DOCSLIB.ORG

Bucurestiul Literar Si Artistic Nr 2 Si 3 Din 2020.Pmd

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Bucurestiul Literar Si Artistic Nr 2 Si 3 Din 2020.Pmd 1 Revistã fondatã la 1 octombrie 2011 de Coman ªova ºi Florentin Popescu Apare lunar • Anul X, nr. 2-3 (101-102), februarie-martie 2020 www.bucurestiul-literar.ro Scriitori de altãdatã: Panail Istrati, G. Topîrceanu, D. Racoviþã, Iancu Botez, Dr. Ionescu, N. Constantinescu ºi Mihail Sadoveanu la Brãila În acest numãr: • Grigore Alexandrescu - 210 ani de la naºtere. O evocare de Ion Ghica (3) • Seniorii literaturii noastre: George Corbu în dialog cu Florentin Popescu (4) • Liviu Rebreanu: Cearta (6) • Recuperãri: Vasile Militaru (7) • Mircea Eliade: Încercarea Labirintului, II (8) • Farmecul discret al evocãrilor: Nicolae Predescu, Barbu ªtefãnescu Delavrancea, I.L. Caragiale, Al. Vlahuþã, Ioan Slavici, George Panu (10-11), (18) • Mircea Coloºenco: Marian Popa versus prozator postmodern(12) • Poezie universala la km 0: Constantin P. Kavafis (15) • Candid Stoica: Un spectacol burlesc (17) • Ion Andreiþã: Când zidurile vorbesc (19) Bucureºtiul literar ºi artistic, Anul X, nr. 2-3 (101-102), februarie-martie 2020 2 ACTUALITATE Editorial Agendã culturalã • 25 ianuarie: La Muzeul Naþional al Literaturii Autografe Citesc tot ce primesc, dar Române s-a lansat volumul „Ronduri de zi” (Însemnãri) de Gelu Negrea, (Editura Biscara, Bucureºti, 2020). de comentat comentez Despre autor ºi carte au vorbit, între alþii, Ioan Adam, Florentin Popescu ºi editoarea lucrãrii. în premierã selectiv! • 29 ianuarie: La Clubul „Mihai Eminescu” (fost Proiectul pe care l-am început în urmã cu mai mulþi Calderon), al Sectorului 2 a fost sãrbãtorit scriitorul Ion Titus Vîjeu Lazu, la împlinirea celor 80 de ani. Printre cei care au F-de la Film ani ºi intitulat, ca rubricã în revista „Litere” de la depãnat amintiri ºi s-au referit la activitatea ºi opera celui Târgoviºte, Eu vã citesc pe toþi!, concretizat pânã la omagiat s-au numãrat: Cristina Dumitrescu, Florentin Dumitru Radu Popescu aceastã orã în ºapte volume de cronici, recenzii, semnalãri Popescu, Maria Petrescu, Emil Lungeanu, ªtefan Dimitriu (Editura Noi Cinemagrafica, editoriale sub genericul Eu v-am citit pe toþi! a fãcut sã ºi Ana Blandiana. Lidia Lazu a recitat din poemele lui mi se ducã buhul în toatã þara ºi sã primesc sãptãmânal, Ion Lazu. Bucureºti, 2019) pe calea poºtei, cel puþin douã-trei cãrþi, fãrã sã le mai • 30 ianuarie: Cenaclul revistei „Arena Literarã” ºi al pun la socotealã ºipe cele cu care mã „cadorisesc” Editurii Betta au consacrat sedinþa lunarã lui Mihai gazdele pe la festivaluri ºi alte manifestãri culturale din Eminescu, la împlinirea a 170 de ani de la naºtere. Cu provincie, unde sunt invitat. acest prilej Nicolae Georgescu a vorbit despre contextul „Foarte bine!” puteþi zice, apoi sunteþi gata sã social-politic în care marele poet a fost îndepãrtat de la adãugaþi, „Eºti în dublu câºtig. Întâi cã te pui la curent ziarul „Timpul”. cu poezia ºi proza care se scriu la ora actualã în România, • 30 ianuarie: La Biserica „Precupeþii Noi” din apoi cã îþi îmbogãþeºti substanþial biblioteca – lucru Bucureºti s-a lansat volumul „Sinele ca un rondel”, de deloc de neglijat astãzi când preþurile cãrþilor au devenit Claudia Voiculescu (Editura Vatra Veche, Tg. Mureº, aproape prohibitive!”. 2019). Cartea a fost prezentatã de Elena Surdu-Stãnescu, Cine mã judecã aºa are ºi totodatã n-are dreptate. Paula Romanescu ºi Florentin Popescu. „Nu ºtiu dacã e vorba de cel mai lung titlu din ultimul Sã mã justific. • 1 februarie: La Biserica „Sf. Ioan Gurã de Aur” din veac, dar cartea ce-l poartã este consacratã literaturii De cele mai multe ori (lucru verificat ºi rãsverificat!) Bucureºti a avut loc comemorarea lui Ion Brad, la împlinirea unui an de la trecerea sa în eternitate. Figura cinematografice a unui scriitor român, cu certitudine cel care îþi oferã o carte (cu mici excepþii) n-o face aºa, de dintre cei mai valoroºi ai amintitului secol...”. florile mãrului, cum s-ar zice. Îþi oferã autograful cu poetului, prozatorului ºi diplomatului Ion Brad a fost speranþa cã vei citi cartea ºi cã-l vei lãuda (neapãrat!) în evocatã, între alþii, de cãtre Nicolae Mareº, Neagu Udroiu vreo revistã. O laudã este pentru un autor, vorba lui ºi Florentin Popescu. În aceeaºi zi pe clãdirea din cartierul Arghezi, plãcutã precum mângâierea porcului pe burtã. Domenii în care Ion Brad ºi-a trãit ultimii ani de viaþã, Nu o datã mi s-a întâmplat ca dupã o vreme de la primirea familia a dezvelit o placã memorialã. (Reporter) cãrþii cu pricina sã fiu interpelat la modul direct: „Pãi Marian Dumitru bine, domnule, despre mine n-ai scris nimic, poate nici Doamna de onoare a milei n-ai citit cartea!”, sau „I-ai citit pe toþi, numai pe mine nu!”, ori „Mã aºteptam sã-mi spui ºi mie o impresie (Editura Betta, Bucureºti, 2019) despre carte, dacã þi-a plãcut sau nu!”. Pentru liniºtea propriei mele conºtiinþe ºi pentru a lãmuri pe deplin cum stau lucrurile, mã simt dator s-o mãrturisesc public, acum ºi aci: Citesc tot, e adevãrat, însã numai eu ºtiu cu câtã cheltuialã de timp, îndeosebi când e vorba de romane, despre care nu-þi poþi face o impresie doar dupã douã, trei sau patru pagini. Poate cã omul a început modest ºi ºi-a dat mãsura talentului ceva mai încolo, pe la jumãtatea volumului sau chiar mai departe, de ce sã-l nedreptãþeºti? La poezie hai, sã zici cã treacã-meargã, poþi citi întrucâtva pe sãrite ca sã-þi poþi face o pãrere. În ce priveºte scrisul, cronica sau recenzia pe care scriitorul le aºteaptã de la tine, lucrurile stau cu totul Alecu Ivan Ghilia – 90 „Poezia este inventarul unei comori.” altfel. Sunt cãrþi pentru care ai face silã conºtiinþei dacã n-ai scrie despre ele. ªi scrii în mãsura în care ai timp s-o La Mulþi Ani, maestre! faci. Sunt, pe de altã parte cãrþi modeste, sau chiar mediocre din punctul tãu de vedere. ªi atunci le treci La 1 martie a.c. dl. Alecu Ivan Ghilia, prozator, poet într-un fel de rezervã, le iei sub beneficiul de inventar ºi ºi pictor împlineºte 90 de ani. Florentin Popescu aºtepþi sã vezi ce mai publicã omul, dacã evolueazã sau Nãscut la 1 martie 1930 la ªendriceni – Ghilia (jud. Ce mai fac gâzele, brotãceii ºi bate pasul pe loc. E ºi asta o strategie de comentator. În Botoºani), d-sa s-a afirmat încã de la începutul anilor scaieþii, domnule Topîrceanu? fine, sunt ºi volume insignifiante, fãrã valoare ºi atunci, ’50 ai secolului trecut ca unul dintre scriitorii de mare vorba lui Topîrceanu, le dai la o parte ºi te duci sã te forþã ºi originalitate, scriind ºi publicând numeroase (Editura Semne, Bucureºti, 2019) culci ori sã faci altceva. E limpede cã n-ai nici cea mai volume, unanim apreciate de cãtre critica literarã ºi de micã intenþie sã scrii despre ele. Îi oferi, totuºi, autorului cãtre cititori. Dintre acestea amintim: Drumuri, drumuri un mic „Premiu de consolare”, îi anunþi apariþia editorialã (1954), Cântec de drumeþie (1958), Cuscrii (2 vol., în cadrul rubricii „Cãrþi primite la redacþie”. E ºi asta Premiul Academiei Române, 1958), Ieºirea din ceva. Decât nimic… oricum ai judeca lucrurile, Apocalips. Drumul aºteptãrii (1962), Recviem pentru protocolul minim te obligã sã taci, cã doar n-o sã-i spui vii (1972), Dragostea câinelui de pazã (1978), omului de la obraz cã a scris ºi a tipãrit o carte proastã… Întoarcerea bãrbaþilor (1991), Moºtenirea mãtuºii Sunt, desigur, ºi volume meritorii, despre care, din varii Tamara (2006), Chemarea destinului. Raport cãtre motive, n-ai putut scrie la timp sau n-ai scris deloc ºi, prin îngeri ºi provocare pentru cititori (2010). urmare, sã nu se înþeleagã din asta cã tãcerea ta a fost ºi Pentru romanele Recviem pentru vii (1972) ºi este general valabilã vizavi de cei care þi-ai dat autografe. Dragostea câinelui de pazã (1978) a primit Premiul În fine, ca sã închei subiectul, aº vrea sã fie foarte clar: Asociaþiei Scriitorilor din Bucureºti. „Este vorba de ediþia a II-a a vol. ªapte întâlniri citesc tot ce primesc, dar comentez selectiv. Nu mã Dl. Alecu Ivan Ghilia a avut ºi numeroase expoziþii de imaginare cu George Topîrceanu (Ed. Tipo Moldova, întrebaþi, însã, ce criterii de selecþie am, fiindcã asta þine picturã încununate de succes în þarã ºi în strãinãtate. 2019), revãzutã ºi adãugitã, cu o Addenda în care cititorii de ceea ce am mutea numi „secretul profesional” al Îi urãm multã sãnãtate, condei inspirat ºi penel îºi spun impresiile despre ediþia precedentã.” aºijderea, spre bucuria tuturor iubitorilor de frumos! Florentin Popescu Florentin Popescu Sãrbãtoriþii noºtri în Lunile lui Fãurar ºi Mãrþiºor • Dorin N. Uritescu (n. 18 februarie 1944), critic ºi istoric literar • Vasile Szolga (n. 22 februarie 1948), prozator ºi publicist. Colaborator • Mihai Jingulescu (n. 3 februarie 1969) Colaborator.• Ion C. ªtefan (n. 18 martie 1940), poet ºi prozator. Colaborator • Tudor Meiloiu (n. 10 martie 1944), artist plastic. Colaborator • Iustin Moraru (n. 11 martie 1944), poet ºi prozator. Colaborator • Stan V. Cristea (n. 16 martie 1950), poet ºi istoric literar. Colaborator • Acad. Valeriu Matei (n. 31 martie 1959), poet, prozator, publicist. Senior editor • Raluca Tudor (n. 12 martie 1954), editor, tehnoredactor. Asigurã ºi secretariatul de redacþie al revistei. Tuturor un simbolic buchet de flori ºi un cãlduros La mulþi ani! Bucureºtiul literar ºi artistic, Anul X, nr. 2-3 (101-102), februarie-martie 2020 SCRIITORI DE IERI, SCRIITORI DE AZI 3 Grigore Alexandrescu – 210 ani de la naºtere O evocare de Ion Ghica Coman Sova, A doua searã, adunare numeroasã în salonul tatãlui Mi-aduc aminte de copilãrie, când dascãlul Vaillant, meu. Între musafiri se gãseau: Vãcãrescu, Eufrosin Poteca, UIMIRE venit de curând în þarã, cam pe la anul 1831, deschisese Eliad, popa Grigorie, fraþii Cîmpineni ºi alþi doi-trei, rude o clasã de limba francezã într-o odãiþã în „Sfântul Sava”.
Load more

Recommended publications
  • 1 PETRE P. CARP 100 De Ani De La Moarte (Bibliografie Selectivă) (N. 29
    PETRE P. CARP 100 de ani de la moarte (bibliografie selectivă) (n. 29 iunie 1837, Iași - d. 19 iunie 1919, Țibănești) I. OPERA 1. Volume Afacerea tramvaelor la Senat : după note stenografice / discursurile domnilor P. P. Carp şi Al. Marghiloman. - Bucureşti : Tipografia şi Stabilimentul de Arte Grafice George Ionescu, 1911. - 47 p. Auswartige Politik und Agrarreform / reden und zeitungsartikel von P. P. Carp; autorisierte Ubers. von Victor A. Beldiman und Erwin von Fehlmayr. - Bukarest : Socec, 1917. - 78 p. Discursuri : vol. 1 : 1868-1888 / P. P. Carp. - Bucureşti : Editura Librăriei Socec & Co. S. A., 1907. Discursuri parlamentare / P. P. Carp. - [București] : Tipografia Curţii Regale, [1895]. - 299 p. Discursuri parlamentare / P. P. Carp; ediţie îngrijită de Marcel Duţă; studiu introductiv de Ion Bulei. - Bucureşti : Grai şi suflet - Cultura naţională, 2000. - 630 p. (COTA: III 27418; 32(498)/C26) Exproprierea marei proprietăţi / P. P. Carp. - Bucureşti : Tipografia şi Stabilimentul de Arte Grafice G. Ionescu, 1914. Patru discursuri rostite în Senat / de Petre P. Carp. - Iaşi : Tipografia Naţională, 1878. - 30 p. Politica externă a României : cuvîntările rostite în discuţia răspunsului la Mesaj în şedinţele din 14, 15, 16 şi 17 decembrie 1915 ale Camerei Deputaţilor / de d-nii P. P. Carp şi C. Stere. - Iaşi : Editura Revistei Viaţa Românească, 1915. - 61 p. Procesul Maiorescu cu actele autentice / P. P. Carp, N. Mândrea, G. Mârzescu, I. Negruzzi, V. Pogor. - Iaşi : Imprimeria Adolf Bermann, 1865. - 23, LXVI p. România şi răsboiul european / P. P. Carp. - Bucureşti : Tipografia Dorneanu I., s.a. - 32 p. Tulburările de la 5 aprilie şi Legea maximului : două discursuri rostite în Cameră / de Al.
    [Show full text]
  • Politics and Education During Charles I
    Annals of the „Constantin Brâncuși” University of Târgu Jiu, Letter and Social Science Series, Supplement 2/2016 POLITICS AND EDUCATION DURING CHARLES I Iulian PÎNIŞOARĂ ABSTRACT: This study does not aim to analize the evolution of educational system in Romania late XIX-th century and early XX-th century, instead the study aims to examine the way in which the political elite was formed intellectually speaking. My personal point of view, puts it that the period I mentioned above is the only when the colocation ”political elite” can be properly used. KEYWORDS: prime minister, Catargiu, politics, government, king, Charles, university, law school. În urmă cu peste o sută de ani, membrii elitei intelectuale erau participanţi activi în viaţa politică, aceştia considerând prezenţa lor în spaţiul public drept o datorie faţă de restul populaţiei ţării. Titu Maiorescu, Nicolae Ionescu, Spiru Haret, Constantin Dissescu, Vasile Alecsandri, Nicolae Iorga, Duiliu Zamfirescu, Barbu Ştefănescu-Delavrancea, sunt doar câteva dintre personalităţile care au deţinut unele dintre cele mai importante funcţii în politica românească1. În afara acestor, să zicem, intelectuali de carieră, majoritatea oamenilor politici de la noi aveau studii universitare atestate de diplome emise de cele mai prestigioase universităţi ale Europei. Chiar dacă, aparent, studiile superioare erau o condiţie sine-qua-nonă pentru accederea la cele mai înalte demnităţi ale ţării, legislaţia electorală din acea vreme nu impunea decât condiţii minimale pentru dobândirea şi exercitarea drepturilor politice (erau excluşi doar cei care nu plăteau nici un fel de impozit precum şi analfabeţii), aproape toţi oamenii politici de mai mare sau mai mica anvergură aveau studii universitare.
    [Show full text]
  • GIDNI 2 Sociology, Political Sciences, International Relations 195
    GIDNI 2 Sociology, Political Sciences, International Relations “THE FREE AND INDEPENDENT FACTION” FROM IASI. SOME IDEOLOGICAL ASPECTS Irina Gafita, PhD Student, “Al. Ioan Cuza” University of Iași Abstract: This paper aims to present the main aspects of the Free and Independent Faction from Iasi ideology, to analyze the impact of their anti-Semite ideas on the situation of the Jewish population in Romanian territory and relate them to the person of Charles I and the foreign policy promoted by him. The study will also analyze the impact that Simion Barnutiu‘s thinking had over them and illustrate some of the most important ideas that were promoted by the Nicolae Ionescu, the group leader, after his mentor‘s death. The factionists have supported the idea that Charles I was not a loyal ruler for its people and that for Romania a republic or an indigenous prince would be more suitable. We also debated their interest in keeping Moldavia and Wallachia united against any separatist attempts. In the end, an explanation as to why their anti-Semitic believes were so popular was given. Keywords: Nicolae Ionescu, political group, anti-dynastic, unionism, anti-Semitism 1. Introduction The nineteenth century Romanian society was going through a vast modernization process. Political life was no exception. It was in this context that numerous political parties made their appearance on the public stage, although the majority had only a temporary existence. There are, of course, two parties that drew the general coordinates of Romanian politics in the era: the Liberal Party and the Conservative Party. In addition, many other groups offered innovative solutions on the problems that the Romanians faced.
    [Show full text]
  • Institutul De Studii Istorice Si Social
    NR. INVENTAR: 3229 ARHIVELE NAŢIONALE SERVICIUL ARHIVE NAŢIONALE ISTORICE CENTRALE BIROUL ARHIVE CONTEMPORANE FOND INSTITUTUL DE STUDII ISTORICE ŞI SOCIAL-POLITICE FOTOTECA – Portrete INVENTAR 3414 u.a. Arhivele Nationale ale Romaniei PREFAŢĂ 1. Istoricul creatorului fondului - Institutul de Studii Istorice şi Social-Politice Institutul de Studii Istorice şi Social-Politice (I.S.I.S.P.) a devenit funcţional la 26 martie 1951, sub denumirea de Institut de Istorie a Partidului, având ca principal scop cercetarea şi (re)scrierea istoriei mişcării muncitoreşti, socialiste (social-democrate) şi comuniste din România şi din lume în conformitate cu propaganda oficială şi linia politico-ideologică a P.M.R./P.C.R. Relaţia Institutului cu Partidul Comunist este demonstrată prin directa tutelare a acestuia de către Comitetul Central al Partidului. Problema înfiinţării unui asemenea institut s-a discutat încă din anul 1950, când prin Hotărârea Biroului Politic al C.C. al P.M.R. nr.2/1950 s-a decis organizarea Institutului de Istorie a Partidului, însă noua instituţie şi-a început oficial activitatea un an mai târziu, la data de 8 mai 1951. Comitetul Politic Executiv al P.C.R. a hotărât la 22 martie 1966 transformarea Institutului de Istorie a Partidului în Institutul de Studii Istorice şi Social- Politice de pe lângă C.C. al P.C.R. Institutul era condus de un consiliu ştiinţific din care iniţial făceau parte şi unii dintre principalii lideri comunişti români: Gheorghe Gheorghiu- Dej, Ana Pauker, Vasile Luca, Teohari Georgescu, Lothar Rădăceanu, Iosif Chişinevschi, Alexandru Moghioroş, Gheorghe Apostol, Constantin Pârvulescu, Ion Niculi, Leonte Răutu, Mihail Roller, Gheorghe Stoica, Sorin Toma, A.
    [Show full text]
  • Centenarul Ion Codru Drăguşanu
    0 77 DE CONFERINŢE RADIOFONICE 1 Editor: Ioan Crăciun Tehnoredactare şi copertă: Cristian Dinu Universitatea din Bucureşti – Editura Ars Docendi Editură cu profil academic şi cultural recunoscută de CONSILIUL NAŢIONAL AL CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL SUPERIOR Şos. Panduri 90, sector 5, Bucureşti Tel./Fax: (021) 410 25 75 E-mail: [email protected] Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României SĂVOIU, ADRIAN 77 de conferinţe radiofonice / Adrian Săvoiu Bucureşti – Ars Docendi, 2008. ISBN 978-973-558-336-1 654.195(498 Bucureşti)(063) Copyright © Adrian Săvoiu, 2008 Tipărit la Tipografia Editurii Ars Docendi Printed in Romania 2 ADRIAN SĂVOIU 77 DE CONFERINŢE RADIOFONICE În memoria mamei, Ileana, care a ascultat la radio, de la Câmpulung, aceste conferinţe. Această ediţie s-a tipărit în 200 de exemplare numerotate. Fiecare exemplar poartă semnătura autorului. Exemplarul nr. 4 Argument Această carte selectează 77 dintre conferinţele rostite la Radio România, începând din anul 1984, în cadrul emisiunii „Răspundem ascultătorilor” (devenită ulterior „Studio deschis”), difuzată zilnic, de luni până vineri, între 9 şi 10 dimineaţa, reluată uneori şi după-amiaza. Majoritatea au fost susţinute într-o perioadă când în afara postului naţional de radio nu existau şi alte posturi, de aici audienţa uriaşă a celor mai multe dintre ele. Astăzi poate că unele dintre aceste conferinţe le-aş gândi şi le-aş organiza altfel. Am păstrat însă intactă structura lor pentru a constitui, în felul acesta, un document al timpului. În ansamblul lor, la o nouă lectură, cred că îşi păstrează actuali- tatea, chiar dacă o bună parte au trecut, până în decembrie 1989, prin „furcile caudine” ale cenzurii, care la radio era una dintre cele mai vigilente.
    [Show full text]
  • VICTOR RIZESCU ªTEFAN VIANU LIVIU VOINEA Editor: Irina Vainovski-Mihai
    New Europe College Yearbook 2002-2003 MADEEA (SÂSÂNÃ) AXINCIUC CAMELIA BECIU MIANDA CIOBA ALEXANDRA CIOCÂRLIE IRINA CULIC CRISTIAN GAªPAR VICTOR RIZESCU ªTEFAN VIANU LIVIU VOINEA Editor: Irina Vainovski-Mihai Copyright © 2005 – New Europe College ISSN 1584-0298 NEW EUROPE COLLEGE Str. Plantelor 21 023971 Bucharest Romania Tel. (+40-21) 327.00.35, Fax (+40-21) 327.07.74 E-mail: [email protected] VICTOR RIZESCU Born in 1969, in Bucharest. Ph.D., Central European University, Budapest Dissertation: Debating Modernization as a Debate on the Modernizing Elite: An Approach to the History of Social and Political Thought in Romania, 1868- 1947 Associated Professor, Faculty of Political Science, University of Bucharest. Participation in international conferences and roundtables in Romania, Bulgaria, Ucraine, Italy and the United States Articles and translations in the fields of Romanian intellectual history, nationalism studies, East European social history SUBVERTING THE CANON: OLIGARCHIC POLITICS AND MODERNIZING OPTIMISM IN PRE-COMMUNIST ROMANIA 1 Can one indicate precisely the moment when the figures of the literary critic Eugen Lovinescu and of the social analyst ªtefan Zeletin were established, in Romanian scholarship, as the quintessential examples of ideological “rightness” and intellectual honorability? A positive answer to this question could alter our general understanding of the pre-communist intellectual heritage of Romania. As for Lovinescu, his disciples in the field of literary criticism were already numerous at the end of the pre-communist period,1 and they did not avoid to pay homage to the person who had waged, from the first decade of the twentieth century up to the 1940s, long intellectual wars against nostalgic traditionalism, and who most energetically claimed a literature with “urban” overtones and a “modernist” orientation, resonating with – and openly displaying its inspiration from – the most novel European trends of artistic experimentation.
    [Show full text]
  • Constantin Bacalbasa
    Constantin Bacalbașa, descendentul unei familii brăilene, s-a născut la 21 august 1856 la București. A desfășurat o foarte bogată activitate jurnalistică, afirmându-se ca unul dintre cei mai prolifici și merituoși jurnaliști români din epoca de glorie a presei noastre. Participă din tinerețe la activitatea primelor cercuri social-democrate din România, debutând aici în presa anilor 1880. Adevăratul debut ziaristic și-l face însă în 1881 în cotidianul liberal Telegraful, scriind apoi, vreme de 54 de ani, la jurnale din mai toate orizonturile presei românești: so - cial-democrată, radicală (Lupta), liberală, conservatoare. Ultimele decenii de viață și le de- dică activității în redacțiile ziarelor de mare tiraj, începând, spre anul 1900, cu democraticul Adevărul și terminând cu Universul, în ambele publicându-și, într-un foileton săptămânal, amin tirile savuroase despre Bucureștii de altădată, care văd întâia oară lumina tiparului între 1927 şi 1932, într-o serie de patru volume. După ani fertili de activitate gazetărească, Bacalbașa este ales, în 1919, preşedinte al Sindicatului Ziariștilor din București, calitate în care alcătuiește o „privire asupra presei românești din zilele noastre“ cuprinsă de N. Iorga, în 1922, în lucrarea Istoria presei românești. Constantin Bacalbașa a mai publicat (selectiv): Pardon (în colaborare cu frații săi Anton și Ion Bacalbașa; București, 1899), Capitala sub ocupația dușmanului, 1916–1918 (Brăila, 1921), Raportul asupra libertății presei (București, 1922) și altele. Tiberiu Avramescu (1933–2014), unul dintre cei mai reputați editori și istorici literari români, a fost, de-a lungul îndelungatei sale cariere, redactor la Editura de Stat pentru Literatură și Artă, coordonator al colecției „Biblioteca pentru toți“, director general al Editurilor și patrimoniului național în Ministerul Culturii, redactor-șef, apoi director al Editurii Minerva.
    [Show full text]
  • Buddhist Cantos from Bucharest. II. Ion Pillat's
    Buddhist Cantos from Bucharest. II. Ion Pillat’s Indic Poetry of Transmigration [Asia in Europe III] Eugen CIURTIN Faculty of Social Sciences and Humanities, Mahidol University, Bangkok Institute for the History of Religions, Romanian Academy, Bucharest Personal e-mails: [email protected], [email protected] Buddhist Cantos from Bucharest. II. Ion Pillat’s Indic Poetry of Transmigration [Asia in Europe III] This contribution in three parts analyses for the first time Ion Pillat’s Buddhist poetry of his debut volume (Visări budiste [Buddhist Reveries] from Visări păgâne [Pagan Reveries], (Bucharest: Minerva – Institut de Arte Grafice și Editură, 1912) compared against plausible European and Asian religious and literary sources, contexts, and significance, in order to palliate the callous non-sense of some literary critics and the cultural prejudice inflicted by some scholars of religion. The five poems –A Buddhist Prayer (a title subsequently changed to A Prayer to the Buddha), Samsara [saṃsāra], Towards Nirvana, Karman and A Hymn of Worship – are illustrative of the wider topics and literary moves of an ‘Asian Renaissance’, and highlight the Buddhist legacy of Eugène Burnouf (1801-1852), a professor of the Collège de France who would become the founding father of modern Buddhist Studies worldwide and whose Magna Carta of Buddhist Studies would also have a Romanian echo, from Odobescu (who moreover frequented his classes) to Eminescu (who authored more and better Buddhist cantos) or Georgian (the first to critically edit Sanskrit texts) to young Pillat, a schoolboy, then student in Paris since 1905, to become the first translator into Romanian of another pupil of Sanskrit India in Paris and Harvard in 1910-1914, T.
    [Show full text]
  • Un Vis Al Inteligentei Libere
    (,ASS IAN MERIA SPI RIDON UNVIS AL INTELIGEI{TEI LIBERE GAIDEEA zuRoPI-EAN{ .Cassmx Manm SpmrroN Un vis al inteligen!"i libere - atitudini literare D( - \AA IDEEA EURoPoPsANd" Cuprins Nota autorului..........' """""""""' 5 JUNIMEA, un vis aI inteligenlei libere" """""""""""'7 GAndurile cu vedere ale lui Nichita Stinescu" """""'79 Transilvania lui Eminescu """ 107 Curajul Monahului Nicolae de la Rohia """""""' ""'729 Poetul noplii gi mitul Luceafirului"""""""""""""" 1-80 Arta gi gtiinla lui Solomon Marcus """""'202 Pregitirea sufleteascd a BrAncovenilor intru ir.rpii.tir"u jertfei martirice.. ""244 Jurnalul lui I.D. SArbu, o mirturie amAnat6" """""276 Nicolae Manolescu, o biografie intelectuali """"""" 335 Eminescu gi politica Parlamentului""".'"""""""""' 373 401 Solomon Marcus 9i limba perfecti """""' Virgil Nemoianu, un maestru al eseului estetic"""" 418 Doui decenii d.in actuala serie a revistei 453 ,,Convorbiri literare" ".'"""""' JUNIMEA, un vis al inteligenfei libere Data constituirii Societdlii Junimea plutegte sub aripa misterului, inviluiti intr-o aurl vag legendarS, una care insolegte mai totdeauna nagterea unor mari personalit5li sau varii societili culturale de inalt pre- stigiu. Din mirturiile fondatorilor at rezulta un interval temporal cuprins intre toamna anului 1863 gi inceputul anului L864. Citim inArnintiri din,,Junim,ea" alui Iacob Negruzzi, la Capitolul I, infiintarea societdpii literare: ,,La banchetul anual prin care se serba aniversarea infi- in!6rii societilii <<Junimea>, secretarul perpetuu - acela eram eu - avea obiceiul sh lie un discurs glume!, care incepea totdeauna cu urmitoarele cuvinte: <Originea Junimii se pierde in noaptea timpurilor>... Tot aSa a$ putea incepe, firi glum6, gi astizi, cAnd mi-a venit in gAnd sd scriu oarecare amintiri despre aceasti societate, care a ocupat un sfert de secul din viala mea, gi cu care se leagi multe gi plS.cute aduceri-aminte ale tinerelii mele.
    [Show full text]
  • Marturii-Despre-Eminescu.Pdf
    ConvorbiriCorespondenþãPortrete Mărturii Eminescudespre Povestea unei vieţi spusă de contemporani Selecţie, note, cronologie şi prefaţă de CĂTĂLIN CIOABĂ Redactor: Cătălin Cioabă Coperta: Mihail Coşuleţu Tehnoredactor: Manuela Măxineanu Corector: Elena Dornescu DTP: Andreea Dobreci Tipărit la Monitorul Oficial R.A. © HUMANITAS, 2013, pentru prezenta ediţie Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României Mărturii despre Eminescu: povestea unei vieţi spusă de contemporani / ed., pref.: Cătălin Cioabă. – Bucureşti: Humanitas, 2013 Bibliogr. ISBN 978- 973- 50- 4051- 2 I. Cioabă, Cătălin (ed., pref.) 821.135.1.09 Eminescu, M. 929 Eminescu, M. EDITURA HUMANITAS Piaţa Presei Libere 1, 013701 Bucureşti, România tel. 021/408 83 50, fax 021/408 83 51 www.humanitas.ro Comenzi online: www.libhumanitas.ro Comenzi prin e-mail: [email protected] Comenzi telefonice: 0372 743 382; 0723 684 194 Au fost făcute toate eforturile pentru a-i identifica şi contacta pe toţi deţinătorii drepturilor de reproducere a textelor din această carte. Nu am reuşit de fiecare dată, dar, dacă suntem contactaţi în acest sens, nu vom ezita să clarificăm orice inexactitate şi să reparăm orice omisiune. Nota editorului Textele antologate au fost transcrise atât din revistele sau volumele în care au apărut pentru prima oară, cât şi din ediţii critice sau antologii ale amintirilor despre Eminescu. În bibliografie am indicat de fiecare dată locul primei apariţii sau al publicării consacrate, precizând sursa de unde am transcris. La antologii s- a făcut referire prescurtată, cu ajutorul unei liste de sigle. Cu privire la selecţie, sunt de precizat două lucruri: au fost incluse atât texte integrale, atunci când erau dedicate ex clusiv evocării lui Eminescu, cât şi fragmente de text din scrieri în care amintirile despre poet apar doar ocazional.
    [Show full text]
  • PERSONALITIES in ROMANIAN HISTORY (15Th - 20Th Centuries) Dr
    SECTION HISTORY PERSONALITIES IN ROMANIAN HISTORY (15th - 20th centuries) dr. Ioan DAMASCHIN, Liga Navală Română Great Romanian Princes, benefactors of the Holy Mount Athos. Saint Stefan the Great - benefactor of the Zographou Monastery dr. Mariana LAZĂR, Muzeul Național Cotroceni Prince Neagoe Basarab, „about the mother of my ancestor” - a political model for prince Şerban Cantacuzino dr. Cristina GUDIN, Facultatea de Istorie, Universitatea București Tudor Vladimirescu or the man who defied the impossible dr. Ligia LIVADĂ-CADESCHI, Facultatea de Științe Politice, Universitatea București Less well-known aspects of Mihail Kogălniceanu's social thinking. Social assistance and the eradication of begging dr. Viorella MANOLACHE, Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I. C. Brătianu”, Academia Română From/In the gallery of the founding fathers of Romania: Simion Bărnuțiu dr. Cristian-Ion POPA, Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I. C. Brătianu” Ion C. Brătianu – a „founding father” of modern Romania dr. Liviu BRĂTESCU, Institutul de Istorie „A.D. Xenopol”, Iași King Carol I and the end of a political regime (1887-1889) dr. Sorin Sebastian DUICU, Academia Oamenilor de Ştiinţă din România Gratitude and Dedication to the „The One who Made the Country Whole”, for „Missy” and those on the Front Line Ana Maria BONCIU, cercetător independent Queen Mary's role in the Great War from a literary and publishing perspective dr. Cristina VOHN, Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion. I. C. Brătianu”, Academia Română Ion I. C. Brătianu - the last great Romanian reformer dr. Delia BĂLĂICAN, Biblioteca Academiei Române Vintilă Brătianu's vision of the „public vote” dr.
    [Show full text]
  • Vol. II, No. 1 (2015)
    HHIIPPEERRBBOORREEEEAA JJOOUURRNNAALL Journal of History Vol. II, No. 1 June 2015 Bucharest 2015 HHIIPPEERRBBOORREEEEAA JJOOUURRNNAALL Journal of History Vol. II, No. 1 June 2015 Bucharest 2015 ADVISORY BOARD Ph.D. Professor Ecaterina Lung (University of Bucharest) Ph.D. Professor Marian Petcu (University of Bucharest) Ph.D. Professor Anca Irina Ionescu (University of Bucharest) Ph.D. Assistant Professor Luminiţa Diaconu (University of Bucharest) Ph.D. Assistant Professor Ioana Munteanu (University of Bucharest) Ph.D. Senior Researcher Adrian Ioniță (“Vasile Pârvan” Institute of Archaeology, Romanian Academy) EDITORIAL BOARD Editor-in-Chief: Ph.D. Student Mihai Dragnea (“Nicolae Iorga” Institute of History, Romanian Academy) Editors: Ph.D. Ovidiu Nedu (“Paul Păltănea” History Museum of Galaţi) Ph.D. Student Constantin Zamfir (University of Bucharest) Raluca Anca Bratu (“Ion Ionescu-Quintus” Prahova County Art Museum) Hiperboreea (ISSN 2284 – 5666) is an online scholarly journal which publishes studies and articles in English, French, German, Spanish or Italian from the field of History as well as book reviews or evaluations of scholarly conferences. Without limiting the scope of the research to a particular geographical area or historical period, the journal covers a wide range of interdisciplinary approaches and analyses on topics related to Cultural History, Political History, Military History, Social History, Economic History and Archeology. Since its first publication in 2012, Hiperboreea has a monthly periodicity (January 2012 – March 2013) and quarterly publication (until the end of 2013). Starting 2014, the journal appears biannually. Hiperboreea journal is indexed in international databases such as Index Copernicus, EBSCO, ProQuest, ERIH PLUS, Ulrich, Directory of Research Journals Indexing, Directory of Open Access Journals, Genamics Journal Seek, AWOL, Universal Impact Factor, Cite Factor and MIAR.
    [Show full text]