DOCSLIB.ORG

Ioan Derşidan Universitatea Din Oradea DESPRE Gândirea ŞI

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Ioan Derşidan Universitatea Din Oradea DESPRE Gândirea ŞI IOAn DERŞIDAn DESPRE GânDIREA ŞI ExPRIMAREA Universitatea din Oradea CELUILALT Abstract Life on internet and discussions on blogs make us connected to conventions in writing nevertheless the distance between the author, narrator, text, characters and readers and the strategies of expressivity. This study analyzes some works signed by representative authors who approached the problem of the Other. Keywords: expression of the Other, strategies of expressivity. Viaţa pe internet şi existenţa în blog ne arată conectaţi (încă) la convenţiile scrisului, oricare ar fi distanţa dintre autor, narator, text, personaje şi cititor şi strategiile expresivităţii. Degetul maiorescian de lumină naturală clară e de invocat: „Ceea ce se scrie şi se tipăreşte nu mai rămâne mărginit la cercul mic al amicilor şi cunoscuţilor: un public mare şi necunoscut, uneori un întreg popor, o lume întreagă ia parte la acea lucrare şi nimeni nu poate prevedea cu siguranţă cât bine sau cât rău va produce cuvântul aruncat prin mijlocul tiparului spre perceperea tuturor inteligenţelor. Orice carte, orice jurnal devine astfel o întrebare de ordine publică şi viaţa literară a unui popor în întregimea lui, crescută prin libertatea fiecăruia de a-şi exprima opiniile, s-ar coborî la cea din urmă degradare dacă nu s-ar simţi şi nu s-ar recunoaşte dreptul şi datoria cel puţin a câtorva scriitori de a veghea asupra celorlalţi şi de a le spune din când în când fără nici o cruţare: aici aţi greşit, dacă în adevăr au greşit”. Îi datorăm criticului constituirea direcţiei noi şi a falangei junimiste şi distincţiile clasice cu privire la condiţiunea materială şi condiţiunea ideală a poeziei, disocierea artei de ştiinţă şi realizarea unei aplicaţii estetice (cu criterii clasice şi romantice) la poezia/ literatura timpului. Distincţiilor clasice recunoscute, Vladimir Streinu le adaugă comparaţia frapantă dintre Principiul poetic şi Filosofia compoziţiei de Edgar Allan Poe şi O cercetare critică asupra poeziei române de la 1876 („circumstanţieri ale stării lirice, cu obligaţiile lor tehnice consecutive”), apropierea celor „două mari spirite precise”, „două minţi logice şi sistematizante”. Ele se referă la „idealul ingineresc al poeziei”. Şi: Titu Maiorescu îşi interzicea „o estetică mai rafinată”, scrie Vladimir Streinu, „dintr-un tact de pedagogie naţională”… „Conceptul modern de 224 Metaliteratură, anul X, nr. 1-4(23-24), 2010 poezie lucra dar asupra culturii noastre în persoana celui mai academic reprezentant al ei” (Vladimir Streinu, vol. Clasicii noştri, art. Titu Maiorescu şi E. Poe). Întregim complexitatea registrului estetic maiorescian subliniind aici şi importanţa secvenţelor referitoare la Schopenhauer-educatorul şi la modul de receptare a muzicii lui Wagner, în condiţiile „tactului de pedagogie”… Anumite înscrisuri, precum cele amintite şi cele ale lui Ion Luca Caragiale şi Marin Preda, ori Jorje Luis Borges, ne urmăresc, de nu mai ştim (bine) cât ne influenţează: pe scriitor îl interesează ce se întâmplă cu lumea, cu oamenii, care e soarta fiecărui om în parte, căci istoria este înceată şi nepăsătoare. Înţelegerea, cazna, rostirea, relaţia cu ceilalţi şi reprezentarea lor, gândul şi starea sunt cuprinse în porţiunea vieţii/ exprimării personajului, cu o forţă rară, care documentează despre inteligenţă şi fantezie ca facultăţi dominante/ active ale scrisului marilor scriitori, despre locul comun al zbaterii eroilor în drumul spre dumirire şi sens. „Abaterile” devin semnificative tocmai pentru că năzuinţa străbate eroii şi clipa/ secvenţa de viaţă încremenită. Aceasta înseamnă că trebuie/ poţi să baţi cu degetul şi într-un gard, câtă vreme dincolo de el s-ar putea afla omul (şi înţelegerea/ gândul) de care ai nevoie. J. L. Borges evidenţiază în acest sens opera „speculativă” a lui J. Wilkins şi „fericitele curiozităţi” ale acestuia privind „posibilitatea şi principiile unui limbaj universal”, interesul pentru teologie, muzică, astronomie etc. R. Descartes propunea „alcătuirea unui limbaj analog general, care să organizeze şi să cuprindă toate gândurile omeneşti”. Putem urmări astfel concomitent ce se întâmplă cu gândirea autorului şi personajelor şi cu vorbirea lor, pentru ei şi pentru ceilalţi. În registru comic şi mizând pe realism, la Ion Luca Caragiale (dar şi în cel tragic) şi aproape idilic şi realist la Marin Preda, ori prin autenticitatea ficţiunii şi căutării (document şi imaginaţie) la Borges, prin utopia literară şi magia ideilor, prin microficţiuni, eroii se completează, se parcurg şi reparcurg, ca într-un cuplu ce-şi constituie limbajul, lumea şi vecinătăţile: dimineţile (ne)liniştite ale lui Ţugurlan şi Ilie Moromete, misterul lui Evaristo Carriego (şi paginile complementare), drumurile lui Farfuridi şi Brânzovenescu şi întâmplările amicilor caragialieni înregistrează distanţa dintre Acelaşi/ Identic şi Diferit/ Altul, în condiţiile acceptării lumii şi ca o reprezentare şi completare a celuilalt, ca metaforă epistemologică şi realitate care ne-a fost destinată. Similitudinile şi dubletele terminologice ne constituie viaţa şi organizează cunoaşterea. Din poezia Simetrie de Marin Sorescu rezultă complementaritatea de drumuri, două prăpăstii, două răscruci şi două ceruri: „Mergeam aşa,/ Când deodată în faţa mea,/ S-au desfăcut două drumuri:/ Unul la dreapta,/ Şi altul la stânga,/ După toate regulile simetriei”. Este condiţia celui care gândeşte, asaltând necu- noscutul, cu toate riscurile şi evenimentele propuse. „Gânditor şi cu mâinile la spate/ Merg pe calea ferată,/Drumul cel mai drept/ Cu putinţă” (Drumul). „Plin de gânduri”, omul se află mereu „în faţa monstrului negru”. Preocupat de felul în care chipul omului „transpare” în dispoziţiile fundamentale ale cunoaşterii, Michel Foucault (în Cuvintele şi lucrurile, traducere din limba franceză Metaliteratură, anul X, nr. 1-4(23-24), 2010 225 de Bogdan Ghiu şi Mircea Vasilescu, studiu introductiv de Mircea Martin, dosar de Bogdan Ghiu, RAO International Publishing Company, Bucureşti, 2006) arată că „omul este o invenţie recentă”.. Arheologia gândirii îi cuprinde şi moartea, iar discursurile modernităţii adesea o reprezintă. Ordinea semnelor trimite la reprezentarea omului şi a lumii, la sensul existenţei acestora, desprinse de politică şi ideologie, dar şi de lingvisticizare. Într-o clasificare chinezească monstruoasă, reluată/ discutată de Jorge Luis Borges, Michel Foucault caută criteriul, modul de discriminare/ argumentare şi „mişcarea” minţii, între Acelaşi şi Diferit. Este vizibil interesul său pentru naraţiunea filosofică şi modul de reprezentare a lumii, recursul la vis şi asocierea imaginarului cu ştiinţificul/ documentarul. În secolul al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea, după/ prin Nietzsche şi Mallarmé, cuvintele nu mai ţin sub control „cunoaşterea lucrurilor”, îşi regăsesc „vechea şi misterioasa lor consistenţă” (Michel Foucault), depozitând istoria şi rostindu-se unic. Stabilind ţesătura semantică bogată a asemănării, Michel Foucault prezintă patru similitudini: convenientia (lanţul lumii), aemulatio (reduplicarea), analogia (reversibilitatea asemănării) şi jocul simpatiei (denaturarea/ transformarea de la Diferit până la Acelaşi/ Identic datorită simpatiei/ antipatiei). Hermeneutica descoperă sensul semnelor, al formelor. „Gramatica fiinţelor este exegeza lor”, şi „limbajul face parte din marea repartiţie a similitudinilor şi semnăturilor”, scrie Michel Foucault. Experienţa limbajului este legată astfel de cunoaşterea naturii, dar şi de posibilităţile sale de instrumentare. Căci, se ştie, din a doua jumătate a secolului al XIX-lea literatura este în mod asumat/ conştient o problemă a limbajului (Roland Barthes). Lumea/ lucrurile sunt acoperite prin cuvinte, care pot fi metafore, comparaţii, oximoroni etc. Posibilităţile cuvântului/ ale gândirii privind analogia şi reduplicarea şi jocul simpatiei şi al antipatiei arată existenţa mai multor forme de (re)prezentare/ instituire/ recuperare/ locuire/ corecţie a realului/ istoriei şi pericolul inflaţiei verbale superlative, al „pantomimei deşarte printre oglinzi în care orice ecou al vieţii adevărate s-a stins”, cum scrie Octavian Paler (în Polemici cordiale), al ocolirii şi trădării realităţii, al fugii în limbaj (jocul omonimiei şi al sinonimiei), sesizând primejdia ca realitatea „să semene vorbelor despre ea, să urmeze vorbele, în felul în care în unele părţi ale lumii femeia urmează, la câţiva paşi, tăcută bărbatul”. Taxonomiile, incongruenţa şi eteroclitul îl preocupau pe Michel Foucault, pornind de la propriile clasificări, de la Borges (Investigări) şi de la chinezi. Abordarea taxonomică şi categoriile mentale/ tabla de operaţii sunt puse în scenă de către Amelie Nothomb în romanul Catilinarele, într-o secvenţă a dialogului dintre vecini (gazde şi musafiri, alunecând în de/ vecinare). În cele patru surse citate/ izvoare amintite clasificarea animalelor cuprinde o (anumită) ordine, deconcertantă/ uluitoare: „animalele se împart în a) animale aparţinând Împăratului, b) îmbălsămate, c) îmblânzite, d) purcei de lapte, e) sirene, f) animale fabuloase, g) câini în libertate, h) incluse în prezenta clasificare, i) care 226 Metaliteratură, anul X, nr. 1-4(23-24), 2010 se agită ca nebunii, j) nenumărate, k) desenate cu o pensulă foarte fină de cămilă, 1) etc., m) care tocmai au spart urciorul, n) care de departe par muşte”. Trimiterea este la triedul cunoaşterilor şi la interogarea arheologică (a arhivelor) şi a evoluţiei viului. În Catilinarele absenţa sau abundenţa normelor (în afara codului) duce la alienare şi crimă. Cuvântul este
Load more

Recommended publications
  • Critical Appreciations Concerning the Dramaturgy and Sketches of I
    Annals of the „Constantin Brâncuși” University of Târgu Jiu, Letter and Social Science Series, 4/2015 CRITICAL APPRECIATIONS CONCERNING THE DRAMATURGY AND SKETCHES OF I. L. CARAGIALE Associate Professor Ph D, Mirabela Rely Odette CURELAR “Constantin Brâncuşi” University of Târgu-Jiu ABSTRACT: LITERARY CRITICISM AS FROM POMPILIU CONSTANTINESCU, G. CALINESCU VIANU TUDOR SERBAN CIOCULESCU, ALEXANDRU PIRU AND CONTINUING SILVIAN IOSIFESCU ION CONSTANTINESCU, V. FANACHE AND OTHERS AT LEAST AS VALUABLE FIXES CARAGIALE'S WORK AND CHARACTER BALKAN PERSPECTIVE CARAGIALE AUTHOR APPRECIATED AS A MASTER OF HUMOR BY USING PHILOSOPHICAL GESTURES. THE WRITER COMES BACK WITH "POLITICS", STATED TALKING BANTER HIS GENIUS CONSISTING OF MUCALIT, WHICH AWAKENS THE ADMIRATION. IN LITERARY CRITICISM IN THE LAST QUARTER CENTURY, CARAGIALE'S CHARACTER EMERGES AS A "LEGENDARY" CHARACTER, A KIND OF URBAN PĂCALĂ. KEY WORDS: CRITICISM, THE MORALIST, TYPOLOGICAL CHARACTER, ENIGMATICAL COMIC, COMIC ATMOSPHERE. Caragiale's work projects a real world, described in terms of often unreal or concealed by its weaknesses in order to contemplation of reality with a self-ironic elegance. Caragiale may be defined as a moralist, that a writer concerned about the man's character and morals in his social relations "political animal," as Aristotel understood him the human in the city (polis). From this derives political leader of his trilogy thread comic: A Stormy Night, Cone Leonida face to Reactionaries and The Lost Letter. Caragiale views man in society no longer sees in nature, man sees in the interdependence of its social, but not interdependent cosmic human of the mountains, the hills, the plains of the Danube, by the sea, and so on It is sensitive to social categories, clearly distinguishes categorical language, captures the conflicting interests, connections and conflicts of ideas in the social life.
    [Show full text]
  • Book of Abstracts
    ANNALES UNIVERSITATIS APULENSIS. SERIES PHILOLOGICA, no. 17, issue 3 / 2016 STUDII DE CULTURĂ ŞI LITERATURĂ / CULTURE AND LITERATURE STUDIES EDITORIALUL ŞI LITERATURA: STRATEGII ŞI TEHNICI Drd. DRAGOȘ ZOLTAN BAKO Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu Abstract: The persuasiveness that a journalist can achieve in relation with his readers, through writing, is invariably connected to the act of creation. The linguistic strategies have determined a classification according to the type of language used in the editorials of the following journalists: an intellectualised language in Andrei Pleşu’s case (given by the value and aim of the addressability), a pamphlet language in the case of Mircea Dinescu, a raw language specific to Cristian Tudor Popescu, cautious language in Mircea Cărtărescu’s case. Starting from the idea that the image constructs itself in the form of analysis, somewhere between symbol and sign (Durand, 1977:34), the editorial often uses so-called systems of image, which know two fundamental types of expression: ideatic and mediatic (LULL, 1999: 15). Thus, the images are constructed by resorting to the “vibrant forms” of reality, that are sometimes shocking, a form of the interweaving of the literary and the cultural within the publicistic text. Keywords: editorial; persuasiveness; language; image; publicistic; literary PRIMELE ARTICOLE ROMÂNEȘTI DESPRE POSTMODERNISM Drd. ROBERT CINCU Universitatea „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca Abstract: The paper analyses some of the first Romanian theoretical articles focused on the topic of postmodernism. My aim is to identify common features among these texts and to establish their role in the larger context of Romanian culture in general. I will focus mainly on two texts dating from the early 70’s, respectively from the early 80’s (authors: Andrei Brezianu, Nicolae Manolescu).
    [Show full text]
  • Serban Cioculescu
    Viaţa lui I.L. Caragiale Şerban Cioculescu (7 septembrie 1902 – 25 iunie 1988) este unul dintre cei mai importanţi critici şi istorici ai literaturii române. A absolvit Facultatea de Litere şi Filozofie la Bucureşti şi a studiat filologia romanică la Sorbona şi la École Pratique des Hautes Études din Paris. Publicist redutabil, a colaborat la Vremea, Vitrina literară, România literară, Revista Fundaţiilor Regale, Lumea, Viaţa Românească, Gazeta literară, Cahiers roumains d’ études litteraires, Manuscrip tum. A editat revistele Viaţa univer - sitară şi Kalende, alături de VIadimir Streinu, Pompiliu Constantinescu şi Tudor Şoimaru. A fost redactor-şef la Viaţa Românească între 1965 şi 1967. În 1935 editează Corespondenţa dintre I.L. Caragiale şi Paul Zarifopol (1905– 1912), urmată de: Viaţa lui I.L. Caragiale (1940; ed. a II-a, revăzută, 1969), Aspecte lirice contemporane (1942), Istoria literaturii române moderne, vol. I, în colaborare cu Vl. Streinu şi T. Vianu (1944; ed. a II-a, 1985), Dimitrie Anghel. Viaţa şi opera (1945), Introducere în poezia lui Tudor Arghezi (1946; ed. revăzută, 1971), Curs de istoria literaturii române moderne. Literatura militantă (1947), Varietăţi critice (1966), I.L. Caragiale (1967), Medalioane franceze (1971), Aspecte literare contemporane. 1932–1947 (1972), Itinerar critic, vol. I–V (1973–1989), Amintiri (1973; ed. a II-a, 1981), Caragialiana (1974; ed. a II-a, 1987), Viaţa lui I.L. Caragiale. Caragialiana (1977), Pro - zatori români. De la Mihail Kogălniceanu la Mihail Sadoveanu (1977), Poeţi români (1982), Introducere în opera lui Dimitrie Anghel (1983), Introduction à la poésie de Tudor Arghezi (1983), Argheziana (1985), Eminesciana (1985), Dialoguri literare (1987). ŞERBAN CIOCULESCU Viaţa lui I.L.Caragiale Redactor: Anca Lăcătuş Coperta: Ioana Nedelcu Tehnoredactor: Manuela Măxineanu Corector: Cristina Jelescu DTP: Radu Dobreci Tipărit la C.N.I.
    [Show full text]
  • Textual Transpositions and Identity Games in I.L. Caragiale's Late
    Textual Transpositions and Identity Games in I.L. Caragiale’s Late Writings ∗ Doris MIRONESCU Key-words: cultural identity , irony , ambivalence , Balkan literature , textual transposition The first critical edition of I.L. Caragiale’s Works , initiated by Paul Zarifopol in 1930 at “Cultura Na ţional ă” Publishing House, opens with the famous photo of the author taken in Berlin, in which Caragiale sits cross-legged, oriental-style, on a similarly themed rug, dressed in Balkanic garb, wearing a fez and white long socks, posing evidently for the camera with his chin resting on his closed hand and his eyes gazing intently to the right. But, even in these carefully asorted Levantine surroundings, one cannot fail to notice that behind the posing artist there is a heavily stacked library, filled with thick manuscripts that seem to overflow. The image is, therefore, twice symbolic: on the one hand, because in it Caragiale seems to claim to be returning to the “ethnic roots” that he often reclaimed polemically, orally and in writing, precisely to contradict the partisans of a ridiculous and violent Romanian nationalism; on the other hand, because this return takes place in the foreground of a library, or better yet of literature 1. Caragiale’s entire work is characterized by a frequent use of intertextual procedures, but these appear to become even more often in his last period of creation, in Berlin (1905–1912). The critics have long remarked that “Caragiale drew a character face for himself” (Tomu ş 1977: 340) but he exploited it especially now, in the later years at Berlin, to present himself under the largely known name “nenea Iancu” ( Ţal!..
    [Show full text]
  • Călătorie Prin Arhiva Muzeului Naţional Al Literaturii Române Din Bucureşti
    CĂLĂTORIE PRIN ARHIVA MUZEULUI NAŢIONAL AL LITERATURII ROMÂNE DIN BUCUREŞTI Ioana VASILOIU Muzeul Naţional al Literaturii Române, Bucureşti [email protected] Abstract: The National Museum of Romanian Literature Archive contains a rich heritage represented by manuscripts, letters, documents, original photographs, memorial items, and old Romanian books or periodicals. A journay into the archive of this public institution of culture, unique through its heritage value, is similar to an excursus into the deep memory of the history of literature, but also in the history of the European cultural values and, why not, an itinerary in the consciousness of humanity. Keywords: archive, manuscript, heritage, collection, museum, cultural memory Arhiva Muzeului Naţional al Literaturii Române din Bucureşti este un palimpsest. Ea conţine un bogat patrimoniu reprezentat de manuscrise (în formă definitivă sau variante), scrisori şi acte, fotografii originale, obiecte memoriale ale celor mai importanţi scriitori români, dar şi de cărţi vechi româneşti (unele cu dedicaţii, altele având însemnări de lectură) sau publicaţii periodice din secolele XIX şi XX. O călătorie în arhiva acestei instituţii publice de cultură, unică prin valoarea patrimoniului său, este un excurs în memoria profundă a istoriei literaturii române, dar şi în istoria valorilor culturale europene şi, de ce nu, un itinerar în conştiinţa umanităţii. Ideea constituirii unei arhive care să adune la un loc manuscrisele literare rămase de la scriitori a aparţinut editorului eminescian Dumitru Panaitescu Perpessicius, căruia i se datorează şi înfiinţarea Muzeului, la 1 iulie 1957. De la această dată arhiva s-a îmbogăţit enorm (fie prin donaţii primite de la scriitori sau de la descendenţii scriitorilor, fie prin oferte plătite) încât, astăzi, ea deţine peste 300.000 de piese structurate în 300 de colecţii (secolele XV-XX) de autor.
    [Show full text]
  • Proquest Dissertations
    LITERATURE, MODERNITY, NATION THE CASE OF ROMANIA, 1829-1890 Alexander Drace-Francis School of Slavonic and East European Studies, University College London Thesis submitted for the degree of PhD June, 2001 ProQuest Number: U642911 All rights reserved INFORMATION TO ALL USERS The quality of this reproduction is dependent upon the quality of the copy submitted. In the unlikely event that the author did not send a complete manuscript and there are missing pages, these will be noted. Also, if material had to be removed, a note will indicate the deletion. uest. ProQuest U642911 Published by ProQuest LLC(2016). Copyright of the Dissertation is held by the Author. All rights reserved. This work is protected against unauthorized copying under Title 17, United States Code. Microform Edition © ProQuest LLC. ProQuest LLC 789 East Eisenhower Parkway P.O. Box 1346 Ann Arbor, Ml 48106-1346 ABSTRACT The subject of this thesis is the development of a literary culture among the Romanians in the period 1829-1890; the effect of this development on the Romanians’ drive towards social modernization and political independence; and the way in which the idea of literature (as both concept and concrete manifestation) and the idea of the Romanian nation shaped each other. I concentrate on developments in the Principalities of Moldavia and Wallachia (which united in 1859, later to form the old Kingdom of Romania). I begin with an outline of general social and political change in the Principalities in the period to 1829, followed by an analysis of the image of the Romanians in European public opinion, with particular reference to the state of cultural institutions (literacy, literary activity, education, publishing, individual groups) and their evaluation for political purposes.
    [Show full text]
  • Proquest Dissertations
    c A BIOGRAPHY OF MIRCEA ELIADE'S SPIRITUAL AND INTELLECTUAL DEVELOPMENT FROM 1917 TO 1940 by Dennis A. Doeing Thesis presented to the School of Graduate Studies in partial fulfillment of the requirements for the degree of Ph.D. in Religious Studies 0O*BIBf/ v [Ml UNIVERSITY OF OTTAWA OTTAWA, CANADA, 1975 0 L.BRAKttS A CjD.A. Doeing, Ottawa, Canada, 1975 UMI Number: DC53829 INFORMATION TO USERS The quality of this reproduction is dependent upon the quality of the copy submitted. Broken or indistinct print, colored or poor quality illustrations and photographs, print bleed-through, substandard margins, and improper alignment can adversely affect reproduction. In the unlikely event that the author did not send a complete manuscript and there are missing pages, these will be noted. Also, if unauthorized copyright material had to be removed, a note will indicate the deletion. UMI® UMI Microform DC53829 Copyright 2011 by ProQuest LLC All rights reserved. This microform edition is protected against unauthorized copying under Title 17, United States Code. ProQuest LLC 789 East Eisenhower Parkway P.O. Box 1346 Ann Arbor, Ml 48106-1346 ACKNOWLEDGMENTS I am very grateful to Dr. Reinhard Pummer, of the Department of Religious Studies of the University of Ottawa, who provided direc­ tion for this research. His insistence on exactness and coherency led to many revisions in the text, and his valuable comments helped me to realize the purpose and extent of this work. I am further indebted to Mr- Georges Tissot, of the University of Ottawa, and to Dr. Edward Zimmermann, of Ganisius College in Buffalo, for sug­ gestions concerning the general style and readability of the dis­ sertation.
    [Show full text]
  • Arhive Personale Şi Familiale
    Arhive personale şi familiale Vol. II Repertoriu arhivistic Arhivele Nationale ale Romaniei ISBN 973-8308-08-9 Arhivele Nationale ale Romaniei ARHIVELE NAŢIONALE ALE ROMÂNIEI Arhive personale şi familiale Vol. II Repertoriu arhivistic Autor: Filofteia Rînziş Bucureşti 2002 Arhivele Nationale ale Romaniei ● Redactor: Alexandra Ioana Negreanu ● Indici de arhive, antroponimic, toponimic: Florica Bucur ● Culegere computerizată: Filofteia Rînziş ● Tehnoredactare şi corectură: Nicoleta Borcea ● Coperta: Filofteia Rînziş, Steliana Dănăilescu ● Coperta 1: Scrisori: Nicolae Labiş către Sterescu, 3 sept.1953; André Malraux către Jean Ajalbert, <1923>; Augustin Bunea, 1 iulie 1909; Alexandre Dumas, fiul, către un prieten. ● Coperta 4: Elena Văcărescu, Titu Maiorescu şi actriţa clujeană Maria Cupcea Arhivele Nationale ale Romaniei CUPRINS Introducere ...................................................................... 7 Lista abrevierilor ............................................................ 22 Arhive personale şi familiale .......................................... 23 Bibliografie ...................................................................... 275 Indice de arhive ............................................................... 279 Indice antroponimic ........................................................ 290 Indice toponimic............................................................... 339 Arhivele Nationale ale Romaniei Arhivele Nationale ale Romaniei INTRODUCERE Cel de al II-lea volum al lucrării Arhive personale şi familiale
    [Show full text]
  • REMUS ZĂSTROIU, Adevărul Literar Şi Artistic
    DINATEliERUL UNUI DICŢIONAR AL LI1ERATURlJROMiÎNE* ADEVĂRUL LITERAR ŞI ARTISTIC REMUSZĂSTROru Revista a apărut la Bucureşti, săptămânal,de la 28 noiembrie 1920 până la 28 mai 1939. Este seria a doua a periodicului.Adevărul literar" (13 septembrie 1893 - 13 februarie 1895),dar nu mai are regimul unui suplimental cotidianului "Adevărul", ci trebuie socotită o publicaţie independentă, editată de gmpul de presă constituitîn jurul ziaruluititular, după ce, în august 1920, C. Mille renunţă la proprietateaasupra acestuia.Primele numere au ieşit sub conducereascriitomlui şi gazetaruluiEmil D. Fagure,până în mai 1921,când la direcţievine un alt scriitor şi gazetar cunoscut, A. de Herz. Pentru anii de început (1920-1925), structura şi aspectulgrafic rămân cele stabilite de Fagure, cu unele schimbări- rubrici,titulari de cronici etc. - cauzate de retragerea unor redactori sau colaboratorişi venirea altora noi. A. de Herz renunţă la direcţia revistei În prima parte a anului 1925 şi locul lui este luat de un tânăr gazetar şi prozator,Mihail Sevastos,format la Iaşi, în cercul "Vieţii româneşti", la a cărui revistă ucenicise. Sevastos reorganizează A.I.a., îi dă o înfăţişare grafică modernă şi iniţiază rubrici noi, pe care le încredinţează unor scriitori consacraţi (T. Arghezi, E. Lovinescu ş.a.) sau altora aflaţi la începutul carierei (G. Călinescu, AI. O. Teodoreanu ş.ă.) Nu se va modifica Însă orientarea politică şi socială, situată în continuarea aceleia democratice, imprimate de C. Mille, şi nici interesul neîntrerupt pentru viaţa culturală autohtonă şi, în primul rând, pentru literatura română şi pentru scriitorii care Încep să se impunădupă războiulmondial. Un articol de fond, care trece de obiceiîn revistă evenimenteleimportante ale unei săptămâni- fie politice, fie culturale-, deschidein mod obişnuitpagina întâi şi este semnat de ziarişti sau scriitori proveniţi din redacţia "Adevărului"sau din cercul celor apropiaţisub raportulideilor: C.
    [Show full text]
  • Mircea Eliade (1938)
    REV1STA FUNDATIILOR REGALE ANUL V FEBRUARIE 1938 NR. 2 . k N. IORGA Carnet de drum 243 VISCOUNT SAMUEL . Analiza indeterminismului . 258 JULES DE GAULTIER . Trei eseuri despre Flaubert . 265 VICTOR EFTIMIU . , Binecuvantare 282 GH. BRAESCU Primii i ultimii pasi . 284 AL. T. STAMATIAD . Din poesia chinezd 299 ARON TAMASI Douä mere si o par5 . 311 N. CREVEDIA . Versuri 321 STEFANA VELISAR . Maica Olga 326 Tata Catinca 330 D. CARACOSTEA . .-' . Eminescu fatà de Leopardi . 335 VICTOR IANCU . Frank Wedekind, precursor al expresionismului dramatic . 360 JULIAN M. PETER . Dante si Monarhia 376 CONSTANTIN NOICA . Filosofia d-lui Lucian Blaga dupà trilogia Culturii ^ SERBAN CIOCULESCU, . Poemul ciclic al d-lui N. Da- videscu 405 CRONICI UN AMANUNT DIN PARSIFAL de Mircea Eliade (422) ; NOTA LA .2 SPA- RENBROKE » de Mihail Sebastian (426); DESPRE 0 POEZIE A MARILOR CAUTARI de Pan M. Vizirescu (431) ; ANIVERSAREA BISERICEI SFANTA SOFIA de Emil Riegler-Dinu (446); ACTUALITATI CULTURALE EURO- PENE de D. I. Suchianu (451); LAMPA CU TREI ELECTROZI de Al. Miro- nescu (456) ; NOTA LA EVOLUTIA PRETURILOR de Eugen Demetrescu (46o) REVISTA REVISTELOR N U M A.RUL 2 4 o P A G I N I 2 5 LEI r REVISTA FUNDATIILOR REGALE REVISTA LUNARA DE LITERATURA, ARTA CULTURA GENERALA COMITETUL DE DIREC TIE! I. AL. BRATESCU-VOINESTI, 0. GOGA, D. GUSTI, E. RACOVITA, C. RADULESCU-MOTRU, I. SIMIONESCU Redactor fef: Redactoril PAUL ZARIFOPOL CAMIL PETRESCU (1.I 1.V.1934) RADU CIOCULESCU REDACTIAmilmmiliumminummiffillionolumnimillimuffintil BUCURESTI III 39, BULEVARDUL LASCAR CATARGI, 39 TELEFON 2 -40 -70 AD MINISTRATIA CENTRALA EDITURILOR FUNDATIILOR REGALE 22, STRADA LIPSCANI, 22 TELEFON 5 - 37 - 77 11111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111I ABONAMENTUL ANUAL LEI 3 o o PENTRU INSTITUTII 51 INTREPRINDERI PARTICULARE LEI L000 EXEMPLARUL 25 LEI , CONT CEC POSTAL NR, 1210 ABONAMENTELE SE POT FACE ACHITA PRIN ORICE .
    [Show full text]
  • Caragiale and Gusti: Sociological Intersections CARAGIALE and GUSTI: SOCIOLOGICAL INTERSECTIONS
    Adriana GHIŢOI, Caragiale and Gusti: sociological intersections CARAGIALE AND GUSTI: SOCIOLOGICAL INTERSECTIONS Adriana GHIŢOI * Rezumat Ideea lucrării de faţă s-a născut dintr-o constatare a lui Dimitrie Gusti: „1907 este şi astăzi de actualitate. Este singura lucrare de «sociologie» a lui Caragiale, ce stă cu onoare alături de marile analize ale societăţii româneşti, săvârşite în piesele şi nuvelele sale”. Pornind de la spusele gustiene, m-am întors la text, singurul care putea infirma suspiciunea că afirmaţia lui Gusti ar fi putut fi doar o dovadă a prieteniei ce-l lega de Caragiale. 1907 relevă un Caragiale cu un profund şi ingenios spirit socio-analitic, deşi autorul nu era sociolog en titre, competenţa – în acest caz particular – fiindu-i recunoscută de însuşi Gusti: „Eram convins că studiul lui Caragiale va însemna una din cele mai strălucite cercetări asupra spinoasei şi complexei «chestii agrare»”. Prin poziţia pe care o are faţă de răscoala din 1907, dincolo de o profundă implicare afectivă şi morală, prin analiza lucidă şi pertinentă a motivelor care au declanşat revolta ţărănească şi, mai ales prin soluţiile pe care le propune, Ion Luca Caragiale îşi dovedeşte afinitatea pentru principiile şcolii sociologice gustiene. 1907 relevă o altă dimensiune a personalităţii proteice a lui Caragiale, cred, insuficient exploatată încă, dar demnă de noi abordări. Cuvinte cheie: istoria gândirii sociologice româneşti; Dimitrie Gusti; I.L. Caragiale; răscoala ţărănească din 1907. Abstract This paper was initiated by a statement I found in D. Gusti’s work: “1907 continues to be valid even today. It is the only ‘sociological’ writing produced by Caragiale and with honor it stands beside the great analyses of Romanian society, realized in his plays and short stories.” 1907 reveals a Caragiale endowed with a profound and ingenious socio- analytical spirit, although the author was not at all an en titre sociologist.
    [Show full text]
  • Old and New Archives
    Ioana Vasiloiu – Old and New Archives Archives Old and New Archives Dr. Ioana Vasiloiu National Museum of Romanian Literature E-mail: con_ioana@yahoo. com Dr. Ioana Vasiloiu is a scientific researcher at National Romanian Literature Museum from Bucharest. Used to give Romanian Language seminaries at the Languages Faculty University in Bucharest. Is interested in archive keeping, the Public Romanian Institution history, the Romanian language and literature history. Abstract Library and museum archives are real testimony of collective memory. Old or new, their “universe” is fascinating. They are the path to an almost forgotten world with all its cultural and intellectual problems or allow us to reconsider the social, historical, political and cultural present. The inestimable value of their manuscripts, books and periodicals made medieval Romanian library archives to be famous in that age. Its content figured out the Romanian humanist’s vast intellectual activity and their connection to European values. Their remains, which can be found today especially at Romanian Academy Library, depict some aspects of Romanian medieval cultural life. Particularly, with its huge number of manuscripts, books and periodicals, the National Romanian Literature Museum archives contribute to Romanian history reconstruction from the commencement to present. Keywords: archives, library, museum, culture, book, manuscript The library and museum archives are fascinating because they, in essence, content the deep memory of humanity. You can test such a feeling visiting British Museum, where in a little severe room of the imposing building can see the “remains” of a few slates from Nineveh Library. Therefore, let’s start for a trip through old and new library and museum archives… Archives have their own history that we have to tell.
    [Show full text]