DOCSLIB.ORG

Antisemitismus Im 19. Jahrhundert Aus Internationaler Perspektive

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Antisemitismus Im 19. Jahrhundert Aus Internationaler Perspektive SilviaMarton De la constructiondel’État au racisme :judéophobieet antisémitisme en Roumanie avant la Grande Guerre Le pointdedØpartdecetteanalyse est l’adoption de l’article 7delaConstitution roumaine de 1866 qui exclut les non-chrØtiens des droits politiques dans un jeune État en plein processus de construction, qui aatteintune certaine autonomie par rapport à l’Empire ottomanetqui aune constitution autochtonepour la premire fois en 1866.1 La ‘question juive ’avantleCongrsdeBerlin de 1878 asuscitØ moins de travauxhistoriques que l’antisØmitismedel’aprs-1878 ou encore l’antisØmitisme des annØes 1920–30 et le rôle des intellectuels dans les mouve- ments d’extrÞme droite.2 Alorsque l’inimitiØ contreles Juifs connaîtdes formes discursives variØes et se retrouve dans des mesures lØgislatives discriminatoires au moins depuis le dØbut du XIXe sicle,3 sans parler de la longue histoire de ce ressentimentdans l’imaginaire populaire.4 Ce n’est pas seulementcet ØlØmentdepermanence qui fait du cas roumain un cas intØressant bien avantles annØes 1920. Le fait que l’aversion à l’encontredes Juifs se soit dØveloppØemÞme sans leur Ømancipation, et prØcisØmentpour empÞcher leur Ømancipation, en est un autre.5 On ne peut pas comprendrele discours sur l’identitØ nationale roumaine, dontles ØlØments fondamentaux sont posØspendantlaseconde moitiØ du XIXe sicle, sans la ‘question juive’.Et, 1Les PrincipautØsroumaines, sous suzerainetØ ottomane, sontplacØes sousleprotectorat de la Russie à partirde1829 et sous la protection collectivedes grandes puissances à partirde1856 jusqu’à l’obtention de la souverainetØ aprsleCongrsdeBerlin de 1878. Lestextes consti- tutionnels antØrieurs ont ØtØ imposØspar les grandes puissances. 2LeCongrsdeBerlin met fin à la guerre de la Russie contrel’Empire ottoman. La Roumanie participe à la guerre auxcôtØsdes Russes et en mai 1877, la Chambrevote l’indØpendance. Sa participation auxnØgociations n’est pas acceptØe. Son indØpendance est reconnue, mais elle est conditionnØepar la rØvision de l’article 7delaConstitution. 3Pour le discours xØnophobe et antijuif d’avant1866, DinuBa˘lan, Nat¸ ional,nat¸ionalism, xe- nofobie s¸ iantisemitism însocietatea româneasca˘ moderna˘ (1831–1866) (Historia magistra vitae), Ias¸ i2006. 4Andrei Ois¸teanu, Imaginea evreului încultura româna˘.Studiu de imagologie încontext est- central european, Bucarest 22004. 5RaulCârstocea, Uneasy Twins ?The Entangled Histories of Jewish Emancipation and Anti- Semitism in Romania and Hungary, 1866–1913, dans :Slovo 21/2 (2009), p. 64–85. Open-Access-Publikation im Sinne der CC-Lizenz BY 4.0 © 2019, V&R unipress GmbH, Göttingen ISBN Print: 9783847109778 – ISBN E-Lib: 9783737009775 204 Silvia Marton surtout, le consensus des diffØrentes sensibilitØspolitiques est le trait spØcifique de l’antisØmitisme roumain qui le diffØrencie de ses homologues (est)europØens. On montrera, d’abord, que la pØriodede1866 à 1878 met les bases de la politique Øtatique de discrimination bureaucratique contreles Juifs en Rouma- nie. La ‘question juive’est, ds1866, non pas le travail des dØmagoguesoudes agitateurs politiques, mais une politique d’Étatetdes Ølites politiques dont l’objectifest de dØmontrer qu’il existe un État avec ses capacitØsrØgaliennes, basØ sur une identitØ nationale homogne. PendantladØcennie d’avant le Congrsde Berlin, la judØophobie ancienne et latente est mise à jour parune politique d’État au nom de la modernitØ,sur un fond non dissimulØ de discrimination contreles Juifs. Parcela mÞme elle se transforme dansune affaire de l’Étatetelle relve du langage juridique et de la bureaucratie. Comme l’ØlØmentexplicatif le plus importantdel’aversioncontreles Juifs en Roumanie est son rôle dans la dØfinition identitaire,ladeuxime partiedecette contribution examinera les ØlØmentsdecontinuitØ et de rupture de 1878 à laveille de la Grande Guerre, parrapport à la dØcennieantØrieure, dans ce qu’il convient dorØnavant d’appeler antisØmitisme. Et troisimement, cette Øtudeentend montrer la prØsence, souventlatente et implicite, du mØpris chrØtien contreles Juifs danslediscours politique et intellectuel et dans les mesures antijuives pendanttoute la pØriodequi va de 1866 à 1914, mÞme lorsque les protagonistes s’en dØfendentexplicitementetsedØfinissent, sur d’autresquestions, comme les adeptes de la modernitØ sØcularisØe. La ‘question juive ’comme instrumentpour consolider l’État et ses capacités d’action et pour créer une nation homogène :1866–1878 Suite à de vifs dØbats à l’AssemblØeconstituante de 1866, l’article 7delaCon- stitution exclut les non-chrØtiens des droits politiques.6 Leur exclusiondes droits politiques par leur exclusion de la naturalisation limite Øgalementleurs droits civils. Si jusqu’en 1866, le problme juif est latent,7 l’agitationpublique provoquØe par les dØbats constitutionnels est l’Øpisode violentfondateur de la ‘question juive’(selon l’expressiondes contemporains, chestiuneaevreiasca˘). LesdØbats sontinterrompus par la foule rassemblØedevantles portes de la Constituante protestantcontrel’admissiondes Juifs à l’ØgalitØ politique, comme le prØvoyait le 6“La qualitØ de Roumain s’acquiert, se conserve et se perd d’aprsles rgles dØterminØes par les lois civiles. Les Øtrangers de rites chrØtiens peuvent seuls obtenir la naturalisation ”. Consti- tutiondu30juillet (12 juillet) 1866 avec les modificationsyintroduitesen1879 et 1884.Loi Ølectorale du 8/20 juin 1884, Bucarest1884, p. 6(en FranÅais). 7Edda Binder–Iijima, Die Institutionalisierung der rumänischen Monarchie unter Carol I. 1866–1881 (Südosteuropäische Arbeiten, 118), Munich 2003, p. 68. Open-Access-Publikation im Sinne der CC-Lizenz BY 4.0 © 2019, V&R unipress GmbH, Göttingen ISBN Print: 9783847109778 – ISBN E-Lib: 9783737009775 Judéophobie et antisémitisme en Roumanie avant la Grande Guerre 205 projet de constitution. Le gouvernementretire la version initiale. NØanmoins, la foule se dirige vers la synagogue de Bucarest qui est dØtruite. Suite auxprotes- tationsdel’Alliance israØlite universelle auprsdugouvernement roumain, la situation des Juifs en Roumanie devientvite un problme europØen. DorØnavant, les objectifs nationaux fondamentaux et la reconnaissance internationale dØ- pendentdel’Ømancipation des Juifs.8 Le statut juridiquedes Juifs (notammentdes Juifs de l’immigration rØcente) est au cœur de la ‘question juive’.Aprslevotedel’article 7, les Juifs nØssur le territoire de la Roumanie ne peuventpas Þtre ØmancipØsetles Juifs immigrØsne peuventpas ÞtrenaturalisØs. Ils restentdes Øtrangers sans Þtreles ressortissants d’un autre État ou bien ils bØnØficientdelaprotection d’un État voisin (supus stra˘in).9 Ce statut exaspre la classe politique puisqu’elle yvoit l’occasion pour des intrusions, vues comme contraires auxintØrÞts de la nation roumaine, des grands voisins dans les affaires internes de l’Étatroumain pour limiter son autonomie :les protecteurs des Juifs deviennentainsi les ennemis de la nation et de l’État. C’est notammentlecas de l’Autriche-Hongrie. L’Øtude des archivesparlementaires et du ministre de l’IntØrieur,des rØgle- mentationsgouvernementales et administratives, de la lØgislation, des inter- pellations et des dØlibØrations parlementaires sur les discriminations et lavio- lence contreles Juifs pendantles dØcennies 1860–1870 confirmentque la ‘question juive’en Roumanie se trouvedansceque Steven Englund appelle la “zone intermØdiaire ”, c’est-à-dire entrel’imaginaire spØcifique de l’anti- judaïsme et la politique moderne nationale et mobilisatrice (spØcifique à l’an- tisØmitisme.10 Ce sontles membresdelafamille libØrale (notammentles libØraux radicaux et la fraction libØrale indØpendante de Ias¸i)qui dØfendentlalØgislation et le discours antijuif et nationaliste et qui cherchentdes mesures administratives et lØgislatives pour expulser les Juifs sous prØtexte de “vagabondage ”, pour restreindre leurs droits civils (notammentledroit de possØder des terres) et pour limiter leurs activitØs Øconomiques, voire les exclure de certains mØtiers. On y perÅoit la volontØ de sØparer les Roumains chrØtiens et les Juifs selon des critres socio-professionnels. Ce sontdes mesures rØcurrentes au moins jusqu’en 1914.11 8Leon Volovici, NationalistIdeologyand Anti–Semitism. The Case of Romanian Intellectuals in the 1930s (Studies in Antisemitism), Oxford1991, p. 6. 9Les Juifs de l’immigrationrØcente sontpour la plupartdes sujets russes ou de l’Empire habsbourgeois.IrinaMarin, PeasantViolence and Antisemitism in Early Twentieth-Century EasternEurope, 2018, DOI: <http://dx.doi.org/ 10.1007/978-3-319-76069-8>. 10 Steven Englund, De l’antijudaïsme à l’antisØmitisme, et à rebours, dans :Annales. Histoire, Sciences Sociales 69/4 (2014), p. 922. 11 Parexemple, Arhivele Nat¸ ionale ale României, Fond Ministerul de Interne, Diviziunea ad- ministrat‚iei centrale (inv. 2601, 1859–1867), dossier 394/1867, fol. 2–8, 12, 30, 35, 57–58, 82, 76–78, 104, 108 ;Ibidem (inv. 2602, 1868–1879), dossier 33/1869 ;Ibidem, dossier 64/1869, fol. 4, 7–8, 96 ;Ibidem, dossier 65/1870 ;Ibidem,dossier 105/1871 ;Ibidem, dossier 115/ Open-Access-Publikation im Sinne der CC-Lizenz BY 4.0 © 2019, V&R unipress GmbH, Göttingen ISBN Print: 9783847109778 – ISBN E-Lib: 9783737009775 206 Silvia Marton LesdØcennies 1860–1870 sont Øgalementune pØriodedeviolences antijuives, qui continuentd’ailleurs dans les villes comme à la campagne jusqu’à la Grande Guerre et bien au-delà.12 LeslibØraux se disentmodernes et progressistes en ce qu’ils rejettentles accusations de pogroms et de violence sur des bases religieuses, et ils dØfendentl’idØequ’ils
Load more

Recommended publications
  • 1 PETRE P. CARP 100 De Ani De La Moarte (Bibliografie Selectivă) (N. 29
    PETRE P. CARP 100 de ani de la moarte (bibliografie selectivă) (n. 29 iunie 1837, Iași - d. 19 iunie 1919, Țibănești) I. OPERA 1. Volume Afacerea tramvaelor la Senat : după note stenografice / discursurile domnilor P. P. Carp şi Al. Marghiloman. - Bucureşti : Tipografia şi Stabilimentul de Arte Grafice George Ionescu, 1911. - 47 p. Auswartige Politik und Agrarreform / reden und zeitungsartikel von P. P. Carp; autorisierte Ubers. von Victor A. Beldiman und Erwin von Fehlmayr. - Bukarest : Socec, 1917. - 78 p. Discursuri : vol. 1 : 1868-1888 / P. P. Carp. - Bucureşti : Editura Librăriei Socec & Co. S. A., 1907. Discursuri parlamentare / P. P. Carp. - [București] : Tipografia Curţii Regale, [1895]. - 299 p. Discursuri parlamentare / P. P. Carp; ediţie îngrijită de Marcel Duţă; studiu introductiv de Ion Bulei. - Bucureşti : Grai şi suflet - Cultura naţională, 2000. - 630 p. (COTA: III 27418; 32(498)/C26) Exproprierea marei proprietăţi / P. P. Carp. - Bucureşti : Tipografia şi Stabilimentul de Arte Grafice G. Ionescu, 1914. Patru discursuri rostite în Senat / de Petre P. Carp. - Iaşi : Tipografia Naţională, 1878. - 30 p. Politica externă a României : cuvîntările rostite în discuţia răspunsului la Mesaj în şedinţele din 14, 15, 16 şi 17 decembrie 1915 ale Camerei Deputaţilor / de d-nii P. P. Carp şi C. Stere. - Iaşi : Editura Revistei Viaţa Românească, 1915. - 61 p. Procesul Maiorescu cu actele autentice / P. P. Carp, N. Mândrea, G. Mârzescu, I. Negruzzi, V. Pogor. - Iaşi : Imprimeria Adolf Bermann, 1865. - 23, LXVI p. România şi răsboiul european / P. P. Carp. - Bucureşti : Tipografia Dorneanu I., s.a. - 32 p. Tulburările de la 5 aprilie şi Legea maximului : două discursuri rostite în Cameră / de Al.
    [Show full text]
  • Politics and Education During Charles I
    Annals of the „Constantin Brâncuși” University of Târgu Jiu, Letter and Social Science Series, Supplement 2/2016 POLITICS AND EDUCATION DURING CHARLES I Iulian PÎNIŞOARĂ ABSTRACT: This study does not aim to analize the evolution of educational system in Romania late XIX-th century and early XX-th century, instead the study aims to examine the way in which the political elite was formed intellectually speaking. My personal point of view, puts it that the period I mentioned above is the only when the colocation ”political elite” can be properly used. KEYWORDS: prime minister, Catargiu, politics, government, king, Charles, university, law school. În urmă cu peste o sută de ani, membrii elitei intelectuale erau participanţi activi în viaţa politică, aceştia considerând prezenţa lor în spaţiul public drept o datorie faţă de restul populaţiei ţării. Titu Maiorescu, Nicolae Ionescu, Spiru Haret, Constantin Dissescu, Vasile Alecsandri, Nicolae Iorga, Duiliu Zamfirescu, Barbu Ştefănescu-Delavrancea, sunt doar câteva dintre personalităţile care au deţinut unele dintre cele mai importante funcţii în politica românească1. În afara acestor, să zicem, intelectuali de carieră, majoritatea oamenilor politici de la noi aveau studii universitare atestate de diplome emise de cele mai prestigioase universităţi ale Europei. Chiar dacă, aparent, studiile superioare erau o condiţie sine-qua-nonă pentru accederea la cele mai înalte demnităţi ale ţării, legislaţia electorală din acea vreme nu impunea decât condiţii minimale pentru dobândirea şi exercitarea drepturilor politice (erau excluşi doar cei care nu plăteau nici un fel de impozit precum şi analfabeţii), aproape toţi oamenii politici de mai mare sau mai mica anvergură aveau studii universitare.
    [Show full text]
  • GIDNI 2 Sociology, Political Sciences, International Relations 195
    GIDNI 2 Sociology, Political Sciences, International Relations “THE FREE AND INDEPENDENT FACTION” FROM IASI. SOME IDEOLOGICAL ASPECTS Irina Gafita, PhD Student, “Al. Ioan Cuza” University of Iași Abstract: This paper aims to present the main aspects of the Free and Independent Faction from Iasi ideology, to analyze the impact of their anti-Semite ideas on the situation of the Jewish population in Romanian territory and relate them to the person of Charles I and the foreign policy promoted by him. The study will also analyze the impact that Simion Barnutiu‘s thinking had over them and illustrate some of the most important ideas that were promoted by the Nicolae Ionescu, the group leader, after his mentor‘s death. The factionists have supported the idea that Charles I was not a loyal ruler for its people and that for Romania a republic or an indigenous prince would be more suitable. We also debated their interest in keeping Moldavia and Wallachia united against any separatist attempts. In the end, an explanation as to why their anti-Semitic believes were so popular was given. Keywords: Nicolae Ionescu, political group, anti-dynastic, unionism, anti-Semitism 1. Introduction The nineteenth century Romanian society was going through a vast modernization process. Political life was no exception. It was in this context that numerous political parties made their appearance on the public stage, although the majority had only a temporary existence. There are, of course, two parties that drew the general coordinates of Romanian politics in the era: the Liberal Party and the Conservative Party. In addition, many other groups offered innovative solutions on the problems that the Romanians faced.
    [Show full text]
  • Institutul De Studii Istorice Si Social
    NR. INVENTAR: 3229 ARHIVELE NAŢIONALE SERVICIUL ARHIVE NAŢIONALE ISTORICE CENTRALE BIROUL ARHIVE CONTEMPORANE FOND INSTITUTUL DE STUDII ISTORICE ŞI SOCIAL-POLITICE FOTOTECA – Portrete INVENTAR 3414 u.a. Arhivele Nationale ale Romaniei PREFAŢĂ 1. Istoricul creatorului fondului - Institutul de Studii Istorice şi Social-Politice Institutul de Studii Istorice şi Social-Politice (I.S.I.S.P.) a devenit funcţional la 26 martie 1951, sub denumirea de Institut de Istorie a Partidului, având ca principal scop cercetarea şi (re)scrierea istoriei mişcării muncitoreşti, socialiste (social-democrate) şi comuniste din România şi din lume în conformitate cu propaganda oficială şi linia politico-ideologică a P.M.R./P.C.R. Relaţia Institutului cu Partidul Comunist este demonstrată prin directa tutelare a acestuia de către Comitetul Central al Partidului. Problema înfiinţării unui asemenea institut s-a discutat încă din anul 1950, când prin Hotărârea Biroului Politic al C.C. al P.M.R. nr.2/1950 s-a decis organizarea Institutului de Istorie a Partidului, însă noua instituţie şi-a început oficial activitatea un an mai târziu, la data de 8 mai 1951. Comitetul Politic Executiv al P.C.R. a hotărât la 22 martie 1966 transformarea Institutului de Istorie a Partidului în Institutul de Studii Istorice şi Social- Politice de pe lângă C.C. al P.C.R. Institutul era condus de un consiliu ştiinţific din care iniţial făceau parte şi unii dintre principalii lideri comunişti români: Gheorghe Gheorghiu- Dej, Ana Pauker, Vasile Luca, Teohari Georgescu, Lothar Rădăceanu, Iosif Chişinevschi, Alexandru Moghioroş, Gheorghe Apostol, Constantin Pârvulescu, Ion Niculi, Leonte Răutu, Mihail Roller, Gheorghe Stoica, Sorin Toma, A.
    [Show full text]
  • Centenarul Ion Codru Drăguşanu
    0 77 DE CONFERINŢE RADIOFONICE 1 Editor: Ioan Crăciun Tehnoredactare şi copertă: Cristian Dinu Universitatea din Bucureşti – Editura Ars Docendi Editură cu profil academic şi cultural recunoscută de CONSILIUL NAŢIONAL AL CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL SUPERIOR Şos. Panduri 90, sector 5, Bucureşti Tel./Fax: (021) 410 25 75 E-mail: [email protected] Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României SĂVOIU, ADRIAN 77 de conferinţe radiofonice / Adrian Săvoiu Bucureşti – Ars Docendi, 2008. ISBN 978-973-558-336-1 654.195(498 Bucureşti)(063) Copyright © Adrian Săvoiu, 2008 Tipărit la Tipografia Editurii Ars Docendi Printed in Romania 2 ADRIAN SĂVOIU 77 DE CONFERINŢE RADIOFONICE În memoria mamei, Ileana, care a ascultat la radio, de la Câmpulung, aceste conferinţe. Această ediţie s-a tipărit în 200 de exemplare numerotate. Fiecare exemplar poartă semnătura autorului. Exemplarul nr. 4 Argument Această carte selectează 77 dintre conferinţele rostite la Radio România, începând din anul 1984, în cadrul emisiunii „Răspundem ascultătorilor” (devenită ulterior „Studio deschis”), difuzată zilnic, de luni până vineri, între 9 şi 10 dimineaţa, reluată uneori şi după-amiaza. Majoritatea au fost susţinute într-o perioadă când în afara postului naţional de radio nu existau şi alte posturi, de aici audienţa uriaşă a celor mai multe dintre ele. Astăzi poate că unele dintre aceste conferinţe le-aş gândi şi le-aş organiza altfel. Am păstrat însă intactă structura lor pentru a constitui, în felul acesta, un document al timpului. În ansamblul lor, la o nouă lectură, cred că îşi păstrează actuali- tatea, chiar dacă o bună parte au trecut, până în decembrie 1989, prin „furcile caudine” ale cenzurii, care la radio era una dintre cele mai vigilente.
    [Show full text]
  • VICTOR RIZESCU ªTEFAN VIANU LIVIU VOINEA Editor: Irina Vainovski-Mihai
    New Europe College Yearbook 2002-2003 MADEEA (SÂSÂNÃ) AXINCIUC CAMELIA BECIU MIANDA CIOBA ALEXANDRA CIOCÂRLIE IRINA CULIC CRISTIAN GAªPAR VICTOR RIZESCU ªTEFAN VIANU LIVIU VOINEA Editor: Irina Vainovski-Mihai Copyright © 2005 – New Europe College ISSN 1584-0298 NEW EUROPE COLLEGE Str. Plantelor 21 023971 Bucharest Romania Tel. (+40-21) 327.00.35, Fax (+40-21) 327.07.74 E-mail: [email protected] VICTOR RIZESCU Born in 1969, in Bucharest. Ph.D., Central European University, Budapest Dissertation: Debating Modernization as a Debate on the Modernizing Elite: An Approach to the History of Social and Political Thought in Romania, 1868- 1947 Associated Professor, Faculty of Political Science, University of Bucharest. Participation in international conferences and roundtables in Romania, Bulgaria, Ucraine, Italy and the United States Articles and translations in the fields of Romanian intellectual history, nationalism studies, East European social history SUBVERTING THE CANON: OLIGARCHIC POLITICS AND MODERNIZING OPTIMISM IN PRE-COMMUNIST ROMANIA 1 Can one indicate precisely the moment when the figures of the literary critic Eugen Lovinescu and of the social analyst ªtefan Zeletin were established, in Romanian scholarship, as the quintessential examples of ideological “rightness” and intellectual honorability? A positive answer to this question could alter our general understanding of the pre-communist intellectual heritage of Romania. As for Lovinescu, his disciples in the field of literary criticism were already numerous at the end of the pre-communist period,1 and they did not avoid to pay homage to the person who had waged, from the first decade of the twentieth century up to the 1940s, long intellectual wars against nostalgic traditionalism, and who most energetically claimed a literature with “urban” overtones and a “modernist” orientation, resonating with – and openly displaying its inspiration from – the most novel European trends of artistic experimentation.
    [Show full text]
  • Bucurestiul Literar Si Artistic Nr 2 Si 3 Din 2020.Pmd
    1 Revistã fondatã la 1 octombrie 2011 de Coman ªova ºi Florentin Popescu Apare lunar • Anul X, nr. 2-3 (101-102), februarie-martie 2020 www.bucurestiul-literar.ro Scriitori de altãdatã: Panail Istrati, G. Topîrceanu, D. Racoviþã, Iancu Botez, Dr. Ionescu, N. Constantinescu ºi Mihail Sadoveanu la Brãila În acest numãr: • Grigore Alexandrescu - 210 ani de la naºtere. O evocare de Ion Ghica (3) • Seniorii literaturii noastre: George Corbu în dialog cu Florentin Popescu (4) • Liviu Rebreanu: Cearta (6) • Recuperãri: Vasile Militaru (7) • Mircea Eliade: Încercarea Labirintului, II (8) • Farmecul discret al evocãrilor: Nicolae Predescu, Barbu ªtefãnescu Delavrancea, I.L. Caragiale, Al. Vlahuþã, Ioan Slavici, George Panu (10-11), (18) • Mircea Coloºenco: Marian Popa versus prozator postmodern(12) • Poezie universala la km 0: Constantin P. Kavafis (15) • Candid Stoica: Un spectacol burlesc (17) • Ion Andreiþã: Când zidurile vorbesc (19) Bucureºtiul literar ºi artistic, Anul X, nr. 2-3 (101-102), februarie-martie 2020 2 ACTUALITATE Editorial Agendã culturalã • 25 ianuarie: La Muzeul Naþional al Literaturii Autografe Citesc tot ce primesc, dar Române s-a lansat volumul „Ronduri de zi” (Însemnãri) de Gelu Negrea, (Editura Biscara, Bucureºti, 2020). de comentat comentez Despre autor ºi carte au vorbit, între alþii, Ioan Adam, Florentin Popescu ºi editoarea lucrãrii. în premierã selectiv! • 29 ianuarie: La Clubul „Mihai Eminescu” (fost Proiectul pe care l-am început în urmã cu mai mulþi Calderon), al Sectorului 2 a fost sãrbãtorit scriitorul Ion Titus
    [Show full text]
  • Constantin Bacalbasa
    Constantin Bacalbașa, descendentul unei familii brăilene, s-a născut la 21 august 1856 la București. A desfășurat o foarte bogată activitate jurnalistică, afirmându-se ca unul dintre cei mai prolifici și merituoși jurnaliști români din epoca de glorie a presei noastre. Participă din tinerețe la activitatea primelor cercuri social-democrate din România, debutând aici în presa anilor 1880. Adevăratul debut ziaristic și-l face însă în 1881 în cotidianul liberal Telegraful, scriind apoi, vreme de 54 de ani, la jurnale din mai toate orizonturile presei românești: so - cial-democrată, radicală (Lupta), liberală, conservatoare. Ultimele decenii de viață și le de- dică activității în redacțiile ziarelor de mare tiraj, începând, spre anul 1900, cu democraticul Adevărul și terminând cu Universul, în ambele publicându-și, într-un foileton săptămânal, amin tirile savuroase despre Bucureștii de altădată, care văd întâia oară lumina tiparului între 1927 şi 1932, într-o serie de patru volume. După ani fertili de activitate gazetărească, Bacalbașa este ales, în 1919, preşedinte al Sindicatului Ziariștilor din București, calitate în care alcătuiește o „privire asupra presei românești din zilele noastre“ cuprinsă de N. Iorga, în 1922, în lucrarea Istoria presei românești. Constantin Bacalbașa a mai publicat (selectiv): Pardon (în colaborare cu frații săi Anton și Ion Bacalbașa; București, 1899), Capitala sub ocupația dușmanului, 1916–1918 (Brăila, 1921), Raportul asupra libertății presei (București, 1922) și altele. Tiberiu Avramescu (1933–2014), unul dintre cei mai reputați editori și istorici literari români, a fost, de-a lungul îndelungatei sale cariere, redactor la Editura de Stat pentru Literatură și Artă, coordonator al colecției „Biblioteca pentru toți“, director general al Editurilor și patrimoniului național în Ministerul Culturii, redactor-șef, apoi director al Editurii Minerva.
    [Show full text]
  • Buddhist Cantos from Bucharest. II. Ion Pillat's
    Buddhist Cantos from Bucharest. II. Ion Pillat’s Indic Poetry of Transmigration [Asia in Europe III] Eugen CIURTIN Faculty of Social Sciences and Humanities, Mahidol University, Bangkok Institute for the History of Religions, Romanian Academy, Bucharest Personal e-mails: [email protected], [email protected] Buddhist Cantos from Bucharest. II. Ion Pillat’s Indic Poetry of Transmigration [Asia in Europe III] This contribution in three parts analyses for the first time Ion Pillat’s Buddhist poetry of his debut volume (Visări budiste [Buddhist Reveries] from Visări păgâne [Pagan Reveries], (Bucharest: Minerva – Institut de Arte Grafice și Editură, 1912) compared against plausible European and Asian religious and literary sources, contexts, and significance, in order to palliate the callous non-sense of some literary critics and the cultural prejudice inflicted by some scholars of religion. The five poems –A Buddhist Prayer (a title subsequently changed to A Prayer to the Buddha), Samsara [saṃsāra], Towards Nirvana, Karman and A Hymn of Worship – are illustrative of the wider topics and literary moves of an ‘Asian Renaissance’, and highlight the Buddhist legacy of Eugène Burnouf (1801-1852), a professor of the Collège de France who would become the founding father of modern Buddhist Studies worldwide and whose Magna Carta of Buddhist Studies would also have a Romanian echo, from Odobescu (who moreover frequented his classes) to Eminescu (who authored more and better Buddhist cantos) or Georgian (the first to critically edit Sanskrit texts) to young Pillat, a schoolboy, then student in Paris since 1905, to become the first translator into Romanian of another pupil of Sanskrit India in Paris and Harvard in 1910-1914, T.
    [Show full text]
  • Un Vis Al Inteligentei Libere
    (,ASS IAN MERIA SPI RIDON UNVIS AL INTELIGEI{TEI LIBERE GAIDEEA zuRoPI-EAN{ .Cassmx Manm SpmrroN Un vis al inteligen!"i libere - atitudini literare D( - \AA IDEEA EURoPoPsANd" Cuprins Nota autorului..........' """""""""' 5 JUNIMEA, un vis aI inteligenlei libere" """""""""""'7 GAndurile cu vedere ale lui Nichita Stinescu" """""'79 Transilvania lui Eminescu """ 107 Curajul Monahului Nicolae de la Rohia """""""' ""'729 Poetul noplii gi mitul Luceafirului"""""""""""""" 1-80 Arta gi gtiinla lui Solomon Marcus """""'202 Pregitirea sufleteascd a BrAncovenilor intru ir.rpii.tir"u jertfei martirice.. ""244 Jurnalul lui I.D. SArbu, o mirturie amAnat6" """""276 Nicolae Manolescu, o biografie intelectuali """"""" 335 Eminescu gi politica Parlamentului""".'"""""""""' 373 401 Solomon Marcus 9i limba perfecti """""' Virgil Nemoianu, un maestru al eseului estetic"""" 418 Doui decenii d.in actuala serie a revistei 453 ,,Convorbiri literare" ".'"""""' JUNIMEA, un vis al inteligenfei libere Data constituirii Societdlii Junimea plutegte sub aripa misterului, inviluiti intr-o aurl vag legendarS, una care insolegte mai totdeauna nagterea unor mari personalit5li sau varii societili culturale de inalt pre- stigiu. Din mirturiile fondatorilor at rezulta un interval temporal cuprins intre toamna anului 1863 gi inceputul anului L864. Citim inArnintiri din,,Junim,ea" alui Iacob Negruzzi, la Capitolul I, infiintarea societdpii literare: ,,La banchetul anual prin care se serba aniversarea infi- in!6rii societilii <<Junimea>, secretarul perpetuu - acela eram eu - avea obiceiul sh lie un discurs glume!, care incepea totdeauna cu urmitoarele cuvinte: <Originea Junimii se pierde in noaptea timpurilor>... Tot aSa a$ putea incepe, firi glum6, gi astizi, cAnd mi-a venit in gAnd sd scriu oarecare amintiri despre aceasti societate, care a ocupat un sfert de secul din viala mea, gi cu care se leagi multe gi plS.cute aduceri-aminte ale tinerelii mele.
    [Show full text]
  • Marturii-Despre-Eminescu.Pdf
    ConvorbiriCorespondenþãPortrete Mărturii Eminescudespre Povestea unei vieţi spusă de contemporani Selecţie, note, cronologie şi prefaţă de CĂTĂLIN CIOABĂ Redactor: Cătălin Cioabă Coperta: Mihail Coşuleţu Tehnoredactor: Manuela Măxineanu Corector: Elena Dornescu DTP: Andreea Dobreci Tipărit la Monitorul Oficial R.A. © HUMANITAS, 2013, pentru prezenta ediţie Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României Mărturii despre Eminescu: povestea unei vieţi spusă de contemporani / ed., pref.: Cătălin Cioabă. – Bucureşti: Humanitas, 2013 Bibliogr. ISBN 978- 973- 50- 4051- 2 I. Cioabă, Cătălin (ed., pref.) 821.135.1.09 Eminescu, M. 929 Eminescu, M. EDITURA HUMANITAS Piaţa Presei Libere 1, 013701 Bucureşti, România tel. 021/408 83 50, fax 021/408 83 51 www.humanitas.ro Comenzi online: www.libhumanitas.ro Comenzi prin e-mail: [email protected] Comenzi telefonice: 0372 743 382; 0723 684 194 Au fost făcute toate eforturile pentru a-i identifica şi contacta pe toţi deţinătorii drepturilor de reproducere a textelor din această carte. Nu am reuşit de fiecare dată, dar, dacă suntem contactaţi în acest sens, nu vom ezita să clarificăm orice inexactitate şi să reparăm orice omisiune. Nota editorului Textele antologate au fost transcrise atât din revistele sau volumele în care au apărut pentru prima oară, cât şi din ediţii critice sau antologii ale amintirilor despre Eminescu. În bibliografie am indicat de fiecare dată locul primei apariţii sau al publicării consacrate, precizând sursa de unde am transcris. La antologii s- a făcut referire prescurtată, cu ajutorul unei liste de sigle. Cu privire la selecţie, sunt de precizat două lucruri: au fost incluse atât texte integrale, atunci când erau dedicate ex clusiv evocării lui Eminescu, cât şi fragmente de text din scrieri în care amintirile despre poet apar doar ocazional.
    [Show full text]
  • PERSONALITIES in ROMANIAN HISTORY (15Th - 20Th Centuries) Dr
    SECTION HISTORY PERSONALITIES IN ROMANIAN HISTORY (15th - 20th centuries) dr. Ioan DAMASCHIN, Liga Navală Română Great Romanian Princes, benefactors of the Holy Mount Athos. Saint Stefan the Great - benefactor of the Zographou Monastery dr. Mariana LAZĂR, Muzeul Național Cotroceni Prince Neagoe Basarab, „about the mother of my ancestor” - a political model for prince Şerban Cantacuzino dr. Cristina GUDIN, Facultatea de Istorie, Universitatea București Tudor Vladimirescu or the man who defied the impossible dr. Ligia LIVADĂ-CADESCHI, Facultatea de Științe Politice, Universitatea București Less well-known aspects of Mihail Kogălniceanu's social thinking. Social assistance and the eradication of begging dr. Viorella MANOLACHE, Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I. C. Brătianu”, Academia Română From/In the gallery of the founding fathers of Romania: Simion Bărnuțiu dr. Cristian-Ion POPA, Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I. C. Brătianu” Ion C. Brătianu – a „founding father” of modern Romania dr. Liviu BRĂTESCU, Institutul de Istorie „A.D. Xenopol”, Iași King Carol I and the end of a political regime (1887-1889) dr. Sorin Sebastian DUICU, Academia Oamenilor de Ştiinţă din România Gratitude and Dedication to the „The One who Made the Country Whole”, for „Missy” and those on the Front Line Ana Maria BONCIU, cercetător independent Queen Mary's role in the Great War from a literary and publishing perspective dr. Cristina VOHN, Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion. I. C. Brătianu”, Academia Română Ion I. C. Brătianu - the last great Romanian reformer dr. Delia BĂLĂICAN, Biblioteca Academiei Române Vintilă Brătianu's vision of the „public vote” dr.
    [Show full text]