PLUMBURI COMERCIALE DIN CETATEA ROMANO-BIZANTINA DE LA IZVOARELE (DOBROGEA) v. cULIcA I Pe malul drept al iDunarii, la aproximativ 2,5 km. in aval de satul lzvoarele (Com. Lipnita, jude\ul Constanta) 1 la punctul cunoscut sub denumirea Cale Gherghi se afla resturile unei a~ezari romano-bizantine. La sfir~itul veacului trecut inginerul topometru Pamfil Polonic localiza aici ora~ul inscris pe Tabula P eutingeriana sub toponimul Sagadava 2. In anul 1935 puteau fi vazute parti din zidurile cetatii, a caror grosime depa~ea 2 m ~i valul de aparare lat de aproape 4 m, prevazut cu ~ant, pastrat pe trei parti, latura din spre Dunare fiind rupta de apa 3. Laturile din spre apus ~i rasarit mai masw'au 80 m lungime, prima pre­ lungindu-se intr-o ripa adinca, iar cealalta intr-un ~a n\ de 40 m latime ~i pina la 5 m adincime. Latura nor·dica pastrata pe teata lungimea ei de 160 m este intarita cu val ~i ~ant 'ii indrepta\ea pe inginerul P. Po Ionic sa aprecieze ca aproape jumatate din cetate fusese distrusa de apele Dunarii 4, fapt ce apare tot atit de evident din planul ridicat de acela~ inginer 5, In jurul cetatii, pe diferite spatii, dificil de cercetat din cauza plantatiei silvice, apar resturi de cultura materiala, in strinsa legaturii eli a~ezarea civiHL Pilla in anul 1950, pe latura de apus, in muchia ripei, existau res­ turile unui zid din diramida ~i piatra marunta, legata ell mortar, mate­ riale delnolate mai tirziu de sateni pentru refolosire in constructH. Pa- 1 In literatura de specialitate satul Izvoare1e este cunoscut sub toponimicul Pirjoaia, apartinind de Com. Canlia. 2 P. Polonic. Cetiitile antice de pe malul drept aZ Dunarii (Dobrogea) pina la gurile ei, in Natura XXIV, 1935, nr. 7, p. 20. 3 Arhiva personal.§. P. Polonic, Cercetiirile de pe maZul drept al Dunarii de Ia HiT~ova in sus pina Ia Ostrov. p. 37- 38, la BARSR; P. Polonic art. cit. p. 20. D~i este sigur ca. articolul publicat in anul 1935 utilizeaza insemnarile facute in anul 1898, consideram ca inainte de publicare autorul a mai avut ocazia sa verifice starea monumentelor a c.§.ror publicare 0 face dupa 37 ani. " ManuscrisuZ citat, acela!~ loco 5 Arhiva personal.§. P. Polonic, II Varia, pachetul 21 nr. 3. la BARSH. 216 V. CULICA durea plantata in incinta ceUitii cit ~i pe terenul inconjurator, presarata pe aproape intregul ei euprins eu eloburi de tigle ~i olade romano­ bizantina, ingreuiaza identifiearea conturului cetatii, mai ell seam a ea In prezent nid 0 UrIUa de zid nll mai apare la suprafata solului. Faptul ea partea de zid vazuta de noi nu cuprindea lespezi masive, cit !?i lipsa bloeurilor de piatra pe loeul prabu~irii in apa a unei importante par1:i din eetate, due 1a eonvingerea ea zidurile nu au fost construite din blocuri mari, chiar daca absenta lor se expliea pina la un lac prin dis­ trugeri1e cauzate · de locuitori. Lipsa unor ziduri puternice nu apare insa drept ceva neobi~nuit in eonditiile de aparare exception ale, oferite in mod natural de iniiltimile 'Ii ripile abrupte in mijlDcul drora este situato1. Fara un sis tern masiv de r uine din zidurile cetatii, sintem privati de elementele necesare, pe baza earora sa putem aprecia in ee masura a existat aiel un castru roman, ridicat de eorpurile de trupa inca de prin secolul al II-lea e.n. - ca la Capidava 6 - sau numai un castel­ l UlU din epoca romano-bjzantina. :lYlateriale1e ceramice ~i numismatice care apar din partea naruitii (din timpul lui Octavian August, Vespasian, Traian, Antoninus Pius, CaraeaIla, Sever Alexandru) sint indicii ca via~a roman a era prezenta aici inca de la inceputul secolului I e.n. In profilul malului abrupt, din spre Dunare, se disting doua UlU­ pluturi 'in V, formate din pamint amestecat eu cenu~a, carbuni $i de­ puneri arheologice, astupind 'iantul un or torente care au briizdat interiorul cetalii. Parte a din cetate priibu~itii in apele Duniirii, din ve­ chime, cit ~i materialul antrenat de torenti din partea existenta, 1asa in Hecare an p e p1aja, in urma retragerii apelor numeroase obieete intregi sau fragmentare din metal, os, piatra sau ceran1ica, printre care un loc prep on de rent iI au monedele incepind eu secoiul a1 V-lea Le.n. 9i terminind eu exemp1are batute in seeolul al VI-lea e.n. 7. Prin numarul ~i varietatea lor marturiile arheologice dovedesc 0 \'iata eu activitati multiple, suficiente pentru a indreptati identificarea unui ora!? antic. Ca a infIorit pe aeeste locuri un ora~ romano-bizantin sail numai o agezare civila 9i 0 garnizoana militara, se Va putea stabili eu siguranta atunci dnd se vor intreprinde sapaturi. Materia1ele traco-getice, resturile de amfore, monedele cetatilor de pe tiirimul dobrogean al Pontului sting $i chiar manede dacice 8, constituie marturii sjgure ca viata ramana s-a infiripat pe 0 veche a$ezare a ba!?tina9ilor. Dar daca pina 1a Quintillus deseoperirile numismatice au un ca­ racter mai muIt sau mai putin sporadic, incepind eu acest imparat mo­ nedele gasite reprezinta 9iru1 tuturor imparatilor pina 1a Maurieiu {j 1st. Rom. I. p. 485. '7 Vasile Cube§., Croix romano- byzantines decouve1·tes a Pirjoaia., in Dacia IX, 1965 N.S., p. 425. 8 Inedite. Un exemplar tip V, C . Moisil, BSNR XV (1920) p. 17 fig. 13; cela­ lalt exemplar, copie de pe drahmele lui Alexandru eel Mare (divizionara). Un exemplar asemanator s-a gasit la Cascioarele (SCIV, 17, 1, 1966 p. 116- 117 $i fig. 3/5). PLUl¥tBUR! COMERCIALE DIN CETATEA ROMANO-BIZANTINA DE LA lZVOARELE 217 Tiberiu (582- 602) cu exceptia unor tirani, uzurpatori sau membri ai casei ri mperiale. Este posibil til moneda de la Quintillus (270) a ajuns la Izvoarele mai tirziu, in timpul lui Aurelianus (270-275) care, a~a cum se ~tie, a reorganizat limesul pe toata intinderea fluviului 9. Probabil ca acesta a refacut sau poate chiar a cladit fortareata de la Izvoarele '0, fapt ce trebuie pus In ]egatura !ji eli masura parasirii Daeiei de catre legiunile n XIII-a Gemina ~i a V-a Macedonica ; in acel a~i timp provincia ~ i popu­ lalia civila romanica au fost lasate in miinile dacilor liberi ~i a gotilor. Prezen'ta lui Aurelianus atestata la Tropaeum, Calla tis $i Duros­ lonun prin inscriptii 11 se face simtita la Izvoarele prin numeroase monede. ,In secolul al VI-lea a~eza rea ~i cetatea au fost distruse, probabil in acela~ tilYlp ell Tropaeum Traiani ~i Durostorurn, ca urmare a puter­ nicei invazii avare din anul 587 e.n. Izvoarele istorice au pastrat denu­ mirile unor localitati situate in zona dintre Durostorum ~i Axiopolis dar, din neierkjre ele nu p:-lt Ii atribuite numeroaselor castre !?i cetati identificate arheo1ogic, fie pentru di izvoarele sint lacunare !1i cuprind de multe ori erori savlr!jiite la transerierea documentelor lnai vechi, fie datorita lipsei de informare topon1etrica a autorilor care au indicat distantele sau localizarile, cu totul gre~it . Inginerul P. Polonic se sprijina pe Tabula Pautingeriana, harM a imperiului roman, intocmita dupa unele pareri intre anii 261-271 12, iar dupa altele 0glindind situatia imperiului pina spre epoca Severilor 13. sau catre sfjr~itul secolului al IV-lea e.n. ", pastrata intr-o copie din secolele XI-XII 15. rnlre Durostorum .i Axiopolis - asupra amp1asarii car ora nu exista nici 0 indoiaHi - Tabula inscrie doar toponimele Sagadava ~ i Sucidava. Dupa aceas!a harta, care indica oi distaniele dintre looalitati, Sagadava 8-a1' ufla la XVIII mile romane de Durostorum, iar Sucidava 1a XII mile de Sagadava ~i 1a XVII mile de Axiopolis. Prin transformarea mile10r in km aflam ca Sagadava se localizeaza 1a aproximativ 27 km de Du­ rostorum. Masuratoarea facuta de P. Polonic 16 a gasit 28 km, deci cu 9 Radu Vulpe, Histoire ancienne de Ia Dobroudja, in La Dobroudja, ] 938, p . 277. 10 Am precizat in articolul Croix .... nota I, ca de~i in imediata apropiere de Pirjoaia se v<:id l'esiurile unei cetati romane, de pamint, (dup§. P. P olonic), in ultimul Limp in literatura de specialitate prin cetatea de Ia Pirjoaia se intelege cealalta retate, de piatra. de care ne ocupam in lucrarea de fata. HelL 7484, 7581 ~i 12456. 12 Izvoare privind istoria Rominiei, I, Bue., 1964 p . 737, redactatc1 de Vladimir- lliescu, Virgil C. Popescu, Gh eorghe ~tefan. 13 Radu VUlpe, Din istoria Dobrogei. II, p. 205. Iii C. Daicoviciu, D. M. Pippidi, Gh. Stefan, in 1st. Rom., I, 1980, p. LVI. 15 Desjardins Ernesto, La Table de Peutinger, Paris, 1869- 1874; Konrad Miller, Die Peutingerische tafel oder ,"VeUkarte des castorius, 1916; Konrad Miller, Itineraria Romana, Romische reisewege an der hand der tabula peutingeriana dargesttellt von Konrad Miller, 19 16. lo P. Polonic, Cetiitile ... p. 19- 21. 219 V. CULICA o diferen\a in plus de 1 km, care poate fi u~or explieata . in primul rind prin erorile de masuratoare ale autorilor Tabulei. Diferen\a po ate pro­ veni insa !?i din aceea ca necunoscind reperele topometrului antic, cer­ eetarea moderna a putut lua alte punete de plecare ~ i incheiere a mii­ suriitorii. Dar aceastii toleran\ii de 1 km este neglijabilii, deoal-ece in jurul a~eza r ii de la Izvoarele, pe 0 razii de 2 km nu mai exista 0 altii cetate. Astfel inginerul P. Polonic a tras concluzia cii eetatea de la Izvoarele nu poate ii alta decit Sagadava. Konrad Miller considerii insii eii Sag ada va din Tabula Peutinge­ riana nu este 0 localitate ci 0 dedublare a toponimului Sucidava. EI cunoa~te numai Sacidava, 1a V€oSt de lacul Oltina !?i Sucidava, 1a n.1ir­ leanu (azi Dunareni, COIn.