(,ASS IAN MERIA SPI RIDON UNVIS AL INTELIGEI{TEI LIBERE GAIDEEA zuRoPI-EAN{ .Cassmx Manm SpmrroN Un vis al inteligen!"i libere - atitudini literare D( - \AA IDEEA EURoPoPsANd" Cuprins Nota autorului..........' """""""""' 5 JUNIMEA, un vis aI inteligenlei libere" """""""""""'7 GAndurile cu vedere ale lui Nichita Stinescu" """""'79 Transilvania lui Eminescu """ 107 Curajul Monahului Nicolae de la Rohia """""""' ""'729 Poetul noplii gi mitul Luceafirului"""""""""""""" 1-80 Arta gi gtiinla lui Solomon Marcus """""'202 Pregitirea sufleteascd a BrAncovenilor intru ir.rpii.tir"u jertfei martirice.. ""244 Jurnalul lui I.D. SArbu, o mirturie amAnat6" """""276 Nicolae Manolescu, o biografie intelectuali """"""" 335 Eminescu gi politica Parlamentului""".'"""""""""' 373 401 Solomon Marcus 9i limba perfecti """""' Virgil Nemoianu, un maestru al eseului estetic"""" 418 Doui decenii d.in actuala serie a revistei 453 ,,Convorbiri literare" ".'"""""' JUNIMEA, un vis al inteligenfei libere Data constituirii Societdlii Junimea plutegte sub aripa misterului, inviluiti intr-o aurl vag legendarS, una care insolegte mai totdeauna nagterea unor mari personalit5li sau varii societili culturale de inalt pre- stigiu. Din mirturiile fondatorilor at rezulta un interval temporal cuprins intre toamna anului 1863 gi inceputul anului L864. Citim inArnintiri din,,Junim,ea" alui Iacob Negruzzi, la Capitolul I, infiintarea societdpii literare: ,,La banchetul anual prin care se serba aniversarea infi- in!6rii societilii <<Junimea>, secretarul perpetuu - acela eram eu - avea obiceiul sh lie un discurs glume!, care incepea totdeauna cu urmitoarele cuvinte: <Originea Junimii se pierde in noaptea timpurilor>... Tot aSa a$ putea incepe, firi glum6, gi astizi, cAnd mi-a venit in gAnd sd scriu oarecare amintiri despre aceasti societate, care a ocupat un sfert de secul din viala mea, gi cu care se leagi multe gi plS.cute aduceri-aminte ale tinerelii mele. Se poate, in adevdr, ztce ch originea <Junimii> se pierde in noaptea timpurilor, de vreme ce ar fi foarte greu a-i fixa cu exactitate epoca infiinlirii. MuI{i membri ai <Junimiil cred ci societatea lor da- teaz\. din toamna anului 1863, insi aceasta nu poate fi, de vreme ce eu, unul din cei cinci fundatori, m-am in- tors din striinitate in Iagi, dupi sivArgirea studiilor, in Cassreu Menlq, SprnrnoN seara de 25 octombrie 1863, iar T. Maiorescu, altul din- tre fundatori, plecase cu o zi inainte din Iaqi la Berlin, gi amAndoi ne-am incrucigat in drum la Botogani, unde petrecurdm noaptea in acelagi han, firi si ne facem cu- noqtinla gi firi m5"car si ne intrevedem". Sunt relatate in continuare lntAlnirile secretarului perpetuu aI Junimii cu viitorii fondatori gi este naratl gi prima intAlnire a acestora la Maiorescu, pentru a ascul- ta o lecturd a lui Carp din traducerea sa dupi Macbeth, in versuri. ,,Oricum ar fi, in acea seari - apteciazi vii- torul gef al foii junimiste - se poate zice cb. a fost intAia gedinli a <Junimii>, f6ri ca cei prezenli si se fi gAndit inci la infiinlarea unei societ6!i". Sunt continuate qi in 1864 prelegerile populare ini- liate de Titu Maiorescu cu un an inainte. Th. Rosetti, intr'una din duminici, urma sd vorbeasci despre Socie- tatea rnodernd,. La acel moment are loc un incident pe- nibil, Iectorul blocAndu-se la titlu, pe care il repeti de cAteva ori, urmAnd cdteva scuze gi pirisirea silii. Dupb obiceiul de a se intAlni cu to{ii, dupi prelegere, la Ma- iorescu, intr-o astfel de dup5.-amiaz5.,,s-a hotirAt infi- inlarea in reguli a unei societili literare, care de fapt gi exista. Mai multe dumineci de-a rAndul am discutat numele ce trebuia si-i dim. Tot felul de propuneri gi se- rioase gi glumele se flcuri gi se respinseri de-a rAndul. IJn moment numele care dobAndi aprobarea celor mai mulli fu Ulpia sau poate chiar tJtpia Traiand,. insl in duminica urmitoare tofi cinci venirdm cu gAndul ascuns de a propune adoptarea altei numiri, cdci dupd reflecfi- ile ficute acasi, numele Ulpia ni se piru din cale afari pretenlios". La urm[toarea intAlnire a celor cinci fondatori, Titu Maiorescu, Iacob Negruzzi, P.P. Carp, Vasile Pogor, Th. Rosetti, cum se agteptau cu tolii, la propunerea gazdei Un uis al inteligenlei libere se reiau negocierile asupra numelui:,,Dupi mult5 discu- !ie, Theodor Rosetti ne zise de pe patul unde era culcat: - Mei bdiefi, vreli si vi dau eu un nume firi preten- !ie, care si vd placi la to!i, fiindch nu zice mare lucru? - Vorbegte! - Hai s-o botezdm <Junimea>>, zise Theodor Rosetti. - Foarte bine g[sit! strigarim cu to{ii. Atunci Pogor, ridicAndu-se de pe canapeaua pe care se aruncase, ince- pu si cAnte ca un preot pe nas, gi intrebi de trei ori: - S-a lepidat copilul de Satana pedantismului? De trei ori rispunserim cu tolii rizdnd: - S-a lepidat. - In numele Domnului, boteze-se dar <<Junimea>! ex- clami Pogor, gi <Junimea> a r5.mas pAni in ziua de azf'. Pe acelagi subiect, citim in Amintiri de la ,,Junim,ea" din lagi, a lui George Panu, inci de la primele pagini o varianti nu mult diferit[ de a redactorului,,Convorbiri- lor literare", dar care pare a fixa, nu fird umor gi ironie, ca an de infiinlare februarie 1863: ,,La frecare banchet de aniversari a infiin{irei societilei <Junimea), domnul Iacob Negruzzi avea specialitatea ca si stabileascd in mod exact data intemeierei <Junimei> gi totugi curs de vreo 14 ani nu a reugit complect s5 o stabileasci! De ce? Fiindc[ indatb ce oratorul - bineinfeles intr-un dis- curs umoristic - determina o datd oarecare, o droaie de intrerupltori, vociferAnd, ii aruncau cele mai energice dezminliri. Oratorul, obosit gi dominat de un tumult asurzitor, era nevoit si se ageze gi si renunle la restul cuvAntdrei Atunci, ca un mijloc de conciliare, se scula domnul Vasile Pogor gi striga: <Domnilor, nu vi mai certali de- geaba de la data infiinlirei societilei noastre, cici pire- rile sunt aqa de impirlite incAt pentru o societate atift de disciplinati ca a noastri (la cuvAntul discipline,t, \n CassreN Menn SpmmoN 10 ura! colosal iegea din piepturile tuturor), acest lucru este mlrul de discordie; de aceea, eu propun si votali urm6- toarea dati asupra cireia cred c[ avem si convenim cu to!i... Sb convenim, domnilor, cI originile Junimei se pi- erd in noaptea timpurilor...>. In to{i anii aceasti propunere este aclamati gi consacrati. Solu{iunea insi nu mullumea pe to{i. Domnul Ia- cob Negruzzi, cel mai recalcitrant, protesta in petto gi urma cu investigaliunile mai departe - aga ci, in cursul acelor mulfi ani, a ajuns la oarecari descoperiri destul de insemnate asupra originei Junimei, insi nu de tot complecte. Aga, domnul Negruzzi a stabilit deocamdatd anul infiinlirei: acela de 1863. A ajuns domnia-sa, de ase- menea, si stabileascd. gi luna, luna februarie - mi se pare; a ajuns si stabileasci gi locul unde s-a zdmislit ideea, anume in dreptul unui fAnar de lAngi poarta bi- sericei TreiSfetitelor. Ca si se stabileasci acest fAnar, contraversa a durat mai mul{i ani. Domnul Maiorescu pretindea c6, iegind din curtea $coalei normale, unde era director, impreuni cu domnul Pogor, intr-o sear5, s-au oprit amAndoi in dreptul fAnarului amintit gi acolo le-a venit ideea infiinlirei unei societifi; domnul Pogor insi pretindea ci a mers impreuni cu domnul Maiores- cu pAnb la un alt fdnar, acel din dreptul bisericei catolice gi c[ acolo le-a venit geniala idee. Dupi multe apeluri la memorie gi dupd lungi disculii, domnul Pogor a sfArgit prin a se ralia la pirerea domnului Maiorescu. Prin urmare, anul, luna gi fAnarul erau determinate. Asupra insi a zilei acestei memorabile date, societatea <Junimea> n-a putut si se invoiasci niciodatd, ea era imp5rlitl in doui tabere, absolut ireconciliabile. Una pretindea, expresia de astlzi, ci fericitul eveniment a 11 Un uis al inteligen{ei libere avut loc intr-o miercuri, cealalti, intr-o vineri. Unii se intitulau miercurigti, ceilalli venerigti. Vi puteli inchi- pui la cAte glume gi jocuri de cuvinte dedeau loc aceste doui denumiri. $i, in urma multor gi multor disculii furtunoase, tot pdrerea domnului Vasile Pogor fu gisitd mai buni, ci de vreme ce societilei <Junimea) nu i se putea determina ziua de naqtere, atunci e mai preferabil ca si se declare ci originele ei se pierd in noaptea timpurilor!... Acestea le-am aflat eu dupd ce am intrat la <Juni- rlre&D, prin anul 7872. Am suslinut gi eu una din aceste pdreri, micar c6 nu aveam - intrat tdrziu - nici un ele- ment sigur de disculie..." Ca an intemeietor rimAne 1863, a$a cum il aflim in- scris in Albumul Junimii. Un alt document care pledea- zi gi pare a fixa pebazh de document oficial ziua gi anul intemeierii este raportul inaintat de citre Societatea Junimea din Iagi, in anul 1868, Ministerului Cultelor gi Instrucliunii Publice din Bucuregti. Documentul a fost publicat de Augustin Z.N. Pop in ,,Convorbiri literare" nr. 3 (87) martie 1977 Si reprodus intocmai de citre Pa- vel Florea in Din urenlea Junimii (Editura Omnia, Iagi, 1993). Cum precizeazl. autorul, ,,raportul este scris de mentorul Junimii, dar este semnat de Th. Cerchez. Se repetl in parte procedeul folosit Ia redactatea progrd,- mului revistei <Convorbiri literare> din 1 martie 7867". Pentru importanla lui in fi.xarea datei de nagtere a celei mai importante societ5li culturale romAnegti, re- producem integral raportul inaintat Ministerului Culte- lor, inserat in cartea amintiti a iui Pave1 Florea: Cassu:rl Mann SprnnoN L2 ,,Tipografia SocietSlii,,Junimea" Iagi Domnule Ministru, 24Matl\ iunie 1868 RdspunzAnd adresei Dv. nr. 4031, am onoarea a vi comunica urmitoarele asupra SocietS{ii <Junimea> din Iassi. Societatea ,r<Junimea>r este fundatd in 1-9 octom- brie 1863 in scop de a publica cirfi apte la lnaintarea educa{iunii poporului romAn gi de a susfine gi primi ori ce alt mijloc potrivit cu activitatea scientifici pi literari.