C. SCORPAN

REZULTATE ALE SAPATURILOR ARHEOLOGICE DE LA 1974 - 1976

S aPalUlnile arheol09'ioe pe deal,ul Muzalt (Saoidava) a,u ineepu" in 1969, Ou toata I,ipsa deaompl'i,tud'ine, sa'PatUlni'le de 1'0 Sadidlava s-au soldat totdeauna cu imporl'anm necesara relu'moo dioSeuliei awpro IQCaU ­ z6;r,joj Sa'didavei, intruoit, cu to ate ,ca pentru majoT!i1Jate'o cel~ceta itoni llior aoea,sta este 0' chestiu,ne h:'imuri.ta ~i cunosouto, totu ·~j une'le luona'ri ,mai folosesc inca date ~i infonmali'i peri mate (unele IUGte din j, Weiss. Die Dobrudscha im Altertum. a,ltele din p, Palon'ic. Natura. 21. 1935), Ast'el. dealul Mu'wit ~i odeci S'aoidava. este f.i"at sou i'n sudul ,sa t,u,lu'i Duna"eni (fost Mi"lileanu), SOIU pe rte-ritQlniul comune'j Ras'OVlCJ'. sou S8 ,of.i'rma chilor co or exista doua castre suprapuse carora nid mai mult nici mai putin Ii se dau ,dimensiuni,l" elOade) de 150 X 80 om ~i respeat iv 70 X 40 m). ce s-:or aflo ,I'a MUl'Oit. in su'dul (I) ,s~tu i l'U ' i Duna,reni 2, Penlmu cei ca~e. c-ontin.uoind sa ·jg,nore lucramile .apclPute in ul,tim'j,i Gln'i, 58 indo'ie"sc de veridi'ci:tlatea IlocoHzClliii Sac·idav.e'i 10 MUZQ1it, vo.m repetlQ a~a dar co Sadidava se oflo pe m:alu,1 drep! 00 1 Dunar,ii. (,ntre s:otele Duno­ reni (in oOmante) .i RusoMa (in ava,I). pe dealul Muzait (ce se alia pe teri ­ topi:ul a9'roicol al satului Duna'reni),

1 In 1969 - 26 zile; 1970 - 26 zi!e; 1971 - 26 zile; 1972 - 14 zi le ; 1974 - 6 zjJ e ; 1976 - 14 z.ile. Por~io l in: Po ntico, 5 1972, p. 301-328) ~i Pontica, 6, 1973, p. 267-331, ropoortele asupra camponiilor din 1969-1971; de osemeneo, 0 sumara Siinteza in Actes du IXe Co ngres international d'etudes sur les fronfiines romaines (1974, p. 109-116). Unele pfobleme I"idi:cate de moterialele descoperiteau fast publicate in Ponti-oo, 6, 1973, p. 209-228 (opaj~e), Pontico, 6, 1973, p. 137-152 (problema continuitaFi geto-doce), Pontico , 5, 1972, p. 349-372 (date in legatura cu sec. VI-VB in Dobrogeo), PonticQ, 8, 1975, p. 263-314 (ceromica de 10 Saddava), iar ·in volumul "Ocesta (P-o nti'Co, 10, 1977). publicam rezultate'le din 1974 ~i 1976 co ~i -steleJe funerore descoperHe in 1976 (o<:esteo vor opore ~i in volumul Epigraphica, ed. Acad., Bucure~ti, 1977, p. 203). 2 Em. Piopescu, inscriptiile grece~ti ~i fatine din secolele IV-XIII descope rite in Romania, Bucure~ti, 1976, p. 196. 230 C. SCORPAN

LecaHza,ea Soci'davei a fast ,stabilita pcin cerebeoorea rnai m'UlI

3 N, Goster, Studii Glesice. 5. 1963. p. 299-313. Ou unele corective, 'relueta de A. Aricescu, SOY, 24, 1, 1973. p. 111 ~i , NS, 14, 1970. p. 298. Totu$i .'Primul care a emis ipoteza localizarii Sooidovei 10 Muzoit 0 fest N. Gestor (d. op. cit., p. 309. nota 5 unde este vor.ionto "qui mi/it(aui!) Sac(idauae)" . .. A. Rad\l'lescu, in Revisro Muzee/or, 4, 1969, p. 349. 5 A. Al1i:oescu, Dacia, NS, 14. 1970, p. 298-30" 6 Ins'Or:iptii .rerutilirote in tidurile cetatii: stela funerO'ro 0 lui C. Veturius Verus, sol dot in iegiu:ne'a V·,o Mocedonioa, stela lui M. CONenius Colonus (d. Scorpan. Stele funerore inedite de 10 Sacidava, in Pentica, 10, 1977, p, 159 ~i in Epigraphica, Bue" 1977, p, 203. REZULTATE ALE SAPATURILOR ARHEOLOGICE DE LA SACIDAVA (1974- 1976) 231

Un mare ineendiu ?i 0 tenihi,la distrugere este moreata ope N VI,I,I din Sill, deoi in sec. III e,n. Tn wdul ce'! a~ii acest eveniment nu a 'Ia."at nici o urn:l(j, loeea ce dUGe 1'0 opi1n'ia co ,diistruger.ea din sec. HI n:u a afeclat toato cetatea ci InumOI; unelre ~one, [po'ate nlJlmtoj rl-inga zidurHe de indnte. DO(]lr ou tit.lu de ,ipoteza Ipurnem acest eveniment ope seolmla 'otuoUirifl'OIr goNee de la m'ijlocu,1 veacul,u'i al I,II-'Iea. Tn sec. IV Q avut Iloc 0 "eface,re a ,indntei de pe l-atuTe de vest ?i 0 extindere (] cefafii in zone nelocuife anterior '00 ;;i construirea unei noi incinte, pe latura de sud (ve.i situ!atia s,jrabigm'ica din S 1).- Izvoa,re I,iterar,e .1 epig.afice 'all esta 'stationaa de 10 s.fir~it,,1 damn'iei I'ui IU1stinlkln, (fefooere obser­ vera ~j 10 Z'idiu,1 de inoilnta de pe IlotUira sudic6), oportiln.e oalei de a doua jumatati 'a 5'ec. VI ?i, d

7 De exemplu" Cuneus equitum Scutariarum (Not. Dig., ,po Or., XXXIX, XrL). 0 piotra funeraro deseaperita pe acest 'Ioe, fusese ri di:eoto pe mo ~ minrtul exarchului Proc1inus, in sec. IV, de eatre un numerus equitum. 0 clta 'stela ~uneronj ap'Ortinea lui Valerius Onesima. fast centurio in Jegiunea a /1-0 Hercu/ea. (N. Gastor. lac. cit.) 8 C. Se~ r- pan, Ponti"ca , 5, 1972, p. 301. 9 Idem, Pontica, 5, 1972, p. 349. 232 C. SCORPAN

lIn unele sectiuni, a aparut 0 situatie stratigrafica specialo, concre­ tiroia in p~ezento unor nivele de vila to romano-b'izantjine IUlterioare uhi ­ mu'lui n'ivei (N I). in seqiunea d, cel de 01 doil€(] n'ivel sporadic (di'n sec. VII) trece peste incinto sudica,' f.iind reprezentat de 0 locuinta cu pavirn-en.t diln co rCfm ilZli , inco'n'ju'rot de un Z'i:d neregullot - din pio1:ra ~i pomint­ fara fund'atie. Sacidava, foarte modesta de§rgur, dar incanjurata de zidurile ' de apa""re. depa~e~te onul 614, cel pu~in cu doua n·ivele. Chiar dupa deZ!ii ~i sa dovedim existenla celei din sec. II e.1n. In prezent j,ncinta este SCOKrsa 10 II.u.mina pe aproXlimativ 100 m, cu trei tll'rnuni exteric:>a.re ~i doua ionterioare, cu poanta de est ~i unele por­ liuni de refacere cu totul originale (fig. 1). Tn modesto cerce\lare diln .am 1974 ~i doi,n ~a , ra 1976 investig,a.\i'ile no!ostre s-au concentrat nsupro a trei turnUilii , osuipro tUll1nlJrlUlj A (soindaJe stratigwfi1ce). ,a turn'ului C - di·n col~ul de sud-vest, asupra tumullu'i B (par­ lial) ~i a poriii de ·intrme de pe latu.ra de est. * Ord'inea prezentarii in lucrarea de fate este ceo a sapaturilor ~i des­ coper-iri'lor: turnul A, B, C etc.

TURNUL A

A~a cum am orallat ~i cltadata. turnul A 'Ore bturi.le scu,rte (oele per­ pendiculare pe 'indnta) 'inegale. de 5 m ~ i 6 m, ,iar Ibtum lunga. longitu­ dinala. are 10 m. Grosimea zidurilor turnulu'i A este de 2 m (fig. 2). Dupa a serie de s1>ricaoiUTl'i ~i a probabila distrugere 0 acestui turn, rindnta, p:e 0 por1iune din spotele turnului a ~ost dubllata cu linea un tid, gros de 2 m. In 10n'O turnuJlui A exist6 ded doua complex'e constrlUct'ive, cO'reSlpun­ zatoare 10 doua faze. Una di.n faze este Iconstituoita din turnul de opcl'rare A ~i z.idul de ,incinta propri,u-Z'is (y) ,a'r allta faza este constituita d'in ~i du , 1 de incinta - dublu'ra (h). Cons-i.deram normal co .idu,l-dublura (h) sa fie posterior ridul.u:i y ~i turnU'lui A. Avind ,in veder.. n.ivelele constatote in aceasta zona sud,ica a cetati·i, cele doua fa·ze s·e pot pima intre limitele RElULTATE ALE SAPATURILOR ARfiEOLOGICE DE LA SACIDAVA (1974, 1976) 233:

sec. IV ~i VI e.n. 10. Este foarte probabi'l ca in p,imo elapa (in sec. IV, pe bozo tuturo'r dotelor strotigrafice ~i ep'igraiiice) a fost oonstmita incinoo y­ cu tumul A (odata cu ref aoema geneoala a intreg,ii cetati). Dupa dist"u­ ger,i su,rven'ite in sec. VI (marele incendilu de pe -nivelul III, deci pe 10 mijlocul sec. VI) ,veche'o :indnta este into ri ta prin constr·uil'ea unu i zid gros; de 2 m, in 'ionte.pior, ]Iipit de inointa initi ala ", Se-qiunea efectuota in interiorul turnului A, ne~ 'a ofeli it urma10area succesiune s"ratigoofka, cancludenta pent,u etapele cronologice ole tur­ nului ~i indntelor i·n aCe<:1sta zona de sud a Saaidavei. De jos in S'US, -primul n·iv.el de caloare cflat pe paminl ul v,iu, , u , 'mare~te o linie cu treapta ma,i ina Ita spre ,interior (spre no,d) ,Iinga i ndnta (y), fopt care 'se daloreaza pmbabil pantei terenului, exemphifioat ~i de soclu l intern al latun;'; ,de vest .a tum-u,luli, ce prezinta 0 'reapta, ident-ica profilului. Pe6te' aces! nive'l de cMoare d in sec. IV e,n. (data! pe bow oera.miclili ~ i a unei manecle consta ntiniene) 5-,QU depus 5ucces,iv doua sbrotU'ni in ponta spre ' latura exteliioara a turnului. Ceea ce este deosebit de important este fa ptu I ca de la pa,rteo supe­ rioo.ra a zidulu,j de 'inointa y coboara in ponto p-ina peste sod-ul 1'01,urei de sud a tUJrnu,lu·i, un gros stmt de mort-ar, strat care, j'n UJr:mo observatiilor noastre otente (cera'mka ~i monedele 'OHate de,a,supra a cestui st.naJ!" de' mOrbar) provhne de 10 oons1Jruli,r;ea inoin

10 Idem , Pontico, 6, 1973, p. 271-278, fig. 5 ~; 6. 11 A'Oeleoti mO'dolita\i de 'reporore ~i lJ"1eintarire, 'Ie intilnim ~o turnu-I C, 10 cuTtino B~ (un -tu rn linterior), 110 lin Cointo de vest (,un Ziid-dubluro, dor exte~iO'r) ~j 10 'poorto de est _ . prj n creoreo unui "zwinger", 234 C. SCORPAN peste care s-au depus suoceis;iv dowS ' rindu~i de mortolr amesteoo1 cu cenu$o $i ev;jdente urme de incendiu. Acest nivel se dateaza in sec . IV e.n. (ce,rdm'icii ~i da:ua manede). Nivellul este marcat ~i de un pavaj din les­ pezi pe piatro ca~e pOl'1ne$te di,n co:ltuJ tUl'inul·u.i sp,re s-ud. A~adar. in aoe'o.sto po-rtrj1une 0 inoin.te·i sudke se oO'nst.oto ,u.n slisrtem canslru.ctiv de ,rdacere ,au tabul anig'inaoi. neinUlni< ,Ia aolte cetali. l idul de apa.na,re liinlitial. ,nidi'oat in s'e-c. IV e.n., intanit ,in llono aC€ia,st:.a de ·un tunn de apaOOir,e ~tumu l A), patrulater, v,a ~i distrus 10a,l'\e prababH pe Iia moi'j­ Ioc.u I sou ·j'n a douIQ jrumatate a sec. V, olpo:i refacut ·in Vlremea impar,atul-ui Ana,sta,s'iu,s (49,.- 518). in a daua jumatote a sec, VI 0 noua re~acere a indnteri . 's'e efectueazai, ilnso ,intr-,un mod cu totul speai,o'l pJ1 j,n l1idicorea oltu,i zid de apamlre, {wind 'a groos'ime tot de 2 m, ,Iucrat i,n aceea~i teh· nica $i a!lli'p'i1 limedi:ait in spotele prrimulUli, pe Q ,llUng,hme de 12 m, ded pe a porjiune (mICe ,sul,erise eel ornai mou,l,t. In pl,us, a apo,rut ;' n plan (gmnd), pe intreaga lungime a latur"i de nord a zidului de incinta adosat (h), groapa de I,undavie '0 indntei, gro'apa mali la.rga dedt , idul cu 30-40 om . . Str.otig'f1oiftic, p-rofH 'UlI ,0'l1ato dalr cO o:oe-Qis'ta 9ro~a l pa 5-0 sapot de ,1'0 Ini,y,e­ lui N I, deci spre slir.itu,1 s"c. VI e.n. Avind iln,sa in vedere ca in profilul din S I gr,oapa nu merge deoit pina I,a N II .i ca ,iduil h este ou mult mai a d-i,nc, oonNnuind in celellOlte stnoturi ' ~i in pam'i-ntuil vii-u fan) a se mai observa vreo unma de g'roapa, credem ca ,ta momentul N I a lost sapata 0 groapa de ~undatie ' ~oea v, i -~ ib l i l la in proHI), ,insa pen-lru 0 "efaoere u incin­ tei h, dej'O )unclionind din epooa Ana,sta,siuoS. Ma'i mul.t deoit atit, ~o ' nlu'l de fund'Otie talie 0 porji,une din zidul ini­ l-ial de indnta (y), exact de 10 n'ivelul .i pe ,Ialiomea goropili- de fU'nda~ie. Acest fopt contribu'ie $i ella IOlmumjlreo rraport,U'I'U'i oron.ologk int~e cefe do-ua lindnte (iinoinbo h este p05ltenioora Ij·nointei y).

TURNUL B

ConNnuind 'cer:oetarea de-

In dneptul t umulu; B, lincinta a lost ~i eo duhlato de un .id gros de 2 m, ob~inindu-se 0 semi.platfoomo, ,Ie lei oa ~i 10 turnur,iIe A ~i C.

TURNUL INTERIOR 2

Pe mijlo.oul incintei sudice, intne 1urn"ri'!'e A ~i B, con,stotom 0 Ortg l­ ne.1o mod'a'Uta-te de re.toUlrare a zidulu'i, Dupo sporgere

TURNUL C (Fig, 6)

Are for.ma dreptunghiulOlra, cu I'atunile de est ~i ves't de 4,65 m X 2 m ~i loturo de Iront de 8,50 om X 2,20 m, Zidanio so dti'n pioira ~i morro'r lIse tese" eu a z·jdulu.i ·de ,inoi;nto, COlre in c'cest loc i~i schimba direc\Ja spre nord; dair nu in unghi drept (cum ne-alm fii a~tept(1) oj cu 0 larga cu'rbura,. De rema,rcat -?i ~aptul ca tUirnul C Inu se olmp"o'seoza pe mi~locu ' l semicercu:I'U"i oi mo,i spre est. in spa1:ele ,turnutu1j, odka in ·intt,erio'rul] ceta­ Iii, grosiomea zidu,lui de lincinta a lost dubl'ala, ceea ce a cewltat f,i'ind 0 pu,ternica platlorma - !lasbion, 4,50 X 8,50 m, de care era adosata 0 incapere ,resttangu 1'0 ra. cu 0 scalra ce duceo spre turn. Zidoria laturilor turnului C se intrelese cu ceo a lidului de aparare, lopt cO're ,ildeosebe$te de tumul A ~i B ~i dace dovede$te 0 perfecta sin­ cr:oni1!ore iln ' conSzbruc~ia ocesbu'i segment 01 indnte"i. Cu toote ca sectorul ocesta 01 apararii era mai periditat prin pozitio sa pe coltul 'oetayili, tUil1nUlI nu are nlici dirmen51iuni sponi-te ~i niioi forme de potcoava, co 1:0 olte ceta~i romOlno-bize;ntine. intaf1j.r,eo ~i forte 51(] consta desigur in ampl,oS1olrea oblka, pe oUirbura indntei propliiu-z1i6e, ~i rnai ales in masivul bastion (m2) care dubleaza taria turnului, bastion (sou platform a) oore s-'o construit in (ilnterior, ce e drept. totu , ~i de pe ina~~irnea so, OOll1e trebUlie Pf1eSUPU5a 10 acel'O~i ni.vel au I(] turn ulu1i, 5e putoo cu u~ ' u­ rinla supraveghea ~i ac~iona inloate d 'i~eqii l le pe core puteau I,i otadate curtinele din dreapba ~i stinga turnu,lu,i C. Cre$terea lorleli de atpaoro,pe purtee eventual sa 5e datoreze, in mica mOI$JUlra ,in.sa, ~i camerei cu ~tdurti de pilatra ~i mortar ce se alia in spatele platfonmei-hastion, 236 C. SCORPAN

POARTA DE EST (Fig . 7-8)

Pe latura de est, in.tr-'un pu,nct intu:it ma'i de mult 12, am delvelit anul acesta poarte de intrare raSOl1irt:ea na a cetatii. Structure ~i tipologio port;; de est, sint deosebit de Interesante. Poarta era const!ruirta din dOUG 1lu1rnuni apl1o'ope patrate, exbeniO'ore zidu.J-ui de inainta, linainta OOlre [ Urmare~te lin,ia s·inuoasa a pantei dealu­ lui. Dimensiunile turnurilor nu sint prea mari (turnul 1 are 3,75 X 4,30 m. iar turnul 2 are 3,60 X 3,60 m, grosimea lidurilor avind intre 0,70 X 0,80 m). Sint construite din piotro ~i mORar, cu paramente regulate din blocuri mo'n; pe fete1e ce mOlrQ'inesc lintra.rea in cellote. bd-ul interior 01 tunnuhl'i 1 diln t,ul"lnulr,i este mult me; 9r0'5 (1,60 m). Turnurile ocupo liecare 0 suprafoto de aproximativ 13 m2. Strati.]rafia zone; permite datarea celer doua turnuri, in sec. IV e.n. De 10 oolt·ul ex1lrem al nieco'ruia din tunnuni op"rne~te, adosat, cite un zid lung de 4,40 m, gros de 1,70 m (fronta·1 a,re 2,50 m) cu cite un brat (cle~te) spre inte;nior de 1,50 X 1,10 m, si,stem faorte puternic ce inehide -intrarea intr-un c1e~te, delimitind un spatiu nurnit in mod obi~nuit "zwinger". Cele douo liduni o :u fast canstrui te din blocuni malei de piatro. Ele 'repre­ ~intii a fazo ulterioaro (celar douii turnuri potrate), probabil un turn din sec. VI e.n. llntre z,iduni, oO lleo de occe;s, in ponta spre exte!'1ior, este povuta cu dale ~i cu p:ietre mari, liar la nivelU'1 celor douo tuornu,ri potcate, eviden­ t i,i,ndu-se pragur.i ·au ~an\uri le rotilor de oa're. Sub pavajul de piatro, s-o descoperiit un conal de scurgere, oonstnu1jt din CaramiZli mari patrote. lingo coltul zidulu ' i-de~te a aporut ~i un bloc masiv in care este sapat 10aa~u l l penteu un batont 01 porti;, j:Xrobu~it in loeul unde funct,io na. Ce:I'e do:ua des,childeri de intl'\(lre (extelii'Oora - intre cle?t·j ?i linteri- 00"0 - 'intre tunnu,ni) au lorgoimea de 2,70 m. Zidurile turnurilor timpurii sint netede pine 10 odincime, pe cind turnur tirliu are fele regulate numai 10 exterior; in interior apare un saelu lot de 0,30 m. Poarbo propriu-z.isa functJi.ona in exterionurl pi,lon,il or loteroli ari c1e~ti­ lor ~i se desehklea probalYil spre exte'nior, a vind in vedere ,pol, i~ia blaeu­ 'IUli eu ' Ioea~ de hatan!. Zidurile groase ale turnului tirziu 10 coltul exterior mai ales, formeoza douo, nu prea mari, dar odevarate bostioane-plotfo rm e. Obse'lVa;m in·so ~j runele 'inegol,j'favi (dilntre rce'le dO'ua zl,dulni cle~te. eel dinspee nond era eevo ma,i ,i,ngust ~i mai SQUIrt) co ~i unele nereguIa."i­ totii ee indica 0 onum'ito nepricepere (observa!i astfel co lidul - cle~te dinspre sud iese cu 20 em in afara turnului 1) . .poa,rto. de est inchlid ea 0 suprofolii de 102 m2. Turnu l'1i1e pat rate erau consnru ite ,din pilClbra de dimensiuni mijlooii, in opus coementicium, cu pammenti de blocuri. liidario bratelor-clp.?te era

12 Primele elemente core ,indkov 0 probabilo ,int·rore in cetote au Opal'ut inca in 1972 (ve~i Pontico, 6. 1973. p. 303 ~i fig. 20 ~i 21). Cerc,eta'r.ile au fost

INc/NTA DE VEST

In secliunea II, Zlidul de indinta a lost descoperit in capotul de vest

13 P,on tica, 6, 1973, p. 282, fig. 10. 238 C. SCORPAN nu*i,u ~j apoi mOlrtolf dens. In oni.oe caz, N IV repreZ!i'nta un mome:nt co n­ sbruotiv, indiaat ,atit de ro'zuilreo f1!ivelel'Or anrte.rioare ~ i de creareo unui nivel .joa o l'1 izonta'16, do·r ~i de 9'ro:apa c.u monar de lin go in c:in ta, ce ta ie n'ivelele anteci.oare, .o~a di oea mai plauzibila dal a're pentru cea de a doua re~acere a lincintei (in secti1un'ea III) este sec. IV e .m . CeiO de a doua iportiune ~i etopa a z,ldUil- uti este ~i cen mei fr um os luceata, din rind'llni supnapuse pe blocuri ta.iate ,reguilat (I,ig, 20). Ea se aseamana cu stidul constru.cliv '0,1 ~id'U"ilO'f (z) tum u,l u'i A de pe I'atura de sud. In secviiunea III, aceasta fma aparl;ine celei de a dou'a jumatat i a sec. VI e.n. Tn seqiuneo III, z:idUlI ve,stic de a,palJ1Q1re, ' este puternic spant in pOlr­ tea de sud . Spartura a fost mporota ~i i,nt negul segment ce lu,sese perkH­ toot a fost intcllnit priin con'stl1u'irea Iunuli ;zjid de Qlpa.na;re exterior, Ii'p.it de fato exteni!QQ,ra a incintei in'it,ial'e. Aoest zli'd-rduhlu,rer. est'e lun g de 10 m ~i gros de 1,25 m, con,s.ru'it mQii negl,ijent (~i in g.nalba) au mo rtm muh ma'i fri'ah'i'l . Ded '~i 'aki se 'repew oeea ce s-o inliiln'it 110 tu,nnul A : 0 modalHmate inerdito', in ulti!mo ins1lanta ingen'ida:so,. ,de ,l1erpOIJlCJir'e ~i fortifi.oorre 0 j·n Ci nt-ei , impuso de condi~iHe momenbu,lU'i ~i realiiz:ato dup o 0 conce pti -e l,ocaJo ~ i cu mijlo'oce str.kt 100oalle.

SISTEME CONSTRUCTIVE

Trebuie so predzo:m de 10 iincepu1 co intre s'ilStemul .cons1Jructi,v ail curtri­ nelar zidului de incinto ~i sistemul constructiv 01 zidurilor turnuriler, sint m u'lte d eo,seai,"i. CUintinele au fest construJilte ,in tehniloa opus caementicium incertum, iar zidUir-ille tUl'nurilor j,n opus caementicium, dair cu pa:l1o.ment extenior din bloaul1i m'O'ni co're ~ac legartJuro sff,in'so cu coemento em pI ectonululj printr-un sistem de a , ~ ' ezalr.e altell1n'otivo a bl,o:cuni,lo:r pe lung - in pl'oin vertico'l, pe lat - in plan orizontal ~i in plan vertical - transversal (structura internii este opus coementicium, 'iolr palrnmentUlI ,im'b.r:a'co 0 fOJmo deoadento a ve.chi'ului opus quadratum) (fig. 10). De fapt, paramentul reprezint ii moda greceasca, de dupa secolul al IV-lea e.n., din imperiul de raSari!. 14

TURNUL A

A~ ' a oum 'am ma,ta! ma,i su,s, lat uro de liron! are 10 m, lat um de vest 6 m iar ceo de eslt 5 m. Grosimea zidurilor turnului este de 2 m (fig. 11,24/1). Latura Irontala s-a pastrat pe 0 inal\ime de 2,70 m (de la soelu). POlramentul este const'l1ulit rdrupa metoda a,g,j ,zelor a,J,teT'lna·tive. Soclul est.e cons(.ru,it dlin iIJ r-.un rind de hlocuni culcate pe ,I:at, in pla n orilonlal, s'come

14 Aoest sistem este intilnit ?i 11a Histrio ~i ;1'0 Cop'idava (d. Gr. f,!oresou, SClV, 3-4, 1953, p, 60:>-604). REZULT ATE ALE SAPATURILOR ARHEOLOG/CE DE LA SACIDAVA (1974, 1976) 239 in afaro cu 0,25 m. Lungimea ler var,imo intre 0,50 ~i 1,40 m, cu grosimea de 0,25-0,30 m. Prima as'izo, pe soclu, are a inol~ime de 1 m, avind ma­ joritatea blocurilor, ma ri ~i a~eZlate in pla n vertical, pe lungi1mea llor. Ci­ teva sint insa a~ezate in plan orizontal culcet ~i citeva in plan transver­ sal, pe cant. Blocurile din asiza mijlocie. au dimensiuni voriabile (intre 0,50 X 0,50 ~i 0,70 X 0,90 m ; un singur blnc are 1,60 X 0,70 m). Observam deci co aceasta asiza are un caracter destul de neregulot co aspect, i·nsa rezistento es1e dubl","a de alternan\a hlocu,ri.!or in paroment ~i imbinal'1i,j so hi de a unoro din ele cu emplectonul. Ultima osizQ pas,tro ta, ceo de 10 niveluil superio-r, esre conlstr·ui1.a din­ tr- un rind de blooumi ma,ri cukate, in pla,n or,iz'ontal (Iungim'i de 1,80-2 m.). Latura de vest a turnului A, are 0 parte a porametului in opus in­ certum ~i a parte formata din blocur,i mari fig. 13). Se pastreaza pe a inal\ime de 2,20 m, de 10 sodu, avind a porliune, imediat lingo curtina, mai ina Ita (3 m.). Numa,i oopabu l de sud, oe fooe 001\ cu latura irontala, a fost con­ struita din blocur,i ma,ni (douo bloGu'oi in soell·u, culaate in p'lon orilontal ; 1.50 X 0,30 ~i 1,70 X 0,30). Dea.supra s'DoI-ului, a.sim ma conskuctiva ~i doui'i derep'a·OoVii). Se observa in parament 0 zona spre curtina (Iungimea de 1 m), 0 zona mijlocie (1,10 m) spre front ~i zona din col\ul turnului, din blocuri mario In oriee eoz, lungimea soclului corespunde eu zona reparata, ceea ce ne face so oredem Ica ,initio l (dad] nu cumv.Q toota i'ctura fusese pla-cota eu blocu1ri mari) rpora1mentul de blocuni aco. pe~eo jumatcte din s'U1pra~at6, pe lung.imea s·ooiu,luli. Dupa 0 distrugere a ponolmen-tului, r:efaceroe·a S-!Q fa­ cut cu pietre (in majonitate de ~ist verde, pe lot) legate cu mortar cenu~iu, in opus incertum. Empl·ecion·ul este ohi~nuit, in opus caementicium. Fe\ele interioare ale turnului, au parament ingrijit lucra!, din pietre de ~i . st de di,mensi'U,",i mi-j'!'oC'iii (0.40 m in i.ungiome) de obieei a~ezate pe lot" culeate, ob~inindu-se deci lega.tuna cu em-pleclonu,1 de oaemento. Cu too,ta dez-ordinea opal"ent6 a a-cestui opus incertum, pietrele pora-men­ tului interior denota multo grija. in rind uri suprapuse, chiar dace inegale (fig. 14). Sodul interi'Or are a pa,rte lingo cUiri'i>na (1,30 om) mai inalta, ~i a parte mo,i jaasa (Iunga de 3 m). Sodul ,interior este mai 'i nolt decit cel exterior :240 C. SCORPAN

cu 1,20 m. Cons'bru-irea sa in tr.e.pte, or ·indi'oo poate co ~j temelia turnului a fast construito in trepte, dupo conformatia teren'lllui (Iapt intilnit ~i la temel'io incintei di,n col\ul de nard-est) 15,

TURNUL B, LATURA DE VEST , Modul de legoture 0 acestei ,Iatur'i a turnului B cu inointa este cel -intilnit ~i la tumul A ; nu \es'"t oi p'rin imbuca'rea oapo!ulu,i .idului in gro­ simea curtinei ~i p~in avansorea acesteia sp're front ou 20-25 om, Latum aceast,a 'Olre 0 I,ungime de 5 m. 5e pa ', ~reaza ,pe 0 inal~i r me maLi mOire ,(2,20 m) ~i ou pam-ment ma,i hine po,strlat in partea de mi,jloc ~i spre cu'rtino; capotul ~i latura de front sint puternic demantelate (fiI~, 15). Pomamentul ma,i me trei rinduri de bloc",ri de oalcor, tiiiale regu'lot, poralelipipedice. Din eel superior, a~ezat pe lot (cukat, in plain orizontal) au mai 'riimas numai douii lespeti, una au lungimea de 1,70 m ~i gro,simea de 0,27 m, cealaltii lungo de 1,20 ~i gro(]'sii de 0,26 m. Rind'lll mijlociu este f'ormot din pa,t ru bloouri paralelipipedice (eel de ,al " cinci'lea, 'ca,re focea ,Iegotura ou ,pa'rlamebrull bturei fmnt

TURNUL C

Zidul'1i1e s'Ole sint put'ernie de:mantellorte, mo,j ales pOlramentu:1. Deocom­ data, intr:ucit degojarea dcirimatu'liil'or in exteJiior nu s-a terminat. am des­ 'coperit blocurile din col\ul de est 01 turnului. Din observa\iile fiicute. re­ zulta co ~i acest turn era construit in acela~i mod cu celelalte. iar latura de est avea intregul parament din blocuri, fiind evidente locurile de unde -au fost demantel

1S Pontka, 6, 1973, p. 308, fig. 33. c ,., .!:()wz.,

,',

cu:: !iNA 0 , , f, ., "0, • (!l«TINA C.

'e, .$f \ ." . l : '0, 'C, ~ ~ ~ ; to .. .= ~L ' C ; 1, " ·D. 0, '5.

1 \ i '0, • f1 • i ~ P()AR,rA ' D, 'C, '\~ ~ 'iipd_ _-pE "\, !WI ',"£ SoT. .. "',:.

....~ . ~ , ~l. 'C, 'Il.

r; \ ' £: J' ' D? 'C, , \ 0 ' [ a 'D. 'C. ""'\I,

" -, 'J , '"c,

.[ Ie

, - ----. -' Fig. 1• TURN A

lAIC/AlTA j

1

TIJRN A

Fig, 3. Fig. 4, B

E N

Fig. 5.

420

Fig. 6. TURN 2

\

,'I 1

( \ ~ -" -' -' . - . ... .J - Ii III 1 111 2 I I I I - -:- + • • :3.60 f it ~ oll

TURAI 1 ~ ~ TitRAI 2 lIi

I 1.:10 70 2.25 80 eo 2.30 ~ T ~ l! ->-

~ 1.70 130 ....J A!k> I ~ lIE ~ :I -I

2~o - \ • 1:)0 + 2 .30 Ctrlt/ectOIl C:A ~ ""Jlft ttL

Fig. 10. ~,-~, \ I _ J

~------1 0 m. Fig. 11.

Curl ino A 3

/. ." . ~' I Turn A •.. J,fIl;'"

80

Fig. 12. 5m.------'---=' ,--'

Fig. 13.

Fig . 14. (J'yp r)' C . ~ ''; ~ '

Fig. 15. Turn C Turn A Turn B - --

A Curflno B

FIg. 16.

CURTINA A 2

Fig. 17.

Fig. 18. \. '\'\ ,\'\ ,\'\ ) ) ) ( '\ ) "\ I """ ( \\.. -\ \\ ~

Fig. 19.

Fig. 20. Fig. 21. Fig. 22.

Fig. 23. 2.

3. Fig. 24. Fig. 25. ~~ .

·~ . I /If ' . . ~.

•.. .

1. 2.

3. 4. Fig. 26. 3. Fig. 27. REZULTATE ALE SAPATURILOR ARHEOLOG/CE DE LA SACIDAVA (1974, 1976) 241

CURTINA A (fig. 17).

Este !-imitata de turnu·1 A I'a este ~i tu-mul C la vest. Curtina A,. Se ma,i pastreaza pe 0 inal~ime de 0,50 m - 0,75 m, fala de ultimul nivel de calcare (nivel pina la care a ajuns sapatura ~i nu ni­ velul ini\iall de construi"e a ,idului). Pe mijlocul sau, are 0 inalti-me mai mare, de 1,50 m. Este construit in opus incertum. Caementa ~i panamentul au fost ,constreU'ite din pietre de calcar neregulare, ·cam de ace lea~i di·· mensiun'j medii, numa,j co p'ietrele paramentului OiU 10 exter,ior fete drepte. Lungimea pietrelor, intre 0,20 m ~i 0,40 m. Intre piet""' interstiti'ile sint des­ tul de mani, cu mortar alb cu multa c6ramida pi.sa'ta (cu bobul more): in momentul des'copenirii, destu'l de Iniab-if. Deseori, morta'null acopera parti ale fe\elar pietrel'or de pa'11Ooment, ceea ce ne faoe sa bi'ln l ~ im a palriiala te-ncuire, co maS"Ulra impotnivQ intemperMlor. Cu toota dezordinea, mijlocul curtinei A1 pare a 5uger,a linten1io Ulnor ~iruri ,ceva mai regu]ote de pienre. Curtina A2 (fig. 17). Aceea~i tehnica de construclie, emplecton in caemento ~i paramenti j·n opus incertum. Po 1'10 mentul exterior a fost cen­ stmit din bloclJIri (eu felele extenioare rectangulare) de dimen·s·iuni mijlooii (0,40 X 0,40 m), de ·oaf.ca.r, legate in mor,ar a-I b ou multa caramida pi.sa,ta (cu bob mOIr;e). Este eviderYta 0 oOlreooore grija pentr.u oranj'olrea in rindulri suprapuse (un 0 pus quadratum degenerat). Pentnu completarea interspati)jIJ ·or se fO'losesc uneoni caramil!i. Astfe!' in partee de vest, un rind din cinei cCI'nJmi~j, apoi pe oC ell : a~i rind ·irnca e,lte daua CaramiZii ; ceva mOlj jos inca un rind de tre'i caramizi. De osemenea, spre est se mo,j pot observa ~i a'lte caram1izi. Curtina se pastreaza pe 0 inall'ime de 1,30 m de la ulbimul n ivel exte­ rior de calca're. Fragmentul curtinei A3 este asemanator. Este evident un rind de ~apte ca.,c;,mi~i in panament. Tn pl,u.s se observa pe aceoo~i fala a pa­ ramentului exterior 0 trainica tencuire cu mortar (din care lipse~te cora­ mida pisata ma·re) mai fin.

CURTINA B

Prez;nta cele rnai multe urme de distrugeri ~; reparatii. Se conserva pe 0 m-ica ina·l1'ime, intre 0,45-1,25 m. Un nuoleu cenTral mai in'allt (1,80 m) apar1;ine faze; reoonstrucviei i,ncintei ~i tu.nului intenior T.2 di·n acest foc. In general, mai ales in trei .one (de vest, mijloc ~i est), se observa o mare regulonitate a blo'Cur:ilor pOlnamen turlu1i, uneori toriat,e paraleJiipipe­ dic, in calupuri mari, fapt ce deo sebe~te acest par,ament de cel al curti­ nei A. (fig. 18) In prima zona, lunga de 4 m, de la va,st, paramentul este constituit din hlochete mani (0,60 X 0,25 m) 'regu'late, supnapuse cu ·atenii.. , dind impresio chi·a,r de opus quadratum degenerat, sa·u poate separat ulte,ior. 242 C. SCORPAN

in a daua zona, lunga de 3 m, poramentul este mull demantelot, (opus incerturn), ee eorespunde reparaliilor turnului interior (T.2). A treia zona a eurtinei S, lunge de 6 m, pastrata pe 0 inallime de 0,80 m, are pornmentu'l in opus incertum. Totu!,)i, se observa in p!lii'mo parte un ~ir regu'lat de bl'oehete (tre'i mo,i midi, de 0,35 X 0,30 m ~i doua bloeuri mani culeote pe .hot de 0,80 X 0,25 ~i 1,10 X 0,25 m) aeoperite 10 rindul lor de un !,iir de caramizi. Cel'e dOluo mOlri lespezi sugereoza imaginea unui pr.og de in1J1'10ire (intrare ditntr-o ftaZQ antenioQ1ra, inch,i sa i n ul tima etopa a incintei ; s·ou bl'oc:ulrHe o'u fast adu.se de 10 'Un prag de inrtro1re, refolosilte aici 10 refacere) - vezi moi jos, Ultima zona, de 4 m, in apropierea turnulu.j B. are un parament co n­ struit din bloou'"i pomleiiopipediille apmope regulate de ooka-r dens, ee­ nu~iu, {0,60 X 0,25 om). Sioou'nile erau amnjate in rindur'i - · a~ize, co 0 replica de opus quadraturn. Ceea ce este cu totul interesan·t, este faptul ca dedes'Ulbtul pr'iimelor doua r·i'ndouni de blo.Dur,i ~pe Ilung'imea de 2,80 m) se aHa un gros strat de cenu~a amesteoota cu n'i·sip. S-IOlr puteo co i n aceasta porti!une, Illinga turon, n ~ i.vellu , 1 exter-iar de call:omie sa 5e fi in61 ~a t, io.r dupa 0 demantelore, groapa de ~undatie sa fi fost umpluta ou cenu~a, pentru lizolorelQ Z!idului de umezeala. In aceo'St6 zona. pOlna(m:entul a fast acopenit au 0 fino tencu:inl6 de vcr ~i nisip fin, groasa de 10m, in core, prin ~nciZlie in posta umed6, 5-0 obti,nut 10 or.namenrolie geomelll1ioa. Eta con;st6 liln re-gisvre (benz.i) ori1lont'o,le. inalte de 20 em, desparlite prin cite doue du.ngi paralele, apropiate 10 25 cm. in aceste cimpuri, s-au trasat fragmen~e de spirale, duble-paralele (in forma de S int~rs spre stinga). Spiralele sint astfel realizate, incit exista alternonte. intre aceste asize. D:aco ten-ou1ilreo Zii:dulri\lolr linoiintei nu es:te un fopt necunoscUtt 16, orna ­ menoorea c.ce'stui peret,e extenio,r 0 " cu,rt.inei este un element je' ~it din co­ rnun. S.ubl'jniem co nu avem de a miCe cu vreo oons·bruc1i,e lipita aid 10 coltu.i dintre cu'nbinlQ B ~i turnul B.

CURTINA DE VEST

In sectiunea III, am efeCftuat u1nele observat,j·j interesa:nte, in iinter:iorul inci:ntei: Zidu.!, intre .oelul infeniw ~i eel supenio:r, (pe 0 in61\ime de 1,6D m) este enost,ui! ddn blocu"i de piatra de "aloa·r (au lung'imi in!"e 0,20 ~i 0,45 m), legate cu mo:r~o l r, ce are in oomponitie cara'm'i'da p'isoto fin ; b~o­ curile sint aranjate in rind uri suprapuse, mult mai ordonat decit 10 cele­ lalte ~iduri. Dupa 0 d·ilsjrugere, s-o ' re,eirvat din vecho,u,1 ~id 'Un sodu de 0,25 m, construindu-se un alt parament din blochete de calcar albieios ~i destul de moa,le, oproope egolle (0,20 X 0,20 m), d'ispUise in ninduei supropuse oT-

16 Chlcr 10 Sccidavo, pe curtina A. La Histria, d. Gr. Florescu. op. cit.. Vitru\f,iu. Despre arhitecturo, Bue .• 1964. REZULTATE ALE SAPATURlLOR APHEOLOGICE DE LA SACiDAVA (1974, 1976) 243 donat. Este cel mai in.]ri}it .i ma i regulat zid intilnit pina acum la Saci­ . sugeri'n'du-Ine un opus tufaceum 17 , In 'PGlltoo de sud a ~idlU

Tot din punctul de vedere al ~istemului* constructiv, remarci'im ca pie­ trele de . ist au fast intrebuinlate numai 10 turnuri, in special 10 paramenl'ii ·inter,iori. E greu de 'pus, in sladi·u·1 actu·al, ca acest fapt Of f,i () ind·icaVie pentru 0 faza de reconstructie sou nu, mai ales ca turn urile sint contem­ porone cu incinta (in oforo reporatiilor ulterioare), Mai plauzibUa este ideea eii pietrele de .i5t au fast folosite inten­ tionat 10 construirea poramentilor interioIJi oi turnurilor, penit ru ma'i buno rezistenta a acestor pereti. * Observam, co un sistem Jeneral 10 Sacidava, d ublarea zidurilor de incinto in spate/e turnurilor ~i obtinereo pe oceasta cole a unor platferme putelin-ice, Din observatiile de pina acum, putem afirma ca cetatea avec turnuri care ritmau curtina din 20 in 20 metni. Teate .turnurile aveou forma p6- trata sou dreptunghiulara, Turnuri semicirculare sou in forma de potcaavCi, nu se afla nioi 1'0 colwrile cetati.i .i ni'Ci 10 poa,rta. * Urmarind acum traseul zidului de aparare din ultima etapa de vialii a cetCitii Sacidava, in masura in care a fast seas la ,lumina, putem recon-

17 Opus tulaceum este mull folosit de 10 epoca lui Constantin eel More inainte (d. Gr. F.!or-esou, op. cit., .p. 600). La Sacidovo O'ceosta por~:iune de zid se dateoza in sec, VI. 244 C. SCORPAN

stitui in linili generale. dace nu exact, p/cnut topografic 01 fort ificatiei. ma­ car conlurul aprox;maliv, deci perimetrul Sacidavei in sec. IV-VI e.n. Putem afirma in prezent co fortifica~ia opera in epace romano-bizan­ tina a , uipravalo de a'Prox' i · ma · ~iv 2 ha. Faptu'l ca pa'rtea de sud ~ i

18 o. T'udor, , Bruxelles, 19, p. . 19 A. R6dulesc-u, C. Scorpon, R. Flo"rescu, ltinerare orheoJogice dobrogene, Bueu - rejt;, 1976, p. DID, II, 1968, p. 511. REZULTATE ALE SAPATURILr:-R ARHEOLOGICE DE LA SACIDAVA (1974, 1976) 245 tU'Iin'urile dreptunghiulo're snu Ipatr.at,e eu cele ion forma de potCOQVa so:u rotunde : T'roesmis (numai do'ua . urnuri 'in potcoava) 20, Ulmetum (t,umuri rotunde 1'0 coltuni ~i potco'Ova 10 ,ceJa doua ,porli de ,intra

20 AI. S. ~tef

3S R. Florescu, 8MI, 3, 1973, p. 23-24. ·In mice caz nu putem vorbi desp~e trei ti­ pUlli (da nubian, throco-mmon (?) ~i pontic), in tr:ucit toate elementele CO rocter·i stice, de pion ~ i tehn'ica constructivQ sint omestecote. Moi firesc OT fi sa precizam co cele moi multe fort:ifioa~ii de pe l i mesu~ dunereon ~nf erior ,rep're zinta tipu-I potruloter 01 castrului roman ad-aptat 10 cond i~i il e terenului .~i -dIe epocii (u nele cu 0 m(] i evidento , respecta ~e a troditiei, co in colOl Copidovo sou :D.robeta, c,azuri inse extrem de ro,re). De asemenea, un ele fortifiootii reflecta in plan ~i tehnico, 0 modo greoeasce, poleobizontina ('Cetetile pontice); in foane multe cozu ri, el'ementele de troditie 'romona se impletesc jnse cu cele 9rece~ti, romono-bizantine. 35 $'j 'pe limes -

    " DID, 2, 1968, p. 517; AI.-S. ~tef(Jn, BML 4, 1971, p. 44. 36 Gr. j;lorescu, serv, 3-4, 1953, p. 598, fig. 1. Idem, Histr;a, 1, 1954, p. 84 ~i 92. 39 D, TLudor, Oltenio romanej,3 1968, p. 277-287. Ide m, Arheofogia romano, Sue., 1976, p. 141-142 j ; 44-145. jO Vergetius (sec. IV), Epitoma institutarum rei militaris, I. 23; III, 8. Cf. D. Tudor. Arh. Romano, p. 146. 41 vez·j ,noto 38. 42 vezi nota 39. 248 C. SCORPAN de co leo lie exteniOif 43 • Ijror 'OUlr;liina I (1latUilio sud:ica. faro turnuni. u~'Or de Q'PO'liot ,inlbrucit se oHio spre ma ~ re) ,c,v.ea aproxiima'bi,v 7,50 m 44 . Lie fe:i se in­ timplii cu DrO'be>la, ,unde in sec. IV ziidur,i,le au a grO'shme de 2 m, turnuri exterioare ma'ri (7 X 8 m), kn ,inointa esle mult iniiljatii (Ialii de 4,50 m curtina ji 6 m tu,""unile, in ,sec. II-III). in ceea ce pnj ,ve~te Saddavo, avind in vedere evoiuti'o genel10la ~i da­ tele ex·i,stente (z·iduri gnoas,e de 2 m, z.i,dur,i-p:latformii in dreptu,1 tu,,"ur·ilor­ gmase de 4 m, turnu,ri .mani de 10 X 5 m, del ali ille pO'ryi:i de est) putem ' afirma co incinta avec in general 0 ina1time ce varia intre 5 ~i 6 m (0 inaltime mai mare pe 11aburHe de Isud ~i de vest ~i pf1ob~abi:r mo.i m,j,oa pe jumaitlatea !nordico I(] I'oturi,i de -est ~i ope I,atura de no'rd - ambele gtreu accesibile) Ij'olr tUlnnluni:le ('moj cu seam a oe~e aile po:rti.i de e-st ~ i ce,le" cen ­ trale de pe latura sudicii ~i vesticii) atingeau intre 6 ji 7 m (vezi lig. 22, 23).

    RESUME

    RESULTATS DES FOUILLES DE SACIDAVA 1974, 1976

    Pou,r commencer, fouteur 'rep rend 1'0 question de 1'0 ,lo'colisati'On de Scwid'Ovo, dans 1'0 colline de Muz'Oit (entJ'le 'Ies villages de Dunareni et de Rasova) - veh ,jes notes 3, 4, 5. les feui'lJes, qui debuterent 'en 1969, ent obtenu des IT"esultots rrema:rquables ('note 1). Ce qu'on vait octuellement des mUl'O'i:lIes 'et des teurs de defense represente I'ee­ uvre du IVe siede (epeque de Diodetien - Const antin Ie Grand), avec de'S refectiens, des medificabio ns €ot des 'Ojoutages du temps d'Anastose - Justinien. Ensuite, I'auteur presente Ie pI-an 'octuel de 1'0 f orte~esse, av.ec ses pl'us de cent metres de murs protecteurs, les treis leurs et 10 porte de I'est. La tour A, avec Ie cote firentol mesu'rant 10 m. et les cotes loteraux de longueur inegale, rrespectivement de 5 m. et de 6 m. Au bout de loute une ser.ie de dommoges subis a u caurs du V·le siecie, ['enceinte a laqueUe cette tour A eta it adossee fut ren ­ fo~cee 'Ou moyen d'un mur de doublure, epois de 2 m. Afin· de pe~mettre to verification ch,ronologique de ·1'0 tour A, "l'outeuT presente sa s,j.tuo-tion stf"a tigl'ophique, a l'interieur comme a I'exterieur. La tour B se dres'se a 19 m. distance de 1'0 precedente. Cest une tour rectongulo'ire, les murs epa'is de 2 m. Son front mesure lui auss'i 10 m., olors que les cotes lateroux sont de 5 m, L'appareil de construction, de meme que 1'0 technique des refections ut.i­ lises dons Ie cos de cette tour sont les memes que pour Ie tour A. La courtine entre ,Ies t ours A et B ''0 ete detruite sur 2 m. 50 a ,un certain mome'nt du VIe siecle el l/1estauree pa'r ,1'0 suite. On fa consolldee grace a une petite tour inte­ rieure (2 m. 50 X 2 m.), do'nt les mur;s de p'ienres lJ.iees au maltier eta'ient ep'oisses de Om.70. La tour C offre 'u'n long de 8 m. 50 'Cllors que ses autres cotes sont de 4 m. 60 (po'ur 'une epaisseur de 2 m. 20), A p'crtir de ·10, ,Ie mur d'enceinte change de di:rec­ tion, vers Ie nard, en trac;a,nt une courbe lamp'le. Ce mur a ete elO'rgi, de moniere a obtenir a ]'interieur une plote-forme bastion de 8 /ffi'. 50 X 4 m. 60 (36 m2.).

    43 Histrio, 1, p. 84. 44 Ibidem, p. 92. · REZULT ATE ALE SAPATURILOR ARHEOLOGICE DE LA SACIDAVA (1974, 1976) 249

    La porte orientale. Par 5'0 1ypologie et sa structure, oette porte de I'est se reve-Ie particulierement ,j nteressante. Elle se compose de deux tours oo r· n~es, extei1ieures 0 I'en­ ceinte - tours dotees -du IVe Steele de n.e. Deputs I'angle exterieur de chacune de ces tours partoit u n mur, long de 4

    APPAREILS DE CONSTRUCT/ON

    Les 'courtines etaient beties en opus caementicium incertum, 'olors que les murs des tours eta'lent

    LWENDE DES FIGURES

    Ffg. 1. Le plan gene~ol de Sacidava. Fig. 2. llO zone de 10 tour A. Fig. 3. L'O stratigraphie dons J'exte-rieur de 10 tour A. 1-3) Les niveaux du Vie S'itkJe. 4) Le niveau du Ve sieole. 5-6) Niveaux du JVe s:iecle. Fig. 4. ,La stratigraphie dans -t'exterieur de ,Ia tour A. Les memes niveaux comme dans ,10 f.ig. 3. Fig. 5. La tour interieure no. 2. Fig. 6. Lo tour C. Fig. 7. La porte ortientale (relE~vement). Fig. B, L'a porte orientale (plan). Fig. 9. L

    Ie bottont. 5} loa porte orientale, pavag"e, canol, Ie "bras en pin-ce" de I'est au 50cle interieur. Fig. 26. 1) l 'enciente de I'ouest, 10 face erlerieure. 2) La decouverte du cote de J'ouest de 10 tour 8. 3) Portion de I-a courtin"e 8. 4) Mortier a ornement, " I'exterip.ur de 10 courtine B. Fig. 27. " 2) Des refections de 10 courtine B. 3) La quotr-ieme zone de 10 cour· tine B. au porem-ent en opus quadratum. Des relEwements ant ete executes par arch. M. Arsene. Des dessins par I. Nicoloe et des p hotos par M. Istrate.