REV1STA FUNDATIILOR REGALE

ANUL V FEBRUARIE 1938 NR. 2

.

k N. IORGA Carnet de drum 243 VISCOUNT SAMUEL . . Analiza indeterminismului . 258 JULES DE GAULTIER . . Trei eseuri despre Flaubert . 265

VICTOR EFTIMIU . . . , Binecuvantare 282 GH. BRAESCU Primii i ultimii pasi . . 284 AL. T. STAMATIAD . . Din poesia chinezd 299 ARON TAMASI Douä mere si o par5 . . . 311 N. CREVEDIA . Versuri 321 STEFANA VELISAR . . Maica Olga 326 Tata Catinca 330 D. CARACOSTEA . .-' . . Eminescu fatà de Leopardi . 335 VICTOR IANCU . Frank Wedekind, precursor al expresionismului dramatic . . 360 JULIAN M. PETER . . . Dante si Monarhia 376 CONSTANTIN NOICA . . Filosofia d-lui dupà trilogia Culturii ^ SERBAN CIOCULESCU, . Poemul ciclic al d-lui N. Da- videscu 405 CRONICI UN AMANUNT DIN PARSIFAL de (422) ; NOTA LA .2 SPA- RENBROKE » de (426); DESPRE 0 POEZIE A MARILOR CAUTARI de Pan M. Vizirescu (431) ; ANIVERSAREA BISERICEI SFANTA SOFIA de Emil Riegler-Dinu (446); ACTUALITATI CULTURALE EURO- PENE de D. I. Suchianu (451); LAMPA CU TREI ELECTROZI de Al. Miro- nescu (456) ; NOTA LA EVOLUTIA PRETURILOR de Eugen Demetrescu (46o) REVISTA REVISTELOR N U M A.RUL 2 4 o P A G I N I 2 5 LEI

r REVISTA FUNDATIILOR REGALE REVISTA LUNARA DE LITERATURA, ARTA CULTURA GENERALA

COMITETUL DE DIREC TIE! I. AL. BRATESCU-VOINESTI, 0. GOGA, D. GUSTI, E. RACOVITA, C. RADULESCU-MOTRU, I. SIMIONESCU

Redactor fef: Redactoril (1.I 1.V.1934) RADU CIOCULESCU REDACTIAmilmmiliumminummiffillionolumnimillimuffintil BUCURESTI III 39, BULEVARDUL LASCAR CATARGI, 39 TELEFON 2 -40 -70 AD MINISTRATIA CENTRALA EDITURILOR FUNDATIILOR REGALE 22, STRADA LIPSCANI, 22 TELEFON 5 - 37 - 77

11111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111I ABONAMENTUL ANUAL LEI 3 o o PENTRU INSTITUTII 51 INTREPRINDERI PARTICULARE LEI L000 EXEMPLARUL 25 LEI

, CONT CEC POSTAL NR, 1210 ABONAMENTELE SE POT FACE ACHITA PRIN ORICE . OFICIU POSTAL DIN TARA , MANUSCRISELE NEPUBLICA TE NU SE INAPOIAZA

EDITATA DE SECRETARIATUL GENERAL AL FUNDATIILOR CULTURALE REGALE /

4n REVISTA FUNDATIMOR REGALE

ANUL V, No. 2, FEBRUARIE 1938

BUCURESTI MONITORUL OFICIAL $1 IMPRIMERIILE STATULUI IMPAIMERIA NATIONALA CRONICI

UN AMANUNT DIN PARSIFAL In legenda lui Parsifal exista un episod foarte semnificativ. Se spune ca Regele Pescar (le rois peschéor) a cazut bolnav, si nimeni nu-I putea vindeca. Era o boala ciudata: neputinta, ba- tranete, extrema devirilizare. Sä ne amintim ca acest Rege Pescar in jurul caruia s'au construit atatea ipoteze era, in uncle texte medievale, regele Graalului ; sau, in orice caz, in directa legatura cu sfantul potir pe care, cum spune legenda, Josef din Arimatheea il adusese in Europa. Nu e locul aici, si nici nu sift' ki intentia acestei note, &à urmarim sensul simbolic al denumirii tp « Rege Pescar » (li riche pescheour). Destul sa spunem ca 4 pe- stele » a simbolizat reinnoirea, renafterea, nemurirea. Potirul S-tului Graal se confunda, uneori, cu « bogatul pescar * ; bunaoara, in Joseph de Arimatlzia a lui Robert de Boron. Pe de alta parte, in legenda Graalului au intervenit si elemente din traditia nordica, celtica. i aceasta traditie celtica vorbeste de un « peste al inte- lepciunii >> (salmon of wisdom), care poate fi pus in legatura cu Graalul si « regele pescar » (A. Nutt, Studies on the Legend of the Holy Grail, London 1888, p. 158)- Boala Regelui Pescar a adus dupa sine sterilizarea intregii vieti din jurul castelului unde agoniza misteriosul suveran. Apele nu mai curgeau in albiile lor, pomii nu mai inverzeau, parnantul nu mai rodea, florile nu mai infloreau. Se spune ea atat de cum- plit era acest blestem fail inteles, incat nici pasarile nu se mai indragosteau, si porumbitele se ofileau singure printre ruin; STA ce cadeau doborite de aripa mortii. Chiar si castelul se paraginea. Zidurile se surpau lent, macinate parch' de o putere nevazuta : putrezcau podurile de lemn ; pietrele se desfaceau din parapet si se faceau scrum, ca si cum veacurile s'ar fi sours asemenea clipelor. (Ca sa pun in lumina semnificatia amanuntului pe care-I comentez, am folosit, in aceasta descriere a paraginirii tinutului si a bolii regelui, episoade din dou'd texte diferite ; cel dintai se refera la Sir Gawain, celalalt la Parsifal ; cel dintai este ms. Bibl. Nat. f. Francais, 12576, citat de Jessie L. Weston, From Ritual UN AMANUNT DIN PARSIFAL 423 to Romance, Cambridge 1920, p. 12.; celalalt, din Perceval, ed. Hucher, p. 466, citat de Weston, op. cit., p. 13). Veneau necontenit cavaleri din toate colturile lumii, atrasi de faima Regelui Pescar. Dar erau atata de mirati de paraginirea castelului si de boala misterioasä a regelui, incat uitau ca veni- sera. ca sä intrebe de soarta si locul sfantului potir al Graalului si se apropiau stingheriti de bolnav, compatimindu-lsi intarindu-1. $i dupa vizita fiecarui cavaler, regele se imbolnavea mai ram, si intreg tinutul era mai bantuit. Iar cavalerii care innoptau in castel erau gasiti morti a doua zi de dimineata. lea insà ca se indreapta spre Regele Pescar, fled' sa stie de boala acestuia, Parsifal. In treacat fie spus, Chretien de Troyes, in al ski Perceval roman ramas, dupa cum se stie, nesfarsit isi face eroul, cu tot dinadinsul, un prost. Chretien de Troyes, ca sä exalte harul divin care transfigureaza pe paladin, se tru- deste A. ni-1 arate ca un adevarat Perceval le simple, sau, cum spunea Nutt, un reprezentant al lui the Great Fool, tip bine cunoscut in folklorul universal (cf. Eugene Anitchof, Joachim de Flore et les milieux courtois, Rome, 1931, pp. 3o8-3o9). Plecarea lui Par- sifal e ridicula ; toti cavalerii rad, and il vad cum incaleca si-1 vad trecand cu gaverlos. Apoi, ce poate fi mai ridicul pentru un cavaler decat sa te servesti de un bici, une roote, ca sa-ti misti calul ?! Ajuns la curtea regard, Parsifal continua O. fie comic si sa-si amuze vecinii prin purtarea lui necioplitä. Nu este nu- mai necioplit, este chiar prost. Chretien de Troyes ne spune cl, intalnind o fatä, Parsifal se repede la ea si o saruta, caci asa i se spusese ca obliga « la courtoisie ». (Toate episoadele, citate in cartea lui Anitchkof, p. 309 sq.) Nu vi se pare ea' acest Parsifal cel putin, asa cum 1-a in- teles Chrétien de Troyes este un admirabil proto-tip al lui Don Quichotte ? Sunt intamplari identice, si o psihologie intru totul corespondenta. Bunkara, calul prost al lui Parsifal si ri- diculul plecarii sale (mama incearcl sa-1 opreasca, pentru a nu se face de rels la curtea regelui I). $i scena cu fata imbratisata. Dar, mai ales, mi se pare revelanta stupiditatea celor doi cavaleri. Ina- poia prostiei si ridicolului lor lucra Harul (la Parsifal) si Visul (la Don Quichotte). Ce pacat ca Unamuno, care citise tot, n'a cunoscut savuroasele descrieri ale lui Chrétien de Troyes! Ca- valerul Tristei Figuri si-ar fi gasit un admirabil tovaras in acest Perceval le simple, nesupus fata de toate regulile conduitei cava- leresti, si purtind totusi Harul care va transfigura cavaleria me- dievall intr'un nou tip de umanitate. Sa ne intoarcem insa la castelul Regelui Pescar, unde ajunge si Parsifal. La intaia lui vizità, nici el nu se dovedeste un « trimis ». Pleaca, si i se spune ca trebue sd-1 intrebe pe Regele Pescar despre 424 REVISTA FUNDATIILOR REGALE Graal. «Se tu eusses demande quel'en on faisoit, que li rois ton aiol fust gariz de l'enfermetez qu'il a, et fust revenu en sa juvente » (Perceval, ed. Hucher, p. 966 ; Jessie L. Weston, From Ritual to Romance, p. 13). Inteadevar, a doua card, apropiindu-se de Regele Pescar si pundndu-i intrebarea justd, intrebarea necesard regele se inzdraveneste ca prin miracol, si intinereste. « Le rois peschéor estoit gariz et tot muez de sa nature ». In cealaltà legenda paralela, a lui Sir Gawain, indata ce eroul intreaba despre Lancea cu care fusese strapuns Mantuitorul pe Cruce (deci, un substitut sau un auxiliar al potirului Graal), 4 apele incep sa curga din nou in albiile lor, si toate padurile in- verzesc » (Weston, ibidem, p. 12). Alte versiuni mentioneaza re- staurarea miraculoasa prin simpla intrebare a lui Parsifal a castelului si regenerarea intregului tinut. ..

* * *

A fost de ajuns o singura intrebare ca sa se implineasca aceasta minune. Dar intrebarea lui Parsifal era ageptatd. Pentrucl ni- meni nu o mai punea, pentruca nici un cavaler nu era atat de patruns de nebunia cautarii Graalului inat sa treaca peste orice regula de bunk' crestere (sa nu intrebi un om bolnav) si sa afle taina santului potir de aceea se agravase boala regelui si rit- mul intregii vieti cosmice se alterase. Nu era deci o simpla in- trebare ca toate celelalte pe care le rostisera cavalerii dinaintea lui Parsifal ci intrebarea justd, singura asteptatä, singura care putea fructifica. Intrebarile celorlalti se nascusera din mirare sau politetà. Ele nu porneau din nevoia urgenta a cunoasterii adeva- rului si mântuirii pentrucl asta simboliza pentru lumea me- dievala potirul Sfântului Graal : adevarul si mântuirea. Dar Par- sifal, care venise la castel ca sa afle Graalul, pune o singurd in- trebare : intrebarea justl. Si observati ca rostirea ei nu-1 lamu- reste numai pe Parsifal. Inainte chiar de a i se raspunde unde este Graalul, pronuntarea corecta a intrebarii juste aduce dupa sine o regenerare cosmica, pe toate nivelurile realitatii : apele curg; padurile infrunzesc, fertilitatea coboarl pe pamânt, viri- litatea si tineretea regelui sunt restaurate. Episodul acesta din legenda lui Parsifal mi se pare semni- ficativ pentru intreaga conditie umana. Este poate in destinul nostru sa ne refuzdm intrebarea justd, necesara si urgenta, sin- gura intrebare care conteaza si fructifica. In loc sa" ne intrebarn, in termeni crestini : unde este adevarul, calea si viata ? ne ra- tacim intr'un labirint de intrebari si de preocupari care pot avea un anumit farmec si chiar anumite insusiri, dar care totusi nu fructifica intreaga noastra viata spiritualà. UN AMANUNT DIN PARSIFAL 42-5

Episodul acesta din Parsifal exprima admirabil faptul ca, inainte chiar de a afla vre-un rdspuns satisfdcdtor, 4 intrebarea justä » regenereaza si fertilizeaza ; si nu numai fiinta omeneasca, ci tot Cosmosul. Nimic nu oglindeste mai precis ratarea omului care refuza sd se intrebe asupra sensului existentei sale, deck aceasta icoana a Firii intregi care sufera in asteptarea unei intrebari. Nouà ni se pare cä ratam singuri, unul ate unul, pentruca refuzarn sä ne intrebam : unde este adevarul, calea si viata ? Credem ca mantuirea sau naufragiul nostru ne priveste pe noi singuri. Ni se pare el problematica noastra, buna sau rea, nu angajeaza pe nimeni in afara de noi. Dar lucrul acesta nu este adevarat. Exista o solidarizare a oa- menilor si in destinul kr spiritual, nu numai pe nivelurile joase, in instinctele sau interesele lor economice. E greu sa se mantuiasca un om singur care sta.' in mijlocul oamenilor dad: vecinii lui nici macar nu-si pun problema mantuirii. Un ganditor atat de profund si de original ca Origenes n'a pregetat chiar sä afirme ca oamenii se vor mantui toti laolaltä (apokathastasis), iar nu unul cate unul. E greu de spus in ce masura are dreptate Ori- genes, in acest punct. Dar este sigur ca ecumenicitatea ramane idealul oricarei forme de viata crestina. Iar claca am interpreta episodul din Parsifal, am putea spune ca firea intreaga sufera de nepasarea omului fata de intrebarea centralà. Solidaritatea s'ar intinde, asa dar, nu numai asupra in- tregii comunitati omenesti din care facem parte, ci chiar asupra vietii cosmice, insufletite sau aparent neinsufletite, din jurul no- stru. Paideuma sufera, se adultereaza, o data cu ratarea noastra nesemnificativa. Pierzandu-ne timpul cu futilitati si intrebari fri- vole, nu ne omorim numai pe noi, asa cum se omorau acei cavaleri neintelepti din legenda Regelui Pescar. Omorim, prin moarte lenta si sterilizare, o pkticica din Cosmos. and omul uità sa se intrebe in ce parte sta izvorul mantuirii lui, se ofilesc campurile si se 'ntristeaza, sterpe, paskile. Ce admirabil simbol al solidaritatii omului cu intreg Cosmosul I. . . Si atunci, in lumina acestui episod din Parsifal, ce covarsi- toare insemnatate capata deodata toti acei care nu sovaiesc sa intrebe si sa se intrebe asupra adevdrului si vietii ! Intrebkile care turbura somnul acestor oameni si dramele care le macereaza sufletul sustin si alimenteaza un neam intreg. Prin patimirea acestor cativa alesi fructifica si izbandeste cultura fiecarei na- tiuni, si isi face drum in timp istoria. Nu numai oamenii pot trai sdndtofi prin intrebarile ce si le pun acesti cativa alesi, care, asemenea lui Parsifal, patimim pentru lenea noastra spiritualä, ci intreaga Fire s'ar paragini si s'ar steriliza, numai din cauza lipsei noastre de inteligenta, generozitate si curaj. Imi place sa 426 REVISTA FUNDATIILOR REGALE cred, cum lasa a se intelege Parsifal, cä am deveni deodata, peste noapte, sterpi i bolnavi ca intreaga viata din castelul Regelui Pescar dna n'ar exista, in fiecare tall, in fiecare moment istoric, anumiti oameni darji i luminati, care sd-Fi pund intre- barea justd. . . MIRCEA ELIADE

NOTA LA SPARKENBROKE"

Un om de geniu poate fi eroul plauzibil al unui roman ? Intrebarea si-a pus-o candva Albert Thibaudet, si i-a raspuns negativ. Fara a relua discutia de principiu a chestiunii, e de observat ca Charles Morgan a incercat in ultima sa opera, sa rezolve tocmai aceasta problema. « Sparkenbroke » este romanul unui om de geniu. Subiectul are mari riscuri. Exista tot felul de semne exterioare ale geniului, i ele formeazà tocmai laturea teatralä, declamatorie, falsä, a unei existence exceptionale. E ceva dezordonat sau pueril sau pur i simplu cabotin intr'un mare om, and are constiinca propriei lui grandori. « Geniu i dezordine *, « geniu i nebunie », cine poate spune unde este in aceste vechi si rasp andite clisee, limita exacta dintre impostura i sinceritate ? Cand vorbeste despre un om genial, literatura risca sa retina mai ales indiciile vizibile, manifestarile exterioare ale genialitatii ai el ramana deci in zona cea mai suspecta, cea mai susceptibill de simulare a omului exceptional. 4 Geniul este un fel de proasta crestere *, observa ironic un personaj al lui Charles Morgan, voind astfel sa remarce tot ce este iritant, provocator i incomod pentru comunii muritori, in prezenta unui om extraordinar. Aceasta lature teatrald nu-i lipseste nici lordului Sparken- broke, eroul admirabil al cartii de fata. Este un tip fastuos, dra- matic, iubitor de glorie, extravagant, excesiv, cu ciudate capricii, care ii maresc misterul, cu neasteptate izbucniri de orgoliu, care accentueaza pared' intencionat bizareria personajului. Este oare ceva mai facil, mai conventional, mai cinematografic cleat o asemenea aparitie « fascinanta ? autorul romanului i eroul ski Ii dau perfect seama de artificiile situatiei. Sunt prea multe proiectoare indreptate spre

') Charles Morgan, Sparkenbroke, roman, traducere france7A de Ger- maine Delamain, Librairie Stock. FUNDATIA PENTRU LITERATURA ARTA «REGELE CAROL Ile

CPT.-COMANDOR P. C. FUNDATEANU, Libertatea mdrilor gi Prise. maritime . epuizat

Au apdrut: BIBLIOTECA <1 ENERGIA M. CONSTANTIN-WEYER, Cavelier de la Salle, traducere din limbs franceza de Paul I PRODAN Lel 40 L. F. ROUQUETTE, /n cdutarea fericirei, traducere din limba francezd de E. FLAMANDA. * 40 ALAIN GERBAULT, Singur strdbdtdnd Atlanticul, traducere din limba francezd de A. VIANU * 20 COLONEL T. E. LAWRENCE, Revolta In desert, traducere din limba englezd de Mircea ELIADE, cu o barn. (2 volume) * 6o RENE BAZIN, Pustnicul din Sahara, via(a peirintelui Charles de Fouchauld, traducere din limba francezd de Alexandru HODO I 30 , Viala lui Btelan cel Mare (Editia a III-a) * 30 C. ARDELEANU, Domnul Tudor (Editia a II-a) I 30 R. P. HUC, Descoperirea Thibetului, traducere din limba francezd de Apriliana MEDIANU . I 30 HOMER, Odiseea, traducere in proza din limba elind de E. LOVINESCU (Editia a II-a) . 6o JAKOB WASSERMANN, Viala lui Stanley, traducere din limbo germana de Radu CIO- CULESCU ...... 40 H. M. STANLEY, Autobiografie, traducere din limba englezd de Mary M. POLIHRONIADE . I 6o R. M. HUC, /n China, traducere din limba francezd de Natalia BALUTA . . I 40 F. YEATS-BROWN, Bengali, traducere din limba englezd de Radu GEORGESCU . . . . I 40 JAKOB WASSERMANN, Christolor Columb, traducere din limba germanA de I. SANGIORGIU I 40 DEAN FARRAR. St. Winifred sau $coala gi lumea ei, traducere din limba engleza de W. si C. NOICA it 6o R. P. HUC, In Tartaria, traducere din limba framer:, de Victor STOE ...... : I 40 L. F. ROUQUETTE, Impdrellia tdcerii albe 0 40 M C. WEYER, Trecutul Domnului Monge ...... 0 40 Au apdrut: BIBLIOTECA i INFORMATIVA n Ing. I. ORBONA$, Manual de atelier mecanic Lel 8o H. STAHL si DAMIAN P. Manual de paleogralie slavo-romand .... a 140 Au apdrut: BIBLIOTECA t ARTISTICA » 0. HAN, Sculptorul D. Paciurea, cu 24 de planse Lei 6o AL . BUSUIOCEANU, Andreescu It 120 G. OPRESCU, Pictura ronuineascd fn sec. al XIX-lea D 320

Au apdrut: BIBLIOTECA I ORASE 1 MIRCEA DAMIAN, Bucuregti, cu 48 de planse Lel 120 TUDOR $0IMARU, Constanfa, cu numeroase ilustratii in text / 8o OCTAV $ULUTIU, Brasov, cu numeroase ilustratii in text e ZOO BIBLIOTECA 4 DOCUMENTARA A Au apdrut : . Arnintirile Colonelului Ldcusteanu, publicate de RADU CRUTZESCU Lel 70 ELENA G-ral PERTIC ARI-DAVILA, Din via(a gi corespondenfa lui Carol Davila . . . . * 200 E. DVOICENCO, Inceputurile literare ale lui B. P. Hasdeu . . . . 6o ENS. BUCUTA, Duiliu Zamlirescu gi in scrisori (1884-1913)...... :

Au apdrut: BIBLIOTECA e ENCICLOPEDICA e CONST. C. GIURESCU, Istoria Romdnilor, I, editia a II-a, revdzutd gi addogitd, cu numeroase ilustratil in text . Lel 200 Dr. G. BANU, Sdndtatea poporului romdn ...... I 200 I. SIMIONESCU, Tara noastrd . . , . . . . CONST. C. GIURESCU lstoria Romdnilor. II, (loud pArti ...... l1 22 60 00 AL. ROSETTI, Istoria limbii routine, I. Limba latind 0 ZOO SCRIITORII ROMANI CONTEMPORANI A u apdrut: Romane JOACHIM BOTEZ, Insemndrile unui Beller ...... Lel 60o C. GANE, Trecute viefi de Doamne gi Domnife, II, cu numeroase. ilustratil... . In text --.. , Focurile pthndverii $i flacdri de Mound I 6o SARMANUL KLOPSTOCK, Feciorul lui Nenea Tache Vamegul, II I 70 , Tinerefe . * 50 N. M. CONDIESCU, Insemndrile lui Safirim, I I 6o P. M. CONDIESCU, Peste mart: $i liiri, CU 20 acuarele originate de S. MUTZNER . . . 0 800

.. A u apdrut : Esseuri, Criticd PAUL ZARIFOPOL, Pentru arta literard Lel 6o , Men(iuni enlace, II * 8o G. M. CANTACUZINO, Isvoare gi popasuri N. IORGA, Oameni cari au lost EM. CIOMAC, Viala gi opera lui Richard Wagner ,*: 5968] M. D. RALEA, Valori . 1 50 N, IORGA, Oatneni cari au lost, II ...... * go $ERBAN CIOCULESCU, Corespondenfa dintre I. L. Caragiale gi Paul Zarilopol (1905ra) I 40 C. CALINESCU, Opera lui Mihail Eminescu, II, III I leo C. ANTONIADE, Renagterea italiand. Trei figuri din Cinquecento I yo

1 N, IORGA, Oameni cari au lost, III * 90 ALICE VOINESCU, Montaigne . i i 70 EM, CIOMAC, Poefil armoniei, I I 6o G. CALINESCU, Opera lui Mihail Emincscu, IV si V Lei 15 PERPESSICIRS, Menliuni CM lice, II 0 goo DRAOS PROTOPOPESCU, Fenomenul Engles 8 100 N. IORGA, Slaturi pe traunerec e 50 ION PETROVICI, Figuri disparate 1i 40 C. BANU, Grddina lui Glaucon sau Manua lul bunului politician A 70 HAIG ACTERIAN, Shakespeare * 90 Au apdrut: - Versuri DEMOSTENE BOTEZ, Cuvinte de dincolo . Lei 6o Z. STANCU, Antologia poefilor line cu portrete de Margareta STERIAN I 6o G. BACOVIA, Poesii, cu o prefatii de Adrian MANIU ' 40 \ G. GREGORIAN, La toarta din wind 0 60 ADRIAN MANIU, Cartea Tdrii $ 40 G. LESNEA, Cdntec deplin 5 40 GEORGE SILVIU, Paisie psalm! spune A 40 V. CIOCALTEU, Poesii * 6o N. DAVIDESCU, Helada s 60 N. DAVIDESCU, Roma * 6o '1 ION POGAN, 2ogar 0 40 RADU BOUREANU, Gullul Sdngelui 5 50 , Nu sunt ce par a /i. 5 50 VIRGIL CARIANOPOL, Scrisori mitre plante $ 40 ADRIAN MANIU, Poesii din Carmen Sylva . * ZOO MIHAIL MOSANDREI, Singurdali (poeme) ... * 40 CICERONE THEODORESCU, Clestar (poeme) * 50 ILARIU DOBRIDOR, Vocile Singurdtdiii ...... 1 70 ANDREI TUDOR, Amor 1926 (poeme) 5 40 V. VOICULESCU, Urcus A 60 ION PILLAT, Tartu pierdut 0 Go N. DAVIDESCU, Evul Mediu * Go Z. STANCU, Albe a 6o AL. 0. TEODOREANU, Caict . A 6o EDITH DEFINITIVE , Versuri Lei xoo MATEIU I. CARAGIALE, Opere * 150 ELENA FARAGO, Poesii I 100 SCRIITORII ROMANI UITATI ANGHEL DEMETRIESCU, Opere Lei 26o

A apdrut : SCRIITORI ROMANI MODERNI BOGDAN PETRICEICU-HASDEU, Scrieri literare, morale si politice, Editia csitiet cu note si variante de Mircea ELIADE (2 volume) Lei 280 SCRIITORII STRAINI MODERNI I CONTEMPORANI Au apdrut: E. MADACH, Tragedia omului, traducere In versuri din limba =Warn de Oct GOGA . . . Lei 40 LUIGI PIRANDELLO, Rdposatul Matei Pascal, traducere din limba italianS de A. MARCU . I 40 M. CHOROMANSKI, Gelozie i marina traducere din limba polonb de Gr. NANDRI$ . * 5o R. L. STEVENSON, Comoara din insuld, traducere din limba engleza de Radu GEORGESCU . I 50 EMILY BRONTE, La rdscruce de anturi, traducere din limba englezA de Mary POLIHRO- NIADE...... 1 6o COLONEL T. E. LAWRENCE,...... Cei sapte .stdlpi ai tntelepciunii,. traducere...... n.. limbs.. engleza de Petra COMARNESCU, cu 44 planse gi 4 126.rti Marl de text 0 240 EMIL GULIAN, Poemele lui Edgar Poe . o 50 Au apdrut: BIBLIOTECA DE FILOSOFIE ROMANEASC A D. D. ROSCA, Existenfa tragied Lel 6o T. VIANU, Esteticd, vol. I . I xoo PETRE PANDREA, Filosofia politico-juridicd a lui Simion Bdrnuliu . . . . ! ... I, 6o LUCIAN BLAGA, Orizont l stil . . * 60o. MIRCEA ELIADE, Y oga. Essai sur les origines de la mystique indienne ...... T. VIANU, Estelia, vol. Ir 0 ZOO C. RADULESCU-MOTRU, Rovuinismul. Catehismul unei noui spiriiieaiddli . . S 6o ALEXANDRU CLAUDIAN, Originea sociald a filosoliei lui o 70 LUCIAN BLAGA, Genera Metaforei * 6o CAMIL PETRESCU, Modalitatea estetia a teatzului o 6o MIHAI D, RALEA, Psihologie gi vieald o 6o

A aPdrut: BIBLIOTHEQUE DqIISTOIRE CONTEMPORAINE G. I. BRATIANU, Napoleon III et les nationalitis Lei 60 COMPOZITORII ROMANI CONTEMPORANI P. CONSTANTINESCU, Sonatind pentru pion si °blind . . . . Lei 120 MIHAIL JORA, 015 antece s, pentru canto si piano, pe versuri. de ...... A. MANIU, G. BACOVIA . si Tudor ARGHEZI i8o

(IcJD1 Cartile noastre se gasesc de vânzare in principalele librri on din taxa. Ele se pot trimite franco la domiciliu in toatà tara. CENTRALA EDITURILOR 22, Strada Lipscani, 22 Bucuregti, ITelefon 5-37-77 xtchr l r_ M. 0., IMPRIMERIA NATIONALA BUCURE5TI C. 91.118