(,ASS IAN MERIA SPI RIDON

UNVIS AL INTELIGEI{TEI LIBERE

GAIDEEA zuRoPI-EAN{ .Cassmx Manm SpmrroN

Un vis al inteligen!"i libere - atitudini literare D( -

\AA IDEEA EURoPoPsANd" Cuprins

Nota autorului...... ' """""""""' 5 JUNIMEA, un vis aI inteligenlei libere" """""""""""'7 GAndurile cu vedere ale lui Nichita Stinescu" """""'79 Transilvania lui Eminescu """ 107 Curajul Monahului Nicolae de la Rohia """""""' ""'729 Poetul noplii gi mitul Luceafirului"""""""""""""" 1-80 Arta gi gtiinla lui Solomon Marcus """""'202 Pregitirea sufleteascd a BrAncovenilor intru ir.rpii.tir"u jertfei martirice.. ""244 Jurnalul lui I.D. SArbu, o mirturie amAnat6" """""276 Nicolae Manolescu, o biografie intelectuali """"""" 335 Eminescu gi politica Parlamentului""".'"""""""""' 373 401 Solomon Marcus 9i limba perfecti """""' Virgil Nemoianu, un maestru al eseului estetic"""" 418 Doui decenii d.in actuala serie a revistei 453 ,,Convorbiri literare" ".'"""""' JUNIMEA, un vis al inteligenfei libere

Data constituirii Societdlii Junimea plutegte sub aripa misterului, inviluiti intr-o aurl vag legendarS, una care insolegte mai totdeauna nagterea unor mari personalit5li sau varii societili culturale de inalt pre- stigiu. Din mirturiile fondatorilor at rezulta un interval temporal cuprins intre toamna anului 1863 gi inceputul anului L864. Citim inArnintiri din,,Junim,ea" alui Iacob Negruzzi, la Capitolul I, infiintarea societdpii literare: ,,La banchetul anual prin care se serba aniversarea infi- in!6rii societilii <, secretarul perpetuu - acela eram eu - avea obiceiul sh lie un discurs glume!, care incepea totdeauna cu urmitoarele cuvinte: ... Tot aSa a$ putea incepe, firi glum6, gi astizi, cAnd mi-a venit in gAnd sd scriu oarecare amintiri despre aceasti societate, care a ocupat un sfert de secul din viala mea, gi cu care se leagi multe gi plS.cute aduceri-aminte ale tinerelii mele. Se poate, in adevdr, ztce ch originea se pierde in noaptea timpurilor, de vreme ce ar fi foarte greu a-i fixa cu exactitate epoca infiinlirii. MuI{i membri ai , f6ri ca cei prezenli si se fi gAndit inci la infiinlarea unei societ6!i". Sunt continuate qi in 1864 prelegerile populare ini- liate de Titu Maiorescu cu un an inainte. Th. Rosetti, intr'una din duminici, urma sd vorbeasci despre Socie- tatea rnodernd,. La acel moment are loc un incident pe- nibil, Iectorul blocAndu-se la titlu, pe care il repeti de cAteva ori, urmAnd cdteva scuze gi pirisirea silii. Dupb obiceiul de a se intAlni cu to{ii, dupi prelegere, la Ma- iorescu, intr-o astfel de dup5.-amiaz5.,,s-a hotirAt infi- inlarea in reguli a unei societili literare, care de fapt gi exista. Mai multe dumineci de-a rAndul am discutat numele ce trebuia si-i dim. Tot felul de propuneri gi se- rioase gi glumele se flcuri gi se respinseri de-a rAndul. IJn moment numele care dobAndi aprobarea celor mai mulli fu Ulpia sau poate chiar tJtpia Traiand,. insl in duminica urmitoare tofi cinci venirdm cu gAndul ascuns de a propune adoptarea altei numiri, cdci dupd reflecfi- ile ficute acasi, numele Ulpia ni se piru din cale afari pretenlios". La urm[toarea intAlnire a celor cinci fondatori, Titu Maiorescu, Iacob Negruzzi, P.P. Carp, Vasile Pogor, Th. Rosetti, cum se agteptau cu tolii, la propunerea gazdei Un uis al inteligenlei libere se reiau negocierile asupra numelui:,,Dupi mult5 discu- !ie, Theodor Rosetti ne zise de pe patul unde era culcat: - Mei bdiefi, vreli si vi dau eu un nume firi preten- !ie, care si vd placi la to!i, fiindch nu zice mare lucru? - Vorbegte! - Hai s-o botezdm >, zise Theodor Rosetti. - Foarte bine g[sit! strigarim cu to{ii. Atunci Pogor, ridicAndu-se de pe canapeaua pe care se aruncase, ince- pu si cAnte ca un preot pe nas, gi intrebi de trei ori: - S-a lepidat copilul de Satana pedantismului? De trei ori rispunserim cu tolii rizdnd: - S-a lepidat. - In numele Domnului, boteze-se dar <! ex- clami Pogor, gi a r5.mas pAni in ziua de azf'. Pe acelagi subiect, citim in Amintiri de la ,,Junim,ea" din lagi, a lui George Panu, inci de la primele pagini o varianti nu mult diferit[ de a redactorului,,Convorbiri- lor literare", dar care pare a fixa, nu fird umor gi ironie, ca an de infiinlare februarie 1863: ,,La frecare banchet de aniversari a infiin{irei societilei gi totugi curs de vreo 14 ani nu a reugit complect s5 o stabileasci! De ce? Fiindc[ indatb ce oratorul - bineinfeles intr-un dis- curs umoristic - determina o datd oarecare, o droaie de intrerupltori, vociferAnd, ii aruncau cele mai energice dezminliri. Oratorul, obosit gi dominat de un tumult asurzitor, era nevoit si se ageze gi si renunle la restul cuvAntdrei Atunci, ca un mijloc de conciliare, se scula domnul Vasile Pogor gi striga:

ura! colosal iegea din piepturile tuturor), acest lucru este mlrul de discordie; de aceea, eu propun si votali urm6- toarea dati asupra cireia cred c[ avem si convenim cu to!i... Sb convenim, domnilor, cI originile Junimei se pi- erd in noaptea timpurilor...>. In to{i anii aceasti propunere este aclamati gi consacrati. Solu{iunea insi nu mullumea pe to{i. Domnul Ia- cob Negruzzi, cel mai recalcitrant, protesta in petto gi urma cu investigaliunile mai departe - aga ci, in cursul acelor mulfi ani, a ajuns la oarecari descoperiri destul de insemnate asupra originei Junimei, insi nu de tot complecte. Aga, domnul Negruzzi a stabilit deocamdatd anul infiinlirei: acela de 1863. A ajuns domnia-sa, de ase- menea, si stabileascd. gi luna, luna februarie - mi se pare; a ajuns si stabileasci gi locul unde s-a zdmislit ideea, anume in dreptul unui fAnar de lAngi poarta bi- sericei TreiSfetitelor. Ca si se stabileasci acest fAnar, contraversa a durat mai mul{i ani. Domnul Maiorescu pretindea c6, iegind din curtea $coalei normale, unde era director, impreuni cu domnul Pogor, intr-o sear5, s-au oprit amAndoi in dreptul fAnarului amintit gi acolo le-a venit ideea infiinlirei unei societifi; domnul Pogor insi pretindea ci a mers impreuni cu domnul Maiores- cu pAnb la un alt fdnar, acel din dreptul bisericei catolice gi c[ acolo le-a venit geniala idee. Dupi multe apeluri la memorie gi dupd lungi disculii, domnul Pogor a sfArgit prin a se ralia la pirerea domnului Maiorescu. Prin urmare, anul, luna gi fAnarul erau determinate. Asupra insi a zilei acestei memorabile date, societatea n-a putut si se invoiasci niciodatd, ea era imp5rlitl in doui tabere, absolut ireconciliabile. Una pretindea, expresia de astlzi, ci fericitul eveniment a 11 Un uis al inteligen{ei libere avut loc intr-o miercuri, cealalti, intr-o vineri. Unii se intitulau miercurigti, ceilalli venerigti. Vi puteli inchi- pui la cAte glume gi jocuri de cuvinte dedeau loc aceste doui denumiri. $i, in urma multor gi multor disculii furtunoase, tot pdrerea domnului Vasile Pogor fu gisitd mai buni, ci de vreme ce societilei din 1 martie 7867". Pentru importanla lui in fi.xarea datei de nagtere a celei mai importante societ5li culturale romAnegti, re- producem integral raportul inaintat Ministerului Culte- lor, inserat in cartea amintiti a iui Pave1 Florea: Cassu:rl Mann SprnnoN L2

,,Tipografia SocietSlii,,Junimea" Iagi Domnule Ministru, 24Matl\ iunie 1868 RdspunzAnd adresei Dv. nr. 4031, am onoarea a vi comunica urmitoarele asupra SocietS{ii din Iassi. Societatea ,rr este fundatd in 1-9 octom- brie 1863 in scop de a publica cirfi apte la lnaintarea educa{iunii poporului romAn gi de a susfine gi primi ori ce alt mijloc potrivit cu activitatea scientifici pi literari. Pentru realizatea acestui scop, Societatea s-a inzestrat cu o tipografie, ce sti la dispunerea autorilor romAni, a c5ror scrieri se vor fi cercetat mai intAi de Commissiuni speciale compuse dintre membrii ei; pe de altl parte, ea line in fiecare an un gir de prelecliuni publice, al chror idei principale sunt mai nainte desbltute gi hotlrAte in gedinlele Societ5lii. Tipografia se susfine atAt prin contributiuni mensu- ale, care alcituiesc un venit regulat de opt sute galbeni (800) pe an, cdt gi prin cAgtigul din alte lucrdri tipografi- ce, al ciror cuprins nu privesc pe Societate. Administrarea Institutului tipografic este incredin- lati cAte unui membru al Societifii, care se alege pe fiecare an din nou gi care se obligi in numele tuturor colegilor sei fali cu autorii, ale cdror scrieri se imprimi de Societate. nu are un organ propriu de publicitate; insi D. redactor al ,,Convorbirilor literare" din Iassi, fi- ind totodati gi membru al Societ5lii, a oferit coloanele foaiei sale pentru ori ce publicaliune din partea noastr6. Membrii

Maiorescu Titu, MAndrea Nicolae, Melic Ion, Negruzzi Iacob, Negruzzi Leon, Paicu Pavel, Pogor Vasile, Qintes- cu Nicolae, Racovili George, Rosetti Dimitrie, Rosetti Teodor, Scheiitti Nicolae, Locot colonel. Societatea > nu are Statute, nici Prege- dinte, nici Birou, nici Comitet dirigent. Cu toate aces- tea, a publicat pAni acum urmitoarele cdrfi: I. Horaliu Flaccus, Ode gi epode explicate in usul gcoalelor de D. G. Munteanu, Direct. Gimn. din Bragov; II. Maiorescu Trt;.;^, Despre scrierea lirnbei romd.ne,IlL Cercetare criti- cd, asupra poesiei romd,ne; IY. Contra $coalei Bd,rnuliu; V. Melic lon, Elemente de aritmeticd,; Paicu Pavel, Epi' tome historiae sacrae cu adnotaf'iuni;YII. Putz Wilhelm, Istoria gi geografii Euului mediu, manuale prelucrat de D. I. Megot5, profesor la Gimnaziul din Bragov; VIII. Schiller, Moartea lui Wallenstein, traducere de E. M.; IX. Shakespeare, Machbeth, trad. rom. de P. Carp; X. Othello, trad, rom. ele P. Carp; Iar sub presele ei se aflI: XI. Maiorescu Ion, Opere postume; XII. W. Putz, Istoria qi geografia Euului mediu; XIII. N. Culianu, Calculul di- feren.tial; XIV. Arago, Astronomia, in trad. rom. Primifi, Domnule Ministru, incredinlarea prea distinsei mele considerafiuni. Administratorul Tipografiei Societilii pe anul 1868. TH. CERCHEZ". Din documentul reprodus afllm date de interes care certifici aria preocupirilor ce-i animau pe junimigti, care era componen{a in vara lui 1868, despre prelecli- unile publice, despre edituri gi tipografie, programul editorial, nu mai pufin despre ,,Convorbiri literare" gi rela{ia ei de autonomie fafi de Societate. Pavel Florea, la finalul volumului sh.u Din urenl,ea Junimii, propune o sintezi asupra Junimii, in date gi fapte de istorie literard,, unde, in baza documentelor existente, sunt enumerate momentele importante din CassnN Manm SpnrloN 14

existenla Societifii, dar esenliale gi pentru mersul cul- turii nalionale. Intervalul urmirit este 19 octombrie 1863-1890 - finalul fiind punctat de articolul corifeului Junimii, din 1890: Leon C. Negruzzi gi Junimeo. Vom menfiona cAteva evenimente de interes, cu o semnifica- lie mai largi 9i cu efecte vizibile in cultura nalionali. In 1865, Vasile Alecsandri se inscrie in Societatea Juni- mea - cum este consemnat inAlbumul Junimii infiinlat in 1878. in octombrie acelagi an debute az6.lecturile in cadrul Societdfii, in vederea alcdtuirii unei antologii de poezii romAnegti. Procesele-verbale pe aceastS. temi pot fi lecturate in I.E. Torouliu, Studii qi documente literare, IV, Bucuregti, 1933. Daci rezultatele n-au fost destul de incurajatoare - cum aflim gi din amintirile lui Iacob Negruzzi, au avut totugi gi un efect benefic, subliniat qi de secretarul perpetu w, in consolidarea pd,rerilor estetice ale grupului junimist gi a trezit, cum justificat consem- neaz6. gi Pavel Florea, totodatd,, in Maiorescu ideea de a scrie stud,iul: O cercetare criticd asuprd, poeziei rom6,ne de la 1867, text care apare imediat dupi articolul pro- gram din primul numir al foii junimiste, ,,Convorbiri literare", nr. 1 din martie L867 - gi se finalizeaz1, in nu- mirul 8 de pe 15 iunie 1867. Urmdrind gi documentele publicate de I.E. Torou- !iu, un alt moment cu adevdrat esenlial pentru cultura nalionali a debutat in 5 noiembrie 1865, cu disculiile asupra ortografiei romAnegti. Studiul lui Titu Maiorescu Despre scrierea limbii romd,ne (1866) st5 mirturie asu- pra temeiniciei puse de junimigti in rezolvarea trecerii de la grafia chirilicd la grafi.a latini gi scrierea fonetic[. Incd din prefafa la edilia primi de la 1866, afl5m sin- tetic pi motivalia acestui demers: ,,1n Iaqi s-a format o societate literar[ <>, pentru a cirei revisti era neap5rat de trebuin!5 si hotirAm o ortografie a limbei 15 Un uis al inteligenlei libere romAne". Se vede cb viitoarea revisti a Junimii, ,,Con- vorbiri literare" a fost intre principalii factori in migi- loasa cercetare asupra scrierii limbii romAne. Prefala Ia edilia din 1908, practic a IV-a, consem- neaz6. implinirea gi impunerea unifi.cd,rii grafiei prin de- cizia Academiei RomAne, asumati in aceeagi misurd de toli scriitorii de limbd romAn6: ,,Reforma se datoregte deciziunii luate de Academie in sesiunea generali de Ia 7904, pe temeiul unui nou raport, prezentat de subscri- sul (Titu Maiorescu - n.n.) in numerele secliunii literare gi asemenea reprodus in volumul de fa!d. Pe cAt se poate prevedea, aceastd ortografie - chiar asthzipredomnitoare - se va rispAndi tot mai mult gi va rimAne in esenli neschimbati. Stiruinla de a scrie so- nul i pretutindeni cu i gi de a insemna pe i scurt, cu care se mai deosebesc unii scriitori, nu credem ci va putea rezista uzului general. Considerhri filologice, expliclri fiziologice, precum se incearci pentru f scurt, sau argu- mentul unitilii intre literi gi son invocat pentru i nu ne par hot6rAtoare. Din contrS, sunt mai tari unele asocieri de idei, scumpe romAnilor culli, care sprijini scrierea academicd. Numele <> este indisolubil asociat cu numele > cu / nu este fireasci in dezvoltarea culturii noastre". Credem de in- teres a cita in continuare din a patra prefa!6 gi in leg6- turi cu decizia postrevolulionarl a Academiei RomAne de scriere a lui i din o qi nu din l: ,,Mirturisim c[ infaza in care, din fericire, a ajuns astdzi chestia scrierii ro- mAne, unificarea ei totali ne pare preferabil6 unei dez- biniri oricAt de intemeiate. Fie ci in viitor s-ar adopta i scurt gi s-ar introduce i gi in corpul cuvintelor, fie c[ ar rlmAnea scrierea acestor semne a$a cum e stabiliti asthzi de Academie; deosebirea, redusi numai la atAta, Cassrau Marm SprnrnoN 16

este prea micd pentru a stAnjeni unificarea definitivd a ortografiei romAne". $i pentru o argumentare suplimentarb asupra pis- tririi lui i din 4 vom cita din partea a doua a studiului maiorescian: ,,1in privinla lui f avem urmhtoarea lege a aflirii lui: 1. in cuvintele romAneqti i vine de reguli din in- fluenla nazalului n (gi m combinat cu alt6 consonantl), ceea ce nu vrea s6, zic6, ci oriunde este n (gi m combi- nat) vocala precedenti se schimbi in i, ci numai ci acolo unde vocala s-a schimbat in t, cauza a putut fi n (gi ro combinat). Exemple: tn, tmpd,rat, rofiLd,n, tnger, md,nd,, c6,nt, vd,nd, fd,cd,nd, zicd,nd, ld,udd.nd, sd.n, su,nt, grd,u (= granu), rdmd,i (= reman), frd,u (= frent), cd.nt (= cant) brd,u (= brin) etc. De aceea alfabetul nostru cel vechi avea un singur semn pentru silaba tn gitm. 2. Eufonia romAni suferi greu un I asculit dupd r gi-l umbregte cu predileclie in t: rd,s, rd.pd. rd,u, a omord., ur6, etc- 3. lmai provine dintr-un o dinaintea lui r combinat, d. e., hd,rtie, td,rziu, c6.rnat". Zicem noi c5 aici, in aceste pagini maioresciene, aflim suficientS. determinare de a pistra, in revista fon- datd de Junimea la 1 martie 1867, grafia propusi de mentorul ei. Anul 1867 este marcat prin aparilia la 1 martie a primului numir din revista,,Convorbiri literare" ce-l are ca director pe Iacob Negruzzi. Data aparitiei foii juni- miste, prin cele publicate de-a lungul timpului, coincide cu data nagterii literaturii romAne moderne. In numlrul din 15 septembrie este prezent gi Vasile Alecsandri cu poezia Tdndra creold,. in numirul din 15 noiembrie P.P. Carp critici dur piesa lui B.P. Hagdeu, Rd,zuan gi Vidra, provocAnd polemica dintre dramaturg t7 Un uis al inteligen{ei libere

1i revistS. Din decembrie acelagi an revista este trimi- sir gratuit in Transilvania tuturor gcolilor gi societililor r:ulturale. In 1868, numdrul pe aprilie gizduiegte pri- rnele pasteluri ale bardului de la Mircegti. In numdrul rlin 15 iulie apare prima parte din studiul lui A.D. Xeno- poI, Cultura nalionald: ,,Cultura nalionali a unui popor consisth mai inainte de toate in pistrarea, dezvoltarea gi cultivarea limbei sale, apoi in regularea raporturilor indivizilor sii atAt a celor de drept, cAt qi a celor de mo- ravuri dupi formele ce sufletul shu a dezvoltat pentru implinirea lor, in cercetarea trecutului siu ca popor, ca existen{5 particulari in asti lume pentru a inlelege prezentul qi a intrevede viitorul, fie in cultivarea artelor gi a literaturei, astfeli ca tot ce este frumos gi original in sufletul siu si se dezvolte gi si se produci in lumea exterioar6". La inceputul lui decembrie 1"868 apare in ,,Convor- bful" in contra direc{iei de astd,zi in cultura romd'nd' - unde este enunlati succint doctrina junimisti a forme' lor fd,rd, fond. Este denunlat uipiul rad,ical ce infesteazl cultura nalionali, neadeud,rul:,,. . . Neadevir in aspiriri, neadevir in politici, neadevir in poezie, neadevir pAnI in gramatici, neadevir in toate formele de manifestare a spiritului-public": Vi{iu prea ades, inci gi astizi ma- nifest in viala noastri sociali, politici gi nu mai pufin in cultur6, in manifest[rile ei pe plan intern gi extern. $i corifeul Junimii remarci un fenomen, ce din nou se repet[ in zilele noastre globalizante gi multiculturalis- te:,,Atrasi de lumin6, junimea noastri intreprinse acea emigrare extraordinarh spre fAntAnele qtiinlei din Fran- !a gi Germania, care pAnb ast6zi a mers tot crescAnd gi care a dat mai ales RomAniei libere o parte din lus- trul societdlilor strhine. Din nenorocire, numai lustrul din afar6! Cici nepregitili precum erau gi sunt tinerii Clssru.u Mlnr,q. SprnrnoN 18

nogtri, uimili de fenomenele mdre{e ale culturei moder- ne, ei se pitrunseri numai de efecte, dar nu pdtrunseri pAni la calJze, vdz:urd numai formele de deasupra ale civilizaliunii, dar nu intrevizuri fundamentele istorice mai adAnci, care au produs cu necesitate acele forme gi fhr6" a cdror preexistenli ele nici nu ar fi putut exista. $i astfel, mirginili intr-o superficialitate fatal6, cu mintea gi cu inima aprinsi de un foc prea ugor, tineri romAni se intorceau qi se intorc in patria lor cu hotdrArea de a imita gi a reproduce aparenlele culturei apusene, cu in- crederea ci in modul cel mai gribit vor pi realiza indath literatura, gtiinfa, arta frumoasd gi, mai intAi de toate, libertatea intr-un stat modern". Vi,tiul pe care il reclami esle lipsa de orice funda- ment solid pentru formele dinafard, ce le tot primim. Sunt remarci greu de contracarat, spuse cu lucidi- tate, intr-o tonalitate profetici, cu vocea unui Ieremia biblic, preocupat cu totul de soarta propriei naliuni. ,,fn aparen!5., dupi statistica formelor dinafard, romAnii posedi astdzi aproape intreaga civilizare occi- dental6. Avem politici gi gtiinld, avem jurnale gi acade- mii, avem gcoli gi literaturl, avem muzee, conservatorii, avem teatru, avem chiar o constitufiune". In aceasti criticS. maioresciani a formelor f6rd fond igi afl6 temeiul dramaturgia lui Caragiale gi publicistica lui Eminescu. Viziunea maiorescian5, a junimigtilor in genere, era una organicist5, avAnd ca temei teza evolutionisti a sociologului 9i istoricului englez H.T. Buckle despre dezvoltarea organici a unei culturi, tez6, contrazisi de istorie gi combdtuti gi de E. Lovinescu. Nu rezuLt6. cE junimigtii s-au ingelat. Ce reclami ca foarte grav Maio- rescu este cum lipsa d,e orice fundament solid pentru for- mele dinafard, ce Ie tot primim, la care se adaug5, cu atAt 19 Un uis aI inteligen{ei libere

mai primejdios, lipsa de orice sim{d,rnAfi a necesitd'pii acestui fundament. Nu este iertat nici uiliul atAt de ingiduit al medi- ocritilii: ,,Forma f6.ri fond nu numai ci nu aduce nici un folos, dar este de-a dreptul stricicioasi, fiindci nimi- cegte un mijloc puternic de cultur6. $i prin urmare vom zice: este mai bine si nu facem o qcoali de loc decAt si facem o gcoali rea, mai bine si nu facem o pinacoteci de loc decAt si o facem lipsiti de arta frumoash; mai bine si nu facem de loc statutele, organizarea, membrii, ono- rarii gi neonorali ai unei asocialiuni decAt si le facem fir6 ca spiritul propriu de asociere si se fi manifestat cu siguranli in persoanele ce o compun; mai bine si nu facem de loc academii, cu secliunile 1or, cu qedinlele so- lemne, cu discursurile de recepliune, cu analele pentru elaborate decAt si le facem toate aceste firi maturita- tea qtiinlifici ce singurh le di raliunea de a fi". $i concluzioneaz6.:,,Cici fird culturd poate inci trdi un popor cu nidejdea c6la momentul firesc aI dezvoltd- rii sale se va ivi gi aceasti formd bineficitoare a vielei omenegti; dar cu o culturl falsi nu poate tr6i un popor, gi daci stiruiegte in ea, atunci di un exemplu mai mult vechea lege a istoriei: c5 in lupta intre civilizarea adev6- rati gi intre o na{iune rezistenti se nimicegte naliunea, dar niciodati adevirul". Ieremiada maioresciani va provoca numeroase pro- teste gi lu6ri de pozilie negative inclusiv in rAndul ju- nimigtilor. Mirturie sti scrisoarea adresati lui Iacob Negruzzi de A.D. Xenopol, aflat la Berlin, gi publicatd de I.E. Torouliu in Documentele sale, din care vom cita finalul: ,,Termin aceasti prea lungi scrisoare, sperAnd cd daci legea istorici cu care inchide d-nul Maiorescu cercetarea sa este adevirati mai este o alta tot atAt de mare gi care are mai multe sanse de adevir ins6, cici CassraN Manra SprnrooN 20

este o lege de existen!5 gi nu de distrucliune: CAnd un popor a ajuns la conptiinta de sine, cAnd el a inceput a se dezvolta, atunci el nu piere, pAni nu implinegte rolul s6u istoric pe pimAnt". In ,,Convorbiri literare", numS"rul din 15 februarie 1869 se anunf[ oblinerea aprob6rii din partea stipAnirii rusegti de a difuza revista gi in Basarabia. Cum facem gi astizi... fn vara anului l-869, doi dintre fondatorii Junimii, P.P. Carp gi Vasile Pogor, propun infiinlarea unei publi- catii politice pe trunchiul,, Convorbirilor literare". Votul lui Maiorescu a fost decisiv in menfinerea gi perpetu- area revistei conform direcliei inifiale gi a dorintei re- dactorului ei. Noua publicalie politicd infiinlat5 la scurt timp va dispdrea, ,,Convorbirile" igi vor continua odiseea culturalS 9i in prezent, cAnd se apropie de anul 1b0 de la fondare. Junimea la 1870 numhra 42 de membri. Numirul de pe aprilie al foii junimiste tipiregte tra- ducliunile lui Vasile Pogor din Charles Baudelaire. Cu Venerd gi Mad,ond, incepe colaborarea lui Emi- nescu la ,,Convorbiri literare", numS"rul din 1b aprilie 1870. Urmeaz6. in 15 august Epigoni.i - care gi deschide revista. Pe 15 septembrie publici o Notild asupra pro- iectatei tntruniri la morrndntul lui $tefan cel Mare. tn numerele pe noiembrie este tipirit basmul Fdt-Frumos din lacrimti. Printre noii membri inscrigi in 1871 in So- cietate, aflim pe A.D. Xenopol, Mihai Eminescu, $t.G. VArgolici. La recomandarea poetului, Iacob Negruzzi publicd in numerele pe martie 1871 Fata de bird.u. Comedie tn doud. acte a lui Ioan Slavici. Cu aceasti piesi incepe co- laborarea prozatorului transilvdnean la foaia junimisti.