). Faptul acesta al unel proveninteco- 1) Proveninta dela Niniveh a ambelor monumente se atesti prin raportul nr. 13 din 12 Maiti 1869 adresat Ministerukil instructiunki publice de clitre con- servatorul Musgulul de AntichitAtI.
    [Show full text]