DOCSLIB.ORG

Un Vis Al Inteligentei Libere

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Un Vis Al Inteligentei Libere (,ASS IAN MERIA SPI RIDON UNVIS AL INTELIGEI{TEI LIBERE GAIDEEA zuRoPI-EAN{ .Cassmx Manm SpmrroN Un vis al inteligen!"i libere - atitudini literare D( - \AA IDEEA EURoPoPsANd" Cuprins Nota autorului..........' """""""""' 5 JUNIMEA, un vis aI inteligenlei libere" """""""""""'7 GAndurile cu vedere ale lui Nichita Stinescu" """""'79 Transilvania lui Eminescu """ 107 Curajul Monahului Nicolae de la Rohia """""""' ""'729 Poetul noplii gi mitul Luceafirului"""""""""""""" 1-80 Arta gi gtiinla lui Solomon Marcus """""'202 Pregitirea sufleteascd a BrAncovenilor intru ir.rpii.tir"u jertfei martirice.. ""244 Jurnalul lui I.D. SArbu, o mirturie amAnat6" """""276 Nicolae Manolescu, o biografie intelectuali """"""" 335 Eminescu gi politica Parlamentului""".'"""""""""' 373 401 Solomon Marcus 9i limba perfecti """""' Virgil Nemoianu, un maestru al eseului estetic"""" 418 Doui decenii d.in actuala serie a revistei 453 ,,Convorbiri literare" ".'"""""' JUNIMEA, un vis al inteligenfei libere Data constituirii Societdlii Junimea plutegte sub aripa misterului, inviluiti intr-o aurl vag legendarS, una care insolegte mai totdeauna nagterea unor mari personalit5li sau varii societili culturale de inalt pre- stigiu. Din mirturiile fondatorilor at rezulta un interval temporal cuprins intre toamna anului 1863 gi inceputul anului L864. Citim inArnintiri din,,Junim,ea" alui Iacob Negruzzi, la Capitolul I, infiintarea societdpii literare: ,,La banchetul anual prin care se serba aniversarea infi- in!6rii societilii <<Junimea>, secretarul perpetuu - acela eram eu - avea obiceiul sh lie un discurs glume!, care incepea totdeauna cu urmitoarele cuvinte: <Originea Junimii se pierde in noaptea timpurilor>... Tot aSa a$ putea incepe, firi glum6, gi astizi, cAnd mi-a venit in gAnd sd scriu oarecare amintiri despre aceasti societate, care a ocupat un sfert de secul din viala mea, gi cu care se leagi multe gi plS.cute aduceri-aminte ale tinerelii mele. Se poate, in adevdr, ztce ch originea <Junimii> se pierde in noaptea timpurilor, de vreme ce ar fi foarte greu a-i fixa cu exactitate epoca infiinlirii. MuI{i membri ai <Junimiil cred ci societatea lor da- teaz\. din toamna anului 1863, insi aceasta nu poate fi, de vreme ce eu, unul din cei cinci fundatori, m-am in- tors din striinitate in Iagi, dupi sivArgirea studiilor, in Cassreu Menlq, SprnrnoN seara de 25 octombrie 1863, iar T. Maiorescu, altul din- tre fundatori, plecase cu o zi inainte din Iaqi la Berlin, gi amAndoi ne-am incrucigat in drum la Botogani, unde petrecurdm noaptea in acelagi han, firi si ne facem cu- noqtinla gi firi m5"car si ne intrevedem". Sunt relatate in continuare lntAlnirile secretarului perpetuu aI Junimii cu viitorii fondatori gi este naratl gi prima intAlnire a acestora la Maiorescu, pentru a ascul- ta o lecturd a lui Carp din traducerea sa dupi Macbeth, in versuri. ,,Oricum ar fi, in acea seari - apteciazi vii- torul gef al foii junimiste - se poate zice cb. a fost intAia gedinli a <Junimii>, f6ri ca cei prezenli si se fi gAndit inci la infiinlarea unei societ6!i". Sunt continuate qi in 1864 prelegerile populare ini- liate de Titu Maiorescu cu un an inainte. Th. Rosetti, intr'una din duminici, urma sd vorbeasci despre Socie- tatea rnodernd,. La acel moment are loc un incident pe- nibil, Iectorul blocAndu-se la titlu, pe care il repeti de cAteva ori, urmAnd cdteva scuze gi pirisirea silii. Dupb obiceiul de a se intAlni cu to{ii, dupi prelegere, la Ma- iorescu, intr-o astfel de dup5.-amiaz5.,,s-a hotirAt infi- inlarea in reguli a unei societili literare, care de fapt gi exista. Mai multe dumineci de-a rAndul am discutat numele ce trebuia si-i dim. Tot felul de propuneri gi se- rioase gi glumele se flcuri gi se respinseri de-a rAndul. IJn moment numele care dobAndi aprobarea celor mai mulli fu Ulpia sau poate chiar tJtpia Traiand,. insl in duminica urmitoare tofi cinci venirdm cu gAndul ascuns de a propune adoptarea altei numiri, cdci dupd reflecfi- ile ficute acasi, numele Ulpia ni se piru din cale afari pretenlios". La urm[toarea intAlnire a celor cinci fondatori, Titu Maiorescu, Iacob Negruzzi, P.P. Carp, Vasile Pogor, Th. Rosetti, cum se agteptau cu tolii, la propunerea gazdei Un uis al inteligenlei libere se reiau negocierile asupra numelui:,,Dupi mult5 discu- !ie, Theodor Rosetti ne zise de pe patul unde era culcat: - Mei bdiefi, vreli si vi dau eu un nume firi preten- !ie, care si vd placi la to!i, fiindch nu zice mare lucru? - Vorbegte! - Hai s-o botezdm <Junimea>>, zise Theodor Rosetti. - Foarte bine g[sit! strigarim cu to{ii. Atunci Pogor, ridicAndu-se de pe canapeaua pe care se aruncase, ince- pu si cAnte ca un preot pe nas, gi intrebi de trei ori: - S-a lepidat copilul de Satana pedantismului? De trei ori rispunserim cu tolii rizdnd: - S-a lepidat. - In numele Domnului, boteze-se dar <<Junimea>! ex- clami Pogor, gi <Junimea> a r5.mas pAni in ziua de azf'. Pe acelagi subiect, citim in Amintiri de la ,,Junim,ea" din lagi, a lui George Panu, inci de la primele pagini o varianti nu mult diferit[ de a redactorului,,Convorbiri- lor literare", dar care pare a fixa, nu fird umor gi ironie, ca an de infiinlare februarie 1863: ,,La frecare banchet de aniversari a infiin{irei societilei <Junimea), domnul Iacob Negruzzi avea specialitatea ca si stabileascd in mod exact data intemeierei <Junimei> gi totugi curs de vreo 14 ani nu a reugit complect s5 o stabileasci! De ce? Fiindc[ indatb ce oratorul - bineinfeles intr-un dis- curs umoristic - determina o datd oarecare, o droaie de intrerupltori, vociferAnd, ii aruncau cele mai energice dezminliri. Oratorul, obosit gi dominat de un tumult asurzitor, era nevoit si se ageze gi si renunle la restul cuvAntdrei Atunci, ca un mijloc de conciliare, se scula domnul Vasile Pogor gi striga: <Domnilor, nu vi mai certali de- geaba de la data infiinlirei societilei noastre, cici pire- rile sunt aqa de impirlite incAt pentru o societate atift de disciplinati ca a noastri (la cuvAntul discipline,t, \n CassreN Menn SpmmoN 10 ura! colosal iegea din piepturile tuturor), acest lucru este mlrul de discordie; de aceea, eu propun si votali urm6- toarea dati asupra cireia cred c[ avem si convenim cu to!i... Sb convenim, domnilor, cI originile Junimei se pi- erd in noaptea timpurilor...>. In to{i anii aceasti propunere este aclamati gi consacrati. Solu{iunea insi nu mullumea pe to{i. Domnul Ia- cob Negruzzi, cel mai recalcitrant, protesta in petto gi urma cu investigaliunile mai departe - aga ci, in cursul acelor mulfi ani, a ajuns la oarecari descoperiri destul de insemnate asupra originei Junimei, insi nu de tot complecte. Aga, domnul Negruzzi a stabilit deocamdatd anul infiinlirei: acela de 1863. A ajuns domnia-sa, de ase- menea, si stabileascd. gi luna, luna februarie - mi se pare; a ajuns si stabileasci gi locul unde s-a zdmislit ideea, anume in dreptul unui fAnar de lAngi poarta bi- sericei TreiSfetitelor. Ca si se stabileasci acest fAnar, contraversa a durat mai mul{i ani. Domnul Maiorescu pretindea c6, iegind din curtea $coalei normale, unde era director, impreuni cu domnul Pogor, intr-o sear5, s-au oprit amAndoi in dreptul fAnarului amintit gi acolo le-a venit ideea infiinlirei unei societifi; domnul Pogor insi pretindea ci a mers impreuni cu domnul Maiores- cu pAnb la un alt fdnar, acel din dreptul bisericei catolice gi c[ acolo le-a venit geniala idee. Dupi multe apeluri la memorie gi dupd lungi disculii, domnul Pogor a sfArgit prin a se ralia la pirerea domnului Maiorescu. Prin urmare, anul, luna gi fAnarul erau determinate. Asupra insi a zilei acestei memorabile date, societatea <Junimea> n-a putut si se invoiasci niciodatd, ea era imp5rlitl in doui tabere, absolut ireconciliabile. Una pretindea, expresia de astlzi, ci fericitul eveniment a 11 Un uis al inteligen{ei libere avut loc intr-o miercuri, cealalti, intr-o vineri. Unii se intitulau miercurigti, ceilalli venerigti. Vi puteli inchi- pui la cAte glume gi jocuri de cuvinte dedeau loc aceste doui denumiri. $i, in urma multor gi multor disculii furtunoase, tot pdrerea domnului Vasile Pogor fu gisitd mai buni, ci de vreme ce societilei <Junimea) nu i se putea determina ziua de naqtere, atunci e mai preferabil ca si se declare ci originele ei se pierd in noaptea timpurilor!... Acestea le-am aflat eu dupd ce am intrat la <Juni- rlre&D, prin anul 7872. Am suslinut gi eu una din aceste pdreri, micar c6 nu aveam - intrat tdrziu - nici un ele- ment sigur de disculie..." Ca an intemeietor rimAne 1863, a$a cum il aflim in- scris in Albumul Junimii. Un alt document care pledea- zi gi pare a fixa pebazh de document oficial ziua gi anul intemeierii este raportul inaintat de citre Societatea Junimea din Iagi, in anul 1868, Ministerului Cultelor gi Instrucliunii Publice din Bucuregti. Documentul a fost publicat de Augustin Z.N. Pop in ,,Convorbiri literare" nr. 3 (87) martie 1977 Si reprodus intocmai de citre Pa- vel Florea in Din urenlea Junimii (Editura Omnia, Iagi, 1993). Cum precizeazl. autorul, ,,raportul este scris de mentorul Junimii, dar este semnat de Th. Cerchez. Se repetl in parte procedeul folosit Ia redactatea progrd,- mului revistei <Convorbiri literare> din 1 martie 7867". Pentru importanla lui in fi.xarea datei de nagtere a celei mai importante societ5li culturale romAnegti, re- producem integral raportul inaintat Ministerului Culte- lor, inserat in cartea amintiti a iui Pave1 Florea: Cassu:rl Mann SprnnoN L2 ,,Tipografia SocietSlii,,Junimea" Iagi Domnule Ministru, 24Matl\ iunie 1868 RdspunzAnd adresei Dv. nr. 4031, am onoarea a vi comunica urmitoarele asupra SocietS{ii <Junimea> din Iassi. Societatea ,r<Junimea>r este fundatd in 1-9 octom- brie 1863 in scop de a publica cirfi apte la lnaintarea educa{iunii poporului romAn gi de a susfine gi primi ori ce alt mijloc potrivit cu activitatea scientifici pi literari.
Load more

Recommended publications
  • 1 PETRE P. CARP 100 De Ani De La Moarte (Bibliografie Selectivă) (N. 29
    PETRE P. CARP 100 de ani de la moarte (bibliografie selectivă) (n. 29 iunie 1837, Iași - d. 19 iunie 1919, Țibănești) I. OPERA 1. Volume Afacerea tramvaelor la Senat : după note stenografice / discursurile domnilor P. P. Carp şi Al. Marghiloman. - Bucureşti : Tipografia şi Stabilimentul de Arte Grafice George Ionescu, 1911. - 47 p. Auswartige Politik und Agrarreform / reden und zeitungsartikel von P. P. Carp; autorisierte Ubers. von Victor A. Beldiman und Erwin von Fehlmayr. - Bukarest : Socec, 1917. - 78 p. Discursuri : vol. 1 : 1868-1888 / P. P. Carp. - Bucureşti : Editura Librăriei Socec & Co. S. A., 1907. Discursuri parlamentare / P. P. Carp. - [București] : Tipografia Curţii Regale, [1895]. - 299 p. Discursuri parlamentare / P. P. Carp; ediţie îngrijită de Marcel Duţă; studiu introductiv de Ion Bulei. - Bucureşti : Grai şi suflet - Cultura naţională, 2000. - 630 p. (COTA: III 27418; 32(498)/C26) Exproprierea marei proprietăţi / P. P. Carp. - Bucureşti : Tipografia şi Stabilimentul de Arte Grafice G. Ionescu, 1914. Patru discursuri rostite în Senat / de Petre P. Carp. - Iaşi : Tipografia Naţională, 1878. - 30 p. Politica externă a României : cuvîntările rostite în discuţia răspunsului la Mesaj în şedinţele din 14, 15, 16 şi 17 decembrie 1915 ale Camerei Deputaţilor / de d-nii P. P. Carp şi C. Stere. - Iaşi : Editura Revistei Viaţa Românească, 1915. - 61 p. Procesul Maiorescu cu actele autentice / P. P. Carp, N. Mândrea, G. Mârzescu, I. Negruzzi, V. Pogor. - Iaşi : Imprimeria Adolf Bermann, 1865. - 23, LXVI p. România şi răsboiul european / P. P. Carp. - Bucureşti : Tipografia Dorneanu I., s.a. - 32 p. Tulburările de la 5 aprilie şi Legea maximului : două discursuri rostite în Cameră / de Al.
    [Show full text]
  • Politics and Education During Charles I
    Annals of the „Constantin Brâncuși” University of Târgu Jiu, Letter and Social Science Series, Supplement 2/2016 POLITICS AND EDUCATION DURING CHARLES I Iulian PÎNIŞOARĂ ABSTRACT: This study does not aim to analize the evolution of educational system in Romania late XIX-th century and early XX-th century, instead the study aims to examine the way in which the political elite was formed intellectually speaking. My personal point of view, puts it that the period I mentioned above is the only when the colocation ”political elite” can be properly used. KEYWORDS: prime minister, Catargiu, politics, government, king, Charles, university, law school. În urmă cu peste o sută de ani, membrii elitei intelectuale erau participanţi activi în viaţa politică, aceştia considerând prezenţa lor în spaţiul public drept o datorie faţă de restul populaţiei ţării. Titu Maiorescu, Nicolae Ionescu, Spiru Haret, Constantin Dissescu, Vasile Alecsandri, Nicolae Iorga, Duiliu Zamfirescu, Barbu Ştefănescu-Delavrancea, sunt doar câteva dintre personalităţile care au deţinut unele dintre cele mai importante funcţii în politica românească1. În afara acestor, să zicem, intelectuali de carieră, majoritatea oamenilor politici de la noi aveau studii universitare atestate de diplome emise de cele mai prestigioase universităţi ale Europei. Chiar dacă, aparent, studiile superioare erau o condiţie sine-qua-nonă pentru accederea la cele mai înalte demnităţi ale ţării, legislaţia electorală din acea vreme nu impunea decât condiţii minimale pentru dobândirea şi exercitarea drepturilor politice (erau excluşi doar cei care nu plăteau nici un fel de impozit precum şi analfabeţii), aproape toţi oamenii politici de mai mare sau mai mica anvergură aveau studii universitare.
    [Show full text]
  • GIDNI 2 Sociology, Political Sciences, International Relations 195
    GIDNI 2 Sociology, Political Sciences, International Relations “THE FREE AND INDEPENDENT FACTION” FROM IASI. SOME IDEOLOGICAL ASPECTS Irina Gafita, PhD Student, “Al. Ioan Cuza” University of Iași Abstract: This paper aims to present the main aspects of the Free and Independent Faction from Iasi ideology, to analyze the impact of their anti-Semite ideas on the situation of the Jewish population in Romanian territory and relate them to the person of Charles I and the foreign policy promoted by him. The study will also analyze the impact that Simion Barnutiu‘s thinking had over them and illustrate some of the most important ideas that were promoted by the Nicolae Ionescu, the group leader, after his mentor‘s death. The factionists have supported the idea that Charles I was not a loyal ruler for its people and that for Romania a republic or an indigenous prince would be more suitable. We also debated their interest in keeping Moldavia and Wallachia united against any separatist attempts. In the end, an explanation as to why their anti-Semitic believes were so popular was given. Keywords: Nicolae Ionescu, political group, anti-dynastic, unionism, anti-Semitism 1. Introduction The nineteenth century Romanian society was going through a vast modernization process. Political life was no exception. It was in this context that numerous political parties made their appearance on the public stage, although the majority had only a temporary existence. There are, of course, two parties that drew the general coordinates of Romanian politics in the era: the Liberal Party and the Conservative Party. In addition, many other groups offered innovative solutions on the problems that the Romanians faced.
    [Show full text]
  • Institutul De Studii Istorice Si Social
    NR. INVENTAR: 3229 ARHIVELE NAŢIONALE SERVICIUL ARHIVE NAŢIONALE ISTORICE CENTRALE BIROUL ARHIVE CONTEMPORANE FOND INSTITUTUL DE STUDII ISTORICE ŞI SOCIAL-POLITICE FOTOTECA – Portrete INVENTAR 3414 u.a. Arhivele Nationale ale Romaniei PREFAŢĂ 1. Istoricul creatorului fondului - Institutul de Studii Istorice şi Social-Politice Institutul de Studii Istorice şi Social-Politice (I.S.I.S.P.) a devenit funcţional la 26 martie 1951, sub denumirea de Institut de Istorie a Partidului, având ca principal scop cercetarea şi (re)scrierea istoriei mişcării muncitoreşti, socialiste (social-democrate) şi comuniste din România şi din lume în conformitate cu propaganda oficială şi linia politico-ideologică a P.M.R./P.C.R. Relaţia Institutului cu Partidul Comunist este demonstrată prin directa tutelare a acestuia de către Comitetul Central al Partidului. Problema înfiinţării unui asemenea institut s-a discutat încă din anul 1950, când prin Hotărârea Biroului Politic al C.C. al P.M.R. nr.2/1950 s-a decis organizarea Institutului de Istorie a Partidului, însă noua instituţie şi-a început oficial activitatea un an mai târziu, la data de 8 mai 1951. Comitetul Politic Executiv al P.C.R. a hotărât la 22 martie 1966 transformarea Institutului de Istorie a Partidului în Institutul de Studii Istorice şi Social- Politice de pe lângă C.C. al P.C.R. Institutul era condus de un consiliu ştiinţific din care iniţial făceau parte şi unii dintre principalii lideri comunişti români: Gheorghe Gheorghiu- Dej, Ana Pauker, Vasile Luca, Teohari Georgescu, Lothar Rădăceanu, Iosif Chişinevschi, Alexandru Moghioroş, Gheorghe Apostol, Constantin Pârvulescu, Ion Niculi, Leonte Răutu, Mihail Roller, Gheorghe Stoica, Sorin Toma, A.
    [Show full text]
  • Centenarul Ion Codru Drăguşanu
    0 77 DE CONFERINŢE RADIOFONICE 1 Editor: Ioan Crăciun Tehnoredactare şi copertă: Cristian Dinu Universitatea din Bucureşti – Editura Ars Docendi Editură cu profil academic şi cultural recunoscută de CONSILIUL NAŢIONAL AL CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL SUPERIOR Şos. Panduri 90, sector 5, Bucureşti Tel./Fax: (021) 410 25 75 E-mail: [email protected] Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României SĂVOIU, ADRIAN 77 de conferinţe radiofonice / Adrian Săvoiu Bucureşti – Ars Docendi, 2008. ISBN 978-973-558-336-1 654.195(498 Bucureşti)(063) Copyright © Adrian Săvoiu, 2008 Tipărit la Tipografia Editurii Ars Docendi Printed in Romania 2 ADRIAN SĂVOIU 77 DE CONFERINŢE RADIOFONICE În memoria mamei, Ileana, care a ascultat la radio, de la Câmpulung, aceste conferinţe. Această ediţie s-a tipărit în 200 de exemplare numerotate. Fiecare exemplar poartă semnătura autorului. Exemplarul nr. 4 Argument Această carte selectează 77 dintre conferinţele rostite la Radio România, începând din anul 1984, în cadrul emisiunii „Răspundem ascultătorilor” (devenită ulterior „Studio deschis”), difuzată zilnic, de luni până vineri, între 9 şi 10 dimineaţa, reluată uneori şi după-amiaza. Majoritatea au fost susţinute într-o perioadă când în afara postului naţional de radio nu existau şi alte posturi, de aici audienţa uriaşă a celor mai multe dintre ele. Astăzi poate că unele dintre aceste conferinţe le-aş gândi şi le-aş organiza altfel. Am păstrat însă intactă structura lor pentru a constitui, în felul acesta, un document al timpului. În ansamblul lor, la o nouă lectură, cred că îşi păstrează actuali- tatea, chiar dacă o bună parte au trecut, până în decembrie 1989, prin „furcile caudine” ale cenzurii, care la radio era una dintre cele mai vigilente.
    [Show full text]
  • VICTOR RIZESCU ªTEFAN VIANU LIVIU VOINEA Editor: Irina Vainovski-Mihai
    New Europe College Yearbook 2002-2003 MADEEA (SÂSÂNÃ) AXINCIUC CAMELIA BECIU MIANDA CIOBA ALEXANDRA CIOCÂRLIE IRINA CULIC CRISTIAN GAªPAR VICTOR RIZESCU ªTEFAN VIANU LIVIU VOINEA Editor: Irina Vainovski-Mihai Copyright © 2005 – New Europe College ISSN 1584-0298 NEW EUROPE COLLEGE Str. Plantelor 21 023971 Bucharest Romania Tel. (+40-21) 327.00.35, Fax (+40-21) 327.07.74 E-mail: [email protected] VICTOR RIZESCU Born in 1969, in Bucharest. Ph.D., Central European University, Budapest Dissertation: Debating Modernization as a Debate on the Modernizing Elite: An Approach to the History of Social and Political Thought in Romania, 1868- 1947 Associated Professor, Faculty of Political Science, University of Bucharest. Participation in international conferences and roundtables in Romania, Bulgaria, Ucraine, Italy and the United States Articles and translations in the fields of Romanian intellectual history, nationalism studies, East European social history SUBVERTING THE CANON: OLIGARCHIC POLITICS AND MODERNIZING OPTIMISM IN PRE-COMMUNIST ROMANIA 1 Can one indicate precisely the moment when the figures of the literary critic Eugen Lovinescu and of the social analyst ªtefan Zeletin were established, in Romanian scholarship, as the quintessential examples of ideological “rightness” and intellectual honorability? A positive answer to this question could alter our general understanding of the pre-communist intellectual heritage of Romania. As for Lovinescu, his disciples in the field of literary criticism were already numerous at the end of the pre-communist period,1 and they did not avoid to pay homage to the person who had waged, from the first decade of the twentieth century up to the 1940s, long intellectual wars against nostalgic traditionalism, and who most energetically claimed a literature with “urban” overtones and a “modernist” orientation, resonating with – and openly displaying its inspiration from – the most novel European trends of artistic experimentation.
    [Show full text]
  • Bucurestiul Literar Si Artistic Nr 2 Si 3 Din 2020.Pmd
    1 Revistã fondatã la 1 octombrie 2011 de Coman ªova ºi Florentin Popescu Apare lunar • Anul X, nr. 2-3 (101-102), februarie-martie 2020 www.bucurestiul-literar.ro Scriitori de altãdatã: Panail Istrati, G. Topîrceanu, D. Racoviþã, Iancu Botez, Dr. Ionescu, N. Constantinescu ºi Mihail Sadoveanu la Brãila În acest numãr: • Grigore Alexandrescu - 210 ani de la naºtere. O evocare de Ion Ghica (3) • Seniorii literaturii noastre: George Corbu în dialog cu Florentin Popescu (4) • Liviu Rebreanu: Cearta (6) • Recuperãri: Vasile Militaru (7) • Mircea Eliade: Încercarea Labirintului, II (8) • Farmecul discret al evocãrilor: Nicolae Predescu, Barbu ªtefãnescu Delavrancea, I.L. Caragiale, Al. Vlahuþã, Ioan Slavici, George Panu (10-11), (18) • Mircea Coloºenco: Marian Popa versus prozator postmodern(12) • Poezie universala la km 0: Constantin P. Kavafis (15) • Candid Stoica: Un spectacol burlesc (17) • Ion Andreiþã: Când zidurile vorbesc (19) Bucureºtiul literar ºi artistic, Anul X, nr. 2-3 (101-102), februarie-martie 2020 2 ACTUALITATE Editorial Agendã culturalã • 25 ianuarie: La Muzeul Naþional al Literaturii Autografe Citesc tot ce primesc, dar Române s-a lansat volumul „Ronduri de zi” (Însemnãri) de Gelu Negrea, (Editura Biscara, Bucureºti, 2020). de comentat comentez Despre autor ºi carte au vorbit, între alþii, Ioan Adam, Florentin Popescu ºi editoarea lucrãrii. în premierã selectiv! • 29 ianuarie: La Clubul „Mihai Eminescu” (fost Proiectul pe care l-am început în urmã cu mai mulþi Calderon), al Sectorului 2 a fost sãrbãtorit scriitorul Ion Titus
    [Show full text]
  • Constantin Bacalbasa
    Constantin Bacalbașa, descendentul unei familii brăilene, s-a născut la 21 august 1856 la București. A desfășurat o foarte bogată activitate jurnalistică, afirmându-se ca unul dintre cei mai prolifici și merituoși jurnaliști români din epoca de glorie a presei noastre. Participă din tinerețe la activitatea primelor cercuri social-democrate din România, debutând aici în presa anilor 1880. Adevăratul debut ziaristic și-l face însă în 1881 în cotidianul liberal Telegraful, scriind apoi, vreme de 54 de ani, la jurnale din mai toate orizonturile presei românești: so - cial-democrată, radicală (Lupta), liberală, conservatoare. Ultimele decenii de viață și le de- dică activității în redacțiile ziarelor de mare tiraj, începând, spre anul 1900, cu democraticul Adevărul și terminând cu Universul, în ambele publicându-și, într-un foileton săptămânal, amin tirile savuroase despre Bucureștii de altădată, care văd întâia oară lumina tiparului între 1927 şi 1932, într-o serie de patru volume. După ani fertili de activitate gazetărească, Bacalbașa este ales, în 1919, preşedinte al Sindicatului Ziariștilor din București, calitate în care alcătuiește o „privire asupra presei românești din zilele noastre“ cuprinsă de N. Iorga, în 1922, în lucrarea Istoria presei românești. Constantin Bacalbașa a mai publicat (selectiv): Pardon (în colaborare cu frații săi Anton și Ion Bacalbașa; București, 1899), Capitala sub ocupația dușmanului, 1916–1918 (Brăila, 1921), Raportul asupra libertății presei (București, 1922) și altele. Tiberiu Avramescu (1933–2014), unul dintre cei mai reputați editori și istorici literari români, a fost, de-a lungul îndelungatei sale cariere, redactor la Editura de Stat pentru Literatură și Artă, coordonator al colecției „Biblioteca pentru toți“, director general al Editurilor și patrimoniului național în Ministerul Culturii, redactor-șef, apoi director al Editurii Minerva.
    [Show full text]
  • Buddhist Cantos from Bucharest. II. Ion Pillat's
    Buddhist Cantos from Bucharest. II. Ion Pillat’s Indic Poetry of Transmigration [Asia in Europe III] Eugen CIURTIN Faculty of Social Sciences and Humanities, Mahidol University, Bangkok Institute for the History of Religions, Romanian Academy, Bucharest Personal e-mails: [email protected], [email protected] Buddhist Cantos from Bucharest. II. Ion Pillat’s Indic Poetry of Transmigration [Asia in Europe III] This contribution in three parts analyses for the first time Ion Pillat’s Buddhist poetry of his debut volume (Visări budiste [Buddhist Reveries] from Visări păgâne [Pagan Reveries], (Bucharest: Minerva – Institut de Arte Grafice și Editură, 1912) compared against plausible European and Asian religious and literary sources, contexts, and significance, in order to palliate the callous non-sense of some literary critics and the cultural prejudice inflicted by some scholars of religion. The five poems –A Buddhist Prayer (a title subsequently changed to A Prayer to the Buddha), Samsara [saṃsāra], Towards Nirvana, Karman and A Hymn of Worship – are illustrative of the wider topics and literary moves of an ‘Asian Renaissance’, and highlight the Buddhist legacy of Eugène Burnouf (1801-1852), a professor of the Collège de France who would become the founding father of modern Buddhist Studies worldwide and whose Magna Carta of Buddhist Studies would also have a Romanian echo, from Odobescu (who moreover frequented his classes) to Eminescu (who authored more and better Buddhist cantos) or Georgian (the first to critically edit Sanskrit texts) to young Pillat, a schoolboy, then student in Paris since 1905, to become the first translator into Romanian of another pupil of Sanskrit India in Paris and Harvard in 1910-1914, T.
    [Show full text]
  • Marturii-Despre-Eminescu.Pdf
    ConvorbiriCorespondenþãPortrete Mărturii Eminescudespre Povestea unei vieţi spusă de contemporani Selecţie, note, cronologie şi prefaţă de CĂTĂLIN CIOABĂ Redactor: Cătălin Cioabă Coperta: Mihail Coşuleţu Tehnoredactor: Manuela Măxineanu Corector: Elena Dornescu DTP: Andreea Dobreci Tipărit la Monitorul Oficial R.A. © HUMANITAS, 2013, pentru prezenta ediţie Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României Mărturii despre Eminescu: povestea unei vieţi spusă de contemporani / ed., pref.: Cătălin Cioabă. – Bucureşti: Humanitas, 2013 Bibliogr. ISBN 978- 973- 50- 4051- 2 I. Cioabă, Cătălin (ed., pref.) 821.135.1.09 Eminescu, M. 929 Eminescu, M. EDITURA HUMANITAS Piaţa Presei Libere 1, 013701 Bucureşti, România tel. 021/408 83 50, fax 021/408 83 51 www.humanitas.ro Comenzi online: www.libhumanitas.ro Comenzi prin e-mail: [email protected] Comenzi telefonice: 0372 743 382; 0723 684 194 Au fost făcute toate eforturile pentru a-i identifica şi contacta pe toţi deţinătorii drepturilor de reproducere a textelor din această carte. Nu am reuşit de fiecare dată, dar, dacă suntem contactaţi în acest sens, nu vom ezita să clarificăm orice inexactitate şi să reparăm orice omisiune. Nota editorului Textele antologate au fost transcrise atât din revistele sau volumele în care au apărut pentru prima oară, cât şi din ediţii critice sau antologii ale amintirilor despre Eminescu. În bibliografie am indicat de fiecare dată locul primei apariţii sau al publicării consacrate, precizând sursa de unde am transcris. La antologii s- a făcut referire prescurtată, cu ajutorul unei liste de sigle. Cu privire la selecţie, sunt de precizat două lucruri: au fost incluse atât texte integrale, atunci când erau dedicate ex clusiv evocării lui Eminescu, cât şi fragmente de text din scrieri în care amintirile despre poet apar doar ocazional.
    [Show full text]
  • PERSONALITIES in ROMANIAN HISTORY (15Th - 20Th Centuries) Dr
    SECTION HISTORY PERSONALITIES IN ROMANIAN HISTORY (15th - 20th centuries) dr. Ioan DAMASCHIN, Liga Navală Română Great Romanian Princes, benefactors of the Holy Mount Athos. Saint Stefan the Great - benefactor of the Zographou Monastery dr. Mariana LAZĂR, Muzeul Național Cotroceni Prince Neagoe Basarab, „about the mother of my ancestor” - a political model for prince Şerban Cantacuzino dr. Cristina GUDIN, Facultatea de Istorie, Universitatea București Tudor Vladimirescu or the man who defied the impossible dr. Ligia LIVADĂ-CADESCHI, Facultatea de Științe Politice, Universitatea București Less well-known aspects of Mihail Kogălniceanu's social thinking. Social assistance and the eradication of begging dr. Viorella MANOLACHE, Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I. C. Brătianu”, Academia Română From/In the gallery of the founding fathers of Romania: Simion Bărnuțiu dr. Cristian-Ion POPA, Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I. C. Brătianu” Ion C. Brătianu – a „founding father” of modern Romania dr. Liviu BRĂTESCU, Institutul de Istorie „A.D. Xenopol”, Iași King Carol I and the end of a political regime (1887-1889) dr. Sorin Sebastian DUICU, Academia Oamenilor de Ştiinţă din România Gratitude and Dedication to the „The One who Made the Country Whole”, for „Missy” and those on the Front Line Ana Maria BONCIU, cercetător independent Queen Mary's role in the Great War from a literary and publishing perspective dr. Cristina VOHN, Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion. I. C. Brătianu”, Academia Română Ion I. C. Brătianu - the last great Romanian reformer dr. Delia BĂLĂICAN, Biblioteca Academiei Române Vintilă Brătianu's vision of the „public vote” dr.
    [Show full text]
  • Vol. II, No. 1 (2015)
    HHIIPPEERRBBOORREEEEAA JJOOUURRNNAALL Journal of History Vol. II, No. 1 June 2015 Bucharest 2015 HHIIPPEERRBBOORREEEEAA JJOOUURRNNAALL Journal of History Vol. II, No. 1 June 2015 Bucharest 2015 ADVISORY BOARD Ph.D. Professor Ecaterina Lung (University of Bucharest) Ph.D. Professor Marian Petcu (University of Bucharest) Ph.D. Professor Anca Irina Ionescu (University of Bucharest) Ph.D. Assistant Professor Luminiţa Diaconu (University of Bucharest) Ph.D. Assistant Professor Ioana Munteanu (University of Bucharest) Ph.D. Senior Researcher Adrian Ioniță (“Vasile Pârvan” Institute of Archaeology, Romanian Academy) EDITORIAL BOARD Editor-in-Chief: Ph.D. Student Mihai Dragnea (“Nicolae Iorga” Institute of History, Romanian Academy) Editors: Ph.D. Ovidiu Nedu (“Paul Păltănea” History Museum of Galaţi) Ph.D. Student Constantin Zamfir (University of Bucharest) Raluca Anca Bratu (“Ion Ionescu-Quintus” Prahova County Art Museum) Hiperboreea (ISSN 2284 – 5666) is an online scholarly journal which publishes studies and articles in English, French, German, Spanish or Italian from the field of History as well as book reviews or evaluations of scholarly conferences. Without limiting the scope of the research to a particular geographical area or historical period, the journal covers a wide range of interdisciplinary approaches and analyses on topics related to Cultural History, Political History, Military History, Social History, Economic History and Archeology. Since its first publication in 2012, Hiperboreea has a monthly periodicity (January 2012 – March 2013) and quarterly publication (until the end of 2013). Starting 2014, the journal appears biannually. Hiperboreea journal is indexed in international databases such as Index Copernicus, EBSCO, ProQuest, ERIH PLUS, Ulrich, Directory of Research Journals Indexing, Directory of Open Access Journals, Genamics Journal Seek, AWOL, Universal Impact Factor, Cite Factor and MIAR.
    [Show full text]