DOCSLIB.ORG

Tabula Imperii Romani. Drobeta – Romula

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Tabula Imperii Romani. Drobeta – Romula � TABVLA � IMPERII .·.·. l}OMANF � DROBETA ROMVLA SVCIDAVA https://biblioteca-digitala.rowww.cimec.ro IJI tf� / https://biblioteca-digitala.rowww.cimec.ro ACC ADEM IA D ELL A REPUBBLICA SOCI;ALIST A ROMANIA Ist ituto di Archeol ogia TABVLA IMPERII ROMANI Dro beta - Romula - Suci da va a cura di D. Tudor EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA https://biblioteca-digitala.roB U Cwww.cimec.ro U R E Ş T 1, 1 9 6 5 1 N D 1 CE lnlroduzione .......................... Abbrevlazioni ............. ............... An lichi dati di carallere geografica e poli tico· amminislrali\'o .......................... A. Nomi di lribU . 8 B. Province . 8 C. Fi urni . .. .. .. 9 Localilă in cui sono avvenuti ritrovamenli archeologici . 1 O https://biblioteca-digitala.rowww.cimec.ro INT�ODUZIONE La presente carta, eseguita per la carta deli'lmpero Romana alia scala di 1: 1.000.000, contieue la provincia romana delia Dacia inferior a nord del Danubio, sotlomessa al dominio romana durante i secati Il e lll delt'era nostra. Questa provincia che si estendeva sul territorio deli'attuale Oltenia, ricevetle una organizzazione amministrativa propria, fra ill t8e il 1 t9 deli'e.n. Essa comprendeva la regi011e Ira il Danubio, i Carpazi meridionali, 1'011 e una parte deli'estremită sud orientale delia Transilvania. Questa parte, situata al di la dei Carpazi e limitata dai fiume Olt, dai fiume Negru, dai passo deii'Oituz (fina ad Anguslia) e dai ripiegamenta dei Carpazi, non e stata mai inserita in questa carta essendo entrata ben presta a far parte del territo rio delia Dacia superiore, sară quindi presentata neli'ambito delia carta di tale provincia. Al principio del sec. lll la Dacia inferiore (delta pro­ babilmente aliora Dacia Malvensis) si estese anche ad Oriente deii'Oii fino al limes Transalutanus e il nuova territorio rimase nelia sua organizzazione amministrativa finche, ali'epoca del regno di Filippo I'Arabo, fu abbando­ nato; aliora il confine- fu ritratto di nuovo al fiume Olt. Questo territorio compreso fra I'Oit e il limes Transalutanus, e stato inserito nella presente carta. La Dacia inferiore fu ahbandonata dai Romani quando si evacua l'intera provincia delia Dacia (271 dell'e.n.), ma sulia riva sinistra del Danubia si conservarono alcune teste di pante (Drobeta, Sucidava). Al tempo di Castan­ tina fu di nuovo occupata la zona pianeggiante a nord del Danubio, sino al vallo delta "Brazda lui Novac de Nord", costruito probabilmente da questo imperatore per segnare il limite settentrionale del suo dominio nella Dacia. Nelia presente carta sano state indicate tu((e le vestigia lasciate dalta dominazione romana nei due successivi periodi delia sua espansione su questo lerritorio (Traiano-Aureliano e i sec. IV-V deli'e.n.). Non sono stati invece indicati quegli oggetli (manete, diversi aggelti metallici, ecc.) che sona stati trasportati nel territorio delia Dacia inferiore prima delia conquista delia Dacia da parte di Traiano. Net territorio delia Dacia inferiore non e esistito nessun castra perma­ nente di legione, ma solo castri costruiti in pietra e terra per le truppe ausiliari. l castri sulia riva desira deii'Oit che farmavano il sistema di difesa delta oggi limes Alulanus, sono stati costruiti neli'intervallo di tempo fra Traiana e Antonino Pio e alcuni furono restaurati al principio del sec. lll dell'e.n. (Settimio Severa, Massimino Trace). l castri del limes Transalutanus https://biblioteca-digitala.rowww.cimec.ro sono fatli in maggioranza di terra ed hanno avuto una breve esistenza (Selli­ mio Severo- Fitippo I'Arabo). Non si e potulo indicare de!tagliatamente la tecnica delia costruzione per ciascun castro, poiche, nella maggioranza dei casi, le ricerche non sono ancora [i ni te. Per quel che riguarda gli abitati, essi hanno avuto un carattere urbana a Drobeta, Romula, Sucidava, Cioroiul Nou, Slăveni e Răcari (?), ma i titoti di municipium e di colonia li hanno ottenuto solo i primi due; gti altri sono rimasti nella condizione giuridico-amministrativa di viei. E stato accertalo che a causa delia situazione torhida delia Dacia, minacciata al di fuori da invasioni barbariche e all'interno dalie rivolte delia popolazione locale, tutli questi ahitati di carattere urbana hanno avulo nel loro ambito accamparnenti militari di difesa e anch'essi erano cinti da fortificazioni. Una speciale condi­ zione giuridico-amministrativa ha avulo Sucidava. Essa era il centro di un territorium Sucidavense con carattcre amministralivo-mititare per cui e stala manlenuta nello stato di vicus o semptice civi/as. La maggior parte di quesli abitati urbani e rurali delia Dacia inferiore si sono sviluppali su vecchi abi tati auloctoni daci eredilandone il nome (Dro­ heta, Sucidava, Acidava, Rusidava, Buridava, cec.). Purtroppo sulle tribil daciche delia Dacia inferiore non conosciamo se non le vaghe indicazioni offerteci da Tolomeo. Secondo le sue coordinate geografiche, V. Pârvan ha fissato le Iora posizioni territoriali (Aibocenses, Saldenses, Buri, Ciagisi, Potulatenses, ecc.). 1 cenlri romani delia Dacia inferiore hanno, nella maggioranza dei casi, il carattere rurale del vicus e spesso si sviluppano accanto a un castra romana. Sui loro nomi in generale non siamo informati dai materiale epigrafico e quello che sappiamo si limita alle indicazioni delia Tabula di Peutinger. Geogra­ ficamente questi cenlri ti incontriamo nella regione fertile pianeggiante e lungo le grandi arterie strada ti che costeggiavano le vallate dei fiumi. Pochis­ sime sono finora le nolizie che abbiamo sulle villae rusticae che dovettero certa essere numerose nella zona di pianura delia provincia. Le necropoti appaiono generalmente sui margini delle strade romane in prossimită dei centri rurati e urbani e sono costituite di soli ta da tumuli che ricoprono una tomba costruita in mattoni o un sarcofago di pietra. La regione, essendo ricca di fiumi e di sorgenti, non ha avuto bisogno di essere approvvigionata d'acqua per mezzo di acquedotti. Solo Drobeta e Romula hanno avuto acquedotli sollerranei, non piil !unghi di Km. 5, che fornivano un supplemento di acqua potabile a quesli centri di caratlere urbana. Finora non abbiamo nessuna testimonianza monumentale o epigrafica sull'esistenza di teatri o anfiteatri, la Iora mancanza sembra spiegabile col basso livello delia vita urbana. https://biblioteca-digitala.rowww.cimec.ro Invece lrequenti sono le lestimonianze relative ai bagni. Bagni di acque minerali si conoscono usati da Romani a Bala de Jos, Călimăneşti e Săcelul. Oi edifici balneari abbiamo avanzi presso molti castri e di essi si serviva solo la truppa. Impianti di bagni pubblici sono stati individuali per ora a Drobetş, a Romula e a Cioroiul Nou. Ca ve di pietra (calcare) da costruzione e da taglio sono csislite nel tcr· ritorio di Drobeta (Gura Văii, Brezni!a, Bahna, Verciorova, ecc). Molli centri delia pianura (Romula, Sucidava, Slăveni ecc.) importavano questo materiale dalia regiune al di lă del Danubio, dalia provincia delia Mesia inferiore. La provincla era povera di risorse minerarie. Non possiamo sapere se anche ali'epoca delia dominazione romana conlinuarono ad essere slruttate le miniere di rame di Baia de Aramă, atlive neli'etă del bronza e neli'epoca dacica. Ma certamen!e si utilizzarono le saline di Ocnele Mari dove questo minerale appariva alia superlicie del terreno. Quasi tutti i centri piit importanti possedevano labbriche di mattoni e legale, come prova il gran numero di bolii di caraltere civile e militare applicati su quesli prodolli. Un grande sviluppo ebbero anche le labbriche di vasi e lucerne di ceramica che esistevano nei cenlri piU importanti e nelle quali si imitavano i vasi di terra sigillata e le lucernc che si producevano nelie province occiden· !ali deli'impero romano. A Romula e stala provata anche l'esislenza di la· boratori in cui si incidevano gemme prevalentemenle di diaspro, di varia colore, e a Sucidava aveva preso sviluppo la lusione in piombo di diversi oggetti (specchi, pesi, rilievi votivi, ecc.). Le strade, nelia Dacia inleriore, seguivano il corso dei grandi fiumi anche in regioni poco accidentale. La strada piit importante per il suo valore economica c strategica e meglio studiata finora, e quella delia valiala del- 1'01! che coliegava la Dacia con la Mesia. Tutle le pieire miliari rinvenule nclia Dacia inleriore aparlengono a questa strada che fu piit voile riparala. L'ultima voita fu rifal!a da Coslanlino ncl lrallo Ira Sucidava e Romula. Delia strada chc atlraversava la provincia da occidenle a oricnte (Drobeta, Pelendava, Romula) si conoscono solo pochi resli, il suo percorso, come quello di altre strade minori, sară sludiato in seguito. La provincia e stata collegala alle regioni vicine per mezzo di piit ponli. 1 toponimi Pons Aluti e Pons Vetus ricordano l'esistenza di ponti suii'Oil. Sul Danubio, Ira la Dacia inferior e la Mesia si conoscono finora resti di !re ponti romani: quello di Traiano a Drobeta, quello di Costantino a Sucida va c il terzo (probabilmente costruilo da Corneliu Fusco) presso il viliaggio di Oriea. https://biblioteca-digitala.rowww.cimec.ro 1 nomi anlichi sono stati indicati nella carla sulla lestimonianza d1 dati epigraiici e, in loro mancanza, sulle indicazioni fornile dagli antichi itinerari nel caso in cui quesle corrispondano a ri!rovamenli archeologici sul luogo rispetlivo. In caso contrariu si e falto uso delia denominazione moderna del loponimo o dell'idronimo. 1 confini delia provincia, ad eccezione delia sua parte orientale, sono stati determinati dalla configurazione fisico geografica, dalla presenza di alti monli e di fiumi imporlanti. Resta ancora sospesa la questione del confine occidenlale delia Dacia inferiore e nello stadio attuale delle scoperle archeologiche non possiamo sapere se cenlri importanti carne Dierna (Orşova) e Admediam (Mehadia) entrassero o no nel suo lerritorio. 1 segni grafici adoperali in questa earia per indicare gli abitati e le diverse vesligia archcologiche, sono quelli gencralmenle usati per accordo internazionale nella redazione delia Tubu/a Imperii Romani.
Load more

Recommended publications
  • Reflections of Roman Imperialisms
    Reflections of Roman Imperialisms Reflections of Roman Imperialisms Edited by Marko A. Janković and Vladimir D. Mihajlović Reflections of Roman Imperialisms Edited by Marko A. Janković and Vladimir D. Mihajlović This book first published 2018 Cambridge Scholars Publishing Lady Stephenson Library, Newcastle upon Tyne, NE6 2PA, UK British Library Cataloguing in Publication Data A catalogue record for this book is available from the British Library Copyright © 2018 by Marko A. Janković, Vladimir D. Mihajlović and contributors All rights for this book reserved. No part of this book may be reproduced, stored in a retrieval system, or transmitted, in any form or by any means, electronic, mechanical, photocopying, recording or otherwise, without the prior permission of the copyright owner. ISBN (10): 1-5275-0625-8 ISBN (13): 978-1-5275-0625-1 TABLE OF CONTENTS List of Illustrations .................................................................................... vii List of Tables ............................................................................................... x Reflecting Roman Imperialisms .................................................................. 1 Vladimir D. Mihajlović & Marko A. Janković Lost and (re)found? The Biography of Some Apparently Roman Artefacts in Ireland .................................................................................... 30 Michael Ann Bevivino Rural Society on the Edge of Empire: Copper Alloy Vessels in Roman Britain Reported through the Portable Antiquities Scheme ......................
    [Show full text]
  • Acta Terrae Spetemcastrensis
    Acta Terrae Septemcastrensis UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” SIBIU INSTITUTUL PENTRU CERCETAREA ŞI VALORIFICAREA PATRIMONIULUI CULTURAL TRANSILVĂNEAN ÎN CONTEXT EUROPEAN ACTA TERRAE SEPTEMCASTRENSIS I ARHEOLOGIE STUDII CLASICE MEDIEVISTICĂ Editura Economică – Bucureşti SIBIU 2002 1 Acta Terrae Septemcastrensis Colegiul de redacţie: Sabin Adrian Luca (redactor şef) Zeno–Karl Pinter, Marin Cârciumaru, Nicolae Ursulescu Secretariatul de redacţie: Marian I. Ţiplic, Silviu I. Purece Membrii de onoare: Prof.univ.dr. Paul Niedermaier (membru corespondent al Academiei Române) Prof.univ.dr. Iuliu Paul Prof.univ.dr. Thomas Nägler Prof.univ.dr. Nicolae Branga Prof.univ.dr. Gheorghe Lazarovici Tehnoredactarea computerizată: Sabin Adrian Luca, Cosmin Suciu Cărţile, manuscrisele şi revistele propuse pentru schimb sau pentru recenzare, la fel ca şi toată corespondenţa, vor fi adresate redacţiei la adresa: Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu, Institutul pentru cercetarea şi valorificarea patrimoniului cultural transilvănean în context european, B-dul Victoriei Nr. 5-7, 2400 Sibiu, România Tel. 069/21.55.56 sau 21.60.62, int. 210; Fax. 069/43.05.66; E-mail [email protected] 2 Acta Terrae Septemcastrensis UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” SIBIU INSTITUTUL PENTRU CERCETAREA ŞI VALORIFICAREA PATRIMONIULUI CULTURAL TRANSILVĂNEAN ÎN CONTEXT EUROPEAN ACTA TERRAE SEPTEMCASTRENSIS I I ARHEOLOGIE STUDII CLASICE MEDIEVISTICĂ Editura Economică – Bucureşti SIBIU 2002 3 Acta Terrae Septemcastrensis Coperta Adrian Popescu Lector Daniela Luiza Marinescu Tehnoredactare
    [Show full text]
  • Heritage for Sale!
    Heritage for sale! The role of museums in promoting metal detecting and looting in Romania Iulian Ganciu Iulian Ganciu Address: Langebrug 40, 2311TM, Leiden Email: [email protected] Mobile: +40755279259 2 Heritage for sale! The role of museums in promoting metal detecting and looting in Romania Iulian Ganciu: s1586262 Supervisor: Profesor J.C.A. Kolen and Professor I. Lilley Research Master’s Thesis Specialization: Archaeological Heritage Management in a Globalizing World Course code:ARCH 1046WTY University of Leiden, Faculty of Archaeology Leiden, 13.06.2016, Final Version 3 How can we live without our lives? How will we know it's us without our past? John Steinbeck, Grapes of Wrath 4 Table of Content 1. Chapter: Introduction ....................................................................................... 9 1.1. Problem statement .................................................................................................... 10 1.2. Opinion of the author and research question ........................................................... 13 1.3. Methods of collecting data ........................................................................................ 14 1.4. Theoretical framework .............................................................................................. 15 1.5. Thesis structure ......................................................................................................... 16 2. Chapter: Analysis of crucial documents ........................................................... 18
    [Show full text]
  • Commagenorum
    CASTELUL DE LA CAPUT STENARUM ŞI COHORS I FLAVIA COMMAGENORUM Cristian SCHUSTER* Fortificaţia de la Boiţa/Caput Stenarum Înainte de a părăsi Transilvania, Oltul face un unghi de aproape 90 de grade, pornind apoi spre sud, prin Carpaţii Meridionali, devenind ulterior „graniţa” dintre Oltenia şi Muntenia. Chiar în dreptul respectivului cot, pe malul drept al râului, investigaţiile arheologice au permis descoperirea resturilor unei fortificaţii romane. Acestea, aflate în punctul cunoscut sub denumirea În Rude (fig. 1), se găsesc astăzi pe teritoriul satului Boiţa (oraşul Tălmaciu, judeţul Sibiu)1. Aşa cum se ştie, cei mai mulţi dintre specialişti consideră că în acest sat trebuie localizat ceea ce Tabula Peutingeriana indică a fi Caput Stenarum2. Prezenţa urmelor romane a fost semnalată încă de la sfârşitul veacului al XIX-lea - începutul celui următor3. Primele cercetări arheologice s-au derulat în 19574, fiind continuate în 19585, 19736, 19797 şi, în cadrul practicii arheologice a studenţilor de la Facultatea de Filologie-Istorie din Sibiu, în vara anului 19818. Fortificaţiei, prin dimensiunile sale reduse – „de 46 x 47 m, fiind, deci, aproape pătrată”9, i se potriveşte mai degrabă termenul de castellum decât cel de castrum. Cu privire la momentul ridicării fortificaţiei din piatră, dar şi a „termelor cu palestrele, tabulariului vămii şi construcţiile cu caracter gospodăresc” s-a emis ipoteza că ele au fost realizate „după anii 167-169 e.n., când s-a operat reorganizarea administrativă şi militară de către Marcus Aurelius”10. Spre această concluzie * Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” - Centrul de Tracologie, Bucureşti; e-mail: [email protected]. 1 Ghinea 1998. Despre denumirea În Rude a punctului, vezi: Albescu 1938, p.
    [Show full text]
  • Book of Abstracts
    BOOK OF ABSTRACTS 1 Institute of Archaeology Belgrade, Serbia 24. LIMES CONGRESS Serbia 02-09 September 2018 Belgrade - Viminacium BOOK OF ABSTRACTS Belgrade 2018 PUBLISHER Institute of Archaeology Kneza Mihaila 35/IV 11000 Belgrade http://www.ai.ac.rs [email protected] Tel. +381 11 2637-191 EDITOR IN CHIEF Miomir Korać Institute of Archaeology, Belgrade EDITORS Snežana Golubović Institute of Archaeology, Belgrade Nemanja Mrđić Institute of Archaeology, Belgrade GRAPHIC DESIGN Nemanja Mrđić PRINTED BY DigitalArt Beograd PRINTED IN 500 copies ISBN 979-86-6439-039-2 4 CONGRESS COMMITTEES Scientific committee Miomir Korać, Institute of Archaeology (director) Snežana Golubović, Institute of Archaeology Miroslav Vujović, Faculty of Philosophy, Department of Archaeology Stefan Pop-Lazić, Institute of Archaeology Gordana Jeremić, Institute of Archaeology Nemanja Mrđić, Institute of Archaeology International Advisory Committee David Breeze, Durham University, Historic Scotland Rebecca Jones, Historic Environment Scotland Andreas Thiel, Regierungspräsidium Stuttgart, Landesamt für Denkmalpflege, Esslingen Nigel Mills, Heritage Consultant, Interpretation, Strategic Planning, Sustainable Development Sebastian Sommer, Bayerisches Landesamt für Denkmalpflege Lydmil Vagalinski, National Archaeological Institute with Museum – Bulgarian Academy of Sciences Mirjana Sanader, Odsjek za arheologiju Filozofskog fakulteta Sveučilišta u Zagrebu Organization committee Miomir Korać, Institute of Archaeology (director) Snežana Golubović, Institute of Archaeology
    [Show full text]
  • Roman Defence Sites on the Danube River and Environmental Changes
    Structural Studies, Repairs and Maintenance of Heritage Architecture XIII 563 Roman defence sites on the Danube River and environmental changes D. Constantinescu Faculty Material’s Science and Engineering, University Politehnica of Bucharest, Romania Abstract There are many things to learn from the past regarding ancient settlements, the ancient organization of cities, the structures of the buildings and concerning the everyday life of our ancestors. There are numerous sites along the Danube River which were once included in the economic and defensive system of the Roman Empire. Many of them are not well known today or studies are in their very early stages. Sucidava is an example of a Daco-Roman historical defence site, situated on the north bank of the Danube. The ancient heritage site covers more than two hectares; comprising the Roman-Byzantine basilica of the 4th century, the oldest place of worship north of the Danube, the building containing the hypocaust dates from the late 6th century AD, Constantine the Great portal bridge, to span the Danube river, the gates linking the bridge and city, a Roman fountain dating from the 2nd century AD. This entire defensive and communication system stands as a testimony to the complexity of an historical conception. However, how was it possible that such sophisticated structures have been partially or totally destroyed? Certainly not only economic and military aspects might be a likely explanation. The present article considers the evolution of the sites from cultural ecology point of view, as well as taking into consideration environmental and climatic changes. Doubtless, the overall evolution of this site is not singular.
    [Show full text]
  • Nr. Crt. Denumire Judet Localitate Adresa 1 PENSIUNE TURISTIA FILONUL DE AUR Alba Abrud Str. BLAGA LUCIAN 5, 515100 2 PENSIUNE TURISTICA CONFORT Alba Abrud Str
    Lista unitati afiliate: Ticket Vacanta Card Nr. Crt. Denumire Judet Localitate Adresa 1 PENSIUNE TURISTIA FILONUL DE AUR Alba Abrud Str. BLAGA LUCIAN 5, 515100 2 PENSIUNE TURISTICA CONFORT Alba Abrud Str. TRAIAN 2 , 515100 3 PAUL TOUR AGENTIE DE TURISM Alba Aiud Str. Cuza Voda nr.7, 515200 4 ALTIA TRAVEL AGENTIE TURISM Alba Alba Iulia Bd. 1 Decembrie 1918 nr.14, 510207 5 PENSIUNEA AVE, ALBA Alba Alba Iulia Bd. Horea nr.27, 510127 6 ELANA TOUR AGENTIE TURISM Alba Alba Iulia Bd. Revoluţiei 1989 bl.CF 8, ap.2, 510217 7 ARI TOUR AGENTIE DE TURISM Alba Alba Iulia Bd. Revoluţiei 1989 bl.3AB, Parter, Ap.81/C/3, 510073 8 APULUM TRAVEL AGENTIE DE TURISM Alba Alba Iulia Bd. Revoluţiei 1989 bl.A7, ap.20 B, 510039 9 COLIBRI TOUR AGENTIA DE TURISM 2 Alba Alba Iulia Bd. Revoluţiei 1989 CF 11, 510077 10 EXIMTUR AGENTIE DE TURISM ALBA IULIA Alba Alba Iulia Bd. Revoluţiei 1989 nr.14, Bl.B4, ap.44, 510077 11 AGENTIA DE TURISM SIND ROMANIA - ALBA Alba Alba Iulia Piata Eroilor nr.11 12 P45 - ALBA IULIA Alba Alba Iulia Piaţa Maniu Iuliu NR P1, 510094 13 HOTEL RESTAURANT TRANSILVANIA Alba Alba Iulia Piaţa Maniu Iuliu nr.11, 510094 14 PARALELA 45 AGENTIE ALBA Alba Alba Iulia Piaţa Maniu Iuliu Piata Iuliu Maniu, Bl. P1, Parter; 000 15 PRESTIGE CAMERE DE INCHIRIAT Alba Alba Iulia Str. Alecsandri Vasile nr.60, 510165 16 CASA BINU Alba Alba Iulia Str. Arieşului NR .17 , 510178 17 PENSIUNEA CASA TRAIANA Alba Alba Iulia Str. Arieşului NR.49 A, 510178 18 PENISUNEA MA PENSIUNE TURISTICA Alba Alba Iulia Str.
    [Show full text]
  • 165 Years of Roman Rule on the Left Bank of the Danube. at The
    92 Chapter III PROVINCIA DACIA AUGUSTI: 165 years of Roman rule on the left bank of the Danube. At the beginning of the 2nd century, in the Spring of 101AD, Roman Forces marched against the Kingdom of Decebal. We already know what the Roman's rationale was for starting this war and we also know that the real reason was likely to have been the personal ambition of the first Provincial Emperor, Trajan (he was born in Hispania a man of Macedonian background among Greeks). The Roman armies marched against a client-state of Rome, which was a subordinate ally of Rome. Decebal did not want to wage war against Rome and his recurring peace offers confirm this. It is unlikely that Trajan would only have decided on the total conquest of the Dacian Kingdom after he waged his first campaign in 101-102. After this, Roman garrisons were established in the Province - their ongoing presence is reflected by the Latin names of towns (as recorded by Ptolemy). At Dobreta they begin to build the stone bridge which will span the Danube. It was built in accordance with plans made by Apollodorus of Damascus to promote continuous traffic - it was an accomplishment unmatched - even by Rome. This vast project portends that Trajan began the expedition against Dacia in 101 with the intention of incorporating the Kingdom into the Roman Empire. The Emperor, who founded a city (Nicopolis) to commemorate his victory over Dacia, has embarked on this campaign not only for reasons of personal ambition. The 93 economic situation of the Empire was dismal at the beginning of Trajan's reign; by the end of the second Dacian War it has vastly improved.
    [Show full text]
  • Acta Centri Lucusiensis
    ACTA CENTRI LUCUSIENSIS nr. 2B/2014 Centrul de studii DacoRomanistice LUCUS Timişoara ISSN 2343-8266 ISSN-L 2343-8266 http://www.laurlucus.ro Colegiul ştiinţific coordonator: prof. univ. dr. Dan Negrescu secretar: prof. univ. dr. Sergiu Drincu membri: prof. univ. dr. Ştefan Buzărnescu lect. univ. dr. Valy-Geta Ceia lect. univ. dr. Călin Timoc membru de onoare: cerc. şt. dr. Leonard Velcescu (Perpignan, Franţa) Colegiul de redacţie director: Laurenţiu Nistorescu secretar de redacţie: Daniel Haiduc redactori: Cătălin Borangic Antuza Genescu Daniela Damian Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în mod exclusiv autorilor 3 Cuprins Argument Laurenţiu Nistorescu _6 Ficţiunea retragerii aureliene şi destructurarea sa conceptuală Studii şi însemnări V.D. Călărăşanu 18 Însemnări privind relaţia regalităţii geto-dacice cu sacerdoţiul dionisiac Bogdan Muscalu 23 Tradiţii romane în istoria serviciilor de intelligence Constantin Elen 37 Din nou despre termenul limigantes Dan Negrescu 39 Despre o menţiune ieronimiană Remus Mihai Feraru 42 Relațiile dintre Biserică și stat în viziunea Sfântului Maxim Mărturisitorul Convergenţe Sergiu Enache 57 Două topoare de luptă din fier descoperite la Gătaia Sorin Damian 62 Repere evenimenţiale în evoluţiile de la Dunăre din secolele VIII-IX Lecturi critice Claudia S. Popescu 67 Chestiunea celţilor intracarpatici şi câteva prezumţii de relativizat 4 Daniela Damian 71 Semnal: Peuce XII/2014 Basarab Constantin 73 Kallatida, prefigurarea unei monografii Dosar DakkHabbit Daniel Haiduc 76 DakHabbit: Investigaţii cartodinamice ale habitatului Daciei preromane Cătălin Borangic, Alexandru Berzovan 82 Concepte despre cetatea dacică (I) 5 Argument 6 Laurenţiu Nistorescu Ficţiunea retragerii aureliene şi destructurarea sa conceptuală1 The fictionality of the Aurelian withdrawal and its conceptual dismantle Abstract: The “Aurelian withdrawal” phrase appeared as a result of misreading the literary sources and a simplistic – and sometimes tendentious – perception of the historical processes.
    [Show full text]
  • Frontiera Romană Din Dacia Inferior. O Trecere În Revistă Și O Actualizare. 1
    Frontiera romană din Dacia Inferior. O trecere în revistă și o actualizare. 1. OVIDIU ȚENTEA, FLORIAN MATEI-POPESCU, VLAD CĂLINA Rezumat: Această lucrare este un raport preliminar al celor mai recente rezultate ale cercetărilor pluridisciplinare efectuate în castrele de pe cursul mijlociu și inferior al Oltului, cuprinse între Hoghiz și Dunăre, așa-numitul limes Alutanus. Scopul acestei treceri în revistă este actualizarea informațiilor referitoare la aceste fortificații într-o manieră asemănătoare rapoartelor dedicate anumitor zone ale Imperiului Roman, publicate periodic în volumele congreselor internaționale dedicate studiului frontierelor romane. Cele mai recente rapoarte de sinteză pentru acest sector de frontieră romană au fost publicate în urmă cu peste două decenii în volumul Congresului Internațional al Frontierelor Romane de la Zalău, în 1997. Intenția autorilor este ca prin acest raport să fie prezentate cele mai noi date obținute în cadrul Programului Național LIMES. Potrivit planului de acțiune al programului, identificarea monumentelor a fost realizată prin colectarea datelor pe teren prin periegheze, măsurători topografice și înregistrări prin zboruri cu drona (fotografii ortografice, oblice și filmări), coroborate apoi de informațiile disponibile în arhive la momentul respectiv. Cercetările s-au concentrat asupra fortificațiilor și a zonelor adiacente. Studiul efectuat încearcă să arate valorea acestor situri în vederea protejării și valorificării lor durabile prin includerea în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Abstract: Roman frontier of Dacia Inferior. A review and an update. 1. This paper is a preliminary report of the most recent results of multidisciplinary research carried out in the mid and lower Olt river forts between Hoghiz and the Danube, on the so-called limes Alutanus.
    [Show full text]
  • Epigraficeiscylptyral1
    MONVMENTELE EPIGRAFICEISCYLPTYRAL1 ALE -AryzEviNT NATIONAL DE ANTICHITATI DIN BVCVRETI PVBLICATE SVI3 AVSPICIILE ACADEMIEI ROMANE DE GR.G. TOCILESCV Membru al Academiei Romano, al Institutelor archeologice din Roma si Viena, al Sccietiltilor archeologice din Paris, Orleans, Bruxelles, Roma, Atena, Odesa gi Moscova, al Societatii geografice, numismaticei istorice din Bucuresti, al Societatii istorice din Moscova, al Societatii de etnograflesiantropologie din Paris, etc., Vice-preseclinte al Ateneului Roman, Prof..la Universitatea din Bucuresti, Director al Muzeului national de antichitati, etc. 1 PARTEA II COLECTIVNEA SCVLPTVRALA. A MVZEVLVI PA.N.A. IN ANVL 1881. IBUCURETI NOIJA TIPOGRAFIE PROFESIONALA DIM. C. IONESCIT io.-STRADA SELARE. Jo. r 1908 a ..NicoLAe BALCESCU" PARTEA II MONVMENTELE SCVLPTVRALI I RELIEFURI ANTICE N.. 1 Capul in relief al unui rege al Assyriei, (pate Aur- nasir-pal), sail al until resbornic assyrian. Relieful oblu neinfatiseza,intr'omarime superiors Desoriptinnea. naturel, capul until rege al Assyriel, pate al lul Aur- nasir- pal, sail al unui resboinic assyrian. Perul capulul este acoperit pang la frunte§icefa de o legatura fa'cuta in chip de tichie §i fixata cu o curea latti pe dupa, urechY. Barba cea lungs, ca ipletele lasate pe spate, sunt frisate in carliontl. Monumentul provine din ruinele anticuluY ora§ Niniveh,Proveninta unde a fost gasit de d. Cocio Cohen impreuna cu fragmentul din inscriptiunea analelor lul A§ur-nasir-pal, regale Assyriel, publicat inacesta opera sub nr. 97 (pag. 479)§i avand aceia§1 proveninta 1). Faptul acesta al unel proveninteco- 1) Proveninta dela Niniveh a ambelor monumente se atesti prin raportul nr. 13 din 12 Maiti 1869 adresat Ministerukil instructiunki publice de clitre con- servatorul Musgulul de AntichitAtI.
    [Show full text]
  • Dacia Superior West
    Durham E-Theses The evolution of roman frontier defence systems and fortications the lower danube provinces in the rst and second centuries AD Karavas, John How to cite: Karavas, John (2001) The evolution of roman frontier defence systems and fortications the lower danube provinces in the rst and second centuries AD, Durham theses, Durham University. Available at Durham E-Theses Online: http://etheses.dur.ac.uk/3957/ Use policy The full-text may be used and/or reproduced, and given to third parties in any format or medium, without prior permission or charge, for personal research or study, educational, or not-for-prot purposes provided that: • a full bibliographic reference is made to the original source • a link is made to the metadata record in Durham E-Theses • the full-text is not changed in any way The full-text must not be sold in any format or medium without the formal permission of the copyright holders. Please consult the full Durham E-Theses policy for further details. Academic Support Oce, Durham University, University Oce, Old Elvet, Durham DH1 3HP e-mail: [email protected] Tel: +44 0191 334 6107 http://etheses.dur.ac.uk 2 THE EVOLUTION OF ROMAN FRONTIER DEFENCE SYSTEMS AND FORTIFICATIONS IN THE LO\VER DANUBE PROVINCES IN THE FIRST AND SECOND CENTURIES AD Volume II JOHN KARA VAS UNIVERSITY COLLEGE The copyright of this thesis rests with the author. No quotation from it should be published in any form, including Electronic and the Internet, without the author's prior written consent. All information derived from this thesis must be acknowledged appropriately.
    [Show full text]