Anul II. Arad, Marţi Î2|25 Iunie 1912. N-ruî 128.

ABONAMENTUL : REDACŢIA Pe nu au . . 28 — Cor. şi ADMINISTRAŢIA: Pe jumătate an 14-— „ Strada Zriuyi N-ruI 1/B. Pe 8 Juni . . 7-— , Pe o lună . . 2'40 , INSERŢIUNILE se primesc la adminis­ Pentru România *i traţie. străinătate : Pe uu an. . 4(r— franci Mulţămito publice şi Loc deschis co tă şirul 20 ül. Telefon pentru oraş şi interurban Manuscriptele nu se in- Nr. 7&0. ANUL napoiază. t Ion Luca Caragiale 1852—1912.

O flacără s'a stins fără de veste aici în toate ecrescenţele de nesănătate.yşi dacă s'a capitala României. Domnul Radu Rosetti (poe­ Iurnea noastră şi alta a prins să strălucească spus de mulţi că din arta aceasta"se desprinde tul), care i-a fost elev, a povestit nu de mult vie în Panteonul literaturei universale. Pe a- o notă de răceală, nu e răceala satirei nemi­ într'o revistă cât de frumos ştia Cara­ ripile unei clipe fulgerătoare spiritul lui Ioan loase, ci nota unei conştiinţi superioare, care giale să povestească despre eroii neamului no­ Luca Caragiale a trecut de-acum pe ţărmurii a ştiut, în interesul misiunei căreia era pre­ stru. Odată la o lecţie însă tocmai când era vor­ Eternităţii. destinată, să înăbuşe sentimentul de durere^. ba de Mihai Viteazul, mai mulţi elevi în loc să Săgeata morţii i-a venit năpraznică şi Dar cine ar putea să afirme, că din pagi­ asculte lecţia, ascultau cum cântă în grădina crudă, când literatura românească îşi aţintea nile lui Caragiale nu străbate totuşi ades du­ şcolii un mierloi. Inzădar îşi dădea Caragiale ochii, încă plini de aşteptare asupra acestui rerea pentru bietele lui tipuri, pe cari avea mi­ osteneala să-i farmece pe elevi cu povestirea sa, condei de magie. Departe de ţara sa, departe siunea să le disece? A fost o clipă de adânci mierloiul îi făcea concurenta. Atunci profeso­ de neamul său, neştiut aproape de nimeni în emoţii pentru noi, când azvară, la serbările rul Caragiale fu nevoit să se scoboare cu toată acea vâltoare a Berlinului, moartea 1-a sur­ dela Blaj, maestrul, — cine ştie sub povara clasa în grădină şi să iee parte la concertul gra­ tuit al mierloiului, pânăce se saturară elevii. prins, când în paginele revistelor noastre nu căror nedrepte apreţieri ce a îndurat în cursul se stinseră încă bine cele din urmă ecouri de carierei sale literare!—a făcut mărturisirea: Câtăva vreme a condus, în calitate de direc­ sărbătorire ce i-s'a făcut anul acesta împli­ — Eu nu sunt satiric, — eu sunt senti­ tor, Teatrul Naţional din Bucureşti. Din vremea nind 60 de ani de viată. mental! aceea se povesteşte şi acum cu câtă pricepere Poate simţea singur, că era prea răsărit In ochii aceia atât de vii şi de clari a tre­ erau alese piesele şi ce venituri frumoase a in- acum din cadrele zilelor noastre—şi, de vre-o cut atunci, ca o străfulgerare, semnificaţia a- cassat atunci Teatrul National. câţiva ani încoace, îşi purta proporţiile ades dâncă şi adevărată a artei cărei s'a închinat Caragiale a făcut parte şi din societatea „Ju­ departe de noi, cu gândul purtat însă mereu maestrul. Am răsfoit de-atunci de multe ori nimea" din laşi, unde s'a împrietenit cu Emi­ spre pământul acesta, a cărui mărime sinte­ operiie lui şi desluşeam înţelesuri pe cari na­ nescu. înainte de a fi însă membru al „Junimei", tică a fost. Erau, aceste proporţii, singurele inte nu le prinsesem. Am simţit uneori, -— a fost adversarul acesteia, scriind poezii la „Re­ poate, pe cari azi ochii noştri puteau să le ur­ ca venind din cuprinsuri nebănuit de adânci, vista contimporană". George Panu, în ale sale mărească sub un orizon mai larg pe câmpul — suflul eteric al unei dureri ce nu e de rân­ „Amintiri dela Junimea din Iaşi", Vol. II pg. 35 scrie despre activitatea literară alui Caragiale literaturii universale. A spus — nu ne aducem dul muritorilor... din acea vreme: „... uitasem pe unul, care după aminte când şi unde, — atât de frumos nuve­ Măiestrul a plecat acum pe drumul sideral aceea a întors-o pe proză şi n'a greşit de loc, listul nostru Ciura:ÎDupă Eminescu, singur al celor plecaţi mai demult spre porţile nemu­ din contră, uitasem pe poetul I. L. Caragiale, Caragiale a avut norocul să pătrundă în sim­ ririi. Rămăşiţele lui pământeşti vor primi o- care are în anul 1874 în acea revistă vre-o trei fonia literaturei universale. El a fost unul din magiile ce poate să le dea recunoştinţa unui pagini de versuri întitulate tot „Versuri", de­ puţinii noştri scriitori cunoscuţi şi în Apus. neam conştient de datoriile sale de onoare. Şi dicate amicului C. D. Astăzi dacă cădea din nou Şi totuşi, — Caragiale rămâne o mărime în vreme ce geniul neamului nostru va stânge în păcatul poeziei tare greu ar putea să se ştie caracteristic românească şi dacă opera lui cu'n dureros fâlfăit de aripi una din cele mai după initiale pe amicul dlui Caragiale, fiindcă scânteietoare candele din câte au avut aspi­ poate să picure un accent cât de puţin distin­ are foarte mulţi, pe atunci probabil era mai uşor guai în această imensă simfonie, urechea noa­ raţiile noastre, — în istoria literaturii româ­ de ghicit. încă un parantez. Recetind poezia Ver­ stră va putea să prindă întotdeauna, intense, neşti va prinde să se contureze tot mai clară suri mi-a venit să rîd, întru atâta tonul, stilul, vibraţiile acestui accent specific românesc^ şi mai adevărată figura lui Ion Luca Cara­ e cu totul deosebit de ceeace este astăzi d. Ca­ Ne-a venit într'un timp, când societatea giale. ragiale. Zic, tonul şi stilul, fiindcă fondul, ideile, românească făcea cele dintâi sforţări să-şi re­ Ziarul acesta, pentru care el atâta dra­ sunt aceleaşi; aceiaş nemulfămire în contra con­ cunoască forţele şi misiunea la gurile răsări­ goste a avut, îi va păstra amintirea cu pie­ timporanilor, aceiaş credinţă că literatura este tene ale continentului. într'un timp când toate tate. persecutată, dar încă odată, topul este declama­ domeniile ei de-o viaţă la înălţimea secolului tor, pesimismul aproape funebru. începuseră abia să se demarce, vag, în opin­ Din viata lui Ion Luca Nu mă pot împiedeca ca să nu citez două tiri nesigure şi deslăntuiri de atâtea energii strofe. Sunt sigur că dacă n'aş fi spus de mai multă-multă vreme înăbuşite. Trebuia un bi- Caragiale. înainte a cui sunt, ar fi fost cu neputinţă ca ci­ ciu de foc, un mijloc de stăpânire superioară Fragment?, amintiri etc. neva să ghicească autorul. a atâtor manifestări ciudate câte era firesc Genialul scriitor, sărbătorit înainte de vre-o C'e'mi spui de poezie, d'ac«a animera tristă să caracterizeze cea dintâi fază de fermenta­ două luni de întreaga suflare românească cu Când lumea d'astăzi, rece si materialistă, ţie a societăţii noastre. ocazia împlinirii a 60 de ani din viată, e născut îşi rîde de chimère şi de puterea lor? Acest mijloc superior a fost arta lui CaraJ în anul 1852 în comuna Mărgineni, judeţul Pra­ Credinţele d'acuma condamnă poezia giale. El a trebuit să fie biciul de foc, care să hova. Ca rătăcirea, crima, păcatul, erezia Ce merită să poarte dispreţul tuturor. prigonească apariţiile bizare ale acelei epoci Studii speciale n'a făcut, a fost mai mult un şi biciul acesta era al bunului simţ care veghia autodidact ca şi răposatul Haşdeu, dar înze­ Ascultă-mă îşi crede: de vei simţi vre-odată asupra normelor de-o logică şi sănătoasă des- Că pieptul tău nutregte »canteia cea sacrată, strat cu o cultură aşa de vastă şi de variată, în­ Să ştii că mizerabil vei trece pe pământ: voltare a moravurilor. cât te punea în uimire cu cunoştinţele lui din Iu timpurile noastre, decât să cânţi, mai bint Arta lui Caragiale a fost oglinda magică toate domeniile ştiinţei, artei şi literaturei. De petre sparse'ţi lira şi-apoi sufoeă'n tine în care imaginea unei societăţi se reflecta cu In tinereţe a fost şi profesor la un liceu din Fueoasa'ţi inspirare si-al tău nebun avânt. Pag. 2. „ROMÂNUL" Nr. 128-1912.

Şi aşa continuă încă vre-o zece strofe". Se căci dacă a fost un om sgârcit cu producţiile ta­ Lucrarea d-lui Caragiale este originală; co­ vede că nu poezia, ci proza avea să'l ridice pe lentului său, un artist scrupulos până la pedan­ mediile sale pun pe scenă câteva tipuri din via­ ţa noastră socială de astăzi, şi le desvoltă cu terie în redactarea unei opere de artă, un artist Caragiale în rîndul scriitorilor noştri clasici. semnele lor caracteristice", cu deprinderile lor, împreună cu M. Emkiescu a colaborat la zia­ pentru care crearea fiecărei fraze era apoape cu expresiile lor, cu tot aparatul înfăţişării lor rul conservator „Timpul" din Iaşi, iar în 1893 o tortură, acela a fost Caragiale. Scrisul lui ca­ în situaţiile anume alese de autor. scoate la Bucureşti cea mai bună revistă umoris­ pătă, după cum zice dl Vlahută, după atâtea Stratul social, pe care îl înfăţişează mai cu tică a Românilor „Moftul român". şlefuiri şi corecturi, o strălucire rece ca a dia­ deosebire aceste comedii, este luat de jos şi ne arată aspectul unor simţiminte omeneşti, de Când a apărut drama lui, „Năpasta", un scrii­ mantului. Scrisorile lui adresate dlui Qoldiş, di­ altminteri aceleaşi la toată lumea, manifestate rectorul ziarului nostru, sunt pline de indicări tor obscur, cu numele Caion 1-a învinuit pe Ca­ însă aici cu o notă specifică, adecă sub formele ragiale că a plagiat drama aceasta după a unui cum să fie aşezată cutare frază dintr'un articol unei spoieli de civilizaţie occidentală, strecu­ scriitor ungur. Caragiale i-a intentat proces de trimis mai înainte, cum să fie schimbat cutare rată în mod precipitat până în acel strat şi calomnie lui Caion şi cu această ocazie s'a do­ cuvânt etc. transformată aici într'o adevărată caricatură a vedit în mod strălucit nevinovăţia, dar şi origi­ Neamul nostru a pierdut ifi Caragiale pe cel culturei moderne. nalitatea lui Caragiale. Până la sentinţă însă mai mare stilist, pe cel mai bun novelist şi pe Conul Leonida citeşte jurnale, explică ne­ vestei sale esenţa republicei, cum o pricepe el, a avut să sufere multe neplăceri, căci lumea e cel mai talentat scriitor dramatic al său. valoarea lui „Qalibardi" şi teoria halucinaţiilor dispusă totdeauna să creadă mai degrabă ca­ Jupan Dumitrache cherestegiul caută să înţe­ lomniatorului, decât celui învinuit. Şi atunci în D. T. Maiorescu despre opera leagă în convorbiri cu ipistatul Nae Ipingescu, acele împrejurări grele, când lumea făcuse un ce este „sufragiul universal", este pătruns de gol în jurul lui Caragiale, când ,nime nu cuteza lui Caragiale. demnitatea gardei civice şi primeşte delà Rica Venturiano desluşiri asupra suveranităţii popo­ să'l apere în publicitate, a venit un tânăr genial, ,,0 noapte furtunoasă", „Conul Leonida fată rului; iar cocoana Veta îşi cântă amorul „în­ mimai de 19 ani, şi într'un strălucit foileton din cu reactiunea", „O scrisoare pierdută", „D'ale Carnavalului" — cine din cei ce se duc la tea­ tr'un moment de fericire şi printr'o perlă de iu­ Epoca a arătat până la evidentă nevinovăţia lui trul român nu a văzut una sau alta din aceste bire." Candidatul delà percepţie vrea să scape Caragiale şi originalitatea dramei „Năpasta": comedii? Mulţi cunosc pe cea dintâi, mai toţi de dureri după sistemul lui Mattéi; Mita Baston ;:::e! tânăr era dl N. Iorga. pe cea de-a treia şi câţiva pe celelalte.1) jură pe statua libertăţii din Ploieşti, şi ipistatul „Carnavalului" pune un „potrabac" cu muzică De meritat toate merită să fie cunoscute şi, Caragiale a făcut şi politică în viata sa. A la „loterie". Ziaristul Nae Catavencu şi advo­ după părerea noastră, lăudate — toate fără ex­ catul Farfuridi fac discursuri electorale asupra fost conservator, iar în timpul din urmă intrase cepţie. in partidul conservator-democrat al dlui Tache progresului economic şi revizuirii constituţio­ Publicul primelor reprezentări a judecat alt­ nale; Dandanache îşi susţine dreptul la depută­ lonescu. fel. „Scrisoarea pierdută" a avut un succes ma­ ţie prin tradiţia delà „patruzşopt", iar poliţaiul Revistele literare şi ziarele la care a cola­ re; şi „Noaptea furtunoasă" a avut un succes; Ghiţă este un element principal pentru alegerea borat Caragiale în decursul activităţii sale li­ dar „Conul Leonida", jucat pe o scenă de a „curat constituţională". Adevăratul om onest doua mână, nu a plăcut; şi „D'ale Carnavalului" terare sunt deosebit de numeroase: „Revista este simplul „Cetăţean" alegător, care însă este a fost fluerată. totdeuna „turmentat." contimporană", „Convorbiri literare", „Contim­ Foarte bine! porana!", „România Jună" a dlui A. C. Popovici, Este însă vremea să ne explicăm odată asu­ Printre aceste figuri, cu straniul lor veşmânt „Vii;ţa Românească", „Convorbiri critice", „U- pra acestor lucruri, dacă se poate; şi cine ştie, de aparenţa unei culturi superioare, se agită pornirile şi pasiunile omeneşti, deşertăciunea, niversul" etc. de nu se va putea? In materie de gust literar — ce e drept — discuţia e totdeuna grea, şi e iubirea, goana după câştig şi mai ales exploa­ Operele lui apărute în trei volume, două la grea mai ales acolo, unde lipseşte încă tradiţia tarea celor mărginiţi cu ajutorul frazeler decla­ „Minerva" şi unul în editura ziarului „Adevă­ literară şi prin urmare comunitatea de edei în matorii neînţelese — unul din semnele caracte­ rul" din Bucureşti cuprind novele, comedii, schi­ privinţa operelor ce le numim frumoase. ristice ale epocei noastre. te, drame, poveşti, articole politice, literare şi Dar greutatea este uneori un îndemn mai „Ce lume, ce lume!" zice prefectul Tipătes- estetice. D'm toate se desface un spirit pătrun­ mult pentru încercare, şi tocmai când nu există cu, şi aşa zicem şi noi, când prindem de veste, că este în adevăr o parte a lumii reale ce ni-se zător, un mare talent de a observa şi a reprodu­ încă siguranţa principiilor, stabilirea lor este cu atât mai de trebuinţă. desfăşură astfel înaintea ochilor. , ce mai ales partea ridiculă a caracterelor şi mo­ Şi mai întâi să căutăm a ne înţelege asupra In acest caleidoscop de figuri, înlănţuite în ravurilor. Caragiale este cel mai bun autor de părţii celei mai puţin contestate din meritul li­ vorbele şi faptele lor spre efecte de scenă cu comedii româneşti, în care ridiculizează defecte terar al d-lui Caragiale, care ne pare a fi urmă­ multă cunoştinţă a artei dramatice, d. Caragiale nationale ale societăţii noastre contimporane, toarea: ne arată realitatea din partea ei comică. Dar rezultate mai ales din o prea grăbită trecere uşor se poate întrevedea prin această realitate deia o stare de ignoranţă la o pretinsă civili- *) Do când a fost scris articolul acesta, d. Caragiale elementul mai adânc şi serios, care este nedes- lipit de viaţa omenească în toată înfăţişarea ei, zaţiune. a îmbogăţit opera sa teatrală cu „Năpasta", după păre­ rea noastră cea mai puternică concepţiune dramatică precum în genere îndărătul oricărei comedii se Opera lui Caragiale nu e cantitativ mare, a autorului, cu toată exagerarea caracterului femeii. ascunde o tragedie.

Notiţe risipite.*) povete ale ilustrului florentin, pe cari le poni- chip mai deosebit şi mai interesant, pot să spu­ grise pe faţă, urmând şi în aceasta tot o po- nă adevăruri mărunte, fărimături de adevăruri De /. L. Caragiale. vaţă a lui. mari, şi fac astfel omenirii, incapabile să pri­ ceapă de-adreptul un geniu, serviciul de tâl­ Exigenţe grele. Cine oare, nefiind deadreptul un caraghios, va cuteza să spună că celebrul secretar, în a- maci. Sunt trei feluri de produceri intelectuale: fară de tendenţele şi părerile lui, nu ne-a lăsat In comerţul intelectual al spetei, ei se 'n- unele mai presus, altele mai prejos de orice cri­ un capo-d'operă incomparabil? Iată o lucrare sărcinează să joace între marii cugetători şi pub­ tică, iar altele la nivelul criticei. Se 'ntelege că mai presus de orice critică — o lucrare aşa licul cel mare, rolul micilor debitanţi stabili sau vorbim nu despre părerile pe cari un autor le numită clasică. Exemple altele ar fi de prisos, ambulanţi, după capitălaşul lor, după tarabă emite. Acestea pot fi admisibile sau nu, onora­ cred eu; o întreagă listă a producerilor geniale sau tolbă—carte, cărticică, revistă,gazetă !$cl. bile sau detestabile, generoase sau infame, pu­ nu ne-ar duce mai departe; ba chiar ar fi ne­ Se 'ntelege că la micul débitant marfa este mai ţin impoartă; e vorba de felul cum ele sunt aş­ plăcut să fac, după vechile calapoade încă la mult sau mai puţin trezită, câte odată mai bine ternute, de puterea concepţiei şi de înălţarea modă, paradă ridiculă de erudiţiune, într'o sim­ păstrată, adesea cam stricată, dar totuşi e o de spirit a autorului. plă notiţă literară. marfă destul de bună pentru muşteriul care, la Veşnic ideile şi principiile lui Machiavelli La al doilea fel de produceri intelectuale, ca isvorul cel mare al bogăţiei, nu putea ajunge, vor fi denunţate de unii ca infame, cât lumea şi la cel dintâi, importă puţin părerile, princi­ şi care o poate găsi aci la îndemână. A! dar însă nu 'ndrăzni cineva să critice opera ma­ piile sau tendenţele autorului. Pot fi foarte ge­ nu! muşteriul este cu atât mai exigent şi mai relui om ca putere de concepţie, ca operă de neroase; pot fi aşa de morale şi de umane, în­ capriţios, cu cât e mai puţin deprins la gustul spirit. Iu felurite opuscule, în nenumărate cu­ cât autorul să meargă drept în raiu căci le-a de­ lucrului. întrebaţi pe orice biet lipscan: o să vă vântări, măruntei, curtizani, ai naivităţii mul­ bitat numai; dacă opera ca atare, în afară de spună dacă pe cea mai pretenţioasă aristocrată ţimii, vor detesta principiile şi părerile lui; nici ele, nu e decât o platitudine incomparabilă, a- bătrână n'o împacă mai uşor decât pe o tânără prin gând însă nu va cuteza vreunul să-i apre- tunci autorul fără îndoială" e un om mai presus mahalaghioaică agiamie. ţuiască sau să-i despreţuiască opera ca atare; de orice laudă, dar de sigur opera stă mai pre­ Acesta e rolul teribil al muşteriului mic: să iar aceşti curtizani, marii şi mărunţeii doritori jos de orice critică. de a stăpâni, începând cu Frederic-cel-Mare tortureze pe micul débitant... Şi să vezi critică şi isprăvind cu cel din urmă agent electoral de De al treilea fel, sunt producerile compara­ de amănunte! atât mai multă autoritate cu cât mahala, nu vor lipsi, mai ales ei, conştient ori bile şi deci criticabile. Acestea sunt ca anima­ mai puţină pricepere, atât mai multă imperturabi- instinctiv, să urmeze cu scumpătate lapidarele lele inferioare, asupra cărora este permisă vivi- litate, cu cât mai puţină siguranţă. Muşterii vor, secţiunea în interesul ştiinţei, mai înalt decât unul să fie lucrul colea mai aşa, altul, din con­ orice morală şi milă. Autorii acestor produceri tră, dincoace mai aminterea; pentru unii sunt *) Dia vuluimul „Momente, schite, amintiri" Mi- sunt gânditori puţin mai răsăriţi din mulţimea prisoase tocmai acolo unde alţii constată lip-»| nerva, Bucureşti. cu çare a umplut Dumnezeu lumea. Ei, cu un suri; calităţi se par unuia defectele ce isbesc pe?'' Nr 128 1912 „ROMÂNUL" Pag. 8.

Lăsând acum la o parte în această privire mediile d-lui Caragiale urmăresc scopuri poli­ Căci pentru orice om cu mintea sănătoasă mai generală asupra lucrărilor d-lui Caragiale tice şi vor să'şi bată anume joc de unele apucături este evident, că o comedie nu are nimic a face întrebările de o ordine secundară, dacă de e- ale partidului liberal, şi că prin urmare ar trebui cu politica de partid; autorul îşi ia persoanele xemplu unele situaţii şi expresii nu sunt exa­ oprite de pe scena teatrului din ordinul guver­ sale din societatea contiporană cum este, pune gerate din punct de vedere al chiar realităţii ce nului de astăzi (pe atunci ministerul I. C. Bră- în evidenţă partea comică aşa cum o găseşte, vor să reproducă, dacă în diferitele piese nu tianu.) şi aceiaş Caragiale, care astăzi îşi bate joc de este un fel de monotonie a figurilor înfăţişate O asemenea imputare este prea puţin se­ fraza demagogică, şi-ar fi bătut joc ieri de işlic sau cel puţin a modului înfăţişării .lor, o lipsă, rioasă pentru a fi discutată, şi avem numai in­ şi tombateră şi îşi va bate joc mâine de fraza aproape desăvârşită a părţilor mai bune ale na­ teresul să dovedim că s'a adus în adevăr prin reacţionară, şi în toate aceste cazuri va fi în túréi omeneşti, şcl., şi mărginindu-ne la rele­ publicitate. dreptul său literar incontestabil. varea meritului necontestabil al comediilor au­ Cetim pe a doua pagină a unui ziar liberal Revenind acum la comediile d-lui Caragiale, torului nostru, putem constata, şi recunoaşte din Bucureşti, delà 13 Aprilie 1885, despre co­ vom zice: singura moralitate ce se poate cere acest merit în scoaterea şi înfăţişarea plină de media „D'ale Carnavalului": delà ele este înfăţişarea unor tipuri, simţeminte spirit a tipurilor şi situaţiilor din chiar miezul „Şi ce piesă! O stupiditate murdară, culeasă dia lo­ şi situaţii în adevăr omeneşti, cari prin expu­ unei părţi a vieţii noastre sociale, fără imitare curile unde se aruncă gunoiul. Femei de stradă de cea nerea lor artistică să ne poată transporta în lu­ sau împrumutare din literaturi străine. raai joasă speţă, bărbieri şi ipistaţi, în gura cărora se mea închipuită de autor şi să ne facă, prin deş­ Şi oare acesta este puţin lucru? Oare nu pun cuvinte insultătoare pentru mişcări ea cea delà 11 teptarea unor emoţiuni puternice, în cazul de este aici un adevărat început de literatură dra­ Februarie, pentru libertate şi egalitate, cari sunt baza faţă a unei veselii, să ne uităm pe noi înşine în matică naţională, independentă, trăind din pro- orsranizatiunii noastre politice. interesele noastre personale şi să ne înălţăm la priele sale puteri, în înţelesul aceleiaş mişcări „Palana primită delà public, ©are a fluerat, nu ne o privire curat obiectivă a operei produse. intelectuale sănătoase,- în care sunt şi „Nove­ mulţămeşte; o de datoria ministrului instrucţiunii să Aceasta trebuie să o cerem de la autor. De lele" lui Slavici, şi „Amintirile" lui Creangă, şi pup. în vederea direcţiunii ce earagialiadă a făcut, §i la noi spectatorii trebuie să cerem, ca înaintea „Copiile de pe Natură" ale lui Negruzzi, şi „Poe­ pe acest temei s'o schimbe, ca incapabilă şi nedemnă. unei opere de artă să ne prezentăm dispuşi, ne­ ziile" lui Eminescu, — mişcare deşteptată în li­ Voim un teatru naţional, nu o gaşcă de opoziţie ne- preveniţi, fără intenţii străine artei. Căci, dacă teratura noastră prin acea culegere de poezii dei.'ină, în care se insultă poporul şi instituţiile ţării. artistul nu este totdeauna capabil de a lucra, populare, prin care Alecsandri a îndreptat spi­ „Cerem cu insistenţă ministrului instrucţiunii să ci trebuie să fie inspirat, nici spectatorul nu ritul tinerimii de astăzi spre isvorul veşnic al in terv ie". este în fiece moment capabil de a primi o im­ tuturor inspiraţiilor adevărate: simţirile reale presie estetică; poate unii nu sunt capabili nici ale poporului în care trăim, şi care simţiri nu­ Şi foaia acelor tineri, foarte tineri, din ca­ odată; şi cine la o piesă de teatru nu-şi poate mai întrucât sunt oglindite prin artă în această pitală, care îşi închipuiesc că sunt socialişti, se uita grijile sale personale, sau legăturile sale realitate a lor, devin o parte integrantă a ome­ grăbeşte a doua zi să ţină isonul ziarului citat de partid politic, sau catehismul său de morală nirii exprimată în forma literară? mai sus şi scrie pe pagina întâi a numărului delà convenţională, acela să nu se mai amestece în Privită din acest punct de vedere, lucrarea 24 Aprilie 1885: ale artei. d-hii Caragiale se învederează cu însemnătatea Ziarul (*) publică în numărul său de ieri două arti­ Dacă ne-am putut înţelege cu cetitorii r.os- ei şi se arată a fi în afară de orice comparare cole foarte drepte la adresa direcţiunii teatrelor, prin tri până aici, uşor va fi să ne înţelegem asupra superioară acelor piese meşteşugite din atmos­ care critică drumul pe care a aipucat şi supunerea pe „trivialităţii" ce se mai impută. fere străine, care caută înzadar să ne intere­ care o arată unei oarecare găşti literare din Bucureşti. Orice concepţie artistică este în esenţa ei seze la peripeţiile unor marchizi şi a unor dame „Avis celor în drept a lecui răul". ideală, căci ne prezentă reflexul unei lumi în­ cu camelii, pentru a căror înţelegere lipseşte Adecă, cum am zice, poliţia în contra litera- chipuite. Prin chiar aceasta ne produce carac­ şi publicului şi actorilor noştri orice element teristica impresie impersonală. Tipurile înfăţi­ 2 turei! Censura guvernamentală în contra spiri­ mai apropiat. ) tului comediilor! Destituirea comitetului teatral şate în comediile d-lui Caragiale trebuie să vor­ Dar dacă poate ni-se admite de mulţi ceti­ şi poate pedepsirea autorului! bească cum vorbesc, căci numai astfel ne pot tori această parte a meritului d-lui Caragiale, Cum se repetă toate în lume, de şi mutatis menţine în iluzia realităţii, în care ne iranspoar- este însă o imputare ce o auzim făcându-se mutandis! Şi în Franţa secolului trecut, la sfâr­ tă. Menţinerea acestei iluzii este singurul ele­ adeseori în contră-i şi care. tocmai fiindcă este şita! terorisrnuiui, Ducancel pusese pe scenă ment hotărâtor, şi un limbagiu academic în aşa de des repetară, merită o mai de aproape ,,1'intérieur des Comités révolutionnaires", unde gura Iui Nae Ipingescu ar nimici toată lucrarea cercetare. îşi bătea joc de radicalii terorişti şi „insulta in- pe când în gura lui Ramiro din eleganta „Sara Şi fiindcă zicem ca merită o mai de aproape stiiuţiunile ţării", şi atunci foaia radicală „l'Ami la Curte" a d-lui Ioan Cerchez este foarte po­ cereeare, se înţelege delà sine, că nu poate fi des Lois" ceruse pedepsirea autorului, care trivit. vorba de insinuarea ce nu s'a sfiit a se produce ,.n'expierait point par mille morts tout le mal Murillo a zugrăvit Madone, dar a zugrăvit şi in unele organe de publicitate, că adecă co- qu'il a fait á la liberté". şi copii murdari şi zdrenţuroşi, cari mănâncă Numai că vremurile s'au schimbat, şi s'au pepene. Poate zice cineva, că Madonele lui Mu­ !) Pe când delà Năpasta încoace d. Caragiale nu a cam schimbat şi oamenii. Radicalii terorişti din rillo se ţin de adevărata pictură, iar acei copii irai publicat nici o scriere dramatică, iar cele apărute Franţa de atunci îşi executau dorinţele lor prin zdrenţuroşi ar fi prea triviali pentru artă? (lela alţii sunt lipsite de valoare, în momentul de iată sânge, şi în contra lor a trebuit să opereze ghi­ In faimosul „Salon Carré" din Louvre la Pa­ (1908) doi autori de talent dd. Al. G. Florescu şi Ioan lotina; radicalii noştri de astăzi îşi arată dorin­ ris, unde este aşezată la un loc quintesenţa pic- Midescu par a redeştepta literatura noastră dramatică ţele dumnealor prin cerneală şi în contra lor e turei frumoase, se vede, alăturea cu sfânta fa­ ji a o îndruma în direcţia sănătoasă arătată mai sus. destul să opereze o foaie de hârtie sugătoare. milie a lui Rafael, femeea hidropică a lui Qe-

altul, şi deandăratele. In fine, câţi muşterii atâtea toate; el are nevoie de zorzoane poleite, să şi stare să acord aplause unei producţiuni de artă capete şi tot atâtea, fireşte, pretenţii şi exigenţe. le pună 'n capul neţăsălat; vânătorului îi trebue dacă ea nu mi-Ie poate smulge. Aplauzele neme­ Ba mai mult: unuia şi aceîuiaş singur, azi îi un tomahawk, iar porcarului porumb pentru vi­ ritate în conştiinţa noastră mi-s'au părut totdea­ place aşa, mâne aminterea, şi 'n fiecare zi altfel. tele de-acasă.. Dar ia să nu bagi de seamă la una cea mai detestabilă şi revoltătoare min­ Se înţelege că într'un târg cu obieciuri sta­ vertiginosul mers al progresului! ia poftim de ciună. tornice de pe vremuri, cu tradiţiuni de autori­ Ie dă a doua zi aceea ce ai văzut că le trebuia Mărturisesc însă că la fiece nouă producţie, tate, cu deprinderi de gust desvoltat încet-încet eri. Aş! primitivul vrea acum cămăşi de mătase, pe care mi-o arăta dama aceea cerîndu • pă­ şi normal, acest fenomen, cu toată diversitatea vânătorul o carabină ghintuită cu repetiţie şi rerea sinceră, se petrecea în mine o ciuda in miş­ captelor, va fi mai puţin bătător la ochi decât porcarul briliante. care. Producţiile ei erau prea rele ca să p. ; avea într'un târg de curând ridicat, cum sunt cele Ce puţini sunt aceia cari, înţelegând ce le despre ele o părere bună, şi prea bune ca u am americane şi altele. Aci au năvălit şi năvălesc trebuie, ştiu ce marfă să ceară şi sunt în stare o părere rea. Aveau multe calităţi rnanr e pe pe apucate strânsură şi adunătură, fără egală s'o preţuiască! şi nu mă îndoiesc că dintre acei cari nu le-aşi fi putut tăgădui; dar le lipsea o deprindere de gust, fără continuitate şi unitate puţini eşti şi dumneata, cetitorule. calitate pe care nu o puteam defini, caii in­ de tradiţie şi de nevoi publice, şi care schimbă, dispensabilă — nu erau lucrări de artă. Atunci, foarte perplex, căutam un mijloc să la fiecare câţiva ani, şi moravuri, şi legi, şi de­ Amatorul şi artistul. prinderi, şi costume, ca şi unele speţe inferioare scap şi de dama şi de conştiinţa mea, şi iată ce care leapădă la răstimpuri pielea din vârful bo­ Am cunoscut o damă din societate, care a- găseam: tului până în sfârcul coadii. vea multă pasiune pentru arte. Făcea versuri Doamna mea, pentru un amator, lucrarea corecte şi adesea foarte convenabile — poezi­ dtale e minunată, şi cunosc destui artişti delà In târgul de vremi statornicit, micul débi­ oare juvenile de cadru mic, uneori destul de cu­ noi cari ar câştiga mult în stima mea dacă ar tant ştie ce marfă se caută, ştie ce trebuie muş­ răţele. In aceiaş timp era pianistă, şi nu tocmai semna o asemenea operă. teriului cunoscut şi credincios: ba îi merge mediocră — descifra sigur şi fraza cu gust şi In multe rînduri scăpasem astfel. Dormeam chiar înaintea nevoilor; chiar i le provoacă, pricepere; cultiva totdeodată cu asiduitate de­ acum liniştit pe formula mea, pe care o credeam cunoscându-i firea şi gustul. Bar într'un târg senul şi pictura — desena fin şi mai ales zugră­ suficientă, când într'o zi, dama îmi prezintă ul­ improvizat, în veşnic provizorat, Dumnezeu vea cu succes flori şi păsărele: liliacul alb şi tima ei operă; un cuib de rândunici sub o stra- mai ştie cum să mulţumeşti pe muşterii. Dai vânăt şi rândunicele erau subiectele de predilec- şină, în momentul când părinţii, acătaţi de mar­ primitivului în pielea goală o bună flanelă, vâ­ ţiune. La urmă, lua lecţiuni de sculptură şi, după ginea cuibului dau de mâncare puilor lacomi cu nătorului preistoric o puşcă şi porcarului măr­ spusele profesorului, avea multă dispoziţie — în ciocurile căscate. găritare: o fi bună marfa dumitale, dar muş­ câteva luni modela busturi după natură. Eram poate rău dispus, nu ştiu; destui că teriii îi găsesc cusururi, deoarece.... nu le tre­ Poezie, muzică, pictură şi sculptură — patru astădată m'au isbit mai întâi părţile rele. Era şi buie. Primitivului nu-i trebuie căldură pe spi­ arte, cu un egal succes, ca Michel Angelo. nu era un cuib de rândunici. nare şi pe pântece, pielea lui e învăţată cu de Nu sunt un linguţitor; n'aş fi niciodată în In arta cofetăriei se produc din spumă de Fag. 4. „ROMÂNUL' 86r. 128 -1914 rard Dow, dinaintea căreia stă doctorul exami- pentru a descrie mobile, sute de pagini pentru re". In acest stil e scrisă toată nuvela. Zicem nu­ nându-i lichidul într'o sticlă. A contestat vre­ convorbiri neînsemnate. La Tolstoi, în 30 de pa­ vela, penrucă aşa-i zice autorul şi penrucă nici odată cineva acestui tablou al lui Dow marea gini e descris un cosit de iarbă. De multe ori noi nu-i găsim alt nume. lui valoare artistică? atâtea detalii şi situaţii neînsemnate vă par cu Inadevăr însă, în această nuveletă, vr'o 40 Aici concepţia artistului inspirat este unica totul de prisos şi mai mult instinctiv simţiţi ne­ de pagini obişnuite, Caragiale a găsit cu putinţă măsură a convenienţei, şi în lumea artei adevă­ cesitatea lor. Şi numai dupăce sfârşiţi romanul, să concentreze două romane complecte, cu în­ rate nici nu poate fi vorba de trivial. „Trivial" dupăce închideţi cartea, simţiţi imensa mulţu­ ceputurile şi sfârşiturile lor. Dacă s'ar porunci este o impresie relativă din lumea de toate zi­ mire; numai atunci simţiţi că nimic n'a fost de un stil care să oglindească clar şi precis tot mă­ lele, ca -şi decent şi indecent. prisos, toate detaliile' neînsemnate lucrau la a- nunchiul de caractere despre care am vorbit, Dacă pseudo-artistul rămâne el însuş în a- celaş scop suprem — creiarea vieţii. de sigur nu s'ar putea găsi altul mai caracteri­ ceastă lume de rând, dacă el însuş nu este cu­ Şi când vă gândiţi la acele sute de persoane stic decât acela din frumoasa nuvelă a lui Ca­ prins de inspirarea impersonală şi prin urmare pe cari le-a mânuit artistul, şi cu care aţi făcut ragiale „Păcat". nu ne poate transporta nici pe noi în lumea cu­ cunoştinţă, când vă gândiţi la atâtea situaţii fe­ rată a ficţiunilor, atunci se înţelege că lucrarea lurite, la atâtea mii de lucruri, fiecare cu forma sa poate să fie trivială, indecentă, lascivă, după şi relieful lui, când vă gândiţi la atâta viaţă i- D. Cr. Ibräileanu despre Ca­ cum îi este felul şi tinta. Dar aceasta nu atârnă mensă pe care artistul a trezit'o înaintea voa­ ragiale *). nici delà obiect nici delà expresii, ci delà chiar stră; atunci vă pătrundeţi, înaintea marelui ar­ genul inspirării sale; şi atunci o împărăteasă tist creator, de acea evlavie pe care trebuie In afară de Alecsandri, care a fost un patru- cu expresii academice, manierate, după gustul s'o aibă drept credinciosul înaintea zeului său, zecioptist rătăcit îu Junimea, cu care n'avea co­ trecător al unui public trecător, poate să fie în înaintea creatorului lumei. Vorbesc, bine înţe­ mun decât lupta împotriva stricătorilor de limbă, adevăr trivială, pe când soţia cherestegiului les, de oameni cu cultură şi pricepere literară, — încolo toţi artiştii Junimii au manifestat în­ Dumitrache nu este. nu de acei cari într'un roman a lui Balzac sau tr'un chip sau în altul tendinţele de care am vor­ Tolstoi sar paginele tipărite mai des şi caută a- bit mai sus, Eminescu blăstămând patruzeciop- C. Dobrogeanu Gherea: cele tipărite mai rar, unde e dialog şi intrigă. tismul, Caragiale satirizându-1. Artistul proletar cu greu va aborda acest fel Ori ce scriitor, — şi mai ales satiric, — îşi Voi. Iii din studii critice, pag. 105-109. de zugrăvire a vieţii. Pentru aceasta îi lipseşte ia atitudinea de conştiinţă faţă de fenomenele răbdarea, puterea, sănătatea, seninătatea, ega­ numite întâmplări şi oameni, pe care le descrie. Caragiale, în „Năpasta" şi în nuvelele „Fă­ litatea talentului; el are tocmai contrarul ace­ Dacă un „critic" e un critic al scriitorului, apoi clia de Paşte" şi „Păcat", e în gradul cel mai stor calităţi. un scriitor e şi el un critic, al vieţii — şi un co­ mare subiectiv, personal. In „Făclia de Paşte" piator, cum vreau realiştii. nu e zugrăvit un tip de evreu, Leiba Zibel, ci Un astfel de artist e Caragiale. O, la el nu puternica emoţiune a autorului e în mod mae­ veţi găsi detalii ce ar părea de prisos; nu. Acolo In operele sale satirice, Caragiale a criticat aproape toate productele curentului delà 1848. stru întrupată în bietul jidan. Şi acelaş lucru în fiecare pagină tremură de emoţie, pentrucă ea Ideile politice ale Junimii: cum că constituţiona­ „Năpasta": tot simţemintele şi emoţiile puterni­ e rezultatul unei emoţii şi trebuie să ne emoţio­ lismul a fost nepotrivit şi dăunător pentru Ro­ ce ale autorului sunt întrupate în ţăranii Dra- neze. mânia; atitudinea dlor Maiorescu şi Negruzzi gomir şi Ion. Fraza d-lui Missir, că patimele şi Scopul artistului modern nu e doar să cre- faţă cu înoirile raţionaliste în limbă, etc., toate durerile din „Năpasta" şi „Făclia de Paşte" ră­ ieze viaţa, ci să enerveze şi să emoţioneze, du­ ideile acestea formează tendinţele operelor lui sună dureros în sufletul lui Caragiale, ar trebui pă cum el singur e enervat şi emoţionat. Neli­ Caragiale. Liberalul — aceasta a fost ţinta în poate de spus invers: patimele şi durerile lui niştea sufletească, neegalitatea, impacienţa, ne­ care s'au îndreptat toate săgeţile Junimii. D. Ma­ Caragiale răsună în „Năpasta" şi „Făclia de siguranţa, se oglindesc în modul de a zugrăvi al iorescu Fa atacat în chestii de politică şi de lim­ Paşte". întreaga campanie critică, care s'a în­ lui Caragiale ca şi în stilul şi în forma lui. Com­ bă, pentrucă liberalul era utopist şi latinist; E- ceput contra Iui Caragiale după apariţia „Nă­ paraţi, vă rog, stilul liniştit, hotărât şi puternic minescu l'a atacat, în scrierile sale în proză, în pastei", se datoreşte acestei confuzii. al clasicilor cu stilul enervat, sbuciumat, al lui ziare, în Satira I. pentrucă liberalul însemna xe- Criticii au luat o operă psihologică persona­ Caragiale din „Păcat". Fiecare frază, fiecare nocraţia, adică invazia civilizaţiei apusene; Ca­ lă, drept o operă de zugrăvire a moravurilor cuvânt e scris pentru a enerva şi a nelinişti, şi ragiale Fa atacat în Noptea Furtunoasă, în Conu impersonale, şi au criticat-o ca atare. de aceea stilul ajunge aproape telegrafic. Iată Leonida, în Scrisoarea pierdută, etc., pentrucă Insă această zugrăvire a propiilor patimi, a- spre pildă începutul nuvelei: „Un băetan voinic liberalul acesta a îndrăznit să aducă o constitu­ ceastă preocupare de propriile sentimente şi — barba de abia-i mijeşte, şi sub căciula de oaie ţie în ţara lui Mihai şi Ştefan. Şi nu e nevoe să emoţii, acest subiectivism, personalism, refle- părul creţ şi des... şi nişte ochi blânzi — şi min­ mai adaog că temperamentul nostru, al... ideo­ xivism, e, după cum am văzut, unul din caracte­ tos tînăr." Ori iată povestirea vieţii unei femei: logilor de azi, se exprimă prin o filozofie care se rele cele mai importante ale curentului produs „Ea însă avea mai multe de spus, şi povestea opune filozofiei Junimii. Noi înţelegem, vedem, de artiştii proletari. ei era destul de tristă. Cinci ani de vieaţă, cu că constituţionalismui n'a adus fericirea toată, Observaţi apoi felul lui Caragiale de a zu­ un om istovit, apoi nebun şi paralitic; în urmă că a dat naştere şi la ridicul, dar mai înţelegem grăvi caracterele şi situaţiile, şi comparaţi-1 cu văduvă cu un copil bolnav şi capiu—ofetiţă care încă ceva: că acest ridicul a fost de neînlăturat felul descripţiei maeştrilor mari ca Balzac, ori roade şi mănâncă lucrurile din casă şi care tre- într'o perioadă de tranziţie şi că nu înlocuirea Tolstoi. bue păzită foarte de aproape să nu dea foc. Inte­ acestui constituţionalism ar fi remediul, ci, dim- Uitaţi-vă cu ce linişte, răbdare, siguranţă, rese mari... o avere colosală... consiliu de fami- hotărâre, sunt zugrăvite cele mai mici detalii la soacra şi cumnaţii—nişte creaturi aspre şi bru­ aceştia din urmă. într'un loc mai multe pagini tale, cari fac împrejuru-i o poliţie desgustătoa- *) Din yolumul „Scriitori «1 curent»". (Iaşi.)

zahăr colorat figurine de un efect surprinzător: crează de nevoe intelectuală şi foarte rar îi place delà noi cari ar câştiga mult în stima mea dacă fructe flori, păsări, miei, şcl. Aţi văzut pe ouăle ce face. Şi e natural să fie aşa. ar semna o aşa operă. roşii delà Paşti scena întreagă a învierii. Ei! nu Amatorul nu cere să-şi exprime în opera lui ştiu cum, cuibul de rândunici al amicei mi-s'a toată gândirea şi simţirea: în orice producţie, el Obligativitatea opiniilor. părut zugrăvit după o lucrare de zahăr delà îşi vede covârşită intenţia. El vede că a exprimat Aseară, m'am întors acasă târziu, sdrobit, geamul unei cofetării. Cuibul din natură trecuse mai mult decât a voit, a reuşit prin urmare peste cu mintea sdruncinată şi cu sufletul turburat. Că­ prin două prisme până s'ajungă la mine — în­ măsura dorinţei. zusem, victimă a lăcomiei, într'o cursă. Mă în­ tâi prin a cofetarului şi apoi prin a pictorului. Artistul, din contra, în nici o lucrare nu-şi tâlnisem, după amiazi cu un prieten, care-mi Dar asta nu va să zică nici decum că lucrarea poate vedea intenţia întreagă acoperită, pentrucă propuse să mă ia la masă. N'aveam poftă de era lipsită cu totul de calităţi; dimpotrivă. Am el vrea să-şi comunice toată gândirea şi sim­ societate şi am respins politicos invitaţiunea. Dar privit-o mult — peste putinţă să reprezinte cine­ ţirea. infamul mă ştia că sunt o bestie lacomă de lu­ va mai bine un cuib de rândunici de zahăr. Ce fi­ într'un cuvânt artistul vrea să comunice tot cruri delicate, mi-a arătat, cu rafinerie infernală, delitate de tonuri particulare artei cofetăriei! ce şi obţine puţin, pe când amatorul vede că obţine o strălucitoare perspectivă — stridii, icre moi, rigiditate specifică de candel! ce strălucire trans­ mai mult decât voia. un muşchiu de căprioară împănat, un Cotnar o- parentă de acadea! în fine o execuţie minunată Amatorul lucrează prin inteligenţă: artistul riginal, mai ştiu eu ce... ca atare. Aceste bune calităţi mă hotărîră să-mi prin apucătură. Pe artist îl stăpâneşte pricepe­ Era peste putinţă să rezist până la sfârşit, şi dau părerea sinceră. rea, amatorul îşi stăpâneşte priceperea. In fine, am cedat numai decât. „Doamna mea, pentru un amator...." artistul este un om fără voinţă, adică un om in­ Am plătit scump slăbiciunea mea. Dar dama mă întrerupse: complet, pe câtă vreme amatorul este un om cu Stridiile au fost minunate, icrele moi deli­ — Mă rog ce înţelegi dta prim amator? voinţă, adică întreg. cioase, asemenea şi vânătul, brânza, fructele, — Prin amator?... prin amator?.... ştiu eu? — Nu înţeleg aforismele dtale, mă întrerupse Cotnarul şi cafeaua. Dar.... — Ce diferenţă e între amator şi artist? Te dama. Dar eram mulţi la masă. îndată ce-am trecut rog să-mi spui numai decât. Dta eşti un om — Doamnă, dacă vrei să-ţi spun drept nici primul pahar după stridii, s'au încins între care nu întrebuinţezi cuvintele în deşert. Ce în­ eu nu le înţeleg. Dar dta eşti de vină — îmi ceri meseni o vie discuţiune „de omne re scibili et ţelegi prin amator şi ce prin artist? să-ţi răspunz la nişte întrebări din cale afară di­ de..." Am auzit trei ceasuri atâtea şi atâtea opi- încolţit astfel, a trebuit să mă execut; şi fiind­ ficile. niuni despre artă, mai ales despre artă! că, in- că n'aveam nimic precis de răspuns, am recurs Ce diferenţă este între un amator şi artist? e trînd acasă, am dat un picior straşnic cânelui la metoda aforismelor fantaziste. M'am prefăcut greu de spus; dar de sigur e uşor să-i deosebeşti meu care mă întâmpina după obiceiu gudurîn- că mă gândesc adânc, şi cu tonul celei mai sigure din chiar lucrările lor. Ceeace pot spune cu sigu­ du-se. îmi pare rău — dar trebuia să lovesc, a- teorii am început: ranţă (şi privii încă odată cu un zîmbet dulce veam nevoe să maltratez material pe cineva. Amatorul lucrează de plăcere morală şi ce cuibul de zahăr) e că rândunicele dtale pentru un Cânele s'a mâhnit fireşte, însă i-a trecut cu- produce îi face totdeauna plăcere — artistul lu- amator sunt minunate, şi cunosc destui artişti rînd şi a ve»t iar să se gudure lângă mine, ca Nr 128 1913. „ROMÂNUL" tag h

potrivă, realizarea celui mai desăvârşit consti­ ragiale, conştiinţa, defineşte şi aceste feno­ tuţionalism, ori cât de paradoxal s'ar părea cui­ mene. Moartea lui Caragiale. va aceasta. Care va să zică, filozofia maiorului şi a antimi­ Vestea despre încetarea din viaţă a mare­ Tendinţele incoştiente ale Junimii au oprit-o litarismului, a credinciosului şi a ateului, a con­ lui scriitor a primit-o ziarul nostru duminecă să vadă toate acestea şi mult a pierdut tara ro­ servatorului şi a liberalului, —• e produsul „tem­ dimineaţa, delà corespondentul său din Ber­ mânească din pricina aceasta, şi mai mult încă peramentului" lor; filozofia lui Caragiale nu. Fi­ lin, care ne-a telegrafiat următoarele: Cara­ a pierdut Junimea, care, neînţelegând încotro lozofia sa nu mai e fenomen ca a celorlalţi, e giale a murit ieri noaptea în Berlin. Amănun­ fatal trebuia să meargă ţara, s'a pus în calea conştiinţă-oglindă. curentelor reale, căzând astfel în cel mai anti­ te urmează. Luni ne-a telegrafiat şi cores­ patic utopism, în utopismul retrograd. Aşa să fie? Aforismele, cu care am început pondentul din Bucureşti: Caragiale a murit la articolul, aforisme care, cum am văzut, sunt va­ In foiletoanele sale, Caragiale critică o mul­ Berlin sâmbătă noaptea de anevrism. La Bu­ labile pentru cugetarea pusă în serviciul unui ţime de tipuri, pe ateu, pe antimilitarist, pe po­ cureşti i-se vor face funerarii naţionale. ideal, aforismele acestea să nu fie valabile decât litician, etc Tot vechiul cântec, ţinta e tot a- pentru cugetarea maiorului, antimilitaristului, In Arad unde Caragiale era aşa de iubit ceiaşi, tot reprezentanţii noutăţilor, tot produc­ tele utopiei. Ateul e o nouate, antimilitaristul e o popei şi ateului? Să fie oare posibilă cugetarea şi de cunoscut, ştirea despre moartea lui a noutate, politicainul liberal şi conservator e o veritabil reflexivă în chestii de ideal al vieţii? produs o impresie foarte dureroasă, iar la noutate produsă de constituţionalismul introdus Din consideraţiile de mai sus, am văzut că a- Braşov lumea nici nu voia să creadă că a de utopiştii delà 1848. semenea cugetare veritabil reflexivă, cu rost re­ murit Caragiale. Unii socotiau că totul se re­ flexivă, nu poate exista decât atunci când e vor­ duce la o glumă, mai târziu se convinseră Să analizăm atitudinea lui Caragiale faţă cu ba de cunoştinţă pentru cunoştinţă... Ori cum ar aceste noutăţi. La pretenţia atitudinii lui de con­ însă cu toţii de tristul adevăr care a sguduit fi însă, ceea ce este sigur, •— şi aceasta ne inte­ lumea românească. ştiinţă-oglindă, să răspundem arătând cum cu­ resează aici, — e că filozofia lui Caragiale cade getarea sa nu e reflexivă şi cum nici nu poate fi, şi ea în domeniul „fenomenului", poate fi consi­ D. Vasile Qoldiş, directorul nostru, i-a deoarece cugetarea sa e mânată de un ideal, de derată ca rezultat, ca product, ca „advocatus" trimis doamnei Caragiale următoarea tele­ o sumă de tendinţi, tendinţele Junimii întregi. al „temperamentului" său. Şi se poate zice că, gramă -.Doamnei Caragiale Schöneberg bei Ateul, asistând la formarea cugetării reli­ dacă credinciosul exprimă în filozofia sa frica, Berlin, Innsbruckergasse 1. gioase, pretinde că o poate defini, pretinde că el etc.; dacă ateul exprimă în filozofia sa lipsa de Adânc mişcat de grozava pierdere ce a e conştiinţă faţă cu fenomenul numit cugetarea simţire, de sentiment al infinitului, de veneraţie religioasă şi o defineşte: product al fricii şi al pentru viaţa sufletească a strămoşilor, plăcerea îndurat neamul nostru, mă închin mortului neştiinţii. Iată însă că vine Caragiale şi, pretin­ de a brava opinia masei, etc.; dacă militaristul şi rog pe bunul Dumnezeu să Vă trimită mân­ şi antimilitaristul exprimă etc.... apoi Caragiale, zând la rîndul său că e conştiinţă, zice ateului: gâiere. Vasile Goldiş. „Eu asist şi la formarea cugetării tale, eu pot de­ în flozofia ce se degajază din unele din „foile­ La „Românul", Caragiale a fost unul din fini şi pretinsa ta cugetare reflexivă, cu care tu toanele" sale, exprimă, mai întâi în general, sen­ ai definit cugetarea religioasă; cugetarea ta pre­ timentele sale îpotriva „noutăţilor", sentimente cei mai distinşi colaboratori; ba numărul de tinsă reflexivă, adică ateismul tău, e produsul pe care le exprimase deja în operele sale ante­ Paşti din anul trecut, a fost aranjat şi întoc­ rioare; şi apoi, în special, exprimă plăcerea de nesimţirii, al mărginirii intelectuale, mai ales al mit de însuş Caragiale care a angajat să co­ a brava pe cei care bravează, exprimă frica de suficienţii; tu, adică cugetarea ta, eşti fenomen, laboreze cu acea ocazie şi pe d-nii Vlahuţă, eu, adică cugetarea mea, sunt conştiinţă, care te „spanachidism", chiar cu preţul de a fi, de pildă, Coşbuc, Delavrancea etc. De aceea ziarul oglindeşte, — care oglindeşte şi ateismul de crud cu suferinţele soldaiţlor, exprimă plăcerea care, poate, am suferit şi eu odată. Cugetarea de a nu forma minoritate în minoritate, plăcerea nostru cu care repăusatul a avut legături din mea e reflexivă". mandarină de a fi el, rarul product intelectual, cele mai intime, şi-a împlinit o pioasă datorie de aceleaşi păreri, dar nu din prejudecată, cu faţă de memoria celui stâns din viaţă,, trimi- Antimilitaristul îşi ia şi el atitudinea de con­ mulţimea, exprimă plăcerea de a fi... conştiinţă ştiinţă faţă cu spirtul militarist şi-1 defineşte: fată de fenomenele: ateu, antimilitarist, etc., — tându-i întristatei sale familii următoarea de­ rămăşiţi de barbarie, inerţie, instincte sangui­ o sumă de instincte şi dorinti, un temperament: peşă la Berlin: nare, etc. Caragiale la rîndu-i, în ipostasul de un fenomen. conştiinţă, oglindeşte pe antimilitaristul-feno- „Ziarul „Românul" care este expresia vie men, definindu-1: lipsă de înţelegere a fatalităţi­ Şi toate aceste instincte şi dorinti, toate ace­ a întregului neam românesc din Ardeal şi lor sociale, idealism ieftin, slăbire, poate, a in­ ste capritii de sentiment au la bază tot acea din Ungaria jăleşte moartea marelui Român stinctelor virile, etc. Cugetarea spontanee a mili­ groază de „noutate", de „utopie", care a caracte­ şi a genialului scriitor Caragiale, a cărui glo­ taristului, oglindită de cugetarea pretinsă refle­ rizat întotdeauna Junimea. xivă a antimilitaristului, aceasta din urmă, la rie va învinge şi eternitatea." rîndul ei, tratată ca o cugetare spontanee de că­ ...Şi dacă cetitorul va fi găsit substratul afec­ Pe palatul „Românului" din Arad a fost tiv al acestor câtorva cugetări de mai sus, voiu tră cugetarea reflexivă, — vom vedea că-i pre­ arborat steag negru. O mulţime de lume cere tinsă reflexivă, — a lui Caragiale. fi devenit şi eu, la rându-mi, fenomen fată cu conştiinţa sa... şi dacă cetitorul cetitorului meu... în localul redacţiei informaţii despre împre­ Se întâmplă un fenomen social: liberalii şi jurările cari au determinat moartea lui Ca­ conservatorii, — fenomene, — se luptă... El, Ca- 1901. ragiale.

şi cum ar fi vrut să-mi spună că nu înţelege pen­ că dreptul lui îi este chiar o datorie. De unde, mai fie salutat de tine cu o respectouoasă mişcare tru ce l'am pedepsit. înainte, ori ce rege al creaţiunei, afară de rare din coadă, sau lătrat ca un caraghios! Atunci scrâşnind enervat din dinţi, l-am a- excepţii de bravură, trebuia să-şi ascnuză bine In afară de acest imens concurs de suvera­ pucat cu amândouă manile strîns de urechi, i-am coroana sub căciulă şi să-şi înghită sceptrul, as­ nităţi, puţini sunt acei regi ai creaţiunii cari să-şi atras capul între genunchii mei şi, privindu-1 tăzi toţi regii creaţiunei se cred datori a-şi purta amintească un moment că suveranul nu e rob drept în ochi, i-am debitat pe nerăsuflate urmă­ făţiş coroana în cele mai mărunte împrejurări coroanei, şi că nu e deloc în primejdie a se toarele : ale vieţii private şi publice şi a face continuu arăta mai imbecil, renunţând cuminte la scep­ Câne! ştii tu, în imbecilitatea ta, ce este li­ semne de suveranitate cu sceptrul lor. Căci — tru, decât purtându-1 cu ostentaţie bufonă; că bertatea opiniunilor? De atâtea mii de ani îmi ori ce clipă de abdicare ar fi un act de extremă ar fi în orice caz mai puţin ridiculă, şi prin ur­ eşti prieten credincios... toate te-am putut în­ laşitate, şi unui rege nu-i e permis să fie nici o văţa, toate! — te-am învăţat să joci domino şi clipă laş. mare mai demnă, o laşă abdicare, decât exerci­ şah; dar încă nu te-am putut face să înţelegi ace­ Delà optsprezece ani, el îşi ia coroana — are tarea tenace a unei deplorabil covârşitoare su­ ste mari cuvinte: libertatea opiniunilor! Totuşi, o opinie! — şi sceptrul—are dreptul să şi-o ex­ veranităţi. n'am desperat; am să mai încerc înc'odată. As­ prime! Respect opiniilor libere! libertatea com­ Să merg şi eu Ia mascarada regilor crea­ cultă bine. plectă expresiunii ori cărei opiniuni! Ba, se în­ ţiunei? Nu, câne! mai bine stau acasă. Libertatea opiniunilor este principiul cel mare tâmplă cazur frecuente, în cari părinţii să moară In pădurea atâtor sceptruri suverane, tot pe care după atâtea lupte de veacuri, l'a instau- când moştenitorul n'are încă nici optsprezece n'are să se ridice al meu mai sus. Suverani­ , rat omenirea ca fundament al vieţii sale sociale. ani. Atunci, ce să facă el? să renunţe la titlul tatea mea, la care renunţ fată cu imensa con­ •de suveran?... Peste poate! E dator să continue, Acestui principiu sfânt datorim în cea mai mare curentă, mi-o confirm îndeajuns privind drept deşi încă atât de fraged, dinastia. parte bunul traiu particular şi liniştea publică. în fundul ochilor tăi galbeni şi inteligenţi. Simt Priveşte tu, câne, străvechi prieten şi totdea­ A-mi spune părerea este dreptul cel mai sa­ o deosebită voluptate a domniei mele să te stă­ una credincios supus regilor creaţiunei, prive­ cru ce-1 am eu, individ gânditor, în mijlocul se­ pânesc, uitându-mă în ochi-ţi, în adâncul cărora şte imensul lor carnaval, vasta lor mascaradă. menilor mei. Omul este regele creaţiunei: acest văd bine, că dacă botul tău ar avea grai, tu suverani este gelos de coroana Iui, care e gândi­ Iată-i, fiecare cu coroana şi sceptrul său, dacă nu de aur şi de pietre scumpe, măcar de lemn şi poate n'ai juca rolul cel mai trist în mascarada rea, şi tot atâta de sceptrul lui, care este expre­ regilor creaţiunei. sia. Dar ca toate principiile sacre, şi principiul ciobuleţe de sticlă colorată, dacă nu nici acesta nu-i scutit de o bubulită — mică, ce-i atât, măcar de carton şi pieticele de hârtie Nu, câne! eu mă închin principiului sacru drept, însă nu tocmai atât de mică încât să trea­ văpsită. Intre ei, nici unul mai mare: toţi egal de al libertăţei opiniunilor, dar în ruptul capului nu că neluată în seamă. suverani! pot admite şi obligativitatea lor. Regele creaţiunei, reuşind să-şi recapete Vezi ce splendid cortej şi ce larmă chaotică, Mergi de culcă sub pat!... sceptrul, şi-la exercitat cu atât de adâncă con­ în care nu se mai distinge nici o figură şi nici I-am dat încă un picior, şi ne-am culcat, fie­ vingere delà o vreme, în cât a aiuns să crează un glas; în care nu mai poti şti cine merită să care la locul său. T Nr. 128—1912. tag. 6, „ROMÂNUL"

3 a Bunilor-Templieri. Ei! cât îl iubesc, sacrificiul con­ schimbă aşa: nu când numai vrea să fie ; adică ordinea, Caragiale şi Românii din vingerilor mele ştiinţifice, -mărturisesc că nu i-1 pot cuvintelor vrea şi numai trebuie intervertită: de face aşa degrabă. Spune-i, te rog, mai dinainte ca să vrea numai, să treacă: numai vrea. Căci Ardeal. ştie la ce se poate aştepta dela mine... Să nu mă po- la care verb se leagă? Astfel aci trebuie să preceadă, Pentru Ardeleni, pentru jertfa ce o depun ei ,menesc, mâne-poimâne, că mă acuză de a-i fi sdrobit pentru claritate, verbul său anume. E bine înţeles că, i apărarea limbei strămoşeşti, Caragiale avea -cele mai frumoase iluziuni de misionar. Deocamdată, aici, numai « un singur cuvânt: ia seama să nu ne deosebită simpatie şi o neţărmurită dragoste. îl rog să se mulţumească cu cela mai cordiale frăţeşti joace festa zeţarul şi corectorul, şi corectorul, să ne >e vremea „Tribunei" dela Sibiiu, desgustat de salutări din parte-mi. — Să revenim însă la rugămintea pomenim cu nu mai în loc de numai. Salve. Wtele politice din regat şi de lipsa de ideal ce pentru care pornisem îii vis cătră d-ta. E vorba de un Tibi Caragiale. 'omnea pe atunci acolo, el doria să între redac- erratum sau, mai bine corrigendum în copia articolului or intern la „Tribuna", ca să se jertfească mai „Termitele", pe care trebuie să'l fi şi primit. Şi anume •u folos pentru neam, dar din consideraţii poli- iată... Telegramă din Cliarlottenburg In 24 ice, redacţia „Tribunei" nu l-a putut primi în Cam pe sfîrşitul primei treimi din acest articol, lunie. a. c. nijlocul ei. ^ ^ ——.— te rog negreşit, nu uita, fă următoarea schimbare: La aliniatul care începe cu „Vai de oraşul..." Miercuri vor sosi la Berlin prietenii lui Cara­­ In anii din urmă începuse să colaboreze la în loc de: 'ziua. Să apară fuşer, ca toate, fiţuicele de provincie din fe­ ticole a acestor proecte. Drăguţule, am dormit, slavă Domnului, destul de ricitul regat al României! Asta este un testimoniu de La şedinţa de Vineri a Reichsrathului a asi­ frumos, dela 5 dimineaţa până adineaori la amiazi şi lipsă de cultură naţională. Va zu t-a i ziar european în stat şeful socialiştilor germani, Bebel. Vizita lut am visat >că mergeam cu şnelzugul cătră Arad, ca să'ţi aşa hal de înfăţişare rurală? — Rogu-te, în interesul Bebe! în parlament a făcut mare senzaţie. fac o rugăminte. Şi mă bucuram eă iar o să mă aflu în­ demnităţii naţionale, ia măsuri, şi, încă odată, ieartă-ină Toti deputaţii s'au grămădit în jurul lui, do­ tre atâţia buni prieteni. Atâta numai mă îngrija: mă dacă, la necaz, te-aim supărat. Frăţească salutare rind să-i facă cunoştinţa. gândeam că am să dau iar de drăguţul meu amic Dr. Caragiale. Preşedintele' Sylvester aflând de prezenta Iancu. Eu, drept să spun, ţin mult Ia băiatul ăsta, căci * lui, a mers la el şi salutându'l foarte ceremonios, e inteligent şi vesel, înzestrat cu bune purtări şi fru­ DragăGoldiş, te rog nu neglija, în eaz că publici ar­ l-a invitat să'l onoreze cu vizita sa în cabinetul moase sentimente, şi apoi ,simţ că şi el are oarecare ticolul meu, să faci următoarea îndreptare neapărat ne­ prezidenţial. simpatie pentru mine. Dar... are un grozav cusur: me­ cesară, şi adică: la foaia a doua sus, unde e vorba Doi deputaţi au fost însărcinaţi să facă ono­ reu îmi dă zor să mă 'nscriu şi eu numaidecât în Loja despre poezie. în loc de: nu când vrea numai să fie, rurile „casei".

primeşte şi execută ori-şi-ce fel de lucrări la Fabrica de granit, syenit clădiri, monumente mausoleuri în orice fel de stil. Liferează lucrări de marmură pentru mo- bilaturi. In urma modernului aranjament de industrie de marmoră şi Iosif Nagy fabricaţie, preţuri iefnine. Din depozitul meu bogat de monumente, In care efeptuesc vinderi Braşov, str. Fântânei Nr. 50. în mare şl în mic liferez colegilor de branşe şi ciselare de peaträ a lui Olijyto singuratice, în preţul de fabrieă. Nr. 128—1912 „ROMÂNUL" Pag. 7.

După şedinţă s'a servit în onoarea lui Bebel şi să afle modalitatea, ca tinerii români, cari de grave şi incalculabile în urmările ei, ar fi o o gustare în bufetul Camerei. se pregătesc pentru a servi ca preoţi la altarele crimă constituţională". acelei biserici, să fie crescuţi în institute proprii In Londra e o societate ce-şi zice Comitetul româneşti, departe de aerul infectat de şovinis­ Balcanic. Scopul ei este de a pune capăt turbură- Bursa fată de evenimentele politice. Faptul mul de rassă al seminarelor romano-catolice din rilor din Macedonia. Dar închipuiti-vă, că s'ar când valorile ungureşti scad la bursă ori când nefericita noastră patrie. ~«J limpezi lucrurile în Macedonia şi s'ar pune bună- ordine, ei! tocmai societăţii în chestie are să-i străinătatea refuză să cumpere hârtiile ungu­ pară mai mult rău; fiindcă atunci n'ar avea cu­ reşti, dovedeşte, că în Ungaria au avut eve­ vânt să existe, şi dorinţa ei nu-i decât aceasta: nimente, cari au sguduit încrederea străină­ Scrisoare din Londra să existe. Aseară şi-a ţinut adunarea generală. tăţii faţă de capabilitatea de credit a tării. E- Discursuri multe de sigur — o adunare fără dis­ cursuri e cu putinţă? Au urmat încă şi propu­ venimentele mai recente din Ungaria au pri­ Reforma votului. — Proiectul de reformă şl su- neri pentru organizaţia, pentru semi-autonomia cinuit daune enorme, atât morale cât şi ma­ fragetele. — Comitetul Balcanic. — Scrisori din şi autonomia Macedoniei. Ce vreţi? Această che­ teriale, iar azi-mâne vom ajunge şi noi soarta Peninsula Balcanică. — Poeziile Carmen stie macedoneană — am spus şi altă dată, e un Rusiei, care abia numai pe lângă interese e- Syjvei. fel de cuptorul lui Nastradin Hogea: fiecare ar norme poate obţine împrumuturi. vrea să se întoarcă cum îi place lui. Revista „Magyar Pénzügy", organul cer 22 Iunie 1912. curilor financiare şi al intereselor comerciale Lunea trecută s'a depus în parlament pro­ In „Daily News and,Leader" d. A. Murray scrie în chestia aceasta următoarele: iectul de reformă a votului — unul dintre cele publică delà un timp scrisori din Peninsula Bal­ mai însemnate proiecte. Fiindcă chestia sufra- Pacea politică care este o condiite primor canică. Cea din urmă datată: Sofia, 15 Iunie, ne dială a avântului economic numai printr'o re jului e Ia ordinea zilei atât în Austro- dă şi un interview cu ministrul de externe al formă electorală democratică se poate crea. In Ungaria cât şi în România, voi căuta Bulgariei. Acesta spune între altele: semnul acesta s'a purtat lupta, deci înainte de să lămuresc în ce constă acest nou pro­ toate aceasta trebuie realizată. Lărgirea dreptu­ iect. Legea după care se votează acum în An­ „Complicaţii pot să se ivească negreşit, dacă Turcia nu alină suferinţele din Albania şi Mace­ lui electoral este un interes iminent şi al clasez* glia e foarte complicată; îti trebuie ceva pregă­ donia... Tot ce macedonenii vreau e siguranţa comerciale şi industriale. Exemplele din străină- tire şi o bătaie de cap deosebită ca să-i poti în­ vieţii şi avutului, şi drepturi constituţionale de-o tate dovedesc, că intrarea straturilor largi ale ţelege mehanismul şi toate şurubăriile. Noul pro­ iect vrea să înlăture acest neajuns, şi anomaliile potrivă pentru fiecare. Şi pentrucă n'au această poporului în şanţurile constituţiei totdeauna a siguranţă şi aceste drepturi, ei emigrează în Bul­ rezultat consolidarea economică. Atât interesele cari decurg dintr'însul; să introducă un sistem de votare mai simplu şi ui aceiaş timp mai de­ garia, unde devin focarul de nemulţumire în ţi­ politice cât şi economice ale tării reclamă grab­ nuturile delà marginea Macedoniei. Starea asta mocratic, punând principiul: un om, un vot. După nica înfăptuire a unei astfel de reforme electo­ periculoasă de lucruri poate aduce complicaţii, şi noua lege, dacă împlineşti 21 de ani, ai dreptul rale, care să poată deştepta liniştea publică în este în interesul Turciei să ia măsuri imediate". întreagă tara..." de vot, cu o condiţie fireşte: să fii în toate min­ ţile, nebunii siuit excluşi. Acuma, neîndoios, gra­ dele nebuniei sunt nesfârşite, şi-i foarte greu a se trage hotarul de unde începe nebunia. Zice un In scrisoarea trecută am amintit de apariţia proverb grecesc: „Toti oamenii sunt (nebuni, care unui volum în englezeşte a poeziilor reginei Car­ Afacerea celor 16 teologi delà mai puţin, care mai mult". Ei bine, delà vot sunt men Sylva. Dau mai jos câteva aprecieri din zia­ excluşi cei din categoria din urmă, cei prea-prea rele engleze. Daily chronicle: „E în tot o lim­ Oradea-Mare. nebuni. Prin urmare, minte şi vârstă matură — pede, dulce melodie, o notă de simplă frumu­ iată ce-ţi trebuie; că posezi atâtea moşii şi atâta seţe". tn numărul 125 al ziarului nostru sub titlul venit pe an, că eşti fiul contelui de Drumbadum Sheiffield Daily Telegraph: „Negreşit, poe­ „Pe sub furcile caudine" pe baza informaţiilor ori lordului Taratam şi ce alte titluri o mai fi, ziile Carmen Sylvei nu se pretează uşor la tra­ unor ziare ungureşti aduceam ştirea, că cei 16 asta te priveşte şi n'are a face cu votul. In re­ ducere. Sunt aşa de simple şi limpezi în formă, teologi, cari în cursul acestui an părăsiseră se­ gistru se trece doar ocupaţia şi reşedinţa cetă­ aşa de alese în muzică, încât farmecul lor poate minarul şovinist romano-catolic din Orade pen­ ţeanului. Votul plural e distrus, şi cu el se duc să se piardă prin traducere". tru jignirea limbei lor româneşti, acum — la în- pe copcă — zguduite în selemnitatea lor medie­ Daily News and Leader: „Asta nu-i mare poe­ tervenirea părintelui Episcop Demetriu Radu vală, şi cele nouă scaune de deputaţi ale univer­ zie, dar e simţită, şi are ceva din nota pietroşe- — s'ar fi întors iar în acel seminar şi în schim­ sităţilor. lului, care îşi află drum la inimă". bul umilirei lor ar fi primit concesiunea a face In chestii de amănunt, ca risipa de bajni la a- acolo examenul final din acest an şcolar. Evening News: „La St. Petersburg, însănă- legeri, conruptia, multele scamatorii şi pehlivan- toşindu-se de frigurile tifoide, Printesa de atunci Exprimasem, fireşte, adânca noastră mâh­ licuri, sforile pe cari le trag cu atâta dibăcie con­ nire fată de cele cuprinse în informaţiile ziarelor primi ştirea morţii tatălui. Atunci poate, între­ soartele candidaţilor şi alegătorilor, şi celelalte zări greul adevăr exprimat mai târziu: maghiare, dacă acele informaţii se vor fi ade­ — proiectul nu intră. Un supliment are să se o- verit. Spre sincera noastră bucurie şi mângâiere cupe şi de ele. Decât aci totul atârnă de educaţie „Nu-i decât o fericire — aflăm acum ulterior, că informaţiile ziarelor un­ şi demnitate, cari se deosebesc delà om la om şi Datoria. gureşti în această afacere n'au fost în confor­ delà tară la tară. O mângâiere doar — mitate cu adevărul. Ceeace s'a întâmplat este nu­ Munca. mai atât, că superioritatea şcolară a seminarului Şi-o singură plăcere — romano-catolic din Oradea-mare, la intervenirea Frumosul"? părintelui episcop Dr. Demetriu Radu, fără nici Inanité de a se fi alcătuit proiectul de mai o umilire, a admis la examen pe aceia din cei 16, sus, când era numai un plan al guvernului, o co­ Pare să fie aşa, deoarece când i-s'a oferit cari solidarizându-se cu Bonea şi tovarăşii săi, misie de sufragete se prezintase ministrului As- căsătoria, a primit-o cu ideea de a folosi altora, eliminaţi, au părăsit seminarul de bună voie. Cei quit, cerîndu-i ca şi femeile să fie introduse în cu viziunea unui mare ideal. In cuvintele-i pro­ eliminaţi n'au primit această concesiune. Tot ast­ acest proiect. Asquit a răspuns atunci: „Acor­ prii cătră mama ei, când vorbeşte de Prinţul Ca­ fel părintele Episcop Dr. Demetriu Radu nici darea dreptului de vot la femei ar fi o greşală rol al României: politică dezastruoasă pentru Anglia"; adăugând pentru viitor n'a încheiat vr'un astfel de acord „Stăpâneşte o naţie nouă lumii, dar veche ifi cu conducerea seminarului de sub întrebare, ca­ însă, că propunerea comisiei are să fie supusă parlamentului. Se pare că primul-ministru nu sânge şi istorie, şi el trebue s'o înţeleagă şi s'o re ar putea să jignească conştiinţa de români a facă fericită. Strălucită menire, în adevăr!" tinerilor noştri, cari vor cerceta pe viitor semi­ cumpănise deajuns progresul ce l'a făcut delà un timp idea sufragetelor, că a prins rădăcini narul romano-catolic din Oradea-mare. D. Larungu. Ca vie bucurie luăm act de aceste informaţii, ce tari şi" în sînul camerei comunelor. Acuma, ca să nise dau din izvorul cel mai competent şi con­ vedeţi ce înseamnă votul femeilor în Anglia,.să statam că ne-am convins înşine despre adevărul recurgem la câteva cifre: lor. Suntem în urmare veseli, că putem ridica Numărul voturilor e acum de 7,984.600, prin

Delà Academia Română nului şi comitetului a nu expune tara la cele ziuni, stârnind prin sborul său sigur şi neex- mai mari riscuri prin teama de răspundere pen­ cepţionabil un uragan de aplauze. Succesul Vineri Academia Română a ţinut şedinţă tru pace desavantagioasă şi să profite de situa- ţiunea actuală a Turciei în Tripolitania, cău­ cel mai remarcabil a lui Vlaicu este acel mo­ sub presidenţia d-lui Iacob Negruzzi. tând pe cât este cu putinţă a câştiga diplomaţia ment, când Vlaicu a smuls victoria, între cei­ D. Profesor Nicolae lorga a făcut o comu­ europeană pentru încheierea urgentă a păcii, lalţi aviatori renumiţi, câştigând premiul prim nicare asupra „Actului lui Ion Sandu Sturd­ salvând pe cât este cu putinţă amorul propriu al zilei în aruncarea la ţintă a unor proiectile naţional, şi drepturile otomanilor. Cel mai bun za, din 1823 cu privire la situaţia străinilor în timp de 20 minute, într'un cerc cu un dia­ mijloc pentru aceasta ar fi formarea unui cabinet din Moldova". de coaliţie. metru de 40 m., delà o înălţime de cel puţin D. lorga arată că acest act, găsit la Paris, 200 m. * de Gheorghe Sion din Bacău, cuprind date Vlaicu cu aparatul său se opreşte la o în- Modificarea constituţiei otomane. In prezen­ foarte amănunţite cu privire la străinii din ţa întregului cabinet s'a început sâmbătă în ca­ nălţime de vre-o 300 metri deasupra punctu­ Moldova. mera otomană desbaterea asupra modificării lui de ţintă. Aruncă proiectilul, care e petrecut Arată care era situaţia „sudiţilor" în Mol­ articolilor de lege 7, 35 şi 43 ai constituţiei, prin în drumul său de privirile întregei asistenţe, dova, vorbeşte de primele consulate străine ce i-se recunoaşte sultanului dreptul de a disolva dar mai ales a românilor. Proiectilul aruncat sau ajurna camera fără aprobarea senatului. înfiinţate în Moldova între anii 1760—1790 de Vlaicu cade în cea mai nemijlocită apro­ Un deputat armean şi un aderent al Triplei-alian- şi anume: de agenţia austriacă, consulatul rus, ţe, s'au declarat contra modificării, care după piere de ţintă, mai aproape decât proiectilul consulatul francez şi consulatul prusian. ei nu are nici un rost. tuturor celorlalţi cari şi-au încercat norocul. Spune că străinii au căutat totdeauna să S'a urcat pe tribună apoi între aplauzele de­ Geniul românesc a triumfat în faţa a 200 mii devină supuşi ai consulatelor pe vremurile a- putaţilor marele vizir şi într'o vorbire lungă a străini. celea şi să se sustragă astfel de la legile şi motivat necesitatea modificărilor propuse. Su­ Bouă serbări culturale în Arad. Fără trâm- veranitatea ţării e falş pricepută — a spus el — regulamentele tarei. Ion Sandu Sturdza a cău­ biţări, fără toba cea mare, în liniştea claselor de pentrucă şi membrii guvernului fac parte din na­ învăţământ s'au petrecut duminecă în Arad tat să ia măsuri contra acestei situaţii a „su­ ţiunea, a căreia drepturi ei le apără înainte de două serbări culturale pe cât de modeste, pe diţilor", a străinilor, însă Mihalache Sturdza, toate. Un drept mărginit de disolvare, după cum atât de înălţătoare însă pentru cine le-a înţe­ care i-a urmat, s'a opus acestei măsuri pe prevede de prezent articolul 35 al constituţiei, les: încheierea unui centenar de stăruitoare care a înlăturat-o. nu există în nici o ţară. Marele vizir arată mai departe neajunsurile acestui articol, cari s'au muncă culturală în seminarul şi preparandia ivit mai cu seamă în sesiunea ultimă a came­ diecesei aradane, şi serbarea cu ocazia sfârşi­ rei disolvate, când hotărârea guvernului de a tului anului şcolar la „Şcoala civilă de fete" a Cronică externă. disolva camera, a contribuit la indignarea opi­ aceleiaş diecese. niei publice, afirmându-se că guvernul voieşte La seminar, în faţa P. S. Sa episcopului I. Taft şi Roosevelt. Conventul naţional repu­ să reintroducă absolutismul. In sfârşit marele Papp, a P. C. Sa părintele protosincel şi rec­ blican încă nu a decis asupra persoanei candi­ vizir a declarat, că guvernul primetşe modifi­ tor al seminarului aradan, Romul C i o r o- datului oficios al partidului la alegerile din No- cările propuse din partea comisiei şi speră, că, g a r i u a rostit cu multă vervă un înălţător di­ emvrie. Cu ziua de Sâmbătă însă şansele de reu­ aceste modificări le va primi şi camera. scurs , în care a amintit despre existenţa de 100 ani a institutului preparandial, despre razele şită ale lui Taft s'au îmbunătăţit, deoarece comi- Camera a primit cu 210 voturi contra 15 mo­ siunea aleasă pentru verificarea mandatelor a ; binefăcătoare ale culturii rom. ce s'au răspândit dificarea articolului 7 din constituţie cu privire din acest institut în tot cuprinsul Aradului şi al verificat mandatele delegaţilor din 6 state. De­ la drepturile suverane ale sultanului. legaţii aceştia fără excepţiune sunt pentru Taft Bănatului, ba chiar şi a Ardealului, zicând că astfel încât partidul lui s'a întărit simţitor. Desbaterea asupra modificărilor continuă toată viaţa culturală şi românească din Arad îşi încă. Intre astfel de împrejurări, Roosevelt, care are isvorul în acest institut, pentru care mulţi pe lângă toate decepţiunile de până acum şi-a eroi şi martiri au lucrat jertfindu-se şi vărsând păstrat speranţa învingerei, se gândeşte că prin- lacrimi, începând cu Moise Nicoară şi Ţichin- tr'o lovitură aplicată la timp oportun să desfacă deal, şi sfârşind cu profesorii şi conducătorii de în mici fracţiuni întreg partidul republican. azi. Monografia acestui institut, pe care o pre­ Roosevelt sperează să formeze un nou partid gătesc mai mulţi domni profesori,va fi icoana din partidul republican care e pentru candidarea vie a frământărilor prin care a trecut acest al­ Iui şi din partidul democrat care până acum nu tar al culturei româneşti. a avut decât un rol de tot neînsemnat în politica Pe urmă a luat cuvântul P. S. Sa d. episcop internă a Stateldr-Unite. Triumful geniului românele. I. Papp, amintind despre jertfa ce o aduce die­ ceza pentru elevii crescuţi în seminar, despre Din Viena ni-se telefonează, că ieri du­ datorinţele ce le au elevii faţă de institut şi faţă O rezoluţie a comitetului balcanic. Din Lon­ minecă au avut loc în Viena mari sboruri pe de părinţii lor în braţele cărora se întorc acu­ dra se anunţă: Comitetul balcanic, în adunarea câmpul delà Aspern. A azistat curtea impe­ ma mai nobili, mai buni şi mai învăţaţi. La urmă li dădu binecuvântarea sa, făcând încă odată sa anuală : votat o rezoluţie, cerînd Puterilor rială şi dignitari înalţi, întreagă colonia şi să întreprindă o acţiune comună obligând pe apel la tinerii ce părăsesc pentru totdeauna studenţimea română, precum şi un public şcoala, ca să rămâie în dieceză şi să nu caute Turcia să realizeze reformele în Macedonia. foarte numâros. Succesul primei zile a fost al posturi bine plătite în alte părţi. Ziaristul Pears a comunicat adunării cum rassei latine: românii, italienii şi francezii sunt La şcoala civilă de fete, pe lângă declamă- că ministrul de externe, sir Eduard Qrey a făcut reprezentaţi cu 11 hangare, într'un loc de­ rile bine reuşite, fetiţele au cântat în cor şi la şi acest demers ameninţând cu intervenţia Pute­ osebit al câmpului. Au luat parte la sboruri pian cântece româneşti şi străine, uneori cu o dexteritate remarcabilă. Am relevat în deosebi rilor dacă situaţia în Macedonia şi Albania nu se vre-o 46 aviatori. Austria a fost reprezintată îmbunătăţeşte. prea frumoasa conferinţă a d-nei dr. Ciuhandu cu 11 aviatori, Germania 7, Franţa 10, Ita­ despre menirea femeei române. La fine comi­ Ziarul „Daily Expres" zice că experienţa lia 2, România 1 (Aurel Vlaicu), Belgia şi sarul, d. Vasile Goldş, a făcut un călduros june-turcă a făcut fiasco. Acum puterile sunt Rusia cu 1. Germanii aveau aparate de siste­ apel la fetiţele ce părăsesc şcoala, îndemnân- datoare să acorde autonomia Macedoniei şi Al­ me aproape toate franceze câtă vreme rassa du-le să fie mame bune şi românce vrednice. baniei, iar insulele ocupate de italieni să fie ali­ latină avea aparate originale. Vlaicu era con­ Publicul, a vizitat apoi frumoasa expoziţie de broderii şi cusături româneşti, remâind în­ pite Greciei, ori cel puţin puse sub controlul Pu­ siderat între cei mai serioşi concurenţi. terilor. cântat de hărnicia şi gustul elevelor. S'au întâmplat şi patru accidente, şi a- Deia Reuniunea femeilor române din Arad. nume: cu 2 aeroplane austriace, unul francez Pentru loteria aranjată de Reuniunea femeilor Un glas turcesc în favoarea păcei italo-turce. şi cu unul belgian. Cel mai grav a fost acci­ române din Arad şi prov. au mai sosit urmă­ Fostul deputat opozant Luftifikri susţine pentru dentul cu un aeroplan francez, care a căzut toarele obiecte: a doua oară, prin ziarul său, că Turcia nu ar delà o înălţime considerabilă. Ambele braţe Delà dna Ana Jivulescu din Radna un prea putea urma răsboiul fără să treacă prin pri­ ale aviatorului francez au trebuit amputate, frumos port-batiste broderie pe mătasă, 1 gentu- mejdii, prin cele mai mari încurcături financiare liţă foarte frumoasă, ţesătură naţională. însă cu puţină nădejde de a rămâne în viaţă. şi alte complicaţiuni, mai ales în urma prelun­ Rugăm onoratul public românesc să binevo- girii ocupaţiunii insulelor. El recomandă guver­ Şoimul nostru, A. Vlaicu, a făcut două ascen- iască a cumpăra cât mai multe lozuri, mai ales Totfelul de haine pentru bărbaţi, Müller I. és Fia femei şi copii se curăţesc pe cale stat»ilïimeint colector* de fabrică, văpsitor de pănuri, curăţitor chemic şi spălă- chimică, ori se văpsesc. Albitu- 'a deschis ! = torie de rufe cu aburi. — — rile devin albe ca zăpada. — ( Arad str. Weitzer János nr. 7. "£!£T Se primesc albituri pentru călcat. tïr. 128—-1912 „ROMÂNUL" Pag 9.

că obiectele cari se sortează — după cum a avut făcut datorinţa cu scumpătate!" — Sala a fost cipiile cari se răsfăţau cu toată nobleţă în o- ocazie on. public românesc a se convinge şi din decorată cu o mulţime de lucruri de mână făcute perile sale dramatice şi a oprit ca să fie jucate, darea de seamă despre obiecte dăruite,, făcută de micele româncute, instruate de către d-şoara asa că ele s'au nublicat mai întâi în volum. In la acest loc —că obiectele ce se vor sorta sunt Mărioara Precupaş. Intr'adevăr d-şoara Precu- 1912, sub auspiciile ..Societăţii teatrale", putu de o valoare şi frumseţă incontestabilă şi astfel paş merită toată recunoştinţa pentru zelul şi să-şi aducă lucrările în faţa rampei. De atunci, pe lângă că sprijinesc un scop.atât de nobil, mai devotamentul cu care a propus totdeauna lu­ el e admis, consacrat. „Maiorul Barbara", „Cea­ pot spera şi la un câştig de mare valoare. crul de mână, dar mai cu seamă în anul acesta. laltă insulă a lui John Bull", „Discipolul diavo­ In toate afacerile acestei loterii să se adre­ A urmat apoi împărţirea premiilor (o mulţime lului", s'au impus chiar mareiui public. Bernard seze d-şoarei Hortensia Bogdan, care conduce de cărţi pentru toate patru şcoalele) cumpărate Shaw are partizanii, admiratorii şi "imitatorii lui. afacerile acestei loterii — Arad, Strada Deák de d. colonel Silvu de Herbay (50 cor.) şi de d. In iarna aceasta i-s'a jucat cu mult succes o lu­ Ferencz Nr. 27. advocat Sever Ispravnic (mai multe cărţi). A- crare dramatică la Paris. Originalitatea şi vi­ poi li-s'au împărţit „raportul anual" (clasifica- goarea ideilor lui face ca unii să-1 considere de un Concertul dlui Simicel Ia Siria. Sâmbătă ţia) şi cu aceasta s'a încheiat anul şcolar. spirit excesiv şi paradoxal, dar aceasta nu poate seara cunoscutul artist mandolinist d. Simicel opri ca* cuvântul lui să aibă răsunet în Englitera din Bucureşti, a dat un foarte reuşit concert la Monumentul fui Heinrich Heine. Faptul că şi ca influenţa lui să fasoneze spiritul public. Siria. Un public foarte ales şi destul de nu­ planul ridicării unui monument nemuritorului meros a asistat la acest concert, care s'a trans­ poet liric german prinde din ce în ce mai adânc Un român şi soţia lui atacată de bandiţi în format într'o adevărată serbare a artei natio­ rădăcini în populaţia oraşului Frankfurt, a neli­ Constantinopol. Cetim în ziarele din ţară: Du­ nale. niştit într'atât pe antisemiţii locului, încât au de­ mineca trecută un călător român şi soţia lui să D. Simicel, care este recunoscut ca primul cis să reînceapă campania anti-Heinistă, cu care duseseră cu trăsura să se plimbe împreună cu nostru artist mandolinist şi care se numără prin­ au triumfat acum câţiva ani. un funcţionar delà banca rusă pe ţărmul de sus tre cei mai buni mandolinişti din întregul conti­ In acest scop au convocat o întrunire a ger- al Bosforului. Abia făcuseră vre-o câţiva paşi nent, ne-a uimit şi ne-a fermecat cu arta d-niei manilor-naţionali, în care deputatul Dr. Werner şi fură acostaţi de patru turci, dintre cari doi e- sale. Tehnica ce o posedă este' desăvârşită, \\\- din Friedberg a ţinut o cuvântare întitulată „Mo­ rau îmbrăcaţi ţărăneşte, iar ceilalţi doi erau îm­ cru lesne de înţeles pqntru cei cari cunosc stu­ numentul lui Heine un simbol al dominaţiunei brăcaţi orăşeneşte şi purtau fesuri. Erau înar­ diile sale înalte la Praga şi Milano. Dar ceeace evreeşti". Sala era arhiplină de adversari şi par­ maţi câteşi patru cu revolvere, pe cari le în­ farmecă în cântecul dlui Simicel este căldura ar­ tizani de-ai lui Heine, iar în faţa ei aşteptau dreptară asupra călătorilor, poruncindu-le să tistică, talentul strălucit, pasiunea sinceră şi a- zeci de oameni cari nu putuseră să intre în sală. plece şi să le lase femeea. Funcţionarul delà dâncă pe care o pune fără cea mai mică sforţare Politia a trebuit să intervie ca să menţină or­ banca rusă, care cunoaşte bine pe turci, le în muzica sa. dinea. spuse că ce fac ei e foarte grav şi că li-se poate „Legenda" de Wieniawski a fost cântată cu Werner a vorbit aproape două ore; dar dis­ întâmpla să fie spânzuraţi. Ei răspunseră că tot duioşie şi melancolie. „Doina cu variatiuni" a cursul său a fost necontenit întrerupt de atâta le face, că sunt nişte revoltaţi şi că puţin stârnit entusiastice aplauze, asemenea „Rapso­ protestările şi huiduielile jidanilor asistenţi, cari le pasă de ce o să li-se întâmple. Atunci, func­ dia română". In „Perpetuum Mobile" ale com­ uneori au provocat adevărate tumulte. Nume­ ţionarul le propuse să nu stăruie ca să răpească pozitorilor Ries şi Novacek artistul nostru a atins roase persoane, au fost scoase afară din ordinul femeea, căci dânsul şi cu tovarăşul său o să le culmile tehnicei în mandolină. D. Simicel a ter­ preşedintelui. Agitaţia spiritelor era foarte mare dea toti banii pe cari îi au asupra lor. Bandiţii minat cu „Melodii de pe la fraţi"., ale căror ac­ în ambele tabere. Lupta pentru acest monument primiră. Funcţionarul avea vre-o şase sau şap­ cente româneşti au stors tunete de aplauze. va fi una din cele mai crîncene, ce s'au dat te lire turceşti, iar românul vre-o câteva mo­ D. Simicel va concerta zilele acestea la Oră- vreodată pe tărîmul ideilor. Epitetele folosite de nezi de aur. Dar după ce puseră mâna pe bani, ştie şi apoi va vizita şi alte oraşe româneşti. II Werner la adresa lui Heine au provocat ura­ mizerabilii stăruiră iarăşi ca să ia soţia călăto­ recomandăm cu o deosebită căldură. — M. gane de protestare şi numeroase persoane au rului român. Incheiarea anului şcolar la şcoalele noastre interpelat pe preşedinte şi au cerut să li-se dea In vremea asta, trăsura se apropiase de lo­ poporale conf. din Arad a avut loc duminecă în cuvântul pentru a replica. cul unde se petreceau toate acestea. Folosin- 23 c. n. după săvârşirea sfintei liturgii şi a ru­ Publicul din stradă aflând de cele petercute du-se de un moment când bandiţii discutau cu găciunii de mulţumită. Toti elevii şi elevele în în sală, a început să demonstreze ostil contra funcţionarul, românul şi soţia lui săriră în tră­ frunte cu învăţătorii lor: d-şoara Mărioara Pre- organizatorilor întriuiirei şi a oratorului. Poliţia sură, care porni în galopul cailor. Aceştia, când cupaş, Iosif Moldovan, Dimitrie Popovici şi a trebuit să intervie pentru ca să liniştească spi­ văzură că victima lor le scapă, alergară după Qheorghe Popovici s'au întrunit în şcoala de ritele, întrunirea a durat până după miezul nopţii trăsură şi reuşiră s'o ajungă pe locul unde e ma­ lângă biserică, unde s'a ţinut un mic festival cu Partizanii poetului vor ţine şi ei o întrunire zi­ rea fabrică de bere Nectar. La ţipetele româ­ cântece şi declamări. Apoi învăţătorul diriginte lele acestea. nului şi ale soţiei sale, eşiră lucrătorii din fa­ d. I. Moldovan a ţinut o frumoasă vorbire tine- George Bernard Shaw despre conflictul de brică, şi prin atitudinea lor hotărâtă, siliră pe rimei şcolare, îndemnându-o la o tot mai ener­ clase. George Bernard Shav, cunoscutul socio­ tâlhari să fugă. Poliţia, pusă îndată în curent gică stăruinţă şi iubire fată de şcoală şi învăţă­ log dramaturg şi critic dramatic englez, de o- cu cele petrecute, reuşi, după două ore, să puie tură, învăţătorul li-a mulţumit în numele comi­ rigine irlandez cu cunoscutele articole în chestii mâna pe doi din bandiţi. Trebuie să sperăm că tetului şi al parohiei, d. Sava Raicu în calitate economice şi sociale a devenit primul între teore- această arestare va aduce şi pe aceea a celor­ de prezident al comitetului parohial. „Se vede ticianii de seamă ai socialismului. Apoi, o evo­ lalţi doi şi că se va da un exemplu, pentru a pu­ din ochii veseli şi blânzi şi de pe feţele inteli­ luţie la orientat spre teatru, în care vedea o ex­ ne în siguranţă pe călătorii cari vilegiaturează gente a tuturor şcolarilor şi şcolăriţelor —a zis celentă tribună pentru propagarea unor idei ce-i pe ţărmurile Bosforului şi cari nu vor mai în- d-sa — că d-voastră, domnilor învăţători, v'aţi erau scumpe. Cenzura nu s'a împăcat cu prin- drăsni să se aventureze afară din oraş.

FOIŢA ZIARULUI „ROMÂNUL*. tâlni un om cât de puţin suspect şi fără hârtii, hanului, aşa cum am descris în prima pagină a ar fi o datorie de a-1 aresta numai decât. Tâl­ poemei de faţă. Acuma când ele aveau legături harul şi falsificatorul acesta încurcase cu totul de societate cu el, era prea târziu de a-şi lua NICOLAE GOGOL justiţia; fură, cu privire la această afacere, con­ seama şi de a lucra ca cu un necunoscut; dar ei traziceri, complicaţiuni, confuziuni în conjecturi. puteau, trebuiau să ia desluşiri totuşi, întrebuin­ Partida bărbaţilor, spre a-şi mântui demnitatea, ţând un mic ocol, şi se luase măsuri ca să fie în­ Suflete moarte tăinui cu totul ştirile acestea faţă de partida fe- trebaţi acei delà cari el cmpărase suflete, mijloc (R O M A N) menină şi nu fu mai luminat pentru aceasta. de a şti totodată ce trebuia să gândească asu­ ïraà. do. Senîo! Domnii aceştia nu putură presupune de sigur pra acestu fel de transacţie şi despre Sufletele (HO) -- urmare — că ar fi fost nici cea mai mică legătură între moarte, marele obiect al curiozităţii unora, al Aceste două afaceri, deşi recente, se sfârşi­ răufăcătorii aceştia şi persoana lui Cicikof, şi neliniştei altora. Trebuia să se deschidă la vre­ seră cum trebue. Funcţionarii publici ai oraşului cu toate acestea ei amintiră că acest din urmă unul dintr'înşii şi să-i spună cine este. N., nu se ştie bine pentruce, îşi închipuiră aproa­ spunea că ar fi avut mulţi, mulţi duşmani, din Cea dintâi persoană la care se căutară in- pe toţi că Suflete moarte, trebuiau să fie oamenii cari mai mulţi ar fi atentat chiar la viaţa lui, că formaţiuni fu doamna Korobocika, dar de aici omorîţi în bătăi în aceste două împrejurări. Şi ar fi avut de suferit prea mult în cariera servi­ ieşi prea puţină lumină: el cumpărase suflete ca printr'un fapt înadins, când toate notabilită­ ciului public, şi că existenţa lui semăna cu o co­ pentru cincisprezece ruble; cumpără şi fulgi; se ţile erau în aceasta penibilă situaţiune, domnul rabie plutind fără încetare bătută de valurile u- negustoreşte cu multe lucruri, seu, untură de guvernator primi în acelaş timp două telegrame; nei mări bogate în naufragii... Deci viaţa sa era porc, piei... face furnituri pentru coroană. Ace­ într'una se zicea: „După diferite indicii şi rapor­ adesea în primejdie, deci el era obiectul unor sta trebuia să fie un pungaş socotea doamna, turi oficiale, există în guvernament un falsifica­ urmăriri active, deci el trebuia să-şi fi atras a- căci altă secătură de soiul acesta, care cumpăra tor de monedă care fabrică şi răspândeşte hârtii ceste urmăriri prin oare-cari acte, hm, hm! Ni­ fulgi şi făcea de asemenea coroanei furnituri de imitate cu îndemânare, care-şi schimbă numele, mic probat, nimic; dar ce era el?... De sigur seu şi de piele, înşelase toată lumea, şi proto- obiceiurile, îmbrăcămintea şi localităţile"; urma nimănui nu-i trecea prin minte să-1 bănuiască popeasa fusese pârlită cu o sută de ruble. ordinul de a proceda la cele mai active cerce­ de vre-un falsificator de monedă, încă mai pu­ tări după acest falsificator şi după complicii lui ţin de vre-un tâlhar... nu, exteriorul lui, limbajul Inzadar fură puse altfel chestiunile, nu se pu­ dacă avea. Ceealaltă hârtie emana delà cabinetul lui, apucăturile lui blânde, modeste şi formaliste, tură scoate delà ea decât repetarea aceloraşi lu­ şefului unui guvernament vecin; era un raport totul respingea aceste atroce calificaţiuni. cruri, iar "dnii amploiaţi sfârşiră a recunoaşte că aveau a face cu o bătrînă flecăreaţă. relativ la invaziunea unui răufăcător care dis­ Şi acuma se întreba lumea mai mult ca ori păruse de mai multe săptămâni, şi despre care când : „Cine să fie acest domn Cicikof?" Aceasta (Va urma). inu se mai găseşte nici o urmă: la sfârşitul a- e, trebue să mărturisim, o întrebare pe care au­ cestei comunicări care nu dedea nici un semnal­ torităţile ar fi trebuit să şi-o pună în ziua chiar ment al fugarului, se zicea că, dacă se va în- când se oprise brişcă eroului nostru, în curtea Pag. 10. „ROMANUL" th. 128—1912

Lacul morţilor. De curând s'a reîntors din Ştiintificeşte e constatat, că organismul no­ avem: atracţie, simpatie, iubire. Când vibra­ călătoria ştiinţifică, ce a făcut-o din sânul Gu­ stru trupesc, cu toate aje sale reţele şi aparate ţiile sunt disarmonice, dau naştere: repulsiei, inea până în mijlocul Africeti-centrale, guver- nervoase, corespunde pe deplin unei harpe. Miş­ antipatiei, urei. norul Nigeriei, Amaury Talbot, care a adus cu carea în diferitele sale aspecte — produse de Simpatia şi antipatia; iubirea şi ura sunt sine o mulţime de noui date folcroristice din a- intensitatea şi amplitudinea oscilaţiilor, pulsa­ cei doi poli ai sentimentelor umane. Ele consti- cele regiuni. ţiilor, vibraţiilor, — atinge şi cutremură când tuesc pentru om marea lege a atracţiei şi repul­ De un deosebit interes, sunt datele despre o coardă, când altă coardă a acestei harpe, fă- siei, — în fond amândouă provenind din acelaş superstiţiile Negrilor din ţinutul Oban. Frica de cându-o să răsune, să vibreze şi ea, producând principiu fundamental: vrăjitorii a acelor Negrii e atât de mare, încât — cu alte cuvinte — sensatiile. Vibraţia. de multe ori bântuie printre ei un fel de epi­ Razele calorice şi chimice, cari necurmat Qavr. Todlca. demii de groază, cari bagă'n spaimă sate în­ pulsează în jur de noi, nu le vedem din motiv, tregi. In acest ţinut a descoperit Talbot şi aşa că cele calorice vibrează prea încet, cele chi­ numitul „lac al morţilor", a cărui linişte nici­ mice prea repede, pentru a putea fi surprinse odată nu e conturbată de superstiţioşii Negrii, de retina ochiului. Pentru a percepe razele ca­ cari cred, că întreg tribul din care face parte lorice avem alţi nervi. Pentru a percepe razele Ultima oră acel îndrăzneţ care s-ar apropia de lac va fi chimice, nu mai avem nervi organici, dar le sur­ pedepsit cu boale şi foamete de cătră spi­ prind unii reactivi chimici, cum sunt sărurile Şedinţa Camerei. Azi luni Camera a ţinut ritele lacului. In urmagroazei nebune ce o de argint. Toată fotografia se întemeiază pe e- şedinţă sub preşedinţia contelui Şt. Tisza. In a- poartă negrii de acest lac, împrejurimile fectul acestor raze. ceastă şedinţă, la care au luat parte numai ma- lui sunt atât de puţin cunoscute, încât Acelaş raport de sensibilitate îl constatăm melucii partidului guvernamental, s'au primit Talbot numai cu greu a putut să-1 găsească, şi după a treia cetire toate proiectele primite în deoarece nu putea primi date esacte asupra si­ la toate celelalte sensuri ale omului, fiind însă mai puţin impresionabile decât vederea. Pragul şedinţa de sâmbătă. Baronul Solymosy, ca ra­ tuaţiei lui. Numai după multe căutări, strecu- portor, a prezintat proiectele de recruţi pe anul rându-se cu mare greutăţi prin desele tufişuri superior şi cel inferior, limitele sensaţiilor, se mişcă între distante destul de considerabilă 1913 cari pretind tarei 57.997 recruţi. Proiectul tropicale, a putut afla acest lac al morţilor, a a fost primit fără discuţie. cărui privelişte — după cum spune — e înfio­ pentru om, dar dişparente dacă ne gândim la * rătoare. Tărmurii lacului sunt încunjuraţi de tu­ distantele imensurabile, între cari se petrec vi­ fişuri înalte şi dese, a căror umbră întunecă şi braţiile infinitului. Ştefan Tisza ministru comun de finanţe. mai mult luciul apei de coloare neagră. In urma Celebrul chimist William Crookes, care cu Un ziar din Lemberg primeşte ştirea din isvor faptului că acel loc e necălcat de picior ome­ atâta pricepere se interesează de scopul trans­ vienez bine informat, că la toamnă M. Sa va nesc, tot felul de animale de apă şi uscat fur­ cendent al ştiinţelor, a marcat o scală întreagă numi pe actualul ministru comun de finanţe Leo nică neconturbate în toate 'părţile. Crocodili a oscilaţiilor, pulsaţiilor, vibraţiilor, precum şi Bilinski pinistru preşedinte austriac. Totodată nenumăraţi bâjbăie pe tărm şi prin apă. iar prin­ a sensaţiilor ce produc ace.ste. in ministerele comune şi austriace se vor face tre crengile arborilor şueră o mulţime de şerpi El pleacă deîa oscilaţiile unui pendul, care mari schimbări, şi anume: actualul ministru au­ gigantici. Milioane de pescuţi de tot soiul se bate secundele şi progresează în serie geome­ striac de interne, Bleyleben, va fi numit guver­ iau la întrecere în înot prin apa lacului, iar pe trică, duplicând numărul oscilaţiilor. Primul nator al Bucovinei iar ministru de justiţie va ft ţărm ocăe şi sar tot felul de broscoi. In sfârşit, membru al seriei este 2° = 1 = oscilaţia de o Hohenbuger. Tot din acest isvor i-se comunică lacul şi împrejurimile lui e cuibul tuturor ani­ secundă a unui pendul Şi cel din urmă. numitului ziar, că urmaşul lui Bilinski, ca mi­ malelor, de tot felul, aşa că — spuse Talbot — 61 nistru comun de finanţe, va fi contele Ştefan superstiţioşii Negrii au tot dreptul să tremure 2 = 2.305,843,009,213,693,952 Tisza. de groaza „spiritelor" acestui lac. vibraţii pe secundă, limita superioară a raze­ lor X. x Adolf Nadler, fabrică de oroloage pentru Dau şi eu o serie, dar nu în potente delà 2, turnuri, Budapesta VIII. str. Prater 2. O re­ ca W. Crookes, ci în unmeri rotunzi, mai uşor Bibliografie ; comandăm în atenţia On. public cetitor. AoeaBtS de reţinut. - " firmă, după ciim suntem informaţi liferează cele V. N. Madgeraru. Bresle vechi şi bresle nouă mai perfecte oroloage pentru turnuri, eu preţ re­ (conferinţă, ţinută la Ateneul român în ziua de dus bisericilor şi comunelor. Trimite om de spe­ Oscilaţii, 26 naluarie 1912), Bucureşti, 1912. cialitate pentru luarea măsurilor necesare pe chel­ vibraţii pe Senzaţia Remarcări • • ' ? secundă tuiala' proprie. Ia garanţie pentru oroloagële li­ A apărut: Noua revistă română, director: ferate. Lămuriri fi catalog trimite gratuit celor 1 Pendul C. Rădulescu-Motru. Noutăţi: Armata la Aca­ ce se refer la acest anunţ din ziarul nostru. 2 Parte le putem număra. demie. — Ideile pedaeoeice ale dlui N. Fili­ Mecanice Parte le putem înregistra pescu. Actuale: A. D. Xenopol: Desvelirea mo­ 32 pe toate numentului lui Cuza-Vodă. Ştiinţă: Dr. C. Par­ 32 6ama tonurilor muzicale Sunet delà cel mai jos până la tion: Stările sufleteşti şi secreţiunea glandelor PAGINI RASUSŢE. 40 mii cel mai înalt interioare. Cronica artistică: Marc-A. Jeanja- 40 mii quet: Expoziţia artiştilor în viaţă. Salonul ofi­ — Necunoscute cial. Literatură: D. lacobescu: Din Catul (ver­ 100 milioane suri). Emil Isac: M-me Kohen. Const. Stoika: Vibraţiile. 100 milioane Electricitatea Vibraţiile electrice, în ma­ Amurg, (versuri). Salonul oficial: Camil Ressu: Un cuvânt, care a ajuns cuvântul fundamen­ 10 miliarde nifestaţii multiple Portret; înmormântare. Fritz Storck: Ingineri; tal al ştiinţei. Un fapt, care este chintesenţa 10 miliarde Bust. Cecilia Cuţescu-Storck: Portretul d-nei Căldura Idem, calorice F. S.; Ţigancă. însemnări: Doctorul Oerota. — universului. Acest cuvânt, acest fapt e v i b r a- 375 bilioane t i a. Versuri şi proză de Qh. din Moldova.— Focul 75 bilioane Colorile spectrului : delà Mişcarea este temeiul tuturor lucrurilor. Lumina roşul extrem la ultra­ din Constantinopol. Iară nelinişte la Sf. Sinod. Mişcare sunt sunetul, lumina, căldura, magne­ 1000 „ violet Revista revistelor: Revista ştiinţifică „V. Ada- tismul, electricitatea. Mişcare este viata şi con­ 1000 , machi". — Freamătul. — Solia Satelor. Me­ ştiinţa. Mişcare este moartea şi înconştiinta. — Necunoscute mento. 280.000 , Trăim în mijlocul unei lumi invisibile, care 280.000 „ Bazele descoperite de Bönt- necurmat pulsează în jurul nostru. Bazele X gen. Pătrund prin corpuri Razele aruncate de centrele luminoase abia 2 trilioane opace La Librăria Tribuna, Arad, se află de vân­ în parte disparentă ating, impresionează retina zare: ochilor, fie ca lumină directă, fie ca lumină Delà 2 trili­ — Necunoscute I. C. Apostol.Cuza Vodă şi reforma sa în bi­ frântă, reflectată, polaristă, difusă. Celelalte oane In sus serica română. După documente. Conferinţă raze trec alături de nervii optici: nu-i ating, NB. Puii aţii până la 40 mii pe secundă, produse de ţinută la „Cercul Didactic" din Iaşi în ziua de nu-i impresionează, nu-i fac să tremure. Lu­ tremurul corpurilor şi propagate de aer, se numesc oscilaţii. 4 decemvrie 1911, a 60 fii. plus 5 fii. porto. crează în jur de noi, dar nu le percepem. Sunt Pulsaţii delà 40 mii în su3, produse de mişcarea moleculelor şi propagate de eter, se numesc vibraţii. Mesagii proclamaţii, răspunsuri şi scrisori calde, dar nu le simţim. Sunt vii, dar nu lucesc oficiale ale lui Cuza Vodă. (Ed. Neamul Româ­ vederéi noastre, deşi sunt mai puternice decât nesc) a cor 1.25 plus 10 fii porto. cele observate, căci ele atrag lumile cătră sori, Vibraţia, ca şi mişcarea în general, nu e de­ ele provoacă efectele chimice, ele ridică va­ cât manifestarea vieţii atomice şi moleculare, porii de apă în înălţimi formând nori uşori şi resultând din schimbarea ritmică de positie a 7865. Cântecul lui Cuza Vodă, armonizată nori grei, nori blânzi şi nori furioşi, nori încăr­ moleculelor şi atomilor în momente consecutive pentru patru voci bărbăteşti şi piano, de Qh. S. caţi cu grindină, fulgere şi trăsnete. Lucrează de timp, ba rezultând nu odată (ca la sunet) Vasiliu. Culeg, din gura poporului. Preţul á cor. ascunse de prvirile noastre. Acumulează în li­ din diferenţiarea centrului oscilator: o Iparte 1, plus 10 fii. porto, recomandat 30 fii. nişte forţe de miliarde de cai. Fisicianii Weber mişcându-se într'un sens, cealaltă în alt sens. Cuvântul patriotic al anului 1812, culegere şi Kohlrasch au calculat, că dacă electricitatea Din pune de vedere omenesc, când vibra­ din Basarabia, armonizată pentru cor mixt şi câtă se află acumulată în apă cu un miligram ţiile sunt ritmice, avem: sănătate, vigoare, con­ piano, de Qh. S. Vasiliu. Premiată de on. Minis­ de hidrogen, s-ar afla respândită într'un nor la ştiinţă. Când vibraţiile nu sunt ritmice, avem: ter de culte şi instrucţie, preţul á cor. 1 plus 1000 metri delà pământ, ar exercita asupra unei boală, ruină fisiologică,, inconştientă, dismem- 10 fii. porto, recomandată 30 fii. cantităţi egale de electricitate de pe pământ brare completă, moarte. Când vibraţiile a două atracţia sau repulsia de 2,268,000 kg. centre, a două individualităţi sunt armonice, Eedaotor responsabil: Constantin Sava. Nr 128—1912. „ROMÂNUL" 'Pag. 11

„UMSAH" Institut de credit şl economii societate pe acţll CONCURS. ^ In Brad, Pentru ocuparea unui post de funcţionar cu drept de penziune la Agentura generală a băncei de asigurare „Transsylvania"1 în Cluj. Concurs. Delà petenţi se recere să fie absolvenţi ai Sztanity György Pentru ocuparea unui post de funcţionar la unei scoale comerciale şi vor fi preferiţi aceia, antreprenor pentru zidiri şi pardositor centrala institutului „Crişana" din Brad se pu­ cari au aplicare şi pentru afaceri externe de or­ blici concurs cu termin până Ia 10 Iulie n. a. c. ganizare, acuirare etc. Beneficiile Împreunate cu acest post sunt: Emolumentele se vor stabili prin învoieală Ar adj piaţa Kelemen nr. 6. a) salar Cor. 1200—; reciprocă. b) banii de cuartir Cor. 300'—; Cererile instruate cu actele necesare sunt a Primeşte şi pregăteşte totfelul de lu­ c) 15% adaus de scumpete după salar; se înainta numitei Agenturi generale până în crări de pardosire, construcţia dru­ d) 6% cuincuenale de câte 10% după sala- 15 Iulie n. a. c. murilor, canalizări şi orice muncă Cluj, în 20 Iunie n. 1912. nl fundamental; în branşa aceasta oriunde, cu preţurile e) tantiemă statutară (circa Cor. 200). Agentura generala a bäncei gen. de asigurare mutuală cele mai ieftine şi pe lângă condiţiu­ Delà reflectanţi se recere, ca să documenteze, nile cele mai convenabile. : : : ti &a absolvat o şcoală comercială superioară cu „TBANSSYLYANIA" •amen de maturitate, că posed în afară de limba a. e. g. 1. Prospecte gratis! română, limba maghiară, eventual şi cea germană, In icris şi vorbit şi că au praxă de bancă sufi­ cientă pentru licuidatură. Casă Se cere mai departe a fi eliberaţi de servi­ de închiriat pentru un negustor român se află în ciul militar activ. Cermei în locul cel mai de frunte. Reflectanţii să Cel ales numai după un an de probă va fi se adreseze subscrisului. I II III IIIIII III IUI III fl denumit definitiv, când va fi înscris şi la fondul Dimitrie Popovfci H: de penziune al institutului. preot rom. ort. Prima calitate. £™S Cererile împreună cu atestatele în original 2S ni copie legalizată au a se înainta la subsemnata cu 3011, (karikahajós) tot direcţiune, iar postul este a se ocupa imediat după pentru femei 42 fl., cen ilegere. Gustaţi traibobin 47 fl., cu 5 cutii Direcţiunea. din oricare soiu 55 fi, cu luntre scufundătoare (sülyesztő karikahajós)— Ministerul agriculture! şl al domeniilor. centralbobin fără sunet, Direcţiunea proprletăţel şi a exploatărei mo­ Berea SLEPING-car artistic lucrate, un adevă- şiilor. at decor pentru casă cu din fabrica „Bragadiru". 65 fl., precum şi biciclete cu 52 floreni, Nr. 43765 — 8 Iunie 1912. pe lângă garanţie de 5 ani — liferează: PUBLICAŢIUNE. KRAUSZ HENRIK, In ziua de 20 Septemvrie a. c ora 10 dim. Budapest, IV., Veres Pálné-u. 40. ie ta ţine în localul Ministerului, Bulevardul Carol Gele mai ex­ Revînzătorilor le dau rabat. — Catalog nr, 10, licitaţiune orală pentru vânzarea terenu­ la cerere trimit gratis şi franco. r 1 celente instru­ lui în suprafaţă de 1837 m . şi a imobilului aflat • • 111 II 11111111111IIII I pe el, proprietate a statului, situat în Capitală, mente pentru Mea Victoriei colţ cu Strada Doamnei. 680 m*. din suprafaţa totală a terenului sunt săparea de 111111.111IIIII 11111111 • ' ocupaţi de imobil, iar restul de 1156 m! esti teren liber. Imobilul are parter, etaj şi mansardă. fântâni arteziene JîgS* KOR EUSSE, In parter sunt două intrări şi 11 camere, din atelier cu maşini electrice pentru cari 6 sunt prăvălii. In etaj sunt 18 camere, din ascuţire artistică şi homorú. ori două sunt băi, iar în mansardă sunt 8 csmere. Várady Lajos, Garanta este de lei 76.000, iar concurenţa SZATMÁR, &.-\rto n încep a delà suma de lei 1.435 720.—. fabrică de instrumente cana-I évay, vlw H ódmezővasárhely, de Tribunal. VI.» Ferenci-utca. Se recoman^ pentru pre­ Nu trebuiesc anteprenorl; domeniile, co­ gătirea şi ascuţirea oricărui 40 drepturi de opţiune la 40 bucăţi acţii „Al­ munele, singuraticii: singuri pot face să­ soi de cuţite, ca cuţite pen­ tru căsăpie şi bucătărie, pen­ bina" cu preţul de t/Or 75"— Adresa la ad­ parea cu instrumentele mele. ministraţia ziarului „Românul". tru masă şi bricege, unelte Primlucrător mijlocesc. pentru ciobotari şi cojocari Recomand şi maşini pen­ precum şi ascuţirea bricelor Caut tru împletitul de sîrmă. pre lângă preţuri convena­ bile şi execuţie ireproşabilă. 20 drepturi de opţiune la „Albina" Plătesc 45 Catalog de preţuri trimit gratis şi franco. cor. de acţie. Oferte urgente pe adresa: La trimiterea a 6 brice bărbierilor Premiat la 6 expoziţii. socotesc taxa numai pentru 5. •i George Lungu r • Kevedobra (Torontál.) III I I I I II III 11 I II II III

NUMAI ÎN SALONUL DE MODE Pregătesc GEORGE RUMMEL < cuptoare de teracotă, SIBIIU, HONTERUSGASSE Nr. 5. căminum, vaze, glastre, se execută costumele cele mai bune şi strict ou px»e-ţux>i modepate. englezeşti, precum şi alte haine. Pune la Pentru durabilitatea lor garantez. Primesc dispoziţia stim. dame cele mai nouă şi cla­ şi repararea cuptoarelor vechi şi în pro­ sice Journale. Ori-ce comandă se execută în vincie. Rugând sprijinul mult onor. public: 8—10 zile. — La damele din provincie iau probe în 6 orc de două ori. Haine de doliu le execut în 12 ore. — Convingerea e si­ Magyar István, guranţa cea mai bună! — Rugând sprijin fabricunt de căjrjimui'i şi articole de lut Cu stimă : Temesvár-Gyárváros, Kém-u. nr. 16. GEORGE RUMME*PL I Pag. 12. „ROMÂNUL" Nr 123 1912 JANER" cremă neunsuroasă. BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI. Cel mai nou pro­ duct higienic pentru eurăţirea şi Înfrumu­ seţarea pielei. SITUAŢIUNE SUMARA. înlătură petele galbine, bubele pri­ 1911. 1912. cinuite de Infierbin- 4 Iunie ACTIV 26 Maiu 2 Iunie ţeli, sgr&bunţe şi alte necurăţenii de [123468108 Rezerva metalică aur 155633 665 piele. Crema aceasta 174311108 1 2179220821 217 591665 ziua se poate folosi l 50843000 „ trate aur 61958000 mult mai cu succes. 1508420 Argint şi diverse monete 891 673 921479 1 tegla 1 oor. 115876975 Portofoliu român şi străin . 201 679 786 196836 711

non us u ra f *) Impr. pe ef. publice 7119 000 IANER" Plldrăi. ^ P' ^ pudrei. Bună 21 344404 17009011 " " la baluri, saloane şi de zilnic [ „ în cont curent 989001 15 965 622 Iolos, care acopere încreţiturile şi e cu totul nestricăcioasă tn culorile: roza, albă şi cremă. 1 outie 1 ooroană. 11999 789 Efectele Capitalului social . 11995 720 11995 720 „IANER" S&pun. i bucată 60 fileri. 17856442 Efectele fondului de rezervă 17 506 377 17 506377 4284121 „ fond. amort. imob. mob. ş maşin. de imprim 4191821 4191821 „IANER" pastă pentru dinţi, i dozà i oor. 6023 582 Imobile .... 6 123 584 6 124 644 B nă entr adin „IANER" apă pentru gură. ^ P 1 : 737 503 Mobilier şi maşini de imprimerie 803 780 804744 ţp scorburoşi gingeii bureţeşi, contra mirosului greu de gură. 1 Stlolä 887 897 Cheltuieli de administraţiune 960 571 976678 oor. 1.60, Jum, stiolă 80 fii. 111 639 060 Depozite libere . 110518 355 108594 855 „IANER" esenţă pentru pâr. Excelentă 16875 088 Conturi de valon 30038495 28 724 887 ' * * pentru înlă­ 40174 484 turarea mătreţei şi contra căderei părului. 1 Stlola, 1 Conturi curente. 45196 516 47 679 853 oor. 30 fii. „IANER" pomăda pentru creşterea părului. - 523 518373 663 794 382 658958445 " i 1 teglă 2 ooroane. PASIV

„IANER" văpseala pentru pâr v^ţ™ t* negru, brunet, ori în blond părul sur şi cărunt. Nereuşita 12 000000 Capital ...... 12 000 000 12 000000 colorii e eschisă. La comande aă se noteze că părul încă­ 30 359907 32 381 958 32 381958 runţit în ce coloare să se văpsească (negru, brunet). Un Fond de rezervă . carton 4 ooroane. 4461614 Fondul amort. imobili, mobil, şi maşin. de ijaprim 4 766612 4 766612 „IANER" apa, care face pârul blond, 337 157 570 Bilete de bancă în eirculaţiune 460 330 280 458168 940 Pentrn a văpsi în timp scurt, în băl. auriu, părul blond 1865281 Dobânzi şi beneficii diverse 2476 515 2 605 859 roşu, chiar şi brunet ori negru. 1 Stlolä 4 coroana. 111 639 060 Depozite de retras ..... 110 518355 108594855 Discretă şi zilnică expediţie cu poşta. — Telefon 476 26034941 Conturi diverse, sold ..... 41320 662 40 440 221 Pentru înconjurarea contrafacerilor numai „Preparatele 523 518 373 663 794 382 658 958445 Iul Ruciclf Ianer" ieşite din farmacia sa ca valoare şi se pot căpăta la Scontul o0/, Farmacia „Maria ajutătoare" a lui *) Dobânda 5% 1 Rudolf Ianer, Temesvár, Gyárváros Fö-ut 72. •,««••••• usa •••••••• Recomandate de către cei mai renumiţi medici FABRICA DE MOBILE a c ire formează proprietatea mea în temniţa din Aiud, fa­ picioare artificiale, corsete, brică de mobile nou aranjaţi legâtoare pentru pântece, iri- şi magazin, precum şi între­ prindere de pompe funebre gatoare, stropitoare, suspen- zorii, îndreptătoare, ciorapi Urmaşul lui Baumann Arnold de guma, vată (bumbac), legă- toare şi articlii pentru bolnavi LAHNI KÁROLY, Alba-Iulia preenm şi cele mai excelente pre­ (Gyulafehérvár) vis-à-vis de Tribunal. zervative franceze pentru femei şi Magazin de aranjamente, delà cele mai simple până la cele bărbaţi, se vând cu preţuri ief­ mai frumoase, pentru prânzitoare, dormitoare saloane şi ca­ tine la mere, covoare, perdele şi învălitoare de masă, matraţe de foi cu cadru de lemn şi fler. — Serviciu prompt şi con- ştiinţios eu preţurile cele mai convenabile. Pentru durabili­ LEINER GYULA, baodagist tatea mobilelor executate în fabrica mea ofer garantă. m m mmm•m mm Braşov, sfr. Mihael Weis nr. 13.

Atenţiun» e ! Kirsteuer Aladár • Aducem la cunoştinţa on. sculptop | proprietari şi economi, că în SIBIIU (Nagyszeben), str. Faurilor n. 17. mg Primeşte executarea a totfelul de g Pe timpul trieratului suntem în plăcuta poziţiime de a expedia imediat obiecte de sculptură « 2 garnituri cu aburi de trierat de 4 cai putere, 3 de ghips, piatră, ciment, lemn etc. figuri şi or­ garnituri de 6 cai putere şi 3 garnituri de 8 cai namente executate foarte frumos. M putere, precum şi mai multe garnituri cu benzin Specialist în lucrări de mână liberă pe faţade de trierat şi motoare cu preţurile cele mai ieftine sau în internul zidirilor. ^ şi pe lângă cele mai favorabile condiţiuni de plătire. Pregăteşte figuri întregi, busturi, statuete-relie- Cu stimă : furi din piatră sau metal. Modele mai mici pentru | mare magazin de maşinării economice şi ferărie, re­ zidiri şi construcţii. _ FRAŢII BURZA prezentanţii cerc. a fericei de maşini „Nicholsohn", I ARAD, piaţa Boros Béni nr. 1. •

Nr. 128. „ROMÂNUL* Pag"; 1&

Sticlar pentru zidiri şi • portaluri •

(magazin de table de sticlă şi de oglinzi).

Execut lucrări pentru zidiri noui, sau totfelul de reparări prompt şi cu preţuri ieftine. Expediez ieftin rolete mecanice de pânză şi trestie - - pentru fereştri - -

FRIED FERENCZ ARAD, strada grof AM nr. 15—16.

TELEFON 909. TELEFON 909.

VU FABRICANT ŞI NECRUŢĂTOR DE MAŞINI

ARAD, S mda lP4M4m J Telefon m. *C3.

• Atrag atenţiunea Onor. public asupra • marelui meu maga­ zin de maşini şi fa­ bricate americane, fa cele mai bune şi renumite maşini de t&cerat şi legat snopi Piano, fabricatul cel mai bun al lui Cormic din America, maşini " de cosit nutreţ şi, I Garnituri compi. de treerat cu aburi gnu motor. Uleiuri de maşină şi motoară, curele, unsoare de maşina, saci, ponîeve, maji, şi toate trebuincioasele maşinelor de trierai, precum şi pluguri, grape americane, maşini de samanat şi tăiat nutreţ şi, alte requisite economice.

Se caută o maşina de 10 ori de 12 puteri de cai spre cumpărare. • Câţiva învăţăcei din casă bună cu 2—3 clase gimnaziale angajez. un m m ez __Z3 m m m » • m m r— Pag. 14. „ROMÂNUL' Nr. 128—1912

BICICLETE de renume mondial : THE CHAMPION ŞI PREMIER cu osie campanilară, roată automată (cu frînă liberă) se vând pe lângă ga­ rantă de 3 şi 5 ani cu preţul original a fabricei, fără nici o ridicare de prêt, în rate lunare de 12 şi 15 a r precum şi părţi alcătuitoare pentru biciclete, » a gumă interioară şi exterioară prima calitate, sonerie, lampe, pedale, lanţuri, roată automată, conus. — In urma circulaţiei mare unde în toată Autro-Ungaria trimite şi în provincii cu preţ foarte redus. — La cumpărări mari se dă rabat mare. Láng Jakab és fia mare comerciant de biciclete şi parti alcătuitoare Budapest, VIII., József-körut 41. Filiale : Boross-tér 4 şi în Buda, II, Margit-körut 6. Catalogul de lux 1000 cu de chipuri se trimite gratuit.

SÄ NE EREDETI t^LÍJSSSt COASA „KORONAGYÉMÁNT" IMUL ŞI CEL MAI MARE DEPOZIT DE PIANE I. P. Richter, BRAŞO?—BRASSÓ, FEKETE-UTCA 29.

Liferează: piane, harmonici bătută odată se poate cosi ziua întreagă deoarece e făcută din otel-diamant, coase rele şl mol nu se găsesc între ele şi pianine, fabricaţie Bossen- Pentru trăinicia fiecărei bucăţi garantăm. dörf, Schreighoffer şi Förster. 75 80 85 90 95 100 110 cm. Ia comande de 10 împrumută piane în fen Comandele se pot face condiţii favorabile trimiterea banilor înal saPreţuu ple : lâng1 bucă .ramburs 1-80 19af0 t 2.™Lengye 2-20 2-40 2-5l 0Testvére 2-60 cor. buc.k 1 se da rabat. Kaposvár, JPÖ-utc** 2:2 T.

Cu prilejul expoziţiei industriale din Lugoj premiat cu cel dintâi premiu cu : „DIPLOMĂ PE ONOARE". ilikfiiiltt şl saisprizi i% ÎNSFALAFINITI vpmmm™ ÂSeliSf ï Strada Lemfă Ut, 63. EtHftf¥ş Frăvăife: Strida GâMl Ut. 2. Turnătorie os lier şi Telelőn JVr. 334-. Se recomandă pentru pregătirea muncei de tinichigiu şi galanterie !a metal, ţesăforlo de 1er edificii, precum coperişe, şi învelişuri de turn, ornamente de metal, vase şi fabrică de maşini pentru bucătărie, dulapuri pentru ghiaţă, vase pentru spălat şi altele. SSpescifaltst în apaducte la, csasae, cîiijraxilisBAr'i, conducerea de gaz de iluminat, şl instalarea camerelor de baie. TELEFON nr, 22. LUGOJ - LUGOS TELEFON nr, 22. Lampe de carbid de totfelul dela 3 coroane în sus. fs Am onoare a atrage atenţiunea on. pu­ -\ Ü Engrosiştilor li-se dau rabat. blic asupra fabricei mele de maşini Depozit bogat In vănl de economice în legătură cu noua mea fa­ scăldat, cămine, closete etc. brică de lăcătuşerio şi de cumpene. Serviciu conştiintios. Preturi Primesc spre reparare ieftin şi în vreme moderate. Reparaţie promptă. scurtă totfelul de maşini economice, maşini de îmbiaţit, — V loeomobile, părţi de maşini, motoare i| Preţuri moderato. |i ori străforniarea I lor, mori, cazane, cumpene, pompe, tulumbe, etc. îndreptarea osiilor maşinelor EUGEN LIEBLICH de îmblătit, etc. Benzin,^motoare, absorbitoare de gaz pen­ tru oleiu brut, ori transportarea părţilor alcătuitoare în timp scurt, cu preţuri convenabile. Totodată recomand pân­ fotograf* zele mele de fir, din firnegr u ori zincuite, în orice mărime SIBIIU—NAGYSZEBEN, STR. ELISABETA NR. 56 (CASA PROPRIE). şi cantitate, cu preţuri ieftine de fabrică. La dorinţă servesc cu prospecte şi planuri gratuite. Ei Execută totfelul de icoane artistice. = jF*la,rttinsttipie, icoane simple, mici şi până la Fabrică şi atelier de reparatură pentru cumpene. mărime naturală. JPictviri renumite în Mare magaziu de maşini oîevt în toată mărimea, după orice fotografie mică. :: economico :: ï^otogra-fijar-esa,, coteriilor" executată Agentura fabricei de ma­ modern, fotografiere în grup şi familie, se ştie că ateli­ şini a căilor ferate un­ erul acesta în privinţa mărimei este primul gare. Vânzare demotoare Atelierul în timp de iarnă este încălzit, se poate foto­ Mai de multe-orî premiat cu medalie de aur grafia chiar şi pe timp ploios. şi argint. Cu desluşiri servesc, jj Nr. 128. ROMÂNUL Pag. 15.

Tri EL Dacă suferi în dureri de stomac,

dacă eşti lipsit de apetit, dacă ţi-e rea mistuirea sau dacă ai dureri cari provin din aseasta, cum tâs. American Shoe sunt dureri de dinţi, sgârciuri, arsuri, apăsare iW%è Cele mal perfecte în stomac, iritaţie de Tomare, greaţă, răgăieli, etc. ^Atv Cele mai comode foloseşte : |j4r-t\ mai durabile hete americane Purgativul de fiere (epehajtó) de din timpul E&ozsnyai, modern pen­ tru dame, domni şi care e cel mai bun mijloc pentru vindecare în % copii se află vreme scurtă, chiar şi în cele mai neglijate cazuri numai în de boală. asortimentul prăvăliei de 0 sticlă costă 40 fileri; o duzină 4 coroane pălării şi articlii modă pentru băr — 80 fileri. Made hv bati alui Riiß 8 .....,..,.,„ -^p^— Boston, Mass. U.S. A. ^*««R2E8?3C Se capătă la singurul preparator BUCH I• Farmacia Telefon 442. ROZSNYAY M. ARAD. Cereţi prospect!

Nr. telefonului 604« Nr. telefonului 604. Cea mai mare firmă ro- FRAŢI^ I BURZA menească din Un aar ia. JBL x» a» cl, Boros Béni-tér Nr. JL« (Casa ppoppie). Recomandă magazinul lor bogat asortat de ferärii, arme şi tot felul de maşini agricole aranjăm mori cu motoare, maşini de trierat cu aburi, maşini de trierat cu. motor, şi tot felul de motoare cu benzin cu oleiu brut şi cu sugătoare cu gaz preţurile cele mai moderate şi pe lângă plătire în rate.

Cu garnituri pentru trierat şi cu prospecte pentrulmori servim bucuros, even­ tual pentru primirea lucrurilor acestora şi facerea contractului mergem la faţa locului pe spesele noastre. Mare asortiment de osii Steier şi originale Winter, „Catalog trimitem ţfratiait". rag. 16. „ROMÂNUL" ï$r. 128—1912.

•AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAI MASINI ^ ^^aSx Cele mai bune p>. cele mai sobde şi cele mai moderne pentru industria cimentului, BI*ÍCSI>1 Fabrieă pentru ţevi atât pe bani gata, cât şi Sn x>£i/te pe lângă che­ de ciment, presă pen­ zăşie de XO arai şi preţuri ieftine, liferează cea tru table de elment mai 'bună prăvălie in aceasta privinţă în întreagă Ungaria şi aranjează fabrici eomplecte din ciment Hazai fémlemez ós cze- Brauswetter János • mentgyári gépgyár r.-t. orologer In SZEGED CATALOG CU 2000 CHIPURI SE TRIMITE GRATUIT. BUDAPESTA, VI., Notez că numai aceia vor primi catalogul gratuit cari îl cer cu provocare Eeiter Ferencz-u. 66. la ziarul „Românul" (adecă scriu că a cetit anunţul în „Românul ). Cores­ pondenţele se fac în limba maghiară, germană si franceză. TELEFON: 93-13.

.•YYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYY YYYY YYYY Y Y Y Y YYYYYYYYYY YYYYYYk • ' ' ' ' • • KELLNER

• pp&válie die IUOPUPÍ de mână ]pexxt*»*a fomei £ de gaî>ni- • tuM dLe luopuri die mână, tipar* de mustpa şi sal de desemn • • Am deschis in Titnişoara-Cetate (Temesvár-Belváros), Strada Mercy (Casa Galgon). • Atrage atenţiunea on. dame şi a institutelor asupra acestui magazin bogat • asortat cu totfelul de lucruri de mână desemnate, începute şi gata, garnituri, : : precum şi asupra tiparului de mustre şi a sălii de desemn. : t Mare magazin de cele mai noui şi moderne perdele şi velinţe brodate.

^AAAAAAAAAAAAÂAAAAAAAAAA A A-

•arta /Ca/V Sclmlleri atelier de cuptoare, ^ibiiu, Târgul Fânului 7. Execută : cuptoare cu căbăii fn toate colorile, precum şi încălzite în forma colorator de geamuri, atelier Meissner şi Kastel, îmbrăcate în càhàb. Deaseme\#fc-4sonstruesc cuptoare de fiert industrial pentru mozaicuri din căhăliN8^|âL^Hete. Primesc şi tot felul de reparaturi, ce de sticlă şi rame de aramă, se ţin de branşa mea. Comande primeşte şi dl Victor Roth, prăvălie de coloniale, Sibiiu, Strada Sării (Salzgasse) Nr. Budapest, IY. Papnevelde-utca 8. sz.

Lucrează artistic geamuri dt voiesti biserică colorate, mozaicuri de sticlă şi rame de aramă delà cele mai simple până fa cele mai complicate, cu pre­ ţuri moderate. — Geamurile aproape tuturor bisericilor gr.- 'enîi cat, sunt lucrate în atelierul ? meu, între cari şi ferestrile mă prinzi de braţ? bisericei noui zidite din Szász- Vă rog să nu vă spăriaţi, deoarece voiesc numai să vă atrag Újfalu (lângă Aiud) toate sunt atenţiunea asupra inseratelor publicate în numărul de azi al lucrate în atelierul meu propriu. „POP. ROM." rugându-vă să cetiţi aceste inserate ale renumi­ telor firme, dacă yoiţi să cumpăraţi ieftin şi bun.

r""'WT>Tir*Ţ \ '