ORGANIZAREA Institufiionalæ a MINISTERULUI AFACERILOR

ORGANIZAREA INSTITUfiIONALÆ A MINISTERULUI AFACERILOR EXTERNE Lucrare apærutæ în cadrul proiectului „Evoluflia istoricæ a Ministerului Afacerilor Externe“ finanflat de Guvernul României

Colecﬂia „Evoluﬂia istoricæ a Ministerului Afacerilor Externe“ Coordonator: GEORGE G. POTRA

ISBN 973-86019-9-1 ISBN 973-87148-0-X FUNDAﬁIA EUROPEANÆ TITULESCU

ORGANIZAREA INSTITUﬁIONALÆ A MINISTERULUI AFACERILOR EXTERNE ACTE ØI DOCUMENTE

Volumul I 1859–1919

Ediﬂie îngrijitæ de: ION MAMINA GHEORGHE NEACØU GEORGE G. POTRA

Bucureøti, 2004 Coperta: Est Media SRL Tehnoredactare: Expert Edit SRL

Descrierea CIP a Bibliotecii Naflionale a României Organizarea instituflionalæ a ministerului Afacerilor Stræine. Acte øi documente / Ediflie: Ion Mamina, Gheorghe Neacøu, George G. Potra Cuvânt înainte: Adrian Næstase Bucureøti: Fundaflia Europeanæ Titulescu, 2004°12°15 1 vol. Colecflie: ISBN 973°86019°9°1 2004 - ISBN 973°87148°0°X

I. Næstase, Adrian (cuv. înainte) II. Mamina, Ion (ed.) III. Neacøu, Gheorghe (ed.) IV. Potra, George G. (ed.)

354.31 (498) ''1859/1919'' CUVÂNT ÎNAINTE

Dezbaterile parlamentare m°au atras încæ de pe când eram tânær cercetætor la Institutul de Cercetæri Juridice. Mai întâi a fost curiozitatea, apoi revela˛ia bogæ˛iei de idei øi a consumului de energie intelectualæ, în fine, bucuria de a mæ întâlni cu nume mari, oratori de clasæ, pe care îi urmærisem pânæ atunci doar indirect, prin prisma studiilor sau monografiilor care li se dedicaseræ. I°am cunoscut astfel mai bine pe Ion C. Brætianu, Mihail Kogælniceanu, Dumitru Brætianu, P.P. Carp, Nicolae Filipescu, Titu Maiorescu, Take Ionescu, Barbu Øtefænescu°Delavrancea, Nicolae Titulescu — øi lista, care se vrea doar sugestivæ, ar putea continua — în clipele de cumpænæ ale ˛ærii sau în perioadele de construc˛ie bine judecatæ, am în˛eles rolul de laborator al marilor decizii pe care orice Parlament al unei ˛æri democratice øi°l asumæ øi îl onoreazæ cu în˛elepciune øi fidelitate. Îngælbenite de vreme, filele Monitorului Oficial, care a consemnat aspira˛ii, preocupæri, eforturi, confruntæri de idei, au ræmas pentru mine — oricât ar pærea de ciudat — o lecturæ pasionantæ, cæci în numeroase din interven˛iile parlamentare am gæsit deopotrivæ poezie øi muzicalitate, gravitate øi echilibru, expre- sivitate øi rezonan˛æ, subtilitatea de a încânta øi for˛a de a convinge. Consacrându°mæ de la un moment dat dreptului interna˛ional øi aprofundând cercetæri privind diploma˛ia româneascæ interbelicæ, am pæøit la o cercetare sistematicæ a dezbaterilor parlamentare, agitate uneori, dar temeinice totdeauna, înscriind pe agenda lor grave probleme de politicæ externæ româneascæ. A fost poate o premoni˛ie. Peste câ˛iva ani intram în politicæ, deveneam parlamentar øi, în 1992, preøedinte al Camerei Deputa˛ilor. Când, în 1990, mi s°a încredin˛at mandatul de ministru de Externe — øi am evocat în altæ parte cum øi de ce, contextul intern øi problemele complexe ce confruntau ˛ara noastræ pe plan interna˛ional — am sus˛inut un proiect de editare a documentelor diplomatice ale României, de elaborare øi publicare a unor lucræri speciale (câteva zeci) pe teme ale rela˛iilor bilaterale ale României la scaræ istoricæ, precum øi a unor monografii dedicate figurilor ilustre ale diploma˛iei româneøti. Nu°mi propun aici sæ fac un bilan˛, nu°mi propun nici sæ analizez, ceea ce ar fi mai complex øi ar cere øi mai mult spa˛iu, care au fost cauzele întârzierilor, blocajelor, abandonærilor ø.a. Cred astæzi, mai mult decât ieri, cæ atunci am lansat un proiect imperios necesar, cu

V dublæ valoare, politicæ øi øtiin˛ificæ. Nu era vorba doar de o restituire — în Europa al˛ii o fæceau de decenii — ci de un semnal politic. Era necesar sæ reafirmæm stræinætæ˛ii, clar øi categoric, sensul op˛iunilor noastre de politicæ externæ, inclusiv prin recursul la dimensiunea parlamentaræ a vie˛ii noastre politice, cæ op˛iunile poporului român au fost øi au ræmas eminamente europene pe întregul parcurs al istoriei moderne øi contemporane, în ciuda accidentelor istorice date de ocupa˛ia stræinæ, militaræ sau politicæ. Ruptura cu falimentara ideologie øi cu vetustele structuri, nevoia de deschidere øi de imagina˛ie, de regenerare a corpului diplomatic, apelul la noi mentalitæ˛i øi competen˛e, care sæ dea orizont øi eficien˛æ demersului diplomatic, mi°au impus în anii mandatului de øef al diploma˛iei româneøti sæ pæøesc la reorganizarea Ministe- rului de Externe. Departe de a simplifica, stræin oricæror tendin˛e negativiste, recu- noscând cæ au fost øi momente faste, cæ au fost unele ini˛iative în˛elepte øi unele acte curajoase de politicæ externæ în istoria postbelicæ, în˛elegeam cæ nimic nu mai poate fi ca înainte. Comunismul se præbuøise în Europa, Tratatul de la Varøovia øi Consiliul de Ajutor Economic Reciproc erau pe cale de a deveni pagini de istorie, orice scheme ale rela˛iilor interna˛ionale din fostul „lagær“ socialist deveneau nu doar anacronice, ci øi inoperante. Dacæ adoptarea deciziei politice de reorganizare a Ministerului Afacerilor Externe n°a pus probleme, transpunerea în practicæ a fost mai complexæ øi mai dificilæ. Abandonarea cliøeelor øi asumarea func˛iei de laborator øi instrument de politicæ externæ ar fi fost imposibile dacæ am fi læsat sæ supravie˛uiascæ anchiloze øi personaje care nu°øi puteau depæøi calitatea de func˛ionari cumin˛i øi disciplina˛i. Ministerul Afacerilor Externe nu mai putea în nici un fel ræmâne ceea ce înregistraseræ ca o fatalitate cei peste 50 de ani de evolu˛ie postbelicæ. Îmi place sæ cred cæ n°am ac˛ionat niciodatæ intempestiv øi subiectiv øi, mai mult decât atât, n°am nesocotit ceea ce a fost pânæ la noi. Aøa se face cæ, dorind sæ trec la organizarea Ministerului Afacerilor Externe, am resim˛it nevoia de a vedea actele fundamentale ale devenirii în timp a acestei institu˛ii fundamentale a statului. Nici o clipæ nu m°am gândit sæ reactivez formule vechi de un secol; curajoase øi progresiste la origine, ele ræmâneau paøi de început, istorie pur øi simplu. A le ignora ar fi fost însæ cel pu˛in o eroare. Orice proiect succesiv presupune investigarea tuturor demersu- rilor anterioare. Am avut atunci surpriza neplæcutæ sæ constat cæ nu exista un corpus al actelor fundamentale ale construc˛iei øi evolu˛iei Ministerului Afacerilor Externe, cæ, în ciuda unor repere cronologice øi tematice, care mi°au permis accesul par˛ial la unele dintre aceste documente, nimeni nu le putea pune pe masæ, ca texte autentice øi integrale, în succesiunea lor, fapt indispensabil pentru a urmæri evolu˛ia logicæ a demersului parlamentar în acest sens.

VI Nu puteam aøtepta atunci, stante pede, întocmirea unui asemenea corpus de documente pentru a împlini ceea ce era imperios necesar, dar eram convins cæ acest lucru trebuie sæ se facæ øi eram hotærât sæ°l promovez øi sæ°l sus˛in. O datæ cu revitalizarea în 2002 a Funda˛iei Europene Titulescu, a cærei conducere am reluat°o, dupæ o marginalizare nedelicatæ, ca sæ folosesc un eufemism, s°a trecut nu doar la relansarea proiectelor privind editarea operei politico°diplomatice øi a operei øtiin˛ifice a lui Nicolae Titulescu, Patronul diploma˛iei româneøti, ci øi la ini˛ierea unor demersuri privind istoria politicii externe øi a diploma˛iei româneøti, care nu pot face abstrac˛ie de evolu˛ia institu˛iilor øi biografia personalitæ˛ilor reprezentative. Hotærârea de guvern pe care am adoptat°o în toamna acestui an privind editarea documentelor diplomatice ale României consolideazæ toate proiectele în curs, deschide noi orizonturi, asiguræ infrastructura øi finan˛area øi, în fine, un suport politic øi o egidæ academicæ corespunzætoare. În acest spirit, istoricul øi editorul George G. Potra, directorul Funda˛iei Europene Titulescu, ne propune azi Colec˛ia „Evolu˛ia istoricæ a Ministerului Afacerilor Externe“, proiect antrenând cercetætori ce au øtiin˛a de a°l urmæri øi hotærârea de a°l finaliza. Elaborarea øi apari˛ia acestei colec˛ii sub egida Funda˛iei Europene Titulescu infirmæ reproøul unei titulescomanii, probeazæ o largæ deschidere spre ideile, institu˛iile øi personalitæ˛ile româneøti de voca˛ie europeanæ, pe un amplu arc temporal, pe care le aduce din Istorie în Prezent ca mærturie a unui destin asumat. Spre deosebire de al˛ii, care le°au fæcut pe toate la timpul lor, noi suntem obliga˛i sæ ne miøcæm repede, sæ aducem cercurilor de specialitate øi publicului larg aceste noi mærturii ale fæuririi României moderne, ale paøilor oneøti øi fermi fæcu˛i spre Europa øi în Europa. Noi nu mai putem amâna, noi nu mai putem aøtepta, timpul se comprimæ øi aøteptærile sporesc cu fiecare zi. Colec˛ia propune 4 volume masive: primele trei sunt dedicate „Organizærii institu˛ionale a Ministerului Afacerilor Externe“, iar cel de°al patrulea focalizeazæ asupra personalitæ˛ilor diriguitoare ale politicii externe øi diploma˛iei româneøti (1859–2004), o adeværatæ enciclopedie, prima de acest fel de la noi. Salutar din toate punctele de vedere, acest proiect prestigios mæ angajeazæ intelectual øi moral ca om de øtiin˛æ øi ca om politic. Am în fa˛æ de mai multe zile primul volum al colec˛iei, revin asupra lui seara târziu, îi devin prizonier øi nu øtiu exact ce sæ scriu mai întâi despre el. Aø putea rezuma: bene, recte, pulchre. Øi totuøi, cred cæ se impun câteva sublinieri. Acoperind anii 1859–1919, cele 55 de acte øi documente fundamentale privind organizarea institu˛ionalæ a Ministerului Afacerilor Externe sunt mærturii ale gândirii

VII øi faptei pærin˛ilor fondatori ai României moderne, ilustreazæ sensul clar al angaja- mentului lor øi for˛a lor ac˛ionalæ, puse în serviciul interesului na˛ional. Unirea din 1859 a deschis poarta unui proces de construc˛ie statalæ corespunzând nevoilor na˛iunii române øi în concordan˛æ cu exigen˛ele europene, a fost momentul în care s°a trecut, cu responsabilitatea øi vigoarea pionierilor, la fæurirea institu˛iilor statului unitar, care avea de câøtigat Independen˛a øi Desævârøirea Unitæ˛ii Na˛ionale. Clasa politicæ româneascæ, atâta câtæ era, la aceste începuturi, Intelectualitatea, Biserica, Presa s°au regæsit solidare în construc˛ia României moderne. În fiecare domeniu se sim˛ea nevoia punerii pietrei fundamentale, fiecare dorea sæ fie acolo, sæ°øi exprime punctul de vedere, sæ°øi aducæ contribu˛ia. S°a fæcut Istorie în cel mai înalt grad. Întreaga na˛iune a sim˛it øi a træit Clipa. ﬁara, ˛ara întreagæ, se întâlnea cu Istoria, se întâlnea cu Viitorul øi ræspundea Prezent. Pentru prima datæ se deschidea României perspectiva de a face politicæ externæ proprie, de a o face prin reprezentan˛ii sæi, de a renun˛a la intermedieri ineficiente, dacæ nu chiar pæguboase, era pentru prima datæ când aveam ocazia sæ ieøim în lume sub propriul steag, cu proprii reprezentan˛i, cu ideile øi obiectivele noastre. Fæurirea unui Minister al Treburilor din Afaræ, numit pu˛in mai târziu al Afacerilor Stræine, principalæ institu˛ie a statului român, face obiectul prezentului volum, însumând pentru prima datæ în istoriografia româneascæ toate legile organice, actele normative øi regulamentele de organizare øi func˛ionare, precum øi, în integralitatea lor, dezbaterile din Corpurile legiuitoare care au înso˛it adoptarea acestora. Cred cæ editorii au procedat în˛elept restituind ambele pær˛i ale unui proces organic. Legile sunt fiin˛e vii, sunt produsul unor necesitæ˛i, sunt rezultatul unei evolu˛ii, sunt început øi sfârøit de etapæ, iar în spatele lor stau for˛e politice, personalitæ˛i care dezbat, amendeazæ, aprobæ. Unele se exprimæ prin celelalte. Mærturiile documentare de prim ordin ce væd astæzi publicarea integralæ pun cu pregnan˛æ în relief efortul Parlamentului României de a defini øi statua rolul øi atribu˛iile inconfundabile ale acestui minister în ansamblul Executivului, conferindu°i de la început responsabilitatea de a fi „direc˛iunea superioaræ øi controlul rela˛iilor interna˛ionale“. În anii lor de domnie, Alexandru Ioan Cuza, Carol I øi Ferdinand I au promulgat tot ceea ce România putea sæ°øi fixeze øi sæ°øi asume ca obiective, structuri øi instrumente ale politicii externe. Cu fiecare paginæ a documentelor adunate în acest volum descoperi eforturile Corpurilor legiuitoare — ale Adunærii Deputa˛ilor øi ale Senatului — de a defini structurile Ministerului Afacerilor Stræine, din Centralæ øi din Exterior, în consonan˛æ cu nevoile ˛ærii sau, cum se spunea în martie 1873, izvorâte din necesitatea de a°l

VIII face „sæ°øi poatæ îndeplini într°un mod complet misiunea delicatæ ce°i este datæ øi coresponde necesitæ˛ilor situa˛iunii politice“. Lectura textelor semnate de raportori, a discursurilor parlamentare, a interven˛iilor de amendare sau de suprimare a unor articole (sau pær˛i de articole) ale respectivelor reglementæri, impune constatarea generalæ cæ, peste divergen˛e partizane, clasa politicæ româneascæ a urmærit cu onestitate øi eficien˛æ promovarea øi afirmarea intereselor statului român. În „dosarul“ parlamentar probator, de câteva sute de pagini, acoperind 60 de ani de existen˛æ øi perfec˛ionare a Ministerului Afacerilor Stræine, n°am gæsit nimic care sæ trezeascæ îndoiala privind bunele inten˛ii ale slujitorilor Legislativului român. Cu fiecare nouæ etapæ a evolu˛iei statului român, Ministerul Afacerilor Stræine a cunoscut noi reglementæri corespunzætoare amplificærii ariei geografice øi politice de manifestare, multiplicærii øi diversificærii obiectivelor øi domeniilor de expresie. Nu s°a fæcut nimic impulsiv, nimic hazardat, parlamentarii români luând în calcul øi în discu˛ie insuficien˛ele hotærârilor precedente, au cântærit premisele øi costurile, procedând permanent la corec˛ii în func˛ie de posibilitæ˛ile øi efectele scontate. S°a trudit la construirea øi ølefuirea acestor reglementæri juridice cu stæruin˛a øi minu˛iozitatea unor bijutieri. Parlamentarii români voiau sæ reglementeze totul, pânæ la amænunt, de la definirea direc˛iilor øi serviciilor Ministerului Afacerilor Stræine, pânæ la precizarea ceremonialului øi a protocolului diplomatic, de la fixarea salariilor — de la ministru pânæ la uøier sau curier — pânæ la stabilirea cheltuielilor de instalare øi a indemniza˛iilor de reprezentare, totul cu acurate˛ea pe care o asiguræ azi doar computerul. Reglementærile au fost dominate de un în˛elept spirit de economie, de o judecatæ echilibratæ, împiedicau infla˛iile în materie de structuri øi posturi de conducere. Toate aceste amænunte li s°ar putea pærea excesive unora, neluând în considerare cæ parlamentarii români urmæreau blocarea ab initio a oricæror decizii arbitrare în materie de încadrare pe post, promovare în grad, salarizare. Aøa cum era firesc, decideau pregætirea profesionalæ, rezultatele øi vechimea în activitate. Fiecæruia chemat sæ func˛ioneze în Ministerul Afacerilor Externe i se apæra, prin statut øi salarizare, demnitatea, fie cæ îøi desfæøura activitatea în Centralæ sau în Exterior. Parlamentarii români au pus dintru început un accent deosebit pe gradul de pregætire profesionalæ a celor încadra˛i în Ministerul Afacerilor Externe, pe disciplina øi lealitatea lor, insistând ca la nivelul posturilor diplomatice øi consulare sæ fie promova˛i numai cetæ˛eni români, aøa cum procedau toate cancelariile occidentale. Mi°au re˛inut în mod deosebit aten˛ia dezbaterile parlamentare privind reprezentarea diplomaticæ øi consularæ a României, ridicarea agen˛iilor diplomatice la rangul de lega˛ii, exigen˛ele încadrærii cu personal øi ale sus˛inerii lor financiare.

IX Întrucât toate deciziile în aceastæ direc˛ie erau acte politice, întrucât înfiin˛area sau neînfiin˛area unui oficiu diplomatic sau consular generau ecouri øi reac˛ii, parlamentarii români au cumpænit îndelung øi profund asupra ra˛iunilor concrete în fiecare caz în parte, luând în calcul interesele noastre de ordin politic øi economic, tradi˛iile raporturilor bilaterale, proximitæ˛ile geografice, læsând deoparte impulsurile, slæbi- ciunile afective, atitudinile emo˛ionale. Reconstituirea cu mare rigoare a listei titularilor Ministerului Afacerilor Externe pentru o perioadæ de øase decenii, a „fiøei“ înfiin˛ærii øi func˛ionærii prin lege a misiunilor diplomatice româneøti din 24 de state — ce configurau ansamblul rela˛iilor politico°diplomatice la sfârøitul celui de°al doilea deceniu al secolului trecut — încheie în mod fericit acest prim volum al Colec˛iei „Evolu˛ia istoricæ a Ministerului Afacerilor Externe“. Ineditul øi densitatea documentelor publicate, restituite øi adnotate cu acribie, fac din acest volum, cu valoare enciclopedicæ, un instrument documentar indispensabil pentru istorici, juriøti, sociologi, oameni politici øi diploma˛i, oferind spre cunoaøtere øi judecatæ pagini dense de istorie ale începutului României moderne. Cei ce s°au dedicat acestui demers meritæ pre˛uirea øi recunoøtin˛a noastræ. Personal, o fac cu toatæ sinceritatea øi bucuria.

Prof. univ. dr. ADRIAN NÆSTASE Prim°ministru al Guvernului României Preøedintele Funda˛iei Europene Titulescu

Noiembrie 2004

X AVANT°PROPOS

Les débats parlementaires m’ont incité depuis que j’étais jeune chercheur à l’Institut de Recherches Juridiques. D’abord, il avait été la curiosité, ensuite la révélation de la richesse d’idées et de la ferveur intellectuelle et, finalement, la joie de la rencontre avec des noms illustres, orateurs de marque que j’avais suivi, jusqu’à ce temps°là, seulement de façon indirecte, par l’intermédiaire des choix d’études ou des monographies à eux consacrées. Aussi, ai°je mieux connu Ion C. Brætianu, Mihail Kogælniceanu, Dumitru Brætianu, P.P. Carp, Nicolae Filipescu, Titu Maiorescu, Take Ionescu, Barbu Øtefænescu°Delavrancea, Nicolae Titulescu — et la liste, pour se vouloir seulement suggestive, pourrait continuer —, à moments difficiles du pays ou dans les périodes de construction sensément concertée, et j’ai compris le rôle de laboratoire des grandes décisions que tout Parlement d’un pays démocratique assume et honore avec sagesse et fidélité. Jauni par le temps, les pages du Bulletin Officiel, celles qui ont consigné des aspirations, des préoccupations, des efforts, des confrontations d’idées, ont resté pour moi — quelque étrange qu’il paraisse — une lecture passionnante, car j’ai trouvé dans bien des interventions parlementaires de la poésie et musicalité, gravité et équilibre, la subtilité d’enchanter et la force de persuader. Au moment où je me suis consacré au droit international et j’ai insisté sur les recherches concernant la diplomatie roumaine de l’entre°deux°guerres, j’ai commencé la recherche systématique des débats parlementaires, animés parfois mais sérieux sans faute, inscrivant sur leur ordre du jour de graves problèmes de la politique extérieure roumaine. C’était, peut°être, une prémonition. Quelques années après, j’entrais dans la politique, je devenais parlementaire et, en 1992, président de la Chambre des Députés. Lorsque, en 1990, on m’a confié le portefeuille des Affaires étrangères — et j’en ai évoqué ailleurs le pourquoi et le comment, le contexte intérieur et les problèmes complexes auxquels notre pays était confronté sur le plan international — j’ai soutenu un projet d’édition des documents diplomatiques de Roumanie, d’élaboration et publication des ouvrages spéciaux (quelques dizaines) portant sur les relations bilatérales de la Roumanie de la perspective historique, aussi que des monographies

XI des personnalités illustres de la diplomatie roumaine. Ce n’est pas dans mon intention ici de faire le bilan ou d’analyser — ce qui serait plus complexe et exigerait, d’ailleurs, plus d’espace — les causes des retards, des blocages, des abandons, etc. Je pense aujourd’hui, plus que hier, que l’on a lancé alors un projet absolument nécessaire, à valeur redoublée, politique et scientifique. Il n’était plus question d’une restitution — dans l’Europe c’était d’autres qui le faisaient déjà depuis de décennies — mais d’un signal politique. Nous devions réaffirmer au monde, d’une façon claire et catégorique à la fois, le sens de nos options sur la politique extérieure, y compris par le recours à la dimension parlementaire de notre vie politique, et que les choix du peuple roumain ont été et sont restés éminemment européens tout au long de l’histoire moderne et contemporaine, en dépit des accidents historiques dus à l’occupation étrangère, soit°elle militaire ou politique. La rupture d’avec l’idéologie vouée à l’échec et les structures vétustes, le besoin d’ouverture et d’imagination, de raviver le corps diplomatique, l’appel à de nouveaux mentalités et compétences, qui aient donné de l’horizon et de la force à la démarche diplomatique, m’ont exigé, pendant mon mandat de chef de la diplomatie roumaine, de procéder à la réorganisation du ministère des Affaires étrangères. Loin de simplifier les choses, toute tendance négativiste à part, reconnaissant qu’il ait été aussi de moments favorables, des initiatives censées et des actes braves de politique extérieure dans l’histoire de l’entre°deux°guerres, je me rendais compte que rien ne pouvait plus être comme avant. Le communisme s’était écroulé dans l’Europe, le Traité de Varsovie et le Conseil d’Aide Économique Mutuelle étaient sur le point de devenir pages d’histoire, tout schéma des relations internationales de l’ancien « camp » socialiste devenait non seulement anachronique mais aussi inopérant. Si l’adoption de la décision politique de réorganisation du ministère des Affaires étrangères n’a pas surmonté des difficultés, sa mise en pratique a été, par contre, plus complexe et plus difficile. Il nous aurait été impossible d’abandonner les clichés et d’assumer le rôle de laboratoire et d’instrument de politique extérieur, si nous avions laissé survivre les ankyloses et les personnages qui ne pouvaient pas dépasser leur qualité de fonctionnaires obéissants et disciplinés. Le ministère des Affaires étrangères ne pouvait pas du tout rester celui que les plus de 50 ans d’évolution d’après°guerres avaient enregistré. J’aime croire que je n’ai jamais agi de manière intempestive et subjective et, en outre, je n’ai méprisé ce qui a été jusqu’à nous. Par conséquent, pour procéder à la réorganisation du ministère des Affaires étrangères, j’ai ressenti le besoin de passer en revue les actes fondamentaux de l’évolution de cette institution fondamentale de l’État. Je n’ai eu aucun moment l’intention de réactiver des vieilles formules, anciennes depuis un siècle ; bien que courageuses et progressistes à l’origine, elles restaient

XII quand même des pas de début, simplement histoire. Les ignorer serait plus qu’une erreur. Tout projet successif suppose l’investigation de toutes les démarches antérieures. J’ai eu alors la surprise désagréable de constater l’absence du moindre corpus des actes fondamentaux de la construction et de l’évolution du ministère des Affaires étrangères et de remarquer que, malgré des repères chronologiques et thématiques, qui m’ont permis l’accès partiel à quelques°uns de ces documents, personne ne pouvait les ranger en tant que textes authentiques et intégraux, dans leur succession, chose indispensable pour la recherche de l’évolution logique de la démarche parlementaire respective. Je ne pouvais attendre à cette époque°là, stante pede, l’élaboration d’un tel corpus de documents, pour arriver à accomplir ce qui s’avérait impérieusement nécessaire, mais j’avais la conviction qu’elle devait être achevée et j’étais décidé de la promouvoir et la soutenir. En même temps que la Fondation Européenne Titulescu était ravivée, dont la direction j’avais reprise, au bout d’une marginalisation indélicate, euphémiquement parlant, on a passé non seulement à la relance des projets d’édition de l’œuvre politique et diplomatique et de l’œuvre scientifique de Nicolae Titulescu, le Patron de la diplomatie roumaine, mais aussi à l’élaboration des démarches qui ne peuvent pas ignorer l’évolution des institutions et la biographie des personnalités représentatives. La Décision gouvernementale adoptée l’automne dernier, concernant l’édition des documents diplomatiques de Roumanie renforce tous les projets en cours, ouvre de nouveaux horizons, assure l’infrastructure, le financement et, en dernier ressort, le support politique et des auspices académiques adéquats. C’est dans cet esprit que l’historien et l’éditeur George G. Potra, le directeur de la Fondation Européenne Titulescu nous propose aujourd’hui la Collection L’évolution historique du ministère des Affaires étrangères, projet qui implique des chercheurs capables de lui donner suite et décidés de l’achever. L’élaboration et l’apparition de cette collection sous l’égide de la Fondation Européenne Titulescu infirme le reproche d’une manie titulescienne et témoigne d’une vaste ouverture sur les idées, les institutions et les personnalités roumaines à vocation européenne, déployée en ample voûte temporelle, que cette collection ramène de l’Histoire au Présent, comme témoignage d’un destin assumé. À la différence des autres, qui ont fait tout en dû temps, on est obligé d’avancer vite, d’apporter aux milieux spécialisés aussi qu’au grand public de nouveaux témoignages sur l’édification de la Roumanie moderne, des pas honnêtes et fermes vers l’Europe et dans l’Europe. On ne peut plus retarder, on ne peut plus attendre, le temps se contracte et les attentes augmentent à chaque jour.

XIII La collection propose 4 volumes massifs : les premiers trois sont consacrés à L’Organisation institutionnelle du ministère des Affaires étrangères, et le dernier se focalise sur les personnalités dirigeantes de la politique extérieure et de la diplomatie roumaine (1859°2004), une véritable encyclopédie, le première de ce type chez nous. Tout en étant salutaire de tous les points de vue, ce prestigieux projet m’engage intellectuellement et moralement, en tant que scientifique et homme politique. J’ai devant moi, depuis plusieurs jours, le premier volume de la collection, j’y reviens tard dans la soirée, il m’ensorcelle et je ne sais plus quoi en écrire d’abord. Je le pourrais résumer : bene, recte, pulchre. De toute façon, je pense que certaines remarques sont nécessaires. Traitant la période des années 1859°1919, les 55 écrits et documents fondamentaux sur l’organisation institutionnelle du ministère des Affaires étrangères sont des témoignages de la pensée et de l’action des Pères fondateurs de la Roumanie moderne et illustrent la signification évidente de leur engagement et leur force agissante, mises au service de l’intérêt national. L’Unification de 1859 a ouvert la porte à un procès de construction étatique conforme aux besoins de la nation roumaine et en concordance avec les exigences européennes, a été le moment du passage, avec la responsabilité et la vigueur des pionniers, à la construction des institutions de l’État unitaire, qui avait à conquérir son Indépendance et à accomplir son Unité Nationale. La classe politique roumaine, quelque menue qu’elle fût à ces débuts, l’Intellectualité, l’Église, la Presse se sont retrouvées solidaires dans la construction de la Roumanie moderne. On ressentait, dans tout domaine, le besoin de poser la pierre angulaire, chacun voulait y être, exprimer son point de vue, apporter son appoint. C’était faire de l’Histoire au plus haut degré. Toute la nation a ressenti et a vécu le Moment. Tout le pays rencontrait l’Histoire et l’Avenir et répondait Présent. À la Roumanie se présentait pour la première fois la perspective de faire de la politique extérieure propre, par ses représentants, de renoncer à des intermédiaires inefficients, sinon désavantageux, c’était pour la première fois que nous avions l’occasion de sortir dans le monde sous notre propre étendard, par nos propres représentants, avec nos idées et objectifs. C’est la formation d’un ministère des Affaires d’Au°dehors, nommé peu après des Affaires étrangères, comme institution principale de l’État roumain, qui fait l’objet du volume ci°présent, ramassant pour le première fois dans l’historiographie roumaine toutes les lois organiques, les actes normatifs et règlements d’organisation et de

XIV fonctionnement, aussi que, dans leur complétude, les débats des Corps législatifs qui ont accompagné leur adoption. Je pense que les éditeurs ont bien procédé en rendant toutes les deux parties d’un procès organique. Les lois sont des êtres vivants, sont le produit d’une nécessité, sont le résultat d’une évolution, sont début et fin d’étape, et derrière elles se trouvent des forces politiques, des personnalités qui débattent, amendent, promulguent. Les unes s’expriment par les autres. Les témoignages documentaires de premier rang qui voient aujourd’hui la lumière mettent en relief de la manière la plus prégnante l’effort du Parlement de Roumanie en vue de définir et statuer le rôle et les attributions spécifiques de ce ministère composant de l’Exécutif, en lui attribuant la responsabilité d’être « la direction supérieure et le contrôle des relations internationales ». Pendant leur règne, Alexandru Ioan Cuza, Carol I et Ferdinand I ont promulgué tout ce que la Roumanie pouvait se proposer et s’assumer comme objectifs, structures et instruments de la politique extérieure. À chaque page de ce volume on découvre les efforts des corps législatifs — de l’Assemblée des Députés et du Sénat — de définir les structures du ministère des Affaires étrangères, de la Centrale et de l’étranger, en concordance avec les besoins de son pays découlant, comme on affirmait en 1873, de la nécessité de le faire « capable de s’acquitter parfaitement de sa délicate charge reçue et correspondant aux nécessités de la situation politique ». La lecture des textes signés par les rapporteurs, des discours parlementaires, des interventions d’amendement ou de suppression (totale ou partielle) de certains articles des règlements respectifs, impose la constatation générale que, par°dessus des divergences partisanes, la classe politique roumaine a poursuivi honnêtement et efficacement la promotion et l’affirmation des intérêts de l’État roumain. À l’intérieur du « dossier » parlementaire probatoire, au parcours de quelques centaines de pages qui couvrent 60 années d’existence et de perfectionnement du ministère des Affaires étrangères, je n’ai rien trouvé de nature à éveiller le doute sur les bonnes intentions des fonctionnaires du Législatif roumain. À chaque étape nouvelle de l’évolution de l’État roumain, le ministère des Affaires étrangères a connu de nouveaux règlements, correspondant à l’amplification de l’aire géographique et politique de manifestation, à la multiplication et diversification des objectifs et des domaines d’expression. Rien n’a été fait à l’improviste, ni au hasard : les parlementaires roumains ont pris en compte et en discussion les lacunes des décisions précédentes, ont réfléchi

XV sur les prémisses et les coûts et ont procédé constamment à des corrections, en fonction des possibilités et des effets escomptés. L’application et la minutie mises en œuvre pour la construction et perfection de ces règlements juridiques est comparable à celles des orfèvres°bijoutiers. Les parlementaires roumains voulaient réglementer tout, jusqu’au moindre détail : de la définition des directions et services du ministère des Affaires étrangères jusqu’aux précisions tenant de l’étiquette et du protocole diplomatique ; de la détermination des salaires — du ministre jusqu’au huissier ou courrier — et jusqu’à la fixation des frais d’installation et des indemnités de représentation, tout cela de par une vigilance que, de nos jours, seulement l’ordinateur nous prête. Les règlements ont été caractérisés par un sage esprit d’économie, par une raison mesurée, et empêchaient l’inflation des structures et des postes à la direction. À d’aucuns, tous ces détails pourraient paraître excessifs si l’on méprend le fait que les parlementaires roumains visaient à bloquer ab initio toute décision arbitraire concernant les nominations au poste, la promotion, le système des salaires. Naturellement, c’était la formation professionnelle, les résultats et l’ancienneté dans l’activité qui en décidaient. La dignité de tous ceux appelés à fonctionner au ministère des Affaires étrangères était protégée, de par leur statut et rétribution, soient°ils dans la Centrale ou à l’étranger. Les parlementaires roumains ont mis d’emblée l’accent sur le niveau de formation professionnelle de ceux encadrés au ministère des Affaires étrangères, sur leur discipline et leur loyauté, en insistant, à l’instar des chancelleries occidentales, sur la promotion, au niveau des postes diplomatiques et consulaires, des citoyens roumains. Mon attention a été suscitée par les débats parlementaires sur la représentation diplomatique et consulaire de Roumanie, par l’avancement des agences diplomatiques au rang de légations, par les exigences de la nomination du personnel et de leur financement. Vu que toutes les décisions à cette visée étaient des actes politiques, comme la création ou la non création d’un office diplomatique ou consulaire généraient des échos et réactions, les parlementaires roumains ont longuement et profondément réfléchi sur les raisons concrètes de chaque cas particulier, tenant compte de nos intérêts d’ordre politique et économique, des traditions des rapports bilatéraux, des proximités géographiques, et ont laissé de côté les impulsions, les faiblesses affectives ou les attitudes émotionnelles. La reconstitution très rigoureuse de la liste des titulaires du ministère des Affaires étrangères pour une période de six décennies, de la « fiche » de la création et du fonctionnement légal des missions diplomatiques roumaines de 24 États — qui

XVI composaient l’ensemble des relations politiques et diplomatiques à la fin de la deuxième décennie du dernier siècle — ferme de la manière la plus heureuse ce premier volume de la Collection L’évolution historique du ministère des Affaires étrangères. L’inédit et la densité des documents publiés, restitués et annotés avec minutie, font de ce volume à valeur encyclopédique un instrument documentaire indispensable pour les historiens, les juristes, les sociologues, les hommes politiques et les diplomates, qui nous apporte à la connaissance et à la raison des pages condensées d’histoire du commencement de la Roumanie moderne. Ceux qui se sont voués à cette démarche méritent toute notre appréciation et notre reconnaissance. C’est ce que, personnellement, je leur exprime avec de la joie et en toute sincérité.

Prof. d’univ., docteur en droit ADRIAN NÆSTASE Premier ministre du gouvernement de Roumanie Président de la Fondation Européenne Titulescu

XVII

FOREWORD

Parliamentary debates have always appealed to me, ever since I was a young researcher at the Institute for Juridical Researches. First, it was a matter of curiosity, then, the revelation of a wealth of ideas and the consumption of intellectual energy, and eventually, the pleasure of meeting great names, splendid orators, whom I had had the chance to know only indirectly, through the studies and monographs devoted to them. I became thus better acquainted with Ion C. Brætianu, Mihail Kogælniceanu, Dumitru Brætianu, P.P. Carp, Nicolae Filipescu, Titu Maiorescu, Take Ionescu, Barbu Øtefænescu°Delavrancea, Nicolae Titulescu — and this list, intended to be no more than evocative, might be much longer — as they used to be in the country’s hours of trial or at times of reasoned°out build°up, when I realized the role of a great decision°making laboratory assumed by the Parliament of a democratic country, honoring it with wisdom and faithfulness. Faded by the passage of time, the pages of the Official Records, which preserved aspirations, concerns, efforts, confrontation of ideas, remained for me — however odd it might look — objects of passionate reading, as I was able to find, in a great many parliamentary interventions, pieces of prose that resembled a poem in both form and sound, as well as sedateness and equilibrium, expressivity and resonance, the subtlety to cast a magic spell and the force of persuasion. Dedicating myself, at a given moment, to international law and making thorough researches in Romanian interwar diplomacy, I proceeded to a systematic investigation of parliamentary debates, stormy sometimes but always serious, having on their agenda grave matters of Romanian foreign policy. It was probably a sort of anticipation,. A few years later, I would engage in politics, I became a member of the Romanian Parliament, and, in 1992, President of the Chamber of Deputies. When, in 1990, I was entrusted the office of Minister for Foreign Affairs — I have mentioned somewhere else how and why, the internal context and the complex problems facing Romania internationally — I supported a project for the publication of Romania’s diplomatic documents, for the drawing up and publication of special

XIX works (a few dozens) related to Romania’s bilateral relations in their historical evolution, and of monographs dedicated to illustrious figures of Romanian diplomacy. I do not have in mind to draw here a balance sheet or to examine (it would be too complicated and would require too much space) the causes of delays, blockages, renunciations, etc. I think, and I am more convinced of it today than I used to be yesterday, that the project launched then has been imperiously necessary, having a double value — political and scientific. It was not a mere restitution — in Europe, others have done it already for decades on end — it was a political signal. We had to restate, in clear and categorical terms, to the foreign world, the meaning of our foreign policy options — by resorting as well to the parliamentary dimension of our political life — that the Romanian people’s options have remained pre°eminently European all along its modern and contemporary history, in spite of historical accidents caused by foreign occupation, be it military or political. The break with the abortive ideology and the outworn structures, the need for open°mindedness and imagination, for regenerating the diplomatic corps, the appeal to fresh mentalities and proficiency, likely to impart a broad horizon and efficiency to the diplomatic work, impelled me, during my term of office as head of the Romanian diplomatic chancery, to proceed to the reorganization of the Ministry of Foreign Affairs. Far from simplifying things, alien to any negativist tendencies, admitting that there have been auspicious moments, that there had been some wise initiatives and bold foreign policy moves in Romania’s post°war history, I realized that nothing could stay unchanged. Communism collapsed in Europe, the Warsaw Pact and COMECOM (Council for Mutual Economic Assistance) were on their way to become history, any patterns of international relations within the former socialist “camp” became not only anachronistic, but also inoperative. If the political decision to reorganize the Ministry of Foreign Affairs did not raise problems, its materialization proved more complex and more difficult. Discarding clichés and assuming the function of a laboratory and instrument of foreign policy would have been impossible if we allowed the survival of old fogy attitudes and the preservation of unable to overstep the limits of their status of docile and disciplined clerks. The Ministry of Foreign Affairs could by no means remain the way it had been like a fatality for more than fifty years of postwar evolution. I would like to believe that I have never acted unpredictably and subjectively and, more than that, that I have never disregarded past accomplishments. It so happens that, wishing to proceed to the reorganization of the Ministry of Foreign Affairs, I felt that I had to peruse the fundamental acts in the evolution of this fundamental

XX state institution. It has never occurred to me to reactivate century°old formulas; courageous and progressive as they were at their origins, they still remained incipient steps, history pure and simple. But to ignore them would have been a mistake, to say the least. Any subsequent project implies the investigation of all prior steps. I had then the unpleasant surprise to find out that a corpus of the fundamental acts related to the creation and evolution of the Ministry of Foreign Affairs was nonexistent, that in spite of a few chronological and subject°matter landmarks, which had allowed my partial access to some of those documents, nobody could display them as authentic and integral texts, in their sequence; this would have been indispensable for us to help us follow the logical evolution of the relevant parliamentary course of action. Therefore, I could not expect to have such a corpus of documents edited stante pede in order to accomplish imperiously necessary desideratum, but I was firmly convinced that it had to be done and I was determined to promote and support this project. Upon the revitalization in 2002 of the Titulescu European Foundation, whose leadership I had taken over again after an indecorous — to use a euphemism — marginalization, the projects regarding the editing of political and diplomatic work as well of his scientific work of Nicolae Titulescu, the Patron of Romanian diplomacy, have been re°launched; moreover, there have been initiated projects concerning the history of Romanian foreign policy and the history of Romanian diplomacy, which cannot leave aside the evolution of institutions and the biography of representative personalities. The governmental ordinance adopted this autumn concerning the publication of Romania’s diplomatic documents consolidates all the projects in progress, opens up new horizons, provides the infrastructure, the financing and political support, and offers the adequate academic aegis. In this spirit, the historian and editor George G. Potra, executive director of the Titulescu European Foundation, proposes today for our consideration the “Historical Evolution of the Ministry of Foreign Affairs” Collection, a project appealing to and bringing together researchers who have the good knowledge and the determination to complete it. By editing and publishing this collection under the aegis of the Titulescu European Foundation, any reproach of a so°called “Titulescomania” is refuted, proving a broad overture to Romanian ideas, institutions and personalities of European vocation, that cover an ample temporal arch, bringing them thus from History into the Present as a proof of an assumed destiny.

XXI In contrast with other people who had made everything in good time, we are obliged to move swiftly, to bring to the expert circles and to the public at large these new pieces of evidence about the creation of modern Romania, of its honest and firm steps forward towards Europe and in Europe. We cannot afford any delay, we cannot wait any more, time is compressing itself and expectations multiply with every passing day. This collection proposes four massive volumes: The first three are dedicated to the “Institutional Organization of the Ministry of Foreign Affairs”, and the fourth is focussed on the leading personalities of Romanian foreign policy and diplomacy (1859–2004), a genuine encyclopaedia, the first of its kind in this country. Salutary from all points of view, this prestigious project obliges me intellectually and morally, as a scientist and as a man of politics. I have got the first volume of this collection a few days ago, and I go back to it late at night, every night, I become its prisoner and do not know what to write first about it. To put it in a nutshell: bene, recte, pulchre. Nevertheless, I think that a few specifications are necessary: Covering the 1859–1919 interval of time, the 55 fundamental acts and documents regarding the institutional organization of the Ministry of Foreign Affairs stand proof of the thinking and deeds of the founding fathers of modern Romania, illustrate the clear°cut meaning of their commitment and the force of action, placed at the service of national interest. The Union of 1859 opened wide the gates to a process of state°building, corresponding to the needs of the Romanian nation and in agreement with European exigencies; it was the moment of passage, with the pioneers’ sense of responsibility and vigor, to the creation of the institutions of the unitary state, a unitary state whose main objectives were the gaining of Independence and the Completion of National Unity. The Romanian political class, as large or as small as it was, at those beginnings, the Intelligentsia, the Church, the Press, joined together, in perfect solidarity, for the build°up of modern Romania. Each domain needed its cornerstone, everyone wanted to be present, to voice his point of view, to make his contribution. History was lived and made to an utmost degree. The entire nation felt and lived the Moment. The Country, the country as a whole, was meeting its History, its Future and reported Present.

XXII Romania had for the first time open prospects to make its own foreign policy, to make it with its own representatives, to turn down inefficient, if not harmful, intermediaries; it was for the first time we had an opportunity to go before the world under our own flag, with our own representatives, with our own ideas and objectives. The creation of a Ministry of Outer Affairs, renamed a little later The Ministry of Foreign Affairs, the main institution of the Romanian State, forms the subject of the present volume, putting together for the first time in Romanian historiography, all the organic laws, the normative acts and the organization and functioning regulations, as well as the debates, in full form, held in the legislative bodies that accompanied their adoption. I think that the editors have wisely restituted both parts of an organic process. Laws are live bodies, they are the outcome of necessities, the result of an evolution, they are the beginning and the end of a stage, and all of them have in their background political forces, personalities who are debating, amending, approving. The first express themselves through the latter, and the other way round. First°rate documentary evidence published now integrally put into bold relief the efforts made by Romania’s Parliament to define and enact the role and distinct attributions of this ministry within the Cabinet, entrusting it from the very beginning the responsibility of the “higher direction and control of international relations”. Under their rules, Alexandru Ioan Cuza, Carol I and Ferdinand I promulgated everything Romania could set and assume as goals, structures and instruments of foreign policy. Each and every page of the documents gathered in this volume mirrors the efforts made by the Legislative Bodies — the Assembly of Deputies and the Senate — to define the structures of the Ministry of Foreign Affairs, active in the Central or abroad, in harmony with the country’s needs or, as they said in 1873, derived from the necessity to help it “fully accomplish its delicate mission entrusted to it and corresponding to the necessities of the political situation”. The perusal of the texts signed by rapporteurs, of parliamentary speeches, of interventions made for the amendment or exclusion of some articles (or parts of articles) from the regulations concerned, imposes upon us the general remark that, beyond any partisan divergences, the Romanian political class honestly and efficiently endeavored to promote and assert the interests of the Romanian State. In the conclusive parliamentary “dossier”, containing a few hundred of pages, covering sixty years of existence and improvement of the Ministry of Foreign Affairs,

XXIII I was not able to find any slight evidence affording reason to doubt the good intentions of the servants of the Romanian supreme legislative authority. With every new stage in the evolution of the Romanian State, the Ministry of Foreign Affairs witnessed new regulations, corresponding to the amplification of the geographical and political area of representation, to the multiplication and diversification of the objectives and spheres of expression. Nothing was done impulsively or hazardously, as the Romanian members of Parliament took into account and discussed the deficiencies of previous decisions, considered carefully the pre°requisites and costs, permanently proceeding to corrections function of possibilities and anticipated effects. All these juridical regulations were drawn up and polished with a jeweler’s perseverance and minuteness. Romanian parliamentarians wanted to regulate everything, to the last detail, from the definition of the directions and services of the Ministry of Foreign Affairs to the diplomatic etiquette and protocol rules, from fixing the wages — from the minister to the last usher or courier — to setting the installation expenses and representation allowances, everything being done with the accuracy only a computer might do it today. Regulations were dominated by a wise spirit of economy, by a well°balanced reasoning, and they avoided any excess in matter of number of structures or executive staff. All those details might look inordinate to some people, if they would not take into account that Romanian parliamentarians wished to hinder ab initio any arbitrary decision related to appointment in office, promotion, or wage system. As only but natural, decisive were professional excellence, results and length of service. Every person called to work at the Ministry of Foreign Affairs had, by statute and wage, his dignity defended, no matter if he worked at in this country or abroad. Romanian parliamentarians placed an outstanding stress on the professional standards of the whole personnel of the Ministry of Foreign Affairs, on their discipline and loyalty, insisting — equally to western chanceries — that only Romanian citizens should be appointed to diplomatic and consular posts. My attention has been arrested by the parliamentary debates regarding Romania’s diplomatic and consular representation, the raising of diplomatic agencies to the rank of legation, the exigencies of their staffing with personnel and their financial support. As all the relevant decisions were at the same time political acts, as the opening or not opening of a diplomatic or consular office used to generate echoes and reactions,

XXIV the Romanian parliamentarians considered carefully and thoroughly the palpable reasons of each and every case, taking into account political and economic interests, the traditions of bilateral relations, geographic proximity, leaving aside impulses, affective weaknesses, emotional attitudes. The rigorous reconstitution of the list of the titular heads of the Ministry of Foreign Affairs, covering a six°decade period of time, of the record card regarding the lawful creation and functioning of the Romanian diplomatic missions in 24 states — outlining the overall political and diplomatic relations at the end of the second decade of the 20th century — constitutes a welcome conclusion to this first volume of the “Historical Evolution of the Ministry of Foreign Affairs” Collection. The original character and the consistency of documents published in this volume, restituted and sedulously annotated, turn this book of an encyclopedic worth, into an indispensable documentary instrument for historians, jurists, sociologists, men of politics and diplomats, being at the same time an invitation to know and judge substantial pages of the early history of modern Romania.

Professor ADRIAN NÆSTASE, PhD Prime Minister of Romania President of the Titulescu European Foundation November 2004

XXV

PREFAﬁÆ

Unirea din 1859 declanøeazæ un proces de înnoire profundæ a întregii societæ˛i româneøti. Tendin˛ele de modernizare cuprind impetuos administra˛ia, justi˛ia, învæ˛æ- mântul øi institu˛iile culturale, armata øi chiar biserica. For˛ele politice româneøti sus˛in eforturile domnitorului Alexandru Ioan I de depæøire a prevederilor Conven˛iei de la Paris (1858), act fundamental dat de puterile garante, care privea organizarea defi- nitivæ a Principatelor Dunærene ale Moldovei øi Valahiei øi nu aceea a unui stat unic. Prin strædanii intense, procesul de schimbare multiformæ este realizat, în structuri unitare, pe ansamblul statului na˛ional. El vizeazæ în mod predilect domeniul administrativ°politic. De la bun început, un decret al domnitorului Unirii din 22 februarie 1859 face cunoscutæ ruptura cu vechiul sistem înscris în Regulamentul Organic øi deschide seria mæsurilor care urmæresc organizarea modernæ a administra˛iei centrale a statului. Sensul lor era într°adevær novator, întrucât urmæreau înfiin˛area unor departamente ministeriale, ca mari servicii publice, destinate sæ satisfacæ în mod permanent øi continuu interese publice generale. În acest context larg se înscriu crearea øi dezvoltarea structurilor administrative capabile sæ dea sens øi perspectivæ ac˛iunilor de politicæ externæ ale statului român. Un prim pas este fæcut la 2 iulie 1859, atunci când se pun bazele organizatorice ale Ministerului Afacerilor Stræine al ﬁærii Româneøti. Condus de un ministru, ajutat de un secretar general, noul departament cuprinde, alæturi de diviziunea Afacerilor de stat, o diviziune special destinatæ Afacerilor stræine, împær˛itæ în subdiviziunea Coresponden˛ei din Întru øi subdiviziunea Coresponden˛ei din Afaræ. Noile resorturi ale deschiderii spre modernitate rodesc, la 27 iulie 1862, prin înfiin˛area ministerului unic al Externelor, care cuprinde acum trei sec˛iuni: a Afacerilor consulare, Politicæ øi a Contenciosului. O organizare modestæ, cu un numær redus de personal, dar care semnifica un mare pas înainte. Este debutul unui îndelungat øi complex parcurs istoric. Lucrarea de fa˛æ însumeazæ, în integralitatea lor, acte oficiale øi documente — legi, regulamente, expuneri de motive asupra proiectelor legislative, rapoarte

XXVII parlamentare, discursuri politice în Adunarea Deputa˛ilor øi Senat — definitorii pentru evolu˛ia istoricæ a Ministerului Afacerilor Stræine pânæ în anul 1919. Definirea rosturilor politice øi a func˛iilor Ministerului Afacerilor Stræine dobân- deøte un plus de claritate øi coeren˛æ în cadrul unei concep˛ii integratoare ce abordeazæ structura guvernului în ansamblul sæu. În acest spirit, la 10 noiembrie 1862 este înaintat Adunærii Legislative un proiect de lege organicæ cu privire la organizarea puterii executive centrale a statului. „Prin realizarea unirii definitive øi în urmarea întrunirii ambelor Ministere de dincolo øi dincoace de Milcov“ s°a fæcut sim˛itæ cu acuitate nevoia — se aræta în expunerea de motive semnatæ de Nicolae Kretzulescu, Preøe- dintele Consiliului de Miniøtri — „de a se fixa a lor întocmire printr°o lege specialæ care sæ prevadæ atribu˛iile øi aøezarea serviciului fiecæruia în parte“. Este un document de o valoare excep˛ionalæ, dacæ ˛inem seama de faptul cæ o lege de organizare a ministerelor se va înfæptui de abia în anul 1929. Actul din 1862 prevede cæ miniøtrii — în calitate de miniøtrii de Stat — admi- nistreazæ în numele Domnitorului, ei fiind cei care executæ øi fac a se executa legile. Împreunæ, to˛i miniøtrii alcætuiesc Consiliul de Miniøtri, sub preøedin˛ia Domnului sau sub aceea a primului°ministru, øef al Cabinetului, în lipsa Domnitorului. Numærul ministerelor este fixat la øapte: Interne; Externe; Justi˛ie; Finan˛e; Culte øi Instruc˛iune Publicæ; Ræzboi; Lucræri Publice, Agriculturæ, Comer˛ øi Industrie. În ceea ce priveøte Ministerul de Stat al Afacerilor Stræine (cum se numea atunci Ministerul Afacerilor Stræine), acestuia îi sunt conferite atribu˛ii precise în domeniul extern, øi anume: coresponden˛a cu agen˛ii diplomatici ai puterilor stræine acredita˛i pe lângæ Domn; supravegherea executærii tratatelor øi a conven˛iilor interna˛ionale; sus˛inerea øi apærarea pe plan extern a intereselor politice øi comerciale româneøti; coordonarea activitæ˛ii agen˛ilor diplomatici ai ˛ærii. Asistæm, astfel, la crearea treptatæ a cadrului institu˛ional propice pentru o activitate unitaræ a diploma˛iei româneøti îndreptatæ spre împlinirea marilor obiective na˛ionale — independen˛a øi deplina unificare statalæ. Dupæ instaurarea monarhiei constitu˛ionale, cursul acesta se deruleazæ pe temeiurile Constitu˛iei din 1866. Pentru a°i descifra sensurile o remarcæ se impune. Articolele constitu˛ionale referitoare la puterea executivæ vorbesc doar despre miniøtrii øi nu de guvern ca organ de guvernare, de execu˛ie øi deliberare. Doar art. 132 preciza cæ va trebui sæ se facæ mai multe legi speciale, între care øi legi asupra responsabilitæ˛ii miniøtrilor øi celorlal˛i agen˛i ai puterii executive. În acest sens, Consiliul de Miniøtri dobândeøte consacrarea categoricæ doar prin legea responsabilitæ˛ii ministeriale din 1879. Nici departamentele ministeriale nu au o bazæ constitu˛ionalæ (cum se va înscrie în Constitu˛ia din 1923). Ele func˛ioneazæ potrivit uzului. Øapte la început, numærul

XXVIII lor va creøte la nouæ pânæ la primul ræzboi mondial. Date fiind circumstan˛ele, opera de construc˛ie a unei administra˛ii centrale a statului, coerentæ, structuratæ øi pliatæ realitæ˛ilor româneøti din epocæ, se realizeazæ prin legi, prin legi organice în primul rând, øi prin alte acte institu˛ionale, destinate fiecærui departament în parte. Iar Ministerul Afacerilor Stræine este unul din primele departamente care cunoaøte, în 1873, efectele unui asemenea demers legislativ. Necesitatea unei asemenea legi era imperioasæ. Pe calea anevoiasæ a dobândirii independen˛ei depline, diploma˛ia româneascæ era chematæ sæ ob˛inæ solu˛ii favorabile într°o o serie de chestiuni importante, precum: dreptul statului român de a avea reprezentan˛i în stræinætate, dreptul de a încheia tratate, dreptul de a conferi decora˛ii, dreptul de a bate monedæ, precum øi desfiin˛area jurisdic˛iei consulare. În aceastæ sferæ a politicii externe creøte în mod incontestabil rolul ministerului de resort øi al misiunilor diplomatice în stræinætate. Cum s°a remarcat pe bunæ dreptate în epocæ, „raporturile interna˛ionale, care din zi în zi iau aøa de repede dezvoltare, impun într°un mod imperios oricærei ˛æri ce voieøte de a se bucura de o independen˛æ na˛ionalæ, a se conforma celorlalte na˛iuni independente, în concertul cærora voiesc a træi, pentru tot ce priveøte regulile stabilite prin dreptul interna˛ional sau dreptul gintelor pozitiv“. Este spiritul care animæ dezbaterile acestui act institu˛ional de cætre Corpurile legiuitoare. Desfæøurarea øedin˛elor Adunærii Deputa˛ilor (din 12, 13 øi 14 februarie 1873) øi ale Senatului (din 3 martie 1873), reproduse integral în volum, stæ mærturie preocupærii atente a cercurilor politice româneøti pentru conturarea unui cadru legislativ menit sæ facæ din acest departament instrumentul adecvat în stare „sæ poatæ îndeplini într°un mod complet misiunea delicatæ ce°i este datæ øi corespunde necesitæ˛ilor situa˛iunii politice“. Legea pentru organizarea Ministerului Afacerilor Stræine din 21 martie 1873 este consacratæ modalitæ˛ilor de desfæøurare a politicii øi ac˛iunilor externe ale statului român. Potrivit prevederile sale, Ministerul Afacerilor Stræine exercitæ direc˛iunea superioaræ øi controlul rela˛iilor interna˛ionale, pregæteøte proiectele øi interpreteazæ tratatele øi conven˛iile de comer˛ øi de naviga˛ie, se ocupæ cu situa˛ia stræinilor în ˛aræ, discutæ conflictele de jurisdic˛ie iscate între autoritæ˛ile române øi autoritæ˛ile consulare, trateazæ afacerile politice øi sus˛ine mæsurile menite sæ satisfacæ adevæ- ratele interese ale ˛ærii, apæræ drepturile acesteia în fa˛a încælcærilor ce s°ar face, ini˛iazæ øi conduce negocieri de diferite naturi cu guvernele stræine, se ocupæ de toate chestiunile care ating atât domeniul politic cât øi cel comercial, între˛ine rela˛ii cu agen˛ii diplomatici øi consulii generali acredita˛i pe lângæ guvernul României. Toate aceste prevederi relevau, în fond, manifestarea atributelor unui stat suveran.

XXIX Administra˛ia centralæ a ministerului se gæseøte sub îndrumarea ministrului, asistat de un secretar general (care este, totodatæ, øi director al cancelariei), cel care asiguræ unitatea unei activitæ˛i armonioase. Aceastæ administra˛ie centralæ este structuratæ în: Diviziunea politicæ (care ræspunde de coresponden˛a personalæ a ministrului, de redactarea øi cifrarea coresponden˛ei confiden˛iale a ministrului, de citirea obligatorie a ziarelor stræine, de rezumare a situa˛iei externe øi interne øi de combatere a aser˛iunilor false); Diviziunea consulatelor, agen˛iilor române øi contenciosului (care are în atribu˛ii: toatæ coresponden˛a relativæ la jurisdic˛ia consularæ, aceea care rezultæ din reclama˛iile românilor contra guvernelor stræine øi din reclama˛iile stræinilor contra guvernului român; redactarea rapoartelor cætre domnitor, a referatelor cætre Consiliul de Miniøtri, øi orice alte lucræri care sunt de resortul ministerului). La aceastæ diviziune sunt ataøate Biroul naviga˛iunii øi de statisticæ, Biroul de personal, material øi de paøapoarte; de asemenea, Serviciul interpretului (pentru limbile greacæ, turcæ, germanæ øi rusæ). Din administra˛ia centralæ mai fac parte Serviciul contabilitæ˛ii, Biroul arhivei øi registraturii. Legea descrie în amænunt obliga˛iile personalului administra˛iei centrale øi fixeazæ retribu˛ia cuvenitæ fiecærui post în parte. Numirea în minister într°o func˛ie superioaræ postului de øef de birou se poate face doar pe baza promoværii unui examen serios, sus˛inut în fa˛a unei comisii numitæ prin decret domnesc øi sub preøedin˛ia ministrului de Externe. Fiecare candidat trebuia sæ facæ fa˛æ la o problematicæ extrasæ din urmæ- toarele materii: istoria politicæ modernæ øi istoria principalelor tratate; statistica øi principii generale de economie politicæ; dreptul gin˛ilor; dreptul public românesc øi stræin; elemente ale Codului civil; stilul diplomatic, depeøe, note etc.; sistemul comercial (legisla˛ie, tarife, politica comercialæ øi tratatele care privesc România, rela˛iile øi schimburile României cu pie˛ele importante); regulamentele consulare ale diferitelor ˛æri; dreptul public maritim; limba francezæ. Ca serviciu exterior, de Ministerul Afacerilor Stræine depinde administra˛ia marinei comerciale, din care face parte Serviciul porturilor, cu cele nouæ cæpitænii din porturile Bræila, Gala˛i, Ismail, Turnu Severin, Giurgiu, Olteni˛a, Bechet, Calafat øi Øtirbei (devenit apoi Cælæraøi). Legea precizeazæ cæ România este øi va fi reprezentatæ prin misiuni diplomatice în urmætoarele capitale: Constantinopol, Paris, Belgrad, Viena, Berlin, Roma, Sankt Petersburg øi Londra. Reprezentarea ˛ærii în stræinætate este asiguratæ prin trimiøi diplomatici, consuli øi agen˛i de comer˛ sau delega˛i. Aceøti trimiøi sunt cei care între˛in rela˛ii politice cu guvernul pe lângæ care sunt acredita˛i. Rolul lor era esen˛ial. Aøa cum s°a precizat în cursul dezbaterilor parlamentare, România trebuia sæ facæ cunoscute „originea sa, trecutul sæu, avantajele ei naturale, gradul sæu de culturæ, aptitudinile, dorin˛ele øi aspira˛iunile sale“. Potrivit legii, trimiøii øi consulii exercitæ func˛iile

XXX de ofi˛eri de stare civilæ pentru românii din stræinætate, de judecætori în materie civilæ øi comercialæ pentru diferendele iscate între români, de notari øi depozitari; ei elibereazæ paøapoarte øi apæræ interesele românilor în afaceri de interes privat. Dacæ am insistat asupra dispozi˛iilor concrete ale legii (unele detaliate prin regulamentul pentru serviciul interior al Ministerului Afacerilor Stræine din 29 ianuarie 1874), am fæcut°o øi din dorin˛a de a releva semnifica˛ia deosebitæ a unui act institu˛ional elaborat în consonan˛æ cu înfæptuirile similare ale unor vechi state democratice. Prin întregul sæu, legea relevæ preocuparea intensæ a for˛elor politice româneøti pentru impunerea României pe plan european, pentru înlæturarea opreliøtilor datorate ultimelor vestigii ale suzeranitæ˛ii stræine. La încheierea ræzboiului ruso°româno°turc, Tratatul de pace încheiat la Berlin (1/13 iulie 1878) a recunoscut independen˛a de stat a României, condi˛ionatæ însæ de modificarea art.7 din Constitu˛ie referitor la drepturile stræinilor (în principal, ale evreilor) la împæmântenire. României i se atribuiau Dobrogea øi Delta Dunærii, cu Insula Øerpilor, dar ea a fost silitæ sæ retrocedeze Rusiei sudul Basarabiei (jude˛ele Bolgrad, Cahul øi Ismail). Dosarul diplomatic al hotærârilor de la Berlin în privin˛a României a fost depus în fa˛a Corpurilor legiuitoare, convocate în sesiune extraordinaræ, la 15 septembrie 1878, deputa˛ii øi senatorii fiind chema˛i sæ examineze cu responsabilitate situa˛ia creatæ øi sæ ia o decizie care sæ nu compromitæ viitorul ˛ærii. Ceea ce s°a øi întâmplat, dupæ eforturi constante øi dispute aprinse în Parlament, la 13 octombrie 1879 legea revizuitoare a art.7 din Constitu˛ie a fost declaratæ înfæptuitæ. Dar odatæ aceastæ exigen˛æ îndeplinitæ, marile puteri, prin vocea Germaniei, au ridicat o nouæ obiec˛ie în calea recunoaøterii independen˛ei României — ræscumpærarea cæilor ferate, construite cu sprijinul unor consor˛ii financiare stræine øi aflate în acel moment în administrarea unei Societæ˛i a ac˛ionarilor drumurilor de fier cu sediul la Berlin øi în care majoritatea o formau ac˛ionarii stræini. Sub o presiune care a atins cotele øantajului, legea de ræscumpærare a cæilor ferate a fost în cele din urmæ adoptatæ de Parlamentul român la 29 ianuarie 1880. Drept urmare, la 8 februarie 1880, într°o notæ cu un con˛inut identic, guvernele Germaniei, Angliei øi Fran˛ei au declarat cæ, în noile circumstan˛e, au decis „sæ recunoascæ færæ multæ întârziere Principatul României ca stat independent“. Drept consecin˛æ, respectivele guverne se declarau gata „de a intra în rela˛iuni diplomatice regulate cu guvernul princiar“. Odatæ proclamatæ independen˛a României la Congresul de la Berlin, statul român, peste condi˛ionærile tratatului de pace, se manifestæ ca un stat pe deplin suveran. România, prin elita sa politicæ, îøi fæureøte — lucrarea de fa˛æ o dovedeøte — øi instrumentele, mijloacele necesare pentru afirmarea voca˛iei sale de stat integrat pe deplin în concertul statelor suverane ale lumii.

XXXI Într°o succesiune rapidæ, Domnul Carol I semneazæ câteva decrete importante pentru chestiunea în discu˛ie. Astfel, la 7 septembrie 1878 este dat decretul prin care se desfiin˛eazæ deosebirea existentæ între costumele agen˛ilor diplomatici. Aliniindu°se la normele interna˛ionale în fiin˛æ, tot la 7 noiembrie 1878 este emis decretul prin care se precizeazæ titlul øi rangul trimiøilor diplomatici ai ˛ærii. Aceøtia sunt împær˛i˛i în trei clase: trimiøi extraordinari øi miniøtri plenipoten˛iari; miniøtri reziden˛i; însærcina˛i cu afaceri. Iar la 9 septembrie 1878, Consiliul de Miniøtri decide ca Domnul Carol I sæ poarte titlul de Alte˛æ Regalæ. Era un pas însemnat în perspectiva ridicærii României de la Principat la rangul de Regat (înfæptuit, de altfel, la 14 martie 1881). Recunoscut de øefii de stat ai Austro°Ungariei, Marii Britanii, Fran˛ei, Germaniei, Italiei øi Rusiei, titlul de Alte˛æ Regalæ este oficializat la 13 octombrie 1878, datæ la care apare øi decretul care stabileøte Ceremonialul cu care se primesc în audien˛æ domneascæ miniøtrii plenipoten˛iari øi miniøtrii reziden˛i ai suveranilor stræini acredita˛i pe lângæ A.S.R. Domnul. Pentru a asigura posibilitæ˛i de ac˛iune diplomaticæ în func˛ie de noul statut interna˛ional al României, la începutul anului 1879 este adus în discu˛ia Corpurilor legiuitoare un act institu˛ional destinat sæ completeze legea organicæ din 1873, printr°o nouæ organizare a misiunilor diplomatice. Legea izvora øi se înscria în firescul lucrurilor. „Era natural — declara, în Senat, Mihail Kogælniceanu, unul din principalii artizani ai proiectului — ca dupæ ce independen˛a noastræ a fost proclamatæ în ˛aræ, sus˛inutæ prin nobilul sânge al solda˛ilor noøtri, øi dupæ ce a fost recunoscutæ de toatæ Europa øi mai ales dupæ ce unele din puteri au øi trimis în România reprezenta˛iunea lor diplomaticæ, numai unele din acestea suspendæ rela˛iunile lor diplomatice cu noi pentru o chestiune care nu mai este nevoie sæ v°o spun care este, ei bine, era natural, era trebuin˛æ ca øi noi sæ regulæm reprezenta˛iunea noastræ diplomaticæ în fa˛a noii pozi˛iuni creatæ României“. Parametrii esen˛iali ai organizærii înfæptuitæ prin legea suplimentaræ din 14 februarie 1879 au constat în reprezentarea ˛ærii pe o scaræ „cât mai întinsæ“ pe scena europeanæ — ˛inând seama, în primul rând, de interesele politice, economice øi comerciale ale României, precum øi de resursele bugetare —, în ridicarea misiunilor diplomatice ale României la rangul de lega˛ii, în stabilirea øi organizarea personalului diplomatic øi consular. În ceea ce priveøte dezbaterea acestei legi în Parlament (ca øi în cazul celorlalte acte legislative), o observa˛ie generalæ se impune. În interven˛iile, în luærile de cuvânt, deputa˛ii øi senatorii motiveazæ, explicæ, apæræ proiectul supus analizei. Dar, aproape inevitabil, ei aduc în discu˛ie øi se referæ la problemele de politicæ externæ la ordinea zilei. Trecând peste interesul de partid, exponen˛ii elitei politice româneøti cautæ øi

XXXII expun solu˛ii, descriu oportunitæ˛i, creioneazæ obiective imediate øi de perspectivæ ale diploma˛iei româneøti. Structura de ansamblu a departamentului Externelor, fixatæ prin legile organice din 1873 øi 1879, capætæ un øi mai pregnant contur dupæ ce se pun în aplicare regulamentele destinate a acoperi toate palierele activitæ˛ii diplomatice: regulamentul consular (12 iunie 1880), regulamentul pentru lega˛ii (25 iunie 1880) øi regulamentul pentru administra˛ia centralæ a Ministerului Afacerilor Stræine (8 iulie 1880) Acestora li se adaugæ, apoi, o întreagæ suitæ de acte normative (înso˛ite de regulamente), impuse de „întinsa dezvoltare a rela˛iunilor øi afacerilor noastre exterioare“. Toate aceste reglementæri fac parte intrinsecæ din lucrare øi stau la dispozi˛ia analizei øi cercetærii. O ultimæ lege organicæ este adoptatæ la 13 februarie 1894. Acest act institui˛ional, completat cu modificærile fæcute prin legea adoptatæ la 15 martie 1912, intitulat sugestiv Legea pentru reorganizarea Ministerului Afacerilor Stræine, însumeazæ într°un tot coerent mæsurile legislative de pânæ atunci øi înscrie o suitæ de îmbunætæ˛iri pe care însæøi practica diplomaticæ le°a sugerat øi impus. Valoarea legii este demonstratæ øi de faptul cæ ea guverneazæ activitatea departamentului Externelor pânæ dupæ primul ræzboi mondial. Documentul final al volumului este datat 23 decembrie 1919. Este vorba de un decret al Regelui Ferdinand I, care instituie pe lângæ Ministerul Afacerilor Stræine o Comisie specialæ pentru executarea tratatelor de pace semnate de România la Conferin˛a de la Paris. În mod semnificativ, acest act încheie o epocæ øi deschide problematica construc˛iei institu˛ionale a acestei importante institu˛ii a statului român în perioada interbelicæ.

EDITORII

XXXIII

PRÉFACE

L’Unification de 1859 déclancha un procès de renouvellement profond de toute la société roumaine. Les tendances de modernisation s’emparaient impétueusement de l’administration, de la justice, de l’enseignement et des instituions culturelles, de l’armée et même de l’Église. Les forces politiques roumaines soutenaient les efforts du Prince régnant Alexandru Ioan Cuza de dépasser les stipulations de la Convention de Paris (1858), acte fondamental délivré par les Pouvoirs garantes et concernant l’organisation définitive des Principautés danubiennes de Moldavie et Valachie et non pas celle d’un petit État. Par des efforts acharnés, le procès de changement multiforme était accompli, dans des structures unitaires, qui comportaient tout l’État national. Ce procès visa surtout le domaine administratif et politique. D’entrée de jeu, un décret du prince régnant de l’Unification, du 22 février 1859, faisait connaître la fracture d’avec l’ancien système prévu par le Règlement Organique et ouvrait ainsi la série des mesures tendant à l’organisation moderne de l’administration centrale de l’État. Leur portée était vraiment novatrice, car ces mesures concernaient la création de certains départements ministériels, comme les grands services publics voués à satisfaire de façon permanente et suivie les intérêts publics généraux. C’était dans ce contexte que s’inscrivaient la création et le développement des structures administratives à même de donner signification et perspective aux actions de politique extérieure de l’État roumain. Un premier pas fut pris le 2 juillet 1859, lorsque l’on jeta les fondements de l’organisation du ministère des Affaires étrangères de Valachie. Ayant à sa tête un ministre aidé par un secrétaire général, le nouveau département comprenait, à côté de la Division des Affaires d’État, une division réservée spécialement aux Affaires étrangères, composée de la subdivision de la Correspon- dance de Dedans et celle de la Correspondance de Dehors. Les nouveaux ressorts de l’ouverture vers la modernité donnèrent des résultats, à 27 juillet 1862, par la création d’un ministère unique de l’Extérieur, composé cette fois de trois sections : les Affaires consulaires, la section Politique et le Contentieux. C’était une organisation modeste, au personnel réduit, mais signifiait un grand pas en avant.

XXXV Voilà le début d’un long et complexe parcours historique. L’ouvrage ci°présent renferme, à part entière, des écrits officiels et des documents —lois, règlements, exposés des motifs des projets législatifs, rapports parlementaires, discours politiques à l’Assemblée des Députés et au Sénat —qui définissent l’évolution historique du ministère des Affaires étrangères jusqu’à 1919. La définition des raisons politiques et des fonctions au ministère des Affaires étrangères acquiert un plus de clarté et cohérence à l’intérieur d’une conception intégrale qui porte sur la structure entière du gouvernement. C’était dans cet esprit que, le 20 novembre 1862, on soumettait à l’Assemblée législative un projet de Loi organique sur l’organisation du pouvoir exécutif central de l’État. « De par leur union définitive et suite à la séance des deux ministères d’au°delà et d’au°deçà de Milcove », l’on avait fortement ressenti le besoin —affirma°t°on dans l’exposé des motifs signé par Nicolae Kretzulescu, président du Conseil des ministres —« d’établir leur structure par une loi spéciale qui ait prévu les attributions et la place de chaque service à part ». C’est un document à valeur exceptionnelle, compte tenu du fait qu’une vraie loi d’organisation des ministères allait aboutir seulement en 1929. L’acte de 1862 stipulait que les ministres —en tant que ministres d’État — administraient au nom du Prince régnant et qu’ils étaient ceux qui exécutaient et faisaient exécuter les lois. Ensemble, les ministres formaient le Conseil des ministres, sous la présidence du Prince régnant ou —dans son absence —sous celle du Premier ministre, le chef du Cabinet. Le nombre des ministères était établi à sept, comme il suit : le ministère de l’Intérieur ; des Affaires étrangères ; de la Justice ; des Finances ; des Cultes et de l’Instruction publique ; de la Guerre ; des Travaux publiques, de l’Agriculture, du Commerce et de l’Industrie. Pour ce qui est du ministère d’État des Affaires étrangères (comme s’appelait à cette époque°là le ministère des Affaires étrangères), on lui conférait des attributions précises dans le domaine de l’extérieur, c’est°à°dire : la correspondance avec les agents diplomatiques des pouvoirs étrangères accrédités auprès du Prince régnant ; la surveillance de l’exécution des conventions et des traités internationaux ; le soutien et la défense des intérêts politiques et commerciaux roumains sur le plan extérieur ; la coordination de l’activité des agents diplomatiques du pays. On assiste de la sorte à la création progressive du cadre institutionnel idoine à une activité unitaire de la diplomatie roumaine, visant l’accomplissement des grands objectifs nationaux : l’indépendance et la complète unification étatique. Après l’instauration de la monarchie constitutionnelle, ce cours allait se dérouler sur la base de la Constitution de 1866. Pour en déchiffrer la signification, une remarque s’impose. Les articles constitutionnels référant au pouvoir exécutif parlaient seulement des ministres et non

XXXVI pas du gouvernement en tant qu’organisme destiné à gouverner, à exécuter et à délibérer. Seul l’article 132 précisait qu’il fallait promulguer plusieurs lois spéciales, dont celles sur les responsabilités des ministres et des autres agents du pouvoir exécutif. De ce point de vue, le Conseil des ministres acquit son entérinement catégorique seulement par la loi de la responsabilité ministérielle de 1879. Les départements ministériels n’avaient, eux non plus, une base constitutionnelle (comme il allait être stipulé dans la Constitution de 1923). Ils fonctionnaient conformément à l’usage. Leur nombre initial de sept augmenta à neuf aux environs de la Grande Guerre. Étant donnés les circonstances, l’œuvre de construction d’une administration centrale de l’État, cohérente, structurée et conforme aux réalités roumaines de l’époque, s’accomplit par des lois, organiques tout d’abord, aussi que par d’autres actes institutionnels destinés à chaque département respectif. Et le ministère des Affaires étrangères en est l’un des premiers qui connut, en 1873, les conséquences d’une démarche législative pareille. La nécessité d’une telle loi était impérieuse. Par la voie difficile de la conquête de l’indépendance totale, la diplomatie roumaine se voyait appelée à apporter des solutions favorables à une série de questions importantes, comme par exemple : le droit de l’État roumain d’avoir des représentants à l’étranger, le droit de conclure des traités, le droit de conférer des décorations, le droit de battre monnaie, aussi que celui de l’abrogation de la juridiction consulaire. C’était dans ce domaine de la politique extérieure que s’accrut incontestablement le rôle du ministère respectif et des missions diplomatiques à l’étranger. Tout comme on avait, à juste titre, remarqué à l’époque, « les rapports internationaux, qui se développent à vue d’œil, imposent impérieusement à tout pays qui veut jouir d’une indépendance nationale l’observation des autres nations indépendantes, dans le concert desquelles il veut exister, en tout ce qui concerne les règles établies par le droit international ou par le droit positif des gens ». Voilà l’esprit qui animait les débats de cet acte institutionnel aux Corps législatifs. Le déroulement des séances de l’Assemblée des Députés (des 12, 13 et 14 février 1873) et du Sénat (du 3 janvier 1873), reproduites intégralement dans ce volume, témoigne de la préoccupation attentive des milieux politiques roumaines de préciser le cadre législatif voué à faire de ce département l’instrument adéquate pour « pouvoir accomplir complètement la délicate mission à lui confiée et qui corresponde aux nécessités de la situation politique ». La Loi d’organisation du ministère des Affaires étrangères de 21 mars 1873 était consacrée aux modalités de développement de la politique et des actions extérieures de l’État roumain. Conformément à ses stipulations, le ministère des Affaires étrangères exerçait la direction supérieure et le contrôle des relations internationales ; préparait les projets et interprétait les traités et les conventions de commerce et navigation ;

XXXVII s’occupait du statut des étrangers dans le pays et se chargeait de la négociation des conflits de juridiction advenus entre les autorités roumaines et celles consulaires ; traitait les affaires politiques et soutenait les mesures destinées à satisfaire les vrais intérêts du pays, dont les droits il défendait contre les possibles transgressions ; de même, le ministère des Affaires étrangères entamait et menait des diverses négociations avec les gouvernements étrangers, prenait en charge les questions qui avaient affaire au domaine politique et commercial également, entretenait des relations avec les agents diplomatiques et les consuls généraux accrédités auprès du gouvernement de Roumanie. Toutes ces stipulations témoignaient, à vrai dire, de la manifestation des attributs d’un État souverain. L’administration centrale du ministère se trouvait sous la direction du ministre — assisté par un secrétaire général (et directeur de la chancellerie en même temps) — qui assurait l’unité d’une activité harmonieuse. Cette administration centrale était structurée comme il suit : la Division politique (ayant en charge la correspondance du ministre, la rédaction et le chiffrage de sa correspondance confidentielle, la revue obligatoire de la presse étrangère, le résumé de la situation extérieure et intérieure et du combat contre de fausses assertions) ; la Division des consulats, des agences roumaines et du contentieux (chargée de : toute la correspondance portant sur la juridiction consulaire, celle qui découlait des pétitions des Roumains contre les gouvernements étrangers aussi que celle découlant des réclamations des étrangers contre le gouvernement roumain ; la rédaction des rapports pour le Prince régnant, pour le Conseil des ministres, de même que toute autre étude du ressort du ministère). À cette division étaient attachés le Bureau de la navigation et statistique, le Bureau du personnel, des matériaux et passeports, et aussi le Service d’interprétariat (pour les langues grecque, turque, allemande et russe). Le Service de comptabilité et le Bureau des archives et de l’enregistrement faisaient aussi partie de l’administration centrale. La loi décrivait par le menu les obligations du personnel de l’administration centrale et fixait la rétribution due à chacun des postes. Dans le ministère, la nomination à une fonction supérieure au poste de chef de bureau était possible seulement à la suite de la promotion d’un examen sérieux, passé devant une commission nommée par le décret du Prince régnant et sous la présidence du ministre des Affaires étrangères. Chaque candidat devait savoir répondre à des questions tirées des matières suivantes : l’histoire politique moderne et des principaux traités ; la statistique et les principes généraux d’économie politique ; le droit des gens ; le droit public roumain et étranger ; des éléments du Code civil ; le style diplomatique, les dépêches, les notes, etc. ; le système commercial (la législation, les tarifs, la politique commerciale et les traités concernant la Roumanie, les relations et les échanges de la Roumanie avec les marchés

XXXVIII importants) ; les règlements consulaires des différents pays ; le droit public maritime ; la langue française. En tant que service extérieur, l’administration de la marine commerciale, qui comprenait le Service des ports, à ses neuf capitaineries des ports Bræila, Gala˛i, Ismail, Turnu Severin, Giurgiu, Olteni˛a, Bechet, Calafat et Øtirbei (devenu ensuite Cælæraøi), appartenait, elle aussi, du ministère des Affaires étrangères. La loi entérinait la représentation présente et future de Roumanie, par des missions diplomatiques, dans les capitales suivantes : Constantinople, Paris, Belgrade, Vienne, Berlin, Rome, Saint°Petersburg et Londres. Cette représentation à l’étranger était accomplie par des envoyés diplomatiques, des consuls et des agents de commerce ou délégués, qui allaient entretenir les relations politiques avec le gouvernement auprès duquel ils étaient accrédités. Leur rôle était essentiel. Tout comme on avait souligné au cours des débats parlementaires, la Roumanie devait faire connaître « son origine, son passé, ses avantages naturels, son degré de culture, ses aptitudes, ses volontés et ses aspirations ». Conformément à la loi, les envoyés et les consuls exerçaient les fonctions d’officiers d’état civil pour les Roumains de l’étranger, de juges en matière civile et commerciale dans les différends advenus entre les Roumains, de notaires et dépositaires ; ils délivraient des passeports et défendaient les intérêts des Roumains dans des affaires à intérêt privé. Si l’on a insisté sur les dispositions concrètes de la loi (quelques°unes détaillées par le règlement pour le service intérieur du ministère des Affaires étrangères, du 29 janvier 1874), c’était aussi par l’intention de relever la signification particulière d’un acte institutionnel élaboré en concordance avec les accomplissements similaires des États à longue tradition démocratique. De par son ensemble, la loi témoigne la préoccupation insistante des forces politiques roumaines en vue d’imposer la Roumanie sur le plan européen et d’éloigner les obstacles dus aux derniers vestiges de la souveraineté étrangère. À l’issue de la guerre russo°roumaino°turque, le Traité de paix signé à Berlin (1/12 juillet 1878) avait reconnu l’indépendance d’État de la Roumanie, mais à condition de modifier l’article 7 de la Constitution, qui visait les droits des étrangers (surtout les droits des juifs) à la naturalisation. On attribua à la Roumanie la Dobroudja et le delta du Danube, y compris l’île des Serpents, mais en l’obligeant de rétrocéder la Bessarabie à la Russie (les départements de Bolgrad, Cahul et Ismail). Le dossier diplomatique des décisions de Berlin concernant la Roumanie fut remis aux Corps législatifs convoqués en session extraordinaire, à 15 septembre 1878, lorsque les députés et les sénateurs ont été appelés à étudier de façon responsable la situation créée et à prendre une décision qui ne compromît point l’avenir du pays. Ce qui s’est tout à fait passé, après des efforts constants et des disputes au Parlement, le 13 octobre

XXXIX 1879 : la Loi d’amendement de l’article 7 de la Constitution fut déclarée promulguée. Mais une fois cette exigence satisfaite, les Grandes Puissances, par la voix de l’Allemagne, soulevèrent une nouvelle objection au processus de reconnaissance de l’indépendance de la Roumanie : le rachat des chemins de fer, qui avaient été construits à l’aide des certains consortiums financiers étrangers et qui se trouvaient à cette époque°là dans l’administration d’une Société des voies ferrées siégeant à Berlin et dont la plupart des associés étaient des actionnaires étrangers. Sous une pression qui tourna parfois au chantage, la Loi de rachat des chemins de fer finit par être adoptée au Parlement roumain, le 29 janvier 1880. Par conséquent, le 8 février 1880, par une note à teneur identique, les gouvernements de l’Allemagne, de l’Angleterre et de la France déclarèrent que, vu les nouvelles circonstances, ils avaient décidé « à reconnaître sans délai aucun la Principauté de Roumanie comme État indépendant ». Aussi, les gouvernements respectifs se déclaraient prêts « à entrer dans des relations diplomatiques suivies avec le gouvernement princier ». Une fois proclamée l’indépendance de la Roumanie au Congrès de Berlin, l’État roumain, par°dessus des conditions du Traité de paix, se manifestait comme un État pleinement souverain. La Roumanie, de par son élite politique, œuvrait —et le volume ci°présent en est la preuve —non seulement ses instruments mais aussi les moyens nécessaires à l’affirmation de sa vocation d’État parfaitement intégré dans le concert des États souverains du monde. Au plus vite, le Prince Carol I signa quelques décrets importants pour la question en discussion. Ainsi, le 7 septembre 1878, fut promulgué le décret de suppression des différences entre les uniformes des agents diplomatiques. Se ralliant aux normes internationales en force, le même 7 septembre 1878/jour fut promulgué le décret sur le titre et le rang des envoyés diplomatiques du pays. Ils étaient rangés dans trois classes : envoyés extraordinaires et ministres plénipotentiaires, ministres résidents et chargés d’affaires. Le 9 septembre 1878, le Conseil des ministres décidait que le Prince Carol I portât le titre d’Altesse Royale. C’était un pas significatif pour la perspective de la Roumanie d’accéder du grade de Principauté à celui de Royaume (objectif atteint, d’ailleurs, le 14 mars 1881). Reconnu par les chefs d’État de l’Autriche et Hongrie, de la Grande°Bretagne, de la France, de l’Allemagne, de l’Italie et de la Russie, le titre d’Altesse Royale fut officialisé le 13 octobre 1878, la date de promulgation du décret sur l’étiquette pendant les audiences accordées par le Prince régnant aux ministres plénipotentiaires et ministres résidents des souverains étrangers qui étaient accrédités auprès de Son Altesse Royale le Prince régnant. Pour assurer les possibilités d’action diplomatique fonction du nouveau statut international de la Roumanie, au début de l’année 1879 on soumettait aux débats des Corps législatifs un acte institutionnel voué à compléter la Loi organique de 1873,

XL par une nouvelle organisation des missions diplomatiques. C’était, comme de juste, une chose attendue. « Il était naturel que —déclarait au Sénat Mihail Kogælniceanu, l’un des artisans du projet –, une fois déclarée notre indépendance, proclamée dans le pays, soutenue par le sang noble de nos soldats et après l’avoir fait reconnaître par toute l’Europe, apercevant que peu des Puissances qui avaient déjà envoyé en Roumanie leurs représentants diplomatiques suspendirent leurs relations diplomatiques avec nous en raison d’une question qu’il n’est plus besoin d’évoquer ; de la sorte, il était donc naturel, il était nécessaire que nous réglâmes notre représentation diplomatique sur la nouvelle position crée à la Roumanie ». Les données essentielles de l’organisation édictée par la loi supplémentaire du 14 février 1879 ont signifié non seulement la représentation du pays à une échelle « autant étendue que possible » sur la scène européenne —compte tenu, avant tout, des intérêts politiques, économiques et commerciaux de Roumanie, ainsi que des ressources budgétaires –, mais aussi l’élévation des missions diplomatiques roumaines au rang de légations et la nomination et l’organisation du corps diplomatique et consulaire. Pour ce qui est des débats de cette loi au Parlement (pareillement aux autres actes législatifs), c’est une remarque générale qui s’impose. Au cours de leurs interventions et allocutions, les députés et les sénateurs expliquaient les motifs du projet soumis à l’étude. Mais, presque inévitablement, ils portaient la discussion sur les problèmes de politique extérieure à l’ordre du jour. Dépassant les intérêts de parti, les représentants de l’élite politique roumaine cherchaient et proposaient des solutions, décrivaient des opportunités, ébauchaient les objectifs à court et à long terme de la diplomatie roumaine. La structure générale du département de l’Extérieur, édictée par les Lois organiques de 1873 et 1879, recevait plus de prégnance suite à la mise en application des règlements destinés à régir tous les niveaux de l’activité diplomatique : le règlement consulaire (12 juin 1880), le règlement des légations (25 juin 1880) et le règlement de l’administration centrale du ministère des Affaires étrangères (8 juillet 1880). Venait ensuite s’y ajouter toute une série d’actes normatifs (accompagnés des règlements), exigés par « le vaste développement des relations et de nos affaires extérieures ». Tous ces règlements font partie intrinsèque de ce volume et se mettent à la disposition de l’analyse et de la recherche. Une dernière loi organique fut adoptée le 13 février 1894. Cet acte institutionnel, intitulé de façon suggestive Loi de réorganisation du ministère des Affaires étrangères et complété par les amendements de la Loi adoptée le 15 mars 1912, rassemblait de manière cohérente les mesures législatives prises jusqu’alors et apportait toute une série d’améliorations suggérées et imposées par la pratique diplomatique même.

XLI Témoigne de sa valeur le fait même qu’elle allait diriger l’activité du département de l’Extérieur jusqu’après la Grande Guerre. Le dernier document du volume date du 23 septembre 1919. Il s’agit d’un décret du Roi Ferdinand I, statuant la formation, auprès du ministère des Affaires étrangères, d’une Commission spéciale d’exécution des traités de paix signés par la Roumanie à la Conférence de Paris. D’une manière très significative, cet acte clôt une époque et ouvre la problématique de la construction de cette importante institution de l’État roumain pendant la période de l’entre°deux°guerres.

LES ÉDITEURS

XLII PREFACE

The Union of 1859 launched a process of deep°going rejuvenation of the whole Romanian society. Modernization trends pervaded swiftly and forcefully the Administration, Justice, Education and cultural institutions, the Army and even the Church. Romanian political forces bolstered all the efforts made by Ruling Prince Alexandru Ioan Cuza to surpass the provisions of the Paris Convention (1858), a fundamental act issued by the Guarantor Powers, establishing the definite political structure and organization of the Danubian Principalities of Moldavia and Wallachia, but not that of a body politic, of one and sole state. After huge endeavors, the multiform changing process into unitary structures at a nation°state level was eventually completed. These changes referred primarily to the administrative and political spheres. From the very beginning, a decree issued by the Ruling Prince of the Union, on February 22, 1859, announced the break with the old system stipulated by the Organic Regulations and opened up the series of measures aiming at the modern organization of the central administration of the state. Their content was innovating indeed, as they aimed at creating some ministerial departments, to function as great public services, meant to meet uninterruptedly the general public interests. The creation and development of administrative structures, able to impart meaning and prospect to the Romanian State’s foreign policy moves, occurred in this broad context. A first step was done on July 2, 1859, when the organizational bases of the Ministry of Foreign Affairs of Wallachia were laid. Led by a minister, assisted by a secretary general, the new department contained, besides the State Affairs division, a special division for Foreign Affairs, divided into the subdivision for Interior Correspondence and the subdivision for Foreign Correspondence. The new steps taken for an overture to modernity bore fruit, on July 27, 1862, when a sole Ministry of Foreign Affairs was created, comprising this time three sections: Consular Affairs, Political Affairs, Disputed Claims Office. It was a modest organization, with a small staff, but meant a huge step forward. This marked the starting point of long°standing and complex historical process.

XLIII The present work gathers, in full form, official act and documents —laws, regulations, preliminary statement to draft bills, parliamentary reports, political speeches in the Assembly of Deputies and the Senate —defining for the historical evolution of the Ministry of Foreign Affairs up to 1919. The definition of the political aims and functions of the Ministry of Foreign Affairs is clearer and gets more coherence if placed within an integrating outlook on the governmental structure taken as an entity. In this spirit, a draft organic law on the organization of the central executive power of the state is submitted to the Legislative Assembly, on November 10, 1862. “By the accomplishment of the final union and upon the fusion of the two Ministries from both parts of the river Milcov”, the stringent need was felt —read the introductory statement, signed by Nicolae Kretzulescu, Chairman of the Council of Ministers —“to establish their structure under a special law, stipulating the attributions and the specification of their special duties”. This document is of an outstanding value, if we take into account the fact that a law on the organization of ministries would be passed as late as 1929. The 1862 act stipulated that the ministers — in their capacity as ministers of state — were administrating on behalf of the Ruling Prince, which means that they carried into effect the laws and determined their execution. All the ministers taken together formed the Council of Ministers, under the presidency of the Ruling Prince or of the Prime Minister, the head of the Cabinet in the absence of the Ruling Prince. There were seven Ministries: Home Affairs; Foreign Affairs; Finances; Religious Denominations and Public Instruction; War; Public Works, Agriculture, Trade and Industry. As for the Ministry of State for Foreign Affairs, it was entrusted with clear°cut attributions in the external sphere, namely: correspondence with diplomatic agents of foreign powers accredited to the Ruling Prince; supervision of the execution of treaties and international conventions; support to and defense of Romanian political and commercial interests abroad; coordination of the country’s diplomatic agents. We are witnessing thus a gradual growth of the institutional framework favoring the unitary activity of Romanian diplomacy aimed at the fulfillment of the great national goals: independence and full state union. After the enthronement of the Monarchy, this course evolved on the basis of the Constitution of 1866. For a better understanding of its meanings, one should note that the constitutional articles referring to the executive power speak exclusively about ministers, and not about the government, as a governing, executive and deliberative body. Only Art. 132 specified that there would be necessary other special laws, among which some laws on the responsibility of the ministers and of other agents of executive power.

XLIV Thus, the Council of Ministers would receive categorical consecration only under the Law on ministerial responsibility of 1879. Ministerial departments would not have a constitutional basis (as stipulated in the Constitution of 1929) either. They functioned by the ear. Seven in the beginning, their number would grow to nine until the First World War. Given the circumstances, the building up of a central administration of the state, coherent, well structured and corresponding to the contemporary Romanian realities was made on the basis of laws, organic laws primarily, and of other institutional laws, concerning each and every department. The Ministry of Foreign Affairs was the first to know, in 1873, the effects of such a legislative move. The need of a law of a similar kind was imperative. On the hard way of gaining full independence, Romanian diplomacy was called upon to obtain favorable solutions to several important questions like: the right of the Romanian state to have representatives abroad, the right to conclude treaties, the right to award decorations, the right to mint coins and the dissolution of consular jurisdiction. The role of the relevant ministry and of diplomatic missions abroad would know an incontrovertible growth in the sphere of foreign policy. As rightly remarked in those days, “international relations, which undergo such a swift development, impose upon any country desiring to enjoy its national independence, to bring itself in harmony with the other independent nations, in whose concert it wants to live, in everything regarding the rules established by international law or the positive law of nations”. This was the spirit animating the debates in the legislative bodies over this constitutional act. The proceedings of the Assembly of Deputies (of February 12, 13, and 14, 1873) and of the Senate (of March 3, 1873), reproduced in full in the present volume, illustrate the careful concern of the Romanian political circles for outlining a legislative framework likely to turn this department into a suitable instrument able to “fulfil the delicate mission entrusted to it and corresponding to the demands of the political situation”. The Law on the organization of the Ministry of Foreign Affairs of March 21, 1873 is dedicated to the ways of developing the Romanian State’s foreign policy and actions. According to its stipulations, the Ministry of Foreign Affairs exerted the superior direction and control of international relations, prepared the drafts for and interpreted the treaties and conventions on trade and navigation, took care of the situation of foreigners in this country, discussed the jurisdiction conflicts arisen between Romanian authorities and consular authorities, tackled political affairs and supported the measures meant to meet the country’s real interests, defended its rights against possible violations, initiated and conducted negotiations of various kinds with foreign governments, took care of all questions related to the political or commercial

XLV sphere, entertained relations with diplomatic agents and consuls general accredited to Romania’s government. All these stipulations pointed out, as a matter of fact, the expression of the attributes of a sovereign state. The central administration of the ministry was placed under the guidance of the Minister, assisted by a secretary general (who is, at the same time, director of the chancery), ensuring the unity of a harmonious activity. The central administration was structured as follows: The Political Division (responsible for the Minister’s correspondence, for the composition and ciphering of the Minister’s confidential correspondence, the compulsory perusal of foreign newspapers, the summary of the foreign and internal situation and the rebuff of false assertions); the Division of Consulates, Romanian agencies and Disputed Claims Office (responsible for all the correspondence regarding the consular jurisdiction, the correspondence resulting from the claims leveled by Romanians against foreign governments and foreigners’ complaints against the Romanian government; the drawing of reports to the rulings prince, of the reports to the Council of Ministers and of any other papers falling under the competence of the Ministry). The Office for Navigation and Statistics, the Personnel, Materials and Passports Office, and the Interpreter’s Office (for the Greek, Turkish, German and Russian languages) were attached to this division. The central administration had also a Bookkeeping Service and the Archives and Registry Office. The Law described in detail the duties of the personnel employed in the central administration and set the salary for each and every post. Appointment to a post higher than head of office could be made only upon a serious examination, before a commission nominated by princely decree and under the chairmanship of the Minister for Foreign Affairs. Each candidate had to have good knowledge of subjects related to modern political history ad the history of the main treaties; statistics and general principles of political economy; the law of the nations; Romanian and foreign public law; elements of Civil Law; diplomatic style, dispatches, etc.; commercial system (legislation, tariffs, commercial policy and treaties concerning Romania, Romania’s exchanges with important markets); consular regulations of various countries; maritime public law; command of French language. The Administration of Mercantile Marine was subordinated to the Ministry of Foreign Affairs, as an exterior service, and comprised the Harbour Authority with nine harbour master offices in the ports of Bræila, Gala˛i, Ismail, Turnu Severin, Giurgiu, Olteni˛a, Bechet, Calafat and Øtirbei (later called Cælæraøi). The law specified that Romania should be represented by diplomatic missions in the following capitals: Constantinople, Paris, Belgrade, Vienna, Berlin, Rome, Sankt Petersburg, and London. The country’s representation abroad was ensured by diplomatic envoys, consuls and trade agents or delegates. These envoys were

XLVI entertaining political relations with the government to which they were accredited. They played an essential part. As specified during parliamentary debates, Romania had to make known “its origins, past, natural advantages, cultural level, aptitudes, wishes and aspirations”. According to the law, the envoys and the consuls exercised the functions of a registrar officer for Romanian residents abroad, of judge in civil and commercial cases for the differences between Romanians, of notary and person in charge; they issued passports and defended the Romanians’ affairs of private interest. We insisted on the stipulations of the law (some of them detailed under the Rules for the Interior Service of the Ministry of Foreign Affairs of January 29, 1874) because we wished to emphasize the special significance of an institutional act issued in agreement with the similar deeds of old democratic states. In its ensemble, the law pointed out the sustained concern of the Romanian political forces with Romania’s assertion at a European level, with doing away with the barriers imposed by the least vestiges of foreign suzerainty. At the end of the Russian°Romanian°Turkish war, the Peace Treaty concluded in Berlin (July 1/13, 1878) recognized Romania’s state independence, conditioned nevertheless by the amendment of Article 7 of the Constitution referring to the rights of the foreigners (mainly of the Jews) naturalization. Romania was given Dobrudja and the Danube Delta, with the Isle of Serpents, but was obliged to retrocede to Russian the south of Bessarabia (the counties of Bolgrad, Cahul and Ismail). The diplomatic dossier of the Berlin decisions regarding Romania was submitted to the legislative bodies, summoned in extraordinary session, on September 15, 1878, the deputies and senators being called to examine in full responsibility the situation obtaining then and make a decision that should not put in jeopardy the future of the country. They acted in accordance with this requirement and after steady efforts and heated disputes in Parliament, the law amending Article 7 of the Constitution was eventually passed on October 13, 1879. Once this exigency met, the great powers, through the voice of Germany, put forward a new adverse argument, hindering the recognition of Romania’s independence —the redemption of the railways system built with the help of foreign financial corporations and administered by a Joint°stock Railways Company, with the main offices in Berlin, in which the shareholders were mainly foreigners. Under a pressure looking more like blackmail, the Law on the redemption of the railways system was eventually adopted by the Romanian Parliament on January 29, 1880. Subsequently, on February 8, 1880, in a note with an identical content, the governments of Germany, England and France stated that, under the new circumstances, they had decided to “recognize without great delay, the Principality of Romania as an independent state”. Thus, those governments stated they they were ready “to enter into regular diplomatic relations with the princely government”.

XLVII Once Romania’s independence proclaimed at the Congress of Berlin, the Romanian State, beyond the conditions imposed by the Peace Treaty, would act as a fully sovereign state. Romania, through its political élite, creates also — and this volume stands proof thereof — the necessary instruments and means for the assertion of its vocation as a state fully integrated in the concert of sovereign states of the world. In a swift sequence, Ruling Prince Carol I signed several important decrees regarding this question. Thus, a Decree on the repeal of differences between formal dresses of diplomatic agents was issued on September 7, 1878. Aligning with international norms in force, another decree was issued on the same day specifying the title and rank of the country’s diplomatic agents. They are divided into three classes: envoy extraordinary and minister plenipotentiary; minister resident, and chargé d’affaires. On September 8, 1978, the Council of Ministers decides that Prince Carol I shall bear the title of Royal Highness. This was a significant step forward with a view to raising Romania from the rank of Principality to the rank of Kingdom (completed, in fact, on March 14, 1881). Recognized by the heads of state of Austria°Hungary, Great Britain, France, Germany, Italy and Russia, the title of Royal Highness becomes official on October 13, 1878; on the same day is issued the decree establishing the ceremonial of receivingin royal audience the ministers plenipotentiary and the ministers resident of the foreign sovereigns accredited to His Royal Highness the Ruling Prince. In order to ensure possibilities of diplomatic action enforced by Romania’s new international statute, another institutional act is submitted for debate to the legislative bodies at the beginning of 1879; this act was meant to complete de organic law of 1872 by a new organization of the diplomatic missions. This law was following the natural course of events. “It was quite natural —stated in the Senate, Mihail Kogælniceanu, one of the main artisans of the project —after our independence has been proclaimed in this country, gained by the noble blood shed by our soldiers, and after being recognized all over Europe and especially after several powers have already sent to Romanian their diplomatic representation, and only a few of them have interrupted their diplomatic relations with us due to a question I do not need to recall here, well, it was quite natural and necessary for us to regulate our diplomatic representation given the new status given to Romania”. The essential parameters of the organization accomplished under the additional law of February 14, 1879 resulted in the country’s representation at “an as large as possible” scale on the European scene — taking first and foremost into account Romania’s political, economic and commercial interests and its budgetary resources — in raising Romania’s diplomatic missions to the rank of legation, in establishing and organization of the diplomatic and consular staff.

XLVIII A general remark should be made concerning the debates on this law in Parliament (valid for the other legislative acts as well). In their interventions and addresses, the deputies and senators explained and supplied arguments in favor of the draft bill. Nevertheless, almost inevitably, they brought forward for discussion and referred to topical foreign policy questions. Beyond their partisan interest, the members of the Romanian political élite looked for and offered solutions, describe opportunities, outlined immediate and long°term objectives of Romanian diplomacy. The overall structure of the Ministry of Foreign Affairs, established by the organic laws of 1872 and 1879, got an even more suggestive outline after the enforcement of the regulations meant to cover all the levels of diplomatic activity: Consular Regulations (June 12, 1880), Regulations for Legations (June 25, 1880) and Regulations on the central administration of the Ministry of Foreign Affairs (July 8, 1880). To all these were added a whole series of normative acts (accompanied by regulations), imposed by “the broad development of our foreign relations and affairs”. All of them are part and parcel of the present volume and are as such at the disposal of analysts and researchers. A last organic law was adopted on February 13 1894. The new law suggestively titled Law on the Reorganization of the Ministry of Foreign Affairs (incorporating also the amendments of some articles made by the law adopted on March 15, 1912), gathered into coherent whole former legislative acts and added a series of improvements suggested and imposed by diplomatic practice. The value of this law is also demonstrated by that fact that it would govern the activity of the Ministry of Foreign Affairs even after the First World War. The final document of the volume is dated December 23, 1919. It is a decree issued by King Ferdinand I, instituting a special commission under the Ministry of Foreign Affairs for the execution of peace treaties, signed by Romania at the Paris Peace Conference. Significantly, this act concludes an epoch and opens the series of problems related to the structure of this important institution of the Romanian State in the inter°war period.

THE EDITORS

XLIX

NOTÆ ASUPRA EDIﬁIEI

ﬁinând seama cæ acest volum de acte øi documente se constituie, în esen˛æ, într°o scriere de istorie politicæ sui generis, la care cel mai important lucru sunt ideile, am optat pentru o transcriere cât mai apropiatæ de ortografia actualæ. În acest spirit, o suitæ de termeni i°am reprodus aøa cum sunt folosi˛i astæzi. Iatæ câteva exemple (în parantezæ am trecut pe cei înlocui˛i): agent (aginte), aprecierea (apre˛uirea), chestiune (cestiune), circulare (circulæri), comer˛ (comerciu), competent (competinte), convinæ (convie), desemnarea (designarea), devinæ (devie), independen˛æ (independin˛æ), lefuri (lefi), mâine (mâne), previn (previu), prezent (prezinte), propunætor (propuitor), raportor (raportatore), ræmânæ (ræmâie), reprezentant (reprizentant), risc (rizic), spunæ (spuie), øtiu (sciu), temporaræ (temporarie), tratat (tractat), tuturor (tutulor), umilin˛æ (umilia˛iune), vadæ (vazæ), sæ vinæ (sæ vie) etc. Cuvintele terminate în °giu, le°am preluat tot în forma modernæ: abordaj (abor- dagiu), avantaj (avantagiu), echipaj (echipagiu), împrejurare (împregiurare), încurajare (încuragiare), langaj (langagiu), mesaj (mesagiu), pasaj (pasagiu), voiaj (voiagiu), ca øi pe cele cu forme etimologice împrumutate: birou (biurou), buget (budget), cont (compt), monedæ (monetæ); de asemenea, unele cu pluralul terminat în °uri, de genul: centru (centruri) concedii (concediuri), genii (geniuri), oficii (oficiuri), servicii (serviciuri). Potrivit normelor academice în vigoare s°au înlocuit: e prin æ (˛erii, strein); i prin e (cari, contimporan); e prin i (adecæ, cetit). A fost eliminat u final (întâiu, maiu, traiu), a fost completat diftongul ie (boier, nevoie), iar apostroful a fost înlocuit prin cratimæ. Am transcris rapoarte (în loc de raporturi) când a fost vorba de rapoarte scrise; state, cu referire la ˛æri (øi nu staturi). Am pæstrat formele bivalente: aci/aici, adaus/adaos, adæugat/adæogat, dar/daræ, iar/iaræ; de asemenea, numeroasele cuvinte terminate cu sufixul în °iune (øi pluralul lor), cum ar fi: administra˛iune, comisiune, constitu˛iune, dispozi˛iune, institu˛iune, interpela˛iune, lega˛iune, organiza˛iune, remunera˛iune, rezolu˛iune, situa˛iune, traduc˛iune øi multe altele. Numele unor personalitæ˛i politice au fost reproduse în forma în care s°au consacrat øi sunt cunoscute în istoriografie (Catargiu, Chi˛u, Ghermani, Ghica, Gianni, Lecca,

LI Negruzzi, Pherekyde); doar în cazul unor prenume am læsat formele bivalente Dimitrie/ Dumitru, Basile/Vasile. Pe aceastæ linie, au fost men˛inute øi vechile denumiri ale unor state: Englitera (Anglia), Francia (Fran˛a), Svi˛era (Elve˛ia). Toate actele øi documentele au fost reproduse, în întregime, nu dupæ texte manuscrise, ci din Monitorul Oficial øi din dezbaterile Corpurilor legiuitoare (seriile Dezbaterile Adunærii Deputa˛ilor øi Dezbaterile Senatului). În acest sens trebuie sæ spunem cæ, în redarea interven˛iilor øi discursurilor parlamentare am întâmpinat destule greutæ˛i. Sæ nu uitæm faptul cæ ele sunt rezultatul activitæ˛ii unor stenografi diverøi, nevoi˛i de multe ori sæ facæ fa˛æ ritmului verbal al parlamentarilor, atmosferei generale, deseori incendiaræ. În multe cazuri aceste discursuri nu au mai fost revizuite înainte de tipærire. De aici numeroasele cacofonii øi dezacorduri, unele flagrante (pe care le°am solu˛ionat în mod tacit). Toate aceste dificultæ˛i au fost multiplicate de evolu˛ia vocabularului în aceastæ epocæ de tranzi˛ie a scrierii. S°au explicat, pe paginæ, cuvinte vechi: cavas — jandarm; clinæ — pantæ; dragoman — traducætor; econom — administrator; epistat — intendent; furlandisesc — fudulesc; lipcan curier oficial; mezii — mijlocii; dar øi fran˛uzisme, precum: abundez — exagerez; confien˛æ — încredere; convic˛iune — convingere; dirige — a conduce, a dirija; enviat — invidiat; exige — necesitæ; lesinator — zgârcit; (sæ) mandiem — (sæ) cerøim; obtemperat — în sensul de a se supune, a accepta; pecadile — greøeli neînsemnate; persuat — convins; protege — protejeazæ; redige — redacteazæ; ruaj — roti˛æ, øurub; sean˛æ — øedin˛æ; subisæm — suportæm; superfeta˛iune — prisosin˛æ; veritatea — adeværul; vilipanda — denigra; virement — schimbare totalæ. Maximele, locu˛iunile, expresiile øi alte cuvinte stræine au fost traduse, fiecare în parte, în infra paginæ. Explica˛ia unor termeni specifici domeniului diplomatic folosi˛i în acele vremuri — fæcutæ øi pe paginæ atunci când sunt întâlni˛i pentru prima oaræ — o redæm øi aici, în maniera unui glosar: apuntamente — salarii, lefuri asermenta˛i — recunoscu˛i dupæ depunerea juræmântului la tribunal (oameni) consuma˛i — oameni cu experien˛æ crean˛æ — scrisoare de acreditare extradi˛iune — extrædare furnimente — întreaga aprovizionare gera — (a) gira limite — grani˛e marina mercantilæ — marina comercialæ pasavant — permis de circula˛ie

LII recep˛iunea — primirea solemnæ, oficialæ reprezenta˛iunea României — reprezentan˛æ, organism diplomatic care reprezintæ interesele statului român în lume reprimanda — mustrarea supresiune — suprimare surnumerari — supranumerari suspensiunea — suspendarea (a) transige — (a) negocia tratamente — retribu˛ii acordate Anexele din finalul volumului cuprind, mai întâi, lista miniøtrilor Afacerilor Stræine din perioada luatæ în discu˛ie, cei care au prezentat expunerile de motive ale diferitelor proiecte de legi sau le°au sus˛inut de°a lungul confruntærilor parlamentare. Oferim, de asemenea, imaginea generalæ a misiunilor diplomatice pe care România le°a deschis în epocæ pentru promovarea politicii sale externe pe plan interna˛ional. Tabelele pe care le°am alcætuit cuprind principalele date ale istoriei reprezentan˛elor diplomatice (agen˛ii, apoi lega˛ii): momentul înfiin˛ærii, unde anume, numele øi durata de func˛ionare a titularilor, sincopele intervenite în activitatea unor misiuni (atunci când s°au produs) din varii motive, acreditærile unor øefi de misiune pe lângæ guvernele altor state. Atragem aten˛ia asupra faptului cæ datele cuprinse în corpul lucrærii sunt dupæ stilul vechi. Cuvântul înainte, Prefa˛a, Regestele øi Nota asupra edi˛iei au fost traduse în francezæ øi englezæ de doamnele Daniela Boriceanu øi Delia Ræzdolescu, cærora li se cuvin calde mul˛umiri. Volumul se încheie printr-un numær strict necesar de adnotæri øi un indice de persoane.

EDITORII

LIII

NOTE SUR L’ÉDITION

Étant donné que ce volume d’écrits et documents représente, essentiellement, un ouvrage d’histoire politique sui generis, où les idées sont la chose la plus importante, on a choisi de garder une transcription aussi proche que possible de l’orthographe actuelle. Dans cet esprit, on a reproduit une série de termes ainsi qu’ils sont employés de nos jours. Les noms des personnalités ont été notés sous la forme dont ils se sont consacrés et sont reconnus dans l’historiographie. Tous les écrits et documents ont été reproduits intégralement, non pas d’après des textes manuscrits, mais du Bulletin Officiel et des débats des corps législatifs (les séries des Débats de l’Assemblée des Députés et les Débats du Sénat). Sur ce point, on doit avouer que les difficultés advenues dans la reproduction des interventions et des discours parlementaires ont été nombreuses. Pour comprendre cela il faut tenir compte du fait que ces interventions et discours ont été transcrits par de divers sténographes, forcés à suivre et observer le rythme verbal des parlementaires tout au milieu d’une atmosphère générale qui, le plus souvent, était enflammée. Dans beaucoup des cas, ces discours n’ont pas été révisés avant leur publication, d’où les fréquentes cacophonies et désaccords, parfois flagrants (que l’on a corrigés tacitement). Toutes ces difficultés ont été amplifiées par l’évolution du vocabulaire dans cette époque°là de transition de la transcription des mots. Les adages, les locutions, les expressions et les autres mots étrangers ont été traduits en roumain ; pour les archaïsmes on a fourni leurs équivalents modernes ; toutes ces traductions et explications ont été données sous forme de notes de bas de page. On a expliqué les termes spécifiques au domaine diplomatique, en usage à l’époque, au moment de leur première occurrence dans le volume. Les Annexes placées à la fin de l’ouvrage comprennent, tout d’abord, la liste des ministres des Affaires étrangères pendant la période visée par ce volume, de ceux qui ont présenté les exposés des motifs sur les divers projets de loi ou de ceux qui les ont soutenus au cours des débats parlementaires. De même, on soumet au lecteur

LV l’image générale des missions diplomatiques que la Roumanie a créées afin de promouvoir sa politique extérieure sur le plan international. Les tableaux dressés contiennent les dates de marque dans l’histoire des représentations diplomatiques (agences et ensuite légations) : la date de création, le lieu, le nom et la période de fonctionnement des titulaires, les interruptions advenues (lorsqu’elles s’étaient produites) dans l’activité de certaines missions et dues à de différentes raisons, les accréditations des chefs de missions auprès des gouvernements des autres États. Il faut mentionner que les dates contenues par ce volume sont reproduites d’après le calendrier julien. L’Avant°propos, la Préface, les Regestes des documents et la Note sur l’édition ont été traduits en français par Daniela Boriceanu et en anglais par Delia Ræzdolescu, qui méritent nos sincères remerciements. Le volume ci°présent conclut par les Annotations idoines et un Index de noms de personnes.

LES ÉDITEURS

LVI NOTE TO THE EDITION

As the present volume of acts and documents is essentially a book of political history sui generis, in which pride of place is taken by ideas, we have chosen a transcription of the texts as close as possible to the present-day standard orthographic usage. In this spirit, a series of terms have been reproduced as they are used today. The names of some political personalities have been reproduced in their traditional form, as recorded by historiography. All the acts and documents have been published in full form; they have not been transcribed from manuscript texts, but reproduced as published in the Official Records and the records of the debates of the Legislative Bodies (the Debates of the Assembly of Deputies and Debates of the Senate series). The reproduction of parliamentary interventions and speeches has proved a difficult job, due to the fact that they had been originally recorded by various shorthand writers, constrained quite often to keep pace with the precipitous verbal rhythm of the members of parliament and to cope with the so often inflammatory general atmosphere prevailing in the hall. Some of these speeches had not been revised before going to print, and this comes to explain the great number of cacophonies and the lack of grammatical concord. All these difficulties have been multiplied by the evolution of the vocabulary in those days of transition in conventional spelling. Maxims, locutions, expressions and other foreign words have been translated into Romanian, and modern usages have been provided for archaisms; all these translations and explanations have been placed, one by one, in footnotes. The explanation of the specific diplomatic terms, used in those days, has been given at their first usage in this volume. The Annexes appended to the volume contain, first of all, the list of the Ministers for Foreign Affairs during the interval of time covered by this book, the very persons who used to make the introductory presentations of draft bills or who sustained them in parliamentary debates. We also offer the readers a general image of its diplomatic missions opened by Romania in those days for the promotion of its foreign policy

LVII at an international level. The tables contain the main data in the history of diplomatic representations (agencies, later legations): date of creation, location, name and term of office of the heads of diplomatic offices; interruptions in the activity of some missions (if they were) for various reasons; accreditation of heads of mission to the governments of other states. Noteworthy, all the dates in this work are mentioned according to the Julian calendar. The Foreword, the Preface, the Documents Digest and the Note to the Edition have been translated into French and English by Daniela Boriceanu and Delia Ræzdolescu to whom we address our heartfelt thanks. The volume concludes with a strictly necessary number of notes and an Index of Persons.

THE EDITORS

LVIII REZUMATUL ACTELOR ØI DOCUMENTELOR

1. 2 iulie 1859. Decret privind noua organizare a Ministerului Afacerilor Stræine al fiærii Româneøti ...... 15 2. 2 iulie 1859. Proiect privind noua organizare øi statul de funcfliuni ale Ministerului Afacerilor Stræine al fiærii Româneøti ...... 17 3. 27 iulie 1862. Decret referitor la organizarea Ministerului Afacerilor Stræine ...... 23 4. 10 noiembrie 1862. Proiect de lege cu privire la organizarea administrafliei centrale a statului ...... 26 5. 2 noiembrie 1871. Regulament pentru fixarea costumului reprezentanflilor României în stræinætate ...... 29 6. 31 decembrie 1871. Ceremonialul Curflii domneøti. Primirea agenflilor øi consulilor generali, având caracter diplomatic ...... 31 7. 12, 13 øi 14 februarie 1873. Dezbaterea, în Adunarea Deputaflilor, a proiectului de lege pentru organizarea Ministerului Afacerilor Stræine ...... 33 8. 3 martie 1873. Dezbaterea, în Senat, a proiectului de lege pentru organizarea Ministerului Afacerilor Stræine ...... 111 9. 21 martie 1873. Lege pentru organizarea Ministerului Afacerilor Stræine . . . 129 10. 29 ianuarie 1874. Regulament pentru serviciul interior al Ministerului Afacerilor Stræine ...... 142 11. 12 øi 13 ianuarie 1877. Dezbaterea, în Adunarea Deputaflilor, a proiectului de lege pentru modificarea unor articole din legea de organizare a Ministerului Afacerilor Stræine ...... 146 12. 25 øi 26 februarie 1877. Dezbaterea, în Senat, a proiectului de lege pentru modificarea unor articole din legea de organizare a Ministerului Afacerilor Stræine ...... 180 13. 28 februarie 1877. Votul Adunærii Deputaflilor asupra proiectului de lege, amendat de Senat, pentru modificarea unor articole din legea de organizare a Ministerului Afacerilor Stræine ...... 198

1 14. 1 martie 1877. Lege pentru modificarea unor articole din legea de organizare a Ministerului Afacerilor Stræine...... 202 15. 23 øi 27 ianuarie 1878. Dezbaterea, în Adunarea Deputaflilor, a proiectului de lege prin care articolele 41 øi 42 din legea organicæ a Ministerului Afacerilor Stræine, modificate prin legea votatæ la 26 øi 28 februarie 1877, sunt restabilite...... 206 16. 1 februarie 1878. Dezbaterea, în Senat, a proiectului de lege prin care articolele 41 øi 42 din legea organicæ a Ministerului Afacerilor Stræine, modificate prin legea votatæ la 26 øi 28 februarie 1877, sunt restabilite ...... 223 17. 10 februarie 1878. Lege prin care articolele 41 øi 42 din legea organicæ a Ministerului Afacerilor Stræine, modificate prin legea votatæ la 26 øi 28 februarie 1877, sunt restabilite...... 239 18. 7 septembrie 1878. Decret pentru desfiinflarea deosebirii existente între costumele agenflilor diplomatici ...... 240 19. 7 septembrie 1878. Decret referitor la împærflirea agenflilor diplomatici, øefi de misiune, în trei clase ...... 241 20. 13 octombrie 1878. Ceremonialul Curflii domneøti. Primirea miniøtrilor stræini ...... 242 21. 15, 16, 17, 18 øi 19 ianuarie 1879. Dezbaterea, în Adunarea Deputaflilor, a proiectului de lege suplimentaræ relativæ la legafliile øi consulatele române, precum øi la administraflia centralæ a Ministerului Afacerilor Stræine ...... 244 22. 31 ianuarie, 1 øi 2 februarie 1879. Dezbaterea, în Senat, a proiectului de lege suplimentaræ relativæ la legafliile øi consulatele române, precum øi la administraflia centralæ a Ministerului Afacerilor Stræine ...... 319 23. 6 februarie 1879. Votul Adunærii Deputaflilor asupra proiectului de lege suplimentaræ (amendat de Senat) relativæ la legafliile øi consulatele române, precum øi la administraflia centralæ a Ministerului Afacerilor Stræine ...... 391 24. 14 februarie 1879. Lege suplimentaræ relativæ la legafliile øi consulatele române, precum øi la administraflia centralæ a Ministerului Afacerilor Stræine ...... 393 25. 28 ianuarie 1880. Dezbaterea, în Adunarea Deputaflilor, a proiectului de lege privind înfiinflarea unei legaflii pentru Belgia øi Olanda, cu reøedinfla la Bruxelles...... 399 26. 11 februarie 1880. Dezbaterea, în Senat, a proiectului de lege privind înfiinflarea unei legaflii pentru Belgia øi Olanda, cu reøedinfla la Bruxelles...... 407 27. 19 februarie 1880. Lege pentru înfiinflarea unei legaflii pentru Belgia øi Olanda, cu reøedinfla la Bruxelles...... 409 28. 12 iunie 1880. Regulament consular ...... 411 29. 25 iunie 1880. Regulament pentru legaflii...... 434

2 30. 8 iulie 1880. Regulament pentru administraflia centralæ a Ministerului Aface- rilor Stræine...... 442 31. 11 martie 1882. Dezbaterea, în Adunarea Deputaflilor, a proiectului de lege pentru înfiinflarea, în cadrul Ministerului Afacerilor Stræine, a unei direcfliuni speciale pentru dirijarea serviciului porturilor...... 451 32. 12 martie 1882. Dezbaterea, în Adunarea Deputaflilor, a proiectului de lege pentru modificarea unor articole din legea organicæ a Ministerului Afacerilor Stræine...... 460 33. 20 martie 1882. Dezbaterea, în Senat, a proiectului de lege pentru înfiinflarea, în cadrul Ministerului Afacerilor Stræine, a unei direcfliuni speciale pentru dirijarea serviciului porturilor...... 464 34. 20 martie 1882. Dezbaterea, în Senat, a proiectului de lege pentru modificarea unor articole din legea organicæ a Ministerului Afacerilor Stræine...... 467 35. 22 martie 1882. Votul Adunærii Deputaflilor asupra proiectului de lege, amendat de Senat, pentru modificarea unor articole din legea organicæ a Ministerului Afacerilor Stræine...... 471 36. 22 martie 1882. Votul Adunærii Deputaflilor asupra proiectului de lege, amendat de Senat, pentru înfiinflarea, în cadrul Ministerului Afacerilor Stræine, a posturilor de inspector general al navigafliei øi de subinspector, pentru dirijarea serviciului porturilor...... 473 37. 1 mai 1882. Lege pentru modificarea unor articole din legea organicæ a Ministerului Afacerilor Stræine...... 474 38. 1 mai 1882. Lege pentru înfiinflarea, în cadrul Ministerului Afacerilor Stræine, a posturilor de inspector general al navigafliei øi de subinspector, pentru dirijarea serviciului porturilor...... 478 39. 22 mai 1882. Regulament pentru personalul serviciului de navigaflie øi al porturilor...... 480 40. 21 februarie 1885. Dezbaterea, în Senat, a proiectului de lege pentru modificarea articolelor 2, 3, 4, 6, 8 øi 9 din legea de la 14 februarie 1879...... 485 41. 7 martie 1885. Dezbaterea, în Adunarea Deputaflilor, a proiectului de lege pentru modificarea articolelor 2, 3, 4, 6, 8 øi 9 din legea de la 14 februarie 1879 . . . 492 42. 2 iulie 1885. Lege pentru modificarea articolelor 2, 3, 4, 6, 8 øi 9 din legea de la 14 februarie 1879...... 525 43. 1 septembrie 1888. Regulament pentru organizarea serviciului de expediflie øi copiere de acte în administraflia centralæ a Ministerului Afacerilor Stræine . . . . 527 44. 9 septembrie 1888. Regulament referitor la punerea în poziflie de retragere a agenflilor diplomatici øi consulari øi a funcflionarilor administrafliei centrale a Ministerului Afacerilor Stræine...... 529

3 45. 25 øi 26 februarie 1893. Dezbaterea, în Senat, a proiectului de lege pentru reorganizarea Ministerului Afacerilor Stræine...... 531 46. 12, 13, 14 øi 15 ianuarie 1894. Dezbaterea, în Adunarea Deputaflilor, a proiectului de lege pentru reorganizarea Ministerului Afacerilor Stræine...... 581 47. 26 ianuarie 1894. Votul Senatului asupra proiectului de lege, amendat de Aduna- rea Deputaflilor, pentru reorganizarea Ministerului Afacerilor Stræine...... 668 48. 13 februarie 1894. Lege pentru reorganizarea Ministerului Afacerilor Stræine...... 671 49. 27 martie 1898. Dezbaterea, în Adunarea Deputaflilor, a proiectului de lege pentru înfiinflarea unei legaflii la Haga...... 689 50. 28 martie 1898. Dezbaterea, în Senat, a proiectului de lege pentru înfiinflarea unei legaflii la Haga...... 693 51. 3 aprilie 1898. Lege pentru înfiinflarea unei legaflii la Haga...... 700 52. 6 martie 1912. Dezbaterea, în Senat, a proiectului de lege pentru modificarea unor articole din legea pentru reorganizarea Ministerului Afacerilor Stræine din 13 februarie 1894...... 702 53. 12 martie 1912. Dezbaterea, în Adunarea Deputaflilor, a proiectului de lege pentru modificarea unor articole din legea pentru reorganizarea Ministerului Afacerilor Stræine din 13 februarie 1894...... 710 54. 16 martie 1912. Lege pentru modificarea unor articole din legea pentru reorganizarea Ministerului Afacerilor Stræine din 13 februarie 1894...... 712 55. 23 decembrie 1919. Decret relativ la instituirea, pe lângæ Ministerul Aface- rilor Stræine, a unei comisii speciale pentru executarea tratatelor de pace...... 715

4 REGESTES DES ÉCRITS ET DOCUMENTS

1. 2 juillet 1859. Arrêté de la nouvelle organisation du ministère des Affaires étrangères de Valachie...... 15 2. 2 juillet 1859. Projet d’arrêté sur la nouvelle organisation et la liste des fonctions du ministère des Affaires étrangères de Valachie...... 17 3. 27 juillet 1862. Arrêté de l’organisation du ministère des Affaires étrangères. . . . 23 4. 10 novembre 1862. Projet de loi sur l’organisation de l’administration centrale de l’État...... 26 5. 2 novembre 1871. Règlement entérinant le costume d’apparat des représentants de la Roumanie à l’étranger...... 29 6. 31 décembre 1871. L’étiquette à la Cour du Prince régnant. La réception des agents et des consuls généraux à fonction diplomatique...... 31 7. 12, 13 et 14 février 1873. Débats à la séance de l’Assemblée des Députés sur le projet de Loi d’organisation du ministère des Affaires étrangères...... 33 8. 3 mars 1873. Débats à la séance du Sénat sur le projet de Loi d’organisation du ministère des Affaires étrangères...... 111 9. 21 mars 1873. Loi d’organisation du ministère des Affaires étrangères. . . . . 129 10. 29 janvier 1874. Règlement du service intérieur du ministère des Affaires étrangères...... 142 11. 12 et 13 janvier 1877. Débats à la séance de l’Assemblée des Députés sur le projet de Loi d’amendement de certains articles de la Loi d’organisation du ministère des Affaires étrangères...... 146 12. 25 et 26 février 1877. Débats à la séance du Sénat sur le projet de Loi d’amendement de certains articles de la Loi d’organisation du ministère des Affaires étrangères...... 180 13. 28 février 1877. Vote de l’Assemblée des Députés (amendé par le Sénat) sur le projet de Loi d’amendement de certains articles de la Loi d’organisation du ministère des Affaires étrangères ...... 198 14. 1er mars 1877. Loi d’amendement de certains articles de la Loi d’organisation du ministère des Affaires étrangères...... 202

5 15. 23 et 27 janvier 1878. Débats à la séance de l’Assemblée des Députés sur le projet de Loi de restauration des articles 41 et 42 de la Loi organique du ministère des Affaires étrangères, articles modifiés par la Loi votée le 26 et 28 février 1877...... 206 16. 1er février 1878. Débats à la séance du Sénat sur le projet de Loi de restauration des articles 41 et 42 de la Loi organique du ministère des Affaires étrangères, articles modifiés par la Loi votée le 26 et 28 février 1877...... 223 17. 10 février 1878. Loi de restauration des articles 41 et 42 de la Loi organique du ministère des Affaires étrangères, articles modifiés par la Loi votée le 26 et 28 février 1877...... 239 18. 7 septembre 1878. Décret d’abrogation de la différence existante entre les costumes d’apparat des agents diplomatiques...... 240 19. 7 septembre 1878. Arrêté ratifiant la division des agents diplomatiques, chefs de mission, en trois classes...... 241 20. 13 octobre 1878. L’étiquette à la Cour du Prince régnant. La réception des ministres étrangers...... 242 21. 15, 16, 17, 18 et 19 janvier 1879. Débats à la séance de l’Assemblée des Députés sur le projet de la Loi supplémentaire concernant les légations et les consulats roumains, aussi que l’administration centrale du ministère des Affaires étrangères...... 244 22. 31 janvier, 1er et 2 février 1879. Débats à la séance du Sénat sur le projet de la Loi supplémentaire concernant les légations et les consulats roumains, aussi que l’administration centrale du ministère des Affaires étrangères...... 319 23. 6 février 1879. Vote de l’Assemblée des Députés (amendé par le Sénat) sur la Loi supplémentaire concernant les légations et les consulats roumains, aussi que l’administration centrale du ministère des Affaires étrangères...... 391 24. 14 février 1879. Loi supplémentaire concernant les légations et les consulats roumains, aussi que l’administration centrale du ministère des Affaires étrangères...... 393 25. 28 janvier 1880. Débats à la séance de l’Assemblée des Députés sur le projet de Loi de création d’une légation pour la Belgique et les Pays°Bas, résidant à Bruxelles...... 399 26. 11 février 1880. Débats à la séance du Sénat sur le projet de Loi de création d’une légation pour la Belgique et les Pays°Bas, résidant à Bruxelles...... 407 27. 19 février 1880. Loi de création d’une légation pour la Belgique et les Pays°Bas, résidant à Bruxelles...... 409 28. 12 juin 1880. Règlement consulaire...... 411 29. 25 juin 1880. Règlement des légations...... 434

6 30. 8 juillet 1880. Règlement de l’administration centrale du ministère des Affaires étrangères...... 442 31. 11 mars 1882. Débats à la séance de l’Assemblée des Députés sur le projet de Loi pour la création, à l’intérieur du ministère des Affaires étrangères, d’une direction spéciale pour l’organisation du service portuaire...... 451 32. 12 mars 1882. Débats à la séance de l’Assemblée des Députés sur le projet de Loi d’amendement de quelques articles de la Loi organique du ministère des Affaires étrangères...... 460 33. 20 mars 1882. Débats à la séance du Sénat sur le projet de Loi pour la création, à l’intérieur du ministère des Affaires étrangères, d’une direction spéciale pour l’organisation du service portuaire...... 464 34. 20 mars 1882. Débats à la séance du Sénat sur le projet de Loi d’amendement de quelques articles de la Loi organique du ministère des Affaires étrangères...... 467 35. 22 mars 1882. Vote de l’Assemblée des Députés (amendé par le Sénat) sur le projet de Loi d’amendement de quelques articles de la Loi organique du ministère des Affaires étrangères...... 471 36. 22 mars 1882. Vote de l’Assemblée des Députés (amendé par le Sénat) sur le projet de Loi de création, à l’intérieur du ministère des Affaires étrangères, des postes d’inspecteur général et sous°inspecteur de navigation dans la direction du service portuaire...... 473 37. 1er mai 1882. Loi d’amendement de certains articles de la Loi organique du ministère des Affaires étrangères...... 474 38. 1er mai 1882. Loi de création, à l’intérieur du ministère des Affaires étrangères, des postes d’inspecteur général et sous°inspecteur de navigation dans la direction du service portuaire...... 478 39. 22 mai 1882. Règlement pour le personnel du service de navigation et portuaire ...... 480 40. 21 février 1885. Débats à la séance du Sénat sur le projet de Loi d’amendement des articles 2, 3, 4, 6, 8 et 9 de la Loi du 14 février 1879...... 485 41. 7 mars 1885. Débats à la séance de l’Assemblée des Députés sur le projet de Loi d’amendement des articles 2, 3, 4, 6, 8 et 9 de la Loi du 14 février 1879...... 492 42. 2 juillet 1885. Loi d’amendement des articles 2, 3, 4, 6, 8 et 9 de la Loi du 14 février 1879...... 525 43. 1er septembre 1888. Règlement d’organisation du bureau d’expédition et transcription des documents dans l’administration centrale du ministère des Affaires étrangères...... 527

7 44. 9 septembre 1888. Règlement de mise en état de rappel des agents diplomatiques et consulaires et des fonctionnaires de l’administration centrale du ministère des Affaires étrangères...... 529 45. 25 et 26 février 1893. Débats à la séance du Sénat sur le projet de Loi de réorganisation du ministère des Affaires étrangères...... 531 46. 12, 13, 14 et 15 janvier 1894. Débats à la séance de l’Assemblée des Députés sur le projet de Loi de réorganisation du ministère des Affaires étrangères. . . . . 581 47. 26 janvier 1894. Vote du Sénat (amendé par l’Assemblée des Députés) sur le projet de Loi de réorganisation du ministère des Affaires étrangères...... 668 48. 13 février 1894. Loi de réorganisation du ministère des Affaires étrangères. . 671 49. 27 mars 1898. Débats à la séance de l’Assemblée des Députés sur le projet de Loi de création d’une légation à La Haye...... 689 50. 28 mars 1898. Débats à la séance du Sénat sur le projet de Loi de création d’une légation à La Haye...... 693 51. 3 avril 1898. Loi de création d’une légation à La Haye...... 700 52. 6 mars 1912. Débats à la séance du Sénat sur le projet de Loi d’amendement de certains articles de la Loi de réorganisation du ministère des Affaires étrangères du 13 février 1894...... 702 53. 12 mars 1912. Débats à la séance de l’Assemblée des Députés sur le projet de Loi d’amendement de certains articles de la Loi de réorganisation du ministère des Affaires étrangères du 13 février 1894...... 710 54. 16 mars 1912. Loi d’amendement de certains articles de la Loi de réorganisation du ministère des Affaires étrangères du 13 février 1894. . . . . 712 55. 23 décembre 1919. Arrêté de création d’une Commission spéciale pour l’exé- cution des traités de paix auprès du ministère des Affaires étrangères...... 715

8 DOCUMENTS AND ACTS DIGEST

1. July 2, 1859. Decree on the New Organization of the Ministry of Foreign Affairs of Wallachia...... 15 2. July 2, 1859. Draft Decree on the New Organization and the Staff List of the Ministry of Foreign Affairs of Wallachia...... 17 3. July 27, 1862. Decree on the Organization of the Ministry of Foreign Affairs ...... 23 4. November 10, 1862. Draft Bill on the Organization of the State Central Administration...... 26 5. November 2, 1871. Rules prescribing the Formal Dress of Romania’s Representatives Abroad...... 29 6. December 31, 1871. Royal Court Ceremonial. Reception of Agents and Consuls General with a Diplomatic Character...... 31 7. February 12, 13 and 14, 1873. Debate in the Assembly of Deputies of the Draft Bill on the Organization of the Ministry of Foreign Affairs...... 33 8. March 3, 1973. Debate in the Senate of the Draft Bill on the Organization of the Ministry of Foreign Affairs ...... 111 9. March 2, 1873. Law on the Organization of the Ministry of Foreign Affairs ...... 129 10. January 29, 1874. Rules for the Interior Service of the Ministry of Foreign Affairs...... 142 11. January 12 and 13, 1877. Debate in the Assembly of Deputies of the Draft Law on the Amendment of Some Articles in the Law on the Organization of the Ministry of Foreign Affairs...... 146 12. February 25 and 26, 1877. Debate in the Senate of the Draft Law on the Amendment of Some Articles in the Law on the Organization of the Ministry of Foreign Affairs...... 180 13. February 28, 1877. Vote by the Assembly of Deputies of the Draft Law, altered by the Senate, on the Amendment of Some Articles in the Law on the Organization of the Ministry of Foreign Affairs...... 198

9 14. March 1, 1877. Law on the Amendment of Some Articles in the Law on the Organization of the Ministry of Foreign Affairs...... 202 15. January 23 and 27, 1878. Debate in the Assembly of Deputies of the Draft Law, according to which Articles 41 and 42 of the Organic Law of the Ministry of Foreign Affairs, Amended by the Law passed on February 26 and 28, are Reinstated...... 206 16. February 1, 1878. Debate in the Senate of the Draft Law, according to which Articles 41 and 42 of the Organic Law of the Ministry of Foreign Affairs, Amended by the Law passed on February 26 and 28, are Reinstated...... 223 17. February 10, 1878. Law, according to which Articles 41 and 42 of the Organic Law of the Ministry of Foreign Affairs, Amended by the Law passed on February 26 and 28, are Reinstated...... 239 18. September 7, 1878. Decree on the repeal of differences between the formal dresses of diplomatic agents...... 240 19. September 7, 1878. Decree on the Division of Diplomatic Agents, Heads of Mission, into Three Classes...... 241 20. October 14, 1878. Royal Court Ceremonial. Reception of Foreign Ministers ...... 242 21. January 15, 16, 17, 18 and 19, 1879. Debate in the Assembly of Deputies of the Draft Additional Bill on the Romanian Legations and Consulates Abroad, and on the Central Administration of the Ministry of Foreign Affairs...... 244 22. January 31, February 1 and 2, 1879. Debate in the Senate of the Draft Additional Bill on the Romanian Legations and Consulates Abroad, and on the Central Administration of the Ministry of Foreign Affairs...... 319 23. February 6, 1879. Vote by the Assembly of Deputies of the Draft Additional Bill (amended by the Senate) on the Romanian Legations and Consulates Abroad, and on the Central Administration of the Ministry of Foreign Affairs...... 391 24. February 14, 1879. Additional Law on the Romanian Legations and Consulates Abroad, and on the Central Administration of the Ministry of Foreign Affairs...... 393 25. January 28, 1880. Debate in the Assembly of Deputies of the Draft Bill on the Opening of a Legation for Belgium and Holland, with the Official Residence in Brussels...... 399 26. February 11, 1880. Debate in the Senate of the Draft Bill on the Opening of a Legation for Belgium and Holland, with the Official Residence in Brussels...... 407 27. February 19, 1880. Law on the Opening of a Legation for Belgium and Holland, with the Official Residence in Brussels...... 409

10 28. June 12, 1880. Consular Regulations...... 411 29. June 25, 1880. Regulation for Legations...... 434 30. July 8, 1880. Regulations on the Central Administration of the Ministry Foreign Affairs...... 442 31. March 11, 1882. Debate in the Assembly of Deputies of the Draft Bill on the Creation at the Ministry of Foreign Affairs of a Special Direction for the Conduct of the Harbour Services...... 451 32. March 12, 1882. Debate in the Assembly of Deputies of the Draft Bill on the amendment of several articles in the Organic Law of the Ministry of Foreign Affairs...... 460 33. March 20, 1882. Debate in the Senate of the Draft Bill on the Creation at the Ministry of Foreign Affairs of a Special Direction for the Conduct of the Harbour Services...... 464 34. March 20, 1882. Debate in the Senate of the Draft Bill on the amendment of several articles in the Organic Law of the Ministry of Foreign Affairs...... 467 35. March 22, 1882. Vote by the Assembly of Deputies of the Draft Bill, altered by the Senate, on the amendment of several articles in the Organic Law of the Ministry of Foreign Affairs...... 471 36. March 22, 1882. Vote by the Assembly of Deputies of the Draft Bill, altered by the Senate, on the Institution at the Ministry of Foreign Affairs of the Office of Inspector General and Petty Engineer of Navigation for the Conduct of Harbour Services...... 473 37. May 1, 1882. Law on the Amendment of several articles in the Organic Law of the Ministry of Foreign Affairs...... 474 38. May 1, 1882. Law on the Institution at the Ministry of Foreign Affairs of the Office of Inspector General and Petty Engineer of Navigation for the Conduct of Harbour Services...... 478 39. May 22, 1882. Regulations of the Personnel of the Navigation and Harbours Services...... 480 40. February 21, 1885. Debate in the Senate of the Draft Bill on the Amendment of Articles 2, 3, 4, 6, 8, and 9 of the Law of February 14, 1879...... 485 41. March 7, 1885. Debate in the Assembly of Deputies of the Draft Bill on the Amendment of Articles 2, 3, 4, 6, 8, and 9 of the Law of February 14, 1879...... 492 42. July 2, 1885. Law on the Amendment of Articles 2, 3, 4, 6, 8, and 9 of the Law of February 14, 1879...... 525

11 43. September 1, 1888. Regulations on the Organization of the Dispatch and Copy of Documents Desk at the Central Administration of the Ministry of Foreign Affairs...... 527 44. September 9, 1888. Regulations on the Retirement of Diplomatic and Consular Agents, of the Officers of the Central Administration of the Ministry of Foreign Affairs...... 529 45. February 25 and 26, 1893. Debate in the Senate of the Draft Bill on the Reorganization of the Ministry of Foreign Affairs...... 531 46. January 12, 13, 14, and 15, 1894. Debate in the Assembly of Deputies of the Draft Bill on the Reorganization of the Ministry of Foreign Affairs...... 581 47. January 26, 1894. Vote by the Senate on the Draft Bill, amended by the Assembly of Deputies, on the Reorganization of the Ministry of Foreign Affairs...... 668 48. February 13, 1894. Law on the Reorganization of the Ministry of Foreign Affairs...... 671 49. March 27, 1898. Debate in the Assembly of Deputies of the Draft Bill on the Opening of a Legation in The Hague...... 689 50. March 28, 1898. Debate in the Senate of the Draft Bill on the Opening of a Legation in The Hague...... 693 51. April 3, 1898. Law on the Opening of a Legation in The Hague...... 700 52. March 6, 1912. Debate in the Senate of the Draft Bill on the Amendment of Some Articles of the Law on the Reorganization of the Ministry of Foreign Affairs, of February 13, 1894...... 702 53. March 12, 1912. Debate in the Assembly of Deputies of the Draft Bill on the Amendment of Some Articles of the Law on the Reorganization of the Ministry of Foreign Affairs, of February 13, 1894...... 710 54. March 16, 1912. Law on the Amendment of Some Articles of the Law on the Reorganization of the Ministry of Foreign Affairs, of February 13, 1894 . . . 712 55. December 23, 1919. Decree on the Institution of a Special Commission under the Ministry of Foreign Affairs for the Execution of Peace Treaties ...... 715

12 ACTE ØI DOCUMENTE

DECRET PRIVIND NOUA ORGANIZARE A MINISTERULUI AFACERILOR STRÆINE AL ﬁÆRII ROMÂNEØTI

Noi ALEXANDRU IOAN I, Cu mila lui Dumnezeu øi voinfla naflionalæ Domn Principatelor°Unite fiara Româneascæ øi Moldavia, La tofli de faflæ øi viitori sænætate. Având în vedere art.17 din Convenflia de la 7/19 august 18581, Væzând raportul ministrului nostru la Departamentul Afacerilor Stræine øi secretar al Statului, de la 2 iulie curent, sub nr.1 669, Am ordonat øi ordonæm:

Art.1. Noua organizaﬂie a cancelarii Ministerului Afacerilor Stræine øi Secretariat al Statului este aprobatæ dupæ statul alæturat pe lângæ raportul de mai sus*. Art.2. Spre îndeplinirea posturilor urmætoare cuprinse în zisul stat sunt numiﬂi.

la Diviziunea afacerilor de stat, D. Ioan C. Petrescu, în postul de øef al acestei diviziuni. D. C. Mænciulescu, în postul de øef al biroului administrativ. D. Vasile Øtefænescu, în postul de caligraf. D. Nicolae Zotescu, în postul de ajutor. D. Nicolae Târnoveanu, în postul de arhivar. D. Constantin Eustatie, în postul de øef [al] biroului petifliilor. D. Ioan A. Dimitrescu, în postul de ajutor. D. Tacu Dimitrescu, în postul de øef [al] biroului central al expediflii. D. Dimitrie Iorganda, în postul de ajutor. D. Nicolae Voiculescu, în asemenea post de ajutor. D. Grigorie Perefl, în postul de redactor al Monitorului Oficial. D. Gheorghe Chiriachid, în postul de øef de corespondenflæ øi contabilitate la biroul Monitorului. D. Nicolae Ioan, în postul de ajutor.

la Diviziunea afacerilor stræine D. Edmond Van°Saanen, în postul de øef al aceøtii diviziuni. D. Cristodor Vrana, în postul de øef al biroului corespondenﬂei în franﬂuzeøte.

* vezi doc.2.

15 D. Constantin Samurcaø, în postul de ajutor. D. Ioan Temeli, în postul de arhivar. D. Øtefan Andronic, în postul de øef al biroului de translaflie. D. Nicolae Træsnea, în postul de ajutor. D. Grig. N. Alexandrescu, în asemenea post de ajutor. D. Clement H. d’Arci, în postul de øef al biroului corespondenflii din afaræ românæ°francezæ. D. Ioan Estiotu, în postul de ajutor pentru franfluzeøte. D. Xenofonte Stilescu, în asemenea post de ajutor pentru româneøte. D. Constantin Canelopolo, în postul de secretar°translator de limba turceascæ. D. Mihail Mitilineu, în postul de registrator pentru ambele diviziuni. D. Vasile Zotescu, în postul de bibliotecar.

Art.3. Øi cel din urmæ. Ministrul nostru la Departamentul Afacerilor Stræine øi secretar al Statului este însærcinat cu aducerea la îndeplinire a acestei ordonanﬂe.

Datæ în Bucureøti, la 2 iulie, anul una mie opt sute cincizeci øi nouæ, øi cel întâi a domnirei noastre în Principatele°Unite.

ALEXANDRU IOAN

Ministrul Afacerilor Stræine øi Secretar al Statului S[carlat] Fælcoianu Nr. 251

(Monitorul Oficial al ﬁærii Româneøti, nr.77 din 6 iulie 1859, p.305)

16 2

PROIECT PRIVIND NOUA ORGANIZARE ØI STATUL DE FUNCﬁIUNI ALE MINISTERULUI AFACERILOR STRÆINE AL ﬁÆRII ROMÂNEØTI

Mæria Ta! Prin domneasca ordonanflæ de la 22 februarie a.c.2 sub nr.10, Mæria Ta a decretat ca cancelaria Ministerului Afacerilor Stræine sæ înceteze de a mai fi centrul tuturor trebilor publice, pentru a cærora expediere autorizaflia øefului statului este neapæratæ. Aceastæ dispoziflie trægând dupæ sine trebuinfla de o modificare a statului acestei cancelarii, care sæ fie tot într°un timp øi mai în raport cu lucrærile însuøite acestui departament, în îndoita sa calitate de Minister al Afacerilor Stræine øi de Secretariat al Statului, sub°însemnatul cæutând a da acestor lucræri o combinaflie pre cât s°ar putea mai nemeritæ, a întocmit alæturatul aici proiect de reorganizare, împærflind aceastæ cancelarie în douæ diviziuni, din care una sæ cuprinzæ toate afacerile de stat, precum: domneøtile ordonanfle, documentele de naturalizaflie, diplomele de coræbii øi alte acte înalte, relafliile cu Camera øi cu Comisia Centralæ, primirea petifliilor cætre Domn, redacflia proceselor°verbale ale seanflelor* Consiliului Miniøtrilor, corespondenfla cu Secretariatul de Stat al Moldaviei, corespondenfla generalæ etc.; iar alta, toate afacerile stræine, precum pricinile dintre supuøi[i] deosebitelor protecflii cu pæmântenii, relafliile guvernului cu Comisia Danubianæ Internaflionalæ, corespondenfla cu agentul flærii la Constantinopole, corespondenfla cu Paøii guvernatorii provinciilor mærginaøe din partea dreaptæ a Dunærii, relafliile cu Serbia etc. Diviziunea afacerilor de stat se va compune de patru birouri, din care unul va fi însærcinat cu toate domneøtile acte, cu relafliile celor douæ Corpuri legislative, cu procesele°verbale ale Consiliului øi cu corespondenfla generalæ; unul cu petifliile cætre Domn; unul cu expedierea pachetelor statului în flaræ øi flinerea contabilitæflii poøtale, øi altul cu publicarea Monitorului Oficial øi flinerea contabilitæflii acestei foi. Diviziunea afacerilor stræine se va compune de trei birouri, din care unul va fline corespondenfla în limba francezæ cu consulatele; unul de translaflie, având corespondenfla în limba românæ cu departamentele; øi cel de al treilea va fi însærcinat cu corespondenfla din afaræ, în româneøte øi în franfluzeøte. Biroul corespondenflei din afaræ, ataøat pe lângæ Diviziunea afacerilor stræine, va avea a concentra atât lucrærile Comisiei Dunærene, care pânæ astæzi se aflau vremel- niceøte date în sarcina Biroului corespondenflei franceze, cum øi relafliile cu agentul

* øedinﬂe.

17 flærii la Constantinopole øi acelea cu Paøii mærginaøi øi Serbia, care fæceau obiectul secfliei greco°turceøti, ce acum se desfiinfleazæ. Postul de redactor al Monitorului Oficial este o creaflie nouæ, dupæ trebuinfla simflitæ. Acest funcflionar va avea însærcinarea de a redija* articole de fond, atingætoare atât de politica interioaræ, cât øi de cea exterioaræ. Asemenea nouæ înfiinflare este øi postul de bibliotecar, cunoscându°se a fi acesta de neapæratæ trebuinflæ. În urmarea acestei reorganizaflii, secfliile ce figurau în precedentul stat al cancelarii sub numirile: de financiaræ, de judecætoreascæ øi aceea greco°turceascæ zisæ mai sus, ræmân desfiinflate, precum øi biroul cenzurei. Acest din urmæ era o anomalie a depinde de Ministerul din Afaræ, øi orice fel de supraveghere asupra presei s°ar mai legiui în viitor, va fi mai mult de competenfla Ministerului din Næuntru, care e însærcinat cu pæzirea ordinei în næuntru flærii. Se desfiinfleazæ asemenea øi cei øase postelnicei alæturafli pe lângæ minister, care færæ a însuøi vreo însærcinare bine definitæ în serviciul Secretariatului Statului, nu mai înfæfliøau pânæ astæzi decât o urmæ a vechilor privilege, pe care în general Convenflia de la Paris le°a doborât prin art.46. Sub°însemantul, dupæ ce a îndeplinit din rezerva læsatæ de posturile desfiinflate, trebuinfla celor înfiinflate din nou, precum se va putea vedea de cætre Mæria Ta din alæturatul aici tablou comparativ (anexa 1)3, a socotit cæ nu poate face o mai bunæ întrebuinflare în interesul serviciului public din sumele disponibile, decât consacrând acea rezervæ întru urcarea lefilor personalului, precât s°a putut privi într°o mai dreaptæ cumpænire øi în raport cu principiul adæogirei lefilor votatæ de Adunarea Electivæ, færæ a trece pentru cele neprævæzute de acel vot al Adunærii, peste maximum ce ele au înfæfliøat pânæ astæzi în statul acestui minister. Arætatele aici adaose, mærginite astfel în cercul alocaflii bugetului acestui departament, aducând serviciului condiflii de netægæduitæ îmbunætæflire, nu mai reclamæ din suma celor douæ milioane votate de Cameræ la bugetul anului curent, decât modesta cifræ de lei una mie nouæ sute douæzeci øi cinci pe lunæ, care, unitæ cu un mic prisos de lei opt zeci øi cinci pe fiecare lunæ, ce lasæ combinaflia de mai sus, are sæ acopere analogia adæogirilor în asemænare cu principiul adoptat prin mai sus°zisul vot al Camerii. Cætre acestea lei 100 pe lunæ care astæzi se ræspund din din fondul Monitorului Oficial, peste alocaflia Secretariatului, în plata lefei unui împachetar, carele acum se trece în stat, unde nu a figurat pânæ aci, vor ræmânea la rezerva acelui fond. Terminând raportul sæu, mai ræmâne sub°însemnatului o datorie neapæratæ de împlinit; aceea de a recomanda la înalta Mæriei Tale prevedere viitorul acelora dintre

* redacta (din fr. rediger).

18 impiegaflii acestui departament care în urmarea reducfliei ce se face acum personalului cancelariei, ræmân færæ posturi. Aceøti impiegafli øi anume: D. G. Niflescu ” C. Târnoveanu ” N. Meriøanu ” C. Hristodorescu ” G. Târnoveanu ” C. Hanflarlâu ” Øt. Petrovici ” G. Ioan Sunt cei mai mulfli funcflionari vechi, øi de un merit încercat; iar unii øi în vârstæ înaintatæ, øi este drept, Mæria Ta, ca aceøti oameni sæ nu fie lipsifli de sprijinul ce sunt autorizafli a aøtepta de la pærinteasca îngrijire a guvernului Mæriei Tale. Aducând la înalta Mæriei Tale cunoøtinflæ motivele øi bazele acestei reorganizaflii, sub°însemnatul supune cu respect la a sa semnæturæ alæturatul aici proiect de o ordonanflæ însoflitæ de proiectul noului stat întocmit dupæ cum mai sus se aratæ, spre întærirea personalului cancelariei acestui minister, dacæ Mæria Ta va binevoi a aproba propusa întocmire.

Bucureøti, 2 iulie, anul 1859

Ministrul Afacerilor Stræine øi Secretar al Statului S[carlat] Fælcoianu Nr. 1 699

19 (Anexa nr.2)

STATUL Ministerului øi Secretar al Statului la iulie 1859

pe lunæ lei

Ministrul ...... 2 500 Directorul ...... 1 500

Diviziunea Afacerilor de Stat

Un øef ...... 1 500

Biroul adminstrativ

Un øef ...... 700 Un caligraf ...... 500 Un ajutor ...... 400 Un arhivar ...... 400 Patru scriitori ...... câte 250 1 000

Biroul petiﬂiilor

Un øef ...... 700 Un ajutor ...... 400 Trei scriitori ...... 750

Biroul Monitorului Oficial

Un redactor ...... 1 000 Un øef de corespondenﬂæ øi contab ...... 800 Un ajutor ...... 400 Un scriitor ...... 250 Doi împachetari ...... câte 150 300

20 Biroul central al expediﬂii

Un øef ...... 800 Douæ ajutoare ...... 800 Doi scriitori ...... 500 Doi factori ...... câte 150 300

Diviziunea Afacerilor Stræine

Un øef ...... 1 500

Subdiviziunea 1°a: Corespondenﬂæ stræinæ din întru

Biroul corespondenﬂi în franﬂuzeøte

Un øef ...... 1 000 Un ajutor ...... 400 Un arhivar ...... 400 Doi scriitori ...... 500

Biroul de translaﬂie

Un øef ...... 1 000 Douæ ajutoare ...... 800 Doi scriitori ...... 500

Subdiviziunea 2°a: Corespondenﬂæ stræinæ din afaræ

Biroul corepondenﬂi româno°francezi

Un øef ...... 1 000 Doi ajutori de franﬂuzeøte ...... 400 Un ajutor de româneøte ...... 400 Doi scriitori ...... 500

Un secretar translator de limba turceascæ ...... 800

Registratura comunæ Un registrator ...... 400

21 Doi scriitori ...... 500 Un bibliotecar ...... 400 Doi vætaøi* de lipcani** ...... câte 300 600 18 lipcani ...... câte 100 1 800 2 idem cælæreﬂi ...... câte 200 400 Un îngrijitor al departamentului ...... 200 Doi uøieri ...... câte 150 300 Doi odæiaøi ...... câte 100 200

29 500

Ministrul Afacerilor Stræine øi Secretar al Statului S[carlat] Fælcoianu

(Monitorul Oficial al ﬁærii Româneøti, nr.77 din 6 iulie 1859, pp.305–307)

* vætafi. ** curieri oficiali.

22 3

DECRET REFERITOR LA ORGANIZAREA MINISTERULUI AFACERILOR STRÆINE

ALEXANDRU IOAN I, Cu mila lui Dumnezeu øi voinfla naflionalæ, Domn al Principatelor°Unite, La tofli de faflæ øi viitori, sænætate. Asupra raportului Ministrului nostru secretar de Stat la Departamentul Trebilor Stræine øi de Stat sub nr. 746; Am decretat øi decretæm ce urmeazæ:

Art.1. Noua reorganizaﬂiune a Ministerului cu personalul øi retribuﬂiile arætate în anexul sub lit. A, este primitæ øi se va pune în lucrare de la 1 iulie curent. Domnul Edmond Van Saanen este numit øi confirmat în postul de director øi secretar general al Ministerului.

Domnul Baligot de Beyne este numit øi confirmat în postul de secretar, pentru limba francezæ la cancelaria noastræ. Domnul adjutant Constantin Silion este numit øi confirmat în postul de secretar pentru limba românæ la cancelaria noastræ.

Domnul Ioan C. Petrescu este numit øi confirmat în postul de secretar Consiliului Miniøtrilor însærcinat cu direcﬂia cancelariei Consiliului. Domnul Constantin Eustatie este numit øi confirmat în postul de øef al biroului I al cancelariei Consiliului. Domnul Ioan A. Dimitrescu este numit øi confirmat în postul de ajutor al acestui birou. Domnul Nicolae Dunca este numit øi confirmat în postul de øef al biroului al II°lea al cancelariei Consiliului. Domnul Nicolae Zotescu este numit øi confirmat în postul de ajutor. Domnul Nicolae Târnoveanu este numit øi confirmat în postul de arhivar al cancelariei Consiliului. Domnul Vasilie Urzicæ este numit øi confirmat în postul de registrator al acelei cancelarii.

Domnul Christian Vrana este numit øi confirmat în postul de øef al secﬂiunii I°a a Afacerilor consulare.

23 Domnul Scarlat Wouters este numit øi confirmat în postul de øef al biroului corespondenflei cu consulatele. Domnul Petre Rossi este numit øi confirmat în postul de ajutor de corespondenflæ øi bibliotecar. Domnul Mihail I. Mitilineu este numit øi confirmat în postul de øef al biroului corespondenflilor cu autoritæflile locale. Domnul Constantin Bæltæfleanu este numit øi confirmat în postul de ajutor de corespondentæ. Domnul Ioan Temeli este numit øi confirmat în postul de øef arhivar pentru secfliunea I°a øi a II°a.

Domnul Ange Pechmeja este numit øi confirmat în postul de øef al secfliunii a II°a Politicæ. Domnul Ioan Estiotu este numit øi confirmat în postul de øef de birou la secflia a II°a. Domnul Ioan Catopulo este numit øi confirmat în postul de expeditor de paøapoarte. Domnul Dimitrie Argenti este numit øi confirmat în postul de translator pentru limba otomanæ, cu gradul de øef de secflie. Domnul Constantin Canelopolo este numit øi confirmat în postul de translator pentru limba elenæ. Domnul Eduard Andrei este numit øi confirmat în postul de translator pentru limba germanæ. Domnul Gabriel Soloviev este numit øi confirmat în postul de translator pentru limba rusæ.

Domnul Ioan Antoniadi este numit øi confirmat în postul de øef al secfliunii a III°a a Contenciosului øi a trebilor de Stat. Domnul Nicolae Affenduli este numit øi confirmat în postul de øef al biroului I a acestei secfliuni. Domnul Vasilie Vasiliu este numit øi confirmat în postul de ajutor de cores- pondenflæ. Domnul Petru Davidel este numit øi confirmat în postul de øef al biroului al II°lea. Domnul Gheorghe Butæ este numit øi confirmat în postul de øef arhivar al secfliunii a III°a. Domnul Constantin C. Mænciulescu este numit øi confirmat în postul de contabil al Ministerului.

Domnul Øtefan Andronic este numit øi confirmat în postul de øef al publicaﬂiilor oficiale.

24 Domnul Petre Aurelian este numit øi confirmat în postul de redactor al Monitorului Comunelor. Domnul Gheorghe Geanoglu este numit øi confirmat în postul de ajutor. Domnul Constantin Câmpineanu este numit øi confirmat în postul de corector. Domnul Alexandru Atanasiadi este numit øi confirmat în postul de corector. Domnul Xenofonte Stilescu este numit øi confirmat în postul de traducætor. Domnul Hanri Cornil este numit øi confirmat în postul de redactor al foaiei publicafliilor oficiale de peste Milcov. Domnul Alexandru Baronfli este numit øi confirmat în postul de øef biroului al acelei redacflii. Domnul D. Ciriøanu este numit øi confirmat în postul de registrator general al Ministerului. Domnul Vasilie Øtefænescu este numit øi confirmat în postul de caligraf al Mi- nisterului. Art.2. Pentru unii din impiegaflii desfiinflatului Minister de peste Milcov, ræmaøi în disponibilitate, se va urma conform dispozifliilor art. IV øi V din jurnalul de la 20 martie expirat. Art.3. Ministrul nostru secretar de Stat la Departamentul Treb. Stræine øi de Stat este însærcinat cu executarea decretului de faflæ.

Dat în Bucureøti, la 27 iulie, anul 1862.

ALEXANDRU IOAN

Ministru secretar de Stat la Departamentul Treb. Stræine øi de Stat, Pr[incipe] A. Cantacuzino Nr. 537

(Monitorul. Jurnal oficial al Principatelor°Unite, nr.168 din 1 august 1862, p.709)

25 4

PROIECT DE LEGE CU PRIVIRE LA ORGANIZAREA ADMINISTRAﬁIEI CENTRALE A STATULUI

Expunere asupra proiectului de lege organicæ administrativæ

Numeroasele prefaceri aduse în timp de 30 de ani aproape legei organice fundamentalæ care a servit de temei administrafliei noastre pânæ la ora cea nouæ inauguratæ de Convenflia de la Paris 7/19 august 1858, øi modificærile însemnætoare introduse de aceastæ Convenflie cu rezerva prevæzutæ prin art.47 de a se menfline toate acele dispoziflii din vechea lege organicæ a Principatelor, câte nu ar fi contrarii noului aøezæmânt fæcuseræ neapærat întocmirea unei legi organice administrativæ în raport cu noua stare de lucruri. Prin realizarea unirii definitive øi în urmare întrunirei ambelor Ministere de dincolo øi de dincoace de Milcov, trebuinflæ fiind øi mai simflitæ de a se fixa a lor întocmire printr°o lege specialæ care sæ prevadæ atribufliile øi aøezarea serviciului fiecæruia în parte, din care rezultæ însæøi osebirea competenflei administrative de cea judiciaræ, care în partea de peste Milcov se gæseøte încæ pânæ astæzi în mare parte împreunatæ în mâinile aceleaøi autoritæfli, guvernul a socotit de a sa datorie ca unul din cele dintâi proiecte ce era chemat a supune deliberærilor Onorabilei Adunæri la cea întâi sesie care vine dupæ întrunirea Ministerelor într°un singur guvern, sæ fie øi proiectul de lege care face obiectul acestei expuneri. Numærul ministerelor este fixat la øapte, prin desfiinflarea celui de Control, carele are a fi înlocuit prin Curtea de Conturi pentru care un proiect de lege va fi înaintat la deliberærile Onorabilei Adunæri.

N. Creﬂulescu

Proiect de lege organicæ administrativæ

TITLUL I Despre organizarea puterii executivæ centralæ

Art.1. Miniøtrii administreazæ în numele Domnului. Art.2. Miniøtrii executæ øi fac a se executa legile......

26 TITLUL II

CAP. I

Despre Consiliul Miniøtrilor

Art.4. Toﬂi miniøtrii împreunæ alcætuiesc Consiliul Miniøtrilor sub preøedinﬂia Domnului sau sub aceea a primului-ministru øef al Cabinetului, în lipsa Mæriei Sale...... TITLUL III

CAP. I

Despre ministere øi modul organizærii lor

Art.13. Guvernul Principatelor°Unite se conduce, în numele Domnului, de 7 mi- niøtrii Secretari de Stat, care sunt: I. Ministru de Interne, II. ” Justiflie. III. ” Finanfle. IV. ” Culte øi Instruc[fliune] Publi[cæ]. V. ” Ræzbel. VI. ” Stat øi al Aface[rilor] Stræ[ine]. VII. ” Lucrærilor Publice, al Agriculturii, al Comerflului øi al Industrii. Art.14. Atribufliunile fiecærui minister în parte sunt cele urmætoare: ......

§ 6. Despre Ministerul de Stat øi al Trebilor Stræine

Art.24. Ca Minister de Stat are în atribufliile sale: a). Administraflia Palatului domnesc. b). Redacflia Monitorului Oficial. Ca Minister din afaræ este însærcinat: a). A corespunde cu agenflii puterilor stræine acreditafli lângæ Domn. b). A priveghea executarea tratatelor øi contribufliunilor internaflionale. c). A susfline øi a apæra în afaræ interesele politice øi comerciale ale flærii. d). A apæra interesele indigenilor ce se gæsesc în legæturæ cu supuøii stræini. e). Agenflii flærii depind de acest minister.

27 Art.25. Ministerul de Stat øi din Afaræ este organizat în chipul urmætor. Cancelaria Domneascæ. Direcflia generalæ a ministerului. Secflia Consularæ. ” Politicæ. ” Contenciosului øi a Trebilor de Stat. Redacflia Monitorului Oficial. Agenfliile în stræinætate......

10 noiembrie 1862

(Protocoalele øedinﬂelor Adunærii Legislative, sesiunea 1862°1863; øedinﬂa Adunærii Generale a României din 10 noiembrie 1862, pp.1–8)

28 5

REGULAMENT PENTRU FIXAREA COSTUMULUI REPREZENTANﬁILOR ROMÂNIEI ÎN STRÆINÆTATE

CAROL I, Prin graflia lui Dumnezeu øi voinfla naflionalæ, Domn al românilor, La tofli de faflæ øi viitori, sænætate. Asupra raportului ministrului nostru secretar de Stat la Departamentul Afacerilor Stræine sub nr.8 264, pe lângæ care ni s°a supus jurnalul Consiliului de Miniøtri, încheiat în øedinfla sa de la 22 octombrie, cu nr.1. Am decretat øi decretæm ce urmeazæ:

Art.I. Menﬂionatul jurnal este aprobat. Art.II. Costumul reprezentanﬂilor României în stræinætate este fixat dupæ cum se specificæ în regulamentul ce urmeazæ:

REGULAMENT

1. Haina de postav civit* închis, gulerul drept øi cu un rând de nasturi; pantalonul de caømir alb cu o bandæ de aur; gileta** de caømir alb cu un rând de nasturi, sabie de sidef øi aur, dreaptæ, în lungul pulpei: nasturi aurifli, cu armele flærii; capela francezæ, garnitæ cu pene albe; 2. Agentul diplomatic la Constantinopol va purta broderia pe piept, la guler, la mâneci øi în jurul hainei, ecusonul la spate; 3. Ceilalfli agenfli vor purta broderia pe piept, cu bagueta*** la guler øi la mâneci, ecusonul la spate; 4. Secretarii întâi vor purta broderia la guler øi la mâneci. 5. Ataøaflii, secretarul II°lea, dragomanul øi cancelarul de la agenflii vor purta broderia la guler øi la mâneci, øi pantalonul de culoarea hainei cu o bandæ de aur, capela garnitæ cu pene negre; 6. Delegaflii sau agenflii României în diferite porturi vor avea uniforma indicatæ la art.5 al acestui regulament. Art.III. Acest costum se va purta la recepfliunile sau ceremoniile la care agenflii apar învestifli de caracterul lor oficial.

* albastru°închis, vânæt. ** piesæ de costum care se pune deasupra cæmæøii øi sub vestæ, deschisæ în faﬂæ (din fr. gilet). *** ajur ornamental (din fr. baguette).

29 Art.IV. Ministru nostru secretar de Stat la Departamentul Afacerilor Stræine este însærcinat cu executarea acestui decret.

Dat în Bucureøti, la 2 noiembrie 1871

CAROL Ministru secretar de Stat la Departamentul Afacerilor Stræine. G. Costa°Foru

(Monitorul Oficial, nr. 247 din 7 noiembrie 1871, p.1277)

30 6

CEREMONIALUL CURﬁII DOMNEØTI Primirea agenﬂilor øi consulilor generali, având caracter diplomatic

Pentru a se stabili în viitor reguli uniforme pentru ceremonialul primirii d°lor agenﬂi øi consuli generali la palatul domnesc, precum øi pentru ceremonialul de observat la celebrarea zilei onomastice a unui suveran stræin, se publicæ regulile urmætoare:

CEREMONIALUL CURfiII Recepfliunea* agenflilor øi consulilor generali, având caracter diplomatic

La sosirea sa, agentul diplomatic trebuie sæ informeze pe ministrul Afacerilor Stræine, sau printr°un secretar al agenfliei sau prin o scrisoare, despre sosirea sa øi a°i cere ziua øi ora pentru a°l vizita øi a°i da copie de pe scrisorile sale de creanflæ**. Ministrul Afacerilor Stræine ia ordinele Înælflimii Sale pentru recepfliunea solem- næ la palat. Ziua audienflei fiind fixatæ de Mæria Sa, mareøalul Curflii o face cunoscut ministrului Afacerilor Stræine, care la rândul sæu inform[eaz]æ pe agent. În ziua fixatæ pentru audienflæ, un adjutant al Mæriei Sale merge cu douæ træsuri ale Curflii øi doi lachei în galæ la locuinfla agentului øi°l conduce la palat. Øeful misiunii se urcæ în întâia træsuræ øi adjutantul ia loc la stânga sa; ceilalfli membri ai agenfliei iau loc în a doua træsuræ. La palat garda prezintæ armele. Agentul este primit în josul scærii de ofiflerul de ordonanflæ de zi. Adjutantul introduce pe agent øi suita sa în salonul de recepfliune, unde stau mare- øalul øi Casa militaræ a Mæriei Sale. Adjutantul de serviciu pe lângæ Mæria Sa anunflæ Înælflimii Sale principelui pe agent, cu numele øi titlurile sale; dupæ aceea agentul øi personalul sæu sunt invitafli a trece în apartamentul unde se gæseøte Mæria Sa. Ministrul Afacerilor Stræine prezintæ pe agent Mæriei Sale. Agentul pronunflæ câteva cuvinte øi remite scrisorile sale de creanflæ principelui, care le depune în mâine ministrului Afacerilor Stræine. Când Mæria Sa concediazæ pe ministrul stræin, acesta este recondus cu acelaøi ceremonial care a prezidat la sosirea sa. Pe timpul audienflei, ministrul Afacerilor Stræine stæ la stânga Mæriei Sale. Casele civilæ øi militaræ stau la spatele Mæriei Sale.

* în sensul de primire solemnæ, oficialæ. ** scrisoare de acreditare (din fr. lettre de créance).

31 Dupæ remiterea scrisorilor de creanflæ øi finirea recepfliunii la Mæria Sa Domnul, agentul va fi condus în apartamentele Mæriei Sale Doamnei de mareøalul Curflii, care°l prezintæ Înælflimii Sale.

Bucureøti, 31 decembrie 1871

Formularul dærii de seamæ în Monitorul Oficial al recepﬂiunii oficiale a agentului

Ziua ... ora ... domnul agent ... a fost primit la palat, cu ceremonialul uzitat, în audienflæ oficialæ. Domnul ... a avut onoarea de a remite Înælflimii Sale Domnului, înconjurat de Casele sale civilæ øi militaræ øi în prezenfla d°lui ministru secretar de Stat la Departamentul Afacerilor Stræine, scrisorile de creanflæ care°l acredit[eaz]æ pe lângæ persoana Mæriei Sale în calitate de agent. Dupæ audienfla oficialæ, d. ... a fost primit de Mæria Sa Domnul, dupæ aceea a fost recondus la localul agenfliei cu ceremonialul care a prezidat la sosire.

(Monitorul Oficial, nr. 3 din 5 ianuarie 1872, p.14)

32 7

DEZBATEREA, ÎN ADUNAREA DEPUTAﬁILOR, A PROIECTULUI DE LEGE PENTRU ORGANIZAREA MINISTERULUI AFACERILOR STRÆINE

Øedinﬂa din 12 februarie 1873

Adunarea trece la ordinea zilei. D. vicepreøedinte d. Cornea ocupæ fotoliul preøedinflial. D. A. Pascal, raportorul comitetului de delegafli ai secfliunilor, dæ citire urmæto- rului raport øi proiect de lege:

Domnilor deputafli, Comitetul delegaflilor de secfliuni pentru examinarea proiectului de lege al organizafliunii întregului serviciu al Departamentului Afacerilor Stræine m°a însærcinat, în calitate de raportor, a supus la aprecierea dvs. rezultatul deliberafliunilor sale. Acest proiect de lege, domnilor deputafli, corespunde la repetatele cerinfle ale Camerei, care, apreciind utilitatea ce poate aduce flærii o bunæ organizafliune øi o inteligentæ øi abilæ direcfliune a acestui departament øi a serviciilor dependente de el a voit sæ vadæ cât mai curând regulatæ printr°o lege organizarea acestui întreg serviciu. Aceasta explicæ lesne motivul pentru care toate secfliunile au votat admiterea proiectului, aducând unele din ele niøte modificafliuni ce consistæ într°o extensiune ce este de urgentæ necesitate a se da serviciului reprezentafliunii* României în stræinætate. Raporturile internaflionale, care din zi în zi iau o aøa de repede dezvoltare, impun într°un mod imperios oricærei flæri ce voieøte a se bucura de o independenflæ naflionalæ, a se conforma celorlalte nafliuni independente, în concertul cæror voieøte a træi, pentru tot ce priveøte regulile stabilite prin dreptul internaflional sau dreptul gintelor pozitiv. Când o nafliune nu cultivæ tot ce este necesar pentru menflinerea bunelor raporturi internaflionale, se izoleazæ øi izolamentul astæzi este condamnafliunea existenflei acelei nafliuni. Cunoaøtefli tofli, domnilor deputafli, urmætorul pasaj din tratatul eruditului diplomat comitele de Garden:

* în sens de reprezentanﬂæ, organism diplomatic care reprezintæ interesele ﬂærii în alte state.

33 „Diplomaflia îmbræfliøeazæ sistemul întreg al intereselor ce nasc din raporturile stabilite între nafliuni; ea are ca obiect siguranfla lor, liniøtea lor, demnitatea lor respectivæ, øi scopul sæu direct, imediat, este, sau cel puflin, trebuie sæ fie, menflinerea pæcii øi buna armonie între puteri“. Aceasta s°a avut deja în vedere de autorii Tratatului de pace din Westfalia4, când, prin el, s°a consacrat dreptul pentru orice nafliune de a întrefline agenfli pe lângæ celelalte nafliuni. Acest drept, pentru noi, devine o datorie imperioasæ, în fafla dificultæflilor ce ne creeazæ pe fiecare zi o situafliune politicæ ce nu este încæ în destul de bine definitæ. Belgia, acel stat ce adeseori îl luæm de model, îl vedem dând reprezentafliunii sale în stræinætate cea mai mare extensiune politicæ. Tofli bærbaflii de stat ai Belgiei s°au convins cæ cercul øtiinflei diplomatice trebuie lærgit, cæ trebuie sæ cuprindæ nu numai profunda cunoøtinflæ a regulilor admise, recunoscute øi consacrate prin uz øi convenfliune, pentru fixarea drepturilor øi datoriilor statelor, ci trebuie sæ cuprindæ încæ øi un studiu profund asupra fiecærei flæri, asupra gradului ei de culturæ moralæ øi materialæ, asupra dezvoltærii øi amelio- rafliunii ce primesc, asupra meziilor* de care se servesc, asupra avantajelor naturale øi geografice, spre a putea cunoaøte ce beneficiu ar putea aduce înmulflirea raporturilor internaflionale cu fiecare flaræ øi cum s°ar putea înmulfli acele raporturi în mod avantajos. Astfel vedem Belgia întreflinând reprezentanfli nu numai în toate statele, daræ încæ în toate oraøele øi localitæflile cu care ar putea într°un viitor, fie øi chiar depærtat, stabili raporturi internaflionale. Câte avantaje n°ar fi putut obfline România, câte neajunsuri øi dificultæfli n°ar fi putut înlætura în diferite epoci, dacæ ea ar fi fost pusæ în situafliune de a fi reprezentatæ în diferitele state ale lumii civilizate, prin agenfli care sæ fi putut face cunoscute originea sa, trecutul sæu, avantajele ei naturale, gradul sæu de culturæ, aptitudinile, dorinflele øi aspirafliunile sale. Aducefli°væ aminte cæ Puterile garante au fost nevoie sæ trimitæ ele comisari în România spre a putea cunoaøte dacæ românii de peste Milcov øi cei de aceastæ parte a Milcovului sunt în realitate de aceiaøi origine, au aceeaøi limbæ, aceleaøi aspirafliuni øi voiesc a forma un singur stat. Nu ar fi contrariu aspirafliunilor noastre a crede cæ nu vor veni epoci øi circumstanfle unde România sæ aibæ nevoie a fi bine cunoscutæ, în ceea ce a fost odatæ, în ceea ce este øi în ceea poate fi? Nu avem încæ sub ochi cazuri recente în care am fost aproape de a fi blamafli de diferite state puternice, pentru cæ nu cunosc nici interesele noastre naflionale, nici felul pericolelor ce le ameninflæ? Nu am comis adesea

* mijloacelor.

34 erori în conducerea diferitelor noastre interese naflionale pentru cæ nu am avut bærbafli care sæ fi cunoscut bine, nu numai sub raportul politic ci øi sub acela economic, comercial øi industrial, celelalte state cu care am creat raporturi internaflionale? Nu trebuie sæ evitæm asemenea erori? Cum daræ putem dobândi o pepinieræ de oameni cu asemenea cunoøtinfle, dacæ nu vom trimite reprezentanfli în toate acele state cu care suntem øi putem fi într°o zi în raporturi de interese internaflionale? Diplomaflia este o øtiinflæ vastæ ce reclamæ, nu numai cunoøtinfla øtiinflelor morale øi politice, ci încæ cunoøtinfle speciale pe care cineva, oricât de erudit ar fi, nu le poate dobândi decât printr°o practicæ îndelungatæ ce nu o poate face decât îndeplinind cu toatæ osârdia cuvenita misiune de reprezentant. Astfel vedem guvernul Belgiei primind pe fiecare an rapoarte de la tofli reprezentanflii sæi în flærile stræine, rapoarte ce sunt rezultatul unor studii speciale, care°l pun în situafliune a cunoaøte tot ce contribuie în fiecare flaræ la dezvoltarea ei moralæ øi materialæ, øi toate avantajele ce se pot trage din crearea diferitelor raporturi internaflionale ce s°ar putea stabili între Belgia øi celelalte state. Pentru România, o repet, necesitatea de a întrefline reprezentanfli pe lângæ celelalte state civilizate oferæ un interes multiplu. Acest interes l°au avut în vedere unele din secfliuni øi majoritatea comitetului delegaflilor, când m°a însærcinat a cere de la dvs. crearea a douæ agenflii diplomatice peste cele indicate în proiectul prezentat de d. ministru de Externe, una la Roma øi alta la Washington, determinând pentru întreflinerea celor de la Roma o sumæ egalæ cu aceea ce este fixatæ pentru agenflia din Paris. Un agent, a lei pe lunæ ...... 1 500; Un secretar întâi, a lei pe lunæ ...... 750; Un ataøat, a lei pe lunæ ...... 500; Cheltuielile de reprezentafliune ...... 15 000 lei pe an. Iaræ pentru întreflinerea celei de la Washington: Un agent, a lei pe lunæ ...... 1500; Un secretar întâi, a lei pe lunæ ...... 750; Un ataøat, a lei pe lunæ ...... 500; Iaræ cheltuieli de reprezentafliune în considerafliunea scumpetei sæ fie de lei 27 000 pe an. Cu aceste modificafliuni, ce sunt primite de guvern, rog sæ placæ Camerei a vota acest proiect de lege, ale cærui toate articolele au fost admise de comitetul delegaflilor færæ nici o preschimbare.

Raportor, Aristide Pascal

35 Proiect de lege pentru organizarea Ministerului Afacerilor Stræine

PARTEA I

TITLUL I Dispoziﬂiuni generale

Art.1. Serviciul general al Ministerului Afacerilor Stræine se împarte precum urmeazæ: Administrafliunea centralæ; Serviciul exterior, øi Reprezentafliunea României în stræinætate. Art.2. Serviciile ce compun administrafliunea centralæ, serviciul exterior øi reprezentafliunea în stræinætate sunt puse sub autoritatea Ministerului Afacerilor Stræine, care exersæ direcfliunea superioaræ øi controlul relafliunilor internaflionale.

TITLUL II Atribuﬂiunile principale ale Ministerului Afacerilor Stræine

Art.3. Ministerul Afacerilor Stræine executæ øi interpretæ tratatele øi convenfliunile; are lucrærile politice relative la aceste acte; trateazæ chestiunile de limite* øi de extradifliune**; se ocupæ cu proiectele de convenfliuni; pregæteøte tratatele de comerfl øi de navigafliune; cere øi dæ ratificarea acestor instrumente; studiazæ chestiunile relative la protecfliunea comerflului român în flæri stræine øi acelea care rezultæ din reclamafliunile comerflului stræin în flaræ; discutæ chestiunile relative la starea civilæ a stræinilor; se ocupæ cu instrucfliunea*** reclamafliunilor în materii de interes privat, cu succesiuni øi altele; transmite actele judiciare øi comisiunile rogatorii; observæ pe acestea din urmæ; trateazæ afacerile contencioase care urmeazæ a fi apreciate dupæ dispozifliunile actelor diplomatice, dupæ acelea ale legilor øi conform principiilor dreptului internaflional øi dreptului gintelor; pregæteøte formele pentru obflinerea executorului în privinfla recunoaøterii consulilor generali, consulilor øi viceconsuli; cere autorizafliuni pentru primirea øi purtarea ordinelor stræine; pregæteøte reglementele de navigafliune; observæ executarea lor; se ocupæ øi se pronunflæ asupra chestiunilor relative la

* graniﬂe. ** extrædare. *** în sensul activitæﬂii de cercetare a cauzelor penale.

36 privilegiurile, imunitæflile øi franøisele* diplomatice; este însærcinat cu legalizarea øi vidimarea** actelor traduse din limba românæ într°o limbæ stræinæ øi viceversa; apæræ interesele române în stræinætate; trateazæ afacerile politice; discutæ conflictele de jurisdicfliune iscate între autoritæflile române øi autoritæflile consulare; întrefline corespondenflæ cu agenflii diplomatici øi consulii generali acreditafli pe lângæ guvernul flærii; întrefline asemenea corespondenflæ cu agenflii României în stræinætate; se pune în raport în cazuri determinate cu miniøtrii Afacerilor Stræine ai diferitelor state; combinæ mæsurile care sæ satisfacæ adeværatele interese ale flærii; apæræ drepturile acestea în fafla încælcærilor ce li s°ar face; antameazæ øi conduce negocieri de diferite naturi cu guvernele stræine; libereazæ paøaporturile, deplinele puteri, comisiunile; redige, dæ øi primeøte scrisorile de notificæri, de creanfle øi altele; trateazæ reclamafliunile românilor contra guvernelor stræine øi reclamafliunile stræinilor contra guvernului român; se ocupæ de toate chestiunile care ating, atât domeniul politic, cât øi domeniul comercial, afectând amândouæ interesele deodatæ; rezumæ situafliunea exterioaræ øi interioaræ prin circulæri; øi, în fine, dæ direcfliune tuturor afacerilor care fac obiectul raporturilor internaflionale existente între România øi flærile stræine.

TITLUL III Administraﬂiunea centralæ

Art.4. Ministerul Afacerilor Stræine este asistat de un secretar general care este totdeodatæ øi director al cancelariei. Art.5. Acest funcflionar are douæ feluri de atribufliuni: atribufliuni inerente pozifliunii sale de secretar general øi atribufliuni rezultând din calitatea sa de director al cancelariei. Ca secretar general: a) Expediazæ în numele ministrului øi subscrie pentru ministru toatæ corespondenfla, afaræ de instrucfliunile øi lucrærile politice, rapoartele cætre Domn, referatele cætre Consiliul de Miniøtri øi corespondenfla cu Corpurile legiuitoare, care toate sunt rezervate ministrului; b) Înlocuieøte pe ministru în caz de absenflæ sau împiedicare, când acesta este ocupat de afaceri de un ordin superior sau ia parte la dezbaterile Corpurilor legiuitoare. Ca director al cancelariei: a) Primeøte corespondenfla, distribuie lucrærile care se fac dupæ rezolufliunile sale, se ocupæ în special de toate chestiunile care au trebuinflæ de un studiu serios pentru a le supune ministrului cu observafliunile sale; pregæteøte lucrærile relative la dispo-

* scutire de impozite (din fr. franchise). ** act eliberat de o autoritate a statului, conﬂinând transcrierea unui act anterior (din lat. vidimus).

37 zifliuni generale øi trateazæ toate afacerile de resortul Ministerului Afacerilor Stræine øi care nu intræ în atribufliunile speciale ale fiecæruia din serviciile parfliale mai jos însemnate; b) Asiguræ unitatea øi armonia în mersul administrafliunii centrale a ministerului; c) Revizuieøte øi privegheazæ lucrarea funcflionarilor øi supune ministrului, direct sau prin øefii de serviciu, partea cea mai importantæ cu explicafliunile ce cazul ar putea necesita. Art.6. Ministrul este autorizat a da secretarului general orice altæ atribufliune. Art.7. Serviciile parfliale ale Ministerului Afacerilor Stræine sunt împærflite dupæ cum urmeazæ: a) Diviziunea politicæ (Cabinetul ministrului); b) Diviziunea consulatelor, (agenfliilor), contenciosului, la care sunt ataøate: biroul navigafliunii øi de statisticæ, biroul de personal, material øi de paøaporturi øi interpretatul; c) Serviciul contabilitæflii; d) Biroul arhivei øi registraturii. Art.8. Diviziunea politicæ se compune de un øef de cabinet øi doi secretari. Lucrærile cu care se ocupæ sunt: Corespondenfla particularæ a ministrului, redacfliunea corespondenflei confidenfliale a ministrului, cifra[rea], citirea obligatorie a ziarelor stræine, refutarea aserfliunilor false, rezumarea situafliunii exterioaræ øi interioaræ, conservarea, clasarea øi înregistrarea corespondenflei confidenfliale. Art.9. Diviziunea consulatelor, agenfliilor române øi contenciosului, se compune din doi øefi de secfliune, asistafli de doi øefi de birou clasa II øi doi copiøti. Unul din øefi cu ajutorul sæu are redacfliunea, în limba francezæ a corespondenflei cu reprezentanflii puterilor stræine, øi celælalt în limba românæ cu ministerele øi diferitele autoritæfli din flaræ, precum øi cu reprezentafliunea României în stræinætate. În atribufliunile acestui serviciu intræ: Toatæ corespondenfla relativæ la jurisdicfliunea consularæ, aceea care rezultæ din reclamafliunile românilor contra guvernelor stræine, øi din reclamafliunile stræinilor contra guvernului român, are redacfliunea rapoartelor cætre Domn, referatelor cætre Consiliu øi se ocupæ de orice alte lucræri dupæ direcfliunea ministrului øi care sunt de resortul ministerului, ca chestiunile în materii de interes privat, succesiuni, datorii øi altele. Acest serviciu are, asemenea, redacfliunea corespondenflei cu guvernatorul general al vilaietului Dunærii în ceea ce priveøte fie interesele române, fie interesele otomane. Cei doi øefi de secfliuni îndeplinesc totodatæ øi funcfliunile de translatori jurafli, unul pentru actele traduse din limba românæ în cea francezæ, øi celælalt din limba francezæ în cea românæ.

38 Conformitatea traducfliunilor se certificæ de fiecare øef de secfliune în parte sub a sa responsabilitate personalæ. Unul din øefii de birou este însærcinat cu pæstrarea øi flinerea în bunæ stare a bibliotecii. Art.10. Biroul de navigafliune øi de statisticæ se compune de un øef clasa I øi de un copist. Lucrærile acestui birou sunt: Acordarea dreptului de arborarea pavilionului român, liberarea actelor de romanizaflie, executarea regulamentelor de navigafliune, corespondenfla cu Comisiunea internaflionalæ a Prutului, miøcarea porturilor øi corespondenfla cu cæpitanii acestor porturi. Art.11. Biroul de personal, material øi de paøaporturi se compune de un øef clasa I øi un copist. Lucrærile acestui birou sunt: Imprimatele, confecflionarea registrelor, paøapoartelor, distribuirea acestor din urmæ pe la prefecturi, numirile øi destituirile personalului, ordinele stræine, redacfliunea lucrærilor în aceastæ privinflæ øi licitafliunile. Art.12. Interpretatul ataøat la sus°zisa diviziune se compune de trei interprefli jurafli. Un interpret pentru limba greacæ øi otomanæ; Un interpret pentru limba germanæ øi un interpret pentru limba rusæ. Aceøti funcflionari se ocupæ fiecare în partea sa øi sub a sa responsabilitate personalæ cu traducfliunea oficialæ a actelor emanând de la diferitele autoritæfli sau cerute de administrafliunea centralæ. Ei confruntæ øi legalizeazæ actele prezentate de particulari pentru a fi prezentate, fie înaintea justifliei, fie înaintea administrafliunii. Art.13. Serviciul contabilitæflii se compune de un øef contabil, care este totdeodatæ conservator de fonduri øi perceptor, asistat de un øef de birou clasa II øi un subverificator. Lucrærile acestui serviciu sunt: Pregætirea la timp a bugetului general, repartifliunea creditelor, verificarea pieselor de cheltuieli, ordonanflarea ministerului, liberarea mandatelor, verificarea conturilor agenflilor din stræinætate, redacfliunea corespondenflei asupra tuturor materiilor de contabilitate, facerea lichidærii cheltuielilor de serviciu, indemnizæri de voiaj øi altele, flinerea øi verificarea conturilor pentru paøaporturile liberate prefecturilor, conservarea øi expedierea la timp a sumelor realizate din conturile internaflionale, succesiuni, datorii øi altele, perceperea taxelor pentru legalizæri, vidimæri, liberæri de acte din partea ministerului øi vizelor de paøaporturi. Art.14. Biroul arhivei øi registraturii se compune de un øef de birou clasa I pentru arhivæ, un øef al registraturii øi un subøef adjunct pentru ambele servicii.

39 Øeful arhivei este însærcinat cu conservarea øi clasarea corespondenflei despre care stabileøte o tablæ analiticæ, cu colecfliunea actelor øi documentelor diplomatice, cu conservarea decretelor øi deciziunilor relative la administrafliunea generalæ, cu cercetarea øi darea tuturor informafliunilor cerute pentru serviciul ministerului øi pentru orice alt serviciu public sau privat, daræ în acest din urmæ caz cu autorizafliunea secretariatului general. Øeful registraturii este însærcinat cu primirea øi expedierea corespondenflei, ale cærei extras se trece în registrul ad°hoc. Art.15. Øeful de cabinet øi øeful serviciului contabilitæflii sunt asimilafli în ceea ce priveøte rangul cu øefii de diviziune øi pot primi acest titlu. Secretarii de la diviziunea politicæ sunt asimilafli asemenea cu øefii de birou clasa I.

TITLUL IV Oamenii de serviciu

Art.16. Personalul oamenilor de serviciu al administraﬂiunii centrale se compune de: Un øef øi curier al ministerului;

Doi lipcani cælæri; Patru lipcani pedeøtri; Un îngrijitor, øi Doi odæiaøi.

TITLUL V Retribuﬂiunea administraﬂiei centrale

Art.17. Tratamentele* pentru fiecare funcﬂiune, sunt fixate dupæ cum urmeazæ: Secretarul general øi director, pe lunæ ...... 950 lei Øeful diviziunii politice, pe lunæ ...... 600 ” Doi secretari (350 fiecare), pe lunæ ...... 700 ” Doi øefi de secﬂiune (450 fiecare), pe lunæ ...... 900 ” Trei øefi de birou clasa II ( 250 fiecare), pe lunæ ...... 750 ” Doi øefi din birou clasa I (350 fiecare), pe lunæ ...... 700 ” Doi subøefi din birou (200 fiecare), pe lunæ ...... 400 ” Patru copiøti (a 150 fiecare), idem ...... 600 ” Interpretul pentru limba greacæ øi otomanæ, pe lunæ ...... 550 ”

* retribuﬂii acordate.

40 Interpretul pentru limba germanæ, idem ...... 450 ” Interpretul pentru limba rusæ, idem ...... 350 ” Øeful serviciului contabilitæﬂii, idem ...... 550 ” Øeful biroului arhivei, idem ...... 350 ” Øeful registraturii, idem ...... 260 ” Total: 8 110 ”

Art.18. Salariul oamenilor de serviciu este cel urmætor: Øeful øi curier, pe lunæ ...... 150 lei Doi lipcani cælæri (100 fiecare), pe lunæ ...... 200 ” Patru lipcani pedeøtri (60 fiecare), pe lunæ ...... 240 ” Îngrijitorul, pe lunæ ...... 80 ” Doi odæiaøi (60 fiecare), idem ...... 120 ” Total: 790 ”

TITLUL VI Dispoziﬂiuni speciale

Art.19. Pe lângæ funcflionarii ministerului pot fi admiøi în diferite birouri, surnumerari* sau ataøafli, care nu vor primi tratamente øi al cæror numær va fi limitat dupæ trebuinflele serviciului. Art.20. Nimeni nu va putea fi înaintat la o funcfliune superioaræ, decât dupæ un serviciu de trei ani cel puflin, al funcfliunii gradului ce ocupæ. Cu toate acestea se poate deroga de la aceastæ regulæ când va fi vorba de a ræsplæti un serviciu special sau dovezi de o capacitate øi de un zel extraordinar, constatate prin o deciziune ministerialæ øi pentru funcfliunile de øef de birou în sus, dupæ îndeplinirea condifliunilor cerute de articolul urmætor. Art.21. Nimeni nu poate fi numit în administrafliunea centralæ în funcfliuni superioare postului de øef de birou, pânæ nu va ræspunde înaintea unei comisiuni de examen, compusæ de trei membri numifli prin decret domnesc øi sub preøedinflia ministrului, asupra materiilor urmætoare: 1). Istoria politicæ modernæ øi istoria principalelor tratate; 2). Statistica øi principii generale de economia politicæ; 3). Dreptul gintelor; 4). Dreptul public naflional øi stræin;

* supranumerari.

41 5). Elementele codului civil, titlurile preliminarii, cartea I (despre persoane), cartea III, titlul I (despre succesiuni); 6). Stil diplomatic, depeøe, note etc.; 7). Sistemul comercial: legislafliunea, tarifele, politica comercialæ øi tratatele care privesc pe România, fapte comerciale, miøcarea comerflului diferitelor flæri, tranzitul, marina mercantilæ*, indicafliuni asupra relafliunilor øi schimburilor României cu pieflele cele mai importante, situafliunea diverselor ramuri ale industriei române; 8). Regulamentele consulare ale diferitelor flæri, organizafliunea, atribufliunile, jurisdicfliunea consularæ; 9). Dreptul public maritim, øi 10). Limba francezæ. Art.22. Funcflionarii ministerului aflafli în serviciu înaintea promulgærii legii de faflæ, nu pot fi înaintafli, în caz de vacanflæ, la un grad superior, decât dupæ ce se vor supune la examenul prevæzut øi vor ræspunde cu succes asupra materiilor acolo indicate. Aceastæ dispozifliune se aplicæ øi celorlalfli care dupæ promulgarea legii au fost numifli în graduri inferioare celui de øef de birou. Art.23. Nimeni nu va fi numit în funcfliuni inferioare postului de øef de birou pânæ nu va produce diploma de bacalaureat; licenfliaflii în litere vor fi totdeauna preferafli. Art.24. Funcflionarii ministerului nu pot ocupa deodatæ nici un alt post retribuit de stat sau de o altæ administrafliune, fie publicæ sau privatæ. Art.25. Surnumerarii sau ataøaflii au dreptul a aspira deopotrivæ cu ceilalfli funcflionari dupæ capacitatea øi aptitudinea lor la funcfliunile pânæ la acea de øef de diviziune inclusiv, dupæ ce se vor supune la examenul prevæzut la art.22. Aceøtia vor fi totdeauna preferafli persoanelor stræine ministerului. Art.26. Funcflionarii administrafliunii centrale îøi pierd posturile pentru cazurile urmætoare: a) Abuz de încredere øi divulgare de secretele postului; b) conduitæ nedemnæ de caracterul ce poartæ; c) imoralitatea probatæ prin fapte dovedite; d) delapidare de bani publici. Destituirile pentru aceste patru cazuri se vor face în urma unei anchete, compusæ din trei funcflionari superiori sau egali inculpatului. Art.27. Pedepsele disciplinare de aplicat dupæ gravitatea faptelor sunt: Avertismentul simplu, reprimanda**, privafliunea tratamentului, suspensiunea***, revocarea.

* marina comercialæ. ** mustrarea (din fr. réprimander). *** suspendarea (din fr. suspension).

42 Cele dintâi patru pedepse se fac prin deciziune ministerialæ, iar revocarea prin decret domnesc. Sumele reflinerilor operate asupra tratamentelor, în virtutea pedepselor disciplinare, sunt distribuite la finele anului între surnumerari. Art.28. Funcfliunile de øef al diviziunii politice (øef de cabinet) sunt totdeauna îndeplinite de o persoanæ care se bucuræ de toatæ confienfla ministrului. De aceea numirea în aceste funcfliuni nu este supusæ regulilor ordinare de admisiune, de revocare øi înaintare în administrafliunea centralæ. Ministrul alege pe øeful de cabinet sau din personalul administrafliunii centrale sau afaræ din minister, øi supune numirea sa la aprobarea Domnitorului. Art.29. Un regulament special va fixa orele de venire øi de plecare precum øi alte dispozifliuni de serviciu interior, øi impiegaflii care vor contraveni regulilor stabilite prin zisul regulament vor fi pasibili de penalitæflile indicate la art. 27. Art.30. Dupæ øase ani de acelaøi grad, funcflionarul care s°a distins prin zelul øi activitatea sa în tot acest interval, are drept la o sporire mensualæ de tratament. Aceastæ sporire nu va putea trece însæ niciodatæ peste a treia parte din apuntamentele postului ce ocupæ, øi creditul necesar pentru acest sfârøit se va cere prin bugetul anual al ministerului.

PARTEA II

TITLUL VII Serviciul exterior

Art.31. Administraﬂiunea marinei mercantile depinde de Ministerul Afacerilor Stræine. Serviciul porturilor face parte din aceastæ administraﬂiune.

TITLUL VIII Atribuﬂiunile cæpitanului de port

Art.32. Cæpitanii porturilor sunt însærcinafli cu partea executivæ a administrafliunii marinei mercantile øi cu serviciul porturilor. Cæpitanii porturilor au calitatea de oficiari publici în privinfla actelor maritime de competenfla lor, aceste acte sunt acte publice øi legale. Aceøti funcflionari sunt însærcinafli cu poliflia judiciaræ în port pentru delicte corecflionale øi contravenfliuni poliflieneøti, fiind de competenfla lor de a le constata øi de a înainta actele procurorului respectiv în termen de 24 ore.

43 Pentru delictele criminale vor informa îndatæ pe procuror pentru a fi constatate de acesta in urmæ. Cæpitanii porturilor sunt în drept a se pronunfla asupra contravenfliunilor la regulamentele de poliflia porturilor øi a aplica amenzile prevæzute prin aceste regulamente. Cæpitanii de porturi sunt arbitri în acfliuni maritime care nu trec peste suma de 300 lei, ei executæ regulamentele de navigafliune, sunt însærcinafli cu privegherea bunei ordine în porturi, cu recensæmântul maritim, cu îndeplinirea instrucfliunilor sanitare, cu aøezarea bastimentelor în port øi cu observarea încærcærilor øi descærcærilor, constatæ capacitatea vaselor, înscriu øi clasificæ pe vâslaøi øi marinari, øi în fine observæ executarea dispozifliunilor prevæzute de codul de comerfl prin cartea III (pentru negoflul maritim).

TITLUL IX

Art.33. Sunt institute cæpitænate în porturile urmætoare: Bræila, Galaﬂi, Ismail, Severin, Giurgiu, Olteniﬂa, Bechet, Calafat øi Øtirbey. Art.34. Personalul øi apuntamentele sunt fixate dupæ cum urmeazæ:

BRÆILA Un cæpitan, pe lunæ lei ...... 260 Un interpret ajutor, idem ...... 120 Un copist, idem ...... 120 Patru gardieni (a lei 40 fiecare), idem ...... 160

GALAﬁI Un cæpitan, pe lunæ lei ...... 260 Un interpret ajutor, idem ...... 120 Un copist, idem ...... 120 Patru gardieni (a lei 40 fiecare), idem ...... 160

ISMAIL Un cæpitan, pe lunæ lei ...... 190 Doi gardieni (a lei 40 fiecare), idem ...... 80

SEVERIN Un cæpitan, pe lunæ lei ...... 190 Doi gardieni (a lei 40 fiecare), idem ...... 80

44 GIURGIU Un cæpitan, pe lunæ lei ...... 190 Doi gardieni (a lei 40 fiecare), idem ...... 80

OLTENIﬁA Un cæpitan, pe lunæ lei ...... 190 Doi gardieni (a lei 40 fiecare), idem ...... 80

BECHET Un cæpitan, pe lunæ lei ...... 160 Doi gardieni (a lei 40 fiecare), idem ...... 80

CALAFAT Un cæpitan, pe lunæ lei ...... 160 Doi gardieni (a lei 40 fiecare), idem ...... 80

ØTIRBEY Un cæpitan, pe lunæ lei ...... 160 Doi gardieni (a lei 40 fiecare), idem ...... 80

TITLUL X

Art.35. Guvernul este reprezentat prin un delegat în sânul Comisiunii internaflionale a Prutului. Art.36. Acest comisar are atribufliunile fixate prin convenfliunea de la 3/15 decembrie 18665 øi regulamentele ulterioare aprobate de guvernele contractante. Art.37. Remunerarea delegatului român este de lei 10 800 pe fiecare an.

PARTEA III

TITLUL XI Reprezentaﬂiunea României în stræinætate

Atribufliunile ei Art.38. fiara este reprezentatæ în stræinætate prin trimiøi diplomatici, consuli øi agenfli de comerfl sau delegafli. Art.39. Aceøti trimiøi întreflin relafliuni politice cu guvernul pe lângæ care sunt acreditafli. Trimiøii øi consulii au calitatea de oficiari ai stærii civile, observând

45 dispozifliunile codului civil de la cartea I (despre persoane). Exersæ funcfliunile de judecætori în materie civilæ sau criminalæ pentru diferendele iscate între români øi funcfliunile de notari øi depozitari, conform dispozifliunilor legilor flærii. Îndeplinesc, în limitele uzurilor øi convenfliunilor diplomatice, toate actele conservatorii în caz de absenflæ sau de deces al unui român în stræinætate. Legali[zea]zæ, percepând taxele legale, actele øi documentele destinate a fi produse în România, libereazæ paøaporturi, conformându°se regulamentelor asupra materiei, patente de sænætate, acte de viaflæ, protege* øi asistæ pe naflionalii lor pentru afaceri de interes privat. Art.40. Consulii, agenflii øi delegaflii români stabilifli în posturile stræine au dreptul de poliflie øi de inspecfliune asupra navelor øi oamenilor de echipaj øi executæ în ceea ce îi priveøte dispozifliunile din codul de comerfl pentru negoflul maritim (cartea III). Art.41. Un regulament special va preciza mai pe larg atribufliunile reprezentafliunii întregi a flærii în stræinætate, conform dreptului comun øi în raport cu pozifliunea ce li se creeazæ, øi va fixa taxele ce cancelariile respective sunt în drept a preleva sub diferite titluri, pentru actele ce sunt chemate a face. Aceste taxe pentru care se va fline o contabilitate, conform legilor flærii, se vor værsa la finele fiecæruia trimestru în casa statului.

TITLUL XII Personal øi retribuﬂiuni

Art.42. România este øi va fi reprezentatæ, prin trimiøi diplomatici, la Constanti- nopole, Paris, Londra, Roma, Berlin, Petersburg, Viena, New York (America), Atena øi Belgrad; prin agenfli comerciali, la Varna øi la Tulcea, precum asemenea øi prin consuli unde va fi de trebuinflæ. Art.43. Personalul reprezentafliunii în stræinætate øi tratamentele sunt fixate dupæ cum urmeazæ pentru agenfliile diplomatice astæzi în fiinflæ; iaræ pentru cele ce se pot înfiinfla în virtutea acestei legi, se va lua de normæ ceea ce este stabilit pentru agenflia din Paris. Lefurile øi personalul consulatelor ce se pot înfiinfla, tot în virtutea acestei legi, se vor fixa prin bugetul anual al ministerului.

CONSTANTINOPOLE Trimisul agent diplomatic, a lei pe lunæ . . . .1 500 Secretar întâi, idem ...... 750 Secretar al doilea, idem ...... 560

* protejeazæ (din fr. proteger).

46 Cancelar øi contabil, idem ...... 460 Dragoman* , idem ...... 460 Copist, idem ...... 150 Uøier, idem ...... 130 Cavas**, idem ...... 120 Curier, idem ...... 120 Gardian, idem ...... 100 4 350

Agent comercial la Varna, a lei pe lunæ ...... 400 Delegat la Tulcea, idem ...... 250

PARIS Agentul, a lei pe lunæ ...... 1 500 Un secretar întâi, idem ...... 750 Un ataøat, idem ...... 500 2 750 BERLIN Agentul, a lei pe lunæ ...... 1 500 Un secretar întâi, idem ...... 750 2 250 PETERSBURG Agentul, idem ...... 1 500 Un secretar întâi, idem ...... 750 2 250 VIENA Agentul, idem ...... 1 500 Un secretar întâi, idem ...... 750 Un ataøat, idem ...... 300 2 550 BELGRAD Agentul, idem ...... 1 300 Un secretar întâi, idem ...... 450 Un dragoman, idem ...... 235 1 985

* traducætor. ** jandarm.

47 Art.44. Cheltuielile de reprezentare ale agenﬂilor diplomatici sunt fixate astfel pentru fiecare an: Lei Agentul de la Constantinopole ...... 30 000 Agentul de la Paris, Londra øi Roma ...... 15 100 Agentul de la Berlin ...... 15 100 Agentul de la Petersburg ...... 22 000 Agentul de la Viena ...... 15 100 Agentul de la Belgrad ...... 6 000

TITLUL XIII Dispoziﬂiuni finale

Art.45. Când agentul diplomatic este în concediu care trece peste 10 zile sau postul este vacant secretarul întâi are dreptul la jumætatea sumei cheltuielilor de reprezentare, iaræ cealaltæ jumætate ræmâne la dispozifliunea ministrului pentru a se da ca recompensæ pentru serviciuri de distincfliune, fæcute de agenfli sau de alfli funcflionari ai Ministerului Afacerilor Stræine. Art.46. Agentul comercial de la Varna øi delegatul de la Tulcea depind de agenflia de la Constantinopole, deøi au dreptul de a întrefline relafliuni directe cu Ministerul Afacerilor Stræine. Art.47. Posturile de secretar întâi øi al doilea øi acelea de ataøafli se vor da totdeauna de preferinflæ funcflionarilor din administrafliunea centralæ, care vor fi apfli pentru asemenea funcfliuni. Art.48. Corespondenfla confidenflialæ între Departamentul Afacerilor Stræine øi agenflii sæi, rapoartele, memoriile øi alte documente adresate de aceøti din urmæ în calitatea lor oficialæ, sunt proprietatea statului øi se depun în arhiva generalæ a ministerului.

Ministrul Afacerilor Stræine, G. Costa°Foru

D. ministru de Externe. D°lor, acest proiect are trei pærfli: partea întâia este consacratæ la organizarea interioaræ a cancelariei Ministerului de Externe, øi cuprinde niøte detalii, care ocupæ o mare parte a legii, cu scopul folositor de a se forma în flaræ la noi o tinerime bunæ pentru aplicarea øtiinflei diplomatice; øi pentru aceasta se cere øtiinflæ însoflitæ cu practicæ, pentru ca sæ aibæ o preferinflæ, øi apoi numai cu condifliuni de øtiinflæ øi prin concurs va avea drept cineva a ocupa postul de øef de masæ, sau de

48 øef de secfliune înaintea acelui care ar avea numai practica în timpul servit færæ sæ posede øi øtiinfla. Aceasta este partea întâia a legii. Partea a doua este în privinfla d°lor agenfli care astæzi nu au prin legi recunoaøterea calitæflii lor de ofifleri ai stærii civile, din care cauzæ se întâmplæ ca actele civile în stræinætate sæ nu se poatæ face decât numai având recurs la autoritæflile, ceva contrariu dignitæflii noastre naflionale. Agenflii stræini, care în tot locul øi la noi au caracterul de ofifleri ai stærii civile, au facultatea de a interveni în afacerile comerciale øi civile, øi ar trebui ca øi noi sæ dæm facultatea aceasta agenflilor noøtri din stræinætate, atunci când nu s°ar prezenta asemenea cazuri, pentru ca sæ existe o reciprocitate; øi de aceea am voit sæ fie prevæzut aceasta prin o lege. A treia parte este aceea a creafliunii unor noi agenfli. Øi aci, d°lor, mulflumesc d°lui raportor care a întins lucrarea sa asupra acestui punct, voind a da o dezvoltare foarte claræ necesitæflii ce se simte pentru înfiinflarea lor. Noi avem aci reprezentant al Statelor Unite ale Americii øi astfel eu cred cæ e o chestiune de politefle ca øi noi sæ trimitem un reprezentant la Washington; Statele Unite, în dezbaterile politice în concertul european, au greutatea lor øi de multe ori putem sæ avem nevoie de un reprezentant care sæ iniflieze pe guvernul Statelor Unite în chestiuni importante care privesc pe flara noastræ. Væ voi însemna un caz recent: s°a iscat o polemicæ ce ni s°a fæcut færæ a o putea combate, cum am fi fæcut dacæ am fi avut acolo un agent al nostru. Numai prin note, d°lor, nu se pot înflelege guvernele între ele. Daræ de am fi avut acolo pe cineva, lucrul ar fi fost altfel; altfel s°ar fi apærat România. Alta ar fi influenfla ce am resimfli când am avea acolo un personaj care neîncetat ar pleda cauza noastræ, care n°ar læsa a se introduce erori, funeste de multe ori pentru noi. Iatæ de ce am crezut nimerit a cere de la dvs. încuviinflarea de a numi un agent diplomatic al nostru la Washington. Cheltuiala nu e mare, sæ se sperie lumea. Øi apoi, øtifli bine cæ bugetul meu este cel mai subfliat. Ministerul de Externe, în alte flæri, absoarbe o sumæ considerabilæ. Dacæ credefli cæ statul nostru n°are nevoie de a fi bine reprezentat, væ înøelafli; are din contra foarte mare nevoie. Øi apoi, noi credem cæ, [chiar] economiile noastre bugetare vor permite ca în cursul anului 1874 sæ putem crea aceste agenflii. Ba încæ am sæ væ rog sæ°mi dafli autorizafliunea ca, dacæ economiile bugetare pe 1873 ne vor permite, sæ înfiinflæm aceøti agenfli chiar în anul acesta. D. G. Manu. Sæ facem alt buget rectificativ. D. ministru de Externe. Mæ iertafli, ceea ce am onoare sæ væ propun nu este un buget rectificativ; se înøealæ d. Manu dacæ crede cæ noi am voi sæ venim cu un nou buget rectificativ. Eu mi°aø permite sæ întreb pe d. Manu, care mæ întrerupe, crede d°sa cæ este bine pentru flaræ sæ înfiinflæm aceste agenflii? Dacæ aø veni øi i°aø spune d°sale cæ avem nevoie a numi aceøti agenfli, se va opune d°sa la o rectificare ce am

49 cere de la Cameræ chiar în cursul anului acesta? Nu v°a spus øi colegul meu de la Finanfle cæ are sæ mai vinæ cu niøte rectificæri bugetare pentru anul 1873? Daræ acum nu este vorba de rectificare; eu am întrebat numai cæ, dacæ economiile ne vor permite, nu ar fi bine sæ înfiinflæm aceøti agenfli chiar anul acesta? Ceea ce væ cer însæ acum prin aceastæ lege, se raporteazæ la bugetul pe anul 1874. De ce daræ se alarmeazæ d. Manu? Eu aø fi fericit dacæ onor. Adunarea mæ va autoriza, în caz de economii în bugetul pe 1873, sæ înfiinflez aceastæ creafliune în anul acesta chiar. Acum, d°lor, mai este agentul de la Roma. Avem, cum øtifli, la Paris, la Viena øi la Berlin câte un agent. Daræ fiindcæ nu este posibil ca agentul de la Viena sæ se ducæ sæ ne reprezinte în acelaøi timp øi în Italia, am crezut cæ trebuie sæ avem unul anume la Roma. Sper cæ guvernul italian va binevoi a primi agentul nostru. Acestea aveam sæ væ spun în privinfla legii. D. C. Blaremberg. D°lor deputafli, repet cæ nu pot fi de opiniunea d°lui ministru de Externe, cæci eu nu înfleleg care este oportunitatea acestui proiect de lege? Acest proiect vine, cum øtifli, în niøte circumstanfle financiare pentru noi foarte deplorabile; osebit de aceasta, în privinfla politicæ, care ar trebui sæ aibæ cea mai mare însemnætate, ce reprezintæ el? D°lor, avem un început, pot zice, de reprezentafliune a flærii în stræinætate; ei bine, nu avem decât sæ cercetæm care sunt rezultatele ce aceste reprezentafliuni au adus flærii, pentru ca sæ vedem dacæ trebuie sau nu sæ fim încurajafli a crea noi agenflii. D°lor deputafli, o flaræ trebuie sæ fie geloasæ de prerogativele øi demnitatea ei øi eu unul cu atât m°aø bucura mai mult cu cât aø vedea rolul însemnat ce ar avea agenflii noøtri în stræinætate; øi atunci aø fi øi eu cu dvs. ca sæ mærim numærul acestor reprezentanfli cât se poate mai mult. Cu exemplul luat de d. raportor de la Belgia, aø fi øi eu de acord, dacæ am fi øi noi pe acelaøi picior de însemnætate ca acea flaræ. Daræ, d°lor, afaræ din agentul nostru de la Constantinopole, nici unul din reprezentanflii noøtri nu este decât pe un picior de reprezentafliune oficioasæ. Apoi, cum voifli dvs. sæ mai mærim acest numær... (Zgomot.) D°lor, oricât mæ vefli întrerupe, nu este mai puflin adeværat cæ noi aci nu ne ocupæm de o chestiune care trebuie sæ ne intereseze pe tofli, øi prin urmare cred cæ fiecare este liber sæ°øi exprime pærerea sa. Sæ°mi permitæ dar onor. d. ministru a°i spune cæ ceea ce m°a silit mai cu seamæ a persista în aceastæ opiniune, au fost cuvintele d°sale din urmæ prin care zice cæ speræ cæ guvernul italian va binevoi sæ primeascæ pe agentul ce vom trimite la Roma. Vedefli, d°lor, cæ dacæ o nafliune care este consânge cu noi, care ne°a apærat în mai multe ocaziuni, øi tot trebuie sæ aibæ o bunævoinflæ ca sæ primeascæ pe agentul nostru, vedefli cæ am avut dreptate când am zis cæ trebuie mai întâi sæ se fondeze situafliunea, spre a se øti, atunci când va fi sæ se numeascæ persoane în acele posturi, cum au sæ fie primite de guvernele pe lângæ care le trimitem.

50 Prin urmare, eu nu sunt în contra înfiinflærii de agenflii diplomatice øi aø dori tot atât ca øi d. ministru sæ avem cele mai întinse relafliuni diplomatice; însæ totdeodatæ flin mult ca flara noastræ sæ fie reprezentatæ cu demnitate, într°un mod oficial, iaræ nu numai oficios. Cât pentru partea a doua prin care ni se prezintæ o întreagæ organizare a Ministerului de Externe, øtifli, d°lor, cæ asemenea proiecte ni s°au prezentat în mai multe rânduri, sub cuvânt ca cutare øef de serviciu sæ nu fie altfel retribuit de cum este acelaøi post la un alt minister. Dar la acest inconvenient s°a adus un remediu de comisiunea bugetaræ, care a pus toate serviciile analoge din diferitele ministere pe un picior de egalitate. Øi apoi tocmai în anul acesta când suntem silifli sæ facem economii, pentru cæ nu øtim de unde sæ mai luæm resurse, tocmai în acest an sæ venim sæ mai votæm aceste adaose în bugetul Ministerului de Externe? Væd cæ d. ministru pune pe secretarul general cu 900 de lei, pe când tofli ceilalfli de prin celelalte ministere au numai câte 700. Oare nu este pozifliunea acestui secretar egalæ cu a celorlalfli secretari, cum este bunæoaræ acel de la Interne? Înfleleg diferenfla pentru agenflii diplomatici, pentru care trebuie sæ avem în considerafliune cæ ei trebuie sæ pæræseascæ flara, sæ se aøeze în stræinætate øi de multe ori trebuie sæ avem în considerafliune cheltuielile de reprezentafliune øi chiar scumpetea traiului. Daræ aci, în flara noastræ, nu înfleleg care poate fi motivul pentru care s°ar putea cere ca secretarul general al Ministerului de Externe sæ fie mai mult plætit decât secretarii generali de la celelalte ministere. Daræ se zice cæ acest secretar trebuie sæ fie un om cu cunoøtinfle speciale. Ei bine, eu cred cæ asemenea cunoøtinfle trebuie sæ aibæ tofli secretarii generali ai diferitelor ministere. Aøadar, iatæ încæ un motiv pentru care nu pot fi alæturi cu d. ministru de Externe în privinfla acestui proiect; pentru cæ nu pot admite acest spor în lefuri, mai cu seamæ cæ acestea ar aduce imediat o pretenfliune foarte legitimæ din partea celorlalfli funcflionari de la deosebitele ministere, øi nu cred cæ ar fi bine ca noi, în anul acela când vorbim de economii sæ venim øi sæ uitæm situafliunea finanflelor noastre pânæ a vota un nou buget mai împoværat, la acest minister; øi cu atât mai mult nu cred cæ onor. Cameræ va vota aceste adæogiri, cæ abia sunt doi ani de când am votat pe rând organizafliunea tuturor ministerelor... D. preøedintele al Consiliului [Lascær Catargiu]. Numai a Ministerului de Finanfle. D. C. Blaremberg. Iatæ daræ, încæ un motiv pentru care aø dori sæ nu votæm acest proiect de lege. Dacæ d. ministru de Externe este sigur cæ noi vom putea fi reprezentafli în statele Europei øi chiar în America, într°un mod oficial, vinæ d°sa cu un proiect de lege numai pentru înfiinflarea acestor agenfli, øi eu voi fi alæturi cu d°sa. Dar sæ votæm acest proiect pe care îl dezbatem acum, mai înainte de a øti cum vor fi primifli agenflii noøtri în stræinætate, sæ°mi permitæ d°sa a°i spune cæ nu am face bine sæ aruncæm

51 în buget noi cheltuieli, mai cu seamæ când avem sub ochii noøtri øi împrejurarea acea cæ locul agentului nostru de la Petersburg este vacant de un an. D. ministru de Externe. D°lor deputafli, îmi pare ræu cæ onor. d. Blaremberg mæ pune într°o pozifliune dificilæ, din care nu pot sæ ies decât cu consimflæmântul dvs, ca sæ nu°i ræspund la toate punctele ridicate de d°sa; øi aci, d°lor, cæ sunt silit sæ væ zic un singur lucru: ori suntefli mulflumifli de agenflii noøtri, ori nu. D. C. Blaremberg. Nu este vorba de persoane, ci despre relafliuni. D. ministru de Externe. Pentru toate lucrærile fæcute de agenflii noøtri, noi, guvernul suntem prea mulflumifli øi am avut ocaziunea sæ vedem cât de mult am fi pierdut, ce mari pagube am fi încercat, dacæ nu am fi avut aceøti agenfli. Acum, dvs. avefli ceva de zis în contra? D. C. Blaremberg. În cercurile oficiale au mulfli amici. D. ministru de Externe. Noi nu vorbeam aci de amici øi de persoane. Dvs. mi°afli zis cæ de ce am creat agenflii noi dacæ nu sunt recunoscute oficial? Eu atât væ ræspund: cæ acolo unde avem agenfli, ei se trateazæ ca agenfli oficiali øi cæ noi ca guvern am avut mulflumirea sæ constatæm cæ aceøti agenfli au fost folositori flærii, øi Camera asemenea a avut ocaziunea sæ constate aceasta; cæci nu am væzut pânæ acum pe Cameræ, în vreo chestiune oarecare, sæ væ zicæ cæ cutare agenflie este inutilæ, cæci atunci ar fi fost foarte lesne din partea guvernului ca s°o suprime; aci nu încape multæ subtilitate, nu încape sæ venim a da mai multæ importanflæ acestui lucru decât comportæ el. Care stat, care imperiu din lume va fi acela, care, când va gæsi cæ cutare agenflie a sa este inutilæ sæ nu se græbeascæ s°o suprime? D. C. Blaremberg. Nu este convenient sæ se suprime. D. ministru de Externe. Apoi, atunci dacæ este de conveninenflæ, flinefli°o. Dvs. zicefli, dvs. decidefli. Ori e chestiune de utilitate, ori e chestiune de convenienflæ, motivele væ privesc pe dvs. Eu zic numai atât: este de trebuinflæ, pe cât s°ar putea mai mult, sæ avem agenfli pretutindeni, sæ fim în relafliuni cu toatæ lumea civilizatæ dacæ se poate, aceasta este o necesitate naturalæ, din momentul în care træim într°un secol unde raporturile economice øi politice leagæ toate societæflile de la o margine a pæmântului pânæ la cealaltæ. Acum d. Blaremberg zice: dar o sæ ni°i primeascæ cum se cade? Ei bine, d°lor, îi vor primi cum se primeøte; în vremea veche se ameflea lumea când se primea un ambasador, se scotea oøtire, træsuri multe, muzici cântau, se fæcea în fine pompæ mare. Acum este mai simplu, primirile se fac færæ aøa mare zgomot, primeøte fiecare stat cum vrea. Apoi cum voieøte d. Blaremberg acum sæ°i spun eu cæ agenflii noøtri vor fi primifli cu pompæ mare etc.? Øi apoi, dacæ vor fi primifli cu mai puflinæ pompæ ce face cu aceasta? Nu putem pretinde noi ca sæ°l admire lumea øi sæ se închine aøa cu entuziasm înaintea trimisului nostru. (Ilaritate.)

52 Poate cæ vom avea dificultæfli, aceasta este cu putinflæ; pentru ce n°ar admite d. Blaremberg cæ se pot ivi ceva greutæfli? Oare nu øtie d°sa cæ sunt state puternice care au întâmpinat greutæfli în trimiterea reprezentanflilor? Pentru ce nu am întâmpina poate øi noi? Noi vom propune sæ trimitem agentul nostru, acest agent nu este altceva decât un avocat, un vechil, un procurator, nu intrafli acum în discutarea diferitelor nume ce se dau acestor agenfli dupæ dreptul gintelor, nu este trebuinflæ de aceasta; øtifli cæ unii poartæ nume de ambasadori, alflii de miniøtrii însærcinafli cu afaceri, agenfli, consuli etc. Numifli°l pe al nostru ambasador dacæ voifli, eu nu mæ supær, nu este chestiunea aci; chestiunea este sæ trimitem un agent acolo unde vedem cæ este trebuinflæ; orice stat, cât de mic, trimite agentul sæu în pærflile acelea unde crede cæ are trebuinflæ sæ susflinæ interesele statului øi pe omenirea aceea care depinde de el. Dacæ credefli cæ s°ar putea întâmpla ca sæ întâmpinæm dificultæfli acesta nu este un cuvânt ca sæ væ opunefli, a fost chiar imperiul Franciei care a întâmpinat asemenea dificultæfli øi a træit; aøa øi nouæ poate sæ ne zicæ o împæræflie oarecare: nu voiesc sæ°mi trimitefli agent, øi atunci ce putem noi sæ°i facem? Nu putem face alt decât sæ nu trimitem øi atâta tot. Daræ zice d. Blaremberg: sæ°mi spui mie pozitiv acum ce te întreb eu. Daræ dacæ nu pot ræspunde pozitiv? Dafli°mi mai întâi putere sæ întreb, sæ trimit pe cineva, ca sæ øtiu ce sæ væ spun. Apoi ce voifli dvs.? Sæ mæ apuc sæ intru în tratafliune cu imperiile øi sæ le zic, am sæ væ trimit un agent, un ambasador, øi dupæ ce voi negocia afacerea øi voi obfline promisiunea cæ primesc, sæ le ræspund: deøi primifli, daræ Camera nu°mi dæ parale. (Ilaritate.) Este cinste pentru flara româneascæ aceasta? Frumos lucru este acesta? (Ilaritate, întreruperi.) D. M. Kogælniceanu. Drept este? D. ministru de Externe. Drept este sæ mæ punefli în pozifliunea aceasta sæ tratez, øi dupæ ce væ voi comunica cæ primesc sæ le ræspund cum cæ Camera nu°mi dæ mijloace? Ei bine, cum pot sæ væ spun eu ceva pozitiv? Eu væ spun numai cæ sper øi când væ spun cæ sper voi fi øtiind eu ceva. (Ilaritate) Nu pot spune pozitiv; nu am poliflæ la mânæ, nu am hotærârea cæ va fi primit... D. M. Kogælniceanu. Pecete împæræteascæ. D. ministru de Externe. Tot ceea ce pot sæ væ spun este cæ sper cæ va fi primit, øi se poate iaræ ca speranfla mea sæ nu reuøeascæ. Ei bine, dacæ nu va fi primit, atunci vom economisi paralele, precum am economisit cu agenflia din St. Petersburg. Am avut dificultæfli, într°adevær, daræ poate se vor potoli. Tot aøa va fi øi cu Italia, poate. Noi nu facem silæ nimænui; noi nu mergem pe lângæ puteri sæ le rugæm cu insistenflæ sæ ne primeascæ. Dacæ vor, d°lor, sæ ne primeascæ. Despre aceasta suntem mândri, øi aøa trebuie sæ fie cineva. Nu trebuie cineva sæ se milogeascæ, nu trebuie cineva sæ cearæ de pomanæ nimic. Politeflea nu exclude demnitate øi independenfla în maniera

53 ce ne conduce. Noi le arætæm cæ am voi sæ avem un reprezentant øi, dacæ nu primesc, sænætate; nu silim pe nimeni. (Întreruperi.) Øi a venit timpul ca tocmai aceia care la început fæceau dificultæfli, sæ recunoascæ ei înøiøi cæ avem dreptate, øi cæ este chiar în interesul lor propriu sæ primeascæ un agent al nostru. Aøa s°au stabilit totdeauna relafliunile în toatæ lumea: întâi pe un picior mai mic, øi când au væzut cæ finanflele merg bine øi cæ trebuinflele reclamau a se pune în relafliune cu alte state, atunci, au început cu înfiinflarea agenfliilor pe o scaræ mai întinsæ. Cæci, în adevær, dupæ cum este stima mai mare în privinfla unei flæri, se îndrepteazæ øi pozifliunea ei. Pe cât o flaræ se mæreøte în opiniunea publicæ cu stræinætatea prin forflele sale vitale, pe cât probeazæ cæ este în stare sæ existe, pe atâta puterea øi relafliunile ei se amelioreazæ. Astfel daræ cred øi în privinfla agenflilor noøtri, ca øi în privinfla agenflilor tuturor statelor, cæ cu încetul cu încetul au sæ capete a lor autoritate øi au sæ fie øi mai considerafli. Iatæ ce aveam sæ zic. Aøadar vedefli cæ nu este vorba aci sæ væ aræt de este primit ori nu. Aceasta n°o pot face. Tot ceea ce pot face este a væ spune cæ sper cæ aceøti doi agenfli ce îi vefli încuviinfla au sæ fie pe acelaøi picior pe care sunt tofli ceilalfli. Dacæ însæ ceilalfli agenfli vi se pare cæ nu fac serviciu flærii, afaræ de cel de la Constantinopole... (Întreruperi.) Aøa s°a zis, d°lor. (Întreruperi.) Dupæ Convenfliunea de la Paris, agentul nostru de la Constantinopole are o pozifliune oficialæ6. Daræ cu toate astea eu væ declar cæ noi, statul român, noi în privinfla aceasta... aø vrea sæ væ pot spune mai mult, daræ væ repet ceea ce væ spuneam la început, cæ mi°e greu sæ mæ întind mai departe. Nu zic sæ trimitem agenfli pretutindenea, decât sæ trimitem acolo unde°mi pare cæ avem mai multæ trebuinflæ, øi nu facem distincfliunea pe care o face d. Blaremberg. Acum eu pun d°sale aceastæ întrebare: Crede d°sa cæ agenflii ceilalfli sau unul din ei este inutil? Crede d°sa cæ nu trebuie sæ mai existe o agenflie oarecare? Atunci sæ o desfiinflæm. Asemenea øi pentru agenfliile cele noi, dacæ vefli crede cæ nu sunt utile, sæ le respingefli, daræ sæ nu venifli sæ punefli aceste motive cum cæ nu vor avea caracter oficial, sau cæ noi nu suntem siguri cæ vor fi primifli. O asemenea întrebare nu trebuia sæ o facefli, øi mai bine sæ fi spus cæ nu încuviinflafli aceste agenflii. În ceea ce priveøte banii, aceasta este o chestiune care se va regula atunci când vom veni sæ votæm bugetul; atunci vefli vedea dacæ motivele mele pentru care am crezut cæ e bine sæ se treacæ în buget suma cutare, sunt fondate, sunt bune, øi dacæ le vefli gæsi bune, vefli nota cifra; dacæ nu le vefli gæsi bune, atunci vefli respinge cererea mea. Voci. Închiderea discufliunii. Se pune la vot închiderea discufliunii øi se primeøte.

54 Se pune la vot luarea în considerafliune a proiectului øi rezultatul scrutinului este cel urmætor: Votanfli ...... 69 Majoritate regulamentaræ ...... 39 Bile albe pentru ...... 45 Bile negre contra ...... 24 D. vicepreøedinte. Adunarea a încuviinflat luarea în considerafliune a proiectului. Se citeøte art.1, care se adoptæ færæ discufliune, precum øi art.2. Se citeøte art.3. D. I. Codrescu. Aø dori sæ cer o explicafliune de la d. raportor. Ce se înflelege prin fraza aceasta: „Ministrul de Externe executæ øi interpretæ tratatele øi convenfliunile“? Dvs. øtifli cæ tratatele øi convenfliunile, în statul nostru, se fac prin Cameræ; prin urmare ele sunt legi, øi interpretarea legilor, øi dupæ Constitufliune, este datæ puterii legiuitoare. Înflelegefli dvs. acuma, sæ transmitefli acest drept ministrului de Externe? D. ministru de Externe. Sunt mai multe greøeli în exemplarele tipærite. Vedefli originalul care este aici. D. A. Pascal. Øi în original este aceeaøi greøealæ, cæci se zice: interpelæ, øi eu am înfleles: interpretæ. D. I. Codrescu. Voifli prin aceasta sæ înflelegi cæ precizafli sensul ce afli voi sæ dafli în interpretarea unui tratat sau unei convenfliuni? Eu cred cæ dreptul de interpretare a unui tratat sau convenfliune, dupæ Constitufliune, este rezervat numai Corpurilor legiuitoare. D. ministru de Externe. D°lor, este bine înfleles cæ nu numai un ministru, daræ nici chiar cabinetul întreg nu poate sæ modifice o convenfliune sau un tratat prin o interpretare. Ceea ce se pune aci este ceea ce este în facultatea oricærui ministru, cæ adicæ ministrul poate sæ interpreteze cutare act în sensul sæu adeværat, sæ dea explicafliuni, adicæ sæ se înfleleagæ aøa cum acele legi øi tratate sunt votate de Corpurile legiuitoare. D. I. Codrescu. Tocmai aceastæ læmurire am voit sæ o am, ca sæ se øtie cæ prin aceasta se înflelege interpretarea gramaticalæ, iaræ nu interpretarea de autoritate. D. ministru de Externe. Nu, nu; interpretare gramaticalæ se înflelege. Se pune la vot art.3 øi se primeøte. Se dæ citire art.4 care punându°se la vot se primeøte færæ discufliune. Se dæ citire art.5. D. C. Blaremberg. D°lor, în acest articol væd cæ se zice cæ secretarul general expediazæ øi subscrie pentru ministru toatæ corespondenfla. Apoi din al.6, se vede cæ se zice cæ secretarul înlocuieøte pe ministru în caz de absenflæ sau împiedicare... O voce. Pentru lucræri de cancelarie.

55 D. C. Blaremberg. Pentru lucræri de cancelarie. Binevoifli væ rog a observa cæ este un capitol mai la vale unde se zice, cæ directorul expediazæ lucrærile, daræ aci este vorba de secretarul general cæ înlocuieøte pe ministru. Prin al.1, din acest art.5, nu se dæ secretarului decât subscrierea, expedierea lucrærilor de cancelarie; pe urmæ vine al. al 2°lea, care zice cæ, în caz de lipsæ a ministrului, directorul sau secretarul general înlocuieøte de drept pe ministru, va sæ zicæ îi dæ toate atribufliunile pe care le are ministrul. Iatæ ceea ce voiesc sæ øtiu eu, dacæ se înflelege aøa sau nu. D. ministru de Externe. Este foarte adeværat, d°lor, cæ al. b. nu modificæ întru nimic al. a dar dacæ onor. Cameræ gæseøte oarecare dificultæfli, n°am decât sæ primesc orice modificare s°ar propune; însæ eu væ asigur cæ al. b nu este decât explicafliunea al. a, adicæ cæ secretarul general are dreptul sæ subscrie, sæ expedieze øi sæ înlocuiascæ pe ministru, negreøit în limitele restricfliunilor aduse de al. a. Când se zice cæ înlocuieøte pe ministru, aceasta se înflelege atunci negreøit când ministrul lipseøte. Însæ cum?, numai în expedierea øi subscrierea unor hârtii care nu pot suferi amânare. Alineatul b, zice cæ directorul va subscrie toatæ corespondenfla, va înlocui pe ministru; însæ când? Când ministrul va fi ocupat, øi aceasta pentru ca sæ nu creadæ ministrul de Externe, care va fi, cæ fiindcæ legea zice cæ directorul îl înlocuieøte, apoi el sæ nu se mai ocupe de nimica; din contra, ministrul este dator sæ se ocupe, sæ øtie øi sæ cunoascæ toate lucrærile, øi dacæ directorul se ocupæ de acele lucræri, se ocupæ negreøit sub direcfliunea øi ræspunderea ministrului; daræ aceasta nu va sæ zicæ cæ poate sæ înlocuiascæ pe ministru într°un mod absolut; cæci, d°lor, se øtie de tofli cæ atunci când ministru lipseøte un alt ministru îl înlocuieøte. Se pune la vot art.5 øi se primeøte. Se dæ citire art.6. O voce. Ce însemneazæ orice altæ autorizafliune? D. G. Cantilli. Sæ se zicæ relative la funcfliunea sa. D. ministru de Externe. D°lor, aø putea primi observafliunea d°lui Cantilli, însæ dafli°mi voie sæ væ spun ce înfleleg prin acest articol. Am avut mai de multe ori necesitæfli cu vecinii noøtri de la Rusciuc øi neputându°mæ duce eu am trimis pe directorul ministerului acolo, ca sæ se înfleleagæ în cutare sau cutare chestiune. Iatæ d°lor cazul ce produce acest articol. D. G. Cantilli. Eu cred, d°lor, cæ este bine sæ suprimæm acest articol, cæci ministrul are facultatea de a trimite oricând pe directorul sæu, dându°i delegafliune. D. G. Brætianu. Eu cred cæ nu se poate suprima acest articol, pentru cæ într°un stat bine organizat, orice îndatorire trebuie sæ fie bine specificatæ, cæci se poate ca secretarul general neøtiind care sunt atribufliunile sale, sæ facæ rezistenflæ, øi sæ zicæ cæ delegafliunea ce°i dæ ministerul nu intræ în atribufliunile sale. D. ministru de Externe. D°lor sæ adæogæm: sub a sa ræspundere.

56 O voce. În mærginirea atribufliunilor sale. D. ministru de Externe. Se înflelege cæ în marginea atribufliunilor Ministerului de Externe. D. N. Ionescu. Eu cred, d°lor, cæ acest articol nu confline alt decât ideea cæ ministrul, pe lângæ atribufliunile ce are directorul, ca director øi secretar, îi mai poate delega øi alte atribufliuni de ale sale. Acum, dacæ d. ministru voieøte, mai bine ar fi sæ zicem: a delega în loc de a da. D. ministru de Externe. Prea bine. Se pune la vot art.6 cu modificarea propusæ de d. Ionescu øi se primeøte. Articolele 7, 8 øi 9, 10, 11 øi 12 se primesc færæ discufliune. Øedinfla se ridicæ la 5 ore, anunflându°se cea urmætoare pe a doua zi, 13 februarie.

Øedinﬂa din 13 februarie 1873

Preøedinflia d°lui preøedinte Dimitrie Gr. Ghica. D. preøedinte. D°lor, la ordine zilei avem continuarea discufliunii asupra proiectului de lege pentru organizarea Ministerului de Externe. D. A. Pascal. D°lor, ieri s°a votat pânæ la art.12 inclusiv. Prin urmare, væ citesc acuma art.13. Se pune la vot art.13 øi se adoptæ færæ discufliune, precum asemenea øi articolele 14, 15 øi 16. Se citeøte art.17 øi urmætorul amendament al d°lui Al. Lahovari: „Amendament la titlul 5, 9 øi 11: Propun reducerea cifrelor la sumele mærginite în bugetul anului curent 1873“. Al. Lahovari, C. Væleanu, C. Grædiøteanu, G. Vernescu, V. Pogor, Gr. Cantacuzino, Mavrocordat, C. Kretzulescu, Øt. Fælcoianu. D. Al. Lahovari. D°lor, voi avea prea pufline de zis în aceastæ chestiune. Mai întâi voi trata chestiunea în principiu. D°lor, ni s°au prezentat mai multe proiecte de reorganizafliune a ministerelor; în aceste proiecte, care pot sæ fie foarte necesare, e o parte pe care o gæsesc cu totul stræinæ de aceste proiecte, e partea care fixeazæ apuntamentele*, atât ale administrafliunii centrale, cât øi ale celorlalfli impiegafli. D°lor, este, dupæ mine, un mare pericol sæ vedem cu ocaziunea unei reorganizæri în parte a fiecærui minister stabilindu°se niøte lefuri, færæ ca sæ ne putem da socoteala nici de cifra totalæ ce însumeazæ lefurile diferitelor ministere, nici de sporul general ce va rezulta din aceste augmentafliuni

* salarii, lefuri.

57 pentru toate ministerele. Am votat o lege pentru sporirea lefurilor în armatæ, ea a fost foarte necesaræ, øi nu o regret nicidecum, fiindcæ dintre tofli funcflionarii, ofiflerii erau cei mai ræu plætifli øi nu se fæcuse în aceastæ ramuræ a serviciului public nici cea mai micæ îmbunætæflire; aceastæ materie era cu totul specialæ øi negreøit a trebuit sæ se voteze într°un mod particular. Afli væzut însæ cæ, cu toate cæ am fæcut niøte sporiri foarte neînsemnate, de câte patru, cinci sau øapte franci pe lunæ, la niøte ofifleri care meritau aceste sporuri, totuøi cifra totalæ a rectificærilor în bugetul Ministerului de Ræzbel s°a urcat la 717 000 franci. Ei bine, aceasta trebuie sæ ne convingæ cæ de acum înainte trebuie, nu zic sæ refuzæm în mod sistematic orice sporire de lefuri, daræ sæ admitem în aceastæ materie o proceduræ mai practicæ. Daræ ce vedem noi prin legea ce discutæm acum? Ni se prezintæ o sporire de lefuri, într°un mod însemnat, øi care au mai fost sporite prin bugetul anului 1873. Se sporesc aceste lefuri într°un mod însemnat, færæ ca sæ ni se arate cifra totalæ a acestui buget øi færæ sæ ni se arate sporul ce rezultæ din aceste augmentafliuni. D°lor, sæ fifli siguri de un lucru, sæ fifli siguri cæ de vefli vota aceste sporiri de lefuri în administrafliunea centralæ a Ministerului de Externe, ca directorul sæ fie plætit cu 1 000 de franci pe lunæ, în loc de 700, øi aøa mai încolo pentru ceilalfli, nu va fi nici o rafliune, nici o logicæ, nici o echitate ca sæ nu votafli aceeaøi sporire pentru tofli directorii, cum øi pentru tofli impiegaflii celorlalte ministere. Ei bine, d°lor, putem noi în acest moment sæ ne dæm seama de cifra enormæ la care aceste augmentafliuni s°ar putea ridica? Eu pretind, øi nu cred sæ fiu dezminflit, cæ dacæ vom augmenta, numai în proporfliunea ce ni se propune pentru Ministerul de Externe øi lefurile tuturor celorlalte ministere, pretind cæ aceasta ne va conduce la o cifræ de mai multe milioane. Apoi væ întreb, d°lor: putem noi în situafliunea financiaræ în care ne aflæm sæ facem aceste augmentafliuni? Eu cred cæ nu. Pricep, d°lor, un lucru; pricep ca d. ministru sæ ne spunæ cæ în timpul de faflæ, cu viafla scumpæ care este øi cu necesitæflile care sporesc pe fiecare zi, nu se mai pot flinea funcflionarii cu lefurile ce au astæzi, dar atunci onor. minister sæ binevoiascæ a ne prezenta un proiect general privitor la augmentarea lefurilor tuturor serviciilor publice la toate ministerele; pentru ca sæ nu ajungem a vedea cæ un øef de diviziune sau un director de la cutare minister, care întrunesc aceleaøi calitæfli, øi care are aceleaøi datorii øi aceleaøi lucræri, ca un øef de diviziune sau un director de la un alt minister, sæ fie plætit cu o leafæ mai micæ decât celælalt. Prin urmare, d°lor, væ cer sæ respingefli toate adaosele acestea de lefuri, øi væ propun sæ menflinefli deocamdatæ pentru Ministerul de Externe tot bugetul din 1873, care s°a votat într°un mod uniform pentru toate ministerele. Øi dacæ d. ministru gæseøte cæ aceste lefuri sunt prea mici, sæ binevoiascæ a veni cu un proiect general de reorganizafliune a serviciilor tuturor ministerelor, prin care sæ se augmenteze într°un mod egal øi proporflional lefurile tuturor funcflionarilor de la toate ministerele, øi totodatæ sæ

58 ne prezinte imediat un proiect de resurse pentru plata acelor augmentafliuni. D°lor, când Prusia a obflinut prin ræzbel acea indemnizare enormæ de cinci miliarde de la Francia, a fost negreøit în drept, ba chiar øi datoare a spori lefurile tuturor funcflionarilor, de la mic pânæ la mare, cu cinci la sutæ. Daræ vedefli cæ acea sporire a fost logicæ øi echitabilæ pentru cæ s°au sporit lefurile tuturor funcflionarilor într°un mod egal øi proporflional. Ei bine! Nu øtiu dacæ øi noi am luat de la cineva vreo indemnizafliune de cinci miliarde, sau fie øi mai micæ. Daræ dacæ finanflele noastre sunt în stare bunæ ca sæ putem face aceste augmentafliuni într°un mod raflionabil øi egal, atunci primesc acest buget; însæ la caz contrariu, væ rog sæ respingefli art.17 din aceastæ lege øi sæ primifli amendamentul ce am propus. Nu refuz ca sæ intræm în cercetarea acestei cereri, însæ pe altæ cale decât aceasta propusæ acum, øi astfel cum sæ ne putem da socotealæ de cifra la care aceste sporiri ne°ar duce. D. G. Manu. D°le preøedinte, eu am un subamendament; însæ mai înainte væ declar cæ mæ unesc în parte cu cele zise de d. Lahovari, daræ nu mæ unesc în privinfla opiniunii ce a emis d°sa, aceea ca tratamentele de la toate ministerele sæ fie fixate printr°o lege comunæ. Eu, din contra, sunt de opiniune cæ, cu ocaziunea reorganizærii fiecærui minister în parte, trebuie sæ se fixeze øi tratamentele diferiflilor funcflionari, pentru cæ serviciile fiind diferite, ar fi foarte greu printr°o singuræ lege generalæ sæ se fixeze lefurile tuturor acestor servicii. Ræmâne însæ ca, comitetele delegaflilor sæ se consulte între ele øi sæ facæ ca lefurile diferitelor servicii sæ fie cât se poate mai uniforme. Sunt de opiniune daræ ca lefurile serviciului Ministerului de Externe sæ ræmânæ întocmai dupæ bugetul anului 1873; cæci dacæ ne°am abate de la acest buget, atunci am nimici lucrarea comisiunii bugetare øi silinfla ce a pus ea de a ajunge prin fixarea lefurilor la o egalitate între ele, lucru la care a reuøit prin bugetul anului 1873. Prin urmare sunt cu totul pentru amendamentul d°lui Lahovari. Am, însæ, d°lor, un subamendament prin care cer sæ se reducæ o leafæ care nu mi se pare deloc bine conceputæ. E tratamentul interpretului pentru limba greacæ øi otomanæ. Aceastæ cifræ diferæ de tratamentele celorlalfli interprefli, cæci prin bugetul din anul acesta tofli interpreflii au câte 510 franci pe lunæ, øi pentru interpretul de limba otomanæ øi greacæ se propune 550 franci pe lunæ ... Propunerea mea este ca, dacæ se va primi amendamentul d°lui Lahovari, sæ se reducæ apuntamentele interpretului de limba greacæ øi otomanæ la cifra de 350 lei, pentru cæ, dacæ se poate avea un interpret, mai lesne este pentru limba greacæ, cæci aici sunt foarte mulfli oameni care øtiu greceøte øi româneøte... O voce. Daræ turceøte? D. G. Manu. Asemenea øi de limba otomanæ se poate gæsi foarte uøor, ca unii ce suntem aøa de aproape de acea flaræ.

59 Sæ væ explic însæ pentru ce s°a plætit pânæ acum interpretul de limba greacæ mai mult, este numai ca o ræsplatæ personalæ ce i se dædea ca vechi funcflionar. Ei bine, acestuia i se va læsa prin buget tot leafa ce a avut, însæ în lege nu putem pune mai mult decât la ceilalfli. D. Gr. Ventura. Sunt de acord cu amendamentul d°lui Lahovari, însæ am øi eu un subamendament. Admit foarte bine economia øi, dovadæ cæ o admit, este cæ propun øi eu o scædere. Combat subamendamentul d°lui Manu, cæci nu are cuvânt de a fi, mai ales când d°sa s°a contrazis aøa de tare, pentru cæ dupæ ce propune reducerea cifrei prin lege, adaogæ apoi ca sæ se plæteascæ celui de astæzi, sæ se punæ în buget cifra tot trecutæ, ca [øi] cum d°sa este sigur cæ acel funcflionar are sæ moaræ pânæ la anul. Eu, d°lor, sunt în contra subamendamentului d°lui Manu, pentru cæ interpretul de limba otomanæ trebuie sæ cunoascæ øi pe cea arabæ, øi cel de limba greacæ, øi pe cea elenæ, øi apoi, dacæ suntem lângæ Dunære, aceasta nu va sæ zicæ cæ putem gæsi cu uøurinflæ asemeni interprefli. Eu, d°lor, propun cæ øeful diviziunii politice sæ se plæteascæ cu 700 lei, øi aceasta dintr°un simfl de dreptate, pentru cæ øeful diviziunii politice este secretarul ministrului øi, ca atare este cvasisuperior celorlalfli. Cu ce drept secretarii agenflilor noøtri sæ fie plætifli mai mult decât secretarul ministrului? Vedefli, d°lor, cæ subamendamentul meu uneøte douæ avantaje: acela de a restabili o dreptate între acei secretari øi, pe de altæ parte, nu adaugæ nimic la buget, din contra, face o reducere, pentru cæ adaugæ 50 la unul, însæ reduce câte 50 de la mai mulfli. Iatæ, d°lor, subamendamentul meu: „Propun sæ se adaoge cæ øeful de diviziune politicæ sæ se plæteascæ cu 700 lei pe lunæ ca tofli ceilalfli secretari“. D. G. Costa°Foru, ministru de Externe. D°lor, ar trebui sæ nu iau cuvântul, atât sunt de descurajat din cauzæ cæ væd cæ mai tofli dvs. afli îmbræfliøat cu cælduræ propunerea d°lui Al. Lahovari, ca øi pe acelea ale d°lor Manu øi Ventura, cu toate cæ pentru cea din urmæ, care propune un adaus, nu se øtie dacæ o vefli primi. Cele douæ dintâi, însæ, care sunt pentru economie desigur cæ vor avea voturile dvs., cæci se øtie cæ ministrul care vine sæ cearæ un adaus mic, fie oricât de drept øi raflional, este ræu væzut de Adunare, mai ales când el este øi ministru de Afaræ. Cu toate acestea, eu forte cæ cer un lucru drept, în puterea conøtiinflei mele, voi susfline aceste adause ca drepte, øi le voi susfline nu ca ministru, ci ca român, care este dator a susfline întotdeauna ce este folositor pentru flara sa. Pentru aceasta însæ, d°lor, trebuie mai înainte de toate ca dvs. sæ depærtafli, sæ înlæturafli spaimele neîntemeiate, ca acelea pe care a voit sæ vi le aducæ propunætorii amendamentelor, zicând cæ la armatæ adæugându°se numai câte 4 lei øi 5 lei, numai rotunjind cifrele, s°a fæcut un spor de 600 000 lei, øi cæ, daræ, de va fi sæ se facæ tot

60 astfel øi la Ministerul de Externe, are sæ se sporeascæ øi bugetul acestui minister, dacæ nu cu 600 000, daræ cel puflin încæ cu 100 000, øi... D. C. Grædiøteanu. Aøa; øi acest minister are sæ tragæ dupæ sine pe toate celelalte. D. G. Costa°Foru. D. C. Grædiøteanu zice cæ acest minister are sæ tragæ dupæ sine øi pe celelalte. Voi veni øi la acest argument al dvs., cæci voiesc sæ strâng toate obiecfliunile dvs., sæ le analizez øi sæ væ demonstrez cæ ele nu sunt fundate, sæ væ demonstrez cæ cifrele acestea în unire cu celelalte nu fac decât o cifræ foarte neînsemnatæ. D. Al. Lahovari. Câteva sute de mii de lei încæ. D. ministru de Externe. Vom vedea pe urmæ, d°le Lahovari, ce pagubæ poate sæ aducæ; deocamdatæ mæ mærginesc a spune cæ toate adausele ce s°au fæcut prin acest proiect de lege nu se urcæ decât la suma de 900 lei pe lunæ, ceea ce face pe an vreo 10 000. D. G. Manu. E vorba de principiu. D. ministru de Externe. Voi veni eu øi la principiul d°tale. Øtiu cæ d. Manu este un principiu formidabil pentru mine, cæci niciodatæ nu mæ lasæ pe mine, færæ sæ°mi facæ dificultate cu principiile d°sale. D°ta, d°le Manu, eøti totdeauna un principiu opus mie, precum øi la tot ce nu este d°ta. Asta se øtie. Aøadar, d°lor, vedefli cæ argumentul d°lui Lahovari, cæ are sæ se împoværeze prea mult tezaurul public, nu are multæ valoare. Øi apoi, dacæ este vorba de economii, eu merg pânæ acolo încât sæ primesc cererea dvs., numai sæ mæ læsafli sæ reduc de acolo de unde øtiu eu, sæ mæ læsafli sæ fac distribuirea ce propun prin proiectul actual. Onor. d. Grædiøteanu mi°a zis cæ aceastæ sporire de lefuri are sæ tragæ dupæ sine o sporire øi la celelalte ministere øi cæ, prin urmare, este vorba de principiu, cum zice d. Manu. Apoi pentru principiu dacæ e vorba, de ce la Ministerul de Finanfle afli votat lefuri cu totul deosebite de celelalte ministere? Prin urmare, vedefli cæ nu mai putefli sæ°mi opunefli mie principiul deoarece dvs. înøivæ l°afli cælcat, cæci deja afli votat o lege prin care afli acordat lefuri mai mari decât la celelalte ministere. Øi apoi, d°lor, væ mai spun încæ o datæ cæ adausul este numai de 900 lei pe lunæ, øi nu era nevoie sæ desfæøoare atâta talent pentru a se dezvolta vigoarea principiilor. Cum am venit eu astæzi cu aceastæ lege, asemenea pot veni øi ceilalfli miniøtri ca sæ satisfacæ cererea dvs., ca lefurile sæ fie prevæzute printr°o lege, iaræ nu numai prin buget, øi totdeodatæ prin acestea sæ putefli ajunge øi la uniform[iz]area lor. Cu toate cæ aceasta e mai greu de ajuns, deoarece sarcinile nu sunt aceleaøi pentru tofli funcflionarii de la diferite ministere; øi apoi nici condifliunile nu sunt aceleaøi în toate pærflile lumii chiar; în toatæ lumea nu vefli gæsi pentru plata funcflionarilor aceeaøi lege, cæci nu este drept ca un øef de secfliune de la Ministerul de Externe sæ se plæteascæ ca cel de Finanfle, sau Justiflie; altæ carieræ are unul, alta altul; alte condifliuni se cer pentru unul, øi altele pentru altul; altæ

61 perspectivæ are unul înainte, alta are altul. Neapærat, d°lor, trebuie sæ recunoaøtefli cu toflii, cæ la funcflionarii de la Ministerul de Externe se cere sæ aibæ de timpuriu cunoøtinfle, cæci are sæ meargæ departe, pot sæ fie trimiøi în stræinætate ca secretari la agenflie, øi de aceea acestor oameni li se cere învæflæturæ, carte multæ, øi multæ atenfliune la lucrare; trebuie sæ recunoaøtefli cæ o greøealæ de nimica, o redacfliune greøitæ poate sæ compromitæ o situafliune întreagæ øi s°o facæ ireparabilæ. (Zgomot.) Aøa este, d°lor, trebuie sæ øtifli cæ o notæ scrisæ cu nesocotinflæ sau o vorbæ tradusæ în alt sens decât acel cuvenit, poate sæ compromitæ o situafliune care nu ar depinde de noi sæ mai îndreptæm; øi de aceea funcflionarii acestui minister trebuie sæ aibæ mai multæ atenfliune la lucræri decât ceilalfli de la celelalte ministere. Daræ mai este încæ øi o altæ diferenflæ; aøa, de exemplu, funcflionarii de la Ministerul de Justiflie mai au øi altæ perspectivæ înaintea lor, cæci pot deveni membri de tribunale sau de Curte. Aceøtia însæ ræmân la postul lor. D. I. Fætu. Pot sæ se facæ agenfli în stræinætate. D. ministru de Externe. D°lor, væ pot ræspunde cæ nu putem alege agenfli din cercul funcflionarilor, cæci trebuie sæ alegem agenflii dintre alfli oameni, deoarece este o misiune foarte grea aceasta, fiindcæ ei au a face cu agenflii celorlalte state, care sunt atâtea ilustrafliuni*. Prin urmare, d°lor trebuie sæ øtifli cæ aceøti funcflionari stau 20 øi 30 ani în minister færæ sæ aibæ mijloace a trece în altæ carieræ. Apoi, chiar primind amendamentul d°lui Lahovari, nu vefli face mare ispravæ, cæci toatæ economia este de 900 lei pe lunæ. D. Al. Lahovari. Ba sunt 2 000 pe lunæ numai la administrafliunea centralæ. D. ministru de Externe. Apoi unde am mai adæugit în altæ parte? (Zgomot.) Vin acuma la cele zise de d. Manu. Am luptat pânæ acuma contra unei prevenfliuni care mi se pærea introdusæ prin un cuvânt al d°lui Lahovari. D. Manu crede cæ adausul propus la leafa dragomanului de limba turcæ este ceva personal pentru impiegatul care ocupæ astæzi acest post. Se înøealæ d°sa; nu este aøa. Persoana la care a fæcut aluziune d. Manu este trimisæ la Constantinopole... D. G. Manu. Eu am vorbit pentru leafæ. D. ministru de Externe. Eu aøa am înfleles, cæ dv. încuviinflafli suma înscrisæ aci în considerafliunea persoanei. Ei bine, persoana nu este astæzi aci. Sæ vedem acum chestiunea pusæ curat în privinfla sumei. Leafa de 550 lei, ce este pusæ acum, este o leafæ prea mare? Crede onor. d. Manu cæ se vor gæsi cu înlesnire pe toate drumurile oameni care sæ øtie limba elenæ? Eu cred, d°lor, cæ leafa de 40 galbeni nu este prea mult a se da unui om care ar øti limba elenæ øi românæ. Aø dori sæ°mi gæseascæ d°sa un asemenea om. D°sa stæ în Bucureøti, cunoaøte multæ lume,

* adicæ personalitæﬂi ilustre.

62 aø vrea sæ°mi gæseascæ un om capabil care sæ cunoascæ limba elenæ øi românæ, øi sæ primeascæ a servi cu mai puflin decât 500 lei. Aø vrea sæ mai rog pe d°nii Manu, Grædiøteanu øi Lahovari sæ mai adauge la øtiinfla omului cu limba elenæ øi românæ, sæ mai adauge øi limba turcæ... D. D. Væsescu. Traduce o datæ pe lunæ. D. ministru de Externe. Prea bine; rog pe d. D. Væsescu sæ°mi aducæ d°sa un om care sæ traducæ numai o datæ pe lunæ din turceøte øi eu voi primi bucuros cifra dvs.; fiindcæ aci nu e chestiune de principiu, aci este o chestiune de fapt. Mie unuia mi s°a urât cu atâtea principii, am ajuns sæ nu mai cred øi sæ nu mæ mai uit decât la faptele palpabile øi vizibile. Aci e chestiune de fapt... D. I. Costescu. D°le ministru, eu væ recomand pe d. Vasile Vizante de la Dâmbo- vifla, care øtie turceøte, øi încæ limba arabæ, øi prea bine elineøte. Îl cunoaøtefli dv., fiindcæ l°afli avut øi judecætor de instrucfliune... (Aplauze.) D. ministru de Externe. Aø vrea sæ øtiu la ce se referæ interpretarea d°lui Costescu? Se vede cæ nu plæcea d°sale acest judecætor de instrucfliune, cæci altfel nu væd de ce d°sa vine øi°mi imputæ acum numirea de judecætor a d°lui Vizante. În fine, d°lor, eu væ rog sæ binevoifli a nu væ preocupa de considerafliunea sporirii lefurilor, fiindcæ vedefli cæ adausul ce vi se propune este minim øi cu totul neînsemnat. Væ rog sæ nu væ preocupafli nici de chestiunea de persoanæ. Limba turcæ øi limba greacæ sunt limbi dificile, øi afli væzut cæ, cu toate rugæciunile ce am fæcut domnilor care au propus reducfliunea, nimeni din domniile lor nu s°a însærcinat sæ°mi recomande o persoanæ cu cunoøtinflæ de aceste limbi. Acum, vin la subamendamentul d°lui Ventura. D°sa a propus ca sæ se adauge leafa secretarului de pe lângæ ministrul de Externe øi aceasta cu drept cuvânt, fiindcæ este prea puflin plætit numi cu 600 de lei... O voce. Cer cuvântul. D. ministru de Externe. Onor. d. Brætianu mæ ameninflæ a lua cuvântul fiindcæ vorbesc de o adæugire. L°aø ruga mai întâi sæ aibæ pacienflæ a mæ asculta, øi pe urmæ sæ vadæ dacæ aceastæ adæugire este legitimæ sau nu. D°lor, vedefli cæ cifra de 100 de lei adæugitæ nu este nicicum mare, mai cu seamæ cæ aceastæ adæugire fiind regulatæ prin lege, ea are sæ ræmânæ tot aøa în tot cursul duratei acestei legi, øi de aceea mæ unesc în punctul acesta cu subamendamentul d°lui Ventura; nu mæ unesc însæ cu ceea ce mai propune d°sa, ca sæ reducefli apuntamentele celorlalfli secretari. Mai întâi øi eu nu am venit aci cu bugetul cheltuielilor diplomatice, ci numai cu bugetul cancelariei ministerului, care este astæzi la ordinea zilei. Øi apoi nici nu este drept sæ reducefli lefurile secretarilor de la 750 la 700 lei, cæci aceøti secretari, care træiesc în flæri stræine, nu au decât aceastæ leafæ, ei nu au cheltuieli de reprezentafliune;

63 prin urmare din leafa aceasta trebuie sæ se îmbrace, trebuie sæ se hræneascæ, sæ°øi susflinæ pozifliunea lor. Atât am avut de zis. Acum ræmâne la dvs. sæ decidefli ceea ce vefli voi; decât eu numai atâta væ spun, cæ ræmânând lucrul ca astæzi, ceea ce este foarte ræu, nu afli face altæ economie decât numai de vreo 900 de lei pe lunæ. D. I. Agarici. D°le preøedinte, trebuie sæ fac o declarafliune mai întâi, cæ nu mæ unesc cu cuvintele exprimate de d. Lahovari la începutul cuvântærii sale... (Zgomot, întreruperi.) Nu øtiu pentru ce mæ întrerupefli, d°le Brætiene, tocmai dv. care nu suferifli sæ fifli întrerupt de nimeni când vorbifli. D. preøedinte. Are dreptate d. Agarici, d°le Brætiene, øi væ rog sæ nu°l mai întrerupefli. D. I. Agarici. Onor. d. Lahovari a voit sæ zicæ cæ nu este necesitate de a se fixa lefurile funcflionarilor prin legi speciale... D. Al. Lahovari. N°am zis aøa. D. I. Agarici. Voi completa eu acum ceea ce afli zis. D. Lahovari a mai zis cæ sæ se fixeze prin o lege generalæ. D°lor, dacæ nu mæ înøel, majoritatea acestei Camere a exprimat de mai multe ori dorinfla de a vedea odatæ regulate aceste apuntamente, prin legi speciale, øi aceasta pentru ca apuntamentele serviciilor publice sæ nu mai fie supuse la fluctuafliunile bugetelor anuale. Iatæ sensul opiniunii tuturor majoritæflilor acestei Camere, la care m°am asociat øi eu. Acum, d°lor, dacæ am vota apuntamentele funcflionarilor într°un mod general, toatæ lumea recunoaøte cæ aceasta ar fi mai bine. Daræ dacæ nu putem fi puøi în aceastæ pozifliune, eu nu cred cæ ar fi bine sæ læsæm la o parte votarea regulærii apuntamentelor funcflionarilor de la Ministerul de Externe prin aceastæ lege specialæ; destul este s°o discutæm cu seriozitate øi s°o combinæm aøa încât sæ nu împoværeze prea greu bugetul. Onor. d. ministru, pentru ca sæ susflinæ lucrarea d°sale, încât priveøte cifrele apuntamentelor, a fost destul de clar, cæci v°a spus într°un mod precis... (Zgomot.) D. preøedinte. D°lor deputafli, este peste putinflæ ca stenografii sæ mai ia note. Væ rog daræ sæ binevoifli a face liniøte. D. G. Vernescu. Onor. comitet care se consultæ asupra amendamentelor prezentate sæ binevoiascæ a trece în altæ cameræ. D. I. Agarici. Aøadar, d°le preøedinte, încât priveøte chestiunea ridicatæ de d. Lahovari, de a fi respins articolul care priveøte apuntamentele din aceastæ lege, nu mæ pot uni cu d°sa; øi iaræøi nu mæ pot uni nici cu opiniunea d°lui ministru de a se augmenta unele apuntamente. D°sa a voit sæ væ dovedeascæ cæ tocmai când se face o lege specialæ, tocmai atunci se poate augmenta apuntamentele, øi are mare dreptate când zice aceasta, pentru cæ nu mai are speranfla, ca pânæ acum, de a face aceasta cu

64 ocaziunea votærii bugetelor. Eu zic, din contra, cæ tocmai fiindcæ votæm o lege de apuntamente trebuie sæ reducem acele apuntamente la posibile, øi sæ fim siguri pentru un timp oarecare, spre a nu mai fi expuøi ca la votarea bugetelor sæ tot schimbæm cifrele apuntamentelor. D. ministru vine øi spune cæ nu este un spor decât de 900 sau 1 000 lei pe lunæ. Ei bine, fie øi aøa; dar 1 000 lei pe lunæ, fac pe an 12 mii øi, pentru øapte ministere, face 84 mii lei. Ei bine, d°lor, 84 mii lei pe an nu este puflin lucru pentru împrejurærile noastre... (Întreruperi.) În proporfliune însæ cu celelalte ministere, dacæ am admite cifra de 600 mii lei pentru Ministerul de Externe, vedefli cæ ne°am trezi cu cifra de 3°4 milioane prin augmentarea apuntamentelor ce am vota azi. Væ rog, d°le ministru, sæ nu facefli o chestiune de amor propriu din legea dv., care, naturalmente, trebuie sæ o susflinefli ca o operæ a dv., ci numai din punctul de vedere pe care l°am spus, de a nu se mæri bugetul, væ rugæm sæ primifli amendamentul d°lui Lahovari. Øi eu væ asigur cæ, chiar dacæ nu vefli primi, sunt convins cæ onor. Cameræ îl va vota... (Întreruperi.) Øi mai sunt sigur, d°le ministru, cæ aceasta dv. n°o vefli lua cæ, Camera a contenit de a avea stimæ pentru dv. (Întreruperi.) D. G. Cantilli. Terminafli odatæ. D. I. Agarici. Termin, d°lor, declarându°væ cæ am ferma încredere cæ onor. Cameræ va primi amendamentul d°lui Al. Lahovari, care reguleazæ apuntamentele funcflionarilor prin bugetul anului 1873 dupæ mijloacele ce s°a crezut cæ flara poate sæ aibæ; øi fifli convinøi, d°lor, cæ atunci când comisiunea bugetaræ a elaborat bugetul, s°a ocupat serios de aceastæ chestiune, fiindcæ acea comisiune bugetaræ øi majoritatea care l°a votat, afli væzut cæ a venit øi a declarat cæ a fæcut tot posibilul ca sæ nu sufere serviciul øi, în adevær, d°lor, cæ serviciul n°a suferit øi cæ nu s°a primit nici o reclamafliune chiar din partea interpretului de limbæ turceascæ. Aøadar sunt sigur cæ vefli primi amendamentul d°lui Lahovari. D. A. Pascal. D°lor, rezultatul deliberafliunilor este cel urmætor: trei din membrii comitetului sunt pentru admiterea amendamentului d°lui Lahovari, øi trei pentru respingerea amendamentului, între care fac parte øi eu. Iatæ pe ce motive îl resping. D°lor, zic: acum suntem la articolul 17, dar când vom ajunge la articolul 21 vefli vedea ce condifliuni grele de admisibilitate se cer de la aceia care sunt chemafli a ocupa posturile de la øef de birou în sus în acest minister; aceste condifliuni îi obligæ a cunoaøte istoria politicæ modernæ øi istoria principalelor tratate; statistica øi principii generale de economia politicæ; dreptul gintelor; dreptul public naflional øi stræin; elementele codicelui civil; stil diplomatic. Voci. Etc.; la vot! D. A. Pascal. Etc., etc. Prin urmare, motivele celor trei membri care resping amendamentul d°lui Lahovari sunt destul de fundate fiindcæ, deoarece se cer asemenea

65 condifliuni de admisibilitate de la acei impiegafli, trebuie sæ li se dea øi retribufliuni în proporfliune cu aceste condifliuni care li se cer... D. G. Cantilli. Au fost trei contra øi doi pentru amendament, nu trei øi trei. D. A. Pascal. Aøa. Amendamentele d°lor Ventura øi Manu s°au respins, pentru cæ s°a primit acela al d°lui Lahovari. D. C. Blaremberg. Camera a votat un articol prin care se zice cæ øeful de cabinet øi øeful serviciului de contabilitate sunt asimilafli, în ceea ce priveøte rangul, cu øefii de secfliuni care au 600 lei; cum daræ voifli sæ mai primim acum un amendament în contra acestui vot?... Voci. S°a cerut închiderea discufliunii. Se pune la vot închiderea discufliunii øi se primeøte. Se pune la vot amendamentul d°lui Lahovari øi se primeøte. Se pune la vot amendamentul d°lui Ventura øi se respinge. O voce. Amendamentul d°lui Manu! D. preøedinte. Nu uitafli cæ afli votat un amendament prin care afli fixat apuntamentele dupæ bugetul pe 1873, acum nu se poate vota acest amendament care ar contrazice acel vot. D. ministru de Externe. Daræ este bugetul votat de Cameræ. D. G. Manu. Într°adevær, d°le preøedinte, acum nu se mai poate vota amendamentul meu; trebuia sæ°l punefli întâi pe acesta la vot. D. preøedinte. Aøadar se înlætureazæ. Articolele de la 19 pânæ la 29 inclusiv se adoptæ færæ discufliune. Se citeøte art.30. D. C. Blaremberg. D°lor, væ rog sæ væ unifli cu mine ca sæ øtergem acest articol, cæci odatæ ce am admis principiul, printr°un articol ce afli votat, ca un funcflionar sæ poatæ fi înaintat la o funcfliune mai înaltæ, atunci, dacæ vom primi øi acest art.30 vom face o adeværatæ confuziune nu numai în buget, daræ încæ øi din punctul de vedere al înaintærii, cæci nimeni nu se va sili sæ fie înaintat, când, ca fiecare, va øti cæ are sæ îi mæreascæ leafa dupæ trecerea unui timp oarecare. De aceea væ rog sæ adoptafli urmætorul amendament: „Propun suprimarea art.30“. D. ministru de Externe. Este just oare ca cineva sæ fie recompensat în serviciul sæu, sau nu este just? Sunt oameni care nu pot sæ înainteze øi care ræmân în funcfliunile lor øi 20 de ani, øi mai ales la Ministerul de Externe sunt o mulflime de funcflionari care nu au cum sæ înainteze. Dvs. væ plângefli cæ nu se fac bine serviciile flærii, øi când venim øi væ propunem oarecare sporuri, atunci suntefli în contra øi astfel nu voifli sæ dafli funcflionarilor stimulul

66 pentru ca sæ caute a se distinge, øi mai cu seamæ acelor funcflionari staflionari care nu pot avea perspectivæ de înaintare. Ei bine, d°lor, vedefli ceea ce se petrece în celelalte flæri: în Francia, în Germania... D. Al. Lahovari. Acolo sunt funcflionari care mor în aceeaøi funcfliune, færæ ca sæ poatæ spera vreodatæ cæ au sæ fie înaintafli, sau cæ dupæ un serviciu oarecare sæ li se sporeascæ leafa. D. ministru de Externe. Cu atât mai ræu, cæci în loc ca un funcflionar sæ se sileascæ a fi exact øi bun pentru ca sæ poatæ fi recompensat, fuge øi merge într°o altæ carieræ, ca sæ fie mai bine plætit; în vreme ce, dacæ ar ræmânea acolo, ar deveni special. Aceasta este un fel de încurajare care s°ar da acelor funcflionari ca sæ nu abandone[ze] locurile lor. În fine, dvs. suntefli liberi sæ facefli cum vefli voi. D. D. Væsescu. D°lor, a admite principiul cæ un funcflionar, dupæ øase ani, are dreptul la un spor de a treia parte din leafa sa, este a constitui o adeværatæ servitudine asupra bugetului statului, cæci sunt o mulflime de funcflionari care servesc statului, nu de øase, ci de opt øi zece ani, cu toatæ demnitatea. Nu contest cæ aceøti funcflionari trebuie sæ fie remunerafli mai bine dupæ un serviciu îndelungat, daræ aceasta trebuie sæ fie subordonatæ necesitæflilor în care ne vom afla. Putem sæ le dæm recompensæ naflionalæ, ajutor viager; daræ nu putem primi un asemenea principiu, care ar fi, precum am zis, o adeværatæ servitudine asupra bugetului. Prin urmare, eu combat principiul pus în aceastæ lege øi nu°l primesc, pentru cæ atunci ar trebui sæ°l primesc pentru tofli funcflionarii în genere. D. ministru de Externe. Termenul de øase ani se conteazæ de la promulgarea acestei legi. D. A. Pascal. D°lor, iatæ motivele pentru care sunt contra acestui amendament: mai întâi, dacæ un funcflionar a servit mai mulfli ani øi nu i se face nici un spor, va prefera mai bine sæ iasæ la pensie, øi vom fi silifli sæ punem un altul în locul lui. Prin urmare, vom fi puøi în pozifliune sæ plætim øi leafæ øi pensiune*. Al doilea, este cadrul foarte restrâns al funcflionarilor acestui minister; øi observafli cæ dacæ nu am face asemenea încurajare, vor fi foarte puflini care vor ocupa aceste posturi. Al treilea, inconvenientul nu este aøa de mare, pentru cæ fiecare adaos va trebui votat de Cameræ. Aceasta este opiniunea mea. D. ministru de Externe. D°lor, voi sæ ræspund d°lui Væsescu, care a zis cæ voi sæ creez un fel de servitute asupra bugetului statului. Nu este aceasta în intenfliunea mea, de vreme ce este un alineat special care zice cæ creditele se vor vota de Cameræ. De unde urmeazæ cæ, dacæ Camera nu va voi, nu va încuviinfla adaosul... D. Væsescu. Camera va trebui sæ voteze.

* pensie.

67 D. ministru de Externe. Noi aøezæm în principiu lefurile. Fiecare funcflionar are speranfla cæ servind øase ani, va avea acest adaos, øi dacæ Camera va avea mijloace, va vota. D. Væsescu. Fiindcæ voifli sæ trecefli la posteritate cu aceastæ lege, am onoare sæ væ spun cæ acest articol e un contract care se face de guvern cu un funcflionar, øi când va fi vorba de votat adausul, atunci vefli zice: sunt drepturi câøtigate, øi Camera va fi obligatæ sæ voteze. D. ministru de Externe. Citifli legea, partea a doua care zice: „Aceastæ sporire nu va putea trece însæ niciodatæ peste a treia parte din apuntamentele postului ce ocupæ, øi creditul necesar pentru acest sfârøit se va cere prin bugetul anual al ministerului“. Prin urmare vedefli cæ acest spor va depinde, dupæ øase ani, de la votul Camerei øi de la mijloacele bugetare ce vom avea. D. preøedinte. D°le raportor, binevoifli a aræta opiniunea comitetului delegaflilor. D. A. Pascal. Majoritatea comitetului respinge acest amendament. Se pune la vot închiderea discufliunii, øi se primeøte. Se pune la vot amendamentul d°lui Blaremberg, øi se primeøte. Articolele urmætoare pânæ la 37 inclusiv se adoptæ færæ discufliune. Se citeøte art.38. D. N. Ionescu. Aø ruga pe onor. d. ministru de Externe, fiindcæ øi eu sunt membru al comitetului, sæ°mi dea o micæ explicafliune asupra acestui punct. În aceastæ lege, la art.24, se zice cæ funcflionarii Ministerului de Externe nu pot sæ ocupe deodatæ nici un alt post retribuit de stat. Acum, d°lor, venind la acest articol, væd cæ delegatul nostru în Comisiunea de navigafliune de la Prut este retribuit cu 10 000 lei; am auzit însæ cæ acest post se ocupa de cætre prefectul de Galafli. Ei bine, fiindcæ pe de o parte în aceastæ lege se zice, cæ funcflionarii Ministerului de Externe nu vor putea sæ ocupe în acelaøi timp un alt post retribuit de stat, øi fiindcæ pe de altæ parte væd cæ acest post se ocupæ de d. prefect de Galafli, care este funcflionar retribuit de stat ca prefect, întreb pe d. ministru cum se conciliazæ aceste articole din lege, øi dacæ øi pe viitor are sæ urmeze tot aøa? D. ministru de Externe. D°lor, obiønuit, dupæ ce se executæ o lege, dacæ acea lege s°a cælcat, un deputat are dreptul sæ facæ interpelare. Când însæ acea lege se discutæ, pânæ se voteazæ, se sancflioneazæ øi se promulgæ, cred cæ ministerul trebuie sæ fie dispensat de asemenea interpelæri; cæci, d°lor, oricât de graflioasæ ar fi interpelarea ce°mi face d. Ionescu, totuøi nu pot sæ°i ræspund pânæ ce legea nu se va vota de ambele Corpuri legiuitoare øi pânæ nu voi fi în stare a o pune în executare. Atunci voi vedea ce este de fæcut; dacæ voi avea motive puternice ca sæ ræmânæ aøa cum este astæzi, va ræmânea; dacæ nu, voi aplica legea aøa cum zice d. Ionescu. Se pune la vot art.38 øi se primeøte.

68 Articolele 39, 40 øi 41 se adoptæ færæ discufliune. Se citeøte art.42. D. preøedinte. D°lor, la acest articol s°au prezentat urmætoarele douæ amendamente: 1. Amendamentul d°lui G. Brætianu, în urmætoarea cuprindere: „Propun înlæturarea creafliunii a acelor trei agenflii de la Roma, Washington øi Atena“. G. Brætianu. 2. Amendamentul domnului Øt. Fælcoianu, în urmætoarea cuprindere: „Propun suprimarea agenfliei de la Washington øi Atena“. Øt. Fælcoianu. D. G. Brætianu. Oamenii care cugetæ, d°lor, în fiecare zi pierd câte o iluziune în fafla greøelilor enorme ce se comit øi se susflin cu multæ persistenflæ de guvern; oamenii care pondereazæ adeværatele trebuinfle ale flærii, pierd pe fiecare zi câte o speranflæ în fafla nemulflumirilor, în fafla încurcæturilor ce se produc în flaræ; øi de aceea un om cu conøtiinflæ trebuie sæ zicæ cæ a sosit timpul când trebuie sæ intræm într°o eræ nouæ, în ceea ce priveøte cheltuielile noastre, ca sæ nu mai punem noi greutæfli asupra noastræ. Odatæ principiul pus, chiar când se opune negafliunea, consecinflele sosesc, mai curând sau mai târziu, a zis un mare învæflat, Macaulay. Trebuie sæ constat cæ cea mai caracteristicæ parte a guvernului actual este cæ, sub diferite pretexte, pentru deosebite necesitæfli mai mult sau mai puflin fictive, se adreseazæ pe tot momentul la punga noastræ, øi când zic: la punga noastræ, înfleleg punga contribuabililor; øi ridic aceastæ chestiune, d°lor, pentru ca sæ ne deschidem odatæ ochii, øi sæ nu ne mai læsæm a fi amægifli pentru a autoriza cheltuieli care nu sunt justificate prin necesitæfli reale ale flærii. Eu nu pot fi suspectat cæ aø face opozifliune sistematicæ guvernului, daræ îi voi face totdeauna opozifliune de sistem, adicæ în sensul acesta, ca, la un sistem greøit care ne duce la ruinæ, sæ opun un sistem de cheltuieli util øi de economii raflionabil. Opozifliune sistematicæ se numeøte aceea care pune piedice la tot pasul, când guvernului îi trebuie o mæsuræ oarecare pentru ca sæ facæ sæ meargæ carul statului; daræ eu niciodatæ nu i°am fæcut o asemenea opozifliune; totdeauna când am væzut o trebuinflæ mare, l°am ajutat; i°am dat totdeauna concursul meu, expunându°mæ chiar de a fi blamat de opiniunea publicæ. Sæ nu væ surprindæ, væ rog, cæ mæ auzifli vorbind de opiniunea publicæ, pentru cæ, deøi am zis în unele ocaziuni cæ nu existæ opiniune publicæ totdeauna, ea existæ însæ când e vorba de finanfle; opiniunea publicæ în aceastæ materie ne controleazæ foarte de aproape, fiindcæ voturile noastre în aceastæ privinflæ se traduc imediat în fapte pe care contribuabilii le simt în modul cel mai direct. Cu toate acestea, eu niciodatæ nu m°am dat în læturi de la cheltuielile necesare ce ni se cereau, øi chiar la creafliuni noi, care în adevær erau pentru înlesnirea mersului carului statului, am fost alæturi cu guvernul. Øi, în adevær, guvernul ar trebui sæ°mi fie recunoscætor pentru sprijinul leal øi dezinteresat pe care totdeauna

69 i l°am dat când convicfliunile*, conøtiinfla mea mi°a zis cæ fac bine a i°l da. Øi am urmat aceastæ linie de purtare, d°lor, fiindcæ am fost întotdeauna indiferent la vicisitudinile vieflii politice, fiindcæ am fost întotdeauna în afaræ de politica militantæ de zi, øi m°am silit întotdeauna a apæra o singuræ cauzæ, aceea a flærii mele, a intereselor sale din întru øi din afaræ. A plæcut lui Dumnezeu, d°lor, sæ mæ las rece la toate împrejurærile zilnice mai mult sau mai puflin nenorocite pentru administrafliunea noastræ, sæ mæ lase rece la orice considerafliuni de partidæ, ca sæ nu caut de a avea în viafla mea politicæ decât o singuræ flintæ, aceea a binelui flærii. La acest singur lucru am fost øi sunt numai simflitor. Acest lucru daræ mæ face øi acum de a mæ urca la aceastæ tribunæ øi de a vorbi. În adevær, d°lor, astæzi, dupæ cum vedefli, suntem în fafla unei cereri de un credit nou, ni se cere de a crea douæ sau trei agenflii noi în stræinætate pe lângæ acelea pe care le avem. Din minutul ce ni se propune o asemenea creare de noi funcfliuni diplomatice, cea dintâi întrebare ce trebuie sæ ne facem noi este neapærat aceea de a øti dacæ aceste creæri de funcfliuni sunt indispensabile, dacæ ele sunt cel puflin de vreun folos, øi væzând cæ în adevær ele sunt de folos, sæ le acordæm. Daræ pentru ce sunt necesare aceste agenflii? Sæ vedem, la ce folosesc ele? Ieri, d. Costa°Foru, la o obiecfliune ce a fæcut d. Blaremberg în aceastæ privinflæ, a ræspuns, dupæ cum are obiceiul d°sa de a ræspunde de multe ori, cu un ton glumefl, pe care nu°l comporta nicidecum seriozitatea preocu- pafliunii celei mari a d°lui Blaremberg. D. Blaremberg, în øedinfla precedentæ, a zis, nu cæ nu vede necesitatea de a fi reprezentat în stræinætate statul român, dar cæ în situafliunea actualæ financiaræ øi cu serviciile pe care ni le°au dat pânæ acum agenflii noøtri, aceøti agenfli sunt nefolositori, pentru cæ s°a dovedit cæ ei nu ræspund la aøteptærile noastre, nu corespund nicidecum la ceea ce suntem în drept noi sæ cerem de la dânøii. Øi d. Blaremberg a avut toatæ dreptatea de a susfline aceasta, pentru cæ în adevær acei agenfli nu sunt la înælflimea misiunii lor, øi d°sa nu a meritat ræspunsul glumefl al d°lui Costa°Foru. Cæci, d°lor, d. Costa°Foru, dupæ cum tot dvs. afli observat, are douæ maniere de combatere: când dæ peste un adversar tare, care°l strânge puflin, peste un adversar pe care°l crede demn de a lupta cu d°sa, atunci începe sæ°l næpædeascæ cu fel de fel de epitete care de care mai îngrozitoare, acelea de revoluflionar, de anarhist, de petrolist, de comunard øi alte asemenea; când crede însæ cæ are a face cu un adversar mai puflin forte, cu un adversar pe care nu°l crede d°sa de talia d°sale, atunci începe sæ°l trateze peste picior, sæ°l ia în glumæ øi°i ræspunde cu orice argument, numai glumæ sæ fie. În tot cazul însæ, epitete sforæitoare sau glume, nu acesta este limbajul care trebuie flinut în o Cameræ øi mai cu seamæ de cætre ministru, pentru cæ nu cuvintele glumefle øi epitetele aruncate asupra cutærui sau cutærui deputat pot sæ convingæ pe

* convingeri (din fr. conviction).

70 o Cameræ, ci argumentele serioase, un limbaj demn de acel care vorbeøte øi de acei care°l ascultæ. Daræ se cere, d°lor, crearea a douæ sau trei agenflii noi. Ce necesitate se simte însæ pentru înfiinflarea acestor noi agenflii? Ce servicii sunt numifli sæ ne aducæ aceøti agenfli? Pentru a ræspunde la acest întrebæri, trebuie ca fiecare din noi sæ ne întrebæm mai întâi: daræ acei care°i avem astæzi chiar ræspuns°au ei øi ræspund la misiunea lor, ca sæ øtim dacæ înainte de toate avem trebuinflæ noi de asemeni agenfli? Apoi, d°lor, am avut exemple de curând de ce pot, de ce servicii sunt în stare sæ ne aducæ asemeni agenfli în stræinætate, øi ar trebui sæ fim cu totul stræini de miøcarea ziaristicei europeanæ, sæ nu øtim nimic din cele fæcute de agenflii noøtri prin stræinætate ca sæ nu vedem cæ lucrærile lor au fost ceva mai ræu decât nule, øi prin urmare sæ nu înflelegem cæ øi cei viitori au sæ fie ca cei actuali. Pentru cæ, d°lor, nu trebuie sæ ne facem iluziuni; flara noastræ se øtie de tofli cæ a fost pânæ azi ræu reprezentatæ în stræinætate, pe când cæ ar fi trebuit sæ fie reprezentatæ de oameni pætrunøi de îndatoririle lor, de oameni care prin seriozitatea lor, prin cunoøtinflele lor, prin caracterul lor, sæ øtie sæ ne atragæ simpatia øi afecfliunea puterilor stræine; øi aceasta s°ar fi întâmplat færæ îndoialæ când aceste persoane ar fi fost la înælflimea posturilor ce aveau sæ reprezinte. Dar nu suntem în situafliunea aceea. Sunt trei°patru ani de zile de când dvs. øtifli câte calomnii, câte invective se aruncæ contra noastræ de jurnalele stræine pentru evreii ce avem în fiara Româneascæ; øi n°am væzut din partea agenflilor noøtri nici un procediment prin care sæ caute a face sæ se nimiceascæ acele calomnii øi acele mizerii ce ni se aruncæ de câtva timp; cæci, în aceastæ chestiune a evreilor, care este cea mai ardentæ, øi al cærei mod de exploatare îl øtifli cu toflii, nu s°a væzut din partea agenflilor noøtri acreditafli nici o dezminflire, nici o notæ cel puflin, ca sæ rectifice aceste calomnii ce se ræspândesc în contra noastræ. Apoi, care este misiunea lor, dacæ ei nu înfleleg cel puflin sæ îndeplineascæ pe aceasta, care este cea mai lesne de îndeplinit? Eu sunt un cititor activ al jurnalelor stræine, øi nu am væzut cu toate acestea nici un articol din partea agenflilor noøtri, care sæ combatæ aceste calomnii. Eu am fæcut acum patru ani, ministerului prezidat de d. Øtefan Golescu7, o combatere foarte energicæ, însæ atunci nu trecea sæptæmânæ, nu era chestiune importantæ unde sæ nu væd o dezminflire când se aruncau calomnii în contra noastræ; øi agenflii noøtri în stræinætate atunci aveau un rol foarte activ în privinfla aceasta. La epoca actualæ doarme pæmântul despre dânøii, nu dau nici un semn de viaflæ. Øi foarte ræu a fæcut d. ministru de Externe, ieri, când a pus în încurcæturæ pe d. Blaremberg sæ°i spunæ dacæ e mulflumit sau nu de actualele persoane; cæci aceasta nu se face. Însæ eu væ pot spune într°un mod general cæ agenflii noøtri nu dau semne de viaflæ, øi cæ tofli tac în fafla oricærei chestiuni importante ce se prezintæ; cæci, d°lor, atât agenflii noøtri în stræinætate, cât øi guvernul, a læsat sæ se arunce de jurnalele din stræinætate

71 calomniile cele mai neauzite: cæ noi aruncæm pe jidani în Dunære, cæ le violæm cimi- tirele, cæ facem, în fine, toate mizeriile din lume în contra lor, færæ ca sæ se dea vreo dezminflire la toate acestea. Ei bine, cum voifli sæ zicæ lumea cæ agenflii noøtri îøi fac datoria în stræinætate? Din contra, el pæstreazæ cea mai absolutæ øi cea mai condam- nabilæ tæcere. Cu toate acestea, guvernul actual vine øi ne cere crearea încæ a trei agenflii. Ce sæ facæ aceøti agenfli? Sæ urmeze pe aceeaøi cale? Cæci aceasta este politica caracteristicæ a guvernului. Guvernul nu se ocupæ deloc de politica exterioaræ, ci numai de cea interioaræ; guvernul voieøte sæ°øi patronizeze sistemul sæu, sæ°øi ajungæ scopul în politica interioaræ, scop care nu este bun, care este stricat, øi pe care la timp øi loc îl voi analiza. D°lor, când s°au numit agenfli în stræinætate, cu toflii øtifli cæ scopul principal a fost nu tocmai pentru ca sæ ne reprezinte pe lângæ Curflile stræine cu pompæ øi paradæ, ci pentru ca sæ flinæ opiniunea publicæ europeanæ în curentul lucrurilor din flara noastræ, øi sæ spunæ Europei cæ aceea ce ne°ar imputa pe nedrept jurnalele stræine nu este aøa, øi cæ sunt numai calomnii; øi cu toate acestea, agenflii noøtri nu øi°au îndeplinit deloc misiunea aceasta, ei au tæcut. Pot sæ zic, d°lor, pânæ la oarecare punct, cæ agentul nostru de la Berlin, în sfera sa, a mai dat oarecare semne de viaflæ în chestiuni economice. D°lor, guvernul actual, împreunæ cu agenflii noøtri, tot astfel s°au purtat øi în chestiunea drumului de fier8, nu øi°au îndeplinit datoria, nu au pledat chestiunea în favoarea noastræ, aøa cum trebuia, cæci nu avefli decât sæ vedefli circulærile Ministerului de Externe cætre agenflii sæi, sæ vedefli modul cum s°a pledat chestiunea noastræ; øi dacæ aceste circulæri au fost în onoarea noastræ, øi dacæ aceøti agenflii øi°au îndeplinit datoria în apærarea intereselor øi onoarei noastre, atunci eu primesc orice dezminflire din partea guvernului, însæ numai când cu acte oficiale voi fi combætut øi cu acte oficiale mi se va dovedi cæ purtarea agenflilor a fost bunæ; cæci, din contra, d°lor, eu øtiu foarte bine cæ în chestiunea drumului de fier a fost pledatæ ræu cauza noastræ, nedrept chiar. D°lor, când am avea a face cu un alt guvern, care ar avea un alt sistem în aceastæ privinflæ, nu aø ezita un moment de a vota aceste agenflii. Daræ faflæ cu guvernul actual, al cærui sistem îl dezaprob, ar fi un inconvenient grav ca sæ emit un asemenea vot, care apoi nu ar fi logic, nici raflional, ci numai împoværætor flærii. Daræ ce? Voifli dvs. sæ avem reprezentanfli la Roma, la Atena øi la Washington, pentru ca sæ îndeplineascæ simplul rol pe care îl îndeplinesc cei de astæzi? Eu cred cæ nu voifli aceasta. Eu am cæutat prin deosebitele localitæfli pe unde am trecut sæ mæ informez despre purtarea agenflilor noøtri, ce atitudine flin ei în privinfla afacerilor flærii; øi m°am persuat* cæ se poartæ cu nepæsare în fafla oricærei chestiuni ce se prezintæ. Nu cred, d°lor, cæ dvs.

* convins (din fr. persuader).

72 vefli numi agenfli numai ca la zile de recepfliune sæ se punæ într°o caretæ auritæ øi sæ se ducæ la palat ... O voce. Nici atâta nu fac; cæci nu°i primeøte nimeni. D. G. Brætianu. Aøa este; nu°i primeøte nimeni; avefli dreptate. Apoi atunci misiunea agenflilor noøtri este numai ca sæ facæ din când în când anticameræ pe la vreun salon øi sæ audæ cæ se pronunflæ: Monsieur l’agent de la Roumanie, ceea ce este mai mult o satisfacfliune de amor°propriu a acestor agenfli, decât o satisfacfliune realæ pentru flaræ. D°lor, vedefli cæ agenflii noøtri nu fac nimic øi nu sunt nimic, mai mult decât o cheltuialæ zadarnicæ în bugetul nostru. Agenflii aceøtia sunt tot ce poate fi mai inutil în situafliunea actualæ, øi dacæ nu m°aø teme de oarecare indispozifliune a puterilor stræine în contra noastræ, când am retrage pe agenflii noøtri, atunci eu aø emite un vot ca sæ suprimæm aceøti agenfli; daræ, cum v°am spus, sunt considerafliuni diplomatice care mæ fac sæ nu abundez* în acest sens øi sæ mæ retrag dinaintea acestei mæsuri. Prin urmare, d°lor, cu atât mai mult aceøti trei agenfli noi sunt cu totul inutili; cæci ei nu au sæ facæ nimic, øi nu au nici ce sæ gireze; cæci, d°lor, ce are sæ facæ agentul nostru la Roma unde nici nu sunt români?... D. Chiflu. Tofli sunt romani la Roma. D. V. Pogor. Romanii sunt români. (Ilaritate.) D. G. Brætianu. D°lor, Spania nu are agent la noi fiindcæ nu are supuøi, øi agentul sæu nu ar avea ce face aici; cæci agenfli se numesc de cætre state numai acolo unde este o colonie pe care acel agent trebuie sæ o reprezinte øi sæ o protege. Ei bine, d°lor, eu dacæ aø fi sæ votez o nouæ agenflie, mai bine aø zice sæ trimitem un reprezentant la Salonic, în Macedonia, cæci acolo cel puflin sunt români; acolo acel agent ar fi necesar a da o impulsiune sentimentelor româneøti, sentimentelor naflionale, ar încælzi inimile românilor færæ a avea nici un rol subversiv, øi acolo ar îndeplini bine rolul sæu, øi guvernele când ar veni cu asemenea propuneri ar vedea cæ ele ar fi bine primite de nafliune; iaræ sæ nu vinæ cu crearea unor servicii fictive, ca înfiinflarea unor agenfli la Washington øi la Roma. Daræ øtiu cæ cuvintele nu vor lipsi guvernului øi acelor domni deputafli care sunt dispuøi a°l susfline. Ni se va spune cæ puterile stræine trebuie sæ fie întreflinute despre afacerile de la noi; ni se va zice cæ demnitatea României va creøte în ochii stræinilor; toate acestea pentru a cæpæta de la noi alocafliunea acestor fonduri în buget. Apoi, ministrul de Ræzbel a cerut alocafliuni noi pentru armatæ. Mâine va veni ministrul de Justiflie øi va cere øi el noi alocafliuni; apoi, ministrul de Interne etc. Cuvintele patriotice nu vor lipsi niciodatæ. Ministrul Lucrærilor Publice va reclama øi el noi alocafliuni, øi departamentul sæu, d°lor, meritæ în adevær mai mult decât oricare altul sæ fim mai

* exagerez.

73 generoøi, pentru cæ aci este vorba de trebuinfle reale. Ei bine, trebuie sæ închidem porflile Lucrærilor Publice pentru cæ am încuviinflat lucræri inutile la alte ministere? Eu sper cæ însuøi d. ministru de Externe se va convinge øi va renunfla la aceastæ nouæ creafliune. Noi avem o misiune grea de îndeplinit, misiunea noastræ este de a ne preocupa numai de ceea ce cere guvernul; guvernele au totdeauna o mare aplecare a cere cât mai multe cheltuieli pentru cæ, cred ele, cæ numai cu bani mulfli se poate administra bine. Daræ scopul nostru este de a echilibra cheltuielile cu resursele. Credefli oare, resursele noastre sunt prea mari? Daræ nu væ aducefli aminte cum mai zilele trecute ne ameninfla sporirea datoriei flotante? S°a uitat aøa de curând legea bæuturilor spirtoase care îøi are rafliunea numai din cauza lipsei de resurse? Guvernul nu are cunoøtinflæ de cum stæ flara în privinfla greutæflilor care o apasæ. Crede cæ flara stæ foarte bine; zice cæ ea suferæ cu energie øi patriotism ceea ce i se impune. Daræ se înøealæ guvernul øi partizanii sæi. Eu sunt de opiniune sæ nu dæm, sæ nu încuviinflæm decât cheltuielile indispensabile, iar nu cheltuielile de lux øi de vanitate ce ni s°ar cere la diferitele ministere, øi mai cu seamæ la acela de Externe, care nu ne°a prea læsat sæ vedem ce servicii a adus flærii, care nu ne°a prezentat cel puflin, cum se face în alte pærfli, o Carte roøie sau verde unde sæ vedem situafliunea afacerile noastre externe. Nimica; aici totul e mister. Ba, mæ înøel: d. ministru ne°a invitat, îmi pare, în parte, pe câfliva dinte noi, ca sæ ne comunice actele diplomatice. Ei bine, d°lor, aceasta nu este demn de noi øi nu se face aceasta într°un regim constituflional. Când situafliunea este aøa de încurcatæ øi când noi cerem Ministerului de Externe sæ ne arate situafliunea politicæ a flærii în fafla publicului spre liniøtirea spiritelor, cum ne ræspunde d. ministru? Interese mari, zice d°sa, interese de stat mæ opresc de a væ aræta în public aceste hârtii. Øtifli însæ care e misterul, d°lor? Doarme pæmântul de agenflii noøtri diplomatici; toate lucrurile se petrec pe adormite; suferim totul, færæ sæ fie nici o dezminflire din partea ministerului nostru. În aceastæ situafliune sunt încredinflat cæ nu vefli voi sæ încurajafli un asemenea sistem. Cât pentru mine, sunt cu totul indiferent oricare guvern ar veni; daræ când ar veni un guvern care ar fi probe satisfæcætoare cæ øtie îngriji de interesele noastre politice mai bine decât a fæcut guvernul actual în tot acest timp de doi ani de când este la putere, atunci i°aø da cu amândouæ mâinile aceøti doi agenfli. Daræ când, d°lor, în situafliunea actualæ, ni se propune sæ înfiinflæm niøte sinecure, sper cæ nu o vefli face. Acestea sunt niøte creafliuni vanitoase pe care sunt încredinflat dinainte cæ le vefli refuza. În asemenea condifliuni nu avem decât sæ zicem guvernului: nu facem chestiune ministerialæ; d°ta, d°le ministru de Externe nu face chestiune de amor propriu; acfliunea d°tale negativæ în fafla politicii stræine ne autorizæ a nu mai acorda nimic acestui minister. Presa stræinæ a strigat în împrejurarea de la Bræila; v°am vorbit øi în secfliuni

74 despre aceasta; lumea toatæ strigæ cæ suntem dispuøi a face cele mai mari nedreptæfli evreilor. Ei bine, pentru aceasta voifli dvs. sæ creæm agenflii la Roma øi la Washington? Nu poate fi acesta scopul unui guvern serios. Când nu avem agenfli, este cel puflin o scuzæ legalæ pentru guvern, el poate zice: n°a avut cine sæ apere dreptæflile noastre; dar ca niøte agenfli care tac ei bine, aceasta e o mare uøurinflæ din partea noastræ a ne expune astfel la deriziune. În fine, d°lor, cred cæ mi°am împlinit o datorie serioasæ expunând vederile mele la aprecierea dvs. Avem datoria de a zice guvernului sæ nu mai continue pe aceastæ cale a cheltuielilor inutile, avem datoria de a respinge cât se va putea mai energic asemenea creafliuni, mai ales care sunt cu totul inutile. fiara ne va fline socotealæ de asemenea voturi, øi dacæ am vota cheltuieli de acestea, ele ar apæsa greu asupra conøtiinflei noastre. Nu este tot aøa øi pentru guvern. În sistemul constituflional este lesne guvernului a zice flærii: Camera a votat; aøadar ræspunderea totdeauna este a noastræ. Øi dacæ afli simflit opiniunea flærii, øtifli bine cæ flara nu mai voieøte a se înfiinfla de aceøtia care nu fac nimic. Cred daræ cæ acuma a venit momentul sæ dovedifli cæ nu mai suntefli pentru asemenea creafliuni. Cred cæ a venit momentul sæ zicefli guvernului: Destul! Mai bine vino øi ne propune comisiuni agricole, ca sæ mai descærcæm pe oameni de greutæflile care le au. Nici o îngrijire pentru flæran; daræ în ræsplatæ numai cheltuieli inutile, øi aceasta este partea caracteristicæ a d°lui ministru de Externe. În acest sens am onoare a væ propune un amendament pe care sper cæ°l vefli primi pentru ca sæ avefli aprobarea flærii øi a noastræ, pentru ca sæ avefli aprobarea tuturor flærilor care astæzi ne deploræ pentru cæ suntem aøa de culanfli în cheltuielile noastre. Prin acest amendament cred cæ corespund intereselor adeværate ale flærii, care trebuie sæ prevaleze peste toate celelalte interese, øi de aceea nu°mi permit sæ mæ mai îndoiesc de adeziunea dvs. (Numeroase aplauze.) D. A. Pascal. D°lor deputafli, în urma aplauzelor ce a cules d. Brætianu, înflelegefli cu câtæ timiditate vin sæ°l combat. D. Brætianu a ridicat chestiunea asupra acestui proiect øi asupra acestui titlu la înælflimea aceea pânæ a face din aceasta o chestiune ministerialæ, o chestiune de neîncredere în minister; øi deøi d°sa, la finele discursului sæu, a zis cæ nu face chestiune ministerialæ, cu toate acestea a fæcut°o; cæci ce va sæ zicæ aceste cuvinte ale d°sale, cæ proiectul acesta poate sæ fie bun, cæ l°ar admite øi d°sa, cæ l°ar vota, însæ nu acestui guvern care ar face cu dânsul o aøa de rea întrebuinflare cum a fæcut pânæ acum în celelalte alegeri ale sale? Apoi nu este aceasta o curatæ chestiune ministerialæ? Ei bine, ceea ce eu regret mai mult este a vedea pe onor. d. Brætianu în contradicfliunea cea mai mare cu sentimentele ce tot d°sa le exprima pânæ acum; cæci d°sa întotdeauna pânæ acum zicea cæ noi când facem legi nu trebuie sæ ne ocupæm de persoanele care

75 ocupæ posturile de miniøtri, ci de principiile ce conflin legile, fiindcæ legile nu se fac pentru persoane, ci pentru flaræ. Apoi nu vedefli, d°lor, cum d. Brætianu astæzi se pune cu totul în contradicfliune cu principiile ce a emis pânæ acum? Cæci pe de o parte recunoaøte cæ flara are necesitate sæ fie reprezentatæ cât se poate de mult, øi pe de altæ parte, preocupat de persoanele miniøtrilor, zice cæ nu voteazæ acest articol, cu toate cæ, cum afli auzit, d°lor, cæ d°sa însuøi a declarat cæ flara ar avea mare interes ca sæ fie reprezentatæ în stræinætate, însæ prin niøte oameni care sæ fie la înælflimea misiunii lor. Ei bine, când d. Brætianu crede aceasta, atunci pentru ce refuzæ a vota reprezentarea flærii la Roma øi la Washington, ba încæ d°sa merge øi mai departe, øi ar dori ca øi agenfliile care existæ astæzi, dacæ ar fi cu putinflæ, sæ se suprime? D°sa zice cæ, pentru cæ flara n°a fost demn reprezentatæ pânæ acum, crede cæ guvernul actual nici pentru aceste douæ agenflii nu va numi oameni care sæ reprezinte cu demnitate flara noastræ. D°lor, când o societate de oameni pretinde a fi o nafliune, øi o nafliune independentæ øi cu aspirafliuni mari, precum este nafliunea românæ, cæci nimeni nu poate nega cæ nafliunea românæ nu are mari aspirafliuni, când o asemenea nafliune doreøte a merge înainte, cum noi am dovedit cæ în puflini ani am fæcut progrese pe care alflii nu le°au fæcut în mai mult timp, când guvernul român are nevoie de a fi reprezentat în fafla altor nafliuni, øi când voieøte de a fi considerat øi el de celelalte nafliuni ca nafliune autonomæ øi independentæ, ei bine, întreb onor. d. Brætianu, are sau nu România necesitate de a fi reprezentatæ în stræinætate, cæci flara se reprezintæ nu ministerul? Aceastæ trebuinflæ nici d. Brætianu nu a negat cæ a simflit°o, øi flara întreagæ øi noi tofli o simflim, øi dacæ este aøa, atunci nu înfleleg pentru care cuvânt noi sæ ne opunem a fi reprezentafli în toate statele cele mai importante, la Londra ca øi la Viena... O voce. Avem pe acel de la Paris. D. A. Pascal Se zice cæ avem pe acel de la Paris. Apoi se poate un singur om sæ fie o trinitate, adicæ ca omul acela sæ fie totdeodatæ reprezentant în trei locuri? Ei bine, noi care de puflini ani am început sæ fim cunoscufli în stræinætate; noi care nu putem avea pretenfliunea sæ zicem cæ avem diplomafli formafli, oameni consumafli* în diplomaflie, nu putem pretinde de la un om ca sæ aibæ într°însul capacitatea a trei diplomafli. Daræ chiar de a nu°i admite acesta, tot nu putem admite cæ un om poate sæ se afle în acelaøi timp în trei locuri. Daræ întreb: nu poate da oare loc la suscepti- bilitæfli conduita guvernului român, când el ar avea agenfli numai în unele flæri iaræ în altele nu? Atunci mai bine sæ nu avem nicidecum agenfli în stræinætate; cæci a avea pe lângæ unele state øi a nu avea pe lângæ altele s°ar putea zice, cu drept cuvânt, de statele acelea în care nu am avea un agent acreditat, cæ România face mai mult caz

* oameni cu experienﬂæ.

76 de celelalte puteri decât de acestea, øi una ca aceasta n°ar trebui sæ ne placæ a ni se atribui. Era un agent însærcinat cu reprezentarea României la Viena, la Petersburg øi la Berlin. Ei bine, când a plecat de aci, s°a gæsit în cea mai mare dificultate, cæci nu øtia unde sæ se ducæ mai înainte ca sæ se prezinte, øi dvs. cunoaøtefli cu toflii formalismul uzitat în asemenea raporturi. Aceste raporturi se conduc întotdeauna de niøte forme, a cæror cælcare atrage dupæ sine, dacæ nu altceva mai grav, cel puflin alienarea sentimentelor de amiciflie, øi când noi avem trebuinflæ de simpatiile acestor Puteri garante, nu ar fi oare prudent din partea noastræ de a avea pe lângæ fiecare din ele câte un reprezentant? Eu socotesc, d°lor, cæ am lipsi de la niøte considerafliuni diplomatice de un ordin foarte însemnat, dacæ nu am admite aceasta. Încât priveøte chestiunea de aplicafliune, aceasta este cu totul altceva; negreøit cæ dupæ ce vom vota legea aceasta, vom putea lua, dupæ cum zicea un orator însemnat din aceastæ Cameræ, d. Nicolae Ionescu, vom putea lua la ræfuialæ pe miniøtrii, øi atunci vom vedea dacæ acele acuzafliuni aduse asupra acestui serviciu sunt în adevær întemeiate sau nu; atunci vom vedea cum agenflii noøtri îøi îndeplinesc misiunea lor în stræinætate, øi poate cæ onor. d. Brætianu va vedea cæ trebuie sæ mai îndulceascæ acele înæsprite acuzafliuni pentru acei care au îndeplinit mai bine decât presupune d°sa, delicata lor misiune de a reprezenta flara în stræinætate. Onor. d. Brætianu a mai zis: „Menflin pe acei care sunt astæzi, dar i°aø suprima øi pe aceia, dacæ s°ar putea“. Daræ, d°lor, nu este pentru Roma astæzi decât menflinerea aceluia care este astæzi; cæci avem un agent la Roma, daræ fiindcæ este însærcinat cu reprezentarea noastræ øi în alte state, nu putem pretinde de la el sæ fie deodatæ în mai multe locuri; nu putem pretinde de la un om sæ alerge de la Paris la Londra øi de acolo la Roma; nu putem pretinde de la dânsul sæ citeascæ toate jurnalele din lume, cæci ar fi sæ°i cerem lucruri imposibile. Acum am sæ mai fac o micæ întrebare: adicæ dacæ este conform cu aspirafliunile noastre, øi accentuez acest înadins cuvânt, dacæ este conform cu aspirafliunile noastre de a crede cæ dacæ nu astæzi, dacæ nu peste un an, daræ într°un timp viitor oarecare, nu vom avea nevoie de a fi într°un mod oficios reprezentafli cât mai mult în stræinætate? Nu cred cæ va fi un român care sæ nu împærtæøeascæ aceastæ credinflæ, øi cæ acel viitor nu este depærtat. Daræ chiar când ar fi depærtat, nu, nu trebuie ca pentru acel moment sæ avem oameni preparafli pentru aceasta? Ei, d°lor, oamenii diplomafli, oamenii consumafli în asemenea chestiuni nu se improvizeazæ, pentru aceasta se cere mult, se cere întâi o educafliune primitæ din copilærie, educafliune îngrijitæ, maniere distinse, talente mari, genii dacæ se poate, oamenii cei mai însemnafli sunt aceia cærora li se încredinfleazæ asemenea misiuni. Dupæ aceea li se cere o profundæ cunoøtinflæ a øtiinflelor

77 morale øi politice, øi dupæ aceea li se cere un exercifliu special, care nu se dobândeøte decât acolo. Luafli, d°lor, de exemplu, pe Francia øi vedefli cæ acolo, spre a fi un om primit a reprezenta acea flaræ în afaræ, se cere de la el, afaræ de diplome, un examen special øi sæ certifice cæ are un venit cert de 6 000 franci cel puflin pe an; øi afli væzut dvs. în asemenea state puternice ca trimiøii lor sæ fie juni? Nu, d°lor, acele state trimit oameni bætrâni, diplomafli consumafli. Ei bine, ca sæ ajungem acolo, trebuie sæ începem øi noi odatæ, începutul îl facem acum, øi dacæ cu aceasta nu vom câøtiga altceva, cel puflin vom câøtiga o pepinieræ de oameni consumafli în afacerile diplomatice. D. C. Blaremberg. D°lor deputafli, n°aø fi avut cutezanfla sæ væ obosesc øi astæzi cu observafliunile mele asupra acestor agenflii din nou create, dacæ cuvintele mele de ieri n°ar fi fost ræu interpretate, din cauzæ poate sau cæ eu n°am øtiut sæ mæ exprim destul de bine, sau poate puflina atenfliune ce s°a dat cuvintelor mele a fæcut sæ fie ræu înflelese. Eu nu m°am referit câtuøi de puflin la persoane, ci am zis: care este situafliunea noastræ politicæ în raport cu acele flæri unde se cere sæ fim reprezentanfli? Øi am adæogit cæ, odatæ ce rolul nostru este aøa de minim, încât cel mai inteligent, cel mai bun agent nu poate sæ se foloseascæ în nimic, pentru cæ sæ agravæm bugetul nostru cu asemenea cheltuieli? Pentru ce, vorbind chiar din punctul de vedere al demnitæflii noastre, sæ numim agent în cutare stat care ne ræspunde prin o indiferenflæ completæ sau care ni°l tolereazæ ca pe o persoanæ privatæ? Un stat trebuie sæ se respecteze aøa de mult pe sine încât sæ nu se hazardeze a face lucræri de acelea precum avem precedent cæ am fæcut, ca sæ se græbeascæ a face un buget cu atâtea agenflii; câte state sunt în Europa øi America, øi o mare parte din aceste agenflii sæ ræmânæ numai pe hârtie sau, dacæ s°ar putea înfiinfla, sæ nu ne foloseascæ la nimic. N°aø fi relevat nici chiar ræspunsul d°lui ministru, cæci mina jovialæ ce avea d°sa atunci, øi atitudinea d°sale când vorbea aøa de glumefl, m°a ræzbunat în destul; eu niciodatæ nu°mi permit sæ vorbesc altfel decât serios în chestiuni serioase, cæci nici natura mea nu este aøa, ca vorbind în chestiuni serioase, sæ trec alæturi la lucruri groteøti, øi m°am mirat de ræspunsul d°lui ministru, care vorbea de carete poleite øi cu smaralde øi diamante etc. D°sa øtie prea bine cæ nu de aceasta era vorba, ci de reprezentafliunea noastræ internaflionalæ, øi când am vorbit de reprezentantul de la Constantinopole, am zis cæ înfleleg cæ avem agenfli acolo unde ei au un caracter oficial, unde se trateazæ chestiuni importante ale României øi unde neapærat trebuie sæ facem totul spre a da cât mai mare importanflæ acestor agenfli. D. ministru de Externe zicea cæ, spre a fi logici, trebuie sæ°i suprimæm pe tofli. Ei bine, aø fi fæcut°o øi aceasta, dacæ nu era la mijloc o chestiune de delicatefle. Dvs. øtifli cæ odatæ ce existæ un reprezentant pe lângæ o putere oarecare ar fi o lipsæ de

78 delicatefle a zice ca sæ se suprime acest post. Daræ a crea noi posturi, permitefli°mi a crede cæ nici dvs. nu vefli împærtæøi aceasta, în numele acelei demnitæfli a statului nostru, în numele chiar al acelor aspirafliuni despre care a vorbit d. raportor. (Aplauze.) D. N. Ionescu. D°lor, nu mai încape îndoialæ cæ reprezentafliunea noastræ în stræinætate lasæ de dorit în puncturile cele mai esenfliale ale ei. Aøa, nu avem încæ reprezentanfli la toate puterile vecine, ne lipseøte un reprezentant la Petersburg. Avem unul la Viena, unul la Belgrad, unul la Constantinopole øi unul la Paris. Vedefli daræ cæ dacæ ne uitæm în jurul nostru, reprezentafliunea noastræ are nevoie de a fi completatæ, chiar dacæ am privi importanfla reprezentafliunii noastre din punctul de vedere comercial. Este adeværat cæ prin legea de faflæ noi ne ocupæm de a crea øi trimiøi diplomatici. Apoi øi eu, din acest punct de vedere, socotesc cæ nu este bine ca sæ voim sæ scæpæm a fi reprezentafli pe lângæ puterile garante. Avem tot interesul, nu numai de o ordine comercialæ, daræ øi curat politicæ, internaflionalæ øi mai mult diplomaticæ. Sunt interese pe care trebuie sæ le cæutæm direct pe lângæ Puterile garante. (Întreruperi.) Avefli pacienflæ, cæ voi veni la toate obiecfliunile dvs. Avem la Belgrad, vom avea øi la America... (Zgomot, întreruperi.) Nu înfleleg aceastæ importanflæ din partea unor oameni care trebuie sæ judece ca øi mine. Când e vorba de chestiuni internaflionale, de situafliunea noastræ politicæ, când e vorba a vota o lege prin care sæ fim reprezentafli, sæ°mi permitefli a zice cæ aci nu este o chestiune de guvernæmânt, nu este o chestiune de minister, nu este o chestiune nici chiar politicæ, internaflionalæ pentru noi, cum a voit sæ o facæ onor. reprezentant al colegiului III de Piteøti, (ilaritate, întreruperi), ci este o chestiune øi de interes material øi de o ordine superioaræ moralæ... (Întreruperi.) D°lor, când am avut nenorocirea de a fi întrerupt de onor. reprezentant de la Bârlad, ajunsesem la agenflia de la Petersburg øi ziceam cæ avem interese de tot momentul ca sæ fim reprezentafli, prin trimiøi diplomatici, iaræ nu numai prin agenfli comerciali, precum sunt consulii ce vor sæ se creeze pe lângæ Puterile garante... (Zgomot.) Eu, când a venit ministerul cu aceastæ lege, atât în secfliunea respectivæ, cât øi în comitetul delegaflilor, unde am avut onoarea de a fi trimis de secfliunea respectivæ, fiindcæ am susflinut acest proiect de lege, mi°am pus mai întâi întrebarea aceasta, tocmai punându°mæ din punctul de vedere al d°lor Blaremberg øi Brætianu, adicæ sæ nu facem cheltuieli inutile, øi al doilea, sæ nu facem cheltuieli de ostentafliune, cheltuieli vanitoase øi onor. d. ministru de Externe îøi aduce aminte cæ eu am ingerat aceastæ idee cæ mai bine sæ avem o singuræ agenflie, agenflia de la Constantinopole øi acel agent, fiind într°un raport cu reprezentanflii Puterilor garante sæ ne reprezinte cætre toate puterile øi sæ ne mærginim aci. Fie aceastæ idee prematuræ sau fie extraordinaræ, eu am avut°o øi øtifli pentru ce? Pentru cæ øi eu m°am îngrijat de punga contribuabililor care, când

79 m°au trimis pe mine aci, mi°au recomandat a nu læsa sæ se mai facæ aøa de multe cheltuieli vexatorii øi inutile, adicæ sæ fac øi eu pentru aceia care m°au trimis aci ceea ce voieøte sæ facæ d. Brætianu pentru alegætorii d°lui; sæ fiu øi eu cu mai mare zel pentru punga lor, ca sæ le aducem, dacæ se poate, o uøurare, iaræ nu sarcini noi peste cele ce au astæzi. Iatæ, d°lor, pentru ce mi°a fost venit ideea aceea, iar nu ca la alflii care iau rol de opozifliune øi de ameninflæri, tocmai în vederea, poate, de a°øi menaja o reconciliere, precum de exemplu onor. d. Brætianu, care crede cæ în urma combaterii acestui proiect lesne se va putea împæca cu guvernul, øi poate cæ împæcarea dinapoi sæ fie mai bunæ decât cea dinainte. De aceea, d°lor, mi°am pus aceastæ întrebare: Oare cu crearea acestor agenflii se vor face mari cheltuieli? Oare sumele acestea sunt ele aøa de însemnate încât agraveazæ aøa de mult bugetul nostru, mai mult decât sumele acelea care se cer pentru crearea de cæi ferate vicinale øi altele care în adevær sunt însemnate? Daræ ræspuns ce tot eu mi l°am dat la acele întrebæri ce mi°am fæcut, a fost cæ cheltuielile cerute pentru aceste agenflii nu sunt ele care apasæ bugetul nostru aøa de tare, mai ales cæ d. ministru ne°a spus cæ foarte bine putem sæ primim aceste creafliuni færæ nici o teamæ cæ vom agrava situafliunea noastræ financiaræ. Eu am crezut pe d. ministru, øi am zis cæ putem risca øi aceasta, mai cu seamæ când am væzut cæ d°sa vine øi ne aratæ, prin cuvinte foarte patriotice, necesitatea înfiinflærii acestor agenflii, spunându°ne, între altele, cæ noi am fost atacafli în chestiunea evreilor øi nu am putut sæ ne apæræm destul de bine acolo unde trebuia sæ ne apæræm în aceastæ chestiune. Aøadar, trebuie sæ rog pe d. Brætianu ca sæ creadæ øi d°sa pe d. ministru de Externe, mai cu seamæ când øtie cæ d. Costa°Foru a fost acela care a patronat emigrafliunea evreilor în America øi pentru aceasta poate sæ fie foarte mândru d. Costa°Foru. Ei bine, eu am luat acest fapt ca un fapt serios, fiindcæ am væzut o idee foarte practicæ. A venit un reprezentant de la Washington, a venit la noi øi a dat o idee foarte fericitæ a emigrafliunii israeliflilor direct în America, idee patronatæ de guvernul american. Negreøit, ar fi foarte bunæ aceastæ emigrafliune pentru ambele pærfli, cæci aøa cum stæm ne plângem atât noi cât øi evreii, cæ ne apæsæm unii pe alflii, deøi nu cred eu cæ noi în flara noastræ ne vom læsa a fi apæsafli de cineva, precum nici noi nu apæsæm pe nimeni. Aøadar, când d. ministru ne°a spus atunci acestea, øi væ mærturisesc cæ d°sa are dreptate, când din partea aceea a noii emisfere a venit o razæ de luminæ ca sæ ne aducæ uøurinflæ, când ideea emigrafliunii evreilor din România a fost susflinutæ de reprezentantul Americii, pentru ce nu am trimite øi noi în America un reprezentant care sæ susflinæ cæ în adevær pentru pacea Europei øi a Orientului este necesar sæ se

80 favorize emigrafliunea în America a acestui element necompatibil cu al nostru? Øtifli, d°lor, cæ America este flara care nu se teme de emigrafliuni, pentru cæ ea este receptoarea tuturor emigraflilor din Europa. Øi când am væzut cæ vecina noastræ, puternica Rusie, întrefline relafliuni intime cu Republica Americanæ, atunci mi°am zis cæ øi noi putem fi admiøi pe lângæ cabinetul de [la] Washington, republican cum este, cæci d. ministru de Externe, øtifli cæ nu se teme de republicæ, cum a arætat øi mai deunæzi. (Ilaritate.) Øi nu va face dificultate d°lui Grant sæ primeascæ un trimis al nostru care sæ trateze chestiunea aceasta importantæ, a emigrafliunii evreilor din flara noastræ în America. D°lor, dacæ vreo chestiune trebuie sæ ne preocupe pe noi, este aceasta ca sæ se favorizeze emigrafliunea evreilor, øi când America, prin agentul oficial al sæu, a venit cu aceastæ idee, cæ o emigrafliune trebuie sæ se avantajeze, vedefli cæ cea dintâi necesitate pentru noi este de a numi un reprezentant la Washington, negreøit pentru ca sæ favorizæm emigrafliunea evreilor din flaræ. D°lor, acesta este un interes comercial de cel mai însemnat ordin, øi un trimis la Washington, putefli fi încredinflafli cæ ne va da însemnat serviciu în privinfla aceasta, adicæ ne va spune dacæ America e dispusæ sæ primeascæ cu aceeaøi bunæ voinflæ cu care noi i°am da acest element. (Ilaritate, aplauze.) Afaræ de aceasta, America este flara asociafliunilor celor mari, øi poate se va face acolo o societate care sæ pompeze într°un mod miraculos acest element din flara noastræ. (Ilaritate.) Øi sunt convins cæ un om inspirat de d. ministru de Externe, cu energia sa, în curând va aræta cæ postul sæu nu este o sinecuræ... O voce. Unde sæ°l gæsim? D. N. Ionescu. Negreøit d. ministru de Externe se va adresa la acea parte a Adunærii care°i dæ consiliæri ca sæ°i dea øi reprezentantul acesta. Nu am pretenfliunea de a intra în grafliile d. ministru de Externe în privinfla acestei alegeri (ilaritate); aøtept ca alflii sæ deschidæ aceastæ cale cu mai multæ autoritate øi patriotism decât mine. Prin urmare, sunt afaræ din chestiune în privinfla personalæ øi pentru cæ s°a zis cæ cutare susfline cutare mæsuræ, pentru ca sæ se reverse øi asupra sa ceva, eu sunt din aceia care øi când susflin guvernul øi când îl combat, nu sunt nici favorizat, nici urgisit. Îl susflin cu atâta interes, încât nu°mi poate face nici bine, nici ræu. Aøadar vedefli cæ este un interes comercial øi economic însemnat, care ne dicteazæ trimiterea unui agent român la Washington. Mai este øi un alt considerent. Agentul acesta nu se va trimite numai pentru interesele directe øi actuale ce poate avea o flaræ cu alta, ci sæ trimite øi pentru interesele care se pot naøte în viitor. Ei bine, de la America avem a învæfla. Noi suntem øi vom ræmânea mult timp o flaræ agricolæ øi dvs. øtifli cæ nici o flaræ din lume nu poate rivaliza cu America în privinfla perfecflionærii maøinelor sale agricole, cei care au fost la expozifliunea industrialæ pot atesta cæ nici o flaræ din lume nu poate rivaliza cu America în aceastæ privinflæ. Va sæ zicæ, pentru interese serioase, chiar, eventual, pentru trebuinfla

81 ce avem de a ne lumina, øi a da o dezvoltare mai mare industriei noastre agricole, este necesaræ numirea unui agent la Washington. D°lor, din America mai avem a lua øi alte învæflæturi, precum este acea în privinfla sistemei sale de dezvoltare a economiei politice. America este fiica Engliterei, øi cu toate acestea, aceastæ fiicæ înfleleaptæ nu imiteazæ în totul pe muma sa Anglia. Din contræ, ea se abate cu curaj de la multe lucruri pe care Anglia le crede ca maxime de stat. Aøa în privinfla libertæflii comerflului, America are aceeaøi idee ca Anglia, asupra accizelor ea are alte idei. Øi noi, care luæm voioøi învæflæturi de la marea mumæ consti- tuflionalæ Anglia, vom lua øi de la fiicæ, care este America. Aøadar, din toate aceste puncte de vedere: interese comerciale, diplomatice øi economice, noi nu putem decât sæ dorim ca sæ avem cât mai curând un agent la Washington, care sæ ne aducæ lumini pentru dezvoltarea noastræ economicæ. D°lor, acum, fiindcæ trebuie sæ combinæm aceste douæ lucruri: necesitatea de a avea un agent diplomatic în America, cu necesitatea de a menaja bugetul, putem face economie din Europa, unde suntem mai apropiafli. Aøa, de exemplu, în loc de un reprezentant la Berlin øi unul la Viena, am putea avea un singur agent la Berlin, care sæ gereze øi afacerile de la Viena. Aøadar, putem mai bine sæ avem un agent mai puflin în Europa, decât sæ refuzæm un agent în America, care este mult mai depærtatæ. Cred daræ, cæ obiecfliunea ce s°a ridicat nu este serioasæ, pentru cæ nu se face un atac serios la punga contribuabililor prin aceste lefuri, care nu adaog bugetul statului decât cu o sumæ de 100 000 franci mai mult, în bugetul unui minister care nu ne°a cerut pânæ acum fonduri aøa mari, øi care era în drept sæ ne cearæ pentru ca sæ ne poatæ ræspunde când îl vom întreba despre ceea ce se face în cutare sau cutare chestiune în stræinætate. Mai avem trebuinflæ, d°lor, de asemenea reprezentanfli øi în interesul nostru financiar, cæci toate operafliunile financiare ce am fæcut, începând cu împrumutul Oppenheim9 øi pânæ la cea din urmæ operafliune cu baterea monedei, s°a fæcut în stræinætate, tot prin intermediul acestor agenfli. Ei bine, când noi avem în stræinætate asemenea interese, væ întreb, nu trebuie sæ avem reprezentanflii noøtri acolo, persoane speciale øi capabile care sæ ne susflinæ øi interesele acestea? Apoi, d°lor, nu ar fi fost bine dacæ aveam în America un agent, de la care ne°am fi putut informa în ce mod am fi putut avea puøtile Peabody cu un prefl mai ieftin, øi totodatæ øi despre modul cum se fabricæ cartuøele, ca sæ nu fim silifli astæzi, având puøte de la Washington, sæ cumpæræm cartuøele de la Berlin? (Întreruperi.) Apoi Francia a avut pe Napoleon, pe care l°a pierdut fiind bætutæ la Sedan, daræ noi n°am avut fericirea sæ fim bætufli de nimeni ... (Ilaritate, întreruperi.) O voce. D. Place... D. N. Ionescu. Onor. reprezentantul de la Vâlcea vorbeøte de d. Place. Eu cunosc pe d. Place, încæ de la Iaøi, øi øtiu cæ d°sa a fost cel întâi instigator al mæsurilor

82 financiare, øi al împrumuturilor oneroase fæcute la Iaøi, øi°mi pare ræu cæ nu este aici d. Epureanu ca sæ ateste aceasta. Ei bine, d°lor, dacæ atunci am fi avut un agent la Paris, nu ne°ar fi exploatat d. Place. (Aplauze.) D°lor, eu cred cæ cu cât vom trimite mai departe pe agenflii noøtri, cu atâta vom nimeri mai bine, øi chiar dacæ ar fi o flaræ mai depærtatæ decât Washington, tot ar trebui sæ trimitem agenflii noøtri acolo, øi øtifli pentru ce? Pentru cæ, d°lor, cu vecinii noøtri nu prea træim bine, de dânøii ne cam temem, pentru cæ cu ei avem interese politice øi economice în care, mai totdeauna, suntem sacrificafli øi dacæ am putea cæpæta vreun bine, mai curând îl putem cæpæta de la cei mai de departe decât de la vecinii noøtri; pânæ când øi noi ne vom face mai robuøti pe tærâmul economic... D. G. Brætianu. Teorii... D. N. Ionescu. Voi veni la teoriile onor. reprezentant de la Piteøti, care susfline ca sæ nu trimitem la Roma agent, øi care se crede în aceastæ privinflæ infailibil. (Ilaritate.) Daræ, d°lor, încæ n°am terminat cu argumentele mele pentru înfiinflarea agenfliei noastre la Washington. Trebuie sæ øtifli, d°lor, cæ cerealele noastre, singurul product care ne°a pus în contact cu marea lume comercialæ, sunt bætute astæzi mai cu seamæ de cerealele Americii. Acesta este un fapt necontestabil. Ei bine, nu trebuie sæ avem øi noi acolo un om care sæ ne dea informafliuni despre modul cum se face acolo producfliunea pæpuøoiului øi a grâului? Nu este interesant pentru noi sæ øtim aceasta prin interme- dierea unui om, care sæ aibæ o misiune, nu atât diplomaticæ, cât mai mult economicæ? Øi dacæ ar fi cu putinflæ, în secolul al 19°lea în care træim sæ inventæm o nouæ nomen- claturæ, între agenflii diplomatici, apoi eu aø inventa pe aceea a agenflilor comerciali. (Aplauze.) Ei bine, zic, nu este interesant pentru noi ca sæ avem la Washington un agent comercial, care sæ întreflinæ pe guvernul nostru cu ceea ce se face acolo în privinfla agriculturii? D°lor, eu nu sunt entuziasmat de America numai pentru forma sa de guvern, sau numai pentru cæ ea a rezolvat problemele cele mai însemnate din secolul al 18°lea øi al 19°lea, ci sunt entuziasmat de America cæci acolo cine vrea sæ facæ politicæ bunæ îngrijeøte de interesele economice. Prin urmare, în aceastæ privinflæ, nu putem sæ tragem învæflæminte mai bune decât de la Washington, øi aceasta prin un om care øtie ce ne preocupæ pe noi, care cunoaøte interesele noastre economice øi care, prin urmare, sæ ne comunice modul cel mai bun de producfliune agricolæ luat de la poporul cel mai producætor din lume. Iatæ, d°lor, considerafliunile pentru care væ rog sæ votafli agenflia de la Washington. Vin acum la agenflia de la Roma. Øi aci întâlnesc pe cel mai entuziast partizan al Romei, însæ nu ca cetate a lumii antice, ci ca metropolæ a infailibilitæflii. (Mare ilaritate.) Apoi, când vedefli aceste træs[æt]uri de spirit, când vedefli discursuri prin care se criticæ guvernul pentru neutilitatea cutærei sau cutærei agenflii, nu simflifli dvs. cæ aci nu poate fi vorba de infaibilitate dacæ odatæ aceasta e supusæ la criteriul nostru? Chestiunea

83 înfiinflærii unei agenflii nu e o dogmæ pe care sæ n°o putem discuta; din contra, trebuie sæ discutæm øi sæ øtim dacæ la Roma nu avem un interes de o ordine moralæ foarte mare, pe care nu°l putem îngriji decât prin un agent care s°ar putea pune în relafliune cu guvernul majestæflii sale regele galantuomo*. D°lor, nu e nici o nafliune cultæ, astæzi, în Europa, care sæ nu aibæ la Roma un domiciliu de relafliuni intelectuale; pe stânca Tarpeianæ stæ Institutul arheologic al Prusiei, pe muntele Pincio stæ Øcoala de arte a Franciei. Numai acele popoare care n°au nimic a învæfla în privinfla culturii pot fi indiferente de a avea un agent în Cetatea Eternæ a lumii care astæzi începe a se regenera; noi însæ nu putem fi indiferenfli. Am observat, d°lor, de câtva timp încoace, cæ tinerimea noastræ, care pânæ mai deunæzi mergea la Paris în studiu, astæzi se duce cu preferinflæ în Italia. Ei bine, nu trebuie ca aceøti juni ai noøtri sæ gæseascæ în acest agent al flærii un sprijin care sæ supravegheze conduita lor øi progresul ce fac în studii, care sæ°i sfætuiascæ, în fine care sæ le fie ca un pærinte? Afaræ de aceasta, d°lor, aceøti agenfli ai noøtri mai au øi caracterul de ofifleri ai stærii civile, aøa agentul nostru din Paris are dreptul de a constata chiar în arondismentul al 13°lea naøterile øi cæsætoriile ce se fac de români acolo. Vedefli daræ, d°lor, cæ sunt interese de familie, de cea mai mare gravitate, care trebuiesc salvgardate de aceøti agenfli, la Paris. Apoi la Roma este tot aøa cu tinerimea noastræ care se duce acolo; cum voifli sæ nu aibæ o busolæ, sæ nu aibæ imaginea patriei, pozându°se în persoana unui reprezentant — unui bætrân, ca sæ ridic orice speranflæ d°lui Brætianu. (Aplauze, ilaritate.) Unui bætrân de 70 de ani dacæ se poate, împrejurul cæruia tinerimea noastræ sæ gæseascæ acolo un fel de dæscælie. Apoi gândifli dvs. cæ un asemenea agent, pe care l°ar plæti flara, sau chiar familiile, gândifli cæ nu ar ræspunde la misiunea sa øi prin serviciile sale nu ar întoarce mizerabila sumæ ce s°ar pune pentru el în bugetul statului? Daræ este øi o chestiune de consecvenflæ: la toate puterile avem reprezentanfli, la Paris, la Viena, la Petersburg... O voce. Avem øi la Roma. D. N. Ionescu. Imi pare bine cæ întreruperile vin din partea aceea care se poate crede ca pepinieræ a agenflilor diplomatici. D°lor, îmi place sæ tratæm aceastæ chestiune, nu fæcând criticæ guvernului, pentru cæ, cum am zis, aci sunt interese superioare tuturor intereselor politice, acelea sunt interesul culturii noastre, øi interesele economice. Aceste interese sunt deasupra partidelor. (Aplauze.) Ei bine, la Roma avem interese de cea mai mare importanflæ, øi onor. d. Brætianu le øtie foarte bine, cæci d°sa este un elev al øcolii de medicinæ de acolo, daræ nu s°a flinut de cariera ce°øi începuse, pentru ca sæ poatæ exercita acea

* trimitere la Victor Emmanuel II.

84 profesiune. (Ilaritate.) Øi ræu a fæcut, cæci acum ne°ar aduce refletele sale autorizate, ca sæ facem cutare sau cutare lucru în materie de politicæ. (Mare ilaritate, aplauze.) Aøadar, dacæ nu ar fi acest interes mare, încæ guvernul nu ar trebui sæ fie indiferent, øi felicit pe d. ministru de Externe cæ a înfleles, cæ nici agentul de la Paris, nici acel de la Viena, nu mai pot sæ împlineascæ øi misiunea ce li s°ar pune de a vizita øi Roma. Iatæ de ce a fæcut o agenflie mai specialæ; pânæ acum, dacæ îi plæcea sæ aibæ un reprezentant mai gras, trimitea pe cel din Paris, când voia sæ aibæ unul mai slab trimitea pe cel din Viena. (Ilaritate.) D°lor, trebuinfla de a avea o agenflie la Roma nu este numai o simplæ ambifliune, ci este øi convenienfla diplomaticæ, cæci cum v°am spus, avem agenfli la toate celelalte puteri ale Europei. Dvs. øtifli ce a zis Clarendon, cæ în toate chestiunile relative la România, a gæsit pe ministrul Italiei, totdeauna alæturi cu ministrul Franciei. Apoi, cine nu øtie cæ toate chestiunile relative la noi, agitate de diplomaflia francezæ, au fost suscitate de diplomaflia italianæ? Cine nu øtie cæ Italia, ca o bunæ soræ prin nemuritorul sæu bærbat de stat Cavour, a fost aceea care a luptat întotdeauna alæturi cu Francia pentru câøtigarea a tot ce avem noi astæzi, a dorinflelor Divanurilor ad°hoc? Se øtie d°lor, cæ atunci când d. Alecsandri, trimisul nostru, stæruia pe lângæ Francia øi pe lângæ Italia pentru a le face sæ susflinæ în fafla celorlalte puteri legitimele dorinfle ale nafliunii noastre, se øtie cæ dupæ sævârøirea Unirii prin alegerea unui singur Domn, comitele Cavour a zis d°lui Alecsandri: daræ cum afli putut avea curajul de a væ uni în contra voinflei Europei hotærâtæ prin Convenfliune, cum v°a venit în gând de a face aceasta în contra Tratatului pozitiv de la Paris?10 Negreøit cæ acest curaj al nostru a dat inimæ marelui bærbat de stat de aø îndoi silinflele pentru regenerarea øi unitatea patriei sale, dupæ cum unitatea Italiei a adus, færæ îndoialæ, dupæ sine unitatea Germaniei. Ei bine, d°lor, credefli dvs., cæ d. V. Alecsandri vorbind de noi în cabinetul împæratului Napoleon øi în acela al comitelui Cavour, arætându°le de ce putem fi øi noi capabili, fæcându°i sæ vadæ ce menire poate sæ aibæ flara noastræ în Orient, nu ne°a fæcut nici un bine? Øi gândifli cæ øi astæzi, øi mai cu seamæ astæzi, Italia nu poate sæ ne mai facæ mult bine? Eu cred cæ aceasta nici nu se mai poate pune în îndoialæ. Italia, tocmai în împrejurærile actuale, ne poate ajuta poate mai mult de câte oricând; eu cred cæ astæzi avem multæ trebuinflæ decât oricând de a ne duce la Roma øi a asculta consiliile înflelepte ale diplomafliei italiene. Iatæ pentru ce eu socotesc cæ noi avem necesitate de a avea un agent la Roma mai mult decât oriunde. Acum d. reprezentant de la Râmnicu Vâlcea, d. Lahovari zice: daræ de ce sæ mai numim un agent øi la Roma? Avem unul la Paris, acela, la cazuri de trebuinflæ, sæ plece de la Paris øi sæ se ducæ øi la Roma. Daræ d°lor, dvs. vedefli de ce ajutor ne poate fi un reprezentant stabil la Roma, vedefli cât de mult poate sæ influenfleze asupra

85 pozifliunii, asupra necesitæflilor noastre politice un asemenea agent, øi dvs. voifli sæ°l punefli în acea stare vagabondæ. Voifli ca acest agent sæ fie færæ domiciliu, sæ nu øtie cineva de unde sæ°l ia, sæ fie un fel de curier? Nu cred cæ vefli admite un asemenea lucru. Ce fel? Dvs. care afli tresærit de bucuria la øtirea cæ Italia øi°a redobândit vechea sa capitalæ, dvs. care afli trimis în un mod atât de solemn o adresæ entuziastæ regelui Italiei øi parlamentului italian pentru aceasta, afli ezita astæzi de a trimite un agent la Roma care sæ întreflinæ între noi øi Italia acele relafliuni pe care trebuie sæ le întreflinæ douæ nafliuni surori? Îmi pare cæ nu putem ezita nici un moment, nici chiar având în vedere toate considerafliunile personale care s°au pus în vedere; cæci acele persoane de care s°a vorbit, când vor vedea în ce spirit degajat de orice considerafliuni vætæmætoare lor s°a votat de cætre Cameræ trimiterea acestui agent, departe de a vedea ræu aceasta, poate se vor inspira încæ de aceste sentimente de înaltæ politicæ øi se vor întoarce de la acele idei. În privinfla argumentului adus de acei d°ni deputafli, care nu admit numirea acestor agenfli, sub pretextul cæ cei de pânæ acum nu au fost la înælflimea misiunii lor, sæ°mi permitæ d°lor a le zice cæ nu cu ocaziunea votærii unei asemenea legi se pot aduce astfel de argumente, øi aceste pentru un cuvânt foarte puternic, pentru cuvântul cæ nu este bine, nu este logic de a subordona acfliunei unui om, a ministrului de Externe, acfliunea Reprezentafliunii naflionale; nu este logic a supune principiul la alegerea persoanelor, sau la purtarea lor. Poate cæ acei agenfli au greøit, acfliunea Reprezenta- fliunii naflionale îi va insufla desigur ca pe viitor sæ facæ mai bine, poate cæ øi dacæ au voit sæ facæ mai bine, nu au putut, nu øtim ce greutæfli au putut întâmpina ei în împlinirea datoriilor lor. Desigur însæ, încæ o datæ, cæ acfliunea noastræ le va da întot- deauna curaj, vor øti cæ în mæsura puterilor noastre ei se pot pune cu demnitate în relafliune cu celelalte puteri, øi astfel flara noastræ va øti cæ în lume nu se reguleazæ toate cu armele, cu puterea, øi atunci va avea mai multæ încredere în sine øi va putea profita de fructele nepieritoare ale pæcii, de care s°a vorbit. Noi, d°lor, nu trimitem aceøti agenfli în stræinætate pentru a se amesteca în afacerile altora, pentru a face o politicæ de ofensivæ; îi trimitem pentru ca sæ avem întrânøii niøte apærætori ai intereselor noastre, care sæ ne susflinæ întotdeauna drepturile noastre, ca astfel sæ ne putem dezvolta. (Aplauze.) D. ministru de Externe. D°lor, declar de mai înainte cæ orice deciziune va lua Camera o voi primi cu toatæ recunoøtinfla, mai ales acum, în urma discufliunii ce s°a fæcut astæzi, øi a cuvântului elocvent, patriotic øi just ce a pronunflat onor. d. Ionescu. D°sa astæzi a probat pânæ la evidenflæ cæ sunt unele chestiuni, unde trebuie sæ înceteze orice pasiune, orice luptæ de partide, unde trebuie ca Adunarea sæ se considere compusæ numai de români, iar nu de miniøtri øi majoritate sau minoritate, cæci tofli sunt reprezentanfli ai flærii, tofli au aceleaøi interese, øi nu trebuie sæ ne punem pe tærâmul

86 acuzærilor, øi sæ ridicæm chestiunii importanfla ce i°o dæ mærimea situafliunii, prin pasiuni øi recriminafliuni tardive, produse din ciudæ pentru nereuøitele trecute; ci trebuie sæ vedem ce este bine de fæcut øi sæ nu mæ punefli în pozifliunea aceea în care, cum v°am zis ieri, sæ nu væ pot ræspunde la câte v°afli putea øi afli fi în drept sæ aøteptafli de la noi øi, în care, interesele flærii ne opresc de a væ spune ceva. D°lor, când am venit în Cameræ cu acest proiect prin care propun aceste agenflii, væ declar, am fost convins cæ satisfac o trebuinflæ a nafliunii øi cæ Adunarea avea sæ le primeascæ cu entuziasm øi nu m°am înøelat pânæ în momentul de faflæ øi sper sæ nu fiu înøelat nici dupæ ce vefli vota; fiindcæ am confienflæ* în dvs. cæ un vefli strica astæzi ceea ce afli fæcut ieri; cæci nu mæ pot îndoi eu cæ ne vefli incrimina dvs., o Cameræ naflionalæ, cæ am venit sæ væ propunem o micæ cheltuialæ de vreo øapte sau opt mii de franci pe lunæ, øi care pe an face 80 sau 90 mii lei… D. Øt. Fælcoianu. 180 000 franci pe an. D. ministru de Externe. Bine, d°le Fælcoianu! Daræ dv. trebuie sæ øtifli cæ aceste 180 000 franci pot, într°un moment dat, sæ ne facæ sæ câøtigæm milioane, sau sæ ne facæ sæ evitæm pierderi de milioane. Apoi, pentru Dumnezeu!, nu trebuie sæ ne punefli într°o pozifliune… D. Al. Lahovari. Tot aøa ne spui. D. ministru de Externe. D. Lahovari zice cæ tot aøa spun. Apoi, d°lor, eu nu cred cæ dvs. mæ vefli sili sæ ræspund la discursul vehement øi mai mult personal ce a fæcut d. Brætianu; øi nu aø voi sæ ræspund, pentru cæ ar trebui sæ mæ pun pe tærâmul pe care s°a pus d°sa, øi eu nu am cutezanfla, chiar când ar fi cu putinflæ sæ mæ cobor acum de la înælflimea la care a pus d. Ionescu discufliunea, cæruia încæ o datæ îi exprim recunoøtinfla mea, fiindcæ, în realitate, niciodatæ nu l°am auzit vorbind cu mai multæ seriozitate øi gravitate, dezbræcat de orice pasiune personalæ, øi nepreocupat de nimic alt, decât în chestiunea de faflæ. Nu mæ punefli daræ pe acest tærâm; eu iau act de acuzærile d°lui Brætianu, øi°l rog ca, chiar astæzi, dupæ ce se va termina chestiunea, dacæ voieøte d°sa sæ facæ o interpelare privitoare la conduita Ministerului de Externe øi a agenflilor sæi din Europa, eu îi voi ræspunde. Eu, d°lor, declar cæ agenflii noøtri au fost la înælflimea misiunii lor, øi protestez contra oricærei acuzafliuni ce s°a adus øi s°ar putea aduce în contra vreunui agent. Declar: cæ dânøii au fæcut mare serviciu flærii, atât în ordinea politicæ, cât øi în cea economicæ; øi afli avut probe palpabile cu ocaziunea drumului de fier, unde afli væzut serviciile d°lui Strat øi ale d°lui Rosetti de la Berlin11, øi pânæ astæzi, de doi ani de când sunt la minister, nici un glas, nici în seanflæ publicæ, nici în seanflæ privatæ, nu mi°a arætat vreo nemulflumire, de nici o parte a Adunærii în contra vreunui agent. Øi mi se pare cæ,

* încredere (din fr. confiance).

87 atunci când aø apuca pe d. Brætianu la strâmtoare sæ°mi arate pe ce se întemeiazæ acuzafliunile d°sale, nu ar avea nici un act. Øi aceasta nu pentru mine, cæci eu nu merit, dupæ opinia d°sale, sæ stau aci. Øi în privinfla aceasta, d°lor, nu aøtept decât un blam de la dvs.; cæci væ asigur cæ, îndatæ ce îmi vefli aræta în privinfla politicii exterioare o nemulflumire cât de micæ, mæ voi retrage, pentru cæ va fi destul aceasta sæ°mi arate cæ nu sunt în stare sæ iau asupra mea o sarcinæ atât de grea øi atât de delicatæ, ca aceasta, când este vorba de a lupta, când este vorba sæ reprezint flara faflæ cu stræinætatea. Eu însæ, d°lor, am conøtiinfla împæcatæ; cred cæ stæm bine, øi cred cæ nu trebuie sæ ræspândim flipetele noastre în toate pærflile, øi sæ facem zgomot mare pentru existenfla noastræ, ca sæ fim bine. Din contra, cred cæ este o mare reuøitæ øi o dibace conduitæ ca o nafliune sæ nu facæ mult zgomot afaræ din sânul sæu, pentru ca sæ træiascæ în pace. Eu cred, d°lor, cæ la tofli am ræspuns triumfætor, øi cæ am reuøit în toate chestiunile. Øi, dacæ dvs. credefli cæ am fæcut ræu, n°avefli decât sæ facefli o interpelare, øi atunci sæ væ dau seama despre situafliunea raporturilor noastre exterioare. Sæ nu ne silifli acum ca sæ væ dæm socotealæ de legæturile noastre, cæci nu o pot face cu ocaziunea aceasta, însæ atunci voi fi la ordinele dvs.; atunci væ voi aræta ce am fæcut, articolele øi jurnalele stræine unde au scris agenflii noøtri, øi atunci væ vefli convinge dvs., cæ onor. d. Brætianu i°a mai ræmas mult de citit, ca sæ cunoascæ toate acestea care am onoare sæ declar cæ nu le°a citit, øi cæ nu a avut timp sæ le citeascæ, øi astfel va avea ocaziunea în viitor sæ citeascæ øi sæ vadæ cæ flara a fost bine apæratæ, øi toate interesele au triumfat pânæ în momentul de faflæ, øi speræm în Dumnezeu cæ vom triumfa øi în viitor. Nu amestecafli, d°lor, acum chestiunea agenflilor cu chestiunea de faflæ. D°lor, eu personal poate cæ nu merit sæ stau pe aceste bænci; însæ nu despre persoana mea este vorba acum, ci este vorba sæ vedem dacæ Camera României va putea sæ refuze aceste douæ agenflii, atât de necesare României. În secfliuni, d°lor, am væzut cu mulflumire cæ proiectul s°a primit færæ nici o obiecfliune; øi de aceea am avut curajul sæ vin în Cameræ; cæci altfel, dacæ aø fi væzut în secfliuni ridicându°se critici în contra legii, væ mærturisesc cæ aø fi cæutat sæ evit aceastæ discufliune publicæ, care nu am prevæzut°o, mai bine aø fi retras proiectul în secfliuni, decât mæ expuneam la aceastæ discufliune. Øi de aceea øi ieri m°am mirat mult cum d. Blaremberg vine în Cameræ øi°mi aduce acea acuzafliune; cæci trebuia, d°lor, sæ læsafli la o parte persoana mea. D°sa a mai revenit øi astæzi acuzându°mæ cæ nu l°am satisfæcut, cæ nu aø fi avut motive serioase ca sæ°i ræspund, øi îmi pare ræu de aceasta; cæci onor. d. Blaremberg trebuia sæ nu uite ceea ce am spus ieri, ceea ce am declarat faflæ cu toatæ Camera, cæ m°a pus în pozifliune dificilæ ca sæ°i ræspund, când vine d°sa øi spune singur ceea ce eu am avut curajul sæ resping faflæ cu alflii care sunt stræini, øi am reuøit sæ resping. Dar m°am întristat væzând cæ aici se ridicæ din nou asemenea

88 dificultæfli care eu nu le credeam sæ existe pentru mine, decât afaræ din hotarele flærii. Aøadar i°am spus ieri d°lui Blaremberg, øi nu am glumit deloc, se înøealæ d°sa; eu l°am întrebat ce a voit sæ zicæ d°sa, adicæ numai la Constantinopole avem agent oficial? Urmeazæ de aci cæ în alte pærfli sæ nu avem? I°am spus cæ mæ pune în o pozifliune grea, øi cæ ar trebui d°sa mai înainte de toate sæ se preocupe de interesele flærii øi sæ nu mæ sileascæ sæ°mi ciuntesc mijloacele de apærare contra acuzærilor sale. N°am glumit deloc; i°am spus un lucru care°l pricepe oricine: este ori nu admisibil ca un stat, oricât de mic, sæ aibæ interese? Interese fie mai mult economice, d°lor, cum a zis d. Ionescu pentru cæ acestea dezleagæ toate acele alte interese øi chiar libertæflile popoarelor, øi mærimea lor în ordinea politicæ. Admitefli, deci, interesele economice. Este admisibil ca fiara Româneascæ sæ n°aibæ mare avantaj de a fi oriunde, într°un centru oarecare de populafliune care fline în legæturæ statele între dânsele, ca sæ nu aibæ acolo un vechil, un avocat, un reprezentant, numifli°l cum vefli voi? Cine væ zice cæ neapærat acest agent are sæ fie oficial? Ce însemneazæ aceastæ vorbæ? V°am ræspuns cæ nu suntem oameni ca sæ mandiem* amiciflia la nimeni, øi unde vedem cæ nu se fline cont de persoana noastræ, nu flinem acolo reprezentantul nostru. Iatæ ce v°am spus. M°afli fæcut grotesc, pentru cæ v°am vorbit despre carete. Avefli mare eroare; este recunoscut astæzi cæ caretele, în ceremoniale, joacæ un mare rol. Øi noi am dori sæ fim mai bine væzufli; sæ avem mai mare titlu; sæ fim mai cu pompæ primifli. Aceasta este o chestiune de grad în ordinea diplomaticæ. Noi însæ suntem mai modeøti, mai democrafli, mai republicani, ca sæ complac d°lui Ionescu. Suntem aci un popor învæflat cu simplitatea, cu egalitatea, ne facem trebile moderat, færæ pompæ, øi pentru aceasta væ rugæm sæ ne dafli mijloace ca sæ trimitem acolo oameni care sæ poatæ lucra øi trata în privinfla intereselor flærii. Ce avefli de obiectat în aceastæ privinflæ? Dacæ væ preocupafli personal de mine, care nu væ cam sunt plæcut, spunefli°o curat; avefli deschisæ calea cea mare; spunefli de væ sunt simpatic, ori nu. Sunt totdeauna la ordinele dvs., aøtept sæ°mi dafli un blam. Daræ n°are a face una cu alta; facefli ræu flærii procedând în modul acesta. Acum n°am sæ vin sæ væ spun importanfla cea mare de a avea un reprezentant al nostru în Italia. Aø putea sæ væ asigur, øi personal sunt convins, cred cæ va fi bine primit agentul nostru øi va fi util flærii. V°am spus cæ vom înfiinfla aceøti agenfli în anul acesta, dacæ ne vor permite economiile bugetului pe 1873; dacæ nu ne vor permite, îi vom înfiinfla în 1874. D. G. Brætianu. E prea vag.

* sæ cerøim (din fr. mendier).

89 D. ministru de Externe. Onorabilul d. Brætianu zice cæ e vag; daræ ce voieøte d°sa sæ fie pozitiv? Tot discursul d°sale se rezumæ în un singur lucru: economia. Economia a fost floare de retoricæ, dar, ceea ce a fost în fondul convincfliunii d°sale, este nemulflumirea pentru sistemul de a numi agenfli. Øi sunt sigur cæ dacæ voi cæpæta blagoslovenia d°sale în privinfla numirii acestor agenfli, sunt sigur cæ d°sa va vota… Aøa este, spune drept, d°le Brætiene? Ei bine, eu mæ voi duce la d. Brætianu, care m°a acuzat în secfliune cæ nu am fæcut numiri democratice, øi îl voi consulta. În chestiuni de numiri nu voi læsa niciodatæ nimica de dorit. Voifli sau nu sæ votafli aceøti doi agenfli, suntefli liberi: eu, repet încæ o datæ, dacæ aø fi øtiut cæ aceastæ dezbatere are sæ ajungæ aci, aø fi retras proiectul. Dacæ dvs. væ este de bani, spunefli aceasta. Votafli legea cu îndatorirea de a se aplica în 1874 sau în 1875. Daræ voiesc, pentru Dumnezeu, din partea nafliunii române sæ nu mi se refuze, mie, ministru de Externe, încuviinflarea acestor agenfli, unul pentru Washington øi pentru Roma altul. Voci. Închiderea discufliunii. D. Al. Lahovari. Ca sæ cruflez timpul Camerei, væ voi ruga, d°lor, în douæ cuvinte, sæ nu închidefli discufliunea, pentru douæ motive: întâi, pentru cæ doi oratori, ca d. Ionescu øi d. ministru de Externe, au vorbit pentru a susfline aceste noi creafliuni, øi nimeni nu le°a ræspuns; øi al doilea, pentru cæ, dacæ am fæcut la celelalte articole economii de câteva mii lei pe oriunde am putut, n°ar trebui sæ trecem repede, færæ a discuta îndestul articole care trag cheltuieli de 100 000 de franci anual. De aceea ar trebui sæ læsafli sæ se explice øi acei care cred cæ nu este o mare necesitate de asemenea creafliuni. Voci. Sæ vorbeascæ d. Lahovari! D. preøedinte. Avefli cuvântul. D. Al. Lahovari. Mulflumesc Camerei de indulgenfla ce mi°a arætat, øi nu voi abuza de aceastæ indulgenflæ întinzându°mæ în lungi dezvoltæri ale chestiunii; mæ voi mærgini a ræspunde numai câteva cuvinte onor. d°lui Ionescu øi onor. d°lui ministru de Externe. D°lor, dacæ vin a susfline aceastæ supresiune* în contra unor oratori aøa de puternici care au combætut°o, îmi va fi imposibil sæ ridic chestiunea la înælflimea la care au pus°o domniile lor prin talentul aøa de eminent care l°au desfæøurat. Voi vorbi daræ cât voi putea mai simplu øi mai practic în aceastæ chestiune, care în adevær nu suferæ, cred eu, argumentele ce s°au pus înainte de d. Ionescu øi d. ministru.

* suprimare (din fr. suppression).

90 D°lor, mai întâi, voi întreba pe onor. d. ministru de Externe de ce a luat d°sa foc, ca sæ zic aøa, de ce a îmbræfliøat cu atâta ardoare o creafliune care poate nu a plecat din inifliativa d°sale? Vedefli cæ în proiectul acesta de lege la art.41 d°sa prevede pe agenflii astæzi în fiinflæ, agenflia de la Constantinopole, mai întâi, pe urmæ agenfliile de la Paris, de la Londra øi Roma întrunite. D. ministru de Externe. Apoi nu este aøa; citifli art.42. D. Al. Lahovari. Avefli ræbdare, d°le ministru, øi nu°mi facefli øi mai dificilæ partea impopularæ, partea grea ce mi°am luat; cæci, când cineva susfline micøoræri de lefuri, supresiuni de pozifliuni importante øi frumoase, acela se expune a fi neplæcut la mulfli. Aøadar, læsafli°mæ sæ°mi împlinesc aceastæ penibilæ misiune, cu care desigur nu mæ voi face agreabil nimænui, daræ care mæ va pune în pace, în liniøte cu conøtiinfla mea, când voi sprijini interesele flærii aøa cum le înfleleg eu, D. ministru de Externe. Am voit sæ væ aræt cæ comitefli o eroare de fapt. D. Al. Lahovari. Citind acum art.42, recunosc în adevær cæ în acest articol sunt cuprinse øi noile agenflii de la Washington øi Atena; însæ nu le væd trecute øi articolele care prevæd cheltuielile ce dânsele necesitæ. Læsând daræ la o parte aceastæ chestiune de fapt, eu nu cred cæ trebuie sæ mai adæogim pentru moment aceste noi agenflii; nu zic cæ sæ nu rezervæm viitorului aceastæ creafliune, însæ în situafliunea noastræ actualæ nu putem sæ îi mai adæogim. Øi aceasta, întâi, pentru un cuvânt politic, øi al doilea, pentru cuvinte financiare. Din punctul de vedere politic, nu mæ voi pune câtuøi de puflin pe tærâmul pe care s°a pus onor. d. Brætianu; nu voi veni sæ critic politica întreagæ a d°lui ministru de Externe, nu voi veni sæ critic purtarea agenflilor noøtri actuali. Meritul, capacitatea, talentul lor sunt cunoscute; au dat îndestule probe despre dânsele în situafliunea delicatæ în care sunt puøi, øi sunt cel dintâi a susfline cæ suntem bine reprezentafli în stræinætate. Øi, în special, pentru agenflii actuali, eu recunosc cæ au fæcut servicii importante flærii. Daræ, d°lor, punctul meu de privire este mai larg, se întinde la alte considerafliuni decât acelea care ar privi direct la persoana d°lui ministru de Externe, sau la nominafliunile ce ar putea face d°sa în aceste noi posturi. Însæ, d°lor, øtim cu toflii cæ, oricare ar fi greutatea øi capacitatea personalæ a agenflilor noøtri, atât a celor actuali cât øi a acelor care s°ar putea numi, pânæ acum însæ nu li se recunoaøte caracterul diplomatic al unor agenfli oficiali acreditafli. Sæ li se recunoascæ acest caracter în toatæ deplinætatea lui, sæ fie tratafli pe picior de completæ egalitate cu reprezentanflii a oricærei alte flæri autonome, øi atunci, cu cea mai mare plæcere, aø augmenta numærul lor. Daræ ceva mai mult. Sæ zicæ d. ministru cæ cutare putere în special voieøte sæ primeascæ agentul nostru cu titlu oficial, øi fie acea putere, nu Statele Unite ale Americii, fie øi mai departe decât Statele Unite, fie Republica de la Chile,

91 voi trimite øi acolo un agent, numai sæ øtim cæ va fi primit øi tratat cum trebuie sæ fie tratat reprezentantul României. Mi se va ræspunde, poate: daræ atunci suntefli neconsecvenfli; de ce menflinefli agenflii pe care îi avefli astæzi, când acreditare absolut oficialæ nu este nici pentru dânøii? Ræspunsul meu va fi foarte simplu. Nu voi ca sæ rechemæm niøte agenfli deja instituifli, fiindcæ sper cæ, graflie timpului, graflie insistenflei øi justifliei noastre, prin negociafliuni urmate øi bine conduse, vom ajunge în cele din urmæ ca România sæ aibæ în stræinætate pozifliunea ce meritæ. Daræ mai e øi un al doilea motiv. Rechemarea acestor agenfli deja funcflionând ar fi poate din partea noastræ o lipsæ de cuviinflæ cætre puterile pe lângæ care ei sunt acreditafli. Pentru aceste motive nu voi ca sæ se recheme cei în fiinflæ, daræ cred totodatæ cæ nu trebuie sæ adæogim alflii. Nu voi sæ se mai înfiinfleze cu mari cheltuieli agenfli diplomatici noi pe lângæ niøte puteri care nu ne dau de acum asigurarea cæ îi vor primi în calitatea lor oficialæ, cu caracterul ce li se cuvine. În asemenea condifliuni cred cæ statu°quo este mai bun øi pentru finanflele noastre, øi pentru demnitatea acestei flæri. Voi veni acum la chestiunea de cheltuieli, øi pentru aceasta voi vorbi de acei agenfli noi de la Roma, de la Washington øi de la Atena care se adaugæ prin acest proiect, deøi d. Ionescu n°a vorbit despre cel de la Atena, øi a stæruit numai pentru cel de la Roma øi cel de la Washington. D°lor, precum am avut onoare a væ spune, cheltuiala ce adæogim în buget este de 100 mii franci, 100 de mii acum, ca première mise, fiindcæ nu ne vom opri pe aceastæ cale, cæci nu væd pentru ce nu afli trimite un agent øi la Londra, dacæ trimitefli unul la Washington, la Londra, unde România are interese politice øi comerciale mai mari, mai apropiate decât în America. Aøadar, pe acest drum nu væ vefli putea opri aci; vefli trimite agenfli la Londra, la Petersburg, Roma, Berlin, Madrid, øi în toate capitalele Europei, øi fiindcæ începem sæ trecem Oceanul, øi în America; øi pentru cæ America este împærflitæ într°o mulflime de state, øi fiindcæ, d. Ionescu o øtie, sunt acolo o mulflime de republici, nu øtiu de ce ne°am mulflumi cu republica anglo°saxonæ de la nord øi nu am trimite reprezentanfli la numeroasele republici de ginte latinæ care au cu noi raporturi de sânge, pentru a studia pe loc mecanismul institufliunilor republicane. Iatæ clina* pe care pornim adæogind aceastæ agenflie, øi dacæ aceastæ onorabilæ Adunare adineaori, din o preocupare curat financiaræ, curat bugetaræ, a redus apuntamentele ce se fixau prin acest proiect øi a fæcut o economie, care eu cred cæ este însemnætoare, în privinfla principiului mai mult decât cifrelor, nu cred cæ acum va aproba aceastæ cheltuialæ, care este foarte simflitoare în starea de strâmtorare financiaræ în care ne aflæm, cæci øtie d. ministru cæ resursele de azi nu mai ajung spre acoperirea

* pantæ (din lat. clinare).

92 acestor cheltuieli, øi cæ tot ce adæogim este în speranfla unor resurse viitoare øi problematice. Eu cred cæ cel mai bun serviciu ce putem sæ facem øi acestei flæri, øi chiar ministerului, este a ne opri dupæ clina cheltuielilor luxoase øi neproducætoare. Zicefli cæ agentul de la Roma este indispensabil; departe de mine de a contesta întru ceva argumentele foarte solide care s°au adus de d. Ionescu, pentru a ne aræta necesitatea de a ne pune în relafliuni mai strânse cu regatul Italiei; însæ eu cred cæ din momentul ce am fost reprezentafli pânæ acum acolo prin agentul de la Paris øi nu s°a simflit nici o trebuinflæ care sæ fi ræmas neîndestulatæ, nu s°a simflit cæ are acest agent aøa de multe afaceri încât sæ necesite dezdoirea lui, ca sæ zic aøa, eu cred cæ putem, pentru moment, rezervând cu totul viitorul — eu nu sunt absolut ca d. Brætianu, sæ vorbesc øi pentru viitor —, putem, zic, pentru moment, sæ menflinem situafliunea actualæ. Cât pentru agentul de la Washington, voi avea argumente mult mai solide pentru a respinge crearea acestei agenflii, færæ oportunitate pentru noi, øi îndræznesc a zice, færæ demnitate în circumstanflele actuale. Întâi, d°lor, cæ interesele noastre în acea flaræ depærtatæ, de care suntem despærflifli prin oceane, sunt aøa de neînsemnate, aøa de nepalpabile chiar, încât, dacæ vom dezbræca argumentafliunea d°lui Ionescu de vælul briliant al elocinflei, vefli vedea cæ nu existæ pentru noi necesitatea cea mai micæ de a avea un agent diplomatic la Washington øi nici mæcar un consul. Întreb pe d. ministru de Externe dacæ este un singur român domiciliat în Republica Statelor Unite; ei bine, dacæ existæ unul, sæ ia pe acela, oricare ar fi, øi sæ°l facæ agent; daræ îl asigur cæ nu°l va gæsi. Ce sunt daræ aceste cheltuieli, pentru numele lui Dumnezeu! Cum pierdem cu totul din vedere, nu numai starea noastræ financiaræ, dar chiar destinafliunea, chiar menirea funcfliunii pe care o creæm? Eu totdeauna am crezut øi credeam pânæ astæzi cæ un agent diplomatic este trimis lângæ un stat pentru a reprezenta mai cu seamæ interesele supuøilor statului sæu, care sunt sau domiciliafli în acest stat lângæ care este acreditat, sau în relafliuni de afaceri cu dânsul, unde sunt oarecare interese, dacæ nu politice, cel puflin comerciale de apærat. Ei bine, væ desfid sæ gæsifli o singuræ afacere comercialæ care sæ existe între noi øi America, væ desfid sæ gæsifli un singur supus român care sæ locuiascæ republica imensæ care se întinde între douæ oceanuri; øi în astfel de situafliune a lucrurilor, d°lor, în deficitul absolut al finanflelor noastre, mergefli øi dafli deocamdatæ 50 000 franci, øi vefli fi silifli sæ dafli în curând 100 000, cæci nimeni nu poate sæ træiascæ în America cu suma pe care o dafli acum, øi exemplul îl avem cu postul agentului de la Petersburg, care cu suma prevæzutæ în buget n°a putut fi ocupat pânæ acum. D. ministru de Externe. De unde øtifli dv.? D. Al. Lahovari. Rog pe d. ministru de Externe sæ aibæ puflinæ pacienflæ.

93 D°lor, d. N. Ionescu s°a pus pe un tærâm pe care, de l°am urma, ne°ar târî prea departe. D°sa nu s°a încercat sæ ne demonstreze cæ avem un interes comercial sau politic în aceastæ flaræ; nu s°a încercat sæ ne demonstreze — ceea ce, cu tot talentul d°sale, nu ar fi putut sæ facæ — cæ existæ un supus român domiciliat în acest continent imens. Nu! Republica americanæ, ne spune d°sa, are institufliuni frumoase, institufliuni liberale, înaintate, agriculturæ frumoasæ, industrie puternicæ, maøini perfecflionate etc.; sæ trimitem daræ un agent acolo plætit cu 100 mii de franci. Ei bine, aøa credefli dvs. cæ noi putem lua de la stræini tot ceea ce au ei frumos, bun, folositor numai prin creafliuni de posturi? Fiindcæ invidiem puterea militaræ a Prusiei, sæ trimitem îndatæ un agent la Berlin øi vom avea puterea militaræ a Prusiei? Fiindcæ admiræm artele imortale* ale Italiei, sæ trimitem un agent la Roma øi le vom avea îndatæ øi la Bucureøti? Fiindcæ dorim puterea maritimæ øi întinderea comerflului Angliei, sæ trimitem un agent la Londra øi îndatæ porturile României se vor umplea cu coræbii? Fiindcæ institufliunile liberale ale Republicii americane funcflioneazæ în modul cel mai regulat; fiindcæ acolo agricultura este dezvoltatæ, comerflul întins, øcolile bune, sæ trimitem un agent la Washington øi imediat, ca prin o baghetæ a unei zâne fermecætoare, le vom avea pe toate. Glumim, d°lor! Toate aceste fraze frumoase se traduc pur øi simplu prin cifre pozitive în buget. (Aplauze.) Procedând aøa, dovedifli cæ singurul lucru ce putefli crea sunt funcfliuni salariate øi cifre în buget… (Aplauze.) Øtifli cum vom imita pe America, færæ sæ trimitem peste mæri un nenorocit român pierdut în imensa republicæ a Statelor Unite, despærflitæ prin oceane de noi, øi cu o cifræ care poate nu°i va permite sæ træiascæ acolo? Øtifli cum vom imita pe America? Nu în acest mod. Dacæ invidiem agricultura ei, libertatea ei, maøinile ei puternice, cæile ei de comunicafliune, ei bine, sunt revistele, sunt jurnalele, sunt cærflile, expozifli- unile internaflionale, care ne vor servi mult mai mult decât un agent, decât un post în buget cu o cifræ care va încærca finanflele noastre mai mult. Vom imita mai cu seamæ America pe o altæ cale decât pe aceea a creærii funcfliunilor. Nu prin creafliuni de posturi, nu prin înfiinflæri de sinecure republica Statelor Unite s°a ridicat la înælflimea aceea unde o admiræm. Øtifli cine se face acolo funcflionar? Se face acela care nu poate træi din alte meserii. Øi am væzut în capul acestei nafliuni pe fiul unui muncitor de pæmânt, el însuøi, pe Lincoln. Acela nu prin birouri, nu prin agenflii, nu prin calea ierarhicæ a funcflio- narismului s°a ridicat la acel rang, ci prin munca sa manualæ chiar, la început, pe urmæ, prin instrucfliunea ce a dobândit singur, prin numele ce øi°a fæcut exersând o profesiune liberæ, a putut sæ vinæ în capul unei republici de 40 milioane de cetæfleni. Ei bine, noi nu mergem pe aceastæ cale, øi de aceea nu trebuie sæ ne miræm când

* nemuritoare (din fr. immortel, elle).

94 vedem finanflele noastre în starea aceastæ deplorabilæ, când vedem un deficit pe care nu putem sæ°l acoperim cu resursele noastre normale, øi suntem silifli sæ votæm impozite noi; nu trebuie sæ ne miræm când mâine ne vom afla øi mai ræu decât astæzi, dacæ vom urma pe aceastæ cale, de a vota creafliuni de sinecure care ne costæ aøa de mult øi ne raportæ aøa puflin. Apoi, d°lor, flara ne zice: oprifli°væ pe aceastæ clinæ! Trebuie chiar noi sæ pricepem odatæ cæ interesul nostru cel mai mare este de a echilibra bugetele noastre, prin moderarea cheltuielilor, øi mai cu seamæ a tuturor cheltuielilor de lux, neproducætoare, cæci acelea mai cu seamæ sunt ruina finanflelor publice. Øi aci trebuie sæ repet øi eu cuvintele: pentru nu øtiu cine øi pentru nu øtiu ce sæ votæm aceastæ cheltuialæ inutilæ, când øtim cæ de multe ori cu mare durere suntem silifli sæ refuzæm niøte cheltuieli cu totul utile; de multe ori ni s°a întâmplat, d°lor, ca, cu inima sfâøiatæ, sæ refuzæm niøte cheltuieli indispensabile; poate chiar când mâine sau poimâine va veni d. ministru de Lucræri Publice sæ ne cearæ ceva, noi vom fi silifli sæ refuzæm tocmai de la acest minister. Ei bine, d°lor, sunt flæri cu totul în alte condifliuni decât flara noastræ, øi ai cæror agenfli sunt primifli într°un mod oficial, nu aøa precum se primesc agenflii noøtri, øi chiar acele flæri când îøi væd în strâmtorare finanflele, fac însemnate economii în aceastæ ramuræ a bugetului lor, cum, de exemplu, Grecia. Væ pot cita øi alte exemple, dacæ nu m°aø teme sæ nu prelungesc prea mult aceastæ discufliune. Prin urmare, ar fi pentru noi o eroare gravæ când, faflæ cu greutæflile noastre financiare, am mai adæuga øi aceste cheltuieli zadarnice în bugetul nostru. De aceea cred cæ Adunarea nu se va læsa a aluneca pe aceastæ cale atrasæ fiind numai de frazele frumoase ale d°lui Ionescu. Pentru a sfârøi, ræspund la un ultim argument. Ni s°a zis, d°lor, cæ trebuie sæ trimitem un agent în America, fiindcæ øi America a trimis un consul aci. Sæ læsæm pentru un moment la o parte cæ nu avem nici o legæturæ de comerfl, de politicæ, sau oricare alta cu America; daræ întreb, dacæ faptul al acreditærii unui agent al Americii aci trebuie sæ facæ ca noi sæ ræspundem prin aceastæ mæsuræ. Ei bine, ce a fæcut agentul Americii la noi, se øtie. Oare pentru a face în America aceea ce a fæcut agentul Americii aici, pentru aceasta voim sæ°l acreditæm? (Aplauze.) Oare când agentul nostru ar cuteza sæ se amestece în politica interioaræ a Americii putefli sæ°mi spunefli cum va fi tratat? Fiindcæ trimisul puternicei republici a intervenit în chestiuni interioare ale flærii, noi, drept ræspuns, trebuie sæ°i trimitem un reprezentant? Eu, d°lor, dacæ noi nu putem sæ ræspundem altfel, cæci eu nu sunt din acei cu sabia în mânæ, cel puflin ræspunsul nostru sæ fie tæcerea øi demnitatea, singurul care ni se cuvine. Sæ flinem daræ aci pe acela pe care voifli sæ°l trimitefli peste mæri sæ reprezinte nafliunea românæ, færæ sæ øtim ce primire îl aøteaptæ în aceste flæri depærtate. (Aplauze.) Nu øtiu dacæ demnitatea noastræ

95 va câøtiga ceva când vom fi reprezentafli øi la Washington; nu øtiu dacæ se va ridica prestigiul flærii; øtiu însæ cæ acel prestigiu, acea demnitate vor câøtiga mai mult când noi prin buna guvernare vom reuøi sæ echilibræm bugetele noastre, sæ cheltuim numai veniturile noastre normale, øi când vom înceta de a recurge când la împrumuturi, când la impozite, pentru a acoperi pe fiecare zi prin noi resurse, noi deficituri. (Numeroase aplauze.) Voci. Închiderea discufliunii! D. ministru de Externe. D°lor, væ rog sæ nu închidefli discufliunea pentru cæ este bine sæ nu primifli a ræmânea færæ ræspuns ceea ce a spus onorabilul d. Lahovari în privinfla umilinflei flærii noastre în faflæ cu stræinii. Eu, d°lor, protestez, øi mai cu seamæ când aceste cuvinte [sunt] zise de d. Lahovari, noi ne°am deprins a nu primi asemenea cuvinte de la stræini, ne°am deprins a fline fruntea sus øi a menfline la înælflimea lor drepturile flærii faflæ cu stræini, care s°au încercat sæ ne zicæ pe jumætate din câte a zis domnul Lahovari. D. Al. Lahovari. Am recunoscut. D. ministru de Externe. Apoi dacæ afli recunoscut, sæ°mi permitefli sæ zic cæ nu ar trebui sæ spunefli în sânul Parlamentului cæ nu vor fi primifli agenflii noøtri într°un mod oficial. Aceasta este una din cauzele care mæ fac a zice cæ tinereflea dv. nu°mi aprinde inima pentru viitor. Ar fi trebuit sæ°mi aducefli bucurie, øi, din nenorocire, væd cæ nu îmi aducefli decât întristare. Mæ facefli sæ zic: frumos bærbat, dar urâte vorbe au ieøit din gura d°sale! Frumos este sæ venifli dv. øi sæ spunefli ceea ce ar trebui sæ ne spunæ inamicii? Pentru Dumnezeu? Læsafli°ne sæ træim cum putem, øi sæ lucræm pentru flaræ cum putem; øi dvs., viitorul flærii, ale cærora locuri le flinem aci, sæ nu ne creafli o pozifliune dificilæ, când noi lucræm pentru viitorul dvs. Ar trebui, ca mai tineri, sæ ne aprindefli inimile; daræ dvs. prea suntefli reci, prea calculafli, prea suntefli prudenfli pentru vreo câteva sute de lei. Læsafli greutatea pe noi; daræ nu venifli pentru un interes meschin de 70 mii franci, sæ ne degradæm øi sæ pierdem pozifliunea frumoasæ care o avem astæzi în ochii lumii. Ce avefli de zis în privinfla agenflilor noøtri? Ei merg acolo unde îi trimitem, øi, dacæ se întâmplæ oarecare greutæfli, graflie moderafliunii caracterului nostru, conduitei øi perseverenflei noastre, am ajuns sæ le biruim, øi agenflii noøtri nu au ræmas pe jos în comparafliune cu alfli agenfli care reprezintæ state mai mari. Eu nu recunosc pentru România nici o inferioritate. (Aplauze.) D. G. Manu. Deplasafli chestiunea. D. ministru de Externe. Dvs. o deplasafli, pentru cæ nu punefli România pe tærâmul pe care trebuie sæ stea; afli umilit°o, afli înjosit°o øi i°afli pus un væl negru… D. M. Ghermani. Cine i°a pus? D. ministru de Externe. D. orator care mæ întrerupe poate cæ nu a fost aci adineauri, øi îl rog sæ nu mæ întrerupæ. D. M. Ghermani. Nu i°a pus nimeni væl negru.

96 D. ministru de Externe. Fæ bine, iacæ se va trece în Monitor, øi se va øtie cæ m°ai întrerupt… D°lor, nu e bine sæ se zicæ cæ agenflii noøtri în stræinætate au o pozifliune umilitæ… D. Al. Lahovari. Nu am zis aøa. D. ministru de Externe. Afli zis cæ nu suntem siguri cæ puterile vor primi pe trimiøii dv. Ei bine! Aceasta pentru mine este un lucru dureros, care îl aud de la dv. Øi dacæ dv. revenifli, îmi pare bine. Apoi, nu afli venit dv. de la început sæ spunefli cæ, dacæ afli fi siguri cæ agenflii noøtri vor fi primifli într°un mod oficial, i°afli vota? Væ rog daræ sæ credefli cæ afli fæcut o greøealæ când afli venit øi afli pus chestiunea pe acest tærâm. Eu, ca ministru de Externe, nu recunosc nimænui dreptul de a fline un asemenea langaj… D. Al. Lahovari. Vorbifli în chestiune. D. ministru de Externe. Sunt în chestiune, pentru cæ væ voi dovedi cæ agenflii noøtri, mæcar cæ nu au un nume pompos, un titlu dintre cele tehnice, admis în dicflionarul general al puterilor celor mari, cu toate acestea reuøesc a lucra pentru România, øi întrunesc pe lângæ dânøii cercuri politice mai multe decât alfli agenfli ai altor puteri. Iatæ ce aveam sæ ræspund în privinfla celor zise de d. Lahovari. Acum, ce a mai zis d°sa? Sæ nu trimitefli la Washington pe nimeni, pentru cæ reprezentantul Americii de aci nu a avut o purtare cum trebuia sæ aibæ. În privinfla acestei chestiuni, nu mæ pronunfl; este o chestiune privitoare pe Ministerul de Externe øi voi spune°o la timp. Daræ urmeazæ oare cæ nu este de nici o importanflæ pentru noi a avea un agent la Washington pentru cæ în America nu ar fi români? O voce. Sunt afaceri comerciale? D. ministru de Externe. Negreøit, poate avem afaceri comerciale. Apoi, nu scæpafli din vedere cæ noi care suntem o nafliune agricolæ nu putem sæ nu avem cele mai bune relafliuni cu toatæ lumea. Øi dacæ nu le avem øi cu America, este numai greøeala noastræ. Prin urmare sæ fifli convinøi cæ nu este numærul românilor aflafli în alte flæri care fac relafliunile noastre cu celelalte state; øi agenflii noøtri nu trebuie sæ se mærgineascæ numai la o micæ vizæ pusæ pe paøapoarte, øi a primit vizitele unor cælætorii. Nu este acolo importanfla trimiøilor noøtri. Ei au sæ reguleze interesele românilor, øi românii sunt pretutindeni unde România este pusæ în chestiune; øi astæzi interesele ei politice øi economice pot fi obiectul preocupærilor în cele mai multe cabinete stræine; øi America are vocea sa, puternica sa voce pretutindeni, øi nu este bine ca aceastæ voce sæ ne fie contrarie. Nu scæpafli din vedere cæ, dacæ am fi avut în America pe cineva ca sæ ne reprezinte, poate cæ altfel s°ar fi petrecut lucrurile în chestiunea israeliflilor. Ei bine, am fæcut tot ce am putut. Daræ, dacæ am fi avut în Italia øi America pe cineva care sæ ne reprezinte, sæ facæ pe lume sæ ne cunoascæ, sæ expunæ pe fiecare zi, pe fiecare minut

97 situafliunea noastræ politicæ øi economicæ, sæ credefli cæ opiniunea publicæ ar fi fost mai bine luminatæ øi mai avantajoasæ intereselor noastre. D°lor, eu mi°am fæcut datoria. Væ mai rog încæ sæ votafli aceøti doi agenfli. Øi, dacæ credefli cæ nu°i putefli înfiinfla astæzi, punefli în lege cæ se vor înfiinfla aceøti agenfli de la cutare an, de exemplu, de la 1875. O voce. Mai bine venifli cu o lege suplimentaræ. D. ministru de Externe. Dafli°mi voie, voi veni cu o lege suplimentaræ sæ mai cer øi alte agenflii; aceasta este numai un început, øi sper cæ nu voi avea totdeauna a întâmpina dificultæflile puse înainte de d. Lahovari, cæci se va convinge øi d°sa cæ nu este pentru fiara Româneascæ o mare pagubæ, ca sæ cheltuiascæ douæ sau trei sute de mii de lei, pentru ca interesele sale cele mari sæ fie reprezentate în stræinætate, când poate câteodatæ este în joc chiar existenfla sa. (Aplauze.) Voci. Închiderea discufliunii! D. M. Cornea. Am luat cuvântul ca sæ rog pe onor. Cameræ, øi pe dv., d°le pre- øedinte, ca sæ°mi dafli ajutorul care l°afli dat d°lui Lahovari, sæ capæt pentru mine indulgenfla Camerei, prelungind discufliunea în aceastæ chestiune. Este de trebuinflæ, d°lor, ca la gravele cuvinte aduse de d. Lahovari, unul din membri acestei onorabile majoritæfli, sæ se ræspundæ de un alt membru din majoritate, øi sæ°i demonstreze d°sale cæ n°are cuvânt de a susflinea cæ prin adæogirea acestor agenflii s°ar împoværa bugetul statului øi ar apæsa prea mult pe contribuabili. (Zgomot.) Când este vorba de a avea reprezentanfli prin acele locuri, unde e nevoie spre a apæra øi susfline interesele cele mai vitale ale flærii… Voci. La vot! la vot! Se pune la vot închiderea discufliunii øi se primeøte. Se pune la vot amendamentul d°lui G. Brætianu, pentru suprimarea agenfliilor de Roma, Washington øi Atena, øi se respinge. Se pune la vot amendamentul d°lui Øtefan Fælcoianu, pentru suprimarea agenfliei de la Washington øi Atena, øi se primeøte. Se pune la vot art.41 împreunæ cu amendamentul d°lui Øt. Fælcoianu, øi se primeøte. Øedinfla se ridicæ la 5 ore dupæ°amiazi, øi cea viitoare se anunflæ pe a doua azi, 14 februarie.

Øedinﬂa din 14 februarie 1873

Preøedinﬂia d°lui preøedinte Dimitrie Gr. Ghica. D. preøedinte. Acum avem, d°lor, la ordinea zilei continuarea discuﬂiunii asupra proiectului de lege pentru organizarea Ministerului de Externe. D. Aristide Pascal citeøte art.43.

98 D. G. Manu. D°le preøedinte, cred cæ în urma votului ce am dat ieri la art.42, prin care s°a hotærât a se menfline agenfliile existente astæzi, adæogindu°se numai cea de la Roma, alineatul 2 de sub art.42 devine de prisos øi nu ræmâne decât ca d. raportor sæ introducæ aci suma ce trebuie a se înscrie pentru agenflia de la Roma, pe care am adæogit°o ieri... D. Aristide Pascal. Am fæcut aceasta, daræ se vede cæ n°afli fost atent când am citit. D. G. Manu. Prea bine; atunci propun supresiunea alineatului al doilea. D. ministru de Externe. Mæ iertafli, mi se pare cæ suntefli în eroare. Aøa de exemplu agenflia de la Londra este votatæ, øi cu toate acestea leafa nu este prevæzutæ în buget... D. Al. Lahovari. Daræ nu s°a votat pentru Londra separat o agenflie. Voci. Nu s°a votat! D. ministru de Externe. Rog pe d. Lahovari sæ nu se entuziasmeze aøa de iute øi sæ mæ amefleascæ, færæ sæ mæ lase sæ°mi dau cuvântul de ceea ce zic; d°lui mæ surprinde cu o iuflealæ aøa de repede, încât nu øtiu ce voieøte sæ zicæ. D°sa zice cæ nu s°a votat agenflia separatæ de la Londra... D. Al. Lahovari. Nu s°a votat. D. ministru de Externe. Camera nu are decât sæ zicæ cæ a înfleles astfel cum spune d. Lahovari, øi atunci ne vom supune hotærârii Adunærii. Væ aducefli aminte, d°lor, cæ atunci când s°a citit art.42, d. Brætianu a propus suprimarea a trei agenflii, adicæ de la Atena, Washington øi Roma, øi cu toate argumentele sale, tot nu a reuøit sæ se suprime agenflia de la Roma. Ei bine, despre Londra nu a vorbit nimeni un singur cuvânt; prin urmare, când am væzut noi ieri cæ nimeni nu combate aceastæ agenflie, când toate celelalte care se înfiinflau din nou erau lovite cu atâta energie, nu eram noi în drept sæ credem cæ acelea care n°au fost combætute ræmân dupæ cum au fost propuse în proiect? Închipuifli°væ acum care este spaima noastræ când vedem pe d. Lahovari cæ revine asupra votului de ieri øi voieøte sæ ne ia øi Londra... D. Al. Lahovari. D°ta revii. D. ministru de Externe. Nu revin eu, cæci iatæ ce zice art.42 pe care l°afli votat ieri; el ne aratæ cæ avem agenflie øi la Londra: „România este øi va fi reprezentatæ prin trimiøi diplomatici la Constantinopole, Paris, Londra, Roma, Berlin, Petersburg, Viena, New York (America), Atena øi Belgrad“. Prin amendamentul dvs., afli suprimat Washington øi Atena; aøadar rog pe d. Manu øi pe d. Lahovary sæ binevoiascæ a mæ crufla azi de multe observafliuni ce au început a°mi face de ieri încoa, relativ la aceøti nenorocifli reprezentanfli din stræinætate; øi nu cred cæ Camera nu va voi sæ revinæ asupra unui vot dat, tocmai cu ocaziunea reprezentantului din Englitera.

99 D°lor de câte ori, oricare din dvs., va vorbi în Adunare de economie, sæ fifli siguri cæ vefli fi ascultafli. Aceasta este ceva pozitiv, este un succes câøtigat gata. Aøadar, desigur cæ eu nu am øi nu pot nimic sæ zic în contra d°lui Lahovari acum când strigæ mereu economie, dupæ cum nu pot sæ zic, sæ ræspund nimic în contra tuturor acelora care întrebuinfleazæ acest sistem. Nu poate sæ fie, în adevær, o repet, mai norocit sistem pentru un deputat care voieøte sæ aibæ un succes decât acela de a combate pe un ministru când cere o cheltuialæ indispensabilæ, când cere, adicæ, dupæ dvs. unii, ruina flærii, aruncarea pe fereastræ a banilor publici. Noi însæ væ rugæm sæ credefli cæ øtim ceva mai mult în privinfla aceasta, øi aceasta ne sileøte ca de multe ori sæ vorbim lucruri neplæcute Adunærii, øi cerem ceea ce cu greutate ea acordæ întotdeauna, având înaintea noastræ mai presus de toate folosul general, interesele cele mari ale flærii. Ceea ce este pozitiv acum, este cæ o parte din Adunare voieøte sæ suprime agenflia de la Londra. O voce. Sæ fie ca pânæ acum, sæ fim reprezentanfli la Londra tot de agentul de la Paris. D. ministru de Externe. Nu uitafli cæ v°am citit cum este redactatæ legea aceasta, øi dacæ afli uitat, v°o mai citesc încæ o datæ. În legea aceasta, dupæ ce în art.42 numæræ toate agenfliile pe care urmeazæ sæ le avem în stræinætate, apoi la art.43 zice: Personalul reprezentafliunii în stræinætate øi tratamentele sunt fixate dupæ cum urmeazæ pentru agenfliile diplomatice astæzi în fiinflæ; iaræ pentru cele ce se pot înfiinfla în virtutea acestei legi, se va lua de normæ ceea ce este stabilit pentru agenflia din Paris. „Lefurile øi personalul consulatelor ce se pot înfiinfla, tot în virtutea acestei legi, se vor fixa prin bugetul anual al ministerului“. Acum vrefli ca la Paris øi la Londra sæ ræmânæ un singur agent; daræ afli suprimat dvs. ieri agenflia noastræ de la Londra? La art.42, pe care l°afli primit, n°afli votat øi aceastæ agenflie specialæ pe lângæ cele de la Paris, Viena, Petersburg etc.? Voifli acum sæ revenifli asupra unui vot expres dat? Nu putefli sæ o facefli, pentru cæ regulamentul væ opreøte de a o face. D. Al. Lahovari. D°lor, chestiunea aceasta este foarte simplæ, foarte læmuritæ øi cu toatæ lupta d°lui ministru de a interpreta votul dat de Cameræ ieri în sensul ideilor d°sale, cred cæ d°sa nu va izbuti. În adevær, d°lor, asupra cæror puncturi a fost discufliunea de ieri? Discufliunea de ieri s°a purtat mai întâi asupra suprimærii agenfliilor din nou propuse de minister la Washington øi Atena, øi al doilea asupra separafliunii agenfliei de la Roma, pentru care s°a cerut de guvern øi s°a admis de Adunare un agent separat. Asupra separafliunii însæ øi a agenfliei de la Londra de cea de la Paris øi înfiinflærii unui nou agent la Londra, nici nu a fost discufliune, øi tofli au înfleles cæ ræmâne ca øi pânæ acum. D. ministru daræ acum voieøte în un mod læturalnic sæ separeze

100 øi agenflia de la Londra, sæ introducæ în lege ceea ce Camera nu a voit sæ voteze, sæ separe agenflia de la Londra punând în bugetele noastre o nouæ cheltuialæ însemnatæ, øi astfel sæ reducæ la nimic toatæ osteneala øi toatæ lupta noastræ de ieri. Pentru cæ este evident cæ, dacæ d°sa ar putea reuøi de a se admite un nou agent la Londra, atunci toatæ economia fæcutæ de noi ieri prin suprimarea agentului de la Washington are sæ se nimiceascæ, fiindcæ cheltuiala acestuia are sæ se înlocuiascæ cu a celui de la Londra. Nu cred cæ Adunarea va primi o asemenea interpretare; fiindcæ dacæ noi am primit ieri agenflia de la Londra, am fæcut°o pentru cæ am fost încredinflafli cæ reprezentafliunea noastræ de la Londra øi Paris are sæ fie întrunitæ asupra aceluiaøi agent. Aceasta este un lucru care nu se mai poate pune în îndoialæ, øi daræ, aø ruga pe d. ministru sæ nu mai stæruiascæ în pretenfliunea d°sale, ea fiind în contra voinflei øi votului Camerei. D. ministru de Externe. D°lor, dupæ ce dvs. afli votat agenflia la Roma, la Londra øi la Paris, afli zis cæ pânæ când vom avea fonduri spre a pune aceste voturi în lucrare, sæ se urmeze tot dupæ bugetul de astæzi. Dar dvs. afli votat o agenflie separatæ pentru Londra; øi aceasta este foarte adeværat. Însæ dacæ nu voifli sæ înscriefli chiar astæzi în buget fondul pentru agenflia de la Londra øi pentru cea de la Roma, eu primesc a nu le înfiinfla imediat... D. G. Vernescu. Avem bani pentru Roma. D. ministru de Externe. Ei bine, voi cæuta cu comisiunea bugetaræ øi, dacæ voi gæsi fonduri, voi cere de la Cameræ sæ înscrie în buget fondul necesar pentru agenflia de la Roma. Daræ n°am nevoie sæ°mi votafli astæzi fondul øi pentru Roma... D. G. Manu. Dv. întoarcefli votul Camerei. D. ministru de Externe. De ce îmi acuzafli intenfliunile, d°le Manu? Nu e drept sæ facefli procesul intenfliunilor mele. Dvs. afli votat art.42 øi 43, øi afli decis ca sæ fie øi agenflie separatæ la Londra, cæci aci se zice agenflie la Londra virgulæ, agenflie la Roma virgulæ, agenflie la Petersburg virgulæ etc. D. Al. Lahovari. Am votat Londra cu Parisul împreunæ. D. ministru de Externe. Nu aveafli nevoie de aceasta, cæci existæ în buget. D. G. Manu. Nu era însæ în lege. D. ministru de Externe. Ceea ce afli scos din lege este Atena øi Washington, cæci atâta se prevede în amendamentul ce dvs. afli fæcut la art.42. Însæ dacæ voifli sæ revenifli asupra acelui vot, øi sæ væ opunefli la cheltuiala pentru Londra, eu nu mæ opun, poate sæ ræmânæ acelaøi agent pentru Paris, Londra øi Roma cum era pânæ acum; daræ væ desfid øi eu acum, cum mæ desfidafli øi dvs. ieri, sæ°mi spunefli dacæ nu afli scos din lege numai Atena øi Washington prin amendamentul ce afli votat la art.42? Asemenea afli votat øi art.43 øi nu cred cæ°l vefli suprima astæzi. Aøadar, este bine constatat cæ agenflia la Londra s°a votat. Dacæ însæ dvs. voifli sæ ræmânæ, aøa precum este astæzi,

101 eu primesc øi væ declar cæ nu voi face nici la Roma agenflie specialæ decât când voi avea mijloace. D. G. Brætianu. D°lor, eu respect votul dvs. de ieri, deøi am fost în contra agenfliei de la Roma; øi cred cæ fac un act de dreptate pentru Cameræ; însæ când væd pe d. ministru cæ vine sæ vorbeascæ de o agenflie la Londra, mie îmi pare cæ d°sa ne ia de puflin serioøi, øi crede cæ suntem în timpi de aceia când era de ajuns a aduna douæ°trei fraze la un loc ca sæ poatæ cineva a câøtiga o cauzæ. Însæ, d°lor, eu nu cred cæ suntem în timpul øcoalei de la Alexandria, când prin forfla sofismelor se putea câøtiga o cauzæ; øi nu este drept ca d. ministru sæ vinæ astæzi prin o argumentafliune subtilæ a se ridica în contra unui vot demn øi serios dat de Cameræ; cæci noi nu ne°am oprit la virgula d°lui Costa°Foru; pentru noi n°a avut nici o influenflæ acea redacfliune cu Paris virgulæ, Londra virgulæ etc. Øi dovadæ de aceasta este cæ nici unul din oratorii care au luat cuvântul, nu a vorbit asupra acestei agenflii, nici d. Ionescu, nici d. raportor nu au zis nimic de agenflia de la Londra, ci a vorbit numai de cele trei agenflii create din nou: Roma, Atena øi Washington. Øi mi se pare cæ agenflia de la Londra are o importanflæ destul de remarcabilæ ca sæ ne fi fæcut a vorbi de dânsa. D. ministru mi°a zis ieri cæ am fost iritat în contra d°sale. Ei bine, ieri nu am fost, daræ astæzi sunt foarte iritat, øi am tot cuvântul sæ fiu, cæci væd cæ d°sa voieøte sæ întoarcæ ceea ce am votat noi. D°lor, este pozitiv cæ nu am înfleles sæ creæm o nouæ agenflie la Roma, øi cred cæ este de demnitatea Camerei sæ spunem d°lui ministru, cæ nu se face astfel cu o Cameræ serioasæ, nu se revine asupra voturilor sale. Eu aø fi vorbit asupra agenfliei de la Londra, dacæ în adevær credeam cæ se înfiinfleazæ una øi acolo; însæ væzând cæ nu e nimic în raport în privinfla aceasta, am crezut cæ lucrurile ræmân tot aøa cum sunt. Tot astfel au înfleles øi alfli domni deputafli, øi e atât de adeværat aceasta, încât în camera de conferinflæ doi domni deputafli m°au întrebat dacæ nu ar fi bine sæ creæm o nouæ agenflie la Londra? Øi atunci eu am ræspuns d°lui Emanoil Kretzulescu, care zicea: sæ propun un amendament pentru înfiinflarea unui agent la Londra, cæ mæ opun la creafliunea acestei agenflii, neavând noi acolo atâtea interese importante de susflinut. Aøadar, væ rog, d°lor, sæ binevoifli a nu primi opiniunea d°lui ministru, øi special rog pe d. B. Boerescu sæ nu ia cuvântul în aceastæ chestiune pentru cæ nu øtie votul ce s°a dat ieri øi discufliunea ce s°a urmat în aceastæ privinflæ; øi mai cu seamæ, cæ aceastæ chestiune este foarte serioasæ, øi acei care nu au urmat cu minufliozitate discufliunile noastre de ieri, nu pot fi autorizafli moraliceøte sæ ia astæzi parte la aceastæ discufliune. De aceea væ suplic sæ respectafli votul nostru de ieri. Roma este o agenflie pe care am creat°o; cât pentru Londra, nimeni nu s°a gândit la aceasta, øi eu væ rog sæ nu primim aceastæ agenflie. D. preøedinte. S°a prezentat un amendament în urmætoarea cuprindere:

102 „I. Sæ se suprime alin.2 de la art.43. II. Sæ se zicæ la agenflia Paris: Paris°Londra. III. Sæ se introducæ în acest articol agenflia de la Roma cu personalul ca la Paris“. G. Manu. D. ministru de Externe. Nu øtiu pentru ce d. Brætianu se supæræ aøa de repede în contra mea. Ieri cel puflin am crezut cæ era o chestiune personalæ care mi se fæcea; daræ astæzi væd cæ chestiunea este îndoit de personalæ; astæzi d. Brætianu vine sæ facæ din mine un om care voieøte sæ amægeascæ o Cameræ întreagæ în urma unui vot dat. Mai mult, onor. d. Brætianu, dupæ ce mæ gratificæ cu calificæri care sunt foarte frumoase øi admise în societate în langajul d°sale, merge pânæ a opri pe d. Boerescu de a lua cuvântul. Apoi respect la libertatea opiniunilor se cheamæ aceasta? Aøa e la Roma? Ei bine, declar d°lui Brætianu cæ nu mæ supæræ nicidecum aceste cuvinte, pentru cæ cred cæ inima d°sale este bunæ, cred cæ, dupæ ce°i voi aræta inocenfla inimii mele, d°sa mæ va ierta. Mæ acuzæ onor. d. Brætianu — øi are în adevær aerul de a fi admirat de toatæ Camera —, mæ acuzæ cæ eu aø umbla sæ joc Camera, fiindcæ ieri n°a fost deloc vorba de Londra. Ei bine, drept væ spun cæ mæ întristez când væd pe d. Brætianu, crezând cæ poate la tinereflea sa sæ zicæ unui om bætrân asemenea cuvinte în Cameræ... D. G. Brætianu. Mæ autorizeazæ Camera. D. ministru de Externe. Ia sæ væ spun eu cæ nu væ autorizeazæ Camera. Væ întreb: în lege se cuprindea, ori nu øi Atena? Apoi am vorbit eu ceva ieri despre Atena? Tot aøadar s°a putut sæ nu vorbesc nici despre Londra. Ieri v°am spus, la începutul cuvântului meu, cæ dacæ economiile bugetului pe 1873 nu ne vor permite sæ înfiinflæm chiar în anul acesta cele douæ agenflii noi ce creæm prin aceastæ lege, adicæ Roma øi Washington, cel puflin ele sæ fie votate prin lege, øi sæ ræmânæ pentru anul 1874; iaræ dacæ din economiile pe 1873 se va putea în primævaræ sæ înfiinflæm aceste douæ agenflii, sæ°mi dafli un vot aprobætor. D. G. Manu. Acestea sunt dorinfle pentru viitor; legile se fac pentru actualitate. D. ministru de Externe. Apoi, legile, dupæ tipicul nostru pentru viitor se fac. Totdeauna sæ fiu întrerupt de d. Manu? Aceasta mæ întristeazæ. V°am rugat de ieri sæ nu confundafli persoana mea cu afacerea. Se vede cæ eu sunt ursit totdeauna sæ am multe greutæfli în Cameræ. Daræ læsafli de o parte persoana mea øi ocupafli°væ de chestiuni. Când v°am cerut ieri înfiinflarea agenflilor de la Washington øi Roma, am înfleles pe acestea sæ le înfiinflæm. Acum încæ o datæ întreb pe d. Brætianu, zis°am eu un singur cuvânt despre Atena, ca sæ putefli pretexta acum cæ n°am vorbit de Londra? D. G. Brætianu. Dacæ°mi dafli voie sæ væ întrerup, væ voi explica îndatæ.

103 Ieri, d. Lahovari a discutat cele trei agenflii, Washington, Atena øi Roma; a vorbit mai ales de Roma øi de Washington, øi a zis cæ, dacæ vom primi pe aceste douæ, atunci vom fi sæ încuviinflæm una la Atena, alta la Londra øi alta la Madrid. D. ministru de Externe. Eu øtiu, d°lor, cæ ieri nu v°am vorbit nimic despre Atena, øi dacæ dvs. afli suprimat ieri Atena, de bunæ seamæ afli suprimat°o, pentru cæ n°afli voit sæ fie agenflie acolo, daræ Londra a ræmas. Væ aducefli aminte, am zis ieri: votafli, d°lor, øi agenflia de la Washington øi nu væ ocupafli de fonduri. Nu væ silesc a°mi da îndatæ øi bani. Vom înfiinfla°o la 1874 sau 1875, când mijloacele ne vor permite; daræ am înfleles cæ principiul agenfliei de la Washington sæ fie înscris în lege... Aøadar rog pe d. Brætianu sæ se gândeascæ mai adânc, øi va vedea cæ va fi silit sæ°mi facæ dreptate. Dacæ însæ Camera va voi sæ revinæ asupra votului de ieri, facæ°o, scadæ Roma, scadæ totul; pânæ atunci însæ nu e mai puflin adeværat cæ prin art.42 s°a votat øi agenflia de la Londra separat. D. B. Boerescu. D°lor, tocmai cuvântul cæ unii din noi n°am fost la øedinfla de ieri este un argument øi mai mare ca sæ læsafli discufliunea sæ urmeze ca sæ se mai lumineze øi alfli deputafli care nu înfleleg legea aøa cum o explicafli dvs., øi legea are sæ se aplice aøa cum s°a votat, øi cetæflenii tofli au sæ o înfleleagæ aøa cum este scrisæ, precum aøa o înfleleg øi eu când citesc art.42, care iatæ ce zice: „România este øi va fi reprezentatæ prin trimiøi diplomatici la Constantinopole, Paris, Londra, Roma, Berlin, Petersburg, Viena øi Belgrad“. Ei bine, d°lor, nu trebuie sæ aibæ cineva multæ øtiinflæ de carte, nici are nevoie sæ citeascæ discufliunile Camerei spre a înflelege ceea ce se zice aøa de læmurit în acest articol, cæ vom avea un agent la Roma, unul la Londra etc., cæ la fiecare din aceste localitæfli trebuie sæ fie câte un agent. Nu trebuie daræ sæ væ mirafli cæ eu am înfleles cæ votul Camerei de ieri a fost ca sæ avem un agent øi la Londra, precum asemenea avem unul øi la celelalte state care se numæræ aci. Aceasta este litera, sensul natural al legii; øi dacæ e ceva de mirare, este cum unii din d°nii deputafli au putut înflelege altfel, când toatæ lumea vede din acest articol cæ anume øi la Londra Camera a votat un agent separat, øi asupra acestui vot nu se mai poate reveni acum. Cum daræ mai poate sæ fie acum o chestiune de economie bugetaræ, spre a face din aceasta un drapel în discufliune? Un asemenea pretext nu væ poate da dreptul de a reveni asupra unui vot aøa de categoric øi a zice cæ s°a înfleles de fel cæ agentul de la Paris øi de la Londra este acelaøi agent ca pânæ acum. Nu øtiu care este opiniunea d°lui ministru, însæ eu în realitate cunosc cæ nu am avut pânæ acum agent nici la Londra, nici la Roma; agentul nostru era la Paris, acreditat pe lângæ guvernul din Paris, øi scrisorile sale erau numai pentru Paris. Însæ ce se întâmpla? Se iveau chestiuni în care agentul de la Paris trebuia sæ meargæ øi la Londra ca sæ ne reprezinte acolo øi sæ trateze, în mod extraordinar,

104 chestiuni ad°hoc. Prin urmare nu este exact când se zice cæ agentul de la Paris era acreditat øi la Londra, øi dacæ dvs. væ conducefli de acest principiu cæ un agent poate sæ ne reprezinte în mai multe locuri, atunci mæ mir pentru ce afli mai acordat unul la Roma? Neapærat pentru cæ v°afli convins øi dvs. de marele interes ce avem de a fi reprezentafli într°un mod separat aci, øi de aceea afli înfiinflat un anume agent la Roma. Socotifli dvs. cæ prezenfla unui agent într°o flaræ consistæ numai întru a protege pe supuøii flærii sale øi cæ, dacæ n°am avea trei°patru sute de supuøi în Englitera, nu poate fi nici un interes pentru noi ca sæ avem un agent la Londra? Dacæ nu ar fi el acolo decât numai ca sæ lumineze pe guvernul pe lângæ care se aflæ acreditat asupra diferitelor împrejuræri din flara noastræ, ca sæ risipeascæ prejudecæflile nedrepte ce s°ar putea ivi în privinfla noastræ øi calomniile ce se aruncæ adeseori în contra flærii, ca sæ întreflinæ pe ministerul nostru în relafliuni cu acela al Marii Britanii øi în curentul negociafliuni- lor diplomatice relative la chestiunea Orientului, încæ aceasta ar fi de un interes capital pentru noi de a avea un reprezentant pe lângæ un guvern ca al Engliterei, care are un rol aøa de însemnat în politica Europei, øi mai cu seamæ în aceea a Orientului. Prin urmare, d°lor, interesul nostru este aproape de a nu mai fi discutabil; cæci este evident de cât folos ne poate fi de a avea un agent la Londra, ca øi la Paris, ca øi la Roma. Daræ vine chestiunea de aplicafliune, adicæ când sæ se înfiinfleze aceste agenflii? Când vor fi mijloace. Nu vedefli dvs. cæ de doi ani s°a votat agenflie la Petersburg øi încæ nu s°a aplicat? Când va veni ministerul øi va cere aplicafliunea legii, vom chibzui atunci cu toflii, øi dacæ nu vom avea mijloace, vom zice ca sæ se urmeze ca pânæ acum; însæ principiul este admis, øi aceasta nu se mai poate pune în contestafliune. De aceea, d°lor, eu, unul, neînflelegând cum unii se ridicæ a combate în asemenea principiu votat deja, ca [øi] cum ar fi sæ se înfiinfleze chiar de astæzi o agenflie separatæ la Londra, pe când aci nu este vorba decât numai de consacrarea unui principiu, zic cæ nu este nici drept, nici chiar conform cu regulamentul Camerei, ca sæ se voteze un amendament prin care s°ar modifica un articol deja votat øi s°ar impieta asupra autoritæflii ce trebuie sæ aibæ voturile emise de Adunare. D. G. Vernescu. D°lor, mie mi se pare cæ este o confuziune în aceastæ discufliune. Ce credefli dvs., cæ ieri când nu s°a primit înfiinflarea unei agenflii la Washington øi uneia la Atena, am zis noi, prin acel vot, cæ nu trebuie sæ fie în acele flæri niciodatæ agenfli din partea noastræ? Daræ de aceasta era vorba? Nu; alta era preocupafliunea noastræ. Noi am socotit cæ deodatæ cu votarea acestei legi, ne vom lega, într°un mod indirect, ca îndatæ ce vom vota bugetul, sæ dæm øi fonduri pentru acele agenflii a cæror înfiinflare am admite°o. Iatæ ideea care ne°a preocupat. Ar fi ciudat lucru ca sæ se facæ a se crede în public cæ Adunarea, printr°un spirit de ostilitate, n°a voit sæ creeze agenflii în America øi Atena. Daræ, d°lor, noi am putea

105 sæ înfiinflæm agenfli peste tot; însæ ar trebui mai întâi sæ vedem dacæ este oportun øi dacæ avem fonduri. Sæ nu punem pe hârtie lucruri care n°au sæ fie decât pe hârtie. Este adeværat cæ s°a strecurat în aceastæ lege un lucru care nu trebuia sæ ne scape, cæci este un articol care ar semæna a zice cæ am primit a se înfiinfla agent separat în Englitera. Ar putea cineva sæ interpreteze aceasta ca øi d. ministru; daræ, încæ o datæ, mæ raport[ez] la conøtiinfla dvs., læsând deoparte litera moartæ a acestei legi, øi væ întreb: când afli votat ieri aceastæ lege, votata°fli dvs. crearea separatæ a unei agenflii noi la Londra? Voci: Nu, nici prin gând nu ne°a trecut. D. G. Vernescu. Aøadar, aø ruga pe d. ministru sæ nu insiste asupra acestui punct, pentru cæ noi, în principiu, nu suntem în contra agenfliei de la Londra; daræ nici d. ministru de Externe nu vrea s°o înfiinfleze îndatæ, imediat, cæci ce v°a spus d°sa? V°a spus cæ, mai târziu, când vom avea mijloace, v°a cere sæ trimitem un agent acolo, iaræ nu azi, imediat. Ei bine, dacæ ar fi sæ votæm aceasta în cunoøtinflæ de cauzæ, eu væ declar cæ nu mæ împotrivesc, cæci încæ o datæ repet, nu am ostilitate în contra nici unei nafliuni. Din contræ; când este vorba sæ fiu reprezentat cu demnitate într°o flaræ ca Anglia, aø admite bucuros, cæci aceasta este o mândrie naflionalæ pentru mine, departe de a o considera ca o pagubæ pentru flaræ. Aøadar, când mi s°ar cere votul meu acum în aceastæ privinflæ, eu nu l°aø refuza; daræ încæ o datæ repet, sæ nu insiste d. ministru de Externe a ne face sæ credem cæ votul a fost ieri astfel cum l°a înfleles majoritatea care l°a dat, cæci conøtiinfla fiecærui deputat, votând ieri legea, nu a înfleles sæ voteze un agent separat pentru Anglia. Iatæ de ce eu v°aø ruga sæ nu ne depærtæm de la ceea ce am fæcut ieri. Nu trebuie sæ cæutæm numai litera; nu se interpret[eaz]æ acea lege numai dupæ litera ei în contra de ceea ce a înfleles toatæ Camera. Poate voifli sæ zicefli cæ nu am fost destul de atentivi* la legea dvs., daræ încæ o datæ væ repetæm cæ nimeni nu ne°a atras atenfliunea asupra acestui punct, øi cæ atunci când era aci luptæ mare în contra noilor creafliuni, Camera se preocupa numai de lipsa mijloacelor cæci zicea cæ îndatæ ce se va înscrie în lege o asemenea creafliune, va fi silitæ la buget a prevedea øi alocafliunea necesaræ la punerea în lucrare a acestui vot. Øi când acesta a fost motivul principal de a se combate aceste agenflii noi, cum de nu a fæcut nimeni cea mai micæ menfliune despre o agenflie separatæ la Londra? Cum daræ voifli sæ se treacæ pe strecurate o agenflie aøa de însemnatæ ca aceea de la Londra? (Aplauze.) Nu trebuie sæ se strecoare pe furiø o asemenea creafliune; aceasta vine în ziua mare, øi cred cæ nu este un singur deputat care sæ se opunæ la crearea acestui post. Singurul cuvânt a fost cæ nu avem mijloace øi nu trebuie sæ facem o nomenclaturæ care nu ar

* atenﬂi.

106 însemna nimica. Din momentul când punem într°o lege agenflii, depærtarea timpului în care le°am putea înfiinfla neutralizeazæ orice efect. Decât sæ le votæm øi sæ nu le putem înfiinfla, mai bine nici sæ le votæm. Iatæ de ce zic ca sæ stæruim în votul nostru de ieri. (Aplauze.) D. ministru de Externe. D°lor, mai mult decât sæ væ declar cæ mæ unesc cu d. Vernescu, voifli ceva? Voci. Nu! Suntem mulflumifli. D. ministru de Externe. Apoi, atunci ce mai cautæ amendamentul dvs.? Retrægefli°l, eu nu cer de la dvs. decât sæ°l retragefli, cæci mæ unesc cu opiniunea d°lui Vernescu. (Aplauze.) D. G. Vernescu zicea: Væzut°afli pe guvern ieri sau pe altcineva ca sæ punæ în discufliune agenflia de la Londra? Am avut onoare sæ væ spun øi væ repet øi acum, cæ ceea ce a fost ieri în discufliune a fost ceea ce am cerut, atât în secfliuni cât øi aci, a se înfiinfla îndatæ amândouæ agenfliile øi nu am reuøit decât numai pentru Londra. Apoi venit°am ieri în Cameræ sæ væ zic ceva despre Atena? Nu, d°lor. Cu toate acestea este oare øi Atena în lege. Øi dacæ d. Fælcoianu nu°i venea în minte ieri sæ punæ în amendament ca sæ suprime øi Atena, væ întreb Atena nu ræmânea în lege? Acum recunosc cæ nu s°a discutat agenflia de la Londra, cum nici cea de la Atena, daræ cât despre mine, dacæ n°am vorbit de ele, dacæ nu m°am gândit la ele, cauza a fost cæ n°aveam interes de ele precum am de cea de la Roma øi de cea de la Washington, interesul meu era pentru acestea din urmæ, cele de la Londra øi Atena puteau sæ ræmânæ pentru viitor. Oricum ar fi în fine, vedefli dvs. cæ am venit sæ væ cer bani pentru agenflia de la Londra? Nu. O voce. Afli zis cæ vefli cere îndatæ. D. ministru de Externe. Væ temefli de aceasta, cæ îndatæ ce voi gæsi resurse voi înfiinfla? Ei bine, atunci ca sæ nu revenifli asupra votului de ieri, n°avefli decât sæ punefli mai la vale un amendament unde sæ zicefli cæ agenflia de la Londra sæ se înfiinfleze peste zece ani, aceasta dacæ credefli cæ am sæ væ surprind eu cu bugetul, ceea ce nu se poate face. D. Øt. Fælcoianu. Daræ pentru ce sæ punem acel amendament la vale øi nu aci, unde e locul lui? D. ministru de Externe. Eu væ propun sæ læsafli articolul cum este, fiindcæ e destul de læmurit, øi chiar pentru Roma sæ nu mai votafli articol special, cæci este inutil, fiindcæ, dacæ n°am bani, nu°mi foloseøte sæ fie în lege, ba încæ facefli mai ræu cu aceasta, pentru cæ atunci agentul de la Paris nu mai poate merge la Roma, pe câtæ vreme afli votat o agenflie specialæ la Roma. D. I. Fætu. La Roma sæ se înfiinfleze de îndatæ.

107 D. ministru de Externe. Daræ sæ vedem dacæ avem bani, sæ vedem la bugetul pe 1874 ce vom face. Eu socotesc cæ este destul ceea ce se zice în articolul 43, øi nu înfleleg ce voifli dvs. sæ facefli cu acest amendament? D. G. Manu. Sæ ridicæm nedumerirea ce afli arætat pentru amendamentul precedent. D. ministru de Externe. Dvs. voifli ca agentul de la Paris sæ fie øi la Londra, apoi atunci mulflumifli°væ pe art.44 din lege… D. Al. Lahovari. Adineaori afli zis cæ în lege este o agenflie separatæ la Londra. D. ministru de Externe. Da, v°am zis cæ se face o agenflie separatæ la Londra, daræ când vom avea bani, atunci vom propune separafliune øi atunci vefli face aceste dificultæfli, dacæ vefli crede, daræ pânæ atunci este inutil. Ce, oare dvs. avefli de gând sæ nu înfiinflafli niciodatæ agenflia de la Londra? Tofli au spus cæ primesc… D. I. Palæ. În principiu. D. ministru de Externe. În principiu, aøa væ zic øi eu, læsafli în principiu, nu væ cer nimic acum. Am zis cæ mæ unesc øi eu cu d. Vernescu. D. Al. Lahovari. Dacæ væ unifli cu toate, atunci de ce nu primifli amendamentul? D. ministru de Externe. Pentru cæ amendamentul dvs. zicând cæ agenfliile de la Paris øi Londra sæ fie unite, cu alte cuvinte zice cæ, în principiu chiar, niciodatæ sæ nu fie separate. (Zgomot.) Nu væ temefli, nu voi înfiinfla eu agenflia færæ bani; când vefli avea bani atunci se va înfiinfla, n°afli votat dvs. agenflia de la Petersburg øi nu s°a pus în lucrare?... (Zgomot, întreruperi.) Se pune la vot amendamentul G. Manu, øi se adoptæ. Art.44 se înlocuieøte cu urmætorul amendament al d°lui Lahovari: „Art.44. Cheltuielile de reprezentafliune ale agenflilor diplomatici se vor fixa în fiecare an prin buget“. Al. Lahovari, Øt. Fælcoianu øi C. Væleanu. Se citeøte art.45, øi urmætorul amendament al d°lui G. Manu. „Propun suprimarea cuvintelor de la cuvântul «iaræ cealaltæ jumætate» øi pânæ la finitul articolului“. G. Manu, C. Væleanu, Mavrocordat, Øt. Fælcoianu. D. G. Manu. D°lor, am prezentat acest amendament øi cred cæ este lesne de înfleles. El propune a se suprima restul frazei începând de la cuvintele: iaræ cealaltæ jumætate, øi pânæ la fine. Dispozifliunea din acest articol ar fi curat virement* în cercul bugetar, pentru cæ am votat, de exemplu, cheltuieli de reprezentafliune prin bugetul unui an, øi fiindcæ ar lipsi agentul, jumætate din leafa sa se va da secretarului sæu, iar cealaltæ jumætate se va pune la dispozifliunea ministrului de Externe, ca d°sa sæ întrebuinfleze acea sumæ pentru o altæ cheltuialæ din buget. Aceasta, d°lor, fiind un curat virement,

* schimbare totalæ (din fr. virer).

108 în contra legii de contabilitate, cred cæ d. ministru de Externe se va uni cu mine øi a læsa aceastæ cifræ ca economie în casa statului. D. ministru de Externe. D°lor, deøi sunt sigur cæ nu am sæ reuøesc, pentru cæ ori de câte ori am pe d. Lahovari øi pe d. Manu în contra mea, triumful nu este al meu, cu toate acestea sunt dator sæ væ spun în consecinflæ pentru ce este acest articol astfel. Mai întâi vefli øti, cæ aceastæ dispozifliune nu este contra legii de contabilitate, øi dvs. afli votat mai multe legi prin care se zice cæ lefurile celor ce lipsesc de la posturile lor, sæ se dea acelora care lucreazæ pentru dânøii. Serviciul trebuie sæ se facæ, øi funcflionarul care înlocuieøte pe agent trebuie sæ fie recompensat. Dacæ aceasta este un ce just pentru tofli funcflionarii în genere, este mult mai just pentru partea diplomaticæ. Ce am zis aci! Cæ lipsind agentul, se va recompensa celælalt care°i va fline locul. Dvs., d°lor, nu væ facefli idee ce nevoie este de asemenea recompensæ, care trebuie sæ se dea oamenilor acestora din stræinætate, care au în realitate dreptul la mari recompense, øi noi nu putem sæ le dæm nimic. Ei cheltuiesc din punga lor; øi dacæ nu ar fi norocirea sæ fie oameni care sæ aibæ starea lor, ar fi imposibil sæ facæ ceva cu ceea ce le dæm noi. Ieri am fost atacat de d. Brætianu: aø vrea ca d°sa sæ fie în locul meu sæ vadæ ce greutate este cu numirea agenflilor în stræinætate. La câfli de aci nu am propus? I°am rugat sæ primeascæ øi m°au refuzat. Aøadar, d°lor, v°aø ruga sæ læsafli aceste economii în loc sæ meargæ la pensiuni… Voci. Nu merg la pensiuni. D. ministru de Externe. Bine! Daræ am zis cæ, acest prisos, sæ se dea la ceilalfli care lucreazæ, dupæ dispozifliunea ministrului. Nu væ place ministrul, sau nu avefli confienflæ într°însul?... (Zgomot.) Face foarte bine rigidul øi severul d. colonel Manu cæ se preocupæ de viitorul flærii øi nu are încredere în nici un ministru… (Zgomot, întreruperi.) În fine, d°lor, facefli cum voifli; eu am zis sæ se lase la ministrul de Externe, pentru cæ el øtie cine meritæ sæ fie recompensat. Daræ, dacæ dvs. nu voifli aceasta, atunci punefli în lege sæ se dea cutærui sau cutærui. D. I. Agarici. D°lor, trebuie sæ ne dæm seamæ de ceea ce cere ministrul, pentru ca sæ nu ni se mai zicæ cæ noi voim sæ facem obstacole la votarea acestei legi, øi cæ noi flinem mai mult seamæ de economii decât de interesele statului. D°le ministru, væ rog øi eu sæ primifli amendamentul acesta, pentru cæ, ce se zice în acest articol? Se zice cæ secretarul întâi are dreptul la jumætatea cheltuielilor de reprezentafliune… O voce. Acesta are leafæ. D. ministru de Externe. Tofli au leafæ. Îmi pare ræu cæ nu ne înflelegem. D. I. Agarici. Eu sunt încredinflat cæ ne vom înflelege. D°lor, când se zice în lege cæ aceastæ cheltuialæ de reprezentafliune nu se poate da la tofli funcflionarii, e destul cæ ne°am unit cu dvs. ca sæ dæm jumætate secretarului

109 øi cealaltæ jumætate sæ ræmânæ în Casa statului; iaræ sæ nu treacæ la pensiuni, cæci este în contra legii. Apoi, d°lor, când este vorba de recompensæ pentru servicii, recompensa nu trebuie sæ se facæ de miniøtrii, ci de Corpurile legiuitoare, øi de aceea v°aø ruga, d°le ministru, sæ nu stæruifli mai mult asupra acestui punct, øi sæ væ unifli cu noi ca sæ votæm amendamentul. Se pune la vot închiderea discufliunii, øi se primeøte. Se pune la vot amendamentul d°lui Manu, øi se primeøte. Articolele 46, 47 øi 48 se primesc færæ discufliune. Se pune la vot proiectul în total øi rezultatul scrutinului este cel urmætor: Votanfli ...... 82 Majoritate absolutæ ...... 42 Bile albe pentru ...... 81 Bile negre contra ...... 1 D. preøedinte: Adunarea a primit proiectul

(Monitorul Oficial, nr. 40 din 21 februarie 1873, pp.247–249; nr.41 din 22 februarie 1873, pp.254–257; nr.42 din 23 februarie 1873, pp.261–263)

110 8

DEZBATEREA, ÎN SENAT, A PROIECTULUI DE LEGE PENTRU ORGANIZAREA MINISTERULUI AFACERILOR STRÆINE

Øedinﬂa de la 3 martie 1873

Preøedinflia Eminenflei Sale, Mitropolitul primat [Nifon]. D. ministru de Externe. Prea sfinte, væ rog, precum øi pe d°nii senatori, sæ binevoifli a lua în dezbatere raportul relativ la proiectul de lege pentru organizarea Ministerului de Externe. Fiindcæ eu poimâine am nevoie în alte afaceri, neputând veni, væ rog sæ°l luafli chiar acum în dezbatere acesta ce mæ priveøte. Voci: Bine, bine. D. raportor I. Samurcaø dæ citire raportului privitor la proiectul de lege pentru organizarea Ministerului de Externe.

Domnilor senatori, Proiectul de lege pentru organizarea Ministerului de Externe votat de onor. Adunare, secfliunile dvs. ocupându°se cu cercetarea lui, câteøi cinci s°au pronunflat în unanimitate pentru admiterea lui. Comitetul delegaflilor compus de d°nii C. Cernovodeanu, T. Leflu, øi subscrisul, fiind absenfli d°nii generali Solomon øi G. Stænulescu, au luat din nou în examinare sus°menflionatul proiect de lege, øi dupæ discufliunile urmate s°a pronunflat asemenea în unanimitate pentru admiterea legii astfel cum au fost votatæ de Adunarea Deputa- flilor, rugându°væ øi pe dvs. sæ binevoifli a adopta aceastæ lege prin votul ce vefli da.

Raportor, I. Samurcaø

Expunere de motive

În sesiunea trecutæ, onor. Adunarea Deputaflilor a exprimat dorinfla, atât prin raportorul general al comisiunii bugetare cât øi prin raportorul special, însærcinat cu prezentarea bugetului Ministerului Afacerilor Stræine , ca toate serviciile publice sæ fie reformate prin lege øi cæ, chiar în anul acesta, ministerul sæ prezinte o lege pentru organizarea întregului serviciu al Departamentului Afacerilor Stræine. Un întreg de cunoøtinfle øi de principii fiind absolut necesare în relafliunile internaflionale, øi care nu se pot obfline decât printr°un studiu serios øi special, øi prin o

111 experienflæ, fruct al practicii, n°am pierdut din vedere a elabora proiectul de lege ce urmeazæ în condifliuni cæ Departamentul Afacerilor Stræine sæ poatæ îndeplini într°un mod complet misiunea delicatæ ce°i este datæ øi corespunde necesitæflilor situafliunii politice în care ne aflæm. Din toate administrafliunile, atribufliunile cele mai dificile sunt, færæ contrazicere, acelea ale Ministerului Afacerilor Stræine. Serviciul celorlalte administrafliuni este dirijat dupæ reguli cunoscute, determinate prin legi øi ordonanfle; legea, regulamentele cer, ordonæ, dacæ autoritatea comite o eroare, eroarea este în genere lesne de reparat. Pentru Ministerul Afacerilor Stræine, sarcina este mai grea, acest serviciu nu poate prescrie nici ordona în relafliunile internaflionale, trebuie sæ cearæ, sæ negocieze. Un calcul fals, o combinafliune necompletæ pot compromite interesele flærii. În corespondenfla cu agenflii stræini, o expresiune hazardatæ, un drept ræu definit sunt atâtea arme pentru a fi combætufli cu dânsele la orice ocaziune. Funcflionarii acestui minister pe lângæ o dreaptæ rafliune øi o experienflæ a afacerilor, trebuie sæ posede o instrucfliune realæ øi calitæfli proprii a exprima confienfla. Aceste considerafliuni emise, vin a væ supune proiectul destinat a reforma øi regula serviciul Ministerului Afacerilor Stræine, proiect care, prin dispozifliunile speciale ce confline, satisface, totdeodatæ, exigenflele art.132 din Constitufliune.

Ministrul Afacerilor Stræine, G. Costa°Foru

Proiect de lege pentru organizarea Ministerului Afacerilor Stræine

PARTEA I

TITLUL I Dispoziﬂiuni generale

112 TITLUL II Atribuﬂiunile principale ale Ministerului Afacerilor Stræine

Art.3. Ministerul Afacerilor Stræine executæ øi interpretæ tratatele øi convenfliunile; are lucrærile politice relative la aceste acte; trateazæ chestiunile de limite øi de extradifliune; se ocupæ cu proiectele de convenfliuni; pregæteøte tratatele de comerfl øi de navigafliune; cere øi dæ ratificarea acestor instrumente; studiazæ chestiunile relative la protecfliunea comerflului român în flæri stræine øi acelea care rezultæ din reclamafliunile comerflului stræin în flaræ; discutæ chestiunile relative la starea civilæ a stræinilor; se ocupæ cu instrucfliunea reclamafliunilor în materii de interes privat, cu succesiuni øi altele; transmite actele judiciare øi comisiunile rogatorii; observæ pe acestea din urmæ; trateazæ afacerile contencioase care urmeazæ a fi apreciate dupæ dispozifliunile actelor diplomatice, dupæ acelea ale legilor øi conform principiilor dreptului internaflional øi dreptului gintelor; pregæteøte formele pentru obflinerea executorului în privinfla recunoaøterii consulilor generali, consulilor øi viceconsuli; cere autorizafliuni pentru primirea øi purtarea ordinilor stræine; pregæteøte reglementele de navigafliune; observæ executarea lor; se ocupæ øi se pronunflæ asupra chestiunilor relative la privilegiile, imunitæflile øi franøisele diplomatice; este însærcinat cu legalizarea øi vidimarea actelor traduse din limba românæ într°o limbæ stræinæ øi viceversa; apæræ interesele române în stræinætate; trateazæ afacerile politice; discutæ conflictele de jurisdicfliune iscate între autoritæflile române øi autoritæflile consulare; întrefline corespondenfle cu agenflii diplomatici øi consulii generali acreditafli pe lângæ guvernul flærii; întrefline asemenea cores- pondenflæ cu agenflii României în stræinætate; se pune în raport, în cazuri determinate, cu miniøtrii Afacerilor Stræine ai diferitelor state; combinæ mæsurile care sæ satisfacæ adeværatele interese ale flærii; apæræ drepturile acestea în fafla încælcærilor ce li s°ar face; antameazæ øi conduce negocieri de diferite naturi cu guvernele stræine; libereazæ paøaporturile, deplinele puteri, comisiunile; redige, dæ øi primeøte scrisorile de notifi- cæri, de creanfle øi altele; trateazæ reclamafliunile românilor contra guvernelor stræine øi reclamafliunile stræinilor contra guvernului român; se ocupæ de toate chestiunile care ating, atât domeniul politic, cât øi domeniul comercial, afectând amândouæ interesele deodatæ; rezumæ situafliunea exterioaræ øi interioaræ prin circulæri; øi, în fine, dæ direcfliune tuturor afacerilor care fac obiectul raporturilor internaflionale existente între România øi flærile stræine.

TITLUL III Administraﬂiunea centralæ

Art.4. Ministerul Afacerilor Stræine este asistat de un secretar general care este totodatæ øi director al cancelariei.

113 Art.5. Acest funcflionar are douæ feluri de atribufliuni: atribufliuni inerente pozifliunii sale de secretar general øi atribufliuni rezultând din calitatea sa de director al cancelariei. Ca secretar general: a) Expediazæ în numele ministrului øi subscrie pentru ministru toatæ corespondenfla, afaræ de instrucfliunile øi lucrærile politice, rapoartele cætre Domn, referatele cætre Consiliul de Miniøtri øi corespondenfla cu Corpurile legiuitoare, care toate sunt rezervate ministrului; b) Înlocuieøte pe ministru în caz de absenflæ sau împiedicare, când acesta este ocupat de afaceri de un ordin superior sau ia parte la dezbaterile Corpurilor legiuitoare. Ca director al cancelariei: a) Primeøte corespondenfla, distribuie lucrærile care se fac dupæ rezolufliunile sale, se ocupæ în special de toate chestiunile care au trebuinflæ de un studiu serios pentru a le supune ministrului cu observafliunile sale; pregæteøte lucrærile relative la dispozifliuni generale øi trateazæ toate afacerile de resortul Ministerului Afacerilor Stræine øi care nu intræ în atribufliunile speciale ale fiecæruia din serviciile parfliale mai jos însemnate; b) Asiguræ unitatea øi armonia în mersul administrafliunii centrale a ministerului; c) Revizuieøte øi privegheazæ lucrarea funcflionarilor øi supune ministrului direct sau prin øefii de serviciu partea cea mai importantæ cu explicafliunile ce cazul ar putea necesita. Art.6. Ministrul este autorizat a delega secretarului general orice alta din atribufliunile sale. Art.7. Serviciile parfliale ale Ministerului Afacerilor Stræine sunt împærflite dupæ cum urmeazæ: a) Diviziunea politicæ (Cabinetul ministrului); b) Diviziunea consulatelor, (agenfliilor), contenciosului, la care sunt ataøate: biroul navigafliunii øi de statisticæ, biroul de personal, material øi de paøaporturi øi interpretatul; c) Serviciul contabilitæflii; d) Biroul arhivei øi registraturii. Art.8. Diviziunea politicæ se compune de un øef de cabinet øi doi secretari. Lucrærile cu care se ocupæ sunt: Corespondenfla particularæ a ministrului, redacfliunea corespondenflei confidenfliale a ministrului, cifra[rea], citirea obligatorie a ziarelor stræine, refutarea aserfliunilor false, rezumarea situafliunii exterioaræ øi interioaræ, conservarea, clasarea øi înregistra- rea corespondenflei confidenfliale. Art.9. Diviziunea consulatelor, agenfliilor române øi contenciosului, se compune din doi øefi de secfliune, asistafli de doi øefi de birou clasa II øi doi copiøti.

114 Unul din øefi cu ajutorul sæu are redacfliunea, în limba francezæ a corespondenflei cu reprezentanflii puterilor stræine, øi celælalt în limba românæ cu ministerele øi diferitele autoritæfli din flaræ, precum øi cu reprezentafliunea României în stræinætate. În atribufliunile acestui serviciu intræ: Toatæ corespondenfla relativæ la jurisdicfliunea consularæ, aceea care rezultæ din reclamafliunile românilor contra guvernelor stræine, øi din reclamafliunile stræinilor contra guvernului român, are redacfliunea rapoartelor cætre Domn, referatelor cætre Consiliu øi se ocupæ de orice alte lucræri dupæ direcfliunea ministrului øi care sunt de resortul ministerului, ca chestiunile în materii de interes privat, succesiuni, datorii øi altele. Acest serviciu are, asemenea, redacfliunea corespondenflei cu guvernatorul general al vilaietului Dunærii în ceea ce priveøte fie interesele române, fie interesele otomane. Cei doi øefi de secfliuni îndeplinesc totodatæ øi funcfliunile de translatori jurafli, unul pentru actele traduse din limba românæ în cea francezæ, øi celælalt din limba francezæ în cea românæ. Conformitatea traducfliunilor se certificæ de fiecare øef de secfliune în parte sub a sa responsabilitate personalæ. Unul din øefii de birou este însærcinat cu pæstrarea øi flinerea în bunæ stare a bibliotecii. Art.10. Biroul de navigafliune øi de statisticæ se compune de un øef clasa I øi de un copist. Lucrærile acestui birou sunt: Acordarea dreptului de arborarea pavilionului român, liberarea actelor de romanizaflie, executarea regulamentelor de navigafliune, corespondenfla cu comisiunea internaflionalæ a Prutului, miøcarea porturilor øi corespondenfla cu cæpitanii acestor porturi. Art.11. Biroul de personal, material øi de paøaporturi se compune de un øef clasa I øi un copist. Lucrærile acestui birou sunt: Imprimatele, confecflionarea registrelor, paøapoartelor, distribuirea acestor din urmæ pe la prefecturi, numirile øi destituirile personalului, ordinele stræine, redacfliunea lucrærilor în aceastæ privinflæ øi licitafliunile. Art.12. Interpretatul ataøat la sus°zisa diviziune se compune de trei interprefli jurafli. Un interpret pentru limba greacæ øi otomanæ; Un interpret pentru limba germanæ øi un interpret pentru limba rusæ. Aceøti funcflionari se ocupæ fiecare în partea sa øi sub a sa responsabilitate personalæ cu traducfliunea oficialæ a actelor emanând de la diferitele autoritæfli sau cerute de

115 administrafliunea centralæ. Ei confruntæ øi legalizeazæ actele prezentate de particulari pentru a fi prezentate, fie înaintea justifliei, fie înaintea administrafliunii. Art.13. Serviciul contabilitæflii se compune de un øef contabil, care este totodatæ conservator de fonduri øi perceptor, asistat de un øef de birou clasa II øi un subverificator. Lucrærile acestui serviciu sunt: Pregætirea la timp a bugetului general, repartifliunea creditelor, verificarea pieselor de cheltuieli, ordonanflarea ministerului, liberarea mandatelor, verificarea conturilor agenflilor din stræinætate, redacfliunea corespondenflei asupra tuturor materiilor de contabilitate, facerea lichidærii cheltuielilor de serviciu, indemnizæri de voiaj øi altele, flinerea øi verificarea conturilor pentru paøaporturile liberate prefecturilor, conservarea øi expedierea la timp a sumelor realizate din conturile internaflionale, succesiuni, datorii øi altele, perceperea taxelor pentru legalizæri, vidimæri, liberæri de acte din partea ministerului øi vizelor de paøaporturi. Art.14. Biroul arhivei øi registraturii se compune de un øef de birou clasa I pentru arhivæ, un øef al registraturii øi un subøef adjunct pentru ambele servicii. Øeful arhivei este însærcinat cu conservarea øi clasarea corespondenflei despre care stabileøte o tablæ analiticæ, cu colecfliunea actelor øi documentelor diplomatice, cu conservarea decretelor øi deciziunilor relative la administrafliunea generalæ, cu cercetarea øi darea tuturor informafliunilor cerute pentru serviciul ministerului øi pentru orice alt serviciu public sau privat, daræ în acest din urmæ caz cu autorizafliunea secretariatului general. Øeful registraturii este însærcinat cu primirea øi expedierea corespondenflei, ale cærei extras se trece în registrul ad°hoc. Art.15. Øeful de cabinet øi øeful serviciului contabilitæflii sunt asimilafli în ceea ce priveøte rangul cu øefii de diviziune øi pot primi acest titlu. Secretarii de la diviziunea politicæ sunt asimilafli asemenea cu øefii de birou clasa I.

TITLUL IV Oamenii de serviciu

Art.16. Personalul oamenilor de serviciu al administraﬂiunii centrale se compune de: Un øef øi curier al ministerului; Doi lipcani cælæri; Patru lipcani pedeøtri; Un îngrijitor, øi Doi odæiaøi.

116 TITLUL V Retribuﬂiunea administraﬂiei centrale

Art.17. Tratamentele pentru fiecare funcﬂiune, sunt fixate dupæ cum urmeazæ:

Lei Secretarul general øi director, pe lunæ ...... 740 Øeful diviziunii politice, idem ...... 600 Doi secretari (300 fiecare), idem ...... 600 Doi øefi de secﬂiune (400 fiecare), idem ...... 800 Trei øefi de birou clasa II ( 230 fiecare), idem ...... 690 Doi øefi din birou clasa I (300 fiecare), idem ...... 600 Doi subøefi din birou (200 fiecare), idem ...... 400 Patru copiøti (a 150 fiecare), idem ...... 600 Interpretul pentru limba greacæ øi otomanæ, idem ...... 510 Interpretul pentru limba germanæ, idem ...... 450 Interpretul pentru limba rusæ, idem ...... 350 Øeful serviciului contabilitæﬂii, idem ...... 500 Øeful biroului arhivei, idem ...... 300 Øeful registraturii, idem ...... 260 Total: 7 400

Art.18. Salariul oamenilor de serviciu este cel urmætor:

Lei Øeful øi curier, pe lunæ ...... 150 Doi lipcani cælæreﬂi (100 fiecare), idem ...... 200 Patru lipcani pedeøtri (60 lei fiecare), idem ...... 240 Îngrijitorul, idem ...... 80 Doi odæiaøi (60 lei fiecare), idem ...... 120 Total: 790

TITLUL VI Dispoziﬂiuni speciale

Art.19. Pe lângæ funcflionarii ministerului pot fi admiøi în diferite birouri, surnumerari sau ataøafli, care nu vor primi tratamente øi al cæror numær va fi limitat dupæ trebuinflele serviciului. Art.20. Nimeni nu va putea fi înaintat la o funcfliune superioaræ, decât dupæ un serviciu de trei ani cel puflin, al funcfliunii gradului ce ocupæ.

117 Cu toate acestea se poate deroga de la aceastæ regulæ când va fi vorba de a ræsplæti un serviciu special sau dovezi de o capacitate øi de un zel extraordinar, constatate prin o deciziune ministerialæ øi pentru funcfliunile de øef de birou în sus, dupæ îndeplinirea condifliunilor cerute de articolul urmætor. Art.21. Nimeni nu poate fi numit în administrafliunea centralæ în funcfliuni superioare postului de øef de birou, pânæ nu va ræspunde înaintea unei comisiuni de examen, compusæ de trei membri numifli prin decret domnesc øi sub preøedinflia ministrului, asupra materiilor urmætoare: 1). Istoria politicæ modernæ øi istoria principalelor tratate; 2). Statistica øi principii generale de economia politicæ; 3). Dreptul gintelor; 4). Dreptul public naflional øi stræin; 5). Elementele codului civil, titlurile preliminarii, cartea I (despre persoane), cartea III, titlul I (despre succesiuni); 6). Stil diplomatic, depeøe, note etc.; 7). Sistemul comercial: legislafliunea, tarifele, politica comercialæ øi tratatele care privesc pe România, fapte comerciale, miøcarea comerflului diferitelor flæri, tranzitul, marina mercantilæ, indicafliuni asupra relafliunilor øi schimburilor României cu pieflele cele mai importante, situafliunea diverselor ramuri ale industriei române; 8). Regulamentele consulare ale diferitelor flæri, organizafliunea, atribufliunile, jurisdicfliunea consularæ; 9). Dreptul public maritim, øi 10). Limba francezæ. Art.22. Funcflionarii ministerului aflafli în serviciu înaintea promulgærii legii de faflæ, nu pot fi înaintafli, în caz de vacanflæ, la un grad superior, decât dupæ ce se vor supune la examenul prevæzut øi vor ræspunde cu succes asupra materiilor acolo indicate. Aceastæ dispozifliune se aplicæ øi celorlalfli care dupæ promulgarea legii au fost numifli în graduri inferioare celui de øef de birou. Art.23. Nimeni nu va fi numit în funcfliuni inferioare postului de øef de birou pânæ nu va produce diploma de bacalaureat; licenfliaflii în litere vor fi totdeauna preferafli. Art.24. Funcflionarii ministerului nu pot ocupa deodatæ nici un alt post retribuit de stat sau de o altæ administrafliune, fie publicæ sau privatæ. Art.25. Surnumerari sau ataøafli au dreptul a aspira deopotrivæ cu ceilalfli funcflionari dupæ capacitate øi aptitudinea lor la funcfliunile pânæ la cea de øef de diviziune inclusiv, dupæ ce se vor supune la examenul prevæzut la art.22. Aceøtia vor fi totdeauna preferafli persoanelor stræine ministerului.

118 Art.26. Funcflionarii administrafliunii centrale îøi pierd posturile pentru cazurile urmætoare: a) Abuz de încredere øi divulgare de secretele postului; b) conduitæ nedemnæ de caracterul ce poartæ; c) imoralitatea probatæ prin fapte dovedite; d) delapidare de bani publici. Destituirile pentru aceste patru cazuri se vor face în urma unei anchete, compusæ din 3 funcflionari superiori sau egali inculpatului. Art.27. Pedepsele disciplinare de aplicat dupæ gravitatea faptelor sunt: Avertismentul simplu, reprimanda, privafliunea tratamentului, suspensiunea, revocarea. Cele dintâi patru pedepse se fac prin deciziune ministerialæ, iar revocarea prin decret domnesc. Sumele reflinerilor operate asupra tratamentelor, în virtutea pedepselor disciplinare, sunt distribuite la finele anului între surnumerari. Art.28. Funcfliunile de øef al diviziunii politice (øef de cabinet) sunt totdeauna îndeplinite de o persoanæ care se bucuræ de toatæ confienfla ministrului. De aceea numirea în aceste funcfliuni nu este supusæ regulilor ordinare de admisiune, de revocare øi înaintare în administrafliunea centralæ. Ministrul alege pe øeful de cabinet sau din personalul administrafliunii centrale sau afaræ din minister, øi supune numirea sa la aprobarea Domnitorului. Art.29. Un regulament special va fixa orele de venire øi de plecare precum øi alte dispozifliuni de serviciu interior, øi impiegaflii care vor contraveni regulilor stabilite prin zisul regulament vor fi pasibili de penalitæflile indicate la art. 27.

PARTEA II

TITLUL VII Serviciul exterior

Art.30. Administraﬂiunea marinei mercantile depinde de Ministerul Afacerilor Stræine. Serviciul porturilor face parte din aceastæ administraﬂiune.

TITLUL VIII Atribuﬂiunile cæpitanului de port

Art.31. Cæpitanii porturilor sunt însærcinaﬂi cu partea executivæ a administraﬂiunii marinei mercantile øi cu serviciul porturilor.

119 Cæpitanii porturilor au calitatea de oficiari publici în privinfla actelor maritime de competenfla lor, aceste acte sunt acte publice øi legale. Aceøti funcflionari sunt însærcinafli cu poliflia judiciaræ în port pentru delicte corecflionale øi contravenfliuni poliflieneøti, fiind de competenfla lor de a le constata øi de a înainta actele procurorului respectiv în termen de 24 ore. Pentru delictele criminale vor informa îndatæ pe procuror pentru a fi constatate de acesta in urmæ. Cæpitanii porturilor sunt în drept a se pronunfla asupra contravenfliunilor la regulamentele de poliflia porturilor øi a aplica amenzile prevæzute prin aceste regulamente. Cæpitanii de porturi sunt arbitri în acfliuni maritime care nu trec peste suma de 300 lei, ei executæ regulamentele de navigafliune, sunt însærcinafli cu privegherea bunei ordine în porturi, cu recensæmântul maritim, cu îndeplinirea instrucfliunilor sanitare, cu aøezarea bastimentelor în port øi cu observarea încærcærilor øi descærcærilor, constatæ capacitatea vaselor, înscriu øi clasificæ pe vâslaøi øi marinari, øi în fine observæ executarea dispozifliunilor prevæzute de codul de comerfl prin cartea a III°a (pentru negoflul maritim).

TITLUL IX

Art.32. Sunt institute cæpitænate în porturile urmætoare: Bræila, Galaﬂi, Ismail, Severin, Giurgiu, Olteniﬂa, Bechet, Calafat øi Øtirbey. Art.33. Personalul øi apuntamentele sunt fixate dupæ cum urmeazæ:

BRÆILA Un cæpitan, pe lunæ lei ...... 260 Un interpret ajutor, idem ...... 120 Un copist, idem ...... 120 Patru gardieni (a lei 40 fiecare), idem ...... 160

GALAﬁI Un cæpitan, pe lunæ lei ...... 260 Un interpret ajutor, idem ...... 120 Un copist, idem ...... 120 Patru gardieni (a lei 40 fiecare), idem ...... 160

ISMAIL Un cæpitan, pe lunæ lei ...... 190 Doi gardieni (a lei 40 fiecare), idem ...... 80

SEVERIN Un cæpitan, pe lunæ lei ...... 190

120 Doi gardieni (a lei 40 fiecare), idem ...... 80

GIURGIU Un cæpitan, pe lunæ lei ...... 190 Doi gardieni (a lei 40 fiecare), idem ...... 80

OLTENIﬁA Un cæpitan, pe lunæ lei ...... 190 Doi gardieni (a lei 40 fiecare), idem ...... 80

BECHET Un cæpitan, pe lunæ lei ...... 160 Doi gardieni (a lei 40 fiecare), idem ...... 80

CALAFAT Un cæpitan, pe lunæ lei ...... 160 Doi gardieni (a lei 40 fiecare), idem ...... 80

ØTIRBEY Un cæpitan, pe lunæ lei ...... 160 Doi gardieni (a lei 40 fiecare), idem ...... 80

TITLUL X

Art.34. Guvernul este reprezentat prin un delegat în sânul Comisiunii internaflionale a Prutului. Art.35. Acest comisar are atribufliunile fixate prin convenfliunea de la 3/15 decembrie 1866 øi regulamentele ulterioare aprobate de guvernele contractante. Art.36. Remunerarea delegatului român este de lei 10 800 pe fiecare an.

PARTEA III

TITLUL XI Reprezentaﬂiunea României în stræinætate

Atribuﬂiunile ei

Art.37. fiara este reprezentatæ în stræinætate prin trimiøi diplomatici, consuli øi agenfli de comerfl sau delegafli.

121 Art.38. Aceøti trimiøi întreflin relafliuni politice cu guvernul pe lângæ care sunt acreditafli. Trimiøii øi consulii au calitatea de oficiari ai stærii civile, observând dispozifliunile codului civil de la cartea I (despre persoane). Exersæ funcfliunile de judecætori în materie civilæ øi comercialæ pentru diferendele iscate între români øi funcfliunile de notari øi depozitari, conform dispozifliunilor legilor flærii. Îndeplineøte, în limitele uzurilor øi convenfliunilor diplomatice toate actele conservatorii, în caz de absenflæ sau de deces al unui român în stræinætate. Legali[zea]zæ, percepând taxele legale, actele øi documentele destinate a fi produse în România, libereazæ paøaporturi, confor- mându°se regulamentelor asupra materiei, patente de sænætate, acte de viaflæ, protege øi asistæ pe naflionalii lor pentru afaceri de interes privat. Art.39. Consulii, agenflii øi delegaflii români stabilifli în porturile stræine au dreptul de poliflie øi de inspecfliune asupra navelor øi oamenilor de echipaj øi executæ în ceea ce îi priveøte dispozifliunile din codul de comerfl pentru negoflul maritim (cartea III°a). Art.40. Un regulament special va preciza mai pe larg atribufliunile reprezentafliunii întregi a flærii în stræinætate, conform dreptului comun øi în raport cu pozifliunea ce li se creeazæ, øi va fixa taxele ce cancelariile respective sunt în drept a preleva sub diferite titluri pentru actele ce sunt chemate a face. Aceste taxe pentru care se va fline o contabilitate, conform legilor flærii se vor værsa la finele fiecæruia trimestru în casa statului.

TITLUL XII Personal øi retribuﬂiuni

Art.41. România este øi va fi reprezentatæ, prin trimiøi diplomatici, la Constanti- nopole, Paris, Londra, Roma, Berlin, Petersburg, Viena øi Belgrad; prin agenfli comerciali, la Varna øi la Tulcea, precum asemenea øi prin consuli unde va fi de trebuinflæ. Art.42. Personalul reprezentafliunii în stræinætate øi tratamentele sunt fixate dupæ cum urmeazæ:

CONSTANTINOPOLE Trimisul agent diplomatic, a lei pe lunæ ...... 1 500 Secretar întâi, idem ...... 750 Secretar al doilea, idem ...... 560 Cancelar øi contabil, idem ...... 460 Dragoman, idem ...... 460 Copist, idem ...... 150 Uøier, idem ...... 130

122 Cavas, idem ...... 120 Curier, idem ...... 120 Gardian, idem ...... 100 4 350

Agent comercial la Varna, a lei pe lunæ ...... 400 Delegat la Tulcea, idem ...... 250

PARIS — LONDRA Agentul, a lei pe lunæ ...... 1 500 Un secretar întâi, idem ...... 750 Un ataøat, idem ...... 500 2 750

BERLIN Agentul, a lei pe lunæ ...... 1 500 Un secretar întâi, idem ...... 750 2 250

PETERSBURG Agentul, idem ...... 1 500 Un secretar întâi, idem ...... 750 2 250

VIENA Agentul, idem ...... 1 500 Un secretar întâi, idem ...... 750 Un ataøat, idem ...... 300 2 550

ROMA Personalul ca la agenﬂia din Paris ...... 2 750

BELGRAD Agentul, idem ...... 1 300 Un secretar întâi, idem ...... 450 Un dragoman, idem ...... 235 1 985 Art.43. Cheltuielile de reprezentare ale agenﬂilor diplomatici se vor fixa în fiecare an prin buget.

123 TITLUL XIII Dispoziﬂiuni finale

Art.44. Când agentul diplomatic este în concediu care trece peste 10 zile sau postul este vacant secretarul întâi are dreptul la jumætatea sumei cheltuielilor de reprezentare. Art.45. Agentul comercial de la Varna øi delegatul de la Tulcea depind de agenflia de la Constantinopole, deøi au dreptul de a întrefline relafliuni directe cu Ministerul Afacerilor Stræine. Art.46. Posturile de secretar întâi øi al doilea øi acelea de ataøafli se vor da totdeauna de preferinflæ funcflionarilor din administrafliunea centralæ, care vor fi apfli pentru asemenea funcfliuni. Art.47. Corespondenfla confidenflialæ între Departamentul Afacerilor Stræine øi agenflii sæi, rapoartele, memoriile øi alte documente adresate de aceøti din urmæ în calitatea lor oficialæ, sunt proprietatea statului øi se depun în arhiva generalæ a ministerului.

Aceastæ lege s°a votat de Adunarea Deputaﬂilor în øedinﬂa sa din 14 februarie 1873, øi s°a adoptat cu majoritate de 81 voturi contra unu.

Preøedinte, Dimitrie Ghica Secretar, P. Millo (L.S.A.D.)

Eminenfla Sa preøedintele declaræ deschisæ discufliunea generalæ. Neluând nimeni cuvântul, se pune la vot luarea în considerafliune, øi se primeøte. Se citeøte titlul I al legii cu articolele succesive øi punându°se la vot se primeøte færæ discufliune. Se citeøte titlul II cu articolele sale øi punându°se la vot se primeøte færæ modificare. Se citeøte titlul III. Eminenfla Sa preøedintele. D. Racoviflæ a cerut cuvântul. D. N. Racoviflæ. Mi se pare, d°lor, cæ prin aceastæ lege s°ar da a se înflelege cæ ar avea oarecum de scop a se dærâma principiile stabilite prin Constitufliune asupra res- ponsabilitæflii ministeriale. fiin daræ a se explica bine sensul legii, cæ nu se înflelege, cæ dacæ se fixeazæ prin lege niøte atribufliuni secretarului general øi altor amploaiafli subalterni, nu se înflelege, zic, cæ prin aceasta se descarcæ oarecum ministrul de responsabilitatea ce°i impune Constitufliunea; sæ nu se zicæ pe urmæ cæ ministrul nu este responsabil de ceea ce s°a fæcut în minister de cætre un amploaiat sau de cætre director.

124 De aceea aø socoti, cæ acolo unde se zice cæ: „directorul are atribufliuni inerente pozifliunii sale de secretar general øi atribufliuni ce rezultæ din calitatea sa de director al cancelariei“ — sæ se adauge cuvintele: „cæ lucreazæ în numele ministrului.“. Cu modul acesta legea ar fi mai explicitæ øi nu s°ar înflelege cæ derogæ de la principiul stabilit prin Constitufliune în privinfla responsabilitæflii ministrului. D. Costa°Foru, ministru de Externe. Aceastæ lege s°a fæcut dupæ repetate cereri care mi s°au adresat de Corpurile legiuitoare atât mie cât øi colegilor mei, din care cauzæ unii au øi venit de v°au prezentat unele proiecte de legi pentru organizafliunea unor ministere, precum este acela al Lucrærilor Publice, acela al Finanflelor, deoarece øtifli foarte bine cæ în privinfla organizafliunii ministerelor ne aflæm încæ sub Regula- mentul Organic, afaræ de unele excepfliunii aduse în Ministerul Finanflelor øi de aceea era bine, era necesar ca fiecare ministru sæ defineascæ atribufliunile fiecærui funcflionar. Aceasta am fæcut øi eu øi nimic mai mult; acest sistem este în toate pærflile lumii øi nu are a face cât de puflin aceasta cu Constitufliunea. Ministrul este responsabil. Nicæieri nu gæsifli în acest proiect de lege cæ se descarcæ în ceva responsabilitatea ministrului; aci se aratæ numai atribufliunea fiecærui funcflionar. Directorul Ministerului de Externe când lucreazæ în numele ministrului, lucreazæ în puterea delegafliunii ce i°a dat°o ministru; vrea sæ zicæ el este responsabil. Daræ nu este mai puflin adeværat cæ fiecare funcflionar este responsabil øi færæ sæ fie legea aceasta. Este cunoscut cæ, codul penal zice cæ, fiecare funcflionar este responsabil pentru faptele lui. Responsabilitatea ministrului nu apæræ pe funcflionarii dependenfli de dânsul de responsabilitatea faptelor lor. Aøa, de exemplu, nu ministrul va fi responsabil cæ un casier a furat bani. Poate sæ fie ræspunzætor cæ l°a numit færæ garanflie, daræ dacæ a furat, acela are sæ fie pedepsit, øi nu ministrul are sæ fie responsabil pentru aceasta. Aøadar, rog pe onor. d. Racoviflæ ca sæ fie sigur cæ în principiu responsabilitatea ministerialæ ræmâne, øi prin urmare sæ nu aibæ nici o îndoialæ asupra acestui punct. Se pune la vot titlul al III°lea øi se primeøte. Titlul 4 øi 5 se pun la vot øi se admit færæ discufliune. D. Ioan Manu. D°lor, vedefli cæ articolul 21 zice: „Nimeni nu poate fi numit în adminstrafliunea centralæ în funcfliuni superioare postului de øef de birou, pânæ nu va ræspunde înaintea unei comisiuni de examen, compusæ de trei membri numifli prin decret domnesc øi sub preøedinflia ministrului, asupra materiilor urmætoare: 1. Istoria politicæ modernæ øi istoria principalelor tratate; 2. Statistica øi principii generale de economia politicæ; 3. Dreptul ginflilor; 4. Dreptul public naflional øi stræin;

125 5. Elementele codului civil, titlurile preliminærii; cartea I (despre persoane), carte III, titlul I (despre succesiuni); 6. Stil diplomatic, depeøe, note etc.; 7. Sistemul comercial: legislafliunea, tarifele, politica comercialæ øi tratatele care privesc pe România, fapte comerciale, miøcarea comerflului diferitelor flæri, tranzitul, marina mercantilæ, indicafliuni asupra relafliunilor øi schimburilor României cu pieflele cele mai importante, situafliunea diverselor ramuri ale industriei române; 8. Regulamentele consulare ale diferitelor flæri, organizafliunea, atribufliunile, jurisdicfliunea consularæ; 9. Dreptul public maritim, øi 10. Limba francezæ“. Vedefli cæ de la un funcflionar la Ministerul de Externe se cere învæflæturi øi cunoøtinfle de mai multe specialitæfli; un tânær face studiile sale, el merge înainte pânæ îøi dobândeøte diploma de doctor în litere, sau de doctor în drept, sau în matematicæ, în fine în una din ramurile øtiinflei pentru ca sæ poatæ exersa o specialitate. Însæ dupæ cum se cere în acest proiect trebuie ca un tânær sæ facæ studii în øtiinfla dreptului ca sæ poatæ a se ocupa de lucræri în materie de drept; trebuie sæ facæ studii în øtiinfla comercialæ pentru cæ i se dæ atribufliuni comerciale, trebuie sæ facæ studii în øtiinflele dreptului ginflilor, economiei politice øi dreptului administrativ pentru ca sæ poatæ sæ facæ acte diplomatice. Acum nu pot sæ zic cæ un funcflionar care se aflæ la secretariat nu trebuie sæ aibæ oarecare studii, nu s°ar putea pretinde însæ ca sæ fi fæcut cu desævârøire atâtea studii speciale, øi væd cæ i se cere atâtea cunoøtinfle speciale cu toate cæ aceastæ lege îøi va avea efectul ei de astæzi înainte, adicæ pentru funcflionarii care ar intra în secretariat de aci înainte, deøi eu cred cæ foarte puflini s°ar putea gæsi ca sæ îndeplineascæ condifliile ce li se cer prin legea de faflæ; daræ ce se va face cu funcflionarii care se aflæ deja în secretariat øi cærora nu li s°a cerut atâtea cunoøtinfle când au intrat øi care øi°au îndeplinit cu activitate onestitatea datoriilor? Aceøtia prin urmare nu mai pot înainta, cæci nu vor putea ca de aci înainte sæ mai facæ studii speciale în atâtea cunoøtinfle, øi cred cæ de a ræmânea pe loc niøte oameni care îøi împlinesc cu sfinflenie datoriile lor ar fi un ce nedrept. De aceea am voit sæ fac aceste explicafliuni, pentru ca onor. d. ministru sæ ia alte mæsuri pentru cei ce se aflæ deja în secretariat, ræmânând cel puflin ca pentru cei ce vor intra de aci înainte sæ li se aplice dispozifliunile acestei legi cu toate cæ, mai repet, cæ nu se va gæsi lesne aceøti oameni øi astfel nu va putea cu cine sæ°øi facæ ministrul treburile sale. Eu cred cæ ar fi bine sæ se înfiinfleze mai bine o catedræ specialæ pe lângæ Ministerul de Externe ca sæ dea oameni speciali potrivit legii acesteia, cæci altfel este cu neputinflæ a se gæsi øi d. ministru, când se va ivi necesitatea, sæ nu poatæ avea oameni speciali. Aøadar cred cæ d. ministru va face tot cum va fi mai bine. D. ministru de Externe Costa°Foru. D°lor, mai înainte de toate mæ voi sili a liniøti pe onor. d. Manu în privinfla funcflionarilor actuali. Ei, d°lor, nu sunt næpæstuifli

126 prin legea aceasta, cæci cu cât vor înainta vor dobândi treptat øi cunoøtinflele ce se cer pentru acel post; însæ legea aceasta prevede cazurile acelea ale unei înaintæri repezi, care de multe ori se acordæ la acei juni care au capacitate, daræ care nu vor sæ aøtepte trei ani de zile pentru a înainta; ei bine, ca sæ înainteze deodatæ sau ca sæ se ocupe deodatæ o funcfliune înaltæ trebuie sæ fie supuøi la examen unde li se cer toate aceste cunoøtinfle. Iatæ, d°lor, ce zice legea la art. 20: „Art. 29. Nimeni nu va putea fi înaintat la o funcfliune superioaræ decât dupæ un serviciu de trei ani cel puflin, al funcfliunii gradului ce ocupæ. Cu toate acestea se poate deroga la aceastæ regulæ când va fi vorba de a ræsplæti un serviciu special sau dovezi de o capacitate øi de un zel extraordinar, constatate prin o deciziune ministerialæ øi pentru funcfliunile de øef de birou în sus, dupæ îndeplinirea condifliunilor cerute de articolul urmætor“. Aceasta, d°lor, este principiu care cred cæ°l primifli cu toflii øi astfel cred cæ funcflionarii aleøi vor fi cei mai capabili, mai cu seamæ pentru acest minister unde serviciul este foarte important, cæci de multe ori din cauza unui funcflionar incapabil se poate compromite situafliunea generalæ a flærii în politicæ; øi de aceea se cere mai ales aicea sæ nu se înainteze cu mare grabæ în posturi însemnate funcflionari, care ar fi de ieri de alaltæieri. Acesta este principiul. Acum, la acest principiu se poate deroga, v°am spus, atunci când va avea cineva o capacitate mai mare, daræ pentru care post? Pentru postul de øef de secfliune. Pentru acel post se cere învæflæturile acestea. Apoi, cred cæ un øef de secfliune la Ministerul de Externe este un post foarte important pentru ca sæ creadæ cineva cæ se poate mulflumi cu o capacitate ordinaræ. Aceasta este, d°lor, în toate pærflile lumii øi trebuie sæ fie øi la noi. Cât pentru greutatea studiului eu væ asigur cæ aceste studii sunt mai pufline decât acele de licenfliat în drept care încæ se cer azi dupæ lege pentru orice judecætor de tribunal, care trebuie sæ fie mæcar licenfliat în drept. Ei bine, un øef de secfliune de la Ministerul de Externe are mai mare importanflæ decât un membru de Curte pot zice, în sensul sæu. Øi ce se cere de la acest øef? Niøte învæflæturi mai puflin grele decât cele de la un licenfliat în drept sau în øtiinfle. În adevær, ce se cere sæ øtie? Istoria politicæ modernæ. Credefli cæ e lucru mare? Nu este. Se poate un om sæ øtie aceasta øi mai cu seamæ tofli amploiaflii de la secretariat au o ocaziune sæ învefle aceasta. D. I. Manu. Trebuie o catedræ. D. ministru de Externe. Nu este un curs special, sunt mai multe pærfli de øtiinflæ care se pot învæfla øi pe acasæ, øi se supune la examenul care°l face ministru prin oamenii care îi numeøte acolo, un examen care are de scop întrunirea mai multor pærfli de øtiinflæ care se pot studia pe acasæ øi la øcoalæ. Statistica, de exemplu, øi alte studii se pot face øi prin cærfli, acasæ; trebuie sæ aibæ un funcflionar acolo idee de dreptul ginflilor, drepturile naflionale øi stræine; toate astea sunt foarte trebuincioase. D. I. Manu. Miøcarea comerflului în diferite flæri, tranzite marine, mercantile; toate acestea sunt foarte grele.

127 D. ministru de Externe. Fifli încredinflafli cæ aceste nofliuni sunt indispensabile. Vi se par mult fiindcæ au diferite numiri, însæ toate acestea sæ credefli cæ înfæfliøeazæ mai puflinæ greutate de cum v°am spus, le poate øi acasæ învæfla cineva, sæ aibæ numai bunævoinflæ øi inteligenflæ. Acum iaræøi dacæ credefli dvs. cæ trebuie sæ treacæ un examen complet væ înøelafli, aceasta nu se poate, fiindcæ nu poate sæ øtie cineva pe de rost istoria politicæ øi modernæ, øi istoria principalelor tratate, daræ se înflelege elemente de toate acestea. V°am spus, d°lor, cæ este vorba pentru viitor mai mult, ca sæ putem deprinde tinerimea în diplomaflia noastræ, sæ poatæ tinerimea sæ spere cæ va fi înaintatæ dupæ meritele sale, iaræ nu dupæ protecfliune øi favoare, øi le dæm perspectiva de a putea særi chiar trepte înaintate pânæ la øef de secfliune; daræ nu doaræ cæ funcflionarii actuali nu vor înainta, ei pot înainta, daræ dacæ vor voi sæ saræ înainte de termenul de trei ani, atunci vor fi supuøi la acest examen. Astfel ei sunt silifli a nu°øi pierde timpul øi a se ocupa. Las cæ la secretariat nu este mult de lucru øi poate cineva sæ se învefle, daræ trebuie sæ cerem asemenea cunoøtinfle pentru cæ se poate întâmpla din necunoøtinfla lucrurilor sæ se expunæ interese foarte importante ale flærii; acolo nu este ca în alte pærfli unde se pot repara greøelile, acolo se pot compromite lucruri de o mare importanflæ din cauza incapacitæflii unui funcflionar, øi mai cu seamæ, d°lor, când este vorba de un øef de secfliune. Aceste explicafliuni am avut de dat. Voci. La vot... Se pune la vot titlul 6 øi se primeøte. Se citeøte titlul 7, 8 øi 9 øi neluând nimenea cuvântul se pun la vot succesiv øi se primesc. Se dæ citire titlurilor 9, 10 øi 11 øi punându°se la vot succesivamente se primesc de Senat. Titlul 12 se pune la vot øi se primeøte færæ discufliune. Se primeøte asemenea øi titlul 13. Legea nefiind amendatæ se procede la votarea ei în total prin bile. Eminenfla Sa preøedintele. D°lor senatori, rezultatul votului este: Votanfli ...... 35 Bile ale pentru ...... 24 Bile negre contra ...... 1 Abflineri ...... 10 Prin urmare legea s°a primit de Senat.

(Dezbaterile Senatului României, sesiunea ordinaræ 1872/1873, pp.383–390)

128 9

LEGE PENTRU ORGANIZAREA MINISTERULUI AFACERILOR STRÆINE

CAROL I, Prin graflia lui Dumnezeu øi voinfla naflionalæ, Domn al românilor, La tofli de faflæ øi viitori, sænætate. În urma raportului ministrului nostru secretar de Stat la Departamentul Afacerilor Stræine, sub nr.2 237; Vâzând votul Adunærii Deputaflilor, dat în øedinfla din 14 februarie 1873; Væzând votul dat de Senat în øedinfla de la 3 martie 1873; În virtutea art.93 din Constitufliune; Am sancflionat øi sancflionæm, Am promulgat øi promulgæm ce urmeazæ:

LEGE pentru ORGANIZAREA MINISTERULUI AFACERILOR STRÆINE

PARTEA I

TITLUL I Dispoziﬂiuni generale

Art.1. Serviciul general al Ministerului Afacerilor Stræine se împarte precum urmeazæ: Administraflia centralæ; Serviciul exterior øi Reprezentafliunea României în stræinætate. Art.2. Serviciile ce compun administrafliunea centralæ, serviciul exterior øi reprezentafliunea în stræinætate sunt puse sub autoritatea Ministerului Afacerilor Stræine, care exersæ direcfliunea superioaræ øi controlul relafliunilor internaflionale.

TITLUL II Atribuﬂiunile principale ale Ministerului Afacerilor Stræine

129 de navigafliune; cere øi dæ ratificarea acestor instrumente; studiazæ chestiunile relative la protecfliunea comerflului român în flæri stræine øi acelea care rezultæ din reclamafliunile comerflului stræin în flaræ; discutæ chestiunile relative la starea civilæ a stræinilor; se ocupæ cu instrucfliunea reclamafliunilor în materii de interes privat, cu succesiuni øi altele; transmite actele judiciare øi comisiunile rogatorii; observæ pe acestea din urmæ; trateazæ afacerile contencioase care urmeazæ a fi apreciate dupæ dispozifliunile actelor diplomatice, dupæ acelea ale legilor øi conform principiilor dreptului internaflional øi dreptului gintelor; pregæteøte formele pentru obflinerea executorului în privinfla recunoaøterii consulilor generali, consulilor øi viceconsuli; cere autorizafliuni pentru primirea øi purtarea ordinilor stræine; pregæteøte reglementele de navigafliune; observæ executarea lor; se ocupæ øi se pronunflæ asupra chestiunilor relative la privilegiile, imunitæflile øi franøisele diplomatice; este însærcinat cu legalizarea øi vidimarea actelor traduse din limba românæ într°o limbæ stræinæ øi viceversa; apæræ interesele române în stræinætate; trateazæ afacerile politice; discutæ conflictele de jurisdicfliune iscate între autoritæflile române øi autoritæflile consulare; întrefline corespondenfle cu agenflii diplomatici øi consulii generali acreditafli pe lângæ guvernul flærii; întrefline asemenea corespondenflæ cu agenflii României în stræinætate; se pune în raport în cazuri determinate cu miniøtrii Afacerilor Stræine ai diferitelor state; combinæ mæsurile care sæ satisfacæ adeværatele interese ale flærii; apæræ drepturile acestea în fafla încælcærilor ce li s°ar face; antameazæ øi conduce negocieri de diferite naturi cu guvernele stræine; libereazæ paøaporturile, deplinele puteri, comisiunile; redige, dæ øi primeøte scrisorile de notificæri, de creanfle øi altele; trateazæ reclamafliunile românilor contra guvernelor stræine øi reclamafliunile stræinilor contra guvernului român; se ocupæ de toate chestiunile care ating, atât domeniul politic, cât øi domeniul comercial, afectând amândouæ interesele deodatæ; rezumæ situafliunea exterioaræ øi interioaræ prin circulæri; øi, în fine, dæ direcfliune tuturor afacerilor care fac obiectul raporturilor internaflionale existente între România øi flærile stræine.

TITLUL III Administraﬂiunea centralæ

Art.4. Ministrul Afacerilor Stræine este asistat de un secretar general care este totodatæ øi director al cancelariei. Art.5. Acest funcflionar are douæ feluri de atribufliuni: atribufliuni inerente pozifliunii sale de secretar general øi atribufliuni rezultând din calitatea sa de director al cancelariei. Ca secretar general: a) Expediazæ în numele ministrului øi subscrie pentru ministru toatæ corespondenfla, afaræ de instrucfliunile øi lucrærile politice, rapoartele cætre Domn, referatele cætre

130 Consiliul de Miniøtri øi corespondenfla cu Corpurile legiuitoare, care toate sunt rezervate ministrului; b) Înlocuieøte pe ministru în caz de absenflæ sau împiedicare, când acesta este ocupat de afaceri de un ordin superior sau ia parte la dezbaterile Corpurilor legiuitoare. Ca director al cancelariei: a) Primeøte corespondenfla, distribuie lucrærile care se fac dupæ rezolufliunile sale, se ocupæ în special de toate chestiunile care au trebuinflæ de un studiu serios pentru a le supune ministrului cu observafliunile sale; pregæteøte lucrærile relative la dispozifliuni generale øi trateazæ toate afacerile de resortul Ministerului Afacerilor Stræine øi care nu intræ în atribufliunile speciale ale fiecæruia din serviciile parfliale mai jos însemnate; b) Asiguræ unitatea øi armonia în mersul administrafliunii centrale a ministerului; c) Revizuieøte øi privegheazæ lucrarea funcflionarilor øi spune ministrului direct sau prin øefii de serviciu partea cea mai importantæ cu explicafliunile ce cazul ar putea necesita. Art.6. Ministrul este autorizat a delega secretarului general orice alta din atribufliunile sale. Art.7. Serviciile parfliale ale Ministerului Afacerilor Stræine sunt împærflite dupæ cum urmeazæ: a) Diviziunea politicæ (Cabinetul ministrului); b) Diviziunea consulatelor, agenfliilor, contenciosului, la care sunt ataøate: biroul navigafliunii øi de statisticæ, biroul de personal, material øi de paøaporturi øi interpretatul; c) Serviciul contabilitæflii; d) Biroul arhivei øi registraturii. Art.8. Diviziunea politicæ se compune de un øef de cabinet øi doi secretari. Lucrærile cu care se ocupæ sunt: Corespondenfla particularæ a ministrului, redacfliunea corespondenflei confidenfliale a ministrului, cifra[rea], citirea obligatorie a ziarelor stræine, refutarea aserfliunilor false, rezumarea situafliunii exterioaræ øi interioaræ, conservarea, clasarea øi înregistra- rea corespondenflei confidenfliale. Art.9. Diviziunea consulatelor, agenfliilor române øi contenciosului, se compune din doi øefi de secfliune, asistafli de doi øefi de birou clasa II øi doi copiøti. Unul din øefi cu ajutorul sæu are redacfliunea în limba francezæ a corespondenflei cu reprezentanflii puterilor stræine, øi celælalt în limba românæ cu ministerele øi diferitele autoritæfli din flaræ, precum øi cu reprezentafliunea României în stræinætate. În atribufliunile acestui serviciu intræ: Toatæ corespondenfla relativæ la jurisdicfliunea consularæ, aceea care rezultæ din reclamafliunile românilor contra guvernelor stræine, øi din reclamafliunile stræinilor

131 contra guvernului român, are redacfliunea rapoartelor cætre Domn, referatelor cætre Consiliu øi se ocupæ de orice alte lucræri dupæ direcfliunea ministrului øi care sunt de resortul ministerului, ca chestiunile în materii de interes privat, succesiuni, datorii øi altele. Acest serviciu are, asemenea, redacfliunea corespondenflei cu guvernatorul general al vilaietului Dunærii în ceea ce priveøte fie interesele române, fie interesele otomane. Cei doi øefi de secfliuni îndeplinesc totodatæ øi funcfliunile de translatori jurafli, unul pentru actele traduse din limba românæ în cea francezæ, øi celælalt din limba francezæ în cea românæ. Conformitatea traducfliunilor se certificæ de fiecare øef de secfliune în parte sub a sa responsabilitate personalæ. Unul din øefii de birou este însærcinat cu pæstrarea øi flinerea în bunæ stare a bibliotecii. Art.10. Biroul de navigafliune øi de statisticæ se compune de un øef clasa I øi de un copist. Lucrærile acestui birou sunt: Acordarea dreptului de arborarea pavilionului român, liberarea actelor de romanizaflie, executarea regulamentelor de navigafliune, corespondenfla cu Comisiunea internaflionalæ a Prutului, miøcarea porturilor øi corespondenfla cu cæpitanii acestor porturi. Art.11. Biroul de personal, material øi de paøaporturi se compune de un øef clasa I øi un copist. Lucrærile acestui birou sunt: Imprimatele, confecflionarea registrelor, paøapoartelor, distribuirea acestor din urmæ pe la prefecturi, numirile øi destituirile personalului, ordinele stræine, redacfliunea lucrærilor în aceastæ privinflæ øi licitafliunile. Art.12. Interpretatul ataøat la sus°zisa diviziune se compune de trei interprefli jurafli. Un interpret pentru limba greacæ øi otomanæ; Un interpret pentru limba germanæ øi un interpret pentru limba rusæ. Aceøti funcflionari se ocupæ fiecare în partea sa øi sub a sa responsabilitate personalæ cu traducfliunea oficialæ a actelor emanând de la diferitele autoritæfli sau cerute de administrafliunea centralæ. Ei confruntæ øi legalizeazæ actele prezentate de particulari pentru a fi prezentate, fie înaintea justifliei, fie înaintea administrafliunii. Art.13. Serviciul contabilitæflii se compune de un øef contabil, care este totodatæ conservator de fonduri øi perceptor, asistat de un øef de birou clasa II øi un subverificator. Lucrærile acestui serviciu sunt: Pregætirea la timp a bugetului general, repartifliunea creditelor, verificarea pieselor de cheltuieli, ordonanflarea ministerului, liberarea mandatelor, verificarea conturilor

132 agenflilor din stræinætate, redacfliunea corespondenflei asupra tuturor materiilor de contabilitate, facerea lichidærii cheltuielilor de serviciu, indemnizæri de voiaj øi altele, flinerea øi verificarea conturilor pentru paøaporturile liberate prefecturilor, conservarea øi expedierea la timp a sumelor realizate din conturile internaflionale, succesiuni, datorii øi altele, perceperea taxelor pentru legalizæri, vidimæri, liberæri de acte din partea ministerului øi vizelor de paøaporturi. Art.14. Biroul arhivei øi registraturii se compune de un øef de birou clasa I pentru arhivæ, un øef al registraturii øi un subøef adjunct pentru ambele servicii. Øeful arhivei este însærcinat cu conservarea øi clasarea corespondenflei despre care stabileøte o tablæ analiticæ, cu colecfliunea actelor øi documentelor diplomatice, cu conservarea decretelor øi deciziunilor relative la administrafliunea generalæ, cu cercetarea øi darea tuturor informafliunilor cerute pentru serviciul ministerului øi pentru orice alt serviciu public sau privat, daræ în acest din urmæ caz cu autorizafliunea secretariatului general. Øeful registraturii este însærcinat cu primirea øi expedierea corespondenflei, ale cærei extras se trece în registrul ad°hoc. Art.15. Øeful de cabinet øi øeful serviciului contabilitæflii sunt asimilafli în ceea ce priveøte rangul cu øefii de diviziune øi pot primi acest titlu. Secretarii de la diviziunea politicæ sunt asimilafli asemenea cu øefii de birou clasa I.

TITLUL IV Oamenii de serviciu

TITLUL V Retribuﬂiunea administraﬂiei centrale

Art.17. Tratamentele pentru fiecare funcﬂiune sunt fixate dupæ cum urmeazæ:

Secretarul general øi director, pe lunæ lei ...... 740 Øeful diviziunii politice, pe lunæ lei ...... 600 Doi secretari (300 fiecare), pe lunæ lei ...... 600

133 Doi øefi de secﬂiune (400 fiecare), pe lunæ lei ...... 800 Trei øefi de birou clasa II ( 230 fiecare), pe lunæ lei ...... 690 Doi øefi din birou clasa I (300 fiecare), pe lunæ lei ...... 600 Doi subøefi din birou (200 fiecare), pe lunæ lei ...... 400 Patru copiøti (a 150 fiecare), idem ...... 600 Interpretul pentru limba greacæ øi otomanæ, pe lunæ lei . . . .510 Interpretul pentru limba germanæ, pe lunæ lei ...... 450 Interpretul pentru limba rusæ, pe lunæ lei ...... 350 Øeful serviciului contabilitæﬂii, idem ...... 500 Øeful biroului arhivei, idem ...... 300 Øeful registraturii, idem ...... 260 Total: 7 400

Art.18. Salariul oamenilor de serviciu este cel urmætor:

Øeful øi curierul, pe lunæ lei ...... 150 Doi lipcani cælæreﬂi (100 fiecare), pe lunæ lei ...... 200 Patru lipcani pedeøtri (60 lei fiecare), pe lunæ lei ...... 240 Îngrijitorul, idem ...... 80 Doi odæiaøi (60 lei fiecare), idem ...... 120 Total: 790

TITLUL VI Dispoziﬂiuni speciale

Art.19. Pe lângæ funcflionarii ministerului pot fi admiøi în diferite birouri, surnumerari sau ataøafli, care nu vor primi tratamente øi al cæror numær va fi limitat dupæ trebuinflele serviciului. Art.20. Nimeni nu va putea fi înaintat la o funcfliune superioaræ, decât dupæ un serviciu de trei ani cel puflin, al funcfliunii gradului ce ocupæ. Cu toate acestea se poate deroga de la aceastæ regulæ, când va fi vorba de a ræsplæti un serviciu special sau dovezi de o capacitate øi de un zel extraordinar, constatate prin o deciziune ministerialæ øi pentru funcfliunile de øef de birou în sus, dupæ îndeplinirea condifliunilor cerute de articolul urmætor. Art.21. Nimeni nu poate fi numit în administrafliunea centralæ în funcfliuni superioare postului de øef de birou, pânæ nu va ræspunde înaintea unei comisiuni de examen, compusæ de trei membri numifli prin decret domnesc øi sub preøedinflia ministrului, asupra materiilor urmætoare:

134 1). Istoria politicæ modernæ øi istoria principalelor tratate; 2). Statistica øi principii generale de economia politicæ; 3). Dreptul gintelor; 4). Dreptul public naflional øi stræin; 5). Elementele codului civil, titlul preliminar, cartea I (despre persoane), cartea a III°a, titlul I (despre succesiuni); 6). Stil diplomatic, depeøe, note etc.; 7). Sistemul comercial: legislafliunea, tarifele, politica comercialæ øi tratatele care privesc pe România, fapte comerciale, miøcarea comerflului diferitelor flæri, tranzitul, marina mercantilæ, indicafliuni asupra relafliunilor øi schimburilor României cu pieflele cele mai importante, situafliunea diverselor ramuri ale industriei române; 8). Regulamentele consulare ale diferitelor flæri, organizafliunea, atribufliunile, jurisdicfliunea consularæ; 9). Dreptul public maritim; 10). Limba francezæ. Art.22. Funcflionarii ministerului aflafli în serviciu înaintea promulgærii legii de faflæ, nu pot fi înaintafli, în caz de vacanflæ, la un grad superior, decât dupæ ce se vor supune la examenul prevæzut øi vor ræspunde cu succes asupra materiilor acolo indicate. Aceastæ dispozifliune se aplicæ øi celorlalfli care dupæ promulgarea legii au fost numifli în graduri inferioare celui de øef de birou. Art.23. Nimeni nu va fi numit în funcfliuni inferioare postului de øef de birou pânæ nu va produce diploma de bacalaureat; licenfliaflii în litere vor fi totdeauna preferafli. Art.24. Funcflionarii ministerului nu pot ocupa deodatæ nici un alt post retribuit de stat sau de o altæ administrafliune, fie publicæ sau privatæ. Art.25. Surnumerarii sau ataøaflii au dreptul a aspira deopotrivæ cu ceilalfli funcflionari dupæ capacitate øi aptitudinea lor la funcfliunile pânæ la cea de øef de diviziune inclusiv, dupæ ce se vor supune la examenul prevæzut la art.22. Aceøtia vor fi totdeauna preferafli persoanelor stræine ministerului. Art.26. Funcflionarii administrafliunii centrale îøi pierd posturile pentru cazurile urmætoare: a) Abuz de încredere øi divulgare de secretele postului; b) conduitæ nedemnæ de caracterul ce poartæ; c) imoralitatea probatæ prin fapte dovedite; d) delapidare de bani publici. Destituirile pentru aceste patru cazuri se vor face în urma unei anchete, compusæ din trei funcflionari superiori sau egali inculpatului. Art.27. Pedepsele disciplinare de aplicat dupæ gravitatea faptelor sunt: Avertismentul simplu, reprimanda, privafliunea tratamentului, suspensiunea, revocarea.

135 Cele dintâi patru pedepse se fac prin deciziune ministerialæ, iar revocarea prin decret domnesc. Sumele reflinerilor operate asupra tratamentelor, în virtutea pedepselor disciplinare, sunt distribuite la finele anului între surnumerari. Art.28. Funcfliunile de øef al diviziunii politice (øef de cabinet) sunt totdeauna îndeplinite de o persoanæ care se bucuræ de toatæ confienfla ministrului. De aceea numirea în aceste funcfliuni nu este supusæ regulilor ordinare de admisiune, de revocare øi înaintare în administrafliunea centralæ. Ministrul alege pe øeful de cabinet sau din personalul administrafliunii centrale sau afaræ din minister, øi supune numirea sa la aprobarea Domnitorului. Art.29. Un regulament special va fixa orele de venire øi de plecare precum øi alte dispozifliuni de serviciu interior, øi impiegaflii care vor contraveni regulilor stabilite prin zisul regulament vor fi pasibili de penalitæflile indicate la art. 27.

PARTEA II

TITLUL VII Serviciul exterior

Art.30. Administraﬂiunea marinei mercantile depinde de Ministerul Afacerilor Stræine. Serviciul porturilor face parte din aceastæ administraﬂiune.

TITLUL VIII Atribuﬂiunile cæpitanului de port

Art.31. Cæpitanii porturilor sunt însærcinafli cu partea executivæ a administrafliunii marinei mercantile øi cu serviciul porturilor. Cæpitanii porturilor au calitatea de oficiari publici în privinfla actelor maritime de competenfla lor, aceste acte sunt acte publice øi legale. Aceøti funcflionari sunt însærcinafli cu poliflia judiciaræ în port pentru delicte corecflionale øi contravenfliuni poliflieneøti, fiind de competenfla lor de a le constata øi de a înainta actele procurorului respectiv în termen de 24 ore. Pentru delictele criminale vor informa îndatæ pe procuror pentru a fi constatate de acesta in urmæ. Cæpitanii porturilor sunt în drept a se pronunfla asupra contravenfliunilor la regulamentele de poliflia porturilor øi a aplica amenzile prevæzute prin aceste regulamente.

136 Cæpitanii de porturi sunt arbitri în acfliuni maritime care nu trec peste suma de 300 lei, ei executæ regulamentele de navigafliune, sunt însærcinafli cu privegherea bunei ordine în porturi, cu recensæmântul maritim, cu îndeplinirea instrucfliunilor sanitare, cu aøezarea bastimentelor în port, øi cu observarea încærcærilor øi descærcærilor, constatæ capacitatea vaselor, înscriu øi clasificæ pe vâslaøi øi marinari, øi în fine observæ executarea dispozifliunilor prevæzute de codul de comerfl prin cartea a III°a (pentru negoflul maritim).

TITLUL IX

BRÆILA Un cæpitan, pe lunæ lei ...... 260 Un interpret ajutor, idem ...... 120 Un copist, idem ...... 120 Patru gardieni (a lei 40 fiecare), idem ...... 160

GALAﬁI Un cæpitan, pe lunæ lei ...... 260 Un interpret ajutor, idem ...... 120 Un copist, idem ...... 120 Patru gardieni (a lei 40 fiecare), idem ...... 160

ISMAIL Un cæpitan, pe lunæ lei ...... 190 Doi gardieni (a lei 40 fiecare), idem ...... 80

SEVERIN Un cæpitan, pe lunæ lei ...... 190 Doi gardieni (a lei 40 fiecare), idem ...... 80

GIURGIU Un cæpitan, pe lunæ lei ...... 190 Doi gardieni (a lei 40 fiecare), idem ...... 80

137 OLTENIﬁA Un cæpitan, pe lunæ lei ...... 190 Doi gardieni (a lei 40 fiecare), idem ...... 80

BECHET Un cæpitan, pe lunæ lei ...... 160 Doi gardieni (a lei 40 fiecare), idem ...... 80

CALAFAT Un cæpitan, pe lunæ lei ...... 160 Doi gardieni (a lei 40 fiecare), idem ...... 80

ØTIRBEY Un cæpitan, pe lunæ lei ...... 160 Doi gardieni (a lei 40 fiecare), idem ...... 80

TITLUL X

Art.34. Guvernul este reprezentat prin un delegat în sânul Comisiunii internaflionale a Prutului. Art.35. Acest comisar are atribufliunile fixate prin convenfliunea de la 3/15 decembrie 1866 øi regulamentele ulterioare aprobate de guvernele contractante. Art.36. Remunerarea delegatului român este de lei 10 800 pe fiecare an.

PARTEA III

TITLUL XI Reprezentaﬂiunea României în stræinætate

Atribufliunile ei Art.37. fiara este reprezentatæ în stræinætate prin trimiøi diplomatici, consuli øi agenfli de comerfl sau delegafli. Art.38. Aceøti trimiøi întreflin relafliuni politice cu guvernul pe lângæ care sunt acreditafli. Trimiøii øi consulii au calitatea de oficiari ai stærii civile, observând dispozifliunile codului civil de la cartea I (despre persoane). Exersæ funcfliunile de judecætori în materie civilæ øi comercialæ pentru diferendele iscate între români øi funcfliunile de notari øi depozitari, conform dispozifliunilor legilor flærii. Îndeplineøte, în limitele uzurilor øi convenfliunilor diplomatice, toate actele conservatorii, în caz de absenflæ sau de deces al unui român în stræinætate. Legali[zea]zæ, percepând taxele legale, actele

138 øi documentele destinate a fi produse în România. Libereazæ paøaporturi, confor- mându°se regulamentelor asupra materiei, patente de sænætate, acte de viaflæ, protege øi asistæ pe naflionalii lor pentru afaceri de interes privat. Art.39. Consulii, agenflii øi delegaflii români, stabilifli în porturile stræine, au dreptul de poliflie øi de inspecfliune asupra navelor øi oamenilor de echipaj, øi executæ, în ceea ce îi priveøte dispozifliunile din codul de comerfl pentru negoflul maritim (cartea III). Art.40. Un regulament special va preciza mai pe larg atribufliunile reprezentafliunii întregi a flærii în stræinætate, conform dreptului comun øi în raport cu pozifliunea ce li se creeazæ, øi va fixa taxele ce cancelariile respective sunt în drept a preleva sub diferite titluri pentru actele ce sunt chemate a face. Aceste taxe pentru care se va fline o contabilitate, conform legilor flærii se vor værsa la finele fiecæruia trimestru în casa statului.

TITLUL XII Personal øi retribuﬂiuni

Art.41. România este øi va fi reprezentatæ, prin trimiøi diplomatici: la Constanti- nopole, Paris°Londra, Roma, Berlin, Petersburg, Viena øi Belgrad; prin agenfli comerciali, la Varna øi la Tulcea, precum asemenea øi prin consuli unde va fi de trebuinflæ. Art.42. Personalul reprezentafliunii în stræinætate øi tratamentele sunt fixate dupæ cum urmeazæ:

Agent comercial la Varna, a lei pe lunæ ...... 400 Delegat la Tulcea, idem ...... 250

PARIS — LONDRA Agentul, a lei pe lunæ ...... 1 500

139 Un secretar întâi, idem ...... 750 Un ataøat, idem ...... 500 2 750

BERLIN Agentul, a lei pe lunæ ...... 1 500 Un secretar întâi, idem ...... 750 2 250

PETERSBURG Agentul, a lei pe lunæ ...... 1 500 Un secretar întâi, idem ...... 750 2 250

VIENA Agentul, a lei pe lunæ ...... 1 500 Un secretar întâi, idem ...... 750 Un ataøat, idem ...... 300 2 550

ROMA Personalul ca la agenﬂia din Paris ...... 2 750

BELGRAD Agentul, a lei pe lunæ ...... 1 300 Un secretar întâi, idem ...... 450 Un dragoman, idem ...... 235 1 985 Art.43. Cheltuielile de reprezentare ale agenﬂilor diplomatici se vor fixa în fiecare an prin buget.

TITLUL XIII Dispoziﬂiuni finale

Art.44. Când agentul diplomatic este în concediu, care trece peste 10 zile, sau postul este vacant, secretarul întâi are dreptul la jumætatea sumei cheltuielilor de reprezentare.

140 Art.45. Agentul comercial de la Varna øi delegatul de la Tulcea depind de agenflia de la Constantinopole, deøi au dreptul de a întrefline relafliuni directe cu Ministerul Afacerilor Stræine. Art.46. Posturile de secretar întâi øi al doilea øi acelea de ataøafli se vor da totdeauna de preferinflæ funcflionarilor din administrafliunea centralæ, care vor fi apfli pentru asemenea funcfliuni. Art.47. Corespondenfla confidenflialæ între Departamentul Afacerilor Stræine øi agenflii sæi, rapoartele, memoriile øi alte documente adresate de aceøti din urmæ în calitatea lor oficialæ, sunt proprietatea statului øi se depun în arhiva generalæ a ministerului.

Aceastæ lege s°a votat de Adunarea Deputaﬂilor, în øedinﬂa din 14 februarie, anul 1873, øi s°a adoptat cu majoritate de 81 voturi contra a 1.

Preøedinte, Dimitrie Ghica Secretar, P. Millo (L.S.A.D)

Aceastæ lege s°a votat de Senat în øedinﬂa sa de la 3 martie, anul 1873, øi s°a adoptat cu majoritate de 24 voturi contra a 1, fiind øi 10 abﬂineri de la vot.

Preøedinte, Nifon, mitrop[olitul] Ungro°Vlahiei Secretar, Gr. Øt. Moscu, (L.S.S.)

Promulgæm aceastæ lege øi ordonæm ca ea sæ fie învestitæ cu sigiliul statului øi publicatæ prin Monitorul Oficial.

Datæ în Bucureøti, la 16 martie 1873 (L.S.St.) CAROL

Ministru secretar de Stat Ministru secretar de Stat la Departamentul Justiﬂiei la Departamentul Afacerilor Stræine, M. Costache [Epureanu] G. Costa°Foru

(Monitorul Oficial, nr.64 din 21 martie 1873, pp.515–516)

141 10

REGULAMENT PENTRU SERVICIUL INTERIOR AL MINISTERULUI AFACERILOR STRÆINE

CAROL I, Prin graflia lui Dumnezeu øi voinfla naflionalæ, Domn al românilor, La tofli de faflæ øi viitori sænætate. Asupra raportului ministrului nostru secretar de Stat la Departamentul Afacerilor Stræine sub nr.1 056; Având în vedere jurnalul Consiliului nostru de Miniøtri, încheiat în øedinfla sa de la 23 ianuarie curent, relativ la regulamentul pentru serviciul interior al Ministerului Afacerilor Stræine, cerut de art.29 din legea organicæ a acestui minister; În virtutea art.93 din Constitufliune, Am decretat øi decretæm ce urmeazæ:

REGULAMENT pentru SERVICIUL INTERIOR AL MINISTERULUI AFACERILOR STRÆINE

TITLUL I Despre serviciul cancelariilor

Art.1. Funcflionarii ministerului sunt datori, fiecare în cercul atribufliunilor sale, a exercita îndatoririle câte le sunt impuse prin lege, øi prin regulament, øi a exercita toate instrucfliunile øi toate ordinele care se dau fiecæruia de superiorii sæi. Art.2. Secretarul general al ministerului, în calitatea sa de director al cancelariei, este capul imediat al tuturor impiegaflilor ministerului, de orice categorie. El are dreptul a priveghea exacta aplicare a legii øi a regulamentelor acestui minister, a stærui ca fiecare impiegat sæ°øi împlineascæ datoriile cu exactitate øi a face, la trebuinflæ, a se aplica pedepsele disciplinare. Art.3. Capul cabinetului ministerului este însærcinat a redacta toatæ corespondenfla particularæ sau confidenflialæ câtæ i se va încredinfla de cætre ministru sau de cætre secretarul general. El va clasa øi va conserva dosarele corespondenflei confidenfliale. El va expune pe fiecare zi ministrului conflinutul ziarelor stræine øi indigene, în ceea ce priveøte interesele flærii sau interesele generale ale Europei. El va redacta articole spre a combate aserfliunile false, eronate sau vætæmætoare flærii, care s°ar afla cuprinse în ziare.

142 O datæ cel puflin pe sæptæmânæ el va trimite agenflilor români din stræinætate cores- pondenflæ asupra situafliunii flærii øi asupra tot ce se petrece mai important în interiorul flærii. Art.4. Capul cabinetului va fi asemenea, împreunæ cu un cap de birou, însærcinat cu conservarea bibliotecii ministerului. El va îngriji pe fiecare an sæ se adaoge în aceastæ bibliotecæ operele care se raporteazæ la istoria politicæ a flærii noastre, la dreptul ei public, precum øi cele de drept internaflional general øi de colecfliune de tratate. El va forma, împreunæ cu capul arhivei, o colecfliune specialæ, care va cuprinde toate documentele øi actele publice, de orice naturæ, care se raporteazæ la dreptul public al României. Art.5. Interpreflii aøezafli pe lângæ minister au, pe lângæ atribufliunile specificate de lege, obligafliunea de a citi pe fiecare zi ziarele stræine, în cazul când capul cabinetului ar lipsi, sau când nu ar înflelege limba în care este scris acel ziar. Printr°o notæ zilnicæ, fiecare din interprefli va însemna ministrului rezumatul articolelor sau øtirilor mai importante cuprinse în ziarul sosit în acea zi øi va sublinia chiar pasajele mai importante ce ar merita sæ fie citite. Art.6. Capul arhivei va clasa, cu începerea anului 1874, arhiva sa dupæ specialitatea øi natura actelor. Dosarele vor fi formate, dupæ metoda cea mai nouæ, cu cartoane solide, pe care se va scrie diviziunea serviciului, anul øi natura actelor ce ele conflin.

TITLUL II Despre disciplinæ

Art.7. Tofli impiegaflii Ministerului Afacerilor Stræine sunt supuøi, pe lângæ altele, la o datorie imperioasæ øi specialæ, aceea a direcfliunii. Acela care va cælca aceastæ datorie poate fi expus la pedeapsa cea mai severæ, aceea chiar a destituirii. Fiecare impiegat, de orice categorie, este dator a se afla în minister, în toate zilele de lucru, la ora 11 øi jumætate de dimineaflæ. Nimeni nu va putea pæræsi biroul înainte de ora 5 dupæ amiazi, færæ o anume permisiune a secretarului general. Art.8. Un registru de prezenflæ se va afla în cabinetul secretarului general. Fiecare impiegat va subscrie în acest registru prezenfla sa la ora fixatæ La 12 ore acest registru se va închide øi se va subscri de secretarul general. Art.9. Pentru zilele când un impiegat nu a subscris în registru, sau a lipsit færæ concediu sau færæ cauzæ legitimæ primitæ de secretarul general, el va pierde remunerariu în folosul surnumerarilor, conform art.27 din legea organicæ a acestui minister.

143 Aceeaøi pierdere de remunerariu se va urma øi pentru zilele când un impiegat va pleca înainte de 5 ore færæ autorizarea secretarului general. Art.10. La fiecare 15 zile, acest registru de prezenflæ se va supune de cætre secretarul general la cunoøtinfla ministrului. La fiecare sfârøit de lunæ, contabilul va prezenta ministrului liste de reflinerile de remunerariu ce se vor fi urmat pe luna expiratæ. Art.11. Secretarul general va supune ministrului orice abatere de la datoriile sale va face un funcflionar, orice act de indiscrefliune sau care ar compromite demnitatea caracterul sæu, spre a se judeca dacæ este loc a se aplica o pedeapsæ disciplinaræ. Neregularitatea øi neglijenfla în serviciu, lipsirile dese, nemotivate sau færæ concediu, pot asemenea da loc la aplicarea unei pedepse disciplinaræ. Art.12. Aplicarea pedepselor de avertisment, de reprimandæ, de reflinerea onorariului øi de suspensiune se va face numai prin o deciziune ministerialæ. Ministrul va putea asculta mai întâi pe cel inculpat. Revocarea sau destituirea se va face prin decret domnesc. Art.13. Pedepsele disciplinare se pot aplica treptat, sau oricare dintr°însele, dupæ gravitatea faptelor. Art.14. Concediul impiegaflilor se acordæ numai de ministru. Acela care va lipsi 15 zile færæ concediu, sau dupæ ce a expirat concediul sæu, se va socoti ca demisionat. Art.15. Când secretarul general va fi în concediu, atribufliunile sale se împart între capii de serviciu.

TITLUL III Despre numiri

Art.16. Numirea în funcfliuni a impiegaflilor a cæror leafæ trece peste 150 lei pe lunæ se face prin decret domnesc asupra raportului ministrului. Numirea funcflionarilor cu leafæ mai jos de 150 lei pe lunæ se face prin deciziune ministerialæ. Art.17. Funcflionari au drept la leafa postului lor de la data decretului de numire, øi acest drept înceteazæ de la data primirii deciziunii sau la aceea a revocærii.

TITLUL IV Despre oamenii de serviciu

Art.18. Oamenii de serviciu ai ministerului vor avea o uniformæ ce se va determina, dupæ rangul øi natura serviciului fiecæruia. Ei vor înainta, dupæ ordinea ierarhiei lor, potrivit cu meritul øi vechimea fiecæruia.

144 Art.19. Øeful oamenilor de serviciu va avea dreptul de privegherare øi control asupra lor. Orice numire sau depærtare a unui om de serviciu se va face de cætre secretarul general, în urma unui raport al øefului serviciului. Art.20. Acest øef este anume însærcinat cu conservarea localului øi mobilierului ministerului. El va avea un inventar general de toate obiectele ministerului; acest inventar va fi subscris de secretarul general øi contabil. El va îngriji de curæflenia øi reparafliunile ce se fac localului. El va priveghea ca birourile sæ fie deschise øi închise la orele reglementare, fiind responsabil de delapidærile sau stricæciunile de acte sau obiecte ce s°ar face din cauza neglijenflei sale. În înflelegere cu contabilul, le va cumpæra øi va distribui toate furnimentele* trebuincioase pentru birourile ministerului. Art.21. Ministru nostru secretar de Stat la Departamentul Afacerilor Stræine este însærcinat cu executarea decretului de faflæ.

Dat în Bucureøti, la 29 ianuarie 1874 CAROL

Ministru secretar de Stat la Departamentul Afacerilor Stræine B. Boerescu Nr. 181

(Monitorul Oficial, nr. 28 din 5 februarie 1874, p.163)

* întreaga aprovizionare.

145 11

DEZBATEREA, ÎN ADUNAREA DEPUTAﬁILOR, A PROIECTULUI DE LEGE PENTRU MODIFICAREA UNOR ARTICOLE DIN LEGEA DE ORGANIZARE A MINISTERULUI AFACERILOR STRÆINE

Øedinﬂa de la 12 ianuarie 1877

Preøedinflia d°lui vicepreøedinte Al. Sihleanu. D. P. Ghica, raportorul comitetului de delegafli ai secfliunilor, dæ citire urmæto- rului raport øi proiect de lege.

Domnilor deputafli, Comisiunea delegaflilor dvs., compusæ, din d°nii Rusu Locusteanu, Mærgæritescu, Colibæøeanu, Campiniu, Borænescu, Ion Câmpineanu øi subscrisul, constituindu°se, sub preøedinflia domnului Rusu Locusteanu, a luat în studiere proiectul de lege pentru reorganizarea Ministerului de Externe, spre a°l pune în armonie cu proiectul de buget pentru anul 1877; øi numindu°mæ raportor, am onoare a væ supune observafliunile fæcute, øi rezultatul dezbaterilor urmate în comisiune. Ministerul de Externe astfel cum a fost organizat pânæ acum, øi aøa cum se propune prin prezentul proiect de lege, deøi a fost øi poate fi øi de aci înainte compus din un numær de personal îndestulætor pentru exigenflele de serviciu în raport cu necesitæflile sale, øi cu situafliunea noastræ politicæ; acest minister însæ este singurul care are un numær mai mic de funcflionari øi impiegafli, fie ca serviciu de cancelarie, fie în ceea ce priveøte reprezentafliunea flærii noastre, pe lângæ celelalte flæri puteri. În adevær, deøi ministrul de Externe la noi, ca în toate statele constituflionale, este deopotrivæ responsabil cu tofli ceilalfli membri ai Cabinetului din care face parte; deøi acest minister are, în sarcina sa, toate lucrærile care privesc relafliunile statului nostru cu celelalte state, negocierile øi încheierea de tratate politice øi de convenfliuni comerciale cu puterile stræine, executarea øi supravegherea respectærii lor, interesele øi drepturile statului român sau ale supuøilor României în stræinætate, øi ale statelor stræine sau ale supuøilor stræini în România; dirijarea relafliunilor diplomatice ale agenflilor sau trimiøilor noøtri extraordinari, cu guvernele pe lângæ care sunt acreditate; întreflinerea raporturilor noastre politice cu puterile prin agenflii lor acreditafli pe lângæ guvernul român øi protecfliunea persoanei øi a averii românilor ori în ce stat stræin s°ar afla. Acest minister este acel care prin puflinætatea serviciilor publice dependente de dânsul prezenta cifra cea mai micæ de cheltuieli în bugetul statului; astfel în alte flæri, chiar cele mai mici, precum este Belgia, Danemarca øi altele, personalul care compune serviciului interior al cancelariei ministerului

146 acestuia, øi personalul diplomatic este foarte considerabil în numær, øi tot atât de mare ca acel al Ministerului de Interne, dacæ nu°l întrece. În Francia, afaræ din direcfliunea coloniilor care se aflæ împærflitæ în douæ subdirecfliuni øi afaræ din direcfliunea afacerilor maritime care se împart în mai multe ramuri de servicii, Ministerul de Externe se compune din un serviciu al protocoalelor pentru studierea, redactarea øi expedifliunea tratatelor politice øi a convenfliunilor comerciale; un serviciu însærcinat cu toate relafliunile diplomatice cu celelalte puteri; un serviciu de contenciosul unde sæ reguleze øi sæ rezolve toate reclamafliunile stræinilor în contra diferitelor autoritæfli locale, øi toate reclamafliunile supuøilor statului aflætori în stræinætate în contra autoritæflilor sau guvernului flærii unde se aflæ un serviciu consular însærcinat numai cu afacerile, relafliunile, interesele comerciale, fie ale statului, fie ale supuøilor statului în stræinætate; un serviciu pentru vize, liberare de certificate, paøapoarte, autorizæri, legalizæri de acte etc.; un serviciu unde se fac toate lucrærile øi constatærile privitoare la remunerariu, subvenfliuni, speze de reprezentafliuni, credite øi orice cheltuieli diplomatice; în sfârøit, o considerabilæ registraturæ øi arhivæ a acestui minister. La noi, Ministerul de Externe, deøi are toate atribufliunile ce am menflionat mai sus, serviciul interior al administrafliunii sale centrale se compune din un secretar general, un øef de cabinet øi doi secretari care formeazæ diviziunea politicæ; un øef de secfliune øi doi øefi de birou care au toate lucrærile consulare cu agenflii stræini pe lângæ guvernul nostru, øi toate acele privitoare la agenfliile noastre în stræinætate precum øi tot contenciosul acelui minister; un birou de navigafliune øi statistica, confuziune de servicii, care nu prea este nimeritæ; un birou pentru personal, material øi paøapoarte; aceste douæ birouri compuse numai din câte un øef de birou færæ alte ajutoare; un serviciu de interprefli, cu trei interprefli, unul pentru limba greacæ øi celælalt pentru cea germanæ øi altul pentru cea rusæ; un serviciu de contabilitate øi unul pentru arhivæ øi registraturæ øi, în sfârøit 6 copiøti pentru tot ministerul. Acest mic numær de personal, pe lângæ partea cea bunæ øi practicæ ce are, cæ este îndestulætor în raport cu exigenflele noastre de lucræri diplomatice; mai prezintæ încæ avantajul cæ împuflineazæ, cel puflin în aceastæ ramuræ, numærul postulanflilor øi face ca însærcinærile fiecærui fiind multiple øi reale, sæ exige* o muncæ stæruitoare; astfel cæ nu creeazæ pentru acei care ocupæ aceste funcfliuni sinecure din acele care, în Ministerul de Finanfle mai cu seamæ dupæ sistemul organizat de d. Ducoudray, sub patronajul d°lui Manolache Costache Epureanu, atunci ministru de Finanfle, formau pânæ acum un numær considerabil de inutili, cæzând în povara bugetului, færæ a aduce

* necesitæ (din fr. exiger).

147 flærii un serviciu avantajos, ce ea era în drept sæ aøtepte dupæ enormitatea remune- rærilor cu care nereproductivitatea lor era retribuitæ. În ceea ce priveøte reprezentafliunea statului pe lângæ puterile stræine, în celelalte flæri, afaræ de considerafliunea cæ remunerærile agenflilor diplomatici fiind însemnate, mai au încæ øi considerabile sume ce le sunt acordate pentru speze de reprezentafliune, ceea ce nu se dæ agenflilor noøtri decât în limite atât de moderate, încât nu pot fi, în unele capitale mari, îndestulætoare nici pentru mijloacele de existenflæ; sunt douæ considerafliuni asupra cærora mæ cred dator a atrage atenfliunea dvs. Toate flærile autonome care formeazæ un stat, oricare sæ fie considerafliunile politice în care se aflæ, au pe lângæ fiecare putere câte un reprezentant politic, øi mai au câte un consul comercial în toate provinciile statului, øi în toate porturile cele importante unde sunt multe relafliuni comerciale øi industriale sau unde acele state au supuøi. Statele independente cele mai mici au reprezentanfli politici cel puflin în Francia, Austria, Prusia, Turcia, Italia, Spania, Portugalia, Suedia, Sviflera, Grecia, Statele Unite al Americii, Egipt, Danemarca, Olanda øi în Serbia. A doua considerafliune nu mai puflin serioasæ este aceea cæ statul, cel mai modest în reprezentafliunea sa politicæ, are agenflia compusæ cel puflin de doi secretari, un cancelar, un dragoman, doi copiøti plætifli sub titlul de ataøafli øi câte unul, doi sau mai mulfli neplætifli în calitate de elevi diplomatici. Statul român nu are agenfli politici decât la Constantinopole, la Paris, Londra, Viena, Petersburg, Roma, Berlin øi la Belgrad. Ceea ce face cæ suntem autorizafli sæ zicem cæ România nu are o reprezentafliune politicæ decât numai în privinfla relafliunilor sale cu Puterile garante. Din toate aceste agenflii politice, numai acea de la Constantinopole prezintæ un numær de personal mai conform cu exigenflele de serviciu pe care°l cere reprezentafliunea unui stat; celelalte agenflii ale noastre nu au, acea de la Petersburg, øi de la Berlin decât câte un singur secretar, iar cele de la Paris, Roma øi Viena câte un secretar øi un ataøat; numær de personal cu totul insuficient în raport cu ceea ce se cere în o reprezentafliune politicæ impozantæ øi demnæ. Afaræ de aceste douæ considerafliuni însæ, trebuie sæ atrag atenfliunea dvs., încæ asupra unei consideraflii principale, care se cere pentru o reprezentafliune politicæ serioasæ øi eficace. În celelalte state, Ministerul de Externe, reprezentafliunea politicæ, sunt o øcoalæ de unde iese øi [se] formeazæ corpul diplomatic, corp special, de la care se cere aptitudini, capacitæfli, condifliuni exprese, studii îndelungi în aceastæ ramuræ, o lungæ experienflæ øi cunoøtinfle practice dobândite în o lungæ carieræ urmatæ regulat øi cu pacienflæ.

148 La noi nu avem un corp diplomatic special în condifliunile ce am avut a væ aratæ; afaræ din câteva excepfliuni, din câfliva bærbafli distinøi care ei au fæcut probele, fie ca miniøtri, fie prin succesele dobândite în mai multe misiuni extraordinare pe care le°au împlinit cu onoare, fie prin o îndelungæ experienflæ dobânditæ ca reprezentanfli politici încæ sub domnia lui Vodæ°Cuza, sau a Locotenenflei domneøti dupæ 11 februarie; cea mai mare parte din agenflii noøtri diplomatici se recruteazæ, se improvizæ dupæ gæsirea cu cale øi încrederea ministrului dintre tinerii profesori în litere sau în øtiinfle, dintre tinerii magistrafli, foøti procurori sau avocafli sau din alte profesiuni. Aceøti diplomafli noi pot fi foarte instruifli, pot sæ cunoascæ tot ce a scris Martens asupra dreptului ginflilor, dicflionarul consular al lui Bussy, manualul diplomatic al lui Cussy, scrierile lui Callières asupra modului de a trata cu suveranii, opera lui Gentilis: „De jure belli et de legationibus“, scrierea lui Hellbach „Des Rangrechts“, opera baronului de Biefeld asupra institufliunilor politice, opera lui Dominic Azuni asupra sistemului universal øi a principiilor dreptului maritim al Europei, øi tot ce s°a scris øi s°a publicat ca nofliuni, învæflæminte, tratate diplomatice sau de drept internaflional; poate chiar sæ le posede øi sæ°l consulte cu ocaziunea fiecærei chestiuni care se prezintæ; daræ aceste cunoøtinfle nu justificæ nici experienfla diplomaticæ, nici de aptitudini speciale pentru însærcinæri atât de importante øi delicate. Dacæ am atras atenfliunea dvs. asupra acestei considerafliuni, nu a intrat câtuøi de puflin în intenfliunea mea de a face nici o personalitate; am constatat faptul atât pentru prezent cât øi pentru trecut, øi mai cu seamæ pentru trecut; øi am fæcut°o ca sæ væ fie cunoscute condifliunile în care se aflæ reprezentafliunea noastræ politicæ. Acum aceste apreciafliuni supuse la aprecierea dvs., permitefli°mi, d°lor deputafli, sæ væ relatez observafliunile øi concluziunile secfliunilor øi a comisiunii dvs. Secfliunea II a admis proiectul de lege al d°lui ministru, însæ cu condifliunea suprimærii interpreflilor, a organizærii administrafliunii centrale numai cu 2 birouri, øi a reducerii agenfliilor diplomatice la numærul de 3, una la Constantinopole, una la Paris øi una la Viena. Secfliunea III a admis întrutoate proiectul de lege aøa cum este redactat. Asemenea l°a admis øi secfliunea IV°a færæ modificæri. Secfliunea V a admis proiectul de lege în condifliunea de a se menfline cæpitæniile de porturi aøa cum au fost pânæ acum; øi pe lângæ serviciul Monitorului Oficial sæ se transfere la Ministerul de Externe øi serviciul Imprimeriei Statului. Secfliunea VI admite proiectul, reducând ca øi secfliunea II numærul agenflilor la trei. Secfliunea VII admite proiectul de lege aøa precum este propus de d. ministru. Secfliunea I admite asemenea proiectul de lege însæ cu condifliunea suprimærii agenflilor diplomatici øi a interpreflilor. În aceea ce priveøte cæpitæniile de porturi:

149 D. Mærgæritescu, în comisiunea delegaflilor, a susflinut cæ funcfliunile de cæpitani de porturi sunt indispensabile, cæci aceøti cæpitani exercitæ o poliflie specialæ øi eficace în ceea ce priveøte nu numai relafliunile øi drepturile noastre cætre bastimentele stræine, comerciale øi de ræzbel øi miøcærile acestor din urmæ care pot interesa neutralitatea noastræ, sau oricare alte interese politice øi naflionale ale României; daræ aceøti cæpitani exercitæ totdeodatæ o poliflie utilæ de ordine publicæ în porturi øi asupra bastimentelor øi o poliflie sanitaræ, pe când ei sunt în acelaøi timp necesari pentru supravegherea tuturor afacerilor comerciale ca protecfliune, fie aceste afaceri ale statului, fie ale particularilor supuøi români, în raporturile lor cu vasele stræine. S°a mai pus încæ în vederea comisiuni delegaflilor cæ toate cæpitæniile de port aøa cum au fost organizate pânæ acum, nu au costat pe stat decât o minimæ cheltuialæ de la 30 000 pânæ la 32 000 lei pe an, øi cæ o economie atât de neînsemnætoare ar putea sæ aducæ o vætæmare realæ serviciului public, suprimând aceste funcfliuni care au rafliunea lor de a fi. La aceastæ opiniune a d°lui Mærgæritescu împreunæ cu subscrisul s°a raliat majoritatea comisiunii delegaflilor øi a adnexat* øi d. ministru de Externe. În ceea ce priveøte agenfliile politice: D°nii Rusu Locusteanu, Mærgæritescu, Borænescu, Colibæøeanu øi subscrisul am fost de opiniunea urmætoare: Având în vedere cæ renumerariul de lei 18 000 pe an pentru un agent nu este îndestul ca sæ susflinæ cheltuieli de reprezentafliuni øi demnitatea statului ce reprezintæ; cæ România în deplorabila situafliune financiaræ ce a moøtenit de la regimul trecut nu este astæzi în stare de a procura agenflilor politici mijloace mai conform cu necesitæflile de înaltæ considerafliune ce trebuiesc sæ acorde unor funcflionari atât de importanfli; Luând în bægare de seamæ cæ personalul cancelariilor agenfliilor noastre în stræinætate este insuficient sub raportul exigenflelor de decorum absolut exigeat** în asemenea institufliuni; Convingându°mæ cæ nu am avut, nu avem cu resursele de care dispunem acum, nu putem avea o reprezentafliune serioasæ øi demnæ, nu numai pe lângæ Puterile garante, daræ aøa cum se cere de situafliunea noastræ politicæ, o reprezentafliune pe lângæ cel puflin acele state mai însemnate cu care avem frecvente relafliuni politice øi comerciale; øi cæ nu avem decât o reprezentafliune oficioasæ de care ne putem dispensa chiar în avantajul nostru, evitând astfel oarecare inconveniente care fac pozifliunea noastræ mai dificilæ;

* alæturat. ** decorum exigeat — în sensul de protocol impus.

150 Având în vedere cæ alocând Ministerului de Externe în buget o sumæ de ajuns consecventæ de a trimite la ocaziuni, în misiuni extraordinare, reprezentanfli politici ai flærii în chestiuni de interese grave politice sau de susflinere a interese naflionale, am ajunge la scop în un mod mai eficace; I. Pentru cæ s°ar putea da acestor trimiøi mijloace de reprezentafliune mai conform cu demnitatea naflionalæ; II. Pentru cæ s°ar permite în asemenea cazuri a se adresa la oamenii de stat distinøi øi încercafli, al cæror trecut sæ fie o garanflie de capacitate øi cunoøtinfle; În considerafliune cæ noi nu avem un corp diplomatic special, øi cæ pentru a împlini aceste funcfliuni, ministrul este mai totdeauna nevoit a improviza agenfli politici dintre tinerii reprezentanfli care îmbræfliøeazæ alte cariere øi care nu corespund la toate cerinflele de experienflæ pentru asemenea însærcinæri grave øi delicate; Având în vedere cifra însemnatæ de economii ce s°ar realiza cu suprimarea acestor agenflii, øi care se urcæ în total la suma de 234 420 lei, afaræ din alte cheltuieli extraordinare øi credite suplimentare, care silit de circumstanfle se acordæ acestui minister. Majoritatea comisiunii delegaflilor a fost de opiniune a se suprima agenfliile politice ale României, øi a se acorda pentru misiuni în cazuri necesarii, un credit mai consecvent în buget, care sumæ se øi determinæ prin înflelegere cu d. ministru de Externe, pentru trimiterea de agenfli extraordinari. D. Ion Câmpineanu a fost de opiniune ca cel puflin pe lângæ Puterile garante, agenflii sunt indispensabili, pentru menflinerea relafliunilor noastre politice øi naflionale care sunt zilnice øi de cea mai mare importanflæ pentru noi; øi pentru motivul cæ în toate statele în care avem acum agenfli sunt supuøi români, comercianfli, øi mai cu seamæ studenfli numeroøi care exige protecfliunea statului. D. ministru de Externe a susflinut opiniunea d°lui Ion Câmpineanu, øi a stæruit în menflinerea cel puflin deocamdatæ a misiunilor permanente pe lângæ Puterile garante. În ceea ce priveøte serviciul de interpretare: Având în vedere cæ aøa cum este organizat, adicæ numai pentru traduceri din limba germanæ, greacæ, sau cea ruseascæ, acest serviciu pare a fi înfiinflat numai pentru traduceri de procuri, certificate øi alte acte judecætoreøti, care, conform øi în virtutea legislafliunii noastre civile în vigoare se poate traduce de cætre interprefli asermentafli*, luafli de afaræ din acest minister øi numifli de ofifleri de cætre instanflele judecætoreøti în sarcina pærflilor interesate, færæ a greva bugetul statului cu o sumæ care poate fi mai utilmente întrebuinflatæ, afectând°o la un alt serviciu public;

* care sunt recunoscuﬂi dupæ depunerea juræmântului la tribunal (din fr. assermenter).

151 Considerând cæ numai pentru aceste trei limbi, din care nici una nu este nici cea uzualæ în care se exprimæ diplomaflia, nici aceea în care sunt redactate actele vechi care interes[eaz]æ naflionalitatea noastræ sau relafliunile noastre politice. Aceøti interprefli se væd a nu fi destinafli la un serviciu diplomatic în raport cu atribufliunile Ministerului de Externe; cæ tocmai pentru limba francezæ în care se redige actele de politicæ øi în care se exprimæ în general diplomaflia øi pentru limbile latine øi slavone în care sunt redactate din vechime cea mai mare parte din tratatele noastre cu puterile, actele privitoare la trecutul nostru naflional, øi cea mai mare parte din documentele atingætoare de existenfla noastræ politicæ øi de drepturile noastre naflionale n°avem un serviciu de interpretare. Calculând cæ cu minima sumæ de 250 lei pe lunæ trecutæ ca remunerariu al acestor interprefli, este imposibil de a gæsi bærbafli capabili, instruifli, serioøi, cunoscætori adânci de øtiinfle filologice în stare de a traduce acte importante, care sæ primeascæ aceastæ însærcinare øi s°o împlineascæ în un mod satisfæcætor cu un salariu atât de modest încât este øi derizoriu a°l face sæ figureze în bugetul Ministerului de Externe. Subscrisul am propus suprimarea serviciului de interpretariat ca inutil în condifliunile în care se aflæ. Majoritatea comisiunii nu s°a unit cu aceastæ propunere øi d. ministru susfline acest serviciu ca putându°i fi necesar. În ceea ce priveøte transferarea serviciului general de statisticæ pe lângæ Ministerul de Externe: Având în vedere cæ acest minister are prea pufline însærcinæri, pe când cel de Interne este prea de tot împoværat cu atribufliuni øi servicii aøa încât este just ca cel dintâi sæ se mai încarce cu lucræri descærcând pe cel din urmæ; Cæ nu se aduce nici o împiedicare, nici o vætæmare lucrærilor serviciului statistic trecându°l de sub autoritatea øi supravegherea unui ministru, sub a altuia deopotrivæ responsabil; Cæ øi Ministerul de Externe are o ramuræ de statisticæ foarte importantæ la care se poate uni cu succes celelalte ramuri. Unanimitatea comisiunii a admis aceastæ transferare, exprimând dorinfla cæ acest serviciu sæ fie reorganizat în un mod mai practic, aøa încât pe viitor el sæ devinæ mai exact, øi datele lui sæ fie mai certe øi mai veridice decât cum a fost pânæ acum, spre a nu mai fi un izvor de erori pentru acei care consultæ lucrærile lui. În ceea ce priveøte serviciul Monitorului Oficial: Având în vedere cæ atât în timpii când Ministerul Afacerilor Stræine avea singur atribufliunile de Secretariat de Stat øi chiar dupæ ce înfiinflându°se prin Convenfliune responsabilitatea ministerialæ sub domnia lui Vodæ°Cuza pânæ când a venit d. Vasile Alecsandri la Ministerul de Externe, serviciul Monitorului Oficial depindea de acest

152 minister, øi cæ, prin urmare, nu se poate aduce acestui serviciu nici o vætæmare punându°l iaræ sub autoritatea ministerului sub care s°a mai aflat; Cæ astfel se mai împuflineazæ sarcinile Ministerul de Interne øi se mai adaogæ la Ministerul de Externe, ceea ce face o justæ compensafliune în lucræri. Unanimitatea comisiunii a admis aceastæ transferare. În ceea ce priveøte Imprimeria Statului: Considerând cæ acest serviciu este strâns legat cu cel al Monitorului Oficial, aøa încât devine indispensabil acestui Monitor care færæ imprimerie nu ar putea funcfliona în un mod regulat. Asemenea unanimitatea comisiunii a fost de opiniune a se alipi øi acest serviciu totodatæ cu cel al Monitorului Oficial pe lângæ Ministerul de Externe. Øi în privinfla Monitorului Oficial, majoritatea comisiunii a exprimat dorinfla ca pe viitor sæ fie condus în un mod mai regulat øi mai expeditiv, aøa încât actele oficiale, dezbaterile Senatului øi ale Camerei sæ aparæ mai la zi øi mai corect. Toate celelalte dispozifliuni ale proiectului de lege privitoare la un lipcan cælare cu remunerariu de 100 lei pe lunæ la administrafliunea marinei mercantile øi la diurna delegatului român în Comisiunea internaflionalæ a Prutului, afaræ din dispozifliunea pentru serviciul porturilor, s°a primit de comisiunea delegaflilor în unanimitate færæ discufliune. Rezumând acum cele mai sus relatate, am onoare a væ ruga, d°lor deputafli, sæ binevoifli a aproba urmætoarele concluziuni ale majoritæflii comisiunii delegaflilor: 1. Menflinerea cæpitæniilor de porturi aøa cum au existat pânæ acum. 2. Suprimarea agenfliilor permanente politice. 3. Afectarea unei sume, care se va crede øi de d. ministru de Externe, suficientæ pentru misiuni extraordinare în cazuri de necesitate. 4. Alipirea serviciului Imprimeriei Statului, totodatæ cu cel al Monitorului Oficial pe lângæ Ministerul de Externe. Øi în toate celelalte puncte proiectul de lege aøa cum este propus de d. ministru. Secfliunea II, în minoritate propune: Administrafliunea centralæ sæ se compunæ toatæ numai din douæ birouri, în ceea ce priveøte cancelaria Ministerului de Externe. D°nii Mærgæritescu, Borænescu øi subscrisul, în minoritate, propunem: Suprimarea serviciului de interpretare. Acestea sunt, d°lor deputafli, concluziunile majoritæflii comisiunii delegaflilor, pe care am onoarea a le supune la aprobarea dvs., prin alæturata prelucrare a proiectului de lege.

Raportor, Pantazi Ghica

153 Modificærile proiectului de lege propus de d. ministru pentru reorganizarea acestui minister

Art. unic. Art.1, de sub titlul I, alineatul 9, 10 øi 11, de sub art.17, art…. privitor la reprezentafliunea flærii în stræinætate, alineatul 2 al art.18, 30, 32 øi 36 din legea organicæ a Ministerului Afacerilor Stræine sunt modificate dupæ cum urmeazæ: a). Art.1. Serviciul general al Ministerului Afacerilor Stræine se împarte în modul urmætor: Administrafliunea centralæ. Serviciul oficiului central de statisticæ. Serviciul Monitorului Oficial øi al Imprimeriei Statului. Serviciul exterior øi reprezentarea flærii în stræinætate care consistæ în misiuni extraordinare. b). Art.17, alin. 9, 10 øi 11. Serviciul interpreflilor se suprimæ. O sumæ de lei 5 000 pe an este alocatæ d°lui ministru de Externe pentru traduceri de acte diplomatice, tratate øi documente politice, când asemenea traduceri vor fi necesarii pentru interesele comerciale, politice øi naflionale României. c). Art….Agenfliile permanente ale României în stræinætate se suprimæ. O sumæ de 130 000 lei pe an este afectatæ pentru trimiteri în misiuni extraordinare în cazuri de necesitate pentru susflinerea drepturilor øi intereselor politice, naflionale sau comerciale pe lângæ puterile stræine. d). Alin.2, art.18. Un lipcan cælare cu salariu de 100 lei pe lunæ. e). Art.30. Administrafliunea marinei mercantile depinde de Ministerul Afacerilor Stræine. f). Art.32. Serviciul central de statisticæ, Monitorul Oficial øi Imprimeria Statului depind de Ministerul de Externe. D. ministru de Externe va prezenta un proiect de lege pentru reorganizarea øi regularea acestor servicii. g). Art.36. Diurna delegatului României în Comisiunea internaflionalæ a Prutului este de 2 000 lei pe an.

Raportor, Pantazi Ghica

D. vicepreøedinte. Discuﬂiunea generalæ este deschisæ. D. N. Ionescu, ministru de Externe. D°lor, væ cer dvs. indulgenﬂæ pentru cæ, pentru prima oaræ îndeplinesc acest oficiu de a veni înaintea dvs. ca sæ justific spezele cerute pentru serviciul nostru diplomatic. Sæ nu væ sperie nici cuvântul nici timiditatea mea.

154 Dacæ prin raportul comisiunii dvs. nu s°ar fi introdus un nou principiu, acela al misiunilor extraordinare øi ca consecinflæ ni vi s°ar fi cerut supresiunea reprezentafliunilor permanenfli, negreøit n°aø fi cæutat eu astæzi sæ deschid la aceastæ ocaziune discufliunea generalæ øi de principiu. Acest punct din concluziunile raportului a atras negreøit øi atenfliunea dvs. øi eu, de la locul acesta, sunt dator sæ væ spun motivele serioase care le am pentru a nu mæ uni cu opiniunea onor. d. raportor. Întâi, nu mæ unesc, pentru cæ în locul reprezentafliunii permanente determinate prin buget cu anume speze, se cere a se pune o sumæ oarecare pentru a se cheltui dupæ discrefliunea Ministerului de Externe. O asemenea sarcinæ grea n°aø voi niciodatæ sæ fiu însærcinat de a aplica (aplauze.) D°lor, mæ sfiesc de a lua asemenea responsabilitate, øi dacæ dvs. afli hotærî sæ punefli asupra mea aceastæ sarcinæ, dacæ afli hotærî sæ mæ onorafli cu aceastæ încredere nelimitatæ, eu v°aø spune cæ sunt insuficient øi aø declara incapacitatea mea de a manipula aceastæ sumæ pentru a face o reprezentafliune ambulantæ øi extraordinaræ. Acest punct odatæ înlæturat din discufliune, n°am nevoie sæ væ mai spun pentru ce sunt eu pentru misiunile permanente. D°lor, misiunile permanente au avantajul mare de a câøtiga încet, încet pe lângæ puterile unde agenflii noøtri sunt acreditafli, nu numai acele cunoøtinfle particulare pe care trebuie sæ le aibæ asemenea agenfli, daræ øi alte cunoøtinfle neapærate pentru a se orienta în toate împrejurærile, cunoøtinfle care sunt mai greu de cæpætat decât a lucra pentru a atrage atenfliunea øi simpatia pentru flara noastræ. Ei bine, numai pe un om care stæ într°un loc, care se identificæ în acel loc øi cu politica guvernului de acolo øi cu alte împrejuræri locale, numai pe un asemenea om se poate conta, se poate pune temei, cæ ar transmite cu fidelitate cerinflele noastre. Dar, d°lor, nu este numai atâta, situafliunea în care se aflæ flara noastræ, cu o independenflæ absolutæ în întru, dar cu o independenflæ limitatæ în afaræ, øi aceastæ limitare produsæ prin garanflia colectivæ a Europei, situafliunea aceasta a noastræ este mai dificilæ chiar decât a unui stat cu totul independent; un stat independent îøi poate duce relafliunile sale mai uøor; un stat însæ ca al nostru, care este sub garanflia Europei, are nevoie øi de mai multæ abilitate în toate cazurile, øi de mai multæ sinceritate øi fidelitate în relafliunile sale. Aceastæ fidelitate, aceastæ sinceritate, øi care o putem avea printr°un agent, nu putem sæ o avem prin o misiune extraordinaræ. Sæ nu ne facem iluziuni; misiunile extraordinare reuøesc atunci când este în flaræ un guvern care insuflæ în afaræ încredere, cæci reprezentantul n°are altæ valoare decât acea valoare care o are acela pe care°l reprezintæ.

155 Asemenea nu trebuie sæ væ facefli iluziuni asupra calitæflilor care se cer øi pe care noi nu le putem avea încæ pentru misiunile diplomatice, punctul guvernului… (Zgomot, nu se aude.) Voci. Cer cuvântul. D. ministru de Externe. Nu dar de la oameni învestifli cu cele mai mari calitæfli putem voi sæ aøteptæm acea permanenflæ de relafliuni bune care voim sæ le întreflinem cu Puterile garante. Apoi, d°lor, este øi o datorie de bunæ cuviinflæ; nu putem noi astæzi, dupæ ce cu atâta greutate am putut sæ ne facem un drum pe lângæ Puterile garante, nu putem noi astæzi sæ ne dæm înapoi, ca [øi] cum nu ar fi fost un ce bine cugetat mai dinainte când am hotærât a avea o reprezentafliune permanentæ în afaræ; øi cred cæ nu ar fi chiar prudent sæ ne întindem mai departe cu discufliunea într°o chestiune ca aceasta, mai cu seamæ în împrejurærile de faflæ. Mie unuia sæ°mi permitefli a nu mai adæoga un singur cuvânt în aceastæ chestiune; nu putem admite øi cred cæ întregul cabinet, øi mai ales experimentatul cap al cabinetului, nu va susfline vreodatæ ca sæ læsæm la voia întâmplærii reprezentafliunea noastræ pe lângæ Puterile garante. Dar raportul acesta cuprinde øi alte chestiuni foarte însemnate øi de principiu, øi ne dæ øi oarecare lecfliuni, pe care negreøit le primim bucuros, supunându°ne la experienfla consumatæ a d°lui raportor în aceastæ materie. (Aplauze, ilaritate.) Nu punefli, d°lor, nici un accent ironic în aplauzele dvs.; ministrul de Externe, în privinfla activitæflii diplomatice, este mai jos decât oricare altul din dvs. øi mai ales decât raportorul dvs. asupra acestui proiect; prin urmare, væ rog sæ retragefli din aplauzele dvs. orice sens ironic ar putea fi, pentru cæ negreøit raportorul, vorbind în numele comisiunii, vorbeøte în numele Adunærii, øi în fafla argumentelor d°lui raportor nu am decât sæ mæ supun øi sæ examinez, cu tot respectul ce datorez Adunærii, principiul în sine. Ei bine, d°lor, sunt øi alte principii, sunt øi oarecare critici, dar socotesc cæ nu este locul sæ le relev acum când cerem nu reorganizarea Ministerului de Externe, ci numai oarecare modificæri la organizafliunea de astæzi, pentru ca sæ punem în raport legea organicæ a acestui minister cu reducerile care s°au fæcut de comisiunea bugetaræ. Iatæ la ce proporfliune restrânsæ se reduce lucrarea comisiunii dvs. asupra acestui proiect. Comisiunea bugetaræ a cerut reduceri la care ministrul a consimflit, øi trebuie sæ venim acum înaintea dvs. a justifica acele reduceri. D. raportor øi°a fæcut iluziuni, a crezut cæ este vorba chiar de reorganizarea din fundament a serviciului nostru diplomatic; ei bine, nu, nu a fost aceasta în spiritul dvs. când afli numit comisiunea bugetaræ; nu cred cæ a fost nici în scopul comisiunii bugetare aceasta. Eu væ mærturisesc cæ nu sunt preparat a da astæzi României o organizare diplomaticæ nouæ, oricât de

156 experimentate ar fi propunerile care se fac. Mæ voi mærgini dar întru a constata înaintea dvs. reducerile propuse de comisiunea bugetaræ øi la care am consimflit øi eu. Aceste reduceri au necesitat modificæri în legea organicæ a Ministerul de Externe øi în scrupulul ce am de a nu se face nici o reducere care sæ nu fie justificatæ prin o lege, am flinut ca, înainte de a primi definitiv acele propuneri de reduceri, sæ discut cu dvs. oportunitatea lor. Aceste reduceri propuse de comisiunea bugetaræ la cheltuielile Ministerului de Externe pe anul 1877 øi care ating legea organicæ, sunt urmætoarele: Întâi, asupra remunerafliunii interpreflilor. Aceøti interprefli n°au a traduce scrieri clasice, academice, de la care sæ se cearæ calitæfli distinse literare, cunoøtinfle vaste în limbile stræine, ci numai au sæ traducæ mai cu seamæ articole de jurnale, oarecare scrieri moderne în limba greacæ, rusæ, germanæ etc., øi prin urmare se pot gæsi asemenea persoane cu salariile ce li se dæ øi personalul din care e compus astæzi acest serviciu corespunde la aceastæ necesitate. Acum trebuie sæ væ fac o observafliune generalæ. Prin legea organicæ a Ministe- rului de Externe este prevæzut nu un stat de personal în care se determinæ anume salariul fiecærui impiegat øi chiar al oamenilor de serviciu; prin urmare, dacæ voim sæ facem reduceri în remunerafliuni, atunci trebuie sæ modificæm legea. Al doilea, s°a redus remunerafliunea comisarului de port din Galafli. Aceastæ remunerafliune s°a pærut a fi prea mare øi s°a redus, dându°se numai o diurnæ prefectului de Covurlui øi însærcinarea de a face inspecfliunea portului. Al treilea, s°au suprimat cæpitanii de porturi. Mai întâi m°am opus la aceastæ reducfliune, însæ în urmæ væzând ardoarea læudabilæ a comisiunii de a face reduceri, am cedat. Cu toate acestea trebuie sæ væ spun cæ însæøi comisiunea bugetaræ a recunoscut necesitatea acestor cæpitani de porturi, øi suprimând remunerariul lor, n°au putut face altfel decât sæ punæ serviciul lor în sarcina primarilor din oraøele de porturi. Acum dvs. vefli aprecia dacæ se poate face sau nu aceastæ reducere. Ministerul, expunându°væ øi apærând lucrarea comisiunii, e dator sæ spunæ øi opiniunea sa, care este cæ ar fi o greøealæ dacæ s°ar admite suprimarea cæpitanilor din toate porturile. Al patrulea, s°a mai suprimat onorariul unui lipcan cælare, zicându°se cæ este o cavalerie completæ. Când eu am fæcut inspecfliunea acestei cavalerii a Ministerul de Externe, am væzut cæ nu este alt decât o pedestrime de 5. (Ilaritate.) În fine, d°lor, s°a fæcut o inovafliune care are sæ aducæ o modificare øi în Ministerul de Interne. Am primit aceastæ inovafliune, care constæ în alipirea la Ministerul de Externe a unui serviciu detaøat de la Ministerul de Interne. Astfel, s°a gæsit de cuviinflæ a se ataøa la Ministerul de Externe, care nu e aøa mult ocupat ca Ministerul de Interne, serviciul statistic care poate sæ°l dirige într°un mod mai øtiinflific. Asemenea s°a ataøat

157 pe lângæ Ministerul de Externe Monitorul Oficial, care serveøte pentru comunicatele guvernului, øi care e susceptibil de o reformæ, pentru a satisface mai bine cerinflele unei clientele numeroase din punctul de vedere øtiinflific øi economic. Ministerul de Externe a crezut cæ se poate ocupa cu aceste douæ servicii, al statisticii øi al Monitorului, într°un mod mai special, pentru a le da astfel o importanflæ mai meritoare. Comisiunea bugetaræ a crezut cæ trebuie sæ se ataøeze la Ministerul de Externe øi Imprimeria Statului, fiindcæ prin aceasta s°ar aduce øi oarecare economii în profitul statului. Aceste trei dispozifliuni nu cer multe sforflæri legislative pentru ca sæ se realizeze, fiindcæ pufline articole ar fi sæ se modifice. Iatæ la ce se reduc toate aceste modificæri øi motivele pentru care eu le°am acceptat; ræmâne la dvs. sæ decidefli dacæ luafli în considerafliune aceastæ lege care le confline, øi luând°o, îmi voi permite la discufliunea pe articole a væ aræta în detaliu opiniunea mea. Voci. la vot. D. P. Ghica. D°lor, am fost pus în joc de d. ministru de Externe øi cer de la justiflia dvs. sæ°mi permitefli a mæ justifica de mustrærile nedrepte ce mi°a adresat d. ministru. D°lor, raportul pe care°l combate øi°l acuzæ d. ministru nu este altceva decât reproducerea fidelæ a opiniunii comitetului delegaflilor, atât a majoritæflii cât øi a mino- ritæflii. Eu ca raportor am socotit de datoria mea a relata øi explica toate obiecfliunile, toate opiniunile exprimate de secfliuni øi de comitetul delegaflilor, øi aceasta am øi fæcut. În privinfla aceasta n°am fæcut, o repet, decât a aræta exact modul cum este organizat azi Ministerul de Externe øi cum ar dori comitetul delegaflilor sæ fie organizat. Astfel fiind, nu cred sæ merit mustrærile d°lui ministru, care a vorbit øi de cunoøtinflele mele diplomatice. Declar cæ mæ cred în privinfla aceasta tot atât de tare diplomat ca øi d. Mandrea, ca øi d. Øendrea, dar nu am atâtea pretenfliuni încât sæ dau lecfliuni altora. Nu înfleleg, d°lor, de ce principiu nou se vorbeøte cæ s°a introdus de comitet în proiectul de lege. Afaræ de acela al suprimærii agenflilor diplomatici, nu s°a introdus nici un principiu nou. Ei bine, comitetul delegaflilor, în majoritate, a gæsit cæ aceøti agenfli nu îndeplinesc condifliunile de care vorbea adineaori d. ministru cæ ei trebuie sæ însuøeascæ. D. ministru a spus cæ aceøti agenfli sunt necesari pentru cæ numai astfel putem sæ avem în celelalte state oameni care sæ væ fie utili prin relafliunile ce øtiu a°øi forma acolo. Apoi mai înainte de toate, d°le ministru, trebuie sæ dafli mijloace acestor oameni, pentru ca sæ°øi creeze asemenea relafliuni, øi sæ poatæ dobândi asemenea cunoøtinfle, care nu se dobândesc într°o zi sau douæ, øi mai cu seamæ când agenflii noøtri, sunt nevoit a o spune, nu au un caracter oficial, ci numai un caracter oficios, øi le trebuie în adevær øi timp øi mijloace pentru ca sæ poatæ ajunge sæ aibæ toate acele cunoøtinfle øi relafliuni. Întreb pe d. ministru sæ ne spunæ dacæ nu oriøiunde øi oriøicare din bærbaflii care s°au dus ca agenfli, dacæ nu au fost în imposibilitate de a°øi crea asemenea relafliuni

158 øi a face cunoøtinfle, din cauza modestelor mijloace pecuniare care li s°au dat la dispozifliune? Cæci asemenea relafliuni, asemenea cunoøtinfle ca acelea despre care ne°a vorbit onor. d ministru, nu poate sæ le aibæ agenflii noøtri, pentru cæ ele necesiteazæ cheltuieli mult [mai] mari decât acelea pe care le pun la dispozifliune în bugetul nostru. Este dar peste putinflæ ca un agent al nostru sæ facæ asemenea cunoøtinfle, øi în ceea ce priveøte experienfla lor diplomaticæ, îmi va permite onor. d. ministru sæ îi spun cæ de câte ori a fost trebuinflæ øi se trata chestiuni mai serioase, afli fost pus în penibilæ pozifliune de a trimite agenfli extraordinari pe lângæ agenflii noøtri ordinari, pentru cæ nu afli putut sæ væ servifli cu dânøii, ceea ce înseamnazæ dupæ mine cæ d°nii agenfli ordinari nu au avut cunoøtinfle diplomatice, øi de aceea afli fost silifli sæ trimitefli agenfli speciali, afli fost silifli sæ trimitefli oamenii noøtri de stat cei mai capabili, cei mai eminenfli. (Zgomot.) Nu voi sæ°i numær acum, fiindcæ faptul acesta este cu totul recent, încât îl cunoaøtefli cu toflii øi nu am nevoie sæ mai numesc persoanele. Pentru încheierea unor convenfliuni comerciale, afli fost silifli sæ trimitefli oamenii noøtri de stat, care, prin relafliunile lor, prin øederea lor în curs de mai mulfli ani în acele localitæfli, øi prin meritul lor, au fost puøi în pozifliune ca sæ facæ mai bine aceste convenfliuni decât le°ar fi fæcut agenflii permanenfli de acolo. Prin urmare, dacæ este vorba ca ori de câte ori va fi trebuinflæ de a se face un lucru oarecare mai serios, sæ trimitem alfli bærbafli ca agenfli extraordinari, atunci nu este nicidecum necesar ca sæ avem agenfli, mai cu seamæ când aceøti agenfli nu se aflæ decât în relafliuni oficioase cu Puterile garante, cæci nu avem agenfli decât numai pe lângæ Puterile garante, iaræ nu øi în alte flæri cu care avem relafliuni comerciale, unde avem supuøi, øi unde nu avefli nici cel puflin cancelari prin care sæ putem reprezenta interesele comerflului nostru cu oarecare demnitate. Onor. d. ministru de Externe fæcea apel la Adunare øi la colegii d°sale, spre a nu încuviinfla supresiunea agenflilor; dar eu îi voi spune cæ erau mai mulfli deputafli faflæ când chiar d. preøedinte al Consiliului de Miniøtri zicea cæ trebuie sæ tæiem din agenfli. Vedefli, d°lor, aci nu este vorba de înmulflirea armatei, de îmbunætæflirea ei pentru o mai bunæ apærare a flærii, aci este vorba de niøte agenfli færæ de care putem foarte bine sæ menflinem relafliunile noastre cu Puterile garante, øi pentru susflinerea intereselor noastre politice øi diplomatice avem destul bærbafli eminenfli pe care îi putem trimite oricând trebuinfla va cere, precum mai deunæzi afli trimis pe nobilul øi demnul nostru preøedinte care a lucrat pe lângæ agentul nostru. Acum, în ceea ce priveøte celelalte ramuri al administrafliunii Ministerului de Externe, la care asemenea s°a zis cæ s°a fæcut o inovafliune, sunt cæpitanii de porturi. Apoi suprimarea acestor cæpitani de porturi afli propus°o dv. øi în sânul comitetului, øi s°au gæsit unii din d°nii deputafli care øi°au însuøit propunerea aceasta.

159 Eu însæ nu cred cæ aceastæ propunere este tocmai nimeritæ, pentru cæ aceøti funcflionari sunt foarte necesari pentru privegherea comerflului øi chiar a vaselor de ræzbel; aceøti funcflionari sunt mult mai necesari decât agenflii în stræinætate. D. R. Campiniu. Mie mi se pare cæ d. Câmpineanu este raportorul bugetului Ministerului de Externe, iaræ nu d°ta… D. P. Ghica. Avefli greøealæ, binevoifli a væ uita la tablou øi apoi vorbifli. (Zgomot.) Acum voi veni la serviciul interpreflilor. Onor. d. ministru ne°a spus cæ aceøti interprefli sunt necesari, pentru cæ ei traduc în româneøte diferite articole din jurnale. Apoi, dacæ este vorba numai de jurnale, acestea în toatæ lumea le citeøte øeful cabinetului, øi ceea ce este mai important, o traduce sau numai însemneazæ cu creion roøu acel pasaj, øi apoi îl dæ ministrului sæ°l citeascæ; prin urmare se poate face øi la noi tot aøa, mai cu seamæ când mai totdeauna la Ministerul de Externe avem bærbaflii cei mai erudifli. Dacæ este vorba de diferite cærfli noi, atunci ar fi mai logic ca aceøti interprefli sæ se treacæ la Ministerul de Instrucfliune Publicæ. Dacæ este vorba ca de deferite acte judecætoreøti, pentru acestea legea civilæ instituie interprefli asermentafli care totdeauna se pot numi în sarcina pærflilor øi astfel s°ar despoværa bugetul statului de o sumæ considerabilæ care se cheltuieøte cu totul inutil pentru aceøti interprefli. Prin urmare, nu væd ce inovafliune a fæcut comitetul delegaflilor când a suprimat aceøti interprefli, care sunt cu totul inutili, øi când a realizat o economie pe care øi dvs. trebuia sæ o dorifli. În ceea ce priveøte alipirea Monitorului Oficial la Ministerul de Externe, aceasta afli primit°o øi dvs. Asemenea cu alipirea statisticii, pentru alte considerafliuni decât ale noastre, pentru considerafliuni spuse cu mai multæ elocvenflæ, øtiinflæ øi cu mai mult talent dezvoltate, daræ dv. afli primit°o. Prin urmare, nu væd pentru ce dv., când afli admis unele operafliuni, pentru ce venifli sæ væ exercitafli causticitatea dv. contra raportorului, care nu e vinovat întru nimic. În ceea ce priveøte transmiterea Imprimeriei Statului, aceasta e singura inovafliune fæcutæ de comitetul delegaflilor. Îmi pare cæ e logic ca Monitorului statului sæ meargæ alæturi cu Imprimeria; cæci, în adevær, noi am crezut cæ tipografia fiind sub privegherea d°lui ministru de Externe, d°sa ca mai puflin ocupat decât d. ministru de Interne, va avea mai mult timp sæ acorde oarecare atenfliune pentru tipografie, care merge foarte ræu, øi sæ o facæ sæ meargæ mai în avantajul societæflii, øi d. ministru a primit aceasta. Cât pentru lipcanii cælæri, noi i°am admis, nu pentru scopul de a face o cavalerie a Ministerului de Externe sau a diplomafliei, cum zicea d. ministru, daræ pentru cæ aceasta am væzut°o pusæ în proiectul de lege al d°lui ministru de Externe, øi noi am primit°o aøa.

160 Iatæ, daræ, care sunt acele pærfli atât de incriminate øi sfâøiate de onor. d. ministru de Externe, cæruia am crezut cæ fæcusem un serviciu, øi susflin încæ cæ°i dædusem o dovadæ de încredere uøurându°i sarcina, pentru ca sæ poatæ øi d°sa sæ facæ organizafliunea Ministerului de Externe mai bine. Este un singur lucru care e cu totul nelogic în organizafliunea Ministerului de Externe: este acel birou de navigafliune øi statisticæ. Aceasta mi s°a pærut cæ nu are rafliune de a fi; cu toate acestea, nu am atacat nici chiar în aceastæ privinflæ organizafliunea Ministerului de Externe. Prin urmare, vedefli cæ raportul nu a fæcut nici o inovafliune, daræ comitetul delegaflilor a voit sæ facæ o organizafliune care i s°a pærut mai raflionalæ, øi totdeodatæ mai economicæ. Pentru noi comisiunea bugetaræ nu e infailibilæ, øi dacæ aceastæ infailibili- tate existæ pentru d. ministru de Externe, sæ mæ ierte dacæ nu voi fi de acord cu d°sa. Orice om e failibil, øi tot astfel øi onor. comisiunea bugetaræ, care, dupæ noi, a fæcut mai multe erori. Aøadar, noi am cæutat sæ îndreptæm aceea ce ni s°a pærut eroare a comisiunii bugetare, øi întru aceasta sæ nu se supere d. Vergati, cæci nu vorbesc personal pentru d°sa, care este o capacitate… D. E. Vergati. Mai mult decât dv. D. P. Ghica. Aceasta nu o voi discuta; numai zic cæ noi voim a îndrepta erorile comisiunii bugetare. Prin urmare, væ rog sæ binevoifli a primi concluziunile raportului øi a le vota aøa precum sunt. D. ministru de Externe. D°lor, onor. d. raportor a zis cæ am fost nevoifli sæ trimitem agenfli speciali în unele împrejuræri, din cauzæ cæ agenflii noøtri, acei numifli de guvernul actual, sub responsabilitatea mea, aceia nu erau la înælflimea misiunii lor. Am onoare a aduce aminte onor. d°lui Pantazache Ghica cæ la Londra12, unde am trimis pe onor. d. vicepreøedinte al Senatului, nu avem agent permanent. D. P. Ghica. Daræ la Paris? D. ministru de Externe. Dupæ buget agentul de la Paris trebuie sæ funcflioneze øi la Londra; s°a gæsit însæ nepractic aceasta. La Paris, mæ întrebafli? Ei bine, la Paris era agent, însæ nu era un agent pe care°l numisem eu øi dacæ nu era la înælflimea misiunii sale, nu suntem noi responsabili. Noi nu am socotit cum cæ trebuie sæ încredinflæm unui agent care nu era recunoscut cu un caracter oficial misiunea de a subscrie o convenfliune, øi am trimis, pe cine? Pe preøedintele acestei Adunæri, care nu putea sæ se dezbrace un moment de calitatea sa oficialæ, øi, d°lor, am reuøit ca preøedintele Camerei, alæturi cu ministrul de Externe al Franciei, sæ subscrie convenfliunea. Drumul este deschis. Dupæ aceea, la Londra vicepreøedintele Senatului, asemenea alæturi cu lordul Derby a subscris convenfliunea. Am deschis daræ drumul øi acolo. Pentru ce

161 am fæcut aceasta? De ce am luat cele mai eminente persoane din sistemul nostru politic? Pentru cæ am voit sæ arætæm acelor simpatice Puteri garante cæ nu trebuie sæ ne mai refuze autonomia noastræ exterioaræ, când odatæ ne recunoaøte autonomia noastræ interioaræ. Øi am fost tari pe acest tærâm, øi trebuie sæ ne felicitæm. Cu toate acestea, avem trebuinflæ sæ avem agenfli permanenfli, pentru cæ, dacæ în asemenea chestiuni mari am luat pe preøedintele Camerei øi pe vicepreøedintele Senatului, nu putem face tot astfel pentru orice chestiuni; când avem sæ cerem un consiliu, când avem o afacere oarecare, trebuie sæ avem un agent al nostru acolo care sæ fie recunoscut øi care sæ poatæ sæ ne facæ acest serviciu. Nu trebuie sæ cerefli de la reprezentanfli sæ fie mai mult decât ceea ce sunt, pentru cæ, încæ o datæ væ repet ceea ce am zis în rândul trecut, reprezentanflii noøtri în stræinætate sunt tot ceea ce am putut sæ avem mai bun în aceastæ privinflæ, cæci tradifliuni diplomatice nu se pot cere de la noi, deoarece nu avem relafliuni diplomatice decât de curând timp. Acum, în ceea ce priveøte pe interprefli, socotesc cæ nu am nimic de zis mai mult decât ceea ce am zis. Interpreflii sunt trei nenorocifli de funcflionari cu câte 250 lei pe lunæ, din care unul de limba germanæ, altul de limba rusæ øi altul de limba greacæ. Onor. d. raportor a zis cæ nu trebuie aceøti interprefli; oare nu avem interpret pentru limba francezæ. Ei bine, d°lor, trebuie sæ [se] øtie cæ, mai înainte de a fi funcflionar la Ministerul de Externe, trebuie cineva sæ øtie limba francezæ, øi se supune la un asemenea examen la intrarea în funcfliune. Dacæ nu s°a fæcut aceasta pânæ acum, a fost o greøealæ, daræ cât voi fi eu acolo nu voi putea sæ tolerez un funcflionar care sæ nu øtie limba francezæ. Nu avem daræ nevoie sæ avem un interpret pentru limba francezæ, fiindcæ aceastæ limbæ este limba uzualæ øi tofli trebuie sæ o cunoaøtem. Avem însæ nevoie de interprefli pentru limba germanæ, greacæ øi rusæ. Pentru aceste limbi nu avem interprefli plætifli aøa de gras, øi cu toate acestea avem oameni destul de capabili. Aøa, væ vom cita pe profesorul de limba greacæ de la Universitatea de Litere, care a binevoit, în considerafliunea interesului ce are guvernul de a avea un om distins la serviciul sæu, a primi, cu modesta sumæ de 250 lei, a fi interpret pentru limba greacæ. Asemenea pentru limba germanæ avem un om destul de bun, care acum este cam bolnav. Ei bine, d°lor, vedefli cæ salariile sunt destul de reduse, øi apoi aceøti interprefli sunt foarte necesari, cæci noi avem nevoie în tot momentul de a cunoaøte ceea ce se zice prin presæ în aceste limbi despre noi, pentru cæ noi suntem obligafli a supraveghia ca sæ dæm dezminflire la toate scrierile ce s°ar publica contra noastræ. Noi avem obligafliune de a ne ocupa de movimentul* opiniunii publice din stræinætate în ceea ce ne priveøte.

* miøcarea.

162 D. P. Ghica. Atunci trebuie sæ avefli øi pentru limba maghiaræ. D. ministru de Externe. Onor. d. raportor v°a spus cæ nu trebuie sæ existe în Ministerul de Externe interprefli permanenfli care sæ traducæ, cæ, [atunci] când vom avea trebuinflæ, øi a zis cæ putem sæ gæsim oameni care sæ ne facæ oricând acest serviciu. Ei bine, d. raportor uitæ cæ pentru a avea un serviciu de interpretariat regulat nu se poate prin funcflionari extraordinari. Aceasta se poate pentru o scriere extraordinaræ, pentru facerea unei cærfli extraordinare. Pentru asemenea lucræri se poate însærcina un om special, dar pentru interpretariat nu putem sæ alergæm la interprefli extraordinari, trebuie sæ°i avem într°un mod permanent; pentru cæ de la un interpret se cere øi discrefliune, øi astfel Ministerul de Externe nu poate sæ nu aibæ funcflionarii sæi proprii, mai ales cæ dvs. øtifli cæ în Prusia nu este permis unui funcflionar de la Ministerul de Externe nici sæ se însoare cu o stræinæ; øi cu toate acestea d. raportor cere de la dvs. ca sæ facefli sæ fie funcflionari stræini, sæ nu fie funcflionari permanenfli acolo în diplomaflie, unde totul se reazimæ pe persuasiunea de a pune la timp un cuvânt patriotic øi potrivit situafliunii. D°lor, serviciul interpreflilor trebuie sæ°l reorganizafli øi el nu este mult plætit pentru ca sæ ofense pe onor. d. raportor care gæseøte cæ, agenflii sunt foarte ræu plætifli øi din cauza aceasta d°sa zice cæ noi nu trebuie sæ avem agenfli în stræinætate; cæ reprezentanflii noøtri în stræinætate nu pot sæ°øi îndeplineascæ misiunea lor, pentru cæ nu au destui bani ca sæ se reprezinte. Ei bine, aceasta nu este exact. Trebuiesc bani; însæ nu spre a se duce lângæ ducele Decazes øi lângæ lordul Derby, øi altor eminente persoane care sunt în capul Afacerilor Stræine. Væ aducefli aminte cu câtæ modestie venea Franklin ca sæ negocieze la Versailles. Nu atârnæ succesul unei cauze de la fast øi ostentafliune, atârnæ de la acei ce reprezintæ, de la demnitatea agenflilor care reprezintæ flara, øi eu cred cæ, deøi mai modeøti reprezentanflii noøtri, totuøi vor fi primifli de cætre ilustrele persoane øi de cætre înaltele Curfli care binevoiesc sæ se deschidæ lor. Aøadar, agenflii noøtri nu vor avea nevoie de ostentafliune, de lux, ci aøa, cu mica øi modesta lor pozifliune, vor fi primifli øi vor reprezenta flara într°un mod destul de demn fæcând serviciile pentru care sunt trimiøi acolo. Din acest punct de vedere, nu am ezitat un singur moment de a reduce cheltuielile de reprezentare, øi aceasta nu cu scop cæ nu am voit a se adauge la reprezentafliune, ci m°am ocupat de a face reduceri fiindcæ sunt nevoi în flaræ, pentru cæ nu sunt bani øi fiindcæ am socotit cæ serviciul acesta care costæ 600 000 lei, din care 300 000 pentru reprezentanflii din stræinætate øi 300 000 pentru toate serviciile celelalte, va fi bine primit de dvs. Vedefli cât de modest am fost. Nu am voit sæ las cheltuieli de reprezentare, cæci am crezut cæ dvs. vefli încuviinfla niøte asemenea cheltuieli pentru relafliunile noastre diplomatice dupæ trebuinfle, øi dacæ va fi trebuinflæ ca sæ mai trimitem în interesul flærii asemenea misiuni extraordinare ca cele ce le°am trimis acum, negreøit cæ vom veni la dvs. øi vom cere creditul necesar, dupæ cum se cere în toate statele

163 constituflionale, chiar pentru mæritiøul fetelor cræieøti. Prin urmare, nu avem nevoie sæ facem la Ministerul de Externe un fond care sæ fie pentru trimiterea de misiuni speciale acolo unde reprezentanflii noøtri nu sunt aøa tari øi acolo unde vom vedea un interes real pentru flara noastræ. Iatæ dar, pentru ce nu m°am oprit un moment de a desfiinfla aceste cheltuieli, cæci am avut convincfliunea cæ acestea le vom face atunci când trebuinfla cere øi când va fi nevoie ca sæ mai fie cineva nu într°o pozifliune luxoasæ, dar care sæ poate avea relafliuni mai multe, care sæ vinæ cu mai multæ capacitate øi cunoøtinfle ca sæ poatæ atinge scopul ce urmærim. Tofli afli væzut cum puterile cele mari la conferinfla de la Constantinopole13, unde aveau deja atâflia oameni cu experienflæ, adânc deprinøi în diplomaflie, afli væzut cum au fost nevoite sæ îndoiascæ numærul reprezentanflilor cæ doaræ se va dobândi un succes øi dacæ ar fi, d°le raportor, ca acele puteri sæ judece pe reprezentanflii lor dupæ acel succes cu care se întorc acasæ, ar trebui sæ°i desfiinfleze. Ei bine, nu se mæsoaræ importanfla unui agent dupæ mai multæ sau mai puflinæ cheltuialæ ce se face cu dânsul în stræinætate, ci se cere ca primæ calitate, ca guvernul pe care el îl reprezintæ sæ fie un guvern respectabil, onest, care sæ øtie cum cæ are o politicæ simpaticæ, o politicæ fermæ, onestæ. Atunci reprezentanflii vor fi primifli øi pentru aceasta flinem mæsurile permanente, flinem la reducerea cheltuielilor de reprezentare, øi mai flinem la aceasta pentru cæ, dupæ legea organizærii ministerului, este format øi bugetul pentru ca sæ øtie cât øi cum øi din ce se cheltuieøte, pânæ la un ban, în acest minister faflæ cu celelalte. Este o nevoie de a avea reprezentanfli permanenfli în stræinætate øi eu unul, pentru mine, nu aø adopta niciodatæ propunerea ca sæ nu avem nici un reprezentant øi a trimite numai misiuni extraordinare. D. preøedinte al Consiliului [Ion C. Brætianu]. D°lor, eu sunt cu totul de opiniunea colegului meu, ca legea sæ se voteze aøa cum s°a prezentant, øi când vom veni pe urmæ la buget, atunci voi diferi puflin de d°sa, fiindcæ eu sunt ministrul de Finanfle, eu plætesc. Prin urmare, sunt cu unul de pærerea colegului meu de a avea reprezentanfli permanenfli, øi de aceea, væ rog, sæ votafli legea. Însæ în vederea nevoii în care se aflæ flara, va face øi aceastæ Cameræ cum au fæcut øi altele, va suspenda cutare sau cutare ambasadæ. Aceasta au fæcut grecii, sunt acum øapte, opt ani, când se aflau în pozifliunea noastræ. Nu au desfiinflat posturile, nu au desfiinflat agenflii, ci numai au suspendat cheltuiala în fafla nevoii bugetare în care se aflau. Aøa cred cæ va consimfli a se face øi colegul meu cu vreo doi din aceøti agenfli pe care, în fafla necesitæflii în care ne aflæm, vom fi nevoifli a°i suspenda. Iatæ ce am zis d°lui P. Ghica. Nu am spus cæ sunt contra agenflilor permanenfli în stræinætate, ci numai cæ în fafla necesitæflii putem sæ suspendæm câfliva øi nimic mai mult. Se pune la vot luarea în considerafliune a proiectului prezentat de comisiune øi rezultatul este cel urmætor:

164 Votanfli ...... 63 Bile albe ...... 61 Bile negre ...... 2 D. vicepreøedinte. Adunarea a luat în considerare proiectul de lege. Øedinfla se ridicæ la 6 ore øi cea urmætoare se anunflæ pe a doua zi 13 ianuarie.

Øedinﬂa de la 13 ianuarie 1877

Preøedinflia d°lui vicepreøedinte Al. Teriachiu. D. P. Ghica. D°lor, asearæ s°a dezbætut øi s°a luat în considerafliune proiectul de lege relativ la Ministerul de Externe. Acum voi avea onoare a da citire din nou proiectului øi modificærilor introduse de comisiune. D. Mærgæritescu. Cer cuvântul la articolul 30 din acest proiect. D. P. Ghica. D°lor, acest proiect are numai un singur articol, însæ este împærflit în mai multe paragrafe sau alineate; prin urmare eu voi citi acel articol precum øi fiecare din acele paragrafe pe care le vom discuta unul cât unul, încât sæ nu se creadæ cæ prin votarea acestui unic articol se voteazæ toatæ legea. Voci. Se înflelege. D. D. Mærgæritescu. D°lor, nu putem proceda cu votarea mai întâi a articolului unic; cæci îndatæ ce vefli vota articolul, celelalte paragrafe ale lui nu se mai pot amenda. D. P. Ghica citeøte art.1 din proiect, øi modificærile introduse de comisiune. D. N. Ionescu, ministru de Externe. Væ aducefli aminte, d°lor, principala idee care a militat în favoarea proiectului de lege modificator al legii organice a Ministerului de Externe a fost economia introdusæ de comisiunea bugetaræ, øi pe lângæ aceasta oarecare modificæri în Ministerul de Interne. Dar fiindcæ Ministerul de Interne nu are o lege organicæ, precum are Ministerul de Externe, øi fiindcæ aceste servicii sunt organizate altfel de cum sunt la Ministerul de Externe, am gæsit de cuviinflæ sæ avem în vedere legea organicæ a Ministerul de Externe, care are sæ se modifice prin adæogirea oarecæror servicii acum. Dacæ ar fi în urmæ sæ se modifice øi legea organicæ a Ministerul de Interne, aceasta s°ar face foarte lesne, fiindcæ serviciile care se detaøeazæ de la Ministerul de Interne, øi se lasæ la Ministerul de Externe, sunt servicii nerezultând din economia generalæ a Ministerul de Interne. Eu, pentru ca sæ votafli în cunoøtinflæ de cauzæ, am pus un singur articol în legea aceasta, cu mai multe paragrafe. Paragrafele sunt acele ce modificæ articolul din legea organicæ. Acest articol unic este numai pentru ca sæ se permitæ modificarea definitivæ a legii organice a Ministerul de Externe, øi pentru aceasta s°a pus un singur articol; nu avefli dar decât a discuta øi vota diversele paragrafe ale acestui articol. D. P. Ghica. Aøa s°a øi admis.

165 D. N. Ionescu, ministru de Externe. D. raportor ne spune cæ aøa s°a øi admis; dar asupra acestui punct nu era nevoie de vot. Øi onor. raportor, cu experienfla sa legislativæ, a avut bunætatea de a ne spune cæ numai aøa putem vota. D. P. Ghica. Raportorul îøi face datoria sa, øi nu este trebuinflæ de a fi pus în discufliune. D. N. Ionescu, ministru de Externe. Declar cæ nu existæ între mine øi d. raportor nici o divergenflæ, nici o animozitate, deoarece îmi este bun prieten; øi fiindcæ s°a pus chestiunea astfel de d. raportor, d°sa avea aerul de a ne prezenta cu oarecare dificultæfli øi de aceea am socotit sæ°i spun cæ nu este nici o animozitate, nici o deosebire între mine øi d. raportor. (Întreruperi.) Ce trebuie sæ facem noi? Trebuie sæ avem în vedere legea organicæ a Ministerului de Externe, care este a se completa cu aceste modificæri, øi sæ vedem dacæ aceste modificæri propuse øi admise de comitetul de delegafli se pot adopta. Aceasta avefli sæ decidefli dvs. Eu sunt în totul de acord cu comitetul de delegafli, afaræ numai de punctul reprezentafliunii în stræinætate, fiindcæ d°sa a pus un principiu pe care l°am combætut, acela al misiunilor speciale øi extraordinare în locul reprezentafliunii permanente øi regulare. Atâta diferinflæ este între proiectul guvernului øi modificærile delegaflilor. Iatæ ce zice art.1 titlul I al legii organice a Ministerului de Externe:

Dispozifliuni generale „Art.1. Serviciul general al Ministerului Afacerilor Stræine se împarte precum urmeazæ: Administrafliunea centralæ; Serviciul exterior, øi Reprezentafliunea României în stræinætate“.

Am flinut sæ citesc acest articol din legea organicæ, ca nu cumva sæ se confunde acest paragraf al serviciului exterior cu reprezentafliunea flærii în stræinætate, cæci s°ar putea confunda. Dupæ aceea vine art.2. Ce zicem noi? Øi aci este toatæ deosebirea între legea în vigoare øi acest proiect de lege: „Art.2. Serviciile ce compun administrafliunea centralæ…“ Noi am pus îndatæ serviciul oficiului central de statisticæ, ceea ce s°a admis atât de guvern cât øi de comitetul de delegafli; pe urmæ serviciul Monitorului Oficial; comisiunea dvs. a adæogat øi serviciul Imprimeriei Statului, fiindcæ s°a arætat cæ existæ o mare conexitate între aceste douæ servicii; pe urmæ avem serviciul exterior. Acest

166 serviciu este øi în legea trecutæ, øi pe urmæ vine reprezentafliunea în stræinætate: Acestea sunt øi în legea veche. Acum, asupra reprezentafliunii în stræinætate nu voi sæ mai reînnoiesc discufliunea, cæci acest punct este tranøat prin luarea în considerafliune. Comitetul de delegafli votând acest paragraf din proiectul de lege, articolul 1 modificat va forma articolul legii organice a Ministerului Afacerilor Stræine; de aceea dvs. trebuie sæ votafli în parte paragraful care l°a introdus. Prin urmare nu avem sæ votæm administrafliunea centralæ, ci serviciul oficiului central de statisticæ. Iatæ asupra cærui punct cer adeziunea dvs., dacæ, adicæ trebuie sæ dafli un vot în privinfla aceasta la paragraful acestui articol. Acestea aveam de zis pentru regula discufliunii în privinfla serviciului oficiului central de statisticæ. Voci. La vot. D. P. Ghica. Ce punem la vot? D. S. Mihælescu. Serviciul oficiului central de statisticæ. D. P. Ghica. Væ rog sæ nu væ græbifli; aci sunt douæ proiecte de legi ce vi se propun: Este proiectul de lege al ministerului, øi sunt modificærile introduse de cætre majoritatea comitetului de delegafli. Dvs. trebuie sæ avefli în vedere cæ votând°o vefli admite sau vefli respinge modificærile introduse de comitetul de delegafli; acesta este treaba majoritæflii Camerei; daræ eu trebuie sæ væ pun în vedere care au fost motivele pentru care noi am procedat astfel. Voci. Acestea le°am mai auzit. D. P. Ghica. Când d. ministru a exercitat tot farmecul elocinflei øi inteligenflei sale ca sæ væ arate cæ raportul comitetului dvs. este nelogic, ar fi drept sæ mæ læsafli a°i ræspunde. Dacæ voifli dvs. sæ votafli færæ se væ dafli seama cel puflin de necesitæflile situafliunii, de starea societæflii øi de exigenflele serviciului, atunci nu mai este necesitate sæ mai treacæ proiectele nici prin secfliuni, nici prin comitetul delegaflilor, nici sæ mai numifli delegafli speciali, nu avefli decât, când va veni un proiect, sæ°l luafli în discufliune øi sæ°l votafli; acesta este un mijloc de a câøtiga timpul; însæ, d°lor, eu am un mandat de îndeplinit øi sæ°mi dafli voie, væ rog, sæ°l îndeplinesc aøa cum înfleleg eu; aceasta este un ce care mæ priveøte pe mine, fiecare trebuie sæ°øi exerciteze mandatul cum înflelege el. Când sunt însærcinat cu o lucrare, îmi pare cæ sunt dator sæ dau seamæ flærii de ce am fæcut, cum mi°am îndeplinit acea însærcinare, øi acea dare de seamæ nu pot sæ o fac decât în øedinfla publicæ. Aøadar, væ rog, sæ avefli grafliozitatea a mæ asculta. Onor. d. ministru de Externe v°a spus cæ în intenfliunea d°sale a fost economia øi pentru aceasta d°sa a cerut modificarea legii organice.

167 Daræ tot economia a fost øi în intenfliunea comitetului delegaflilor; aceasta a fost cea dintâi idee pe care a avut°o comitetul când a luat în discufliune reorganizarea Ministerului de Externe, cæci orice ar zice d. ministru de Externe, oricât ar voi sæ fie de subtil cu spiritul d°sale cel fin… (Zgomot.) D. vicepreøedinte. Væ rog mærginifli°væ numai asupra paragrafului întâi, cæci discufliunea generalæ nu mai poate fi. Væ aduc aminte totdeodatæ cæ mi se pare cæ afli uitat cæ d. ministru a declarat cæ a aderat la modificærile fæcute de comitetul delegaflilor, afaræ de un singur paragraf øi numai asupra aceluia trebuie sæ discutafli. D. P. Ghica. D. ministru nu s°a unit cu comitetul delegaflilor în ceea ce priveøte reprezentafliunea flærii în stræinætate. D. ministru de Externe. În principiu. D. P. Ghica. Prin urmare, aceasta este diferenfla între proiectul dvs. øi între modifi- cærile comitetului delegaflilor; øi asupra acestui punct, ca sæ°mi împlinesc mandatul în conøtiinflæ, cer sæ mæ explic. D. vicepreøedinte. Aceasta o vefli face când vom veni cu discufliunea asupra acelui paragraf. D. P. Ghica. Dacæ este sæ discutæm pe paragrafe, adicæ pe alineate, atunci îmi rezerv sæ iau cuvântul când vom veni la acel paragraf. Voci. Daræ sæ începem odatæ. Se dæ citire paragrafului întâi, de la articolul 1 øi punându°se la vot se adoptæ. Paragraful al doilea øi al treilea se adoptæ færæ discufliune. Se citeøte paragraful al patrulea. D. ministru de Externe. D°lor, eu cred cæ, chiar dacæ afli primi sæ modificafli titlul urmætor, care cuprinde atribufliunile cæpitanilor de porturi, totuøi nu vefli putea lua din competenfla Ministerului de Externe supravegherea asupra marinei mercantile, pentru a o da la alt minister. Drept sæ væ spun, sunt jenat sæ mæ servesc de aceste expresiuni pretenflioase, fiindcæ noi nu avem o putere maritimæ; însæ aceste expresiuni sunt puse în legea organicæ a Ministerului de Externe. Zic daræ cæ acest serviciu nu°l putefli lua de la Ministerul de Externe øi da la alt minister, întâi fiindcæ face parte din administrafliunea exterioaræ, øi al doilea, fiindcæ Ministerul de Externe nu este aøa de ocupat ca sæ nu poatæ pæstra supravegherea øi a acestui serviciu. Væ rog, daræ, sæ nu atingefli acest articol. Aøadar, avefli sæ procedafli la modificarea articolului relativ la cæpitanii de porturi numai în ceea ce priveøte partea bugetaræ, iar nu øi în ceea ce priveøte institufliunea; fiindcæ ei sunt prevæzufli prin legea organicæ a Ministerului de Externe, øi sunt necesari.

168 Eu v°am spus cæ am obtemperat* la economia fæcutæ de comisiunea bugetaræ, numai cu condifliunea ca atribufliunile cæpitanilor de porturi sæ se dea municipalitæflilor, fiindcæ aceste atribufliuni nu pot ræmâne nedate cuiva. Acestea am avut de zis, pentru a deschide discufliunea. D. N. Catargiu. Aø dori ca d. ministru sæ se explice dacæ cere øtergerea din legea organicæ a acestui serviciu privitor la cæpitanii de porturi, sau dacæ voieøte numai o simplæ suspensiune. În cazul din urmæ, ne rezervæm dreptul a discuta la buget; în cazul dintâi, adicæ dacæ cere øtergerea din legea organicæ, atunci sæ discutæm acuma. D. ministru de Externe. Am declarat clar øi precis cæ nu pot cere supresiunea serviciului cæpitanilor de porturi din legea organicæ a Ministerului de Externe. D. D. Mærgæritescu. D°lor, discutând asupra serviciului exterior, discutæm în acelaøi timp art.30 din legea organicæ a Ministerului de Externe, relativ la serviciul porturilor. Onor. comisiune bugetaræ, animatæ de spiritul de economie, a crezut de cuviinflæ sæ suprime serviciul porturilor. Acest serviciu, pe toatæ linia fruntariei noastre de la Dunære, consumæ din bugetul statului cifra de 37 000 lei. Vedefli daræ, cæ este vorba de o economie de 37 000 lei. Intenfliunea comisiunii bugetare, când a desfiinflat din buget acest serviciu al porturilor, a fost ca el sæ se îndeplineascæ de aci înainte de cætre administrafliunile locale comunale. D°lor, de la început, când m°am informat de suprimarea acestui serviciu din buget, m°am ridicat contra ei, øi m°am hotærât sæ ridic vocea mea în Adunare, ca sæ susflin aceastæ institufliune. Cæpitæniile de porturi sunt un serviciu cu totul special, øi aø dori ca acei domni deputafli care træiesc prin porturi, sæ se asocieze cu mine ca sæ putem ieøi cu succes contra opiniunii acelora din domnii deputafli care træiesc la câmp øi la munte, øi care nu au încæ, sæ°mi permitæ a le°o spune, o perfectæ cunoøtinflæ despre atribufliunile øi necesitatea acestor cæpitani de porturi. Se confundæ poliflia generalæ cu poliflia porturilor øi se zice: comisarii de poliflie ai oraøelor°porturi pot sæ îndeplineascæ øi funcfliunea de cæpitani de porturi. Alflii zic: comandanflii de puncte la granifle pot sæ îndeplineascæ øi serviciul cæpitanilor de porturi. Alflii în fine zic: o persoanæ delegatæ de consiliul comunal respectiv, poate sæ îndeplineascæ sarcinile cæpitanilor de porturi. Mi se pare cæ toate aceste trei opiniuni sunt eronate. Aci nu e vorba de a face poliflie ordinaræ, poliflie pur administrativæ, cæci pentru aceasta este poliflia generalæ a statului. Când în porturi se întâmplæ delicte, contravenfliuni sau crime, pentru acestea e poliflia generalæ a statului, sunt procurorii care sæ se ocupæ de ele. Daræ aci e vorba cu totul de o altæ poliflie, de o poliflie de naturæ cu totul specialæ. Iatæ misiunea acestei poliflii. Toate vasele ce intræ în porturi sunt obligate sæ se înfæfliøeze prin øefii lor imediat înaintea cæpitanului portului local, sæ prezinte manifestul lor, patenta de sænætate a

* în sensul de a se supune, a accepta (din fr. obtempérer).

169 vasului, toate actele civile ce posed øi toate actele ce s°au dresat în timpul cælætoriei, pentru orice accidente øi orice fapte întâmplate pe bordul echipajului din diferite cauze. Cæpitanul de port trebuie sæ fixeze locul vasului pentru abordaj, dupæ aceea sæ meargæ sæ constate dacæ oamenii de pe vas sunt în plinæ sænætate — fiindcæ aceøti cæpitani fac øi un fel de serviciu de carantinæ — cæci se poate întâmpla, mai ales în porturile noastre unde abordeazæ echipaje venite din Asia, unde sunt adesea molime, boli lipicioase, sæ importeze asemenea boli molipsitoare. Cæpitanii mai au a verifica toate actele echipajului, sæ constate prin proces verbal toate actele ce li se prezintæ, øi când pleacæ vasul sæ°i dea patenta ce se numeøte custodie, unde sæ se înscrie sænætatea oamenilor echipajului, starea vasului etc., etc. Este dar un serviciu special, pe care nu°l va putea îndeplini nici comisarul sau poliflaiul øi nici primarul portului. Apoi, osebit de toate acestea, cæpitanul unui port face øi un alt serviciu, în ceea ce priveøte lumea maritimæ, miøcærile care se fac pe Dunære. Ca dovadæ despre acest serviciu nu avefli decât sæ citifli cartea verde a d°lui ministru de Externe. Voci. A! a! D. D. Mærgæritescu. Væ rog, d°lor, sæ nu zicefli nici un a! a! cæci se vede cæ nu øtifli ce sunt porturile øi nu cunoaøtefli cæ, cæpitanii de porturi fac niøte servicii imense flærii în privinfla aceasta. Dar acum de vorbifli de economie, sæ vedem dacæ se realiz[eaz]æ o adeværatæ economie prin supresiunea fæcutæ de comisiunea bugetaræ. Eu, mai înainte de a veni sæ discut asupra cifrelor øi asupra economiei, m°am uitat în bugetul de venituri al statului øi nu am væzut nicæiri alocat la veniturile statului vreo sumæ ca venituri care sæ provinæ de la cæpitænatele de porturi, ceea ce, ca sæ nu zic altfel, nu este decât o simplæ scæpare din vedere; cæci væ pot încredinfla cæ eu, care vin din Bræila, unde am examinat registrele de încasare, pe onoarea mea væ pot spune øi væ pot afirma cu o voce mai autorizatæ decât a altora, care nu se ocupæ cu aceste afaceri, cæ statul nostru trage un beneficiu de la 9 pânæ la 10 000 lei pe an. (Zgomot.) Øi de aceea am øi luat cuvântul ca sæ cer onor. comisiuni bugetare a înscrie øi aceste venituri ale statului între veniturile celelalte. Dacæ nu mæ credefli, nu avefli decât sæ întrebafli prin telegraf pe caseriile generale respective ale judeflelor Bræila øi Galafli, øi væ vor spune cât încaseazæ ele pe fiecare om. Ei bine, aceste venituri nu sunt trecute în bugetul de venituri ale statului. Acum sæ væ spun øi de unde provin aceste venituri, øi apoi væ voi demonstra cæ statul nu plæteøte nici un ban pentru întreflinerea acestor cæpitani de porturi. Veniturile cæpitænatelor de porturi se compun din douæ: permisiunea øi custodia. Permisiunea este aceea ca pe datæ ce un bastiment intræ în port, el trebuie sæ se arate la cæpitanul portului øi sæ°i cearæ permisiune a intra øi a stafliona în port, øi aceastæ permisiune i se dæ cu o taxæ oarecare micæ, daræ care aduce de la 5 la 6 000 lei pe

170 an statului; øi apoi când este ca sæ iasæ un vas din port i se dæ o custodie, un fel de act care îi serveøte de paøaport pentru vas øi echipaj, øi unde se constatæ starea øi sænætatea echipajului. Aceste acte aduc iaræøi de la 5 la 6 000 lei pe an statului. Ei bine, d°lor, care este sacrificiul anual pe care°l face statul pentru întreflinerea acestor cæpitani de porturi øi pentru serviciul lor? Este de 8 000 lei pe an. Un cæpitan de port are o leafæ pe lunæ de 260 lei øi el este un om special, care trebuie sæ cunoascæ mai multe limbi, pentru cæ are a face cu toate nafliunile din care se compune comerflul nostru maritim. Dvs. øtifli cæ Galaflii øi Bræila sunt porturile principale ale flærii, øi pe când România nu era cunoscutæ în stræinætate, toatæ lumea øtia unde e Galaflii øi Bræila. Bugetul cæpitæniilor acestor porturi este de câte 8 000 lei pe an, øi venitul lor de câte 10 000 lei; prin urmare, vedefli cæ statul nu contribuie cu nici un ban la întreflinerea acestui serviciu. Eu întreb pe acei care au cælætorit în alte pærfli ale lumii, sæ°mi spunæ în care porturi au væzut sæ nu existe un cæpitan de port, care trebuie sæ fie în contact cu tofli comercianflii? Aøadar, nu înfleleg, din spirit de pretinsæ economie se dezorganizeazæ un serviciu atât de important, încât sæ facem ca vasele ce vin din Londra, Marsilia øi alte porturi, sæ ne trateze de barbari, væzându°se puse în pozifliune de a se prezenta înaintea unui epistat* de comisie în loc de cæpitan de port; ar fi o figuræ barbaræ ce am face faflæ cu stræini, când nu am avea un cæpitan în porturile noastre. Afaræ de aceasta, pe lângæ cæ s°ar jigni interesele acelor vase, dar trebuie sæ øtifli cæ aceastæ institufliune face parte din codicele comercial maritim al flærii, øi suprimându°l ar trebui sæ modificafli øi legea în aceastæ privinflæ, øi totodatæ sæ suprimafli cu totul øi regulamentul de navigafliune ce avem astæzi. Am zis øi v°am demonstrat cu bugetul în mânæ cæ veniturile ce dau cæpitæniile de porturi sunt mai mari decât cheltuielile, prin urmare chiar dacæ s°ar prezenta cineva sæ zicæ dafli°mi veniturile acelea øi fac eu serviciul porturilor, statul ar pierde 2 000 lei. Eu dar în scopul acesta am un amendament… D. P. Ghica. Nu e nevoie de amendament, cæci comisiunea delegaflilor menfline cæpitanii de porturi øi d. ministru îi primeøte. D. D. Mærgæritescu. Atunci væ rog sæ credefli cæ nu am nici un interes de a protege pe cineva, decât væ rog sæ primifli menflinerea acestor cæpitani de porturi. D. vicepreøedinte. Sunt dator sæ væ aduc aminte cæ d. ministru a aderat la menflinerea cæpitanilor de porturi; prin urmare discufliunea e zadarnicæ, afaræ dacæ cineva nu cere cuvântul contra acestor cæpitani. D. E. Vergati. Cer cuvântul.

* intendent.

171 D. vicepreøedinte. Avefli cuvântul. D. E. Vergati. D°lor deputafli, nu luam nici acum cuvântul în aceastæ dezbatere, dacæ nu erau aci douæ chestiuni: întâi, cæ aceastæ suprimare este fundatæ pe economie, øi al doilea, ca sæ vedem dacæ aceastæ institufliune are sau nu rafliunea de a fi pe care i°o dæ d. Mærgæritescu. D°lor, las cæ nici unul dintre dvs. azi nu poate zice cæ nu e nevoie de economii, øi øtifli cæ bætrânii ziceau: picæturæ cu picæturæ face lacul mare. Prin urmare, citind legea, øi având în vedere acele fapte care se petrec pe la porturi; cæci, deøi dintre membrii comisiunii nu e nici unul de la Galafli sau Bræila, totuøi nu suntem nici bædærani, munteni sau câmpeni de prin pustie ca Bæræganul øi Sahara; suntem oameni care am putut avea cunoøtinflæ de aceste porturi øi de ce va sæ zicæ cæpitanii de porturi; øtim cæ aceøti oameni fac poliflia acelor vase; øtim cæ în porturi sunt medici pentru condifliunile higienice ale vaselor… D. N. Catargiu. Nu e medic de port. D. E. Vergati. Væ rog sæ nu mæ întrerupefli. Aci nu e ræzboialæ; discutæm ca sæ ne convingem øi sæ vedem dacæ avefli drept dvs. sau noi… (Zgomot.) D°lor, ziceam cæ statul român are pe lângæ aceøti cæpitani de porturi øi alfli agenfli. Ce sunt aceøti agenfli? Sunt de mai puflinæ importanflæ, de mai puflinæ capacitate decât acel om savant øi cu øtiinfle enciclopedice pe care nu°l cunoaøtem, daræ pe care°l plætim cu 260 franci pe lunæ, pe când în alte pærfli se plætesc cu 150. (Întreruperi, zgomot.) Apoi, d°lor, aceøti cæpitani de porturi pot sæ fie înlocuifli prin cæpitanii de punct, care sunt ofifleri din armatæ, care øtiu limba francezæ øi care au la dispozifliunea lor øi grænicerii care pot fi trebuincioøi în caz de dezordine… (Întreruperi, zgomot.) O voce. Øtii sæ înofli? (Râsete.) D. E. Vergati. Daræ se zice cæ cu aceøti cæpitani de porturi nu se face nici o chel- tuialæ. Apoi agenflii fiscali strâng milioane, trebuie daræ ca sæ le dæm lor acele milioane? (Zgomot.) D°lor, am onoare sæ væ spun cæ aceastæ idee am adus°o eu în sânul comisiunii… O voce. Te felicit. (Râsete.) D. E. Vergati. D°lor, astæ varæ am vorbit la Craiova cu d. Costache Cârjea de la Severin, om foarte cunoscut øi cu destulæ experienflæ, øi d°sa m°a întrebat: daræ pe cæpitanii de porturi îi vefli mai fline?... Voci. Închiderea discufliunii, suntem luminafli… D. E. Vergati. Øi mi°a explicat cæ serviciul acelor cæpitani de porturi se poate înlocui cu cæpitanii de punct… (Întreruperi.) În fine, d°lor, aceasta este ideea mea… O voce. Destulæ ispravæ. Voci. Închiderea discufliunii, destul ai spus.

172 D. E. Vergati. D°lor, a înlocui pe cæpitanii de porturi cu cæpitanii de punct nu va sæ zicæ a fi barbari, øi dupæ cum v°am mai spus øi altæ datæ, trebuia sæ væ gândifli la nevoia de bani în care se gæseøte flara; sæ væ gândifli la cuvântul: bani, bani øi iaræ bani; pentru cæ, cu 30 000 franci pe care°i aruncafli în Dunære, afli putea întrefline douæ, trei regimente… O voce. Destul! Închiderea discufliunii. D. E. Vergati. D°lor, eu mi°am fæcut datoria sæ væ explic… Voci. Da, da, am înfleles. D. E. Vergati. Acum ræmâne la dvs. sæ facefli cum socotifli… Voci. Bine, bine, numai terminæ. D. ministru de Externe. D°lor, cred cæ onor. preopinenfli care vor sæ combatæ cæpitanii de porturi pentru motiv economic, pot sæ facæ aceasta la buget; acum avem în discufliune legea organicæ øi nu am auzit pe nimeni combætând în principiu acest serviciu, nici chiar d. Vergati nu a negat importanfla lui… O voce. A negat°o la Bechet. D. ministru de Externe. Cred daræ, d°lor, cæ putem proceda la votarea legii. Voci. Da, da, închiderea discufliunii. D. Constantinescu. D°lor, væ rog sæ nu închidefli discufliunea pentru cæ am a væ citi øi dezvolta un amendament prin care cred cæ voi împæca pe d. Mærgæritescu cu d. Vergati. D. N. Catargiu. Lasæ°i sfædifli cæ nu face nimic. (Ilaritate.) D. P. Ghica. D°lor, amendamentul prezentat de d. Constantinescu propune ca… Voci. La buget, n°are loc aici. D. Constantinescu. Atunci retrag amendamentul, rezervându°l pentru buget. D. P. Ghica. D°lor, se face o eroare, øi eu n°aø voi ca Adunarea sæ voteze în eroare. Voci. Nu e nici o eroare. D. vicepreøedinte. Nu avefli cuvântul, cæci s°a retras amendamentul. D. P. Ghica. Îl însuøesc eu. D. vicepreøedinte. Nu avefli cuvântul. Se pune la vot închiderea discufliunii øi se primeøte. D. A. Vizanti. Am luat cuvântul pentru punerea votului, fiindcæ astæzi nu este vorba sæ desfiinflæm cutare sau cutare cæpitan de port sau sæ°l înfiinflæm, ci este vorba de o lege organicæ care cuprinde un capitol sub denumirea de serviciul interior; aceasta se pune la vot, øi când va veni bugetul atunci vom vedea unde avem sæ înfiinflæm cæpi- tani de porturi øi unde nu sunt necesari. De aceea sunt de pærere sæ se punæ la vot legea. Voci. La vot! D. P. Ghica. D°lor, am onoare sæ væ rog a nu væ græbi, cæci este o rea proceduræ aceea pe care voifli sæ o urmafli. D. ministru de Externe v°a prezentat o lege organicæ, în care sunt mai multe servicii, între care figureazæ øi cæpitanii de porturi, asupra

173 cærora trebuie sæ væ pronunflafli dacæ voifli sæ°l menflinefli sau nu; cæci trebuie sæ fie bine øtiut cæ, dacæ°i prevedefli în lege, nu putefli sæ nu°i punefli în buget, fiindcæ atunci s°ar viola legea; de aceea este binevenit amendamentul d°lui Constantinescu, pe care, dacæ îl admitefli, se va modifica legea; dacæ nu, va ræmânea legea cu cæpitanii care sunt astæzi. D. vicepreøedinte. Am onoare a væ declara cæ amendamentul d°lui Constantinescu este retras. D. P. Ghica. Mi°l însuøesc eu. D. Al. Sihleanu. D°lor, fiindcæ discufliunea este închisæ, am luat cuvântul asupra punerii votului pentru a væ spune cæ nu trebuie sæ væ ocupafli acum de supresiunea sau prevederea în buget a acestor cæpitani de porturi, pentru cæ comisiunea bugetaræ nu a fæcut decât a trece în buget cifra acestor cæpitani de porturi, precum a zis prea bine øi onor. d. ministru. Principiul nu l°a respins nimeni, decât dacæ cerem ca acest serviciu, pe care îl voim tofli øi îl øtim cæ este necesar, sæ°l facem astfel încât sæ coste mai puflin, ceea ce putem face foarte bine când vom veni la buget, unde trebuie sæ ne conformæm cu necesitæflile øi nevoile flærii. Prin urmare, sæ votæm legea, cæci amendamentele sunt de prisos. D. ministru de Externe. D°lor, eu cred cæ nu mai trebuie nici o altæ desluøire în aceastæ privinflæ; dvs. menflinefli titlul, menflinefli capitolul, cæci aøa trebuie sæ existe în legea organicæ, øi când vom veni la buget ne vom ocupa øi de chestiunea financiaræ. Se pune la vot amendamentul d°lui Mærgæritescu øi se respinge. Se pune la vot serviciul exterior, cu menflinerea cæpitanilor de porturi øi se adoptæ. Se citeøte capitolul reprezentafliunii române în stræinætate. D. P. Ghica. Voiesc sæ atrag atenfliunea dvs. asupra acestei modificæri care este foarte importantæ. D°lor, când s°a fæcut discufliunea asupra reprezentafliunii flærii în stræinætate, s°a zis cæ sunt douæ moduri de reprezentafliune, unul costisitor øi împoværætor pentru stat, øi altul avantajos øi economic. Apoi, d°lor, economie a avut în vedere comisiunea bugetaræ inspiratæ de dorinfla unanimæ a Camerei; economie a avut în vedere majoritatea delegaflilor când v°a propus aceastæ supresiune. Daræ d. ministru de Externe a susflinut reprezentafliunea permanentæ în stræinætate cu argumentele acestea: ne trebuie oameni care sæ aibæ cunoøtinfle, relafliuni, care sæ ne susflinæ drepturile noastre naflionale øi politice, care sæ ne informeze de tot ce se face. Ei bine, d°lor, pentru asemenea condifliuni se cer alte aptitudini, alte cunoøtinfle, øi aci nu voi sæ fac nici o personalitate*, dupæ cum nici asearæ nu am fæcut personalitate…

* în sensul de chestiune personalæ.

174 D. N. Ionescu, ministru de Externe. Din contræ, afli fæcut øi asearæ, facefli øi acuma. D. P. Ghica. Eu vorbesc øi pentru trecut øi pentru prezent, dar mai ales pentru trecut. D. N. Ionescu, ministru de Externe. Eu vorbesc pentru viitor. D. P. Ghica. Voi vorbi øi pentru viitor, dacæ voifli. Ei bine, ziceam cæ se cer alte cunoøtinfle decât acelea pe care le°au putut avea agenflii noøtri permanenfli care au fost pânæ acum, care sunt astæzi øi care vor fi de aci înainte. Am avut onoare a spune d°lui ministru de Externe cæ, pentru reprezentafliunile stræine ale altor state, sunt øcoli unde se formeazæ oameni de stat care la rândul lor devin reprezentanfli. D. ministru de Externe a spus cæ la noi acum începe acea øcoalæ; ei bine, mi se pare cæ este a plæti cam scump acea øcoalæ, cu atât mai mult cu cât plætim pe agenflii noøtri, nu numai cu bani mulfli, daræ chiar cu greøelile lor diplomatice, care ne costæ mai mult decât banii. Apoi, agenflii din stræinætate au rafliunea lor de a fi pentru acele state care au agenfli oficiali în toate pærflile unde au interese politice øi comerciale; noi nu avem decât øapte agenfli pe lângæ Puterile garante, øi aceøtia chiar, notafli bine, nu sunt decât oficioøi; noi nu avem agenfli oficiali nici pe lângæ acele state cu care avem în toate zilele relafliuni politice øi comerciale, øi care au la noi reprezentanfli oficiali. Ei bine, din douæ lucruri unul: ori agenflii politici sunt inutili, øi în adevær eu recunosc cæ sunt inutili; ori nu avem mijloace de a°i susfline la înælflimea demnitæflii lor, øi în acest caz mi se pare cæ facem mai mult o fanfaronadæ øi o cheltuialæ care nu aduce nici un profit. D°lor, mi s°a zis ieri de d. ministru de Externe: nu trebuie bani pentru ca un agent în stræinætate sæ øtie sæ se menflinæ la înælflimea misiunii sale, øi a adus exemplul lui Franklin. Apoi, d°lor, când vom compara pe oamenii noøtri politici, oricât de mari ar fi, cu Franklin, sau cu Talleyrand, sau cu Metternich, negreøit ar fi o exagerafliune, øi asemenea comparafliuni nu sunt tocmai nimerite. Un Franklin nu se iveøte la fiecare ocaziune; sunt luceferi care se aratæ câteodatæ øi, dupæ ce ei dispar, omenirea este multæ vreme privatæ de oameni ca dânøii. Ei bine, aceøtia nu se improvizeazæ aøa cum voieøte d. ministru de Externe sæ formeze pe diplomaflii noøtri. D°lor, trebuie sæ menflinem demnitatea unui reprezentant; ei bine, væd în buget cifra de 23 000 franci pe an pentru un agent în stræinætate. Cu aceastæ sumæ un reprezentant nu poate sæ îndeplineascæ nici acele condifliuni de decoruri, nici acele condifliuni chiar de bunæcuviinflæ socialæ, care sunt mai costisitoare øi care se exige de la o reprezentafliune politicæ. Daræ afaræ de aceasta, cel mai mare inconvenient este cæ agenflii noøtri din stræinætate se vede cæ nu pot sæ îndeplineascæ condifliunile ce se cer de la niøte agenfli în asemenea

175 pozifliune; pentru cæ, de câte ori [apare] o chestiune gravæ politicæ sau diplomaticæ de negociat, sau chiar o chestiune de comerfl, trebuie sæ se trimitæ câte un agent extraordinar. Øi când zice d. Ionescu cæ nu s°a trimis ca agent extraordinar decât d. vicepreøedinte al Senatului, se înøealæ, cæci øi d. Dimitrie Brætianu a fost trimis tot ca agent extraordinar… (Întreruperi.) Cum vedefli, dvs. vefli fi nevoifli sæ recurgefli tot la credite extraordinare øi tot la agenflii extraordinare, øi astfel suprimând posturile agenflilor permanenfli, care, dupæ pærerea mea, sunt de prisos, vefli face o economie, cæci tot acolo vefli ajunge, pentru cæ ori de câte ori va fi de negociat câte o chestiune politicæ sau comercialæ, vefli trimite câte un agent extraordinar. Aci nu este vorba de organizarea unei armate, care la un moment dat sæ fie în stare de a ne apæra; aci este vorba de o economie ce se poate face, øi care fæcându°se dæ un avantaj pentru stat, læsând numai pe agentul de la Constantinopole. Voci. Închiderea discufliunii. D. preøedinte al Consiliului. D°lor, onor. d. raportor zice, cæ nu avem încæ destui diplomafli øi prin urmare nu trebuie sæ avem o reprezentafliune în stræinætate, øi cæ aceasta provine de acolo cæ nu am avut o øcoalæ unde sæ se poatæ forma diplomafli. D. ministru de Externe a ræspuns alaltæieri cæ, dacæ nu vefli avea un corp diplomatic, nu se va putea forma øcoala aceea; cæci de cine, øi cum are sæ se formeze? Apoi, dacæ ar fi aøa cum zice d. raportor, ar fi trebuit ca noi sæ nu avem nici codicele civil, mai înainte de a avea doctori øi licenfliafli în drept; dacæ ar fi aøa nu ar trebui sæ avem nici administrafliune, fiindcæ nu avem nici un codice administrativ… D. D. Berindei. Nici øcoalæ administrativæ. D. Al. Sihleanu. Nici øcoalæ de deputafli. D. preøedinte al Consiliului. Astfel este dezvoltarea societæflii noastre; nu avem nici Metternichi, nici Talleyrandi, cu toate cæ nu totdeauna øcoala este [cea] care formeazæ diplomafli, cæci vedefli doi bærbafli diplomafli, care joacæ un rol principal în politica europeanæ, pe Bismarck øi pe Ignatiev. Cel dintâi øi°a fæcut øcoala fiind reprezentantul Prusiei la Frankfurt; cel de°al doilea pe câmpul de bætaie. Prin urmare, nu poate România azi, în 1877, sæ zicæ cæ este aøa de înapoiatæ, încât nu poate sæ aibæ o reprezentafliune nici mæcar pe lângæ o singuræ putere, fiindcæ chiar în timpul domniei lui Caragea øi a lui Vodæ Ghica, noi totuøi aveam o reprezentafliune la Viena; la Paris nu aveam, cæci nu eram în mari relafliuni pe atunci cu Francia. Dacæ atunci aveam la Viena o reprezentafliune, cu atât mai mult cuvânt trebuie sæ avem azi, când relafliunile noastre sunt atât de strâns legate cu acelea ale Austriei. Apoi la Paris, unde se aflæ o colonie întreagæ de români, putem sæ nu avem o reprezentafliune permanentæ øi sæ recurgem totdeauna la misiuni extraordinare? Negreøit cæ nu.

176 Deocamdatæ vom avea agenfli oficioøi, øi sper cæ vom avea øi oficiali, dacæ vom persista de a avea. Aøadar nu trebuie sæ zicem cæ azi nu avem nevoie de asemenea agenfli. Am luat cuvântul ca sæ stabilesc un alt punct, acela cæ tot ce este într°o lege organicæ trebuie sæ fie în un mod permanent, øi Camera nu poate prin buget sæ suspende asemenea un post. Iatæ pentru ce s°a discutat øi s°a fæcut o lege organicæ; ca nu prin buget sæ se creeze funcfliuni, fiindcæ Adunærii îi era teamæ, cu drept cuvânt, ca nu un minister, pas cu pas, sæ°øi creeze funcfliuni øi în urmæ sæ vinæ altul care sæ le suprime. De aceea s°a fæcut o lege organicæ, tocmai ca sæ nu se creeze funcfliuni færæ ca sæ fie nevoie de dânsele. Afaræ de acele servicii cum este Justiflia, unde este un organism de la care îndatæ ce vei suspenda unul din acele ruajuri* se sminteøte întreaga organizare, numai acolo nu se poate suspenda prin buget o funcfliune, dar în toate celelalte ramuri de administrafliune se poate, øi chiar mai deunæzi în Francia s°a suspendat prin buget chiar subprefectura St. Denis, øi pentru aceasta s°a ivit un conflict între Cameræ øi Senat, øi în cele din urmæ Senatul a consimflit, cæci în Francia bugetul trece øi prin Senat. Dacæ noi astæzi având 20 de posturi de cæpitani de porturi øi unul din acele porturi ar pierde din importanfla sa, ei bine, sæ nu pot prin buget sæ suprim acel post? Øi sæ vin cu o lege organicæ pentru fiecare caz de felul acesta. Vedefli cæ ar fi o greutate care ne°ar fline totdeauna pe loc, cæci ca sæ modifici o lege este o mare greutate øi ar fi øi un mare inconvenient, ca în toate împrejurærile sæ modificæm legile. Pe de altæ parte, dacæ noi singuri am primit principiul acesta, o datæ o funcfliune, din orice administrafliune ar fi ea, o datæ cæ este prevæzutæ prin lege organicæ, nu se poate suspenda prin buget, sau dacæ s°ar suspenda sæ cadæ în categoria vacanflelor; se înflelege de sine cæ nu are sæ se ducæ leafa aceea la pensiuni, cæci legea pensiunilor zice: vacanflæ, nu zice o funcfliune care este suspendatæ prin buget, fiindcæ o asemenea leafæ nu ai avea de unde sæ o iei ca sæ o duci acolo la pensiuni dacæ odatæ este suspendatæ din buget. Dacæ vefli admite acest principiu, ne°afli pune într°o condifliune foarte grea, øi nicæiri nu s°a fæcut aøa. Dar asupra acestui punct vom mai discuta øi cu ocaziunea bugetului respectiv; acum væ rog sæ discutæm legea organicæ øi cæpitanii de porturi øi la buget vom vedea, vom pune câfli vor trebui, trei, patru, doi, cât vom socoti. Se cere închiderea discufliunii øi, punându°se la vot, se primeøte. Se pune la vot capitolul VII øi se primeøte. Se citeøte art.17, alineatele 9, 10 øi 11, despre tratamentul interpreflilor. D. P. Ghica. Comitetul delegaflilor a suprimat interpreflii, pentru motivele ce am spus în øedinfla trecutæ.

* rotiﬂæ, øurub (din fr. rouage).

177 În anul trecut, în buget interpreflii erau trecufli cu un salariu de lei 480 pe lunæ cel de limba germanæ, 510 cel de limba greacæ, 350 cel de limba rusæ. Anul acesta vedefli cæ este 250 lei pentru oricare; prin urmare, mi se pare cæ ar fi imposibil ca acele somitæfli despre care vorbea d. ministru în øedinfla trecutæ sæ primeascæ a fi interprefli cu 250 lei. Pentru aceste motive, comitetul a suprimat interpreflii. D. Al. Sihleanu. Dar de unde øti d°ta cæ n°au sæ primeascæ? Este treaba ministrului sæ°øi gæseascæ funcflionari care sæ primeascæ. D. N. Ionescu, ministru de Externe. Prin legea organicæ a Ministerului de Externe sunt prevæzufli interpreflii. Aøa, interpretul de limba otomanæ are leafæ de 510 lei; interpretul de limba germanæ 480 lei øi cel de limba rusæ 350. Comisiunea bugetaræ, în acord cu mine, a redus leafa intepreflilor, fixând°o pentru tofli la aceeaøi cifræ de câte 250 lei. D°lor, dupæ cum v°am mai spus ieri, repet acum, cæ nu ne putem lipsi de serviciul interpreflilor; am gæsit oameni de bunæ voinflæ, cum v°am spus, profesori de limba elenæ de la facultate øi alflii, care au consimflit a servi cu aceste lefuri reduse; cæci, d°lor, nu ne putem lipsi de serviciul interpreflilor, sunt acte în viafla civilæ care n°au autoritate în stræinætate decât când se vor da din Ministerul de Externe. Însuøi consulul francez ne trimite acte ca sæ le adeverim, acte de identitate, acte de notariat øi altele. Ei bine, cum voifli sæ facem aceasta cu platæ osebitæ pentru fiecare act de asemenea naturæ? Cæci trebuie sæ le facem, nu putem face altfel. V°am spus ieri cæ este o chestiune de înaltæ cuviinflæ øi de mare interes pentru noi discrefliunea, cæci avem øi alte acte pe care trebuie sæ le traducem. Eu gândesc cæ, cum este redus serviciul acesta, este tot ce poate fi mai economic, øi de aceea, væ rog, sæ votafli acest articol. Se pune la vot art.17 øi se primeøte. Se pune la vot art.18, lipcanii cælæri, øi se primeøte. Se dæ citire art.30, [al] administrafliunii marinei mercantile. D. N. Ionescu, ministru de Externe. Acest articol modificând art.30 este fæcut în vederea cæ se vor desfiinfla cæpitanii de porturi, øi aci vine amendamentul d°lui Mærgæritescu øi celorlalfli; pentru cæ bægafli de seamæ ce zice articolul legii; zice: „administrafliunea marinei mercantile depinde de Ministerul Afacerilor Stræine. Servi- ciul porturilor se face de cætre primæriile comunelor urbane respective, sub controlul øi privegherea Ministerului Afacerilor Stræine“. Prin urmare, aci este a se vota amendamentul, cæci se dæ serviciul cæpitanilor de porturi funcflionarilor comunei, øi trebuie sæ væ pronunflafli, dacæ menflinefli cæpitanii de porturi... O voce. S°a votat, øi s°a menflinut acest serviciu.

178 D. vicepreøedinte. Dacæ d. ministru de Externe ar fi avut puflinæ pacienflæ, ar fi væzut cæ nu eram sæ pun la vot alt decât art.30, care zice cæ administrafliunea marinei mercantile depinde de Ministerul de Externe, negreøit cu menflinerea cæpitanilor de porturi, pe care dvs. i°afli votat deja. Se pune la vot art.30, cu modificarea propusæ, øi se primeøte. Se citeøte art.32 relativ la serviciul oficiului central de statisticæ, care, punându°se la vot, se primeøte. D. ministru de Externe. Dupæ art.31, care prevede atribufliunile cæpitanilor de porturi, vine art.32 care dæ la Ministerul de Externe serviciul Monitorului; prin urmare, dupæ aceasta, celelalte articole trebuie sæ primeascæ numærul curent adicæ 33, øi la vale. Væ propun aceasta în interesul redacfliunii. D. P. Ghica. Se va da articolelor numærul de ordine. Acum, d°lor, sæ°mi permitefli a væ spune cæ, majoritatea comitetului delegaflilor a exprimat o dorinflæ pe care trebuie sæ o aduc la cunoøtinflæ d°lui ministru. Dorinfla este aceasta: ca d°sa sæ prezinte un proiect de lege pentru regularea serviciului Monitorului øi a Imprimeriei Statului, care astæzi sunt organizate într°un mod nefolositor. D. ministru de Externe. Îmi pare ræu cæ sunt nevoit a zice cæ pânæ acum nu s°a dovedit nimica nesatisfæcætor, øi cæ nu putem lua opiniunea personalæ a d°lui raportor ca un act emis de onor. Adunare. Negreøit datoria noastræ este de a cæuta sæ amelioræm organizarea serviciilor publice øi de a propune legi pentru aceasta; însæ nu putem sæ luæm opiniunea izolatæ a raportorului ca o injoncfliune a Camerei, pentru a veni cu un proiect de lege. D. P. Ghica. Nu este opiniunea mea izolatæ, ci este a majoritæflii comitetului delegaflilor. Voci. Închiderea discufliunii. Se pune la vot închiderea discufliunii øi se primeøte. Se pune la vot proiectul de lege în total øi rezultatul scrutinului este cel urmætor: Votanfli ...... 71 Majoritate reglementaræ ...... 38 Bile albe ...... 68 Bile negre ...... 3 D. vicepreøedinte. Adunarea a încuviinflat proiectul de lege.

(Monitorul Oficial, nr.12 din 18 ianuarie 1877, pp.396–403, 405–407; nr.13 din 19 ianuarie 1877, pp.421–425)

179 12

DEZBATEREA, ÎN SENAT, A PROIECTULUI DE LEGE PENTRU MODIFICAREA UNOR ARTICOLE DIN LEGEA DE ORGANIZARE A MINISTERULUI AFACERILOR STRÆINE

Øedinﬂa de la 25 februarie 1877

Preøedinﬂia d°lui vicepreøedinte Mihail Kogælniceanu. D. vicepreøedinte. Acum, d°lor, la ordinea zilei avem raportul pentru modificarea unor articole din legea organicæ a Ministerul de Externe. D. Kogælniceanu, raportorul, citeøte urmætorul raport øi proiect de lege:

Domnilor senatori, Proiectul de lege pentru modificare unor articole din legea organicæ a Ministerului de Externe, prezentat în deliberarea Senatului cu domnescul Mesaj nr.156 øi votat de onor. Adunare a Deputaflilor în øedinfla din 13 ianuarie anul 1877, secfliunile dvs. luându°l în cercetare, patru din ele l°au admis în unanimitate, færæ nici o modificare, iaræ secfliunea III l°a admis cu urmætoarele modificæri: 1) Serviciul oficiului central de statisticæ sæ ræmânæ la Ministerul de Interne. 2) Serviciul Monitorului Oficial øi al Imprimeriei Statului asemenea sæ ræmânæ la Ministerul de Interne. 3) Agenflia de la Roma sæ se întruneascæ cu aceea de la Paris. 4) Îngrijitorul de la alin.IV, de sub art.18, dacæ este pentru palatul întreg, sæ ræmânæ cu leafæ pe lunæ de 140 lei, iaræ dacæ nu, se reduce leafa lui la 100 lei. Comitetul delegaflilor, întrunindu°se în ziua de 12 februarie 1877, în numær de cinci membri, øi anume: d°nii N. Drossu, Menelas Ghermani, colonel Pæucescu, V. Gudgiu øi subscrisul, luând din nou în cercetare acest proiect de lege cât øi amendamentul secfliunii III, pe care discutându°l, l°a admis împreunæ cu proiectul de lege cu majoritate de patru membri, iaræ minoritatea, compusæ de d. colonel Pæucescu, a respins amendamentul øi a admis proiectul de lege færæ nici o modificare. Acesta fiind rezultatul deliberærii comitetului delegaflilor, cu onoare vin a°l supune la cunoøtinfla dvs., rugându°væ sæ binevoifli a vota proiectul de lege astfel cum s°a modificat de majoritatea comitetului delegaflilor.

Raportor, M. Kogælniceanu

180 Lege

Articol unic. Art.1 de sub titlul I, alineatele 9, 10 øi 11 de sub art.17, alineatele 2, 4 øi 5 de sub art.18, titlul V øi art.36 de sub titlul X din legea organicæ a Ministerului Afacerilor Stræine, sunt modificate dupæ cum urmeazæ: Art.1.– Serviciul general al Ministerului Afacerilor Stræine se împarte dupæ cum urmeazæ: Administrafliunea centralæ, Serviciul exterior, øi Reprezentafliunea României în stræinætate. (Agenflia de la Roma se întruneøte cu aceea de la Paris). Art.17 alineatele 9, 10 øi 11. Tratamentul interpreflilor este fixat: Interpretul de limba greacæ, pe lunæ lei 250; Idem de limba germanæ, pe lunæ lei 250; Idem de limba rusæ, pe lunæ lei 250; Art.18, alin.2. Un lipcan cælare, pe lunæ lei 100. Alineatul 4. Îngrijitorul, pe lunæ lei… Alineatul 5. Un odæiaø, pe lunæ lei 60. Art.36. — Diurna delegatului român în Comisiunea internaflionalæ a Prutului este de lei 2 000 pe an.

Raportor, Kogælniceanu

Se declaræ discufliunea generalæ deschisæ. D. ministru de Externe. D°lor, aø voi sæ atrag atenfliunea onor. Senat, mai cu deosebire asupra unificærii, dacæ îmi este permis a mæ exprima astfel, serviciului statisticii øi al Monitorului. Guvernul stæruieøte ca sæ alipeascæ pe lângæ Ministerul de Externe aceste servicii; al Monitorului pentru cuvântul ce l°a spus onor. d. Kogælniceanu, ca sæ fie sub privegherea sa mai mult decât este astæzi. Celelalte ministere sunt mai împoværate de lucræri, Ministerul Afacerilor Stræine are mai pufline lucræri, prin urmare, ar putea sæ privegheze øi Monitorul. Cât pentru serviciul statistic, acest minister are interes de relafliunile sale, când are sæ facæ convenfliuni comerciale; øi pentru ca sæ putem urmæri efectele lor, vom cæuta, fiind acest serviciu pe lângæ Ministerul Afacerilor Stræine, a°l ameliora, pentru ca sæ putem avea informafliunile necesare, cæci pânæ astæzi oficiul statistic sæ ridicæ numai la simple consemnæri de detaliuri, færæ însæ a se ocupa sæ tragæ consecinfle practice în privinfla relafliunilor noastre comerciale.

181 Acestea, d°lor, sunt puflinele cuvinte ce aduc pentru aplicarea acestor douæ servicii pe lângæ Ministerul Afacerilor Stræine; daræ chestiunea cea mai importantæ sunt modificærile ce sunt propuse, pentru ca bugetul votat de Cameræ sæ fie în acord perfect cu legea; cæci preocupafliunea noastræ øi a mea în particular este ca sæ punem în perfectæ concordanflæ bugetul cu legile. Când am venit la minister, am gæsit unele cheltuieli mai relevate øi altele mai scæzute, øi care erau în discordanflæ cu legea, øi pentru aceia am voit a le pune în concordanflæ. Astæzi Senatul va face o plæcutæ impresiune ocupându°se de ceea ce s°a fæcut în buget, asupra bugetului Ministerului Afacerilor Stræine trebuie sæ facem o reducere de 100 000 lei, nu este numai supresiunea agenfliei de la Roma, cerem øi alte modificæri în legea organicæ pentru ca sæ fie în acord cu bugetul; øi de aceea atrag atenfliunea dvs., cæ avem a mai introduce amendamente pe lângæ cele ce s°au introdus øi negreøit cæ aceasta va necesita ca s°o ducem din nou la Cameræ. Speræm însæ cæ Camera va admite modificafliunea aceasta. D. Kogælniceanu. D°lor senatori, sunt fericit de cuvintele zise de d. ministru în privinfla reducfliunii agenflilor din stræinætate. În adevær, d°lor, în starea actualæ a finanflelor noastre, trebuie sæ ne gândim serios a face reducfliuni acolo unde sunt cifre simflitoare, cifre de care se va resimfli bugetul nostru în partea veniturilor, øi negreøit o reducfliune de o sutæ de mii de franci, dintr°un buget care în totul nu se compune decât de trei sute de mii de franci, este o reducfliune de care Senatul trebuie sæ flinæ seamæ, evident cæ nu este altceva de fæcut decât sæ suprimæm; însæ sunt cinci ore øi socotesc cæ aceste reducfliuni cer oarecare studiu care væ rog sæ primifli a face între d. ministru øi raportorul dvs. în øedinfla viitoare care vefli hotærî°o. Cât s°atinge pentru partea întâi privitoare la aplicarea serviciului Monitorului øi al statisticii de Ministerul de Externe, sæ°mi permitæ d. ministru a°i spune cæ n°aø putea chiar în cunoøtinflæ de cauzæ, sæ mæ unesc, øi iatæ pentru ce: n°aø voi deloc, øi ca unul care am fost la Ministerul de Interne øi la Ministerul de Externe, sæ distrag atenfliunea d°lui ministru de Externe de la afacerile noastre exterioare care sunt destul de importante. Onor. d. ministru de Externe a zis cæ Ministerul de Externe are puflin de lucru. În adevær are puflin, dacæ este a cæuta numærul curent al registrului de ieøire, însæ o piesæ diplomaticæ face mai mult decât 200 de cele ordinare; o piesæ diplomaticæ reclamæ de multe ori 10 øi 15 zile. Ce are a face Monitorul cu Ministerul de Externe? El este scris în limba românæ øi trebuie sæ fie sub atârnarea Ministerului de Interne care este însærcinat cu pæzirea bunei rânduieli, cu liniøtea spiritelor dinlæuntru øi care în tot momentul trebuie sæ øtie ce este în Monitor. Ei, apoi de multe ori un ce strecurat în Monitor tulburæ o flaræ întreagæ øi de aceea cred ca ministrul de Interne trebuie sæ°l aibæ sub privegherea sa imediatæ; øi cred cæ øi d. ministru de Externe nu va insista ca Monitorul sæ fie ataøat la Ministerul Afacerilor Stræine.

182 În privinfla statisticii este o lege organicæ care o încredinfleazæ Ministerului de Interne øi foarte bine a fæcut. Prin cine se flin datele statistice? Se flin prin autoritæflile comunale øi administrative. Apoi experienfla practicæ nu dovedeøte cæ la noi trebuie o impulsafliune de sus în privinfla autoritæflilor? Øi dacæ statistica care cere date certe øi de multe ori precise din diferite ramuri trebuie sæ depindæ de acela sub controlul cæruia se aflæ autoritæflile comunale øi administrative, este evident cæ øi acest serviciu trebuie sæ ræmânæ sub Ministerul de Interne. Altminterea s°ar întâmpla când se face un tablou de la centru, în care se zice „atâflia morfli, atâflia vii“ presupunând unele date de ocazie, dupæ plac, precum ar face cineva un calendar în care sæ punæ vara vreme bunæ øi iarna ninsoare! Ei, dacæ vom da noi statistica Ministerului de Externe, are sæ fie necontenit în conflict cu Ministerul de Interne, cæ cutare primar sæu cutare prefect nu øi a fæcut datoria, n°a fæcut cutare treabæ, nu a trimis cutare date statistice. Cum se va adresa Ministerul de Externe la acei primari? Ce are a face acest minister cu autoritæflile administrative øi de ce sæ fie distras de la lucrærile sale? Am væzut cæ se desfiinfleazæ oarecare posturi de cæpitani de port. Ei bine, pentru a nu distrage pe ministrul de Externe din lucrærile sale diplomatice, eu aø dori sæ se desfiinfleze tofli, sæ treacæ chiar la alte ministere, la Ministerul de Ræzbel, chiar ca sæ nu se distragæ d. ministru de Externe de la misiunea cea mare care are, sæ apere drepturile flærii în faflæ cu stræinætatea øi contencioasele acelea între consuli øi puterile flærii. Øi de aceea rog pe d. ministru de Externe sæ nu stæruie întru aceasta, d°sa are destule trebi sæ se ocupe de agenflii noøtri care îi avem în stræinætate, pe care ar putea sæ°i invite ca sæ°i trimitæ date statistice cum fac tofli consulii altor puteri; sæ adune date, sæ adune nofliuni comerciale øi care sæ se controleze cu a directorilor generali, cu a øefilor de serviciu, øi de aceea rog pe d. ministru de Externe sæ nu stæruie în alipirea Monitorului øi statisticii de Ministerul de Externe; cæci în loc sæ fie o organizare mai mare, ar fi o dezorganizare mai mare. Sæ læsæm daræ lucrurile cum sunt. Din nenorocire am væzut, øi voi ruga pe onor. d. ministru de Interne sæ flie seamæ cum a consimflit, cæ Øcoala de Poduri øi Øosele a trecut la Ministerul de Culte de la Ministerul Lucrærilor Publice, øcoala care nu costa pe stat nimica, fiindcæ inginerii care lucreazæ pe câmp cu tinerii ca conductori, iarna le da lecfliuni cu diurnæ. Ce are a face? Pentru ce aceastæ stræmutare la acel minister? Astæzi va trece acea Øcoalæ de Poduri øi Øosele la Ministerul de Culte, øi mâine va veni poate Ministerul de Ræzbel care va cere sæ treacæ la Ministerul de Culte øi Øcoala Militaræ etc., etc. Daræ dacæ vom zice cæ statistica nu merge bine sub Ministerul de Interne — sæ mæ ierte d. Brætianu cæ vorbesc de ministru X — apoi øi eu cred cæ sub ministru de Externe nu va merge mai bine. Dar dacæ va merge ræu statistica, sub Ministerul de Interne X, va merge ræu øi sub Ministerul de Externe Z; øi de acea am susflinut cæ nu

183 trebuie sæ schimbæm ministerul, sæ dæm de la unul la altul direcfliunea Monitorului fiindcæ este mai mult partea Ministerului de Interne, care în tot momentul trebuie sæ facæ comunicæri, sæ privegheze cele din întru øi publicærile diverse ce interes[eaz]æ administraflia interioaræ. Ce are a face acest serviciu cu cancelaria Ministerului de Externe care este ocupatæ numai cu relafliuni externe, øi care are tipicul sæu, øi sæ amestece în Monitorului Oficial? Sunt sigur cæ tipografia ar merge bine sub actualul ministru de Externe fiindcæ a fost ziarist, øi a avut tipografie øi are perfecte cunoøtinfle în asemenea materie; daræ se poate întâmpla sæ vie un alt ministru care n°a fost redactor. Iertafli°mi øi mie mica mea personalitate, øi eu am fost redactor. Apoi, dacæ am fost redactor trebuie sæ°mi dafli mie tipografia statului? Sæ læsæm d°lor aceste mici considerafliuni; aci nu pot pune decât partea practicæ, sæ ræmânæ Monitorul øi statistica acolo unde sunt astæzi; øi mai cu seamæ, pe cât øtiu, chiar când s°a votat de Cameræ acest proiect, au fost oarecare dezbateri; ministrul de Interne nu era prezent, øi dacæ aø întreba pe d. ministru de Interne actual, pe d°sa care a mai fost ministru de Interne, øi de va zice cæ este bine sæ treacæ Monitorul la Ministerul de Externe atunci nu voi mai zice nimic; sau atunci aø propune sæ treacæ la Externe, la d. Ionescu, însæ aceastæ persoanæ pe cât d°sa va fi ministru, pentru cæ cunosc cæ d°sa în materie de tipografie este mai competent decât d. Brætianu. Daræ legile nu se fac pentru persoane, øi repet cæ la Interne este locul Monitorului. Ministru de Interne este responsabil, el trebuie sæ se ocupe de asemenea lucru, el trebuie sæ citeascæ orice comunicæri vin de la toate ministerele. Chiar mie, la diferite ocazii, mi s°a întâmplat sæ cer sæ mi se aducæ Monitorul, sæ væd oarecare materii; citeam articolul, îl vedeam øi°l opream de°a se publica, iaræ pe de altæ parte mergeam la colegii mei øi ziceam: onorabili colegi, nu este bine sæ se publice acest articol, ba de multe ori mergeam chiar înaintea Consiliului de Miniøtri, când era de exemplu vreun comunicat, øi nu se publica. Rog dar pe d. ministru, sæ nu facæ chestiune de amor propriu din aceasta, cæci eu nu vorbesc decât de principiu, aceasta este pur øi simplu o afacere pentru Ministerul de Interne, øi rog sæ ræmânæ acolo unde este. Cât pentru statisticæ, nici nu este de vorbit, ea este de atribufliunile Ministerului de Interne. Ministerul de Interne are puterea asupra comunelor, lui i se dæ toate øtiinflele de cætre comune; Ministerul de Externe nu poate sæ aibæ nici un amestec în cele dinæuntru. De aceea rog pe Senat sæ binevoiascæ a fi bine încredinflat cæ menflinerea tipografiei statului øi a statisticii, acolo unde sunt, este o binefacere, este dezvoltarea acestor servicii. D. Lecca. Dafli°mi voie sæ vorbesc câteva cuvinte, este ceva de ordine… D. vicepreøedinte. Vefli avea cuvântul, acum dafli°mi voie sæ consult Senatul, sunt mai mult de 5 ore, voifli sæ continuæm cu discuflia? D. Lecca. Sæ continuæm. Voci. Da, da.

184 Alte voci. Mâine, mâine. D. vicepreøedinte consultæ Senatul, øi se primeøte continuarea discufliunii. D. ministru de Externe. Eu, d°lor, personal doresc sæ ræmânæ Ministerul de Externe organizat astfel cum este astæzi. Aceastæ adæogire la minister a Monitorului øi statisticii este o sarcinæ mai mult care cu voia Senatului voi avea mult curaj de a o înlætura. Aøadar diferind de oarecare considerente ale d°lui raportor, væ rog sæ læsafli aceste servicii la Ministerul de Interne øi ne vom mærgini a determina modificærile care privesc pe Ministerul de Externe. D. G. Lecca. Eu cred cæ discufliunea a degenerat. D°lor ce zice d. raportor în raportul sæu, zice: Comitetul delegaflilor, întrunindu°se în ziua de 12 februarie 1877, în numærul de cinci membri, øi anume: d°nii N. Drossu, Menelas Ghermani, colonel Pæucescu, V. Gudgiu øi subscrisul, luând din nou în cercetare acest proiect de lege cât øi amendamentul secfliunii III, pe care, discutându°l, l°a admis împreunæ cu proiectul de lege cu majoritate de patru membri, iaræ minoritatea, compusæ de d. colonel Pæucescu, a respins amendamentul øi a admis proiectul de lege færæ nici o modificare. Ce se întâmplæ? Se întâmplæ cæ d. raportor ne aduce alt proiect de lege. Aceasta s°a mai întâmplat încæ o datæ: secfliunile admit o lege într°un fel øi d. raportor de atunci îøi însuøeøte dreptul a modifica legea în total! Noi am discutat aceastæ lege în secfliuni… D. vicepreøedinte. Fac observafliune d°lui Lecca cæ totdeauna comitetul delegaflilor este liber de a se fline de opiniunea secfliunilor sau a nu se fline; cæci poate foarte bine comitetul delegaflilor sæ primeascæ amendamentele unei sau mai multor secfliuni. D. G. Lecca. D°lor, aci se face cu totul altfel; nu se ia în consideraflie opinia secfliunilor. D°lor, unul din acele amendamente este foarte esenflial pentru mine øi era bine ca sæ se discute în secfliuni. Aci væd d°lor cæ agenflia de la Roma se întruneøte cu aceea de la Paris. Daræ noi n°am discutat asemenea lucru în secflii, cæci este un lucru foarte important. Închipuifli°væ dvs., noi avem un agent la Roma; regatul Italiei este un stat foarte simpatic pentru noi, n°aø crede de cuviinflæ ca astæzi pentru o economie meschinæ sæ ne retragem agentul nostru de la Roma. De aceea cred cæ este o rea metodæ sæ facem o lege cu totul altfel de cum s°a discutat în secfliuni øi acum cred cæ totdeodatæ ar trebui… O voce. Comitetul poate primi amendamentul secfliunilor. D. G. Lecca. Tot aøa s°a întâmplat øi mai deunæzi când d. raportor pentru legea de recrutare a fæcut un nou proiect de lege — øi încæ d°sa în unire cu d. ministru — øi fiindcæ acel proiect nou nu se discutase în secfliuni Senatul a respins proiectul prezentat de d. raportor Manolescu, deøi era fæcut cum am zis în unire cu d. ministru. Aci vedem cæ færæ sæ se întrebe opinia d°lui ministru, s°a modificat cu totul legea acea care ni s°a prezentat øi care este votatæ de Adunare.

185 D. prim°ministru, I. Brætianu. Deosebirea este aceasta cæ atunci Senatul era contra proiectului ce se fæcuse øi acum Senatul este dispus aøa cum øi noi aderæm. D. Lecca. Dorifli? D. prim°ministru. Aderæm la tot ce va face Senatul în privinfla aceasta; înainte de toate sæ se termine chestiunile financiare. D. M. Kogælniceanu. Sunt obiønuit a vedea pe onor. d. Lecca vorbind cu multæ cunoøtinflæ øi cu cercetarea scrupuloasæ a lucrurilor; sæ°mi permitæ a°i spune încæ, cæ astæ datæ n°a luat seama la nimic. Eu am avut onoare sæ citesc raportul care nu este decât expresiunea majoritæflii delegaflilor din comitet. Iatæ cum am citit: „Comitetul delegaflilor, întrunindu°se în ziua de 12 februarie 1877, în numær de cinci membri øi anume: d°nii N. Drossu, Menelas Ghermani, colonel Pæucescu, V. Gudgiu øi subscrisul, luând din nou în cercetare acest proiect de lege cât øi amendamentul secfliunii III, pe care, discutându°l, l°a admis împreunæ cu proiectul de lege cu majoritate de 4 membri etc.“ Sunt daræ raportorul opiniunii majoritæflii de 4 a comitetului delegaflilor, n°am adæogit nimic de la mine, sunt reprezentantul exact al majoritæflii delegaflilor. D. Lecca. Nu al secfliunilor. D. M. Kogælniceanu. N°am a face cu secfliunile. Fiecare reprezentant al unei secfliuni, dupæ regulament, în sânul comitetului, poate schimba opiniunea, are apoi a face cu secflia lui. Eroare profundæ, cu desævârøire, absolutæ, cum cæ legea aceasta s°a schimbat, legea este acea care a prezentat°o guvernul, decât modificatæ. Iatæ ce zice legea prezentatæ de minister: Art. unic.– Art.1 de sub titlul I, alineatele 9, 10 øi 11 de sub art.17, alineatele 2, 4 øi 5 de sub art.18 titlul V, øi art.36 de sub titlul X din legea organicæ a Ministerului Afacerilor Stræine, sunt modificate dupæ cum urmeazæ: Art.1.– Serviciul general al Ministerului Afacerilor Stræine se împarte dupæ cum urmeazæ: Administrafliunea centralæ; Serviciul oficiului central de statisticæ; Serviciul Monitorului Oficial øi al Imprimeriei Statului; Serviciul exterior, øi Reprezentafliunea României în stræinætate. Art.17.– Alineatele 9, 10 øi 11. — Tratamentul interpreflilor este fixat: Interpretul de limba greacæ, pe lunæ lei 250 ” ” ” germanæ, ” ” 250 ” ” ” rusæ, ” ” 250

186 Art.18.– Alineatul 2. — Un lipcan cælare, pe lunæ lei 100 Alineatul 4. — Îngrijitorul, pe lunæ lei 140 Alineatul 5. — Un odæiaø, pe lunæ lei 60 Art.36. — Diurna delegatului român în Comisiunea internaflionalæ a Prutului este de lei 2 000 pe an. Aceastæ lege s°a votat de Adunarea Deputaflilor etc. Asupra acestui proiect era dispus Senatul, øi avea dreptul sæ facæ modificæri; precum putea sæ zicæ adaog un lipcan sau sæ scot un lipcan, tot aøa poate sæ zicæ scot sau adaog un agent. Dovadæ cum cæ majoritatea delegaflilor a fæcut bine, flinând seamæ de starea actualæ a finanflelor este cæ ministerul adoptæ propunerea ca sæ se uneascæ øi celealte agenflii douæ câte douæ. D. prim°ministru. Ca sæ intræm în spiritul Senatului. D. Kogælniceanu. În spiritul flærii. Deunæzi d. Manolescu a avut înaintea sa opiniunea unei secfliuni; d°lui era în altæ pozifliune, nu reprezenta opiniunea delegaflilor; eu reprezint majoritatea delegaflilor øi sunt dator s°o sprijin. Øi opiniunea delegaflilor este în chestiunea de faflæ cæ situafliunea actualæ øi relafliunile actuale, s°au concentrat la Constantinopole. D. Lecca. La ranæ. D. M. Kogælniceanu. Øi persoana care este la Roma, una din persoanele pentru care am afecfliune, are sæ se ia de acolo; are sæ se ia însæ nu numai de la Roma, are sæ se ia øi de la Petersburg øi altele, øi are sæ se uneascæ într°o singuræ agenflie, øi ministerul consimte la aceasta. Aøadar nu este chestiune de persoana cutærui sau cutærui, este chestiunea cæ în starea actualæ trebuie sæ facem economii. Cum a fæcut Grecia? Are un ambasador la Paris øi la Viena pe principele Ipsilante øi are un secretar la Paris øi altul la Viena. Aøa vom face øi noi, vom pæstra în fiecare din aceste oraøe câte un secretar, øi un agent va fi în douæ locuri. Când va fi o chestiune importantæ, va merge în cealaltæ parte, øi numai la cazuri grave se va trimite øi câte un om special. Prin urmare nu înfleleg cum d. Lecca se supæræ astæzi cæ am fæcut o reducere de 30 mii franci, când însuøi d. ministru voieøte sæ facæ reduceri de 100 000? D. prim°ministru. Noi nu cerem sæ se desfiinfleze agenfliile nici la Paris nici la Roma nici de nicæieri; decât în fafla nevoilor financiare, pentru un an sau doi, în loc sæ fie câte un agent în aceste oraøe, sæ fie un agent în douæ din aceste oraøe unde avem agenflii. Øi astfel aceasta neputându°se face decât prin modificarea legii organice, cerem sæ se facæ în acest sens, øi mâine poimâine, cînd o da Dumnezeu sæ se îmbunætæfleascæ finanflele noastre, vom pune la loc. D. D. Sturdza. D°le preøedinte, eu nu mæ preocup de ceea ce vom face peste un an, doi sau trei, pentru cæ cred, cæ în privirea sporurilor bugetare va trebui 5, 6 øi 10

187 ani sæ træim în economii pentru ca sæ sporim cheltuielile; fiindcæ am fost aøa plini de prodigalitate în trecut, încât astæzi ne este impus sæ fim economi. Øi economia aceasta la Ministerul de Externe îmi pare bine cæ se admite øi de guvern øi de aceea voi avea onoarea sæ propun un amendament în cuprinderea: Amendament „Agenflii flærii în stræinætate sæ fie trei: Unul pentru Francia øi Italia. Unul pentru Austro°Ungaria, Rusia, Germania øi Serbia. Unul pentru Turcia“. D. Sturdza, Ap. Græjdænescu, N. Cæmæræøescu, col. Haralambie, Iorgu Radu, N. Drossu. D°lor, nu avem nevoie de mai mulfli agenfli, politica noastræ sæ fie politicæ internæ, politicæ bunæ, sæ ne administræm bine finanflele sæ ne punæ în stare solidæ, sæ ne ridicæm creditul nostru; øi de politica externæ sæ ne ocupæm mai puflin, øi atunci vom merge mai bine. Politica externæ astfel cum am practicat°o de o bucatæ de vreme, sæ°mi permitefli a zice, ceea ce ziceam adineaora în Senat despre armatæ, este o chestiune de vanitate øi astæzi vanitate nu mai încape; øi voi reveni totdeauna în contra vanitæflilor care ne zbuciumæ. Vanitate în afacerile externe, când gândim cæ putem juca un rol mare øi însemnat, întocmai ca astronomul care uitându°se continuu la stele cade în groapæ! Vanitate în armatæ! Eu voi cere desfiinflarea armatei permanente øi revenirea la armata teritorialæ øi naflionalæ. Voci. Ora este înaintatæ. D. Deøliu. Voi sæ întreb pe d. ministru dacæ creøte salariile acestor agenfli care vor fi pentru douæ oraøe. D. prim°ministru. Negreøit cæ o sæ creascæ cu ceva; în privinfla aceasta avem sæ ne înflelegem cu comitetul delegaflilor. Voci. Ridicafli øedinfla, pentru mâine! Cu învoirea Senatului, fiind orele 6, d. preøedinte ridicæ øedinfla, anunflând pe cea viitoare pe a doua zi.

Øedinﬂa de la 26 februarie 1877

Preøedinflia d°lui vicepreøedinte Ion Ghica. D. vicepreøedinte. Acum la ordinea zilei avem continuarea discufliei privitoare la proiectul de lege pentru organizarea Ministerului de Externe. D. M. Kogælniceanu, raportor. D°lor senatori, dvs. afli convenit ca raportorul dvs. în înflelegere cu d. ministru de Externe sæ redige amendamentele necesare a se introduce în legea înfæfliøatæ. Aøadar, în starea în care se aflæ flara suntem silifli, negreøit nu de a se desfiinfla agenfli din stræinætate, daræ pânæ la un timp mai propice, a întruni

188 posturile de agenfli la câte douæ puteri stræine, ræmânând însæ cancelariile, întocmai precum a fæcut øi guvernul Greciei când s°a gæsit în neputinflæ de a putea susfline reprezentafliunea naflionalæ, cum este hotærâtæ prin legea organicæ. În consecinflæ øi în rezumat væ fac cunoscut cæ, s°a aranjat reprezentafliunea noastræ diplomaticæ în stræinætate în urmætorul mod: ræmâne agenflia cum este astæzi la Constantinopole, desfiinflându°se un secretar — era secretar I øi secretar II, era øi dragoman; — s°a desfiinflat secretar al II°lea. Agenfli este [sunt]: 1 la Paris øi la Londra –; era un secretar I øi un ataøat; — va atârna de combinafliunea ministrului ca unu sæ fie la Paris øi altul la Londra de va fi trebuinflæ. Pentru Berlin øi Petersburg ræmâne un agent, ræmânând agenflia, daræ postul de agent este unul, ræmânând cu cancelaria un secretar I la Berlin øi un secretar I la Petersburg; la Viena øi Roma ræmâne un agent, însæ cancelaria ræmâne, adicæ câte un secretar øi un ataøat la Viena øi un secretar øi ataøat la Roma. Prin aceasta se face o economie mare. Postul de agent de la Petersburg øi Roma ræmâne neocupat. Mai este o economie, la care d. ministru a rezistat foarte mult, dar cred cæ va binevoi a consimfli, este suspendarea, deocamdatæ, a agenfliei noastre de la Belgrad. D°lor, væ propun a alætura øi vocea dvs. pe lângæ a mea cætre d. ministru ca sæ consimtæ la aceastæ suspendare; relafliunile noastre cu Serbia sunt mici; când vom avea misiune politicæ, vom trimite la Belgrad un trimis expres. Aøadar, d°lor, sæ°mi dafli voie sæ væ dau citire proiectului de lege astfel cum este întocmai în unire cu d. ministru de Externe, care sæ reduce la un articol unic, fæcându°se deosebite schimbæri;

Lege

Art. unic. Alineatele 9, 10 øi 11 de sub art.17, titlul 1. Alinatele 2, 4 øi 5 de sub art.18, titlul 5. Alin.2, de sub art.32, øi Art.33 de sub titlul 9. Art.36 de sub titlul 10. Art.41 øi 42 de sub titlul 12 din legea organicæ a Ministerului Afacerilor Stræine sunt modificate dupæ cum urmeazæ:

Art.17, alineatele 9, 10 øi 11 Tratamentul interpreﬂilor este fixat: Interpret de limba greacæ, pe lunæ 250 lei; ” ” germanæ, ” 250 ” ” ” rusæ, ” 250 ”

189 Art. 18, al.2 Un lipcan cælare, pe lunæ ...... 100 lei Alineatul 4 Îngrijitorul, pe lunæ ...... 140 lei Alineatul 5 Un odæiaø, pe lunæ ...... 60 lei Art. 32, al. 2 Bræila, Galafli, Ismail, Severin øi Giurgiu. În oraøele litoralului unde nu sunt instituite cæpitanate de porturi, atribufliunile acestor din urmæ se vor îndeplini de comandanflii militari ai puncturilor. Art.33. Personalul øi apuntamentele cæpitanilor de porturi sunt fixate dupæ cum urmeazæ:

BRÆILA Un cæpitan, pe lunæ lei . . .260 Un interpret ajutor ” ” . . .120 Un copist ” ” . . .120 Patru gardieni (a lei 40 fiecare) ...... 160

GALAﬁI Un cæpitan, pe lunæ lei . . .260 Un interpret ajutor, ” ” . . .120 Un copist ” ” . . .120 Patru gardieni (a lei 40 fiecare) ...... 160

ISMAIL Un cæpitan, pe lunæ lei ...... 190 Doi gardieni (a lei 40 fiecare) ...... 80

SEVERIN Un cæpitan, pe lunæ lei ...... 190 Doi gardieni (a lei 40 fiecare) ...... 80

GIURGIU Un cæpitan, pe lunæ lei ...... 190 Doi gardieni (a lei 40 fiecare) ...... 80

Art.36. Diurna delegatului român în Comisiunea internaﬂionalæ a Prutului este de lei 2 000 pe fiecare an.

190 Art.41. România este øi va fi reprezentatæ prin trimiøi diplomatici la Con- stantinopole, Paris°Londra, Berlin, St. Petersburg, Viena øi Roma, prin agenfli comerciali la Varna øi la Tulcea, precum asemenea øi prin consuli unde va fi trebuinflæ. Art.42. Personalul reprezentafliunii în stræinætate øi tratamentele sunt fixate dupæ cum urmeazæ:

CONSTANTINOPOLE Trimisul agent diplomatic, a lei pe lunæ ...... 1 500 Secretar întâi ” ” ...... 750 Cancelar øi contabil ” ” ...... 460 Dragoman ” ” ...... 460 Copist ” ” ...... 150 Cavas ” ” ...... 120 Curier ” ” ...... 120 Gardian ” ” ...... 100 3 660

Un agent comercial la Varna, a lei pe lunæ ...... 400 Delegat la Tulcea, ” ” ...... 250

PARIS°LONDRA Agentul a lei pe lunæ ...... 1 500 Un secretar întâi ” ” ...... 750 Un ataøat ” ” ...... 500 2 750 BERLIN Agentul a lei pe lunæ ...... 1 500 Un secretar întâi ” ” ...... 750 2 250 PETERSBURG Un secretar gerant a lei pe lunæ ...... 750

VIENA Agentul a lei pe lunæ ...... 1 500 Un secretar întâi ” ” ...... 750 Un ataøat ” ” ...... 500 2 750

191 ROMA Un secretar gerant a lei pe lunæ ...... 750 Un ataøat ” ” ...... 500 1 250

D. raportor Kogælniceanu. Acestea sunt, d°lor, modificærile introduse în lege, în înflelegere cu d. ministru. Este numai chestiunea agenfliei de la Belgrad, unde d. ministru a cerut timp sæ se gândeascæ. D. col. Costa°Foru. Am cerut cuvântul în privinfla acestor agenflii, despre care s°a vorbit cæ se desfiinfleazæ. Nu se desfiinfleazæ agenfliile ci numai agenflii se des- fiinfleazæ. Ei bine, d°lor, øtifli câtæ greutate a fost ca sæ se primeascæ un agent la Petersburg, care este acum o mândrie a flærii cæ am izbutit. Ce economie voifli sæ facefli? Ca sæ flinefli o cancelarie øi câte un secretar la Berlin øi la Petersburg øi sæ se suprime numai un agent, care ne°ar fi adus mult serviciu mai ales în timpii de faflæ. Cât pentru Belgrad, am auzit cæ se zice cæ suntem în prea pufline relafliuni cu Serbia, din contra suntem în legæturi cu toatæ marginea Dunærii, øi mai cu seamæ cu Serbia, care este un principat mic, egal cu noi, nu este dar bine sæ desfiinflæm agenflia ce o avem la Belgrad, când domnitorul Serbiei este øi øeful unui regiment al nostru. Economiile sunt bune, dar nu væd cæ din aceste desfiinflæri ar rezulta o cifræ care ne°ar scæpa din pericolul în care se aflæ flara, al doilea, bune sunt economiile dar tot omul privat care se hotæræøte a face economii, face în odaia lui, dar nu în odaia de musafiri øi la masa de musafiri, acolo nu se poate face ciuntiri. Noi voim sæ facem ciuntirea unui agent la Petersburg pentru cæ este netrebuincios! Dar a fost destul cæ, dupæ multe lupte am dobândit dreptul sæ avem un agent acolo, pentru ca sæ nu°l flinem în urmæ chiar cu sacrificii? Pentru ce când se menflin secretarii øi cancelariile sæ nu læsæm agentul de la Petersburg? Pentru o micæ cheltuialæ nu trebuie sæ pierdem o mândrie care a dobândit°o flara. D. Dimitrie Ghica. D°nii mei, am asistat în timp de 18 ani la dezbaterile ce se fac cu ocaziunea bugetelor, sau la legi relative la buget, precum este chestiunea de faflæ, øi de multe ori, pot zice mai totdeauna — când era vorba de suprimare —, se gæseau deputafli, precum se gæsesc astæzi senatori, care sæ zicæ cæ este neînsemnætoare reducerea ce se voieøte a se face. Eu merg, d°lor, øi mai departe. Zic, cæ dacæ ar fi o reducere de o mie de lei, nu ne este permis a nesocoti aceastæ sumæ, mai cu seamæ cæ noi øtim din ce se compun acele zecimi de milioane ce fac bugetul nostru, se compun din asemenea amænunflimi, care la finele anului se traduc în acele milioane.

192 Îmi aduc aminte cæ se discuta într°un timp bugetul Imprimeriei, øi se cerea a se face economie o mie de lei, øi atunci se zicea: facefli economie unde vefli voi, dar aici nu. Venea un alt buget øi se zicea asemenea: facefli economii unde voifli, dar aici nu. Vedefli dar, d°lor, cæ cu chipul acesta nu am putea sæ ajungem niciodatæ la scopul ce ne°am propus de a face economii. Îmi pare ræu dar cæ trebuie sæ combat pe onor. meu amic d. col. Costa°Foru cu care mæ unesc, mai în tot timpul, la toate chestiunile, øi sæ°i zic: care este mândrie mare? Aceea de a avea un reprezentant la Petersburg, cu toate cæ acolo trebuie sæ cæutæm oameni avufli cæci viafla este foarte scumpæ acolo, sau sæ avem situafliunea noastræ financiaræ într°o stare mai bunæ øi mai prosperæ? Pot încredinfla pe col. Costa°Foru, cæ, când vom avea o asemenea situafliune în finanflele noastre, vom fi mai mândri în fafla Rusiei, a Italiei øi oricærei alte puteri. Prin urmare, d°lor, cred cæ este bine a primi o economie fie ea chiar de o mie de lei, cu toate cæ aci este vorba de o economie de 100 000 lei, fæcutæ în înflelegere cu d. ministru øi raportorul nostru, øi trebuie a ne face datoria de a o primi. D. M. Kogælniceanu. D°lor, voi avea pufline de zis, pe lângæ cele zise de onor. d. Dimitrie Ghica. Noi nu desfiinflæm nici o agenflie, nici cea de la Petersburg nici pe aceea de la Roma, dar facem, cum au fæcut øi alte state, când s°au gæsit în pozifliuni dificile. Am avut onoarea de a væ spune cæ principele Ipsilante este ministru plenipotenfliar al Greciei la Viena øi la Paris. Ei bine, d°lor, tot astfel vom avea øi noi un agent pentru Viena øi Roma, altul pentru Berlin øi Petersburg øi altul pentru Paris øi Londra, astfel cæ, când va fi vreo chestiune importantæ la Roma, va merge acolo agentul nostru de la Viena, øi când va fi la Petersburg va merge acela de la Berlin; trebuie sæ øtifli asemenea cæ viafla la Berlin este mult mai ieftinæ decât la Petersburg øi sæ°mi fie permis a face o micæ indiscrefliune. Am avut la Petersburg douæ persoane în pozifliune de a reprezenta moralmente øi materialmente foarte bine România, am avut pe G. Filipescu, am avut pe urmæ pe d. Ioan Cantacuzino, øi unul øi altul n°a putut sæ øadæ mult acolo din cauza cheltuielilor foarte mari. Aøadar nu desfiinflæm deloc posturile de agenfli. Agentul de la Berlin va fi acreditat pe lângæ guvernul Rusiei, agentul de la Viena va fi acreditat pe lângæ guvernul de la Roma, unde este actualmente d. Gheorghian. Nu pierdem dar nimic øi nepierzând nimic, vom fi noi mândri, Senatul, cæ am înfæfliøat flærii, o reducfliune de 100 mii fr. Iatæ mândrie adeværatæ øi realæ. Nu este numai leafa care se trece la economii, ci sunt øi cheltuielile de reprezentafliune, øi numai simpla scædere a cheltuielilor acelora s°a ridicat cn jumætate øi mai mult. Aøadar, încæ o datæ, væ rog sæ binevoifli a primi lucrarea fæcutæ în înflelegere cu guvernul, însæ în momentul acesta primesc un amendament de la d. Sturdza prin care propune sæ

193 se suprime ataøaflii de la Roma øi Paris, øi un alt amendament prin care propune sæ se suprime agentul comercial de la Varna. Înainte de a mæ pronunfla, dafli°mi voie sæ mæ consult cu ceilalfli colegi împreunæ øi cu d. ministru de Externe. D. D. Sturdza. D°lor, principele D. Ghica, v°a spus cum din adunarea mai multor cifre de o mie øi de douæ mii de lei, se pot forma cifre importante øi o economie însemnatæ în bugetul de cheltuieli al statului. Øi eu am fost agent al flærii în stræinætate, am fost aproape 3 ani la Constantinopole, care este un post destul de important øi destul de greu, øi væ pot încredinfla cæ ataøaflii sunt cu totul de prisos, nu m°am servit niciodatæ cu ataøaflii. Nu numai atâta: multe puteri mai mici, precum este Belgia, Olanda, care au trimiøi reprezentanfli în stræinætate, n°au nici secretari. D. vicepreøedinte, I. Ghica. Precum este øi ambasadorul Portugaliei. D. D. Sturdza. Îl cunosc. Este unul din oamenii cei mai însemnafli ai Portugaliei, øi n°are nici un scriitor mæcar, singur transcrie, øi cred cæ putem cere agenflilor noøtri din stræinætate sæ fie îndestul de diligenfli sæ nu le mai dæm øi ataøafli, care nu fac, væ încredinflez, nimic. Eu care am fost agent væ încredinflez din practicæ cæ ataøaflii nu fac nimic, sunt cu totul de prisos, sunt un lux, øi astæzi nu numai suntem în timpul luxului øi prin urmare cer sæ se reducæ. Asemenea propun sæ se reducæ øi cel de la Viena. Sæ fie numai un agent øi un secretar care øi acela nu servæ decât în timpul când agentul îøi capætæ concediu. D. col. Haralambie. Tot acele cuvinte am voit sæ spun ca øi onor. d. Sturdza cæ ataøafli sunt de prisos. D. ministru de Externe. Onor. d. Sturdza v°a vorbit de ataøaflii de la agenflia din Constantinopole. Nu existæ ataøafli în agenflia de la Constantinopole. D. D. Sturdza. Øtiu. D. ministru de Externe. Au fost doi secretari, am suprimat unul. Øi iatæ care sunt funcflionarii stricfli necesari la Constantinopole, agenflia noastræ cea mai importantæ: este un secretar, un cancelar, care este totodatæ øi contabil, un dragoman, un copist, un cavas øi un curier. Prin urmare, încât priveøte experienfla d°lui D. Sturdza, d°sa nu poate sæ vorbeascæ despre Viena cum a vorbit de Constantinopole. La Viena, d°lor, avem cele mai mari relafliuni, agentul de la Viena are foarte mult de lucru. Suntem nu numai în relafliuni diplomatice dar øi comerciale. Ei bine, ce are agentul de la Viena? El nu are decât un secretar øi un ataøat. Gæsifli cæ este prea mult pentru Viena sæ fie øi un ataøat care fline contabilitatea øi care înlesneøte lucrærile în tot ce priveøte relafliunile diplomatice? Afaræ de aceasta, când agentul nostru ar fi sæ se ducæ în misiune la Roma, cui ar læsa întreaga organizare a cancelariei sale? Numai secretarului? Secretarul nu este inifliat în contabilitate, el are alte aptitudini. Am fi dorit sæ punem ataøafli peste tot locul, dar în împrejurærile de faflæ ne°am mulflumit ai menfline acolo unde existau.

194 Aøadar la Constantinopole nu este, fiindcæ este un secretar øi un cancelar, la toate celelalte am pus ataøafli fiindcæ este nevoie. Am redus trei agenfli øi am pæstrat cadrele cancelariei reduse la minimum, pentru ca sæ poatæ agentul, când va fi trimis în misiune, sæ øtie unde øi prin cine sæ se orienteze. Iatæ motivele pentru care am voit sæ susflin ataøafli peste tot locul. D. vicepreøedinte. D. raportor sæ binevoiascæ a se pronunfla asupra amendamentelor, cu toate cæ aceasta ar trebui a se face la discufliunea pe articole. Voci. Sæ se voteze mai întâi luarea în consideraflie a legii… Se pune la vot luarea în consideraflie a legii øi se primeøte. Se citeøte din nou articolul unic al legii. D. ministru de Externe. Dacæ este vreun amendament la vreunul din alineatele acestea, sæ se aducæ, øi sæ continuæm cu discuflia asupra ataøaflilor. D. raportor. Cine are vreun amendament, sæ°l propunæ. D. D. Sturdza. Aø voi sæ øtiu la cât se suie economia prin suprimærile acestea. D. ministru de Externe. Economia se urcæ la 89 457. (Dialoguri neauzibile.) D. D. Sturdza. Cer cuvântul asupra ataøaflilor. D. vicepreøedinte. Sæ dafli voie d°lui raportor sæ arate opinia comitetului delegaflilor Comitetul se consultæ. D. raportor. D°lor, în privinfla întâiului amendament, adicæ ca sæ se suprime ataøaflii, majoritatea comitetului a primit ca sæ se suprime; eu însæ nu am primit aceasta. În privinfla celor zise, de a se suprima øi cel de la Viena, tofli suntem în contra øi iatæ pentru ce: D°lor, din nenorocire sau din fericire — cum vefli voi — între persoanele care primesc funcfliunea de agent sau secretar în stræinætate, cum øi în toate relafliile diplomatice numai limba francezæ este predominantæ — precum foarte bine a spus d. ministru de Externe — øi în aceastæ limbæ se fac toate lucrærile; la Viena însæ, afaræ de chestiunile diplomatice, care se trateazæ în limba francezæ, sunt în toate zilele relafliuni diverse, mai cu seamæ comerciale, pentru cæ aci avem cele mai multe relafliuni comerciale; nu este zi binecuvântatæ de Dumnezeu, în care agentul sæ nu fie în relaflii mai cu toate autoritæflile din Viena; øi toate celelalte autoritæfli trateazæ chestiunile în limba germanæ ca øi noi în cea românæ. Acolo avem un om, care este împæmântenit, român, care øtie limba germanæ ca øi cea românæ, øi prin urmare, este trebuinflæ de dânsul. Acolo nu a fost propus sæ se suprime, øi prin urmare este numai o obiecfliune adusæ în cursul discufliunii. La Roma øi la Paris sunt secretari, øi aceia sunt foarte buni; cunosc limba francezæ foarte bine; fac serviciile toate, dar la Viena, cum am spus, le face ataøatul. La Paris asemenea, unde avem relafliunile cele mai multe — închipuifli°væ numai câfli tineri avem noi în øcoli — ei bine, toate chestiunile se trateazæ de ataøat.

195 D. Manolescu. Da, ca sæ ia diploma de bacalaureat. D. M. Kogælniceanu. Dacæ face diplome sau nu aceasta n°o øtiu; øtiu însæ cæ au citafliuni, chemæri, regulæri de moøteniri etc. etc. Øi dacæ nu°øi fac datoria este altceva — aceasta este treaba d°lui ministru de Externe a priveghea ca sæ°øi facæ datoria. Eu cred cæ noi, în Paris, avem interese foarte multe øi de toatæ natura. Aøadar, d°lor, mæ rezum în privinfla primului amendament: majoritatea comitetului delegaflilor primeøte amendamentul d°lui Sturdza, în ceea ce priveøte ataøaflii de la Roma øi Paris. În privinfla celui de al doilea amendament, care este a se suprima agentul comercial de la Varna, comitetul delegaflilor s°a rostit în contra. Actualmente la Varna nu avem pe nimeni øi dacæ vom cæuta bine, nici nu avem trebuinflæ; însæ, d°lor, este trebuinflæ aiurea. Este trebuinflæ la Salonic, unde sunt o mulflime de români øi unde este bine ca în vreme ce Grecia øi alte naflionalitæfli, care combat românismul, îøi au agenflii lor, care joacæ un rol foarte activ, este bine ca øi România sæ aibæ un om, nu ca sæ facæ polemicæ øi propagandæ, dar în fine, sæ ne întreflinæ øi pe noi românii despre cele ce se face pe acolo în privinfla românilor. De aceea a urmat øi stæruinfla din partea ministerului, pentru ca guvernul otoman sæ consimtæ a se stræmuta agentul comercial de la Varna la Salonic. Aceasta este o micæ cheltuialæ, cæci nu este decât 400 lei pe lunæ øi nu ar fi bine sæ°i øtergem. Dar sæ læsæm la minister ca [atunci] când va putea sæ facæ aceastæ stræmutare, s°o facæ; pânæ atunci locul va ræmânea vacant, øi însuøi cancelaria de la Varna s°a stræmutat la Bucureøti øi s°a fæcut aceastæ economie. Noi astæzi nu votæm un buget, dar rectificæm legea organicæ a Ministerului de Externe, øi væ rog sæ nu suprimafli acest post, øi voi ruga øi pe d. Sturdza sæ binevoiascæ a°øi retrage amendamentul sæu în privinfla desfiinflærii postului de agent comercial din Varna. D. Dim. Sturdza. D°lor, îmi pare ræu cæ nu pot sæ°mi retrag amendamentul. Cea dintâi cerinflæ astæzi este a economiilor, øi eu unde nu væd cæ este o necesitate, acolo consider ca o datorie a face economii. Eu v°am spus øi ieri cæ, în contra vanitæflii noastre am sæ combat pe terenul politic øi pe terenul militar; dacæ voi izbuti voi fi foarte fericit. Dacæ nu… totuøi voi avea conøtiinfla împæcatæ cæ mi°am fæcut datoria. Agentul de la Varna este o sinecuræ; øi agentul de la Salonic, în împrejurærile în care ne aflæm, tot o sinecuræ va ræmânea øi acela. Avem oarecare relafliuni la Tulcea; putem sæ°l menflinem pe acela, dar pe ceilalfli nu; cæci pentru orice ban azvârlit pe fereastræ mæ doare inima. Se citeøte din nou amendamentele d°lui Sturdza prin care se suprimæ ataøaflii de la Roma øi Paris precum øi agentul comercial de la Varna. Se pun la vot ambele aceste amendamente øi se primeøte de Senat. Se pune la vot articolul împreunæ cu amendamentul øi se primeøte.

196 Se pune la vot legea în total prin bile øi rezultatul este cel urmætor: Votanﬂi ...... 31 Majoritate regulamentaræ ...... 19 Bile albe ...... 30 Bile negre ...... 1 D. vicepreøedinte. Prin urmare legea s°a primit.

(Monitorul Oficial, nr. 165 din 23 iulie 1877, pp.4626–4632)

197 13

VOTUL ADUNÆRII DEPUTAﬁILOR ASUPRA PROIECTULUI DE LEGE, AMENDAT DE SENAT, PENTRU MODIFICAREA UNOR ARTICOLE DIN LEGEA DE ORGANIZARE A MINISTERULUI AFACERILOR STRÆINE

Øedinﬂa de la 28 februarie 1877

Preøedinflia d°lui preøedinte C.A. Rosetti. D. R. Pætærlægeanu, raportorul comitetului de delegafli ai secfliunilor, dæ citire urmætorului raport øi proiect de lege:

Domnilor deputafli, Delegafli comisiunilor dvs. øi anume: D. D. Frunzæ al secfliunii ...... I ” E. Vergati ” ...... II ” I. Codrescu ” . . . . .III ” G. Cantilli ” . . . . .IV ” D. Mærgæritescu ” ...... V ” L. Eraclide ” . . . . .VI øi subsemnatul ” . . . . .VII întrunindu°se astæzi au deliberat asupra legii modificatoare unor articole din legea organicæ a Ministerului Afacerilor Stræine øi au numit raportor pe subsemnatul. Asupra acestui proiect de lege votat deja de Cameræ øi modificat de Senat, comisiunea delegaflilor în unanimitate a admis acest proiect de lege aøa precum s°a modificat øi votat de cætre onor. Senat. Secfliunea IV însæ arætând regret pentru supresiunea agentului de la Belgrad, a fost silitæ cu toate acestea, în fafla væditelor nevoi bugetare, a adera øi ea la aceastæ supresiune fæcutæ numai din punctul de vedere al unor neapærate economii.

Prin urmare, am onoare a supune deliberærii dvs. rezultatul operaﬂiunilor comisunii delegaﬂilor.

Raportor, R. Pætærlægeanu

198 Proiect de lege

Art.17 alineatele 9, 10 øi 11 : Tratamentul interpreﬂilor este fixat: Interpret de limba greacæ, lei pe lunæ ...... 250 ” ” germanæ, ” ” ...... 250 ” ” rusæ, ” ” ...... 250 Art.18, alineatul 2: Un lipcan cælare, lei pe lunæ ...... 100 Alineatul 4: Îngrijitorul, lei pe lunæ ...... 40 Alineatul 5: Un odæiaø, lei pe lunæ ...... 60

Bræila, Galafli, Ismail, Severin øi Giurgiu În oraøele litoralului unde nu sunt instituite cæpitænate de porturi, atribufliunile acestora din urmæ se vor îndeplini de comandanflii militari ai puncturilor. Art.33. Personalul øi apuntamentele cæpitanilor de porturi sunt fixate dupæ cum urmeazæ:

BRÆILA Un cæpitan, lei pe lunæ ...... 260 Un interpret ajutor, lei pe lunæ ...... 120 Un copist, lei pe lunæ ...... 120 Patru gardieni (a lei 40 fiecare), lei pe lunæ . . .160

GALAﬁI Un cæpitan, lei pe lunæ pe lunæ ...... 260 Un interpret ajutor, lei pe lunæ ...... 120 Un copist, lei pe lunæ ...... 120 Patru gardieni (a lei 40 fiecare), lei pe lunæ . . .160

199 ISMAIL Un cæpitan, lei pe lunæ ...... 190 Doi gardieni (a lei 40 fiecare), lei pe lunæ . . . . .80

SEVERIN Un cæpitan, lei pe lunæ ...... 190 Doi gardieni (a lei 40 fiecare), lei pe lunæ . . . . .80

GIURGIU Un cæpitan, lei pe lunæ ...... 190 Doi gardieni (a lei 40 fiecare), lei pe lunæ . . . . .80

Art.36. Diurna delegatului român în Comisiunea internaflionalæ a Prutului este de 2 000 lei pe fiecare an. Art.41. România este øi va fi reprezentatæ prin trimiøi diplomatici la Constanti- nopole, Paris, Londra, Berlin, St.Petersburg, Viena øi Roma; prin agenfli comerciali la Varna øi la Tulcea, precum asemenea øi prin consuli, unde va fi trebuinflæ. Art.42. Personalul reprezentafliunei in stræinætate øi tratamentele sunt fixate dupæ cum urmeazæ:

CONSTANTINOPOLE Trimisul agent diplomatic, a lei pe lunæ . . . . .1 500 Secretar întâi ” ” ...... 750 Cancelar øi contabil ” ” ...... 460 Dragoman ” ” ...... 460 Copist ” ” ...... 150 Cavas ” ” ...... 120 Curier ” ” ...... 120 Gardian ” ” ...... 100 3 660

Delegat la Tulcea, lei pe lunæ ...... 250

PARIS°LONDRA Agentul a lei pe lunæ . . . . .1 500 Un secretar întâi ” ” ...... 750 2 250

200 BERLIN Agentul, a lei pe lunæ . . . . .1 500 Un secretar întâi ” ” ...... 750 2 250 PETERSBURG Un secretar gerant a lei pe lunæ ...... 750

VIENA Agentul, a lei pe lunæ...... 1 500 Un secretar întâi ” ” ...... 750 Un ataøat ” ” ...... 500 2 750

ROMA Un secretar gerant a lei pe lunæ . . . . .1 750

Aceastæ lege s°a votat de Senat în øedinﬂa de la 26 februarie anul 1877 øi s°a adoptat cu majoritate de treizeci voturi contra unu.

Vicepreøedinte, Secretar, Ion Ghica D.A. Ræøcanu (L.S.S.)

Dupæ adoptarea luærii în consideraﬂiune øi votarea amendamentelor introduse de Senat, se pune la vot proiectul în total øi rezultatul scrutinului este cel urmætor: Votanﬂi ...... 68 Majoritate reglementaræ ...... 37 Bile albe ...... 67 Bile negre ...... 1 D. preøedinte. Adunarea a adoptat proiectul de lege.

(Monitorul Oficial, nr. 51 din 28 februarie 1877, pp.1686–1687)

201 14

LEGE PENTRU MODIFICAREA UNOR ARTICOLE DIN LEGEA DE ORGANIZARE A MINISTERULUI AFACERILOR STRÆINE

CAROL I, Prin graflia lui Dumnezeu øi voinfla naflionalæ, Domn al Românilor, La tofli de faflæ øi viitori, sænætate. Corpurile legiuitoare au adoptat øi noi sancflionæm ce urmeazæ:

LEGE

Art. unic. Alineatele 9, 10 øi 11 de sub art. 17, titlul 1; Alineatele 2, 4 øi 5 de sub art. 18, titlul 5; Alineatul 2 de sub art. 32, øi Art.33 de sub titlul 9; Art.36 de sub titlul 10 ; Art.41 øi art. 42 de sub titlul 12 din legea organicæ a Ministerului Afacerilor Stræine, sunt modificate dupæ cum urmeazæ: Art.17 alineatele 9, 10 øi 11 : Tratamentul interpreﬂilor este fixat: Interpret de limba greacæ, pe lunæ lei ...... 250 ” ” ” germanæ ” ...... 250 ” ” ” rusæ ” ...... 250

Art.18, alineatul 2: Un lipcan cælare, pe lunæ lei ...... 100 Alineatul 4: Îngrijitorul, pe lunæ lei ...... 140 Alineatul 5: Un odæiaø, pe lunæ lei ...... 60

202 BRÆILA Un cæpitan pe lunæ lei ...... 260 Un interpret ajutor pe lunæ lei ...... 120 Un copist ” ...... 120 Patru gardieni (a 40 lei fiecare) ” ...... 160

GALAﬁI Un cæpitan pe lunæ lei ...... 260 Un interpret ajutor pe lunæ lei ...... 120 Un copist ” ...... 120 Patru gardieni (a lei 40 fiecare) ” ...... 160

ISMAIL Un cæpitan pe lunæ lei ...... 190 Doi gardieni (a lei 40 lei fiecare) ” ...... 80

SEVERIN Un cæpitan pe lunæ lei ...... 190 Doi gardieni (a lei 40 fiecare) ” ...... 80

GIURGIU Un cæpitan pe lunæ lei ...... 190 Doi gardieni (a lei 40 fiecare) ” ...... 80

Art.36. Diurna delegatului român în Comisiunea internaflionalæ a Prutului este de 2 000 lei pe fiecare an. Art.41. România este øi va fi reprezentatæ prin trimiøi diplomatici la Constanti- nopole, Paris°Londra, Berlin, St.Petersburg, Viena øi Roma; prin agenfli comerciali la Varna øi la Tulcea, precum asemenea øi prin consuli, unde va fi trebuinflæ. Art.42. Personalul reprezentafliunii în stræinætate øi tratamentele sunt fixate dupæ cum urmeazæ:

CONSTANTINOPOLE Trimisul agent diplomatic a lei pe lunæ ...... 1 500 Secretar întâi ” ...... 750 Cancelar øi contabil ” ...... 460 Dragoman ” ...... 460 Copist ” ...... 150

203 Cavas ” ...... 120 Curier ” ...... 120 Gardian ” ...... 100 3 660

Delegat la Tulcea, lei pe lunæ ...... 250

PARIS°LONDRA Agentul lei pe lunæ ...... 1 500 Un secretar întâi idem ...... 750 2 250

BERLIN Agentul a lei pe lunæ ...... 1 500 Un secretar întâi idem ...... 750 2 250

PETERSBURG Un secretar gerant, a lei pe lunæ ...... 750

VIENA Agentul, a lei pe lunæ ...... 1 500 Un secretar întâi ” ...... 750 Un ataøat ” ...... 500 2 750

ROMA Un secretar gerant, a lei pe lunæ ...... 1 750

Aceastæ lege s°a votat de Senat, în øedinﬂa de la 26 februarie anul 1877, øi s°a adoptat cu majoritate de treizeci voturi contra unu.

Vicepreøedinte, Secretar, Ion Ghica D.A. Ræøcanu (L.S.S.)

204 Aceastæ lege s°a votat de Adunarea Deputaﬂilor, în øedinﬂa din 28 februarie anul 1877, øi s°a adoptat cu majoritatea de øaizeci øi øapte voturi contra unul.

Preøedinte, Secretar, C.A. Rosetti I.B. Læﬂescu (L.S.A.D.)

Promulgæm aceastæ lege øi ordonæm ca ea sæ fie învestitæ cu sigiliul statului øi publicatæ prin Monitorul Oficial.

Datæ în Bucureøti, la 28 februarie 1877 (L.S.St.) CAROL

Ministru secretar de Stat Ministru secretar de Stat la Departamentul Justiﬂiei, Departamentul Afacerilor Stræine I. Câmpineanu N. Ionescu Nr. 405

(Monitorul Oficial, nr. 47 bis din 1 martie 1877, pp.1567–1568)

205 15

DEZBATEREA, ÎN ADUNAREA DEPUTAﬁILOR, A PROIECTULUI DE LEGE PRIN CARE ARTICOLELE 41 ØI 42 DIN LEGEA ORGANICÆ A MINISTERULUI AFACERILOR STRÆINE, MODIFICATE PRIN LEGEA VOTATÆ LA 26 ØI 28 FEBRUARIE 1877, SUNT RESTABILITE

Øedinﬂa de la 23 ianuarie 1878

Preøedinflia d°lui preøedinte C.A. Rosetti. D. P. Ghica, raportorul comitetului de delegafli ai secfliunilor, dæ citire urmæto- rului raport øi proiect de lege.

Domnilor deputafli, Comisiunea dvs. de delegafli, compusæ din domnii V.A. Urechia, Emil Costinescu, N. Dimancea, Poenaru°Bordea øi subscrisul, în lipsa d°lor Dumitru Gianni øi George Danielopol, luând în examinare proiectul de lege pentru trimiterea de agenfli diplomatici la St. Petersburg, la Roma øi la Belgrad, øi numindu°mæ raportor, am onoare a supune la aprecierea dvs., rezultatul deliberafliunilor sale. Luând mai întâi în bægare de seamæ observafliunile fæcute în secfliuni am gæsit: Un proces verbal în care se constatæ cæ secfliunea I a respins propunerea fæcutæ de d. Protopopescu°Pake, de a li se da numirea de miniøtrii plenipotenfliari, în loc de agenfli diplomatici. În dosarul secfliunii VI o rezolufliune a d°lui prezident al acelei secfliuni, prin care pune îndatorire d°lui delegat Dumitru Gianni de a avea în vedere observafliunile fæcute, færæ însæ a le menfliona; øi d. Dumitru Gianni fiind lipsæ comisiunea nu a putut cunoaøte acele observafliuni. În dosarul secfliunii VII se constatæ din procesul verbal încheiat cæ proiectul de lege s°a primit cu condifliunea ca el sæ nu poarte numirea de modificare a art.41 øi 42 din legea organicæ a Ministerului de Externe, ci sæ i se dea aceea de lege pentru înfiinflarea unor agenfli diplomatici. Secfliunile a II°a, III°a, IV°a øi a V°a au primit proiectul aøa cum este, færæ observafliuni. În comisiunea delegaflilor s°a ridicat chestiunea cæ: în vederea cheltuielilor øi sacrificiilor ce ne°a ocazionat øi ne va mai ocaziona ræzboiul pânæ la sævârøirea lui, a sarcinilor grele care apasæ asupra flærii, a necesitæflii de economie ce se aratæ din zi în zi mai simflitæ, acest proiect sæ nu fie considerat ca fæcând parte integratæ din legea organicæ a Ministerului de Externe, dar ca un proiect de lege excepflio- nalæ, prin care aceastæ înfiinflare sæ se admitæ [în] modul provizor.

206 Afaræ de aceste observafliuni, subscrisul ca raportor mai am încæ onoarea de a supune la aprecierea dvs. urmætoarele condifliuni: În anul 1877, înainte de declarafliunea ræzbelului øi de proclamarea independenflei, eu însumi am fost în contra înfiinflærii de agenflii permanente diplomatice, pe care le priveam ca un lux inutil, ca o ostentafliune nemeritatæ, ca o sorginte de cheltuialæ færæ rezultate utile, în situafliunea în care sæ gæsea atunci România; øi mai cu seamæ în fafla necesitæflilor ce se prezentau în alte ramuri ale organizærii societæflii, øi în fafla sacrificiilor ce exigea punerea noastræ în stare de apærare. Acum, însæ, deøi necesitæflile ce se prezintæ sunt tot atât de imperioase, deøi ræzbelul ne°a impus øi ne impune sacrificiuri poate mai mari decât nu le prevedeam, nu putem sæ nu recunoaøtem cæ situafliunea s°a schimbat, øi cæ exigenfle politice reclamæ trimiterea de agenfli diplomatici, pe lângæ guvernele puterilor susmenflionate. În adevær, acum, când România a susflinut cu onoare un ræzbel care a atras atenfliunea Europei asupra ei, când a proclamat independenfla sa, øi a înscris înregistrarea acestei independenfle cu sângele vitejilor sæi fii, când tratærile pentru pace vor pune diplomaflia tuturor puterilor în miøcare; noi, care am avut gloria de a reuøi ca România sæ devinæ prin ea însæøi o putere demnæ de a fi luatæ în considerafliune; nu putem nega cæ ea este direct øi foarte grav interesatæ ca drepturile sale sæ fie susflinute pe lângæ guvernele statelor acelor care vor avea o voce în tratærile ce se vor face pentru pace, øi cæ flara noastræ intræ de aci înainte pe o cale de legæturi politice importante pentru dânsa. Astæzi ræmâne incontestabil cæ aceea ce era un lux în situafliunea trecutæ, devine o necesitate absolutæ în situafliunea actualæ a României; øi aceastæ necesitate este atât de simflitæ încât în secfliuni nimeni nu s°a gândit a combate înfiinflarea de agenfli diplomatici permanenfli pe lângæ guvernele puterilor arætate în expunerea de motive a d°lui ministru de Externe. Dacæ aceste agenflii diplomatice necesitæ noi cheltuieli, noi sacrificii, trebuie sæ recunoaøtem cæ ele nu sunt mari în vederea rezultatelor utile ce sunt menite a da; øi de vom arunca privirile asupra reprezentafliunilor diplomatice ale altor state vom constata cæ toate acele care se bucuræ de independenfla lor, øi au o voce în corul puterilor Europei, chiar unele din acele ce sunt mai mici decât noi, au o reprezentafliune diplomaticæ mult mai numeroasæ, øi mai cu seamæ fastuoasæ, cæci ele consideræ cu drept cuvânt, cæ aceste reprezentafliuni diplomatice sunt menite, pe de o parte, a întrefline un schimb necontenit de bune relafliuni, a strânge legæturile politice, øi pe de alta, a întæri øi înælfla prestigiul lor pe lângæ puterile unde sunt reprezentate. Rafliunile de a înfiinfla o agenflie diplomaticæ permanentæ la St. Petersburg sunt din cele mai serioase: afaræ din alianfla cu Rusia care ne leagæ deocamdatæ în interese, pânæ ce acest ræzbel va lua solufliunea la care noi flinem; aceastæ alianflæ a format între statul român øi statul rus relafliuni politice de cea mai gravæ însemnætate, øi

207 care, a fi bine øi profitabile flærii noastre, au necesitate de aci înainte de negocieri zilnice. Motivele care militeazæ în favoarea înfiinflærii agenfliei diplomatice la Roma, nu sunt mai puflin puternice: afaræ din partea activæ pe care guvernul Italiei o exercitæ în afacerile politice ale Europei, øi din amestecul ce neapærat va avea în tratærile pentru pace, nu trebuieøte sæ uitæm, ca suroræ mai mare a României, statul nostru a contat pe concursul øi pe sprijinul moral al acelei nafliuni cu care ne leagæ rasa noastræ. România are necesitate de a întrefline relafliuni bune cu acea suroræ pe bunævoinfla a cærei fundæm speranfle mari, convinøi cæ Italia ne va da øi acum sprijinul pe care Sardinia nu ni l°a refuzat în conferinflele de la Paris din 1866. Iar încât priveøte agenflia de la Belgrad, necesitatea ei este justificatæ nu numai prin vecinætatea noastræ cu acel stat, daræ încæ prin legæturile formate prin alianfla ce de fapt existæ deocamdatæ între aceste douæ flæri în ræzbelul actual în contra Turciei, øi prin negocierile ce exige interesele noastre reciproce. Pe lângæ aceste considerafliuni, trebuie sæ mai avem în vedere, cæ în noua noastræ situafliune politicæ, nu numai cæ suntem datori a susflinea pe lângæ puteri prestigiul øi drepturile României, daræ încæ mai mult decât totdeauna avem datoria de a sprijini pe naflionalii noøtri, în ceea ce priveøte persoana øi averea lor în stræinætate. Cu toate acestea nu este ræu de a avea totdeodatæ în vedere rafliunile de economie în starea de strâmtorare în care se gæseøte flara, øi de sacrificiuri ce se impun românilor, øi de a flinea în seamæ opiniunea exprimatæ de secfliunea VII. Pentru aceste motive, supunând la aprecierea dvs. acele ce am expus pânæ aci, am onoarea a væ ruga, sæ binevoifli a da aprobarea dvs. urmætorului proiect de lege, sub titlul de „Lege pentru înfiinflarea provizorie de agenflii diplomatice“.

Raportor, Pantazi Ghica

Proiect de lege

Art.1. Articolele 41 øi 42 din legea organicæ a Ministerului Afacerilor Stræine, modificate prin legea din 26 øi 28 februarie, anul 1877, sunt restabilite. Art.2. Orice alte dispozifliuni, contrarii legii de faflæ, sunt øi ræmân desfiinflate.

Ministrul Afacerilor Stræine, M. Kogælniceanu

D. preøedinte. Discufliunea generalæ este deschisæ. D. B. Maniu. D°lor, sunt în contra acestei legi, nu pentru cæ nu aø voi sæ se trimitæ pe lângæ Curflile din Roma øi Petersburg reprezentanfli ai nafliunii române, dar pentru

208 cæ legea cum se prezintæ ea ne pune în contradicfliune cu noi înøine øi cu faptele posteriormente* sævârøite de noi. Aceastæ idee am susflinut°o øi în secfliune, øi mi se pare straniu din partea reprezentantului secfliunii a doua, cæ nu a pus în vederea onor. comisiuni observafliunile minoritæflii din secfliune. D. P. Ghica. Secfliunea a doua era reprezentatæ… D. V. Maniu. Oricine ar fi fost cred cæ era de datoria delegatului secfliunii a pune în vedere comisiunii øi pærerile minoritæflii. Cum, d°lor? Legea ne cere ca sæ înfiinflæm ceea ce am desfiinflat la 1877? La 1877, ministrul care a propus acea lege de desfiinflare a acestor agenfli avea în vedere mai mult trebuinflele de economie; dar poate cæ acel ministru a fost în eroare. Cum ræmâne, însæ, cu pozifliunea ce ne°am creat°o prin declarafliunea independenflei? În ce calitate se vor prezenta reprezentanflii noøtri la Petersburg øi Roma? Se vor reprezenta în calitate de reprezentanfli ai unui stat legat prin oricare tratate cu Curtea suzeranæ din Constantinopole? Sau ca reprezentanfli ai unui stat autonom øi independent, astfel dupæ cum nafliunea a declarat°o øi a sigilat°o cu sângele ei? Înfleleg, øi sunt øi eu pætruns de aceleaøi sentimente, care se væd trecute în concluziunile acestui raport; înfleleg cæ în aceste momente grave nafliunea are trebuinfle neapærate øi suverane, aøa zicând, de a fi reprezentatæ pe lângæ Curtea din Roma øi mai ales pe lângæ acea din Petersburg prin niøte reprezentanfli ai sæi ca sæ facæ a se însuflefli acele puteri de drepturile nafliunii române; øi sunt foarte dispus, eu, unul, a vota øi a admite sæ se trimitæ însærcinafli anume pentru a susfline pe lângæ Curflile din Petersburg øi Roma drepturile noastre. Dar nicidecum nu voi putea primi sæ mæ pun în contrazicere cu mine øi sæ înfiinflez niøte însærcinafli care sæ aibæ caracterul de pânæ astæzi. Însærcinaflii noøtri ar trebui sæ aibæ o greutate, mai cu seamæ în timpul de faflæ când are sæ se trateze despre condifliunile de pace cu Turcia. Iatæ daræ pentru care cuvinte am crezut cæ trebuie øi în sânul onorabilei Adunæri sæ explic pærerile mele arætând cæ nu este bine sæ se punæ Adunarea în contrazicere cu faptele împlinite. D. ministru de Instrucfliune Publicæ. D°lor deputafli, încæ de pe când proiectul acesta se dezbætea în secfliuni, fiind faflæ în o secfliune, am ræspuns la obiecfliunile de natura celor ce ridicæ astæzi d. Maniu. Færæ a consulta prealabil pe d. ministru de Externe, care a prezentat acest proiect de lege, am ræspuns în sensul d°lor deputafli care fæceau observafliuni identice cu aceea ridicatæ astæzi de d. Maniu, øi am primit ca proiectul de lege sæ nu mai aibæ forma sub care s°a prezentat øi sæ ia forma aceea pe care onorabilul d. Maniu, øi mi se pare cæ însuøi d. raportor a formulat°o, nu ca reînfiinflare øi restabilire a dispozifliunilor legii de organizare a Ministerului de Externe,

* dupæ un timp (din fr. postérieurement).

209 ci ca trimiøi extraordinari pentru susflinerea drepturilor flærii mai ales în momentele de faflæ. În urma adeziunii mele la aceastæ modificare, comunicând°o d°lui ministru de Externe, d°sa m°a aprobat øi mi°a zis cæ dacæ se va întâmpla sæ nu fie în Cameræ mæ autorizæ sæ spun Camerei cæ aceasta este øi ideea d°sale. A fost o simplæ pripire la formarea proiectului de lege, dar nimeni nu a vroit ca acum când am intrat în starea de independenflæ a României, sæ ne mai gândim a fline starea oficioasæ a reprezentanflilor noøtri din stræinætate. Prin urmare, onorabilul d. Maniu cu drept cuvânt a fæcut aceste observafliuni; guvernul n°are sæ zicæ nimica în contra, øi ceea ce cere astæzi este sæ°i votafli sume necesarii pentru întreflinerea acestor trimiøi extraordinari care deja funcflioneazæ la Petersburg. D. P. Ghica. D°lor, ceea ce este formulat de comisiune nu e în raport cu cele zise de d. ministru, deoarece comisiunea n°a avut înflelegere cu d. ministru. D. N. Fleva. D°lor asupra fondului suntem tofli înfleleøi, atât între noi cât øi cu guvernul; îmi pare însæ cæ nu ne înflelegem asupra formei. Se cere facerea unui proiect de lege prin care Camera sæ înfiinfleze niøte trimiøi extraordinari. Camera nu poate sæ facæ aceasta, cæci un proiect de lege este un ce definitiv øi poate mâine sæ nu mai avem nevoie de aceøti agenfli extraordinari. De aceea rog pe guvern sæ facæ ceea ce a fæcut totdeauna, sæ cearæ un credit pentru a plæti cheltuielile acestor trimiøi extraordinari. D. D. Gianni. D°lor, proiectul de lege, astfel cum s°a prezentat, de la originea sa, era pentru reînfiinflarea unor agenfli desfiinflafli. În secfliuni s°a ivit o altæ idee, s°a zis: reîntoarcerea la o lege anterioaræ proclamærii independenflei ar fi o contradicfliune. Ce facem noi aci? Zicem cæ reînfiinflæm art.41 øi 42 din legea organicæ a Ministerului de Externe sau zicem cæ înfiinflæm pur øi simplu agenfli pe lângæ aceste Curfli? Øi s°a decis cæ înfiinflæm agenfli, iaræ nu cæ revenim asupra unei legi anterioare declarafliunii de independenflæ. A doua chestiune este: legea provizorie sau definitivæ? Aci, d°lor, îmi voi permite sæ væ exprim o idee: provizoriatul în acest proiect de lege mi se pare un nonsens; aceasta n°o înfleleg decât dacæ proiectul de lege era inspirat de aceastæ idee, care aparflinea secfliunilor øi comitetului delegaflilor. Eu, daræ, nu înfleleg provizoriatul øi, prin urmare, dacæ guvernul nu va retrage proiectul, atunci trebuie ca cel puflin sæ i se dea caracterul unei legi definitive. Daræ acum væd cæ iese altæ idee din partea guvernului, care mærturisesc cæ nu poate fi combætutæ, adicæ ideea de trimiøi extraordinari care chiar funcflioneazæ deja. Ei bine, atunci chestiunea nu se mai reduce la o lege organicæ ci numai la o chestiune financiaræ, cæci guvernul zice: am avut necesitate de a avea niøte trimiøi extraordinari pe lângæ puterile cutare, øi acum avem trebuinflæ de mijloace pentru a putea purta cheltuiala lor.

210 Iatæ, d°lor, cum se rezumæ lucrul, øi atunci proiectul de lege acesta nu mai are cuvântul de a fi; el trebuie retras øi guvernul sæ vinæ prin un mesaj sæ ne cearæ un credit. Chestiunea atunci se va trimite înaintea unei comisiuni financiare, iaræ nu înaintea secfliunilor, øi acea cerere de credit negreøit cæ Adunarea o va aproba, fiindcæ este vorba de o cheltuialæ care era necesar sæ se facæ, øi de aceea guvernul urmeazæ sæ vinæ cu un proiect de lege pentru deschiderea unui credit. D. ministru [al] Cultelor. D°lor deputafli, dacæ ministerul n°a venit cu un proiect de credit, cauza este cæ desfiinflarea sau supresiunea acestor agenfli de la Petersburg, Roma øi Belgrad, s°a fæcut de dvs. prin un vot legislativ, prin modificarea unei legi organice, øi prin urmare guvernul nu s°a crezut îndreptæflit sæ facæ din aceasta o simplæ chestiune financiaræ, sæ vinæ a cere un simplu credit, o simplæ autorizafliune de a cheltui pentru înfiinflarea de posturi diplomatice, care s°a supres prin o anume lege votatæ atât de Adunare cât øi de Senat. Iatæ motivele pentru care guvernul nu s°a crezut îndreptæflit a proceda astfel, cum zice d. Gianni. Credem, daræ, cæ este mai în regulæ, læsând la o parte forma aceea veche la care guvernul nu mai fline de reînfiinflare øi de provizoriu, øi zicând numai sæ se înfiinfleze posturile de agenfli la Curflile cutare øi cutare, øi atunci credem cæ suntem mai în regulæ. Dacæ este vorba ca sæ acoperim numai cheltuielile fæcute, pentru noi este egal, vom putea face øi aceasta; însæ binevoifli a væ da serios seamæ de a nu crea un precedent ræu. O lege organicæ s°a modificat în sensul acesta, adicæ de a suprima pe acei agenfli; am crezut daræ cæ este regular a se modifica din nou acea lege modificatæ iaræøi prin o lege, øi vedefli cæ aceastæ lege trebuie sæ treacæ øi prin Senat; nu credem cæ este regular a înfiinfla ori a reînfiinfla posturi numai cu simple cereri de credite la Cameræ. D. D. Gianni. Nu este aøa, n°am zis aceasta. D. ministru [al] Cultelor. Apoi ori cæ este prea profund onor. d. Gianni, ori cæ eu nu l°am putut înflelege. Necesitatea am simflit°o deja, agenflii la Petersburg øi Belgrad sunt deja trimiøi, øi am luat asupra noastræ sæ venim înaintea dvs. sæ væ explicæm cum noi am simflit necesitatea øi cum o simflim chiar astæzi, øi nu vefli condamna pe guvern cæ a simflit aceastæ necesitate… D. D. Gianni. Nu condamnæm; vedefli cæ n°afli înfleles? D. ministru [al] Cultelor. Avefli ræbdare; n°am zis cæ în sensul acesta ne condamnafli. Øtifli, d°lor, cæ d. ministru de Externe a cerut acest proiect cu mare stæruinflæ, a cerut chiar urgenflæ. Acum dacæ ni se cere a veni din nou cu cereri de credit care trebuie sæ treacæ prin Consiliul de Miniøtri, sæ aibæ aprobarea Domnitorului etc., vom face øi aceasta, nu ne opunem, nu ne punem în prag, cum se zice, ca neapærat sæ se facæ aøa cum zicem noi, decât numai ne°am socotit datori sæ dæm explicafliuni Camerei,

211 ca sæ øtie cæ desfiinflarea, supresiunea acestor agenfli nu s°a fæcut numai prin vot bugetar, ci prin anume lege. D. G. Misail. D°le preøedinte, eu cred cæ în fafla art.66 din regulament o mai departe discufliune este cu totul superfluæ. Mai înainte de toate nu trebuie sæ uitæm cæ noi avem dreptul de a amenda… O voce. Acum nu se pot face amendamente, cæci suntem în discufliunea generalæ. D. G. Misail. Când vom veni la discufliunea pe articole vom face amendamente. D. P. Ghica. D°lor, permitefli°mi sæ væ dau oarecare explicafliuni. În secfliuni acest proiect de lege, prezentat din partea guvernului, a fost discutat, øi nici un d. ministru n°a venit sæ facæ observafliunile pe care le face onor. d. ministru de Culte astæzi… D. G. Chiflu, ministru [al] Cultelor. Am fæcut øi în secfliuni aceste observafliuni. D. P. Ghica. În secfliunea noastræ cel puflin nu s°a fæcut vreo observafliune, nici de d. ministru de Culte, nici de alt d. ministru. Dupæ ce s°a cercetat de toate secfliunile, acest proiect de lege s°a înaintat comitetului delegaflilor øi nici acolo n°a venit nici un domn ministru sæ arate opiniunile sale, nici chiar d. ministru de Culte, care pare a fi oratorul guvernului. Ce putem dar sæ facem noi, comitetul delegaflilor? Noi, nu putem face altceva decât sæ luæm în dezbatere proiectul de lege astfel cum a fost prezentat de guvern, øi sæ emitem în privinfla sa opiniunile noastre. Acum, d. ministru de Culte vine øi combate nu numai expunerea de motive, nu numai proiectul de lege prezentat de guvern, dar chiar lucrarea comitetului delegaflilor, zicând cæ acest proiect de lege nu este alt nimic, decât o cerere de credit pentru înfiinflarea unor agenfli extraordinari. Apoi, dacæ nu s°a supus aceasta prin proiectul dvs., d°le ministru, de ce venifli acum sæ surprindefli pe comitetul delegaflilor, øi prin urmare pe Cameræ, cu aceastæ chestiune, aruncatæ ca o bombæ în mijlocul nostru. Dacæ e vorba de trimiøi extraordinari, atunci are dreptate d. Gianni, øi prin urmare øi proiectul propus de guvern øi lucrarea comitetului este absurdæ øi în consecinflæ guvernul n°are decât sæ vinæ pe calea legalæ, constituflionalæ øi sæ cearæ un credit. Chiar dacæ am vota lucrarea comisiunii aøa cum e prezentatæ sau am face amendamente la dânsa, cum zice d. Misail, tot nu se poate evita cererea de credite, pentru cæ noi prin proiectul de faflæ nu zicem nimic despre remunerariile øi cheltuielile de reprezentafliune ale acestor reprezentanfli ai flærii. De ce venifli dar, d°le ministru, cu asemenea proiecte de legi neregulate øi ne punefli într°o aøa pozifliune? Mi se pare cæ aceastæ procedare nu este generoasæ, cæ nu este regulatæ din partea ministerului.

212 Eu, d°lor, væ rog acum, dupæ cuvintele zise de d. ministru de Culte, sæ læsæm la o parte acest proiect al guvernului øi sæ vinæ d. ministru cu o cerere de bil de indemnitate*; cæci chiar dupæ cum a zis d°sa, nu avem ce face altceva. Cu toate acestea, eu cred cæ ar fi bine sæ luafli în considerafliune proiectul de lege aøa cum s°a modificat acum. D. I. Agarici. D°lor, dupæ cât înfleleg eu, spiritul Camerei este acesta: trebuie sæ dæm guvernului un mijloc pentru a face faflæ necesitæflii în care se aflæ, øi suma ce°i vom acorda, trebuie sæ fie aprobatæ de ambele Corpuri legiuitoare. Fondul chestiunii consistæ întru a avea reprezentanfli, în împrejurærile actuale, øi acolo unde în anul trecut am gæsit de cuviinflæ cæ nu trebuie sæ fie. Chestiunea s°a pus aøa: fiindcæ posturile acestor agenfli s°au desfiinflat printr°o lege, neapærat guvernul trebuie iaræøi printr°o lege sæ cearæ reînfiinflarea lor. Væ declar cæ øi eu în secfliuni, când s°a discutat acest proiect de lege, am fost contra lui, pentru cuvintele expuse de d. Maniu øi de ceilalfli domni, adicæ cæ nu este bine sæ înfiinflæm azi ceea ce în anul trecut am desfiinflat, øi am crezut cæ aceastæ chestiune ar fi bine sæ se reguleze printr°o lege organicæ, atunci când vom fi puøi în pozifliune facilæ de a face aceasta, susflinând în comisiune cæ putem da guvernului un credit pentru suma de care va avea nevoie, spre a trimite reprezentanfli pe lângæ unele din Puterile garante. Neapærat trebuie sæ admitem, în împrejurærile de faflæ, creditul ce ni se cere pentru înfiinflarea acestor agenfli; daræ acest credit nu poate fi considerat ca un simplu credit bugetar, cæci, cum a zis d. Gianni, acest credit se deschide în puterea legii contabilitæflii, øi nu este de ajuns sæ treacæ numai prin comisiunea financiaræ øi sæ primeascæ de Adunare, ci trebuie sæ fie votat øi de Senat. Prin urmare, orice formæ vefli da acestui proiect de lege, nu se poate ca el sæ nu fie discutat øi primit de ambele Corpuri legiuitoare. Acum naøte întrebarea: ce formæ voifli sæ dafli acestui proiect de lege, cæci asupra fondului suntefli înfleleøi, d. ministru chiar a declarat cæ primeøte a i se da un credit, pentru ca sæ poatæ trimite comisari extraordinari… (Întreruperi.) D. ministru al Instrucfliunii. Primesc. D. I. Agarici. Dacæ Adunarea aderæ la propunerea d°lui ministru, atunci nu ræmâne decât sæ voteze acest credit; daræ sæ se øtie bine cæ acest credit are sæ formeze obiectul unui proiect de lege care va trebui sæ treacæ øi prin Senat. D. N. Ionescu. Chestiunea este foarte simplæ, øi e de mirare ca onor. raportor, care o cunoaøte foarte bine, sæ vinæ sæ ne propunæ ca sæ læsæm tot la o parte, ca sæ nu facem nimic (ilaritate). La aceasta n°am decât o singuræ obiecfliune de fæcut, aceea

* notæ de indemnizaﬂie.

213 cæ d. raportor a vorbit færæ autorizaflia comitetului delegaflilor. Cred cæ d°sa înflelege îndestul semnificarea acestor cuvinte, ca sæ nu am nevoie a zice mai mult. (Ilaritate.) Noi ne aflæm în fafla unui proiect de lege emanat de la d. ministru de Externe prin care se propune modificarea legii existente. Væ aducefli aminte, d°lor, cæ anul trecut, cu ocaziunea bugetului, animafli de dorinfla economiilor, afli purtat acest zel øi asupra bugetului Ministerului de Externe; afli gæsit atunci cæ era o superfetafliune* reprezentanflii noøtri în stræinætate. Astæzi dvs. v°afli schimbat ideea, afli venit la o mai bunæ pærere pentru dânøii, afli înfleles cæ nu e bine ca o flaræ ca a noastræ sæ se lase færæ agenfli în stræinætate. Dar sunt reprezentanfli øi reprezentanfli. Onorabilul raportor a combætut atunci proiectul de lege fiindcæ se cerea sæ modifice o lege existentæ læsându°se numai un numær oarecare de reprezentanfli permanenfli øi ceilalfli sæ fie reprezentanfli extraordinari. Ei bine, astæzi onorabilul raportor a fæcut un progres øi, împreunæ cu noi tofli, vine øi recunoaøte cæ e mai bine sæ avem reprezentanfli permanenfli, progres pentru care eu îl felicit øi care se datoreøte negreøit împrejurærilor mari în care se aflæ flara. Daræ dacæ legea existentæ a organizærii Ministerului de Externe s°a modificat an prin o altæ lege, guvernul nu a înfleles atunci øi nu înflelege nici astæzi cæ se modificæ o lege decât prin o nouæ lege, øi afli væzut cæ în sensul acesta a vorbit øi organul guvernului prin d. ministru de Culte. Acum însæ væd cæ fibra patrioticæ s°a miøcat øi s°a zis: dacæ modificæm aceastæ lege, sæ trimitem reprezentanfli ca un stat independent. Eu nu am decât sæ mæ închin înaintea unei asemenea cereri. Daræ nu voi primi niciodatæ a crea douæ feluri de reprezentanfli, pentru onoarea ce trebuie sæ dæm reprezentanflilor flærii. Eu nu admit ca mæcar provizoriu sæ facem o distincfliune între reprezentanflii noøtri din stræinætate. D°lor, aøa fiind chestiunea de principiu, cæ o lege se modificæ prin o altæ lege, cæ în reprezentafliunea noastræ în stræinætate nu putem face categorii distincte, sæ ne întrebæm ce avem de fæcut? Vedem cuvântul de agenfli diplomatici, øi permitefli°mi sæ væ spun cæ acest cuvânt se aplicæ atât la ambasadorii cât øi la cei mai intimi agenfli ai unei flæri. Un agent diplomatic pentru cæ s°ar numi astfel nu urmeazæ cæ ar avea atribufliuni mai mici decât acelea pe care i le dæ persoana statului øi misiunea specialæ ce i se încredinfleazæ de cætre guvernul sæu. Un ambasador, ca øi un ministru plenipotenfliar, este un agent diplomatic, øi pentru a væ convinge de aceasta, aruncafli ochii pe orice notæ diplomaticæ øi vefli vedea cæ aøa este. Prin urmare de ce sæ zicem cæ legea reprezentafliunilor s°a fæcut sub imperiul pretinsei vasalitæfli? Nici o lege nu cunosc în aceastæ flaræ care sæ se fi fæcut sub acest imperiu; toate legile noastre le°am fæcut având cunoøtinflæ cæ suntem independenfli; chiar când am fæcut legea repre-

* prisosinﬂæ (din fr. superfétation).

214 zentafliunilor noastre în stræinætate, am admis aceastæ calificare de agenfli diplomatici, pentru cæ ni s°a pærut mai genericæ, mai elasticæ øi adaptabilæ la orice fel de agenfli. Acum, d°lor, eu væ rog sæ luafli în considerafliune proiectul guvernului, cæci nu putem admite nici opiniunea cuprinsæ în raport, nici opiniunea cu totul particularæ a raportorului. Afaræ de aceasta, sæ vedem ce au voit secfliunile. Secfliunile, în majoritate, s°au pronunflat pentru luarea în considerafliune a proiectului guvernului. Sunt patru secfliuni care expres s°au pronunflat pentru proiectul guvernului, numai d. Pake Protopopescu a cerut modificarea lui dupæ cum se vede în raport. Iatæ ce zice raportul asupra acestui punct: un proces°verbal în care se constatæ cæ secfliunea I a respins propunerea fæcutæ de d. Protopopescu°Pake, øi când îl numesc pe d°sa pe acest stimat coleg al nostru, numesc pe unul care ca noi tofli are parte simflitoare fibra patriotismului. D°sa a crezut cæ ar fi mai bine sæ numim pe aceøti agenfli, miniøtri plenipotenfliari, øi secfliunea de care d°sa face parte a respins aceastæ opiniune øi astfel cinci din øapte secfliuni au admis proiectul. Prin urmare cum putem noi sæ nu luæm în considerafliune proiectul guvernului? Eu cred corect øi util sæ°l luæm în considerafliune, øi cine va avea de fæcut amendamente le va face la articole. Acum, ca sæ nu credefli cæ aø voi sæ væ întind o cursæ diplomaticæ, ceea ce n°aø putea face, cæci proiectul guvernului este foarte simplu, trebuie sæ mæ explic øi asupra cuvântului de reînfiinflare. Nu trebuie sæ væ speriafli nici de acest cuvânt. Ce va sæ zicæ a reînfiinfla, adicæ a restabili pe niøte agenfli diplomatici? Va sæ zicæ a°i pune pe acelaøi picior cu ceilalfli agenfli. Putefli sæ le dafli, d°lor, orice titlu; numirea generalæ de agenfli diplomatici se aplicæ la tofli; prin urmare væ rog sæ recunoaøtefli cæ nu putefli face altfel decât sæ restabilim articolele modificate din lege, læsând ca, cu timpul, sæ dæm agenflilor noøtri titlul care vom socoti de cuviinflæ. D°lor, s°a vorbit de agenfli diplomatici extraordinari, de trimiøi extraordinari; apoi, øi trimisul extraordinar este un agent, cu deosebire numai cæ nu are misiune permanentæ, ci o misiune specialæ, øi cine nu are dreptul de a trimite agenfli diplomatici, nu are dreptul de a trimite nici agenfli sau trimiøi extraordinari; daræ noi întotdeauna am trimis øi agenfli diplomatici øi extraordinari. D°lor, voifli mai mult? Este în legea constitutivæ a Ministerului de Externe un articol care prevede cheltuieli pentru misiuni diplomatice. Dacæ guvernul socoteøte cæ are trebuinfle de sume pentru asemenea misiuni, nu are atunci decât sæ vinæ la comisiunea financiaræ ca sæ cearæ suma de care are necesitate ca sæ restabileascæ aceste posturi, øi astæzi este o datorie din partea noastræ de a nu fi parcimonioøi tocmai cu interesele cele mai mari ale noastre. Voci. Închiderea discufliunii. D. G. Vernescu. D°lor, aø voi sæ fim bine desluøifli asupra acestei chestiuni. Iatæ de o parte secfliunile Camerei care au primit acest proiect de lege al guvernului, care

215 tinde sæ restabileascæ agenflii diplomatici ai noøtri în stræinætate, cum erau în legea de la 1877, øi iatæ de altæ parte un domn ministru, care vorbeøte în numele ministerului întreg øi care zice cæ nu mai poate primi acea idee… D. ministru [al] Cultelor. N°am zis cæ nu mai putem primi acea idee, ci am zis cæ aderæm la ideea ce s°a propus. D. Vernescu. Va sæ zicæ cæ afli renunflat la ideea dintâi. D. preøedinte. Binevoifli a nu dezvolta, ci vorbifli numai în contra închiderii discufliunii. D. G. Vernescu. D°lor, ca sæ nu facem un lucru care sæ fie în contra ideii guvernului chiar, eu aø crede cæ atunci când se înfæfliøeazæ un proiect de lege cu o idee, øi când se renunflæ la acea idee, adicæ când guvernul a lepædat acel proiect — cæci în aceastæ situafliune ne gæsim, fiindcæ îmi aduc foarte bine aminte de ceea ce a zis d. ministru al Cultelor, cæ, chiar ministrul respectiv s°a græbit sæ adere la aceastæ modificare — eu cred cæ în asemenea stare a chestiunii nu ar fi bine sæ se închidæ discufliunea, øi sæ primifli cu entuziasm ceea ce a zis d. Nicolae Ionescu, ca sæ revenim la legea veche øi s°o restabilim. Aceastæ procedare mi se pare cæ nu ar fi corectæ, øi s°ar da loc sæ se zicæ cæ lucræm cu precipitare. De aceea, væ rog sæ°mi acordafli cuvântul, ca sæ ne læmurim în aceastæ privinflæ. D. P. Grædiøteanu. D°lor, mi se pare cæ d. Vernescu a spus tot ce avea sæ spunæ sub motivul de a vorbi contra închiderii discufliunii. Cuvântul d°sale este cæ guvernul ar fi retras acest proiect de lege. Ei bine, nu mi se pare exactæ aserfliunea d°lui Vernescu. Guvernul, faflæ cu o pornire mai generalæ din partea Adunærii, a declarat cæ aderæ la cererea Adunærii, øi cæ nu pune piciorul în prag, ca sæ întrebuinflez expresiunea onor. d. ministru de Culte, pentru ca sæ obflinæ proiectul de lege ce a propus guvernul. În urma însæ a cuvintelor elocvente ale unui om aøa de competent ca d. N. Ionescu, mi se pare cæ s°a schimbat sentimentul acestei Adunæri øi dacæ este vorba sæ facem un lucru bun, øi bun este aceea ce ne°a indicat onor. d. N. Ionescu, nu este bine sæ ne agæflæm de o formalitate ca aceea cæ ar fi zis ministrul cæ este gata sæ convinæ la modificærile ce propune Camera, pentru ca în loc sæ facem ceva bun øi folositor pentru flaræ sæ nu facem nimic. Iatæ pentru ce cred cæ nu mai este nevoie sæ continuæm cu discufliunea. Voci. Sæ vorbeascæ d. Vernescu. D. G. Vernescu. Iatæ, d°lor deputafli, ceea ce aveam sæ zic onor. Camerei mai întâi în privinfla micilor dificultæfli ce a pærut cæ a preocupat pe minister când a conceput acest proiect de lege. Da, d°lor, când este vorba de restabilirea unei legi, când este vorba chiar a numi un agent politic trebuie un proiect de lege. Dar nu este chestiunea aci. Chestiunea este: bun era proiectul de lege prezentat de guvern, prin care restabilea legea cea veche

216 dupæ noua fazæ care a luat lucrurile în flaræ la noi? Aci este îndoialæ. Mæ îndoiesc de bunætatea acestui proiect de lege. Ziceam vecinului meu cæ acest proiect avea un defect radical, tocmai acela pe care l°a indicat d. N. Ionescu de a clasifica pe agenflii flærii în douæ categorii, una superioaræ øi alta inferioaræ; øi ziceam cæ este o mare greøealæ a guvernului de a prezenta un proiect de lege în asemenea condifliuni, cæci avea aerul, prin proiectul cel nou, dupæ pærerea ce s°a exprimat în Cameræ, de a da agenflilor diplomatici celor noi altæ calitate decât aceea a celor vechi. D. N. Ionescu a combætut aceastæ idee, daræ mai este încæ un lucru ræu care e în acest proiect de lege. Eu nu voiesc sæ îmbogæflim repertoriul Ministerului nostru de Externe cu noi agenfli diplomatici care sæ fie tot în condifliunile agenflilor ce am avut pânæ astæzi (aplauze); cæci, deøi recunosc cæ noi nu am lucrat niciodatæ ca vasali ai cuiva, dar drepturile øi calitatea agenflilor noøtri s°a mæsurat întotdeauna în stræinætate dupæ dreptul public internaflional øi dupæ dreptul public ce se recunoøtea flærii noastre pânæ astæzi, øi eu n°aø voi ca aceøti agenfli noi sæ fie considerafli øi tratafli ca aceia ce i°am avut pânæ astæzi. (Aplauze.) În faza nouæ în care am intrat nu voiesc sæ mai înfiinflæm asemenea agenfli diplomatici øi iatæ pentru ce nu primesc propunerea d°lui Ionescu, care tinde la restabilirea legii vechi. Îmi pare ræu cæ d°sa a prezentat astæzi aceastæ cerere cu un regret pentru cæ s°a respins acea lege în 1877; poate cæ d°sa a væzut cæ ræu am fæcut anul trecut când am respins°o; daræ astæzi este un regret tardiv øi nu trebuie sæ ne impute nimic, cæci dacæ Camera a respins acea lege, a crezut cæ bine face, øi susflin øi eu cæ bine a fæcut de a respins. D°lor, când ne vom ocupa de o lege, nu ca sæ restabilim câfliva agenfli diplomatici, daræ de o lege pentru agenflii diplomatice în genere, sæ cæutæm mai întâi a avea o situafliune bine determinatæ, nu numai faflæ cu o putere, ci faflæ cu toate puterile stræine, pentru ca sæ fim respectafli în toate pærflile. Astfel daræ fiind lucrurile domnilor, ce ræmâne acum d°lui ministru de fæcut? D°sa mi se pare cæ a fost un moment pe calea cea adeværatæ, când ne°a zis cæ°i trebuie un proiect de lege pentru comisari extraordinari. Aci sunt de acord cu d°sa cæ trebuie un proiect de lege; însæ cu aceastæ deosebire, cæ nu e trebuinflæ de un proiect pentru stabilirea acestor agenfli în condifliunile vechii legi, nici pentru reînfiinflarea de agenfli diplomatici, ci pentru numirea de comisari extraordinari, pânæ când va veni timpul sæ facem un proiect de lege pentru toate ambasadele noastre din stræinætate. Iatæ daræ ce aø ruga eu pe d°nii miniøtri, aceasta cred cæ ar intra øi în vederile d°lui ministru din Afaræ øi în acele ale d°lui ministru de Culte, øi cred cæ ar fi øi bine øi în conformitate øi cu demnitatea acestei flæri øi cu demnitatea acestei Camere. Ræmâne sæ aøteptæm acea lege de organizare pentru agenfliile diplomatice, øi ceea ce au fæcut astæzi d°nii miniøtri de a trimite comisari extraordinari ræmâne bine fæcut, noi n°avem nimic de zis, noi vom consacra aceastæ

217 mæsuræ prin o lege, øi dacæ d°nii miniøtri simt trebuinfla ca acei oameni politici sæ stea la posturile lor øi astæzi, nu au decât sæ ne dea un mic proiect de douæ rânduri, prin care noi sæ încuviinflæm aceasta, færæ sæ avem câtuøi de puflin aerul cæ noi astæzi aprobæm fiinfla acestor agenfli politici în condifliunile în care s°au aflat acei care au fost numifli cei de mai înainte. Astfel daræ, d°lor, fiindcæ acei comisari sunt deja trimiøi øi nu avem a zice nimic în contra acestui fapt al guvernului, sæ°i flinem acolo în condifliunile în care se aflæ, øi sæ aøteptæm regularea acestor circumstanfle în care ne aflæm, ca pe urmæ sæ facem acel proiect de organizare a agenfliilor noastre diplomatice în stræinætate. (Aplauze.) D. P. Grædiøteanu. D°lor, argumentele invocate de d. Vernescu sunt mi se pare douæ: întâi, pretinde d°sa cæ prin proiectul de lege prezentat de guvern øi astfel cum el este formulat s°ar face douæ categorii în reprezentafliunea noastræ în stræinætate. Al doilea, pretinde d°sa cæ ar fi bine øi mai conform cu demnitatea noastræ øi cu pozifliunea ce am dobândit astæzi ca în loc sæ trimitem agenfli diplomatici în aceste trei locuri, Petersburg, Belgrad øi Roma, sæ trimitem comisari extraordinari, ræmânând ca mai târziu, când se va putea, sæ trimitem agenfli cu alte denumiri mai conform cu aceastæ demnitate, sæ facem o anume lege în acestæ privinflæ. D°lor, ca sæ putem bine discuta, sæ ne referim mai întâi la textul art.41 øi 42 din lege, la care proiectul acesta de lege voieøte sæ se substituie. Iatæ ce zice mai întâi art.41 (citeøte). Dacæ se urmeazæ daræ sistemul propus de d. Vernescu, ce va ræmânea? Va ræmânea ca pânæ aci, agenfli diplomatici, cæci sunt agenfli diplomatici øi legea din februarie nu a desfiinflat cu totul art.41, ci numai l°a modificat. Vom avea daræ reprezentanfli în stræinætate precum la Viena, Berlin, Paris etc. cu titlu de agenfli diplomatici, øi apoi la Petersburg, Roma øi Belgrad vom avea comisari extraordinari. Apoi unde este mai multæ varietate în numire? În sistemul guvernului cu proiectul de lege care s°a propus, sau în sistemul pe care îl propune d. Vernescu? Unde e mai multæ bizarerie, zice d. Cantilli; eu însæ nu mæ voi servi cu expresiunea aceasta, ci voi întreba unde este mai multæ varietate de nuanfle, øi care din aceste sisteme este mai conform cu demnitatea noastræ naflionalæ? Întru ce demnitatea noastræ este atinsæ dacæ noi am trimite astæzi agenfli diplomatici la Petersburg, Roma øi Belgrad? V°a explicat onor. d. Ionescu, cu dreptul public în mânæ, cæ denumirea de agent diplomatic nu poate jigni întru nimic demnitatea noastræ naflionalæ. Aceastæ denumire este genericæ øi cuprinde în sine øi pe aceea de consul, ambasador etc. Va sæ zicæ reînfiinflarea de agenfli diplomatici la Petersburg nu ne compromite întru nimic demnitatea noastræ naflionalæ ca stat suveran øi independent, ci din contra, propunerea d°lui Vernescu ne°ar ataca demnitatea noastræ naflionalæ, pentru cæ, dacæ aceastæ denumire de agent diplomatic este conformæ cu demnitatea unui stat suveran, cum suntem noi, atunci nu avem decât sæ trimitem asemenea agenfli diplomatici øi

218 la Roma, Petersburg øi Belgrad, precum îi avem la Paris, Londra øi Viena; sau, dacæ aceastæ denumire nu corespunde cu demnitatea noastræ, atunci, ca sæ fim logici, trebuie sæ desfiinflæm øi pe acei de la Paris, Londra øi Viena øi sæ°i înlocuim cu comisari extraordinari, cæci sistemul trebuie sæ fie complet, altfel pæcætuieøte prin lipsæ de logicæ. D. preøedinte. D. ministru [al] Cultelor are cuvântul. D. G. Cantilli. Spunefli curat, d°le ministru, ce voifli? D. G. Chiflu, ministru [al] Cultelor øi Instrucfliunii Publice. Voi spune curat, dupæ cum am spus øi de la început, ceea ce voim; daræ îmi pare ræu cæ unii din d°nii deputafli øi d. raportor mai cu seamæ mi°au ræstælmæcit cuvintele în diferite sensuri, ca øi d. Vernescu. Onor. d. Vernescu adineaori în discufliunea generalæ a zis, cæ eu aø fi declarat cæ nu mai pot primi proiectul primitiv. Ei bine, n°am zis aceasta, øi mi se pare cæ este o mare deosebire între ideea aceasta cæ m°am convins acum de un lucru øi nu mai pot primi pe celælalt, øi între aceasta cæ dacæ dvs. voifli sæ fie aøa convin øi eu. Mi se pare cæ este o mare deosebire între aceste douæ idei. Prin urmare susflin øi acum cæ n°am zis aøa, n°am zis cæ dacæ onor. majoritate ar fi de idee a primi proiectul primitiv al guvernului, eu nu îl mai pot primi pentru cæ l°aø fi condamnat. Acum, în ceea ce priveøte observafliunile fæcute de mai mulfli d°ni deputafli în cursul discufliunii, voi ræspunde numai cæ, dacæ nu s°a fæcut clasificarea ierarhicæ a deosebitelor feluri de trimiøi, precum ambasadori, consuli, agenfli diplomatici etc., aceasta, nu pentru cæ nu ne°am simflit absolut independenfli, cæci dacæ chiar tofli stræinii øtiu astæzi cæ noi suntem independenfli, cu atât mai mult trebuie sæ o øtim noi, daræ pentru cæ guvernul nu a voit a se servi cu termeni care nu ar fi destul de preciøi, sau care ar putea sæ se zicæ cæ au un sens elastic sau evaziv. Cu toate acestea, d°lor, cred cæ aceastæ discufliune s°a prelungit prea mult, øi cæ s°ar putea face la dezbaterea pe articole a proiectului de lege, unde dvs. vefli putea propune modificærile ce vefli gæsi necesare a face. Se pune la vot luarea în consideraflie a proiectul de lege, øi rezultatul scrutinului este cel urmætor: Votanfli ...... 65 Majoritate regulamentaræ ...... 37 Bile albe pentru ...... 46 Bile negre contra ...... 19 D. preøedinte. Adunarea a luat în considerafliune proiectul de lege.

219 Øedinﬂa de la 27 ianuarie 1878

Sub preøedinflia d°lui vicepreøedinte Al. Væsescu. D. D.I. Ghica. D°lor, în urma discufliunii ce a avut loc cu ocaziunea luærii în considerafliune a acestui proiect, mærturisesc cæ eu unul nu øtiu clar ce am sæ votez în momentul acesta. Sæ facem în scurt fazele prin care a trecut aceastæ lege. S°a prezentat întâi de guvern proiectul sæu de lege în care se zice cæ articolele 41 øi 42 din legea organicæ a Ministerului de Externe se restabilesc, s°a emis apoi o opiniune prin care se zice cæ o astfel de restabilire ar fi un fel de contrazicere din partea Camerei, øi prin urmare n°ar fi consecinfle sæ votæm aceastæ lege cum o prezintæ guvernul. Aceastæ opiniune a fost primitæ de toatæ Adunarea, øi a fost adoptatæ øi de guvern øi de comitetul delegaflilor. Dar sæ vedem prin ce s°a înlocuit acum articolul guvernului; s°a propus urmætoarea opinie pentru înlocuirea dispozifliunilor acelui articol, øi aceasta era ca ministerul sæ vinæ cu un credit în virtutea cæruia el sæ poatæ înfiinfla agenflii extraordinare de care are trebuinflæ. D. ministru care era atunci singur prezent, d. Chiflu, a zis cæ nu poate cere un simplu credit pentru cæ restabilirea acestor agenfli suspendafli ar fi în contra votului Adunærii øi cæ prin urmare trebuie sæ se facæ menfliune de ei în lege; atunci…onor. d. Agarici, atunci a voit sæ concilieze amândouæ opiniunile, cerând a se zice ca sæ acordæm ministrului un credit pentru a putea trimite agenfli speciali. D. Agarici a fæcut o confuziune între o lege financiaræ øi o lege simplæ organicæ prin care se cere înfiinflarea unor reprezentanfli. Nu eu astæzi voi combate legea în fondul ei, ci în forma în care prezintæ. Øtiu cæ avem trebuinflæ de agenfli, care sæ reprezinte în momentele de faflæ interesele noastre pe lângæ toate Curflile europene, dar mi se pare cæ facem neconsecinfla cea mai mare în fafla principiilor admise alaltæieri, dacæ votæm proiectul guvernului; cæci nu putem restabili agenfli în condifliunile legii din 1877, nu numai pentru cæ i°am suspendat prin votul nostru anul trecut, dar încæ pentru cæ s°a schimbat situafliunea noastræ în fafla Europei, eu cred cæ ar fi mai nimerit øi mai practic ca guvernul sæ ne cearæ un credit care trecând azi chiar prin comisiunea financiaræ l°am øi vota acordându°i cea mai mare urgenflæ, altfel ne°am pune în contrazicere cu noi înøine. D. ministru de Externe: Nu eram aci, dar citind dezbaterea ce s°a urmat trebuie mai înainte de toate øi sunt chiar dator a aræta recunoøtinfla mea predecesorului meu care a susflinut chestiunea în adeværata trebuinflæ. Væ rog sæ nu admitefli propunerea d°lui D. Ghica, ci sæ votafli legea astfel cum vi se prezintæ. Legea s°a modificat anul trecut în vederea strâmtorærii bugetului; astæzi împre- jurærile politice reclamæ înfiinflarea acelor agenfli øi dvs. trebuie sæ votafli. Legea organicæ nu vorbeøte nimic de agenfli oficioøi, øi sunt sigur cæ, cu recunoaøterea

220 independenflei øi altele ce speræm a dobândi în curând, agenflii noøtri vor primi un titlu øi mai mare decât cel ce îl au astæzi. Væ rog, dar sæ nu primifli propunerea fæcut de d. D. Ghica, cæci ea ar aduce o întârziere numai la rezolvarea acestei chestiuni. D. vicepreøedinte. Obiecfliunile fæcute azi de d. Ghica au fost [in]juste øi în øedinfla trecutæ, øi Adunarea nu a fost de opiniunea sa, deoarece a votat luarea în considerafliune a proiectului de lege. D. P. Ghica. D°lor, asupra art.1, sæ°mi permitefli a da oarecare explicafliuni. Onor. d. ministru de Externe când a exprimat recunoøtinfla sa cætre colegul sæu a îndeplinit o datorie de cuviinflæ cætre d°sa; însæ, puflin câte puflin a distrus tot ce a zis d. ministru al Cultelor în øedinfla când s°a discutat luarea în considerafliune a proiectului de lege. Voci. Facefli confuziune între colegul d°lui ministru øi între predecesorul d°sale, d. N. Ionescu. D. P. Ghica. Încât priveøte pe d. Ionescu, fost ministru de Externe, d°sa se gæseøte în complet acord cu actualul ministru de Externe; însæ încât priveøte propunerea fæcutæ în øedinflele trecute de cætre d. ministru de Culte, ea este în perfectæ contradicfliune cu cele zise acum de d. ministru de Externe; øi iatæ pentru ce: D. ministru de Culte zicea atunci cæ d°sa este autorizat din partea colegului sæu de la Externe sæ spunæ cæ nu cere înfiinflarea acestor agenfli într°un mod definitiv; cæ având în vedere strâmtorarea de bani a flærii, d. ministru de Externe primeøte a se vota deocamdatæ un fel de agenflii provizorii, øi era cât pe°aci gata sæ primeascæ retragerea proiectului øi înlocuirea sa cu o cerere de credit, dacæ d. Ionescu nu ar fi venit sæ arate d°lui ministru de Culte inconvenientele ce ar fi rezultat din aceasta. Atunci d. ministru de Culte s°a retractat în parte, dar nu era bine convins de ceea ce fæcea. Iatæ de unde a venit contradicfliunea între proiectul de lege al guvernului øi între proiectul de lege al comisiunii. D. ministru de Culte. D. Pantazi Ghica este în drept sæ vorbeascæ cum înflelege d°sa, dar nu cred cæ e în drept sæ facæ procesul ministrului care a susflinut acest proiect de lege în lipsa ministrului respectiv, mai ales când aprecierile d°sale sunt pline de neexactitæfli. Fac apel la memoria d°lor deputafli øi la scrisele din Monitor ca sæ se vadæ cæ d. Pantazi Ghica voieøte ca sæ°øi ræzbune pe mine pentru explicærile ce am dat asupra interpelafliunii d°sale. Se poate ca aceasta sæ fie intenfliunea d°lui P. Ghica, dar eu nu sunt dator sæ sufær, deoarece n°am fost în contradicfliune cu ministerul respectiv. Când s°a discutat luarea în considerafliune a acestui proiect de lege am zis numai cæ chestiunea era urgentæ øi ministrul trebuia, în fafla unor modificæri ce voia a introduce în legea organicæ a Ministerului de Externe, sæ vinæ cu un proiect de lege pentru a face modificærile necesare, iar nu cu o cerere de credit extraordinar, deoarece nu era vorba de o chestiune simplæ financiaræ. Am mai zis cæ d.ministru de Externe

221 nu se formalizeazæ de epitetele ce dvs. voifli sæ dafli acestor agenfli, fie de trimiøi extraordinari, fie de agenfli diplomatici, ministerul nu fline la aceasta, ci voieøte numai ca aceøti agenfli sæ funcflioneze, cum funcflioneazæ deja, cæci d. ministru mi°a spus cæ la Petersburg øi Belgrad a øi trimis asemenea agenfli. Cred, dar, cæ contradicfliunea flagrantæ ce vede d. Pantazi Ghica între mine øi d. ministru de Externe este numai inventatæ de imaginafliunea d°sale. Se cere închiderea discufliunii øi punându°se la vot se primeøte. Se pune la vot art. 1 øi se primeøte. Art. 2 se adoptæ færæ discufliune. Se pune la vot proiectul de lege în total prin bile, øi rezultatul scrutinului este cel urmætor: Votanfli ...... 65 Majoritate regulamentaræ ...... 37 Bile albe pentru ...... 55 Bile negre contra ...... 10 Abflinufli ...... 4 D. vicepreøedinte. Adunarea a adoptat proiectul de lege.

(Monitorul Oficial, nr. 18 din 24 februarie 1878, pp.364–369; nr.22 din 28 februarie 1878, p.475)

222 16

DEZBATEREA, ÎN SENAT, A PROIECTULUI DE LEGE PRIN CARE ARTICOLELE 41 ØI 42 DIN LEGEA ORGANICÆ A MINISTERULUI AFACERILOR STRÆINE, MODIFICATE PRIN LEGEA VOTATÆ LA 26 ØI 28 FEBRUARIE 1877, SUNT RESTABILITE

Øedinﬂa de la 1 februarie 1878

Preøedinﬂia d°lui vicepreøedinte Dimitrie Brætianu. D. vicepreøedinte. Acum, d°lor, intræm în ordinea zilei. D. raportor, Piøca dæ citire urmætorului raport øi proiect de lege:

Domnilor senatori, Secfliunile dvs., deliberând asupra proiectului de lege relativ la înfiinflarea posturilor de agenfli diplomatici la Petersburg, Roma øi Belgrad, prezentat în deliberarea Senatului cu domnescul Mesaj nr.177, øi votat de onor. Adunare a Deputaflilor în øedinfla de la 27 ianuarie 1878, s°a pronunflat astfel: Secfliunea I în majoritate l°a respins, pe considerentul cæ: în starea actualæ a lucrurilor, o crede ca importunæ*. Dacæ guvernul are trebuinflæ, sæ trimitæ agenfli extraordinari, ræmânând ca pe urmæ sæ se reguleze într°un mod definitiv, când se va face o reorganizare a Ministerului de Externe, numind delegat pe d. V. Adamache. Secfliunea II l°a admis în unanimitate, respingând însæ reînfiinflarea agenfliei din Belgrad cu majoritate, numind delegat pe d. G. Lecca. Secfliunea III l°a admis în unanimitate, respingând asemenea reînfiinflarea agenfliei din Belgrad, numind delegat pe subscrisul. Secfliunea IV øi V l°a admis în unanimitate, numind delegat cea dintâi pe d. Menelas Ghermani, iar cea de°a doua pe d. Al. Zissu. Comitetul delegaflilor, întrunindu°se în ziua de 31 ianuarie trecut, în numær de patru membri, fiind absent d. Al. Zissu, delegatul secfliunii a V°a øi luând din nou în cercetare acest proiect de lege, øi având în vedere necesitæflile politice actuale øi situafliunea creatæ României prin ræzbelul cu Turcia, reclamæ imperios trimiterea unor agenfli diplomatici în permanenflæ la Petersburg, Roma øi Belgrad, a înlæturat opiniunile emise de unele din secfliunile dvs. øi a admis în unanimitate proiectul de lege astfel cum s°a prezentat Senatului, numind raportor pe sub°scrisul, care vine a væ ruga sæ binevoifli a°l vota øi dvs.

Raportor, D. Piøca

* inoportunæ.

223 Lege

Art.1. Articolele 41 øi 42 din legea organicæ a Ministerului Afacerilor Stræine, modificate prin legea din 26 øi 28 februarie 1877, sunt restabilite. Art.2. Orice alte dispozifliuni contrarii legii de faflæ sunt øi ræmân desfiinflate. Aceastæ lege s°a votat de Adunarea Deputaflilor, în øedinfla din 27 ianuarie anul 1878, øi s°a adoptat cu majoritate de cincizeci øi cinci voturi contra zece, fiind øi patru abflineri.

Vicepreøedinte, Al. Væsescu Secretar, [N.] Dimancea (L.S.A.D.)

D. vicepreøedinte. Discufliunea generalæ este deschisæ. D. B. Boerescu. D°lor senatori, dreptul de reprezentafliune a unei flæri este un drept foarte însemnat, este exercifliul celei mai însemnate pærfli a suveranitæflii unei nafliuni, este ceea ce se cheamæ suveranitatea naflionalæ. Prin urmare, orice stat care este suveran sau aspiræ de a fi suveran, poate sæ se punæ pe acest tærâm, dacæ nu este încæ admis în dreptul public al Europei. Utilitatea daræ a acestui drept este recunoscutæ în toate pærflile, øi de noi tofli; cu toate acestea voi avea onoare a vorbi contra acestui proiect de lege, tocmai în interesul acestui principiu important øi voi ruga pe Senat sæ nu°l primeascæ. Cæci, d°lor, pentru noi românii deøi era un princip de a avea reprezentanfli în stræinætate chiar înainte de proclamarea independenflei, deøi aceøtia au existat chiar în timpii când acest drept nu era încæ regulat, când reprezentanflii noøtri nu erau recunoscufli de puteri în mod oficial, cu toate acestea noi tot n°am încetat de a menfline dreptul nostru de reprezentafliune øi a°l exercita dezvoltându°l treptat. Apoi dacæ în acele timpuri, înainte de a ne fi proclamat absolut independenfli, øi am lucrat continuu spre a ne afirma øi exercita acest drept de suveranitate, cu cât mai mult ar trebui sæ lucræm aøa astæzi când ne°am declarat stat independent øi când aøteptæm a ne vedea astfel recunoscufli de toatæ Europa. Ei bine, proiectul ce ni se prezintæ astæzi de a merge tot în vechiul fægaø cu reprezentafliunea noastræ în stræinætate, nu mi se pare cæ corespunde la scopul ce trebuie sæ urmæm cu toflii, adicæ de a face ca suveranitatea noastræ sæ nu mai ræmânæ numai un principiu øi un drept recunoscut numai între noi, ci sæ fie recunoscut øi de puteri øi sæ intre astfel în dreptul public european. Încæ din timpul când puteam data reînvierea noastræ naflionalæ, adicæ de la 1858 încoace, s°a cæutat totdeauna de a avea reprezentanfli dacæ nu oficiali cel puflin oficioøi, ca printre aceasta sæ fie o afirmare tacitæ a recunoaøterii noastre de a avea o reprezentafliune, øi pe de altæ parte de a putea satisface diverse trebuinfle.

224 Aøadar s°a voit sæ se alieze aceste douæ trebuinfle, pe de o parte recunoaøterea dreptului nostru de reprezentafliune, øi pe alta satisfacerea unor necesitæfli, acelea spre exemplu de a apæra diferitele noastre interese. Acesta a fost motivul atunci pentru care s°a gæsit un termen mediu, acela de a se face o reprezentafliune oficioasæ, reprezentafliune prin care s°au creat uzuri diplomatice. Aceasta era pozifliunea acestor reprezentafliuni; astfel a fost la Constantinopole øi în celelalte state; caracterul sæu nu era bine recunoscut. Aceasta este veritatea*, pot sæ o declar acum færæ nici un inconvenient; øi dacæ reprezentafliunea noastræ putea sæ ræspundæ la misiunea sa, aceasta era mai mult prin importanfla persoanelor ce ne reprezentau. Acesta este faptul, aceasta era starea agenflilor noøtri, øi astfel Ministerul de Externe printr°o lege posterioaræ a determinat numærul lor, gæsind deja existenfla lor; prin urmare a venit numai sæ consacre faptul, sæ stabileascæ agenfliile trebuincioase; nu i°a putut însæ califica cu alt nume de cum i°a gæsit, nume ce în Congresul de la Viena de la 1814 øi în tratatul de la Aix°la°Chapelle14 nu existæ, nu se vede prin arhivele diplomatice. Numele de agent diplomatic nu este decât o numire genericæ, aceastæ calificare nu înseamnæ un reprezentant recunoscut oficial; aceastæ denumire nu îi dæ o calitate, o pozifliune în drepturile diplomatice din Europa. Aceastæ denumire, d°lor, era recunoscutæ în corespondenfla diplomaticæ, astfel era cel puflin când am avut onoare de a fi la Ministerul de Externe. Din complezenflæ însæ în corespondenflæ se dædea agenflilor noøtri numele de miniøtri de chargé d’affaires**. Prin urmare cred cæ suntefli convinøi cæ nici cu numele, nici cu faptul reprezentanflii noøtri nu aveau caracterul de reprezentafli ai unui stat care are deplinæ suveranitate. Prin legea de la 26 februarie anul trecut s°au suprimat agenfliile de la Belgrad, Roma, Petersburg øi Londra; mie unul mi°a pærut ræu de aceasta. Mai cu seamæ cæ flara are trebuinflæ de lucru øi de luptæ pânæ sæ ajungæ a avea o pozifliune certæ în concertul european. Acum vine d. ministru de Externe øi ne propune ca articolele care s°au suprimat atunci, din legea organicæ a Ministerul de Externe, sæ se restabileascæ; cu alte cuvinte ne cere sæ ne punem în pozifliunea avutæ înainte de reformarea acestei legi. Eu, d°lor, înfleleg ca, pânæ la recunoaøterea independenflei noastre de cætre puteri, sæ menflinem starea de lucruri existentæ; cu toate cæ trebuie sæ spun cæ corectæ nu este nici aceastæ stare; øi dacæ ar fi sæ imitæm ce au fæcut alte state când se aflau în pozifliunea în care ne aflæm noi astæzi, ar trebui sæ nu mai avem nici pe ceilalfli reprezentanfli în stræinætate în pozifliunea falsæ de azi, ci numai niøte geranfli sau trimiøi cu misiune extraordinaræ. Sæ nu venim tocmai azi sæ dæm un caracter de reprezentanfli

* adeværul (din fr. vérité). ** însærcinat cu afaceri.

225 permanenfli, acelora a cæror pozifliune continuæ a fi anormalæ øi pot adæoga chiar umilitoare! Pentru cæ, sæ°mi permitæ d. ministru a°i spune, cæ umilitoare este pozifliunea unui agent, când nu figureazæ între diplomaflii altor state. Øi dacæ am læsat a continua în trecut aceastæ stare de lucruri, sæ nu uitæm cæ de la epoca desfiinflærii acelor articole din lege øi pânæ în momentul când se cere reînfiinflarea lor, s°a petrecut un fapt foarte important. Care este acel fapt? Este proclamarea independenflei, cæreia trebuie sæ°i dæm toatæ seriozitatea ce meritæ, menflinând°o cu energie, øi respectând°o, ca o declarafliune a Corpurilor legiuitoare. Aøadar, când am declarat în fafla Europei cæ suntem un stat suveran øi independent, prin urmare nu mai putem gera* afacerile noastre în stræinætate prin agenfli permanenfli, decât numai atunci când vor avea o pozifliune stabilitæ prin o lege dupæ dreptul gintelor. Cum am putea sæ venim azi a cere prin o lege sæ ne reîntoarcem la acea stare anormalæ? Aceastæ chestiune, am væzut din dezbaterile ce am citit, s°a ridicat øi în Cameræ øi a produs o mare ezitafliune, ceea ce a fæcut pe d. ministru de Culte, care atunci reprezenta pe d. ministru de Externe, sæ declare cæ are dreptate oratorul care prezentase tocmai observafliunile ce le°am fæcut øi eu acuma, øi cæ ministerul nu fline la acest proiect, ci, dacæ voieøte Camera, îl poate înlocui cu un credit. Venifli øi cerefli un credit pentru trimiterea unei misiuni extraordinare, dar nu venifli sæ cerefli reînfiinflarea de reprezentanfli permanenfli în condifliunile lor de pânæ acum. Eu cred cæ ar fi o mare greøealæ sæ votæm aceastæ lege. Iatæ cæ guvernul ar trimite o persoanæ sub nume de agent diplomatic. Agent diplomatic nu înseamneazæ nimic. Ce ar fi el? Ce numire i s°ar putea da? Ambasador, ministru plenipotenfliar, consul, ce ar fi? Agent diplomatic este totul øi nu este nimic. Pânæ acum, în lumea oficialæ, aceastæ denumire înseamneazæ nimic, nu defineøte nimic. Iatæ, am trimite astæzi pe un agent cu scrisori de creanflæ, cu caracterul de reprezentanfli permanenfli; ce nume li s°ar da în virtutea acestei legi? Apoi aceastæ lege creeazæ agenfli færæ nume øi nerecunoscufli de reprezentanflii oficiali pe lângæ acele cabinete. Ar continua dar a avea acest caracter nedeterminat, færæ nume, nerecunoscufli în lumea oficialæ; øi aceasta când?... Acum când ne°am declarat independenfla, când ne afirmæm în fafla Europei cæ suntem suverani! Pânæ ni se va recunoaøte suveranitatea oficial, nu putem avea reprezentanfli oficiali; øi atunci încæ vom trimite numai pe lângæ acele guverne care ne vor recunoaøte suveranitatea oficial øi caracterul acelor reprezentanfli. Øi nouæ ne va ræmânea în urmæ sæ dæm numirea pe care vom voi. Negreøit cæ vom imita pe statele mici ca Grecia øi Belgia øi nu vom crea ambasadori care sæ trimit numai de statele mari øi costæ cheltuieli multe; dar vom crea o altæ serie de reprezentanfli care va costa mai puflini bani. Pânæ atunci însæ nu putem face nimic.

* a gira (din fr. gérer).

226 Ce sæ facem însæ în momentul de faflæ? Am spus d°lui ministru de Externe; dacæ voifli sæ fifli corecfli cu noua fazæ a lucrurilor, nici aceøti agenfli care sunt în fiinflæ, nu sunt la locul lor, nu sunt corecfli, øi ar fi trebuit sæ°i retragæ sub diferite numiri de concediu øi altele, ca sæ ræmânæ numai agenfli de afaceri, pentru cæ este o pozifliune falsæ când o flaræ se declaræ independentæ øi guvernul continuæ de a urma cu reprezentanfli pe lângæ un guvern care nu°i cunoaøte de reprezentant cu caracter diplomatic øi oficial. Apoi nu vedefli cæ expunefli la umilinflæ nu numai pe persoana care este acreditatæ, dar øi pe flaræ?! Mi se va ræspunde, dar ce facem în fafla necesitæflii, avem trebuinflæ ca flara sæ fie reprezentatæ. Aci previn obiecfliunea, recunoscând cæ trebuinflele sunt aøa de însemnate, mai mult poate ca niciodatæ, flara are nevoie sæ fie reprezentatæ în stræinætate pentru ca sæ se apere interesele flærii øi sæ ajungem la scopul pe care îl avem cu toflii, adicæ sæ fie recunoscutæ independenfla noastræ, exercifliul suveranitæflii noastre internaflionale; apoi, pentru aceasta trebuie sæ creafli trimiøi extraordinari care nu au caracterul permanent. Faptul nu°l contest, existæ trebuinflæ, însæ modul cum se îndeplineøte aceastæ trebuinflæ este necorect. De aceea m°am mirat când am væzut cæ se cere sæ restabilim la Roma, la Petersburg øi la Belgrad, pe când noi nu suntem încæ recunoscufli ca suverani de nici o putere în mod normal. Ei bine, pânæ atunci trebuie sæ trimitem trimiøi extraordinari, care sæ meargæ cu o misiune ad°hoc, øi care vor aduce servicii, færæ însæ a aduce nici o vætæmare, cæci misiunea trimisului extraordinar poate sæ flinæ cât de lung, færæ jenæ, deoarece având un caracter provizoriu, pozifliunea lui este mult mai facilæ pe lângæ Curflile pe lângæ care este acreditat; øi sæ fie trimis acolo unde sæ fie cert cæ va fi bine primit. Agenflii care au un caracter permanent în condifliunea de pânæ acum, jeneazæ foarte mult nu numai pe guvernul care îi trimite, dar produc dificultæfli chiar pentru guvernul pe lângæ care sunt acreditafli aceøti agenfli diplomatici; cæci pe de o parte acea putere ar vrea sæ fie bine cu noi, pe de alta se teme de ceilalfli reprezentanfli diplomatici, care, când væd cæ între dânøii este o persoanæ profanæ, care n°are un caracter bine stabilit, fac observafliuni. Nu vedefli oare cât ræu facefli øi la inconvenientele la care dafli loc, când trimitefli ca un reprezentant permanent pe o persoanæ care nu poate sæ aibæ încæ calitatea de agent permanent admis în mod oficial, înainte de a se recunoaøte independenfla? Lucrul se poate îndrepta, necesitatea momentului se poate satisface; n°are decât sæ vinæ guvernul sæ cearæ un credit cu o lege specialæ øi cred cæ øi Senatul øi Camera vor fi unanime ca sæ voteze, fiindcæ nu poate sæ se contesteze guvernului necesitatea de a se trimite reprezentanfli extraordinari.

227 Rog dar sæ se mærgineascæ guvernul numai aci. Odatæ ce independenfla va fi recunoscutæ, odatæ ce vom avea un loc între nafliunile europene, atunci va veni cu o lege în care sæ se læmureascæ øi sæ fie pusæ pozifliunea, drepturile ca øi obligafliunea reprezentanflilor noøtri în stræinætate, o lege în care sæ se vorbeascæ øi de numele care trebuie sæ li se dea; øi atunci reprezentanflii noøtri se vor prezenta cu o pozifliune bine definitæ în stræinætate. Pentru aceste considerente øi numai din acest punct de vedere cred cæ nu este bine sæ votæm aceastæ lege ce se prezintæ azi, øi sæ rugæm pe d. ministru ca sæ vinæ cu o lege de credit extraordinar ca sæ se înfiinfleze niøte trimiøi extraordinari care sæ ræspundæ la necesitæflile timpului. D. ministru de Externe, Kogælniceanu. D°lor, mæ aøteptam la toate, numai la obiecfliunile foarte dezvoltate øi susflinute cu mult talent, ale d°lui Boerescu nu mæ aøteptam. D°sa øtia foarte bine øi øtie øi azi cæ cea dintâi chestiune, care læmureøte pe toate celelalte, este ca glasul nostru sæ fie ascultat, fie în orice mod, fie în orice fel. Îndatæ ce independenfla noastræ va fi recunoscutæ, atunci vom veni a hotærî øi discuta ce nume sæ aibæ reprezentanflii noøtri în stræinætate; ambasadori, vor fi ridicoli, cæci numai puterile cele mari au ambasadori; miniøtri extraordinari asemenea; mai moderat îi vom numi miniøtri rezidenfli, însærcinafli de afaceri… Astæzi însæ, cu o oræ mai înainte trebuie ca pe lângæ fiecare Curte sæ avem reprezentanflii noøtri, cum va binevoi sæ°i primeascæ; nu este momentul acum sæ ne ocupæm de chestiunea ce titlu sæ aibæ agenflii noøtri, ci sæ fie acolo la postul lor ca sæ°øi facæ datoria. D°lor, cum s°a început a se naøte greutæflile situafliunii noastre de faflæ, s°a simflit, de dvs., de flaræ øi de guvern necesitatea ca, cu o oræ mai înainte, sæ fim reprezentafli øi sæ revenim asupra unei legi, care s°a fæcut în vedere de economie øi pe care, deøi raportor, am deplorat°o cu d. Boerescu; aceasta o dovedeøte raportul meu, deøi raportul meu cerea numai suprimarea unui agent de la Belgrad, dar ministrul de Externe de atunci, reprezentantul dorinflei Camerei de a se face economii, a cerut suprimarea øi a altor agenfli; øi cum øtifli foarte bine nu poate Camera øi Senatul sæ fie mai darnice decât miniøtri. Ministru øtie trebuinflele sale; dacæ ministru zice: mæ mulflumesc cu trei agenfli, ce era sæ facæ Senatul? Trebuia sæ°i dea ceea ce cere. Astæzi nu este aøa, astæzi din contra, ori unde avem o nevoie trebuie sæ avem øi reprezentant care sæ lupte contra acelei nevoi. Aceasta a fæcut pe guvern ca sæ cearæ dintâi la comisiunea bugetaræ ca sæ°i dea mijloace ca cât mai în grabæ sæ reînfiinfleze øi sæ trimitæ reprezentanfli acolo unde nu erau, cæci, ca secretari, ca geranfli nu putem sæ°i trimitem fiindcæ un om de valoare nu va primi a fi secretar sau gerant. Comisiunea bugetaræ a zis: nu putem, ne trebuie o lege, înfiinflafli legea. Atunci am primit a reînfiinfla legea veche. De ce am primit? Pentru cæ acea lege salvgardeazæ tocmai ceea ce d. Boerescu vrea sæ salvgardeze.

228 Iatæ ce zice legea din 1873 fæcutæ de ræposatul Costa°Foru, care, dacæ îøi avea metehne ca toatæ lumea, dar era un om superior, care avea multæ demnitate naflionalæ øi care nu ar fi fæcut o lege ca sæ umileascæ nafliunea noastræ. Iatæ ce zice: „fiara este reprezentatæ în stræinætate prin trimiøi diplomatici, consuli øi agenfli de comerfl sau delegafli“. Nu zice delegafli, ci „trimiøi diplomatici“. Acum, numele acesta este numai generic øi lasæ pe urmæ posibilitate guvernului ca, dupæ împrejuræri, sæ dea acestui nume o clasificare mai întinsæ: Miniøtri plenipotenfliari trimiøi, øi chiar agenfli diplomatici au o semnificare. Chiar numirea de agent diplomatic nu este, dupæ cum zice d. Boerescu, cæ nu înseamnæ nimic, øi dovadæ cæ este ceva, este cæ consulii generali în România poartæ acest nume. Astfel reprezentantul Rusiei se numeøte øi agent diplomatic; asemenea øi d. Debain øi d. Fava sunt agenfli diplomatici etc. Numai în diplomaflia germanæ nu existæ acest titlul de agent, de aceea se numesc consuli generali, iar ceilalfli sunt agenfli diplomatici. Aøadar, d°lor, vedefli cæ chiar numele de agenfli de ar fi, nu ar fi o crimæ mare. Ce am cerut noi? Nu am cerut decât ceea ce zice legea. Legea nicæieri nu zice agenfli oficioøi, nu a consfinflit umilirea noastræ. Dar nu°i primesc puterile? A! aceasta este altceva! Aceasta se va trata øi se va hotærî odatæ cu independenfla noastræ. Pânæ atunci însæ trebuie sæ°i avem, numeascæ°se dupæ cum vor pofti puterile sæ°i primeascæ. Dar trebuie sæ°i avem, dacæ vrefli ca interesele noastre cu o oræ mai înainte sæ fie sprijinite. Am zece circulæri, toate stau, pentru cæ la Roma nu existæ agent, pentru cæ la Petersburg este un trimis extraordinar, nu voi spune în ce împrejurare øi cum se plæteøte. Trebuie dar sæ regulæm chestiunea pânæ la Paøti. Legea aceasta are sæ se strice în ceva? Nu, d°lor! Se va face un art[icol] — chestiunea de buget —, se va zice: cæ, în cutare øi cutare capitol se dæ atâta leafæ, sau se sporeøte leafa cu atâta, øi trimisul, reprezentantul, va purta [nu] numele de ministru etc., etc., ci de agent diplomatic. Legea tot aøa va ræmânea cum a fost. Este foarte bine fæcutæ, cæci ea nu consfinfleøte starea, pot zice mizerabilæ, ci din contra protesteazæ contra ei. Øi sunt dator a zice: pentru ce onor. d. Boerescu astæzi nu este mândru chiar de actele d°sale în partea lor cea bunæ? D°sa criticæ ceea ce fac eu astæzi. Sæ°mi dea voie sæ°i citez un fapt care îi face onoare. D°sa, în convenfliunea comercialæ cu Austria a stæruit sæ se înscrie titlul de agent diplomatic; ei bine, îmi va da voie sæ°i spun cæ prin acel act internaflional se consfinfleøte acest titlu, cu toate drepturile; are, de exemplu, dreptul de transport øi de a expedia færæ vamæ pe seama sa øi alte drepturi caracteristice. Dar vrea d°sa sæ împuflineze meritul acesta? Poate; aceasta este treaba d°sale nu a mea. Eu însæ am onoare a væ spune cæ, cu legea în mânæ, nu fac decât væ cer, sæ°mi dafli putinflæ, ca cu o oræ mai înainte, vocea flærii, vocea dvs. sæ fie ascultatæ în stræinætate. Øi eu am susceptibilitæfli

229 ca d°sa, øi eu am cæutat sæ fac un pas mai înainte, am rânduit doi asemenea trimiøi, unul la Petersburg, øi unul la Berlin. Ei bine, iatæ ce am zis: „Je suis heureux de porter à votre connaissance que la gouvernement de Son Altesse le Prince Charles, mon Auguste Souverain, a décidé d’envoyer Monsieur (X) en mission extraordinaire auprès du gouvernement de Son Altesse etc. etc. Le but principal de cette mission est l’affermissement et le développement des relations de bonne harmonie entre les deux gouvernements et les deux ètats etc“*. Aøa am trimis pe d. Ion Ghica la Petersburg øi pe d. Lascær Catargiu la Belgrad; aøa voi trimite øi pe d. X la Berlin øi tot astfel voi trimite øi pe cutare la Roma. Ei bine, ce am stricat eu cu aceasta? De ce mæ punefli în astfel de pozifliune? De ce nu terminafli ca sæ nu°mi consum tot timpul în discuflii øi sæ mæ pot duce mai de grabæ sæ mæ ocup de alte afaceri? Ce am jignit eu cu aceasta? Væ spun cæ nu pot sæ trimit pentru 15 zile în stræinætate pe aceøti trimiøi extraordinari, øi am nevoie cât mai curând ca, afaræ de delegaflii ce se vor trimite la conferinflæ, sæ am øi câte un reprezentant pe lângæ puterile mari; øi acolo unde vor fi primifli în mod oficial, vom fi recunoscætori, oricum vor fi numifli, vom fi mulflumifli. Unde nu vor fi primifli în mod oficial, tot vom fi recunoscætori, cæci cel puflin tot vor fi ascultafli. Nu uitafli, d°lor, cæ, când am proclamat independenfla, nu am zis cæ aceasta îndatæ sæ fie recunoscutæ; noi numai am proclamat°o, øi Europa ne°a zis cæ în ceea ce priveøte Orientul se va pronunfla în momentul încheierii pæcii. Ei bine, circulara prin care cerem ca toate puterile sæ binevoiascæ a ne recunoaøte independenfla, nu am avut agenfli care s°o sprijine. Astæzi eu nu am nevoie decât de trimiøi, numifli°i cum vefli voi; øi când se va recunoaøte independenfla, vefli modifica legea cum vefli socoti; daræ astæzi nu øtiu, de ce mæ flinefli în loc! De ce mæ trimitefli la credite. Øi fæcând aceasta, ce facefli? Væ punefli în ceartæ øi în conflict cu Camera. Acum despre cele care menflioneazæ d. Boerescu, cæ s°a recunoscut de d. Chiflu, îmi pare ræu, øi sunt nenorocit, a spune cæ colegul meu a intrat în discufliune asupra unei chestiuni care nu o studiase; øi cum am aflat, am zis: aceasta mæ priveøte pe mine, læsafli°mæ pe mine sæ vorbesc, pentru cæ eu sunt ministru de Externe. Dvs. facefli ræu dacæ combatefli legea astæzi, pentru cæ în lege, cum v°am arætat, este salvatæ demnitatea flærii. Væ aræt cæ legea zice: trimiøi diplomatici, væ aræt cæ d. Costa°Foru nu a consfinflit starea nenorocitæ.

* „Sunt fericit sæ aduc la cunoøtinfla dumneavostræ cæ guvernul Alteflei Sale Principele Carol, augustul meu suveran, a hotærât sæ°l trimitæ pe domnul (X) în misiune extraordinaræ pe lângæ guvernul Alteflei Sale etc., etc. Scopul principal al acestei misiuni este întærirea øi dezvoltarea relafliilor armonioase dintre cele douæ guverne øi state etc.“

230 Dupæ aceastæ lege am avut trimiøi diplomatici, fie chiar trimiøi oficioøi dupæ cum se zice, dar øi aceasta este un pas vis°à°vis de puterile care le°au complæcut de a°i trata astfel. Poate comit o indiscrefliune, însæ voi da de exemplu cum a fost primit trimisul nostru d. Bælæceanu la Roma ca reprezentant al flærii, pentru a aræta doleanfla pentru moartea suveranului Italiei, binefæcætorului României; au fost discufliuni øi Regele a hotærât de a ne trimite un trimis extraordinar pe renumitul orator Farini care sæ comunice principelui nostru suirea pe tron a noului rege. Au fost asemenea discufliuni øi în împrejurarea recunoaøterii suveranitæflii noastre, øi am avut cel dintâi semn de aprobare de la mama noastræ. (Aplauze.) Astfel fiind, d°lor, væ rog pentru numele lui Dumnezeu, nu luafli alte mijloace, alte cæi, øi cu o zi mai înainte sæ votafli aceastæ lege, pentru cæ mâine, poimâine, când independenfla se va recunoaøte, atunci vefli schimba legea øi vefli da trimiøilor noøtri numele ce væ va place; acum însæ væ rog sæ nu ezitafli de a o vota, pentru cæ nu o votafli în interesul nostru ci în interesul flærii. D. Petre Carp. D°lor, nu înfleleg nervozitatea d°lui ministru de Externe: aø fi înfleles aceasta ieri cu ocaziunea atacului puternic, ce i°a îndreptat onor. d. Sturdza în contra d°sale, dar astæzi d. Boerescu a fost foarte moderat. D°sa a fæcut numai oarecare observafliuni asupra formei exterioare care are aceastæ lege. D. ministru se mânie øi ne zice cæ dacæ nu vom vota cu o oræ mai înainte aceastæ lege, îl împiedicæm de a lucra în interesul flærii; punându°l în imposibilitate de a fi reprezentat. Cu toate acestea tot d. ministru ne spune cæ afli trimis trimiøi extraordinari la Petersburg øi în alte pærfli; este dar evident cæ de s°ar vota sau nu aceastæ lege, calea aceasta îi este deschisæ øi cæ nu votul nostru, oricare ar fi, sæ împiedice flara de a fi reprezentatæ. Respingând deci acuzafliunea d°lui ministru, vin la lucru însuøi. D. Boerescu a tratat chestiunea din douæ puncte de vedere; a tratat chestiunea sub punctul de vedere al situafliunii internaflionale øi sub punctul de vedere al pozifliunii agenflilor noøtri trimiøi în stræinætate, douæ puncte diferite care au însemnætatea lor; cæci când s°a fæcut legea sub d. Costa°Foru flara era în altæ situafliune de ceea ce se gæseøte astæzi. (D. orator se întrerupe øi se aøeazæ pe bancæ). D. vicepreøedinte. D°le Carp, væ rog continuafli. D. Petre Carp. Aøtept ca d. ministru sæ mântuie corespondenfla sa øi sæ mæ asculte. Voci. Închiderea discufliunii. Al. Zissu. Væ rog d°le Carp, vorbifli cel puflin pentru Senat. D. Petre Carp. Dafli°mi voie, d°le Zissu, eu nu vorbesc cu Senatul, eu discut cu guvernul.

231 Pentru aceasta cere øi regulamentul nostru prezenfla unui ministru, pentru ca sæ ne asculte. D°lor, dacæ sunt aci, eu nu reprezint numai persoana mea, ci reprezint unul din cele dintâi colegii ale flærii mele, øi prin urmare voi a fi ascultat, øi de aceea aøtept pânæ ce va sfârøi d. ministru corespondenfla sa, cæci eu am mai multæ curtenie decât d. ministru. D. ministru de Externe. Dar nu sunt sclavul dv., am fost silit a ræspunde la o depeøæ urgentæ. D. Stætescu, ministru de Justiflie. Nu înfleleg pentru ce s°a formalizat onor. d. Carp; nimeni nu l°a aprobat, nici l°a dezaprobat; n°am væzut reproducându°se de pe banca ministerialæ nici un incident care sæ fi fost de naturæ al autoriza sæ înceteze de a vorbi, øi sæ i se paræ d°sale cæ banca ministerialæ nu°l ascultæ. Dar de când, de unde acest precedent, cæ un ministru trebuie sæ aibæ o pozifliune determinatæ, øi sæ nu°i fie permis nici a subscrie mæcar un act când vorbeøte d. Carp. D. Kogælniceanu, ministru de Externe. Tocmai am subscris o depeøæ. Oare nici aceasta nu mi°e permis? D. Petre Carp. N°am zis nimic alta decât cæ voi aøtepta pânæ ce d°sa îøi va termina corespondenfla. Acum reîncep. Ziceam cæ d. Boerescu a tratat chestiunea sub douæ puncte de vedere; sub punctul de vedere al situafliunii flærii, øi sub punctul de vedere al pozifliunii acestor agenfli în stræinætate. Sub punctul de vedere al situafliunii flærii ce a zis d°sa? A zis! D°lor, pozifliunea noastræ s°a schimbat astæzi, nu este ceea ce era mai înainte, øi nu noi trebuie sæ dæm întâi exemplul cæ, deøi pozifliunea noastræ internaflionalæ s°a modificat, totuøi sæ menflinem reprezentafliunea noastræ în starea inferioaræ de mai înainte. Nu prejudecafli deci chestiunea øi dacæ voifli a fi reprezentafli, cerefli un credit øi lucrafli prin canalul trimiøilor extraordinari, cu atât mai mult cu cât chiar pozifliunea lor va fi mai folositoare pentru flaræ decât cum era în condifliunile trecute. Pentru ce? Pentru simplu cuvânt cæ un trimis extraordinar nu face parte integrantæ din corpul diplomatic de la cutare sau cutare, øi prin urmare n°are a se lupta cu rivalitæflile cu care aveau a se lupta agenflii noøtri permanenfli pânæ ce câøtigau o pozifliune, care se pierdea îndatæ ce venea un altul, øi acela trebuie sæ înceapæ d’a capo* ca s°o dobândeascæ. O singuræ eroare a comis øi d. Boerescu øi d. ministru de Externe, cæ agenflii noøtri diplomatici erau un ce nedefinit. Aveau un nume generic care zicea ceva øi nu zicea nimic, din contræ, pozifliunea era foarte definitæ, ei aveau un loc determinat între

* de la cap.

232 oficioasæ øi oficial øi aceasta este atât de adeværat cæ în programul examenelor diplomatice din Germania intræ anume întrebare: care este pozifliunea agenflilor noøtri? Prin urmare, agenflii noøtri diplomatici, deøi oficioøi, aveau însæ o poziflie recu- noscutæ. Øi de aceea nu înfleleg de ce dvs. voifli ca în asemenea situafliuni sæ restabilifli pur øi simplu legea veche. Voifli sæ declarafli cum cæ noi singuri credem cæ suntem în pozifliunea cea veche? Nu voifli sæ avefli mijloace ca sæ fifli reprezentafli în stræinætate? Desigur nu; cæci la Petersburg afli trimis un agent extraordinar care ne reprezintæ destul de bine, ca øi cum am fi reprezentafli printr°un agent diplomatic. Pentru aceste douæ considerafliuni, suntem de pærere cæ situafliunea noastræ s°a modificat øi nu noi cei dintâi vom pæræsi°o; øi fiind datæ din experienfla greutæflilor cu care se luptau înainte agenflii noøtri, voim sæ dæm apærætorilor drepturilor noastre o pozifliune care sæ aibæ toate avantajele unui agent diplomatic, însæ færæ dezavantajele lor. Øi aceste avantaje le au trimiøii extraordinar. Apelez la d. preøedinte al Senatului sæ ne spunæ dacæ d°sa, care a fost trimis extraordinar la Constantinopole, a avut sæ se lupte cu corpul diplomatic? Nu. Øi desfid sæ°mi spunæ cineva cæ a fost un singur agent în stræinætate care sæ nu fi avut a se lupta cu corpul diplomatic. Apoi când lucrurile sunt aøa de sigure, când noi tratæm o chestiune de princip, care nu væ împiedicæ nicidecum în conducerea afacerilor, nu înfleleg opunerea d°lui ministru de Externe. Din toate aceste puncte de vedere eu voi vota în contra legii øi rog øi pe Senat sæ voteze în contræ, læsând bineînfleles toatæ latitudinea d°lui ministru de Externe ca sæ trimitæ trimiøi extraordinari. D. ministru ne°a zis cum cæ în Cameræ s°a cerut o anume lege pentru credite. D°sa nu poate decât sau sæ ia fondurile din creditul de un milion care este pentru cheltuieli extraordinare, sau sæ vie la Adunare sæ zicæ: eu am fonduri pentru misiuni, însæ nu°mi ajunge, øi væ rog sæ°mi sporifli fondurile. Øi eu cred cæ Camera era sæ°i acorde. Dar dupæ d°sa Camera refuzæ sæ°i dea bani sub formæ de credite, însæ da tot aceeaøi bani sub forma unei legi care compromite un mare principiu. Desigur cæ nu s°a prezentat Adunærii chestiunea sub acest punct de vedere cæci nu cred sæ se gæseascæ o Cameræ atât de nepriceputæ încât sæ susflinæ cæ ea nu dæ bani decât atunci când se compromite un principiu. Din toate aceste puncte de vedere eu sunt contra legii. D. ministru de Externe. D°lor, nu este nervozitate din partea mea când cer sæ votafli aceastæ lege; însæ din partea preopinenflilor nu væd nimic altceva decât un joc de cuvinte. V°am arætat, d°lor, cæ legea care este fæcutæ presupune tocmai independenfla noastræ øi presupune pe trimiøii noøtri în stræinætate ca oficiali. Nicæieri nu este cuvântul oficios, øi v°am arætat cæ legea nu zice agent ci trimiøi diplomatici. D. Carp zice cæ øi eu øi

233 d. Boerescu am fæcut o eroare în privinfla agenflilor diplomatici. Ei bine, voi spune cæ în Germania nu se înflelege nimic prin agent diplomatic, cæci trimiøii Germaniei în Bucureøti nu poartæ titlul de agenfli diplomatici. S°a zis cum cæ aceasta ar fi fost un fel de ofensæ cæ d. cutare a purtat alt titlu decât acela de agent diplomatic; s°a ræspuns cæ în dicflionarul lor diplomatic, numele de agenfli diplomatici nu existæ. Væ mai agæflafli de cuvântul cæ am zis cæ la Petersburg am trimis deja un reprezentant; este o eroare, mai întâi cæ n°avem bani; al doilea, ni s°a înfæfliøat o posibilitate cu d. general Ghica, care era agent la Constantinopole øi care, în urma declarærii de ræzbel, nu mai funcfliona. Nu puteam sæ°i tai leafa, nu era în suspensiune, daræ fiindcæ continua a°øi lua salariul l°am trimis la Petersburg; nu pot în toate pærflile sæ gæsesc aøa. Ne zicefli sæ luæm din creditul extraordinar; daræ Camera, în dreptul ei, nu ne°a votat decât douæ zecimi, nu dispunem prin urmare decât de douæ zecimi; deja plætesc mai multe misiuni, øi dacæ sub responsabilitatea mea am cælcat asupra viitorului, nu mai pot merge pânæ la finit aøa. Mæ trimitefli sæ cer un credit. Apoi, d°lor, sæ vedem dacæ Camera mi°l dæ, cum suntefli dvs. suverani este øi Camera suveranæ într°acest conflict; Camera voteazæ legea øi dvs. votafli creditul. Ce sæ fac cu trebuinflele flærii?! Încæ o datæ væ conjur, votafli cu o oræ mai înainte trimiøii diplomatici; øi atunci când Europa va voi sæ recunoascæ independenfla noastræ, îi vom boteza cum vefli voi. Sæ fim modeøti, sæ fim mulflumifli cæ°i trimitem cu o oræ mai înainte ca sæ poatæ sprijini dorinflele øi speranflele nafliunii. D. B. Boerescu. Nu înfleleg, d°lor, pentru ce d. ministru fline atât de mult sæ se voteze aceastæ lege, când tofli care au vorbit contra, øi eu chiar, nu°i tægæduim necesitatea de a trimite reprezentanfli în stræinætate, øi afirmæm cæ nu poate sæ se tægæduiascæ fondurile ca sæ se îndeplineascæ aceastæ necesitate. D°lui zice cæ, cæutæm ceartæ, cæ am cæuta conflict cu Camera; eu nu primesc aceasta, ar fi ræu ca ori de câte ori vine observafliunea unui senator asupra ei sæ se zicæ cæ cautæ ceartæ, cæ cautæ conflict cu Camera. Atunci din Senat ar trebui sæ se facæ un automat, sæ nu se tragæ decât fisele pe unde are a merge spre a aproba færæ a se dezbate serios un proiect. Dar Senatul este un corp matur, øi trebuie sæ apese mult în echilibrul constituflional: o zic aceasta øi pentru convicfliunea cu care susflin institufliunea Senatului, øi pe care am susflinut°o încæ de la 1866. Noi suntem datori sæ prezentæm toate observafliunile asupra legii, øi Senatul va face ce va voi. În aceastæ lege este o chestiune de principiu foarte însemnatæ care mæ face sæ rog pe d. ministru ca sæ o înlæture øi sæ fie sigur cæ nu este nici conflict, nici ceartæ, este expunerea unor principii care nu le tægæduifli. Sæ votæm legea, zicefli, cæci ræspunde la o necesitate urgentæ; de multe ori vine nevoia, când se cere sacrificiu chiar de principiu, ca sæ îndeplinim o trebuinflæ urgentæ, dar când se poate îndeplini pe cale

234 normalæ nu este mai de preferat aceastæ cale? Øi Senatul nu este bine sæ dea exemple de a se face mai bine un lucru normal? D. ministru a zis: atunci trimitefli trimiøi, øi îi va primi fiecare putere cum va binevoi. Eu mærturisesc cæ nu doresc, øi Senatul împreunæ cu mine nu poate sæ doreascæ, cæ aceastæ poziflie anormalæ a reprezentanflilor noøtri sæ mai continue; nu trebuie sæ punem în pozifliune pe puteri nici sæ nu ne punem în pozifliune ca trimiøii noøtri sæ mai fie primifli cum vor binevoi puterile; aceasta înseamnazæ cæ nu am luat însuøi în serios independenfla! Aceasta a putut sæ fie pe când nu aveam o pozifliune fixæ øi determinatæ. Ceea ce a spus d. Kogælniceanu cæ la Viena agentul nostru avea o pozifliune, este foarte adeværat; la Viena a fost ræposatul Costa°Foru bine primit øi aceastæ pozifliune avantajoasæ a continuat øi pentru d. Bælæceanu. Este foarte adeværat ceea ce a zis d. Kogælniceanu de ræposatul Costa°Foru. Ræposatul Costa°Foru primea regulamentele de ceremonii oficiale întocmai ca øi ceilalfli agenfli, primea hârtiile numerotate øi cu numele de agent, øi în ceremoniile oficiale era introdus în saloanele unde erau reprezentanflii stræini. Toate acestea sunt adeværate, øi întrucât pot zice îmi primeam øi eu pærticica de glorie ca ministru de Externe. Daræ aceasta era numai o toleranflæ pentru guvernul nostru øi nimic mai mult. Noi, astæzi, cel puflin în fafla stræinilor, nu trebuie sæ alergæm dupæ toleranflæ øi bunævoinflæ. Aceastæ chestiune joacæ un mare rol în diplomaflie. Nu sunt chestiuni interne unde sæ facem dupæ voinfla noastræ. Chiar cuvântul de consul m°am silit sæ°l introduc, daræ n°a fost posibil. Prin urmare, d°lor, vedefli cæ unele guverne primeau pe agenflii noøtri foarte bine, îi asemænau cu agenflii oficiali, daræ aceasta era numai o iluziune, nu erau recunoscufli. S°a zis cæ aceastæ lege nu este în contrazicere cu noua pozifliune ce øi°a creat România, øi cæ putem continua øi azi a trimite agenfli în baza dispozifliilor ei. Sæ mæ ierte; din contra, aceastæ lege este fæcutæ într°un timp când nu rupsesem legæturile noastre cu Poarta. Chiar cuvintele din lege, chiar modul de a nu boteza pe reprezentanfli în stræinætate, înseamneazæ cæ legea a læsat cuvinte vagi. D. ministru va øti cæ cuvântul de agent diplomatic nu figureazæ nicæieri într°un mod categoric, daræ este uz, øi acest uz a fæcut ca unii din reprezentanfli la noi, precum este acel al Franciei, sæ aibæ øi cuvântul diplomatic la titlul lor, pentru ca sæ nu se creadæ cæ este consul comercial. Aceasta este un termen recunoscut numai de uz. Cuvântul de diplomat nu figureazæ în nici un tratat, nici în acel de la 1818, nici nicæieri. Iatæ pentru ce legea din 1873 nici nu i°a botezat, a læsat un nume generic, pentru cæ dacæ îi boteza, risca sæ nu fie recunoscufli. Apoi, dacæ este aøa, atunci de ce ne punem în aceeaøi pozifliune? Observafli cæ, fæcând aceasta, aprobæm o greutate care

235 øi°o creeazæ guvernul însuøi, pentru cæ dvs. oricum vefli pofti; numifli°i trimiøi, numifli°i agenfli, nu vefli putea în virtutea acestei legi sæ le dafli o pozifliune normalæ. Aceastæ lege se øtie cæ era fæcutæ pentru un timp când nu aveam recunoscufli agenflii noøtri, øi primind aceastæ lege, le vefli da acelaøi caracter. Apoi nu vedefli în ce pozifliune punefli pe agenflii noøtri?... D. Manolescu. Acum sunt recunoscufli?... D. Boerescu. Mæ opresc sæ mæ înfleleg cu d. Manolescu; binevoifli a ne explica d°le Manolescu, ce voifli sæ mæ întrebafli. D. Manolescu. Agenflii noøtri sunt recunoscufli astæzi?... D. Boerescu. Îmi pare ræu cæ nu am înfleles. Adineaori am spus cæ agenflii diplomatici ai noøtri nu sunt recunoscufli într°un mod oficial, øi dacæ vom vrea sæ fim corecfli, trebuie sæ°i chemæm înapoi, pentru cæ aøa se face, pentru demnitatea chiar a statului, în asemenea împrejuræri. Astfel a fæcut Italia când era recunoscutæ ca Regat, a chemat pe tofli reprezentanflii sæi înapoi. Apoi, noi, prin aceastæ lege ce ni se cere azi, facem amintirea trecutului øi ne dæm o dezminflire în fafla Europei! Faptul acesta este necorect. Se va zice despre noi, cæ suntem niøte oameni care astæzi fac una øi mâine alta, øi noi, trebuie sæ flinem cont de faptele noastre øi sæ lucræm cu seriozitate. D°lor, eu prevæd altæ dificultate materialæ. Întâi avefli sæ întâmpinafli mai multe dificultæfli pentru a gæsi un bun agent decât un „trimis extraordinar“. Trimiøii extraordinari sunt provizorii øi cu mult mai degajafli, mai liberi în sarcina lor; între trimiøii extraordinari øi guvern nu se creeazæ acea pozifliune de funcflionar care este între agentul diplomatic øi guvern, prin urmare, cercul adeværat al raporturilor între trimisul extraordinar øi guvern, este mult mai restrâns decât între acesta øi celælalt agent; aceasta este pozitiv; natura lucrului este astfel. Pe lângæ aceasta vefli crea o uøurinflæ øi guvernului pe lângæ care îi trimitefli pentru cæ trimisul extraordinar este într°o pozifliune oarecum mai izolatæ øi poate fi primit mai bine øi færæ inconvenient. Dovadæ despre aceasta este, cum d. ministru ne°a afirmat°o aci, poziflia d°lui Bælæceanu care a fost trimis extraordinar la Roma, unde a avut o poziflie oficialæ, trimitefli însæ mâine un agent diplomatic, øi sæ vedem tot aøa va fi? Îl va recunoaøte în calitatea sa oficialæ? Nu, d°lor, øi o zic aceasta negreøit, pentru moment, pânæ la recunoaøterea independenflei. Forma de „trimis extraordinar“ a fost tratat pe picior de egalitate, precum afirmæ d. ministru cæ s°a petrecut la Roma. Apoi dacæ aceasta este aøa, øi aøa este, de ce dar sæ nu avefli „trimiøi extraordinari“ pe care sæ°i putefli pune în pozifliune de egalitate, în elementul cel mai întins? Øi pe urmæ, sæ væ mai spun øi altceva, este øi o chestiune financiaræ de mare importanflæ; sæ°mi permitefli sæ væ spun cæ mijloacele din bugetul nostru nu cred sæ fie suficiente în acest timp de mari greutæfli; øi d. ministru ori acum, ori mai târziu, o sæ aibæ nevoie sæ cearæ la Cameræ mijloace pentru a ne apæra pe tærâmul diplomatic; øi Camera

236 negreøit va da mijloace. Apoi avem deja un agent diplomatic extraordinar, pe d. general Ioan Ghica la Petersburg. Se va zice cæ d°lui avea salariu; dar iatæ un agent diplomatic extraordinar care poate lucra mai bine øi mai degajat. Prin urmare vedefli cæ necorectitudinea acestei legi de azi are o importanflæ practicæ foarte mare, este cæ nu trebuie sæ ne expunem la o contradicfliune care sæ facæ a slæbi mijloacele guvernului; øi pentru aceste cuvinte eu cred cæ este bine a se înlætura aceastæ lege, øi mai târziu sæ vinæ guvernul sæ îndeplineascæ legitimitatea dorinflei noastre în privinfla reprezentafliunii noastre în stræinætate conform noii pozifliuni a flærii. D. ministru de Externe, M. Kogælniceanu. D°lor, dupæ câte afli auzit, doi foøti miniøtri de Externe prin lungi cuvinte au vorbit în contra prezentei legi; prin urmare socotesc cæ suntem luminafli; ce este însæ mai important este cæ prin asemenea lungi discursuri sunt pus în pozifliune de a nu mæ mai putea în cabinetul meu de cele ce am sæ fac, dacæ toatæ ziua sunt silit în Cameræ øi în Senat sæ aud asemenea cuvinte. D°lor, este un proverb care zice cine poate mai mult, poate mai puflin. În chestiunea aceasta a fost o preocupare de economie de bani, øi meritul meu este cæ banii care se cheltuiau în timp normal, s°au cheltuit tot aceiaøi øi în timp de ræzbel, nu am cerut nici un fond pentru trimiøii extraordinari; am fæcut ca 8 000 lei pe lunæ sæ fie de ajuns. Acum dacæ dvs. vefli zice ca sæ cheltuim de trei sau de patru ori mai mult aceastæ sumæ, atunci voi ræspunde cæ nu am de unde sæ le plætesc, pentru cæ Camera are alte puncte de vedere øi Senatul altele. Dvs. suntefli în dreptul sæ respingefli acest proiect de lege, putefli sæ væ unifli cu opiniunea d°lui Boerescu ca sæ mæ duc la Cameræ sæ vin cu un alt proiect de lege… D. V. Boerescu. Chestiune de 3 zile. D. ministru de Externe. Dvs. zicefli cæ trebuie sæ reclam o chestiune de demnitate, apoi dvs. ar trebui sæ væ osândifli de ce încæ pânæ acum nu am trimis agenfli. D°lor, voi sæ sfârøesc, afli væzut opiniunea a doi foøti miniøtrii de Externe, afli væzut chestiunea cu mult talent dezvoltatæ de d°lor, afli auzit motivele mele, vefli vota cum vefli voi, sunt interesele flærii în joc, nu ale noastre. Voci. Închiderea discufliunii. D. vicepreøedinte pune la vot luarea în considerafliune øi constatæ majoritatea. D. V. Boerescu. Minoritate, sæ se aducæ votul prin bile, balanseazæ. Se face contra probæ øi d. vicepreøedinte constatæ minoritate contra legii. D. V. Boerescu. Væ rugæm cu bile, votul balanseazæ. D. vicepreøedinte. Regulamentul zice ca sæ fac votul pânæ în trei ori, prin urmare cine este pentru luarea în considerafliune a proiectului sæ binevoiascæ a se scula. D°nii chestori constatæ majoritate, prin urmare proiectul de lege s°a luat în considerafliune. Domnul raportor citeøte legea pe articole.

237 Art.1 øi 2 se citesc øi se pun la vot succesivamente, prin sculare øi øedere, øi se admit. Se pune la vot legea în total prin bile øi rezultatul votul este: Votanﬂi ...... 40 Majoritate ...... 21 Bile albe pentru ...... 26 Bile negre contra ...... 14 D. vicepreøedinte. Prin urmare Senatul a adoptat legea.

(Monitorul Oficial, nr. 27 din 4 februarie 1878, pp.628–633)

238 17

LEGE PRIN CARE ARTICOLELE 41 ØI 42 DIN LEGEA ORGANICÆ A MINISTERULUI AFACERILOR STRÆINE, MODIFICATE PRIN LEGEA VOTATÆ LA 26 ØI 28 FEBRUARIE 1877, SUNT RESTABILITE

CAROL I, Prin graflia lui Dumnezeu øi voinfla naflionalæ, Domn al românilor, La tofli de faflæ øi viitori, sænætate. Corpurile legiuitoare au votat øi noi sancflionæm ce urmeazæ: LEGE Art.I. Articolele 41 øi 42 din legea organicæ a Ministerului Afacerilor Stræine, modificate prin legea din 26 øi 28 februarie 1877, sunt restabilite. Art.II. Orice alte dispozifliuni, contrarii legii de faflæ, sunt øi ræmân desfiinflate.

Aceastæ lege s°a votat de Adunarea Deputaflilor, în øedinfla de la 27 ianuarie 1878, øi s°a adoptat cu majoritate de 55 voturi, contra a 10, fiind øi 4 abflineri.

Vicepreøedinte, A. Væsescu Secretar, [N] Dimancea (L.S.A.D.)

Aceastæ lege s°a votat de Senat, în øedinﬂa din 1 februarie 1878, øi s°a adoptat cu majoritate de 26 voturi, contra a 14.

Vicepreøedinte, D. Brætianu Secretar, G. Lecca (L.S.S.)

Promulgæm aceastæ lege øi ordonæm ca ea sæ fie învestitæ cu sigiliul statului øi publicatæ în Monitorul Oficial.

Datæ în Bucureøti, la 9 februarie 1878 (L.S.St.) CAROL

Ministru secretar de Stat Ministru secretar de Stat la Departamentului de Justiﬂie la Departamentul Afacerilor Stræine Eugen[iu] Stætescu M. Kogælniceanu Nr. 266

(Monitorul Oficial, nr. 32 din 10 februarie 1878, p.777)

239 18

DECRET PENTRU DESFIINﬁAREA DEOSEBIRII EXISTENTE ÎNTRE COSTUMELE AGENﬁILOR DIPLOMATICI

Art.I. Deosebirea ce existæ între costumele agenflilor diplomatici este øi ræmâne desfiinflatæ. Art.II. Tofli trimiøii diplomatici de clasa I vor avea costumul prevæzut în decretul nostru din 2 noiembrie 1871 pentru agentul diplomatic la Constantinopole. Art.III øi cel din urmæ. — Ministru nostru secretar de Stat la Departamentul Afacerilor Stræine este însærcinat cu executarea decretului de faflæ. Dat în Sinaia, la 7 septembrie 1878

CAROL Ministru secretar de Stat la Departamentului Afacerilor Stræine, M. Kogælniceanu Nr. 2 049

(Monitorul Oficial, nr. 201 din 12 septembrie 1878, p.5175)

240 19

DECRET REFERITOR LA ÎMPÆRﬁIREA AGENﬁILOR DIPLOMATICI, ØEFI DE MISIUNE, ÎN TREI CLASE

CAROL I, Prin graflia lui Dumnezeu øi voinfla naflionalæ, Domn al românilor, La tofli de faflæ øi viitori, sænætate. Asupra raportului ministrului nostru secretar de Stat la Departamentul Afacerilor Stræine, sub nr.13 738, Øi având în vedere art.37 din legea organicæ a Ministerului Afacerilor Stræine, Am decretat øi decretæm: Art.I. Jurnalul Consiliului de Miniøtri, încheiat în øedinfla sa din 7 septembrie 1878, este aprobat15. Art.II. Agenflii noøtri diplomatici, øefi de misiune, sunt împærflifli în trei clase: Întâia se compune din trimiøii extraordinari øi miniøtrii plenipotenfliari; a doua, din miniøtrii rezidenfli; a treia, din însærcinaflii de afaceri. Art.III. Ministru nostru secretar de Stat la Departamentul Afacerilor Stræine este însærcinat cu executarea decretului de faflæ.

Dat în Sinaia, la 7 septembrie 1878 CAROL

Ministru secretar de Stat la Departamentului Afacerilor Stræine, M. Kogælniceanu Nr. 2 050

(Monitorul Oficial, nr. 199 din 8 septembrie 1878, p.5143)

241 20

CEREMONIALUL CURﬁII. RECEPﬁIUNEA MINIØTRILOR STRÆINI.

Ceremonialul cu care se primesc în audienflæ domneascæ miniøtrii plenipotenfliari øi miniøtrii rezidenfli ai suveranilor stræini acreditafli pe lângæ A.S.R. Domnul16 se stabileøte precum urmeazæ: La sosire, trimisul stræin informeazæ despre venirea sa pe ministrul Afacerilor Stræine, fie printr°un secretar al legafliunii, fie prin scrisoare, øi°i cere ziua øi ora spre a°l vizita øi a°i da copie de pe scrisorile sale de creanflæ. Ministrul Afacerilor Stræine ia ordinele A.S.R. pentru primirea solemnæ la Palat. Ziua audienflei fiind fixatæ de A.S.R., mareøalul Curflii previne de aceasta pe ministrul Afacerilor Stræine, care, la rândul sæu, informeazæ pe trimisul puterii stræine. În ziua hotærâtæ pentru audienflæ, un adjutant domnesc merge la ospelul legafliunii cu douæ træsuri ale Curflii, din care cea destinatæ ministrului stræin va fi de mare galæ, øi îl conduce la Palat. Adjutantul invitæ pe øeful de misiune a se urca în prima træsuræ, punându°se la stânga sa. Ceilalfli membri ai legafliunii iau loc în a doua træsuræ. La Palat garda ia armele øi tobele sunæ. Ministrul stræin este primit în josul scærii de onoare de doi ofifleri de ordonanflæ, øi în capul scærii de doi adjutanfli domneøti care îl introduc împreunæ cu suita sa în salonul de recepfliune, unde se aflæ ministrul Afacerilor Stræine, mareøalul Curflii øi Casa militaræ a A.S.R. Mareøalul Curflii anunflæ a A.S.R. Domnului pe trimisul stræin, pe numele øi titlurile sale, dupæ care apoi ministrul stræin este invitat a trece în apartamentul în care se aflæ A.S.R., fiind faflæ ministrul de Externe. Trimisul stræin pronunflæ câteva cuvinte øi depune scrisorile sale de creanflæ în mâinile Domnului, care apoi le remite ministrului Afacerilor Stræine. A.S.R. Domnul, însoflit de ministrul stræin øi de ministrul de Externe, trece în urmæ în salonul unde se aflæ mareøalul Curflii, personalul legafliunii øi Casa militaræ domneascæ. Aci, trimisul stræin prezintæ A.S.R. personalul misiunii. Când A.S.R. concediazæ pe ministrul stræin, acesta este recondus cu acelaøi ceremonial care a prezidat la sosirea sa. În timpul audienflei, ministrul Afacerilor Stræine se fline la stânga Domnului. Dupæ terminarea recepfliunii la A.S.R. Domnul, trimisul este condus în apartamentele A.S.R. Doamnei de mareøalul Curflii, care îl va prezenta A.S.R., fiind înconjuratæ de Curtea sa.

Bucureøti, 13 octombrie 1878

242 Pentru audienflele oficiale ce au de scop remiterea de decorafliuni stræine A.S.R. Domnului de cætre trimiøii stræini, aceøtia sunt primifli în acelaøi mod, cu deosebire numai cæ reprezentantul stræin este introdus, în asemenea ocaziuni, împreunæ cu personalul legafliunii înaintea A.S.R. Domnului, faflæ fiind ministrul Afacerilor Stræine øi Casa civilæ øi militaræ domneascæ.

(Monitorul Oficial, nr. 229 din 14 octombrie 1878, p.5783)

243 21

DEZBATEREA, ÎN ADUNAREA DEPUTAfiILOR, A PROIECTULUI DE LEGE SUPLIMENTARÆ RELATIVÆ LA LEGAfiIILE ØI CONSULATELE ROMÂNE, PRECUM ØI LA ADMINISTRAfiIA CENTRALÆ A MINISTERUL AFACERILOR STRÆINE

Øedinﬂa din 15 ianuarie 1879

Preøedinflia d°lui vicepreøedinte G. Hasnaø. D. D.I. Ghica, raportorul comitetului de delegafli ai secfliunilor, dæ citire urmætorului raport øi proiect de lege:

Domnilor deputafli, Comitetul delegaflilor dvs., pentru cercetarea proiectului de lege suplimentaræ relativæ la legafliunile øi consulatele române în stræinætate, precum øi la administrafliunea centralæ a Ministerul Afacerilor Stræine, øi compus din: D. I. Codrescu secflia I ” Al. Øtirbei ” II ” D. Cariagdi ” III ” G. Vernescu ” IV ” Dimitrie Ionescu ” V ” G. Chiflu ” VI ” D. Ghica ” VII întrunindu°se în zilele de 10 øi 11 decembrie trecut, a luat în studiu øi în dezbatere acest proiect de lege. Din lucrærile diferitelor secfliuni ale Adunærii, rezultæ cæ toate au primit luarea în considerafliune a proiectului ca necesar pentru apærarea øi susflinerea intereselor noastre ca stat recunoscut absolut independent; fiindcæ prevede o reprezentafliune mai directæ, mai completæ øi mai în raport cu noua situafliune care ni s°a creat în mijlocul marii familii a puterilor europene. Cu toate acestea, secfliunile, færæ nici o singuræ excepfliune, primind proiectul în principiu au fost animate de acelaøi spirit de prudenflæ øi de economie însærcinând pe delegaflii lor sæ caute øi sæ stabileascæ acest nou sistem de reprezentare pe o bazæ potrivitæ cu resursele noastre financiare, færæ însæ ca acea reprezentare sæ fie lipsitæ de prestigiul necesar demnitæflii noastre naflionale. În acest sens, mai toate secfliunile au formulat amendamente speciale care au fost susflinute de delegaflii lor respectivi øi despre care se va da seamæ în cursul acestui raport.

244 Domnilor deputafli, Øtifli bine cæ, conform dreptului internaflional, fiecare din nafliunile de sine stætæ- toare sunt considerate ca persoane morale, capabile de a lucra øi de a contracta unele cu altele. De acolo rezultæ sistemul internaflional de relafliuni reciproce, nu direct cum sunt relafliunile între indivizii unui stat, ci indirect prin persoane care le reprezintæ. Aceste relafliuni se fac din partea puterii executive, ca puterea activæ a unui stat. Iatæ pentru ce un stat independent deleagæ miniøtrii øi consulii sæi, øi primeøte prin reciprocitate miniøtrii øi consulii statelor cu care se aflæ în relafliune. Strict vorbind, nici un stat nu este obligat prin dreptul internaflional de a primi sau a trimite reprezentanfli, însæ uzul universal a fæcut din acest principiu o chestiune de bunæ cuviinflæ øi de datorie reciprocæ, supusæ fireøte condifliunilor financiare care nu pot fi trecute cu vederea. Noi credem cæ acest proiect de lege cu modificærile care i s°a fæcut de cætre noi, în comitetul delegaflilor, corespunde cu totul cerinflelor actuale ale flærii, în privinfla relafliunilor sale, ca stat independent, cu celelalte state ala Europei, færæ a stabili acest sistem de reprezentare pe o bazæ nepotrivitæ cu mijloacele noastre. Toate secfliunile Adunærii, fiind inspirate de acelaøi principiu de economie, s°au deosebit numai în modul de aplicare a acestui principiu. Toate aceste secfliuni, afaræ de secfliunea VII°a, au fost de pærere a se face scæderi în lefurile personalului øi în cheltuielile de reprezentare, menflinând cu mici modificafliuni posturile create prin proiectul de lege al guvernului. Secfliunea VII°a însæ, având în vedere cæ retribufliunile øi cheltuielile de reprezentaflie, dupæ proiectul de lege al guvernului, nu sunt exagerate, øi corespund exigenflelor locale øi cu cerinflele unei reprezentafliuni modeste, dar la înælflimea situafliunii sale, a preferat o reducere în posturile prevæzute prin art.I øi XII, adicæ de a institui legafliuni mai pufline, daræ suficient retribuite, decât de a crea legafliuni mai numeroase, dar ræu retribuite. Aceastæ opiniune a prevelat în comitetul delegaflilor, dupæ cum voi avea onoare a væ aræta prin modificærile care s°au introdus, øi pe care væ rog a le admite pe toate ca reprezentând reducfliunile posibile ce se pot face în acest serviciu, aøa cum ni se prezintæ de cætre guvern. Dupæ ce comisiunea dvs. a luat în considerafliune acest proiect de lege, s°au luat în dezbatere articolele din care se compune, øi voi avea onoare a væ da seamæ de modificærile care s°au introdus în fiecare dintr°însele. La art.I, conformându°se cu principiul admis în discufliunea generalæ, adicæ cæ este preferabil a reduce numærul posturilor legafliunilor, decât a reduce din personalul sau din remunerafliile alocate pentru fiecare post în parte, de aceea færæ discufliune, s°a eliminat postul de la Berna, care reprezintæ o economie de 53 732 lei. Cât pentru posturile cele noi de la Bruxelles°Haga øi Atena, admiflându°se principiul contopirii a douæ legafliuni, cea dintâi s°a contopit cu legafliunea din Paris, øi cea de°a doua

245 cu aceea din Constantinopole. Sunt dator a væ spune însæ cæ aceastæ unificare, admisæ de majoritatea comisiunii dvs. øi reprezentând încæ o economie de 112 714 lei noi, nu a fost admisæ de d. ministru care a susflinut înfiinflarea acestor douæ posturi, precum øi de minoritatea comisiunii, compusæ de d. Ionescu øi d. Cariagdi. Art.III, precum s°a redactat de guvern, s°a crezut cæ impune tuturor legafliunilor un personal complet færæ a le læsa latitudinea de a reduce acest personal conform cerinflelor locale care sunt supuse la variafliuni continue. Pentru a læsa dar aceastæ latitudine, s°au înlocuit cuvintele: de întâia øi de a doua clasæ sau secretari interprefli prin cuvintele fie de clasa întâia, fie de clasa a doua, fie de interprefli. Pentru a evita asemenea orice abuz care ar putea avea loc printr°o interpretare rea a articolului V, rechemând în administrafliunea centralæ pe vreun titular de legafliune cu personalul sæu, øi creând o sinecuræ ilimitatæ, s°au modificat cuvintele: pot fi întrebuinflate, prin cuvintele: pot fi temporal chemate øi întrebuinflate. La art.VI, cuvântul de Dragomanii s°a înlocuit prin cuvântul Dragomani. Art.VII a dat loc la multæ discufliune, atât în sânul secfliunilor dvs. cât øi în comitetul delegaflilor. Pretutindeni s°a manifestat ideea cæ acest articol acordæ prea mari privilegii unui simplu regulament øi cæ o lege specialæ, în privinfla admisibilitæflii øi înaintærii, ar prezenta mai multe garanflii. Secfliunea VII admisese acest regulament numai ca provizoriu pânæ la facerea unei legi speciale, însæ comitetul delegaflilor a admis regulamentul permanent pentru drepturile øi obligafliunile personalului legafliunii, supunând chestiunile de admisibilitate øi de înaintare unor condiflii fixate printr°o lege specialæ. De aceea, acest articol, în acord cu guvernul a fost înlocuit precum urmeazæ: „Art.VII. O lege specialæ va determina condifliunile de admisibilitate øi de înaintare al întregului personal al legafliunii. Drepturile øi obligafliunile acestui personal se vor determina printr°un regulament de administrafliune publicæ“. Venind acum la titlul II relativ la personalul consular, în art.XII proiectul guvernului prevede: 1) Consuli trimiøi øi retribuifli; 2) Consuli locali øi neretribuifli. Deci un fapt constant cæ toate puterile Europei posedæ consuli neretribuifli, stræini de multe ori când nu se gæsesc naflionali, în localitæflile unde sunt numifli øi când interesele flærii o reclamæ. Însæ fiindcæ s°ar putea da o prea mare latitudine prin acest articol ræu interpretat, comisiunea dvs. a crezut cæ cuvântul locali s°ar putea øterge cu avantaj, øi a modificat cuvintele: consuli trimiøi øi retribuifli prin consulii retribuifli, øi consuli locali øi neretribuifli prin cuvintele consuli neretribuifli. Guvernul însæ, bazându°se pe alineatul 4 din art.10 din Constitufliune, care permite în cazuri excepflionale stræinilor de a ocupa funcfliuni publice, øi pe marea utilitate a consulatelor neretribuite, a cæror creafliune se facilitæ prin caracterul onorific al postului, s°a opus la aceastæ modificare.

246 La art.XV s°au eliminat, în acord cu guvernul, posturile urmætoare de consulate retribuite: 1) Renii, care reprezintæ o economie de 6 060 lei; 2) Salonicul, care reprezintæ o economie de 12 726 øi Vidinul de 6 060 lei, adicæ peste tot o reducfliune de 24 846 lei. Subscrisul, în minoritate, am propus suprimarea unui onsulat retribuit la Alexandria în Egipt, opinând cæ un consulat neretribuit ar fi îndestul în acel loc, unde avem interese mai mici, comparate cu alte locuri. Majoritatea comitetului delegaflilor a adaos încæ un consulat la Timiøoara, reprezentând un spor de 6 060 lei, adicæ reducând economiile fæcute în acest articol la cifra de 18 786. Minoritatea comisiunii însæ nu a aprobat acest adaos. Trebuie sæ væ atrag încæ atenfliunea asupra alineatului adaos de noi la finele acestui articol prin care se stipuleazæ cæ aceste autoritæfli consulare nu se vor înfiinfla toate deodatæ, ci treptat cu resursele bugetare, astfel încât acest alineat lasæ loc øi la alte economii care se pot face cu ocaziunea votærii bugetului Ministerului Afacerilor Stræine. Proiectul guvernului, în ceea ce priveøte art.XVI pânæ la XIX inclusiv, s°a primit întocmai afaræ de øtergerea cuvântului viceconsulii la art.XVI øi înlocuirea cuvântului erecfliune prin cuvântul înfiinflare la art.XVIII. Art.XX, pentru cuvintele exprimate la art.VII, s°a pus în armonie cu acel articol. La art.XXI cuvântul de naflionalii s°a înlocuit cu conaflionalii øi, cu mici diferenfle de redacflie, s°a primit întocmai, deøi s°a emis o opinie de a se fixa termenele de apel conform codului civil. În vedere însæ cæ distanflele sunt cu mult mai mari de ceea ce sunt în interiorul flærii noastre, aceastæ opiniune nu a prevalat. Art.XXIII se redacteazæ chiria consulatelor retribuite este înscrisæ, în loc de chiria locului consulatelor generale pentru a evita cheltuiala plæflii de chirii la consultatele neretribuite. Din art.XXIV s°a øters cuvântul român ca înflelegându°se de sine, øi în loc de 3 funcflionari prevæzufli ca compunând comisia de anchetæ, s°au pus 2 funcflionari, ca prezentând mai mare înlesnire øi mai pufline cheltuieli pentru localitæfli depærtate. La art.XXIV, tabloul prezentat de guvern fixând personalul øi tratamentul administrafliunii centrale øi care reprezintæ un spor de cheltuieli de 25 920 lei noi, se înlocuieøte prin tabloul actual din bugetul anului acestuia cu un singur adaos de un caligraf a 200 lei pe lunæ, ceea ce reprezintæ o economie asupra proiectului guvernului de lei 23 520. Art.XXVII se øterge ca creând prea multe distincfliuni inutile. S°au fæcut, afaræ de modificærile în tabelele a, b øi c de care s°a vorbit mai sus, în tabela A o economie de 4 000 lei, reducând cheltuielile de reprezentare la Petersburg la cifra de 36 000 lei, în loc de 40 000 øi punându°le pe acelaøi picior cu cheltuielile de reprezentare a tuturor celorlalte oraøe principale din Europa.

247 La tabela litera B s°a øters cifra de 1 000 lei noi cheltuieli de reprezentare a consulatelor generale afaræ de acela din capitala Bulgariei. Aceste consulate generale sunt 4 dupæ statul [de platæ al] Ministerului Afacerilor Stræine, astfel încât aceastæ reducere reprezintæ o cifræ de 3000 lei. Minoritatea, reprezentatæ prin subsemnatul, a fost pentru menflinerea acestor cheltuieli de reprezentare la postul Budapesta din cauza importanflei oraøului. Iatæ, d°lor deputafli, modificærile care s°au fæcut acestui proiect de lege de cætre comisiunea dvs. Aceste modificafliuni reprezintæ în total o economie netæ de 241 152 lei, reducând bugetul Ministerului Afacerilor Stræine, precum s°ar prezenta dupæ proiectul guvernului în cifra de 1 523 131 lei, bani 76, la cifra de 1 281 979, bani 76; fæcând abstracfliune totalæ de economiile posibile prin modificærile introduse de noi la art.III øi XV. Øi væ rog, d°lor deputafli, sæ binevoifli a aproba aceste modificæri ca reprezentând economiile cele mai posibile de fæcut, færæ a prejudicia prestigiul reprezentafliunii noastre în stræinætate cæreia i se impun multe adaose prin pozifliunea nouæ ce ni s°a creat la tratatul din Berlin.

Raportor, Dimitrie Ioan Ghica

Lege suplimentaræ relativæ la legafliile øi consulatele române în stræinætate, precum øi la administraflia centralæ a Ministerului Afacerilor Stræine, modificatæ de comitetul delegaflilor

TITLUL I Legaﬂiuni

Despre personalul diplomatic Art.1. Sunt instituite legaﬂiuni în posturile urmætoare: 1. Berlin. 2. Belgrad. 3. Constantinopole–Atena. 4. Londra. 5. Paris–Bruxelles–Haga. 6. Roma. 7. Petersburg. 8. Viena. Art.II. Titlul øi clasa agenﬂilor diplomatici sunt determinate prin decret domnesc în urma avizului Consiliului de Miniøtri.

248 Art.III. Secretari de legafliune, fie de clasa I, fie de clasa II, fie interprefli, sunt aøezafli la diferitele posturi diplomatice; ei pot primi titlul øi face funcfliunile de cancelari. Art.IV. Diferitele legafliuni pot avea ataøafli neretribuifli. Art.V. Øefii misiunilor diplomatice, precum øi personalul legafliunilor, færæ excepfliune de grad, pot fi temporal chemafli øi întrebuinflafli în administrafliunea centralæ a Ministerului Afacerilor Stræine, când interesele serviciului vor cere prezenfla lor. În acest caz ei îøi conservæ gradul øi se bucuræ de alocafliunile afectate postului lor. Art.VI. Dragomani pot fi ataøafli la legafliunile din Orient. Art.VII. O lege specialæ va determina condifliunile de admisibilitate øi de înaintare al întregului personal al legafliunii. Drepturile øi obligafliunile acestui personal se vor determina printr°un regulament de administrafliune publicæ. Art.VIII. Tratamentul fix al fiecærui øef de legafliune este de 1 500 lei pe lunæ. Øeful misiunii mai primeøte, pe lângæ acest tratament fix, o sumæ sub titlul de cheltuieli de reprezentare, de cancelarie, de uøieri øi altele. Aceastæ sumæ, care este determinatæ dupæ condifliunile particulare ale fiecærui post øi scumpetea relativæ a vieflii în fiecare reøedinflæ, formeazæ un capitol special în bugetul anual al Ministerului Afacerilor Stræine, conform tabloului aci anexat sub litera A. Art.IX. Secretarii de întâia clasæ se vor bucura de un tratament fix de 1 000 lei pe lunæ. Secretarii de a doua clasæ øi secretarii interprefli de un tratament fix de 600 lei pe lunæ. Art.X. Însærcinafli de afaceri prin°interim, când titularul legafliunii este în concediu care trece peste 15 zile, sau când postul este vacant, cu dreptul la o indemnitate ce se va fixa prin regulamentul prevæzut la art.VII, øi care se va lua din cheltuielile de reprezentare afectate øefului misiunii. Art.XI. Chiria localului legafliunilor este înscrisæ anual în bugetul Ministerului Afacerilor Stræine.

TITLUL II Consulate

Despre personalul consular Art.XII. Personalul consulatelor, prevæzute la art.41 din legea organicæ a Ministerului Afacerilor Stræine, este împærflit în douæ categorii: 1. Consuli retribuifli. 2. Consuli neretribuifli. Art.XIII. Personalul consultatelor de prima categorie se compune:

249 a) Consuli generali care pot primi øi titlul de agenfli politici sau însærcinafli de afaceri. b) De consuli. c) De viceconsuli. Art.XIV. Personalul consulatelor de a doua categorie se compune: 1. De consuli generali. 2. De consuli sau viceconsuli. 3. De agenfli consulari. Art.XV. Autoritæflile consulare retribuite sunt stabilite în: 1. Alexandria. 2. Capitala Bulgariei. 3. Capitala Rumelei. 4. Constantinopole. 5. Budapesta. 6. Braøov. 7. Cernæufli. 8. Sibiu. 9. Orøova. 10. Timiøoara. 11. Ismail. 12. Suceava. 13. Rusciuk. 14. Silistra. 15. Varna. Aceste autoritæfli consulare se vor institui treptat potrivit cu resursele bugetare. Art.XVI. Cancelarii øi interpreflii retribuifli pot fi ataøafli la diferite posturi consulare de 1 categorie. Art.XVII. Titlul øi gradul acestor consulate se vor fixa prin decret domnesc. Art.XVIII. Înfiinflarea sau suprimarea consulilor de a doua categorie se face prin decret domnesc. Art.XIX. În flærile în care se aflæ o legafliune românæ, consulatele de diferite graduri sunt puse sub autoritatea øefului misiunii diplomatice. Art.XX. O lege specialæ va determina condifliunile de admisibilitate øi de înaintare al personalului consular. Drepturile øi obligafliunile acestui personal se vor determina printr°un regulament de administrafliune publicæ.

250 Art.XXI. Jurisdicfliunea civilæ øi criminalæ a consulilor se exercitæ conform drepturilor rezultând din dreptul ginflilor, din stipulafliunile convenflionale* sau din uzul consacrat. În materie civilæ øi comercialæ, consulul, asistat de doi asesori aleøi dintre conaflionalii notabili, judecæ toate contestafliunile între români. Apelurile contra sentinflelor consulare sunt fæcute înaintea Curflii de Apel din Bucureøti. În materie criminalæ øi de simplæ poliflie (crimele, delictele sau contravenfliunile) se urmeazæ astfel. În materie de simplæ contravenfliune, consulul judecæ singur øi færæ apel; în materie de delict, consulul judecæ asistat de doi asesori, cu rezerva dreptului de apel la Curtea din Bucureøti. În materie de crimæ, consulul este însærcinat cu instrucfliunea øi prevenitul este trimis, cu procedura øi piesele de convicfliune, la Parchetul procurorului general pe lângæ Curtea din Bucureøti. Art.XXII. Tratamentul personalului consulatelor este fixat conform tabloului aci anexat sub litera B. Art.XXIII. Chiria localului consulatelor retribuite este înscrisæ anual în bugetul Ministerului Afacerilor Stræine.

TITLUL III Dispoziﬂiuni comune

Art.XXIV. Membrii corpului diplomatic øi consular îøi pierd posturile pentru cazurile urmætoare: a) Abuz de încredere øi divulgare de secretele postului; b) Conduitæ nedemnæ de caracterul ce poartæ; c) Imoralitate probatæ prin fapte dovedite; d) Delapidare de bani publici. Destituirile pentru aceste patru cazuri se vor face în urma unei anchete compusæ de doi funcﬂionari superiori sau egali inculpatului, aparﬂinând corpului diplomatic øi consular.

* în sensul de prevederi tradiﬂionale.

251 TITLUL IV Administraﬂiunea centralæ

Despre personalul administrafliei centrale Art.XXV. Personalul øi tratamentul administrafliunii centrale ræmâne astfel precum este astæzi cu adaosul unui caligraf a 200 lei pe lunæ. Iar acel al posturilor conform tabloului aci anexat sub litera C. Art.XXVI. Denumirea funcflionarilor øi clasificarea ierarhicæ, dupæ care funcflionarii îøi îndeplinesc atribufliunile lor øi sunt subordonafli unii altora, vor face obiectul unui regulament special.

TITLUL V Dispoziﬂiuni tranzitorii

Art.XXVII. Orice dispoziﬂiuni contrarii legii de faﬂæ sunt øi ræmân abrogate.

TABLOUL A Legaﬂiuni

Cheltuieli de reprezentare, de cancelarie, uøieri øi altele, acordate anual øefilor de legaﬂiune la: Berlin ...... lei 36 000 Belgrad ...... ” 12 000 Constantinopole–Atena ...... ” 36 000 Londra ...... ” 36 000 Paris–Bruxelles–Haga ...... ” 36 000 Petersburg ...... ” 36 000 Roma ...... ” 36 000 Viena ...... ” 36 000 Dragomanul legaﬂiunii din Constantinopole va avea peste leafa sa actualæ o diurnæ de . . .” 3 600

TABLOUL B Consulate

Tratamentul mensual al consulilor øi acel al personalului ataøat dupæ trebuinﬂæ la diferitele posturi consulare:

252 Leafæ Cheltuieli de reprezentare Consulul general lei 1 000 – Consulul din capitala Bulgariei ” 1 000 1 000 Consulul ” 800 – Viceconsulul sau cancelar ” 400 – Interpretul ” 300 –

TABLOUL C Statul personalului porturilor

Portul Bræila 1 Cæpitan cu lei 300 leafæ pe lunæ, pe an 3 600 lei. 1 Dragoman cu lei 150 leafæ pe lunæ, pe an 1 800 lei. 1 Copist cu lei 120 leafæ pe lunæ, pe an 1 440 lei. 4 Gardieni cu lei 60 diurnæ pe lunæ fiecare, pe an 2 880 lei.

Portul Galaﬂi 1 Cæpitan cu lei 300 leafæ pe lunæ, pe an 3 600 lei. 1 Dragoman cu lei 150 leafæ pe lunæ, pe an 1 800 lei. 1 Copist cu lei 120 leafæ pe lunæ, pe an 1 440 lei. 4 Gardieni cu lei 60 diurnæ pe lunæ fiecare, pe an 2 880 lei.

Portul Severin 1 Cæpitan cu lei 250 leafæ pe lunæ, pe an 3 000 lei. 2 Gardieni cu lei 60 diurnæ pe lunæ fiecare, pe an 1 440 lei.

Port Giurgiu 1 Cæpitan cu lei 250 leafæ pe lunæ, pe an 3 000 lei. 2 Gardieni cu lei 60 diurnæ pe lunæ fiecare, pe an 1 440 lei. Total general 28 320

D. vicepreøedinte. Discufliunea generalæ este deschisæ. D. I. Ionescu. Nu øtiu cum sæ încep ca sæ fiu la înælflimea discufliunii unei chestiuni privitoare la bugetul Ministerului de Externe. Îmi voi lua cu toate acestea îndræzneala, fiindcæ actualul ministru de Externe este fostul ministru de Finanfle, îmi voi lua îndræzneala de a atinge chestiunea proiectului de lege din punctul de vedere financiar.

253 Domnul fost ministru de Finanfle trebuie sæ cunoascæ starea finanflelor noastre mai bine decât oricare din noi, care nu øtim nimic; nici situafliunea financiaræ nu ni s°a prezentat, nici Cartea verde, nici o relafliune detaliatæ de ceea ce a costat ræzbelul, de câfli oameni au murit, câfli bani s°au cheltuit; d°sa trebuie sæ øtie toate acestea mai bine decât noi. Ceea ce øtiu eu este ceea ce aud zicându°se cæ ar fi un deficit bugetar considerabil în anul acesta. În fafla unui asemenea deficit vine d°sa øi ne mai cere un milion øi jumætate cheltuieli diplomatice, când veniturile noastre nu ne ajung a preîntâmpina cheltuielile ordinare ale flærii. Înfleleg pe d. ministru de Externe øi pe tofli ceilalfli d°ni miniøtri: pentru cæ s°a fæcut independenfla, au nevoie sæ trimitæ ambasadori. Dar aceasta îmi face impresiunea acelor oameni, nu voi sæ citez nume proprii, care mergeau în stræinætate unde cheltuiau averi mari, îøi vindeau moøiile, pentru cæ erau boieri mari, dar care pe urmæ au ræmas calici. Eu auzind cæ este un deficit de 20 milioane în buget, stau øi mæ gândesc ce este de fæcut? Ni se vorbeøte de indepen- denflæ; ei bine, eu cred cæ am cæpætat°o cu sacrificiul de mii de oameni øi de multe milioane. Ce atâta grabæ cu ambasadorii, cu marchizii aceøtia, øi cum zice Lafontaine, „tout marquis doit avoir des pages“*, când noi nu øtim cum vom acoperi deficitul considerabil din Basarabia? În Dobrogea cheltuieli în dreapta øi în stânga, dând la lefuri nemaipomenite. Ceva mai mult: afli iertat acolo øi dæri; adicæ pe de o parte s°au sleit øi azvârlit veniturile, øi pe de alta mærifli cheltuielile. Dar condiflionata noastræ independenflæ n°am putea oare sæ ne întrebæm ce ne aduce? Cred cæ am câøtigat aceastæ independenflæ cu sângele românilor ce s°a værsat øi cu milioanele ce s°au cheltuit. Independenfla am câøtigat°o, fie ea recunoscutæ sau nu. Ei bine, milionul pe care ni°l cerefli pentru niøte funcflionari, nu zic de fanfaronadæ, øi væ las pe dvs. sæ alegefli alt cuvânt, acest milion n°ar prinde mai bine sæ°l punem în pæmânt pentru dezvoltarea agriculturii? Aø dori, profit de ocaziune øi zic: dacæ este independenfla câøtigatæ, øi românii în adevær au câøtigat°o, cu aceasta ce am câøtigat? Am câøtigat cæ nu mai plætim tributul la Sublima Poartæ. Ei bine, eu aø propune ca milionul ce nu mai dæm astæzi Porflii, acel milion sæ°l dæm contribuabililor, ca sæ vadæ toatæ lumea cæ în adevær am câøtigat ceva cu independenfla; iar nu sæ venim øi sæ îngreunæm cheltuielile. Pentru ce d. fost ministru de Finanfle, în loc sæ ne prezinte un asemenea proiect prin care sæ ni se propunæ a reduce câte un leu din darea pe cæile de comunicafliune, cæci aøa se numeøte astæzi capitafliunea, pentru ce în loc de aceasta d°sa ne propune un nou spor la cheltuieli? Avem de unde sæ dæm acel milion øi jumætate? Ce sæ mai vindem? Alflii vindeau moøiile, noi ce sæ vindem? Mijloace de a dezvolta agricultura nu ne dafli; venifli numai

* „orice marchiz trebuie sæ aibæ paji“.

254 øi ne cerefli; A da! A da øi iaræ a da! Ne°afli tot vorbit prin mesaje de legi de mine, øi alte resurse, dar unde sunt legile acestea ca sæ putem scoate cærbuni de la Vârciorova? Eu daræ, væ rog sæ binevoifli a amâna votarea acestor ambasadori pânæ la rezolvarea chestiunii pendinte a independenflei noastre, øi dafli pânæ atunci, dacæ avefli milioane, dafli°le pentru ameliorarea industriei în flaræ. Sæ ne pregætim a fi independenfli, sæ aibæ consulul acela de la Timiøoara ce interese sæ apere acolo… D. B. Maniu. Cer cuvântul. (Ilaritate.) D. I. Ionescu. Noi n°avem interes mai mare astæzi decât sæ øtim de unde sæ luæm bani. Aducefli bugetele, suntem la finele sesiunii, aducefli starea financiaræ pe care n°afli adus°o, øi atunci vom vedea. Nu ne dafli socoteli, øi ne mai cerefli încæ un milion øi jumætate; îl dæm øi pe acesta, numai punefli°ne în stare sæ vedem cum stæm. V°am dat biletele ipotecare, am aflat prin studiile mele, cu d. colonel Lecca, cæ sunt vreo 14 milioane mai mult decât am votat prin lege. Oare le pæstrafli pentru alte vremuri grele?... D. ministru de Externe. Cer cuvântul. D. I. Ionescu. Veniturile au scæzut øi cheltuielile se urcæ. Aø ruga pe preøedintele comisiunii bugetare, sæ nu se punæ numai pe tânjealæ, sæ ne spunæ ce venituri avem øi ce cheltuieli? Cæci eu cred cæ cheltuielile sunt mai mari decât veniturile, øi la aceastæ mæ conduce, nu øtiinfla, ci bunul simfl. Ei bine, dvs. voifli sæ ne silifli sæ væ dæm mai mult decât avem. Nu avem de unde; veniturile sunt scæzute; Basarabia s°a dus; monopolul poate se va duce øi el. De unde daræ sæ væ dæm? Ce°afli fæcut dvs. în Dobrogea? V°afli apucat a scædea øi a ierta din impozite. Apoi, cine v°a dat dreptul sæ scædefli dærile? Numai noi avem drept sæ scædem øi sæ urcæm dærile, de unde v°afli luat dvs. dreptul acesta constituflional? De ce facefli pomanæ cu cæmaøa flæranului român? Ei bine, d°lor miniøtri, nu pot sæ væ dau acest milion øi jumætate, cæci nu am de unde îl da… Øi, d°lor, chiar când am avea — aci vorbesc iaræ dupæ studiile fæcute împreunæ cu d. colonel Lecca — chiar când am avea, am sæ pun înainte douæ întrebæri: întâi, dacæ cheltuielile pe care ni le cerefli se vor recompensa prin serviciile ce ne vor aduce øi, al doilea, dacæ, dupæ exemplele din toatæ lumea, cheltuielile dvs. nu sunt mai mari sau mai mici decât ale altor popoare de talia noastræ, øi în caz când vor fi mai mari sæ mai øtergem câte ceva, fiindcæ e bine ca fiecare sæ°øi cunoascæ…, nu zic vorba. O voce. Lungul nasului. D. I. Ionescu. Ei, fie! Eu, d°lor, am comparat bugetul Belgiei cu al nostru dupæ almanahul de Gotha, dupæ almanahul de economie politicæ øi de statisticæ øi dupæ altele, øi iatæ ce am gæsit: am gæsit cæ o flaræ ca Belgia, cu o întindere de aproape 3 sau 4 milioane hectare, pe când noi avem 24 milioane hectare, øi cu populafliune de 3 800 000 locuitori, pe când noi avem 5 000 000, am gæsit cæ Belgia are un buget

255 de venituri de 270 milioane, pe când noi n°avem decât 100 milioane. Din acele 270 milioane ale Belgiei, 80 milioane sunt numai de la drumurile de fier øi 37 milioane din impozitul funciar, pe când la noi ia vedefli ce venit avem de la aceste resurse. Sæ venim la cheltuieli. Cheltuielile Belgiei sunt de 251 milioane. Adicæ cheltuieøte atât cât are venit. Ce gæsim la bugetul de Externe al Belgiei? Acest buget în Belgia figureazæ cu suma de 1 600 000 lei, adicæ tot cât figureazæ acelaøi buget la noi, unde n°avem decât 100 milioane venit, øi încæ la noi e mai mult dacæ socotim øi cheltuielile de administrafliune interioaræ. Numai sub penultimul ministru de Externe am fæcut ce am putut øi am redus acest buget la 600 000 franci, daræ numai sub acel ministru de Externe. Prin urmare, judecafli dvs. dacæ cheltuielile noastre nu sunt ele mai mari decât ceea ce suntem noi în stare a cheltui, øi dacæ e cuviincios ca noi, care suntem un popor departe de a fi ceea ce este Belgia, dacæ noi putem avea o reprezentanflæ cu care sæ cheltuim mai mult decât Belgia. E treaba dvs. sæ facefli cum voifli; daræ eu væd cæ afli întrecut pe Belgia în cheltuieli øi cæ ne snopifli øi pe noi cerându°ne mai mult decât ne permit mijloacele noastre a da. D°lor, închei øi zic; bugetul nostru are cheltuieli mai mari decât venituri, øi în partea bugetul Ministerului de Externe are cheltuieli disproporflionate cu totul decât acelea care se fac în celelalte flæri. Am citit bugetele de externe din Francia, Rusia øi chiar Turcia, øi fæcând comparafliune am væzut cæ suntem departe de o proporfliune dreaptæ, am væzut cæ suntefli deprinøi a cheltui færæ sæ øtifli cum se cheltuiesc banii pe care îi strângefli cu atâta greutate de la contribuabili. Aceasta o zic pentru ca sæ caracterizez proiectul de lege pe care mi°l aducefli azi. Nu cer sæ respingefli acest proiect de lege, vedefli cæ sunt moderat, dar væ cer sæ°l amânafli pânæ vom vedea cum se rezolvæ chestiunea independenflei noastre celei condiflionate; cæci aceasta nu este o chestiune uøoaræ. Vom vedea ce va hotærî Constituanta, daræ în tot cazul sæ læsæm chestiunea aceasta pânæ se va hotærî chestiunea independenflei, pentru cæ recunoaøterea independenflei noastre este subordonatæ recunoaøterii împæmântenirii jidovilor. Noi ne vom duce înaintea alegætorilor øi vom vedea ce vom face, daræ pânæ atunci nu dau nici o para, întâi pentru cæ cheltuielile noastre sunt mai mari decât veniturile, øi al doilea pentru cæ veniturile noastre sunt sleite, cæci am ajuns în flara noastræ sæ nu cæpætæm decât 10 franci pe chila de orz øi doi galbeni pe chila de grâu. De aceea væ rog sæ ne slæbifli cu cheltuielile. Sunt douæ formule: formula acelora din bætrânii boieri care vindeau tot øi cheltuiau tot, øi formula acelor de astæzi care muncesc, economisesc øi fac stare. Acum alegefli pe care voifli din acestea. (Aplauze.) D. I. Câmpineanu, ministru de Externe. D°lor, eram hotærât sæ las sæ se epuizeze chestiunea øi sæ nu iau cuvântul pentru luarea în considerafliune fiindcæ chiar d. Ionescu este pentru luarea în considerafliune însæ cer amânarea pentru oarecare timp. Øi în

256 adevær, nu am cuvânt sæ susflin luarea în considerafliune, fiindcæ nu e putinflæ sæ se refuze aceastæ lege. Aø pricepe pentru un minut chestiunea amânærii însæ øi atunci voi face observafliunile mele øi voi aræta cæ nu este trebuinflæ de amânare, chiar dacæ s°ar inspira Camera de ideile onor. d°lui I. Ionescu. Am luat cuvântul fiindcæ d. Ionescu, cu multæ vehemenflæ… D. I. Ionescu. Aøa vorbesc eu, nu este vehemenflæ. D. ministru de Externe. D. I. Ionescu cu multæ vehemenflæ a venit sæ se ocupe nu numai de chestiunile care erau în raport cu proiectul de faflæ, dar a ridicat o mulflime de alte chestiuni asupra cærora s°ar fi putut întâmpla sæ nu fim preparafli, øi Camera, neavând un ræspuns la ele, ar fi putut fi indusæ în eroare. D. I. Ionescu a fæcut un ce care nu este numai un act agresiv în contra guvernului, dar un fapt care prin gravitatea lui atinge creditul flærii. D°sa a afirmat cæ biletele ipotecare s°au emis pentru 40 milioane… Voci. Øtim noi cæ nu este aøa. D. ministru de Externe. Dvs. øtifli øi putefli sæ facefli deosebire, dar cuvintele d°lui Ionescu merg mai departe decât zidurile acestei Camere øi ar putea sæ producæ un ræu necalculat. Sunt daræ dator sæ væ spun, d°lor, cæ guvernul nu a scos 40 de milioane bilete ipotecare, cum zice d. I. Ionescu, ci numai 16 milioane, øi fac apel de la d. Ionescu ræu informat la d. Ionescu bine informat, fac apel la d°sa care zice cæ noi urmæm tradifliunile acelora care risipesc finanflele statului, sæ°mi arate o administrafliune care, dupæ un an øi jumætate, cât eu am avut gestiunea Ministerului de Finanfle, a læsat în casa statului 18 milioane, cu tot ræzbelul pe care l°a suportat (aplauze). Eu rog pe Cameræ sæ se pæzeascæ de idei seducætoare, øi atunci când va fi un sacrificiu necesar de fæcut sæ°l facæ. Când va fi vorba de drepturile øi de demnitatea flærii, eu unul am curajul sæ cer sacrificii, nu de un milion, daræ de 10 milioane. Eu nu am mers sæ înøel pe nimenea, dupæ cum s°a fæcut în unele profesiuni de credinfle (nu fac aluziune la nimeni) cæ se vor scædea impozitele; din contra, eu am zis înaintea alegætorilor cæ dacæ trebuinflæ va fi, impozitele pot sæ se îndoiascæ chiar, fiindcæ flara trebuie sæ facæ faflæ necesitæflilor ce i se impun. Aøadar, d°lor, voi trece øi peste aceastæ idee, øi voi ajunge la altæ afirmare cu desævârøire nestudiatæ de d. Ionescu. D°sa zice cæ bugetul de venituri este mai scæzut decât acum un an. Eroare profundæ! Fiindcæ, dupæ lucrarea comisiunii bugetare, bugetul de venituri chiar cu pierderea Basarabiei este de 94 milioane, în vreme ce în anul trecut era de 93 milioane, øi nu dvs. vefli face procesul comisiunii bugetare care de trei ani de zile este aproape aceeaøi, øi care a fæcut evaluærile atât de reduse încât în trei ani de zile nu a fost o decepfliune posibilæ. Aøadar, când adineaori vorbeam despre starea financiaræ a flærii, nu am voit sæ zic cæ meritul este al guvernului, dar, graflie

257 spiritului de economie al comisiunii bugetare, nu a fost decepfliune posibilæ. De aceea væ rog sæ înlæturafli aceastæ imagine neagræ pe care o pune d. Ionescu înaintea dvs. D. Ionescu væ vorbeøte de bugetul Belgiei. Dar am onoare a°i spune cæ dacæ Belgia are alocat pentru aceastæ cheltuialæ 1 940 000 franci, noi avem numai un milion øi jumætate, øi prin urmare diferenfla în plus pentru Belgia de aproape 400 000 franci. Daræ d. Ionescu merge mai departe øi zice cæ bugetul Belgiei în venituri este mult mai mare decât al nostru, cæ drumurile de fier în Belgia dau la venituri 80 milioane, în vreme ce la noi nu dau nimic. Daræ, d°lor, øtifli cæ acolo drumurile de fie sunt exploatate de stat øi veniturile lor se pune la buget. Øi noi dacæ am fi avut acelaøi sistem am fi pus în buget un venit de peste 40 milioane de la drumurile de fier, de vreme ce acum nu am pus decât 4 milioane. Aøadar nefiind posibile comparafliunile, nu azvârlifli neliniøtea în spirite øi rezervafli observafliile dv. acolo unde vefli putea face procesul legii, fiindcæ din cele ce afli spus putefli mærturisi împreunæ cu mine cæ nu afli fæcut procesul legii. D. Ionescu mai zice cæ s°au iertat de guvern impozite în Dobrogea. Apoi, mæ refer la dvs., d°lor, sæ spunefli dacæ era aci locul acestei chestiuni? Øi d. I. Ionescu, care este special în chestiuni privitoare la Dobrogea, nu trebuia oare, în caz de a fi væzut vreo ilegalitate din partea guvernului, sæ ne punæ în întârziere pe cale de interpelafliune, øi astfel sæ ne punæ într°o ræspundere mai mare decât aceea care s°ar mærgini în respingerea luærii în considerafliune a acestei legi? Apoi, d°lor, chiar dacæ ar fi locul sæ primim acum discufliunea pe acest tærâm, d. Ionescu nu ar trebui sæ uite cæ într°o flaræ epuizatæ nu se pot împlini toate impozitele. Aøadar, d°lor, vedefli cæ argumentele d°lui Ionescu nu erau la timpul lor, dar fiindcæ a cæutat sæ facæ un atac indirect a trebuit sæ cæutæm øi noi tot indirect sæ°l înlæturæm. Nu insist mai mult asupra acestei chestiuni, care, încæ o datæ repet, cæ nu°øi are locul a fi discutatæ acum, øi de aceea nici nu ræspund mai în detaliu asupra acestei imputæri a d°lui Ionescu. Vin la chestiunea dominantæ în aceastæ materie: dacæ aceastæ lege trebuie sæ fie respinsæ. Nu, d°lor, fiindcæ revin încæ o datæ la ceea ce am zis: suma care vi se cere nu este un milion øi jumætate ca spor asupra legii care existæ acum. D. I. Ionescu. Fie, proporfliunea este tot sutæ la sutæ. D. ministru de Externe. Vi se cere un milion øi jumætate în tot. Iatæ dar, d°le Ionescu, de ce aduc o nouæ afirmafliune alæturi cu o afirmafliune a dv. care nu era exactæ. Øi al doilea, din punctul de vedere al chestiunii bæneøti, oare crede onor. d. Ionescu cæ reprezentafliunea noii flæri în stræinætate se poate reduce la o analogie matematicæ între diferitele venituri ale fiecærui stat? Apoi atunci pentru ce d. Ionescu s°ar mærgini numai la comparafliunea cu Belgia øi nu ar lua øi alte flæri, cum este Franfla, unde,

258 dacæ dupæ bugetul Belgiei se dæ de exemplu unu la sutæ sau doi la sutæ din bugetul total, apoi în Franfla ar reveni numai la o cincime la sutæ, la 20 de centime øi prin urmare sæ cearæ sæ dæm øi noi tot 20 centime la sutæ? Atunci am ajunge sæ avem miniøtri øi agenfli în stræinætate poate cu 100 de franci. Dacæ vom lua bugetul Franflei în afacerile din afaræ ca sæ°l aplicæm øi la noi, vefli vedea cæ dacæ am lua acea analogie, dupæ d. Ionescu, am ajunge ca reprezentafliunea noastræ exterioaræ sæ aibæ, zicem o sutæ de franci, poate sæ nu fie exact, dar ar avea o remunerafliune derizorie. D°lor, nu se calcul[eaz]æ astfel în asemenea materii, ci se stabileøte mai întâi de toate utilitatea øi importanfla unei misiuni øi dacæ este util, dacæ interesele statului cer ca flara sæ intre în relafliuni sau sæ°øi menflinæ relafliunile cu alte state. Atunci negreøtit statul nostru va da, nu în raport cu Franfla, sau cu Belgia, ori cu alt stat, ci cu cât vor cere trebuinflele sale sæ dea; puflin importæ aci raportul între veniturile Belgiei øi cheltuielile reprezentafliunii sale în stræinætate øi nici Belgia la rândul sæu nu s°a ocupat de aceasta când a fost sæ hotærascæ reprezentafliunea sa în stræinætate, ci a væzut cæ îi importæ sæ aibæ reprezentanfli øi în stræinætate øi i°a înfiinflat. Aceasta ne importæ øi nouæ astæzi, øi trebuie sæ o facem, dupæ ce voi dezvolta aceasta mai pe larg în discufliunea pe articole. D°lor, pentru ce resping ideea de amânare a d°lui Ionescu? D. Ionescu væ zice: nu votafli aceastæ lege, cæci nu suntem încæ recunoscufli øi dacæ nu suntem recunoscufli nu avem trebuinflæ sæ creæm acestei misiuni care ni se cer. Onor. d. Ionescu, dar dacæ vefli vedea din declarærile ce væ vom face cæ chiar votându°se aceastæ lege vom fi de acord cu dv., vefli mai refuza votarea ei? Noi zicem d°lor: votafli aceastæ lege fiindcæ este o preschimbarea necesaræ, indis- pensabilæ a unei legi organice a Ministerului de Externe, însæ nu o vom pune în aplicafliune decât acolo øi când vom fi recunoscufli. Apoi, onor. d. Ionescu nu vede cæ aceastæ lege e numai o mæsuræ de precaufliune ce voim sæ luæm? Oare venim noi astæzi sæ zicem: dafli°ne bani ca sæ numim miniøtri plenipotenfliari acolo unde încæ nu øtim cum vor fi primifli? Neapærat nu. Dar se poate, d°lor, ca recunoaøterea noastræ, øi din partea acelor state care au întârziat, sæ aibæ loc într°un moment când Camerile sæ nu fie deschise øi de aceea væ cerem sæ avem la îndemânæ aceastæ lege, pentru ca nu când vom avea la noi reprezentantul unui stat stræin sæ fim puøi, din cauza lipsei acestei legi, în neplæcuta pozifliune de a întârzia raporturile de reciprocitate cu acel stat. Iatæ daræ cæ din acest punct de vedere mæsura de amânare propusæ de d. I. Ionescu nu are cuvânt de a fi. Onor. d. I. Ionescu sæ fie încredinflat cæ guvernul nu va face uz de aceastæ lege decât numai atunci øi acolo unde onoarea, demnitatea øi interesele flærii o vor cere.

259 Sæ fie sigur d. I. Ionescu cæ noi nu vom trimite miniøtri plenipotenfliari in partibus infidelium*. Numai Papa trimite în flærile cu care nu poate sæ aibæ raporturi de reciprocitate episcopi in partibus infidelium. Doaræ în ipoteza când recunoaøterea noastræ ar deveni un fapt îndeplinit din partea tuturor statelor, øi când toate acele state vor trimite la noi pe miniøtrii lor acreditafli, noi ce vom face dacæ nu vom avea aceastæ lege în acel moment? Va trebuie sæ convocæm imediat øi numai pentru aceasta Camera ca sæ ne dea fonduri? Iatæ daræ, d°lor, cæ aceastæ lege, e o lege numai de precaufliune, pe care prevederea dvs. trebuie sæ væ spunæ cæ suntefli datori s°o acordafli guvernului. Pânæ aci am cæutat sæ stabilesc cæ chestiunea de amânare se poate rezolva în sensul propus de mine, iar nu în sensul propus de d. I. Ionescu. Acum voi intra în fondul chestiunii, cæutând a proba cæ aceastæ lege este indis- pensabilæ. Pentru un stat este ca øi pentru un om îndeosebi. Când raporturile unui om cu ceilalfli oameni, cu societatea, schimbæ de naturæ; când un om a cærui pozifliune mai înainte era nerecunoscutæ, intræ deodatæ în societatea formatæ care°l recunoaøte, atunci trebuie sæ stabileascæ astfel de raporturi de reciprocitate încât sæ nu mai zicæ nimeni cæ acest om este mai jos decât pozifliunea sa. Tot astfel øi statul trebuie sæ stabileascæ cu celelalte state raporturi care sæ°l arate cæ este egal cu ele. Apoi, d°lor, nu vedefli dvs. cæ acea pozifliune dupæ care am alergat atâta, odatæ dobânditæ, comportæ într°însa oarecare sarcinæ? Oare crede onor. d. I. Ionescu cæ se poate obfline ceva în lume færæ sæ se dea un echivalent? Nu, d°lor? Fiecare pozifliune îøi are sarcinile ei. Prin urmare øi din acest punct de vedere, propunerea d°lui Ionescu nu este acceptabilæ, pentru cæ politica între state de aceeaøi treaptæ se conduce prin stabilirea unor raporturi de reciprocitate; noi nu putem sæ închidem ochii la asemenea reguli de drept european, nu putem sæ zicem celorlalte state: putefli sæ trimitefli la mine cât væ place reprezentanfli, eu nu væ trimit nici unul. A zice aceasta, este a lipsi la regulile cele mai elementare, ceea ce ar produce o ræcealæ øi chiar o rupere completæ de relafliuni. Ei bine, nici interesul nostru de stat independent, nici viitorul nostru politic nu ne permit sæ o rupem astfel cu statele celelalte din Europa. Trebuie sæ avem raporturi cât se poate mai bune cu toate puterile stræine. Nu noi, stat mic, care intræm în viafla internaflionalæ, vom cæuta sæ înæsprim acele raporturi; nu noi vom face ca aceia care ne întind mâna sæ se retragæ când vor vedea cæ nu voim sæ intræm în raporturi cu dânøii. În vremurile din urmæ am avut suferinfle mari øi, ceva mai mult, de multe ori lumea întreagæ poate cæ n°a fost dreaptæ pentru noi. Dar astæzi România este mai bine

* „în teritoriile necredincioøilor“.

260 cunoscutæ Europei, øi noi avem interes ca sæ facem a fi øi mai bine cunoscufli, a nu læsa sæ mai fie în privinfla noastræ acele îndoieli care adesea ne°au fæcut mult ræu, øi pentru aceasta trebuie ca mai întâi noi înøine sæ nu ne îndoim despre noi. Ei bine, când noi voim sæ mergem înainte, sæ ne punem în raport cu alte state, când voim ca dacæ o intrigæ sæ introduce, sæ se dejoace, cæ dacæ o calomnie se iveøte sæ o facem sæ disparæ, când voim ca reprezentanflii statului nostru sæ susflinæ raporturile noastre cu celelalte state, nu mæ pot mira îndestul cum se gæseøte o voce autorizatæ ca aceea a d°lui Ionescu, care sæ vinæ a ne îndemna sæ ne închidem ochii, sæ nu voim a vedea nimic înaintea noastræ! Argumentele trase de d. Ionescu din micøorimea statului român spre a refuza aceastæ lege sunt atâtea argumente ce eu invoc spre a°mi da aceastæ lege. Væ rog, d°lor, sæ binevoifli a lua în considerafliune aceastæ lege øi a da, nu guvernului de azi, ci oricærui guvern, mijlocul de a fi bine reprezentat øi bine susflinut. Øi când raporturile noastre cu celelalte state europene sunt acele ce existæ între egal øi egal, trebuie sæ ne dafli øi dvs. mijloace sæ susflinem ceea ce a fost flinta dvs., øi ceea ce am dorit cu toflii. Conchid daræ prin a væ ruga sæ binevoifli a lua în considerafliune aceastæ lege. Øi cât pentru faptul cæ nu suntem recunoscufli de cutare sau cutare putere, luæm angajamentul, øi sæ°l luæm noi? Luafli°l dvs., sæ ne refuzafli mijlocul de a numi acolo reprezentanfli, pânæ ce vom fi în raport de perfectæ reciprocitate. Voci. Închiderea discufliunii. Se pune la vot închiderea discufliunii øi se primeøte. Se pune la vot luarea în considerafliune a proiectului de lege øi rezultatul scrutinului este cel urmætor: Votanfli ...... 62 Majoritate reglementaræ ...... 38 Bile albe ...... 50 Bile negre ...... 12 D. vicepreøedinte. Adunarea a încuviinflat luarea în considerafliune a proiectului de lege. D. D.I. Ghica, raportor, citeøte art.1 din proiectul guvernului, precum øi a acela din proiectul comitetului delegaflilor, øi apoi adaogæ: V°am spus, d°lor, în raport, cæ supresiunea postului de la Berna s°a fæcut cu consimflæmântul guvernului, iaræ contopirea legafliunii de la Atena în acea din Constantinopole øi a legafliunii de la Haga cu acea de la Paris, s°a fæcut færæ consim- flæmântul guvernului. Atrag însæ atenfliunea dvs. cæ aceastæ modificare produce o economie de 120 000 lei.

261 D. P. Grædiøteanu. Eu aø ruga pe onor. Adunare sæ proceadæ la votarea acestor articole nu în bloc, ci paragraf cu paragraf; øi iatæ pentru ce: guvernul însuøi, dupæ cum afirma d. raportor, a consimflit la suprimarea legafliunii de la Berna; prin urmare nu putem vota articolul aøa cum este în proiectul guvernului. Pe de altæ parte, eu nu împærtæøesc opinia comisiunii de a se contopi legafliunea de la Atena cu acea de la Constantinopole øi acea din Bruxelles øi Haga cu acea din Paris. Se poate cæ unii din d°nii deputafli sæ fie de opiniune a nu se admite contopirea delegafliunii de la Atena cu cea de la Constantinopole, øi se admite contopirea celei din Bruxelles øi Haga cu acea din Paris. Iatæ pentru ce votarea acestui articol trebuie sæ se facæ pe paragrafe. Asupra contopirii legafliunii din Constantinopole cu acea din Atena, voi ruga pe onor. Cameræ sæ nu primeascæ aceasta. Mi se pare cæ interesul nostru cere imperios sæ fim reprezentafli direct, mai cu seamæ pe lângæ o nafliune ca Grecia, cu care suntem chemafli în viitor a juca un rol alæturi una lângæ alta. Osebit de aceasta, altele pot fi interesele noastre în Grecia øi altele în Constantinopole. Nu este bine ca acelaøi ministru plenipotenfliar sæ fie pus în pozifliune de a vorbi într°un sens la Atena øi altul la Constantinopole. Necesitæflile diplomatice cerând vorbiri diverse cred cæ este de interesul flærii sæ aibæ doi ambasadori, øi sæ nu cerem unui om sæ sufle în acelaøi timp øi cald øi rece din gura sa. Cât pentru legafliunile din Bruxelles øi Haga, în toate zilele noi ne servim cu exemple luate din Belgia. Constitufliunea noastræ în mare parte este copiatæ de pe a Belgiei; mulflime de tineri merg în øcolile belgiene sæ capete o profesiune, un învæflæmânt. Este oare bine ca tocmai la o nafliune cu care suntem în relafliuni zilnice sæ nu avem un reprezentant direct? Rog dar pe onor. Cameræ sæ primeascæ a se vota acest articol paragraf cu paragraf øi a se admite redacfliunea din proiectul de lege al guvernului în ceea ce priveøte aceste douæ ambasade. D. D.I. Ghica. Tofli am fost pætrunøi de importanfla legafliunilor care s°au suprimat, dar numai cuvântul de economie ne°a fæcut sæ recurgem la contopire. Sæ fie dar bine constatat cæ noi nu am tægæduit necesitatea imperioasæ øi importanfla acestor posturi. În ceea ce priveøte votarea pe paragrafe împærtæøesc øi eu opinia d°lui Grædiøteanu. D. P. Ghica. Cuvintele d°lui Grædiøteanu au fost atât de puternice øi pætrunzætoare, încât cred cæ nu se pot gæsi argumente pentru a le combate în mod triumfætor. În adevær, cât am sta øi ne°am gândi puflin, am vedea cæ modul de procedare pus de comisiune øi chiar redacfliunea articolului I nu corespund la necesitæflile pentru care s°au creat legafliunile române. Cu foarte drept cuvânt v°a spus d. Grædiøteanu cæ aceøti mandatari, miniøtri plenipotenfliari sau cum îi vefli numi, sunt însærcinafli sæ întemeieze, sæ lege relafliuni zilnice øi reciproce cu celelalte state mai cu seamæ astæzi când suntem un stat

262 independent, øi trebuie cæ acele relafliuni sæ fie consecinte, raflionale øi fæcute într°un mod clar. Apoi, d°lor, ce relafliuni pot sæ fie între interesele statului nostru reprezentate la Constantinopole øi între acelea reprezentate la Atena? Un om, dupæ cum zicea d. Grædiøteanu, nu poate sufla totdeodatæ øi cald øi rece øi e o anomalie ca un om sæ susflinæ la Constantinopole niøte idei pe care sæ le combatæ la Atena. Cât pentru agenflia de la Paris, Bruxelles øi Haga, mi se pare cæ este a împoværa prea mult pe agentul din Paris, însærcinându°l totodatæ øi cu relafliunile statului nostru la Bruxelles øi la Haga, øi cred cæ în Bruxelles avem necesitate de o agenflie permanentæ, realæ øi care sæ poatæ urma toate relafliunile zilnice ale naflionalitæflii române pe lângæ aceastæ flaræ de la care am adoptat cea mai mare parte din institufliunile øi legile noastre. Afaræ de aceasta, d°lor, sunt state cu care avem legæturi de origine, de sânge, legæturi de fræflie naturalæ, ca sæ zic aøa, øi pe care nu trebuie sæ le neglijæm; sunt state pentru care nu trebuie sæ avem aerul de a fi indiferenfli, pentru cæ dacæ suntem de rasæ latinæ, suntem datori a apæra cu toflii împreunæ interesele latine øi a întrefline buna armonie øi relafliuni zilnice cu toate nafliunile de gintæ latinæ. Propunerea aceasta o fac cu sfialæ, fiindcæ am væzut argumentele cele mari, rafliunile financiare care s°au ridicat; dar cu toate acestea fac aceastæ propunere, cæci pentru mine chestiunile de organizare naflio- nalæ primeazæ chestiunile financiare. De aceea eu aø cere sæ mai adæugæm øi un agent la Madrid. (Întreruperi.) D°lor, voi face un raflionament care va cædea asupra simflului fiecæruia øi væ voi spune cæ fraflii trebuie totdeauna sæ fie în relafliuni; vrajba nu poate sæ fie între doi frafli, aceasta este peste putinflæ, afaræ numai de cazurile când sunt certafli, øi atunci chiar aceasta nu poate sæ flinæ mult timp. A fortiori*, acolo unde sunt aceleaøi aspirafliuni, aceleaøi simflæminte, aceleaøi credinfle, înflelegefli cæ cei doi frafli trebuie sæ fie în relafliuni zilnice; øi nu cred cæ dvs. vefli face aceastæ nedreptate, de a nu trimite în toate statele câte un agent care sæ ne reprezinte, pentru o nenorocitæ chestiune de economie. (Întreruperi.) De aceea, unindu°mæ în totul cu opiniunea d°lui Grædiøteanu, væ rog sæ binevoifli a vota legafliune cu legafliune. D. D. Gianni. Aø ruga pe onor. Cameræ sæ binevoiascæ ca din aceastæ chestiune de distribufliune sau de contopire a delegafliunilor sæ nu facæ decât o puræ chestiune financiaræ. D°lor, ceea ce a preocupat pe onor. Cameræ, din punctul de vedere politic, a fost luarea în considerafliune a acestui proiect, necesar într°adevær într°un stat independent, care neapærat trebuie sæ°øi aibæ legafliuni în flærile celelalte, în familia cærora a intrat.

* cu atât mai mult.

263 Acum însæ, când vine repartifliunea personalului, înflelegefli foarte bine cæ chestiunea devine mai mult o chestiune financiaræ. Nu înfleleg anomalia care o vede onor. preopinenfli cæ aceeaøi persoanæ nu poate sæ fie agent øi la Constantinopole øi la Atena; cæci cum poate zice d°sa cæ aceeaøi persoanæ sæ flinæ un limbaj în douæ locuri, unde interesele sunt poate contrarii. Dacæ ar fi anomalie, atunci ar fi chiar când ar fi douæ persoane diferite; cæci ce reprezintæ legafliunile alta decât acelaøi guvern, øi acelaøi guvern este flinut sæ flinæ alt limbaj la Constantinopole øi altul al Atena. Vedefli, d°lor, cæ nu numai din punctul de vedere politic, cæ øi din punctul de vedere financiar trebuie sæ examinæm repartifliunea, trebuie sæ examinæm øi localitatea øi mijloacele de locomofliune etc., øi iatæ pentru care cuvânt trimitem aceleaøi persoane în mai multe locuri. Ce ar fi dacæ s°ar îndeplini aceste legafliuni prin persoane diferite sau prin una øi aceeaøi persoanæ? Oare rezultatul nu ar fi acelaøi? Aøadar eu cred cæ în prealabil, dupæ cum am înfleles chestiunea, trebuie s°o discutæm dupæ cum se aflæ pusæ de comitetul delegaflilor, paragraf cu paragraf, øi acolo unde vom gæsi posibilitate de a avea o legafliune pentru douæ sau mai multe state sæ o facem aøa, pentru cæ scopul nu este decât a satisface chestiunile politice øi diplomatice, øi ele se pot satisface tot aøa de bine, øi prin una øi aceeaøi persoanæ ca øi prin mai multe. Cât pentru Constantinopole øi Atena eu zic cæ nu mæ fline nici o considerafliune de a trimite un singur reprezentant pentru amândouæ aceste localitæfli, øi chiar aø propune Constantinopolul împreunæ cu Atena, Londra împreunæ cu Parisul, Bruxelles øi Haga împreunæ cu Berna, care astfel am putea îndeplini acest serviciu de reprezentafliune într°un mod mai economic. Chestiunea Madridului ridicatæ de d. P. Ghica este în adevær o chestiune care meritæ atenfliune, fiindcæ nimenea nu poate tægædui cæ Spania øi Portugalia sunt surorile noastre øi legæturile noastre trebuie sæ fie strânse; dar nu este mai puflina adeværat cæ noi astæzi trebuie sæ ne gândim mai întâi la noi øi apoi la relafliunile noastre cu alflii. D. P. Ghica. Credeam cæ interesele latine sunt de cea mai mare actualitate. D. Gianni. Sau nu m°afli auzit ce°am zis sau voifli ca întreruperea dv. sæ producæ un efect. Eu am spus cæ recunosc dimpreunæ cu dv. cæ avem interese cu toatæ lumea, nu numai cu Madridul; cæci dacæ vom trece øi peste Ocean vom gæsi acolo interese de un alt ordin de idei øi mai mari, interese de progres care primeazæ orice considerafliune. Aøadar, d°lor deputafli, ca sæ nu væ obosesc, voi zice cæ este bine sæ fim reprezentafli în stræinætate în modul cel mai cuviincios, mai ales în urma recunoaøterii independenflei noastre; daræ totdeodatæ voi adæoga cæ nu trebuie sæ scæpæm din vedere øi chestiunea financiaræ; øi din acest punct de vedere væ rog ca sæ binevoifli a primi articolul aøa cum este redactat de comitetul delegaflilor de secfliuni.

264 D. N. Fleva. D°lor, am auzit pe d. Gianni zicând cæ la art.1 nu trebuie sæ ne ocupæm decât de chestiunea financiaræ. Eu cred cæ chestiunea financiaræ vine tocmai la art.7, 8 øi 9, precum øi la partea finalæ a legii unde se vorbeøte despre cheltuielile de reprezentafliune. D. Gianni. Am zis la toate articolele din lege. D. N. Fleva. Eu cred cæ articolul 1 este partea politicæ a acestei legi în ceea ce priveøte reprezentafliunea noastræ în stræinætate, în urma faptului mare al dobândirii independenflei noastre, aøa cæ niciodatæ nu cred cæ se poate gândi cineva a face o chestiune din câteva mii de lei, când e vorba despre reprezentafliunea noastræ în afaræ øi despre intrarea flærii noastre în familia europeanæ. D°lor, când zicefli a avea o legafliune pentru Paris øi Bruxelles, atunci pare cæ afli aræta cæ nu voifli sæ avefli un reprezentant la Bruxelles, fiindcæ reprezentantul care ar fi la Paris nu se va duce niciodatæ la Bruxelles. Øi apoi ce fel de reprezentanfli ar fi aceøtia care ar umbla de acolo pânæ acolo. Cred cæ datoria noastræ este ca sæ trimitem reprezentanfli speciali la douæ puteri care, dacæ nu sunt mari prin numær, sunt mari prin valoarea lor; acestea sunt Belgia øi Elveflia, care au dovedit cæ prin activitate øi muncæ sunt respectate de cele mai mari nafliuni, cæci sunt adeværate focare ale civilizafliunii moderne. Apoi dvs. care væ referifli întotdeauna la legislafliunea Belgiei, dvs. care afli copiat constitufliunea acestei flæri… nu voifli a trimite un reprezentant special acolo pentru rafliuni de economie? Daræ dacæ este vorba de economie, atunci voi zice: reducefli mai bine câte ceva de la tofli ceilalfli øi înfiinflafli un reprezentant la Bruxelles. Decât sæ dafli pentru alte pærfli sume mari øi poate în disproporfliune cu bugetul nostru, mai bine re[îm]pærflifli suma totalæ øi înfiinflafli øi aceastæ legafliune, cæci d°lor, este imposibil ca reprezentantul de la Paris sæ conducæ øi reprezentanfla de la Bruxelles. Mai întâi, cæ un reprezentant trebuie sæ se afle totdeauna la Paris ca sæ vadæ de interesele flærii noastre, care sunt strâns legate cu acea mare capitalæ a lumii civilizate, øi°apoi deferenfla noastræ cætre Francia trebuie sæ ne facæ a avea acolo un reprezentant stabil. Am auzit zicându°se adineaori cæ reprezentantul de la Bruxelles sæ fie øi la Berna, dacæ onor. preopinent crede cæ politicamente poate sæ existe aceastæ legæturæ, ca un reprezentant al flærii sæ reprezinte flara în douæ locuri diferite, trebuie însæ sæ ne dæm puflin seama øi de dificultatea, øi de distanfla care este între aceste douæ flæri. Sunt dar pentru amendamentul propus, de a se înfiinfla legafliune la Bruxelles°Haga øi alta la Berna, fæcând totodatæ o reducfliune la retribufliunea celorlalfli, de unde sæ producem o economie cu care sæ plætim retribufliunea acestor doi reprezentanfli, care neapærat trebuie sæ fie mai micæ, fiindcæ øi cheltuielile lor au sæ fie mai mici. Întâi, pentru cæ acele capitale nu sunt aøa de mari ca Parisul øi altele; øi al doilea pentru

265 cæ statele care sunt mici øi nu dispun de mijloace mari nu pot fi criticate, când reprezentanflii lor nu se pot prezenta cu pompæ mare. Prin urmare rog pe onor. Adunare sæ primeascæ înfiinflarea unei legafliuni la Berna øi alta la Bruxelles°Haga; cât pentru economii, vom cæuta sæ facem la art.3 øi 7 ca sæ umplem golul care va crea înfiinflarea acestor douæ legafliuni. În numele dar al civilizafliunii øi al recunoøtinflei ce datoræm acestor flæri civilizate, care ne trimit de acolo toate rezultatele mari ale progresului øi mai cu seamæ mica Elveflie, care servæ de model cu institufliunile ei militare, cu øcolile ei øi cu tot ce este progres în viafla omenirii, væ rog sæ primifli amendamentul ce am onoare a propune. O voce. Cu ce tratamente? D. N. Fleva. Putem sæ zicem, d°lor, cæ tratamentul fix va fi numai de 1 200 lei pe lunæ, ceea ce reprezintæ aproape 15 mii lei pe an, øi când miniøtrii noøtri au 1 500 franci pe lunæ, cred cæ pentru acele localitæfli suma de 1 200 nu e micæ. Nu scæpafli încæ din vedere cæ pentru fiecare din aceøti reprezentanfli trebuie sæ luæm în considerafliune localitatea unde au sæ træiascæ. Aøa de exemplu când va fi vorba de reprezentantul de la Berlin sau cel de la Belgrad, vom vedea dacæ putem scædea ceva sau nu din sumele alocate; cæci eu cred cæ pentru Belgrad unde viafla este mai ieftinæ, se poate reduce ceva din suma propusæ prin proiectul de lege. Francia da ministrului ei plenipotenfliar de la Belgrad 10 000 franci pe an, pe când celui ce°l va numi în Bucureøti poate sæ°i dea 20 000, pentru cæ viafla este mult mai scumpæ aci. Iatæ daræ cæ pentru stabilirea salariilor acestor reprezentanfli, trebuie sæ avem în vedere diferitele localitæfli, unde sunt chemafli a merge. Sæ nu refuzæm însæ, d°lor, în principiu reprezentafliunea flærii noastre în aceste douæ flæri, Belgia øi Elveflia, care ne sunt surori prin toate aspirafliunile lor, care sunt reprezentaflii Europei în ceea ce priveøte libertæflile publice øi progresul civilizafliunii. Aceste flæri sunt flæri model în toate privinflele, øi noi trebuie sæ le studiem, øi pentru aceasta este necesar sæ avem acolo reprezentanflii noøtri. Væ rog, daræ, încæ o datæ sæ votafli amendamentul relativ la reprezentafliunile de la Berna øi Bruxelles. D. P. Grædiøteanu. Ideea mea la început era sæ alæturæm pe lângæ reprezentafliunea din Bruxelles øi Haga pe aceea din Berna, øi pe lângæ cea din Paris pe cea de la Madrid øi Lisabona, însæ mi s°a fæcut o observafliune care mi s°a pærut fondatæ. Madrid, Lisabona, Haga nu ne°au trimis reprezentanflii lor aici, øi prin urmare nu putem sæ numim pe delegaflii noøtri la aceste Curfli, înainte de a vedea dacæ øi ele sunt dispuse a ne face aceeaøi onoare. De aceea am adæogat un alineat final la acest articol. Vedefli, d°lor, ideea care dominæ în acest amendament. Noi voim ca flara sæ fie reprezentatæ pe lângæ toatæ puterile cele mari øi cele mici cu care suntem øi avem a fi în legæturæ pe viitor.

266 Între noi øi onorabila comisiune mi se oare cæ nu este deosebire decât din punctul de vedere economic. Dar dacæ e bine ca fiecare în flara aceasta sæ urmeze principiul de democraflie øi economie, apoi nu e mai puflin adeværat cæ atunci când e vorba de reprezentafliunea flærii în stræinætate, sæ ne fie permis a nu fi atât de democrafli, sæ fim niflel mai mândri, mai boieri pentru demnitatea noastræ naflionalæ, øi sæ facem puflinæ boierie în ceea ce priveøte reprezentafliunea flærii în stræinætate! Noi sæ nu fim boieri aci în flaræ, sæ fim democrafli; daræ flara sæ o facem a fi reprezentatæ prin boieri în stræinætate, pentru ca ea sæ°øi capete rangul pe care l°am dorit cu toflii, cæci altfel, mæ întreb eu: aceastæ independenflæ, visul de aur al nostru, la ce ne°ar servi? Ne°ar servi numai la ceea ce zicea onor. d. I. Ionescu, la scæparea de acel milion pe care°l plæteam cætre Poartæ? Eu cred cæ nu. Eu cred cæ era o chestiune mult mai mare decât aceasta care ne°a fæcut sæ luptæm øi sæ ne værsæm sângele pentru dobândirea independenflei; era o chestiune de demnitate naflionalæ, de amor propriu naflional, era o chestiune de a figura între statele Europei cu toate atribufliunile suveranitæflii care ni se contestæ. Dacæ dar ne punem pe acest tærâm øi dacæ reprezentantul nostru de la Paris va fi chemat sæ reprezinte flara bine în acelaøi timp øi la Madrid øi la Lisabona, înflelegefli cæ a lega Parisul cu Lisabona, a°l pune în imposibilitate de a°øi îndeplini datoria sa… (Întreruperi.) În Atena, d°lor, nu sunt numai necesitæfli politice, ci sunt øi necesitæfli comerciale. Între fiara Româneascæ øi Grecia sunt necontenite daraveri, necontenite relafliuni. Ei bine, este nimerit cæ tocmai cu aceastæ flaræ cu care suntem în relafliuni de aproape, cu care suntem chemafli a juca împreunæ un rol în Orient, sæ nu avem acolo reprezentantul nostru, de unde sæ putem afla chestiuni importante? Tot asemenea, pe lângæ imposibilitatea materialæ de a lega Parisul cu Lisabona øi pe urmæ cu Berna°Haga øi Copenhaga, mai este øi altæ considerafliune, pentru cæ Berna este un centru foarte cæutat în diplomaflie øi ne va putea servi mult sæ aflæm acele intrigi de care vorbea d. ministru de Externe øi sæ fim în pozifliune de a le dejuca. Iatæ cuvintele pentru care væ rog sæ admitefli amendamentul meu. D. ministru de Externe. D°lor deputafli, voiesc sæ înlæturez o nedumerire care poate fi în mintea câtorva din dvs. Mai întâi, adineaori am cæutat sæ aræt cæ noi nu vom numi titulari la aceste legafliuni în flærile cu care nu vom fi în raporturi reciproce de perfectæ egalitate. Acum naøte întrebarea: de ce noi prin proiectul nostru am prezentat zece legafliuni øi nu mai multe? Fiindcæ noi nu puteam anticipa asupra dorinflei statelor europene de a intra în raporturi cu noi. Sunt douæ ordini de idei cu totul diferite. Sunt state cu care am avut pururea raporturi, însæ nu ne°au recunoscut încæ independenfla, dar aceasta credem cæ este un ce cu totul temporar, øi sunt state cu care niciodatæ n°am fost în relafliuni, øi în

267 privinfla acestora n°am prevæzut nimic pânæ ce nu vom øti dacæ øi ele vor sæ intre în raporturi cu noi. Din acest punct de vedere, propunerea d°lui Grædiøteanu este foarte bine pusæ, cæci d°sa dimpreunæ ca noi vede cæ flara are de acum înainte o pozifliune mai mare, mai frumoasæ, øi neapærat cæ raporturile pot fi mai frecvente. Ei bine, în vedere cæ vom intra în asemenea relafliuni, prin alineatul de la art.1 se permite a avea aceste legafliuni færæ cheltuieli bugetare, øi când Spania ar intra cu noi în relafliuni diplomatice, atunci øi noi am putea acredita acolo un reprezentant. Iatæ de ce am zis sæ se stabileascæ principiul, iar nu sæ decretæm de acum, cæci nu øtim dacæ vom avea raporturi cu Spania sau cu Danemarca. Singura diferenflæ ce este între ideea guvernului øi d. Grædiøteanu, este cæ d°sa øi noi îmbræfliøæm amendamentul d°sale, d°sa permite sæ creæm relafliuni internaflionale pe viitor færæ cheltuieli de buget. Afaræ de aceasta, amendamentul d°lui Grædiøteanu ræmâne la proiectul guvernului cu o micæ reducere, pentru cæ contopeøte Roma cu Berna øi cu aceasta realizæm o economie de 56 mii lei. Prin urmare, sistemul propus de d°sa este bun. Acum, d°lor, ræmâne sæ spunem înaintea Camerei de ce ideea primitivæ a guvernului modificatæ de d. Grædiøteanu îmi pare mie cæ corespunde mai bine la trebuinflele noastre, decât lucrarea comisiunii dvs. Comisiunea dvs. împreunæ cu guvernul este de acord asupra unui punct, ca faflæ cu puterile cele mari care pânæ mai deunæzi erau puteri garante, faflæ cu aceste puteri care totdeauna au fost în raporturi cu noi, este neapærat ca la fiecare din ele sæ avem reprezentanfli distincfli, iar nu sæ°i contopim unul cu altul. Øi în adevær cæ øi guvernul, când a propus aceasta, øi comisiunea când a susflinut propunerea guvernului, se inspira de o idee politicæ, fiindcæ contopirea nu este bunæ, este o situafliune pe care trebuie sæ o subisæm*, cæci nu putem face altfel. Øi nu puteam noi azi, dupæ ce am trecut prin atâtea greutæfli, nu puteam noi øi nici Camera nu ar face un act politic sæ arate o neîncredere, o rea voinflæ cætre una din aceste puteri, øi una sæ fie mai bine tratatæ decât cealaltæ, pentru cæ una ne priveøte bine, øi cealaltæ ne priveøte ræu. Noi nu trebuie sæ facem nici o deosebire între aceste state mari, care au fost în relafliuni cu noi. Trebuie sæ avem reprezentafliuni distincte pe lângæ fiecare din aceste puteri. D°lor, odatæ stabilit cæ este în interesul flærii, cel puflin faflæ cu puterile mari, sæ avem o reprezentafliune unicæ pe lângæ fiecare din ele, intru într°un alt ordin de idei øi mæ întreb: este bine sæ înlæturæm puterile mici cu desævârøire, alipindu°le pe lângæ puterile cele mari? Eu cred cæ ei, pentru cuvântul zis de d. Grædiøteanu de a nu pune pe un agent în pozifliune sæ vorbeascæ un fel într°un loc øi altfel în alt loc. Aceasta pentru relafliile diplomatice. Sunt însæ raporturi internaflionale. Astæzi reprezentanflii

* suportæm (din fr. subir).

268 statelor în stræinætate se ocupæ nu numai de chestiunile politice, daræ øi de cele economice, care pot prea bine sæ nu se potriveascæ cu chestiunile economice din toate statele. Fiecare stat în aceastæ privinflæ îøi are interesele sale economice proprii! Prin urmare nu se poate susfline cæ reprezentantul din un stat nu poate sæ vorbeascæ tot astfel ca reprezentantul aceleaøi flæri din alt stat. Dar este øi altæ consideraflie cæ nu putem generaliza principiul alipirii, este cæ reprezentanflii îøi au utilitatea lor, este cæ ambasadorul dintr°un stat este dator sæ ne informe[ze] de tot ce se petrece în flara aceea unde este trimis øi aceste informafliuni nu se pot da decât prin permanente rapoarte ale reprezentantului. Mai este øi altæ considerafliune, care militeazæ în favoarea amendamentului prezentat de d. Grædiøteanu, pentru a nu împinge departe contopirea statelor mici cu acele mari, este cæ vom vedea acest fenomen, ca întotdeauna agentul din Paris va cæuta sæ øadæ în Paris, prin urmare va fi mai puflin interesat la raporturile cu celelalte state. Aøadar ceea ce putefli face este ca cel puflin când væ vefli gândi la alipire, sæ alipifli acele state care sunt de a doua ordine, cum este Belgia øi Olanda. Prin urmare, væ rog sæ primifli amendamentul d°lui Grædiøteanu, realizând cu modul acesta øi o economie, øi corespunzând øi la o trebuinflæ. D. D.I. Ghica. Pufline cuvinte voi sæ ræspund d°lui Fleva, d°lui face un amendament plecând din principiul cæ sunt articole în proiect pur politice øi articole financiare. Aceastæ discufliune s°a urmat în comitetul delegaflilor; acolo s°a demonstrat d°lui Fleva cæ numai articolele 4, 7, 8 øi 9 sunt articole financiare. În comitet am preferat sæ avem un numær mai restrâns de legafliuni, daræ bine plætite, decât un numær mare plætite ræu. D°lui propunea 1 200 lei pentru un øef de legafliune. Cifra admisæ de comitet este cea mai micæ care se poate da pentru a putea întrefline legafliunea în mod demn. D. Fleva zice cæ trebuia sæ avem în vedere diferenfla de trai care este în diferitele oraøe. Ei bine, aceasta am avut°o în vedere øi am arætat°o la tabloul litera a. Sistemul contopirii s°a primit în toate amendamentele produse în comitet. Onor. d. P. Grædiøteanu zice astæzi cæ nu înflelege cum un reprezentant poate sæ vorbeascæ un fel într°un loc øi altfel în altul. Cu sistemul acesta, de vom primi toate amendamentele, lucrarea întreagæ trebuieøte schimbatæ. Ia vedefli dvs. la ce cifre ar trebui sæ ne urcæm, dacæ vom admite legafliuni la Lisabona, Madrid, Stockholm. Eu, d°lor, cred cæ cel mai bun mijloc este sæ votafli proiectul aøa cum vi se prezintæ de comitetul delegaflilor. D. N. Ionescu. D°lor, ca sæ venim la un rezultat, ar trebuie sæ mærginim observafliunile noastre la art.1. Acest articol enumeræ legafliunile ce se cer a se institui prin acest proiect de lege. Amendamentele ce s°au propus pleacæ din diferite puncte de vedere. Punctul de vedere dominant se pare a fi fost economia, daræ vefli vedea cæ putem sæ ajungem la economie øi færæ sæ admitem amendamentul care voieøte a se face, ca sæ zic aøa, o joncfliune între misiunile noastre diplomatice. Mai întâi este

269 amendamentul d°lui Fleva, cu ale cærui observafliuni mæ asociez øi eu, øi care cere o misiune distinctæ pentru Berna, acest punct iniflial în cariera diplomaticæ, acest Alfa al diplomafliei, øi alta la Bruxelles; însæ d. Fleva, dintr°un spirit de conciliafliune, a admis redacfliunea guvernului, ca legafliunea noastræ de la Bruxelles sæ fie întrunitæ cu aceea de la Haga, adicæ aceste douæ misiuni sæ fie sub unul [øi] acelaøi cap. D°lor, în principiu eu sunt pentru individualizarea misiunilor, nu pot sæ mæ unesc cu un cap de misiune care s°ar prezenta odatæ ca agent de la Haga øi altædatæ ca de la Bruxelles, aøa încât amendamentul acesta îøi aduce foarte mult cu faimoasa slugæ a lui Molière. Încât priveøte fantastica reprezentafliune pentru Roma øi Berna, permitefli°mi sæ protestez din toate forflele mele, tocmai pentru cæ am admis øi m°am pætruns de observafliunile d°lui Fleva în privinfla reprezentafliunii noastre în Elveflia, øi pentru cæ sunt considerafliuni mult mai mari, care ne fac sæ cerem o misiune mult mai serioasæ la Roma øi cæ øeful misiunii noastre pe lângæ Majestatea Sa regele Italiei sæ fie numai pentru Roma, dupæ cum reprezentantul nostru din Elveflia sæ fie numai pentru acea flaræ. Sæ væ aræt, d°lor, care sunt considerafliunile care mæ fac sæ susflin acest principiu, fiindcæ am plecat dintr°un principiu individual, subiectiv cu totul. Dar mai întâi voi ræspunde la obiecfliunea ce se face din punctul de vedere economic øi væ voi spune cæ mai mare economie se realizeazæ când vom læsa la Roma pe øeful misiunii ca permanent, decât când l°am însærcina sæ se ducæ øi la Berna, unde trebuie sæ facæ o lungæ cælætorie øi sæ aibæ deosebite cheltuieli de reprezentafliune. Øi nu uitafli cæ în Roma, e o Curte regalæ øi sunt necesitæfli care cer cheltuieli mari pentru un cap de misiune. Aøadar, d°lor, mæ rezum în douæ cuvinte øi zic sæ menflinem, dupæ cum a fost în proiectul dintâi al guvernului, câte o legafliune destinatæ pentru Roma øi Berna, mai ales cæ toate amendamentele se împacæ cu aceastæ idee, afaræ de acela al d°lui Grædiøteanu. Cât pentru Bruxelles, dupæ opiniunea mea, foarte ræu s°a unit cu Haga, øi eu cred cæ Curtea Belgiei va primi tot aøa de bine pe reprezentantul nostru când se va duce cu simplitatea cuvenitæ unui stat mic, dupæ cum va primi øi pe ambasadorii marilor puteri. Tot asemenea øi pentru Haga, aceste popor negustoresc, care nu cere atât de mult fast; øi prin urmare cred cæ am putea sæ læsæm deosebitæ øi aceastæ legafliune; cæci, d°lor, nu trebuie sæ uitæm principiul cæ reprezentanflii noøtri nu sunt trimiøi acolo ca sæ rivalizeze cu colegii lor mai avufli øi mai puternici în privinfla postului, dar sunt trimiøi acolo ca sæ lege bine relafliunile noastre cu ale flærilor pe lângæ care sunt acreditafli. Apoi, d°lor, încæ o considerafliune care pentru mine e dominantæ, este cæ øi la Berlin, øi la Haga, øi la Roma, øi la Bruxelles, øi la Berna, în toate aceste localitæfli noi avem

270 niøte focare de luminæ unde se duce tinerimea noastræ pentru studiere. La Roma trebuie sæ avem un reprezentant deosebit care sæ îngrijeascæ de toate interesele noastre. Interesul nostru capital este de a trage învæflæminte practice prin aceøti reprezentanfli, dar totdeodatæ øi de a priveghea ca tinerimea noastræ care se duce acolo sæ se reîntoarcæ identificatæ cu ideile de civilizafliune pe care le suge în frageda sa vârstæ. (Aplauze.) Iatæ care trebuie sæ fie caracterul legæturilor noastre acum la începutul carierei noastre politice. Relafliunile economiei nu sunt mai puflin importante pentru noi; cu toate aceste flæri avem relafliuni de aceastæ naturæ ca [øi] cu niøte flæri industriale øi cu care chiar pânæ a nu fi pe deplin suverani am întreflinut asemenea relafliuni. Vedefli prin urmare cæ nu e numai cuvântul de reprezentafliune diplomaticæ în înflelesul lui strâmt ce ne face sæ creæm aceste legafliuni, ci este øi un interes capital de civilizafliune, de comunicafliune intelectualæ øi de relafliuni economice, care ne fac sæ avem pe la acest Curfli câte o misiune permanentæ øi constantæ, care pânæ la un oarecare punct sæ se identifice cu flara pe lângæ care sunt acreditafli, aøa încât sæ poatæ da guvernului lor cele mai bune consilii. Cât pentru intrigile care se pot urzi, ele nu mæ preocupæ, pentru cæ intriga în secolul XIX a fost întotdeauna dejucatæ de franca øi sincera intenfliune ce au flærile de a træi împreunæ în familia europeanæ ca niøte adeværate surori. Reprezentanflii noøtri vor reprezenta în stræinætate vederile sincere ale unei nafliuni june care intræ în familia Europei cu cea mai mare sinceritate øi care va reaminti drepturile unui popor vechi, pe care l°a creat diplomaflia Europei. Când zic aceste cuvinte invoc de la d. Grædiøteanu sæ retragæ amendamentul sæu øi sæ ne lase un reprezentant la Berna øi altul la Roma. D°lor, în Sviflera sunt multe studii de fæcut, øi sæ nu uitafli cæ boierii noøtri cei bætrâni, la începutul acestei ere de renaøtere, Dimitrie Golescu, nu s°a dus în altæ parte decât în Sviflera, øi copiii fratelui sæu s°au dus tot acolo, pentru cæ românii flin sæ rezolve aceastæ problemæ de a face ca civilizafliunea sæ fie împæcatæ cu religiunile diverse. Øi acum când noi suntem chemafli a rezolva aceastæ problemæ prin revizuirea Consti- tufliunii noastre, este bine sæ ne facem onoarea de a trimite un reprezentant în acele localitæfli. (Aplauze.) Acum, pentru Constantinopole øi Atena. D°lor, am pus în principiu cæ trebuie sæ fim reprezentafli pe lângæ puterile semnatare ale tratatului de la Berlin. Între puterile acelea øi Turcia, care prin acel tratat este pusæ sub scutul celei mai mari puteri maritime, Marea Britanie, ca putere asiaticæ, deøi în Europa are numai un picior prin Rumelia. Ei bine, eu reclam pentru Sublima Poartæ un reprezentant special pentru ca sæ fim îndeaproape relafliuni cu aceastæ putere cu care pânæ ieri am fost în legæturi ræu definite, daræ cu care astæzi suntem pe picior de egalitate, egalitate nu øi în privinfla fastului øi a ostentafliunii.

271 În privinfla Atenei, dvs. øtifli cæ noi avem un viitor în Orient. Ei bine, tot asemenea øi Grecia are un viitor în partea meridionalæ a peninsulei, adicæ, ceea ce suntem noi în partea aceasta este Grecia în partea cealaltæ; prin urmare avem trebuinflæ de a sta în relafliuni cu Grecia; daræ cum viafla acolo este mai ieftinæ, vom da mai puflin, øi grecii care ne cunosc ne vor ierta, când reprezentantul nostru nu se va duce la Curte în træsura cu 4 cai. Aøadar, d°lor, zic sæ primim proiectul guvernului menflinând Berna dupæ amendamentul d°lui Fleva, aøa încât sæ avem legafliuni la toate puterile semnatare tratatului de la Berlin, precum øi pe lângæ guvernele acelor flæri cu care avem interese de diferite ordine, fie politice, fie economice, sau de înaltæ civilizafliune europeanæ. Propun numai ca amendament ideea de a avea pentru Haga o legafliune deosebitæ de aceea de la Bruxelles. D. vicepreøedinte. Orele fiind 5 væ consult dacæ voifli sæ continuafli sau sæ amânafli discufliunea pe mâine. O voce. Pe mâine. Øedinfla se ridicæ la 5 ore dupæ amiazi, øi cea viitoare se anunflæ pe a doua zi 16 ianuarie.

Øedinﬂa de la 16 ianuarie 1879

Preøedinflia d°lui vicepreøedinte N.R. Locusteanu. D. vicepreøedinte. Acum avem la ordinea zilei chestiunea discufliunii pe articole a proiectului de lege pentru reorganizarea Ministerului de Externe. D. D.I. Ghica. D°lor, în urma discufliunii de ieri s°au prezentat mai multe amendamente. Comisiunea întrunindu°se le°a respins pe toate, pentru cuvântul de economie. Însæ, fiindcæ s°a admis ieri votarea legafliunilor în parte, atunci dvs. vefli admite pe care vefli voi. Majoritatea a gæsit de cuviinflæ a se institui o legafliune specialæ pentru Bruxelles°Haga. Acesta este singurul amendament care s°a primit de comisiune. Minoritatea a voit sæ ræmânæ astfel cum este în proiect. Iacæ amendamentele care se propun. 1. Amendamentul d°lui P. Grædiøteanu care este întocmai cu proiectul guvernului afaræ de legafliunea de la Berna care s°a contopit cu cea de la Roma; øi dupæ aceea urmeazæ un alineat în virtutea cæruia reprezentantul unei legafliuni poate fi însærcinat de guvern sæ°l reprezinte øi pe lângæ alte guverne. D. G. Chiflu. Sæ votæm pe paragrafe øi în ordine alfabeticæ. D. D. Ghica. Mai întâi vine legafliunea de la Atena separatæ de Constantinopole dupæ amendamentul d°lui Grædiøteanu. Comisiunea susfline contopirea.

272 Se pune la vot legafliunea de la Atena øi se primeøte, precum øi acelea de la Berlin øi Belgrad. Se citeøte paragraful relativ la legafliunea de la Bruxelles–Haga. D. D. Ghica. La acest paragraf d. N. Ionescu propune separafliunea legafliunii de la Bruxelles de cea de la Haga. D. N. Ionescu. Ieri am arætat considerafliunile ce trebuie sæ ne facæ a admite aceste legafliuni separate, distinse. Acum nu mai insist asupra acestor considerafliuni diplomatice, de convenienfle diplomatice, øi voi insista numai asupra cuvintelor de economie ce se invocæ spre a nu se adopta legafliunile separate. Unul din cuvintele ce milit[eaz]æ în favoarea separafliunii legafliunii de la Bruxelles de cea de la Haga este acela cæ noi n°avem nevoie de a plæti scump pe aceøti reprezentanfli, øi apoi fiindcæ eu cred cæ cheltuielile de cælætorie ale legatului* de la Bruxelles la Haga, vor fi mai mari decât modesta leafæ ce s°ar da la doi legafli deosebifli. De aceea, eu væ rog sæ votafli mai întâi øi separat legafliunea de la Bruxelles. Sunt multe considerafliuni care trebuie sæ ne îndemne pe noi de a vota o legafliune separatæ la Bruxelles. Øtifli cæ noi am avut o deosebitæ simpatie pentru dinastia care este pe tronul Belgiei, øtifli încæ, cæ dinastia noastræ are legæturi de rudenie cu dinastia din Belgia. N°aø dori astfel ca reprezentantul nostru de la Bruxelles sæ fie un fel de maître Jacques al lui Molière**; ci aø dori un reprezentant al nostru stabil la Bruxelles, unde avem trebuinflæ de un om care sæ se specializeze, sæ se identifice cu legile, cu institufliunile, cu jocul regular al constituflionalismului, cu bunele raporturi ce trebuie sæ flinem cu aceastæ flaræ, øi credefli cæ un om care ar fi însærcinat øi în altæ parte, nu ar putea sæ°øi îndeplineascæ misiunea sa. Se pune la vot legafliunea de la Bruxelles øi se primeøte. Legafliunea de la Haga nu se primeøte. Legafliunile de la Constantinopole, Paris, Londra, Roma, Petersburg øi Viena se adoptæ færæ discufliune. D. D. Ghica. Acum, d°lor, este ultimul alineat din amendamentul d°lui P. Grædiøteanu respins de comisiune, care propune: „Aceøti reprezentanfli vor putea fi însærcinafli de guvern sæ°l reprezinte øi pe lângæ alte Curfli care nu sunt enumerate în acest articol“. D. P. Grædiøteanu. Iatæ la ce tinde acest amendament: desigur, principiul pus de onor. d. Ionescu cu vocea d°sale autorizatæ, care cunoaøte necesitæflile diplomafliei noastre øi necesitæflile generale, principiul separafliunii legafliunilor, este din cel mai nimerite, însæ, dupæ cum s°a zis de unii dintre d°nii deputafli, trebuie sæ menflinem

* reprezentantului. ** valetul, birjarul care conduce caleaøca, naivul.

273 acest principiu, cu temperamentul* de economie, adicæ sæ facem acum legafliuni acolo unde se simte mai multæ trebuinflæ. Dacæ Lisabona, Madrid, Suedia øi Norvegia ne°ar trimite reprezentanfli aci, nu ar fi bine ca guvernul nostru sæ se dea în læturi de la aceastæ procedare de cuviinflæ din partea°i. Amendamentul meu tinde ca guvernul nostru sæ poatæ avea øi el reprezentanfli pe lângæ acele state. D. ministru de Externe. Mæ asociez la amendamentul d°lui Grædiøteanu øi dvs. bine afli fæcut de afli dat consacrare principiului, ca aceste legafliuni sæ fie independente una de alta; însæ, acolo unde nu este o legafliune specialæ øi unde va fi urgenflæ de a avea un reprezentant, este bine ca guvernul sæ fie autorizat a însærcina pe titularul unei legafliuni a ne reprezenta øi în altæ flaræ. Vedefli dar, d°lor, cæ acest amendament nu atinge deloc principiul separafliunii legafliunilor, ci numai înlesneøte mijloacele guvernului de a putea fi reprezentat oriunde necesitatea va cere, øi aceasta færæ a împoværa cheltuielile bugetare. D. N. Ionescu. D°lor, este un articol mai jos, art.5, prin care se specificæ, dacæ aø putea sæ zic aøa, elasticitatea funcflionærii acestor legafliuni, astfel cæ eu aø crede cæ amendamentul d°lui Grædiøteanu ar fi mai la locul sæu în art.5 decât în art.1. Art.5 zice: „Øefii misiunilor diplomatice, precum øi personalul legafliunilor, færæ excepfliune de grad, pot fi temporal chemafli øi întrebuinflafli în administrafliunea centralæ a Ministerului Afacerilor Stræine, când interesele serviciului vor cere prezenfla lor. În acest caz ei îøi conservæ gradul øi se bucuræ de alocafliunile afectate postului lor“. Aøadar, dvs. vedefli, dupæ cuprinderea acestui articol, cæ mai bine ar fi sæ punem aci amendamentul d°lui Grædiøteanu, fiindcæ dacæ în acest articol se prevede chemarea capilor legafliunilor øi a celuilalt personal în serviciul central al ministerului, apoi tot aci putem sæ punem øi autorizafliunea guvernului de a putea însærcina pe capii legafliunilor sæ ne reprezinte øi în alte flæri. Dacæ am pune acest amendament la art.1, atunci pare cæ am avea aerul sæ distrugem prin el principiul pe care l°am votat mai sus. Îmi pare ræu sæ fiu în divergenflæ de opiniune cu d. ministru, dar nu face nimic. D°sa este un om de progres øi poate cæ va adera la vederile mele. D. ministru de Externe. D. Ionescu zice cæ acest alineat sæ intre în art.5. Foarte bine; dar eu aø dori sæ fac atent pe d. Ionescu asupra unui punct, cæ adicæ chiar dacæ ar fi pus în art.1 acest alineat, guvernul tot n°ar putea sæ întruneascæ ceea ce dvs. afli diviz[at], pentru cæ noi nu putem sæ însærcinæm pe øefii acestor legafliuni a ne reprezenta decât numai acolo unde dvs. n°afli numit o legafliune. Acesta este sensul în care noi am voit sæ ne servim de alineatul d°lui Grædiøteanu, oriunde ar fi fost pus în aceastæ lege; însæ dacæ onor. Cameræ crede cæ trebuie sæ°l punæ la art.5, eu n°am nici o obiecfliune de fæcut.

* în sensul de temperare.

274 D. G. Danielopol. Øi eu sunt de opiniunea d°lui Ionescu, însæ, în urma explica- fliunilor date de d. ministru, eu nu væd nici un ræu oriunde s°ar pune acest alineat, fiindcæ scopul este ca guvernul sæ poate fi reprezentat øi pe lângæ alte state unde nu avem legafliuni. De aceea sunt pentru amendamentul d°lui Grædiøteanu. D. N. Ionescu. Atunci sæ se adaoge la acest amendament cuvintele: care nu sunt enumerate în prezentul articol. Se pune la vot ultima parte a amendamentului d°lui Grædiøteanu, cu adaosul cerut de d. Ionescu øi se primeøte. Se dæ citire articolului 2. D. D. Ghica. Acest articol 2 este astfel dupæ cum figureazæ în proiectul guvernului; comitetul delegaflilor nu l°a modificat. Se pune la vot art. 2 øi se primeøte. Se dæ citire art.3, modificat de comitetul delegaflilor, øi se adoptæ færæ discufliune, precum øi art.4. Se dæ citire art.5. D. N. Fleva. D°lor, am luat cuvântul ca sæ cer o explicafliune øi dacæ ea nu va satisface vederile mele, atunci propun un amendament. Articolul 5 zice cæ, capii legafliunilor precum øi personalul pot fi chemafli øi întrebuinflafli în administrafliunea Ministerului de Externe, øi adaogæ cæ în acel timp se vor bucura de alocafliune bugetaræ. Ei bine, ce fel de alocafliune este aceasta? Tratamentul fix, sau este vorba sæ dæm 5000 galbeni øefului legafliunii de la Paris, pe când el în realitate stæ în Bucureøti, øi când aceøti bani trebuie sæ i se dea numai când va sta la Paris? Voci. Nu, nu, øi comisiunea nu a înfleles decât numai tratamentul fix. D. N. Fleva. Atunci trebuie sæ se explice aceasta. În acelaøi timp, d°lor, v°aø ruga sæ øtergem cuvântul temporal, cæci tot este temporal în aceastæ lume; øi apoi cine va judeca aceasta? Capii misiunilor vor putea fi întrebuinflafli ca niøte funcflionari în Ministerul de Externe, daræ nimeni nu poate sæ fixeze timpul cât are sæ dureze aceastæ întrebuinflare. Cuvântul temporal este ceva indefinit øi nu putem pune în lege un asemenea cuvânt. De aceea, cer øtergerea lui. D. P. Grædiøteanu. D°lor, eu mæ unesc cu propunerea întâia fæcutæ de d. Fleva, daræ nu mæ unesc cu propunerea de a doua, øi sunt sigur cæ în urma observafliunilor ce voi face, amicul meu d. Fleva va renunfla la cererea d°sale. Cuvântul temporal are rafliunea de a fi, øi o rafliune care va impune øi spiritului d°lui Fleva. În adevær, dacæ cuvântul temporal nu va fi în lege, teama d°lui Fleva cæ ministrul ar putea sæ cheme pe un øef de legafliune øi sæ°l flinæ în Bucureøti, fæcând astfel o sinecuræ, se poate realiza; øi de aceea este bine sæ se spunæ în lege cæ aceste rechemæri nu pot sæ dureze în mod nedefinit øi trebuie sæ aibæ caracterul de temporal.

275 Judecætorul acestei temporalitæfli vor fi Corpurile legiuitoare care au controlul asupra actelor guvernului. Prin urmare, este o garanflie cæ nu se vor transforma aceste chemæri în sinecure, øi foarte bine a fæcut comisiunea de a pus acest cuvânt. D. P. Ghica. D°lor, væ mærturisesc cæ nu am înfleles obiecfliunea ridicatæ de d. P. Grædiøteanu la propunerea d°lui Fleva. Inconvenientul pe care îl semnaleazæ d. Grædiøteanu cæ s°ar putea întâmpla nefiind cuvântul temporal în acest articol, cæ adicæ sæ fie chemat øeful de legafliune øi flinut în Bucureøti, øi astfel sæ aibæ numai o sinecuræ, acest inconvenient se poate întâmpla øi cu redacfliunea aceasta a legii, cæci onorabilul comitet al delegaflilor prin punerea acestui cuvânt nu a paliat* întru nimica acest inconvenient, deoarece ministrul respectiv, în fafla cuvântului temporal care este un ce nedefinit, va putea, sub cuvânt de absolutæ necesitate, sæ flinæ pe un øef de legafliune oricât timp va voi în Bucureøti. D°lor, în spiritul guvernului a fost cæ sæ aibæ facultatea sæ recheme în mod provizoriu pe aceøti øefi de legafliune. Ei bine, este øtiut cæ nu va putea guvernul în mod definitiv sæ flinæ la minister pe un øef de legafliune. Prin urmare, cuvântul acesta de temporar nu modificæ întru nimica sensul legii. Temporarul acesta poate sæ fie tot aøa de indefinit ca øi cum n°ar exista cuvântul. Aø înflelege sæ se fi fæcut o obiecfliune care mi se pare mai serioasæ øi care ar putea sæ aibæ un rezultat mai practic øi ar putea sæ fie mai eficace în aplicarea legii; aø înflelege cel puflin sæ ne dea o explicare d. ministru sau d. raportor, spunându°ne care sunt cazurile anume în care s°ar putea chema øefii legafliunilor în Bucureøti øi care sunt lucrærile cu care s°ar putea însærcina ei aci; cæci a însærcina pe øefii legafliunilor cu lucræri în administrafliunea centralæ a ministerului, mi se pare cæ este un lucru care n°are o logicæ serioasæ; cæci ar trebuie sæ°i însærcineze cu lucræri de acelea cel puflin care sunt de atribufliunea ministerului, deoarece øefii de legafliuni sunt asimilafli cu miniøtrii. Apoi sæ avem miniøtri responsabili dupæ Constitufliune øi sæ vie alflii sæ gireze lucrærile lor, aceasta nu poate sæ fie în cugetul nostru, øi nu°mi pot da seama de aceastæ dispozifliune în acest proiect de lege. Væ mærturisesc cæ am citit câteva legi ale corpurilor diplomatice din alte state øi n°am væzut în nici una aceastæ dispozifliune. Impiegaflii legafliunilor de exemplu, când legafliunea s°ar suprima, s°ar putea chema în alte însærcinæri, fiindcæ n°ar fi bine sæ se lase pe din afaræ; daræ øefii de legafliune sæ°i chemafli dvs. în administrafliunea centralæ a ministerului nu înfleleg. Aø voi sæ ne explice ori d. ministru, ori d. raportor care ar fi cugetarea, utilitatea practicæ a dispozifliunii acestui articol, ca øefii de legafliune sæ fie chemafli în administrafliunea centralæ a ministerului øi care sunt lucrærile cu care ei au sæ fie însærcinafli, afaræ de acela de miniøtri neresponsabili? Aceasta este explicafliunea ce aø voi sæ am în privinfla art.5.

* nu a fæcut sæ pæleascæ (din fr. pâlir).

276 În ceea ce priveøte cuvântul de provizoriu, mi se pare cæ este cu totul inutil; cæci din spiritul redacfliunii articolului øi dupæ cuvântul temporal rezultæ cæ chemarea este provizorie; øi cu cuvântul temporar nu vefli pune un termen, afaræ numai dacæ un ministru va voi sæ flinæ într°un mod indefinit pe un øef de legafliune la Bucureøti, øi sæ facæ astfel o sinecuræ din postul sæu. D. ministru de Externe. Primesc partea din urmæ a amendamentului d°lui Fleva ca utilæ, cæci înlæturæ temerea cæ ar putea sæ aibæ øi leafæ øi cheltuieli de reprezentare, øi orice explicæri s°ar da în aceastæ privinflæ, øi orice formæ s°ar da ideii d°lui Fleva, este un ce care nu poate sæ fie inutil. Dar în privinfla cuvântului de temporar voi avea onoarea a spune d°lui Fleva, cæ n°are utilitate practicæ, distincfliunea ce face d°sa, fiindcæ dacæ d°sa este preocupat de ideea cæ se poate face abuz, adicæ a se da cuiva o misiune în stræinætate øi pe urmæ a°l fline sæ øadæ în Bucureøti, cred cæ trebuie sæ înlæturæm aceastæ idee, fiindcæ nu aparfline ministrului, oricare va fi el, sæ dea o duratæ prelungitæ peste mæsura øederii unui ministru român din stræinætate în Bucureøti. Iatæ care este utilitatea acestui articol. Se întâmplæ adesea cæ vin oarecare greutæfli, cæ raporturile între douæ state pot sæ nu fie aøa de bune. Ei bine, semnul exterior al acestor împrejuræri este cæ se dæ un concediu ministrului reprezentant. Dacæ noi ne°am afla în pozifliune cæ cutare stat poate sæ°øi recheme ministrul sæu, sau sæ°l concedieze 5, 6 sau 8 luni, neapærat cæ noi am avea un rol ridicol dacæ am stærui a fi reprezentafli la acea putere, care n°ar voi sæ mai aibæ reprezentantul sæu la noi. Dacæ voifli sæ dafli guvernului posibilitatea de a utiliza pe acest agent în alt loc, binevoifli a vota acest articol aøa cum e, cæ acea persoanæ chematæ în Bucureøti sæ°øi dea lucrul sæu în Ministerul de Externe. Cât pentru cuvântul temporar, øi dacæ îl vefli pune, øi dacæ nu îl vefli pune, sæ fifli siguri cæ vom ajunge la acelaøi rezultat, fiindcæ øi ministrul nu poate prelungi aceasta mai mult decât circumstanflele vor cere. Acum onor. d. P. Ghica zice: are sæ primeascæ un øef de legafliune sæ lucreze în minister? Ei bine, d°lor, când o persoanæ va primi un asemenea post trebuie sæ øtie cæ°l primeøte cu toate sarcinile lui, øi tocmai ca sæ nu aibæ aerul cæ aceastæ chemare vine ca o idee particularæ a ministrului, este bine sæ fie pusæ în lege ca sæ øtie cæ ea vine de la lege øi astfel o va accepta mai uøor. D. D. Gianni. Cerusem cuvântul ca sæ propun un amendament în sensul ideii d°lui P. Ghica, daræ væd cæ ideea d°sale nu este într°un mod satisfæcætor elucidatæ. Dacæ e vorba cæ cuvântul temporar nu se poate limita, eu unul væ mærturiseasc cæ mai bine mæ unesc cu opiniunea d°lui Fleva. În adevær, ce va sæ zicæ temporar, dacæ nu putefli aræta în ce limitæ stæ acel temporar?

277 Temporar se poate lua øi în sensul arætat de d. Grædiøteanu, de exemplu îl chem pentru o lunæ, douæ, îl trimit øi pe urmæ îl rechem, øi astfel iatæ un temporar nesfârøit. Prin urmare, læsafli acest cuvânt la o parte øi primifli proiectul guvernului care zice cæ poate sæ°l recheme. Daræ iatæ care trebuie sæ fie preocuparea noastræ: nu sæ arætæm cæ poate sæ recheme, ci sæ arætæm ce este acea rechemare; øi cred cæ ea nu poate avea loc decât pentru un caz de necesitate absolutæ politicæ. O voce. Interesul serviciului. D. D. Gianni. Zicefli interesul serviciului. Apoi mæ iertafli; interesul serviciului øtifli ce va sæ zicæ? Va sæ zicæ când cineva este în serviciul interior al Ministerului de Interne. Daræ pentru asemenea motiv se poate chema o legafliune? Negreøit nu. Motivul este neapærat în ceea ce s°a renunflat de d. Ghica øi s°a arætat øi de d. ministru de Externe; însæ el nu este cuprins în articol, motivul este necesitatea imperioasæ politicæ. La acest motiv, la aceastæ condifliune subordonez eu putinfla din partea ministrului de Externe de a rechema o legafliune. Temporalul nu mæ satisface. Aøadar numai în caz de necesitate imperioasæ politicæ poate fi chemat øeful unei legafliuni, øi în cazul acesta el poate fi întrebuinflat în serviciul interior al Ministe- rului de Externe pæstrându°øi apuntamentele lui, dupæ cum a zis onor. d. Fleva. Iatæ, d°lor, ce aø voi eu sæ se introducæ în acest articol. Cu modul acesta nici chemarea nu poate fi arbitraræ, cæci dacæ va fi arbitraræ atunci acea legafliune ar constitui o sinecuræ, øi dacæ o legafliune oarecare este o sinecuræ atunci mai bine sæ o desfiinflæm. O voce. Pot sæ fie necesitæfli pe care ministrul sæ nu le poatæ spune Camerei. D. D. Gianni. Nu poate sæ fie nici o necesitate, nici o împrejurare pe care ministrul sæ nu o poatæ spune Camerei. Øi apoi øtifli cæ în privinfla unor asemenea chestiuni avem secfliuni unite de care am fæcut uz în timpul din urmæ. D. ministru de Externe. Suntem cu totul unifli în idei cu d. Gianni în celelalte privinfle, numai n°aø voi sæ se zicæ în lege cæ numai în caz de imperioasæ necesitate politicæ, cæci atunci facem un ræu în loc de bine. Øi iatæ de ce: o singuræ zi numai dacæ va lipsi un ministru de la postul sæu, se va zice: trebuie sæ fie un mare lucru, este o mare necesitate politicæ, cæci aøa se zice în lege. Eu însæ cred cæ, dupæ explicafliunile date, s°ar putea vota articolul astfel suprimându°se cuvântul: temporar. Se pune la vot închiderea discufliunii øi se primeøte. D. D.I. Ghica. D°lor, s°a prezentat la acest articol amendamentul d°lui Fleva. Încât priveøte partea întâi, d°sa a retras°o, iar partea a doua a primit°o, fiindcæ preocupafliunea d°lui Fleva este legitimæ. Nu a fost chestiunea niciodatæ ca un øef de legafliune odatæ rechemat sæ primeascæ cheltuieli de reprezentare odatæ cu tratamentul fix, însæ fiindcæ amendamentul d°lui

278 Fleva determinæ øi mai bine punctul acesta, nelæsând nici o îndoialæ asupra lui, noi l°am primit cu toflii în acord cu guvernul. Se pune la vot art.5 cu amendamentul d°lui Fleva øi se primeøte. Art.6 se primeøte færæ discufliune. Se citeøte art.7. D. D. Ghica. Acest articol a fost mult discutat în comitetul delegaflilor. Tofli am fost preocupafli de ideea cæ acest articol acordæ o prea mare latitudine unui simplu regulament øi cæ ar fi mai bine sæ avem o lege specialæ în privinfla admisibilitæflii øi înaintærii, care lege sæ ne prezinte mai multe garanflii decât un simplu regulament. De aceea am crezut cæ putem admite acest regulament numai în cazurile de drepturi øi obligafliuni ale personalului legafliunilor, iaræ pentru cazuri speciale ale condifliunilor de admisibilitate øi înaintare sæ se facæ o lege specialæ. De aceea comitetul delegaflilor a modificat acest articol astfel. Voci. Prea bine. D. N. Fleva. Pe cât îmi place sæ væd drepturile øi datoriile consacrate prin o lege pe atât îmi e teamæ de un regulament, pentru cæ din nenorocire am væzut tristul exemplu în flara noastræ ca sæ nu ræmânæ o singuræ lege neeludatæ prin regulamente de aplicafliune. Cred însæ cæ aceasta nu a fost nici în ideea d°lui ministru nici în aceea a onor. comitet øi de aceea eu unul primesc partea întâi a acestui articol. Daræ partea a doua nu o pot admite. Aø înflelege dacæ în partea aceasta a doua s°ar fi adæogat cæ toate drepturile øi obligafliunile acestui personal se vor determina printr°o lege specialæ, daræ sæ se zicæ cæ toate drepturile øi obligafliunile se vor determina printr°un regulament, apoi ce va sæ zicæ aceasta? Mie mi se pare cæ este un lucru mare aceasta, cæci dacæ noi prin aceastæ lege vom da dreptul ministrului ca el printr°un regulament sæ determine drepturile øi obligafliunile acestor funcflionari ai flærii, apoi atunci un ministru ar putea sæ væ punæ în dosul unui asemenea regulament øi când pe unul sæ°l revoce de la postul sæu, când pe altul sæ°l numeascæ. Oare voim noi sæ læsæm toate acestea la facultatea ministrului, sau cu alte cuvinte voim noi oare sæ vedem un asemenea regulament care sæ conflinæ niøte drepturi ce nu ar fi consacrate prin legea de faflæ? De aceea daræ v°aø ruga ca sæ øtergefli alineatul al doilea din articol øi sæ læsafli alineatul întâi, øi în modul acesta øi responsabilitatea ministrului va fi mai bine precizatæ, cæci el nu se va putea ascunde de îndærætul unui regulament. D. ministru de Externe. D°lor, væ mærturisesc cæ nici în spiritul ministrului nici în acela al comitetului nu a fost o altæ idee decât aceea ca ministrul sæ aibæ dreptul de a face un regulament interior relativ numai la drepturile øi obligafliunilor fiecærui

279 funcflionar øi de aceea s°a propus øi partea a doua din acest articol pe care o combate onor. d. Fleva. Voci. Închiderea discufliunii. D. P. Grædiøteanu. Aø ruga pe d°nii deputafli care cer închiderea discufliunii sæ binevoiascæ a°mi spune care este situafliunea ce se creeazæ ministrului, øtergându°se acest alineat al doilea øi dându°se numai drept ministrului ca sæ facæ un regulament? D°lor, dacæ s°ar menfline acest articol întocmai aøa precum ni se propune, în ce el ar putea fi vætæmætor? Întru nimic, øi iatæ pentru ce: pentru cæ un regulament nu poate avea nici o altæ obligafliune decât numai în limitele serviciului interior, cæci este altceva când un regulament este fæcut de Corpurile legiuitoare øi altceva când el este fæcut de un øef al vreunui serviciu. Un regulament nu se poate face decât numai atunci când Corpurile legiuitoare îl prevæd chiar prin lege øi când prin acea lege ele dau ministrului dreptul ca sæ facæ un regulament care poate sæ fie obligatoriu, iaræ altfel nu. Daræ când, de exemplu, un øef de serviciu face un regulament prin care obligæ pe tofli funcflionarii sæ vinæ la 10 ore de dimineaflæ la serviciu, nimeni din noi nu poate considera un asemenea regulament ca o cælcare a vreunei dispozifliuni din lege. Când însæ prin acel regulament s°ar zice ca tofli acei funcflionari care nu vor veni la ora determinatæ vor fi supuøi unei amende de cinci franci, aceastæ amendæ pusæ ca coercitiv ca sæ vinæ la ora fixatæ va fi ilegalæ, pentru cæ nu avea dreptul acel director sæ facæ un asemenea regulament. Vedefli daræ, d°lor, cæ dreptul de a regulamenta se cuvine sæ fie dat guvernului prin lege. D. G. Chiflu. Stæruiesc în a væ ruga, d°lor, sæ închidefli discufliunea pentru urmætoarele cuvinte. Partea aceasta a articolului 7, care s°a discutat øi în care se zice cæ ministrul va face un regulament de administrafliune publicæ prin care va aræta drepturile øi obligafliunile funcflionarilor sæi nu°øi are locul aci, ci trebuie a se øterge, dupæ observafliunile juste ale d°lui Fleva. Nu este vorba aci de un regulament general de administrafliune publicæ pentru aplicafliunea unei legi, ci este mai întâi pentru condifliunile de admisibilitate øi al doilea de destituire. Daræ nu se poate da unui ministru un asemenea drept, cæci este a i se da dreptul a face o lege. D. Grædiøteanu însæ are dreptate, când zice cæ nu se poate aplica o lege færæ regulament. Ei bine, vom pune la fine un articol prin care se va zice a se face un regulament. Rog daræ pe Cameræ sæ nu mai stæruiascæ în discutarea acestui alineat care neapærat trebuie suprimat. Se pune la vot închiderea discufliunii øi se primeøte. Se pune la vot art.7 cu supresiunea alineatului final øi se primeøte. Se citeøte art.8.

280 D. N. Fleva. Eu regret foarte mult cæ acest articol 8 nu este în raport cu celelalte articole; cæci articolul 2 prevede care sæ fie diferitele clase de agenfli, clasa I, a II°a øi a III°a, øi art.8, în privinfla tratamentelor, face un tratament egal pentru tofli. Øtifli la ce consecinfle ne duce aceasta? Ca sæ cerem scæzæmântul tratamentelor, pentru cæ dacæ tratamentul agentului de la Paris se cuvine sæ fie 1 500 franci, nu e tot aøa øi pentru acela de la Berna; aci ar fi prea mult. Am auzit pe d. raportor zicând cæ diferenfla se stabileøte prin cheltuielile de reprezentare. Tocmai acest argument al d°sale ne autoriz[eaz]æ sæ propunem scæzæmântul tratamentelor fixe. Øtifli cæ un ministru are un tratament fix færæ cheltuieli de reprezentare. Apoi 1 500 lei pe lunæ fac 18 000 pe an. Cu aceastæ sumæ poate prea bine cineva sæ træiascæ de exemplu în Elveflia, care øtifli cæ este o flaræ unde societatea se ocupæ de muncæ, unde nu sunt baroni øi comifli, unde echipajele nu sunt aøa de luxoase. Poate cæ la Belgrad sæ fie trebuinflæ de ceva cheltuieli mai mari, acolo viafla e mai scumpæ, dar în Elveflia nu înfleleg cheltuieli de reprezentafliune aøa de mari. Aø propune dar ca tratament fix sæ fie redus la 1 000 franci care fac 12 000 pe an, ræmânând sæ regulæm mai târziu cheltuielile de reprezentare dupæ necesitæflile locale. Acestea sunt motivele pentru care mi°am permis sæ propun un amendament ca tratamentul fix sæ fie de 1 000 lei. D. ministru de Externe. Rog pe d. Fleva sæ nu stæruiascæ în amendamentul d°sale, cæci dacæ ar voi sæ flinæ cont de aceastæ cifræ nu cum e trecutæ în lege, ci dupæ cum se plæteøte în realitate, ar vedea cæ aceøti 18 000 franci se reduc la 14 000 franci scæ- zându°se reflinerea de 20 la sutæ. Prin urmare ræmâne 14 000 franci, care chiar pentru Berna nu cred cæ ar fi mult. Tot ce putefli face este ca la cheltuielile de reprezentafliune sæ vedefli cât øi unde trebuie sæ dafli. O voce. Sæ nu le luæm reflinere. D. ministru de Externe. Aud o voce cæ sæ nu le luæm reflinere; însæ atunci cu aceastæ lege am vota în contra legii pensiunilor øi legii de impozit 5 la sutæ. Se mai zice de unii cæ vor fi mulfli care sæ meargæ øi pe mai puflin. Ei, d°lor, eu aø dori ca agenfli sæ avem nu de aceia care se oferæ sæ meargæ cu oricât le°am da, ci de aceia pe care noi sæ°i cæutæm a merge. Când vom veni la cheltuielile de reprezentafliune, voi dezvolta øi mai mult aceastæ idee pe care o enunfl aci, cæci e bine pentru dvs. Cameræ liberalæ øi democraticæ, sæ votafli legi care sæ permitæ guvernului a trimite øi oameni care nu au avere, iar nu sæ ne silifli a ne adresa numai la oameni cu avere. Deocamdatæ voi zice numai cæ cifra de 14 000 franci nu e o cifræ exageratæ pentru orice localitate ar fi. Afaræ de aceasta, d°lor, flinefli cont cæ nu dafli agenflilor decât o leafæ egalæ cu a unui ministru care øade în flaræ øi care îøi mænâncæ amarul cum poate, fiindcæ leafa lui nu e suficientæ. De aceea væ rog sæ admitefli cifrele astfel cum sunt propuse.

281 D. D. Berindei. E cineva care îøi mænâncæ amarul øi mai ræu; e flara… (Zgomot.) D. P. Ghica. D°lor, am înfleles observafliunile d°lui Fleva; înfleleg cæ d°sa zice: suntem în contrazicere cu ceea ce am votat la articolele precedente, la care am stabilit mai multe categorii de agenfli; øi, prin urmare, ar trebui ca øi apuntamentele lor sæ fie dupæ importanfla locului øi necesitæflile serviciului. Înfleleg acest raflionament; e foarte just, e foarte legitim øi nu e nimic de contestat în tæria acestui raflionament. Daræ, sæ vinæ d. Fleva øi sæ cadæ însuøi în pæcatul pe care°l mustreazæ proiectului de lege øi sæ cearæ a se pune în bloc la tofli agenflii diplomatici o remunerare mensualæ egalæ de 1 000 franci pe lunæ, pe când la Berna, de exemplu, ar putea un agent sæ træiascæ øi cu 7 sau 8 sute de franci pe lunæ, mærturisesc cæ nu înfleleg aceasta. Apoi dacæ agentul diplomatic de la Berna ar putea sæ træiascæ cu atât, ceea ce încæ ar fi foarte dificil, în practicæ desfid pe d. Fleva sæ°mi arate cæ în St. Petersburg, în Paris, în Londra, poate sæ træiascæ cu 1 500 lei pe lunæ. Aø înflelege, d°lor, sæ se facæ o reducfliune la Berna, Bruxelles, adicæ sæ se împartæ agenflii diplomatici în douæ categorii; sæ se facæ o reducfliune din apuntamentele agenflilor la Berna, Atena, Bruxelles, daræ sæ nu cearæ d. Fleva sæ facem o reducfliune la Berlin, Paris, Londra, unde viafla este foarte scumpæ øi unde nici 1 500 lei nu poate ajunge la necesitæflile zilnice ale unui agent. D. Fleva zice sæ adæogæm la cheltuielile de reprezentafliune. Ei, d°lor, în cheltuielile de reprezentafliune sunt confundate øi cheltuielile cancelariei, sunt confundate øi cheltuielile de impiegafli de cancelarie ai agentului. Cheltuielile de reprezentafliune nu sunt enorme, mai cu seamæ pe lângæ statele acelea unde Curflile sunt foarte fastuoase øi unde un reprezentant trebuie sæ desfæøoare un trai, nu cu fanfaronadæ, dar cel puflin în condifliuni astfel cum se cere unui reprezentant al României; cæci nu cred cæ voifli sæ umble cu umbrele øi galoøi… D. D. Berindei. De ce nu? D. P. Ghica. Nu putem merge cu simplitatea pânæ acolo… (Zgomot.) Ei, d°lor, desfid pe d. Fleva øi pe tofli acei care mæ întrerup a afirma cæ e demn ca un reprezentant al României sæ meargæ la Curfli în galoøi. Nu poate merge nici chiar în birje. Læsafli sæ fim reprezentafli în mod demn, cæci mai bine sæ nu fim reprezentafli decât sæ fim reprezentafli în mod avar. D. I. Marghiloman. Chiar azi au 1 500 pe lunæ. D. P. Ghica. Înfleleg cæ trebuie a se face economii, înfleleg sæ se facæ douæ clase, sæ punem apuntamentele la clasa dintâi de 1 500 øi la a doua 1 200. Aceasta o înfleleg, dar nu înfleleg a øterge prin o singuræ træsuræ de condei toate aceste cifre necesare a se da reprezentanflilor noøtri, pentru ca flara sæ poatæ fi reprezentantæ într°un mod demn øi onorabil. D. I. Câmpineanu, ministru de Externe. Discufliunea nu se poate nicicum pune pe un asemenea tærâm, fiindcæ atunci ar fi în contrazicere cu articolul 2 ce s°a votat,

282 øi care nu permite a se face douæ clase de reprezentanfli. Clasele acestea le reguleazæ reciprocitatea, iar nu guvernul, nici Camera. Statul care va trimite miniøtri plenipotenfliari e în drept a pretinde ca øi noi sæ°i trimitem miniøtri plenipotenfliari; acela care va trimite miniøtri rezidenfli va avea øi de la noi miniøtri rezidenfli. Unde se poate mæri sau scædea din sumele ce se vor da acestor reprezentanfli, este acolo unde va trebui a se lua în considerare scumpetea vieflii, este adicæ în cheltuielile de reprezentafliune, dar nicidecum la leafa fixæ ce trebuie a se da acestor reprezentanfli. D. N. Ionescu. D. ministru ne°a spus cæ pentru regularea apuntamentelor trimiøilor noøtri, trebuie sæ luæm de normæ reciprocitate numirilor din partea celorlalte state la noi. Aceasta este o obiecfliune serioasæ, nu o contest; dar îmi voi permite a ræspunde la aceasta prin fapte. Noi am trimis la Petersburg un ministru plenipotenfliar, pe când la noi Rusia nu a trimis decât un ministru rezident. Vedefli cæ se fac dar excepfliuni la legea reciprocitæflii øi prin urmare se poate ca reciprocitatea sæ nu ne serv[easc]æ de normæ în ceea ce ne [pre]ocupæ. Aceasta stabilit, sæ procedæm mai departe. Se zice cæ trebuie sæ dæm apuntamente mai mult sau mai puflin mari capilor de misiune în legafliunile noastre, dacæ voim sæ fim reprezentafli cum trebuie. Mai întâi eu mærturisesc cæ nu øtiu ca vreodatæ un ministru sæ fie întrebat ce leafæ are, pentru ca sæ se øtie ce considerafliune sæ i se dea. Voi adæoga încæ mai mult, cæ bugetele statelor nu se reguleazæ dupæ asemenea considerafliuni în privinfla aceasta, ci dupæ mijloacele flærii, øi mai ales dupæ necesitæflile locale, unde se trimit asemenea miniøtri. Vedefli cæ astfel natural urmeazæ a se admite gradafliunea în fixarea apuntamentelor. De aceea væ rog sæ nu redactafli acest articol în un mod absolut, daræ sæ facem un tabel în care sæ fixæm de acum tratamentul fiecærui cap de legafliune, øi acest tabel sæ°l facem chiar acum, dupæ datele ce putem avea. La anul se vor scumpi mijloacele de trai în cutare sau cutare loc, vom da acolo mai mult. Dacæ onorabila Adunare va admite aceastæ pærere, atunci iacæ umilele observafliuni ce°mi permit a face în privinfla fixærii apuntamentelor. Eu sunt conservator în privinfla aceasta, pentru cæ nu voi sæ displac d°lui ministru de Externe, øi iaræøi ca sæ nu ne arætæm aøa de lesinatori*, de parcimonioøi, de aceea zic cæ acelor capi de misiune care existæ astæzi ca miniøtri plenipotenfliari nu este bine sæ le reducem. Aøa ministrul plenipotenfliar de la Petersburg, de la Constantinopole, de la Viena sæ aibæ 1 500 lei. Va sæ zicæ iatæ în tabela noastræ ceva fix øi conservator. Cred cæ d. ministru nu va face nici o obiecfliune, pentru cæ acum facem o lege supli- mentaræ. Aøadar pentru posturile diplomatice care existæ, øi în care sunt titularii, sunt de pærere sæ menflinem cifra din buget. Pentru acelea unde vom voi a numi miniøtri plenipotenfliari de acum înainte, sunt de pærere a fixa acum în tabel, pentru cæ titularii

* zgârciﬂi (din fr. lésinant).

283 nu existæ. Pentru creafliile noi ca Berna, Atena øi Bruxelles, m°aø scoborî øi mai jos de 1 000 lei, aø zice 800, pentru cæ nu este tratamentul care reguleazæ clasa reprezentaflilor, nu este leafa care mæsoaræ importanfla legafliunii, cæci dacæ ar fi aøa, statele mici nu ar mai putea fi alæturi cu cele mari, øi nimeni nu poate pretinde ca statele mici sæ se ruineze cu reprezentafliunile. Aøadar fiindcæ în aceste state mici, toate democratice, sæ permitæ øi sæ poate cineva sæ træiascæ mai modest, este prudent sæ fixæm un tratament mai mic, pentru ca sæ nu ne paræ ræu cæ am fæcut acest lux de reprezentafliuni. Permitefli°mi sæ pun aci încæ o considerafliune: pe lângæ tratamentul fix se dau cheltuieli de reprezentafliune; acolo avem mai multæ elasticitate. Acestea sunt øi mai multe decât cheltuielile fixe în raport cu mijloacele de trai. D°lor, fiecare muncæ trebuie retribuitæ proporflional; un ministru care ar fi trimis la Paris, la Berlin, la Petersburg, va avea mai mult de lucru decât un ministru care ar fi la Atena, la Berna sau la Belgrad, øi prin urmare nu pot fi retribuifli deopotrivæ. A°i retribui pe tofli egali, este a face în diplomaflie nivelement* øi nimic nu este mai nepotrivit în diplomaflie decât nivelementul. Aøadar, d°lor, eu rezum observafliunile mele în aceasta ca apuntamentele sæ fie prevæzute într°un tabel dupæ importanfla øi necesitæflile diferitelor localitæfli, øi acolo unde se va vedea cæ cheltuielile sunt mai mari, vom putea subveni la aceastæ necesitate prin cheltuieli de reprezentafliune. Cer daræ a se pune la unii 1 500 lei, iaræ la alflii 800 lei. D. ministru de Externe. Este bine înfleles cæ prin votarea acestui articol 1 nu se prejudecæ remunerafliunea care dæ pe fiecare an øi eu înfleleg cæ are sæ se gradeze lefurile dupæ localitate, însæ, când m°am înscris sæ vorbesc, m°am înscris contra unei idei care s°a avansat adineaori, ca adicæ sæ se facæ douæ clase de reprezentanfli, øi am zis cæ nu se poate pune gradafliunea în lefuri, pe cât timp gradafliunea nu este deja definitæ prin lege. Gradafliunea pentru un ministru plenipotenfliar este la facultatea guvernului, prin urmare, cum afli veni dvs. sæ zicefli guvernului: pofli sæ numeøti ministru plenipotenfliar, însæ, sæ°i dai leafa de gradul al doilea? Aceasta ar fi o contradicfliune. Dacæ, însæ, væ preocupæ cuvântul de economie, sæ primifli acest cuvânt cu un maximum øi cu un minimum. Oricum ar fi însæ, eu cred cæ cifra de 14 000 lei este o cifræ care nu poate intra în ideea nimænui cæ ar fi reductibilæ. De aceea væ rog sæ admitefli principiul care este øi în proiectul guvernului øi în proiectul comisiunii. D°lor, am zis adineauri cæ gradul nu se dæ nici de Cameræ, nici de guvern, decât se impune prin reciprocitate, øi onor. d. Ionescu mi°a citat un caz care este contra ziselor mele. Voi avea onoare a zice cæ acela este un caz izolat øi apoi nu øtiu dacæ

* egalizare (din fr. nivellement).

284 va avea o duratæ indefinitæ. Ceea ce zicem noi, însæ, este cæ adesea ori prin reciprocitate se stabileøte acest grad, øi când zic aøa, nu înfleleg un fapt izolat, øi de douæ°trei zile, ci o pozifliune generalizatæ øi mai îndelungatæ. Iatæ ce am înfleles prin reciprocitate. D. D. Berindei. Onor. d. ministru adineaori m°a înfleles foarte ræu, øi de aceea am luat cuvântul ca sæ stabilesc lucrul cum îl înfleleg eu. Ziceam, d°lor, ca sæ se fixeze suma astfel, încât scæzându°se cele 20 la sutæ pentru pensiuni øi reflineri sæ ræmânæ 18 000, øi pentru a face aceasta am avut oarecari considerafliuni. Eu socotesc cæ trebuie sæ avem o reprezentafliune, øi de aceea ieri m°am asociat cu tofli acei domni care au voit sæ înmulfleascæ numærul reprezentanflilor pretutindenea unde necesitatea se simte ca sæ avem un reprezentant øi sæ admitæ chiar principiul separafliunii. Cu toate acestea cred cæ nu trebuie sæ pierdem din vedere øi mijloacele de care dispunem; øi de aceea aø ruga pe onor. d. ministru sæ se asocieze la propunerea fæcutæ de d. Ionescu. Øi eu, ca øi d. Ionescu, suntem de pærere cæ nu cheltuielile mari øi luxul capilor noøtri de legafliune îi va stabili în opiniunea flærilor unde sæ duc; din contra, socotim cæ, chiar pozifliunea noastræ ne impune ca sæ fim puflin mai modeøti. Noi abia intræm în viafla independentæ, øi prin urmare modestia ne°ar fi mai mult necesaræ decât prea marea pompæ. Pentru aceste cuvinte, repet, rog pe d. ministru ca sæ binevoiascæ a se asocia la propunerea fæcutæ de d. Ionescu, care propunere cred cæ conciliazæ øi interesele flærii de care trebuie sæ flinem seamæ, øi pentru care am fost trimiøi aci ca sæ le apæræm, øi chestiunea financiaræ, cæci altfel mâine°poimâine, când va veni în discufliune bugetul, vom da din colfl în colfl ca sæ acoperim deficitul. Nu trebuie dar sæ pierdem din vedere, oricâtæ dorinflæ am avea de a fi reprezentafli în afaræ, cæ este cineva care suferæ în flara aceasta øi care plæteøte cu mare greutate. D. N. Fleva. D°lor, dupæ cum afli væzut, clasificarea nu se face în aceastæ lege; daræ flinând cont de explicærile ce s°au fæcut, cæ tratamentul fix s°ar reduce prin legea de pensiuni øi altele, propun un amendament ca retribufliunea fixæ sæ fie de 1 200 lei pe lunæ. Acum sæ°mi permitefli a ræspunde la o preocupare ce am væzut cæ existæ. D. Ionescu a zis cæ acolo unde avem deja legafliuni numite nu putem sæ scædem retribufliunea; iaræ acolo unde numim din nou, putem sæ facem ce vom voi. Eu nu sunt de pærerea aceasta, pentru cuvântul cæ øi retribufliunea face, pânæ la oarecare grad, ca postul sæ fie ocupat de o persoanæ distinsæ. Apoi sunt, pe lângæ retribufliune, øi cheltuieli de indemnizare, øi prin urmare retribufliunea poate foarte bine sæ fie mai redusæ; cæci ministrul este acela care va reîmpærfli cheltuielile de reprezentare dupæ greutæflile ce prezintæ flara în care se aflæ legafliunea. De aceea cred cæ putem foarte bine scædea retribufliunea de la 1 500 la 1 200, øi cæ însuøi d. Marghiloman, care zice cæ nu se

285 poate, i s°a întâmplat sæ zicæ persoanelor care le avea în serviciu: nu mai pot sæ plætesc cutare leafæ… D. I. Marghiloman. Nu mi s°a întâmplat, am mers tot mærind. D. N. Fleva. Se poate, decât mie mi s°a întâmplat øi am zis: nu mai pot sæ°fli plætesc leafa ce°fli dam pânæ acuma; îfli dau numai atâta; dacæ primeøti pofli sæ serveøti. Aceasta nu e ceva ruøinos. Asemenea putem sæ zicem øi acestor funcflionari: pânæ acum væ puteam da salariul cutare, acuma nu putem sæ væ dæm decât atâta. Apoi trebuie sæ avefli în vedere cæ acum cheltuielile de reprezentare fiind mai multe, se compenseazæ cu ceea ce li se ia, ba încæ cu modul acesta li se dæ chiar mai mult. Sunt dar de pærere ca sæ se reducæ tratamentul fix la 1 200 lei, øi în privinfla cheltuielilor de reprezentare sæ læsæm pe guvern sæ le reîmpærfleascæ, apreciind dânsul dacæ trebuie sæ dea cheltuieli de reprezentare agentului de la Berna, øi câtæ sumæ. Pentru aceste cuvinte væ rog sæ binevoifli a admite amendamentul meu. D. D. Ghica. D°lor, am avut onoare sæ væ spun cu ocaziunea art.1, cæ dacæ avefli în gând sæ facefli economii, sæ le facefli la acel articol, iar nu la art.8, cæci nu se va putea. Afli votat însæ art.1 cu multe adause øi cu ocaziunea acestui articol nu mai putefli face economii, afli închis orice mijloc. Odatæ ce afli admis atâtea legafliuni, trebuie retribuite în mod convenabil. Eu, d°lor, sunt de pærere a nu se admite amendamanetul d°lui Fleva; øi sæ°mi dafli voie a væ spune cæ nu cunosc cum e viafla în Berlin øi în Paris, daræ væ pot spune în sinceritate cæ în Londra cu suma de 4 500 de galbeni ce ar primi øeful de legafliune, nu ar fi prea mult, øi dacæ afli reduce°o, afli face foarte ræu, cæci nu i°ar ajunge øi l°afli pune în mare strâmtoare, ba încæ afli închide poarta diplomafliei la tofli aceia care nu ar avea mijloace proprii; pentru cæ înflelegefli dvs. cæ acei care primesc asemenea însærcinæri îøi lasæ toate afacerile lor ca sæ se ducæ sæ°øi reprezinte flara, øi dacæ i°afli reduce retribufliunea, l°afli pune în pozifliune de a nu putea, dacæ nu ar avea mijloace particulare, sæ primeascæ a reprezenta flara. De aceea sunt de pærere a nu se primi amendamentul, øi a nu se reduce nimic nici din retribufliune, nici din cheltuielile de reprezentare. D. ministru de Externe. D°lor, øi în ideea guvernului øi în ideea Camerei nici nu se judecæ, nici nu se prejudecæ acum care este cifra totalæ ce are sæ se dea reprezentanflilor în stræinætate, fiindcæ væ vefli preocupa de aceastæ idee acolo unde va fi vorba de cheltuieli de reprezentare; øi dacæ suntefli inspirafli de idei de economie, apoi mie mi se pare cæ suma de economie ce ar rezulta de la trei sau patru legafliuni nu este o sumæ care ar merita sæ preocupe într°atât Camera. D. Ionescu v°a spus cæ la legafliunile din capitalele mari va trebui neapærat sæ dæm 1 500 lei. De aceastæ chestiune trebuie sæ ne ocupæm la discufliunea cheltuielilor de reprezentare, øi cât pentru moment mi se pare cæ discufliunea este prematuræ.

286 Aøadar binevoifli a vota cifra uniformæ de 1 500 pe lunæ, care în realitate nu se urcæ decât 14 000 franci pe an. D. P. Grædiøteanu. Eu cred cæ discufliunea aceasta multæ se face din cauzæ cæ se pierde din vedere ce reprezintæ tratamentul unui funcflionar, øi pentru ce se dæ unui funcflionar un tratament? D. I. Ionescu. Pentru a i se plæti munca. D. P. Grædiøteanu. Tratamentul dupæ cum foarte bine a zis venerabilul øi savantul economist d. I. Ionescu, reprezintæ munca, timpul întrebuinflat de acest funcflionar, cu alte cuvinte, trebuie ca acest tratament sæ°i serveascæ la întreflinerea persoanei lui, a vieflii materiale de toate zilele. Nici într°un stat din lume nu s°a væzut cerându°se de la un funcflionar munca, timpul sæu, færæ a i se da mijloace de viefluire. Pusæ chestiunea astfel, de ce în privinfla tratamentelor øi asupra articolului, relativ la tratamente, ne ocupæm de fast øi ostentafliune. Fastul øi ostentafliunea poate fi pusæ în discuflie, când va fi vorba de cheltuielile de reprezentafliune, când însæ este vorba de tratamente, nu putem sæ ne ocupæm decât de ceea ce trebuie sæ dæm unui funcflionar ca sæ træiascæ pentru munca øi timpul lui. Iatæ proporfliunea la care trebuie sæ fie redusæ chestiunea, øi ea este impusæ de logicæ. Eu întreb pe d. N. Ionescu, poate un om sæ træiascæ aproape cuviincios, nu sæ træiascæ în lux, dar cum trebuie sæ træiascæ un om care a primit o culturæ oarecare, cu 7 sau 8 sute de lei pe lunæ, din care i se scade 20 la sutæ? D. N. Ionescu. Vom veni la aceasta. D. P. Grædiøteanu. Nu vom veni, cæci suntem venifli, øi eu væ vorbesc cu legile actuale în mânæ; ce avem astæzi în vedere? O reducere de 20 la sutæ asupra tuturor apuntamentelor. Prin urmare, acel care nominal are sæ primeascæ 1 500 lei pe lunæ, în realitate nu primeøte decât aproape 1 300. D. N. Ionescu. Cât primeøte preøedintele Republicii Elvefliei? D. P. Grædiøteanu. Voi ræspunde imediat la aceastæ întrerupfliune, cæci sunt întrerupfliuni însæ la care îmi place sæ ræspund, când vin de la onor. d. N. Ionescu, øi când cuprind o idee; sunt altele însæ la care niciodatæ nu ræspund. Cât primeøte, onor. d°le Ionescu, un ministru în Anglia øi cât primeøte un ambasador al Angliei? În Anglia un ministru este mult mai puflin plætit decât un trimis în stræinætate, acest exemplu îl pun în vederea tocmai a dv., care suntefli deprins a aduce necontenit în dezbaterile noastre exemple din Anglia. Apoi dacæ este astfel, pentru ce væ uitafli la cât primeøte preøedintele Republicii Elvefliene øi nu væ uitafli la altceva? Alta este un funcflionar în flara sa øi alta este un funcflionar trimis în flaræ stræinæ. Ceea ce trebuie a se da unui funcflionar trimis în flaræ stræinæ este posibilitatea de a træi, munca sæ fie plætitæ astfel încât sæ poatæ træi. Nu væd cæ o sumæ de 1 300 lei poate sæ fie exageratæ

287 pentru necesitæflile zilnice ale vieflii, nici în Berlin, nici în Paris, nici în Londra, nici în Berna, nici în Atena nu sunt daræ cifrele aceste colosale pentru viefluire. Înfleleg sæ°mi spunefli cæ în Atena, Berna, Bruxelles sau Belgrad nu va fi agentul nostru nevoit sæ facæ cheltuieli mari de reprezentafliune, cæci acolo nu va fi nevoit sæ facæ atâtea vizite pe la ambasadori øi nu se va cere, la Belgrad de exemplu, sæ aibæ o træsuræ luxoasæ ca sæ fie primit, cum se cere la Paris sau la Londra, unde nici nu°l lasæ sæ intre færæ aceasta. Prin urmare, læsând la o parte luxul, necesitæflile necesare reprezentafliunii sale, care se vor regula la cheltuielile de reprezentafliune, eu încæ o datæ cred cæ nu este bine, nici [nu] este posibil sæ reducem tratamentul pentru viafla materialæ; nu e bine sæ cerem de la un om timpul øi munca sa færæ sæ°i dæm posibilitatea de a træi, øi nu°i dæm posibilitatea de a træi dacæ nu°l retribuim cu 1300 franci pe lunæ pe care sæ°i primeascæ în realitate, iaræ nu nominal. Acum, d°lor, întreb pe onor. d. N. Ionescu øi°l rog sæ binevoiascæ aø arunca ochii în jurul d°sale øi a°mi spune dacæ mâine ar fi sæ trimitæ agenfli ai României în Berna, Bruxelles, Atena øi Belgia, la cine oare ar trebui sæ se adreseze, øi acela la care s°ar adresa ce va face, dacæ nu va avea mijloace de existenflæ ale sale proprii? Apoi nu vedefli dvs. cæ dând numai 800 lei unui agent, nu°i dafli mijloacele de existenflæ? Cu 800 lei nu ar avea ce mânca, nu ar avea cu ce se îmbræca, ori credefli dvs. cæ e bine ca reprezentanflii României sæ meargæ acolo øi sæ intre în birturi de orice clasæ ca sæ mænânce. (Întreruperi.) Apoi oricât de ieftin ar fi, d°lor, desigur cæ 1500 lei la Paris, la Londra, la Berlin, la Petersburg este mai mult o mizerie, nu ajunge nici pentru mâncare. Chiar dacæ în aceste posturi înalte va trebui sæ se trimitæ oameni care au averea lor personalæ øi care ar primi sæ facæ un sacrificiu pentru flara lor, totuøi nu putefli dvs. admite ca aceste legafliuni sæ fie încredinflate numai la oameni avufli, punând astfel o interdicfliune asupra acelora care ar fi capabili, dar nu ar avea avere. Este o nenorocire ca unii oameni capabili sæ nu aibæ avere; daræ pentru aceasta nu trebuie sæ°l excludefli de la funcfliunile publice, nedându°i mijloace suficiente de existenflæ. Øi sæ°mi permitefli sæ vorbesc pro domo, sæ mæ iau de exemplu, pe mine øi sæ zic cæ aø voi sæ fiu øeful legafliunii la Berna. Ei bine, eu n°am avere; n°am decât ceea ce°mi reprezintæ munca mea pe toate zilele, apoi dacæ mâine, în loc sæ muncesc pentru mine în flaræ, voi munci în stræinætate pentru flaræ, sæ°mi dafli numai 800 lei, dar acest salariu nu°mi ajunge nici sæ træiesc, øi prin urmare cu asemenea condifliuni nu voi primi. Ce va face atunci d. Ionescu sau ministrul de Externe care va fi? În loc sæ recurgæ la mine, care poate îi prezint oarecare garanflii, oarecare condifliuni de cunoøtinfle, de capacitate, va recurge la altul care nu va avea cunoøtinflele mele, capacitatea mea, dar care ar avea averea lui proprie øi ar putea sæ primeascæ. Vedefli dar, d°lor, cæ dacæ afli reduce apuntamentele în aøa mod, afli crea un privilegiu numai în favoarea acelora care au averea, dar care poate nu îndeplinesc toate con-

288 difliunile cerute pentru a reprezenta flara cum se cade în stræinætate. Ei bine, aceasta eu nu pot sæ primesc. Voci. Închiderea discufliunii. Se pune la vot închiderea discufliunii øi se primeøte. D. ministru de Externe. D°lor, discufliunea este închisæ; prin urmare, nu pot sæ vorbesc færæ consimflæmântul dvs. øi aø vrea sæ væ spun ceva care sper cæ ne va putea pune pe un tærâm de conciliafliune. Voci. Vorbifli. D. ministru de Externe. Væ rog, d°lor, sæ binevoifli a lua în considerafliune faptul, cæ dacæ dvs. vefli admite ca un ministru rezident în flaræ are 1 200 lei pe lunæ, øi dupæ propunerea fæcutæ se cere ca un ministru reprezentant al flærii sæ aibæ 1 500 lei, vedefli cæ din singura expunere a faptului nu rezultæ aici o egalitate… (Zgomot.) D. D.I. Ghica: D°lor, comisiunea dvs. a respins ambele amendamente, pentru cuvintele pe care s°au enunflat deja atât de onor. d. ministru, cât øi de d. Grædiøteanu. D. I. Marghiloman. D°le preøedinte, væ rog sæ°mi permitefli sæ propun un subamendament la amendamentul propus de onor. d. Ionescu, cæci eu mæ unesc cu partea întâi, øi voiesc sæ modific partea a doua a amendamentului d°lui Ionescu. D. Dimitrie I. Ghica. Apoi atunci votafli articolul propus de comisiune. Se pune la vot amendamentul d°lui Fleva øi se respinge. D. N. Ionescu. D°le preøedinte, propun ca în loc de 800 lei, sæ se treacæ lei 1 000, pentru cele patru oraøe. D. D.I. Ghica. Onor. d. Ionescu a modificat amendamentul, øi la cele patru din urmæ oraøe Berna, Bruxelles, Atena øi Belgrad, în loc de 1 500 a propus 1 200 lei. Voci. Scriefli 1 000. D. D.I. Ghica. Subamendamentul pentru 1 200 a fost primit de comisiune împreunæ cu guvernul. Voci. Numai 1 000. D. N. Ionescu. D°le preøedinte, ca sæ nu creæm dificultæfli øi d. prim°ministru a aderat la 1 000 lei. D. ministru de Externe. Secretarul are 1 000 lei. D. I. Ionescu. Sunt mulfli amatori de a merge pe 1 000 lei. D. D.I. Ghica. D°lor, sunt douæ subamendamente: este acela al d°lui Ionescu care propune 1 000, øi care s°a respins de comisiune; este acela al d°lui Grædiøteanu care propune 1 200 øi pe care l°a primit comisiunea împreunæ cu guvernul. Se pune la vot subamendamentul cel mai depærtat, care propune 1 000 lei, øi rezultatul scrutinului este cel urmætor:

289 Votanfli ...... 69 Majoritate regulamentaræ ...... 38 Bile albe pentru ...... 37 Bile negre contra ...... 32 D. vicepreøedinte. D°lor, votul este nul, neîntrunind majoritatea regulamentaræ. Øedinfla se ridicæ la 5 ore, anunflându°se cea urmætoare pe a doua zi, 17 ianuarie.

Øedinﬂa de la 17 ianuarie 1879

Preøedinflia d°lui vicepreøedinte N.R. Locusteanu. D. vicepreøedinte. Acum d°lor, avem a face din nou un vot care, ieri, nu a întrunit majoritatea reglementaræ în privinfla amendamentului d°lui Ionescu. Adunarea procede la vot øi rezultatul scrutinului este cel urmætor: Votanfli ...... 82 Majoritate absolutæ ...... 42 Bile albe pentru ...... 47 Bile negre contra ...... 35 D. vicepreøedinte: Amendamentul este primit. Acum, d°lor, mai mulfli din d°nii deputafli cer a trece în secfliuni fiind a se trata mai multe proiecte de lege de urgenflæ, cum modificarea art.8 din codicele civil øi altele. D. ministru de Externe. Toate chestiunile de principiu din legea deja pusæ în discufliune sunt tranøate, nu se va lua lung timp spre a se face întreaga votare, øi dupæ aceea se va putea trece în secfliuni. Voci. Sæ mergem înainte cu legea. D. D. Ghica dæ citire pærflii a doua din art.8. D. ministru de Externe. D°lor se poate, cum zice onor. d. Vernescu, rezerva votarea acestui tabel la urmæ împreunæ cu art.8; daræ se poate asemenea vota acum articolul, rezervându°se la urmæ votarea tabelului. D. P. Ghica. D°lor, mi se pare cæ este cu totul neraflional sæ rezervæm votarea alineatului al doilea când am votat primul alineat; trebuie sæ finim odatæ cu votarea art.8… D. Vernescu. Nu se poate. D. P. Ghica. Dafli°mi voie, d°le Vernescu; dv. nu øtifli ce s°a petrecut ieri; ieri s°a votat tabelul… Voci. Nu s°a votat nici un tabel. (Zgomot.) D. P. Ghica. S°au votat apuntamentele fixe pentru fiecare legafliune; prin urmare vedefli cæ s°a votat tabelul. (Zgomot.)

290 D. D. Ghica. Este articol separat, nu e tabel. Tabelul litera a prevede numai cheltuieli de reprezentafliune… D. P. Ghica. Vedefli, d°lor, cæ acest tabel formeazæ alineatul 2 al art.8; mie mi se pare cæ este cu totul ilogic sæ votæm alin.1 øi sæ amânæm votarea alin.2. D. G. Vernescu. Aøa a zis øi d. ministru. D. D. Ionescu. Eu cred cæ, îndatæ ce s°au votat apuntamentele diferitelor legafliuni dupæ localitate, ar fi fost regulat sæ votæm øi cheltuielile de reprezentafliune dupæ localitate, prin urmare sæ procedæm la votarea alin.2 pe paragrafe. D. D. Ghica dæ citire paragrafului relativ la cheltuieli de reprezentafliune pentru Atena. D. D. Lecca. Propun urmætorul amendament: Propun a se da la Atena 15 000 lei; ” ” Berna 15 000 ” ” ” Bruxelles 24 000 ” ” ” Belgrad 12 000 ” D. D. Ghica. Væ aduc aminte cæ pentru Atena s°au redus apuntamentele fixe la 12 000 lei. D. D.I. Ghica. D°lor deputafli, amendamentul d°lui Grædiøteanu a fost respins de comisiune, însæ amendamentul d°lui colonel Lecca a fost primit în parte cu oarecare modificæri, admiflând la Atena în loc de 15 000, 18 000, øi la Berna 12 000 în loc de 15 000. La Bruxelles øi Belgrad a primit cifrele din amendament. Voci: Închiderea discufliunii. Se pune la vot închiderea discufliunii øi se primeøte. Se pune la vot cifra de 18 000 lei pentru Atena øi se primeøte. Se pune la vot cifra de 12 000 lei pentru Berna øi se adoptæ. Asemenea se adoptæ cifra de 24 000 pentru Bruxelles. Pentru Belgrad se primeøte cifra de 12 000 lei. Pentru Berlin 36 000. Pentru Constantinopole 36 000. Pentru Londra 36 000. Pentru Paris 36 000. Pentru Petersburg 36 000. Se dæ citire alineatului relativ la cifra de 36 000 pentru Roma. D. P. Grædiøteanu. Eu propun pentru Roma numai 30 000. Se pune la vot cifra de 30 000 pentru Roma øi se adoptæ. Se citeøte cifra pentru Viena. D. ministru de Externe. D°lor, eu am fost cel întâi care am cerut reducerea la Roma, fiindcæ væd Camera inspiratæ de o idee de economie. Dar dacæ ar fi sæ se flinæ

291 cont de adeværatele trebuinfle, ar trebui ca la Viena sæ se dea mai mult decât 36 000 lei. Viena este un oraø în care am mers adeseori øi am væzut cæ scumpetea este acolo foarte mare. Afaræ de aceasta este punctul de trecere al nostru pentru toate pærflile, øi dacæ s°ar putea, aø cere sæ punem suma de 40 000 franci. Voci. Destul este 36 000. D. G. Vernescu. Eu cred ca sæ pæstræm cifra de 36 000 lei la Viena pentru cæ scumpetea care este acolo este øi la Londra øi Petersburg; øi a merge mai departe, cum zice d. ministru, ar fi a face o nedreptate, fiindcæ comparând Viena cu Londra øi Petersburg, vom vedea cæ scumpetea este aceeaøi. Prin urmare, sæ læsæm 36 000 lei. Se pune la vot cifra de 36 000 lei øi se primeøte. Se dæ citire art.9. D. G. Sefendache. Pentru cæ s°a adoptat de onor. Adunare un amendament prin care se dæ apuntamente de 1 000 lei chiar delegaflilor noøtri care sunt în statele secundare, ar fi o anomalie ca secretarii de întâia clasæ sæ fie pe aceeaøi linie. Aøadar, eu sunt de idee ca secretarii de la capitolele cele dintâi sæ aibæ 800 lei øi ceilalfli 600 lei. D. P. Ghica. D°lor deputafli, propunerea pe care o face d. Sefendachi are o rafliune de a fi pânæ la oarecare punct, când zice cæ este curios lucru ca secretarii de legafliuni de clasa I sæ fie asimilafli cu øefii de legafliune în apuntamente. Dar eu væ rog sæ binevoifli a considera cæ secretarii au trebuinflæ sæ træiascæ într°un mod demn, fiindcæ ei care au mai aceleaøi cheltuieli ca øi øefii de legafliune, nu au cheltuieli de reprezentafliune. Secretarii de legafliuni sunt datori sæ asiste pe øefii de legafliune la toate ceremoniile, la toate paradele, la toate reprezentærile. Ei bine, voifli dvs. sæ punefli în pozifliune pe acel om sæ nu poatæ sæ meargæ sæ reprezinte flara lui într°un mod demn aøa cum se cere de la pozifliunea lui? Îmi pare cæ am împinge spiritul de economie prea departe, øi dacæ voim sæ facem o reducfliune, ar fi mai bine sæ zicem: nu voim secretari de legafliune, decât sæ punem pe oameni în pozifliune de a primi asemenea funcfliuni færæ sæ le dæm mijlocul de a putea træi øi de a ne reprezenta într°un mod demn. Væ rog dar sæ binevoifli a primi apuntamentele aøa cum sunt fixate prin acest articol. D. ministru de Externe. Væ rog sæ binevoifli a asculta niøte mici explicafliuni øi vefli vedea cæ nu trebuie sæ primifli acest amendament pe care voieøte a°l propune d. Sefendache. D°lor, sunt secretari de clasa I øi de clasa a II°a; la agenfliile unde øefii au 1 000 lei nu sunt secretari decât de clasa a II°a cu 600 lei; la agenfliile mari unde leafa este 1 500 lei pentru øefi, secretarii au 1 000 de lei; øi socotind cæ din aceasta se scade reflinerea øi impozitul de 5 la sutæ ræmân numai 800 de franci. Mai binevoifli a flinea cont de altceva, cæ secretarii n°au cheltuieli de reprezentafliune, øi oricât ar fi sæ nu fie flinufli la un fast, sunt cel puflin flinufli sæ aibæ o îmbræcæminte

292 curatæ. Apoi într°un oraø unde viafla este scumpæ, dacæ credefli cæ cifra de 800 de franci este mare pentru un om care are sæ fie adesea substituit øefului sæu, øi poate sæ fie chiar gerant al acelei agenflii, eu socotesc cæ aceastæ sumæ nu este exageratæ. Afaræ de aceasta, secretarii de clasa II care au 600 de lei, flinând cont de reducerea ce li se face, ajunge a ræmânea numai cu 480, øi vedefli cæ este prea puflin. D°lor, cu aceste explicafliuni cred cæ nu vefli mai insista øi vefli primi aceste cifre. Voci. Retragem amendamentul. Se pune la vot al.I din art.9 cu 1 000 lei øi se primeøte. Se citeøte al.II øi se primeøte. Se dæ citire art.10. Voci. Sæ se øteargæ cuvântul „regulament“. D. ministru de Externe. În adevær, regulamentul nu mai existæ, dar trebuie cel puflin sæ punefli cæ aceastæ demnitate sæ se fixeze prin deciziune ministerialæ, sau sæ fixafli de acum o treime din cheltuielile de reprezentafliune ale øefului de legafliune, ræmânând, se înflelege, celelalte douæ treimi la economii. Se pune la vot art.10 astfel modificat øi se primeøte. Art.11 se primeøte întocmai færæ discufliune. Se citeøte art.12 de sub titlul II despre consulate. D. D. Ghica. Aci trebuie sæ væ spun cæ în comitetul delegaflilor am avut în vedere cæ deøi este un fapt constant cæ toate puterile europene au consuli trimiøi øi retribuifli øi consuli neretribuifli, însæ noi am crezut cæ s°ar da o latitudine prea mare acestui articol øi de aceea am øters cuvântul local øi am modificat articolul astfel cum îl vedefli în proiectul comitetului. Guvernul n°a aderat la aceastæ modificare. D. ministru de Externe. În proiectul guvernului era în adevær art.12 redactat în altfel. Era personalul consulilor trimiøi øi retribuifli øi consuli locali øi neretribuifli. Comisiunea a schimbat aceastæ denumire øi nu am nimic de zis asupra cuvântului trimis, fiindcæ nu e bine sæ figureze în lege. Dar mæ înscriu contra cuvântului: consuli neretribuifli, dacæ se înflelege cæ nu avem sæ numim în aceste consulate decât români. Neapærat cæ acolo unde este un serviciu politic suntem datori sæ trimitem numai români, pentru cæ acele interese nu pot fi apærate øi susflinute decât de un român. Dar alæturi cu interesele politice sunt øi interese comerciale, øi în acest caz am zis cæ nu e ræu sæ ne permitefli øi nouæ sæ facem ceea ce toate statele din lume færæ deosebire fac. Trebuie sæ prevedem dar în legea noastræ ceea ce se face øi în alte state din punctul de vedere comercial; øi care este statul din Europa astæzi care are sistemul consular cel mai bine organizat, care este statul acela care are relafliunile comerciale mari? Negreøit Belgia. Ei bine, Belgia care are mai multæ asemænare cu noi, are 400 consulate în diferite pærfli ale lumii øi cu toate acestea, afaræ de vreo 9 consulate, celelalte toate

293 sunt neretribuite øi cu toate acestea serviciile lor merg foarte bine øi comerflul belgian are toate informafliunile necesare la timp, încât face treburi foarte întinse øi foarte bune. Noi dar am cæutat sæ combinæm acest fapt cu preocupafliunile foarte legitime ale unor onor. d°ni deputafli care nu voiesc sæ adere la articolul din proiectul nostru prin care am voit sæ avem øi consuli neretribuifli pentru interesele noastre comerciale øi deøi am fæcut acest articol astfel, dar cu urmætoarea propunere pe care o fac acum, cred cæ se vor împæca toate opiniunile. Eu cred cæ cu acest amendament se vor putea înlætura toate preocupafliunile; cæci, de exemplu, dacæ Ministerul de Externe va numi pe X ca consul neretribuit la Bordeaux, cu aceasta el nu°l va face un agent politic, ci numai pur comercial, øi astfel cred cæ vefli vota acest amendament. D. Dimancea. Amendamentul dv. trebuie sæ fie susflinut de cinci d°ni deputafli, conform regulamentului. D. ministru de Externe. Proiectul acesta emana de la mine øi singura carantinæ prin care el a trebuit sæ treacæ a fost comisiunea dvs. De aceea øi amendamentul ce propun trebuie sæ treacæ tot pe acolo, øi chestiunea de regulament ridicatæ de d. Dimancea nu cred sæ°øi aibæ locul. D. vicepreøedinte. Onor. comisiune este rugatæ sæ se pronunfle asupra propunerii d°lui ministru, øi de aceea suspend øedinfla pe zece minute. Øedinfla se redeschide sub preøedinflia d°lui vicepreøedinte N.R. Locusteanu. D. vicepreøedinte. Acum trecem la ordinea zilei. D. D.I. Ghica. D°lor, majoritatea comisiunii dvs. având în vedere cæ mai toate statele din Europa posedæ consuli neretribuifli øi stræini în unele localitæfli; øi având în vedere cæ, Constitufliunea permite guvernului în cazuri anume, speciale, a avea stræini în funcfliunile publice; øi luând în dezbatere amendamentul d°lui ministru, „În caz când ar lipsi românii locali în posturile unde ar fi necesitate, guvernul va putea sæ numeascæ vreun stræin în funcfliuni de consul neretribuit, cu caracter comercial. Ei vor fi numifli din fruntaøii comercianfli ai acelei localitæfli; ei vor presta juræmânt la numirea lor øi nu vor avea alt caracter decât acel de corespondent øi informator în materie comercialæ øi industrialæ“, majoritatea comisiunii l°a primit, însæ a adus urmætoarea restricfliune. Mai întâi sunt dator sæ væ spun cæ minoritatea comitetului a respins cu totul acest amendament øi a cerut sæ ræmânæ articolul aøa cum este. Iatæ acum amendamentul cu restricfliunea fæcutæ de comisiune în scop de a nu se crede cæ aceøti consuli neretribuifli ar fi depozitari ai puterii publice. D. G. Chiflu. Acest amendament e propus de mine øi primit de majoritatea comitetului. Væ rog dar sæ°mi dafli voie a°l dezvolta puflin. Afli væzut, d°lor, cæ øi guvernul øi comisiunea a primit deosebirea întru ceea ce priveøte clasarea lor în consuli

294 retribuifli øi neretribuifli. Ei bine, aceasta a douæ categorie, adicæ la consulii neretribuifli, d. ministru de Externe a venit øi a fæcut o propunere care constæ în aceea ca sæ se recunoascæ dreptul øi facultatea guvernului ca în acele localitæfli depærtate, unde guvernul ar avea trebuinflæ de consuli comerciali neretribuifli øi unde ar cæuta, dar nu ar gæsi un român local, atunci sæ poatæ numi øi un stræin. Negreøit cæ într°un asemenea caz acei consuli stræini, deøi neretribuifli, nu pot avea alte drepturi, alte atribufliuni, decât numai de a fi un fel de corespondenfli oficiali în materie de comerfl øi de industrie. D°lor, minoritatea comisiunii nu a voit sæ adere la aceastæ propunere, pentru cuvânt cæ nu poate sæ nu recunoascæ acestor consuli neretribuifli, oarecare caracter oficial; noi, însæ, majoritatea comisiunii, am zis cæ, îndatæ ce acei consuli neretribuifli nu vor putea avea nici o altæ atribufliune decât numai în ceea ce priveøte relafliunile comerciale øi industriale, apoi acolo unde guvernul, prin urmare flara noastræ, ar simfli trebuinflæ de un consul øi unde nu s°ar putea gæsi un cetæflean român, guvernul sæ aibæ facultatea de a alege un stræin, cæci, pentru o simplæ bænuialæ, nu ar trebuie sæ privæm flara noastræ de niøte asemenea consuli øi mai cu seamæ când øtim cu toflii cæ sunt øi alte state mai puternice în Europa decât statul nostru, precum de exemplu Belgia, care, precum afli auzit, are 400 de consuli mai tofli stræini øi chiar consulul sæu de comerfl din Berlin, nu este un belgian ci un german. Prin urmare, în vederea acestor fapte øi spre a satisface oarecum øi mai mult preocupafliunile minoritæflii comisiunii, noi, majoritatea, am voit sæ se facæ aci o restricfliune øi sæ dæm o garanflie øi mai mare, propunând cæ niøte asemenea oameni trebuie sæ fie aleøi din fruntaøi comerciali; cu alte cuvinte guvernul sæ nu se adreseze la oriøicine, ci sæ gæseascæ ceea ce se numeøte elita; øi al doilea noi voim ca sæ nu li se dea nici o atribufliune oficialæ, nici un alt caracter decât pur comercial øi industrial. Numai singura prestare de juræmânt nu°i dæ caracterul de funcflionar public. Se poate cere un juræmânt de onoare øi de la altfel de oameni decât de la un funcflionar. (Întreruperi.) Aceøti consuli neretribuifli nu vor avea dar alt caracter decât de corespondenfli, de informatori în materii comercialæ øi industrialæ. Cu aceastæ restricfliune, cu aceastæ garanflie cred cæ putem avea, færæ pericol, consuli prin diferite oraøe ale Asiei Mici øi ale Africii. S°a mai ridicat în sânul comisiunii o obiecfliune, ca sæ zic aøa, de proceduræ de legislafliune, cæ acest amendament, conflinând în sine condifliunea de admisibilitate, ar trebui a se face un anume proiect de lege sau un regulament de administrafliune. Eu însæ am observat cæ, pe cât timp se menfline de dvs. paragraful care prevede consulii neretribuifli, nu mai este nevoie de un nou proiect de lege, pentru cæ aceste idei se ataøeazæ la ideea consulilor neretribuifli. De aceea cred cæ dvs. vefli primi acest amendament.

295 D. G. Vernescu. D°lor, minoritatea în secfliuni a fost compusæ din mine øi din d. Codrescu, øi voi aræta pentru ce am ræmas în minoritate. De la început în secfliuni am primit acest principiu cæ tofli acei care au în mâna lor o pærticicæ de putere, tofli aceia care au atribufliuni pe care le exercitæ în numele statului, sunt mai mult, sau mai puflin funcflionari ai statului øi ca funcflionari, nu numai pentru dragoste voim ca românii sæ fie flinufli în funcfliuni totdeauna, dar pentru cæ ideea de drept implicæ øi ideea de ræspundere; øi când avem agenfli în stræinætate cu drepturi, dar care n°au nici o ræspundere cætre noi, fiindcæ sunt supuøi altor flæri, nu putem primi în condifliunile în care sunt azi consuli neretribuifli care sæ nu fie români. Aceøti consuli neretribuifli ce°i vom numi în stræinætate, pot fi tocmai ei interesafli a da informafliuni greøite în privinfla comerflului øi industriei. Industria noastræ de abia naøte, øi poate mulfli sunt în contra naøterii acestei industrii; o avem în faøæ, øi vefli vedea informafliuni false date în stræinætate de aceøti consuli neretribuifli øi vor fi în neputinflæ de a forma o industrie. În privinfla singurului comerfl al agriculturii, øi°au permis oameni particulari sæ dea depeøe false în contra grânelor noastre. Aceasta a produs o panicæ øi o pierdere pentru flaræ. Poate sæ fie antagoniøtii noøtri, vecinii noøtri mai cu seamæ, care sæ voiascæ ca productele noastre sæ se vândæ pe nimic, iar ale lor pe prefluri mari, øi de aceea am zis cæ nu este bine sæ primim înfiinflarea unor asemenea consuli. În definitiv, în flærile acele cosmopolite unde s°au primit consuli neretribuifli, existæ o lege care determinæ atribufliunile acestor consuli. Belgia are o asemenea lege, pe când noi nu avem. Dar d. Chiflu, care a vorbit înaintea mea, a zis cæ nu este un lucru greu aceasta øi cæ se poate face legea imediat. Aøa este, d°le Chiflu, dar nu suntefli competenfli; cæci o lege de atribufliuni øi de admisibilitate trebuie sæ treacæ prin secfliuni, sæ vinæ cu mesaj domnesc, sæ o discutæm noi, iar nu dvs. printr°un simplu amendament sæ o propunefli, øi de aceea am fost silifli a respinge acest amendament. Poate sæ vinæ d. ministru cu o lege care sæ prevadæ toate cazurile, toate atribufliunile øi toate condifliunile de admisibilitate; øi atunci vom discuta propunerea d°sale; dar astæzi, suntem noi competenfli sæ discutæm acestea? Când este chestiune de un interes economic al flærii, nu putem noi stante pede* sæ discutæm condifliunile de admisibilitate øi atribufliuni pe care trebuie sæ le aibæ aceøti d°ni. Iatæ pentru ce am zis sæ se înlætureze acest amendament, ræmânând ca d. ministru sæ vinæ cu o lege specialæ, în care sæ se determine toate atribufliunile, toate condifliunile de admisibilitate ale acestor agenfli øi atunci Camera se va putea pronunfla în cunoøtinflæ de cauzæ.

* în grabæ, pe nepregætite.

296 D. P. Grædiøteanu. D°lor, vedefli cæ însuøi d. Vernescu nu este în un mod absolut contrar principiului de a se numi consuli chiar persoane stræine; d°sa supune însæ aceastæ admitere la o condifliune, ca împreunæ cu admiterea stræinilor la posibilitatea de a reprezenta pe România ca consuli în stræinætate, trebuie sæ vinæ o lege care sæ reguleze admisibilitatea lor. Întru aceasta, d. Vernescu are dreptate în contra d°lui Chiflu. Nu este loc în aceastæ lege sæ se punæ condifliunile de admisibilitate ale consulilor stræini. Însæ, d°lor, iatæ unde d. Vernescu mi se pare cæ înceteazæ a avea dreptate. D°sa uitæ cæ este un articol în lege care prevede facerea unei legi. D. G. Vernescu. Pentru admisibilitate, iaræ nu pentru atribufliuni. D. D.I. Ghica. S°a modificat în sensul acesta la art.7. D. P. Grædiøteanu. Atrag atenfliunea dvs. cæ votul a fost dat în sensul cæ aceasta trebuie sæ fie opera unui regulament; noi am hotærât sæ fie opera unei legi; aøadar atribufliunile se vor regula printr°o lege. Dacæ daræ preocuparea d°lui Vernescu este înlæturatæ øi chestiunea de consti- tuflionalism, nu de proceduræ, este datæ la o parte, cæci nu este vorba sæ votæm modul de atribufliuni øi de admisibilitate færæ a trece legea prin secfliuni, mæ întreb eu, în principiu, admisibilitatea unui stræin de a reprezenta fiara Româneascæ, nu este locul aci de a fi votatæ, sau ca reglementarea atribufliunilor sæ facæ obiectul unei legi viitoare, øi de aceea nu primesc acest amendament. Primesc însæ propunerea, cum s°a formulat de d. ministru pentru cæ într°însa nu væd inconvenientele semnalate de d. Vernescu. D. ministru de Externe. Onor. d. Grædiøteanu este de ideea primitivæ a guvernului øi cred cæ este logic. Dacæ în urmæ m°am raliat la amendamentul d°lui Chiflu, este pentru cæ am admis tranzacfliunea. D. Vernescu a crezut cæ nu se poate uni cu propunerea d°lui Chiflu pentru cuvântul cæ nu s°ar stabili deosebirea deajuns între consuli cu un caracter comercial øi între consuli retribuifli cu un caracter politic. Øi tocmai spre a ridica orice umbræ de bænuialæ întru aceasta am admis amendamentul d°lui Chiflu. Care era ideea guvernului când a venit sæ væ cearæ consuli stræini? Ideea era cæ dând un caracter exclusiv comercial acestor consuli, sæ avem øi noi ceea ce au toate flærile øi în special Belgia care nu e, cum zicea d. Vernescu, numai stat comercial, ci øi un stat gelos de drepturile sale øi care cu toate acestea din 400 consuli ce are numai 9 sau îmi pare 13 sunt retribuifli. D. Vernescu ar fi avut dreptate dacæ eu aø fi cerut sæ se dea acestor consuli comerciali caracterul de oficiari judecætoreøti. Eu însæ nu le dau acest caracter. Ei nu vor avea decât sæ întreflinæ corespondenfle curat comerciale cu flara. Cum voifli dvs.

297 sæ lipsifli pe un comerciant mare din stræinætate de a cere informafliuni, care sunt tarifele noastre vamale øi de la cine se pot procura? D. Vernescu zice cæ aceøti consuli ne vor cauza ræu prin informafliunile rele care le vor împræøtia, cæci s°a væzut cum prin o simplæ scrisoare un comerciant ne°a cauzat un ræu mare. Ei bine, pentru ce Dumnezeu nu voieøte sæ°mi dea mijlocul sæ dezmint asemenea calomnii, când ele s°ar ivi în dauna flærii? De aceea, d°lor, væ rog sæ primifli modificarea ce am fæcut articolului primitiv cu sau færæ amendamentul d°lui Chiflu. Voci. Închiderea discufliunii. Se pune la vot întâia parte a amendamentului øi se primeøte. Se citeøte partea a doua dimpreunæ cu subamendamentul d°lui Chiflu. D. P. Grædiøteanu. Rog pe onor. preøedinte sæ punæ la vot numai propunerea aøa cum s°a fæcut de d. ministru øi pe urmæ [sæ] se pune la vot adaosul, completarea propusæ de d. Chiflu. D. G. Chiflu. Eu nu væd care e motivul onor. preponenfli de a scinda în douæ pærfli aceastæ idee, decât numai dacæ voifli sæ le respingefli pe amândouæ. Dacæ cerefli sæ se punæ mai întâi la vot propunerea guvernului de a numi consuli stræini unde nu vor fi români, iaræ completarea sau restricfliunea acestui drept de numire sæ o punefli la vot în urmæ, aceasta e numai cæ avefli de gând sæ le respingefli pe amândouæ. Cu toate acestea, eu dacæ aø fi sigur cæ afli primi partea întâi, n°aø mai face nici o chestiune de amor propriu. Se pune la vot propunerea d°lui ministru øi se primeøte. Se dæ citire subamendamentul d°lui Chiflu. D. G. Chiflu. Retrag amendamentul meu. Voci. Foarte bine. Øedinfla se ridicæ la 5 ore, anunflându°se urmætoarea pe a doua zi la 18 ianuarie.

Øedinﬂa de la 18 ianuarie 1879

Preøedinflia d°lui vicepreøedinte G. Hasnaø. D. vicepreøedinte. Acum, d°lor, avem la ordinea zilei continuarea discufliunii asupra legii organizatoare a Ministerului de Externe. Se citeøte art.13 øi se adoptæ. Art.14 se primeøte færæ discufliune. Se citeøte art.15. D. D.I. Ghica. D°lor, aci s°au fæcut oarecare modificæri de cætre comitetul delegaflilor în ceea ce priveøte posturile consulare.

298 D. D. Ionescu. D°lor, în proiectul guvernului era un consul pus øi la Salonic. Am avut onoare în sânul comisiunii, în care am luat øi eu parte, sæ susflin menflinerea lui; majoritatea însæ a respins propunerea mea. Cred daræ de datoria mea a veni înaintea dvs. øi a væ spune considerafliunile care militeazæ în favoarea menflinerii acestui consul. Mai întâi în Orient øi în Macedonia avem risipifli aproape un milion de români, øi Salonicul este considerat ca centru al României din acea parte. Øi nu cred cæ în fafla persecufliunilor ce au suferit românii øi mai ales acei care au stæruit sæ fondeze øcoli în acele pærfli ar fi bine ca sæ suprimæm reprezentantul de la Salonic, care ar fi agentul direct al guvernului. Apoi eu cred cæ, cu cât vor fi mai mulfli agenfli ai României în Orient, cu atât are sæ fie mai bine; pentru cæ dupæ transformarea actualæ a guvernului care væ este cunoscutæ, cu cât acfliunea noastræ va fi mai directæ în toate centrele din Orient, cu atât legæturile noastre vor fi mai strânse cu acele localitæfli, atât în privinfla intereselor politice, cât øi în privinfla intereselor materiale. Iatæ, d°lor, øi amendamentul ce propun la acest articol: „Considerând cæ Salonicul constituie un centru important pentru românii din Macedonia, propun menflinerea unui consul general în acel oraø, astfel dupæ cum era în proiectul guvernului“. D. ministru de Externe. D°lor, eu nu mæ împotrivesc la înfiinflarea a oricât de mulfli consuli vefli voi, dar trebuie sæ øtifli cæ, cu aceasta, nu se prejudecæ nici chestiunea înfiinflæri acestor consulate, nici chestiunea bæneascæ, pentru cæ aceasta se leagæ cu bugetul øi atunci o vom discuta; este bine însæ ca azi sæ se prevadæ toate localitæflile unde ar trebuie sæ se înfiinfleze consulate din partea noastræ, pentru ca sæ nu mai fim nevoifli mai târziu a veni cu legi speciale pentru înfiinflarea de consuli în localitæflile unde vom avea nevoie. Apoi, trebuie sæ mai øtifli cæ asemenea consuli trebuiesc înfiinflafli øi cu asentimentul nafliunii unde voim sæ°i înfiinflæm. D. D.I. Ghica. D°lor, væ dau citire alineatului art.15 pentru ca sæ vedefli cæ în el se cuprinde ideea d°lui ministru: „Aceste autoritæfli consulare se vor institui treptat, potrivit cu resursele bugetare“. D. P. Ghica. Onor. d. ministru ne°a spus, cu foarte drept cuvânt, cæ facem foarte bine ca sæ înfiinflæm consuli în toate pærflile, cæci toate aceste înfiinflæri sunt subordonate bugetului. Astfel dar cred cæ legea trebuie s°o facem foarte largæ, ca la un moment când resursele noastre ne vor permite, sæ avem posturile prevæzute în lege, øi sæ putem trimite consuli în localitæflile unde va fi de trebuinflæ. Onor. comisiune a pierdut din vedere øi a øters din proiectul guvernului localitæfli de cea mai mare importanflæ unde flara noastræ trebuia sæ fie reprezentatæ. Nu trebuie sæ uitæm cæ pe lângæ celelalte interese politice, aceøti reprezentanfli au misiunea, datoria cea mai de cæpetenie de a da protecfliune naflionalilor, øi de a susfline relafliunile noastre comerciale din acele localitæfli,

299 precum øi de a întrefline bune relafliuni între statul nostru cu acel stat. Ei bine, onor. comisiune a gæsit de cuviinflæ sæ øteargæ consuli din acele localitæfli unde trebuie sæ fie îndreptate toate simpatiile øi aspirafliunile noastre naflionale, din acele pærfli care fæceau odinioaræ parte din corpul flærii noastre, øi unde existæ relafliuni zilnice de comerfl cu noi; aøa la Reni avem o sumæ de conaflionali care trebuie protejafli. Onor. comisiune cred cæ nu s°a gândit la consecinflele rele øi la impresia urâtæ ce va produce øtergerea acestui reprezentant… D. D.I. Ghica. Este un reprezentant la Ismail. D. P. Ghica. Acela nu poate servi decât la Ismail. Vedefli cæ afli fæcut o greøealæ øi susflinefli ceea ce nu se poate susfline; afli pierdut din vedere aceste interese în fafla unei nenorocite chestiuni de economie, care ne preocupæ în toate organizafliunile ce le facem în stat. Asemenea, d°lor, este important, este necesar ca sæ zic aøa, un consul la Vidin. Cu Vidinul avem multe relafliuni comerciale. În Vidin sunt o sumæ de naflionali români, care trebuie sæ gæseascæ o protecfliune; cæci, încæ o datæ repet, nu numai necesitæflile politice primeazæ reprezentarea în stræinætate, daræ øi relafliunile comerciale trebuie sæ fie susflinute. Dacæ nu avem mijloace bugetare sæ înfiinflæm anul acesta consulate la Reni øi la Vidin, atunci sæ facem ceea ce a zis d. ministru, sæ le prevedem în lege øi, cu ocazia votærii bugetului, vom vedea dacæ putem sæ le înfiinflæm anul acesta, sau vor ræmânea pentru anii viitori. Nu revin asupra consulatului de la Salonic, cæci argumentele care s°au adus sunt destul de puternice; v°aø ruga însæ sæ mai prevedefli un consulat øi la Marsilia. Dacæ vefli cugeta serios la interesele imense comerciale care sunt totdeauna în raport cu Marsilia, vefli vedea cæ este absolut necesar sæ se înfiinfleze øi acolo un consulat care sæ acorde acea protecfliune necesaræ comerflului nostru. Pentru aceste motive am onoarea sæ propun un amendament prin care cer reînfiinflarea consulatelor la Reni øi la Vidin øi înfiinflarea unui consulat la Marsilia. D. A. Vizanti. D°lor deputafli, am luat øi eu libertatea sæ prezint un amendament. Prezentând acest amendament am avut în vedere mai cu seamæ interesele noastre comerciale care cer neapærat înfiinflarea unui consulat la Odessa. D°lor, este probat øi constatat, de câtva timp mai cu seamæ, cæ relafliunile noastre comerciale cu acel punct sunt foarte dese, pot zice, neîntrerupte; cea mai marea parte din exportul nostru a pærflii de sus a României de dincolo de Milcov, în cele din urmæ timpuri, s°a fæcut pe acea parte, øi aceasta se continuæ pe o scaræ întinsæ, din cauza avantajelor ce s°a fæcut la drumul de fier, care a acordat un scæzæmânt de 5 la sutæ, øi alte avantaje; astfel cæ acei care au avut ocaziune sæ fi vizitat acel însemnat port, vor fi væzut cæ neîncetat øi pe fiecare zi comercianflii noøtri duc mærfurile acolo, øi ei se duc øi stau acolo øi au pe fiecare moment felurite raporturi øi relafliuni, prin urmare

300 øi necesitate de protecfliune. Øi fiindcæ am zis vorba de protecfliune, dafli°mi voie sæ væ spun un incident displæcut întâmplat unui român din cauza lipsei unei protecfliuni consulare. Avea cu el o carte latineascæ; avea pe Tit Liviu, øi din cauzæ cæ n°a avut nici o protecfliune politicæ nu numai cæ i°a confiscat cartea daræ cât p°aci era sæ°l aresteze øi pe dânsul, fiind luat drept un nihilist. De aceea zic sæ înfiinflæm consulatul de la Odessa, øi oriunde se simte necesitate; iaræ acolo unde nu se simte necesitate, nici politicæ, nici comercialæ, nu înfleleg sæ înfiinflafli cæci ar fi numai un lux. Mai atrag atenfliunea asupra unui lucru: nu tofli consulii au trebuinflæ de retribufliune; în unele locuri puteam înfiinfla consulate neretribuite, cæci dacæ vor fi mulfli protejafli români acolo, dvs. øtifli cæ consulatele se pot întreflinea cu micile taxe care se plætesc de cætre suspuøi. D°lor, importanfla relafliunilor noastre comerciale cu acea piaflæ a fost apreciatæ chiar de guvernul nostru care a încheiat convenfliune cu compania drumurilor de fier ruse, numai pentru a favoriza comerflul român. Pe aceste considerente, væ rog daræ, sæ admitefli amendamentul propus de mine øi colegul meu d. Anghel. D. D.I. Ghica. Majoritatea comisiunii a primit înfiinflarea unui consul retribuit la Odessa, precum øi amendamentul d°lui P. Ghica, pentru înfiinflarea unor consulate la Reni, Vidin øi Marsilia. D. ministru de Finanfle. Fiindcæ øi guvernul øi Camera sunt de acord asupra consulatelor ce se propune a se înfiinfla, øi, pentru ca sæ evitæm o serie de voturi consecutive, eu cred cæ putefli sæ punefli la vot articolul din proiectul guvernului, cu adæogirile primite de comisiune, øi apoi sæ votæm alineatul final, prin care se zice cæ aceste consulate se vor înfiinfla treptat, potrivit cu resursele bugetare. Voci. Da, da. Se pune la vot articolul din proiectul guvernului, cu adæogirile fæcute de comisiune, øi se primeøte. Asemenea se primeøte alineatul din urmæ al art.15. Art.16, 17, 18, 19 øi 20 se primesc færæ discufliune. Se citeøte art.21. D. D.I. Ghica. D°lor, comisiunea a voit sæ se fixeze termenul de apel, conform codului civil, însæ guvernul a fixat un termen de trei luni pentru flærile limitrofe øi de øase luni pentru toate celelalte flæri mai depærtate. D. N. Furculescu. D°le preøedinte, la al.4 al acestui articol, propun urmætorul amendament: „Apelul contra tuturor acestor acte se va face în termenul prevæzut de legile flærii. Aceste termene vor fi sporite cu douæ luni când actul emanæ de la consulate aøezate în flærile limitrofe, øi cu øase luni când emanæ de la consulate aøezate în toate celelalte flæri“.

301 Se pune la vot amendamentul d°lui Furculescu øi se primeøte. Se pune la vot art.21, astfel modificat, øi se primeøte. Art.22 øi 23 se adoptæ færæ discufliune. Se citeøte art.24. D. P. Cernætescu. D°lor, articolul acesta astfel cum este redactat are aerul a zice cæ se creeazæ un corp diplomatic cu totul inamovibil, øi sunt numai câteva cazuri când membri acestui corp pot fi înlæturafli. Cred cæ ar fi bine sæ se øteargæ cu totul acest articol, cæci se øtie de tofli care au cunoøtinfle mai mult sau mai pufline de dreptul internaflional cæ aceøti agenfli sunt funcflionari amovibili, cæ ei se numesc de guvern, cæruia aceøti agenfli inspiræ încrederea, øi ar fi de prisos sæ existe acest articol care prevede câteva cazuri de înlæturarea lor. Se înflelege de sine cæ øi ei ca øi ceilalfli funcflionari sunt destituibili pentru motivele pentru care sunt øi tofli ceilalfli funcflionari ai statului, ca magistrafli etc. De aceea cred cæ ar fi bine sæ disparæ cu totul acest articol. D. G. Sefendache. În privinfla aceasta, d°le preøedinte, voi vorbi tot în sensul d°lui Cernætescu. În adevær, în modul cum este redactat acest articol s°ar pærea cæ din aceøti agenfli diplomatici s°ar face niøte funcflionari inamovibili, ceea ce nu este deloc, nici în spiritul, nici în intenfliunea acestui articol. Øi dacæ el s°ar primi astfel cum este redactat, iatæ ce s°ar întâmpla. Sæ luæm cazul unui abuz de încredere sau cazul unei delapidæri de bani publici. Ei bine, pentru cæ s°a instituit o comisiune de cætre ministru, øi deøi s°a fæcut delapidare de bani publici, daræ pentru cæ agentul a fost depærtat, s°ar zice cæ legea ar fi satisfæcutæ, ceea ce ar reveni la aceea cæ agentul s°ar spæla de toate acele fapte delictoase, øi aceasta nu este deloc nici în spiritul, nici în litera acestui articol. Sunt daræ de pærere sæ øtergem acest articol, øi sæ punem un altul prin care sæ zicem cæ tofli membrii corpului diplomatic sunt considerafli ca funcflionari, øi ca atare supuøi legilor ordinare. Propun daræ supresiunea acestui articol. D. G. Vernescu. Eu sunt de pærere a nu se øterge acest articol din lege; aci nu este vorba de inamovibilitate, ci de stabilitate, øi eu cred cæ dvs. putefli sæ primifli stabilitatea în privinfla marilor noøtri funcflionari politici din stræinætate. Daræ mai e øi alt cuvânt pentru care cer sæ ræmânæ articolul. Neapærat cæ pe acei funcflionari care nu se poartæ bine ministrul are totdeauna dreptul sæ°i depærteze, daræ eu gæsesc o garanflie în acest articol. Dacæ ministrul în asemenea caz nu destituie pe un funcflionar care deviazæ de la îndatoririle sale ministrul este ræspunzætor. Chestiunea este dacæ un funcflionar abætut meritæ sæ fie destituit? Negreøit cæ o meritæ, øi prin urmare dispozifliunea înscrisæ aci este bunæ. Osebit de aceasta mai este un caz care nu e prevæzut, dar care ar trebui sæ se prevadæ; este cazul când un øef de legafliune se însoaræ cu o stræinæ. Într°un asemenea caz se

302 poate bænui cæ interesele flærii nu vor fi îndestul de bine apærate în viitor de un asemenea delegat. Cu toate acestea eu v°aø ruga sæ læsafli articolul cum este, cæci e asigurætor pentru noi. Dacæ este ceva care væ ofuscæ în privinfla anchetei, putefli suprima partea aceea, nu mæ opun la aceasta. Dar articolul sæ ræmânæ completându°l øi cu cazul când øeful legafliunii se însoaræ în stræinætate cu o femeie de acolo. D. P. Ghica. Eu nu sunt funcflionar public; prin urmare nu pot fi bænuit cæ pledez pentru o cauzæ a mea. Eu nu numai agenflilor diplomatici din stræinætate aø dori sæ væd cæ li se pun condifliuni în care un ministru poate legalmente sæ°i destituie, daræ aø dori aceasta pentru tofli funcflionarii dacæ ar fi prin putinflæ, øi a fortiori asemenea mæsuri le gæsesc necesare pentru reprezentanflii statului român în stræinætate. Este necesar, d°lor, ca reprezentantul unui stat care dobândeøte într°o flaræ influenfla lui, prestigiul lui, care°øi creeazæ relafliuni, care relafliuni pot sæ fie utile statului ce reprezintæ, este necesar ca un asemenea funcflionar sæ nu poatæ fi destituit dintr°o zi în alta, dupæ capriciul øi fantezia unui ministru. Eu, departe de a critica acest articol, mulflumesc ministrului cæ l°a pus în lege; este o garanflie pentru acela care merge sæ reprezinte statul român în stræinætate; øi garanflia este necesaræ pentru stabilitatea pozifliunii acestui reprezentant al flærii. Este însæ o dispozifliune în acest articol pe care eu nu o înfleleg øi pentru care am nevoie de oarecare explicafliuni. Se zice: „destituirea pentru aceste patru cazuri se va face în urma unei anchete… etc.“ Observafli cæ în aceste patru cazuri intræ øi delictele de drept comun. Întreb ce se face atunci când funcflionarul destituit a comis unul sau mai multe delicte de drept comun? Destituirea este de ajuns? Poate face ea cât toate interesele materiale lezate? Cred cæ nu aceasta a fost intenfliunea ministerului; cred cæ în cazul de delict comun nu este necesaræ constatarea unei anchete compuse de funcflionari superiori. Înfleleg ancheta funcflionarilor superiori numai în cazul când vor fi în joc chestiuni de demnitatea corpului, dupæ cum sunt anchetele care se fac în materie militaræ. Dar ancheta în materie de drept comun nu o înfleleg; în materie de drept comun faptul se trimite înaintea justifliei ordinare. Încât priveøte cel din urmæ caz, invocat de d. Vernescu, însurætoarea în stræinætate, cazul acesta nu mi se pare unul din acelea care sæ poatæ aduce destituirea. Însurætoarea în stræinætate nu poate fi nicidecum un fapt în detrimentul statului român. Tot ce putem admite este cæ într°un asemenea caz, când funcflionari se cæsætoresc cu femeie stræinæ, în stræinætate, sæ se permute. Daræ cazul de permutare nu se poate pune la art.24, care nu prevede decât cazurile de pierderea postului. Înfleleg cæ aceastæ dispozifliune

303 sæ se punæ în legea de admisibilitate; înfleleg sæ se adaoge un articol final în care sæ se zicæ: în caz când un agent în stræinætate se însoaræ øi ia o femeie de acolo, atunci sæ fie permutat în alt loc. De aceea, væ rog sæ binevoifli a primi articolul aøa cum este redactat, cæci el este în interesul statului øi în interesul persoanei care primeøte o asemenea funcfliune înaltæ. Iaræ încât priveøte acest adaos, sæ°l punem sau la capitolul 3, sau sæ°l rezervæm pentru legea de admisibilitate. D. P. Cernætescu. D°lor, pufline voi avea a ræspunde la cuvintele d°lui Vernescu; înfleleg sæ fie cum zice d°sa în statele diplomatice, unde e o singuræ voinflæ politicæ; daræ în statele constituflionale este altceva: vine un guvern cu alte idei politice øi n°are încredere în agenflii Cabinetului precedent. Ei bine, trebuie sæ fie liber a lua persoane cu aceleaøi idei politice. De aceea sunt de pærere sæ menflinem aceste restricfliuni ca sæ nu ajungem la scandal ca acela dintre d. Bismarck øi contele Arnim. D. G. Chiflu. D°lor, observafliunile fæcute de onor. d. Cernætescu s°au dovedit în urmæ cæ au fost juste fiindcæ au mai fost dezvoltate øi de alfli d°ni deputafli. În privinfla obiecfliunilor ridicate de onor. d. Vernescu nu sunt de acord, pentru cæ art.24 pe care îl susfline d°sa nu voieøte a zice tocmai ceea ce voifli dvs., adicæ stabilitatea, sau cu alte cuvinte inamovibilitatea; cæci, dacæ se zice cæ membrii corpului diplomatic îøi pierd posturile pentru niøte cazuri anume, va sæ zicæ cæ orice membru al corpului diplomatic n°ar cædea în unul din aceste cazuri ræmâne la postul sæu, øi când un ministru l°ar revoca atunci agentul diplomatic ar putea zice: pentru ce m°ai scos, deoarece n°am fæcut cutare sau cutare act de care se vorbeøte în cele 4 cazuri? D. Pantazi Ghica a tratat chestiunea inamovibilitæflii în genere. Eu nu intru pe tærâmul acela, este o altæ chestiune, trebuie sæ facem distincfliune, sunt funcflionari øi funcflionari, sunt funcflionari administrativi, judecætoreøti etc. care pot fi inamovibili, daræ aceasta este o altæ categorie de funcflionari, sunt funcflionari politici. Eu nu cunosc nici un stat civilizat în lume care sæ aibæ funcflionari politici inamovibili, este o contradicfliune flagrantæ între inamovibilitate øi ideea politicæ, cæci ce se poate întâmpla? Un ambasador al nostru la Paris, la Londra, sau în altæ parte, numit de cutare guvern cu totul în idei opuse de ale guvernului actual, lucru foarte posibil în mecanismul constituflional al unui stat parlamentar; acel ambasador lucreazæ în consecvenflæ cu ideile sub care a fost numit øi se poate crede în drept, în puterea acestei inamovibilitæfli, sæ lucreze chiar în contra patriei. Daræ zicefli: atunci descoperæ°l øi destituie°l. Aøa e, daræ sunt lucruri delicate care nu se pot proba aøa lesne; e destul ca prin manoperele, prin conversafliunile, prin relafliunile lui sæ lucreze, dacæ nu tocmai contra patriei, daræ contra guvernului care conduce flara. De aceea eu cred cæ ar fi a merge prea departe pe drumul inamovibilitæflii pentru aceøti funcflionari politici. Sæ nu se ræspundæ cæ ar ajunge agenflii sæ umble cu cortul de colo pânæ colo; cæci, în

304 general, dvs. øtifli cæ în alte flæri, øi chiar la noi, cu regularea independenflei, vom avea negreøit agenfli cu purtæri destul de corecte øi nu contrare guvernului flærii, dupæ cum avem chiar azi pe d°nii: general Ghica, Catargiu, Bælæceanu, care sunt numifli de guvernul trecut. Daræ chiar dacæ s°ar întâmpla ca unul din ambasadori sæ nu aibæ o purtare tocmai corectæ pentru ce guvernul sæ fie cu mâinile legate?... D. G. Vernescu. Nu are deloc mâinile legate. D. G. Chiflu. Atunci convenifli împreunæ cu mine a se zice membrii corpului diplomatic sunt revocabili. Aici sunt patru cazuri prevæzute; dacæ s°ar øterge aceste cazuri care sunt, nu enunfliative, ci limitative, atunci nu mai avem nevoie sæ prevedem revocabilitatea, cæci se înflelege de sine aceasta. Dacæ însæ, menflinefli aceste patru cazuri, trebuie sæ prevedefli aceastæ revocabilitate. Apoi, sæ læsæm cæ în general, când am vorbit de inamovibilitate, sunt multe de zis, nu numai încât priveøte pe funcflionarii politici. Mai cu seamæ de la un timp încoace s°a ventilat mult aceastæ chestiune, øi se vede cæ lucrul nu e bine læmurit øi nu trebuie sæ se græbeascæ cineva în aceastæ materie, nu trebuie a tinde atât de mult inamovibilitatea, prin care adeseori se ajunge la spiritul de corp øi la pietrificare. Daræ sæ læsæm toate acestea. În cazul de faflæ e tot ce poate fi mai puflin la locul sæu inamovibilitatea pentru niøte funcflionari politici ca aceøtia, care trebuie sæ aibæ întotdeauna încrederea ministerului sub care funcflioneazæ. În ceea ce priveøte cazul când unul din reprezentanflii noøtri s°ar cæsætori cu o stræinæ, dacæ aceøti reprezentanfli sunt revocabili, atunci, dacæ ministrul sub care va servi acel funcflionar v°a vedea cæ însurætoarea lui cu o stræinæ vatæmæ interesele statului, nu va avea decât sæ°l revoace imediat. Daræ se poate întâmpla însæ øi contrariul, se poate ca un reprezentant al nostru însurându°se cu o stræinæ din localitatea chiar unde se aflæ øi acea femeie fiind o femeie distinsæ, învæflatæ, cunoscutæ în societatea de acolo, sæ aducæ servicii însemnate flærii noastre. Prin urmare, sæ læsæm cazul la aprecierea ministrului, admiflând pentru guvern dreptul de a revoca pe aceøti funcflionari politici. D. I. Ionescu. Chestiunea este delicatæ din toate punctele de vedere, øi°mi permit a spune øi umila mea pærere asupræ°i, fiindcæ aci nu este vorba mai ales de a legifera numai pentru trebuinflele noastre interioare, ci de a legifera asupra unei chestiuni ce priveøte relafliunile noastre cu marea familie europeanæ. Aceastæ lege creeazæ reprezentanflilor noøtri o pozifliune care, de le°am pune acestora îndatoriri pe care nu le°ar putea îndeplini dupæ uzurile stabilite în marea familie, nu ne°ar mai aduce nici un folos. Sæ vedem cum se practicæ lucrul în alte flæri øi dacæ dipozifliunile din aceastæ lege øi amendamentul propus de d. Vernescu sunt potrivite cu necesitæflile øi cazurile diplomatice moderne. Pentru mine au toatæ dreptatea aceia care susflin cæ capii noøtri de legafliuni sunt esenflialmente revocabili. Evident, d°lor, cæ dacæ ar fi fost altfel, s°ar fi pus de la început categoric în aceastæ lege, dupæ cum s°a pus în legea Curflii de Casafliune, cæ aceøti funcflionari sunt inamovibili. Nu este astfel aci, øi aøa d. Schina

305 a avut dreptate sæ confirme zisele d°lui Chiflu, cæ pe cât timp în lege nu se vorbeøte nimic de inamovibilitate, nu se poate susfline cæ legiuitorul s°a gândit cumva a face pe aceøti reprezentanfli inamovibili. S°a vorbit de stabilitate însæ, stabilitatea în adevær dacæ trebuie menflinutæ în vreun corp de funcflionari, ea trebuie menflinutæ în corpul diplomatic. Diplomaflia ca øi vinul îøi câøtigæ aroma prin vechime. (Ilaritate.) Øi ei dupæ oarecare deprinderi câøtigæ acel credit moral care trebuie sæ°l aibæ când trateazæ afaceri delicate ca pacea øi ræzboiul. Eu am o altæ idee despre misiunile diplomatice øi aø dori ca îndatoririle ce se pun diplomaflilor noøtri viitori sæ fie aøa de precise, clare øi scrupuloase chiar, încât pæøind în marea familie a Europei, sæ recomande øi calitæflile solide ale nafliunii, precum francheflea, moralitatea, onestitatea øi toate acele calitæfli care fac nu numai pe omul bine crescut daræ totdeodatæ øi format øi inifliat în asemenea îndatoriri. Eu am un singur scrupul asupra unui punct din amendamentul d°lui Vernescu. Înfleleg când acest funcflionar ar fi manipulator de bani publici sæ ræmânæ aceste cuvinte aci, dar øi atunci ar cædea în cazul celorlalfli funcflionari, în privinfla cærora codicele penal se pronunflæ. De aceea aø ruga pe d. ministru sæ stæruiascæ a se øterge cuvântul de delapidatori pentru cæ este færæ folos, fiindcæ am da o înflelegere cæ ne temem cæ vor delapida. Ce? Fondurile de reprezentafliune? Daræ nici de acolo nu prea au de unde. Dacæ onor. ministru øi cu raportorul comisiunii ar øterge acest articol, apoi eu aø susfline toate celelalte prevederi ale legii în întregul lor. Afaræ de aceasta nu aø voi sæ se vorbeascæ de destituire; este destul revocarea, øi revocarea motivatæ intræ tot în sfera pedepselor disciplinare. În loc daræ de a se zice destituire, sæ se zicæ cæ revocarea lor se pronunflæ în urma unei anchete; øi iatæ pentru ce: pentru cæ revocarea aceasta este bine sæ se judece de parii sæi*; cæci dacæ vorbifli de destituire, de judecare pentru delapidare de bani publici, pentru ce instituifli un tribunal extraordinar? Cæci diplomaflii noøtri ar putea zice, de ce ne sustragefli de la judecætorii fireøti? Este o revocare motivatæ, øi permitefli°mi sæ enumær aceste motive grave: întâi se zice aci „abuzul de încredere“. Sæ nu luæm aceastæ vorbæ în sensul general al cuvân- tului; ea se reportæ cu totul la altæ sferæ de idei. Se zice apoi „divulgare de secrete“. Ei bine, cea dintâi datorie a unui diplomat este discrefliunea, øi permitefli°mi sæ væ spun øi pentru ce. Suntem cu toflii partizani ai liberei prese, ai celei mai întinse publicitæfli; cu toate acestea eu sunt pentru discrefliunea perpetuæ a secretelor diplomatice, pentru cæ în diplomaflie sunt lucruri care se plænuiesc, care ating bunele relafliuni

* egalii sæi.

306 de pace sau ræzbel între state, øi care planuri astæzi chibzuite se pot læsa mâine la o parte. Ei bine, un asemenea plan, de se va divulga, va face o irafliune în familia statelor; planurile formate astæzi pot fi abandonate mâine, øi în interesul maturitæflii deciziunilor, în interesul fidelitæflii misiunii, discrefliunea este o condifliune esenflialæ. Aceasta nu va sæ zicæ, d°lor, cum cæ un agent diplomatic este un instrument orb al capriciului ministrului în sfera activitæflii sale; el este dator sæ pæstreze secretul, pentru cæ nu el are responsabilitatea acfliunii, ci ministrul în statele constituflionale. Prima datorie a unui agent diplomatic este de a urma instrucfliunile date; øi când el nu urmeazæ acelor instrucfliuni, atunci el se destituie, daræ responsabilitatea o are numai ministrul înaintea reprezentafliunii flærii øi înaintea suveranului. Apoi, d°lor, un agent, øi chiar un ministru, care sub formæ de scrisoare privatæ sau de convorbiri intime — dupæ masæ sau înainte de masæ, nu face nimic (ilaritate), cæci convorbind la masæ se poate întâmpla pericolul ca sæ se prelungeascæ discufliunea asupra subiectelor clare øi se poate întâmpla ca sæ trædeze un secret al guvernului sæu — sau într°o convorbire particularæ foarte confidentæ, færæ voia sa, s°ar întâmpla sæ spunæ lucruri asupra cærora avea instrucfliuni ca sæ le spunæ la anume persoane, — ei bine, acel om ar comite un abuz de încredere când ar divulga secretul øefului sæu. Astfel fiind, putem sæ°l tragem la judecatæ înaintea tribunalelor øi sæ°l pedepsim imediat înaintea ministerului care este singur responsabil? Nu; ei bine, de aci decurge dreptul ministerului de a revoca. Dar, ca sæ nu se facæ aceasta cu uøurinflæ, øi ca sæ øtie orice agent cæ este o sancfliune când ar comite un asemenea abuz de încredere, de aceea s°a pus o penalitate. Datoria unui agent diplomatic este dar de a pæzi secretul, este de a nu comite abuzuri în nici un mod, cæci pedeapsa revocafliunii trebuie sæ ajungæ pe acela care a pierdut încrederea øi s°a fæcut pasibil de acea penalitate disciplinaræ, care penalitate nu este numai disciplinaræ, ci øi în interesul securitæflii statului. Al doilea, d°lor, legea zice: „conduita nedemnæ de caracterul ce poartæ“. Ei bine, aceasta cred cæ nu mai are nevoie de explicat îndatæ ce ne°am înfleles cæ sub aceastæ rubricæ intræ numai acele lucruri care nu intræ sub pedeapsa legii penale. Este foarte important ca agentul sæ fie mai presus de orice bænuialæ în privinfla aceasta, pentru cæ un om vicios nu poate sæ serveascæ cu fidelitate øi onestitate un guvern, fiindcæ nu se poate øti când viciul poate sæ°l târascæ afaræ din sfera sa øi când prin o conduitæ nedemnæ el ar putea sæ compromitæ interesele flærii. Adeseori, din asemenea purtæri, puflin demne, se pot naøte lucruri foarte grave. Aducefli°væ aminte cum ræzbelul din 1870 a izbucnit deodatæ numai pentru cæ modul de procedare al agentului nu a fost destul de bine ales. Øtifli cæ atunci se zicea cæ împæratul Germaniei a fæcut o insultæ împæratului Franflei. Ei bine, acesta nu era cuvântul adeværat; cuvântul adeværat a fost o purtare a agentului care nu cædea sub nici una din prescripfliunile legii penale. S°a zis cæ el ar fi insistat cætre împæratul Germaniei sæ dea garanflii cæ

307 niciodatæ un membru din familia de Hohenzollern nu se va sui pe tronul Spaniei; cæ agentul ar fi apucat de mânecæ pe împæratul ca sæ dea acea garanflie. Ei bine, aceastæ purtare a agentului a produs o emofliune care a fost cea din urmæ picæturæ care a fæcut sæ debordeze vasul øi sæ izbucneascæ acel crâncen øi dezastruos ræzbel. Vedefli daræ, d°lor, cæ un agent, pe lângæ moralitate, onestitate øi discrefliune, trebuie sæ aibæ øi maniere cu care sæ poatæ ræspunde exigenflelor psihologice pentru a conduce însærci- narea sa astfel încât sæ nu aducæ ræzbelul sau alt pericol asupra flærii. Pentru manierele sale nu putefli sæ°l tragefli la judecatæ; dar ministrul, care este responsabil, poate sæ°l revoce. Stabilitatea, cum am zis, este bunæ; daræ øi revocarea e tot atât de necesaræ, însæ în urma unei anchete. Iatæ cuvintele care le aveam ca sæ susflin aceste trei dispozifliuni ale legii ca niøte abateri, dacæ voifli, de la disciplina posturilor diplomatice, dar niøte abateri care pot sæ punæ în pericol interesele cele mai grave øi care au drept pedeapsæ o justæ øi meritatæ revocare. Acum vin la cel din urmæ punct, la amendamentul sugerat de d. Vernescu. Øi aci este un caz pe care moravurile diplomatice îl aprobæ, cæci sentimentul naflional s°a dezvoltat atât de mult, încât chiar puterile cele mari nu mai au alt fundament mai solid decât naflionalitatea. Ei bine, dacæ se va întâmpla ca un june diplomat, øi la noi au sæ fie tot juni, fiindcæ suntem juni în diplomaflie, în un oraø mare sæ ia o fatæ care sæ aibæ influenflæ asupra lui, credefli dvs. cæ aceastæ nimfæ egericæ nu o sæ apese foarte mult asupra informafliunilor ce acest diplomat este chemat sæ dea guvernului sæu? Nu o sæ influenfleze chiar informafliilor ce trebuie sæ dea el din partea guvernului sæu altor guverne? Nu vedefli cæ o asemenea zeitate de toatæ ziua care va fi lângæ acest diplomat va avea asupra lui cea mai mare greutate? Apoi, d°lor, un diplomat bætrân øi consumat a zis cæ un diplomat nu se poate însura cu o stræinæ, pentru cæ unui diplomat nu îi este permis sæ fie bænuit cæ n°ar avea sentimentul naflional. Principele Bismarck a zis: cæ chiar în departamentul lui trebuie sæ fie funcflionari numai germani øi în cancelarie øi acasæ; øi un diplomat care s°ar cæsætori cu o femeie stræinæ acela nu ar mai avea încrederea guvernului sæu. Ei bine, voifli ca agenflii noøtri sæ fie supuøi la asemenea seducfliuni? Voifli sæ se zicæ de dânøii cæ væd prin prisma celui mai puternic sentiment, acela al amorului conjugal, daræ prin care prismæ amægitoare niciodatæ nu poate sæ vadæ adeværul? Aøadar vedefli cæ este o precaufliune care s°a luat prin lege ca sæ nu se mai lase nici o bænuialæ, øi aø ruga pe d. Vernescu sæ nu se subsumeze acest alineat la alte articole, ci sæ°l lase aicea. Eu cred, cæ trebuie sæ dæm putere acestei dispozifliuni pentru ca junii noøtri diplomafli sæ nu fie influenflafli de nimica øi sæ nu se ocupe decât de interesele cele mai pure ale statului, øi chiar casa sa sæ nu reprezinte decât atriul sfânt al patriei sale în modul cel mai perfect. De aceea, væ rog, sæ primifli amendamentul d°lui Vernescu, cærui îi fac concurenfla øi altele de pe aceastæ bancæ,

308 øi aø fi fericit când d. ministru, faflæ cu amendamentul ce a sugerat d. Vernescu, ne°ar da ajutor ca sæ facem unul øi mai conform cu uzurile diplomatice. D. ministru de Externe. D°lor, dacæ am insistat sæ iau cuvântul înaintea d°lui Vernescu, a fost nu pentru ca sæ mæ prevalez de o dispozifliune regulamentaræ, ci spre a face oarecare întrebæri la care sæ°mi ræspundæ d. Vernescu, pentru ca sæ se împræøtie o îndoialæ care poate sæ fie în spiritele unora. Mi°aø permite daræ sæ°i adresez o întrebare, la care îl rog sæ binevoiascæ a°mi ræspunde: dacæ d°sa crede cæ, punând aceste cazuri anume în lege, separat sau împreunæ, ar fi singurile cazuri în care un agent ar putea fi destituit sau revocat, sau dacæ, afaræ de aceste cazuri, guvernul are dreptul sæ revoace sau sæ înlocuiascæ pe aceøti reprezentanfli? A doua întrebare este aceasta: aø voi sæ øtiu dacæ toate aceste cazuri, fie delicte, fie crime, fie infracfliuni la lege, s°ar asemæna oarecum cu cazul în care un agent s°ar cæsætori cu o stræinæ, sau dacæ ar face obiectul unei dispozifliuni sau unui articol separat, pentru ca sæ øtim în ce ordine de idei ne aflæm? D. G. Vernescu. Mai înainte de a ræspunde d°lui ministru, voi ræspunde la acuzafliunile care mi s°au adus, cæci acelea îmi sunt mai mult pe inimæ. D. Cernætescu a început mai întâi cu o acuzafliune: d°sa a zis cæ înflelege ca în statele absolute sæ fie astfel de dispozifliuni în proiectele de lege de asemenea naturæ, iar nu în statele constituflionale, dar d°sa nu avea cuvânt sæ°mi adreseze mie asemenea observafliune, ci d°lui Brætianu øi colegilor d°sale. D. P. Cernætescu. Nu v°am acuzat pe dv. D. G. Vernescu. Afli zis cæ aceastæ idee nu poate sæ nascæ decât în capul despoflilor; øi m°afli acuzat pe mine cæ susflin pe despofli. Eu nu pot sæ°mi închipuiesc cæ aceasta s°a næscut în capul despoflilor… (Întreruperi, zgomot.) Dar trec înainte øi ræspund la celelalte obiecfliuni. Ce am zis eu? Am zis cæ partea din urmæ a acestui articol poate sæ dea naøtere la ideea de stabilitate, niciodatæ la ideea de inamovibilitate, cæci s°a recunoscut cæ niciodatæ nu poate sæ fie inamovibili aceøti funcflionari. Eu am zis cæ partea din urmæ ar putea da loc la ideea de stabilitate, øi am adæogat îndatæ, ceea ce n°a voit sæ audæ d. Chiflu, cæ dacæ nu vedefli aceastæ stabilitate, primesc sæ øtergefli partea din urmæ a acestui articol, ca sæ nu fie nici un echivoc, numai sæ pæstrafli aøa ideea cum este în mintea noastræ, a tuturor, pentru cæ aceastæ lege trebuie sæ prevadæ cazurile anume. Puflin importæ cuvântul de destituire sau revocare, oricare voifli sæ°l întrebuinflafli; øi cel de destituire este bun, cæci în toate aceste cazuri este o culpæ øi meritæ destituirea; cæci trebuie dar ca în toate aceste cazuri sæ fie o pedeapsæ øi este bine ca cazurile acestea sæ fie prevæzute în lege, ca sæ pot cere socoteala ministrului cæ gæsind pe un om în situafliunea aceasta nu l°a destituit. Voi ræspunde acum la preocupærile d°lui ministru. D°sa zice: dar sunt mærginite cazurile în care pot eu sæ rechem pe agentul meu, numai la acestea care se enumæræ

309 aci? Nu, d°le ministru, nu sunt mærginite numai în acestea, ci tocmai pentru cuvântul care zicea d. Chiflu øi alflii, ca agenflii dv. trebuie sæ aibæ o încredere deplinæ, perfectæ a ministrului lor; când nu ar exista aceastæ încredere trebuie sæ°l rechemafli, dar nu sæ°l pedepsifli, øi atunci nu este vorba de pedeapsæ. Nu facefli daræ confuziune între cazurile acestea de neîncredere øi între cazurile acelea în care un agent trebuie sæ fie depærtat. Aøadar în privinfla aceasta, pentru cazurile aci enumerate, este un fel de pedeapsæ, øi ministrul este dator sæ destituie pe acel agent care se gæseøte în asemenea cazuri. Ræmâne însæ dreptul ministrului în privinfla acestor agenfli, când ei nu vor fi în conformitate cu ideile lui, când aceøti oameni vor fi de alt partid, când în fine nu vor avea încrederea sa sæ°i recheme, cæci altminitrelea ar fi o condifliune, o anomalie care nu s°ar mai înflelege, cæ atunci când flara aduce un minister de altæ pærere decât a celui trecut, acel nou minister sæ fie condamnat a fline pe oamenii de mai înainte în reprezentafliunea flærii în stræinætate. Nu væ fac acuzafliune, d°le ministru, cæ afli introdus în lege idei despotice. Afli introdus idei destul de liberale, cæci ele sunt în legile tuturor statelor. Mai este un punct la care trebuie sæ ræspund d°lui ministru; acesta este un ræspuns mai mult de formæ. D°sa zice: incompatibilitatea, felul de neîncredere de care afli vorbit prin maritagiu* este øi el de categoria aceasta? Nu, d°lor; acela nu este o pedeapsæ, acela care a sævârøit acest fapt s°a fæcut numai imposibil de a mai fi acolo; pentru cæ poate sæ fie influenflat de femeia lui. Nu admitefli dvs. aceasta? Nu avefli decât sæ nu°l depærtafli, daræ este constant cæ de multe ori se poate ca femeia sæ influenfleze pe bærbatul ei, øi aøa fiind, atunci adæogafli acest articol în lege; însæ cu acesta nu va sæ zicæ cæ acela sæ nu poatæ sæ fie pus în altæ parte, sau rechemat, dupæ cum va fi cazul, nu însæ destituit. Iatæ, d°lor, ræspunsul meu la întrebærile d°lui ministru. D. ministru de Externe. Nu mæ voi ocupa de o conduitæ de chestiunea însurætoarei. Voi vorbi mai la urmæ despre aceastæ chestiune. Onor. d. Ionescu a stabilit cu mult talent øi cu multæ justiflie distincfliunea care este între infracfliune la o lege øi între cazurile acelea care nu cad sub previziunile legilor. Cu toate acestea, aceste trei cazuri — fiindcæ d°sa a înlæturat cu drept cuvânt delapidarea —, aceste trei cazuri prin natura lor chiar cad mai mult sub pedepsele disciplinare decât corecflionale. Daræ, zice d°sa, sunt nuanfle atât de insesizabile, dacæ mæ pot exprima astfel, încât nu pot sæ fie judecate decât de parii lor, nu pot sæ fie bine cunoscute decât de parii lor, øi în orice caz nu sunt de naturæ a atrage o pedeapsæ corecflionalæ, ci numai o pedeapsæ disciplinaræ. Acestea sunt punctele de vedere ale d°lui Ionescu…

* cæsætorie (din fr. mariage).

310 D°lor, pozifliunea ce am eu este grea. Este grea fiindcæ dacæ aø stærui sæ se øteargæ acest articol, aø avea aerul cæ solicit de la dvs. o autoritate nemærginitæ asupra reprezentanflilor noøtri în stræinætate. Însæ, oricare ar fi ideile mele, trebuie sæ væ aræt øi avantajele øi dezavantajele unui sistem. Neapærat, d°lor, cæ sistemul prevæzut în art.24 din lege este cæ dæ o stabilitate mai mare persoanelor care au intrat sau vor intra în aceastæ carieræ, ceea ce dupæ mine este departe de a constitui un ræu. Dar dacæ pe lângæ aceastæ garanflie de stabilitate recunoaøtefli øi dreptul guvernului de revocare, drept însæ care e numai subînfleles, pentru ce facefli acest drept atât de dificil, dacæ nu°l tægæduifli, pentru cæ væd cæ, atunci când e de a se constata dacæ s°a comis una din cele trei infracfliuni prevæzute de lege, este oarecare divergenflæ între dvs. Unii zic ca ancheta sæ fie secretæ, alflii zic sæ fie publicæ. Daræ sæ admit cæ aceastæ anchetæ n°are nici un caracter obligatoriu pentru ministru, ci cæ contribuie numai sæ°i formeze convicfliunea mai bine. Apoi nu vedefli cæ dacæ stabilifli aceasta, øi dacæ pe de altæ parte îmi dafli dreptul de revocare, nu vedefli cæ orice revocare voi face pentru motive politice se va zice cæ am revocat færæ sæ numesc anchetæ? Apoi vedefli în ce pozifliune punefli pe minister? De aceea intrând cu totul în vederile dvs., væ întreb dacæ voifli a împinge pânæ acolo principiul de stabilitate a acestor agenfli, încât sæ refuzafli guvernului dreptul de a°i revoca; cæci øi acesta ar fi un sistem pe care l°aø înflelege. Dar dacæ voifli a menfline dreptul de revocare pentru guvern, dupæ cum am væzut cæ mai tofli suntefli de aceastæ pærere, atunci trebuie sæ votafli acest articol astfel cum e redactat. D. D.I. Ghica. D°lor, comisiunea fiind în numær de øase, trei au fost pentru øi trei contra; prin urmare fiind paritate de voturi, amendamentul se consideræ înlæturat. Se pune la vot amendamentul d°lui Sefendache pentru suprimarea art.24 øi se primeøte. D. N. Fleva. D°le preøedinte, am onoare a propune un articol nou în locul art.24 suprimat. Art.24. Condifliunea oricærui agent diplomatic de a fi cæsætorit cu o femeie din naflionalitatea cætre care este acreditat face incompatibilæ funcflionarea lui ca agent diplomatic pe lângæ acea nafliune. D. ministru de Externe. D°lor, permitefli°mi sæ mæ înscriu în contra ideilor pe care s°a întemeiat d. Ionescu spre a susfline acest amendament. Onor. d. Ionescu afirmæ cæ un om tânær trimis în stræinætate, sedus de grafliile unei june persoane poate sæ°øi uite øi datoriile øi interesele flærii sale spre a ræmâne uimit în ameflealæ øi a fi pururea condus de influenfla sofliei sale, øi cæ prin aceastæ stare de lucruri agentul devine un ræu judecætor al lucrurilor, deoarece nimic nu°l mai ataøeazæ la flara sa, ci din contra totul îl ataøeazæ la flara sofliei sale; prin urmare, contrarietate

311 de interese, de vederi, de afecfliuni. Dacæ s°ar adopta o asemenea teorie, ar trebui fiecare caz determinat, ar trebui sæ vedem pânæ la ce grad merge ideea de tinerefle, de uimire, de ameflealæ, daræ acestea sunt considerafliuni pe care nu se poate întemeia o Cameræ când vine sæ stabileascæ o incompatibilitate, sau mai bine zis o incapacitate. Avefli dreptul sæ facefli orice, daræ nu cred cæ aceastæ Cameræ sæ împingæ lucrurile pânæ acolo, încât sæ scruteze pânæ øi simflæmintele prezumate ale omului, nu cred ca într°un mod indirect Camera aceasta sæ consimtæ a face un examen de conøtiinflæ omului, øi dacæ examenul de conøtiinflæ nu se poate face, cu atât mai mult un examen de inimæ nu se poate face. În adevær, cum poate un deputat crede posibilitatea unui lucru aøa de monstruos cæ femeia care se asociazæ la viafla soflului ei va întrebuinfla artificii ca sæ°l deturne[ze] dupæ drumul onoarei? Eu cred, din contra, cæ interesul femeii este de a fline pe soflul ei pururea pe calea onoarei. Ce credefli oare dvs. cæ este inconciliabilæ ideea de bun sofl cu ideea de bun cetæflean? Credefli cæ nu se dezvoltæ una decât în detrimentul celeilalte? Nu venifli, d°lor, pe supozifliuni sæ izbifli pe oameni în trecutul lor, numai pentru cæ s°au unit cu o femeie care a meritat afecfliunea lor. Dar merg mai departe. Într°un asemenea caz când s°ar crede cæ un om nu mai pentru faptul cæ s°a cæsætorit cu o stræinæ e presupus cæ a contractat simpatie nu numai cætre femeie, dar chiar øi cætre statul la care aparfline femeia; ei bine, facefli ceea ce se face în toate flærile, unde chiar nu este regim parlamentar: læsafli puterii executive sæ aprecieze dacæ acel om este în condifliuni ca sæ capituleze dinaintea afecfliunii sofliei sale, sau îøi rezervæ încæ libertatea de acfliune, øi sentimentul onoarei îl pune mai presus de simflæmântul afecfliunii. Læsafli guvernului dreptul sæ zicæ øi el cuvântul sæu, øi numai când vefli vedea cæ guvernul nu este atent asupra unor acte ale reprezentantului sæu, atunci rezervafli°væ dreptul de a°l trage la ræspundere. Numai când væ vefli convinge cæ noi nu mai suntem conøtienfli de drepturile noastre, atunci propunefli mæsuri contra acelui guvern. Væ cer daræ sæ læsafli dreptul puterii executive sæ se pronunfle când cutare reprezentant devine imposibil. Aøteptafli, d°lor, mai mult de la guvernele ce vi le dafli dvs. decât de la legile care se aplicæ de un guvern. Aøadar, væ rog, sæ nu insistafli pentru primirea acestui amendament, ci sæ°l respingefli. D. Em. Costinescu. Sunt øi eu în contra amendamentului propus de onor. d. Fleva. D°lor, un agent diplomatic în regulæ generalæ are misiunea de a crea øi întrefline relafliuni amicale între statul ce l°a acreditat øi acela unde reøede*. De aceea este generalmente cunoscut cæ un agent diplomatic trebuie sæ fie agreat de guvernul pe

* unde îøi are reøedinﬂa.

312 lângæ care este acreditat; este presupus cæ fiind agreat øi având simpatii în flara unde este delegat va duce mai lesne la bun sfârøit negociafliile cu care ar fi însærcinat. Este natural, d°lor, ca un negociator plæcut pærflii cu care trateazæ sæ reuøeascæ mult mai lesne în misiunea sa, decât unul care n°ar avea simpatii personale pe lângæ acea parte. Pentru acest cuvânt øi pentru cæ un agent diplomatic are în genere misiunea de a stabili relafliuni amicale cu guvernul pe lângæ care e acreditat, este admis ca regulæ în diplomaflie, de a se alege ca reprezentanfli diplomatici, persoane agreate de guvernele pe lângæ care se trimit. Ei bine, cæsætoria unui agent diplomatic în flara unde este acreditat, e de naturæ a°i lærgi relafliunile, ai mæri simpatiile în acel stat; pozifliunea lui devine mai facilæ, øi acestea, în regula generalæ, fac pe agenflii diplomatici mai agreafli, cu mai mare înrâurire øi îi pune prin urmare în pozifliune de a aduce servicii mai bune statului ce reprezintæ. Recunosc d°lor, cæ pot fi cazuri excepflionale, cu totul rare, cazuri care ies din regula generalæ, de exemplu, cazul când s°ar naøte un conflict între douæ state, cazul de relafliuni încordate, în care ar putea fi posibil ca un agent diplomatic cæsætorit cu o femeie din flara cu care conflictul s°a declarat sæ nu mai fie reprezentantul fidel al flærii ce reprezintæ; aceasta pentru cæ prin femeia sa ar fi contractat prea mari simpatii cætre flara unde funcflioneazæ. Dar încæ o datæ aceasta este o raræ excepfliune; øi apoi într°un asemenea caz, în caz de rupere de relafliuni, agenflii sunt rechemafli, prin urmare ei nu mai pot face din acel moment nici un neajuns flærii sale. Prin urmare, în regulæ generalæ cæsætoria unui agent diplomatic în flara unde este acreditat, poate aduce foloase guvernului sæu; pe când în rarele excepfliuni în care ar putea fi altfel, sau este rechemat, dupæ cum am avut onoarea sæ v°o aræt, sau ministrul de Externe este totdeauna stæpân de a°l revoca. D°lor, s°a citat un cuvânt al d°lui de Bismarck, negreøit o personalitate colosalæ a secolului nostru, prin care d°sa era în contra oricærei însofliri, a oricærui funcflionar din Ministerul de Externe cu o femeie stræinæ. Dar, d°lor, mai întâia oaræ ce zicea d. de Bismarck, cu toatæ imensa sa autoritate, nu este cuvânt de Evanghelie; am væzut cu ocaziunea reformei fiscale ce propunea mai zilele trecute øi mai cu osebire când a cerut printr°o scrisoare cætre Reichstag represiunea deputaflilor, ale cæror discursuri i°ar displæcea, cæ nu a gæsit o aprobare generalæ în aceste idei, care au fost chiar respinse între compatrioflii sæi. Este adeværat cæ în Prusia, øi numai la aceastæ singuræ putere stræinæ, existæ inter- dicfliunea ce voifli a o introduce în aceastæ lege. Dar pentru altæ rafliune, cu totul decât cele ce se pot emite la noi, existæ în Prusia aceastæ interdicflie. Prusia pe când nu devenise încæ Germania, avea o mare misiune de împlinit, o misiune ce era idealul tuturor prusienilor, unitatea Germaniei. Germania era pe atunci împærflitæ într°o mulflime de mici state, care voiau sæ°øi pæstreze individualitatea lor.

313 În aceste state Prusia trebuia sæ fie reprezentatæ astfel încât sæ ducæ pretutindeni idealul sæu. În asemenea împrejuræri dacæ reprezentanflii sæi, prin cæsætorie în acele mici state, ar fi pierdut din vedere idealul urmærit de nafliunea prusianæ, se înflelege cæ ar fi fæcut cel mai mare ræu flærii lor. România nu se aflæ însæ deloc într°un caz analog faflæ cu puterile stræine, în care voieøte sæ aibæ reprezentanfli. Mæ aøtept ca onor. propunætor al acestui amendament sæ ne citeze cazul când soflia unui diplomat ar divulga secrete de stat øi sæ susflinæ cæ acest singur caz este destul pentru a compromite interesele flærii, cæ prin urmare pentru acest singur caz trebuie sæ°i admitem amendamentul. Dar, d°lor, când facem o lege, eu cred cæ trebuie sæ o facem pentru regula generalæ, iar nu pentru o foarte raræ excepfliune. De o sutæ de ori împrejurarea ca un agent diplomatic e cæsætorit în flara unde e acreditat, poate sæ fie folositoare flærii ce reprezintæ øi numai o singuræ datæ sæ°i fie vætæmætoare. Trebuie oare sæ ne lipsim de foloasele ce putem trage o sutæ de ori, pentru ca sæ nu ni se întâmple o datæ øi un neajuns? Sunt multe lucruri bune, d°lor, [care] în oarecare împrejuræri pot sæ producæ o nenorocire; în adevær, ce e mai binefæcætor pentru lumea întreagæ decât soarele færæ de care nimic nu se poate træi, nimic nu se poate dezvolta; cu toate acestea soarele poate uneori sæ aducæ nenorociri, precum seceta øi chiar moartea cuiva prin insolafliuni; pentru acestea trebuie oare sæ condamnæm soarele? Fiecare lucru bun îøi are øi dezavantajele sale. De aceea, d°lor, în regula generalæ, însurætoarea unui agent în flara unde este acreditat putând sæ aducæ foloase flærii ce reprezintæ, prin întinderea relafliunilor sale øi prin mærirea simpatiilor de care s°ar bucura, væ rog sæ nu primifli amendamentul ce vi se propune, cæci el flinteøte nu la regula generalæ ci la o foarte raræ excepfliune. D. N. Fleva. D°lor, noi aci nu facem legi în vedere de persoane, ci væ declar pe onoare cæ n°am avut în vedere nici o persoanæ când am propus amendamentul meu. Noi ne preocupæm de idei øi principii øi cæutæm sæ luæm garanflii pentru a asigura prosperitate relafliunile noastre în stræinætate. Acum, onor. preopinent, d. Costinescu m°a convins tocmai cæ trebuie sæ menflin acest amendament, pentru cæ însuøi d°sa a recunoscut unele cazuri în care ar fi pericol prin situafliunea unui agent cæsætorit, pentru care noi cream nu o incapacitate, ci numai o incompatibilitate care de almintrelea se iveøte foarte des în relafliunile vieflii noastre. D. Costinescu zice cæ recunoaøte cæ poate sæ se iveascæ cazul când sæ rezulte pericol din însurætoarea unui agent daræ cæ acesta este numai o excepfliune. Apoi omorul este regula generalæ? Nu; este o excepfliune, øi cu toate acestea facem legi pentru asemenea excepfliuni. D. Costinescu merge încæ øi mai departe øi zice cæ mai gæseøte o excepfliune, adicæ recunoaøte încæ un caz de compromitere a intereselor, cazul când este divulgare de

314 secrete, øi d. ministru de Externe v°a spus cæ divulgarea de secrete ar fi trebuit sæ figureze, în codul penal, în rangul crimelor øi trædærilor, prin urmare iatæ douæ excepfliuni. Mergând mai departe, d°sa recunoaøte o a treia excepfliune, adicæ influenfla sexului slab asupra celui tare. Ei bine, øi eu voi zice, pentru consolafliunea sexului nostru, cæ influenfla femeii este o excepfliune. Daræ, pentru atâtea excepfliuni, suntefli de idee sæ nu luæm nici o garanflie? D°lor, n°am propus acest amendament de la mine øi în mod spontaneu, ci am væzut cæ existæ aceastæ restricfliune øi la alte nafliuni mai puternice decât noi, øi care au voit sæ consolideze interesele lor naflionale. D. Costinescu recunoaøte cæ un asemenea articol figureazæ în legislafliunea germanæ, care avea o idee mare de îndeplinit, ca [øi] cum noi ne°am împlinit toate misiunile øi am putea sæ dormim liniøtifli acum. (Aplauze.) D. ministru de Externe însæ zice sæ læsæm la o parte acest articol, cæci el este inutil; fiindcæ, în caz când unul din aceste pericole s°ar ivi, ministrul este gata sæ ia mæsurile ce va gæsi de trebuinflæ spre a paraliza ræul, cæci sunt întotdeauna cæi pe care se pot repara asemenea neajunsuri. Sæ læsæm cæ noi nu avem încæ o lege de responsabilitate ministerialæ care sæ ne garanteze cæ în asemenea împrejurare, ca øi în multe altele, miniøtrii noøtri øi°ar face datoria; dar eu aø ruga pe d. ministru de Externe sæ ne spunæ dacæ de câte ori a voit ministerul a face ceva, a putut sæ facæ? Oare voinfla domniilor lor nu s°a izbit adesea de piedici înaintea cærora au fost silifli sæ se dea înapoi, când au voit sæ facæ câte ceva? Pentru ce aceasta? Pentru cæ, d°lor, suntem numai putere executivæ, pentru cæ voinfla domniilor lor individualæ n°a fost destul de puternicæ sæ învingæ acele piedici. Ei bine, pe noi, putere legiuitoare, nu ne poate împiedica nimic øi nimeni de a hotærî sæ se facæ cum vom crede mai bine, øi când va fi prevæzut în o lege a flærii ca sæ se facæ astfel, astfel va trebui sæ se facæ, øi dvs. vefli fi datori a o executa. Iacæ pentru ce voiesc eu ca aceastæ garanflie însemnatæ sæ nu se lase în mâna unui ministru, care poate fi influenflat øi împiedicat în acfliunea sa de multe împrejuræri, øi sæ admitefli articolul propus aci, care nu face decât sæ creeze o incompatibilitate. Sæ presupunem cæ un ambasador al nostru la Paris, care s°ar fi cæsætorit la Paris, cu toate stæruinflele guvernului de a°l face sæ se stræmute în altæ parte, la Londra, de exemplu, nu ar primi? Nu e atunci femeia care°l face sæ aibæ atâta tenacitate? Iatæ pentru ce eu væ rog a admite acest amendament, care nu face, cum am mai zis, decât a asigura øi mai mult relafliunile noastre diplomatice. D. ministru de Externe. M°aø fi supus dorinflei exprimate de d. Ionescu de a nu mai lua cuvântul, dacæ nu ar fi fost pusæ în cauzæ ineficacitatea mæsurilor guvernului în asemenea împrejurare.

315 D. Fleva zice cæ trebuie sæ se primeascæ articolul propus, de vreme ce noi suntem o flaræ micæ, slabæ, din care cauzæ guvernul nostru nu are de multe ori puterea sæ reziste la oarecare influenfle; øi aproposito* de aceasta d. Fleva a citat exemplul când un trimis al nostru la Paris a rezistat de a se muta de acolo, øi ajutat de influenfle stræine, guvernul a fost silit sæ cedeze. Asigur pe d. Fleva cæ în cazul citat de d°sa n°a fost cea mai micæ stæruinflæ øi influenflæ stræinæ. În principiu, binevoiascæ d. Fleva a nu pierde din vedere cæ dacæ relafliunile de inimæ pot influenfla asupra lucrærilor unui reprezentant, apoi acele relafliuni pot sæ aibæ loc øi altfel decât în cæsætorie, fiindcæ un om cu inima slabæ poate sæ fie supus la tot felul de patimi. Aøadar sæ înlæturæm aceste considerafliuni din domeniul legislativ. Nu influenfla femeii asupra bærbatului, trebuie, într°o Cameræ ca a dvs., sæ serve[asc]æ de bazæ la edictarea unei legi. Când vom vedea pe un reprezentant cæ nu susfline bine interesele flærii, sæ nu credefli cæ avem trebuinflæ numai de forfla unei legi pentru a îndrepta ræul, fiindcæ puterea noastræ constituflionalæ ne dæ mijloace de a îndrepta ræul oriunde s°ar produce. Væ rog daræ sæ înlæturafli acest amendament øi sæ trecefli înainte la votarea legii. Se cere închiderea discufliunii, øi punându°se la vot se primeøte. D. D.I. Ghica. Membrii comisiunii, afaræ de d. Vernescu øi d. Codrescu, au respins acest amendament, fiindcæ creeazæ incapacitæfli care nu numai cæ sunt nepractice daræ restrâng øi libertæflile individuale, libertæflile cele mai intime ale omului. Se pune la vot amendamentul prin bile, øi scrutinul se declaræ færæ rezultat nemaifiind Adunarea în numærul cerut de regulament. Øedinfla se ridicæ la 5 ore seara, øi cea viitoare se anunflæ pe a doua zi, 19 ianuarie.

Øedinﬂa de la 19 ianuarie 1879

Preøedinflia d°lui vicepreøedinte G. Hasnaø. D. vicepreøedinte. Suntem la art.25 din legea asupra organizærii Ministerului de Externe. D. D.I. Ghica. D°lor, prin øtergerea art.24, art.25 devine art.24. Personalul øi tratamentul administrafliunii centrale sunt fixate conform tabelei lit. C. Trebuie sæ væ spun cæ tabela anexatæ la lit. C, în proiectul guvernului, reprezintæ un spor de cheltuialæ de 25 920 lei noi asupra tabelei actuale ce se gæseøte în bugetul anului acesta. Noi am øters aceastæ tabelæ dorind sæ face o economie, øi în acord cu guvernul am înlocuit°o cu tabela lit. B, cu singura excepfliune ca sæ adæogim un post

* în legæturæ cu aceasta.

316 de caligraf cu 200 lei, reducând astfel cifra totalæ de 288 000 lei din tabela lit. C, a proiectului guvernului la cifra de 113 080 lei. Prin urmare, væ rog, sæ primifli aceastæ modificare a comisiunii, ea reprezentând o mare economie øi înlocuind aceastæ tabelæ prin tabela care se aflæ în bugetul actual al Ministerului Afacerilor Stræine. Aceste modificæri le°am fæcut în acord cu guvernul. D. B. Calcantraur. Dacæ se va observa bugetul celorlalte ministere se va vedea cæ øefului de secfliune de la Ministerul de Externe i se face o mare nedreptate în privinfla salariului, deoarece i se dæ 400 lei pe lunæ pe când ceilalfli øefi au 450 lei. Ca chestiune de dreptate rog pe onor. Cameræ sæ primeascæ amendamentul ce voi propune pentru egalizarea lefei. D. D.I. Ghica. Aceasta este o chestiune de buget. D. A. Vizanti. Aud pe d. raportor zicând cæ acest amendament priveøte la buget. Sæ mæ ierte d°sa; astæzi votæm legea, prin urmare când vom vota bugetul nu putem decât sæ admitem cifrele prevæzute prin lege. Mai toate ramurile administrafliunii publice sunt organizate prin anume legi, unde sunt prevæzute salariile fiecærui impiegat. Cred cæ nicæieri nu se poate prezenta mai bine ocaziunea decât acum de a îndrepta o inechitate care se face prin aceastæ inegalitate de salarii. În adevær am øi eu bugetul øi væd cæ øefii de diviziuni de pe la toate celelalte ministere, au câte 450 lei; ar fi o nedreptate ca acei din Ministerul de Externe sæ fie plætifli cu 400 lei, mai ales cæ aceøtia sunt foarte încærcafli cu lucræri. Prin urmare ader øi eu la amendamentul d°lui Calcantraur øi væ rog sæ°l primifli. D. ministru de Externe. Eu cred cæ s°ar putea admite aceastæ asemænare de lefuri, diferenfla e micæ, sporul pentru doi øefi este de 1 200 franci pe an, aceasta ar fi o dreptate, mai ales cæ acestor øefi li se cere øi cunoøtinfle de limba francezæ, ei nu au nici o înaintare, aci se opreøte cariera lor. Admiflând acest amendament vefli face un act de dreptate øi sunt øi eu pentru primirea lui. D. Fleva. Am cerut cuvântul ca sæ rog pe d. ministru de Externe sæ ne dea o explicafliune; væd în articolul 25 cæ se zice cæ personalul øi tratamentul administrafliunii centrale a Ministerului de Externe ræmâne cum e astæzi cu adaosul de un caligraf. Dacæ væ aducefli aminte, acum un an s°a fæcut o propunere pentru admiterea unui funcflionar înalt ca absolut necesar. Nu contest øi nici voi sæ mæ ocup de capacitatea persoanei, daræ observ numai atât cæ la înfiinflarea acestui post se zicea cæ suntem în o stare anormalæ, cæ ministerul este împoværat de lucræri diplomatice. Aø ruga pe d. ministru de Externe sæ ne spunæ dacæ postul provizoriu votat anul trecut ræmâne øi în anul acesta. Dacæ el se menfline voi avea onoare sæ propun un amendament pentru suprimare.

317 D. ministru de Externe. Ceea ce væ pot spune este cæ niciodatæ lucrærile în Ministerul de Externe n°au fost mai îngreuetoare decât astæzi. Voi afirma d°lui Fleva cæ pe fiecare zi sunt silit sæ scot câte 5, 6, 7 note care neapærat trebuie sæ fie scrise în o limbæ francezæ curatæ. Dacæ circumstanflele au fost excepflionale anul trecut, afirm cæ øi astæzi ministerul nu este mai despoværat. Pe ceilalfli funcflionari ai ministerului nu°i putem distrage de la lucrærile lor, trebuie sæ fie un impiegat anume care sæ flinæ pana în mâini øi 1 000 lei nu este mult pentru un asemenea serviciu. Øtifli cæ nu am fost pentru sporuri, dar afirm cæ este o trebuinflæ neapæratæ ca sæ avem acest funcflionar. De aceea binevoifli a nu°mi refuza cifra. Numai în chestiunea carantinelor care sunt a se înfiinfla este câte zece note cel puflin pe zi. N°avefli decât sæ vedefli dosarele în minister ca sæ væ facefli idee despre greutatea lucrærilor. D. N. Fleva. În urma declarafliunii d°lui ministru, declar cæ renunfl la amendamentul meu. D. D.I. Ghica. Iatæ amendamentul d°lui Calcantraur: La art.25 dupæ cuvintele „caligraf a 200 lei pe lunæ“ sæ se adaoge „øi cu un adaos a 50 lei pe lunæ pentru cei doi øefi de secfliune din minister“. Calcantraur, G. Hasnaø, A. Vizanti, Gr. Isæcescu, D. Anghel. Comisiunea în majoritate l°a primit, afaræ de d. Chiflu, care crede cæ locul lui este la buget. Se pune la vot amendamentul d°lui Calcantraur øi se primeøte. Se pune la vot art.25 cu aceastæ modificafliune øi se adoptæ. Articolele celelalte pânæ la finele proiectului de lege se adoptæ færæ discufliune. Se pune la vot proiectul de lege în total, øi rezultatul scrutinul este cel urmætor: Votanfli ...... 73 Majoritate reglementaræ ...... 38 Bile albe pentru ...... 68 Bile negre contra ...... 5 D. vicepreøedinte. Adunarea a primit proiectul de lege.

(Monitorul Oficial, nr. 12 din 16 ianuarie 1879, pp.207°217; nr.13 din 17 ianuarie 1879, pp.237°244; nr.14 din 18 ianuarie 1879, pp.262°268; nr.15 din 19 ianuarie 1879, pp.285°292; nr.16 din 20 ianuarie 1879, pp.313°314)

318 22

DEZBATEREA, ÎN SENAT, A PROIECTULUI DE LEGE SUPLIMENTARÆ RELATIVÆ LA LEGAﬁIILE ØI CONSULATELE ROMÂNE, PRECUM ØI LA ADMINISTRAﬁIA CENTRALÆ A MINISTERULUI AFACERILOR STRÆINE.

Øedinﬂa de la 31 ianuarie 1879

Preøedinﬂia d°lui vicepreøedinte Constantin Bosianu. D. vicepreøedinte. D°lor, la ordinea zilei avem proiectul de lege relativ la legaﬂiuni. D. I. Strat, raportor, dæ citire raportului øi proiectului urmætor:

Domnilor senatori, Comitetul delegaflilor pentru cercetarea legii relativæ la legafliunile øi consulatele române din stræinætate precum øi la administrafliunea centralæ a Ministerului de Externe, lege votatæ de Cameræ în øedinfla din 19 ianuarie, numindu°mæ raportor, am onoare a væ supune lucrarea sa precum urmeazæ: Comitetul delegaflilor a crezut cæ principiul care trebuie sæ predomine la creafliunea de legafliuni øi de consulate române în stræinætate este de a nu înfiinfla asemenea posturi retribuite decât numai în localitæflile unde avem de apærat interese politice sau comerciale de prima ordine, øi unde frecvenfla raporturilor noastre cu o flaræ stræinæ reclamæ o reprezentafliune românæ cu post fix. Plecând daræ de la acest principiu øi conduøi øi de ideea de a nu împoværa prea mult bugetul de cheltuieli al flærii în epoca grea în care ne gæsim, unde avem øi vom avea atâtea trebuinfle urgente de satisfæcut, comitetul dvs. væ propune suprimarea legafliunilor din Atena, Berna øi Bruxelles, precum asemenea øi a consulatelor retribuite din Alexandria, din capitala Rumeliei, din Braøov, Reni, Cernæufli, Salonic, Sibiu, Orøova, Ismail, Suceava, Vidin øi Timiøoara. Ar ræmâne daræ în totul opt legafliunii øi opt consulate retribuite, în loc de unsprezece legafliuni øi douæzeci de consulate care se væd în legea votatæ de Cameræ. Propunându°væ aceastæ modificare, comitetul delegaflilor crede de datoria sa a adæoga, pentru a nu se interpreta ræu cugetarea sa, cæ el, fæcând aceste suprimæri, nu a înfleles nicidecum a nega existenfla intereselor politice sau comerciale române în localitæflile unde aveau sæ funcflioneze legafliunile øi consulatele propuse de Cameræ, daræ i s°a pærut cæ aceste interese pot fi cu succes apærate prin misiuni diplomatice extraordinare care se pot trimite când împrejurærile o vor cere, precum øi prin consuli locali neretribuifli. Comitetul væ mai propune suprimarea art.5 din proiectul Camerei, pentru cuvântul cæ nu i s°a pærut de nici o utilitate de a admite ca personalul diplomatic din stræinætate sæ poate fi chemat în Bucureøti pentru a fi întrebuinflat în

319 Ministerul de Externe, unde toate posturile necesare administrafliunii centrale existæ øi sunt retribuite în bugetul statului. Cea de pe urmæ modificare pe care v°o propune comitetul delegaflilor, este aceea relativæ la cheltuielile de reprezentare dupæ cum se væd trecute în tabloul A øi B al proiectului de lege. Având în vedere øi aicea situafliunea noastræ financiaræ, sarcinile numeroase impuse prin noua situafliune politicæ a flærii, precum în fine øi exemplul altor flæri cu care am putea stabili o comparafliune, comitetul a crezut cæ s°ar putea reduce cifra de 36 000 lei propusæ prin proiect ca cheltuieli de reprezentafliune pentru cele øapte legafliuni pe lângæ puterile mari ale Europei, la 24 mii lei; asemenea øi cifra de 1 000 lei propusæ ca cheltuieli de reprezentafliune pentru consulul din capitala Bulgariei, la 500 lei pe lunæ. Aceste fiind concluziunile comitetului delegaflilor, am onoare a le supune la dezbaterea øi aprobarea dvs.

Raportor, I. Strat

[Proiect] modificat de comitetul delegaﬂilor Senatului

Lege suplimentaræ relativæ la legaﬂiunile øi consulatele române în stræinætate precum øi la administraﬂia centralæ a Ministerului Afacerilor Stræine

TITLUL I Legaﬂiuni

Despre personalul diplomatic Art.1. Sunt instituite legafliuni în posturile urmætoare: 1. Berlin. 2. Belgrad. 3. Constantinopole. 4. Londra. 5. Paris. 6. Petersburg. 7. Roma. 8. Viena. Aceøti reprezentanfli vor putea fi însærcinafli de guvern sæ°l reprezinte øi pe lângæ alte Curfli care nu sunt enumerate în acest articol.

320 Art.2. Titlul øi clasa agenflilor diplomatici sunt determinate prin decret domnesc în urma avizului Consiliului de Miniøtri. Art.3. Secretari de legafliune, fie de clasa I, fie de clasa II, fie interprefli, sunt aøezafli la diferitele posturi diplomatice; ei pot primi titlul øi face funcfliunile de cancelari. Art.4. Diferitele legafliuni pot avea ataøafli neretribuifli. Art.5. Dragomani pot fi ataøafli la legafliunile din Orient. Art.6. O lege specialæ va determina condifliunile de admisibilitate øi de înaintare al întregului personal al legafliunii. Art.7. Tratamentul fix al fiecærui cap de misiune instituit prin art.1, este de 1 500 lei pe lunæ, afaræ de acela al titularilor posturilor din Bruxelles, Berna, Atena øi Belgrad, care este fixat la cifra de 1 000 lei pe lunæ. Capul misiunii mai primeøte, pe lângæ acest tratament fix, o sumæ sub titlul de cheltuieli de reprezentare, de cancelarie, de uøieri øi altele. Aceastæ sumæ, care este determinatæ dupæ condifliunile particulare ale fiecærui post øi scumpetea relativæ a vieflii în fiecare reøedinflæ, formeazæ un capitol special în bugetul anual al Ministerului Afacerilor Stræine, conform tabloului aci anexat sub litera A. Art.8. Secretarii de întâia clasæ se vor bucura de un tratament fix de 1 000 lei pe lunæ. Secretarii de a doua clasæ øi secretarii interprefli de un tratament fix de 600 lei pe lunæ. Art.9. Însærcinaflii de afaceri prin°interim, când titularul legafliunii este în concediu care trece peste 15 zile, sau când postul este vacant, au dreptul la o treime øi care se va lua din cheltuielile de reprezentare afectate capului misiunii. Art.10. Chiria localului legafliunilor este înscrisæ anual în bugetul Ministerului Afacerilor Stræine.

TITLUL II Consulate

Despre personalul consular Art.11. Personalul consulatelor, prevæzute la art.41 din legea organicæ a Ministerului Afacerilor Stræine, este împærflit în douæ categorii: 1. Consuli retribuifli. 2. Consuli neretribuifli. În cazul în care, în lipsæ de cetæfleni români locali, guvernul ar fi nevoit sæ numeascæ vreun stræin în funcfliunile de consul neretribuit, acesta nu va avea decât un caracter comercial. Art.12. Personalul consulatelor de prima categorie se compune:

321 a) De consuli generali care pot primi øi titlul de agenfli politici sau însærcinafli de afaceri. b) De consuli. c) De viceconsuli. Art.13. Personalul consulatelor de a doua categorie se compune: a) De consuli generali. b) De consuli sau viceconsuli. c) De agenfli consulari. Art.14. Autoritæflile consulare retribuite sunt stabilite în: 1. Capitala Bulgariei. 2. Constantinopole. 3. Budapesta. 4. Rusciuk. 5. Silistra. 6. Varna. 7. Odessa. 8. Marsilia. Aceste autoritæfli consulare se vor institui treptat potrivit cu resursele bugetare. Art.15. Cancelari øi interprefli retribuifli pot fi ataøafli la diferite posturi consulare de 1 categorie. Art.16. Titlul øi gradul acestor consulate se vor fixa prin decret domnesc. Art.17. Înfiinflarea sau suprimarea consulilor de a doua categorie se face prin decret domnesc. Art.18. În flærile în care se aflæ o legafliune românæ, consulatele de diferite graduri sunt puse sub autoritatea capului misiunii diplomatice. Art.19. O lege specialæ va determina condifliunile de admisibilitate øi de înaintare al personalului consular. Art.20. Jurisdicfliunea civilæ øi criminalæ a consulilor se exercitæ conform drepturilor rezultând din dreptul ginflilor, din stipulafliile convenflionale sau din uzul consacrat. În materie civilæ øi comercialæ, consulul, asistat de doi asesori aleøi dintre conaflionalii notabili, judecæ toate contestafliunile între români. Apelurile contra sentinflelor consulare sunt fæcute înaintea Curflii de Apel din Bucureøti. În materie criminalæ øi de simplæ poliflie (crimele, delictele sau contravenfliunile) se urmeazæ astfel: În materie de simplæ contravenfliune, consulul judecæ singur øi færæ apel; în materie de delict, consulul judecæ asistat de doi asesori, cu rezerva dreptului de apel la Curtea din Bucureøti. În materie de crimæ, consulul este însærcinat cu instrucfliunea øi prevenitul

322 este trimis, cu procedura øi piesele de convicfliune, la Parchetul procurorului general pe lângæ Curtea din Bucureøti. Apelul contra tuturor acestor acte se va face în termenul prevæzut de legile flærii. Aceste termene vor fi sporite cu douæ luni, când actele emanæ de la consulate aøezate în flærile limitrofe, øi cu øase luni când emanæ de la consulate aøezate în toate celelalte flæri. Art.21. Tratamentul personalului consulatelor este fixat conform tabloului aci anexat sub lit. B. Art.22. Chiria localului consulatelor retribuite este înscrisæ anual în bugetul Ministe- rului Afacerilor Stræine.

TITLUL III Administraﬂiunea centralæ

Despre personalul administrafliei centrale Art.23. Personalul øi tratamentul administrafliei centrale ræmâne astfel precum este astæzi cu adaosul unui caligraf a 200 lei pe lunæ øi cu un adaos a 50 lei pe lunæ pentru cei doi øefi de secfliuni din minister. Iar cel al porturilor conform tabloului aci anexat sub lit. C. Art.24. Denumirea funcflionarilor øi clasificarea ierarhicæ, dupæ care funcflionarii îøi îndeplinesc atribufliunile lor øi sunt subordonafli unii altora, vor face obiectul unui regulament special.

TITLUL IV Dispoziﬂiuni tranzitorii

Cheltuieli de reprezentare, de cancelarie, uøieri øi altele, acordate anual capilor de legaﬂiune la:

1. Berlin ...... lei 24 000 2. Belgrad ...... ” 12 000 3. Constantinopole ...... ” 24 000 4. Londra ...... ” 24 000 5. Paris ...... ” 24 000 6. Petersburg ...... ” 24 000 7. Roma ...... ” 24 000

323 8. Viena ...... ” 24 000 Dragomanul legaﬂiunii din Constantinopole va avea peste leafa sa actualæ o diurnæ de . . . . .” 3 600

TABLOUL B Consulate

Tratamentul mensual al consulilor øi acel al personalului ataøat dupæ trebuinﬂæ la diferitele posturi consulare:

...... Leafæ Cheltuieli de reprezentare Consulul general ...... lei 1 000 – Consulul din capitala Bulgariei ...... ” 1 000 500 Consulul ...... ” 800 – Viceconsulul sau cancelar ...... ” 400 – Interpretul ...... ” 300 –

TABLOUL C Statul personalului porturilor

Portul Bræila 1 Cæpitan pe lunæ lei 300 leafæ, pe an lei 3 600. 1 Dragoman pe lunæ lei 150 leafæ, pe an lei 1 800. 1 Copist pe lunæ lei 120 leafæ, pe an lei 1 440. 4 Gardieni pe lunæ lei 60 diurnæ, pe an lei 2 880.

Portul Galaﬂi 1 Cæpitan pe lunæ lei 300 leafæ, pe an lei 3 600. 1 Dragoman pe lunæ lei 150 leafæ, pe an lei 1 800 . 1 Copist pe lunæ lei 120 leafæ, pe an lei 1 440. 4 Gardieni pe lunæ lei 60 diurnæ, pe an lei 2 880.

Portul Severin 1 Cæpitan pe lunæ lei 250 leafæ, pe an lei 3 000. 2 Gardieni pe lunæ lei 60, pe an lei 1 440.

324 Port Giurgiu 1 Cæpitan pe lunæ lei 250 leafæ, pe an lei 3 000. 2 Gardieni pe lunæ lei 60 diurnæ, pe an lei 1 440.

Total general pe an, lei 28 320.

D. vicepreøedinte. Discufliunea generalæ este deschisæ. D. Kogælniceanu. D°lor senatori, proiectul de lege care este supus deliberafliunilor dvs. a fost înfæfliøat de mine în calitate de ministru al Afacerilor Stræine, acel proiect d°lor, nu era atât un proiect financiar, era mai mult un proiect de organizare. Era natural, d°lor senatori, ca dupæ ce independenfla noastræ a fost proclamatæ de flaræ, susflinutæ prin nobilul sânge al soldaflilor noøtri, øi dupæ ce ea a fost recunoscutæ de toatæ Europa øi mai ales dupæ ce unele din puteri au øi trimis în România reprezentafliunea lor diplomaticæ, numai unele din acestea suspendæ relafliunile lor diplomatice cu noi pentru o chestiune care nu este nevoie sæ v°o spun care este, ei bine, era natural, era trebuinflæ ca øi noi sæ regulæm reprezentafliunea noastræ diplomaticæ în fafla noii pozifliuni creatæ României. Sæ vedem ce avem mai înainte în aceastæ materie? Avem un ministru din Afaræ a cærui atribuflie øi ocupafliuni erau mai mult absorbite de corespondenfla provocatæ prin jurisdicfliunea consularæ; în organizafliune era o chestiune numai secundaræ activitatea politicæ, apærarea dreptului flærii în afaræ. Noi în realitate nu avem în de afaræ decât un singur agent diplomatic, adicæ recunoscut de Europa în aceastæ calitate, era agentul nostru din Constantinopole, numai acesta avea o pozifliune oficialæ, numai el putea vorbi în numele României øi cætre toate puterile în mod oficial. Ceilalfli agenfli erau agenfli oficioøi, nu erau primifli decât în mod oficios, øi numai ca niøte agenfli ai Domnului României, iar nu ai României, nu ai flærii! Øtim cu toflii, øi onorabilul d. Strat este în stare mai bine decât mine sæ ne spunæ, ce pozifliune ingratæ, de multe ori chiar jignitoare demnitæflii personale o aveau adesea aceøti agenfli! Mulflumitæ voturilor dvs., sprijinului flærii, luptelor sângeroase ale armatei noastre, astæzi România este un stat independent; ea poate sæ vorbeascæ acum în mod oficial prin agenflii sæi diplomatici care astæzi au aceeaøi pozifliune, aceeaøi considerafliune ca reprezentanflii statelor celor mai puternice! Trebuia neapærat dar ca legea organicæ a Ministerului de Externe sæ fie modificatæ, atât în cel din întru, cât øi în cele din afaræ, asemænat cu noua pozifliune în care a intrat România. Întâia trebuia în Ministerul de Externe sæ se deosebeascæ atribufliile confundate pânæ astæzi; divizia politicæ era neapæratæ trebuinflæ sæ se deosebeascæ de divizia consularæ. Aceasta era o neapæratæ lucrare de fæcut. Pe urmæ, de vreme ce agenflii noøtri în stræinætate dobândeau o pozifliune oficialæ, de vreme ce li se sporeau cercul de acfliune, trebuia neapærat sæ li se reguleze nu numai

325 atribufliile lor, dar øi pozifliunea lor financiaræ. În adevær, cu sporirea importanflei politice a României în de afaræ, se simflise øi trebuinfla de a°i îndeplini øi a°i organiza mai bine o reprezentafliune diplomaticæ în de afaræ. Øi nu uitafli, d°lor, cæ, cu dezvoltarea flærii, cresc øi interesele ei; øi acestea nu sunt numai politice, dar sunt øi economice, øi mai cu deosebire comerciale. Apærarea aceasta trebuie anume a se recomanda agenflilor noøtri în stræinætate. Noi avem mai ales necesitate de a cunoaøte bine ceea ce se petrece în afaræ în privinfla economicæ, comercialæ øi chiar øtiinflificæ în raport cu trebuinflele flærii. Pe lângæ agenfli diplomatici avem daræ trebuinflæ øi de o reprezentanfliune consularæ. Astfel vedem cæ face Grecia, care pune un prefl deosebit pe dezvoltarea relafliunilor comerciale. Ei bine, acea lege înfæfliøatæ de mine øi care trebuia sæ completeze legea organicæ a Ministerului de Externe o væd cu desævârøire trunchiatæ, schimonositæ, øi sæ°mi permitæ onor. d. ministru de Externe actual a°i aræta mirarea mea, cum d°sa a sacrificat atât de uøor tocmai bazele acestei legi? Cum a primit d°sa ca tocmai reorganizarea cancelariei ministerului sæ fie datæ la o parte? D°lor, sunt legi incarnate, de mæ pot exprima aøa, în trebuinflele unui serviciu public. Pentru susflinerea unei asemenea legi eu cred cæ un ministru este dator sæ meargæ pânæ la sacrificarea sa în stæruinflele sale spre a lumina corpul cæruia este supus, prezentat; el trebuie sæ læmureascæ bine cæ asemenea legi nu au nimic a face cu persoana trecætoare a ministrului, øi cæ ele aparflin flærii! Astfel poate ministrul dispare, daræ legea ræmâne. Ei bine, cu legea aceasta nu s°a fæcut aøa. Væd cæ d. ministru de Externe n°a pus mult zel spre apærarea unei legi înfæfliøatæ de mine, daræ aprobatæ øi de Consiliul de Miniøtri în care fæcea parte øi d°sa. D. Câmpineanu s°a mulflumit foarte uøor de a dobândi de la Cameræ proiectul actual! D°sa n°a avut mæcar grijæ de a înfæfliøa Senatului proiectul tip, cum a fost înfæfliøat Camerei surore, øi care sunt dator sæ declar cæ nu era decât în parte prelucrat de mine, cealaltæ parte fiind moøtenitæ de la predecesorii mei, între care era øi d. Boerescu øi repausatul d. Costa°Foru. Proiectul era daræ lucrat de oameni competenfli care au trecut pe la Ministerul de Externe, øi care au voit sæ dea flærii pentru acest departament o organizafliune definitivæ øi cu care flara sæ se poatæ mândri. Ei bine, aci eu nu væd alt decât o combinafliune financiaræ, adicæ de a se da agenflilor noøtri diplomatici o sporire de onorare neapærat trebuincioasæ, øi aci îmi permit a spune cæ mæ deosebesc în mult de opiniunea d°lui raportor.

326 Eu nu sunt deloc pentru reducfliunile fæcute; daræ aceasta nu mæ va împiedica de a declara încæ o datæ cæ legea actualæ cum ea este trunchiatæ nu pot s°o votez, cæci afaræ de sporirea cheltuielilor, ea nu îmbunætæfleøte în nimic legea actualæ! Aøadar, o mai repet, d. ministru foarte uøor s°a mulflumit cu lucrarea Adunærii. Eu cred cæ dacæ d°sa ar fi stæruit a aræta cu tot dinadinsul trebuinfla modificærilor propuse, Adunarea ar fi consimflit de a reorganiza Ministerul de Externe cum s°a organizat øi alte servicii publice. Cæci, d°lor, nu uitafli cæ Ministerul de Externe øi reprezentanflii sæi în stræinætate sunt astæzi sentinela cea mai înaintatæ decât chiar oøtirile noastre de la hotare chemate de a apæra independenfla flærii noastre! Când dvs. vefli da flærii o lege organicæ îndestulætoare, fixând atributele øi îndatoririle lor, nu vefli vedea ceea ce vedefli astæzi, cæ noi avem agenfli permanenfli care sunt plætifli anual, øi de câte ori se prezintæ o chestiune mai importantæ, îndatæ vedem cæ acestor agenfli li se iau atributele, li se ridicæ autoritatea de cætre chiar acel ministru care este cel dintâi dator a le apæra øi spori; ei se lasæ departe, øi alflii sunt însærcinafli cu misiunile extraordinare, øi bieflii agenfli umilifli væd pe alflii, care adesea øtiu mai puflin decât cei dintâi, cæ — iertafli°mi cuvântul — le trec pe sub nas! De exemplu, iatæ ce se petrece acum. Avem la Constantinopole chestiunile cele mai grave la ordinea zilei precum chestiunea hotarelor Dobrogei, øi în special conflictul pentru hotarul dimprejurul Silistrei17. Ei bine, întreb: unde este ministrul nostru plenipotenfliar de lângæ Înalta Poartæ care trebuie sæ øadæ la Constantinopole în mod permanent? La Viena, unde noi avem un ministru plenipotenfliar foarte capabil, foarte inteligent, øi când îl laud, îl laud tocmai pentru lucrærile sale, nu pentru bunele relafliuni ce ar fi avut personal cu mine! Îl vedem asemenea pe d. Dimitrie Brætianu cæ de la Viena s°a dus la Paris, øi de acolo va merge la Londra. Cine este însæ la Constantinopole? Nimeni. Apoi una din douæ, ori avem pe la diferitele Curfli agenfli capabili øi în asemenea caz sæ°i læsæm sæ°øi îndeplineascæ toate însærcinærile, ori dacæ ei nu sunt capabili, înlocuifli°i sau chiar suprimafli cu desævârøire posturile lor, cum zicea unul din predecesorii mei, cæ nu ne trebuie agenfli pe la toate Curflile, ci numai când va fi vreo nevoie sæ trimitem agenfli extraordinari. Daræ în câtæ vreme avem agenfli permanenfli acreditafli pe lângæ o Curte sæ nu°i umilim însuøi noi, cæci atunci uøor îi vor umili øi stræinii. Astfel, vedem prin ziare cæ în trecutele zile d. Dimitrie Brætianu s°a prezentat preøedintelui Republicii franceze. D. D. Brætianu este un personaj foarte respectabil, care are toate calitæflile sæ fie prezentat øefilor de stat; daræ întreb în ce calitate? Øi cine l°a prezentat? L°a prezentat agentul nostru? A fost împreunæ cu d°sa? Nu. Ei! Ce rol joacæ atunci agentul nostru de la Paris? S°a mai întâmplat încæ o datæ acelui agent aceastæ umilinflæ, încât dezgustat el øi°a dat demisiunea! Apoi, d°lor mei, dacæ voim sæ fim boieri mari, trebuie sæ ne îndeplinim øi condifliunile øi sæ pæzim øi drepturile lipite de rangul boieresc. Sæ dæm

327 agenflilor ceea ce se cuvine pozifliunii lor, pentru ca øi alflii sæ le°o dea. De aceea rog pe d. ministru sæ fie aøa de bun, sæ ne aducæ proiectul de lege cum s°a prezentat Camerei, ca astfel sæ vedefli cæ din acel proiect n°a ræmas mai nimic; adicæ nimic alt decât pærerea de a se spori leafa agenflilor noøtri în stræinætate. Finind, stærui a zice cæ trebuinfla principalæ este sæ reorganizæm Ministerul de Externe dupæ cum se cuvine, sæ hotærâm apoi drepturile agenflilor noøtri în stræinætate, øi sæ le dæm puterea ca sæ lucreze în mod independent în sfera atribufliunilor lor, creându°le astfel o pozifliune demnæ øi conformæ cu noile lor funcfliuni. Nu este destul sæ le sporim leafa; este tot atât de trebuinflæ sæ nu°i sacrificæm, sæ nu°i umilim pentru chestiune de partid! D°lor, noi trebuie sæ pæstræm bunele tradifliuni de stabilitate mæcar în Ministerul de Externe; putem face chestiune de partidæ în toate ministerele, iaræ nu în Ministerul de Externe, cæci aci trebuie sæ se facæ politicæ naflionalæ, iaræ nu politicæ de partid sau liberalæ. Prin urmare, pozifliunea øi demnitatea agenflilor noøtri diplomatici este un interes naflional de a fi asigurate în contra spiritului de partid! Dacæ noi guvernanflii nu vom fline seamæ de demnitatea lor, dacæ noi îi vom vilipanda*, dacæ noi îi vom înjosi, apoi cum voifli ca stræinii sæ aibæ pentru ei considerafliune? Ce considerafliune poate sæ aibæ ministrul nostru de la Paris sau de la Viena, când la orice ocaziune trimitem pe lângæ dânsul pe alflii în misiuni extraordinare? Apoi una din douæ: ori d. Bælæceanu sau d. Catargiu meritæ încrederea guvernului, atunci ei trebuie sæ fie reprezentanflii politici ai României øi trebuie sæ fie însærcinafli cu apærarea tuturor intereselor României; sau dacæ d°lor nu se bucuræ de acea încredere, atunci schimbafli°i! În adevær, am væzut în Rusia pe contele Øuvalov cæ s°a trimis în misiuni øi pe la alte Curfli; daræ cum s°a trimis? S°a trimis într°un caz extraordinar. El era ambasador rus la Londra, conflictul britano°rusesc se iscase dupæ subscrierea tratatului de la San°Stefano18, acel ambasador a fost chemat de împæratul lui la Petersburg, spre a°l læmuri; de la Sankt Petersburg el a fost trimis la Curflile din Viena øi din Berlin tot în privinfla acestui conflict. Daræ la noi aøa este? De douæ luni de zile cine este în Constantinopole spre a apæra interesele noastre? Acolo sunt ambasadorii puterilor mari; acolo sunt comisarii acestor puteri, însærcinafli cu aplicarea tratatului de la Berlin! Aceasta ne priveøte øi pe noi; øi noi nu avem acolo pe nimeni. Prin urmare, d°lor, declar cæ nu voi vota o lege care nu îndestuleazæ trebuinflele Ministerului de Externe, cæci sæ°mi permitæ d. ministru de Externe a°i zice cæ dacæ ca ministru n°am voit, nu pot asemenea ca particular a face decât a nu voi ca sæ avem o lege numai pentru trebuinfla unui ministru, o lege efemeræ, ci am voit øi voiesc sæ avem o lege cu care sæ funcflioneze Ministerul de Externe ori în mâna cui va fi acest serviciu. Eu declar cæ deøi sunt autorul proiectului de lege prezentat Camerei, însæ

* trata cu dispreﬂ (din fr. vilipender).

328 voi vota în contra acestei legi în modul trunchiat cum ea ne°a venit de la onor. Cameræ de deputafli! D. D. Vioreanu. D°lor, deøi venisem pregætit numai pentru dezvoltarea interpelafliunii care am anunflat crezând cæ mâine va începe dezbaterea acestui proiect de lege, pe care n°am avut timpul a°l studia în toate amænuntele sale, îmi vefli permite însæ a face oarecare observafliuni asupra puncturilor mai însemnate din acest proiect. Øi mai întâi, în ceea ce priveøte chestiunea de organizare a Ministerului de Externe care s°a atins de d. Kogælniceanu, mi se pare cæ acest punct este rezolvat de proiectul ce ni se înfæfliøeazæ, deøi nu însæ cu acea întindere, cu acea dezvoltare care i°a dat proiectul d°sale. În adevær, proiectul guvernului recunoaøte pe de°o parte existenfla a mai multor categorii de reprezentanfli diplomatici øi de altæ parte numirea unor simpli agenfli comerciali. Astfel daræ nu væd în combaterea d°lui Kogælniceanu un motiv suficient pentru a respinge luarea în considerafliune a acestui proiect de lege. Trecând, dupæ aceste observafliuni fæcute, la dispozifliunile generale care sunt cuprinse în proiectul de lege al guvernului øi la modificærile care s°au introdus de comisiunea delegaflilor, væ mærturisesc cæ nu am decât sæ aduc felicitærile cele mai sincere delegaflilor noøtri øi în special d°lui raportor care a fæcut la proiectul guvernului modificæri foarte utile øi potrivite cu starea noastræ øi politicæ øi financiaræ. În adevær, d°lor, s°a zis de onor. d. Kogælniceanu cæ dacæ cineva vrea sæ se facæ boier mare, apoi trebuie sæ facæ øi cheltuieli mari. Cu alte cuvinte s°a fæcut aluziune la acest vechi adagiu: Obrazul subflire cu cheltuieli se fline. Daræ la acest adagiu voi ræspunde cu altæ zicætoare tot popularæ: Întinde°te numai pe cât te fline plapuma. D. M. Kogælniceanu. Ne°am întins prea mult. D. Vioreanu. Dacæ este o nenorocire pentru flara aceasta, apoi este cæ de la era cea nouæ cum se zicea, adicæ de la anul 1859, ne°am întins mai mult decât ne iertau mijloacele; am voit sæ introducem cu prea mare precipitare øi în bloc institufliunile stræine øi civilizafliunea din alte flæri bætrâne; ne°am silit sæ facem, în câfliva ani de zile, ceea ce au fæcut alte state în timp de mai mulfli secoli de muncæ færæ a fline în seamæ mijloacele noastre modeste, starea patriarhalæ în care am træit mai înainte; noi am cæutat, pornifli de o neræbdare copilæreascæ, sæ trecem færæ tranzifliune øi prin salturi imprudente, într°o stare de civilizafliune øi de dezvoltare mai presus de mijloacele noastre financiare øi economice. Viafla practicæ de toate zilele ne aratæ cæ, numai dupæ ce se înavufleøte un om, începe a°øi mæri cheltuielile, a introduce îmbunætæfliri de tot felul, øi a træi o viaflæ mai largæ. Cu alte vorbe, un om cu minte îøi mæsoaræ cheltuielile, nu dupæ dorinflele sale, chiar de ar fi legitime, ci dupæ putinfla sa.

329 Noi am procedat de°a°ndoaselea: am constatat cæ ne lipsesc de toate, cæ avem dorinfla de°a intra în lumea mare, øi am început a face cheltuieli nemæsurate, cu toatæ særæcia în care ne aflam, øi færæ a lua pe de altæ parte nici o mæsuræ înfleleaptæ ca sæ mærim avuflia flærii. Tocmai aøa fac risipitorii. Iatæ, d°lor, greøealæ foarte mare, care a costat atât de scump flara noastræ. În adevær, de 20 de ani dærile s°au înzecit, ca nicæieri în lume, færæ ca sæ se fi mærit în aceeaøi proporfliune bogæflia publicæ, øi o datorie colosalæ de 600 milioane apasæ greu asupra contribuitorilor! Øi apoi dacæ tofli aceøti bani s°ar fi întrebuinflat bine øi cu folos, tot era o scuzæ oarecare, daræ mai mult de jumætate s°au pierdut în cheltuieli netrebnice, iaræ restul s°a dat speculatorilor stræini nesæflioøi, care ne°au înøelat sævârøindu°se lucræri rele øi vânzându°ne marfæ proastæ. Dacæ vom merge pe calea aceasta fifli singuri, d°lor, cæ peste câfliva ani vom numæra cu miliardele datoria acestei særmane flæri, øi din spinarea noastræ, care mai posedæm ceva, iaræ nu din a patrioflilor færæ parale se vor plæti aceste grele sarcini. Celebrul publicist Vattel a zis: „Un stat mic daræ suveran este tot aøa de suveran ca øi un stat mare, precum un pitic este om întocmai ca øi un gigant“. Daræ sæ vedem, d°lor, putem noi oare astæzi, în situafliunea politicæ øi financiaræ în care ne aflæm, sæ ne potrivim cu statele mari øi sæ facem cheltuieli exorbitante cu agenflii noøtri diplomatici care ne vor reprezenta în stræinætate? Deøi, în urma tratatului de la Berlin, flara noastræ a devenit un stat independent, ea nu poate avea pretenfliunea de a juca în Europa un rol însemnat ca statele cele mari; n°avem sæ ne amestecæm în chestiunile grave care se trateazæ de diplomaflia nafliunilor puternice. Misiunea noastræ va fi foarte modestæ: Avem sæ ne mærginim la apærarea independenflei noastre, care din nefericire nu este garantatæ de Europa, catæ sæ facem ca protecfliunea puterilor mari sæ fie eficace pentru noi, øi cu chipul acesta, mergând cu prudenflæ øi moderafliune pe calea progresului, sæ meritæm încrederea Europei øi sæ fim sprijinifli de dânsa, dovedindu°i cæ suntem la gurile Dunærii un element de ordine, de pace øi de civilizafliune. Dacæ acesta este adeværatul rol al statului român în concertul european, pentru ce sæ avem oare aøa de mulfli agenfli diplomatici? Pentru ce pe de altæ parte reprezentanflii noøtri sæ aibæ un remunerariu atât de mare øi disproporflionat cu averea noastræ publicæ? Apoi, aøa au fæcut oare Grecia, Olanda øi Belgia? Statele mici din Europa, astfel urmeazæ? Grecia acordæ remunerarii foarte modeste agenflilor sæi diplomatici, ba încæ are norocirea sæ gæseascæ în diversele state ale Europei, buni patriofli care, fiind avufli, nici nu primesc vreo retribufliune de la stat. Øi de n°ar avea acest avantaj excepflional, sunt sigur cæ Grecia n°ar împoværa bugetul cu mulfli agenfli diplomatici. Apoi, grecii au un singur reprezentant pentru Viena øi Berlin… D. M. Kogælniceanu. Te înøeli...are un reprezentant pentru Viena øi Petersburg.

330 Voci. Nu este aøa. D. M. Kogælniceanu. Are øi un însærcinat de afaceri, special. D. D. Vioreanu. Persist în afirmarea mea cæ are un singur reprezentant pentru douæ flæri; puflin ne pasæ care sunt oraøele unde el este trimis. Când s°a înfiinflat regatul Greciei, guvernul acelei flæri, foarte særace în urma ræzbe- lului care o pustiise, a fost miøcat în vanitatea sa de titlul pompos ce i se recunoøtea de Europa. Regele se numea cu mândrie împæratul Eladei, bas…leàuj t»j /Elladoj, øi toatæ lumea fæcu ca noi astæzi, cæci insistæ a se numi miniøtri plenipotenfliari pe la toate statele Europei, cu remunerarii însemnate. Când însæ grecii væzuræ cæ°i costæ prea mult aceastæ reprezentafliune de paradæ, furæ nevoifli a se modera în cheltuieli øi a reduce numærul reprezentanflilor, având în unele cazuri chiar câte un singur agent diplomatic pentru douæ flæri. Ei bine, sæ profitæm de acest exemplu øi sæ nu ne punem în trista poziflie de°a reveni asupra unor mæsuri imprudente. D°lor, Prusia, care era un regat puternic chiar înainte de 1870, nu avea nici un ambasador acreditat pe lângæ statele stræine, ci numai un ministru plenipotenfliar; ea n°a voit sæ plæteascæ o deøertæciune ridicolæ, sæ°øi dea acest lustru færæ folos, fiindcæ regii Prusiei s°au distins, între altele, printr°un spirit de ordine øi de economie în finanfle care mergea uneori pânæ la parcimonie. Regatul Prusiei avea simpli plenipotenfliari, care erau tot atât de bine væzufli în flærile stræine, ca øi când ar fi fost ambasadori. Aøadar, cred cæ e bine sæ ne conducem în lucrarea noastræ având în vedere, nu vanitatea care este totdeauna ridicolæ, ci pozifliunea noastræ modestæ de stat mic, deøi independent, øi pe de altæ parte, situaflia noastræ financiaræ. Sæ nu ni se zicæ, d°lor, cæ suma ce ni se cere nu e mare, cæ cu câteva zecimi sau sutimi de mii de lei mai mult flara nu se præpædeøte. Nu, d°lor, acesta a fost totdeauna argumentul meøteøugit care a reuøit a amægi pe cei mai mulfli, ca sæ se dobândeascæ aprobarea cheltuielilor nemæsurate. Apoi, dacæ dæm azi cutare sumæ, mâine alta øi aøa mai la vale, nu vedefli cæ ræul se mæreøte øi cæ adunându°se picæturæ cu picæturæ banii cheltuifli, ajungem la sume colosale øi apa debordeazæ din pahar? Eu dar îmi rezerv dreptul a depune la birou un amendament când se vor lua în dezbatere articolele privitoare la reprezentanflii noøtri, øi voi cere ca sæ avem un singur reprezentant pentru Berlin øi Viena øi unul pentru Paris øi Londra. Cât pentru Petersburg øi Roma, recunosc cæ trebuie sæ avem câte un reprezentant deosebit, fiindcæ aceste oraøe sunt mai depærtate de centrul Europei, øi apoi fiindcæ avem însemnate interese politice de apærat în Rusia, flaræ vecinæ øi puternicæ, øi în Italia flaræ latinæ øi binevoitoare dezvoltærii noastre naflionale.

331 Este încæ un punct, d°lor senatori, asupra cæruia nu mai pot uni cu onor. comisiune a delegaflilor, cauza este suprimarea reprezentantului nostru din Grecia. Nu trebuie sæ uitæm, d°lor, cæ politica noastræ orientalæ trebuie sæ se conducæ de o idee mare la realizarea cæreia trebuie sæ lucræm cu toflii. Marile puteri europene n°au voit din nenorocire sæ garanteze independenfla øi neutralitatea micilor state din Peninsula Balcanicæ, astfel cæ putem fi expuøi la noi complicafliuni eventuale. Ei bine, ca sæ înlæturæm pericolele grave ce ne pot ameninfla în viitor, ca sæ umplem golul læsat de lipsa garanfliei europene, trebuie sæ lucræm la unirea øi alianfla popoarelor creøtine din ambele laturi ale Balcanului, care au o soartæ comunæ øi pânæ la un punct chiar interese comune. Cæci rivalitatea dintre rasa elenæ, slavæ øi românæ trebuie sæ disparæ în fafla pericolului unei cotropiri venite din afaræ, fiindcæ chiar popoarele slavice din Turcia doresc a træi cu viafla lor proprie øi independentæ. Ei bine, d°lor, Grecia al cærui popor este aøa de inteligent øi ale cærei aspirafliuni sunt identice cu ale noastre, trebuie sæ fie în strânse raporturi cu noi; øi nu vom putea ajunge la acest rezultat decât având la Atena o misiune diplomaticæ permanentæ care sæ lucreze cu energie øi nepregetare pentru realizarea acestui scop mærefl. Acestea sunt cuvintele pentru care primesc luarea în considerare a proiectului modificat de delegaflii Senatului. D. M. Kogælniceanu. Iatæ cæ mæ fac acum, færæ sæ voiesc, apærætorul proiectului chiar cum este prezentat, aceasta în fafla celor zise de d. Vioreanu. D°sa, om de drept, om cu judecatæ rece, nu vede cæ singur s°a pus în contradicfliune, când pe de o parte cere ca noi sæ nu avem decât un singur ministru pentru Viena øi Berlin, va sæ zicæ ne cere o reducfliune, iaræ pe de altæ parte ne propune ca sæ înfiinflæm un ministru la Atena. Væ fac întrebarea, dacæ tocmai acum putefli dvs. sæ facefli o asemenea reducfliune, adicæ sæ lipsim ori Viena, ori Berlinul, de o permanentæ legafliune româneascæ? Væ declar cæ sunt în contra acestei reducfliuni, dacæ voifli sæ øtergefli ministrul român din Berlin, ori din Viena. D. D.P. Vioreanu. Nu°l øterg. D. M. Kogælniceanu. În asemenea caz øtergefli°l cu desævârøire din ambele capitale! În adevær sæ poatæ întâmpla ca în Berlin øi în Viena sæ fie uneori vederi politice opuse øi dacæ noi atunci n°am avea agenfli speciali unul la Berlin øi unul la Viena, credefli dvs. cæ în cazul unei neînflelegeri între aceste douæ state agentul nostru care va avea încredere la Viena ar putea sæ aibæ încredere øi la Berlin øi viceversa? Eu mæ unesc cu totul cu înfiinflarea legafliunii noastre la Atena, daræ nu sunt deloc pentru suprimarea propusæ de d. Vioreanu. Acum vin la un alt punct atins de d. Vioreanu, d°sa zice cæ nu trebuie sæ ne întindem mai mult decât ne iartæ mijloacele.

332 Aøa este, daræ ce sæ facem noi, ne°am întins! Acum trebuie sæ flinem la ceea ce am întins; cæci nimic nu este mai ridicol pentru o flaræ decât de a recula. D. Vioreanu vine øi spune cæ Grecia are numai un ministru la Viena øi Berlin. Eroare mare. Sunt în adevær câfliva ani [pe] când principele Ipsilante era ministru la Viena øi Berlin; astæzi nu mai este aøa. Principele Ipsilante este ministru la Paris øi la Viena, la Berlin este un ministru special. Daræ ia sæ vedem fæcutu°s°a vreo economie în bugetul Greciei prin întrunirea legafliunilor de la Paris øi Viena? Nicidecum, cæci la Viena este øi un chargé d’affaires care este plætit mai tot atâta cât este plætit ministrul din Paris. Dacæ s°a fæcut unirea acestor douæ legafliuni, aceasta a fost pentru considerafliuni cu totul personale. Principele Ipsilante este o persoanæ care nu se gæseøte pe toate stræzile, nici mæcar ale Atenei, este un milionar, care are o avere colosalæ chiar în România, færæ sæ vorbesc de posesiunile mari pe care le are în Ungaria øi Austria, este ginerele baronului Sina, cu o mare preponderenflæ în Viena; daræ voia a fi trimis øi la Paris, unde asemenea are mari legæturi! D. Petre Carp. Este cunoscut cu Mac°Mahon. D. M. Kogælniceanu. El are însæ la Viena o cancelarie cu un chargé d’affaires apreciat, øi sæ væ spun chiar unde øade, øade în Hôtel Imperial! Øi ne mai vorbifli cæ Grecia este econoamæ? Apoi Grecia are pretutindenea legafliuni; are legafliune chiar în Belgia! Grecia are apoi o reprezentafliune consularæ pe care nu o au chiar state mult mai mari. Are pretutindeni consuli care sunt în pozifliune de a fline chiar locul de agenfli politici. Acest avantaj, pe care nu°l are România, este cæ Grecia are pretutindeni colonii mai în toate oraøele mari ale lumii, compuse de oameni bogafli, de comercianfli mari, astfel Grecia are agenfli øi consuli færæ platæ la Marsilia, Liverpol, Triest, Anvers ø.c.l. Astfel Grecia gæseøte nu numai agenfli politici, dar consuli mai în toate pærflile, oameni foarte bogafli cu funcfliuni înalte care dau concursul lor guvernului Greciei reprezentând flara lor pe contul lor, færæ nici o sarcinæ bugetaræ. Aratæ°mi onor. d. Vioreanu care dintre românii noøtri sunt în pozifliune, cu toatæ bunævoinfla ce ar avea, ca sæ facæ asemenea sacrificii ca sæ meargæ de exemplu sæ reprezinte România la Petersburg færæ a fi remunerat. Spania avea un asemenea ambasador gratuit avea pe ducele d’Orsunna øi del Infantado care avea un venit de zece milioane reali øi este de treizeci de ori Grand de Spania*, fiecare grandeflæ reprezintæ o avere.

* titlu dat celor mai mulﬂi nobili care au privilegiul de a ræmâne cu capul acoperit în faﬂa regelui.

333 La noi de abia se gæseøte poate unul sau doi bogætaøi care sæ poatæ reprezenta flara în modul gratuit. Cunosc, de exemplu, pe principele Brâncoveanu. De ce d. ministru nu s°a adresat la dânsul, aceasta nu o øtiu, cæci putea sæ primeascæ? Daræ cu unul sau doi bogætaøi nu vom putea împlini trebuinflele ce avem; øi apoi cu moravurile noastre democratice noi trebuie sæ ne gândim de a ne adresa øi la capacitæflile care n°au venituri de milioane! Aceasta odatæ admis, nu putem sæ læsæm færæ mijloace pe aceia cærora le°am încredinflat onorabila misiune de a ne reprezenta flara în stræinætate, este cu neputinflæ a avea un reprezentant la Constantinopole cu onorariul de 40 000 franci øi la Petersburg chiar cu 50 000 franci. D. D.P. Vioreanu. Plus casa plætitæ. D. M. Kogælniceanu. Plus casa plætitæ. Generalul principe Iancu Ghica care reprezintæ România cu atâta demnitate øi patriotism la Petersburg, se aflæ în asemenea caz; a trebuit sæ°i dæm câte douæ mii de franci pe lunæ, peste buget; øi cu toate acestea în toate zilele d°sa ne ruga sæ°l stræmutæm aiurea, aceasta din cauza cheltuielilor care sunt exorbitante în capitala Rusiei. Unul din dvs. ne°a zis cæ d. Rangabe, când era ministrul Greciei la Paris, øi care acum este la Berlin, mergea pe jos la recepfliunile oficiale. Eu cred cæ fiecare om când este uscat, øi dacæ are timp, poate sæ meargæ de plæcere pe jos pe stræzile Parisului øi ale Berlinului care sunt niflel mai curate decât ale noastre. Pe d. Rangabe am avut onoare a°l cunoaøte la Berlin. D°sa, deøi færæ lux, flinea însæ un tren*, într°o casæ cum nu are agentul nostru, deøi agentul nostru este neînsurat! Nu øtiu asemenea ca d. Rangabe sæ fie bogat, øi de aceea cred cæ træieøte cu onorariul ce°i plæteøte Grecia. Ni s°a mai citat pe d. Hoovix, consul general al Belgiei din Bucureøti; daræ credefli dvs. cæ atunci când Belgia va trimite un ministru plenipotenfliar în Bucureøti ar avea leafa d°lui Hoovix? Cu salariul actual el nu va putea sæ reprezinte cu demnitate statul sæu, afaræ numai dacæ nu va fi luat dintre bogaflii Belgiei. Din aceøtia avem øi noi pe unul, om cu avere personalæ, avem pe d. Calimachi- Catargi agentul nostru din Paris; însæ d°sa pe lângæ onorariul sæu sacrificæ tot venitul sæu, øi nu øtiu ca d. Catargi sæ fie cheltuitor sau sæ facæ lux. Øtiu cæ træieøte în catul al doilea øi are un tren foarte mæsurat. Dar, d°lor, øi eu cred cæ este bine sæ se facæ economie, aceasta unde se poate face, dar nu øi acolo unde nu se poate face economie! De aceea mæ declar în contra reducfliunilor propuse!

* a duce o viaﬂæ (din fr. mener un train).

334 D. Øt. Øendrea. D°lor senatori, voiam a ræspunde onor. d. Vioreanu, la obiecfliunile pe care d°sa le adusese în contra proiectului de lege votat de Camera Deputaflilor, însæ onor. d. Kogælniceanu mi°a uøurat cu desævârøire aceastæ sarcinæ. Øi d. Kogælniceanu la început fusese contra acestui proiect pentru motiv cæ este incomplet, cu toate acestea d°sa ca fost ministru de Externe a înfleles foarte bine cæ în situafliunea prezentæ a lucrurilor Ministerul de Externe trebuieøte regulat cu o oræ mai înainte øi reprezentafliunea noastræ diplomaticæ organizatæ astfel încât sæ ræspundæ la cerinflele flærii. D°lor, nimic nu este perfect în situafliunea noastræ øi organizafliunea Ministerului de Externe are mult de dorit, øi d. ministru de Externe poate dupæ votarea acestei legi sæ aducæ øi o lege de organizare interioaræ a Ministerului de Externe; însæ fiindcæ legea ce a adus mai are øi alte apendice øi ar putea fi completatæ prin o alta nu este aceasta un motiv suficient pentru neluarea ei în considerafliune. De aceea cred cæ asupra acestui punct øi onor. d. Kogælniceanu bine a fæcut de a revenit, cæci astæzi noi, Senatul, nu putem asupra unei legi organice sæ facem opozifliune guvernului. Când ni s°ar prezenta o lege de acelea care sunt redactate poate cu precipitafliune, se înflelege cæ este de datoria noastræ sæ fim dificili, dar când o lege este bunæ øi are avantaje, øi când pe lângæ acestea este o lege pe care o reclamæ necesitatea momentului, nu putem sæ o respingem pentru cuvântul cæ trebuia sæ fie mai completæ. Sunt daræ sigur cæ Senatul în majoritate va admite proiectul de lege. Dar, d°lor, vine acum întrebarea: care proiect va avea preferinfla acestui matur corp? Va fi oare proiectul votat de Adunarea Deputaflilor? Sau cel modificat øi citit astæzi de d. raportor? Onor. nostru comitet de delegafli a fost prea riguros în aceastæ materie øi a introdus modificæri vætæmætoare, øi în ceea ce priveøte salariile ce au a se da agenflilor noøtri øi în ceea ce priveøte locurile unde reprezentafliunea în afaræ sæ figureze. Aceste modificæri nu le gæsesc nici prudente, nici oportune pentru momentul actual. În ceea ce priveøte remunerarea agenflilor din suma de 36 000 franci care era în proiectul votat de Adunare, onor. comitet a redus°o la 24 de mii ca cheltuieli de reprezentafliune. N°aø zice nimic dacæ aceastæ cifræ de 24 de mii de franci ar fi pur destinatæ numai cheltuielilor de reprezentafliune øi dacæ pe lângæ aceste cheltuieli agentul diplomatic nu ar fi silit de a mai face altele aøa încât aceastæ cifræ sæ fie cu desævârøire redusæ. Pe lângæ cheltuielile de reprezentafliune sunt în sarcina agentului øi toate cheltuielile de cancelarie, este plata eclerajului*, plata încælzitului øi plata tuturor servitorilor agenfliei. Sæ væ mai spun încæ øi alte cheltuieli care se impun prin forfla lucrurilor? La Anul Nou se dau o mulflime de prezenturi** care sunt în obiceiurile

* iluminatul. ** cadouri.

335 diplomatice øi de la care nu se poate sustrage nimeni: servitorii Ministerului de Externe, ai agenfliei, ai poøtei øi telegrafelor nu scapæ aceastæ ocaziune; aøa încât putefli fi siguri cæ din 36 000 lei, 12 000 lei din cheltuielile de reprezentaflie vor fi consumate pentru aceastæ cifræ extraordinaræ. D°lor, aceste lucruri nu sunt de teorie, sunt de practicæ øi prin urmare trebuie sæ credefli pe aceia care au avut oarecare ocaziune sæ le vadæ cæ poate sæ le spunæ în sinceritate. Se cuvine oare ca în aceastæ ocaziune, cum zice d. Vioreanu, sæ fim parci- monioøi øi sæ nu dæm agenflilor ceea ce le este necesar? Apoi nu øtie d°sa cæ reprezentafliunea în afaræ nu se organizeazæ numai dupæ convenflia noastræ, dupæ ideile subiective ce am avea asupra acestui punct? Suntem flinufli sæ ne conformæm obiceiurile øi exigenflelor diplomatice. Un agent diplomatic acreditat pe lângæ un suveran, care primeøte onoruri, trebuie øi el sæ facæ onoare acelora care îi face øi lui aøa încât sæ nu°l øocheze. Nu noi, d°lor, care intræm pentru întâia oaræ în corpul diplomatic putem sæ avem pretenflia sæ schimbæm vechile obiceiuri øi datinile Curflilor pe lângæ care suntem acreditafli! În reprezentafliunea stræinæ sunt lucruri care dacæ cineva nu le face dupæ obicei are aerul de a fi cu desævârøire excepflional, øi nimic nu este mai ræu decât când cineva nu este ca toatæ lumea; nimic nu loveøte pe un agent decât când este într°o pozifliune umilæ faflæ cu ceilalfli; øi agentul care nu va fi la înælflimea rangului sæu, mai bine sæ nu reprezinte pe un stat cæci nu poate sæ aducæ serviciile care i se reclamæ. Apoi dacæ este vorba de economie, sæ facem economii acolo unde sunt cheltuieli risipitoare de care sunt multe în bugetul nostru, øi dacæ bugetul ar trece prin Senat, negreøit cæ ar fi multe de ræøluit; acolo trebuie sæ facem reduceri iar nu în reprezentafliunea stræinæ. În toate monarhiile reprezentafliunea statului este pusæ pe un picior altfel decât afacerile interne, øi nu dupæ ideea noastræ putem regula o reprezentafliune diplomaticæ. Un onor. senator într°o convorbire ne zicea sæ regulæm reprezentafliunea de afaræ într°un mod democratic. Apoi, d°lor, când trimitem agenfli diplomatici pe lângæ suverani, øi când acei suverani le fac onoruri øi le acordæ privilegii, nu pot agenflii noøtri sæ°i trateze pe un picior democratic pe acei suverani fiindcæ ar fi a le blesa* susceptibilitatea lor naturæ. A organiza într°un mod democratic, ar însemna, a organiza astfel încât aceste funcfliuni sæ se poatæ da øi acelora care au avere øi acelora care nu au fericirile materiale dar sunt înzestrafli cu inteligenflæ øi activitate. D°lor, Adunarea Deputaflilor care fline baierea pungii n°a strigat atât în contra acestor alocafliuni øi onor. Senat, care totdeauna, în toate statele, se ocupæ de politica externæ mai mult decât Camera Deputaflilor, onor. Senat, corp matur nu poate sæ se punæ în

* a ræni.

336 asemenea materie pe un picior mai democratic, pentru a ne servi de expresiunea unor domni, decât Camera Deputaflilor. Acum, vin la al doilea punct, care face obiectul raportului. Onor. nostru raportor ne°a spus cum cæ reprezentafliunea noastræ atât diplomaticæ cât øi consularæ, trebuie redusæ altfel decât cum a fost fæcutæ de Cameræ øi în aceste reduceri la corpul diplomatic ne°a propus: Atena, Bruxelles øi Berna. Cum cæ Atena este o necesitate voi invoca în favoarea mea pe onor. d. Vioreanu, d°sa nu poate fi bænuit de o liberalitate în astæ materie øi nu un simfl de risipæ a banilor statului l°a fæcut sæ susflinæ aceastæ legafliune. Vefli face o legafliune ori un consulat general puflin mæ importæ; ceea ce mæ importæ este cæ în Orient avem interese de susflinut în vechea Atenæ unde sunt atâtea tradifliuni, unde odinioaræ aveam tineri care dupæ ce studiau se întorceau în România; în Atena unde este un popor cu tradifliuni øi aspirafliuni ca ale noastre, nu putem sæ læsæm færæ a fi reprezentafli. Apoi, nu avem aci o reprezentafliune greacæ? Tactul politic cere sæ facem øi noi tot astfel. În Bruxelles sunt interese pe care onor. Senat le øtie. Sunt interese de familie care milit[eaz]æ în favoarea aceste legafliuni. Aceastæ lege nu este o lege care sileøte pe ministru s°o punæ îndatæ în aplicafliune; în art.14 se spune cæ: dispozifliunile acestei legi se vor pune în aplicare treptat øi dupæ cum finanflele vor permite. Prin urmare, când vine o lege organicæ, ministerul nu este dator, øi chiar nu trebuie s°o facæ, ca imediat aceastæ lege s°o punæ în aplicafliune. Aceastæ lege nu este pentru astæzi, este pentru viitor øi nu e necesar în aceste localitæfli sæ se înfiinfleze imediat reprezentafliuni diplomatice. Dar ceea ce m°a surprins mai tare în aceste modificæri, nu este atât la reprezentafliunea noastræ diplomaticæ ci la reprezentafliunea consularæ. Am væzut cu pærere de ræu suprimat de onor. comitet al delegaflilor, reprezentafliunea noastræ consularæ în Basarabia øi în Bucovina. Apoi în Basarabia câte interese române nu sunt de protejat? Câfli cetæfleni români n°au acolo proprietæfli? Øi câfli dintre acei care merg în Basarabia nu se væd expuøi la o mulflime de neajunsuri øi supæræri din partea agenflilor inferiori ai guvernului rusesc? Excesul de zel este pretutindenea, dacæ guvernul central nu este vinovat, dupæ cum sunt sigur mulfli inferiori care din rea inteligenflæ øicaneazæ oamenii; øi trebuie ca cetæfleanul român sæ nu se afle izolat faflæ cu agenflii unui alt stat; îi trebuie o protecfliune. Ce sæ væ spun de Bucovina? Moldova are pe fiecare an un comerfl de milioane cu Bucovina, nu de sute de mii. Dacæ avefli statisticile aci putefli constata aceasta; apoi toate aceste lucruri nu trebuiesc protejate? Sunt dar de opiniune a se lua în consideraflie acest proiect de lege. Øi cred, cum cæ onor. Senat îl va admite astfel cum a fost votat de Camera Deputaflilor. Eu, d°lor, nu voi face opoziflie guvernului la legi organice. Vom gæsi aceastæ ocaziune, cæci din nenorocire guvernul ni le prezintæ deseori. Atunci vom avea

337 ocaziune sæ exprimæm opiniunea noastræ asupra actelor ministeriale contra cærora avem multe de zis. Øi eu, d°lor, care nu sunt nici din opozifliunea sistematicæ dar nici din adeziune sistematicæ væ asigur cæ voi face opozifliune asupra actelor guvernului dar nu cu ocaziunea unei legi organice, cæci atunci aø viola mandatul care mi l°a dat flara. D. M. Costache. D°lor, onor. d. Øendrea ne°a pus pe noi, pe tofli acei care combatem unele din dispozifliunile acestei legi, într°o situafliune foarte falsæ. Mai întâi, când ne zice cæ facem opozifliune sistematicæ, øi d°lui îøi rezerveazæ aceastæ libertate pentru cazuri mai mari. Iau act de declarafliunea d°sale (ilaritate); dar pentru moment îi voi ræspunde: d°sa a zis cæ se rezervæ pentru articolul 7 din Constitufliune… poate cæ atunci mæ voi gæsi eu cu d°lui în opozifliune… Dar d°lor, aci nu este chestiune de opozifliune, ci de parale — nu mai vorbesc de franci. Onor. d. Kogælniceanu — încep cu d°sa — ne°a zis cæ trebuie sæ fim reprezentafli cu demnitate. D. Øendrea asemenea. Øi celelalte… D°lor, cuvântul de demnitate este foarte elastic. Eu zic cæ nici cu 50 000 lei nu poate træi cineva la Paris, când ar fi sæ°øi facæ chef trebuie mai mult. Dar, d°le ministru, væ voi face o întrebare, în naivitatea mea. Se plânge d. ministru, cæ nu se gæsesc ambasadori cu 40 000 franci, apoi væ întreb cum se gæsesc miniøtri cu 12 000? D°lor, eu cred cæ dacæ suntefli preocupafli de reprezentafliune în afaræ, ca acolo sæ se numeascæ oamenii cei mai capabili, cu atâta mai mult trebuie sæ ne ocupæm în læuntru, cæci, numai când noi vom avea în læuntru o stare de lucruri bine consolidatæ, atuncea numai vom inspira încredere în stræinætate, atunci vom fi reprezentafli în afaræ cu demnitate. Eu væ întreb pe dvs., un om care nu are avere, cum poate sæ fie ministru cu 12 000 franci? Apoi sæ fac øi eu d°lui Øendrea bugetul de cheltuieli pentru Bucureøti cum a fæcut d°sa pentru Paris. La Paris o casæ, zice d. Øendrea, costæ 10 000 franci. Øi la Bucureøti va costa 6 000, apoi træsuræ øi altele øi altele;… ei, cum træieøte un ministru? Un ministru are 15 000 franci, scæzându°i°se zeciuielile, nu°i ræmâne decât 12 000. Apoi cum poate un om cu virtufli cetæfleneøti, cu demnitate, sæ træiascæ aici øi sæ se gæseascæ øi chiar câte douæzeci de persoane amatoare pentru minister? D. vicepreøedinte. Venifli la chestiune. D. Manolache Costache. Sunt în chestiune, øi caut sæ stabilesc un raport între ceea ce cheltuieøte un stat pentru administraflia øi buna viefluire a 5 milioane de români, øi aceea ce poate cheltui ca sæ facæ o vizitæ la un ministru sau ambasador în stræinætate. Prin urmare, zic cæ toate cheltuielile unui stat trebuie sæ fie în raport, sæ fie un ce armonic, øi væd o mare disproporfliune între aceea ce gæsim, øi a respecta talentul în

338 afaræ, cu aceea ce plætim în întrul flærii. D. Kogælniceanu væ vorbea de grand d’Espagne. Apoi noi suntem un stat democratic, nu avem granzi. Sæ nu ne mai comparæm dar cu statele acelea, øi sæ vedem cæ dacæ Belgia are tot 5 milioane are øi altceva mai mult, are mai multe fabrici decât noi cârciumi. Apoi Grecia are un comerfl, Belgia asemenea, are capitaliøti; între capitaliøtii sæi, este în pozifliune de a gæsi o reprezentaflie de oameni dezinteresafli, care se mulflumesc cu poziflia lor onorificæ. Noi nu avem comerfl în afaræ, grânele noastre se vând øi aci în flaræ. Acum, ce cheltuieøte Belgia? Ia sæ vedem. D. Kogælniceanu recunoaøte cæ un agent belgian în Bucureøti, nu capætæ decât 25 de mii de franci? D°lor, sæ dea Dumnezeu sæ fie tofli agenflii noøtri atât de stimafli precum sunt agenflii Belgiei; reprezentând un stat bine administrat cu spirit de economie; øi în Bucureøti viafla este mai scumpæ decât în Paris øi Londra. Întreb acum pentru ce se înfiinfleazæ o ambasadæ la Bruxelles, pe câtæ vreme de la Paris la Bruxelles sunt øase ore? Ce, mare lucru este de a se duce din când în când, o datæ pe lunæ, agentul de la Paris la Bruxelles? Prin urmare, vedefli cæ se constatæ cæ nu a predominat un spirit economic la redactarea proiectului. Ni se mai spune cæ legea se va aplica treptat. Fie bine asigurat d. Øendrea cæ astæzi chiar, de se va promulga legea, mâine se vor umple toate golurile. Una la mânæ. Acum, mai este un alt motiv care mæ face sæ mæ sfiesc sæ mai adaog sporiri de cheltuieli, este ceea ce a amintit onor. d. Kogælniceanu. Precum afli væzut avem misiuni peste misiuni extraordinare. Apoi de ce nu întreabæ onor. d. Øendrea Camera patrioticæ øi econoamæ de ce nu cruflæ creditele extraordinare, de ce nu vin creditele extraordinare øi la Senat ca sæ vedem cum se întrebuinfleazæ banii publici? Apoi misiuni ca în anul acesta nu s°a mai pomenit! Numai cine n°a voit n°a voiajat pe contul contribuabililor. (Aplauze, ilaritate.) Care a fost însæ rezultatul? Basarabia afli dat°o. D. Rosetti s°a plimbat pe la Roma, sæ vedem ce ispravæ o sæ ne aducæ. D. Dimitrie Brætianu de asemenea. De ce tot se fac misiunile acestea? Fiindcæ nu este control în fiara Româneascæ! (aplauze), fiindcæ nimeni n°are milæ în flaræ de banii publici! Eu n°aø permite unui guvern care are reprezentanflii sæi în stræinætate, când acei reprezentanfli sunt expresiunea guvernului, n°aø permite sæ se trimitæ amicii guvernului cu misiuni, afaræ numai dacæ guvernul admite douæ rânduri de reprezentanfli: reprezentanfli ai flærii øi reprezentanfli ai partidului. D. N. Cæmæræøescu. Cer cuvântul. D. Manolache Costache. Prin urmare, d°lor, nu voi spori eu cheltuielile mai mult decât au gæsit de cuviinflæ delegaflii secfliunilor Senatului. Eu am toatæ încrederea în oamenii care au reprezentat Senatul, în comitetul delegaflilor, øi dacæ mæ închin înaintea experienflei d°lui Øendrea, tot acea autoritate are pentru mine øi onor. d. Strat, care øi d°sa a ocupat posturi de asemenea naturæ øi

339 care a fæcut øi d°sa un calcul foarte conøtiincios cæ poate un om onest sæ træiascæ cu modestie øi la Paris øi la Viena øi la Berlin cu sumele care le sunt afectate. Acum, cât pentru sporirea de consuli prin Bucovina, prin Basarabia, întreb ce sæ facæ agentul român la Cernæufli? Mai întâi de toate cu Cernæufli propriu zis n°avem comerfl. D. M. Kogælniceanu. Foarte mare. D. Manolache Costache. Apoi, d°lor, comercianflii vin de la Breslau din Prusia øi cumpæræ grâne sau vite. Cât pentru Basarabia eu sunt cel mai interesat, daræ mæ întreb ce are sæ°mi facæ consulul? El n°are sæ øtie ruseøte; va sæ zicæ n°are sæ se ducæ la vreo autoritate de acolo sæ mæ susflinæ. Daræ, d°lor, cum a træit România în liniøte despre afacerile sale comerciale pânæ în momentul de faflæ færæ sæ mai aibæ nevoie de consuli nici la Braøov, nici la Cernæufli, nici la Reni, nici la Ismail? Sæ dea Dumnezeu sæ producem multe bucate øi putem sæ expediem productele noastre øi færæ agenfli. În urma celor ce am avut onoarea a væ expune, voi vota pentru proiect astfel cum este propus de onor. d. raportor. D. I. Câmpineanu, ministru de Externe. Aø putea sæ mæ abflin de a vorbi în chestiunea luærii în considerafliune a acestui proiect de lege, de vreme ce tofli onor. d°ni senatori, afaræ de onor. d. Kogælniceanu, sunt în principiu pentru dânsul; însæ, d°lor, onor. d. Kogælniceanu vine øi face proces legii votatæ de Cameræ pentru cæ guvernul nu a susflinut proiectul primitiv prezentat de d°sa, øi cæ proiectul votat de Cameræ distruge cu desævârøire economia întreagæ a proiectului primitiv astfel precum îl prezentase d°lui. D°lor, chiar dacæ ar fi adeværatæ aceasta, totuøi onor. d. Kogælniceanu ar trebui sæ recunoascæ împreunæ cu mine øi cu întreg Senatul cæ legea votatæ de Cameræ este mult mai bunæ decât legea organicæ actualæ a Ministerului de Externe, cæci ea va ræspunde mai mult la trebuinflele actuale. Nu zic cæ este perfectæ, cæ nu s°ar mai putea îndrepta, daræ zic cæ este mai bunæ decât aceea pe care o avem. Când onor. d. Kogælniceanu zice cæ se distruge întreaga economie a legii prin modificarea adusæ de Cameræ, eu am cæutat sæ væd dacæ aceastæ aserfliune a d°sale este întemeiatæ, øi væ mærturisesc cæ n°am gæsit una ca aceasta. Am cæutat sæ væd care este deosebirea între proiectul primitiv øi acela al Camerei, øi n°am gæsit altæ deosebire, decât la art.6 øi 7 care erau redactate de onor. d. Kogælniceanu în modul urmætor: Art.VI. Dragomani pot fi ataøafli la legafliunile din Orient. Art.VII. Un regulament special va fixa condifliunile de admisibilitate øi de înaintare ale ataøaflilor øi secretarilor de întâia øi a doua clasæ, precum øi pozifliunea, drepturile øi obligafliunile personalului întreg al legafliunilor române. Iaræ în proiectul nostru votat de Cameræ s°a zis:

340 Art.VI. Dragomani pot fi ataøafli la legafliunile din Orient. Art.VII. O lege specialæ va determina condifliunile de admisibilitate øi de înaintare al întregului personal al legafliunii. Unde în proiectul primitiv era vorba de un regulament care se va face în urmæ, Camera a restrâns, în acest punct, dreptul guvernului; øi oare væ vefli plânge dvs. cæ Camera a zis cæ dreptul de legiferare ce o priveøte, nu voieøte sæ fie læsat a se face printr°un regulament? Aceastæ nepotrivire care existæ în legea primitivæ øi aceea a Camerei nu cred cæ este de naturæ sæ distrugæ întreaga economie a legii. D°lor, a doua modificare introdusæ de Cameræ este aceea în privinfla personalului consulatelor, cæci d. Kogælniceanu prevedea cæ vor fi consuli trimiøi retribuifli øi consuli locali neretribuifli; la care Camera a adæogat un alineat, cæ nu va avea loc numirea de consuli neretribuifli stræini decât atunci când nu vor fi români în condifliuni de a fi numifli, øi în acest caz consulii stræini nu vor avea decât atribufliuni comerciale. Øi pentru ce a fæcut°o aceasta? Pentru cæ a zis, cæ consulii au în general øi atribute judecætoreøti, øi cæ, ca astfel, reprezintæ o parte din suveranitatea naflionalæ, øi nu putem încredinfla aceastæ delegafliune unor stræini care ar da hotærâri judecætoreøti, care ar da autenticitate actelor, øi alte asemenea; øi prin urmare n°a voit sæ dea consulilor aceste atribufliuni øi a læsat pentru consulii stræini numai atribufliuni comerciale. Iatæ a doua idee a Camerei. A treia idee este la titlul de sub rubrica de dispozifliuni comune, øi care s°ar putea numi øi dispozifliuni penale sau disciplinare; iatæ art.24 precum era în proiectul guvernului: „Membrii corpului diplomatic îøi pierd drepturile în cazurile urmætoare: a). Abuz de încredere øi divulgare de secretele postului. b). Conduitæ nedemnæ de caracterul ce poartæ. c). Imoralitate probatæ prin fapte dovedite. d). Delapidare de bani publici. Destituirile pentru aceste patru cazuri se vor face în urma unei anchete compusæ din trei funcflionari superiori sau egali inculpatului, aparflinând corpului diplomatic øi consular“. Acest singur punct are aparenfla unei chestiuni de principiu øi aici Camera n°a adoptat ideea autorului proiectului. Iatæ cum s°au petrecut lucrurile în Cameræ; s°a pus întrebarea: ancheta care s°ar numi de ministru în cutare caz determinat, ar fi obligatorie pentru ministru? S°a ræspuns cæ nu. Al doilea, acea anchetæ ar fi ea publicæ? D°lor, mai întâi cæ enumerarea fæcutæ de onor. d. Kogælniceanu nu era bine fæcutæ, sæ°mi permitæ a v°o spune, fiindcæ sunt abateri care au un caracter disciplinar øi sunt abateri de la lege care au un caracter de delict fie criminal sau corecflional. Øi cu toate acestea erau puse la un loc øi faptele care ar fi dat loc la pedepse disciplinare øi acelea

341 care dau loc la pedepse criminale. Aøa delapidarea de bani publici este evident cæ era pur de resortul autoritæflilor criminale; øi cu toate acestea figura în acest titlu. Aøadar deja s°ar fi atacat enumerarea d°lui Kogælniceanu din acest punct de vedere, øi cred cæ prin aceasta nu se distrugea economia legii. Daræ era un ræu øi mai mare, era ræul sæ figureze toatæ aceastæ enumerare; era ræul cæ pe cât timp ministrul ar fi avut dreptul de apreciere asupra anchetei, pe cât timp acea anchetæ trebuia sæ fie secretæ, ar fi rezultat cæ ori de câte ori un agent ar fi fost revocat de guvern øi poate în multe cazuri pentru motive cu totul în de afaræ de cele enumerate în acel titlu, întotdeauna acea revocare ar fi avut acel caracter infamant, s°ar fi presupus cæ este consecinfla unei infracfliuni de naturæ gravæ, precum aceea enumeratæ în art.24. Daræ, d°lor, din alt punct de vedere, cum s°a prezentat chestiunea în fafla Camerei? Am fæcut o întrebare: oare un membru al corpului diplomatic nu ar putea fi revocat decât în cazul art.24 øi afaræ din aceste cazuri nu ar avea niciodatæ guvernul dreptul sæ revoace pe un agent diplomatic? Nici o voce în Cameræ nu s°a ridicat sæ spunæ cæ prin aceastæ dispozifliune se schimbæ întregul sistem al legilor noastre constituflionale, adicæ guvernul are dreptul întotdeauna sæ revoace pe un agent. D°lor, chestiunea care am pus°o în Adunare øi la care mi s°a ræspuns prin unanimitate, cæ se conservæ totdeauna dreptul neatins al guvernului de a face revocæri chiar când nu ar fi în cazul arætat la art.24, am onoare sæ o fac øi înaintea Senatului spre a nu ræmânea vreun echivoc în aceastæ privinflæ; cæci dacæ ar fi ræmas acel articol pe de°a°ntreg, færæ cel puflin explicærile ce i s°a dat în Cameræ øi care au provocat øi aici întrebarea mea, s°ar fi putut zice cæ dreptul de revocare nu mai este absolut în urma votærii legii de faflæ øi cæ el este limitat øi circumscris în cazurile anume indicate aici. Øi nu cred, d°lor, cæ aceastæ idee sæ fie în mintea cuiva øi mai cu seamæ în mintea acelor oameni politici ca d. Kogælniceanu care a dirijat Afacerile în atâtea rânduri øi care sunt sigur cæ le va mai dirija încæ. Øi oare credefli dvs. cæ ar avea cineva o autoritate asupra unui agent când n°afli da dreptul care°l are totdeauna guvernul sæ revoace pe acel agent? Evident cæ nu. Øi al doilea, dacæ principiul inamovibilitæflii este bun, acel principiu nu poate sæ fie bun decât acolo unde nu sunt raporturi de la puterea executivæ la alte puteri ale statului. Principiul inamovibilitæflii în justiflie este bun, cæci acolo se aplicæ legea, daræ nu øi acolo unde nu se aplicæ legea ci se aplicæ ideea guvernului, pentru care el singur este responsabil înaintea dvs., precum onor. d. Kogælniceanu m°a fæcut responsabil pentru misiuni. D°lor, sæ dafli unui guvern toatæ ræspunderea øi sæ nu°i dafli dreptul de a revoca pe un agent al sæu? Ce activitate ar fi? Øi cu atât mai mult cæ în flærile constituflionale fluctuafliunile politice pot sæ aducæ la guvern pe un om care nu este simpatic acelui agent øi binevoifli a nota cæ în aceastæ chestiune nu putem fi bænuifli, cæci noi nu am schimbat pe nici un agent pe care l°am gæsit de la guvernul trecut, øi în orice caz am menflinut corpul diplomatic astfel cum

342 l°a læsat d. Kogælniceanu; daræ din acest fapt nu rezultæ cæ trebuie sæ punefli o stavilæ drepturilor guvernului de a revoca un agent. Læsafli øi în aceastæ materie ceea ce dæ guvernului Constituflia noastræ. Aøadar, fiindcæ este prudent ca un guvern sæ nu fie dezbræcat de drepturile sale, de aceea m°am raliat la ideea acelora care cereau øtergerea acelui articol, nu atât pentru cæ în ideea cuiva, atât în Cameræ cât øi în Senat era sæ refuze guvernului acest drept, daræ spre a evita neînflelegeri pe de o parte, iaræ pe de alta spre a înlætura orice supoziflie injurioasæ pentru un agent în cazul unei înlocuiri pentru orice motiv politic; øi de aceea, d°lor, nu cred cæ onor. Senat sæ stæruie pentru reintegrarea acestui articol. Onor. d. Kogælniceanu vine øi refuzæ votul sæu la lege, pentru chestiuni care mie îmi par în de afaræ de aceastæ lege, pentru chestiunea cæ guvernul în cutare minut n°a lucrat cum trebuia sæ lucreze, pentru cæ guvernul a admis cumulul de reprezentanfli øi prin aceasta a adus un ræu. Dacæ s°ar pune chestiunea astfel de d. Kogælniceanu, ar fi o discufliune care ar ieøi din cadrul care ne propunem astæzi. Aci vorbim pur øi simplu de o lege organicæ pe care n°o dafli guvernului, pe care o dafli flærii. Øi, d°lor, dacæ ar fi o temere cæ guvernul îndatæ ce ar avea aceastæ lege, precum a zis d. Epureanu, s°ar græbi ca sæ împartæ toate posturile diplomatice, create acum, la amici politici, ei bine, d°lor, nici d. Epureanu n°avea calitatea sæ zicæ aceasta, øi nici onor. d. Kogæl- niceanu nu poate sæ aibæ o temere în aceastæ privinflæ, fiindcæ corpul nostru diplomatic este astfel cum a fost sub preøedinflia la Consiliu a d°lui Manolache Costache, cu singura deosebire cæ d. Liteanu a trecut agent la Berlin; øi corpul diplomatic este precum l°a læsat onor. d. Kogælniceanu øi în o administrare de trei luni de zile n°am fæcut cea mai micæ schimbare; din contra, am declarat totdeauna øi declaræm agenflilor noøtri cæ avem cea mai deplinæ încredere într°înøii. Dacæ ar fi fost ca noi sæ profitæm de legile care ni le dafli, dacæ ar fi fost sæ profitæm de resursele pecuniare care le dafli, ca sæ împærflim favorurile guvernului trimiflând amicii noøtri politici sæ se plimbe, oare nu avem fonduri pentru trimitere de agent la Roma, øi cu toate acestea nu am trimis, nu puteam neapærat pânæ ce nu începeau relafliunile diplomatice complete, sæ trimitem vreun agent cu titlu de ministru plenipotenfliar; puteam sæ trimitem însæ cu titlu extraordinar, ceea ce nu ne°ar fi refuzat Italia øi cu toate acestea nu s°a fæcut øi au ræmas fondurile disponibile øi creditul s°a anulat în buget. Onor. d. Kogælniceanu vine øi zice: s°au trimis misiuni extraordinare, care nu øtiu pe cât au putut servi, daræ în orice caz s°au læsat locuri goale unde nu trebuia sæ fie goale øi în orice caz, zice onor. d. Epureanu, s°au cheltuit bani. Nu øtiu ce s°a întâmplat în trecut, nu fac proces d°lui Kogælniceanu, nici d°lui Epureanu, însæ binevoiascæ a vedea dacæ cheltuielile fæcute de noi sunt mai mari decât acelea fæcute de celelalte guverne. D°lor, în timpii de mult erau fonduri diplomatice pânæ la 200 mii franci øi la finitul anului nu ræmânea nici o centimæ; apoi eu în 3 luni de zile de administrare

343 a Ministerului de Externe n°am cheltuit decât vreo 20 000 franci, cu toate misiunile care au fost, cu toate subvenfliunile care le°am dat øi pot sæ justific pânæ la o centimæ de orice am cheltuit øi am ræmas sub analogie de 100 000 franci pe an care se dæ guvernului pentru cheltuielile diplomatice; unde vedefli dvs., onor. senatori, cæ væ prezentæm legi numai ca sæ ne dea ocaziunea sæ pricopsim pe amicii noøtri politici, ca sæ risipim banii flærii în detrimentul contribuabililor? Cred cæ nu væ vefli conduce de aceastæ idee spre a refuza aceastæ lege. D°lor, s°a fæcut întrebarea: ce înseamnazæ aceste misiuni? Cum admitefli cumulul de misiuni? O misiune ordinaræ în cutare loc øi o misiune extraordinaræ care trece pe sub nas trimisului ordinar. Sæ°mi permitæ onor. d. Kogælniceanu sæ°i ræspund cæ n°a fost misiune extraordinaræ care sæ treacæ sub nasul trimiøilor noøtri ordinari. Douæ misiuni am avut de când sunt la guvern: am avut misiunea d°lui Dimitrie Brætianu exclusiv la Londra øi am avut misiunea d°lui Rosetti la Roma, øi nici în Londra øi nici la Roma n°avem agenfli. Noi am fi putut trimite acele misiuni cu [bani] din fondurile lor, însæ am crezut cæ este mai bine sæ anulez acel credit care a ræmas statului, øi am fæcut faflæ cheltuielilor acelor misiuni din fondul diplomatic. Iatæ cum am înfleles întrebuinflarea banilor diplomatici. Prin urmare, din acest paragraf cu o alocafliune de 100 000 franci, cifræ mult mai micæ decât sub toate guvernele, unde a fost pânæ la 200 000, am træit sub analogie lunaræ, øi afaræ de aceasta am fæcut misiunile din fondul diplomatic pe când aveam credit pentru acele misiuni øi pe care le°am anulat. D. M. Kogælniceanu. Nu l°afli avut. D. Câmpineanu, ministru de Externe. Onor. d°le Kogælniceanu afirm cæ dv. afli deschis creditul când erafli ministru de Externe. D. M. Kogælniceanu. Acum voi proba. D. Câmpineanu, ministru de Externe. D°lor, sub beneficiul de verificare, însæ spre a nu complica chestiunea, persist în ceea ce am zis: am ræmas cu cheltuielile fæcute de mine în trei luni. D°lor, fiindcæ onor. d. Kogælniceanu este în curent, sau aflæ prin jurnale demersurile fæcute de cutare persoanæ în cutare loc, voi spune onor. d°lui Kogælniceanu cæ, când d. D. Brætianu a fost sæ porneascæ în stræinætate mi s°a cerut sæ dau scrisori pentru d. Tisza, ministrul Ungariei, pentru d. Andrassy ministrul din Viena øi pentru d. Waddigton, øi nu numai cæ am refuzat aceste scrisori, cæci nu intra în ideea mea ca pe lângæ misiuni ordinare sæ fie øi misiuni extraordinare, dar am scris øi lui d. Calimachi°Catargi la Paris cæ d. Brætianu nu are nici o misiune acolo, øi cæ dacæ s°a oprit la Paris este sæ se punæ în curentul situafliunii; øi de acolo sæ se ducæ la Londra unde i se încredinflæ de guvernul nostru o misiune extraordinaræ.

344 Iatæ misiunea d°lui Dim. Brætianu! Am cerut d°lui Brætianu sæ plece înainte, dar s°a întâmplat în Franfla schimbarea de guvern øi a trebuit sæ mai stea acolo øi când lucrurile au început sæ intre în cursul lor normal, atunci d. Brætianu a plecat la Londra. Onor. d. Kogælniceanu zice cæ d. Brætianu a fæcut cutare demers. Mai întâi nu øtiu dacæ avea loc aceasta cu ocaziunea discufliunii unei legi organice, dar chiar admiflând aceasta, oare un om când merge sæ împlineascæ o misiune în altæ flaræ, poate sæ meargæ în necunoøtinfla intereselor generale ale Europei, færæ sæ alerge la sorgintea de informafliuni? Din acest punct de vedere, d. Brætianu nu poate fi criticat dacæ fæcea demersuri, demersuri cu caracterul de informafliune numai. Însæ, d°lor, dacæ d. Brætianu a exagerat acest demers, dacæ a mers mai des în cutare sau cutare loc, væ mærturisesc cæ nu am o relaflie zilnicæ de ceea ce a fæcut, øi dacæ voi vedea cæ demersurile d°sale au mers mai departe decât trebuia sæ fie, eu nu mæ voi sfii s°o aræt aceasta, øi în orice caz, în urma cuvintelor ce am onoare a rosti dinaintea dvs., nu mai pot da loc la nici o îndoialæ. D°lor, de ce nu era d. Brætianu în Constantinopole? Nu zic cæ nu era necesitate sæ fie acolo, însæ a trebuit sæ meargæ unde era necesitate mai mare, øi sæ°mi permitefli sæ mæ explic: care era chestiunea la ordinea zilei, chestiune a cærei importanflæ pentru noi prima toate celelalte? Era chestiunea determinærii fruntariilor Dobrogei despre Bulgaria. Øtiam cæ comisiunea europeanæ le pusese de acord, însæ reprezentantul Rusiei în comisiune era singur contrariu unanimitæflii celorlalfli comisari. Ce trebuia noi sæ facem? Sæ cæutæm pe cât se poate sæ dobândim ca puterile sæ susflinæ opera lor, øi d°lor care erau propunerile ce se fæceau atunci contra noastræ? Era sæ se supunæ lucrarea comisiunii europene din nou în dezbaterea conferinflei ambasadorilor din Constantinopole. Ei bine, nu era oare de interesul nostru sæ nu consimflim la aceastæ procedare? Nu era bine pentru flaræ, credem noi, ca noi sæ susflinem sæ mai vinæ alt tribunal de apel, alæturi cu un alt tribunal pe care l°am considerat pururea definitiv, øi care se pronunflase afaræ de aceasta într°un mod echitabil. Noi am socotit cæ este bine, sæ încunoøtiinflæm în stræinætate, øi sæ se arate cæ acea lucrare nu trebuie nici sæ se dærâme, nici sæ se mai punæ în îndoialæ de nimeni. Apoi se poate sæ ni se facæ astæzi imputare pentru aceasta? D°lor, iatæ dar cæ este bine cæ o chestiune politicæ de asemenea importanflæ, sæ se dezvolte cu toatæ exactitudinea cu toate actele, øi cu toatæ dezvoltarea care i se poate da. Ce argumente aduce d. Epureanu contra legii? Aduce un argument tras din analogia care ar exista în oarecare puncte între Belgia øi noi, între numærul de populaflie al nostru øi acela al Belgiei, øi câtæ industrie øi venit este într°o parte, øi câtæ mizerie în cealaltæ.

345 Oare urmeazæ ca onor. d. Epureanu, om politic, sæ mæsoare reprezentanflii nafliunii cu avuflia publicæ a unei flæri øi cu bugetul unei flæri? Onor. d. Epureanu face procesul særæciei noastre. Onor. d. Ion Ionescu în Cameræ ne cerea sæ avem reprezentanfli diplomatici în stræinætate, în raport cu bugetele respective ale fiecærei flæri. Adæogam atunci în Cameræ cæ dacæ ar fi astfel fiindcæ bugetul Belgiei este de vreo 200 øi ceva milioane øi cheltuielile cu reprezentanflii diplomatici de 1 900 000 franci, ar trebui ca noi care avem un buget de 90 milioane, sæ cheltuim 700 000 franci cu reprezentanflii noøtri diplomatici, dar dacæ ar fi mers tot astfel onor. d. Ion Ionescu, în Cameræ, ar fi væzut cæ dacæ ar fi stabilit analogia nu numai cu Belgia, dar øi cu celelalte state, de exemplu cu Francia, ar trebui atunci sæ cheltuim pentru tofli reprezentanflii noøtri diplomatici, 50 sau 60 000 de franci; oare se poate admite un calcul de asemenea naturæ când este vorba de reprezentafliunea flærii în stræinætate? Apoi d°lor, numærul telegramelor, numærul rapoartelor, informafliunile ce trebuie sæ le dea un ministru guvernului sæu, trebuie sæ fie pretutindenea mai aceleaøi øi noi dorim ca sæ avem informafliuni cât se poate de bune; prin urmare, nu vedefli dvs. cæ din acest punct de vedere nu putefli sæ stabilifli analogia? Oare când o flaræ este mai micæ are trebuinflæ de un numær mai mic de reprezentanfli? Din acest punct de vedere eu aø ræsturna regula pe care o pune d. Epureanu øi aø zice: cæ o flaræ care intræ într°o viaflæ nouæ, trebuie sæ meargæ cu voinfla de a fi reprezentatæ, de a fi cunoscutæ în stræinætate, cu mult mai departe decât un stat care are un aøezæmânt fix, care este deja admis cu desævârøire în rangul familiilor europene, între statele care au tradifliunile lor diplomatice, care este intrat în concertul european de zecimi de ani, dacæ nu de sutimi de ani. Daræ, d°lor, am cerut eu oare, cu aceastæ idee, de a da o extensiune nemærginitæ reprezentanflilor noøtri diplomatici în stræinætate, øi sæ merg pânæ a absorbi toate resursele flærii cu desævârøire øi pânæ a slei izvoarele bogæfliei noastre publice? De la început chiar am cæutat — øi sunt în aceastæ privinflæ în deplin acord cu d. Kogælniceanu — sæ combinæm aceste douæ idei: ideea de economie øi ideea de necesitate, de indispensabilitate chiar pot sæ zic; øi plecând din acest punct de vedere proiectul de la origine l°am prezentat în perfectæ identitate de vedere. D°lor, onor. d. Epureanu se temea ca noi având aceastæ lege numaidecât fiind un ce dobândit, nu nouæ guvern, nu flærii, ci nouæ partid, nu vom avea altæ grabæ de cât sæ umplem imediat toate golurile. Ei bine, d°lor, luæm angajamentul solemn dinaintea onor. Senat, cæ nu vom umplea aceste goluri decât atunci când trebuinfla va cere, decât atunci când raporturile noastre cu statele europene vor cere sæ ne punem pe acest picior. Sæ n°aibæ daræ teamæ onor. d. M. Costache cæ noi voim sæ surprindem Senatul prin votarea acestei legi; øi oricât ne°ar bænui intenfliunile noastre credem cæ va fi satisfæcut prin angajamentul ce luæm dinaintea Senatului; pe lângæ aceasta, væ rog

346 sæ binevoifli a fline cont øi de precedentele noastre în aceastæ materie, binevoifli a fline cont cæ nu am cæpætuit pe amicii noøtri politici nicæieri øi încæ mai puflin în reprezentafliunile exterioare ale flærii, øi cæ din acest punct de vedere onor. d. Kogælniceanu, pe care nu°l væd nicidecum dispus pentru acest proiect, totuøi sper cæ va fline cont cæ administrafliunea mea n°a fost o reacfliune în contra administrafliunii d°sale în Ministerul Afacerilor Stræine, ci din contra, toate persoanele alese de d°sa s°au menflinut øi le°am dat cea mai deplinæ încredere. Binevoifli daræ, d°lor, a fline cont øi de precedente, øi apoi eu nu væd un pericol eminent cum îl aratæ onor. d. Epureanu. D°lor, ziceam în Cameræ, precum acum zic øi în Senat, aceasta este o lege de prevedere, nu øtim, astæzi sau mâine pot sæ se stabileascæ raporturile noastre cu celelalte flæri, øi dacæ n°am avea o asemenea lege nu am putea îndeplini îndatoririle ce avem de împlinit prin noua situafliune pe care Senatul øi Camera a votat°o, øi am ræmânea îndæræt numai dintr°un spirit de o prudenflæ exageratæ. Onor. d. Epureanu vine øi ne mai zice cæ, cum un ministru în flaræ sæ fie plætit numai cu 12 mii de franci øi în stræinætate cu 44 de mii. D. D.P. Vioreanu. Afaræ de casæ de locuit. D. ministru de Externe. Onor. d°le Vioreanu, nu am ascuns nimic, øi de faflæ cu dv. am fæcut contul. Plus casa de locuit onor. d°le Viorene, este de trebuinflæ sæ aibæ locuinflæ. Mai zilele trecute a venit cineva øi a întrebat la poliflie care este adresa cutærui consulat din flaræ; oare aøa voifli øi dv. sæ fie legafliunile noastre în stræinætate øi sæ fie locuinfla trimiøilor noøtri aøa de puflin cunoscutæ, încât sæ întrebe de dânøii cum se întreabæ de niøte aventurieri? Credefli oare cæ este bine ca ministrul nostru sæ meargæ cu condicele din casæ în casæ, din etaj în etaj, din odaie în odaie? Nu cred cæ astfel se poate pæstra prestigiul ce trebuie sæ aibæ reprezentanflii noøtri. D. D.P. Vioreanu. Nu cer aceasta. D. ministru de Externe. Aøadar, d°lor, vedefli cæ din acest punct de vedere necesitatea casei existæ. Daræ, d°lor, d. Epureanu ne zice: ce armonie existæ între plata miniøtrilor din flaræ øi plata miniøtrilor din afaræ. Îmi pare bine sæ væd pe onor. d. Epureanu atât de doritor pentru ca sæ niveleze totul. D. Epureanu. Sub beneficiul de inventar. D. ministru de Externe. Apoi dacæ zicefli sub beneficiu de inventar, zicefli cæ acest argument este pentru trebuinfla cauzei contra noastræ iaræ nu ca o idee personalæ a dv., atunci spunefli sæ øtim ce afli înfleles prin combaterea legii, afli fæcut din acest argument o armæ în contra legii ca sæ o refuzafli, spunefli sæ øtim de unde porneøte asemenea opozifliune când pleacæ de la o persoanæ ca dv. Însæ dacæ d. Epureanu gæseøte

347 cæ este disproporfliune între leafa ministrului øi a agentului diplomatic, aceasta n°ar putea sæ facæ decât obiectul unei legi speciale în privinfla lefei miniøtrilor. Noi nu vorbim acum de leafa miniøtrilor, noi vorbim particular de leafa reprezentanflilor noøtri în stræinætate. Dacæ onor. d. Epureanu crede cæ miniøtrii nu au de ajuns 12 mii de franci, de ce nu face o pozifliune mai facilæ, sæ vinæ cu un proiect pe care sæ°l propunæ d°sa, când øtie cât este de delicat ca noi singuri sæ venim sæ cerem bani Camerei, oare nu vede d°sa cæ dacæ am cere noi, ne°ar putea zice cæ piere flara øi cæ noi cerem bani pentru noi. Poate cæ d°sa se teme sæ facæ asemenea propunere, fiindcæ sæ nu se creadæ cæ de pe acum îøi aøterne poziflia pentru viitorul d°sale Cabinet, øi numai pentru ca sæ nu fie bænuit poate nu o face, fiindcæ altfel ceea ce cere d°sa de la guvern are øi d°sa dreptul ca senator sæ o facæ. D. Manolache Costache. N°am cerut… D. ministru de Externe. D. Epureanu zice cæ n°a cerut, nu vrea prin urmare sæ ne urce pe noi, sæ ne dea nouæ mijloacele pe care d°lui le crede neapærate pentru un bun trai, ci vrea sæ scadæ pe agenfli la lefurile care le avem noi. De ce d°sa n°a fæcut aceasta pe când era la guvern, afli avut guvernul în mânæ, de ce n°afli fæcut°o øi de ce venifli acum sæ refuzafli o lege flærii? D°lor, væ rog sæ înlæturafli argumentul d°lui Epureanu întemeiat pe aceste cuvinte. Cu toate acestea este altceva de zis, øi mai serios contra ideilor d°lui Epureanu. Eu, d°lor, admit o diferenflæ între lefurile reprezentanflilor noøtri din stræinætate øi miniøtrii din flaræ, pentru cæ aci în flaræ la noi, noi ne regulæm modul nostru de reprezentafliune, noi ne regulæm ideile noastre, noi ne regulæm obiceiurile noastre dupæ cum voim noi, noi suntem un stat democratic, øi nu s°a cerut de nimeni cheltuieli de reprezentaflie miniøtrilor, fiindcæ de bine de ræu s°a zis cæ miniøtrii nu trebuie sæ aibæ nici lux, nici sæ risipeascæ bani, nu sunt flinufli miniøtrii sæ aibæ un tren mare; însæ dacæ noi suntem deplin stæpâni sæ ne regulæm obiceiurile øi viafla în flaræ astfel dupæ cum voim, sæ nu credem cæ suntem liberi øi în alte flæri sæ facem tot aøa. Oare putem noi impune Curflii de Berlin, de Londra, de Viena, felul vieflii noastre? D°lor, sunt relafliuni obligate, øi d. Vioreanu crede cæ un agent ar putea sæ°øi urmeze relafliunile în niøte condifliuni aøa de infime cum cere d°sa? Se înøealæ amar. Din acest punct de vedere fac apel la tofli câfli au træit în stræinætate altfel decât pe bæncile øcolii. D. Vioreanu. Guizot mergea cu umbrela la Londra. D. ministru de Externe. Facefli eroare. D°lor, sunt exigenfle de ceremonial de la care nimeni nu se poate depærta, øi când vom intra la partea aferentæ din aceastæ lege a tratamentului, atunci va putea sæ producæ toate aceste argumente; daræ fiindcæ s°a ridicat aceastæ chestiune chiar de acum voi zice cæ leafa care se dæ agenflilor de 44 000 franci, øi care dacæ va mai fline seamæ de celelalte cheltuieli, precum încælzit, luminat, servitori etc. ræmâne vreo 40 000 franci; fifli siguri, d°lor, cæ, cu aceasta, nu le dafli

348 posibilitate trimiøilor dvs. sæ ducæ o viaflæ luxoasæ, øi mai cu seamæ dacæ va merge cu familia, cu un tratament care este aøa de mic. Aceasta este credinfla mea, øi ræmâne ca øi dvs. sæ apreciafli dupæ dezvoltærile ce se vor da la tabela indicatæ în aceastæ lege. D°lor, s°a fæcut criticæ consulatelor cæ ar fi multe în aceastæ lege; daræ, d°lor, væ mærturisesc cæ, când am væzut cæ se propun în Cameræ amendamente, nu ca sæ se scadæ consulate, daræ sæ se adaoge, între temerea unei discufliuni iritante øi inoportune øi între temerea de a greva bugetul nostru cu o sumæ mai mult sau mai puflin mare, am preferat ideea unei mici cheltuieli. Însæ, d°lor, iatæ limbajul care l°am flinut în Adunare øi pe care am onoare sæ°l flin øi dvs. Nu credefli d°lor cæ consulatele prevæzute în aceastæ lege se vor înfiinfla toate; cæci instituirea unui consulat în cutare flaræ nu aparfline guvernului nostru, trebuie ca øi flara unde are sæ funcflioneze acel consulat trebuie mai întâi sæ permitæ guvernului nostru aøezarea unui consulat acolo. Aøadar unde øtim câte consulate are sæ primeascæ Bulgaria, câte are sæ primeascæ Rumelia, câte are sæ primeascæ Francia, câte are sæ primeascæ Rusia, câte are sæ primeascæ Austria? Neapærat cæ dorinfla noastræ este sæ avem relafliuni cât se poate de mari, øi pe tærâmul strict consular suntem noi siguri cæ dacæ cerem un consulat în cutare localitate øi în cutare flaræ cæ guvernul acelei flæri are sæ°l primeascæ pururea? Aøadar zicem: læsafli°ne un numær oarecare de consulate ca nu acolo unde am avea autorizæri sæ înfiinflæm un consulat, acolo sæ nu mai avem putinflæ în puterea legii. Aøadar, læsafli°mi o margine mai mare ca, cu acel numær mai mare de consulate sæ pot dobândi un minimum care ne este neapærat. Iatæ daræ ce aveam de zis în privinfla consulatelor. Mai aveam de zis øi altceva, cæ oricum ar fi, chiar în ipoteza când ni s°ar da toate aceste consulate, nu le°am înfiinfla imediat, poate cæ în multe locuri nu le°am înfiinfla deloc, ci ne°am rezerva ca sæ le înfiinflæm treptat, treptat cu necesitæflile imediate øi cu resursele bugetare de care dispunem. Iatæ, d°lor, a doua mærginire care punem. Acum, se poate prea bine pune chestiunea øi altfel, cum a pus°o d. Epureanu. Apoi nu vedefli cæ, cu un asemenea sistem, votafli o lege organicæ, øi Senatul nu mai are cædere sæ vadæ când se acordæ credite, øi astfel venifli cu credite extraordinare care aduc perturbafliunea în finanfle… øi de aci înainte dezvoltærile care le°a dat d. Epureanu acestei idei. Apoi, d°lor, dacæ se judecæ cineva dupæ precedentele sale, nu cred cæ d. Epureanu, nu cred cæ acest Senat poate sæ aducæ critica guvernului cæ a risipit banii publici; cæci de câte ori se vorbeøte de reaua stare a finanflelor, sunt atâtea insinuæri care se fac. Dacæ aceastæ chestiune, care este de prima ordine, este atât de compromisæ de guvernul de azi, lipsifli la o datorie a dvs., când venifli incidental de a o pune ca armæ contra cutærei sau cutærei legi, øi venifli sæ discutafli chestiunea în întregul ei.

349 Incidental a vorbit d. Epureanu øi incidental vorbesc øi eu. D°lor, în timp de trei ani de administrafliune n°am ruinat flara, nici datorii mai mari n°avem, nici datorii neplætite n°avem, nici încrederea nimænui nu lipseøte în finanflele flærii; noi avem un excedent, nu în scripte, ci real, avem în casæ 17°18 milioane. fiinefli cont de aceasta øi nu agitafli chestiunea ruinei sæ speriafli flara øi sæ refuzafli legi. Punefli chestiunea întreagæ øi discutafli cum voifli, nu azvârlifli în Cameræ neliniøtea asupra situafliunii financiare. Pentru aceste cuvinte væ rog sæ binevoifli a vota luarea în consideraflie, øi în urmæ la fiecare articol în parte avem câmp liber øi vom spune tot ce va fi util în aceastæ privinflæ. D. raportor Strat. D°lor, am ascultat cu cea mai mare atenfliune tot ceea ce s°a zis pro øi contra acestei legi, atât de onor. d°nii preopinenfli cât øi de onor. d. ministru de Externe, øi sunt dator sæ væ spun øi eu, cât se va putea mai pe scurt, care a fost simflæmântul delegaflilor, când au venit sæ propunæ modificærile care am avut onoare a vi le supune. Noi, d°lor, am fost pe deplin convinøi cæ situaflia politicæ nouæ creatæ flærii, reclamæ øi o reprezentafliune a flærii pe o scaræ mai întinsæ de cum a fost pânæ acum. Færæ îndoialæ cæ independenfla României astæzi recunoscutæ cere ca aceastæ Românie nouæ sæ aibæ agenfli mai mulfli, øi agenfli de un rang superior øi mai bine retribuifli de cum au fost agenflii vechi, care îøi mâncau amarul prin stræinætate, recunoscufli numai ca agenfli personali ai Domnitorului; în privinfla aceasta nu este absolut nici o divergenflæ între noi, comitetul delegaflilor øi onor. guvern. Nu este divergenflæ nici între noi øi d. Kogælniceanu, fost ministru de Externe, care prezentase un proiect mai detaliat, decât acela care îl aveam înainte; divergenfla se naøte în privinfla paralelor. Øi în privinfla aceasta sunt dator, ca organ al delegaflilor, sæ væ spun de ce sentiment am fost animafli când am propus aceste modificæri. Noi am crezut cæ reprezentafliunile acestea care le vom avea în stræinætate sæ fie în raport, cum este bine sæ fie în toate lucrurile care sæ prezinte o formæ esteticæ. Sæ fie în raport cu talia flærii acesteia, sæ nu treacæ peste talia flærii noastre. Acum se naøte întrebarea: care este aceastæ talie? Trebuie sæ vedem cum sæ fie, cu cine sæ ne comparæm noi? Negreøit nu cu puterile mari, care au miliarde în bugetul lor. Prin urmare, fiindcæ nu exista în Europa alte state care sæ aibæ o talie mai modestæ, ca a noastræ, adicæ sæ fie numai un principat, nu putem dar sæ ne comparæm decât cu statele de al doilea ordin cum sunt Portugalia, Belgia, Olanda øi Grecia. Iatæ cu care state ne putem compara. Acum, d°lor, onor. d. ministru de Externe, fæcând imputæri d°lui M. Costache, zice cæ, dacæ noi am da agenflilor noøtri în stræinætate leafa calculatæ dupæ analogia bugetului nostru comparat cu bugetul Belgiei, apoi am ajunge la lucruri ridicole.

350 Færæ îndoialæ; dar nici onor. d. M. Costache n°a voit sæ zicæ aceasta, øi nici noi, delegaflii, când am propus reduceri la lefuri. Færæ îndoialæ cæ, dacæ am face comparaflia avufliei flærii noastre cu acea a Belgiei, atunci ar ajunge poate sæ dæm o leafæ de 7 franci agenflilor în stræinætate. Nu ne°am ocupat nici cum de asemenea analogie, dar am zis: flara noastræ, în rolul politic care îl joacæ în Europa, se cuvine sæ facæ cheltuieli mai mari, decât flærile care le°am numit, øi care în privinfla politicæ au cel puflin tot acelaøi rol ca øi noi? Aci este chestiunea. Eu, d°lor, ca raportor øi ca cel ce am fost în stræinætate curs de 7 ani ca agent, am avut ocaziunea sæ cunosc pe agenflii altor state de a doua mânæ øi sæ øtiu pozifliunea lor materialæ, sæ°mi dafli voie a spune cæ, pozifliunea agenflilor Belgiei, Olandei øi a Greciei, nu este deloc cum se spune. Eu øtiu, d°lor, cæ aceste flæri, pânæ mai anul trecut, nu au plætit nici un reprezentant în stræinætate, øi chiar în centrele cele mai mari øi mai scumpe, mai mult decât 40 000 franci, øi în toate celelalte locuri între 20 000 øi 25 000 franci. Eu øtiu cæ Belgia plætea mai scump pe agentul sæu din Paris, care era acolo de 20 de ani, øi care sub imperiu avea multæ trecere la Napoleon øi, cu toate acestea, nu era plætit decât cu 40 000 franci, øi postul sæu era enviat* fiindcæ tofli ceilalfli erau mai jos decât dânsul. Întrucât priveøte Grecia, cæ are o mulflime de consuli pretutindeni, pentru cæ are comerfl mare, øi are în toate pærflile reprezentanfli care nu sunt plætifli, fac serviciu flærii gratis, fiindcæ Grecia este pusæ în poziflie excepflionalæ, pentru cæ se øtie cæ grecii din stræinætate sunt tofli bogafli, la Londra, la Marsilia, Triest, la Neapole, la Viena, [în] coloniile greceøti sunt cei mai bogafli oameni. Ei bine, grecii pot sæ aibæ consuli pretutindeni, færæ sæ°i coste nici o para. Apoi dvs. zicefli, fiindcæ grecii au consuli pretutindeni sæ avem øi noi? Apoi, sæ vedem, dacæ grecii nu ar avea acei oameni bogafli care vor sæ serv[easc]æ degeaba, ar putea sæ aibæ consuli retribuifli cum ni se propune nouæ sæ înfiinflæm? Astfel trebuie pusæ chestiunea øi mi se pare cæ atuncea nu s°ar mai cere sæ înfiinflæm douæzeci de consulate generale plætite din punga noastræ. Acum, d°lor, este negreøit o chestiune de apreciere pe care e chiar inutil a o discuta; dacæ unui om îi trebuie 40 sau 50 de mii de franci pentru a træi în Paris sau Londra, noi nu putem intra în asemenea amænunte chestiuni, cæci modul de viefluire øi trebuinflele omului sunt relative, øi ce e mult pentru un om econom poate fi foarte puflin pentru un om cu pretenfliuni rafinate. Noi trebuie sæ vedem cum fac alte flæri de talia noastræ, øi sæ facem øi noi tot aøa.

* invidiat (din fr. envie).

351 Noi ne°am condus de o idee pe care o cred foarte practicæ øi foarte oportunæ, cæ trebuie luatæ în considerafliune starea în care se aflæ flara; ne°am zis cæ, pozifliunea cea nouæ creatæ flærii o sæ aducæ o mulflime de sarcini. Ni se zice cæ suntem în concertul european, cæ suntem independenfli etc. øi, prin urmare, o sæ avem trebuinflæ de multe, creafliuni noi øi toate aceste creafliuni se vor reduce la chestiune de parale, pentru cæ orice s°ar face trebuie parale, øi aicea e mærul de discordie. Ei bine, deøi onor. d. ministru de Externe ne spune cæ sæ nu mai facem larmæ degeaba în privinfla situafliei financiare, fiindcæ este excedent de 17 milioane… D. ministru de Externe. N°am zis. D. raportor. Afli zis, øi noi aøa am auzit. Apoi fiindcæ dv. afli ieøit de câtva timp de la Ministerul Finanflelor, am oarecare îndoialæ, nu asupra sinceritæflii persoanei, ci asupra exactitæflii faptului (aplauze), øi dovadæ cæ fac bine de mæ cam îndoiesc este cæ d. ministru de Finanfle, pe care°l væd pe bancæ alæturea cu d. Câmpineanu, pæzeøte o prudentæ tæcere øi nu vine sæ confirme afirmafliunile colegului sæu de la Externe. Apoi nouæ ni s°a dovedit cæ nu mai existæ flaræ pe lume în care în un period de timp de 20 de ani sæ se fie sporit cheltuielile statului, øi prin urmare, impozitele în proporfliunea în care s°au sporit la noi. Apoi în curs de 20 de ani a sporit de la 28 de milioane la 114, øi prin urmare, øi impozitul care se cere contribuabililor, în proporfliune. Apoi, cum s°a fæcut acea minune? Cum s°a fæcut acea datorie de 600 milioane de care vorbea onor. d. Vioreanu? Dvs. care afli îmbætrânit tofli prin Camere øtifli cæ, în fiecare datæ veneau d°nii miniøtri, øi cereau câte o creafliune nouæ, øi la fiecare cerere demonstrau cæ într°adevær trebuie sæ se satisfacæ cererea, pentru cæ aøa reclamæ pozifliunea nouæ a flærii, øi apoi venea câte un deputat sau senator entuziast, cum vine acum bunæoaræ d. Øendrea, øi ne zicea: facefli aceastæ cheltuialæ, øi vom face reduceri aiurea (ilaritate), venea cu o chestiune a armatei, øi zicea: sæ dæm, fiindcæ trebuie, øi se dædea, apoi pentru instrucflia publicæ, se zicea: dafli pentru instrucflia publicæ, cæci acolo nu se încape economie øi trebuie sæ se dea; se dædea. Venea apoi øi se cerea pentru justiflie; se zicea: trebuie sæ dæm. Se da. Pentru administraflie, pentru lucræri publice, pentru recompense naflionale, pentru misiuni, pentru tot în fine ni se zicea: dafli cæci aøa se face în Francia øi în Belgia øi nu mai øtiu unde (aprobæri). Vedefli, d°lor, cæ nu e o lege care sæ nu se susflinæ, sau de ministru de Interne sau de ministru de Ræzbel, fiind pentru armatæ sau de alt ministru competent, tot cu asemenea argument, øi regulat la fiecare lege vine cineva øi zice, facefli aceasta cæ e urgent øi absolut indispensabil, øi vom tæia de aiurea. (Aplauze.) Regula daræ este cæ la fiecare lege sæ ni se spunæ: votafli°o pe acesta øi vom tæia de aiurea, daræ acel aiurea de 20 de ani nu°l mai vedem nicæieri (aplauze). Ni se mai zice cæ este lucru democratic sæ facem ceea ce ne cere guvernul; pentru cæ trebuie ca sæ aøternem lefurile agenflilor noøtri în stræinætate, aøa încât sæ poatæ numi guvernul

352 la asemenea posturi øi democrafli care nu au nici o para avere. Ce ciudat lucru mai este øi cu democraflia în flara noastræ! Când este vorba de impozite democraflia le desfiinfleazæ pe toate øi patenta, øi monopolul tutunurilor, øi licenfla, numai în numele democrafliei. Øi cele ce mai ræmân le pun asupra clasei producætoare, care mai are ceva (aplauze). Când este vorba însæ de buget apoi tot acea democraflie credem cæ se aruncæ cu un avânt ardent asupra bugetului fiindcæ are trebuinflæ de bani ca sæ træiascæ bine în stræinætate. (Ilaritate, aplauze.) Apoi, d°lor, ar trebui sæ ne læmurim odatæ asupra lucrului acesta: democraflie la impozite ca sæ le desfiinfleze øi boier mare la buget ca sæ meargæ în stræinætate ca agenfli. Aceste douæ lucruri nu merg împreunæ. Dacæ este vorba sæ fim democrafli, apoi atunci agenflii noøtri sæ°øi reguleze viafla d°lor, dupæ viafla flærilor democratice, cum træiesc agenflii sviflereøti care este o flaræ eminamente democraticæ, de ce nu luæm de exemplu democraflia care este astæzi în Svifleria, øi îndatæ ce e vorba de leafæ ne facem ultramonarhici øi aristocrafli øi voim sæ træim ca ambasadorii puterilor mari? D°lor, care sunt modificærile pe care le°am propus noi? Noi am propus sæ desfiinflæm legafliunea de la Atena. Daræ d. Vioreanu, care susfline proiectul nostru, ne spune însæ cæ ar fi bine ca legafliunea de la Atena sæ nu se suprime. Noi am recunoscut cæ guvernul nostru are un interes de a fi în relafliuni intime cu Regatul Elen; daræ fiindcæ pe de o parte acest interes nu este probabil sæ dureze mai mult decât vor dura complicafliunile chestiunii Orientului, øi considerând pe de altæ parte cæ aceste interese politice care vor fi, se pot foarte bine susfline prin misiuni extraordinare, dovadæ cæ guvernul trimite necontenit misiuni extraordinare, øi noi citim regulat în Monitor cæ guvernul primeøte expresiunea celor mai mari simflæminte de bunævoinflæ, de prin locurile unde umblæ aceste misiuni, va sæ zicæ sunt bune pentru flaræ misiunile extraordinare (ilaritate). Tot asemenea misiuni extraordinare sæ trimitem øi la Atena când va fi un interes mare politic sau comercial, cum se trimit pe lângæ Curtea Rusiei sau Germaniei sau prin alte pærfli, øi o sæ avem mai bune rezultate, decât dacæ am avea o misiune permanentæ; øi o sæ ne flinæ mai ieftin a trimite pentru trei sæptæmâni pe cineva într°o misiune, decât a flinea perpetuu un agent cu întâiul secretar, cu al doilea secretar øi în fine cu tot personalul unei agenflii. Am mai suprimat legafliunea din Bruxelles, fiindcæ v°aø întreba sæ°mi spunefli ce interese politice øi comerciale avem noi la Bruxelles? Eu cred cæ Belgia va fi cea mai surprinsæ când va afla cæ noi susflinem cæ avem interese politice cu ea. Dacæ este vorba de o misiune de curtoazie, atunci dupæ cum a zis onor. d. Manolache Costache, ministru nostru plenipotenfliar de la Paris, poate sæ se ducæ o datæ, de douæ sau de trei ori pe an sæ îndeplineascæ acea misiune de etichetæ. Daræ este trebuinflæ de o ambasadæ întreagæ, care sæ aibæ un personal întreg, øi care sæ stea acolo în permanenflæ pentru ca sæ transmitæ câteva complemente pe an? D°lor, pentru ce am suprimat

353 reprezentafliunea cerutæ la Berna, cred cæ nu este trebuinflæ a v°o spune, cæci sunt convins cæ nimeni din dvs. nu a putut înflelege pentru ce s°a propus. D. P. Carp. Acea reprezentafliune a fost pusæ poate pentru a se studia moravurile democratice. D. raportor. Se poate, daræ noi nu dæm parale pentru asemenea experiment. D°lor, asemenea am desfiinflat, din 20 consulate propuse, 12. Le°am desfiinflat pentru cæ multe din aceste consulate nu aveau ce face în interesul comerflului român; cæci, dupæ cum zicea onor. d. Manolache Costache, nu este nevoie de un consulat acolo unde comerflul român constæ în a vinde câte un coø cu poamæ. Sunt, d°lor, interese comerciale øi interese comerciale; prin urmare, nu ni s°a pærut de o importanflæ care sæ legitimeze o creafliune nouæ decât numai pentru acele opt. În cele douæsprezece ce am suprimat se poate orândui consuli neretribuifli; øi øtifli, d°lor, cæ Belgia are numai doi consuli retribuifli, øi gæseøte pretutindenea persoane pentru a împlini aceastæ sarcinæ gratis. Prin urmare, eu socot, d°lor, cæ în aceste localitæfli se pot gæsi români, øi dacæ nu se vor gæsi români, [sæ] fie italieni sau francezi, cu dare de mânæ cum se cheamæ, care sæ primeascæ a reprezenta flara noastræ ca consuli. Iatæ, d°lor, pentru ce am suprimat aceste consulate, v°am arætat cugetarea comitetului delegaflilor, øi dvs. vefli hotærî în suveranitatea dvs. Tot ce îmi mai ræmâne de adæogit înainte de a sfârøi este de a væ da un sfat, øi a væ zice cæ dacæ în trecut când nu eram independenfli am suferit în resignafliune* multe umiliri, acum sæ nu cædem în celælalt extrem øi sæ ne læsæm a ne îmbæta bucuria independenflei. Acum cæ suntem independenfli, sæ fim reprezentafli în stræinætate în mod demn daræ modest øi potrivit cu finanflele noastre øi sæ nu alunecæm pe panta mæririlor øi a fanfaronadelor. D. ministru de Externe. Aø dori sæ fac o întrebare onor. d°lui Kogælniceanu, voieøte d°sa a vorbi în contra luærii în consideraflie, cæci la caz contrariu ar putea sæ°øi rezerve acest drept la discufliunea pe articole. D. M. Kogælniceanu. Voi sæ vorbesc în discufliunea generalæ. D. preøedinte. D. Cæmæræøescu este înscris. D. N. Cæmæræøescu. Cedez d°lui Kogælniceanu. D. M. Kogælniceanu. D°lor senatori, îmi pare foarte ræu cæ onor. d. ministru de Externe a recurs la o manoperæ care cred nu°i va profita în Senat. D°lor, discursul meu se rezumæ în douæ cuvinte: am zis cæ sunt în principiu pentru aceastæ lege, pentru cæ ea a fost proiectatæ de mine, atunci când eram ministru de Externe, însæ am adæogat cæ acest proiect de lege a ieøit aøa de trunchiat de la Cameræ încât dacæ d. Câmpineanu nu va stærui pentru îndreptarea sa în Senat, voi fi silit a vota contra. Am mai zis cæ d°sa ca membru al Cabinetului din care fæceam parte de atunci øtia foarte bine cæ

* resemnare.

354 era o necesitate reorganizarea Ministerului de Externe, cæci schimbându°se situafliunea politicæ a flærii trebuia sæ se schimbe neapærat øi organizafliunea Ministerului de Externe. N°am putut dar vedea decât cu pærere de ræu cæ d. ministru a primit foarte uøor modificærile care s°au introdus legii în Cameræ øi anume, adicæ înlæturarea reorganizærii interioare a Ministerului de Externe. D. Câmpineanu, în loc de a ræspunde acestei afirmafliuni a mele, se agaflæ acum de niøte articole secundare modificate de Cameræ, øi pe care nimenea nu le°a relevat în Senat. Odatæ pus pe acest tærâm, d°sa ne°a vorbit refutând obiecfliuni pe care nimeni nu le°a fæcut. D°sa mi°a fæcut efectul acelor jurisconsulfli germani vechi øi pedanfli care puneau dinaintea lor câte un manechin spre a reprezenta un adversar imaginar, øi apoi dupæ ce perora ore întregi, îl apostrofau de ce nu ræspunde, øi cu felurite injurii îl întrebau: Aøa e cæ eøti bætut? Aøa e cæ eøti convins? Aøa e cæ nu mai ai curajul de a ræspunde? (Ilaritate.) Aøa a fæcut øi d. Câmpineanu. Mi°a ræspuns øi a susflinut cæ m°a bætut în privinfla unor articole de care nici am pomenit. Aøa, v°a spus cæ eu am atacat legea modificatæ de Cameræ pentru cæ aceasta a hotærât condifliunile de admisibilitate øi înaintare sæ fie regulate, nu prin un regulament de administrafliune publicæ ci printr°o lege. Eu n°am zis nimica despre aceasta, cu toate cæ aø fi putut aræta d°lui Câmpineanu contradicfliuni care se gæsesc în lucrarea Camerei, care pe de o parte cere o lege, iaræ pe de altæ parte o materie analogæ o lasæ regulærii administrative. Aceasta rezultæ din articolul 26 care zice: cæ denumirea øi clasificærile personalului se vor face printr°un regulament special! Aparflinea d°lui ministru sæ lumineze Camera asupra acestei contradicflii, d°sa trebuia sæ cearæ ca Camera sæ fie consecventæ, adicæ dacæ i se ridica dreptul ca sæ reguleze printr°un regulament atribufliunile funcflionarilor, apoi atunci trebuia øters øi art. 26! Îmi mai imputæ cæ eu am fæcut legea pentru cæ Camera a modificat proiectul meu de lege care ar fi enumerat între atribufliunile consulilor de naflionalitate stræinæ øi acela de a fi ofifleri de stare civilæ øi judecætori! Voi observa d°sale cæ nu øtiu sæ fi pronunflat sau sæ existe o asemenea enormitate, nu sunt atât de prost spre a nu øti cæ un stræin nu poate sæ facæ funcfliunea de judecætor sau de ofifler de stare civilæ pentru români. Dar zis°am în Senat în privinfla modificærilor introduse de Cameræ la acest articol? Nu. Merg mai departe. D. ministru mai trateazæ o materie pe care asemenea eu n°am vorbit nimic, øi anume, mærginirea cazurilor când un agent diplomatic poate fi înlocuit. Dar mæ voi rosti mai târziu despre aceastæ chestiune neridicatæ de mine. Acum rezum motivele mele pentru a combate lucrarea Camerei Deputaflilor. Am zis: organizarea din întru a Ministerului de Externe este înlæturatæ. Nu pot primi aceasta. Dar odatæ aceastæ rezervæ pusæ, m°am fæcut apærætorul legii øi am combætut pe d. Strat în privinfla

355 reducfliunilor propuse de d°sa. Dar în fafla atitudinii d°lui Câmpineanu, eu nu sunt dator sæ fiu mai catolic decât Papa, øi dacæ d°lui ministru îi convine legea cum este modificatæ de comitetul Senatului, øi [eu] n°am decât sæ o votez; dar eu totuøi socotesc cæ un ministru care cunoaøte bine chestiunea, care øtie cæ ceea ce se propune nu este admisibil, acel ministru este dator mai bine sæ cadæ lângæ lege! Daræ aceasta este treaba d°sale, nu este treaba mea! Ceea ce este treaba mea, este de a releva tactica d°lui Câmpineanu, carele în loc de a°øi apæra legea se leagæ de mine øi numai cæ se leagæ de mine, daræ se leagæ de toate guvernele, de tofli predecesorii d°sale! Sæ°mi permitæ a°i spune, ca mai bætrân, cæ aceastæ tacticæ nu este cea mai bunæ! Aøa, cu ocaziunea unei simple întrebæri cæ ce este cu misiunile extraordinare când avem agenfli stabilifli pe lângæ fiecare putere mare, cu ocaziunea unei simple reflecfliuni cæ aceastæ misiune slæbeøte pozifliunea øi loveøte demnitatea reprezentanflilor noøtri, d. ministru v°a pus înainte chestiunea Arab°Tabia19, chestiunea fruntariilor noastre din Dobrogea. Apoi bine, prudent este d. ministru? Opozifliunea a avut destul tact de n°a adus pânæ acum aceastæ chestiune înaintea Parlamentului; nu vi s°a fæcut vreo pripitæ interpelare întrebându°væ ce afli fæcut cu graniflele de uscat øi de apæ ale Dobrogei? Ce n°a fæcut opozifliunea afli fæcut dv. spunându°ne cæ afli trimis pe d. Brætianu la Londra peste chestiunea Arab°Tabia, afli scæpat însæ din vedere cæ facefli un anacronism sau mai bine zicând mai multe anacronisme: în adevær ne°afli spus cæ eøti ministru de trei luni øi nu sunt decât 2 luni, adicæ de la 23 noiembrie*. Mi°afli mai zis cæ afli trimis pe d. Brætianu la Londra pentru chestiunea Arab°Tabia, uitând cæ d. Brætianu este plecat de aici de aproape cincizeci zile atunci când Arab°Tabia nu era deloc pe tapet. Curioasæ politicæ afli mai inventat? În politica anacronismelor! Mergerea d°lui Rosetti în Italia era regulatæ încæ de când eram împreunæ cu dv. în minister. Nu cred daræ cæ ambele misiuni fæcute totdeodatæ au avut diferite scopuri, adicæ d. Brætianu la Londra pentru regularea chestiunii Arab°Tabia øi d. Rosetti la Roma pentru articolul 7 din Constitufliune. D°ta ne°ai mai spus cæ d. Brætianu nu a avut altæ misiune decât la Londra, øi cæ de aceea te°ai refuzat de a°i da scrisori pentru miniøtrii Tisza, Andrássy øi Waddington! Ei bine, cum se întâmplæ cæ d. Dimitrie Brætianu s°a oprit la Pesta, unde nu avea scrisori de creanflæ; s°a oprit la Viena, unde asemenea nu era recomandat; s°a oprit la Paris, unde asemenea nu l°am acreditat, øi acolo unde avea scrisori nu s°a dus pânæ astæzi, adicæ la Londra. (Ilaritate.) Nu mai târziu decât ieri ne spuneau depeøile cæ d. Brætianu a fost primit de preøedintele Republicii Franceze. Apoi curios agent°culbec a mai fost øi d. Dimitrie Brætianu! Îl trimifli la Londra pentru o chestiune urgentæ ca cea a Arab°Tabiei, øi d°sa aproape douæ luni se opreøte la Pesta, la Viena øi la Paris øi numai la Londra sæ nu

* mai precis, 25 noiembrie 1878.

356 se ducæ. Astfel tratafli dv. chestiunile urgente, øi curioase succese avefli a mai dobândi astfel! Vin acum la aplauzele ce v°afli dat în privinfla economiilor financiare. Nimeni nu v°a interpelat dacæ afli cheltuit mult sau puflin cu mæsurile dv. Dv. însæ trâmbiflafli cæ din spirit de economie afli avut bani sæ dafli pentru misiuni, dar nu i°afli cheltuit. Nu am uitat nici un ban din creditul ce ne°a acordat Camera pentru al patrulea trimestru al anului. Era hotærât sæ numim miniøtri plenipotenfliari pe lângæ toate statele stræine care vor acredita miniøtri plenipotenfliari la Bucureøti; aveam aceastæ fægæduinflæ øi de la Paris, øi de la Roma, øi de la Berlin. În vederea acestei promisiuni am øi pregætit decrete pentru miniøtrii noøtri la Berlin, la Roma øi la Paris, dar nu le°am dat urmare acestor decrete; dacæ promisiunile date mi s°au retras nu este vina mea. Însæ în vederea acestor numiri am cerut sæ sporeascæ onorarul miniøtrilor ce aveam a numi dintre agenflii actuali. Consiliul de Miniøtri mi°a acordat un credit anume pentru aceasta. Am uzat de dânsul în privinfla miniøtrilor din Viena, Petersburg øi Constantinopole; dacæ am fi avut miniøtri la Roma øi la Paris afli fi putu recurge la acest credit. Neavând însæ miniøtri la aceste Curfli, nu putefli dispune de sumele acordate. V°afli læudat, dar færæ temei. V°afli mai læudat cæ în trei luni afli cheltuit numai 20 000 franci din fondurile diplomatice; cæ v°am arætat cæ nu sunt decât douæ luni de când suntefli ministru; prin urmare afli cheltuit 10 000 franci pe lunæ, mai atât cât am cheltuit eu. Øi apoi putefli compara lunile mele cu lunile dv.? Eu am cheltuit 150 000 franci într°un an, anul cel mai greu al Ministerului de Externe. Când am intrat în minister în 1877 am gæsit numai vreo 70 000 franci disponibili, cæci de mai mulfli ani fondurile diplomatice læsau un neajuns. Astfel a trebuit sæ iau un avans de vreo 30 000 franci din fondurile anului 1878. Gæsindu°mæ pe anul acesta numai cu 70 000 de franci, Ministerul de Externe a cerut de la Cameræ un credit de 60 000 lei. Acest credit nu s°a votat, daræ colegul meu de la Interne a dobândit de la Cameræ un credit de 200 000 franci; s°a dat ministerului meu 24 000 franci, am mai obflinut de la Consiliu un credit de 25 000 franci etc. Astfel daræ am avut pentru anul 1878 vreo 150 000 franci fonduri diplomatice. Iatæ øi întrebuinflarea lor. Am plætit din aceøtia corespondenfla Havas, care este de 12 mii franci, am plætit trei luni onorariile agenfliei de la Belgrad nefiind votate de Cameræ; agentului nostru de la Petersburg când a øezut acolo i°am dat câte douæ mii lei pe lunæ mai mult de alocafliunile bugetare plus cheltuielile de drum. Am dat suplimenturi la Paris øi Viena care au trecut peste 20 000 lei. Sunt persoane care mæ ascultæ aci în Senat øi care în misiuni oficioase au luat 15 000 franci. Am trimis misiuni la Petersburg, la Tiflis, la Roma, care, toate acestea, mi°au absorbit peste 10 000 franci etc. Am fost la Congresul de la Berlin20, eu cu secretarul ministerului d. Gr. Ghica,

357 cu agentul de la Petersburg, cu al doilea secretar al agenfliei de la Berlin, d. Beldiman; toate cheltuielile de tipærituri pentru congres øi altele au absorbit 10 000 franci. Sunt atâtea alte cheltuieli fæcute prin necesitæfli imperioase. Pentru toate acestea eu n°am avut decât 150 000 lei, øi Dumnezeu øtie ce economii am trebuit sæ fac ca sæ°mi ajungæ. Nu uitafli, d°lor, cæ nici un an nu se poate compara în privinfla cheltuielilor diplomatice cu anii 1877 øi 1878. Ei bine, eu m°am mærginit în cifra de 150 000, când în alfli ani, øi în timpuri normale, fondurile diplomatice s°au suit pânæ la 300 000 franci. În vreme când toatæ ochirea nafliunii este îndreptatæ asupra chestiunilor din afaræ, øi când prin urmare liniøtea cea mai întreagæ domnea în întru, eu am cheltuit 150 000 franci, alflii au cheltuit 300 000 franci, øi d. Câmpineanu vrea sæ se recomande cæ a cheltuit 10 mii franci pe lunæ, când eu am cheltuit 12 mii. Eu, d°lor, primesc a væ aduce lista cheltuielilor, øi sunt gata sæ dau seamæ de toate cheltuielile afaræ de vreo øapte mii franci care nu°i pot detaila færæ sæ ating susceptibilitatea unor persoane stræine. Daræ vinæ øi alflii øi sæ væ arate ce au fæcut cu sumele cele colosale care le°au cheltuit. Eu primesc comparafliunea! Regret foarte mult cæ d. Câmpineanu a provocat aceastæ discufliune arzætoare, vina este a d°sale, a aerului sæu de blândefle, de care, sub pretext de apærare, atacæ øi prin urmare provoacæ øi întâmpinæri. Eu declar d°lui Câmpineanu cæ mi se pare cæ este destul douæ luni de când rabd atacurile sale directe øi indirecte, aicea øi aiurea. A venit timpul, iertafli°mi expresiunea, ca øi în mine sæ se aprindæ berea! Eu væ rog, d°le ministru, apærafli°væ când væ atac, acesta este dreptul dv., nu începefli însæ atacul, nu ne punefli mai ales pe comparafliuni; cæci atunci væ încredinflez cæ superlativul nu va fi în favoarea dv.! Revin la lege. În toatæ discufliunea urmatæ ieri m°am mærginit a apæra opera mea; proiectul înfæfliøat de mine Camerei Deputaflilor gæsindu°l stricat, eram în drept sæ zic cæ nu mai recunoøteam copilul meu! Aparfline acum Senatului sæ zicæ dacæ acest proiect cum este modificat este bun sau ræu! D. ministru însæ asemenea are toatæ libertatea de a se mulflumi sau ba cu schimbærile fæcute în dealul Mitropoliei, aceasta este treaba d°sale; d°sa este medicul atribufliunilor sale, este medicul demnitæflii sale politice! Dar øi eu am avut øi am dreptul de a zice cæ legea aceasta cum ne vine în Senat nu este bunæ, øi eu dar voi vota în contra! Nu uite însæ d. Câmpineanu, cæ eu am fost alæturea cu d°sa, atunci când s°a atins de a îmbunætæfli pozifliunea financiaræ a reprezentanflilor noøtri în stræinætate; în loc însæ sæ vadæ în mine un aliat, d°sa m°a combætut într°un mod care mæ mærginesc a zice cæ nu este cel întâia datæ întrebuinflat de d°sa în privinfla mea. Nu voiesc a°l califica mai mult øi conchid: Legea care am adus°o în dezbaterea Camerei Deputaflilor avea de scop organizafliunea din întru øi din afaræ a Ministerului de Externe. Am combætut modificafliunile introduse. În loc sæ vedefli din parte°mi numai un viu interes pentru serviciul public, øi o consecvenflæ cu mine însumi, dv. afli mers pânæ acolo încât afli

358 voit din mine, om autoritar, a face un adversar al disciplinei. Mi°afli imputat ca o crimæ cæ în proiectul meu am determinat cazurile când se poate depærta un agent din postul sæu! Da! Am fæcut aceasta, conformându°mæ întru aceasta cu legile analoage din alte flæri, dar am socotit cæ este bine ca pozifliunea agenflilor noøtri sæ fie bine determinatæ, sæ fie apæratæ în contra capriciilor ministeriale. Camera øi d. ministru de Externe au hotærât altmintrelea; sæ le fie de bine! Dacæ d°lui ministru actual îi convine aceasta, n°am nimic de zis. Daræ prin aceasta eu nu voi putea fi taxat de om al dezordinii; nici mi se va face imputæri cæ n°am fost consecinte cu mine însumi! Am apærat un proiect de lege pe care l°am fæcut alæturi cu d°ta, d°le Câmpineanu; d°ta l°ai modificat, este treaba d°tale, daræ øi treaba mea este sæ apær lucrarea mea. Cât pentru chestiunea hotarelor Dobrogei care d. ministru a adus°o dinaintea Senatului în mod neoportun øi necomplet, îmi pæstrez dreptul de a reveni la timp asupra chestiunii, øi de a cere d°lui ministru sæ ne°o aducæ în mod regulat prin înfæfliøarea actelor diplomatice! D. Câmpineanu, ministru de Externe. D°lor, îmi pare ræu cæ onor. d. Kogælni- ceanu din ræspunsurile mele a crezut sæ fie ceva personal contra d°sale, øi merge acum chiar sæ declare cæ în vederea aceasta are sæ fie contra legii. Sunt convins cæ nu va fi, øi cæ d°sa ca un adeværat om de stat îøi va rezerva cel puflin chestiunea personalæ; øi când va gæsi cæ legea corespunde la trebuinfla pentru care s°a creat, o va vota. Eu, d°lor, væ declar, cæ nu am fæcut aluziune; nu mi°a intrat în minte sæ azvârl o bænuialæ, sæ fac vreo insinuare contra onor. d. Kogælniceanu, însæ îl rog sæ flinæ cont cæ nu numai d°lui a vorbit contra acestei legi øi cæ am ræspuns în acelaøi timp øi d°lui Epureanu, care zicea cæ din fondurile diplomatice procopsim pe amicii noøtri. D. Kogælniceanu. Eu n°am zis aceasta. D. Câmpineanu, ministru de Externe. Apoi de ce væ atribuifli asupra dv. aceste cuvinte care le°am zis d°lui Epureanu? Rog daræ pe onor. d. Kogælniceanu sæ nu°mi facæ pozifliunea mai grea decât acea care o merit, sæ nu ia toate argumentele cu care m°am servit în cutare sau cutare sens ca adresate dumnealui. Departe de mine sæ cred cæ sub administrafliunea onor. d. Kogælniceanu s°au risipit fondurile diplomatice. Însæ, d°lor, când mi se face mie acuzæri de onor. d. Epureanu cæ s°au cheltuit fondurile diplomatice ca sæ procopsim pe amicii noøtri politici, nu trebuia sæ°i ræspund? Eu nu am fæcut proces d°lui Kogælniceanu, cu care am avut onoare sæ fiu în minister, ci eu am zis de guvernele acele care au precedat pe d. Kogælniceanu øi care au avut fonduri de 150 000 øi 2 sute de mii franci. Prin urmare ziceam: nu e drept sæ facefli pozifliunea guvernului atât de grea øi sæ°l supunefli la atâtea bænuieli când îi dafli mijloace atât de pufline! Øi aceste bænuieli sæ fæceau din partea unor domni care prin simpatia

359 d°lor se apropie mai mult de fostele guverne decât de cel actual; de aceea, rog pe onor. d. Kogælniceanu sæ nu vadæ ceva contra d°sale în cuvintele care le°am zis, n°am venit sæ fac proces nici caracterului d°lui Kogælniceanu, nici ideilor d°sale politice, øi de aceea îl rog sæ nu°mi facæ mie poziflia atât de grea, fiindcæ d°sa vine, când vorbeøte, cu autoritatea d°sale de om de stat, øi cu autoritatea vârstei øi puterea care o are a°mi crea situaflia cea mai grea. Ræspund acum onor. d. Strat, pentru cæ d°sa, cu niøte cuvinte mægulitoare de economie, vine øi face proces a tot sau a multora din câte s°au fæcut în aceastæ flaræ. Crede oare d°lui, cæ ideea de economie trebuie sæ primeze apærarea oricærei idei utile în stat, øi sæ creadæ cæ øi eu fac tot aøa cum fiecare a fæcut la rândul sæu sub celelalte ministere, când se imputæ cæ s°a fæcut risipæ, øi zice cæ s°au cerut bani pentru mai multe servicii publice. D°lui zice, s°au cerut bani pentru instrucflie. Eu zic, bine au fæcut cæ s°a dat, øi bine va face flara când va da bani mai mulfli pentru instrucflie. Bine a fæcut de a dat bani pentru justiflie, bine a fæcut cæ a dat bani pentru administraflie, øi aici sunt în divergenflæ completæ cu d. Strat, fiindcæ între flara patriarhalæ de acum 40 de ani øi flara de astæzi se øtie ce diferenflæ este, øi cæ dacæ am fæcut ceva astæzi, în organizaflia noastræ, în poziflia flærii noastre, este graflie spiritului de instrucflie care s°a întins, øi graflie oøtirii care s°a organizat. Øi toate aceste progrese ale flærii nu erau sæ fie tot aøa dacæ nu se dædeau mijloace. Administraflia, justiflia øi toate, în organizaflia noastræ, lasæ a se vedea o deosebire mare între flara dinainte øi cea de astæzi. Aøadar, sub ideea de economie, sæ venim sæ suprimæm orice idee de creafliuni trebuincioase, aceasta cred cæ nu este tocmai bine. Tot cum s°a simflit trebuinfla altædatæ a se da pentru instrucfliune, pentru armatæ, pentru justiflie etc., se simte trebuinflæ a se da øi acum, øi trebuie sæ dæm tot astfel øi pentru reprezentarea noastræ, pentru cæ trebuie sæ facem ca øi trimiøii flærii în stræinætate sæ aibæ prestigiul care îl au reprezentanflii altor state. D. Strat venea øi zicea cæ este o curioasæ democraflie, când vine sæ cearæ desfiinflarea a multor impozite øi ca toate impozitele sæ fie pe clasele producætoare; însæ, unde onor. d. Strat îi va fi greu sæ°mi ræspundæ, este sæ°mi arate, care sunt clasele producætoare, fiindcæ clasele acestea sunt cele democratice… D. Carp. Noi nu producem?... D. ministru de Externe. În adevær producefli, însæ nu eu øi d°ta suntem acei producætori de care vorbim aci; cei ce produc sunt aceia care formeazæ temelia flærii, iar nu aceia ce se cheamæ clasa diligentæ. Øi d°lor, credefli dvs. cæ este exact ceea ce zicefli cæ tofli reprezentanflii democrafliei vin numai cu idei subversive de a desfiinfla impozitele øi pe de altæ parte se reped la bugetul statului, spre a°øi gæsi traiul din acel buget? Dacæ dvs. zicefli cæ noi suntem ruinæ pentru flaræ cât timp a stat clasa democraticæ la putere, v°aø întreba ce a fost cât a stat clasa antidemocraticæ la putere?

360 Cum venifli dvs. sæ ridicafli o chestiune care n°ar trebui ridicatæ în aceastæ flaræ? Noi am ezitat sæ punem chestiunea între clasa democraticæ øi clasa antidemocraticæ, nu sunt destule nevoile øi greutæflile noastre din întru øi din afaræ, øi mai venifli dvs. sæ agitafli øi acest spectru, øi sæ°l azvârlifli ca un element nou în discufliune? Senatul, ca øi Camera, însæ va øti sæ deosebeascæ, øi va vedea cæ nu clasele democratice sunt bugetivare. D°lor, termin printr°o rectificare la zisele onor. d. Strat, care ca raportor cel puflin ar trebui sæ fie mai în cunoøtinfla lucrurilor. D°sa a zis cæ numai doi consuli ai Belgiei sunt retribuifli, ceea ce nu este aøa; 13 consuli sunt retribuifli de Belgia, øi lefurile lor sunt mai mari decât cele ce le propunem noi. D. Petre Carp. Ministrul Belgiei la Viena avea 40 000 franci pe an la 1873 øi 1874. D. I. Câmpineanu, ministru de Externe. Suntefli ræu informat; ministrul Belgiei în Germania are 58 000 franci, øi în Austria tot 58 000 franci, dupæ cum putefli vedea din acest tablou pe anul 1879 al personalului diplomatic. În ceea ce priveøte punctul ridicat de d. Kogælniceanu, relativ la delimitarea fruntariilor, eu m°am ferit de a pronunfla numele de Arab°Tabia, øi îmi pare ræu cæ onor. d. Kogælniceanu l°a pronunflat înaintea dvs. Eu am vorbit de chestiunea fruntariilor între Dobrogea øi Bulgaria care chestiune exista atunci chiar. Cu aceste rectificæri pe care am avut onoare a le da onor. Senat, aø ruga pe d°nii senatori sæ binevoiascæ a vota luarea în considerafliune a acestui proiect, rezervându°øi fiecare din d°nii senatori orice modificare la discufliunea pe articole. Voci. Închiderea discufliunii. D. N. Cæmæræøescu. D°lor senatori, cer sæ vorbesc în contra închiderii discufliunii ca sæ relevez o chestiune pe care nu o aøteptam a se pronunfla de cætre onor. reprezentant al Universitæflii din Iaøi. Onor. d. Øendrea a combætut proiectul prezentat de comitetul delegaflilor, øi a zis cæ oricine ar voi sæ voteze contra proiectului guvernului ar fi sæ facæ opozifliune guvernului. Este vorba aøadar de o intimidare dupæ cum înfleleg eu cæ s°ar tinde a se face acelora care n°ar vota proiectul guvernului; însæ d°lor, este liber fiecare sæ vadæ lucrurile din punctul de vedere al opiniunilor sale. Eu voi vota pentru proiectul comitetului delegaflilor, nu pentru cæ sunt opozant guvernului, ci pentru cæ nu mi se pare bun proiectul guvernului øi nu voi sæ fiu taxat de partizan al guvernului øi cæ serv[esc] numai de membru al unui birou care sæ înregistreze orice proiect de lege vine de la guvern, fie bun, fie ræu. D. Øendrea ne°a zis: votafli acum proiectul guvernului, dafli bani, øi vom face economii de aiurea, øi cu altæ ocaziune… Voci. Acesta este în fond. D. vicepreøedinte. Væ rog, d°le senator, a væ fline în discufliunea contra închiderii.

361 D. N. Cæmæræøescu. Eu, d°lor, sunt din aceia care cred cæ trebuie mai întâi sæ°øi numere cineva banii ce are în pungæ øi apoi sæ cheltuiascæ; prin urmare nu mæ unesc cu d. Øendrea sæ dæm øi sæ tot dæm færæ socotealæ. Nu mæ acord la cheltuieli mari cum s°a fæcut în Dobrogea cæ printr°un decret emanat de la ministrul Justifliei sæ se dea unui judecætor de la Tribunalul de Apel 2 400 de franci pe lunæ, aceasta nu este decât o risipæ a banilor flærii. D. vicepreøedinte, Bosianu. Væ rog, d°le Cæmæræøescu, vorbifli în chestiunea închi- derii discufliunii. D. N. Cæmæræøescu. Am terminat d°le preøedinte, votez pentru proiectul comitetului delegaflilor care væd cæ a procedat în spirit de economie, øi ca sæ se demonstreze aceasta mai bine sunt contra închiderii discufliunii. D. Dimitrie Ghica. Cer cuvântul pentru închiderea discufliunii. Cu toatæ argumentafliunea onor. d. Cæmæræøescu, eu sper cæ motivele ce voi aræta vor face pe onor. Senat ca sæ nu mai prelungeascæ o discufliune inutilæ, dupæ atâtea discursuri care s°au flinut øi care au putut face convicfliunea fiecæruia în un sens sau altul. M°am crezut în drept a reclama închiderea discufliunii nu numai pentru cæ ne°am luminat, daræ øi pentru cæ væd cæ s°a pæræsit cu desævârøire discufliunea generalæ a legii, øi unii au alunecat în chestiuni personale; pentru cæ dacæ am continua în modul acesta discufliunea, eu, ca predecesor al d°lui ministru de Externe, care a mers pânæ a zice cu oarecare precipitare cæ tofli predecesorii d°sale nu au fost geloøi de banii flærii, aø avea øi eu a ræspunde d°lui ministru ca unul ce am fost la guvern. D. ministru de Externe. Acum 10 ani. D. Dimitrie Ghica. De aceea ca sæ putem lucra ceva øi sæ curmæm dezbaterile inutile, cer închiderea discufliunii. Se pune la vot închiderea discufliunii øi se primeøte. D. vicepreøedinte, Bosianu. D°lor, avem un proiect venit de la Cameræ, øi acela modificat de comitetul delegaflilor, evident cæ dacæ pun la vot pe al comitetului delegaflilor øi se va primi, atunci al Camerei cade de la sine. Se pune daræ la vot proiectul comitetului delegaflilor. Voci. Cu bile. D. ministru de Externe. D°le preøedinte, care proiect se pune la vot? D. vicepreøedinte. Am zis cæ se pune la vot proiectul comitetului delegaflilor. D. Dimitrie Ghica. Nu øtiu pentru ce onor. d. ministru de Externe se preocupæ de detalii, când votæm luarea în consideraflie, oricare proiect s°ar lua în considerafliune, nimic nu ne opreøte de a introduce ceea ce vom crede cæ este oportun când vom veni la dezvoltarea pe articole. Se pune la vot prin bile.

362 Rezultatul votului este cel urmætor: Votanfli ...... 45 Majoritatea absolutæ ...... 23 Bile albe ...... 19 Bile negre ...... 26 D. vicepreøedinte. Prin urmare proiectul comitetului delegaflilor s°a respins øi ræmâne proiectul prezentat de guvern a se dezbate pe articole. Orele fiind înaintate, d. vicepreøedinte ridicæ øedinfla, anunflându°se cea viitoare pentru a doua zi, 1 februarie.

Øedinﬂa de la 1 februarie 1879

Preøedinflia d°lui vicepreøedinte Dimitrie Gr. Ghica. D. vicepreøedinte acordæ cuvântul d°lui M. Costache. D. Manolache Costache. D°lor, discuflia generalæ asupra legii de reorganizare a Ministerului de Externe, fiind închisæ, astæzi trecem la discufliunea pe articole øi sub formæ de amendament ne vom însuøi cele dintâi modificafliuni introduse de onor. d. raportor, adicæ suprimarea reprezentafliunii în stræinætate la Bruxelles, Berna øi Atena. D°lor, pentru Atena, poate sæ militeze oarecare motive øi dacæ voi vedea cæ stæruieøte guvernul mult, øi dacæ ne va face øi nouæ concesiune asupra celorlalte douæ reprezentafliuni, poate vom transige* øi noi øi vom primi legafliunea la Atena. Dar în privinfla unei reprezentafliuni la Bruxelles øi la Berna, cred cæ în situaflia economicæ în care ne gæsim trebuie a ne inspira de un spirit de economie øi a nu acorda cheltuieli decât cele indispensabile. Din aceste trei puncturi de vedere væ cer suprimarea acelor legafliuni; cu atât mai mult cæ, în ceea ce se atinge despre Bruxelles, înfleleg considerafliuni de o înaltæ ordine care a fæcut pe guvern ca sæ cearæ aceste creafliuni; încæ cum am avut onoare a væ spune ieri, repet øi astæzi, cæ eu cred cæ reprezentantul nostru de la Paris ar putea foarte bine îndeplini aceastæ misiune. D°lor, la aceste argumente, cu un caracter foarte paønic, care le°am emis øi ieri, onor. d. ministru de Externe mi°a fæcut o imputare, cum cæ eu punând înainte chestiuni economice aø vrea sæ arunc un discredit asupra finanflelor flærii, øi cæ negreøit ar fi foarte puflin patrioticæ o asemenea urmare. D°lor, nu pentru întâia oaræ se fline limbajul de cætre guvern opozifliunii; væ aducefli aminte, d°lor, când în 1875 øi 1876 opozifliunea se miøca øi avea ca cal de bætaie pe care îl credeam øi îl cred øi acum întemeiat, starea financiaræ de atunci. Ce ræspundea guvernul? „Opozifliunea discrediteazæ creditul public în stræinætate, este inamicul creditului public“. Onor. d. Sturdza, alæturi cu mine atunci,

* a face concesii (din fr. transiger).

363 susflinea cum cæ veracitatea unei îngrijiri pentru economiile publice, departe de a compromite finanflele unei flæri întemeiazæ creditul, îl consolideazæ. Øi ca sæ vadæ onor. d. ministru de Externe cæ n°a putut sæ intre în spiritul meu acea inimiciflie în contra creditului public îmi va permite a citi aprecierile colegului d°sale, de astæzi, onor. d. Sturdza, rostite tot în acest Senat la anul 1877 ianuarie, trei luni de zile dupæ ce ieøise din minister. Prin urmare, eu care am fost mai mult timp în afaræ de chestiunile financiare poate sæ mi se recuze competenfla, daræ cred cum cæ autoritatea care o invoc astæzi, va putea sæ convingæ mai bine pe d. ministru de Externe, øi voi ræspunde pe urmæ asupra unui argument care l°a pus d°sa înainte, ca sæ ne convingæ cæ starea noastræ financiaræ ne°ar permite asemenea cheltuieli, cum cæ are o sumæ disponibilæ la Ministe- rul de Finanfle de 17 milioane. Ei bine, d°lor, nu mai departe decât în anul 1878 la ianuarie 29, iatæ opiniunea d°lui Sturdza asupra finanflelor flærii: „Când iau în mânæ situaflia financiaræ, mæ apucæ fiori“. Cui se adresa aceastæ interpelare? D. Dimitrie Sturdza o adresa colegului d°sale de azi: „D°lor senatori, interpelarea ce am avut onoarea sæ adresez onor. meu amic ministru de Finanfle…“. Prin urmare, vedefli cæ, când un amic poate sæ zicæ unui guvern cæ starea financiaræ îl umple de fiori, am putut fi în drept øi eu cu niøte cuvinte foarte modeste ca sæ cer reducerea acestor agenfli. Daræ mai este o greøealæ care a fæcut°o onor. d. Câmpineanu. S°a imputat adesea fostelor guverne cæ au cæutat sæ inducæ în eroare opiniunea publicæ. Ei bine, ce trebuie sæ zicem despre opiniunea ce a emis d. Câmpineanu ca ministru de Finanfle, când a emis opiniunea cæ avem o situafliune financiaræ din cele mai strælucite, cæ avem 17 milioane disponibile! Credefli°mæ, d°lor, cæ astæ noapte n°am fæcut decât sæ studiez situafliunea noastræ financiaræ. Negreøit, øtiu limitele discufliunii øi nu voi discuta astæzi chestiunea. Mi se pare însæ cæ a comis o eroare foarte mare d. ministru, dacæ o situafliune momentanæ, accidentalæ — care negreøit este mult mai bunæ decât a fost 2 ani în urmæ — au luat°o de normæ a stærii noastre economice øi financiare. Apoi, d°lor, în 1877 øi 1878 afli avut niøte venituri, care vor trece 15 ani øi nu le vefli mai vedea reproducându°se în bugetul dvs. În adevær, d°lor, în prevederile bugetare pe 1877 drumurile de fier øi telegrafele s°au pus pentru 7 øi jumætate milioane, øi în anul trecut drepturile constatate ale guvernului figureazæ la acest § cu 42 milioane la încasæri; eu voi zice 32 milioane, ca mai aproape de adevær, aøa încât drumurile de fier în 1877 v°au produs un plus de 25 milioane. Aceastæ sporire, care ne°a fæcut plæcere la tofli, în veniturile indirecte, cæci cele directe n°au sporit, n°a fost însæ rezultatul activitæflii, dezvoltærii industriale øi comerciale regulate a flærii, încât într°un an de zile drumurile de fier sæ se ridice la 25 milioane; n°a fost efectul unei sporiri a avufliei

364 publice, ci o datoræm ocupafliunii armatelor ruseøti, fiindcæ comerflul interior a fost foarte minim øi tot beneficiul s°a tras de la ocupafliunile oøtirilor ruseøti, øi eu n°aø voi ca în schimbul acestui beneficiu sæ mai am iaræøi o ocupafliune ruseascæ. Al doilea punct, væmile iaræøi, aøteptærile vamale au fost întrecute, s°au suit de la 8 milioane pânæ la 13 øi 15 milioane, cu 7 milioane mai mult. Neapærat justificæ d. ministru acest spor ca provenind de la schimbarea sistemului de væmuire, dar în cea mai mare parte provine de la mulflimea consumatorilor ce s°a concentrat în jurul Bucureøtilor øi de la consumarea oøtirilor. Asemenea øi telegrafele øi poøtele ca øi drumurile de fier au avut un spor de venituri excepflional, cu care nu ne vom mai întâlni curând. Deosebit, afli avut încæ fericirea de a putea încasa mai multe ræmæøifle din trecut. Apoi, d°lor, negreøit cæ, când prevederile atât de limitate care se bazau pe indiciile bugetelor trecute, înainte nu se puteau stabili decât în cifre eventual de 6 sau 7 milioane venit; øi când acel venit, prin cauze extraordinare, independente de voinfla noastræ, s°a sporit la suma de 25 de milioane; când au mai venit øi alte venituri, negreøit zic cæ situafliunea tezaurului public s°a îmbunætæflit pentru un moment. Dar oare credefli dvs. cæ atunci când cauza acestor venituri va dispare, flara va ræmânea într°o situafliune mai bunæ decât aceea care a fost înaintea ræzbelului? Oare crede onor. d. Câmpineanu cæ zecimele de mii de vite care s°au sustras prin moarte agriculturii nu are sæ aibæ o reacfliune din cele mai nenorocite asupra dezvoltærii bogæfliei noastre? Prin urmare, d°lor, îmi pare bine øi constat împreunæ cu onor. d. Câmpineanu cæ situafliunea tezaurului este îmbunætæflitæ prin sporirea unor venituri întâmplætoare, constat însæ totdeodatæ cæ aceste venituri nu sunt produsul unei dezvoltæri naturale al bogæfliei, al îmbunætæflirii stærii economice a flærii, øi prin urmare, nu trebuie sæ luæm aceastæ sporire accidentalæ în bugetul nostru ca normæ pentru anii viitori ca sæ justificæm sporirea de cheltuieli care voim sæ le introducem cu ocaziunea acestei legi. Prin urmare, d°lor, am fæcut faflæ la trebuinflele cerute de guvern în privinfla agenflilor din Paris, Viena øi celelalte localitæfli însemnate, ne este însæ imposibil ca sæ nu menflinem reducerile propuse de d. Strat prin spirit de economie. Øi pe de altæ parte interesul public øi de curtenire între Curtea de Bucureøti øi Curtea de Bruxelles nu va suferi nimic întrucât acest loc se poate ocupa prin agentul nostru de la Paris. Aøtept dar ræspunsul d°lui ministru dacæ consimte reducerea agenflilor de Berna øi Bruxelles, øi dacæ d°sa va consimfli la aceasta, atunci voi primi øi eu agenflia din Atena, iar dacæ nu, atunci voi propune reducerea tuturor. D. Câmpineanu, ministru de Externe. D°lor, aø vrea sæ revin asupra unei declarafliuni fæcutæ ieri, fiindcæ nu este bine ca aceastæ lege organicæ sæ se voteze sub impresiunea unor discufliuni arzânde.

365 D°lor, dacæ aceastæ discufliune arzândæ s°a produs din faptul d°lor oratori sau din al guvernului, eu nu revin asupra acestei chestiuni. Voi lua chestiunea cum este astæzi, øi spre a completa explicærile care le°am dat ieri, le voi da øi astæzi. Nu a fost în intenfliunea mea, nici sæ atac, nici sæ insinuez cæ celelalte guverne care ne°au precedat au præpædit fondurile diplomatice. Admit cæ tofli miniøtrii care s°au succedat au fæcut uzul cel mai bun øi cel mai înflelept de aceøti bani, însæ revin a zice cæ, nu puteam sæ admit a fi combætut, færæ sæ mæ înscriu contra ziselor onor. d. Epureanu: cæ, noi, cu fondurile diplomatice, facem bine amicilor noøtri, facem un uz numai pentru amicii noøtri, n°a fost în intenfliunea mea de a face criticæ, ci pentru a accentua situafliunea, am fost silit sæ mæ apær, iaræ nu sæ atac. N°a fost în intenfliunea mea sæ zic, cu ocaziuneaa discufliunii acestei legi organice cæ situafliunea noastræ financiaræ este admirabilæ; însæ când s°au fæcut insinuæri øi afirmæri cæ situafliunea noastræ financiaræ este atât de rea, arætând°o cu culori atât de negre, atunci am fost nevoit ca guvern sæ aræt cæ nu este atât de rea precum o aratæ d. Epureanu. D°lor, cu aceste rectificæri pe care am avut onoarea sæ le pun în vederea onor. Senat, sæ°mi dafli voie sæ væ spun care este pærerea mea asupra amendamentului d°lui Epureanu. Onor. d. Epureanu mai înainte de toate recunoaøte cæ poatæ sæ fie utilæ legafliunea noastræ la Atena, aceasta este un ce incontestabil, interesele noastre în Orient cer sæ avem nu numai raporturi cu populafliunile din Peninsula Balcanicæ, dar încæ sæ avem øi continuitate în acele raporturi; øi aceia care au putut crede cæ ministrul din Constantinopole s°ar putea duce în cutare anume ocaziune la Atena, dupæ pærerea mea face o eroare mare, pentru cæ orice mergere atunci ar fi avut un caracter de solemnitate, øi øtifli cæ demersurile mai cu seamæ în diplomaflie se fac zi cu zi, øi se fac cu atât mai bine cu cât este încredere reciprocæ, øi aceastæ încredere reciprocæ nu se stabileøte decât prin niøte raporturi permanente. Afaræ de aceasta, d°lor, mai este argumentul cæ dacæ am avea un singur agent pentru Constantinopole øi Atena, am læsa Atena totdeauna în al doilea rând, fiindcæ din douæ flæri din care una mai mare øi alta mai micæ, din douæ oraøe din care unul mai mare øi altul mai mic, este evident cæ flara mare, oraøul mare, va absorbi flara micæ, oraøul mic. Aøadar, pentru aceste cuvinte, cred cæ væ vefli uni cu mine øi nimeni dintre dvs. nu va face nici o obiecfliune pentru legafliunea din Atena, a cæreia necesitate însuøi d. Epureanu a recunoscut°o. Vin acuma la legafliunea din Bruxelles. S°a zis de onor. d. Øendrea cæ sunt relafliuni de apropiatæ înrudire între Curtea noastræ øi Curtea Belgiei, care militeazæ în favoarea acestei legafliunii. D°lor, nu mæ tem sæ fac o afirmare înaintea dvs. Trebuie ca noi sæ facem faflæ la niøte exigenfle legitime, mai cu seamæ cæ aceste raporturi de înrudire sunt cauza cæ noi aproape de 10 ani avem un agent øi consul belgian aci.

366 D. D.P. Vioreanu. Am avut øi înainte. D. I. Câmpineanu, ministru de Externe. Onor. d°le Viorene, aveam un consul general, øi acestea este atât de adeværat încât în minutul de astæzi avem în Bucureøti un agent diplomatic øi un consul; unul are cu desævârøire caracterul diplomatic, iar altul are cu desævârøire partea comercialæ; øi ca sæ væ convingefli despre aceasta n°am decât a væ cita ca agent al Belgiei în Bucureøti pe d. Hooricks, care s°a numit acum ministru în Brazilia, øi ca consul pe d. Hecht, pe care cei mai mulfli dintre dvs. îl cunosc. Prin urmare binevoifli a stabili aceastæ distincfliune. Onor. d. Øendrea a insistat asupra acestor motive decât pentru cæ øtia cæ relafliunile de înrudire pot fi favorabile flærii la cutare anume ocaziune — øi fac apel la d. Kogælni- ceanu, sæ spunæ dacæ d°sa nu a væzut cæ Belgia a putut sæ ne fie de mare ajutor —, nu citez nume, nici cazul, citez numai fapte, urma sæ susflinæ øi mai mult aceastæ legafliune la Bruxelles. D°lor, adaog un alt argument în favorul Belgiei; acesta este cæ Belgia este un centru diplomatic de întâia ordine, dovadæ despre aceasta cæ de câte ori se vorbeøte de un congres sau de o conferinflæ europeanæ, toatæ lumea se gândeøte la Bruxelles, pentru cæ acesta este un centru de informaflie de întâia ordine, care are o importanflæ mult mai mare decât alte state, este capitala care are o importanflæ mai mare decât capitalele multor altor state mult mai mari decât Belgia. D°lor, pe lângæ aceste argumente, îmi voi permite sæ væ mai citez øi pe acesta din urmæ, cæ oricât ar fi de costisitor, este greu pentru noi care intræm în o eræ nouæ, sæ nu stabilim øi noi raporturi de reciprocitate acolo unde celelalte state ne°au arætat dorinflæ de asemenea raporturi. Ei bine, d°lor, eu cred cæ nu este un act just dacæ astæzi vefli respinge legafliunea de la Belgia care de mult are o relafliune diplomaticæ aici, numai pentru un spirit de economie care îmi pare mie cæ e exageratæ. D°lor, mai e un alt argument pe care îmi voi permite a°l exprima, acesta e cæ nu e sæ arætæm deferenflæ numai pentru statele mari, puternice, øi sæ nu arætæm aceeaøi curtenie øi pentru un stat mic, Belgia, acel stat în care ideea de economie este întinsæ la cel mai mare grad, øi care a priceput øi øtiut importanfla relafliunilor diplomatice øi a trimis øi plæteøte aici un agent diplomatic de atâta timp. Iatæ ce aveam de zis despre Atena øi Bruxelles. Cât pentru Berna, mæ tem cæ dacæ nu o aø sprijini, cæ mi s°ar face observafliune, o imputare, o criticæ de d. Kogælniceanu cæ nu am sprijinit ideea d°sale primitivæ cu destulæ energie; de aceea rog sæ credefli cæ toate cuvintele care le°am zis pentru Bruxelles, afaræ de cuvintele de familie, le exprim øi pentru Berna; øi de aceea væ rog sæ o admitefli dacæ credefli de cuviinflæ, însæ, dacæ væ preocupafli de o idee de economie, luæm angajamentul în fafla dvs., cæ nu ne vom numi reprezentant în Berna, øi în orice caz nu vom numi acolo reprezentant pânæ ce Elveflia nu va numi un trimis al sæu aici… D. Zissu. Atât mai lipseøte!

367 D. ministru de Externe. Poate sæ aibæ d. Zissu o credinflæ intimæ despre aceasta, însæ cred cæ o declarafliune fæcutæ de guvern este o garanflie mult mai mare decât o credinflæ personalæ pe care o are d. Zissu. D°lor, singurul motiv pentru care insist, færæ sæ exercitez cea mai micæ presiune, este cæ mi°e teamæ cæ dacæ vefli suprima Berna, mæ voi vedea silit sæ mai ne întoarcem încæ o datæ cu proiectul la Cameræ, øi va fi o pierdere de timp, fiindcæ cu aceastæ lege se aøteaptæ ca sæ avem bugetele. Pentru aceste cuvinte, væ rog, sæ înlæturafli amendamentul øi sæ votafli proiectul guvernului, cu explicærile ce am dat relativ la Berna, øi în orice caz sæ admitefli legafliunea la Bruxelles. Mai am de zis douæ cuvinte øi termin. D. M. Costache. Numai douæ cuvinte am de zis. Nu am nesocotit Bruxelles, øi menflin cæ agentul de la Paris poate sæ cælætoreascæ la Bruxelles de cinci°øase ori pe an. D. Câmpineanu, ministru de Externe. Argumentul care l°am adus pentru Atena øi Constantinopole îl aduc øi aci. Øi afaræ de aceasta cred cæ Belgia nu ar fi unitæ decât cu Olanda, pentru cæ aceste flæri sunt egale prin importanfla lor proprie, øi pentru cæ capitalele lor sunt atât de apropiate încât în câteva ore poate merge cineva din Bruxelles la Haga; øi din acest punct de vedere chiar aø stærui din nou pentru menflinerea legafliunii de la Bruxelles spre a ne servi cu ministrul nostru la Bruxelles øi la Haga. D. vicepreøedinte. D°lor, s°a depus la birou urmætorul amendament susflinut de 5 domni senatori.

Amendament „Propun suprimarea legafliunilor de la Bruxelles øi Berna, de la art.1“. Semnafli: M. Costache, A.T. Zissu, D.P. Vioreanu, N. Cæmæræøescu, N. Drossu. Nemaicerând nimeni cuvântul îl pun la vot. Voci. Cu bile. D. vicepreøedinte. Pun la vot amendamentul cu bile. D°nii senatori proced la vot. Rezultatul votului este: bile albe 25, negre 23. Amendamentul s°a primit. Se pune la vot art.1 amendat øi se primeøte. Se pune la vot succesiv art.2, 3 øi 4 øi se primesc. Se dæ citire art.5. Art.5. Capii misiunilor diplomatice precum øi personalul legafliunilor, færæ excepfliune de grad, pot fi temporal chemafli øi întrebuinflafli în administrafliunea centralæ a Ministerului Afacerilor Stræine când interesele serviciului vor cere prezenfla lor. În acest caz îøi conservæ gradul øi se bucuræ numai de tratamentul fix acordat postului lor.

368 D. raportor Strat. D°lor, îmi permit a introduce sub formæ de amendament aceea ce fæcusem în comitetul delegaflilor, øi care a avut nefericirea de a cædea în Senat la luarea în considerafliune a proiectului. Art.5 din proiectul guvernului zice cæ oricare ministru de Externe, [când] va crede de cuviinflæ, poate chema pe un cap de misiune diplomaticæ øi a°l întrebuinfla în administrafliunea centralæ din Bucureøti, øi atunci pe cât timp va fi întrebuinflat va primi tratamentul postului sæu. Noi în comitetul delegaflilor ne°am întrebat ce se poate sæ serve[asc]æ acest art.5; în Ministerul de Externe toate posturile sunt ocupate, prin urmare, ce se va face cu un cap de misiune diplomaticæ în Ministerul de Externe? Un cap de misiune diplomaticæ ca acela de la Viena, Berlin sau Paris, are un grad echivalent cu ministru, cæci poartæ titlul de ministru plenipotenfliar, dar în Ministerul de Externe nu este un alt post decât acela de secretar sau øef de serviciu; øi astfel fiind ce rol va juca acel cap diplomatic care va aparfline în întrebuinflarea Ministerului de Externe într°un termen care se poate prelungi øase luni, primind tratamentul postului sæu? Apoi una din douæ, sau cæ capul misiunii diplomatice va fi un om care nu va avea capacitatea reclamatæ de postul sæu, øi atunci ministrul de Externe poate sæ°l revoace, sau acest articol va servi în practicæ pentru a înlætura de multe ori oameni capabili, pe care ministrul nu are motive sæ°i scoatæ øi pe care îi va scoate indirect chemându°i în Bucureøti øi dându°i altæ funcfliune. Øi se înflelege cæ dacæ ministrul va avea o antipatie personalæ asupra unui om din corpul diplomatic, atunci nu va avea decât a aplica art.5 chemându°l în cancelaria ministerului, øi acela îøi va da demisia. Prin urmare, iatæ cæ acest articol poate fi sau inutil, sau poate servi de mijloc de abuz. Pentru aceste cuvinte sunt de pærere cæ trebuie suprimat acest articol. D. ministru de Externe. D°lor senatori, pricepeam chestiunea pusæ pe tærâmul de economie, dar væ mærturisesc cæ cuvintele d°lui Strat nu par de naturæ a forma convicfliunile Senatului. Aceastæ dispoziflie din lege nu este o inovafliune, este un ce care existæ în toate legile privitoare la organizafliunea Ministerului de Externe øi la organizafliunea exterioaræ a legafliunilor. Nu voi sæ citez exemple, dar poate cæ sunt din dvs. care cunoaøte aceasta, øi cred cæ nimeni nu va nega zisele mele. Cuvântul pentru care s°a introdus acest articol este, nu pentru a da posibilitate la abuz, ci spre a justifica uneori chemarea unui agent în flaræ. Dacæ væ punefli pe tærâmul posibilitæflii unui abuz, apoi de ce sæ mergefli pânæ acolo øi sæ nu vedefli cæ ministrul care are uzul puterii, nu are decât sæ facæ chiar când s°ar øterge acest articol viafla amaræ a agentului încât sæ provoace o demisiune de la dânsul, sau dacæ vede cæ acel agent nu°øi dæ demisiunea sæ°l revoace. Oare are trebuinflæ ministru de acest articol, spre a înlætura un agent cu care nu poate træi? Vedefli cæ nu. Dar poate fi abuz în ideea d°lui Strat

369 din alt punct de vedere, prin aceasta cæ noi am face o viaflæ plæcutæ în Bucureøti cuiva; de exemplu, un guvern ar profita de acest articol sæ flinæ pe cineva în Bucureøti cu leafæ. Daræ sæ credefli cæ nu suntem noi regulatori, apreciatori severi unui agent în Bucureøti, nu atârnæ de noi ca sæ luæm pe un ministru român din stræinætate ca sæ°l flinem indefinit în Bucureøti, aceasta implicæ adesea o discontinuitate în raporturile diplomatice. Prin urmare, vedefli cæ orice guvern ar fi nu poate lua pe un reprezentant al sæu din stræinætate sæ°l flinæ în Bucureøti, fiindcæ aceasta ar provoca ideea unei ræceli în raporturi. D°lor, utilitatea acestui articol este urmætoarea: vine un øef de misiune în Bucureøti, pentru o circumstanflæ sau alta, fiindcæ a crezut guvernul în interesul sæu de a°l chema în Bucureøti; ei bine, dacæ n°ar fi acest articol, care ar fi autoritatea ministrului sæ punæ sæ lucreze pe acest ministru plenipotenfliar? Øi când zic sæ lucreze în minister este departe de mine ideea de a pune pe ministrul român în o pozifliune de inferioritate faflæ cu ministrul de Externe, cæci sunt lucræri care nu sunt de subaltern, øi cu toate acestea se întâmplæ sæ aibæ o importanflæ atât de mare, încât sæ nu poatæ fi tratate de o persoanæ superioaræ precum este sau trebuie sæ fie un trimis român. Aø putea neapærat, øi sub imperiul legii de astæzi, când ar veni agenflii d. X, G øi Z din cutare flaræ, pentru cæ situafliunea politicæ nu ne°ar permite sæ læsæm pe persoana acreditatæ în acea flaræ, aø putea, zic, cu autoritatea ce°mi dæ legea de astæzi sæ°i dau o lucrare oarecare? Evident cæ da. Dar ar fi bine ca acest drept sæ nu mai derive din întreaga economie a legii, ci din un text formal øi precis, øi aceasta ar fi bine în interesul bunelor raporturi reciproce ce trebuie sæ existe între ministru øi trimis. D. A. Zissu. Ca ce? D. ministru de Externe. Sæ°mi permitefli d°le Zissu, sæ fac apel la autoritatea predecesorilor mei foøti miniøtri de Externe, øi eu unul mæ refer la predecesorii mei — nu amici politici ai mei — mæ refer la onor. d. Boerescu øi chiar la onor. d. Kogælni- ceanu sæ ne spunæ, dacæ un ministru plenipotenfliar cu experienfla care a dobândit°o în viafla lui diplomaticæ, nu poate sæ aducæ un serviciu util în Ministerul de Externe, øi dacæ d°lor vor veni cu autoritatea d°lor øi vor zice cæ acest serviciu este inutil, atunci øi eu mæ voi ralia cu d°lor; daræ dacæ este sæ fifli influenflafli de cele zise de onor. d. Strat, cum cæ afli pune sub ministru de Externe o persoanæ de un grad egal; apoi d°lor, nu cæutafli asimilarea oricærei funcfliuni cu funcfliunea de ministru; funcfliunea de ministru este øi mai mare øi mai micæ decât altele, funcfliunea de ministru este o funcflie sui generis*. Prin urmare, væ rog, d°lor, a nu respinge acest articol; voi asculta øi eu voci mai autorizate decât mine, øi dacæ vor zice cæ acest articol este inutil mæ voi ralia cu d°lor.

* unicæ în felul sæu.

370 D. P. Carp. D°lor, este drept cæ articolul pe care°l avem în discufliune se aflæ în mai toate legile de organizare a Ministerelor de Externe; însæ s°a întâmplat cu acesta ceea ce s°a întâmplat la noi cu mai toate legile, pe care le°am copiat de la stræini uitând însæ cæ starea organizærii noastre este alta. Pentru ce s°a pus articolul acesta în legile din stræinætate? Fiindcæ cariera unui agent acolo este o carieræ fixæ; când o persoanæ este numit ministru plenipotenfliar, de are un post sau nu, este indiferent, el ræmâne ministru plenipotenfliar, el ræmâne cap de misiune, dacæ nu are un post, atunci ræmâne în disponibilitate øi atunci îøi zice guvernul: „voi sæ am facultatea cæ dacæ nu°i pot da altæ funcfliune, totuøi sæ mæ folosesc de serviciile lui în Ministerul de Externe“, lucru care s°a întâmplat în mai multe cazuri. La noi nu este aceasta; la noi odatæ ce nu sunt titulari, nu mai suntem miniøtri plenipotenfliari øi nu mai are ministru de Externe nici un raport cu noi. Øi prin urmare, în cazul de faflæ ne lipseøte una din condifliunile care a dictat în stræinætate acest articol; adicæ cæ acolo ministrul de Externe are o putere øi asupra acelora care au o misiune realæ în stræinætate øi asupra acelora care nu au o asemenea misiune. La noi însæ nu avem plenipotenfliari în disponibilitate, øi nu este nevoie de o lege pentru ca miniøtrii sæ aibæ o putere asupra lor, fiindcæ ministrul de Externe poate chema un om din stræinætate în concediu ilimitat la dânsul în capitalæ øi sæ°i dea în Ministerul de Externe întrebuinflarea care o gæseøte el de cuviinflæ. Ca sæ væ citez un fapt destul de eclatant, este d. de Radowitz, care este ministru plenipotenfliar la Atena øi care de 4 ani este chemat la Berlin øi lucreazæ ca øef de secfliune în Ministerul de Externe. Vedefli cæ pentru un titular nu are nevoie de o lege ministrul, ca sæ cheme pe un titular în concediu ilimitat în capitalæ. Cu atât mai mult poate s°o zicæ aceasta, cu cât preocupafliunea d°lui Strat nu este întemeiatæ; nu este nici o asimilare între ministru de Externe øi ministru plenipotenfliar. În alte state sunt øefi de secfliuni a cæror pozifliune e cu mult mai presus decât cutare sau cutare plenipotenfliar de gradul al doilea. În Austria, de exemplu, tofli øefii de secflie sunt excelenflæ de îndatæ ce sunt numifli în funcfliune; aceasta nu se întâmplæ cu miniøtri plenipotenfliari, afaræ numai dacæ nu°i fac anume geheime Räthe*; numai faflæ cu stræinii îi dæ un titlul mai mærefl. Nu putefli dar zice cæ agentul este alæturi cu ministrul de Externe øi prin urmare ministrul de îndatæ ce are nevoie de dânsul nu l°ar putea rechema în Bucureøti, færæ a°l umili în demnitatea lui. Nu avem deci nevoie sæ zicem un lucru în lege care se înflelege de sine. Pentru aceste cuvinte primesc amendamentul d°lui Strat, dar øi recunosc cæ este nevoie ca capii de misiune øi ataøaflii lor sæ vinæ în capitalæ ca sæ se familiarizeze øi cu lucrærile Ministerului de Externe. De îndatæ ce ei sunt titulari, de îndatæ ce n°avem

* consilieri secreﬂi.

371 ca în stræinætate o carieræ fixæ, are totdeauna dreptul ministru sæ°i cheme sæ lucreze în minister. Prin urmare am probat inutilitatea acestui articol, probæ pe care o reclamæ ministrul de la noi. D. Câmpineanu, ministru de Externe. D°lor, am luat cuvântul spre a ræspunde la o idee a mai multora care mi s°a pærut cæ s°a reprodus. S°ar crede cæ, dacæ un agent nu este la locul destinafliunii, din o cauzæ sau din alta, s°a crezut de unii cæ este mai bine sæ se facæ economie în casa statului tratamentul lui; însæ permitefli°mi sæ væ spun cæ de multe ori circumstanflele sunt astfel, încât rechemi un agent, sau îi dai un concediu øi faptul cæ l°ai revocat øi nu mai este titular al acelei agenflii este mult mai grav decât chemarea lui în mod accidental. Iatæ dar cæ sunt cazuri în care rechemi un agent øi nu realizezi o economie. Væ rog sæ væ inspirafli de aceastæ idee, cæ nu este o lege care mi°o dafli mie, este o lege care v°o dafli la tofli. Vine un caz când trebuie sæ facem o rechemare, dacæ l°am revoca ni s°ar crea o situafliune dificilæ. Onor. d. Carp voteazæ amendamentul d. Strat însæ este inspirat de alte idei. D. Strat zice cæ se face abuz, d. Carp zice cæ este inutil, atunci rog pe d. Carp sæ lase aceastæ idee în lege; fiindcæ d°lor, orice vefli zice dvs., orice vefli face, oricât vefli proclama principiul în flara aceasta cæ ministrul dæ ordine la agenfli, nu trebuie sæ scæpafli din vedere cæ agenflii noøtri din stræinætate sunt øi catæ sæ fie totdeauna din persoane care sæ aibæ o experienflæ øi o pozifliune înaltæ în flaræ, øi prin urmare poate sæ le vinæ greu sæ primeascæ ordin când va fi ataøat cu serviciul în minister, øi mai ales când acel ordin provine de la un om mai tânær, care nu conteazæ în viafla politicæ mai mult decât dânsul. Læsafli daræ ca acest ordin sæ vinæ de la o lege øi nu de la un ministru pentru ca sæ nu°i vexafli. Væ rog, daræ, încæ o datæ, sæ læsafli sæ existe în lege, sæ provinæ acest ordin de la lege iar nu de la atotputernicia pe care cu toflii voifli sæ o dafli ministrului. D. B. Boerescu. D°lor, asupra art.5 din proiect s°au zis multe adeværuri atât în contra, cât øi în favoarea sa. Vrea sæ zicæ ar fi o contradicfliune, øi nu ne°am putea da socotealæ de unde provine aceasta. Este adeværat, cum a zis onor. d. ministru, cæ, de multe ori ministrul de Externe este pus în pozifliune de a chema pe un reprezentant, pe un agent al flærii ca sæ vinæ în capitalæ spre a lucra, færæ a se determina nici natura chemærii sale nici scopul lucrærilor sale. Poate sæ fie chemat pentru trebuinflele serviciului; este trebuinflæ sæ se punæ ministrul cu reprezentantul sæu în niøte comunicafliuni mai dese, øi este nevoie de mai mult timp ca sæ ajungæ la o înflelegere. De aceea venirea lui în capitalæ poate fi necesaræ. De multe ori iaræøi din cauze politice este trebuinflæ ca un ministru plenipotenfliar sæ stea retras de la postul sæu, færæ sæ fie revocat; aceasta este adeværat,

372 øi aci are dreptate d. ministru când zice cæ nu poate face aceastæ chemare cu revocare, fiindcæ s°ar putea expune la complicafliuni cu statul unde este creditat acel reprezentant. Însæ nu mai puflin este adeværat øi ceea ce a zis d. Carp, cæ noi ierarhie diplomaticæ nu avem. Pe de altæ parte nu avem miniøtri reprezentanfli în disponibilitate øi cred cæ nici nu°i vom avea fiindcæ ar fi o sarcinæ pentru tezaur. Prin urmare, reprezentanflii noøtri sunt titulari pe câtæ vreme primesc leafæ, øi nu aø vrea dar ca, prin modul acesta, sæ se creeze într°un mod indirect miniøtri în disponibilitate, cum sunt în alte flæri. Cu toate aceste cerinfle, se poate ivi ca un reprezentant al nostru sæ fie chemat în capitalæ. Cum s°ar putea dar sæ se preîntâmpine acele cerinfle færæ inconveniente? A se chema pur øi simplu cum a zis d. Carp, tacit? Apoi atunci poate sæ dea loc la difi- cultæfli; poate sæ i se conteste acelui agent diplomatic øi dreptul de a primi remunerarul sæu. Poate sæ fie prelungit acest concediu mai mult timp øi casa de pensiuni sæ°i conteste dreptul de a calcula acel timp la pensiune. S°a obiectat iaræøi cæ, cum pe un ministru plenipotenfliar îl chemi øi°l pui în administrafliunea centralæ în serviciul interior? Aceasta ar fi un mijloc indirect, de a°l face sæ°øi dea demisia, în câtæ vreme la noi ierarhie nu existæ încât sæ echivaleze øeful de serviciu cu ministrul plenipotenfliar. Ar fi dar o umilinflæ pentru dânsul øi i°ar provoca demisiunea. Aøadar toate aceste dificultæfli øi neînflelegeri eu cred cæ s°ar aplana, dând o altæ redacfliune art.5 din proiect, ca pe de o parte sæ se satisfacæ cerinflele ce se ivesc câteodatæ de a se chema în capitalæ un ministru plenipotenfliar, iaræ pe de alta sæ se înlæture inconvenientul umilinflei. Eu cred cæ ar fi bine, ca prin lege anume sæ se zicæ cæ ministrul are dreptul sæ cheme pe øefii de misiune în capitalæ; nu este nici un ræu chiar dacæ ar avea dreptul acesta ministrul într°un mod tacit adicæ, rezultând implicit din lege. Însæ inconvenientul este cæ se mai zice în lege ca sæ°i cheme „în administrafliunea centralæ a Ministerului Afacerilor Stræine“. Aci este dificultatea; øi cred cæ, aceste cuvinte au fæcut sæ nascæ neînflelegerea, deoarece øefii de legafliune au o pozifliune mai înaltæ decât funcflionarii Ministerului de Externe. Când pe un ministru plenipotenfliar din Constantinopole, din Paris, din Petersburg îl vei chema în administrafliunea centralæ a Ministerului de Externe, va sæ zicæ cæ îl pui într°un grad inferior aceluia pe care l°a avut øi desigur aceastæ chemare va provoca demisiunea, sau în cele mai multe cazuri, fiindcæ el va considera aceasta ca o degradare. Spre a se înlætura acest inconvenient eu cred cæ n°avem decât sæ suprimæm cuvintele: „în administrafliunea centralæ a Ministerului Afacerilor Stræine“. Sæ se zicæ pur øi simplu: „cæ poate un ministru plenipotenfliar a fi chemat în capitalæ când interesele serviciului vor cere prezenfla lui“, færæ sæ arætafli

373 anume unde are sæ fie întrebuinflat, øi færæ sæ punefli îndatoriri ministrului prin lege sæ nu°l poatæ chema altfel decât în administrafliunea centralæ a Ministerului Afacerilor Stræine. Mai bine chiar ar fi ca sæ se suprime cu totul acest articol, ca sæ se evite multe nemulflumiri. D. I. Câmpineanu, ministru de Externe. Dacæ nu este decât aceastæ rezervæ, aø ruga pe onor. d. Boerescu sæ nu insiste pentru suprimarea acestui articol, fiindcæ este evident cæ øi cu articolul øi færæ articolul acesta ministrul tot e în drept sæ cheme pe agenflii sæi din stræinætate în capitalæ. Onor. d. Boerescu pare a fi preocupat de ideea aceasta: cæ ministrul nu poate sæ cheme pe agenflii sæi din stræinætate în capitalæ decât în administrafliunea centralæ a Ministerului de Externe, însæ nu este mai puflin adeværat cæ are dreptul sæ cheme pe un agent în orice calitate, øi nu rezultæ fatalmente din chemarea unui agent în flaræ îndatorirea pentru guvern sæ°l întrebuinfleze în Ministerul Afacerilor Stræine. Onor. d. Boerescu, sunt sigur, cæ simte utilitatea acestui articol în lege, øi de aceea îl rog sæ nu mai admitæ nici o modificare ci sæ voteze articolul aøa cum se aflæ în proiect, în urma acestor explicafliuni care ajutæ legea, adicæ, cæ ministrul are dreptul sæ cheme pe un agent, øi în de afaræ de cum prevede acest articol încæ o datæ væ rog sæ nu mai insistafli asupra acestui amendament. D. B. Borescu. Dacæ d. ministru zice cæ are acest drept, apoi atunci acest articol este inutil. Eu cred însæ, cæ este în interesul d°sale sæ se suprime cuvintele: „în administrafliunea centralæ a Ministerului de Externe“; fiindcæ dacæ chemafli pe un cap de misiune øi nu°l întrebuinflafli în administrafliunea centralæ a Ministerului Afacerilor Stræine, nu vedefli la ce væ expunefli? Dacæ°l flinefli trei luni în Bucureøti øi dacæ nu°l întrebuinflafli în administrafliunea centralæ a Ministerului de Externe, riscafli sæ se zicæ cæ a luat leafa în contra legii. D. ministru de Externe. Eu cred util acest articol, însæ mai bine decât sæ suprimafli acele cuvinte, mai bine øtergefli°l de tot. D. vicepreøedinte. D°lor, se cere suprimarea art.5 din proiectul guvernului, prin amendament. Pun dar la vot acest amendament. Se pune la vot amendamentul øi se primeøte. Art.6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14 se primesc succesiv færæ discufliune. Se citeøte art.15. Art.15. Autoritæflile consulare retribuite sunt stabilite în: 1. Alexandria — Egipt. 2. Capitala Bulgariei. 3. Capitala Rumelei. 4. Constantinopole.

374 5. Budapesta. 6. Braøov. 7. Reni. 8. Cernæufli 9. Salonic. 10. Sibiu. 11. Orøova. 12. Ismail. 13. Suceava. 14. Vidin. 15. Rusciuk. 16. Silistra. 17. Varna. 18. Timiøoara. 19. Odessa. 20. Marsilia. Aceste autoritæfli consulare se vor institui treptat, potrivit cu resursele bugetare. D. vicepreøedinte. Aci s°a propus amendamentul urmætor: „Propunem suprimarea autoritæflilor consulare din Alexandria, din capitala Rumeliei, din Braøov, Reni, Cernæufli, Sibiu, Orøova, Suceava, Vidin øi Timiøoara“. M. Costache, A.T. Zissu, Vioreanu, Cæmæræøescu, Strat. D. ministru de Externe. D°le preøedinte, aø vrea sæ øtiu dacæ acest amendament este susflinut, ca sæ øtiu dacæ trebuie sæ vorbesc asupra lui. Voci. Da, da. D. ministru de Externe. Prea bine. D°lor senatori, eu am gæsit proiectul fæcut de predecesorul meu; nu am amorul propriu de autor, øi chiar dacæ aø fi autorul nu aø avea acel amor propriu exagerat. Susflin însæ legea astfel, pentru cæ°mi pare cæ este bunæ; øi dacæ în ordinea diplomaticæ avem simflæmântul de extensiune, asemenea øi în materia consulatelor credeam cæ trebuie sæ ne inspiræm de aceastæ idee. Tranzacfliunile cresc din zi în zi, øi în loc de a socoti ca o cheltuialæ zadarnicæ aceste consulate din contra vor putea fi folositoare. Daræ, d°lor, afaræ de aceasta, eu am gæsit în proiectul primitiv un numær de 17 consulate, în Cameræ acest proiect a dat loc la douæ idei; erau unii pentru reducerea completæ în spirit de economie, øi alflii dimpotrivæ ziceau cæ este bine sæ avem un numær de consulate cât de mare; øi de aceea ne°am pomenit cu o droaie de amendamente. Øi mie îmi pærea discufliunea iscatæ din aceastæ ultimæ idee neoportunæ øi periculoasæ, cæci fiecare insista pentru crearea unui consulat din un punct de vedere adesea patriotic dar care nu totdeauna era prudent. Væzând daræ aceste curente de

375 idei, øi într°un sens øi într°altul, am avut onoare a zice: læsafli toate consulatele care sunt în proiect, øi vom vedea în urmæ dacæ mijloacele bæneøti ne vor permite a le instala. Aøadar, d°lor, øi acum zic cæ aceste consulate nu le vom înfiinfla imediat, ci treptat, treptat dupæ mijloacele de care vom dispune. Apoi, d°lor, mai este øi o altæ ordine de idei, un spirit de prevedere; putem sæ punem mai bine mai multe consulate decât mai pufline; cæci noi nu avem convicfliunea cæ puterile vecine sau depærtate vor primi reprezentanflii noøtri în toate acele localitæfli unde am dori noi; øi de aceea se explicæ cæ s°a pus în proiect øi Suceava øi Cernæufli, pentru cæ nu øtim cæ Austria va primi colo sau dincolo. Aøadar, d°lor, zic cæ aceasta este øi o lege de prevedere, øi prin urmare trebuie sæ primim consulatele. D°lor, susflin astfel legea, cu riscul chiar de a mæ aræta în ochii dvs. de un om prodig*, cæci avem diverse interese care din zi în zi se înmulflesc øi prin urmare aceste consulate ar fi un bine pentru flaræ. Dacæ însæ, d°lor, precum væd cæ suntefli inspirafli de spiritul de economie de a reduce un numær oarecare de consulate, atunci væ rog sæ nu reducefli numele localitæflilor; øi atunci cel puflin voi prezenta aceastæ alternativæ: sau votafli proiectul guvernului, fiindcæ cel puflin din 20 de consulate sæ avem un numær oarecare, sau, în cazul în care numærul v°ar pærea prea mare, prevedefli prin acest proiect de lege dreptul guvernului de a înfiinfla vreo zece consulate acolo unde se vor primi. De aceea væ rog ca sæ prezentafli un amendament în acest sens. D. vicepreøedinte. Conform regulamentului sunt dator sæ consult Senatul dacæ prelungeøte øedinfla fiindcæ sunt 5 ore. Voci. Sæ isprævim cu acest amendament. Senatul decide prelungirea øedinflei. D. vicepreøedinte. În acest interval pânæ ce d°nii delegafli se vor consulta, sunt dator sæ væ pun în vedere o altæ chestiune. Vedefli cæ am ræmas îndæræt cu lucrærile noastre øi mi°aø permite sæ væ întreb pe acest considerent, dacæ dvs. nu vefli binevoi ca mâine sæ avem øedinflæ. Voci. E særbætoare. Senatul hotæræøte cæ a doua zi sæ fie øedinflæ. D. raportor, Strat. Pentru a împæca diferitele opiniuni, în acord øi cu dorinfla d°lui ministru de Externe, propun urmætoarea modificare: „Se vor putea stabili autoritæfli consulare retribuite, de orice grad, la zece puncte, unde guvernul va gæsi de cuviinflæ“. Vioreanu, Strat.

* cheltuitor (din fr. prodigue).

376 Se pune la vot acest amendament øi se primeøte. D. vicepreøedinte. D°lor, orele fiind înainte ridic øedinfla. Øedinfla este ridicatæ la 5 ore øi jumætate, anunflându°se cea viitoare pentru a doua zi.

Øedinﬂa de la 2 februarie 1879

Preøedinflia d°lui vicepreøedinte Dimitrie Gr. Ghica. D. vicepreøedinte. Fiindcæ la ordinea zilei avem continuarea discufliunii asupra organizærii Ministerului de Externe, cred cæ ar trebui sæ ræmânæ interpelærile dupæ ce se va isprævi cu aceastæ lege. Voci. Prea bine. D. raportor Strat dæ citire art.17, 18 øi 19 care se primesc færæ discufliune. Se dæ citire art.20: „Art.20. Jurisdicflia civilæ øi criminalæ a consulilor se exercitæ conform drepturilor rezultând din dreptul ginflilor, din stipulafliunile convenflionale sau din uzul consacrat. În materie civilæ øi comercialæ, consulul, asistat de doi asesori aleøi dintre conaflionalii notabili, judecæ toate contestafliunile între români. Apelurile contra sentinflelor consulare sunt fæcute înaintea Curflii de Apel din Bucureøti. În materie criminalæ øi de simplæ poliflie (crimele, delictele sau contravenfliunile) se urmeazæ astfel: În materie de simplæ contravenfliune, consulul judecæ singur øi færæ apel; în materie de delict, consulul judecæ asistat de doi asesori, cu rezerva dreptului de apel la Curtea de Apel din Bucureøti. În materie de crimæ, consulul este însærcinat cu instrucfliunea øi prevenitul este trimis, cu procedura øi piesele de convicfliune, la Parchetul procurorului general pe lângæ Curtea din Bucureøti. Apelul contra tuturor acestor acte se va face în termenul prevæzut de legile flærii. Aceste termene vor fi sporite cu douæ luni, când actele emanæ de la consulate aøezate în flærile limitrofe, øi cu øase luni când emanæ de la consulate aøezate în toate celelalte flæri“. D. Manolache Costache. D°lor, asupra cuvântului „Curtea de Bucureøti“ cred cæ ar fi bine de a se zice: „la Curtea ce mai apropiatæ“, cæci pot sæ fie cazuri unde ar fi mai aproape de Craiova, de exemplu. D. raportor Strat. Voiesc sæ dau o explicafliune d°lui Manolache Costache. Mi se pare cæ d. ministru de Externe n°a fæcut decât a copia ceea ce este în legea francezæ unde apelurile în contra hotærârilor consulare merg toate la Aix; de aceea øi d°sa a pus o singuræ Curte øi a crezut mai bine sæ aleagæ Curtea de Bucureøti. Propunerea d°lui Manolache Costache ar avea un inconvenient mare; cæci ar fi greu de a se hotærî,

377 mai ales dacæ este o hotærâre din o flaræ depærtatæ, de a se hotærî care Curte este mai apropiatæ de Alexandria de exemplu, Curtea din Bucureøti sau cea de Craiova? De aceea eu cred cæ este bine a se læsa aøa cum este în lege. D. G. Lecca. D°lor senatori, am cerut cuvântul ca sæ væ spun cæ în adevær este absurd când cineva de la Iflcani sau Cernæufli are un proces sæ vinæ sæ apeleze la Curtea din Bucureøti øi sæ nu vinæ la Iaøi, asemenea dacæ are un proces la Vârciorova în loc sæ vinæ la Craiova sæ vinæ tot la Bucureøti. Când însæ sunt distanfle mari cum este de exemplu la Alexandria, Paris, unde nu este diferenflæ mare de distanflæ între Curfli, atunci poate veni la Bucureøti. De aceea sæ punem un amendament ca procesele din stræinætate sæ fie apelate la Curtea cea mai apropiatæ. D. I. Câmpineanu, ministru de Externe. D°lor senatori, cum a zis d. raportor, noi n°am fæcut decât sæ copiem alte legi în aceastæ privinflæ. Sæ nu credefli însæ cæ sunt partizan al legilor copiate, când este vorba a se aplica în flara noastræ, însæ legi de asemenea naturæ n°au un caracter naflional propriu°zis. Dispozifliunea cuprinsæ în acest articol se explicæ în Francia pentru cæ s°a crezut cæ trebuie sæ se formeze o jurisprudenflæ, øi este dificil formarea unei jurisprudenfle când aceleaøi chestiuni ar fi împræøtiate la douæ, trei Curfli de Apel; acesta este motivul care a fæcut ca în Franfla Curtea Aix sæ aibæ singuræ dreptul sæ judece în apel hotærârile tribunalelor consulare. N°am nici o obiecfliune de fæcut, dacæ dvs. credefli cæ noi am voit a se da Curflii din Bucureøti un avantaj mai mare asupra celorlalte Curfli. Væ ocupafli, cu drept cuvânt, de interesul justifliabililor; nu mæ împotrivesc sæ punefli toate Curflile de Apel, binevoifli numai a formula un amendament øi dacæ din discufliunea ce s°ar urma s°ar dovedi cine are dreptate, autorii proiectului sau autorii amendamentului, øi de mæ va convinge voi vota chiar în contra proiectului, nu fac nici o obiecfliune în aceastæ privinflæ, ræmâne sæ chibzuifli bine care este utilitatea. D. P.P. Carp. D°lor senatori, care este ideea care preocupæ pe propunætorii amendamentului? Facilitatea împricinaflilor; dar pe lângæ facilitatea împricinaflilor ar trebuie sæ ne preocupæm øi de siguranfla împricinaflilor. Ideea este justæ, cum cæ trebuie sæ avem o singuræ Curte ca sæ se stabileascæ o jurisprudenflæ; nu voifli Curtea din Bucureøti, luafli altæ Curte, luafli Curtea din Craiova. Dar pentru facilitatea împricinaflilor cæ au sæ vinæ mai aproape, vefli împuflina siguranfla justifliei, cæci procesele judecându°se de diferitele Curfli nu vor avea toate o jurisprudenflæ adeværatæ cu care sæ trateze chestiunea. Trebuie dar sæ fixæm o singuræ Curte. D. Câmpineanu, ministru de Externe. D°lor, mai am ceva de adæogat. În cazul în care s°ar propune un amendament, în sensul ideii care s°a exprimat, atunci v°aø ruga sæ primifli un subamendament, spre a face ideea practicæ. D. V. Boerescu. Discutæm degeaba, sæ aøteptæm mai întâi sæ se citeascæ amendamentul øi, dacæ va fi susflinut, vom discuta.

378 D. Lecca dæ citire amendamentului care nefiind susflinut se înlæturæ. Se pune la vot articolul din proiect cum s°a redactat de comitetul delegaflilor øi se primeøte. Art.23, 24 øi 25 se primesc færæ discufliune. Se citeøte tabloul A al legafliunilor dupæ cum s°a prezentat de guvern:

Tabloul A Legaﬂiuni

Cheltuieli de reprezentare, de cancelarie, uøieri øi altele, acordate anual capilor de legaﬂiune la: 1. Atena ...... lei 18 000 2. Berlin ...... ” 36 000 3. Berna ...... ” 12 000 4. Belgrad ...... ” 12 000 5. Bruxelles ...... ” 24 000 6. Constantinopole ...... ” 36 000 7. Londra ...... ” 36 000 8. Paris ...... ” 36 000 9. Petersburg ...... ” 36 000 10. Roma ...... ” 30 000 11. Viena ...... ” 36 000 Dragomanul legaﬂiei din Constantinopole va avea peste leafa sa actualæ o diurnæ de ...... lei 3 600

D. raportor. Cum vedefli s°a suprimat prin votul de ieri Berna øi Bruxelles øi au ræmas 9 legafliuni. Pentru aceste 9 legafliuni guvernul propune câte 36 000 franci de fiecare cu cheltuieli de reprezentaflie pe lângæ cabinetele din Europa, afaræ de Roma øi Belgrad. Aci este un amendament care zice:

Amendament Propunem la art.26, tabloul A, la cheltuielile de reprezentare cifra de 24 000 lei noi, în loc de 36 000 lei noi la legaﬂiunile de la Berlin, Constantinopole, Londra, Paris, Petersburg, Roma øi Viena. Iar la tabloul B, reducerea cheltuielilor de reprezentare a consulului din capitala Bulgariei de la 1 000 la 500 lei pe lunæ.

379 D°nii P. Vioreanu, N. Cæmæræøescu, A.T. Zissu, I. Strat, M. Costache. Vrea sæ zicæ, d°lor, dupæ amendament s°a face în loc de 36 000 franci pentru Berlin, Paris, Londra, Petersburg, Constantinopole, Viena, numai 24 000 franci ca cheltuieli de reprezentafliune, adicæ mai puflin cu 12 000 franci. În privinfla legafliunii de la Roma, guvernul cere 30 000 franci, øi amendamentul dæ 24 000 franci, aci este o diferenflæ de 6 000 franci. D. Manolache Costache. Deosebit de leafæ. D. raportor Strat. Neapærat. În privinfla legafliunii de la Belgrad, ræmâne tot 12 000 lei, iar la Atena 18 000. D. Manolache Costache. Aø ruga pe onor. d. raportor sæ ne spunæ dacæ acest amendament este conform cu opiniunea comitetului delegaflilor; dacæ este identitate de vedere între lucrarea d°lor øi acest amendament? D. I. Strat, raportor. Amendamentul este întru toate conform opiniunii unanime a delegaflilor Senatului, cu deosebire numai de legafliunea din Atena, pe care o suprimase comitetul delegaflilor øi care s°a înfiinflat de dvs. În privinfla tuturor celorlalte cifre, amendamentul este în conformitate absolutæ cu opiniunea unanimæ a delegaflilor Senatului. D. I. Câmpineanu, ministru de Externe. D°lor senatori, onor. d. Epureanu, în necunoøtinflæ de cauzæ, roagæ pe d. raportor sæ spunæ care a fost avizul comitetului delegaflilor în aceastæ privinflæ. Neapærat cæ d°sa necunoscând cæ secfliunile au fost în contræ, avea trebuinflæ de aceste renseignements* ca sæ°øi formeze o convicfliune mai bunæ, øi onor. d. raportor se græbeøte sæ spunæ cæ toate secfliunile în unanimitate… D. raportor Strat. N°am zis aceasta. Am zis cæ comitetul delegaflilor, compus din 4 membri, au fost unanimi. Aceasta am zis øi o susflin øi acum, însæ de secfliuni n°am vorbit nimic. D. ministru de Externe. Aceastæ întrebare o face d. Epureanu în necunoøtinflæ de cauzæ øi d. raportor Strat, prin ræspunsul sæu, pare a fi luminat pe d. Epureanu, însæ, d°lor, sæ°mi fie permis a aduce øi eu lumina în aceastæ afacere, cæci cu tot numærul impozant al susflinætorilor acestui amendament, totuøi cred cæ ne aparfline øi nouæ a spune cuvântul nostru. Cu toatæ stæruinfla mea n°am avut onoarea a fi chemat la nici una din secfliuni, nici chiar în comitetul delegaflilor, ca sæ pot øi eu ca sprijinitor al legii sæ aræt cuvintele pe care m°am întemeiat în propunerea acestui proiect de lege. D°lor, deciziunea luatæ de comitetul delegaflilor, pânæ acum, a fost luatæ pe cât timp s°au ascultat numai susflinætorii amendamentului, iar nicidecum fiind ascultat øi acela care avea un interes legitim, nu zic drept legitim, ca sæ fie ascultat în aceastæ afacere. Am venit øi am stæruit ca sæ fim faflæ la discufliunea acestei legi în secfliuni,

* informaﬂii.

380 øi numai o singuræ oræ am lipsit øi m°am pomenit cu legea, trecutæ prin secfliuni øi prin comitetul delegaflilor, færæ ca eu sæ am cunoøtinflæ de aceasta, øi legea astfel cum se prezintæ în discufliune a fost elaboratæ de cætre d. raportor. D°lor, a fost o dorinflæ nu a guvernului, ci a fost o voinflæ nestræmutatæ a flærii ca sæ ajungæ øi ea în concertul european, pozifliune pe care se credea în drept ca sæ o aibæ. Cu toflii am luptat spre a ajunge la acest rezultat, cu toflii am proclamat independenfla noastræ, øi astæzi putem afirma cæ independenfla noastræ este admisæ mai de toate puterile øi cæ de astæzi înainte raporturile noastre diplomatice cu multe din puteri au început, øi cu celelalte puteri este o chestiune de timp, øi în curând avem speranflæ cæ vor începe. Însæ, d°lor, dacæ a fost o dorinflæ a noastræ spre a ajunge la acest rezultat, oare n°afli avut dvs. ideea cæ aceastæ dorinflæ odatæ realizatæ are sæ aducæ nu numai avantaje dar øi sarcini? Oare afli crezut dvs. cæ avefli sæ beneficiafli de o pozifliune dobânditæ, færæ a face øi sacrificii spre a o menfline? Când în viafla privatæ un om, dupæ o luptæ, dupæ o stæruinflæ, ajunge sæ dobândeascæ o pozifliune mai stabilæ, mai bunæ, nu se îndatoreazæ el ca sæ°øi menflinæ acea pozifliune? Dacæ aceasta este adeværat de la particular la particular, este cu mult mai adeværat de la stat la stat; øi din acest punct de vedere n°ar face bine Senatul dintr°un spirit de economie ræu înfleleasæ, sæ facæ reprezentanflilor noøtri din stræinætate o pozifliune care nu este în raport cu situafliunea flærii noastre. D°lor, ce remunerare am cerut noi sæ se dea reprezentanflilor noøtri din stræinætate? Cifra de 18 mii leafæ, vorbesc de legafliunile cele mari, øi 36 mii cheltuieli de reprezentafliune. Binevoifli a descompune împreunæ cu mine aceastæ cifræ øi vefli vedea cæ în realitate un øef de legafliune are leafæ 18 mii lei pe an; din aceøtia scæzându°se 20 la sutæ ræmâne 14 400 leafæ neto. Cheltuielile de reprezentafliune sunt, precum afli væzut din tabloul A, pentru legafliunile cele mari 36 000 lei pe an. Din aceøti 36 mii lei are cheltuieli de cancelarie, care oricât de modest ar fi tot trebuie sæ fie o sutæ de franci pe lunæ. Are pe urmæ cheltuielile uøierilor care dacæ n°ar fi decât trei, îmbræcæmintea øi hrana lor cu cheltuielile de cancelarie se urcæ la suma de 700 franci pe lunæ, adicæ 7 800 franci pe an, care scæzându°se din suma de 36 mii ræmâne 28 de mii, øi cu 1 440 leafæ neto, fac 42 de mii, din care dacæ vefli mai scædea cheltuielile de încælzit øi de iluminat, se reduce suma la 37 sau la 38 mii franci, care fac 3 mii galbeni pe an. Apoi dacæ credefli dvs. cæ cu aceastæ leafæ poate cineva sæ træiascæ în Bucureøti, nu poate în oraøele cele mai scumpe din lume cum este Londra, cum este Petersburgul,

381 cum este Constantinopole cu trei mii de galbeni sæ ducæ cineva o viaflæ somptuoasæ, demnæ, precum onor. d°nii Vioreanu, Epureanu øi Strat par a o crede. Este mai bine de a renunfla la trimiterea acestor reprezentanfli ai flærii, decât a°i trimite în niøte condifliuni aøa de infime. D°lor, în mintea cui a putut intra cæ se voieøte a se face o propæøire de lux, cæ acei reprezentanfli sæ ducæ o viaflæ fastuoasæ? În mintea nimænui, d°lor, voim a le crea o pozifliune demnæ iar nu umilæ. S°a vorbit despre Belgia, apoi, d°lor, reprezentanflii Belgiei au 58 mii de franci, unde este dar armonia între aceastæ sumæ øi cea din proiect de 36 mii franci? Nu vedefli dvs. ce disproporflie este? Apoi, d°lor, acolo mai au øi alte avantaje, cæci acolo se dæ Ministerului de Externe sub diferite forme, se dæ o sumæ de 400 000 franci (sumæ care nu este dator sæ o justifice); se dau sume enorme ori de câte ori este vorba de deplasæri sau instalæri, când se numeøte un øef de misiune iaræøi i se dau cheltuieli de instalare, pe cât timp la noi trimisul trebuie sæ anticipeze asupra lefei sale pentru aceste cheltuieli de instalare øi sæ se greveze viitorul sæu. D°lor, am fost preocupafli øi de altceva, am voit ca sæ se permitæ oricærui guvern când va avea trebuinflæ ca sæ trimitæ un reprezentant în stræinætate. Sæ nu ia numai din acele persoane care din întâmplare pot fi avute; daræ sæ ia øi din cercul acelor persoane care nu ar avea avere. Nu am voit ca alegerea ce se va face pentru un reprezentant sæ fie restrânsæ, limitatæ; cæci, d°lor, Constitufliunea noastræ chiar declaræ, cæ toate funcfliunile sunt accesibile tuturor, færæ însæ a face nici o distincfliune. Apoi, d°lor, ceea ce este un adevær pentru întrul flærii, poate sæ facæ o excepfliune în afaræ? Nu vedefli dvs. cæ punând condifliuni aøa de infime, acela care nu ar poseda o avere, ar fi în imposibilitate de a reprezenta flara… D. N. Cæmæræøescu. Cer cuvântul. D. ministru de Externe. În minutul dar când dvs. afli admite amendamentul, afli crea un privilegiu de fapt, în contra cæruia ne°am înscrie, precum ne înscriem în contra privilegiilor de drept. D°lor, împoværarea nu este aøa de mare dupæ cum se zice: este vorba de vreo 70–80 de mii de franci pe an pe care ar vrea amendamentul sæ°i scadæ pentru economie. Da, aceasta e o economie ræu înfleleasæ, øi mæcar cu aceastæ sumæ sæ ræmânæ ruinate finanflele flærii! Øi dacæ ar trebui ca sæ comparæm între aceastæ cheltuialæ care este utilæ, cæci vom putea avea reprezentanfli buni, care sæ fie folositori flærii, eu cred cæ este de preferat a face aceastæ cheltuialæ de 70–80 mii franci, øi a gæsi reprezentanfli buni; cæci altfel, dacæ ne°am adresa la un om inteligent, ne va zice: nu primesc pentru cæ ni s°a dat o pozifliune puflin suficientæ. Pentru aceste cuvinte, væ rog sæ binevoifli a primi proiectul guvernului, astfel cum a fost prezentat, øi a înlætura amendamentul care s°a propus.

382 D. Manolache Costache. Onor. d. ministru, nu trebuie sæ se mire dacæ mi°am permis a face întrebare d°lui raportor dacæ opiniunea comitetului delegaflilor este în acord cu opiniunea emisæ în propunerea noastræ; cu atât mai mare autoritate am crezut cæ va fi amendamentul care s°a depus atât în ochii Senatului precum øi în vederea d°lui ministru, dacæ vom obfline convicfliunea cæ dupæ un studiu matur ce a fæcut comisiunea dvs. a adoptat øi ea tot aceleaøi vederi ca acelea pe care le propune amendamentul de astæzi. Iatæ de ce am fæcut acea întrebare. N°a fost defel o finefle cum avea aerul a zice d. ministru. Dar, d°lor, de ce este chestiunea? Se zice: am intrat în concertul european, sæ dæm o pozifliune mai demnæ capilor noøtri de misiuni. D°lor, s°a zis cæ ministrul nu a fost prezent în sânul comisiunii Senatului când a discutat proiectul. Cu toate cæ n°a avut onoare de a avea în sânul sæu pe d. ministru ca sæ dea explicafliuni, însæ acesta nu era un proces atât de complicat, se reducea numai la o analizare de salarii, øi apoi tofli membri cunosc greutæflile traiului din oraøele unde trebuie sæ se numeascæ aceøti agenfli; prin urmare puteau øi dumnealor øi færæ prezenfla d°lui ministru sæ°øi dea seama de importanfla proiectului. Daræ ia sæ vedem, dacæ comisiunea dvs. nu corespunde la însæøi dorinflele pe care le manifestæ d. ministru. Întâia întrebare care o pun este de a se øti la ce sumæ se ridica înainte cheltuielile de reprezentafliune pe lângæ salariul care este fix pânæ în anul de graflie 1879? Tofli agenflii noøtri aveau ca cheltuieli de reprezentafliune 14 000 franci pe lângæ salariu. Opritu°s°au comisiunea la aceastæ cifræ? Nu. Ci i°a acordat øi local de 10 000 franci, vrea sæ zicæ iatæ încæ un adaos de 10 000 lei. Opritu°s°au comisiunea aci? Nu; cæci însæøi comisiunea a sporit cifra de 14 000 franci cât se acorda pentru cheltuieli de reprezentafliune suind°o la 24 000 franci. Apoi, mi se pare cæ dacæ este sæ flinem seamæ de avantaje øi sarcini, noi plætim un tribut imediat acestor avantaje care ni se fægæduiesc în viitor. Øi prin urmare cred cæ dacæ pozifliunea unui agent s°a sporit în mai mult cu 20 000 franci, din ceea ce avea pânæ acum, putem sæ ne mærginim la aceastæ cifræ. Nu va spori nici nu va scædea demnitatea nafliunii române sau a agentului, dacæ îi vom da 10 000 franci mai mult sau mai puflin! Graflie cerului, în veacul al XIX°lea se cer alte calitæfli care dau însemnate unui individ! Dar d. ministru de Externe, se pune în aceastæ ipotezæ øi zice: „vrem sæ împingem talentul, noi care nu vrem sæ creæm un privilegiu de fapt, noi vrem un salariu mai mare, ca sæ putem admite, când am gæsi un om de geniu, øi sæ°i propunem sæ meargæ în stræinætate; dar aceea n°ar fi la înælflimea pozifliunii sale fiindcæ îi dæm 10 000 franci mai puflin“. Întâi ipoteza este greøitæ, cæci un om în flaræ la noi care ajunge în pozifliune încât sæ poatæ fi trimis în stræinætate, neapærat cæ øi°a câøtigat deja o pozifliune oarecare, puflini sunt oameni de talent care sæ nu stræbatæ øi sæ nu°øi fi câøtigat o pozifliune oarecare în flaræ pânæ a fi trimis în stræinætate. Øi dacæ ar fi în adevær pozifliunea acelui

383 geniu necunoscut încât sæ nu aibæ nici un avut personal, oare pozifliunea sa nu va fi frumoasæ când va merge la Paris sau la Berlin cu 44 000 franci pe an? Prin urmare cred cæ dacæ este exact ceea ce a zis d. ministru de Externe cæ trebuie sæ ne impunem øi sacrificii în contra avantajelor ce ni s°au creat prin recunoaøterea, deøi parflialæ, a independenflei noastre, atât comitetul cât øi Senatul au venit înaintea dorinflei d°lui ministru øi au sporit cu 10 000 franci pozifliunea agenflilor actuali. Øi prin urmare, d°lor, considerafliunile de finanfle care totdeauna erau sæ domneascæ în spiritul dvs. cred cæ væ vor inspira destul de bine ca sæ primifli amendamentul ce este depus la birou cu atât mai mult cæ se gæseøte în conformitate de vederi în lucrarea comitetului dvs. D. N. Cæmæræøescu. Onor. d°ni senatori, ascultând pe d. ministru de Externe fæcând socoteli m°am gæsit tot în pozifliunea de alaltæieri, când auzeam pe d. Øendrea, care îmi pare ræu cæ nu este prezent ca sæ mæ asculte, fæcând asemenea socoteli øi care între altele spunea cæ 12 mii lei din acele 36 000, cheltuieli de reprezentaflie i°ar trebui unui agent numai pentru bacøiøuri (ilaritate). Aøa a zis d. Øendrea: pentru bacøiøuri øi pentru încælzit øi iluminat, daræ la Roma nu se face foc pentru încælzire (ilaritate). Cred cæ øtifli aceasta tofli care afli fost la Roma; am onoare a væ spune cæ eu am fost. Prin urmare, de foc pentru încælzire nefiind vorba, ræmân numai bacøiøurile øi iluminatul în discufliune. D°lor, este lesne sæ facem socoteli øi°mi aduc aminte un proverb al fraflilor români de peste Carpafli care zice: „socoteala de°acasæ nu se potriveøte cu socoteala din târg“ (ilaritate). Øi al doilea proverb cæ: „lesne se învoiesc oamenii la cele ce nu cer platæ din punga lor“. Lesne este zic de a face aci socoteli, greul este însæ de a plæti cæ ce este greu este plata. (Ilaritate.) Ni se vorbeøte de independenflæ. D°lor senatori, independenfla am votat°o øi eu øi mæ mândresc cu dânsa dar nu voi sæ risipim banii flærii pentru cæ avem independenfla. Aud cæ în bugetul care se formeazæ pe anul acesta este un gol dupæ unii de 8 milioane lei, dupæ alflii de 10 milioane øi cred cæ d. ministru de Finanfle care este aci nu°mi va da dezminflire la aceasta. Prin urmare, în lipsa în care ne gæsim de nu øtim cum sæ facem faflæ cheltuielilor øi de a echilibra bugetul, ne este oare permis astæzi ca sæ mai creæm cheltuieli mari øi sæ nu ne oprim numai la cele stricte, necesare? Am observat ceva — nu øtiu dacæ øi dvs. n°afli observat ca øi mine —, se zice cæ agenflii noøtri o sæ aibæ leafæ 18 000 lei pe an din care se va refline 20 la sutæ, øi 36 000 lei cheltuieli de reprezentaflie; dar din aceøtia nu se refline nimic. Eu dacæ aø fi fost pentru a plæti larg pe reprezentanflii noøtri din stræinætate, aø fi fost de pærere ca sæ punem 36 000 leafæ în scop sæ reflinem 20 la sutæ cum se refline de la tofli funcflionarii øi sæ reducem cheltuielile de reprezentare de la care nu reflinem nimic. Ei bine, d°lor senatori, mæ gândesc serios øi cu mine cred cæ trebuie sæ gândeascæ flara întreagæ, de unde avem sæ acoperim aceste cheltuieli? Spori°vom impozitele?

384 Adæoga°vom încæ 5 bani la timbre poøtale pentru scrisori peste cei 15 existenfli, ca sæ dæm trimiøilor noøtri din stræinætate? Adæoga°vom încæ o jumætate franc, peste un franc øi jumætate, plata unei depeøe? Spori°vom impozitul spirtoaselor? Sau ce alt vom face? Socotesc cæ ori cu câtæ bunævoinflæ vine guvernul sæ ne zicæ: dafli°ne bani sæ flinem sus prestigiul independenflei, este de datoria noastræ, celor care suntem øi reprezentanflii flærii øi contribuabili, noi care suntem corp matur, sæ ne gândim bine când vrem sæ dæm øi sæ tot dæm; cæci am îngenunchiat flara tot dând! V°am arætat alaltæieri, cu ocaziunea interpelærii mele cæ în loc sæ dau taxæ de 5 franci øi jumætate pentru un contract de închiriere care cuprindea chirie anualæ lei 1 100, aøa cum zice legea, mi s°a cerut øi mi s°a luat lei zece. Rog pe d. ministru de Externe sæ consimtæ, ca contribuabil împreunæ cu noi øi în nivelul nostru (ca sæ nu zic al meu), sæ fie mai strâns în cheltuieli; sæ primeascæ sæ se plæteascæ misiuni cu mai pufline cheltuieli de reprezentafliune, sæ se mulflumeascæ cu 24 000 lei øi când vom deveni mai bogafli, când ne vom achita de datoria flærii care ne apasæ greu, atunci vom da, nu 36 mii lei, ci mult mai mult, sæ ne gândim, cæ n°avem nevoie numai de trimiøi în stræinætate ca sæ le dæm bani mulfli, mai avem nevoi numeroase în flaræ, de exemplu îmbunætæflirea clerului care trebuie susflinut, în fafla chestiunii care o exige tratatul din Berlin, clerului zic este pærerea mea sæ le dæm mijloace, înmulflindu°le lefurile, sæ îmbunætæflim øi sæ înmulflim øcolile, nu la misiuni în stræinætate create cu duiumul øi plætite larg. Eu socotesc cæ onor. d. ministru de Externe cu guvernul de acord ar fi mai bine sæ mærgineascæ numærul acestor misiuni, øi sæ nu trimitæ pentru fiecare capitalæ câte unul, ci sæ caute sæ gæseascæ, cum a zis d°sa, øi oameni bogafli, cum a binevoit a gæsi pe d. Plagino, de la trimis în Spania, øi pe d. Bellu când l°a trimis în Olanda, øi cum cautæ acum sæ trimitæ pe d. Brâncoveanu, în Suedia. Sfârøesc declarându°væ cæ sunt în contra risipei banilor statului, sunt pentru cheltuieli modeste, pânæ când va ajuta bunul Dumnezeu sæ ne îmbogæflim, sæ începem øi noi sæ exploatæm minele noastre, sæ ne ajungem în parale, cum zice românul, øi atunci vom da cu prodigalitate. Væ rog dar sæ reducem suma cheltuielilor de reprezentare la 24 000 lei, øi sæ nu fim galantomi cu banii flærii, cæci flara este cu ochii pe noi, vede ce face øi zice: iatæ cum se cheltuiesc de ræu banii noøtri în starea de neavere în care ne aflæm, iatæ cæ suntem în fafla unui gol însemnat în bugetul statului, øi cu toate acestea d°nii senatori dau cu galantomie. Noi nu avem pânæ acuma buget, nu øtim pânæ acuma cum stæm, øi de aceea, sunt silit sæ spun onor. d. ministru de Externe cæ nu voim sæ creæm cheltuieli mai înainte de a vedea cum stæm cu veniturile noastre. Declar daræ cæ voi vota contra menflinerii sumei de 36 000 lei fiindcæ sunt pentru economii, pentru uøurarea impozitelor øi pentru acoperirea golurilor din buget cu mijloacele noastre de astæzi øi sæ alergæm sæ mai împoværæm flara cu noi impozite. Am zis!

385 D. I. Brætianu, prim°ministru. D°lor, chiar de aø avea o mare opoziflie contra mea în asemenea chestiuni, nu cred cæ ar fi opoziflie sistematicæ pânæ acolo unde merge a d°lui M. Costache, øi mai cu seamæ a d°lui Cæmæræøescu, care promite la unii cæ are sæ le creascæ lefurile øi de altæ parte tuturor contribuabililor le promite scæderi de contribuflii! Nu øtiu dacæ scæzând contribufliunile afli putea fline cealaltæ promisiune, de a veni în ajutorul înaltului cler. D. Cæmæræøescu. Avem trebuinflæ. D. prim°ministru. Avefli trebuinflæ de voturi! D°lor, ceea ce pot asigura, nu pe orator, daræ pe d. Cæmæræøescu, fiindcæ øi d°lui are interes, ca proprietar øi contribuabil, este cæ, cât vom fi la putere, nu vom veni cu sporiri de impozite; øi vom face mai mult, fiindcæ s°a vorbit de scrisori… D. Cæmæræøescu. Am vorbit de plata timbrelor pentru contracte de locafliuni. D. prim°ministru. Vom veni cu un proiect de lege ca sæ se mai scadæ taxa scrisorilor øi a telegramelor. Daræ notafli bine, nu pot sæ zic cæ voim cu aceasta sæ scædem impozitele. Pentru cæ øtifli de ce voim sæ facem aceastæ scædere de tarife? Pentru cæ credem cæ scæzându°le are sæ creascæ veniturile, øi totodatæ sæ ne punem în armonie cu restul Europei, fiindcæ existæ o unitate de tarif în toate statele Europei. D°lor, de ce este vorba? Este vorba de buget sau de o lege organicæ? Dacæ va fi vorba de buget, øi dacæ vom vedea cæ resursele statului nu sunt îndestulætoare, apoi atunci vom face øi noi ceea ce a fæcut Grecia, ceea ce au fæcut øi alte state când erau în nevoie, adicæ cæ nu au trimis reprezentanfli acolo unde nu era neapærat nevoie, fiindcæ nu aveau cu ce sæ°i plæteascæ. Daræ astæzi nu facem bugetul. Noi facem o lege prin care se constituie corpul diplomatic al României. D°lor, corpul diplomatic nu se constituie, dupæ cum a zis onor. d. M. Costache sau d. Cæmæræøescu, ca sæ facem numai onoare independenflei sau sæ facem lux în stræinætate. Dvs. øtifli cæ eu nu pun aøa mare prefl pe onoruri de felul acesta. Nu cerem o reprezentanflie diplomaticæ în stræinætate ca un lux sau pentru cæ un stat e mai mult sau mai puflin onorat prin aceasta, ci pentru cæ pozifliunea noastræ în concertul statelor, cum a spus colegul meu, s°a schimbat; astæzi suntem un stat independent, astæzi trebuie sæ fim în relafliuni cu statele din Europa, øi în relafliuni de toate zilele, ca sæ ne protejæm øi apæræm interesele, cæci astæzi nu mai suntem sub tutela nimænui. Onor. d. Manolache Costache spunea cæ agenflii aveau înainte 14 000 franci, øi noi acum le dæm 44 000, øi le mai dæm øi 10 000 franci pentru local. Onor. d. Manolache

386 Costache trebuia sæ întrebe pe vechiul sæu coleg din minister cæ întotdeauna localul s°a plætit de cætre stat, cum are sæ se plæteascæ øi de aci înainte. D. raportor. Localul nu s°a plætit totdeauna de stat. D. ministru de Externe. Afirm cæ s°a plætit de stat. D. Petre Carp. Eu însumi am plætit localul. D. preøedinte al Consiliului I. Brætianu. Se poate, d°ta ai fost generos, celorlalfli însæ li s°a plætit de stat. Îmi pare ræu cæ onor. d. Kogælniceanu nu este aci, fiindcæ proiectul este conceput de d°sa, ca sæ væ spun cæ localurile agenfliei se plætesc pretutindenea de cætre stat. D. Manolache Costache. Când eram eu la minister, nu era aøa. D. ministru de Externe. Aøa a fost la Viena, Paris, Petersburg øi Constantinopole. D. Manolache Costache. Poate sæ fie aøa de când suntefli dvs. D. preøedinte al Consiliului. Aøa am gæsit noi, nici n°am mai adæogat nici n°am mai scæzut. Daræ, d°lor, sæ vedem ce pozifliune aveau reprezentanflii noøtri în stræinætate, øi ce pozifliune trebuie sæ aibæ astæzi? Atunci ei nu aveau un caracter oficial, erau tolerafli, erau primifli în mod oficios în cabinetele miniøtrilor, nu se duceau nicæieri, n°aveau caracterul de reprezentanfli ai unei flæri, fiindcæ nu eram independenfli; øi puteau sæ øadæ la al doilea øi la al treilea etaj, fiindcæ nu venea nici un ministru ca sæ°i facæ vizitæ; îi trimitea cartea de vizitæ øi nimic mai mult, øi nu erau obligafli la nici o îndatorire care atrægea dupæ sine øi cheltuieli. Astæzi însæ ministrul nostru plenipotenfliar are rang ca tofli ceilalfli miniøtri ai statelor europene; astæzi are sæ fie chemat la toate reprezentafliunile, la toate prânzurile date de ministrul acelei flæri, precum øi de reprezentanfli altor flæri, øi trebuie øi el la rândul sæu sæ°i invite; cæci sunt puøi pe un picior de egalitate. Cu ce cheltuialæ se poate fline aceastæ pozifliune în Paris, Londra, Petersburg, Viena øi Constantinopole? Onor. d. Kogælniceanu este aci øi poate sæ væ spunæ cu câtæ rugæciune de abia am putut face ca sæ trimitem pe d. general Ghica la Petersburg? Spunea cæ se ruineazæ ca sæ flinæ o casæ prezentabilæ øi sæ facæ faflæ la toate cerinflele etichetei. Întreb pe tofli aceia care au øezut în aceste capitale mari, øi care ca particulari n°au obligafliuni ca un ministru, øi sæ°mi spunæ dacæ cu mai puflin de douæ, trei mii de galbeni pe an poate sæ træiascæ într°un mod prezentabil într°aceste capitale mari ale Europei? Apoi, d°lor, eu înfleleg pe aceia care fac opozifliune sistematicæ øi care au francheflea de a zice: „sæ nu dæm nimic!“ Sunt consecinfli. Daræ credefli dvs. cæ mâine când ar veni d°lor la putere o sæ°øi închidæ drumul? Nu, d°lor, cæci nici nu se poate altfel; sau trebuie sæ modifice legea, sau au sæ vinæ cu credite extraordinare cum am fost nevoifli a face øi noi. Apoi dacæ dvs. vroifli sæ tæiafli acest sistem dupæ cum voieøte øi onor. d. Sturdza, care este apostolul, campionul acestei idei, de a se curma odatæ cu

387 creditele extraordinare øi suplimentare, trebuie sæ nu punefli pe stat în pozifliunea de a avea recurs la dânsele. Daræ onor. d. Manolache Costache ne spune cæ d. Câmpineanu a zis cæ nu voim a închide drumul geniului. N°a fost vorba de geniu, cæci geniile nu numai în România dar chiar în toatæ Europa nu se gæsesc decât la câte un secol sau douæ odatæ; øi atunci mai de multe ori sunt niøte calamitæfli în loc de a fi avantaje pentru societate. Apoi s°a zis cæ nu facem un privilegiu de fapt prin reducerea mijloacelor de trai în reprezentarea trimiøilor noøtri în stræinætate, cæci adaogæ d. Epureanu øi zice: care este omul care a ajuns într°o poziflie marcantæ øi care sæ nu°øi fi fæcut øi o pozifliune materialæ? Apoi, d°lor, oare carierele politice fac stærile materiale ale oamenilor din România sau de oriunde? Din contra, vedem cæ oamenii care se dau afacerilor publice, cel puflin acei care sunt corecfli, îøi dærâmæ stærile în loc de a le adæoga. Prin urmare eu unul m°aø feri de un om care øi°a fæcut starea în afacerile publice! Daræ, d°lor, la noi în România sunt oare oameni de aceia care sæ aibæ stæri sigure încât sæ poate face sacrificiul de a°øi læsa øi flara øi interese øi sæ se ducæ în stræinætate spre a cheltui din punga lor? La noi pânæ acum nu este nici industrie, nici comerfl, care singure sunt cele douæ artere ce pot forma stærile materiale; nu mai suntem nici în timpul stræmoøilor d°lui M. Costache, când Domnul dæruia moøii pe câmpul de bætaie; astæzi trebuie sæ muncim ca sæ câøtigæm. Acei ce nu au mijloace nu pot face sacrificii; iar cei care fac asemenea sacrificii færæ sæ fie în pozifliune de a le face, nici nu°mi inspiræ multæ încredere. Eram o datæ în Ministerul de Interne øi aveam nevoie de a publica ceva în Monitor, øi mi se spusese cæ nu mai este loc; am zis sæ mi se aducæ materiale de inserat, øi am væzut între ele o inserfliune a unui econom* de spital care fæcea ofertæ de a hræni trei luni de zile bolnavi pe contul lui, øi am zis sæ se øteargæ; øi pentru aceasta vine øeful de serviciu øi zice: cum, d°le ministru, un om care face o faptæ bunæ nu este primit? Atunci i°am ræspuns: daræ nu vezi, d°le, cæ un om care este silit sæ ocupe locul de econom la un spital øi care vine sæ facæ sacrificiul de a hræni trei luni de zile pe bolnavi trebuie sæ fie suspect, cæci trebuie sæ fie aci un mister! De aceea, d°lor, zic cæ de asemenea sacrificii mæ feresc totdeauna. Trebuie daræ sæ punem în pozifliune pe agenflii noøtri a træi din flaræ iaræ nu din averea lor. Øi pentru aceasta mæ raportez la tofli oamenii, care nu fac opozifliune sistematicæ, øi care au fost în stræinætate, care øtiu ce cheltuieli necesitæ traiul de acolo, mai ales ca agenfli diplomatici, sæ spunæ sincer dacæ suma aceasta de 36 mii lei pentru un ministru al

* administrator.

388 unui stat independent este mare sau dacæ abia poate sæ fie suficientæ pentru a face faflæ exigenflelor etichetei. Eu, d°lor, aø avea øi altceva de discutat; dacæ ar fi øedinflæ secretæ v°aø putea spune øi alte motive, dar în øedinflæ publicæ pentru onoarea parlamentaræ nu væ pot spune. Væ pot spune însæ cæ tofli aceia care au fost în stræinætate øtiu cæ nu poate un reprezentant al unei nafliuni sæ træiascæ în condifliuni aøa de mici. Sunt alte state mult mai mici ai cæror reprezentanfli au câte 70 mii franci leafæ øi cheltuieli de reprezentaflie. Noi am luat suma de mijloc. D°lor, aceasta este o lege, nu este o cheltuialæ, øi fie încredinflat onor. d. Cæmæræ- øescu cæ øi Camera fline punga strânsæ, nu este mai puflin econoamæ decât d°sa, øi nu este dispusæ a væ propune nici noi contribufliuni, nici noi împrumuturi, øi prin urmare fifli încredinflafli cæ va tæia din buget mai înainte de a vota o altæ sarcinæ. Astæzi, dacæ se face aceastæ lege, se face numai pentru a ræmânea o lege pentru totdeauna, care însæ are sæ se punæ în aplicare dupæ mijloacele de care vom dispune; când vom avea mult vom trimite pretutindeni reprezentanfli, când nu vom avea nu vom trimite decât numai acolo unde va fi neapæratæ trebuinflæ. Guvernul însæ trebuie sæ aibæ aceastæ lege, aceastæ autorizare, cæci nu trebuie sæ facem legi ori de câte ori se voteazæ bugetele, legea este permanentæ, bugetul se schimbæ pe tot anul. Am zis cæ aøa se face øi în alte state, când mijloacele au fost restrânse, øi aøa s°a fæcut în Grecia mai deunæzi. Prin urmare, væ rog sæ binevoifli a vota astfel cum este, dacæ voifli ca legea sæ aibæ eficacitatea ei, øi când va fi vorba de economie, voi fi alæturi cu d. Cæmæræøescu. Voci. Închiderea discufliunii. Se pune la vot închiderea discufliunii øi se primeøte. Se pune la vot amendamentul de mai sus, pentru reducerea cheltuielilor de reprezentafliune. D. vicepreøedinte. D°lor, rezultatul votului este cel urmætor: Votanfli ...... 45 Majoritate absolutæ ...... 23 Bile albe ...... 18 Bile negre ...... 27 Prin urmare, amendamentul s°a respins. Se pune la vot articolul cu tabela A, din proiectul guvernului, øi se primeøte. Se dæ citire tabelelor B øi C, care se primesc færæ discufliune. D. vicepreøedinte. Sunt dator a întreba pe guvern dacæ aderæ la amendamentele care s°au admis de Senat, ca sæ pot pune la vot legea în total chiar astæzi. D. ministru de Externe. Neapærat, aderæm. Se pune la vot prin bile legea în total.

389 D. vicepreøedinte, D. Ghica. Rezultatul votului este: Votanﬂi ...... 45 Bile albe ...... 33 Bile negre ...... 12 Prin urmare, Senatul a primit legea amendatæ. (Monitorul Oficial, nr. 27 din 4 februarie 1879, pp.603–610; nr.28 din 6 februarie 1879, pp.634–643; nr.30 din 8 februarie 1879, p .694–699; nr.31 din 9 februarie 1879, pp.731–734; nr.32 din 10 februarie 1879, pp.763–765).

390 23

VOTUL ADUNÆRII DEPUTAfiILOR ASUPRA PROIECTULUI DE LEGE SUPLIMENTARÆ, AMENDAT DE SENAT, RELATIV LA LEGAfiIILE ØI CONSULATELE ROMÂNE, PRECUM ØI LA ADMINISTRAfiIA CENTRALÆ A MINISTERULUI AFACERILOR STRÆINE

Øedinﬂa de la 6 februarie 1879

Preøedinflia d°lui vicepreøedinte G. Hasnaø. D. D.I. Ghica, raportorul comitetului de delegafli ai secfliunilor, dæ citire urmætorului raport:

Domnilor deputafli, Proiectul de lege suplimentaræ relativæ la legafliunile øi consulatele române în stræinætate precum øi la administraflia centralæ a Ministerului Afacerilor Stræine, votat de Adunare în øedinfla de la 19 ianuarie anul curent, a fost modificat de onor. Senat în øedinfla din douæ februarie, anul curent. Modificafliunile fæcute de onor. Senat, fiind supuse secfliunilor Adunærii, au fost primite de toate, øi a numit delegafli: la secflia I, d. Danielopol; la secflia II, d. Con- stantinescu; la secflia III, d. Nicorescu; la secflia IV, d. Vernescu; la secflia V, d. Ionescu; la secflia VI, d. Aurelian øi la secflia VII, d. I. Ghica. Întrunindu°se astæzi comitetul delegaflilor, afaræ de delegaflii secfliunilor a V°a øi a VI°a au primit în unanimitate articolele amendate de Senat, însærcinându°mæ ca sæ væ supun aceste amendamente øi a le susfline înaintea dvs. Amendamentele propuse de Senat sunt în numær de trei: 1. La art.1 legafliunile de la Berna øi Bruxelles au fost suprimate. Aceste supresiuni sunt cu totul în acord cu proiectul originar al comitetului delegaflilor Adunærii, mai cu seamæ cæ în virtutea alineatului acestui articol guvernul are dreptul de a însærcina pe titularii posturilor enumerate aci ca sæ°l reprezinte øi pe lângæ alte Curfli. 2. A doua modificare care s°a fæcut de Senat, este suprimarea art.5 relativ la chemarea titularilor legafliunilor în administrafliunea centralæ a Ministerului Afacerilor Stræine când interesele serviciului reclamæ prezenfla lor. Suprimarea acestui articol s°a fæcut de Senat øi s°a primit de comitetul dvs., fiindcæ s°a arætat cæ guvernul are dreptul de a face aceastæ chemare øi færæ un text special de lege în privinfla aceasta.

391 3. În fine, la art.15 devenit 14 s°a øters lista consulatelor retribuite, læsându°se cu totul la aprecierea guvernului de a stabili aøa consulate în zece puncte unde va gæsi de cuviinflæ. Aceastæ din urmæ modificare iaræøi s°a primit de comitetul dvs., ca læsând destulæ latitudine guvernului øi în acelaøi timp reprezentând o economie însemnatæ prin limitarea numærului acestor posturi. Acestea sunt modificærile propuse de Senat øi primite de comisiunea dvs., care væ roagæ sæ le primifli øi sæ le votafli.

Raportor, Dimitrie Ion Ghica

Dupæ adoptarea modificærilor fæcute de Senat, se pune la vot proiectul de lege în total øi rezultatul scrutinului este cel urmætor: Votanﬂi ...... 71 Majoritate reglementaræ ...... 38 Bile albe pentru ...... 66 Bile negre contra ...... 5 Abﬂineri ...... 1 D. vicepreøedinte. Adunarea a adoptat proiectul de lege astfel cum a fost modificat de Senat.

(Monitorul Oficial, nr. 29 din 7 februarie 1879, pp.661–662)

392 24

LEGE SUPLIMENTARÆ RELATIVÆ LA LEGAﬁIILE ØI CONSULATELE ROMÂNE, PRECUM ØI LA ADMINISTRAﬁIA CENTRALÆ A MINISTERULUI AFACERILOR STRÆINE

CAROL I, Prin graflia lui Dumnezeu øi voinfla naflionalæ, Domn al românilor, La tofli de faflæ øi viitori, sænætate. Corpurile legiuitoare au votat øi noi sancflionæm ce urmeazæ:

LEGE SUPLIMENTARÆ relativæ la legaﬂiunile øi consulatele române în stræinætate, precum øi la administraﬂia centralæ a Ministerului Afacerilor Stræine

TITLUL I Legaﬂiuni

Despre personalul diplomatic Art.1. Sunt instituite legafliuni în posturile urmætoare: 1. Atena. 2. Berlin. 3. Belgrad. 4. Constantinopole. 5. Londra. 6. Paris. 7. Petersburg. 8. Roma. 9.Viena. Aceøti reprezentanfli vor putea fi însærcinafli de guvern sæ°l reprezinte øi pe lângæ alte Curfli care nu sunt enumerate în acest articol. Art.II. Titlul øi clasele agenflilor diplomatici sunt determinate prin decret domnesc, în urma avizului Consiliului de Miniøtri. Art.III. Secretari de legafliune, fie de clasa I, fie de clasa II, fie interprefli, sunt aøezafli la diferitele posturi diplomatice; ei pot primi titlul øi face funcfliunile de cancelari. Art. IV. Diferitele legafliuni pot avea ataøafli neretribuifli. Art.V. Dragomani pot fi ataøafli la legafliunile din Orient. Art.VI. O lege specialæ va determina condifliunile de admisibilitate øi de înaintare al întregului personal al legafliunii.

393 Art.VII. Tratamentul fix al fiecærui cap de misiune instituit prin art.1, este de 1 500 lei pe lunæ, afaræ de acela al titularilor posturilor din Atena øi Belgrad, care este fixat la cifra de 1 000 lei pe lunæ. Capul misiunii mai primeøte, pe lângæ acest tratament fix, o sumæ sub titlul de cheltuieli de reprezentare, de cancelarie, de uøieri øi altele. Aceastæ sumæ, care este determinatæ dupæ condifliunile particulare ale fiecærui post øi scumpetea relativæ a vieflii în fiecare reøedinflæ, formeazæ un capitol special în bugetul anual al Ministerului Afacerilor Stræine, conform tabloului aci anexat sub litera A. Art.VIII. Secretarii de întâia clasæ se vor bucura de un tratament fix de 1 000 lei pe lunæ. Secretarii de a doua clasæ øi secretarii interprefli, de un tratament fix de 600 lei pe lunæ. Art.IX. Însærcinafli de afaceri prin°interim, când titularul legafliunii este în concediu care trece peste 15 zile, sau când postul este vacant, au dreptul la o treime, øi care se va lua din cheltuielile de reprezentare afectate capului misiunii. Art.X. Chiria localului legafliunilor este înscrisæ anual în bugetul Ministerului Afacerilor Stræine.

TITLUL II Consulate

Despre personalul consular Art.XI. Personalul consulatelor, prevæzute la art.41 din legea organicæ a Ministerului Afacerilor Stræine, este împærflit în douæ categorii: 1. Consuli retribuifli. 2. Consuli neretribuifli. În cazul în care, în lipsæ de cetæfleni români locali, guvernul ar fi nevoit sæ numeascæ vreun stræin în funcfliunile de consul neretribuit, acesta nu va avea decât un caracter comercial. Art.XII. Personalul consultatelor de prima categorie se compune: a) De consuli generali care pot primi øi titlul de agenfli politici sau însærcinafli de afaceri. b) De consuli. c) De viceconsuli. Art.XIII. Personalul consulatelor de a doua categorie se compune: a) De consuli generali. b) De consuli sau viceconsuli. c) De agenfli consulari.

394 Art.XIV. Se vor putea stabili autoritæfli consulare retribuite de orice grad la zece puncte unde guvernul va gæsi de cuviinflæ. Art.XV. Cancelari øi interprefli retribuifli pot fi ataøafli la diferite posturi consulare de 1 categorie. Art.XVI. Titlul øi gradul acestor consulate se vor fixa prin decret domnesc. Art.XVII. Înfiinflarea sau suprimarea consulilor de a doua categorie se face prin decret domnesc. Art.XVIII. În flærile în care se aflæ o legafliune românæ, consulatele de diferite graduri sunt puse sub autoritatea capului misiunii diplomatice. Art.XIX. O lege specialæ va determina condifliunile de admisibilitate øi de înaintare al personalului consular. Art.XX. Jurisdicfliunea civilæ øi criminalæ a consulilor se exercitæ conform drepturilor rezultând din dreptul ginflilor, din stipulafliunile convenflionale sau din uzul consacrat. În materie civilæ øi comercialæ, consulul, asistat de doi asesori aleøi dintre conaflionalii notabili, judecæ toate contestafliunile între români. Apelurile contra sentinflelor consulare sunt fæcute înaintea Curflii de Apel din Bucureøti. În materie criminalæ øi de simplæ poliflie (crime, delicte sau contravenfliuni) se urmeazæ astfel: În materie de simplæ contravenfliune, consulul judecæ singur øi færæ apel; în materie de delict, consulul judecæ asistat de doi asesori, cu rezerva dreptului de apel la Curtea din Bucureøti. În materie de crimæ, consulul este însærcinat cu instrucfliunea øi prevenitul este trimis, cu procedura øi piesele de convicfliune, la Parchetul procurorului general pe lângæ Curtea din Bucureøti. Apelul contra tuturor acestor acte se va face în termenul prevæzut de legile flærii. Aceste termene vor fi sporite cu douæ luni, când actele emanæ de la consulate aøezate în flærile limitrofe, øi cu øase luni când emanæ de la consulate aøezate în toate celelalte flæri. Art.XXI. Tratamentul personalului consulatelor este fixat conform tabloului aci anexat sub lit. B. Art.XXII. Chiria localului consulatelor retribuite este înscrisæ anual în bugetul Ministerului Afacerilor Stræine.

TITLUL III Administraﬂiunea centralæ

Despre personalul administraﬂiei centrale Art.XXIII. Personalul øi tratamentul administraﬂiei centrale ræmâne astfel precum este astæzi cu adaosul unui caligraf a 200 lei pe lunæ øi cu un adaos a 50 lei pe lunæ

395 pentru cei doi øefi de secfliuni din minister. Iaræ acel al porturilor conform tabloului aci anexat sub lit. C. Art.XXIV. Denumirea funcflionarilor øi clasificarea ierarhicæ, dupæ care funcflionarii îøi îndeplinesc atribufliunile lor øi sunt subordonafli unii altora, vor face obiectul unui regulament special.

TITLUL IV Dispoziﬂiuni tranzitorii

Art.XXV. Orice dispoziﬂiuni contrarii legii de faﬂæ sunt øi ræmân abrogate.

TABLOUL A Legaﬂiuni

Cheltuieli de reprezentare, de cancelarie, uøieri øi altele, acordate anual capilor de legaﬂiune la: Atena ...... lei 18 000 Berlin ...... ” 36 000 Belgrad ...... ” 12 000 Constantinopole ...... ” 36 000 Londra ...... ” 36 000 Paris ...... ” 36 000 Petersburg ...... ” 36 000 Roma ...... ” 30 000 Viena ...... ” 36 000 Dragomanul legaﬂiunii din Constantinopole va avea peste leafa sa actualæ o diurnæ de ...... ” 3 600

TABLOUL B Consulatele

Tratamentul mensual al consulilor øi acel al personalului ataøat dupæ trebuinﬂæ la diferitele posturi consulare: Leafæ Cheltuieli de reprezentare Consulul general lei 1 000 – Consulul din capitala Bulgariei ” 1 000 1 000

396 Consulul ” 800 – Viceconsulul sau cancelar ” 400 – Interpretul ” 300 –

TABLOUL C Statutul personalului porturilor

Portul Severin 1 Cæpitan cu lei 250 leafæ pe lunæ, pe an 3 000 lei. 2 Gardieni cu lei 60 diurnæ pe lunæ fiecare, pe an 1 440 lei.

Portul Giurgiu 1 Cæpitan cu lei 250 leafæ pe lunæ, pe an 3 000 lei. 2 Gardieni cu lei 60 diurnæ pe lunæ fiecare, pe an 1 440 lei. Total general 28 320.

Aceastæ lege s°a votat de Senat, în øedinﬂa sa de la 2 februarie 1879, øi s°a adoptat cu majoritate de 33 voturi, contra a12.

Vicepreøedinte, Dimitrie Ghica Secretar, D. Piøca (L.S.S)

Aceastæ lege s°a votat de Adunarea Deputaflilor, în øedinfla din 6 februarie 1879, øi s°a adoptat cu majoritate de 66 voturi, contra a 5, fiind øi o abflinere.

Vicepreøedinte, G. Hasnaø Secretar, V. Calcantraur (L.S.A.D)

397 Promulgæm aceastæ lege øi ordonæm ca ea sæ fie învestitæ cu sigiliul statului øi publicatæ în Monitorul Oficial.

Dat în Bucureøti, la… februarie 1879 (L.S.St.) CAROL

Ministru secretar de Stat la Ministrul secretar de Stat la Departamentul Afacerilor Stræine, Departamentul de Justiﬂie, I. Câmpineanu Eug[eniu] Stætescu Nr. 274

(Monitorul Oficial, nr. 35 din 14 februarie 1879, pp.865–867)

398 25

DEZBATEREA, ÎN ADUNAREA DEPUTAfiILOR, A PROIECTULUI DE LEGE PRIVIND ÎNFIINfiAREA UNEI LEGAfiII PENTRU BELGIA ØI OLANDA, CU REØEDINfiA LA BRUXELLES

Øedinﬂa de la 28 ianuarie 1880

Preøedinflia d°lui vicepreøedinte G. Chiflu. D. vicepreøedinte. La ordinea zilei avem raportul comitetului de secfliuni asupra proiectului de lege pentru înfiinflarea unei legafliuni la Bruxelles. D. I. Câmpineanu, raportorul comitetului de delegafli ai secfliunilor, dæ citire urmætorului raport:

Domnilor deputafli, Secfliunile dvs., luând în examinare proiectul pentru înfiinflarea unei legafliuni în Belgia, l°a admis în unanimitate numind ca delegafli pe d°nii Maniu, Constantin Costescu°Comæneanu, D. Ghica, dr. Mældærescu, Roøianu°Protopopescu, I. Fundescu, I. Câmpineanu. Delegaflii au ales pe d. V. Maniu ca prezident øi pe subscrisul ca raportor. Comitetul astfel constituit a procedat la o nouæ examinare a proiectului unde nu s°a produs altæ criticæ decât aceea a d°lui Maniu purtând, nu asupra utilitæflii stabilirii legafliunii, ci asupra mærimii lefei, ce d°sa a propus sæ o reducæ la suma de una mie lei pe lunæ din 1500 ce era prevæzutæ, læsând de astfel neatinsæ cealaltæ parte a proiectului. Comitetul a respins aceastæ propunere de modificare pentru cæ, odatæ admisæ necesitatea reprezentafliunii, este bine ca agentul flærii sæ aibæ o remunerafliune suficientæ astfel încât sæ i se asigureze o pozifliune demnæ øi independentæ. Comitetul, afaræ de aceasta, a fost condus øi de ideea de a da guvernului putinfla de a alege titulari pentru asemenea misiuni, færæ a fi silit sæ°øi mærgineascæ alegerea exclusiv printre oameni avufli. Prin un tratament bine cumpænit, care asiguræ o existenflæ onorabilæ, iar nu o viaflæ de lux, pe de o parte alegerea guvernului devine mai facilæ, iar pe de alta meritele øi talentele se pot produce mai cu înlesnire, ne mai punându°se lipsa de avere ca o piedicæ. Statul român nu poate decât câøtiga în ambele cazuri øi marile avantaje ce dobândeøte dintr°un asemenea sistem covârøeøte cu prisos mica economie ce ar rezulta. În de altfel, avantajele înfiinflærii unei asemenea legafliuni sunt deajuns justificate prin expunerea de motive, ce a însoflit legea la depunere ei, expunere în care se recunoaøte importanfla acestei misiuni într°o flaræ pe care situafliunea sa politicæ øi

399 pozifliunea geograficæ o recomandæ cu dinadinsul ca model øi obiect de studii pentru noi. Pe lângæ motivele de mai sus, voi mai adæuga cæ de aproape zece ani, Belgia are în Bucureøti o misiune diplomaticæ permanentæ, cu totul distinctæ de cea consularæ, care funcflioneazæ alæturi cu ea, øi cæ dupæ asigurærile ce ni se dau, suntem fundafli a crede cæ, acea agenflie are sæ fie ridicatæ la rangul de legafliune, trimiflându°ne un ministru belgian în Bucureøti. Iacæ cuvintele pentru care comitetul delegaflilor, adoptând proiectul astfel dupæ cum s°a prezentat, îl supune la deliberærile dvs.

Raportor, I. Câmpineanu

Expunere de motive Cunoaøtefli cæ, prin proiectul de lege privitor la reorganizarea Ministerului Afacerilor Stræine, øi în special a reprezentafliunii române în stræinætate, se prevedea, între altele, creafliunea unei legafliuni la Bruxelles. Adunarea Deputaflilor, prin un vot expres, a recunoscut, împreunæ cu guvernul Înælflimii Sale Regale, importanfla acestei misiuni într°o flaræ pe care situafliunea sa politicæ øi pozifliunea geograficæ o recomandæ cu dinadinsul ca model øi obiect de studiu pentru noi. Belgia, o flaræ micæ ca øi a noastræ, cu un regim constituflional pe care l°am adoptat øi noi, are pentru sine simpatia øi încrederea întregii Europe. Ea a øtiut sæ câøtige, prin conduita øi activitatea sa, pozifliunea excepflionalæ de care se bucuræ astæzi printre statele europene. A avea un centru important øi preflios de informafliuni politice, a studia organizarea politicæ a Belgiei, relafliunile sale de flaræ neutræ cu alte state, a°øi da cont de tranzacfliunile sale comerciale øi industriale, iatæ, dupæ mine, motive puternice care reclamæ imperios instituirea unei legafliuni la Bruxelles, iatæ tocmai care va fi misiunea acestei legafliuni. Pe lângæ aceasta, nu cred cæ s°ar face un mic serviciu flærii noastre, dacæ s°ar putea stabili un curent simpatic între comerflul belgian øi cel român, dacæ, inspirând încrederea ce meritæ flara noastræ, s°ar putea atrage pe pieflele române capitale* ce abundæ în Belgia øi Olanda. Legafliunea din Bruxelles va fi singuræ în pozifliune a studia øi a prepara terenul, a se folosi de momentele oportune spre a atinge acest rezultat.

* capitaluri.

400 Astfel întærirea amicifliei politice øi dezvoltarea relafliunilor economice, ce trebuie sæ ne lege de Belgia sunt motivele de cæpetenie pe care mæ întemeiez spre a væ ruga sæ binevoifli a lua în dezbatere øi primi anexatul proiect de lege.

Ministrul Afacerilor Stræine, I. Câmpineanu

Proiect de lege

Art.1. Se înfiinfleazæ în Bruxelles, capitala Regatului Belgian, o legafliune românæ. Art.2. Personalul acestei legafliuni se va compune din: a) Un cap de misiune, cu apuntamente lunare de 1 500 lei. b) Un secretar de clasa doua, cu apuntamente lunare de 600 lei. Art.3. Titularul acestei legafliuni va primi, pe lângæ apuntamentele fixe precizate în precedentul articol, suma de 25 mii lei, sub titlul de cheltuieli de reprezentare.

D. vicepreøedinte. Discufliunea generalæ este deschisæ. D. ministru de Externe are cuvântul. D. ministru de Externe. N°am sæ zic nimic alta decât sæ anunfl o micæ îndreptare ce doresc sæ se facæ la acest proiect de lege. Dupæ cum a spus øi d. raportor, când s°a propus acest proiect de lege, s°a avut în vedere atât Belgia cât øi Olanda. În legea suplimentaræ pentru organizarea Ministerului de Externe se prevede la art.I cæ guvernul poate stabili o legafliune în Belgia sau Olanda. Fiindcæ Bruxelles nu era prevæzut acolo, cred cæ e bine sæ se zicæ, cæ, se înfiinfleazæ pentru Belgia øi Olanda o legafliune cu reøedinfla la Bruxelles. D. vicepreøedinte. Când vom veni la articole vom lua în considerare modificarea propusæ de d. ministru de Externe. Acum pun la vot luarea în considerare. Adunarea primeøte în unanimitate luarea în considerare. D. I. Câmpineanu. Comitetul a modificat redacfliunea articolului 1 dupæ propunerea d°lui ministru. Neluând nimeni cuvântul, pun la vot art.1 astfel modificat øi se adoptæ. Se citeøte art.2. D. G. Mârzescu. Eu, d°lor, voiesc sæ vorbesc asupra apuntamentului secretarului acestei legafliuni. Væd aci cæ i se dæ 600 lei pe lunæ. Pe de altæ parte væd pe comitet animat de ideea aceasta de a se da øefului legafliunii un onorariu mai mare, pentru ca funcfliunea aceasta sæ poatæ fi accesibilæ øi oamenilor færæ avere, iar nu numai oamenilor cu avere, øi comitetul argumenteazæ tot aøa, în contra opiniunii d°lui Maniu, care propunea de a se da numai 1 000 lei øefului legafliunii, cæci iatæ ce zice:

401 „Comitetul, afaræ de aceasta, a fost condus øi de ideea de a da guvernului putinfla de a alege titulari pentru asemenea misiuni, færæ a fi silit sæ°øi mærgineascæ alegerea exclusiv printre oameni avufli. Prin un tratament bine cumpænit, care asiguræ o existenflæ onorabilæ, iar nu o viaflæ de lux, pe de o parte alegerea guvernului devine mai facilæ, iar pe de alta meritele øi talentele se pot produce mai cu înlesnire, ne mai punându°se lipsa de avere ca o piedicæ. Statul român nu poate decât câøtiga în ambele cazuri øi marile avantaje ce dobândeøte dintr°un asemenea sistem covârøeøte cu prisos mica economie ce ar rezulta“. Cred, d°lor, cæ a se da secretarului un onorariu numai de 600 lei, e un ce foarte mic, øi de aceea propun sæ i se dea 1 000 lei, în care sens voi avea onoare sæ prezint un amendament. D. I. Câmpineanu. D°lor deputafli, dacæ aceasta ar fi ideea Camerei, n°ar fi nici un cuvânt ca guvernul, sau comitetul delegaflilor, sæ nu primeascæ amendamentul onor. d. Mârzescu, øi cred cæ dacæ ar fi sæ consult sentimentul meu propriu, v°aø putea afirma cæ este necesaræ aceastæ sporire; cæci, în adevær, este derizorie suma de 600 franci pe lunæ pentru un secretar de legafliune. Dar voiesc a væ atrage atenfliunea asupra unui punct: aceastæ leafæ îøi are locul în legea organicæ a Ministerului de Externe, unde se prevæd toate lefurile; intenfliunea guvernului ar fi ca sæ creeze la Bruxelles un secretar clasa II; dacæ sporifli leafa de la 600 lei la 1 000, atunci vefli avea în loc de leafa datæ unui secretar clasa II, vefli avea leafa datæ unui secretar clasa I. D. ministru de Externe. Dacæ se pune în lege un secretar clasa II, atunci trebuie sæ trecefli øi leafa de 600 lei. Dacæ însæ voifli a°l considera de clasa I, øi vefli avea cuvinte a°l considera astfel, fiindcæ este øi pentru Olanda, atunci îi putefli da leafæ de 1 000 lei. Dar dacæ îl considerafli de clasa II, atunci nu°i putefli da leafa de 1 000 lei, cæci tofli secretarii de pe la celelalte legaflii au aceeaøi leafæ øi nu se poate face excepfliune pentru acesta. D. G. Mârzescu. D°lor, înflelegefli prea bine cæ aceøti înalfli dregætori politico°diplomatici trebuiesc a fi bine retribuifli, cæci nu se poate gæsi tineri capabili care sæ consimtæ a se duce în stræinætate cu un apuntament de 600 lei pe lunæ. Prin urmare, tocmai ideea de care este animat guvernul, tocmai ideea aceasta nu poate sæ se realizeze. Zicefli cæ nu i se poate da titlul de secretar clasa II; numifli°l de clasa I, dar dafli°i mijloacele ca sæ poatæ træi. Cum, d°lor, facefli un ministru plenipotenfliar pentru Belgia øi Olanda øi îi dafli 18 000 lei pe an remunerariu, 25 000 cheltuieli de reprezentare, øi îi dafli un singur funcflionar pe care°l remunerafli numai cu 600 lei pe lunæ? Ei, d°lor, dacæ acesta va face numai zece vizite oficiale într°o lunæ, acest onorariu de 600 lei i se va duce numai pe birje øi mænuøi.

402 Prin urmare, d°lor, eu socotesc cæ trebuie sæ i se dea 1 000 lei, cæci altfel, facem un proiect disproporflionat. D. vicepreøedinte. Binevoifli a lua în considerare cæ d. ministru de Externe nu se opune la sporirea apuntamentelor, însæ zice cæ în acest caz sæ i se dea titlul de clasa I. D. G. Mârzescu. Iatæ amendamentul meu: „Un secretar de clasa I cu apuntamente 1 000 lei pe lunæ“. D. vicepreøedinte. Comitetul delegaflilor este rugat sæ se pronunfle asupra acestui amendament. D. I. Câmpineanu, raportor. Comitetul delegaflilor l°a admis în unanimitate. D. Gr. Triandafil. Eu, d°lor, aø fi fost de pærere cæ s°ar putea sæ se menflinæ titlul de secretar de clasa II°a, cu leafæ de 600 pe lunæ; iar cheltuielile ce acest secretar va face sæ le facæ în proporfliune cu mijloacele sale. D°lor, când facem asemenea cheltuieli, trebuie sæ ne întrebæm dacæ flara noastræ, cu mijloacele de care dispune, e în stare sæ facæ cheltuieli mari pentru reprezentafliunea sa în stræinætate. Apoi, dacæ ne vom pune pe terenul de a øti dacæ un secretar cu 600 lei pe lunæ poate sæ ducæ o viaflæ cuviincioasæ, vom ræspunde cæ nici cu 1 000 lei nu va fi în stare sæ satisfacæ toate cerinflele, pe care le invocafli dvs. Pe lângæ acestea, fiecare øtim ce este o cheltuialæ de reprezentafliune; øi apoi, acela care se va numi secretar, cred cæ va mai avea øi el ceva, astfel încât cu propriile sale mijloace øi cu resursele ce îi dæm noi, va putea sæ fie în stare de a reprezenta flara bine. D°lor, dacæ ne vom întreba ce apuntamente au secretarii legafliunilor, ce Europa are la noi, vom vedea cæ aceste apuntamente nu se urcæ la 7 200 lei, cât face pe an 600 lei pe lunæ, øi totuøi sunt secretari ai flærilor mai bogate øi mai mari decât a noastræ, aøa încât am putea prea bine sæ menflinem suma fixatæ prin proiectul guvernului, deocamdatæ, øi cu viitorul buget, dacæ vom vedea cæ mijloacele ne permit a da mai mult, vom mai adæoga; pentru acum, sæ ne restrângem cheltuielile potrivit cu mijloacele de care dispunem. D. N. Dimancea. D°lor, când proiectul s°a prezentat cu 600 lei pe lunæ pentru secretar, n°am zis nimic asupra lui, pentru cæ avea rafliunea lui de a fi. Când însæ a venit propunerea în Cameræ din partea d°lui ministru ca legafliunea sæ se întindæ øi asupra Olandei, atunci imediat cred cæ s°a næscut în fiecare din noi o întrebare: oare secretarul, prin aceasta chiar, nu devine secretar de clasa I; nu se împoværeazæ mai mult? Øi prin urmare nu trebuie mai bine remunerat? Øi, când am væzut amendamentul d°lui Mârzescu, am fost imediat pentru dânsul øi din alt punct de vedere… Rog pe onor. Cameræ sæ°mi permitæ a°i atrage atenfliunea asupra acestui punct. D°lor, nu observafli dvs. cæ mai tofli agenflii noøtri din stræinætate sunt numai oameni dintre familiile cu avere? Øi oare drept este aceasta? Nu este mai drept ca oamenii

403 cei capabili, cu instrucfliune, cu inteligenflæ, cu merite, dar care n°ar dispune de averi, sæ intre în diplomaflie? Oamenii aceia trebuie oare sæ fie condamnafli a nu intra niciodatæ în diplomaflie? De ce sæ nu facem din noi, poporanii, democraflii aceøtia, o pepinieræ de a intra în diplomaflie? De ce sæ fie aceasta numai un privilegiu al oamenilor cu avere. Cæci omul care e særac, însæ cu capacitate, se impune aci în flaræ, dar lipsa de mijloace îl face a refuza o delegafliune în stræinætate. Observafli, d°lor, cæ de aci înainte, România liberæ øi independentæ va avea un rol în diplomaflie, øi va fi trist øi dureros ca din rândurile særacilor, având merite, sæ nu poatæ intra nimeni în diplomaflie. Este o chestiune de principiu pentru noi democraflii ca sæ nu cæutæm a forma oameni în diplomaflie øi dintre rândurile noastre, øi a condamna privilegiul, care este astæzi, de a vedea în diplomaflie numai oameni din familii avute, adicæ dintre acei care se pretind aristocrafli. (Aplauze.) Se cere închiderea discufliunii. D. G. Polizu. Væ rog sæ nu închidefli discufliunea, pentru ca sæ elucidæm lucrul, pentru cæ s°a comparat România cu puterile stræine. Eu voi sæ atrag atenfliunea asupra stærii lucrurilor, cæ adicæ un român aici în flaræ, este cunoscut ori în ce haine s°ar îmbræca, fie chiar zdrenflæroase, pe când în stræinætate, când se va duce unde nu este cunoscut, trebuie sæ fie, permitefli°mi o expresiune, ceva mai dichisit. Voci. Închiderea discufliunii. Se pune la vot închiderea discufliunii øi se primeøte. Se pune la vot amendamentul d°lui Mârzescu øi se adoptæ. Se citeøte art.3. D. N. Fleva. D°lor deputafli, afli sporit apuntamentele secretarului øi bine afli fæcut; însæ în ceea ce priveøte cheltuielile de reprezentafliune, mi se pare cæ sunt prea mari, fiindcæ, dacæ dafli ministrului rezident 18 000 lei pe an ca salariu øi°i mai dafli încæ 25 000 lei ca cheltuieli de reprezentare, face peste tot 43 000 lei pe an, ceea ce mi se pare prea mult. Eu dar, voi lua curajul sæ propun un amendament ca cifra aceasta a cheltuielilor de reprezentafliune sæ se reducæ la 15 000 franci; cæci, 15 000 øi cu 18 000 fac 33 000 franci, adicæ 3 000 de galbeni, ceea ce este destul pentru ca sæ træiascæ cineva în stræinætate. Dar, se va zice cæ acest reprezentant va fi øi pentru Olanda. Ei bine, în Olanda nu va avea nici funcflionari, nici cancelarie, øi va putea cu înlesnire, sæ se ducæ în plimbare de douæ°trei ori pe an. Iatæ pentru ce v°aø ruga sæ primifli reducfliunea acestor cheltuieli la cifra de 15 000 franci. D. ministru de Externe. Înfleleg sæ se mai reducæ cheltuielile de reprezentare, dar d. Fleva exagereazæ reducfliunea, fiindcæ, nu uitafli cæ în lege cea mai micæ cheltuialæ

404 de reprezentare este prevæzutæ cu 18 000 franci øi cea mai mare cu 36 000. Acum d. Fleva zice ca s°o punem cu 15 000, fiindcæ în Olanda nu are cancelarie sau alt personal. Aøa este, dar are cheltuieli de reprezentare, øi de aceea, dacæ aø fi øi eu pentru o scædere, nu cred cæ ar putea fi mai jos de 20 000 franci; aceasta ar fi o sumæ raflionabilæ. D. vicepreøedinte. Væ încunoøtiinflez cæ d. Fleva øi°a modificat amendamentul, punând 18 000 franci. Voci. Închiderea discufliunii. D. Pantazi Ghica. V°aø ruga d°lor, sæ nu închidefli discufliunea, fiindcæ este o chestiune importantæ, øi trebuie sæ læmurim bine odatæ aceastæ întunecime care se prezintæ ori de câte ori vine în discufliune o chestiune relativæ la reprezentafliunea în stræinætate. D°lor, chestiunea principalæ este de a se øti dacæ este util sæ fim reprezentafli în cutare sau cutare localitate; cæci din momentul ce admitefli sæ avem reprezentante într°un loc, apoi atunci trebuie sæ°i dafli øi mijloace de a ne reprezenta cu demnitate… D. vicepreøedinte. Nu avefli cuvântul în fond. D. P. Ghica. Eu nu zic despre fond nimic alt decât cæ reprezentanflii noøtri în stræinæ- tate trebuie sæ aibæ mijloace, pentru a nu ne reprezenta într°un mod meschin. Se pune la vot închiderea discufliunii øi se primeøte. D. I. Câmpineanu. D°lor deputafli, d°nii delegafli care au venit sæ se consulte asupra acestui amendament au avut în vedere trei propuneri: propunerea din proiectul de lege de 25 000 franci, propunerea d°lui ministru de Externe de 20 000 franci, øi propunerea d°lui Fleva de 18 000 franci. Comitetul de la început chiar respinge propunerea d°lui Fleva øi neavând ce face, se raliazæ la ideea d°lui ministru de Externe, pentru cuvintele urmætoare:… Voci. S°a închis discufliunea. D. vicepreøedinte. D. raportor motiveazæ deciziunea comitetului, nu face discufliune. D. I. Câmpineanu. Comitetul nu a primit de la dvs. o delegafliune de persoane mute, øi când ne°afli dat încrederea de a studia proiectul, noi suntem datori sæ væ arætæm cuvintele pentru care admitem sau respingem o modificare. Cuvintele noastre dar sunt: Pentru cæ titularul are toate sarcinile care le impune art. 7 din lege, adicæ uøieri, iluminat øi celelalte, øi, afaræ de acestea, el trebuie sæ facæ øi cheltuieli de transport de la Bruxelles la Haga, de aceea… Voci. S°a închis discufliunea. Se pune la vot amendamentul d°lui Fleva øi se adoptæ. D. Al. Lahovari. D°le preøedinte, cerusem cuvântul în chestiune de regulament, dar acum observafliunea mea nu mai are nici un interes în chestiune. Cu toate acestea v°aø ruga sæ binevoifli a aplica regulamentul în sensul acesta cæ nu se poate închide

405 discufliunea mai înainte ca comitetul delegaflilor sau comisiunea sæ se rosteascæ asupra amendamentului øi sæ°øi dea motivele pentru ce°l primeøte sau îl respinge. D. vicepreøedinte. Aøa este d°le Lahovari, avefli dreptate, eu am recunoscut°o aceasta øi am rugat pe d. raportor sæ nu discute; însæ Camera a cerut închiderea discufliunii în pripæ øi pentru aceea s°a întâmplat aøa. Acum întreb pe d. ministru dacæ aderæ la amendamentele ce s°au primit de Cameræ ca sæ punem legea în total la vot chiar astæzi. D. ministru de Externe. Ader. Se pune la vot proiectul de lege în total øi rezultatul votului este cel urmætor. Votanfli ...... 72 Majoritate reglementaræ ...... 37 Bile albe pentru ...... 57 Bile negre contra ...... 15 D. vicepreøedinte. Adunarea a adoptat proiectul de lege.

(Monitorul Oficial, nr. 23 din 29 ianuarie 1880, pp.516–518)

406 26

DEZBATEREA, ÎN SENAT, A PROIECTULUI DE LEGE PRIVIND ÎNFIINfiAREA UNEI LEGAfiII PENTRU BELGIA ØI OLANDA, CU REØEDINfiA LA BRUXELLES

Øedinﬂa de la 11 februarie 1880

Preøedinflia d°lui Dimitrie Ghica, preøedinte. D. preøedinte. Acum avem legea pentru legafliunea de la Bruxelles. D. colonel Anghelescu, raportor, citeøte raportul øi legea pentru legafliunea de la Bruxelles:

Domnilor senatori, Proiectul de lege prin care se înfiinfleazæ pentru Belgia øi Olanda, cu reøedinfla în Bruxelles, o legafliune românæ, votat de onor. Adunare a Deputaflilor în øedinfla din 28 ianuarie 1880, øi prezentat în deliberarea Senatului cu domnescul Mesaj nr.255, secfliunile dvs., luându°l în cercetare toate l°au admis în unanimitate. Comitetul delegaflilor, întrunindu°se în ziua de 11 februarie curent, în numær complet, øi anume: d°nii dr. Fotino, C. Cornescu, dr. Severin, Pera Opran øi subscrisul, øi luând din nou în cercetare sus°zisul proiect de lege, l°au admis în unanimitate, numind pe subscrisul raportor a væ ruga sæ binevoifli a°l vota øi dvs.

Raportor, colonel A. Anghelescu

Lege

Art.1. Se înfiinfleazæ pentru Belgia øi Olanda cu reøedinfla în Bruxelles, o legafliune românæ. Art.2. Personalul acestei legafliuni se va compune din: a) Un cap de legafliune, cu apuntamentele lunare de 1 500 lei; b) Un secretar de clasa întâi cu apuntamentele lunare de 1 000 lei. Art.3. Titularul acestei legafliuni va primi pe lângæ apuntamentele fixe, precizate în precedentul articol, suma de 18 000 lei, sub titlul de cheltuieli de reprezentare. Aceastæ lege s°a votat de Adunarea Deputaflilor, în øedinfla de la 28 ianuarie 1880, øi s°a adoptat cu majoritate de 57 voturi, contra a 15.

Preøedinte: C.A. Rosetti, Secretar, E. Cristoforeanu (L.S.A.D.)

407 D. preøedinte. Discufliunea este deschisæ. Neluând nimeni cuvântul, se pune la vot luarea în considerafliune øi se primeøte. Se citeøte art.1 øi se primeøte de Senat. Se citeøte art.2. D. M. Athanasiu. Voi sæ fac o întrebare d°lui ministru de Externe dacæ nu s°ar putea sæ se diminueze leafa secretarului. D. ministru de Externe. Toate lefurile sunt prevæzute prin legea organizafliunii Ministerului de Externe, øi secretarii de clasa întâia au câte una mie lei pe lunæ. Se pune la vot art.2 øi se primeøte. Se citeøte art.3, øi punându°se la vot se primeøte. Se pune la vot legea în total prin bile. D. preøedinte. Rezultatul votului este: Votanfli ...... 29 Bile albe ...... 26 Bile negre ...... 3 Senatul a primit legea.

(Monitorul Oficial, nr. 35 din 13 februarie 1880, pp.879–880)

408 27

LEGE PENTRU ÎNFIINfiAREA UNEI LEGAfiII PENTRU BELGIA ØI OLANDA, CU REØEDINfiA LA BRUXELLES

CAROL I, Prin graflia lui Dumnezeu øi voinfla naflionalæ, Domn al românilor, La tofli de faflæ øi viitori, sænætate. Corpurile legiuitoare au votat øi noi sancflionæm ce urmeazæ:

LEGE

Art.I. Se înfiinfleazæ pentru Belgia øi Olanda, cu reøedinfla la Bruxelles, o legafliune românæ. Art.II. Personalul acestei legafliuni se va compune din: a) Un cap de misiune, cu apuntamente lunare de 1 500 lei. b) Un secretar de clasa întâi cu apuntamente lunare de 1 000 lei. Art.III. Titularul acestei legafliuni va primi pe lângæ apuntamentele fixe, precizate în precedentul articol, suma de 18 000 lei sub titlu de cheltuieli de reprezentare. Aceastæ lege s°a votat de Adunarea Deputaflilor, în øedinfla din 28 ianuarie 1880, øi s°a adoptat cu majoritate de 57 voturi, contra a 15.

Preøedinte, C.A. Rosetti Secretar, E. Cristoforeanu (L.S.A.D.)

Aceastæ lege s°a votat de Senat, în øedinﬂa din 11 februarie 1880, øi s°a adoptat cu majoritate de 26 voturi, contra a 3.

Preøedinte, Dimitrie Ghica Secretar, col. A. Anghelescu (L.S.S.)

409 Promulgæm aceastæ lege øi ordonæm ca ea sæ fie învestitæ cu sigiliul statului øi publicatæ prin Monitorul Oficial.

Datæ în Bucureøti, la 16 februarie 1880 (L.S.St) CAROL

Ministru secretar de Stat Ministru secretar de Stat la Departamentul Afacerilor Stræine, la Departamentul de Justiﬂie, B. Boerescu A. Stolojan Nr. 458

(Monitorul Oficial, nr. 40 din 19 februarie 1880, pp.1028°1029)

410 28

REGULAMENT CONSULAR

CAROL I, Prin graflia lui Dumnezeu øi voinfla naflionalæ, Domn al românilor, La tofli de faflæ øi viitori, sænætate. Asupra raportului ministrului nostru secretar de Stat la Departamentul Afacerilor Stræine, cu nr. 5 955; Væzând jurnalul Consiliului nostru de Miniøtri prin care se aprobæ regulamentul consular øi tariful, elaborat în baza art.40 din legea organicæ a Ministerul Afacerilor Stræine, Am decretat øi decretæm, Am promulgat øi promulgæm: Art.I. Se aprobæ regulamentul øi tariful consular.

REGULAMENT CONSULAR

TITLUL I Personalul øi circumscripﬂiunile

Art.1. Personalul consulatelor române este împærflit în douæ categorii: 1. Consuli retribuifli; 2. Consuli neretribuifli. Art.2. Personalul consultatelor de prima categorie se compune din: 1. Consuli generali care pot primi øi titlul de agenfli politici sau însærcinafli de afaceri; 2. Consuli; 3. Viceconsuli; 4. Cancelari sau secretari øi interprefli. Art.3. Personalul consulatelor de a doua categorie se compune din: 1. Consuli generali; 2. Consuli sau viceconsuli; 3. Agenfli consulari. Aceøtia, în caz de lipsæ de cetæfleni români locali, se pot lua øi dintre stræinii locali, cei mai considerafli øi mai influenfli. Ei însæ vor avea, în toate cazurile, numai un caracter comercial. Art.4. Titlul øi gradul consulatelor se vor fixa prin decret domnesc. Înfiinflarea sau suprimarea consulilor de a doua categorie se face prin decret domnesc.

411 Numirea personalului consultatelor se face prin decret domnesc. Numirea unui agent consular se va face dupæ prealabila recomandare a consulului în circumscripfliunea cæruia are a se stabili agenflia. Art.5. În flærile în care se aflæ o legafliune românæ, consulatele din diferitele categorii sunt puse sub autoritatea capului legafliunii. Consulii vor coresponda direct cu capul legafliunii sale, când existæ, sau cu ministru, când nu existæ o legafliune. Consulii însæ în general pot coresponda direct øi cu ministru, în cazuri urgente sau când acesta îi va autoriza, sau spre a°i adresa rapoartele ce li se cer prin acest regulament. În orice caz, ei vor comunica capului lor respectiv aceea ce au corespondat cu ministrul, când va exista o legafliune localæ. Când consulul general are titlul de agent politic sau însærcinat de afaceri, el se aflæ în relafliuni directe cu ministru øi depinde de acesta, încunoøtiinflând însæ pe capul legafliunii respective despre toate chestiunile importante care îl pot interesa. Art.6. Întinderea teritorialæ, în care se exerciteazæ jurisdicfliunea øi competenfla fiecærui consulat, se stabileøte prin deciziune ministerialæ. Dacæ va fi vorba numai de agenflie consularæ, aceastæ circumscripfliune este, de obøte, întinderea oraøului unde agentul rezideazæ, sau øi mai departe, dacæ astfel se va specifica prin deciziunea ministerialæ. Art.7. Interpreflii consulatelor se numesc în urma recomandærii consulului. Oamenii de serviciu se numesc de consuli, în urma aprobærii ministerului. Art.8. Este oprit unui consul de întâia categorie a se însærcina øi cu alte consulate stræine, sau cu protecfliunea altor supuøi stræini, færæ autorizarea prealabilæ a ministrului Afacerilor Stræine. Cu toate acestea, în cazuri urgente, ei pot a se însærcina provizoriu a protege øi alfli stræini, sau a pæstra în depozit arhivele altor consulate stræine, ræmânând numai a informa despre aceasta pe ministrul Afacerilor Stræine øi pe capul legafliunii respective.

TITLUL II Funcﬂionarea personalului consulatelor

§ 1. — Funcflionarea consulatelor de întâia categorie Art.9. Nici un impiegat consular nu poate pæræsi postul sæu, mai mult de trei zile, færæ un concediu acordat. Concediul se acordæ: a) Pentru consuli, de cætre capul legafliunii, dacæ se aflæ, sau de cætre ministru, în lipsa unei asemenea legafliuni; b) Pentru viceconsuli øi ceilalfli impiegafli ai consulatului, de cætre consuli; c) Pentru consulii, care sunt øi agenfli politici

412 sau însærcinafli de afaceri, de cætre ministrul Afacerilor Stræine, încunoøtiinflându°se øi capul legafliunii respective. Art.10. Orice concediu, care va trece peste trei luni, odatæ sau pe rând acordat într°un an, nu poate fi valabil færæ încuviinflarea ministrului. Art.11. Cel ce va lipsi o lunæ de la postul sæu færæ concediu, se va considera demisionat. Art.12. În caz de absenflæ a consulului, din cauzæ de concediu, sau din orice altæ cauzæ, îi va fline locul cancelarul, sau secretarul sæu. În lipsa acestuia, locul i se va fline de un viceconsul sau de un impiegat al legafliunii respective desemnat de capul legafliunii. Art.13. Dacæ concediul consului va trece peste 15 zile, sau dacæ locul sæu este vacant, suplinintele de consul va avea dreptul la a treia parte din remunerarea consulului, øi la cheltuielile acordate consulului pe timpul cât va dura gerarea consulatului. Reflinerea din remunerarea consulului nu se face când consulul lipseøte în trebuinfla serviciului øi dupæ aprobarea capului legafliunii sau a ministrului de Externe. Când va lipsi în concediu peste 15 zile consulul general, care este agent diplomatic sau însærcinat de afaceri, sau când postul sæu este vacant, suplinitorul va primi numai a treia parte din cheltuielile de reprezentare acordatæ capului misiunii. Art.14. În caz de concediu sau de lipsæ a unui viceconsul, care va trece peste o lunæ, consulul îl va putea suplini, dacæ va crede de trebuinflæ, prin cancelarul sæu. Acesta va avea acelaøi drept la remunerare, dupæ cum este prevæzut prin art. precedent, øi cu excepfliunea cazului când lipsa viceconsulului va avea loc pentru trebuinfla serviciului, dupæ încuviinflarea consulului sau a capului legafliunii. Art.15. La fiecare trei luni, fiecare consul va trimite Ministerului de Externe øi capului legafliunii, un raport detailat asupra comerflului localitæflii unde se aflæ, asupra stærii sænætæflii publice, asupra intereselor comerflului român din acea localitate, asupra legilor, uzurilor øi reglementelor locale relative la comerfl, øi, în general, asupra tuturor chestiunilor ce pot interesa comerflul øi industria localæ, sau care se pot afla în oarecare relafliuni cu comerflul øi industria românæ, precum øi asupra datelor statistice øi preflului mærfurilor øi productelor din localitate. Extracte din aceste rapoarte se vor publica prin Monitorul Oficial. Art.16. În fiecare consulat sau viceconsulat se va face un inventar, în dublu exemplar, de toate actele øi obiectele consulatului aparflinând statului. Acest duplu exemplar se va subscrie de titular, øi va ræmânea unul în cancelaria consulatului øi altul se va trimite Ministerului de Externe. Noul titular va primi inventarul de la cel vechi, sau de la cel ce îl reprezintæ, va subscrie de primire øi va da chitanflæ. Adaosele sau scæderile fæcute în cursul anului se vor înscrie asemenea. Titularii vor fi responsabili de tot ceea ce se cuprinde în inventare.

413 § 2. — Funcflionarea consulatelor de a doua categorie Art.17. Consulii onorari se numesc în urma avizului luat de la capul legafliunii de care ei depind, sau øi færæ acest aviz, când nu existæ legafliune în acea flaræ. Viceconsulii sau agenflii consulari, când se admite trebuinfla înfiinflærii lor, se numesc dupæ recomandarea consulilor în a cæror circumscripfliune se aflæ, fæcutæ capului legafliunii, când o aøa legafliune existæ, sau ministrului de Externe, când legafliune nu existæ. Se va nota øi întinderea jurisdicfliunii lor. Aceøti viceconsuli sau agenfli consulari lucreazæ sub ræspunderea consulilor de care depind. Art.18. Consulii generali sau consulii din aceastæ categorie nu pot pæræsi postul lor, sau lipsi mai mult de o lunæ, færæ autorizarea capului legafliunii de care depind sau a ministrului de Externe, când nu se aflæ legafliune, øi færæ a însærcina pe altæ persoanæ care sæ le flinæ locul. Asemenea autorizare vor cere øi viceconsulii sau agenflii consulari de la consulul de care depind. Fiecare din aceøtia va încunoøtinfla capului sæu respectiv ziua întoarcerii sale la post. Consulii generali øi consulii de a doua categorie vor trebui, la fiecare øase luni, sæ raporteze capului legafliunii respective, dacæ existæ aøa legafliune, øi Ministerului de Externe, notifle generale asupra comerflului din localitate, asupra legæturii sale cu acela al României, øi asupra oricæror alte fapte de comerfl, de statisticæ øi de igiena publicæ. Art.19. În caz de moarte, de demisiune sau de dispensæ de serviciu a unei persoane din aceste consulate, ministrul de Externe, în înflelegere cu capul legafliunii respective, dacæ existæ, va regula înlocuirea persoanei øi regularea serviciului consulatului. Registrele øi actele consulatului sau agenfliei consulare de acestæ categorie, precum øi alte obiecte care vor fi proprietatea statului, se înscriu într°un inventar regulat øi se transmit noului titular, când cel vechi înceteazæ funcfliunile sale.

§ 3. — Dispozifliuni comune pentru funcflionarea consulatelor din ambele categorii Art.20. Consulii, viceconsulii øi agenflii consulari sunt datori a se conforma legilor, regulamentelor øi tratatelor existente între România øi acel stat. Ei vor îndeplini instrucfliunile ce primesc de la capii lor respectivi, de la capul legafliunii sau de la ministrul de Externe. Când consulul general este øi agent politic sau însærcinat de afaceri, el se aflæ sub imediatæ direcfliune øi control al ministrului de Externe.

414 Art.21. Consulii øi viceconsulii mai au datoria: 1. De a apæra pe români øi interesele lor din localitate, exercitând toate drepturile câte li se dæ prin tratate øi uzurile locale; 2. De a înscrie într°un registru matricol, pe an øi dupæ ordinea alfabeticæ, pe tofli supuøii români majori din circumscripfliunea consulatului. Inscripfliunea se va face gratis øi va cuprinde numele, prenumele, vârsta, profesiunea øi domiciliul persoanei, locul sæu de origine, numele øi vârsta sofliei sale øi a copiilor sæi minori. Acest registru se va reînnoi la fiecare zece ani; 3. De a executa darea pe apæ a vaselor române naufragiate, conform tratatelor øi uzurilor locale; 4. De a da øi viza paøapoarte la supuøii români øi la stræinii care merg în România. Agenflii consulari au dreptul numai de a viza paøapoarte; 5. De a da øi viza patente de sænætate; 6. De a priveghea ca cæpitanii øi oamenii vaselor de comerfl sæ se conforme legilor øi tratatelor. Art.22. Consulii, viceconsulii, agenflii consulari nu vor avea a percepe alte drepturi pentru actele ce sunt chemafli a face, decât cele însemnate prin alæturatul tarif*. Art.23. Este oprit consulilor, cu reøedinfla într°un stat, în care se aflæ o legafliune românæ, a avea raporturi oficiale directe cu guvernul central al acelui stat. Orice cerere vor avea sæ facæ cætre acesta o vor adresa capului legafliunii, de care depinde. Se exceptæ cazurile judecate urgente. Art.24. Consulii generali, consulii sau viceconsulii, din orice categorie, nu vor avea dreptul a cere de la guvern rambursarea cheltuielilor fæcute pentru trebuinfla serviciului lor, decât atunci când ele vor fi fost prealabil autorizate de minister; øi a acelor pentru repatrierea naflionalilor særaci sau scæparea øi ajutorul naflionalilor naufragiafli, decât atunci când acestea se vor gæsi juste øi fondate de cætre capul legafliunii, dacæ existæ, øi de cætre ministrul de Externe.

TITLUL III Atribuﬂiunile consulilor

Art.25. Consulii generali, consulii øi viceconsulii au atribufliuni administrative, de ofifleri ai stærii civile øi de jurisdicfliune civilæ øi penalæ.

* Acest regulament a fost însoﬂit de un tarif consular, care cuprindea cuantumul taxelor pentru diferitele acte eliberate de consulate.

415 § 1. — Atribufliuni administrative Art.26. Paøapoartele se dau de consuli, în numele Domnitorului României, numai naflionalilor, cu reøedinfla în circumscripfliunea lor, øi care nu au asemenea paøaporturi, sau reînnoiesc pe acelea ce au avut. Art.27. Nu se iau taxe pentru darea de paøapoarte sau viza lor: a) De la cei ce cælætoresc pentru serviciile statului român; b) De la cei særaci. Art.28. Vizarea paøapoartelor stræine se face de cætre consuli øi agenflii consulari cu plata prevæzutæ în tariful alæturat. Sunt dispensafli de plata acestei taxe: a) Agenflii diplomatici øi consulii stræini sau curierii de cabinet, în caz de reciprocitate; b) Stræinii care sunt dispensafli pe baza convenfliunilor internaflionale. Art.29. În caz de dare sau vizare de paøaporturi pentru naflionali, consulii trebuie sæ aibæ în vedere legile øi regulamentele militare române, spre a observa dacæ individul, având etatea cuvenitæ, s°a conformat acelor legi øi regulamente. Art.30. Taxele percepute de consuli pentru liberarea sau vizarea paøapoartelor, trebuie a fi notate pe însuøi paøaport. Tot aøa se va urma pentru cazurile când nu se ia taxæ. Art.31. Consulii trec într°un registru toate aceste taxe øi noteazæ cazurile când nu s°a luat nici o taxæ. La finele fiecærui trimestru, se înainteazæ Ministerului Afacerilor Externe atât taxele cât øi o copie dupæ acest registru. Art.32. Consulii, ca ofifleri de poliflia sanitaræ maritimæ, au dreptul de poliflie øi de inspecfliune asupra vaselor øi oamenilor de echipaj, executând, în cele ce°i priveøte, dispozifliunile codice[lu]i de comerfl pentru negoflul maritim. Ei vor raporta imediat øi vor comunica ministerului orice act øi informafliuni asupra stærii sanitare din localitate. Art.33. Ei vor preda pærflilor interesate, fie direct, fie prin autoritatea localæ, citafliunile de judecatæ ce li se vor trimite de Ministerul Afacerilor Stræine øi vor înapoia chitanfle de primire. Dacæ consulul øtie cæ persoana citatæ se aflæ în circumscripfliunea unui alt consulat, el va expedia citafliunea acestuia, pentru ca aceasta sæ o predea pærflii. Art.34. Consulii vor anunfla ministerului øi legafliunii respective orice încetare din viaflæ a naflionalilor întâmplatæ în circumscripfliunea lor øi pe care ar cunoaøte°o; precum øi deschiderea unei succesiuni, la care sunt chemafli naflionalii, care nu se aflæ la fafla locului.

416 Art.35. Consulii din întâia categorie pot sæ primeascæ personal procure pentru administrarea sau lichidarea unei succesiuni, la care sunt chemafli naflionalii, când vor avea consimflæmântul Ministerului Afacerilor Stræine. Consulii de a doua categorie nu pot primi asemenea procure. Este oprit consulilor din orice categorie de a trimite celor în drept totul sau parte din obiectele fæcând parte din o succesiune færæ o cerere a lor formalæ. Art.36. Consulii din întâia categorie pot primi în depozit obiectele øi fondurile provenite din succesiuni române, lichidate de autoritatea localæ sau de mandatari speciali. Însæ banii øi obiectele preflioase se vor transmite îndatæ Ministerului Afacerilor Stræine, dacæ moøtenitorii se aflæ în flaræ, øi dacæ nu existæ vreo opozifliune din partea creditorilor sau altora în drept. Art.37. În caz de a se administra øi lichida o succesiune românæ de cætre un consul din întâia categorie, el va înscrie regulat øi dupæ ordinea datei, într°un registru special, toate operafliunile øi contabilitatea succesiunii. Art.38. Orice chitanflæ datæ pentru primirea de cætre cei în drept a obiectelor øi fondurilor provenite din o succesiune deschisæ în stræinætate, se va trimite Ministe- rului Afacerilor Stræine, pentru ca acesta sæ o conserve în arhiva sa. Art.39.Consulii nu pot primi nici un depozit voluntar. Se face excepfliune numai pentru consulii de întâia categorie, care pot primi depozite necesare sau care provin din moøteniri deschise în circumscripfliunea lor. Art.40. Orice depozit astfel depus, sau orice retragere de depozit trebuie certificatæ printr°un prescript°verbal trecut într°un registru special, în care se vor înscrie monedele, valorile øi obiectele depuse sau retrase, provenienfla lor øi cauza depozitului. Art.41. Sumele, obiectele preflioase sau valorile depuse se vor pæstra sub cheie de cætre consul, dupæ ce însæ vor fi închise în saci sau cutii, care vor purta, pe din afaræ, numærul depozitului, numele depozitarului, øi chiar, dupæ cazuri, natura obiectelor øi suma banilor depuøi. Art.42. Consulii de întâia categorie au voie de a vinde efectele provenite din succesiunile naflionalilor morfli în circumscripfliunea lor, când aceste succesiuni se administreazæ sau se lichideazæ de dânøii, cu autorizarea ministerului, øi când este pericol de deteriorare, sau când aceasta se reclamæ de un alt just motiv. Sumele provenite din atare vânzæri se consideræ ca depozite de bani. Art.43. Sumele, valorile øi efectele publice al statului, depuse în cancelaria consu- laræ, sub titlul menflionat mai sus, se vor trimite, prin Ministerul Afacerilor Stræine la Casa de Depuneri øi Consemnafliuni, dacæ în curs de doi ani cei în drept nu le°ar reclama.

417 Art.44. La finele fiecærui semestru, consulii sunt datori sæ facæ un extract dupæ registrul menflionat la art.40 øi sæ înainteze Ministerului Afacerilor Stræine, în exemplar dublu, o listæ minuflioasæ a depozitelor aflate în cancelarie. În aceastæ listæ semestrialæ, trebuie sæ figureze toate obiectele vândute, retrase sau trimise Casei de Depuneri øi Consemnafliuni, în cursul semestrului, øi se va nota numele øi calitatea persoanei în a cærei primire au fost date. Art.45. Pentru depozite de obiecte sau de fonduri provenite din naufragii, din salariul dezertorilor marinei comerciale, øi din sumele destinate pentru garanflia plæflii taxelor datorate de cætre vasele naflionale tezaurului public sau oamenilor de mare, consulii se vor conforma cu legile maritime sau cu instrucfliunile ce li se vor da. Art.46. Pe lângæ exercitarea funcfliunilor atribuite consulilor de codicele de comerfl øi de alte legi pentru marina comercialæ, ei se vor conforma, în raporturile lor cu marina naflionalæ militaræ sau de comerfl, øi cu dispozifliunile urmætoare: Art.47. Vor veghea ca drapelul naflional sæ fie întrebuinflat conform cu legile øi cu regulamentele, denunflând Ministerului Afacerilor Stræine abuzurile øi infracfliunile ce ar descoperi. Art.48. Ajungând la cunoøtinfla consulilor cæ oarecare vas naflional sau stræin, pregæteøte, în porturile circumscripfliunii lor, operafliuni menite sæ violeze legile vamale sau maritime ale statului, sau neutralitatea, sau blocul decretat de cætre guvernul român, acei consuli vor lua informafliuni pe cât se va putea mai exacte asupra felului øi scopului acelor operafliuni øi vor anunfla imediat pe Ministerul Afacerilor Stræine. Art.49. La caz de boalæ epidemicæ sau contagioasæ în locul reøedinflei consulatului, sau în vreo altæ localitate a circumscripfliunii sale, consulul respectiv trebuie sæ dea de øtire cæpitanilor vaselor naflionale, care ar fi sæ se apropie de acea localitate, spre a°øi lua precaufliunile. Art.50. Cæpitanilor vaselor naflionale, care ar fi sæ se apropie de mal sau sæ intre în comunicafliune cu uscatul, consulii trebuie sæ dea de øtire despre blocul decretat sau realizat deja în portul reøedinflei lor, despre ræzbelul declarat sau început, sau despre o altæ împrejurare specialæ, pentru care este în interesul cæpitanilor sau armatorilor sæ°øi ia mæsurile cuvenite. Art.51. Fiind de datoria consulilor sæ dea asistenflæ activæ vaselor øi echipajelor naflionale, dacæ ajunge la cunoøtinfla lor cæ vreun vas naflional se aflæ în pericol de naufragiu, vor lua de urgenflæ dispozifliunile cuviincioase ca sæ°i vinæ ajutoarele necesare, øi vor întrebuinfla, direct sau prin mijlocirea autoritæflii locale, toate mijloacele posibile pentru salvarea echipajului øi a vasului. Art.52. Când vreun vas al marinei militare naflionale are sæ intre în vreun port sau în vreo radæ a reøedinflei consulare, consulul trebuie sæ facæ cunoscut comandantului ce onoruri trebuie sæ i se dea, conform regulamentelor øi uzurilor.

418 Art.53. Consulii øi comandanflii marinei militare naflionale îøi vor comunica mutual toate informafliile care intereseazæ serviciul statului sau comerflul maritim. Art.54. Marinarii din marina comercialæ, condamnafli de consuli sau de tribunalul consular la vreo pedeapsæ, øi persoanele care trebuiesc conduse în flaræ din cauza vreunei acuzæri, trebuiesc primifli øi pæzifli în vasele marinei statului, care s°ar afla în port sau în radæ, când consulul va face o asemenea cerere în scris comandantului. Art.55. Consulii pot sæ cearæ asistenfla, øi chiar, dupæ gravitatea circumstanflelor, sæ facæ apel la forfla vaselor de marinæ a statului, în cazuri de ræzbel civil sau evenimente extraordinare, sau când aceastæ asistenflæ este necesaræ pentru execufliunea unor instrucfliuni superioare ce ei au primit. În acest din urmæ caz, aceste instrucfliuni se vor comunica comandantului. Cererea se va face în scris; comandandul, care crede cæ nu poate adera la aceasta, va ræspunde tot în scris consulului, arætându°i cuvintele ce are, øi în acelaøi timp va raporta Ministerului de Ræzbel. Art.56. Dezertând vreun individ de la un vas al marinei statului, consulii, în urma denunflærii scrise a comandantului, vor lua, fie direct, fie prin mijlocirea autoritæflii locale, mæsurile necesare spre a cæuta øi a aresta pe acel individ. Art.57. Dezertorul arestat se va conduce la vas øi se va preda comandantului; dar dacæ vasul ar fi plecat øi în lipsæ de vreun alt vas al marinei statului, consulul va fline în închisoare pe dezertor øi°l va trimite în flaræ cu prima ocaziune cuviincioasæ. Art.58. Cheltuielile pentru arestarea øi trimiterea în flaræ a dezertorilor din marina militaræ a statului, se vor avansa de consul øi°i se vor înapoia de Ministerul de Ræzbel, în urma înaintærii notei respective. Art.59. Consulii pot sæ cearæ comandanflilor vaselor marinei statului pasajul* gratuit pentru repatrierea persoanelor særace sau naufragiate. Art.60. Trebuind sæ de debarce de cætre vreun bastiment de ræzbel un individ bolnav, spre a fi cæutat într°un spital sau aiurea, comandantul vasului va informa pe consul, care va avea grijæ de dânsul, precum øi de repatrierea lui, când va fi vindecat. Dacæ persoana debarcatæ aparfline marinei militare, cheltuielile pentru cæutarea øi repatrierea sa se vor înapoia consulului de cætre Ministerul de Ræzbel. Art.61. În orice consulat de port, se va fline un registru de intrarea øi ieøirea bastimentelor naflionale în radele sau porturile circumscripfliunii, øi de natura mærfii ce au încærcat sau descærcat. Un extract dupæ acest registru se va înainta, la finele fiecærui trimestru sau semestru, Ministerului Afacerilor Stræine.

* drept de trecere.

419 Art.62. Când un vas s°a vândut de un stræin unui naflional, sau când un naflional a fæcut sæ i se construiascæ un vas în stræinætate, consulul îi poate da un pasavant* provizoriu, cu autorizafliunea ca sæ ridice bandiera naflionalæ. Dacæ vasul se va îndrepta spre flaræ, în pasavant se va face vorbire cæ vasul este autorizat a intra în orice port al flærii. Dacæ vasul nu se va îndrepta spre flaræ, pasavantul va avea valoare pânæ la sosirea patentelor regulate, pe care consulul trebuie sæ le cearæ îndatæ de la Ministerul Afacerilor Stræine; acestea sosind, pasavantul provizoriu se va retrage øi se va înainta ministerului. Iar dacæ, din cauza apropierii cu România, se pot cere øi avea patentele regulate mai înainte de plecarea vasului, consulul va aøtepta aceste patente, øi se va abfline de a libera pasavantul provizoriu. Art.63. În cazul prevæzut de articolul precedent, consulul, înainte de a libera pasavantul, va cere o garanflie, spre a se asigura de plata taxelor ce vasul îi va datora, când îi va retrage pasavantul provizoriu. Consulul va raporta îndatæ despre acestea Ministerului Afacerilor Stræine. Art.64. Dacæ cæpitanul unui vas naflional va pierde în cælætorie hârtiile vasului sæu, consulul, încredinflându°se cæ pierderea nu este simulatæ, poate sæ°i libereze un pasavant, care îi va servi pânæ la întoarcerea vasului în flaræ, când i se va procura noi hârtii regulate. Art.65. Înainte de a libera pasavantul menflionat în articolul precedent, consulul va fi dator a examina øi a lua încredinflarea formalæ de la cæpitan cæ, asupra actului de naflionalitate pierdut, nu erau înscrise note relative la acte translative sau declarative ale proprietæflii vasului, øi va înscrie pe pasavant toate anotafliunile**, care, dupæ declarafliunile cæpitanului, au fost înscrise pe actul pierdut. Art.66. Pe pasavantul liberat de cætre consuli unui vas naflional, trebuie înscriøi oamenii echipajului, cu indicafliune precisæ a numelui lor, a locului de naøtere, a vârstei, a semnalmentelor øi mai ales a numærului de inscripfliune aflat în matricula fiecærui individ înrolat, a salariului øi a serviciului la care va fi destinat. Art.67. Consulul trebuie sæ aibæ voia Ministerului Afacerilor Stræine pentru reînnoirea rolului de echipaj, care se cere când fila s°a umplut. Dacæ însæ bastimentul se îndrepteazæ spre flaræ, sau se aflæ într°un port prea depærtat, øi are sæ cælætoreascæ cætre niøte localitæfli unde o sæ fie prea dificil sæ i se trimitæ rolul cel nou, consulul are facultatea de a adæoga o filæ la cel vechi, flinându°se de modelul sæu øi fæcând o însemnare de adæogire.

* permis de circulaﬂie. ** adnotærile (din fr. annotations).

420 Art.68. Consulii sau viceconsulii din întâia categorie, trebuie, dupæ cererea pærflii interesate, sæ transcrie într°un registru special actele translative sau declarative ale proprietæflii vasului. Art.69.Transcripfliunea se va face numai dupæ ce se va menfliona de dânsa în actul de naflionalitate al vasului øi se va face vorbire întrânsa de aceastæ menfliune. Art.70. Pærflile interesate, care ar cere transcripflinea unui act translativ sau declarativ de proprietatea unui vas, trebuie sæ prezinte consulului douæ copii formale dupæ actul de transcris, dacæ acesta a fost fæcut înaintea unei autoritæfli publice, sau douæ exemplare originale, dacæ a fost fæcut sub semnætura privatæ. Una din sus°zisele copii sau exemplare va fi conservatæ în arhiva consulatului, iar cealaltæ va fi înaintatæ de consul cæpitanului portului român unde este înscris vasul, notificând totodatæ numele persoanelor care vor avea sæ facæ plæflile dupæ tariful în vigoare. Art.71. În caz de vânzare voluntaræ a unui vas naflional, consulul din întâia categorie, înainte de a primi actul relativ, va cere dovezile cum cæ proprietarul sau coproprie- tarii vânzætori øi°au dat consimflæmântul. Fæcându°se vânzarea, fie voluntaræ, fie silitæ, a unui vas naflional cætre o persoanæ stræinæ, consulul va lua hârtiile vasului øi le va înainta Ministerului Afacerilor Stræine, împreunæ cu un certificat, care va constata data vânzærii øi darea jos a pavilionului român. În acelaøi timp, va refline sumele care vor trebui plætite pentru taxele cuvenite; aceste sume se vor trimite Ministerului Afacerilor Stræine spre a se værsa în casa statului. Art.72. Consulii din întâia categorie, la finele fiecærui trimestru, vor trimite ministerului un stat al miøcærii echipajelor vaselor naflionale în circumscripfliunea consulatului; acest stat va indica îmbarcarea øi debarcarea echipajului vasului de la care s°a debarcat marinarul înrolat øi vasul în care s°a îmbarcat; va indica cælætoria efectuatæ de acel marinar øi va aræta numærul indivizilor care au dezertat sau au ræmas în stræ- inætate pentru alte motive. La acest stat se vor alætura libretele de matriculare ale indivizilor dezertori, care au fost depuse de cæpitanul respectiv la oficiul consular. Art.73. Acfliunea consulilor în operafliunile relative la un vas de comerfl naufragiat, sau caricul* sæu, va fi subordonatæ dispozifliunilor convenfliunilor internaflionale în vigoare, øi, în lipsa unor asemenea convenfliuni, legilor øi obiceiurilor locale. Art.74. Consulii vor trebui, cu toate acestea, sæ se abflinæ de orice ingerinflæ directæ în aceste operafliuni când se vor afla faflæ pe locul sinistrului persoanele, societæflile

* încærcætura utilæ a unei nave comerciale (din it. carico).

421 sau corporafliunile interesate, sau agenflii lor, afaræ numai dacæ vreo persoanæ interesatæ va face cererea formalæ, øi va avansa fondurile necesare, sau va oferi o caufliune proprie a asigura plata cheltuielor la caz când obiectele scæpate n°ar fi suficiente spre a acoperi aceste cheltuieli. Art.75. Numai când ar fi absenfli proprietarul vasului sau al caricului, cæpitanul sau patronul vasului, øi orice altæ persoanæ cu caracter legal de a°i reprezenta, øi când, dupæ aprecierea experflilor, ar rezulta, în mod væzut, cæ produsut obiectelor de scæpat ar putea sæ acopere cheltuielile necesare pentru acea scæpare, consulii vor trebui, personal sau prin delegat, sæ ordone, sæ întreprindæ øi sæ dirige* toate acele operafliuni, care nu admit întârziere, øi care pot scæpa vasul sau caricul de ruinæ, stricare sau pierdere. Îndatæ însæ ce consulul va afla numele proprietarului vasului sau al caricului, îl va încunoøtiinfla direct despre nenorocirea întâmplatæ, øi°l va invita sæ intervinæ personal sau prin procuratori, øi, când unul din aceøtia va sosi, consulul va suspenda orice acfliune a sa. Art.76. Afaræ de cazurile prevæzute de articolele precedente, acfliunea consulilor, în caz de naufragiu, se va mærgini în acestea: a) Sæ caute a se aduna toate probele pentru constatarea dezastrului; b) Sæ primeascæ øi sæ legalizeze toate actele øi documentele relative la acestea, øi care vor avea putere înaintea autoritæflilor statului; c) Sæ susflinæ øi sæ protege persoanele interesate pe lângæ autoritæflile locale; d) Sæ contribuie la încetarea sau împæcarea tuturor neînflelegerilor ce s°ar ivi; e) Sæ ia hârtiile vasului naufragiat øi mai ales actul de naflionalitate, rolul echipajului øi jurnalul nautic; f) Sæ apere interesele øi indivizii care fæceau parte din echipaj, prin flinerea plæflii salariilor lor øi a sumelor necesare pentru repatrierea lor, sau sæ caute a°i plasa. Consulii vor raporta despre toate acestea Ministrului de Externe øi capului legafliunii respective, de va fi. Art.77. În caz de dezertare a vreunui individ al echipajului unui vas naflional de comerfl, consulul, în urma denunflærii cæpitanului, va face toate demersurile pentru a°l prinde øi a°l consemna la bordul cæpitanului, cerând ajutor de la autoritatea com- petentæ, când cu guvernul local existæ tratat pentru consemnarea reciprocæ a marinarilor dezertori. Asemenea, consulul se va sili a cæuta øi a preda pe indivizii de marinæ comercialæ naflionalæ, inculpafli de insubordonafliune cætre cæpitani sau stæpâni, sau de alte delicte.

* conducæ.

422 Denunﬂarea sau cererea cæpitanului sau patronului, ca øi depoziﬂiunile martorilor, de vor fi, se vor consemna într°un prescript°verbal.

§ 2. — Atribufliuni de ofifleri ai stærii civile Art.78. Consulii generali, consulii sau viceconsulii din întâia categorie, îndepli- nesc funcfliunea de ofifleri ai stærii civile, în circumscripfliunea lor, pentru actele de naøtere, de moarte øi de cæsætorie. Pentru a exercita aceste atribufliuni, fiecare din aceøtia are facultatea de a delega, când lipseøte, pe un alt ofifler al consulatului. Delegafliunea se face printr°un prescript°verbal, care ræmâne depus în arhiva consulatului, anexându°se la registrele de stare civilæ. Art.79. Acest registru, poate fi unul singur, sau în trei exemplare, de naøtere, de cæsætorii, de decese, dupæ numærul naflionalilor din circumscripfliune. Art.80. Pentru exercitarea atribufliunilor lor de ofifleri ai stærii civile, consulii se vor conforma cu dispozifliunile codicelui civil asupra acestei materii. Art.81. Consulul, sau cel ce°l înlocuieøte, poartæ eøarfæ naflionalæ, când primeøte declarafliunea de cæsætorie øi pronunflæ unirea soflilor în numele legii. Art.82. Consulii vor îngriji mai ales: a) ca în actul de naøtere, sæ se arate domiciliul sau locul de origine al tatælui noului næscut, sau numai al mumei dacæ tatæl nu este cunoscut; b) ca în actul de cæsætorie, sæ se arate domiciliul cel din urmæ al soflilor; c) ca în actul de moarte, sæ se arate domiciliul din urmæ al repausatului. În caz de cæsætorie, chiar dacæ unul sau ambii viitori sofli vor rezida în oraøul unde se aflæ consulul, cæsætoria nu se va celebra, pânæ ce nu se va aduce mai întâi consulului certificat autentic cæ publicafliunea s°a fæcut øi la ultimul domiciliu ce a avut unul sau ambii sofli. Menfliune despre aceasta se va face în actul de cæsætorie. Art.83. Dacæ în cursul anului nu s°a înscris nici un act în registrele stærii civile, consulul va înainta ministerului un certificat constatând aceasta. Art.84. Fiecare registru va trebui, la finele anului, sæ fie închis øi parafat de consul. O copie dupæ dânsul, autentificatæ ca exactæ, se va trimite ministerului, pentru ca acesta sæ o înainteze tribunalului de Ilfov. Registrul în original nu va ieøi din cancelaria consulatului, decât când aceasta se va cere de ministru, pentru a se compara cu copia, sau pentru o altæ trebuinflæ. Art.85. Copiile dupæ registrele stærii civile trimise de consul, se vor verifica anual de cætre primul°procuror al tribunalului, øi apoi se vor înainta primarului capitalei, spre a le transcrie în registrele stærii civile din capitalæ. Dacæ procurorul va observa ceva neregularitæfli, le va comunica, prin Ministerul Justifliei, Ministerului de Externe, pentru ca acesta sæ ia mæsurile cuvenite pentru îndreptare. Art.86. Consulii vor fline un registru special, în care vor trece, în total sau în extras, actele de stare civilæ ce li se vor prezenta øi care vor fi fæcute de alte autoritæfli stræine,

423 precum øi actele pentru naøterile sau cazurile de moarte, întâmplate pe un vas în timpul cælætoriei sale, care se vor fi redactat de cæpitanul, stæpânul sau patronul vasului, conform art.45 øi 71 din cod. civil. Copia autentificatæ de consul dupæ acest registru, se va trimite asemenea anual Ministerului de Externe, pentru ca acesta sæ°l comunice procurorului, øi primæriei capitalei. Art.87. Consulii pot sæ libereze copii autentice dupæ actele de stare civilæ înscrise în registrele lor, sau în acelea ale viceconsulilor. Art.88. Publicaﬂiunile de cæsætorie se vor afige* la uøa cancelariei, sau într°un alt loc al cancelariei, care sæ fie mai bine expus la vedere. Deasupra locului de afigere se va înscrie cu litere mari „Publicaﬂiuni pentru cæsætorie“.

§ 3. — Atribufliuni de jurisdicfliune civilæ øi penalæ Art.89. Pe baza art.38, 39 øi 40 din legea pentru organizarea Ministerului Afacerilor Stræine, øi a art.20 din legea suplimentaræ din februarie 1879, relativæ la legafliunile øi consulatele române din stræinætate, se specificæ, în modul urmætor, jurisdicfliunea civilæ øi criminalæ a consulilor:

A) Jurisdicfliunea civilæ Art.90. Consulii generali, consulii øi viceconsulii, din întâia categorie, au dreptul de a exercita, în circumscripfliunea lor, toate atribufliunile câte le au tribunalele de notariat din flaræ. Ei exercitæ øi toate drepturile câte le au tribunalele în materie de tutelæ øi curatelæ**, în privinfla naflionalilor, aflafli în circumscripfliunea lor, care au trebuinflæ de asemenea protecfliune. Art.91. Consulii nu pot primi, legaliza sau autentifica vreun act, decât dupæ ce mai întâi au constatat identitatea persoanelor contractante. Dacæ actul este fæcut în virtutea unei procure sau autorizafliuni speciale, actul de procuræ sau de autorizafliune va ræmâne depus în arhiva consulatului. Art.92. Actele relative la proprietæflile nemiøcætoare trebuie sæ cuprindæ, pe cât se poate mai læmurit, descripfliunea acelor imobile, cu indicafliunea naturii lor, a comunei în care se aflæ, a numærului cadastrului dacæ existæ, øi a hotarelor lor, încât sæ se poatæ constata identitatea imobilelor. Consulii, care vor regula asemenea acte, vor informa despre acestea pe Ministerul Afacerilor Stræine øi pe capul legafliunii, la finele fiecærui trimestru.

* afiøa. ** instituﬂie de ocrotire a unei persoane care, deøi are capacitate civilæ, nu îøi poate administra singuræ bunurile, nu-øi poate apæra interesele øi nici n-a putut sæ-øi desemneze un reprezentant (din lat. curatela).

424 Art.93. Testamentul fæcut pe mare, care se va depune în mâinile consulului, se va trimite de acesta, conform art.877 din codul civil, Ministerului de Interne pentru a°l înainta la grefa tribunalului domiciliului testatorului. Dacæ testatorul nu a avut domiciliul în România, acest testament se va depune la Ministerul de Externe, pânæ ce se vor aræta cei în drept. Art.94. Este oprit consulilor a da comunicafliune cuiva despre cele cuprinse în testamente, când acestea sunt deschise, mai înainte de a le înainta ministerului, conform art. precedent. Art.95. Depunându°le în mâinile consulilor acte sau înscrisuri, cu scop de a se libera pærflilor interesate copie dupæ dânsele, consulii vor trece într°un registru, în total sau în prescurtare, cuprinsul acelor acte sau înscrisuri. Art.96. Consulii vor înscrie asemenea într°un registru, cu numær øi dupæ ordinea cronologicæ, toate actele ce ei au fæcut, au liberat, au legalizat, au autentificat. Art.97. Consulul nu poate legaliza veritatea* subsemnæturilor puse pe înscrisurile private, dacæ acele semnæturi n°au fost puse în prezenfla sa øi a doi martori, øi dacæ n°a constatat identitatea pærflilor contractante. Art.98. Când consulul general, consulul sau viceconsulul, din întâia categorie, va avea sæ judece, în materie civilæ sau comercialæ, o contestafliune între doi supuøi români, el va fi asistat de doi asesori, aleøi dintre conaflionalii notabili. Apelurile contra sentinflelor consulare sunt fæcute înaintea Curflii de Apel din Bucureøti. Termenul apelului este cel prevæzut de legile flærii. Acest termen este sporit cu douæ luni când actele emanæ de la consulate aøezate în flærile limitrofe, øi cu øase luni când emanæ de la consulate aøezate în toate celelalte flæri. Art.99. Alegerea judecætorilor chemafli pe fiecare an a forma tribunalul consular, se va face de la 1°15 decembrie al anului care expiræ, øi acei judecætori intræ în funcfliune cu începerea anului nou. Art.100. Trebuind sæ se instituiascæ un tribunal consular în cursul anului, membrii numifli vor ræmânea în funcfliune numai pentru anul curent; însæ ei pot fi chemafli øi pentru anii urmætori. Aceeaøi dispozifliune se aplicæ øi când va lipsi unul din judecætorii ce aveau sæ judece. Art.101. Judecætorii asesori vor trebui a jura înainte de a intra în funcfliune. Art.102. Naflionalii notabili din localitate se vor chema a judeca pe rând, aøa ca sarcina sæ se împartæ cât mai egal între tofli. Dacæ unul nu va putea veni sæ judece, se va chema un altul în locul sæu.

* adeværul.

425 Art.103. Tribunalul consular este prezidat de capul consulatului sau de cel ce îl înlocuieøte. Acest tribunal îøi pronunflæ hotærârea sa, conform procedurii civile øi dupæ majoritatea voturilor. Art.104. Hotærârea se va scrie øi pronunfla în limba românæ. Dezbaterile sau apærarea se pot face øi în altæ limbæ înfleleasæ de judecætori. Art.105. Acei care voiesc sæ fie admiøi ca apærætori înaintea tribunalelor consulare trebuie sæ adreseze o cerere consulului. Consulul, dupæ ce va lua informafliuni asupra capacitæflii øi moralitæflii persoanei, va admite sau va respinge cererea. Art.106. Consulul poate sæ retragæ autorizafliunea datæ, când va avea motive serioase pentru a face aceasta. Art.107. Lista defensorilor admiøi va fi afiøatæ în sala audienflelor tribunalului consular. Art.108. Orice cerere de judecatæ adresatæ consulului, va fi trecutæ într°un registru de cætre impiegatul însærcinat cu funcfliunea de cancelar. Acest registru se va împærfli în coloane în care se va nota: a) Numele, prenumele øi locuinfla reclamantului; b) Numele, prenumele øi locuinfla persoanei contra cæreia este adresatæ cererea; c) Obiectul øi natura litigiului; d) Ziua înfæfliøærii; e) Actele ce vor fi fost depuse pentru susflinerea pretenfliunii. Art.109. Citafliunile se vor înmâna pærflilor prin agenflii consulatului, sau prin alfli agenfli locali, dupæ uzul locului. Când pærflile au luat cunoøtinflæ de termen, prin declarafliunea lor înscrisæ, nu va mai fi trebuinflæ de citafliuni. Art.110. Cererile de judecatæ se primesc, øi citafliunile se fac, færæ altæ taxæ sau cheltuialæ decât aceea ce s°a fæcut pentru predarea citafliunii pærflilor. Art.111. Dacæ pærflile sau una din ele va invoca proba testimonialæ, se va urma conform cu cele cuprinse în procedura românæ. Art.112. Cauzele se vor trata dupæ ordinea fixatæ de consul øi færæ interupfliune. Art.113. Pærflile sau mandatarii lor trebuie sæ se poarte cu respectul cerut øi li se poate interzice de a mai vorbi, dacæ ar abuza de cuvânt, sau când crede tribunalul cæ s°a læmurit. Art.114. Se va fline un prescript°verbal de audienflæ; în acest prescript se va nota într°un mod sumar: 1) Numele øi prenumele consulului øi judecætorilor; 2) Locul øedinflei, anul, luna, ziua øi ora; 3) Afacerile tratate în øedinfla aceea, øedinflele pronunflate sau amânærile fæcute;

426 4) Orice incident al audienflei. Prescriptul°verbal va fi subsemnat de consul øi de impiegatul însærcinat cu funcfliunea de cancelar. Art.115. Dezbaterile fiind închise, pærflile vor prezenta tribunalului actele øi rezumatul apærærii lor. Tribunalul se va retrage spre a chibzui, øi va pronunfla sentinfla în modul øi forma prescrisæ de procedura românæ. Art.116. Sentinflele date în lipsæ se pot reforma prin opozifliune, în modul øi forma prescrisæ de procedura românæ. Art.117. Sentinfla pronunflatæ se va trece într°un registru special, dupæ ordinea cronologicæ, øi se va comunica pærflilor cum s°a fæcut øi pentru citafliuni. Art.118. Orice prescript°verbal de cercetare la fafla locului, de interogatoriu sau de alte acte judecætoreøti, se va conserva în arhiva consularæ. Pærflile interesate pot cere copie dupæ aceste procese°verbale. Art.119. Registrele de tutelæ øi curatelæ se vor fline de consuli, conform cu cele cuprinse în codicele civil. Registrul tutelelor va cuprinde, special pentru fiecare tutelæ, însemnærile urmætoare: a) Numele, prenumele, condifliunea, etatea øi domiciliul persoanei sub tutelæ; b) Numele, prenumele, condifliunea øi domiciliul tutorelui øi membrilor consiliului de familie; c) Actul pe care se bazeazæ calitatea de tutore; d) Data deschiderii tutelei, acea a inventarului øi a adunærilor consiliului de familie; e) Un rezumat al hotærârilor consiliului luate øi aprobate; f) Data prezentafliunii øi a aprobærii socotelilor anuale de administrafliune. Registrul curatelelor va cuprinde însemnærile urmætoare: a) Numele, prenumele, condifliunea, etatea øi domiciliul persoanei puse sub curatelæ; b) Numele, prenumele, condifliunea øi domiciliul curatorelui øi membrilor consiliului de familie; c) Data începerii curatelei; d) Actul pe care se bazeazæ calitatea de curatore; e) Un rezumat al hotærârilor consiliului de familie. Art.120. Consulii generali, consulii øi viceconsulii, din a doua categorie, ca øi agenflii consulari, nu au alte atribufliuni de jurisdicfliune civilæ decât urmætoarele: 1) De a da datæ certæ, adicæ a legaliza øi autentifica actele subsemnætura privatæ, dacæ acele acte s°au subscris înaintea consulului øi faflæ de doi martori, dupæ ce consulul va fi constatat mai întâi identitatea pærflilor contractante.

427 2) De a primi testamentele care li s°ar depune de supuøii români, indicând pe plic data acelei depuneri, øi înaintându°le imediat la consulul de întâia categorie cel mai apropiat sau la capul legafliunii de care depinde. 3) De a lua notæ de cererea de transcripfliune a actelor translative sau declarative de proprietatea vaselor. Ei nu vor opera aceastæ transcripfliune, ci se vor mærgini a transmite cererea consulului de întâia categorie cel mai apropiat. 4) De a pune sigiliile øi a face inventarul averii unui supus român, mort în localitate, færæ succesori sau reprezentanfli legali prezenfli; øi de a aviza pe autoritatea consularæ de întâia categorie cea mai apropiatæ, sau pe capul legafliunii, spre a se lua mæsurile ulterioare. 5) De a proteja øi a asigura, prin inventare, punere de custozi øi orice alte acte conservatoare, øi prin intervenfliuni la autoritæflile locale, persoanele øi averea naufra- giaflilor dupæ un vas român, sau interesele persoanelor supuse române, absente din localitate, færæ reprezentant legal, øi de a cærora urmæ nu se øtie. 6) Ei pot, afaræ de agenflii consulari, lua asupræ°le administrafliunea succesiunilor sau averilor supuøilor români, ræmaøi færæ reprezentant legal, pânæ la regularea lor prin Ministerul de Externe, cæruia îi vor raporta. 7) Pot asemenea face demersurile necesare pentru recuperarea vaselor române naufragiate, a instrumentelor øi mærfurilor dupæ dânsele. Vor raporta despre aceasta capului legafliunii celui mai apropiat øi Ministerului de Externe. 8) De a sigila, a pæstra øi proteja averile øi persoana supuøilor români, din circumscripfliunea lor, ræmaøi færæ reprezentant legal, pânæ la regularea tutelei sau curatelei lor prin consulul din întâia categorie cel mai apropiat sau prin capul legafliunii, cærora se va raporta imediat. 9) De a judeca toate contestafliunile dintre oamenii echipajului unui vas român, øi patronul, cæpitanul sau stæpânul vasului, conform dispozifliunilor de negofl maritim din cod. de comerfl român.

B) Jurisdicfliunea penalæ Art.121. Consulii generali, consulii øi viceconsulii, din întâia categorie, vor exercita, în localitæflile unde pot s°o facæ în virtutea tratatelor internaflionale øi uzurilor locale, atribufliuni judiciare în materie criminalæ øi de simplæ poliflie, în modul urmætor: În materie de simplæ contravenfliune, consulul judecæ singur øi færæ apel. În materie de delict, consulul judecæ, asistat de doi asesori, cu rezerva dreptului de apel la Curtea din Bucureøti.

428 În materie de crimæ, consulul este însærcinat cu instrucfliunea, øi prevenitul este trimis, cu procedura øi actele de convicfliune, la Parchetul procurorului general pe lângæ Curtea din Bucureøti. Apelul, în materie de delict, se va face în termenul prevæzut de legile flærii, sporit cu douæ luni, când consulatul va fi aøezat în flærile limitrofe, øi cu øase luni când consulatul va fi aøezat în alte flæri. Art.122. Consulul va judeca contravenfliunile øi delictele, dupæ principiile generale cuprinse în cod. de proceduræ penalæ. Instrucfliunea consularæ°penalæ se va face, pe cât putinfla va sta, tot dupæ aceleaøi principii. Art.123. Consulul judecæ øi orice contravenfliune la disciplina marinei; el va pronunfla pedepse disciplinare contra oamenilor echipajului, când aceasta se va cere de patronul vasului. Art.124. Când sentinfla ce consulul este în drept a pronunfla va deveni definitivæ, el va lua mæsuri pentru executarea ei. Art.125. Dacæ printr°însa se pronunflæ arestarea, consulul va executa acea arestare dupæ modul uzitat în reøedinfla sa, øi dupæ principiile cod. de proceduræ penalæ. Dacæ arestarea nu se poate executa, din cauzæ cæ condamnatul a pæræsit locul reøedinflei consulare, consulul va trimite sentinfla, în copie, Ministerului Afacerilor Stræine, cu formula executorie, pentru executarea ei. El va aræta ministrului, dacæ va putea, locul unde a fugit condamnatul. Art.126. Când prin sentinflæ se pronunflæ pedepse pecuniare, consulul o poate executa din averea condamnatului, conform formalitæflilor practicate în localitatea unde se face executarea, însæ mai întâi consulul va trebui sæ invite formal pe condamnat a plæti în cancelaria consularæ, øi într°un termen fixat, suma la care a fost condamnat. Art.127. În acelaøi mod se va proceda øi pentru plata cheltuielilor de judecatæ, dupæ ce se vor lichida. Art.128. Consulii generali, consulii øi viceconsulii, din a doua categorie, øi agenflii consulari, nu au alte atribufliuni penale decât acelea de poliflie øi de inspecfliune asupra vaselor române, øi oamenilor echipajului lor, putând judeca øi executa sentinflele lor, pentru contravenfliunile øi delictele ce aceøti oameni ai echipajului au comis pe bord. Judecata øi executarea se vor face conform cu cele prescrise pentru consulii de întâia categorie, øi pe cât le va fi permis prin tratate, prin uzurile øi legile locale.

TITLUL IV Despre corespondenﬂa consularæ

Art.129. Corespondenﬂa oficialæ cu interiorul statului român o ﬂin consulii numai cu Ministerul Afacerilor Stræine.

429 Art.130. La caz de urgenflæ, øi când interesul serviciului public reclamæ, consulii pot coresponda direct øi cu autoritæflile politice øi judiciare ale judeflelor mærginaøe. Art.131. Corespondenfla oficialæ va fi scrisæ în limba românæ. Consulilor de a doua categorie, ministerul poate acorda facultatea de a se servi de limba francezæ. Art.132. Corespondenfla expediatæ se va trece într°un registru special. Cea primitæ se va conserva în original. Art.133. Færæ o autorizare specialæ a Ministerului Afacerilor Stræine, consulii nu pot publica nimica din corespondenflele urmate sau documentele ce posedæ, nici scrie øi subscrie broøuri sau articole politice prin ziare.

TITLUL V Atribuﬂiunile agenﬂilor consulari

Art.134. Agenflii consulari exerciteazæ jurisdicfliunea lor numai în ocolul oraøului unde rezideazæ sau al localitæflii care li s°a desemnat. Ei nu pot delega alte persoane spre a°i înlocui. În caz de boalæ sau de lipsæ temporaræ de la reøedinfla lor, consulul de care depinde poate numi o altæ persoanæ spre a le fline locul provizoriu. Art.135. La finele fiecærui semestru ei sunt flinufli sæ comunice consulului, de care depind, variafliunile urmate în registrul naflionalilor. Art.136. Când li se cere transcripfliunea de acte translative sau declarative de proprietatea vaselor, agenflii consulari vor lua notæ øi vor trimite consulului de care depind însuøi actele, în douæ copii, dacæ s°a fæcut în formæ publicæ, sau în douæ exemplare, dacæ s°a fæcut în formæ privatæ, øi consulul va lua mæsurile cuvenite. Art.137. Murind vreun naflional, sau fæcând naufragiu vreun vas naflional, agentul consular trebuie sæ raporteze îndatæ consulului, øi va urma ordinele ce i se vor da. Pânæ la sosirea ordinelor, el va lua toate mæsurile cuvenite ca sæ sigileze øi sæ conserve averea supusului român mort în localitate, færæ reprezentant legal, precum øi sæ ajute pe naufragiaflii în pericol, øi sæ asigure interesele naflionalilor absenfli, conform convenfliunilor internaflionale, øi, în lipsa lor, conform legilor øi uzurilor locale. Art.138. Agenflii consulari nu pot lua asupræ°le, færæ autorizafliunea consulului, sau færæ o procuræ specialæ din partea interesaflilor, administrafliunea moøtenirilor naflionalilor, sau sæ facæ demersurile necesare pentru recuperarea vreunui vas naufragiat, a instrumentelor lui sau a mærfii dupæ dânsul. Art.139. Este interzis agenflilor consulari sæ primeascæ orice fel de depozite, øi sæ acorde pasavante bastimentelor cumpærate de la un stræin sau construite în stræinætate. Fondurile, valorile sau obiectele preflioase, provenind din succesiuni naflionale sau din ræmæøiflele de naufragiu care li s°a încredinflat, trebuie transmise, în termenul cel mai scurt, consulului de care depind, când moøtenitorii nu s°ar afla prezenfli.

430 Art.140. La caz de a fi oneros pentru naflionalii rezidenfli în circumscripfliunea ori- cærei agenflii consulare, a se transporta la reøedinfla consulatului spre a obfline paøaportul, agentul consular va înainta cererea respectivæ consulului. Paøapoartele liberate în asemenea împrejuræri trebuie subscrise de persoanele, pe seama cærora s°au dat, în prezenfla agentului consular, care îøi va adæoga semnætura sa, notând øi ziua în care înmânarea paøaportului se va efectua. Art.141. Agenflii consulari nu pot coresponda oficial decât cu consulul de la care depind, afaræ numai când ar avea autorizafliune sau ordine speciale de a scrie direct Ministerului Afacerilor Stræine sau capului legafliunii. Asemenea, în cazuri urgente, øi mai ales când sænætatea publicæ ar cere°o, ei se pot adresa direct Ministerului de Afaceri Stræine. Art.142. Corespondenfla oficialæ, trimisæ de agenflii consulari, va fi copiatæ într°un registru, înadins flinut pentru aceasta.

TITLUL VI Despre tarife øi contabilitate

§. I — Despre tarife Art.143. Consulii generali, consulii øi viceconsulii, de orice categorie, sau agenflii consulari în cazurile anume prevæzute, vor percepe taxe dupæ alæturata tarifæ ce ministerul e în drept a fixa, conform cu art.40 al legii pentru organizarea Ministerului Afacerilor Stræine. Art.144. Pe orice act sau pe orice copie, se va nota taxa încasatæ, articolul tarifei aplicat, øi numærul sub care percepfliunea a fost trecutæ în registru. Consulii mai trebuie sæ dea cæpitanilor sau patronilor marinei comerciale un cont, vizat de dânøii, în care se va descrie drepturile încasate, pe baza tarifei, øi cheltuielile fæcute. Art.145. În localitæflile unde moneda naflionalæ, sau acea care este recunoscutæ ca echivalentæ, este primitæ în tranzacfliunile comerciale, drepturile fixate în tarifæ se percep în monedæ naflionalæ sau în monedæ localæ. În localitæflile unde moneda naflionalæ nu are curs, taxele se vor plæti în monedæ localæ. Art.146. Tonelajul* vaselor mercantile pentru percepfliunea drepturilor se va constata din actul naflionalitæflii. Fracfliunile tonelatelor se vor socoti ca tonelate, dacæ sunt mai mari decât jumætate; fiind mai mici, nu se vor socoti.

* tonajul (din fr. tonnelage).

431 Art.147. Patentele de sænætate se vor libera sau viza gratis de cætre consul (sau cu plata taxei fixatæ pentru vasele naflionale) bastimentelor stræine, aparflinând statelor care aplicæ acelaøi sistem vaselor naflionale. Art.148. Consulii pot sæ cearæ depunerea anticipatæ a taxelor datorate, conform tarifei, pentru actele ce li se cer, afaræ de cazurile de jurisdicfliune penalæ.

§. II — fiinerea contabilitæflii Art.149. Pe lângæ registrele ce ei sunt flinufli a fline, dupæ acest regulament, consulii vor trebui sæ mai aibæ un registru special pentru taxele încasate. Perceperea taxelor se va înscrie dupæ ordinea cronologicæ. Fiecare inscripfliune în registru trebuie sæ poarte un numær, care va începe de la 1 ianuarie øi se va închide la 31 decembrie. Art.150. Fiecare articol de percepere trebuie însoflit cu o notiflæ sumaræ a actului de la care el provine, cu numele øi prenumele persoanei care a plætit, øi articolul tarifei care s°a aplicat. Actele liberate gratis trebuiesc asemenea înregistrate cu indicafliunea motivului, pentru care au fost scutite de taxe. Art.151. La finele fiecærui trimestru, consulii øi agenflii consulari vor înainta Ministerului Afacerilor Stræine un tablou de toate perceperile fæcute în acel period, împreunæ cu taxele percepute, spre a se værsa în casa statului. Art.152. Dacæ, din taxele percepute, consulul ar avea sæ scadæ cheltuieli fæcute de dânsul, ca øi în cazul când el ar avea sæ reclame de la ministru plata unor aøa cheltuieli, va trebui sæ formeze un tablou detailat de acele cheltuieli, însoflit de actele care vor justifica facerea lor, øi le va înainta ministerului. Scæderile admise se vor bonifica în favoarea consulului. Art.153. Dacæ, în cursul trimestrului, nu se va efectua nici o percepere, consulii vor constata faptul într°un raport pe care°l vor înainta Ministerului Afacerilor Stræine. Art.154. Afaræ de tablourile trimestriale, consulii vor trimite ministerului, la finele fiecærui an, un raport general despre cheltuielile fæcute øi veniturile încasate. Art.155. Consulii sunt responsabili, faflæ cu guvernul, de partea ce se cuvine tezaurului public din taxele încasate de oficiile consulare dependente de dânøii. Art.156. Este oprit consulilor de a trage polifle asupra guvernului, chiar când ar fi chestiunea de a obfline plata unor cheltuieli lichidate sau admise pentru platæ. Art.157. Consulii øi viceconsulii de a doua categorie øi agenflii consulari vor fi datori, pentru taxele ce au dreptul a percepe, a fline aceeaøi contabilitate ca øi consulii de întâia categorie.

432 Dispozifliuni generale Art.158. Toate actele emanate de la consuli, viceconsuli øi agenfli consulari vor purta sigiliul oficiului. Art.159. Pentru înælflarea drapelului øi pentru aøezarea armelor flærii, consulii se vor conforma tratatelor øi convenfliunilor; în lipsa acestora, ei vor urma uzurile flærii øi aceea ce se face de alfli consuli stræini. Art.160. Tofli consulii generali, consulii øi viceconsulii, de orice categorie, precum øi agenflii consulari, au dreptul de a purta uniforma, ce le este prescrisæ prin decret domnesc, dupæ rangul fiecæruia.

Dispoziﬂiuni finale

Art.161. Acest regulament, împreunæ cu alæturatul tarif, va intra în aplicare de la 1 septembrie 1880.

Art.II øi cel din urmæ. Ministrul nostru secretar de Stat la Departamentul Afacerilor Stræine este însærcinat cu executarea decretului de faﬂæ.

Dat în Sinaia, la 12 iunie 1880 CAROL

Ministru secretar de Stat la Departamentul Afacerilor Stræine, B. Boerescu Nr.1731

(Monitorul Oficial, nr. 137 din 20 iunie 1880, pp.3848–3858)

433 29

REGULAMENT PENTRU LEGAﬁII

CAROL I, Prin graflia lui Dumnezeu øi voinfla naflionalæ, Domn al românilor, La tofli de faflæ øi viitori, sænætate. Asupra raportului ministrului nostru secretar de Stat la Departamentul Afacerilor Stræine, cu nr.10 591, Væzând jurnalul Consiliului nostru de Miniøtri prin care se aprobæ regulamentul pentru legafliunile din stræinætate, elaborat pe baza art.10 din legea organicæ a Ministerului Afacerilor Stræine, Am decretat øi decretæm: Art.I. Regulamentul urmætor pentru legafliunile din stræinætate se aprobæ.

REGULAMENT pentru legaﬂiunile române din stræinætate

TITLUL I Personalul diplomatic

Art.1. Personalul legafliunilor din stræinætate, însærcinat cu serviciul diplomatic, se compune: a) Din trimiøi extraordinari øi miniøtrii plenipotenfliari; b) Din miniøtri rezidenfli; c) Din secretarii de legafliune de întâia øi a doua clasæ. Fiecare din aceøtia se numesc prin decret domnesc, în urma propunerii ministrului Afacerilor Stræine. Ei trebuie sæ aibæ calitatea de cetæflean român. Nu pot face comerfl. În cazuri excepflionale, se pot numi øi trimiøi extraordinari în misiune temporaræ. Art.2. Capul unei legaflifluni va putea fi însærcinat, prin decret domnesc, a reprezenta pe guvernul român øi pe lângæ suveranii øi guvernele altor state, care nu sunt enumerate în legea suplimentaræ relativæ la legafliuni øi în cea de la 16 februarie 1880. Art.3. Secretarii de legafliuni fac øi funcfliunea de cancelari. Se pot numi øi interprefli la diferite posturi diplomatice, unde trebuinfla va cere. Dragomanii pot fi ataøafli la legafliunile din Orient. Dragomanul legafliunii din Constantinopole este asimilat cu primul secretar de legafliune. Art.4. Se pot numi la diferite legafliuni, prin decret domnesc, øi ataøafli neretribuifli.

434 Ei se consideræ ca fæcând parte din personalul diplomatic øi se vor numi de preferinflæ în posturile de secretari cl.II sau de consuli. Numærul lor pentru fiecare legafliune nu poate sæ treacæ peste doi, øi nu se poate numi decât dintre tinerii care au o diplomæ de doctor sau licenfliat, øi un venit personal anual de cel puflin øase mii lei. Condifliunile de admisibilitate øi de înaintare pentru întregul personal al legafliunilor se vor determina prin anume lege. Art.5. La întâia sa numire, orice reprezentant diplomatic, de orice grad, va trebui sæ depunæ juræmânt, dupæ ritul sæu, în prezenfla ministrului de Externe. Dacæ nu s°a putut sau sunt dificultæfli a se depune verbal acest juræmânt înaintea ministrului, reprezentantul îl va face în scris øi îl va subscrie, trimiflându°l ministrului. Art.6. Orice reprezentant diplomatic, care este numit într°o legafliune sau care pæræseøte o legafliune, trebuie sæ constate, printr°un proces verbal, cæ a luat, în cutare zi, posesiunea øi gerarea legafliunii, sau cæ a pæræsit în cutare zi legafliunea, læsând posesiunea sau gerarea ei cutærei persoane. Acest proces°verbal se va trimite ministerului. Art.7. Fiecare cap de misiune diplomaticæ mai primeøte, pe lângæ tratamentul sæu fix, o sumæ determinatæ sub nume de cheltuieli de reprezentare, de cancelarie etc. Art.8. În caz de numire sau de stræmutare a unui reprezentant diplomatic, ministrul de Externe va fixa, în înflelegere cu dânsul, termenul când reprezentantul va trebui sæ se afle la noua sa reøedinflæ. Dacæ reprezentantul nu se va afla la reøedinfla sa în ziua fixatæ, øi nu va putea justifica cauza întârzierii, sau dacæ nu a intervenit o înflelegere prealabilæ între dânsul øi ministrul de Externe spre a modifica termenul fixat, reprezentantul va pierde parte proporflionalæ din cheltuielile de reprezentare, pentru timpul întârzierii. Art.9. Capul misiunii va trebui sæ comunice ministerului ziua în care orice impiegat din personalul legafliunii a luat posesiune ori a læsat funcfliunea sa din legafliune. Art.10. Chiria localului legafliunii — dacæ legafliunea nu se aflæ într°o casæ a statului — este în sarcina statului. Aceastæ chirie se plæteøte cu anticipaflie pe trimestru sau semestru, dupæ contract care urmeazæ a se supune la aprobarea ministrului øi în limitele creditelor bugetare. Sunt asemenea în sarcina statului cheltuielile de poøtæ øi telegraf, pentru serviciul statului, precum øi alte cheltuieli, care vor fi fæcute cu øtirea øi aprobarea ministerului. Art.11. Sunt în sarcina capului legafliunii, adicæ a cheltuielilor de reprezentare, sumele trebuincioase pentru întreflinerea localului, cele pentru cancelarie, pentru încælzit øi luminat, pentru plata servitorilor øi uøierilor, pentru înfiinflarea øi repararea sigiliului, drapelului øi armelor flærii.

435 Acolo unde statul va avea un local al sæu sau numai mobilele legafliunii, se va numi un portar, care va fi considerat øi ca intendent, øi va avea sub a sa îngrijire øi ræspundere localul øi mobilele. Art.12. Când capul legafliunii are un concediu peste 15 zile, sau când postul sæu este vacant, secretarul sau acela care îl înlocuieøte provizoriu, va avea dreptul la a treia parte din cheltuielile de reprezentare, de vreme ce pe timpul cât el gireazæ, sarcinile acelor cheltuieli sunt pe seama sa. Art.13. Întâiul øi al doilea secretar au dreptul a ocupa fiecare o cameræ în localul legafliunii. Dacæ capul legafliunii nu voieøte sau nu poate a le acorda asemenea cameræ, le va plæti o parte analogæ de indemnizare, adicæ pentru secretarii de clasa întâia, lei 1 000, øi pentru cei de clasa doua, 600 lei pe an. Art.14. Când capul misiunii este chemat sau reflinut în flaræ de cætre ministru, pentru trebuinfla serviciului sau pentru a lucra în minister, el are drept la alocafliunile postului sæu, conform cu art.12, øi la cheltuieli de cælætorie21. Art.15. Mæsurile disciplinare pentru funcflionarii administrafliunii centrale din Ministerul de Externe, prescrise de legea organizærii acestui minister, se aplicæ, în aceleaøi cazuri, øi funcflionarilor unei legafliuni.

TITLUL II Atribuﬂiunile øi funcﬂionarea personalului diplomatic

Art.16. Capii legafliunilor au misiunea de a întrefline relafliuni politice permanente cu suveranul øi guvernul statului pe lângæ care sunt acreditafli. Ei vor lucra ca sæ se observe tratatele øi imunitæflile ce vor exista, sæ apere toate interesele politice øi comerciale ale statului, øi sæ protege pe acelea ale particularilor români. Art.17. Dacæ în locul rezidenflei sale nu se aflæ un consul român de întâia categorie, capul legafliunii va mai exercita øi toate atribufliunile acelor consuli, conform legii øi regulamentului privitoare la consuli, øi când intervenfliunea i s°ar cere de partea interesatæ. În acelaøi mod, capul legafliunii va exercita øi atribufliunile consulilor de a doua categorie, în lipsa unui aøa consul de la reøedinfla sa. El se va conforma astfel cu art.38, 39 øi 40 din legea pentru organizarea Ministerului de Externe. Art.18. Capii legafliunilor vor avea dreptul a percepe, pentru actele ce fac, aceleaøi taxe øi drepturi ca øi cele percepute de cætre consuli prin tariful alæturat la regulamentul consular.

436 Art.19. Toate actele care ies din legafliune trebuie sæ poarte sigiliul legafliunii cu armele flærii. Actele fæcute în flaræ nu vor fi admise de cætre legafliuni, precum øi actele emanate de la legafliuni, nu vor fi admise de autoritæflile din flaræ, dacæ nu vor fi legalizate, øi unele øi altele, de cætre Ministerul de Externe. Art.20. Capul legafliunii este strâns flinut a urma instrucfliunile ce primeøte de la guvernul sæu. Va adresa ministrului de Externe rapoarte speciale, oficiale sau confidenfliale, asupra fiecærui caz ce se trateazæ. El va fi cu ministrul în raporturi permanente øi pentru orice alte chestiuni de interese generale, politice sau economice, asupra cæror va raporta cel puflin o datæ la douæ luni. Corespondenfla se va face în limba românæ, afaræ de cazul când va fi vorba a se reproduce sau a se da seama de convorbiri flinute cu oamenii politici din locul reøedinflei. Art.21. Ca øef suprem al impiegaflilor, capul legafliunii va împærfli lucrærile între ei, øi va fixa orele de lucru. El va face ca cancelaria sæ fie deschisæ, în zilele de lucru, la orele cele mai potrivite pentru serviciul public. Art. 22. La caz de absenflæ sau de împiedicare, titularul legafliunii se înlocuieøte cu întâiul secretar; în lipsa acestuia, cu al doilea secretar, sau, în lipsæ, cu un ataøat. Dacæ nu va fi prezent nici unul din aceøtia, înlocuirea se va face prin cel numit înadins de minister. În caz de a se læsa vacantæ legafliunea, capul legafliunii, mai înainte de a pleca dupæ ordinile ce va fi primit, va propune ministerului cæreia din legafliunile stræine ar fi mai bine a se încredinfla apærarea intereselor supuøilor români øi conservarea arhivei. El nu va pleca de la reøedinfla sa mai înainte de a primi ordinile ministerului, afaræ de cazuri cu totul urgente, øi pe care va putea a le justifica. Art.23. În caz de plecare a capului misiunii færæ veste, sau færæ sæ fi fost posibil ca sæ se gereze legafliunea de un altul, sau sæ se încredinfleze apærarea intereselor române unei legafliuni stræine, cel mai apropiat consul român, de întâia sau a doua categorie din acel stat, va lua de drept, ex oficio*, arhiva în pæstrarea sa øi va protege interesele române, raportând îndatæ ministerului. Art.24. Când gerarea unei legafliuni se încredinfleazæ unui reprezentant stræin, sau unei alte persoane, care nu face parte din corpul diplomatic, sau unui consul al României, de a doua categorie, persoana care va preda cancelaria, afaræ numai dacæ

* din oficiu.

437 a primit de la minister ordine contrarii, va trebui sæ închidæ øi sæ pecetluiascæ dicflionarul cifrat øi corespondenfla confidenflialæ a legafliunii, dându°le în pæstrarea sau celui însærcinat cu gerarea legafliunii sau unui consul al României cel mai apropiat. Va lua chitanflæ de primire øi o va trimite ministerului, færæ întârziere. Asemenea chitanflæ va lua øi de primirea celorlalte acte de la gerant. Art.25. Este oprit personalului diplomatic român a se însærcina cu gerarea temporaræ a afacerilor unei alte legafliuni sau consulat stræin, færæ autorizafliunea prealabilæ a Ministerului Afacerilor Stræine. În caz de urgenflæ, se poate lua însærcinarea provizorie de a protege pe acei supuøi stræini øi de a primi în depozit arhiva legafliunii sau consulatului stræin, raportând însæ îndatæ Ministerului de Externe. Art.26. La fiecare schimbare a titularilor legafliunii se va face, în întreit exemplar, un inventar de obiectele cancelariei øi ale legafliunii, subscris fiecare exemplar de titularul legafliunii care pleacæ, øi de acela care intræ. Dacæ titularul vechi a încetat din viaflæ, moøtenitorii sæi, dacæ sunt prezenfli în localitate, vor fi invitafli sæ asiste la inventariere, fæcându°se menfliune despre aceasta în actul de inventar. Dacæ ei nu sunt prezenfli, sau dacæ nu se aflæ o altæ persoanæ care sæ reprezinte pe repausat sau pe moøtenitorii sæi, se vor invita doi alfli naflionali, stræini de oficiu, care sæ asiste ca martori la facerea inventarului. Unul din originalele inventarului se conservæ în arhiva legafliunii, un altul se dæ în primirea titularului ce se retrage, sau moøtenitorilor lui, øi un al treilea se trimite Ministerului Afacerilor Stræine. Art.27. Mai înainte de a se închide inventarul, noul titular îl comparæ cu cel vechi, în prezenfla fostului titular sau a persoanei care°l reprezintæ, øi constatæ dacæ din inventarul cu care fostul titular primise legafliunea lipseøte vreun obiect din cele menflionate într°însul øi face menfliune despre aceasta în inventarul cel nou. Art.28. Când titularul unei legafliuni pæræseøte provizoriu postul sæu, poate sæ facæ un inventar în prezenfla øi cu concursul aceluia care are sæ gereze legafliunea. În orice caz însæ, când nu s°a fæcut un aøa inventar, øi dacæ titularul unei legafliuni nu se va mai întoarce la reøedinfla sa, inventarul se va face în dublu exemplar numai de cætre titularul cel nou, în prezenfla øi cu concursul persoanei care va fi gerat legafliunea. Unul din exemplare va ræmânea în arhiva legafliunii, altul se va trimite ministerului. Ræspunderea de lipsa obiectelor sau actelor legafliunii va privi pe vechiul titular care n°a asistat la facerea inventarului, sau nu l°a fæcut mai înainte de a pleca de la postul sæu. Art.29. Capii legafliunii sunt responsabili de toate obiectele sau mobilele legafliunii cumpærate sau date de stat, de arhive, de registre, cærfli, legi, regulamente, circulare,

438 imprimate øi de toatæ corespondenfla oficialæ sau confidenflialæ, primitæ sau trimisæ de capul legafliunii øi care devine øi ræmâne proprietatea statului, færæ a putea cineva sæ øi°o însuøeascæ. Art.30. Titularul unei legafliuni nu poate coresponda, oficial sau confidenflial, decât cu singur ministru al Afacerilor Externe. În cazuri urgente, øi când cuvinte serioase de serviciu o reclamæ, el poate coresponda direct øi cu autoritæflile politice sau judiciare din flaræ, ale judeflelor mærginaøe cu statul unde se aflæ, raportând însæ îndatæ despre aceasta Ministerului Afacerilor Externe. Art.31. Corespondenfla primitæ sau expediatæ de capul legafliunii, va fi înregistratæ în rezumat într°un registru special. Aceastæ corespondenflæ, ca øi orice alt document oficial al legafliunii, nu se va comunica nici unei persoane stræine, nici se va publica færæ ordinul øi autorizafliunea Ministerului Afacerilor Externe. Art.32. Capul legafliunii nu va putea asemenea publica, subscris de dânsul, nici un articol prin ziarele române sau stræine, nici o operæ tipæritæ, asupra unei chestiuni ce se leagæ direct ori indirect cu politica generalæ sau localæ a zilei, færæ mai întâi a cere speciala autorizare a Ministerului de Externe. Aceeaøi dispozifliune se aplicæ øi pentru secretarii sau ataøaflii legafliunii. Art.33. Când legafliunea va avea a comunica sau a trimite ceva acte sau documente unei alte autoritæfli din flaræ, o va face prin mijlocirea Ministerul Afacerilor Externe.

TITLUL III Despre concedii øi geranﬂi

Art.34. Capul legafliunii va cere concediu de la ministrul de Externe. Acest concediu, afaræ de cazuri grave, sau când trebuinfla serviciului o va cere, nu poate trece peste trei luni, în cursul unui an. Art.35. Ministrul de Externe are dreptul a refline pe un cap de misiune în capitalæ spre a lucra în minister. În asemenea caz el nu se consideræ ca cum ar fi în concediu, øi are drept la întreaga sa remunerare ca cap de legafliune, øi la cheltuielile de reprezentafliune scæzute prin partea cuvenitæ acelui care gereazæ legafliunea. Art.36. Când capul legafliunii se aflæ în concediu, el va aræta ministrului de Externe locul reøedinflei sale pe timpul concediului. Acesta va putea totdeauna întrerupe concediul øi invita pe reprezentant sæ meargæ la postul sæu, când trebuinfla serviciului o va cere.

439 Art.37. Secretarii øi ceilalfli impiegafli ai legafliunii vor cere concediu de la capul legafliunii, care°l va da când serviciul nu va suferi, øi anunflând despre aceasta pe minister. Art.38. Când capul legafliunii va obfline concediu, el va læsa gerarea legafliunii unuia din secretarii sæi dupæ rândul ierarhiei, conform art.22, øi regulându°se cheltuielile de reprezentare dupæ cum s°a zis la art.12. Art.39. În caz de moarte, de suspendare, de rechemare sau de revocare, a capului legafliunii, tot unul din secretari, dupæ rândul ierarhiei, va avea gerarea de oficiu, sau pânæ când ministrul va hotærî. Secretarul gerant, în asemenea caz, va avea dreptul la a treia parte a cheltuielilor de reprezentare. Art.40. Când nu va exista secretar, gerarea legafliunii se va încredinfla de ministru unui anume trimis, care se va bucura de tratamentul de secretar øi de a treia parte a cheltuielilor de reprezentare. Art.41. Când capul legafliunii este chemat în flaræ din cauza încetærii relafliunilor diplomatice cu statul unde el funcfliona, sau pentru interesul serviciului, el va continua a se bucura de alocafliunile postului sæu. Art.42. Perceperea øi înscrierea taxelor luate de cætre capii legafliunilor pentru diferitele acte, se vor face conform tarifei øi regulilor stabilite pentru consuli øi cu aceeaøi contabilitate. Art.43. Impiegaflii diplomatici ai unei legafliuni nu pot primi daruri sau onoruri de la un guvern stræin, mai înainte de a cere autorizarea guvernului lor. Art.44. Impiegaflii unei legafliuni nu pot sæ întreflinæ raporturi oficiale cu guvernul local sau cu diplomaflii stræini, færæ o anume însærcinare din partea titularului legafliunii, când acesta va fi prezent sau din partea ministerului, când el va lipsi. În aceste relafliuni cu diplomaflii stræini øi cu impiegaflii guvernului local, ei vor urma direcfliunea ce li se va desemna, øi se vor conforma instrucfliunilor ce li se vor da. Art.45. Când se va crede de folos, se va putea ataøa pe lângæ legafliuni ofifleri din armatæ sau din marinæ, cu titlul de ataøafli militari. Regularea misiunii lor se va face prin înflelegere între ministrul Afacerilor Externe øi cel de Ræzbel. Aceøti ataøafli depind de titularul legafliunii pentru orice priveøte raporturile lor cu autoritæflile locale, însæ primesc instrucfliuni de la ministerul lor respectiv, øi corespondeazæ direct cu aceasta pentru orice se raport[eaz]æ la materiile tehnice ale artei militare, comunicând raporturile lor øi capului legafliunii. Ataøaflii militari se numesc cu scrisoare ministerialæ øi nu dobândesc nici un drept în cariera diplomaticæ pentru serviciul acesta. Solda lor, precum øi alte indemnitæfli, li se plætesc de Ministerul de Ræzbel. La ceremoniile publice ei asistæ în uniformæ, împreunæ cu personalul legafliunii.

440 Art.46. Afaræ de ataøaflii neretribuifli øi de ataøaflii militari, este oprit capilor legafliunilor a se servi pentru conducerea afacerilor cu alte persoane stræine de cariera diplomaticæ øi nedependente de Ministerul Afacerilor Externe. Art.47. Tot personalul diplomatic este flinut a avea uniforma prescrisæ prin decret domnesc. Art.48. Acest regulament va intra în aplicare la 1 septembrie 1880. Art.II øi cel din urmæ. Ministrul nostru secretar de Stat la Departamentul Afacerilor Stræine este însærcinat cu executarea decretului de faflæ.

Dat în Sinaia, la 25 iunie 1880 CAROL

Ministru secretar de Stat la Departamentul Afacerilor Stræine, B. Boerescu Nr. 1 830

(Monitorul Oficial, nr. 142 din 27 iunie 1880, pp.3977–3979)

441 30

REGULAMENT PENTRU ADMINISTRAﬁIA CENTRALÆ A MINISTERULUI AFACERILOR STRÆINE

CAROL I, Prin graflia lui Dumnezeu øi voinfla naflionalæ, Domn al românilor, La tofli de faflæ øi viitori, sænætate. Asupra raportului ministrului nostru secretar de Stat la Departamentul Afacerilor Stræine, cu nr. 10 873; Væzând jurnalul Consiliului nostru de Miniøtri, prin care se aprobæ regulamentul asupra administrafliunii centrale a Ministerului Afacerilor Stræine, elaborat pe baza art.29 din legea organicæ a Ministerului Afacerilor Stræine øi a art.24 din legea suplimentaræ, relativæ la legafliunile române øi la administrafliunea centralæ a Ministerului Afacerilor Stræine, Am decretat øi decretæm, Am promulgat øi promulgæm: Art.I. Regulamentul asupra administrafliunii centrale a Ministerului Afacerilor Stræine, este aprobat:

REGULAMENT ASUPRA ADMINISTRAﬁIUNII CENTRALE A MINISTERULUI AFACERILOR STRÆINE

TITLUL I Împærﬂirea serviciilor øi ierarhia

Art.1. Administrafliunea centralæ a Ministerului Afacerilor Stræine cuprinde: Cabinetul ministerului, secretariatul general, diviziunea politicæ, diviziunea consularæ øi contenciosul, diviziunea contabilitæflii. Art.2. Aceste servicii se subîmpart øi se deservesc în modul urmætor: I. Cabinetul ministerului are un øef de cabinet. II. Secretariatul general se compune de un secretar general, care este øi director general al ministerului. III. Diviziunea politicæ, diviziunea consularæ øi a contenciosului øi diviziunea contabilitæflii are fiecare în capul sæu, un director special. Aøa: 1. Diviziunea politicæ se compune din un director al diviziunii politice øi din doi secretari.

442 În diviziunea politicæ mai intræ øi serviciul interpreflilor, compus de mai mulfli interprefli. 2. Diviziunea consularæ se compune din un director al diviziunii consulare øi contenciosului øi din alfli capi de secfliune øi capi de birou. În diviziunea consularæ mai intræ: a). Serviciul de navigafliune øi de statisticæ; b). Serviciul arhivei øi registraturii. IV. Diviziunea contabilitæflii, însærcinatæ cu flinerea contabilitæflii øi manipularea fondurilor ministerului, din flaræ øi din stræinætate, se compune din un director cu alfli capi de birou. Art.3. Ministerul va putea alætura pânæ la trei ataøafli neretribuifli, pe lângæ diversele diviziuni ale ministerului, dintre junii care vor avea diplome de licenfliat ori doctori, øi un venit personal de cel puflin øase mii lei pe an. Art.4. Clasificarea ierarhicæ øi asimilarea funcflionarilor din administrafliunea centralæ a ministerului cu gradele personalului diplomatic øi consular din stræinætate, læsat a se regula prin regulament dupæ art.24 din legea suplimentaræ relativæ la legafliuni øi consulate, se stabileøte în modul urmætor: a). Secretarul general este asimilat cu trimisul extraordinar øi ministru plenipotenfliar; b). Directorii diviziunilor politice, consulare øi contabilitæflii sunt asimilafli cel dintâi cu secretarii de legafliune clasa I, øi ceilalfli cu consulii generali; c). Secretarii din diviziunea politicæ sunt asimilafli cu secretari de legafliune clasa II; d). Capii de secfliuni øi capii de birou clasa I din celelalte diviziuni sunt asimilafli cu consulii, øi cei de clasa II cu viceconsulii. Art.5. Aceøti funcflionari se bucuræ de tratamentul cuprins în buget. Dupæ un serviciu în acelaøi grad de 5 ani, în cariera diplomaticæ consularæ, sau în minister, øi când ei au dat probe de discrefliune øi capacitate, li se poate acorda prin decret domnesc, titlul onorific al gradului reprezentafliunii exterioare cu care ei sunt asimilafli, øi pot avea dreptul a ocupa funcfliunile corespunzætoare gradului lor. Art.6. Dobândind gradul cu care sunt asimilafli, ei au dreptul a purta, la ceremoniile oficiale, uniforma gradului de asimilare ce au dobândit.

TITLUL II Atribuﬂiuni

Art.7. Funcflionarii Ministerului Afacerilor Stræine sunt datori, fiecare în cercul competenflei sale, a exercita atribufliunile ce le sunt date prin legile øi regulamentele

443 Ministerului Afacerilor Stræine, øi a se conforma instrucfliunilor øi ordinelor superiori- lor lor. Art.8. Secretarul general este capul imediat al tuturor impiegaflilor ministerului de orice grad. El are dreptul a priveghea exacta aplicare a legilor øi a regulamentelor acestui minister, a stærui ca fiecare impiegat sæ°øi împlineascæ datoriile øi a face, la trebuinflæ, a se aplica pedepsele disciplinare. Art.9. Atribufliunile principale ale secretarului general sunt: a). Expediazæ în numele ministerului øi subscrie pentru ministru toatæ corespondenfla, afaræ de instrucfliunile øi lucrærile politice, rapoartele cætre Domn, referatele cætre Consiliul de Miniøtri øi corespondenfla cu Corpurile legiuitoare care toate sunt rezervate ministrului; b). Înlocuieøte pe ministru când acesta lipseøte sau când este ocupat cu afaceri în afaræ, sau când trebuie sæ asiste la lucrærile Corpurilor legiuitoare; c). Primeøte øi deschide corespondenfla, afaræ de aceea care este personal a ministrului; împarte lucrærile la diferitele birouri, observæ ca ele sæ se facæ conform apostilelor ce se vor fi pus, examineazæ chestiunile care au trebuinflæ de studiu spre a le supune apoi ministrului cu observafliunile sale, pregæteøte toate lucrærile care au un caracter de generalitate, în fine se ocupæ cu toate afacerile care nu pot intra în atribufliunile speciale ale unuia din diviziunile ministerului; d). Asiguræ unitatea øi concordanfla în lucrærile generale ale ministerului; e). Conduce øi controleazæ lucrærile funcflionarilor øi supune ministrului direct sau prin capii serviciilor, acele lucræri care meritæ a fi examinate sau cunoscute øi de ministru; f). Observæ ca notificærile rezultând din acte sau corespondenfle ale suveranilor stræini cu suveranul României, precum øi alte fapte relative la raporturile internaflionale, sæ fie publicate în capul pærflii oficiale a Monitorului Oficial. Art.10. Ministrul va putea delega secretarului general oricare altæ din atribufliunile sale. Art.11. În caz de boalæ sau de concediu al secretarului general, ministru va desemna persoana care are sæ°i flinæ locul øi sæ°i exerciteze atribufliunile în timpul lipsei. Art.12. Secretarul general va priveghea formarea registrului pentru statul de serviciu al tuturor funcflionarilor administrafliunii centrale, precum øi al personalului reprezentafliunii exterioare. El va forma un tablou pentru întreaga reprezentafliune diplomaticæ øi consularæ stræinæ din România.

444 Anuarul ministerului, ca øi cartea verde pentru actele diplomatice, se vor publica prin îngrijirea secretarului general, a directorului diviziunii politice øi a øefului de cabinet. Art.13. Atribufliunile principale ale øefului de cabinet sunt: Corespondenfla particularæ [a] ministrului, cererile de audienflæ, afacerile ce ministrul îøi rezervæ, studiile preparatorii pentru a facilita lucrærile ministrului, cifrarea øi descifrarea telegramelor, precum øi orice alte lucræri cu care ministrul sau secretarul general îl vor însærcina. Øeful de cabinet va expune pe fiecare zi ministrului rezumatul ziarelor stræine øi indigene în ceea ce priveøte interesele flærii øi interesele generale ale Europei. El va redacta articole spre a combate aserfliunile false, eronate sau vætæmætoare flærii care s°ar afla cuprinse în ziare. El va îngriji a se fline în curent capii misiunilor române din stræinætate despre toate chestiunile importante ale zilei. Art.14. Øeful cabinetului va mai avea în atribufliunile sale conservarea, completarea øi regularea bibliotecii ministerului. El va îngriji ca biblioteca sæ se înavufleascæ cu cele mai bune opere de drept internaflional øi mai ales cu colecfliunea tuturor tratatelor øi actelor diplomatice care se referæ la dreptul public øi la istoria politicæ a României. Un cap de birou din diviziunea politicæ va lucra pentru acest scop cu capul cabinetului. Art.15. Direcfliunea diviziunii politice va avea în atribufliunile sale: Redactarea actelor øi corespondenflei politice; instrucfliunile diplomatice. Rezumarea lucrærilor interioare sæptæmânale spre a se comunica legafliunilor române. Negocierile, tratatele, convenfliunile, declarafliunile politice de orice naturæ, afaræ de acelea care privesc comerflul øi navigafliunea. Executarea øi interpretarea tratatelor øi convenfliunilor, fruntariile, relafliunile poøtale, chestiunile relative la paøaporturi. Relafliunile politice cu diferitele legafliuni. Depline puteri øi ratificæri; scrisori de notificare, de creanflæ, de rechemare; ceremonialul; audienfle diplomatice, privilegiuri øi scutiri diplomatice. Conservarea øi clasarea tuturor tratatelor øi convenfliunilor, încheiate între România øi alte state. Observarea dacæ s°a modificat în ceva acele acte, dacæ ele se executæ fidel, øi dacæ a expirat termenul validitæflii lor.

445 Art.16. Direcfliunea diviziunii consulare øi a contenciosului cuprinde în serviciul sæu: serviciul consular øi contencios propriu°zis, serviciul de navigafliune øi statisticæ; serviciul arhivei øi registraturii. Art.17. Aceastæ direcfliune are în atribufliunile sale: Redactarea actelor øi corespondenflelor relative la chestiunea comercialæ; Succesiunile deschise în stræinætate; Reclamafliunile supuøilor români contra guvernelor stræine; Tarifele drepturilor de intrare, de ieøire øi de tranzit; Chestiunile de navigafliune; Regimul porturilor sub punctul de vedere comercial; Consulatele: organizarea, legile øi regulamentele lor; Relafliunile cu agenflii consulari; Formalitæflile pentru obflinerea executorului pe numele agenflilor consulari stræini; Negocierea actelor publice privitoare la comerfl øi la navigafliune; Chestiunile comerciale relative la tratatele politice; Relafliunile cu guvernele stræine în materii comerciale; Extradifliunile; Transmisiunea actelor judiciare øi comisiunile rogatorii; Legalizæri øi vize. Art.18. Un cap de birou din aceastæ diviziune se va ocupa mai în special: Cu lucrærile relative la acordarea dreptului de arborare a drapelului român; cu liberarea actelor de românizare; cu executarea regulamentelor pentru poliflia porturilor øi flærmurilor române; cu corespondenfla; cu comisarul român în sânul Comisiei Europene a Dunærii øi în aceea a Prutului; cu miøcarea porturilor, øi cu corespondenfla cu cæpitanii acestor porturi. Art.19. Atribufliunile diviziunii contabilitæflii sunt cele urmætoare: Lucræri relative la redacfliunea øi la discufliunea bugetelor; Tratamentul funcflionarilor; materialul administrafliunii centrale; Contabilitatea departamentului; Corespondenfla cu capii de misiuni øi cu consuli români asupra tuturor chestiunilor de contabilitate; Lichidarea cheltuielilor de serviciu, indemnizæri; Verificarea conturilor legafliunilor øi consulatelor; fiinerea øi verificarea conturilor pentru actele timbrate; Primirea sumelor trimise de la legafliuni øi consulate, øi regularea încasærii lor la Ministerul de Finanfle; Perceperea taxelor pentru brevetele ordinului român.

446 Art.20. Un cap de birou din aceastæ diviziune se ocupæ mai în special cu lucrærile relative la personalul diplomatic, consular øi administrativ, cu numirile în funcfliuni, cu permutæri øi revocæri. El va fline, sub conducerea secretarului general, un tablou despre statul serviciilor funcflionarilor Ministerului de Externe; El se va mai ocupa cu lucrærile relative la conferirea ordinului Steaua României22 øi cu acelea relative la conferirea altor medalii; Va forma øi conserva astfel tabloul tuturor celor ce posedæ acel ordin sau acele medalii øi se va ocupa cu brevetele lor; Va îngriji ca statutele ordinului sæ se observe întocmai. Va regula cererile de autorizafliune ale persoanelor ce voiesc a purta decorafliuni stræine. Art.21. Capul serviciului arhivei este însærcinat cu clasificarea øi conservarea corespondenflei; El va forma o tabelæ analiticæ øi cronologicæ pentru aflarea cu înlesnire a actelor relative. El va pæstra toate actele diplomatice, toate legile, decretele, regulamentele øi deci- ziunile relative la administrafliunea ministerului. El nu va putea permite nimænui a lua cunoøtinflæ de actele din arhivæ sau a lua copii dupæ dânsele, decât numai fiind autorizat de secretarul general. Art.22. Capul serviciului registraturii este însærcinat cu primirea øi expedierea corespondenflei oficiale dupæ care el va transcrie un rezumat într°un registru special. Dupæ corespondenfla confidenflialæ nu se va transcrie nici un rezumat, ci se va înscrie în registru, dându°i°se un numær de ordine øi menflionând numai subiectul corespondenflei. Art.23. Interpreflii aøezafli pe lângæ minister au afaræ de atribufliunile specificate prin legea organicæ a ministerului, îndatorirea de a citi pe fiecare zi ziarele stræine în limba pe care o posedæ fiecare, vor face extrase din acele ziare, øi le vor da capului de cabinet spre a se comunica pe fiecare zi ministrului. Când se vor trata chestiuni mai importante, ei vor face traducfliuni întregi dupæ acele articole, spre a se comunica ministrului. Art.24. În birourile ministerului se pot admite, prin deciziune ministerialæ, pânæ la doi supranumerari, care vor avea cel puflin diploma de bacalaureat. Art.25. Secretarii de legafliune pot fi ataøafli provizoriu la diviziunea politicæ, pentru a fi însærcinafli cu lucræri speciale. Asemenea consulii øi viceconsulii pot fi ataøafli la diviziunea consularæ øi admi- nistrativæ.

447 TITLUL III Despre disciplinæ

Art.26. Tofli impiegaflii Ministerului Afacerilor Stræine au, ca cea mai principalæ datorie, aceea a discrefliunii. Orice impiegat, care va lipsi de la aceastæ datorie, poate fi expus la pedeapsa cea mai severæ, aceea a destituirii. Art.27. Tofli impiegaflii vor fi datori a se afla în minister în toate zilele de lucru la orele reglementate, øi vor stærui la lucru cel puflin øase ore de°a rândul. Art.28. Un registru de prezenflæ se va afla depus în fiecare diviziune. Fiecare impiegat va subscrie în acest registru de prezenfla sa la orele fixate, atât pentru venire cât øi pentru plecare. Acest registru se va închide øi se va subscrie de capul diviziunii la orele fixate. El se va inspecta de directorul general. Art.29. Impiegatul care nu s°a conformat acestei îndatoriri, sau care a lipsit færæ concediu, sau færæ o cauzæ legitimæ admisæ de secretarul general, va pierde remunerarea pentru zilele cât a fost în neregulæ, în folosul supranumerarilor, conform art.27 din legea organicæ a Ministerului Afacerilor Stræine. Art.30. Directorii sau capii de diviziune sunt direct responsabili de orice toleranflæ øi de neobservarea acestor reguli. Art.31. Contabilitatea nu va libera remunerarea unui funcflionar færæ o declarafliune înscrisæ a directorului sau capului diviziunii respective cæ nu este a se opera nici o reflinere asupra remunerærii impiegatului. Art.32. Directorul sau capul diviziunii va supune secretarului general, øi acesta ministrului, orice abatere de la datorie a unui funcflionar, orice act de indiscrefliune, sau care ar compromite demnitatea caracterului sæu, spre a se judeca dacæ este loc a se aplica o pedeapsæ disciplinaræ. Neregularitatea øi neglijenfla în serviciu, lipsurile dese, nemotivate, sau færæ concediu, pot asemenea da loc la aplicarea unei pedepse disciplinare. Art.33. Pedepsele disciplinare sunt: avertismentul, reprimanda, reflinerea onora- rului pânæ la o lunæ, suspendarea. Aceste pedepse se pronunflæ øi se aplicæ prin deciziune ministerialæ. Ele se pot aplica treptat sau oricare dintr°însele dupæ gravitatea faptului. Când se va pronunfla revocarea sau destituirea unui impiegat, va trebui un decret domnesc. Art.34. Este cu totul oprit impiegaflilor ministerului de orice grad, de a primi øi vorbi cu persoane stræine ministerului, în orele de cancelarie, când ele n°au o afacere în minister, sau de a comunica oricui aceia ce se face sau se lucreazæ în minister.

448 Urmând altfel, se expune la o pedeapsæ disciplinaræ sau øi la revocare, dupæ împre- juræri. Este oprit asemenea impiegaflilor de a trece de la un birou la altul, øi de a se informa de ceea ce se lucreazæ în alt birou. Art.35. Petifliunile particularilor øi cererile de informafliuni se vor prezenta numai secretarului general, la orele fixate spre a se primi. Art.36. Impiegaflii îøi cer concediu de la ministru, având øi aprobarea øefului lor imediat. Art.37. Dacæ un impiegat lipseøte 15 zile de la postul sæu, færæ concediu sau dupæ expirarea concediului dat, el se poate socoti ca demisionat.

TITLUL IV Despre numiri

Art.38. Numirea în funcfliune a impiegaflilor a cæror leafæ trece peste 150 lei pe lunæ, se face prin decret domnesc asupra raportului ministrului. Numirea funcflionarilor cu leafa mai jos de 150 lei pe lunæ, se face prin deciziune ministerialæ. Art.39. Funcflionarii au drept la leafa postului lor de la data decretului de numire, dacæ nu se va fi dispus altfel. Acest drept înceteazæ de la data primirii demisiunii sau de la aceia a revocærii.

TITLUL V Despre oamenii de serviciu

Art.40. Oamenii de serviciu ai ministerului vor avea o uniformæ ce se va determina dupæ gradul øi natura serviciului fiecæruia. Ei vor înainta dupæ ordinea ierarhiei lor, potrivit cu meritul øi vechimea fiecæruia. Art.41. Øeful oamenilor de serviciu va avea dreptul de priveghere øi de control asupra lor. Orice numire sau depærtare a unui om de serviciu, se va face de cætre secretarul general în urma unui raport al øefului serviciului. Art.42. Acest øef este în acelaøi timp øi intendentul localului ministerului øi va fi însærcinat cu conservarea localului øi a mobilierului ministerului. El va avea un inventar general de toate obiectele ministerului. Acest inventar va fi subscris de secretarul general øi de contabil. El va îngriji de curæflenia øi reparafliile ce se fac localului. Va priveghea ca birourile sæ fie deschise la orele reglementare. Va fi responsabil de pierderile, alterærile sau stricæciunile de acte sau de obiecte ce s°ar întâmpla din cauza neglijenflei sale.

449 În înﬂelegere cu contabilul, el va cumpæra øi va distribui toate furnimentele trebuincioase pentru birourile ministerului.

TITLUL VI Dispoziﬂiuni finale

Art.43. Regulamentul din 29 ianuarie 1874 este øi ræmâne abrogat.

Art.II øi cel din urmæ. Ministrul nostru secretar de stat la Departamentul Afacerilor Stræine este însærcinat cu executarea decretului de faﬂæ.

Dat în Sinaia, la 8 iulie 1880 CAROL

Ministru secretar de Stat la Departamentul Afacerilor Stræine, B. Boerescu Nr. 1 908

(Monitorul Oficial, nr. 154 din 11 iulie 1880, pp.4333–4336)

450 31

DEZBATEREA, ÎN ADUNAREA DEPUTAfiILOR, A PROIECTULUI DE LEGE PENTRU ÎNFIINfiAREA, ÎN CADRUL MINISTERULUI AFACERILOR STRÆINE, A UNEI DIRECfiIUNI SPECIALE PENTRU DIRIJAREA SERVICIULUI PORTURILOR

Øedinﬂa de la 11 martie 1882

Preøedinﬂia d°lui vicepreøedinte general Dimitrie Lecca. D. P. Ghica, raportorul comitetului de delegaﬂi, dæ citire urmætorului raport øi proiect de lege.

Domnilor deputafli, Comisiunea delegaflilor dvs., compusæ din d°nii: Marghiloman Ioan, Costinescu Emil, Retoride Ioan, Teriachiu Alexandru øi subscrisul, în lipsa d°lor Grigorescu Constantin øi Constantinescu Nicolae, m°a însærcinat ca raportor, sæ am onoarea de a supune la aprecierea dvs. cele ce urmeazæ, asupra proiectului de lege pentru reorganizarea serviciului porturilor. La porturi, acest serviciu era insuficient ca numær de personal, øi îndeplinit în un mod nesatisfæcætor de cætre agenfli necunoscætori de atribufliunile lor øi de obligafliunile ce le impune legea. În minister, administrafliunea centralæ se compunea pânæ acum numai de un singur øef de birou, cu un copist. Este evident cæ astfel organizat acest serviciu, devenea derizoriu, mai cu seamæ având în vedere interesele de cea mai de cæpetenie importanflæ ce avem acum la Dunære øi la Mare. Væ este cunoscut, d°lor deputafli, cæ la noi nefæcându°se distincfliunea între porturile militare øi porturile de comerfl, porturile noastre întrunesc ambele aceste condifliuni, øi pe lângæ atribufliunile de marinæ militaræ, oficiarii porturilor noastre împlinesc øi pe acelea de a supraveghea primirea øi adæpostirea vaselor în timpul operafliunilor comerciale, îngæduirea staflionærii lor pânæ ce sævârøesc încærcarea sau descær- carea, regularea pe mal a mærfurilor debarcate øi a celor destinate a fi ambarcate, adæpostirea vaselor în cazuri de furtuni, naufragii, avarii ø.c.l. pânæ la repararea lor, øi, în sfârøit, ordinea, liniøtea øi securitatea tuturor vaselor adæpostite în port øi în toatæ întinderea portului. Øi ca sæ væ putefli forma o deplinæ convicfliune despre multele øi dificile exigenfle ale acestui serviciu, vom enumera aci numai o parte din atribufliunile oficiarilor porturilor.

451 Ei au a supraveghea: Intrarea øi aøezarea vaselor în porturi, aøa încât sæ nu împiedice circulafliunea øi adæpostirea celorlalte, arborarea pavilioanelor, îndeplinirea formalitæflilor de declararea greutæflii, puterii, tonajului, naturii încærcærii, øi a numærului øi calitæflii oamenilor echipajului intrat în port, miøcærile vaselor øi îndeplinirile formalitæflilor de pornire din port, încærcærile øi descærcærile, lestagiul* øi delestagiul**, precaufliunile în contra incendiului, contravenfliunile, øantierele de construcfliuni. Acestea færæ sæ mai facem menfliune de poliflia porturilor, cea mai dificilæ øi mai delicatæ din atribufliuni, din exigenflele lucrærilor de cancelarie, flinerea registrelor, vize ø.c.l. Se înflelege prin urmare cæ, pe lângæ condifliunile de cunoøtinfle øi aptitudini speciale indispensabile, se mai cere ca oficiarii porturilor sæ fie oameni care prin antecedentele, caracterul øi capacitatea lor, sæ dea garanflii care sæ poatæ permite guvernului de a°i învesti cu o putere eficace, ca sæ rezolve dificultæflile ce se pot ivi pe tot momentul în îndeplinirea serviciului lor. În celelalte state, funcfliunile porturilor sunt încredinflate la vechi øi cercafli oficiarii de marinæ, aleøi printre cei mai capabili øi mai instruifli. Negreøit cæ cu impiegaflii porturilor ce avem astæzi øi mai cu seamæ cu micul numær de personal afectat la acest serviciu pânæ acum, este materialmente imposibil de a se face o administrafliune bunæ, luminatæ øi eficace øi cæ în minister cu un øef de birou øi un copist, nu se poate urni nici a zecea parte din importantele øi diligentele lucræri, ce sæ cer în aceastæ privinflæ. Pentru aceste motive, spre a remedia la insuficienfla personalului, øi la îndeplinirea condifliunilor de aptitudini speciale øi cunoøtinfle necesare de cætre funcflionarii porturilor, d. ministru de Externe a adus prezentul proiect de lege, prin care pe de o parte, se înfiinfleazæ la Ministerul Afacerilor Stræine o direcfliune specialæ pentru tratarea chestiunilor de navigafliune, administraflia marinei naflionale de comerfl, øi poliflia fluvialæ øi maritimæ, se reguleazæ serviciului porturilor în un mod mai suficient øi mai satisfæcætor, øi se înfiinfleazæ posturile de pilofli øi gardieni indispensabile, iar pe de alta, dându°se tuturor acestor funcflionari remunerarii raflionabile, li se creeazæ o pozifliune astfel încât aceste posturi sæ fie primite de persoane care sæ îndeplineascæ oarecum condifliunile de aptitudini cerute. Membrii comitetului delegaflilor secfliunilor dvs., câfli au fost prezenfli la dezbaterea acestui proiect de lege, l°au primit în majoritate færæ a propune nici o modificare, øi am onoare a væ ruga ca raportor, sæ binevoifli sæ°i acordafli aprobarea dvs.

* acfliunea de a încærca cu lest (din fr. lestage). ** acfliunea de a renunfla total sau parflial la lest (din fr. délestage).

452 D. Costinescu, delegatul secfliunii a V°a este de pærere ca serviciul cæpitænatelor de porturi sæ se treacæ la Ministerul de Ræzbel, ca unul ce este mai bine organizat spre a exercita paza øi a menfline buna ordine, singurul scop al cæpitænatelor de porturi. În toate statele, acest serviciu depinde de Ministerul de Marinæ sau de Ræzbel; în Austro°Ungaria el depinde de Ministerul de Comerfl; nicæieri el nu depinde de Ministerul de Externe. Pærerea d°lui Costinescu este cæ proiectul de lege prezentat de d. ministru de Externe, menflinând organizarea actualæ, øi mærginindu°se numai a înmulfli personalul øi a°i mæri lefurile, nu va aduce decât o foarte puflinæ îmbunætæflire stærii actuale de lucræri, în raport cu adaosul de cheltuialæ ce se cere.

Raportor, Pantazi Ghica

Proiect de lege pentru reorganizarea serviciului porturilor

Art.1. Tratarea chestiunilor internaflionale de navigafliune, administraflia marinei naflionale de comerfl øi poliflie fluvialæ øi maritimæ, sunt încredinflate unei direcfliuni speciale funcflionând pe lângæ Ministerul Afacerilor Stræine. Aceastæ direcfliune, compusæ din un director, un øef de birou clasa I, un øef de birou clasa II øi doi copiøti, va avea, sub autoritatea ministrului Afacerilor Stræine, dirijarea serviciului porturilor. Art.2. Serviciul porturilor se va face de cæpitanii de port sub privegherea øi controlul unui inspector general asistat de trei subinspectori. Art.3. Cæpitæniile de port, divizate în douæ clase dupæ importanfla lor relativæ, se alcætuiesc precum urmeazæ: Cæpitæniile porturilor Constanfla øi Sulina, de un cæpitan, un ajutor, un dragoman, 2 pilofli øi 4 gardieni. Cæpitæniile porturilor Bræila, Galafli øi Tulcea, de un cæpitan, un dragoman, un copist øi 4 gardieni. Cæpitænia portului Cernavodæ, de un cæpitan, un copist°dragoman, 2 pilofli øi 2 gardieni. Cæpitæniile porturilor Severin øi Giurgiu, de un cæpitan øi 2 gardieni. Art.4. Cæpitæniile existente în porturile Bræila, Constanfla, Galafli, Sulina øi Tulcea, sunt de prima; cele din Cernavodæ, Giurgiu øi Severin, de a doua clasæ. Art.5. Apuntamentele personalului sunt fixate precum urmeazæ:

I. Serviciul central Directorul navigaﬂiunii, leafæ pe lunæ, lei ...... 740 Øeful de birou clasa I, leafæ pe lunæ, lei ...... 400

453 Idem clasa II, leafæ pe lunæ, lei ...... 250 Doi copiøti, fiecare pe lunæ leafæ, lei ...... 150

II. Inspectoratul Inspectorul general, leafæ pe lunæ lei 740, diurnæ pe lunæ, lei ...... 260 Trei subinspectori, fiecare pe lunæ a lei 400 leafæ øi diurnæ pe lunæ, lei . . . .300

III. Cæpitæniile de port Cæpitanii de port I°a clasæ, leafæ pe lunæ lei 400 øi diurnæ pe lunæ, lei . . . . .300 Cæpitanii de port II°a clasæ, leafæ pe lunæ lei 300 øi diurnæ pe lunæ, lei . . . .200 Ajutoarele la Sulina øi Constanfla, leafæ pe lunæ, lei ...... 300 Dragomanii de la Constanfla, Sulina, Tulcea øi Cernavodæ, leafæ pe lunæ, lei ...... 200 Copistul la Tulcea, leafæ pe lunæ, lei ...... 150 Copiøtii la Bræila øi Galafli, leafæ pe lunæ, lei ...... 120 Piloflii, diurnæ pe lunæ, lei ...... 150 Gardienii de la Constanfla, Sulina, Tulcea øi Cernavodæ, diurnæ pe lunæ, lei ...... 80 Gardienii de la Bræila, Galafli, Giurgiu øi Severin, diurnæ pe lunæ, lei ...... 60

Dispozifliuni finale Art.6. Dispozifliunile art.31 din legea de la 21 martie 1873, sunt menflinute. Un regulament va determina condifliunile de admisibilitate øi înaintare în aceste funcfliuni; va fixa instrucfliunile pentru detaliile de serviciu a fiecæruia din aceøti funcflionari; va determina pedepsele disciplinare ce le sunt aplicabile, øi în fine va fixa tariful taxelor de cancelarie ce vor percepe, în profitul tezaurului, pentru actele de jurisdicfliune graflioasæ de competenfla lor.

D. vicepreøedinte. Discufliunea generalæ este deschisæ. D. Kogælniceanu are cuvântul. D. M. Kogælniceanu. D°lor, eu voi vota aceastæ lege, însæ sunt dator sæ fac, nu rezerve, dar oarecare reflecfliuni în privinfla posturilor care se creeazæ, de inspectorul general øi de subinspectori la porturi. Cred cæ dacæ noi am fi avut aceøti inspectori øi subinspectori, care sæ exercite poliflia asupra Dunærii române, n°am fi dat pretext unora øi altora sæ zicæ cæ pe Dunære nu e poliflie. Aøadar eu primesc crearea acestui serviciu; dar zic cæ: aceøti inspectori generali, øi aceøti subinspectori se creeazæ ca amploaiafli direcfli ai Ministerului de Externe, neavând a executa decât ordinele autoritæflilor române.

454 Cu aceastæ declarafliune foarte scurtæ, dar foarte categoricæ voi vota acest proiect de lege. D. N. Ionescu. Nici eu nu sunt în contra acestui proiect de lege. Negreøit când flara va organiza un serviciu de inspecfliune pe Dunære se va face un mare serviciu libertæflii de navigafliune. Cu toate aceste îmi pare cæ comitetul delegaflilor n°a avut tocmai aceastæ idee, care altmintrelea trebuia sæ°l determine a ne propune sæ votæm cu premuræ* aceastæ lege. Afli observat cum guvernul a cerut sæ se lipeascæ acest serviciu de Ministerul de Externe; îmi pare bine cæ majoritatea comitetului delegaflilor a pæstrat caracterul cu totul pacific a acestor funcflionari, fiindcæ pe mâna lor sunt date interesele cel mai delicate ale navigafliunii fluviului. Poate ministrul din Afaræ sæ ia funcflionari dintre vechii militari; ar fi de preferat sæ avem o marinæ neguflætoreascæ destul de numeroasæ, ca dintre veterani sæ putem forma un serviciu de inspecfliune; dar suntem departe de aceasta. Astfel, acum la început eu aø recomanda d°lui ministru sæ aleagæ tot ce România are mai distins pentru serviciul de inspecfliune, care nu numai sæ îndeplineascæ serviciul, dar sæ facæ onoare moravurilor blânde, øi purtærii delicate care caracterizeazæ pe funcflionarii noøtri civili. Noi primim tot ce ne vine de la ministrul din Afaræ, øi de la ministrul de Ræzbel pentru cæ suntem convinøi cæ guvernul Majestæflii Sale are o deosebitæ solicitudine pentru aceste douæ ministere. Îmi pare ræu cæ ministrul de Externe nu este la locul sæu, sau poate cæ este, dar eu nu°l pot vedea în umbra la care în aceastæ oræ se aflæ banca ministerialæ, cæci mi°aø permite a°l întreba dacæ e dispus d. ministru din Afaræ ca într°o zi apropiatæ sæ ne dea oarecare læmuriri asupra chestiunii Dunærii? Aceastæ respectuoasæ întrebare i°aø face pentru ca sæ putem vota cu toflii nu numai organizarea acestui serviciu, dar øi spre a nu mai vedea pe Dunære lipsa de inspectori. Sper însæ cæ într°o proximæ øedinflæ d. ministru din Afaræ va binevoi a ne da explicafliunea cerutæ. De altmintrelea, ca øi d. Kogælniceanu, voi vota aceastæ lege cu speranfla cæ serviciul va fi organizat în spiritul de a nu aduce nici umbræ de nemulflumire navigafliunii pe Dunære. D. P. Buescu. Neapærat cæ øi eu voi vota aceastæ lege care are un scop însemnat pentru regulata administrafliune a porturilor; dar ceea ce væd aicea este o dispozifliune independentæ øi de inspectarea porturilor, øi de aceea a navigafliunii; væd cæ se admite prin acest proiect o cheltuialæ relativæ la administrarea internæ a Ministerului din Afaræ. Scopul acestui proiect e neapærat [destinat] organizærii serviciului porturilor, iar nicidecum organizærii administrafliunii centrale, cæreia trebuie sæ°i mai adæogæm o

* cu ferealæ, cu precauﬂie (din fr. prémunir).

455 direcfliune (întreruperi). Câte porturi sunt? Sunt 4, 5 porturi; mai toate foarte mici. Ei bine, pentru acestea trebuie numaidecât sæ facem o direcfliune în minister? Onor. d. Ionescu, fost ministru de Externe, nu se miræ deloc; d°sa, ca øi ministrul de astæzi, voieøte sæ se adaoge încæ o direcfliune, în speranfla poate de a mai reveni la acel minister; dar eu, care nu sunt preocupat de asemenea aspirafliuni… Voci. Nu se øtie. (Ilaritate.) D. P. Buescu. La Ministerul de Externe sunt mult mai mulfli impiegafli decât servicii. De aceea sunt de pærere cæ direcfliunea care sæ propune a se înfiinfla este de prisos. Voci. Închiderea discufliunii. Se pune la vot închiderea discufliunii øi se primeøte. Se pune la vot luarea în considerafliune øi se adoptæ în unanimitate. Se citeøte art.1. D. N. Ionescu. D°lor, toatæ bunætatea legii consistæ în dispozifliunea creærii directorului de navigafliune færæ de care susflin cæ Ministerul Afacerilor Stræine este incomplet. Totodatæ, sunt silit sæ ræspund d°lui Buescu care a vorbit de revenirea mea la Ministerul de Externe øi care vede astæzi cæ fac o îndrumare cætre acea fericitæ înælflime. Ei bine, îl pot asigura cæ, cu plæcere îi voi ceda totdeauna aceastæ tentafliune øi mæ voi asocia sæ°l împing acolo unde inima mea nu mæ mai trage. Dar d°sa ar putea mai lesne sæ viseze la Ministerul Lucrærilor Publice, unde activitatea d°sale se va exercita în direcfliunea ocupafliunilor de studii ale d°sale. Cu toate acestea d°sa este un distins economist øi, cine nu øtie cæ mai avem numai patru ani pânæ la reînnoirea tratatului de comerfl, øi d°sa øtie cæ în Ministerul Afacerilor Stræine nu este, pe cât cunosc eu, un singur om competent care sæ se ocupe de serviciul tratatelor comerciale øi prin urmare øi de navigafliune. Acuma, negreøit, când d. Buescu va veni la minister, va suplini necesitatea unui asemenea director; dar noi, în sistemul nostru constituflional, avem alte idei de minister øi am dori ca mecanismul ministerial sub raportul administrativ øi de cancelarie sæ meargæ bine, abstracfliune fæcând de persoanele politice care pot fi chemate în capul acestui minister, øi pentru aceasta voim cu toflii sæ avem acest director de navigafliune. D°lor, aceastæ persoanæ se va ocupa cu chestiunile de comerfl øi de navigafliune de care avem atâta lipsæ øi, la cunoøtinfla mea nu este ca, de acum, guvernul Majestæflii Sale sæ se ocupe cu modificærile eventuale în tratatele noastre de comerfl. Ei bine, iatæ o persoanæ care se va ocupa de aceste chestiuni øi cred cæ aceastæ persoanæ va fi lipsitæ de preocupafliunile politice. De aceea cu fericire voi vota crearea acestui director. Iatæ, d°lor, observafliunile ce aveam de fæcut, øi fiindcæ sunt convins cæ dvs. flinefli la relafliunile noastre cu lumea civilizatæ, cu tofli vom vota crearea acestui director.

456 D. ministru [al] Justifliei [Gh. Chiflu]. Eu, d°le preøedinte am de fæcut mai mult o observafliune în privinfla redacfliunii. Sæ nu sæ zicæ: tratarea chestiunilor de navigafliune… etc., ci sæ se zicæ: chestiunile de navigafliune… etc. D. P. Ghica. Comitetul delegaflilor admite aceastæ redacfliune. Voci. Închiderea discufliunii. D. T.B. Læflescu. Sunt deprins a vedea, d°le preøedinte, de câtva timp, de câfliva ani pot zice, diferite comisiuni, diferifli directori funcflionând pe lângæ miniøtri færæ ca sæ aibæ vreo ræspundere øi toatæ ræspunderea greøelilor lor cade asupra ministrului nevinovat. Pentru salvarea acestui principiu aø ruga pe onor. Cameræ sæ binevoiascæ a accepta un amendament în sensul acesta ca directorul sæ funcflioneze pe lângæ ministru sub controlul øi ræspunderea ministrului. D. P. Ghica. Iatæ cum am redactat acum art.1: „Pentru serviciul de navigafliune, administrafliunea marinei de comerfl, poliflia fluvialæ øi maritimæ, se înfiinfleazæ în Ministerul Afacerilor Stræine o direcfliune specialæ. Aceastæ direcfliune va fi compusæ din un director, din un øef de birou cl.I, un øef de birou cl.II øi doi copiøti“. Se citeøte art.2 øi, punându°se la vot, se primeøte færæ discufliune. Se citeøte art.3. D. D. Mærgæritescu. D°lor, am cerut cuvântul ca sæ væ rog sæ adæogafli încæ un copist la cæpitæniile Galafli, Bræila øi Tulcea, fiindcæ cunosc din localitate cæ sunt lucræri multe øi un singur copist nu este de ajuns. Se pune la vot art.3 øi se primeøte. Se citeøte art.4 øi se primeøte færæ discufliune. Se citeøte art.5, paragraf întâi. D. T.B. Læflescu. Cred, d°lor, cæ cuvântul de navigafliune, care urmeazæ cuvântului de director este impropriu, fiindcæ ar læsa a se presupune cæ atribufliunile serviciului sunt împærflite; prin urmare cer sæ se suprime cuvântul navigafliune. D. P. Ghica. Comisiunea primeøte aceastæ supresiune. Se pune la vot paragraf I, astfel modificat øi se primeøte. Se citeøte paragraful II, øi se adoptæ. Se citeøte paragraful III. D. D. Mærgæritescu. Am luat cuvântul ca sæ cer o reducere în diurna cæpitanilor de porturi. Astæzi cæpitanii de porturi la Bræila øi Galafli sunt plætifli mi se pare cu 500 lei pe lunæ øi sæ nu credefli cæ au cheltuieli de transport; au mai mult o funcfliune sedentaræ. Prin urmare cu 500 lei pe lunæ cât sunt plætifli astæzi, sunt destui amatori care vin la concurenfla acestor posturi. Øi aø mai adæoga un lucru: n°am væzut nici un cæpitan de port — afaræ de vreo excepfliune cu totul raræ — sæ nu iasæ din funcfliune foarte bine pus; este o funcfliune productivæ, lucrativæ. Prin urmare v°aø ruga sæ credefli

457 cæ este suficient, dacæ nu suma de 500 lei, cât se plæteøte astæzi, cel puflin sæ mai adæogafli încæ o sutæ øi sæ facefli astfel ca un cæpitan de port sæ aibæ 400 lei leafæ, øi 200 lei diurnæ, cæci 700 este prea mult. Acum, d°lor, cerând reducerea la cæpitanii de porturi, sæ°mi dafli voie sæ cer un adaos la copiøti øi o dreptate pentru copiøtii de la Galafli øi Bræila, care sunt puøi mai jos decât acei din Dobrogea, øi cærora li se dæ numai 120 lei pe lunæ când celorlalfli se dæ 150 lei. Eu gândesc cæ øi aceøti copiøti sunt membri în societate, øi unii din ei poate au øi familie øi copii øi 120 lei pe lunæ în Galafli øi Bræila, unde viafla este foarte scumpæ, nu poate sæ le ajungæ. Prin urmare în acest sens am sæ propun un amendament. D. P. Ghica. Eu, d°lor, sunt dator sæ væ dau oarecare explicafliuni øi væ rog sæ respingefli amendamentul propus de d. Mærgæritescu în ceea ce priveøte reducerea lefei cæpitanilor de port; cæci aceea ce a fæcut pe d. ministru øi pe comitetul delegaflilor sæ primeascæ astfel aceste lefi, este cæ a avut în vedere, nu numai atribufliunile multiple ce le are un cæpitan de port, dar øi de cunoøtinflele speciale ce trebuie sæ posede øi apoi am avut în vedere cæ poate sæ punem în aceste posturi ofifleri din marina românæ, care au cunoøtinfle speciale cum se face în toate statele øi astfel trebuiesc plætifli bine. Asemenea voi zice cæ trebuie sæ admitem acest salariu øi pentru ca sæ facem sæ disparæ inconvenientul la care face aluziune d. Mærgæritescu, øi pentru ca pe viitor cæpitanii de porturi sæ fi øi mai bine puøi ca sæ nu mai ajungæ sæ se punæ ei bine, cum zice d. Mærgæritescu cæ fac cæpitanii de porturi de astæzi. Astfel dar aceastæ economie nu cred cæ se va face de cætre onor. Adunare fiind un serviciu cu totul special, necesar øi important. În ceea ce priveøte copiøtii, deøi pe de o parte este o chestiune de clopotniflæ a d°lui deputat de Bræila, Mærgæritescu, însæ pe de altæ parte este øi o chestiune de dreptate. D. Mærgæritescu s°a supærat cæ copiøtii din Galafli øi Bræila nu au aceeaøi leafæ ca cei din Tulcea øi Constanfla. D. D. Mærgæritescu. Aceasta este în imaginafliunea dv. D. P. Ghica. Eu cred cæ acest spor cerut de d. Mærgæritescu este foarte legitim øi de aceea sunt de pærere sæ le dæm o leafæ egalæ cu a celorlalfli. D. ministru de Justiflie. D°lor, pentru tofli dvs. care afli înfleles chiar de la început importanfla acestei legi øi scopul ce ea urmæreøte, amendamentul d°lui Mærgæritescu nu poate fi admisibil. Mai întâi, d°lor, tocmai ceea ce a zis d. Mærgæritescu în susflinerea amendamentului nu prea milit[eaz]æ în favoarea amendamentului sæu pentru reducerea lefei, cæci singur spune cæ astæzi cu 500 lei leafæ cæpitanii de porturi ciupesc øi numai cu ciupeala ajung a fi puøi bine. D. Mærgæritescu. N°am zis aceasta.

458 D. ministru de Justiflie. Aceasta a fost ideea d°tale. Apoi afli condamnat de la început ideea dv. øi legitimafli cu aceastæ, dacæ o mai susflinefli, ciupealæ, când zicefli ca sæ ræmânæ tot cu acea leafæ. Dar nu numai atât; este vorba de a avea cu totul altfel de oameni la cæpitæniile de porturi, decât de calitatea acelor pe care îi avem astæzi, øi bægafli bine de seamæ cæ nu directorul, nici serviciul central al Ministerului de Externe are sæ dea ochi cu stræinii dupæ Dunære, ci aceøti cæpitani de porturi; ei vor fi aceia care personal ne vor reprezenta în afacerile de corespondenflæ, de navigafliune, de poliflie fluvialæ, care nu existæ astæzi, dar care va fi mâine, øi zicefli cæ astæzi n°au de lucru nimic. Poate cæ astæzi cu regimul actual n°au mult de lucru dar cu regimul acela care se preparæ au sæ aibæ destul de lucru øi va trebui sæ øtie multæ carte ca sæ reprezinte România la porturile ei. Prin urmare sæ nu væ scumpifli pentru douæ, trei sute de franci, cæci nu este un salariu prea mare; trebuie sæ fie oameni cu cunoøtinfle øi probi, øi în fine sæ inspire respectul acelora care vor veni în porturile noastre. D. D. Mærgæritescu. D°le ministru, eu retrag amendamentul în ceea ce priveøte pe cæpitanii de porturi, dar pentru copiøti cer un adaos de 30 de franci pe lunæ, cæci numai cu 120 nu le ajunge sæ træiascæ. D. P. Ghica. Comitetul admite amendamentul d°lui Mærgæritescu ca copiøtii de la Galafli øi Bræila sæ aibæ câte 150 lei pe lunæ. Se pune la vot amendamentul d°lui Mærgæritescu øi se primeøte. Se pune la vot art.5 astfel amendat øi se primeøte. Se citeøte art.6 øi se primeøte færæ discufliune. Se pune la vot proiectul de lege în total: Votanfli ...... 60 Majoritate reglementaræ ...... 37 Bile albe ...... 58 Bile negre ...... 2 Abflineri ...... 2 D. preøedinte. Adunarea a adoptat proiectul de lege. Øedinfla se ridicæ la 6 ore seara anunflându°se cea urmætoare pe a doua zi, 12 martie.

(Dezbaterile Corpurilor Legiuitoare, nr. 75 din 12 martie 1882, pp.1206–1209)

459 32

DEZBATEREA, ÎN ADUNAREA DEPUTAﬁILOR, A PROIECTULUI DE LEGE PENTRU MODIFICAREA UNOR ARTICOLE DIN LEGEA ORGANICÆ A MINISTERULUI AFACERILOR STRÆINE

Øedinﬂa de la 12 martie 1882

Preøedinﬂia d°lui preøedinte D. Brætianu. D. preøedinte. Acum avem la ordinea zilei proiectul de lege relativ la organizarea Ministerului de Externe. D. P. Ghica, raportorul comitetului de delegaﬂi, dæ citire urmætorului raport øi proiect de lege.

Domnilor deputafli, Comitetul delegaflilor dvs. compus din d°nii: Parpalea Gheorghiu, Cantilli George, Buescu Panæ, Bobeica Constantin, Teriachiu Alexandru øi subscrisul, luând în cercetare proiectul de lege pentru modificarea art.7 øi 17 din legea organicæ a Ministerului de Externe, m°a însærcinat pe mine, ca raportor, sæ am onoare a supune la aprecierea dvs. cele ce urmeazæ: Aceastæ modificare este necesitatæ în mod indispensabil prin noua situafliune politicæ a României øi întinsa dezvoltare a relafliunilor øi afacerilor noastre exterioare, despre care, spre a da un exemplu, este de ajuns de a spune cæ cifra expedifliunii lucrærilor s°a urcat în anul acesta la 25 000, pe când în anul 1873 când s°a promulgat legea acum în vigoare, acel numær nu trecea niciodatæ peste 12 000. Nu se poate contesta cæ încheierea numeroaselor convenfliuni comerciale, crearea legafliunilor øi marea înmulflire a consulatelor române, precum øi dezvoltarea øi adæogirea porturilor, fæcând sæ sporeascæ øi sæ se întindæ relafliunile noastre, a fæcut negreøit sæ sporeascæ lucrærile øi exigenflele lor, øi face neapæratæ necesitatea adæogirilor serviciilor. Afaræ de aceste considerafliuni, trebuieøte sæ mærturisim încæ, d°lor deputafli, cæ Ministerul de Externe astfel cum era organizat pânæ acum, nu putea corespunde cu exigenflele, mai cu seamæ ale relafliunilor noastre politice cu stræinætatea øi ale unui serviciu vigilent øi serios, pentru care se cere mai cu osebire capacitæfli, aptitudini øi cunoøtinfle cu totul speciale. În Francia, pe care am imitat°o mai mult în organizarea øi stabilirea institufliunilor noastre, Ministerul Afacerilor Exterioare ocupæ un loc important în bugetul statului prin mulflimea serviciilor, øi prin numærul considerabil al personalului, din care, spre

460 convincfliunea dvs. nu vom cita decât câteva ramuri, anume determinate cu servicii speciale. Astfel: Pentru afacerile diplomatice pur°zise, care privesc la ambasade, legafliuni øi agenflii în relafliunile politice cu puterile stræine, existæ o direcfliune politicæ, øi pentru reclamafliunile francezilor în contra guvernelor stræine øi vice°versa, o anume subdirecfliune a contenciosului. Pentru protecfliunea comerflului francez în stræinætate øi a afacerilor pur comerciale øi industriale cu stræinætatea, este o direcfliune consularæ øi comercialæ. Pentru pæstrarea documentelor øi a corespondenflei diplomatice, paøaporturi, legalizæri, vize øi alte, este direcfliunea cancelariei øi a arhivelor. Øi, în sfârøit, pentru lucrærile relative la fondurile øi cheltuielile ministerului, o direcfliune numitæ a fondurilor øi contabilitæflii. Acestea afaræ de diviziunea protocoalelor, însærcinatæ numai cu expedifliunea tratatelor øi convenfliunilor de toatæ natura ce se încheie între Francia øi diferitele puteri. Toate aceste direcfliuni sunt împærflite în subdirecfliuni care au fiecare deosebite diviziuni øi subdiviziuni cu birourile lor compuse din numeroøi funcflionari care au atribufliunile lor speciale determinate. În România, pe lângæ tot ce priveøte relafliunile cu statele stræine, negocierea øi execufliunea tratatelor øi a convenfliunilor, corespondenfla cu legafliunile, agenfliile øi consulatele, protecfliunea supuøilor români din stræinætate, contenciosul exterior ø.c.l., Ministerul de Externe mai are încæ øi sarcina porturilor române, a cæror lucræri multiple øi variate, de o importanflæ serioasæ pentru stat, cer øi acestea o ramuræ de administrafliune aparte. Øi toate acestea, færæ sæ mai facem menfliune de facerea øi expedierea brevetelor pentru decorafliuni, care în alte state au o cancelarie aparte. În aceste condifliuni, cu organizarea legii de la 1873, care nu s°a mai modificat, deøi lucrærile acestui minister s°au întins øi s°au adæogit atât prin noua noastræ situafliune politicæ, precum øi prin imensa dezvoltare a relafliunilor noastre cu stræinætatea, d. ministru de Externe s°a væzut în completæ imposibilitate de a mai putea merge înainte, øi silit a cere modificarea art.7, 8, 9, 11, 13, 14, 15 øi 17 din acea lege. Modificærile introduse în acea lege prin prezentul proiect, consistæ din o organizare care completeazæ serviciile, aøa încât ele sæ poatæ corespunde la exigenflele pozifliunii României øi a relafliunilor noastre privitoare la afacerile stræine.

461 Modificærile acestea se reduc încæ øi la proporflionarea remunerariilor mai în raport cu importanfla postului ce ocupæ fiecare funcflionar, øi cu timpul munca øi lucrærile ce se cer. Toate secfliunile dvs., în lipsa d°lui Dimancea Nicolae, delegatul secfliunii V, a primit acest proiect de lege aøa cum a fost prezentat, afaræ de d. Buescu Panæ, delegatul secfliunii IV, care l°a respins, declarându°se în contra pentru motivul cæ d°sa nu vede în aceastæ reorganizare decât o favorizare pentru funcflionarii acestui minister, øi sporiri de salarii inutile, dupæ d°sa. Aøa cæ proiectul de lege prezentat de d. ministru de Externe, fiind admis cu majoritate de 5 voturi øi având numai 1 în contra sa în comitetul delegaflilor, am onoare a væ ruga ca raportor sæ binevoifli a°i acorda aprobarea dvs.

Raportor, Pantazi Ghica

Proiect de lege

Articolele 7, 8, 9, 11, 13, 14, 15 øi 17 din legea organicæ a Ministerului Afacerilor Stræine de la 21 martie 1873, se modificæ precum urmeazæ: Art.7. Serviciile parfliale ale Ministerului Afacerilor Stræine sunt împærflite precum urmeazæ: a) Diviziunea politicæ (în care intræ øi cabinetul ministrului); b) Diviziunea contenciosului øi afacerilor consulare; c) Diviziunea contabilitæflii, cæreia e alipit biroul ordinelor øi al personalului; d) Serviciile arhivei øi registraturii generale. Art.8. Diviziunea politicæ se compune de un director, un øef de cabinet, doi secretari øi un caligraf. Art.9. Diviziunea contenciosului øi afacerilor consulare se alcætuieøte de un director, un cap de secfliune, un øef de birou clasa I, un øef de birou clasa II øi trei copiøti. Art.11. Diviziunea contabilitæflii se compune de un director, doi øefi de birou clasa I, un øef de birou clasa II, un fliitor de registre øi doi copiøti. Art.13. Un øef de birou clasa I, cu un øef de birou clasa II øi un copist, se vor ocupa mai în special cu lucrærile relative la numirea, permutarea øi revocarea personalului diplomatic, consular øi administrativ, la conferirea ordinelor øi medaliilor naflionale, øi la autorizafliunea necesaræ pentru primirea øi purtarea ordinelor øi medaliilor stræine. Art.14. Serviciile arhivei øi registraturii generale se alcætuiesc fiecare de un øef de birou clasa I, asistafli de câte un ajutor. Art.15. Øeful de cabinet este asimilat în ce priveøte rangul cu directorii diviziunilor, secretarii diviziei politice cu øefii de birou clasa I.

462 Art.17. Tratamentul personalului administraﬂiunii centrale este fixat precum urmeazæ:

Secretarul general øi director, pe lunæ ...... lei 1 000 Directorul diviziei politice, pe lunæ ...... ” 1 000 Øeful de cabinet øi directorii celorlalte douæ diviziuni, fiecare pe lunæ ...... ” 700 Øeful de secﬂiune, pe lunæ ...... ” 500 Øefii de birou clasa I øi secretarii diviziei politice, fiecare pe lunæ ...... ” 400 Øefii de birou clasa II, fiecare pe lunæ ...... ” 250 Interpreﬂii, fiecare pe lunæ ...... ” 250 Subøefi de birou (ajutoare) øi caligraful, fiecare pe lunæ ...... ” 200 Copiøtii, fiecare pe lunæ ...... ” 150

Dupæ adoptarea luærii în consideraﬂiune øi a articolelor în parte, se pune la vot proiectul de lege în total øi rezultatul scrutinului este cel urmætor: Votanﬂi ...... 68 Majoritate reglementaræ ...... 37 Bile albe ...... 61 Bile negre ...... 7 D. preøedinte. Adunarea a adoptat proiectul de lege.

(Dezbaterile Corpurilor legiuitoare, nr. 76 din 13 martie 1882, pp.1213–1214)

463 33

DEZBATEREA, ÎN SENAT, A PROIECTULUI DE LEGE PENTRU ÎNFIINﬁAREA, ÎN CADRUL MINISTERULUI AFACERILOR STRÆINE, A UNEI DIRECﬁIUNI SPECIALE PENTRU DIRIJAREA SERVICIULUI PORTURILOR

Øedinﬂa de la 20 martie 1882

Preøedinﬂia d°lui vicepreøedinte colonel N. Bibescu. D. vicepreøedinte. Vom începe cu legea relativæ la organizarea serviciului porturilor. D. dr. Fotino, raportor, dæ citire urmætorului raport øi proiect de lege:

Domnilor senatori, Proiectul de lege privitor la îmbunætæflirile serviciului navigafliunii øi a porturilor, primindu°se în principiu de toate secfliunile, s°au numit delegafli la secfliunea I, d. Dimitrie Ioan, la a II°a d. dr. Fotino, la a III°a d. general Anghelescu, la a IV°a d. C. Deleanu øi la a V°a d. general Cernat, cu îndatorire ca prin înflelegere øi cu d. ministru de Externe, sæ se introducæ în lege modificærile øi reducerile necesare pentru a se pune în raport cu resursele bugetare. Comisiunea delegaflilor întrunindu°se sub preøedinflia d. Costache Deleanu în absenfla d°lui general Anghelescu, øi ascultând explicafliunile date de d. ministru, s°a încredinflat pe de o parte cæ îmbunætæflirea acestui serviciu ræspunde la o trebuinflæ neapæratæ; iar pe de alta cæ resursele în plus acordate de comisia bugetaræ pentru anul acesta nu permite a se da deocamdatæ o dezvoltare mai întinsæ organizærii acestui serviciu. Astfel printr°o comunæ înflelegere øi cu d. ministru de Externe, luând din nou în cercetare proiectul de lege votat de Adunarea legiuitoare, s°a introdus în el mai multe modificæri øi s°au fæcut reducerile necesare atât la personal cât øi la lefurile øi diurnele ce se prevæzuseræ prin proiect. În urma acestor lucræri comisiunea delegaflilor binevoind a mæ numi pe mine raportor, am onoare a supune deliberærilor anexatul aci proiect de lege astfel cum s°a modificat. Cu aceste modificæri, vefli binevoi a observa cæ s°a operat în proiectul votat de Cameræ o reducere totalæ la cheltuieli de lei 46 440 pe an; iar sporul ce va ocaziona punerea în aplicafliune a acestei legi, peste sumele afectate astæzi în buget pentru acest serviciu, nu va trece peste suma de lei 21 960 pe an. Modificærile aduse la proiectul de lege votat de Adunarea legiuitoare sunt: a) S°a suprimat directorul serviciului de navigafliune, prevæzut în administrafliunea centralæ, dimpreunæ cu øeful de birou clasa II øi un copist, ræmânând a se ridica impiegatul actualmente existent prin acest serviciu în Ministerul de Externe, la gradul

464 de øef de birou clasa I cu leafa de 400 lei pe lunæ øi a se alipi biroul de navigafliune la diviziunea consularæ, pentru care se creeazæ prin osebit proiect de lege un øef de diviziune special. b) S°au suprimat, deocamdatæ, doi din subinspectorii prevæzufli, menflinându°se numai inspectorul general cu un subinspector ca ajutor. c) S°a determinat în mod mai uniform compunerea în personal a cæpitanilor clasa I øi II øi s°a læsat ca guvernul sæ facæ clasificarea porturilor, conform trebuinflei ce se va simfli øi importanflei fiecærui port. d) S°a redus în fine din diurnele prevæzute în proiect câte 100 lei de la cæpitanii de port de I°a øi II°a clasæ, precum øi alte mici reduceri la posturile inferioare. Acesta fiind rezultatul deliberærilor comitetului, subscrisul are onoare a°l supune la cunoøtinfla øi aprobarea dvs.

Raportor, dr. Fotino

Lege

Art.I. Pentru serviciul de navigafliune, administraflia marinei de comerfl, poliflia flu- vialæ øi maritimæ øi inspectarea regulatæ a porturilor, se înfiinfleazæ în Ministerul Afacerilor Stræine un inspector general al navigafliunii øi un subinspector, care vor avea a supraveghea stricta observare a reglementelor în materie de poliflie øi de navigafliune. Art.II. Serviciul porturilor se va face de cæpitanii de port, conform legilor øi reglementelor în fiinflæ, sub privegherea øi controlul inspectorului general øi al sub°inspectorului, înfiinflafli prin articolul precedent. Art.III. Cæpitæniile de port se divid în trei clase: Cele de clasa I se compun dintr°un cæpitan, un dragoman°ajutor, un copist øi patru gardieni. La portul Constanfla vor fi øi 2 pilofli. Cele de clasa II se compun de un cæpitan, un ajutor°copist øi doi gardieni. La cele de clasa III serviciul cæpitæniei se va face de comandanflii punctelor. Art.IV. Clasificarea porturilor se va face de Consiliul de Miniøtri, dupæ referatul ministrului de Externe, conform trebuinflei øi importanflei fiecærui port. Art.V. Apuntamentele se fixeazæ precum urmeazæ: a) Inspectorul general leafæ pe lunæ lei 740, diurnæ pe lunæ lei 260. b) Subinspector leafæ pe lunæ lei 400 øi diurnæ pe lunæ lei 200. c) Cæpitanii de port de clasa I leafæ pe lunæ lei 400 øi diurnæ pe lunæ lei 200. d) Cæpitanii de port de clasa II leafæ pe lunæ lei 300 øi diurnæ pe lunæ lei 100.

465 e) Ajutor°dragoman la cæpitæniile de clasæ leafæ pe lunæ lei 250. f) Copiøtii leafæ pe lunæ lei 200. g) Piloﬂii diurnæ pe lunæ lei 150. h) Gardienii diurnæ pe lunæ lei 80.

Dispozifliuni finale Art.VI. Un regulament va determina condifliunile de admisibilitate øi înaintare în aceste funcfliuni, va fixa instrucfliunile pentru detaliile de serviciu a fiecæruia din aceøti funcflionari, va determina pedepsele disciplinare ce le sunt aplicabile, øi în fine va fixa tariful taxelor de cancelarie ce va percepe în profitul tezaurului, pentru acte de jurisdicfliune graflioasæ de competenfla lor.

D. vicepreøedinte. Discufliunea generalæ este deschisæ. Nemailuând nimeni cuvântul, se pune la vot luarea în considerafliune øi se primeøte. Art.1 pânæ la 6 inclusiv se primesc succesiv færæ discufliune. Se pune la vot prin bile legea în total. D. vicepreøedinte. D°lor, rezultatul votului este: Votanfli ...... 34 Majoritate reglementaræ ...... 18 Bile albe pentru ...... 25 Bile negre contra ...... 9 Prin urmare legea s°a votat de Senat.

(Dezbaterile Corpurilor legiuitoare, nr. 86 din 23 martie 1882, pp.1455–1456)

466 34

DEZBATEREA, ÎN SENAT, A PROIECTULUI DE LEGE PENTRU MODIFICAREA UNOR ARTICOLE DIN LEGEA ORGANICÆ A MINISTERULUI AFACERILOR STRÆINE

Øedinﬂa de la 20 martie 1882

Preøedinflia d°lui vicepreøedinte colonel N. Bibescu. D. vicepreøedinte. D°lor senatori, orele sunt 5 trecute, voifli prelungirea øedinflei? Voci. Da, da. D. vicepreøedinte. Atunci cu învoirea dvs. voi suspenda øedinfla pentru 5 minute. Øedinfla se redeschide dupæ 5 minute. D. dr. Fotino, raportor, dæ citire urmætorului raport øi proiect de lege, relativ la modificarea legii organice a Ministerului de Externe:

Domnilor senatori, Comitetul delegaflilor, compus din d°nii Dimitrie Ioan, dr. Fotino, Const. Deleanu øi V. Øeicaru, fiind absent d. general Anghelescu, luând în examinare proiectul de lege privitor la modificarea unor articole din legea organicæ a Ministerului Afacerilor Stræine, øi având în vedere recomandafliunea fæcutæ de toate secfliunile ca, în înflelegere cu d. ministru al Afacerilor Stræine, sæ se restrângæ modificærile øi adaosele propuse cât s°ar putea în limitele cele mai stricte necesitæfli pentru a se pune astfel aceste modificæri în raport cu resursele bugetare ale anului acesta, a alcætuit din nou acel proiect de lege, precum urmeazæ:

Lege

Art. unic. Articolele 7, 8, 9, 11, 13, 14, 15 øi 17 din legea organicæ a Ministerului Afacerilor Stræine de la 21 martie 1873, se modificæ precum urmeazæ: Art.7. Serviciile speciale ale Ministerului Afacerilor Stræine se împart, dupæ cum urmeazæ: a) Divizia politicæ la care se ataøeazæ cabinetul ministrului, biroul de personal øi al ordinelor øi biroul interpretatului. b) Divizia consularæ a convenfliunilor internaflionale øi contenciosului, la care se ataøeazæ biroul de navigafliune øi statistica miøcærii porturilor. c) Divizia contabilitæflii la care se adaogæ tot ce priveøte la material øi paøapoarte, øi d) Biroul arhivei øi registraturii.

467 Art.8. Diviziunea politicæ se compune din øeful diviziunii, øeful de cabinet al ministrului, doi øefi de birou clasa I, øi un øef de birou clasa II; un øef de birou clasa I se va ocupa în special de miøcarea personalului øi cu tot ce priveøte la ordinele de decoraflii naflionale sau stræine. Postul de øef al cabinetului ministrului se va îndeplini, când va fi trebuinflæ, de unul din secretari clasa II, detaøat de la vreuna din legafliunile în fiinflæ. Art.9. Lucrærile de resortul acestei diviziuni sunt: corespondenfla politicæ sau diplomaticæ cu legafliunile flærii øi reprezentanflii guvernelor stræine; corespondenfla confidenflialæ a ministrului; cifrarea øi descifrarea depeøilor stræine øi facerea notiflelor necesare a se pune în vedere ministrului, rectificarea prin comunicate sau corespondenfle la ziare, a nuvelelor øi aserfliunilor false privitoare la ordine politicæ sau economicæ, care intereseazæ flara; conservarea, clasarea øi înregistrarea corespondenflei confidenfliale; tot ce priveøte la miøcarea personalului intern øi extern dependent de acest minister øi la serviciul ordinelor sau decorafliunilor, traducerea øi certificarea actelor de resortul acestei diviziuni. Art.10. Interpretatul ataøat la aceastæ diviziune se compune din 3 interprefli jurafli; un interpret pentru limba greacæ, un interpret pentru limba germanæ øi un interpret pentru limba rusæ. Aceøti funcflionari se ocupæ fiecare în partea sa øi sub a sa responsabilitate per- sonalæ, cu traducfliunea oficialæ a actelor emanând de la diferitele autoritæfli sau cerute de administrafliunea centralæ. Ei confruntæ øi legalizeazæ actele prezentate de particulari, pentru a fi prezentate, fie înaintea justifliei, fie înaintea administrafliunii. Art.11. Diviziunea consularæ, a contenciosului øi convenfliunilor internaflionale se compune din un øef al diviziunii, doi øefi de secfliune, doi øefi de birou clasa II, øeful biroului navigafliunii øi trei copiøti. Unul din øefii de secfliune, cu ajutorul sæu, are redacfliunea în limba francezæ a corespondenflei cu reprezentanflii puterilor stræine, øi celælalt în limba românæ cu ministerele øi diferitele autoritæfli din flaræ, precum øi cu reprezentafliunea României în stræinætate în ce se atinge de afacerile de resortul acestei diviziuni. În atribufliunile acestui serviciu intræ: Toate afacerile contencioase izvorând din aplicafliunea convenfliunilor internaflionale, comerciale, consulare øi extradiflie cu statele stræine; adunarea datelor øi øtiinflelor necesare pentru negocierea øi încheierea unor asemenea convenfliuni, corespondenfla cu toate autoritæflile din flaræ øi afaræ din flaræ øi orice alte lucræri privitoare la aceste materii. Cei doi øefi de secfliune îndeplinesc totodatæ øi funcfliunile de translatori jurafli, unul pentru actele traduse din limba românæ în cea francezæ øi celælalt din limba

468 francezæ în cea românæ. Conformitatea traducfliunilor se certificæ de fiecare øef de secfliune în parte, sub a sa responsabilitate personalæ. Øeful de birou, care lucreazæ pe lângæ øeful de secfliune consularæ, este însærcinat øi cu pæstrarea øi flinerea în bunæ stare a bibliotecii. Biroul de navigafliune øi de statisticæ se ocupæ în special cu toate lucrærile privitoare la executarea reglementelor de navigafliune øi poliflia porturilor, precum øi cu lucrærile relative la acordarea dreptului de arborarea pavilionului român, liberarea actelor de românizaflie, corespondenfla cu delegatul român din sânul comisiilor internaflionale a Prutului øi a Dunærii; miøcarea porturilor øi corespondenfla cu cæpitanii acestor porturi. Art.12. Diviziunea contabilitæflii se compune din un øef al diviziunii, un ajutor cu gradul de øef birou clasa I, un fliitor de registre øi un copist. Art.13. Atribufliunile øi lucrærile acelei diviziuni sunt: Pregætirea la timp a bugetului general al ministerului, repartifliunea creditelor, verificarea conturilor øi pieselor justificative pentru cheltuieli, ordonanflarea plæflilor, liberarea mandatelor, verificarea conturilor de venituri ale legafliunilor, consulatelor, cæpitæniilor de port øi ale prefecturilor în ceea ce priveøte venitul paøapoartelor; redacfliunea corespondenflei asupra tuturor materiilor de contabilitate, facerea lichidærii cheltuielilor de serviciu, indemnizæri de voiaj øi altele. În atribufliunile acestei divizii sunt date øi lucrærile privitoare la confecflionarea øi expedierea registrelor, paøapoartelor øi a materialului ministerului øi celorlalte autoritæfli dependente de dânsul. Art.14. Biroul arhivei øi registraturii se compune de: un øef de birou clasa I pentru arhivæ øi un ajutor; biroul registraturii, de un øef al registraturii øi un ajutor. Øeful arhivei este însærcinat cu conservarea øi clasarea corespondenflei, despre care întocmeøte o tablæ analiticæ cu colecfliunea actelor øi documentelor diplomatice, conservarea decretelor øi deciziunilor relative la administrafliunea generalæ, cu cercetarea øi darea tuturor informafliunilor cerute pentru serviciul ministerului øi pentru orice alt serviciu public sau privat, dar în acest din urmæ caz cu autorizafliunea secretarului general. Øeful registraturii este însærcinat cu primirea øi expedierea corespondenflei al cæreia extras se trece în registrul ad°hoc. Art.15 din legea de la 1873 se suprimæ. Art.17. Tratamentul personalului administrafliunii centrale este fixat precum urmeazæ: Secretarul general øi directorul, pe lunæ leafæ lei 740, diurnæ lei 260. Øeful diviziunii politice, pe lunæ leafæ lei 740.

469 Øeful diviziunii consulare, a contenciosului øi a convenfliunilor internaflionale, leafæ pe lunæ lei 740. Øefii de secfliune, leafæ pe lunæ fiecare lei 450. Øeful diviziei contabilitæflii, pe lunæ leafæ lei 500, diurnæ lei 100. Øefii de birou clasa I, pe lunæ fiecare leafæ lei 400. Øefii de birou clasa II, pe lunæ fiecare leafæ lei 230 Interpreflii, fiecare leafæ pe lunæ lei 250. Caligraful, fliitorul de registre de la contabilitate øi ajutoarele de la arhivæ øi registraturæ, fiecare 200 lei pe lunæ, copiøtii fiecare leafæ pe lunæ lei 150, øeful arhivei leafæ pe lunæ lei 400; øeful registraturii pe lunæ leafæ lei 300. Prin aceste modificæri øi supresiuni sporul de cheltuieli peste alocafliunile bugetare actuale nu se suie mult mai mult decât la suma de lei 6 840, iar reducerile efectuate asupra proiectului cum se votase de Cameræ sunt în valoare de lei 33 960. Raportor, dr. Fotino

D. vicepreøedinte. Discufliunea generalæ este deschisæ. Neluând nimeni cuvântul, se pune la vot luarea în consideraflie øi se primeøte. Se citeøte art. unic øi se primeøte. Se citeøte din proiectul redactat de comitetul delegaflilor, articolele: 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15 øi 17, care punându°se la vot succesiv se primesc færæ discufliune. Se pune la vot legea în total prin bile. D. vicepreøedinte. Rezultatul votului este: Votanfli ...... 26 Bile albe ...... 26 Prin urmare Senatul a primit legea în unanimitate.

(Dezbaterile Corpurilor legiuitoare, nr. 86 din 23 martie 1882, pp.1463–1464)

470 35

VOTUL ADUNÆRII DEPUTAﬁILOR ASUPRA PROIECTULUI DE LEGE, AMENDAT DE SENAT, PENTRU MODIFICAREA UNOR ARTICOLE DIN LEGEA ORGANICÆ A MINISTERULUI AFACERILOR STRÆINE

Øedinﬂa de la 22 martie 1882

Preøedinflia d°lui preøedinte D. Brætianu. D. preøedinte. Acum avem la ordinea zilei proiectul de lege relativ la organizarea Ministerului de Externe, amendat de Senat. D. P. Ghica. D°lor deputafli, proiectul de lege relativ la organizarea Ministerului Afacerilor Stræine s°a întors de la Senat cu oarecare amendamente. Amendamentele introduse de Senat la acest proiect de lege, cercetându°se de secfliuni, øi în urmæ delegaflii secfliunilor studiindu°l, au admis acele amendamente. Modificærile fæcute se reduc numai la economiile care au inspirat formafliunea bugetului în anul acesta. D. E. Stætescu, ministru de Externe. D°lor, douæ cuvinte de explicafliuni, pentru ca sæ înflelegefli modificærile pe care Senatul le°a fæcut. Dupæ legea pe care am prezentat°o, øi pe care onor. Adunare a votat°o færæ nici o modificare, se introducea în buget un adaos de 184 000 lei peste cifra alocatæ în bugetul anului curent. Acest spor de cheltuieli era neapærat pentru creafliuni noi, pentru a se face oarecare îmbunætæfliri în serviciile existente, fie interioare, fie exterioare, ale ministerului. În intervalul pânæ când Senatul sæ poatæ sæ se ocupe de aceastæ lege, comisiunea bugetaræ, care terminase cu legile speciale ale fiecærui minister, s°a întrunit din nou, pentru ca sæ cumpæneascæ veniturile generale cu suma totalæ a cheltuielilor alocate fiecærui minister, øi atunci s°a gæsit în prezenfla unui neajuns, cæci nu se cumpænea. D. preøedinte al Consiliului, împreunæ cu comisiunea bugetaræ, ne°a pus fiecæruia din noi îndatorirea sæ introducem în proiectele de bugete prezentate toate reducfliunile putincioase, pentru ca sæ ajungem la o echilibrare pozitivæ øi siguræ. Atunci a trebuit sæ mæ duc în comitetul delegaflilor secfliunilor Senatului, sæ°i pun în vedere cæ comisiunea bugetaræ mi°a declarat cæ nu poate sæ acorde ca spor de resurse pentru Ministerul de Externe decât cifra de 53 000 franci. Atunci secfliunile Senatului au însærcinat pe delegaflii lor, ca, în înflelegere cu ministrul de Externe, sæ introducæ în legea votatæ de Cameræ toate reducerile øi toate modificærile necesare pentru a pune aceastæ lege în raport cu sporul numai care se putea da de comisiunea bugetaræ.

471 Astfel, s°a læsat la o parte pentru anul acesta punerea în lucrare a înfiinflærii consulatelor de la Bitolia øi Ianina, s°a læsat la o parte înfiinflarea consulatului pentru Berna, s°a supres* subinspectorul de navigafliune prevæzut prin legea votatæ, asemenea øi postul de director pentru navigafliune, s°a redus câte 100 franci de la cæpitanii de porturi øi altele. Cu aceste reduceri, am ajuns sæ ne restrângem în suma care ni s°a alocat. Acest proiect de lege, astfel amendat de Senat, am avut onoare sæ°l aduc ieri la Cameræ; comitetul delegaflilor a examinat amendamentele Senatului øi d. raportor v°a explicat într°un mod læmurit rezultatul. Voci. La vot. Se pune la vot fiecare din modificærile introduse de Senat øi se adoptæ. Se pune la vot proiectul de lege în total, øi rezultatul scrutinului este cel urmætor: Votanfli ...... 71 Majoritate regulamentaræ ...... 37 Bile albe ...... 70 Bile negre ...... 1 D. preøedinte. Adunarea a adoptat proiectul amendat.

(Dezbaterile Corpurilor legiuitoare, nr. 86 din 23 martie 1882, p.1479)

* suprimat.

472 36

VOTUL ADUNÆRII DEPUTAfiILOR ASUPRA PROIECTULUI DE LEGE, AMENDAT DE SENAT, PENTRU ÎNFIINfiAREA, ÎN CADRUL MINISTERULUI AFACERILOR STRÆINE, A POSTURILOR DE INSPECTOR GENERAL AL NAVIGAfiIEI ØI DE SUBINSPECTOR, PENTRU DIRIJAREA SERVICIULUI PORTURILOR

Øedinﬂa de la 22 martie 1882

Preøedinflia d°lui preøedinte D. Brætianu. D. P. Ghica, raportorul comitetului de delegafli ai secfliunilor, dæ citire urmæto- rului proiect de lege, modificat de Senat*. Neluând nimeni cuvântul în discufliunea generalæ, se pune la vot luarea în considerafliune a proiectului de lege øi se primeøte în unanimitate. Se citesc modificærile fæcute de Senat øi se primesc færæ discufliune. Se pune la vot proiectul de lege în total øi rezultatul scrutinului este cel urmætor: Votanfli ...... 62 Majoritate reglementaræ ...... 37 Bile albe ...... 61 Bile negre ...... 1 Abflineri ...... 1 D. preøedinte. Adunarea a adoptat proiectul de lege amendat.

(Dezbaterile Corpurilor legiuitoare, nr. 86 din 23 martie 1882, p.1479)

* Vezi textul legii amendatæ de Senat în øedinﬂa din 20 martie 1882 (doc.30).

473 37

LEGE PENTRU MODIFICAREA UNOR ARTICOLE DIN LEGEA ORGANICÆ A MINISTERULUI AFACERILOR STRÆINE

CAROL I, Prin graflia lui Dumnezeu øi voinfla naflionalæ, Rege al României,

La tofli de faflæ øi viitori, sænætate. Corpurilor legiuitoare au votat øi noi sancflionæm ce urmeazæ:

LEGE

Art. unic. Articolele 7, 8, 9, 11, 13, 14, 15 øi 17 din legea organicæ a Ministerului Afacerilor Stræine din 21 martie 1873, se modificæ precum urmeazæ: Art.7. Serviciile speciale ale Ministerului Afacerilor Stræine se împart, dupæ cum urmeazæ: a) Diviziunea politicæ, la care se ataøeazæ cabinetul ministrului, biroul de personal øi al ordinelor øi biroul interpretatului; b) Diviziunea consularæ, a convenfliunilor internaflionale øi contenciosului, la care se ataøeazæ biroul de navigafliune øi statistica miøcærii porturilor; c) Diviziunea contabilitæflii, la care se ataøeazæ tot ce priveøte material øi paøapoarte, øi d) Biroul arhivei øi registraturii. Art.8. Diviziunea politicæ se compune din øeful diviziunii, øeful de cabinet al ministrului, doi øefi de birou clasa I øi un øef de birou clasa II. Unul din øefii de birou clasa I se va ocupa în special de miøcarea personalului øi cu tot ce priveøte la ordinele de decorafliuni naflionale sau stræine. Postul de øef al cabinetului ministrului se va îndeplini, când va fi trebuinflæ, de unul din secretarii clasa II, detaøat de la vreuna din legafliunile în fiinflæ. Art.9. Lucrærile de resortul acestei diviziuni sunt: corespondenfla politicæ sau diplomaticæ cu legafliunile flærii øi reprezentanflii guvernelor stræine; corespondenfla confidenflialæ a ministrului, cifrarea øi descifrarea depeøilor, citirea obligatorie a ziarelor stræine øi facerea notiflelor necesare a se pune în vederea ministrului; rectificarea prin comunicate sau corespondenfle la ziare, a nuvelelor øi aserfliunilor false privitoare la chestiunile de ordine politicæ sau economicæ care intereseazæ flara; conservarea, clasarea øi înregistrarea corespondenflei confidenfliale; tot ce priveøte la miøcarea personalului intern øi extern dependent de acest minister øi la serviciul ordinelor sau decorafliunilor; traducerea øi certificarea actelor de resortul acestei diviziuni.

474 Art.10. Interpretatul ataøat la aceastæ diviziune se compune din trei interprefli jurafli: un interpret pentru limba greacæ, un interpret pentru limba germanæ øi un interpret pentru limba rusæ. Aceøti funcflionari se ocupæ, fiecare în parte øi sub a sa responsabilitate personalæ, cu traducfliunea oficialæ a actelor emanând de la diferitele autoritæfli sau cerute de administrafliunea centralæ. Ei confruntæ øi legalizeazæ actele prezentate de particulari pentru a fi prezentate, fie înaintea justifliei, fie înaintea administrafliunii. Art.11. Diviziunea consularæ, a contenciosului øi a convenfliunilor internaflionale se compune din un øef al diviziunii, doi øefi de secfliune, doi øefi de birou clasa II, de øeful biroului navigafliunii øi trei copiøti. Unul din øefii de secfliune cu ajutorul sæu are redacfliunea în limba francezæ a corespondenflei cu reprezentanflii puterilor stræine øi celælalt în limba românæ cu ministerele øi diferitele autoritæfli din flaræ, precum øi cu reprezentafliunea României în stræinætate în ce se atinge de afacerile de resortul acestei diviziuni. În atribufliunile acestui serviciu intræ: Toate afacerile contencioase izvorând din aplicafliunea convenfliunilor internaflionale comerciale, consulare øi de extradiflii cu statele stræine; adunarea datelor øi øtiinflelor necesare pentru negocierea øi încheierea unor asemenea convenfliuni, corespondenfla cu toate autoritæflile din flaræ øi afaræ din flaræ øi orice alte lucræri privitoare la aceste materii. Cei doi øefi de secfliune îndeplinesc totdeodatæ øi funcfliunile de translatori jurafli: unul pentru actele traduse din limba românæ în cea francezæ øi celælalt din limba francezæ în cea românæ. Conformitatea traducfliunilor se certificæ de fiecare øef de secfliune în parte, sub a sa responsabilitate personalæ. Øeful de birou, care lucreazæ pe lângæ øeful secfliunii consulare, este însærcinat øi cu pæstrarea øi flinerea în bunæ stare a bibliotecii. Biroul de navigafliune øi de statisticæ se ocupæ în special cu toate lucrærile privitoare la executarea regulamentelor de navigafliune øi polifliei porturilor, precum øi cu lucrærile relative la acordarea dreptului de arborarea pavilionului român, liberarea actelor de românizaflie, corespondenfla cu delegatul român din sânul comisiilor internaflionale a Prutului øi a Dunærii, miøcarea porturilor øi corespondenfla cu cæpitanii acestor porturi. Art.12. Diviziunea contabilitæflii se compune din un øef al diviziunii, un ajutor cu gradul de øef de birou clasa I, un fliitor de registre øi un copist. Art.13. Atribufliunile øi lucrærile acestei diviziuni sunt: Pregætirea la timp a bugetului general al ministerului, repartifliunea creditelor, verificarea conturilor øi pieselor justificative pentru cheltuieli, ordonanflarea plæflilor, liberarea mandatelor, verificarea conturilor de venituri ale legafliunilor, consulatelor, cæpitæniilor de port øi ale prefecturilor, în ceea ce priveøte veniturile paøapoartelor,

475 redacfliunea corespondenflei asupra tuturor materiilor de contabilitate, facerea lichidærii cheltuielilor de serviciu, indemnizæri de voiaj øi altele. În atribufliunile acestei diviziuni sunt date øi lucrærile privitoare la confecflionarea øi expedierea registrelor, paøapoartelor øi a materialului ministerului øi celorlalte autoritæfli dependente de dânsul. Art.14. Biroul arhivei øi registraturii se compune de un øef de birou clasa I pentru arhivæ øi un ajutor; biroul registraturii de un øef al registraturii øi un ajutor. Øeful arhivei este însærcinat cu conservarea øi clasarea corespondenflei despre care întocmeøte o tabelæ analiticæ, cu colecfliunea actelor øi documentelor diplomatice, conservarea decretelor øi deciziunilor relative la administrafliunea generalæ, cu cercetarea øi darea tuturor informafliunilor cerute pentru orice alt serviciu public sau privat, dar, în acest din urmæ caz, cu autorizafliunea secretarului general. Øeful registraturii este însærcinat cu primirea øi expedierea corespondenflei al cærei extras se trece în registrul ad°hoc. Art.15 din legea din 1873 se suprimæ. Art.17. Tratamentul personalului administrafliunii centrale este fixat precum urmeazæ: Secretarul general øi directorul, leafæ lei 740 øi diurnæ lei 260, pe lunæ. Øeful diviziunii politice, leafæ lei 740 pe lunæ. Øeful diviziunii consulare, a contenciosului øi convenfliunilor internaflionale, leafæ lei 740 pe lunæ. Øeful diviziunii contabilitæflii, leafæ lei 500 øi diurnæ lei 100, pe lunæ. Øefii de secfliune, leafæ lei 450 pe lunæ fiecare. Øefii de birou clasa I, leafæ lei 400 pe lunæ fiecare. Øefii de birou clasa II, leafæ lei 230 pe lunæ fiecare. Interpreflii, leafæ lei 250 pe lunæ fiecare. Øeful arhivei, leafæ lei 400 pe lunæ. Øeful registraturii, leafæ lei 300 pe lunæ. Caligraful, flinætorul de registre de la contabilitate øi ajutoarele de la arhivæ øi registraturæ, leafæ lei 200 pe lunæ fiecare. Copiøtii, leafæ lei 150 pe lunæ fiecare.

Aceastæ lege s°a votat de Senat, în øedinﬂa din 20 martie 1882, øi s°a adoptat cu unanimitate de 26 voturi.

Vicepreøedinte, N. Bibescu, Secretar, general A. Anghelescu (L.S.S)

476 Aceastæ lege s°a votat de Adunarea Deputaﬂilor, în øedinﬂa din 22 martie 1882, øi s°a adoptat cu majoritate de 70 voturi, contra a 1.

Preøedinte, D. Brætianu, Secretar, Dimitrie Ioan Ghica (L.S.A.D.)

Promulgæm aceastæ lege øi ordonæm ca ea sæ fie învestitæ cu sigiliul statului øi publicatæ prin Monitorul Oficial.

Dat în Sinaia, la 1 mai 1882 (L.S.St.) CAROL

Ministru secretar de Stat Ministru secretar de Stat la Departamentul Afacerilor Stræine, la Departamentul de Justiﬂie, Eug[eniu] Stætescu G. Chiﬂu Nr. 1 215

(Monitorul Oficial, nr. 26 din 1 mai 1882, pp.610–611)

477 38

LEGE PENTRU ÎNFIINﬁAREA, ÎN CADRUL MINISTERULUI AFACERILOR STRÆINE, A POSTURILOR DE INSPECTOR GENERAL AL NAVIGAﬁIEI ØI DE SUBINSPECTOR, PENTRU DIRIJAREA SERVICIULUI PORTURILOR

CAROL I, Prin graflia lui Dumnezeu øi voinfla naflionalæ, Rege al României, La tofli de faflæ øi viitori, sænætate. Corpurile legiuitoare au votat øi noi sancflionæm ce urmeazæ:

LEGE

Art.1. Pentru serviciul de navigafliune, administraflia marinei de comerfl, poliflia fluvialæ øi maritimæ, øi inspectarea regulatæ a porturilor, se înfiinfleazæ în Ministerul Afacerilor Stræine un inspector general al navigafliunii øi un subinspector, care vor avea a supraveghea stricta observare a reglementelor în materie de poliflie øi navi- gafliune23. Art.2. Serviciul porturilor se va face de cæpitanii de port, conform legilor øi reglementelor în fiinflæ, sub privegherea øi controlul inspectorului general øi al subinspecto- rului, înfiinflafli prin articolul precedent. Art.3. Cæpitæniile de port se divid în trei clase. Cele de clasa I se compun dintr°un cæpitan, un dragoman°ajutor, un copist øi patru gardieni. La portul Constanfla vor fi øi 2 pilofli. Cele de clasa II se compun de cæpitan, un ajutor°copist øi doi gardieni. La cele de clasa III serviciul cæpitæniei se va face de comandanflii punctelor. Art.4. Clasificarea porturilor se va face de Consiliul de Miniøtri dupæ raportul ministrului de Externe, conform trebuinflei øi importanflei fiecærui port. Art.5. Apuntamentele se fixeazæ precum urmeazæ: a) Inspectorul general, leafæ pe lunæ 740, diurnæ pe lunæ lei 260; b) Subinspectorul, leafæ pe lunæ lei 400 øi diurnæ pe lunæ lei 200; c) Cæpitanii de port clasa I, leafæ pe lunæ lei 400 øi diurnæ pe lunæ lei 200; d) Cæpitanii de port clasa II, leafæ pe lunæ lei 300 øi diurnæ pe lunæ lei 100; e) Ajutorii°dragomani la cæpitæniile de clasa I, leafæ pe lunæ lei 250; f) Copiøtii, leafæ pe lunæ lei 200; g) Piloflii, pe lunæ diurnæ lei 150; h) Gardienii, diurnæ pe lunæ lei 80.

478 Dispozifliuni finale Art.6. Un regulament va determina condifliunile de admisibilitate øi înaintare în aceste funcfliuni, va fixa instrucfliunile pentru detaliile de serviciu a fiecæruia din aceøti funcflionari, va determina pedepsele disciplinare ce le sunt aplicabile, øi în fine va fixa tariful taxelor de cancelarie ce vor percepe în profitul tezaurului, pentru acte de jurisdicfliune graflioasæ de competenfla lor.

Aceastæ lege s°a votat de Senat, în øedinﬂa de la 20 martie 1882, øi s°a adoptat cu majoritate de 25 voturi, contra a 9.

Vicepreøedinte, N. Bibescu Secretar, general A. Anghelescu (L.S.S.)

Aceastæ lege s°a votat de Adunarea Deputaflilor, în øedinfla din 22 martie 1882, øi s°a adoptat cu majoritate de 61 voturi, contra a 1, fiind øi o abflinere.

Preøedinte, D. Brætianu, Secretar, D. I. Ghica (L.S.A.D.)

Promulgæm aceastæ lege øi ordonæm sæ fie învestitæ cu sigiliul statului øi publicatæ prin Monitorul Oficial.

Dat în Sinaia, la 1 mai 1882 (L.S.St.) CAROL

Ministru secretar de Stat Ministru secretar de Stat la Departamentul Afacerilor Stræine, la Departamentul de Justiﬂie, Eug[eniu] Stætescu G. Chiﬂu Nr. 1 216

(Monitorul Oficial, nr. 26 din 1 mai 1882, p.611)

479 39

REGULAMENT PENTRU PERSONALUL SERVICIULUI DE NAVIGAﬁIE ØI AL PORTURILOR

CAROL I, Prin graflia lui Dumnezeu øi voinfla naflionalæ, Rege al României, La tofli de faflæ øi viitori, sænætate. Asupra raportului ministrului nostru secretar de Stat la Departamentul Afacerilor Stræine, sub nr.8 301; Având în vedere jurnalul Consiliului nostru de Miniøtri, încheiat în øedinfla sa de la 18 mai 1882, sub nr.1; Având în vedere art.6 din legea de la 1 mai 1882, asupra serviciului de navigafliune øi de porturi; În virtutea art.93 din Constitufliune, Am decretat øi decretæm ce urmeazæ:

REGULAMENTUL personalului serviciului de navigaﬂiune øi al porturilor

1. Condifliuni de admisibilitate Art.1. Nimeni nu va fi numit în vreuna din funcfliunile serviciului de navigafliune øi al porturilor, dacæ nu va îndeplini urmætoarele condiflii generale: 1) Sæ fie român de naøtere sau naturalizat; 2) Sæ aibæ etatea de 24 ani cel puflin øi de 50 cel mult; 3) Sæ fi avut totdeauna o conduitæ corectæ; 4) Sæ fi satisfæcut legii recrutærii. Art.2. Gardienii de port vor fi aleøi, pe cât se va putea, dintre marinarii care au servit doi ani pe un bastiment de ræzbel sau comerfl øi dintre gardienii actuali care au servit corect în aceastæ funcfliune cel puflin patru ani, øtiind sæ scrie øi sæ citeascæ øi cunoscând regulile portului øi manevra bastimentelor, pentru intrarea, staflionarea øi ieøirea lor din port. Ei vor trebui sæ vorbeascæ limba italianæ øi greacæ. Art.3. Piloflii de port vor fi aleøi dintre marinarii cu experienflæ, øtiind a scri øi citi øi vorbind limba italianæ sau greacæ. Ei vor trebui sæ øtie a manevra bine øi cu preciziune bastimentele cu vele øi cu aburi, pentru intrarea øi ieøirea lor din port; sæ cunoascæ regulile portului, codul internaflional de semnale øi întrebuinflarea lui.

480 Art.4. Copiøtii vor trebui sæ posede cel puflin un certificat de absolvirea a patru clase secundare ori comerciale. Pe lângæ aceasta, vor fi supuøi la probæ asupra scripturii øi limbii franceze, italianæ sau greacæ. Art.5. Dragomanii ajutori trebuie sæ fi servit în marina de ræzbel sau de comerfl, ori în administraflia porturilor, sæ cunoascæ douæ din patru limbi stræine: francezæ, germanæ, italianæ sau greacæ. Pe lângæ acestea, vor trebui sæ posede urmætoarele cunoøtinfle: Legile øi regulamentele în vigoare ale navigafliei pe Dunære øi ale porturilor; Manevra, ancorarea øi legarea bastimentelor în port. Ajutorul ce trebuie sæ dea în caz de naufragiu, înæmolire sau incendii pe bord. Mæsurile de precaufliune ce trebuiesc luate în port în timp de furtunæ sau incediu pe bord; Legile financiare øi fiscale relative la porturi; Legile øi regulamentele privitoare la serviciul sanitar; Codul internaflional de semnale øi întrebuinflarea lui. Art.6. Cæpitanii de port clasa II vor fi aleøi: dintre ofiflerii de marinæ care au servit doi ani pe un bastiment; dintre cæpitanii de armata de uscat care au trecut øcoala militaræ, øi care au servit totdeauna corect; dintre actualii cæpitani de port care au îndeplinit cu exactitate aceste funcfliuni în timp de patru ani, øi dintre dragomanii ajutori care au dat probe de activitate în funcfliunea lor. Ei vor trebui sæ cunoascæ douæ din patru limbi stræine: francezæ, germanæ, italianæ sau greacæ. Pe lângæ cunoøtinflele cerute dragomanilor ajutori, cæpitanii de port clasa II vor trebui sæ posede øi urmætoarele: Nofliuni asupra diferitelor specii de bastimente de fier øi de lemn, ræzbel øi comerfl, cu vele øi cu aburi; Calculul tonajului. Art.7. Cæpitanii de port clasa I vor fi aleøi dintre ofiflerii de marinæ cu gradul de cæpitan cel puflin, care au servit doi ani pe bastimentele de ræzbel; dintre cæpitanii de lung curs ai marinei de comerfl, øi dintre actualii cæpitani de port care au îndeplinit cu exactitate aceastæ funcfliune în timp de patru ani. Ei vor trebui sæ cunoascæ douæ din patru limbi stræine: francezæ, germanæ, italianæ sau greacæ. Pe lângæ cele cerute la art.5 øi 6, cæpitanii de port clasa I vor trebui sæ posede øi urmætoarele cunoøtinfle: Principii de drept internaflional maritim: libertatea mærilor, poliflia mærilor, fluviilor øi porturilor; Nofliuni de negoflul maritim øi diferite tranzacfliuni comerciale maritime; Descripfliunea diferitelor maøine cu aburi øi motorilor întrebuinflafli la bastimente;

481 Manevra bastimentelor cu vele øi cu aburi; Condifliunile bunei stæri de navigabilitate a bastimentelor cu vele øi cu aburi; Diferite cale întrebuinflate pentru scoaterea bastimentelor afaræ spre a le repara. Art.8. Inspectorul general va fi ales dintre ofiflerii superiori ai marinei de ræzbel care va fi avut un timp de patru ani un comandament superior în aceastæ armæ. Art.9. Subinspectorul va fi ales din ofiflerii de marinæ cu gradul de cæpitan cel puflin, care va fi servit doi ani pe un bastiment de ræzbel; din cæpitanii de port clasa I øi din personalul serviciului central de navigafliune posedând cunoøtinfle complete de regulile navigafliei øi ale porturilor.

2. Înaintæri Art.10. Impiegaflii porturilor pot, dupæ un stagiu de doi ani, a fi înaintafli într°un post imediat superior, dacæ îndeplinesc condifliunile speciale de admisibilitate în acest din urmæ post, specificate în regulamentul de faflæ.

3. Atribuflii øi datorii Art.11. Inspectorul general este însærcinat cu inspecflia regulatæ a porturilor øi vegheazæ, sub ordinele directe ale ministrului de Externe, ca legile øi regulamentele privitoare la serviciul de navigafliune øi de poliflie fluvialæ øi maritimæ sæ fie strict observate øi uniform aplicate. Raporteazæ ministrului despre inspecfliuni. El este însærcinat cu poliflia navigafliunii afaræ din porturi, în apele române. Face anchete ordonate de ministru øi supune rezultatul la aprecierea sa. Art.12. Tofli impiegaflii cæpitæniilor de port sunt sub autoritatea øi supravegherea directæ a inspectorului general. Art.13. Inspectorul general studiazæ øi propune ministrului toate mæsurile ce trebuiesc luate pentru îmbunætæflirea porturilor øi pentru înlesnirea operafliunilor bastimentelor în porturi, la cheiuri sau la dane. Art.14. Inspectorul general va supune ministrului toate reclamafliunile ce va primi în serviciu, fie de la subalterni, fie de la cei de al treilea, însoflindu°le cu observafliunile øi aprecierile sale. Art.15. Subinspectorul este ajutorul inspectorului general øi îl poate suplini la trebuinflæ în toate actele de competenfla sa, fie în puterea unei delegafliuni speciale, fie în caz de lipsæ. Art.16. În exercifliul funcfliunii sale, subinspectorul dæ relaflii inspectorului care, la rândul sæu, le transmite ministrului, cu observafliunile cuvenite. Art.17. Cæpitanii porturilor îndeplinesc, sub ordinele ministrului de Externe øi sub controlul inspectorului general, atribufliunile prevæzute la art.31 din legea organicæ

482 a Ministerului Afacerilor Stræine, de la 29 ianuarie 1874 øi în regulamentul de la 24 martie 1879. Ei adreseazæ raporturile de serviciu ministrului de Externe. Art.18. Instrucfliile privitoare la amænuntele serviciului cæpitanilor de port sunt stabilite prin titlurile VIII øi IX din regulamentul porturilor din 24 martie 1879. Art.19. Cæpitanii de port vor avea deferenflæ cætre prefecflii respectivi øi vor executa toate ordinele privitoare la siguranfla publicæ, la mæsurile care au un caracter internaflional øi la serviciul general al statului. Art.20. Pentru regulile sanitare, cæpitanii porturilor vor executa cu punctualitate toate instrucfliunile primite de la serviciul central°sanitar al Ministerului de Interne. Art.21. Cæpitanii porturilor sunt personal responsabili de toate sumele ce vor încasa, fie din hârtii timbrate, fie din amende, fie din orice alte taxe legiuite, precum øi de conservarea în bunæ stare a mobilierului øi materialului oficiului. Art.22. Cæpitanii porturilor øi impiegaflii ce le sunt subordonafli sunt datori a veghea cu grijæ la execufliunea legilor, regulamentelor øi instrucfliunilor øefilor lor, precum øi la menflinerea prestigiului autoritæflii lor, uzând cu strictefle, dar în acelaøi timp cu moderafliune øi tact, de puterea ce le dæ în aceastæ privinflæ legile øi regulamentele în vigoare. Ei sunt datori a se purta cu bunæ cuviinflæ øi politefle cætre toate persoanele cu care vor veni în contact. Vor primi cu bunævoinflæ toate cererile øi reclamafliunile ce li se vor adresa øi le vor da cursul legiuit færæ întârziere, færæ pærtinire sau favoare. Afaræ de sumele ce sunt în drept a încasa, dupæ legi, în profitul tezaurului, le este absolut interzis de a primi sau pretinde vreo remunerafliune, sub orice firmæ ar fi pentru serviciile fæcute. Art.23. Nici un impiegat din acest serviciu nu va lipsi de la post færæ o permisiune specialæ sau concediu în regulæ. Inspectorul, subinspectorul øi cæpitanii de port cer concediul de la minister, cel dintâi de°a dreptul, ceilalfli prin organul inspectorului. In cazuri urgente, inspectorul øi cæpitanii de port pot acorda subaltenilor lor permisiune cel mult de cinci zile de a lipsi de la post.

4. Pedepse disciplinare Art.24. Abaterile de la datorii sau neglijenfla în serviciu a impiegaflilor se pedepsesc, dupæ gravitatea faptelor, cu: I, avertisment; II, reprimandæ; III, amendæ de la 5 pânæ la 100 lei; IV, privafliunea retribufliunii pe 15 zile; suspensiunea pentru o lunæ cu privafliunea întregii retribufliuni, øi, în fine, VI destituirea.

483 Primele douæ pedepse se dau prin ordin de serviciu de cætre minister sau de cætre inspectorul general. Cele trei urmætoare se pronunﬂæ prin deciziune ministerialæ, dupæ raport motivat al inspectorului general. Destituirea se decreteazæ de Rege, dupæ o anchetæ scupuloasæ fæcutæ de ministru prin inspectorul general. Art.25. Se va ﬂine de inspector un registru în care se va nota modul cum fiecare impiegat îøi îndeplineøte datoriile, øi pedepsele la care va fi fost supus.

Dispozifliuni tranzitorii Art.26. Impiegaflii actuali ai porturilor, dupæ un an de zile de la data prezentului regulament, vor fi supuøi la un examen înaintea unei comisiuni numitæ de ministru asupra cunoøtinflelor cerute prin dispozifliunile articolelor 5, 6 øi 7 precedente. Copiøtii, piloflii øi gardienii vor fi examinafli de inspectorul general.

Ministru nostru secretar de Stat la Departamentul Afacerilor Stræine este însærcinat cu executarea decretului de faﬂæ.

Dat în Bucureøti, la 22 mai 188224 CAROL

Ministru secretar de Stat la Departamentul Afacerilor Stræine, Eug[eniu] Stætescu Nr. 1 474

(Monitorul Oficial, nr.45 din 26 mai 1882, pp.1050°1051)

484 40

DEZBATEREA, ÎN SENAT, A PROIECTULUI DE LEGE PENTRU MODIFICAREA ARTICOLELOR 2, 3, 4, 6, 8 ØI 9 DIN LEGEA DE LA 14 FEBRUARIE 1879

Øedinﬂa de la 21 februarie 1885

Preøedinﬂia d°lui vicepreøedinte Al. Oræscu. D. vicepreøedinte. Trecem la ordinea zilei. D. general G. Anghelescu (în locul raportorului), dæ citire raportului øi proiectului de lege privitor la modificarea articolelor: 2, 3, 4, 6, 8 øi 9 din legea de organizare a Ministerului de Externe:

Domnilor senatori, Proiectul de lege prin care se modificæ articolele 2, 3, 4, 6, 8 øi 9 din legea de la 14 februarie 1879, relativæ la legafliunile øi consulatele române din stræinætate, a fost adus în deliberarea noastræ cu Mesajul regal nr.456. Secfliunile Senatului, luându°l în examinare, trei din ele l°au admis în unanimitate, færæ nici o modificare; iar secfliunea I øi secfliunea III l°au admis cu urmætoarele amendamente: Secfliunea I, la alineatul din urmæ de la art.9, a propus aceastæ redacfliune. „Lipsa de la post, peste acest termen, va atrage de drept pierderea întregilor cheltuieli de reprezentare øi salariul pe tot timpul absenflei, afaræ de treimea acordatæ secretarului care gereazæ afacerile legafliunii“. Pe lângæ aceastæ redacfliune, secfliunea I a formulat øi o dispozifliune tranzitorie, conceputæ astfel: „Dispozifliune tranzitorie. În termen de un an de la promulgarea legii de faflæ, Ministerul Afacerilor Stræine va face ca personalul actual al legafliunilor sæ însuøeascæ condifliunile prevæzute de art.6“. Iatæ acum øi amendamentul propus în secfliunea III: „În Ministerul de Externe sæ fie o clasæ de aspiranfli de a fi ataøafli, øi care se vor admite prin examen, øi dupæ un an numai vor putea fi numifli ataøafli, dupæ aprecierea ministerului respectiv“. Comitetul delegaflilor, compus din: d°nii V.A. Urechia, dr. Varlam, C. Meitani, G. Mârzescu øi subscrisul, întrunindu°se în ziua de 19 februarie curent, a luat din nou în examinare acest proiect de lege, faflæ fiind øi d. ministru de Externe, apreciind rafliunile din expunerea de motive ce însofleøte acest proiect, øi deliberând asupra amendamentelor prezentate în secfliunile susmenflionate, dupæ explicafliunile verbale

485 date de d. ministru de Externe, a respins amendamentele propuse, a admis proiectul astfel cum a fost prezentat øi mi°a fæcut distinsa onoare de a mæ alege ca raportor. Cu tot respectul, væ rog dar, d°lor senatori, sæ binevoiﬂi a da aprobarea dvs. acestui proiectul de lege.

Raportor, Apostol Mænescu

Proiect de lege

Art. unic. — Articolele 2, 3, 4, 6, 8 øi 9 din legea de la 14 februarie 1879, relativæ la legafliunile øi consulatele române din stræinætate, se modificæ precum urmeazæ: Art.2. Se adaugæ la finele articolului: „Secretarul general al ministerului va putea obfline un grad diplomatic onorific în aceleaøi condifliuni“. Art.3. Secretarii de legafliune, fie de clasa I, fie de clasa II, ataøaflii de legafliune øi interpreflii sunt aøezafli la diferitele posturi diplomatice; ei pot primi titlul øi face funcfliunile de cancelari. Art.4. Nu se vor admite în serviciul intern sau extern al Ministerului Afacerilor Stræine, decât ataøafli de legafliune retribuifli, care vor justifica cæ au satisfæcut serviciul militar. „Atribufliunile ataøaflilor în minister se vor determina de secretarul general, iar în legafliune de øeful misiunii. Ca øi reprezentanflii flærii øi secretarii de legafliune, ataøaflii vor putea face tot sau parte din lucrærile prevæzute la art.38 din legea pentru organizarea Ministerului Afacerilor Stræine de la 16 martie 1873, dupæ o prealabilæ delegafliune a øefului lor“. Art.6. Ataøaflii de legafliune se vor numi dintre tinerii care posedæ o diplomæ de doctor sau licenfliat, dupæ ce vor justifica de cunoøtinflele prevæzute la art.21 al legii de la 16 martie 1873. „Nu vor putea fi numifli secretari de legafliune de clasa II decât acei ataøafli care au fæcut un stagiu de cel puflin 2 ani în administrafliunea centralæ. Ataøaflii de legafliune de clasa I, care vor funcfliona mai mult de trei ani, vor putea obfline titlul de secretari de legafliune de clasa III, færæ ca acest titlu sæ le constituie un drept la altæ retribufliune decât aceea pe care le°o acordæ prezenta lege. Secretari de legafliune de clasa I øi øefii diviziunilor politicæ øi consularæ din Ministerul Afacerilor Stræine dupæ cinci ani de serviciu în aceste funcfliuni pot obfline titlul onorific de consilieri de legafliune.

486 Prin derogafliune la dispozifliunile de mai sus, consulii generali, dupæ cinci ani de serviciu, pot fi numifli secretari de legafliune de clasa I, iar consulii secretari de legafliune de clasa II“. Art.8. Se adaugæ alineatul urmætor: „Ataøaflii de legafliune de clasa I se vor bucura de un tratament fix de 300 lei pe lunæ, iar cei de clasa II de un tratament fix de 200 lei pe lunæ“. Art.9. Însærcinaflii de afaceri prin°interim, când titularul legafliunii este în concediu care trece peste opt zile, sau când postul este vacant, au dreptul la o treime ce se va lua din cheltuielile de reprezentare afectate capului misiunii. „Reprezentanflii flærii în stræinætate nu pot, în nici un caz, lipsi de la postul lor, færæ o prealabilæ autorizare a ministerului. Când aceastæ lipsæ va trece peste opt zile, se va obfline încuviinflarea regalæ, prin mijlocirea ministerului. Lipsa de la post, færæ autorizarea regalæ, peste acest termen, va atrage de drept pierderea întregilor cheltuieli de reprezentare pe tot timpul absenflei, afaræ de treimea acordatæ secretarului care gereazæ afacerile legafliunii“.

Ministrul Afacerilor Stræine, Ion Câmpineanu

D. vicepreøedinte Al. Oræscu. Discufliunea generalæ este deschisæ. D. Vergati are cuvântul. D. El. Vergati. D°lor senatori, am luat cuvântul în discufliunea generalæ a acestui proiect ca sæ væ aræt cæ cel puflin eu unul nu înfleleg economia acestei legi øi chiar din punctul de vedere al banului. Îmi aduc aminte cæ fæceam øi eu parte din Corpurile legiuitoare pe la 1879 când s°a votat o lege pentru organizarea Ministerului de Externe, lege care fiindcæ nu este atât de obiønuitæ tuturor, eu n°am mai pus de atunci mâna pe ea, cæci nu este o lege din celelalte de care sæ aibæ nevoie cineva sæ se ocupe øi sæ se serv[easc]æ de dânsa. Dar, pe cât îmi aduc aminte, acea lege cu multæ durere a fost primitæ, cu multæ greutate a fost scoasæ din sânul Parlamentului din cauzæ cæ cerea bani, nu de altceva, øi pentru cæ øi atunci ca øi acum stam cam ræu, flin minte cæ øi în Cameræ ca øi în Senat se zvârcoleau d°nii deputafli øi senatori dacæ trebuia sæ dea acea lege, sau nu. S°au susflinut atunci interese de stat mari, interese de bunæ reprezentare øi susflinerea intereselor flærii noastre înaintea celorlalte state europene, în fine o sumæ de considerafliuni, pentru care am fæcut tot ca sæ tæiem din alte servicii mult mai necesare, ca sæ dæm acestei institufliuni noi delegafliuni în toate statele. Astæzi ni se mai cer øi ataøafli cu leafæ. Ei bine, d°lor, încât priveøte pe aceøti ataøafli, øtiu cæ øi ministerul de pe atunci, în capul cæruia era tot onor. d. prim°ministru actual, a fost de acord cæ putem gæsi

487 øi se poate primi ataøafli færæ leafæ, având numai perspectiva de a obfline în urma unui stagiu o înaintare. Øi astfel s°a urmat pânæ acum; aøa încât poate cæ… de aceea am fost zdrobifli în conferinfla de la Londra în chestiunea Dunærii25, fiindcæ n°am avut ataøafli retribuifli. Pentru ce nu ni se deschid graniflele? Pentru cæ nu avem ataøafli retribuifli! Pentru ce în fine avem o sumæ de alte dificultæfli? Pentru cæ nu avem ataøafli retribuifli! Ei bine, pânæ acum aveam ataøafli neretribuifli, dar îi aveam. Însæ acum væd cæ se gæseøte cu cale sæ se numeascæ ataøafli tineri cu titlul de licenfliafli øi doctori cærora sæ le dæm însæ leafæ; øi nici nu se limiteazæ numærul, nu se spune 20, 30, 40, câfli? Iatæ temerile mele, iatæ de unde vine cutezanfla pentru care mi°am permis sæ mai importunez pe d. ministru øi pe onor. Senat cu aceste cuvinte, cæci am auzit cæ este øi un deficit în buget de vreo câteva milioane. Gæseøte oportun acest adaos de cheltuieli d. ministru al cærui sentiment de economie øi de cumpænire înfleleaptæ nu l°am pus niciodatæ în îndoialæ? Eu øtiu cæ în lipsa talentului meu oratoric — cum zicem øi alaltæieri — nu voi fi în stare sæ conving pe onor. Senat ca sæ se asocieze cu mine, dar cel puflin ca ultim refugiu fac apel la d. ministru în contra d°sale, sæ binevoiascæ sæ retragæ acest proiect de lege, cæci nu este indispensabil. Ataøaflii îi avefli, d°le ministru, neretribuifli, øi credefli oare cæ cei retribuifli vor face mai bine? Unde este necesitatea? Ei! Onor. d°le ministru! Dacæ nu aø fi flinut de cuviinfle øi cuviinfle de acelea care nu voi sæ væ fac pozifliunea cel puflin dificilæ în afaræ… D. ministru de Externe, I. Câmpineanu. Væ rog sæ mi°o facefli cât de dificilæ, d°le Vergati! D. El. Vergati. Væ øtiu cæ mæ tratafli cam aspru, øi asprimea aceasta sæ credefli, væ rog, ca în loc sæ°mi facæ vreun ræu, mæ bucuræ, cæci væ dæ ocaziunea sæ væ înæsprifli ca sæ fiu zdrobit eu acum dar sæ mæ ræzbunafli în o zi. V°am mai spus øi altæ datæ cæ voi sæ fiu un fel de cerber la gura iadului! Revin dar la proiect øi væ rog sæ læsafli acest lux de cheltuieli, cæci este un lux ataøaflii la legafliuni. Înfleleg ca statelor mai mari decât noi sæ li se paræ aceasta necesar, cæci pentru acele state mai bogate, o asemenea cheltuialæ este poate un bagatel. Pentru noi însæ orice franc cheltuit în lux nu este bagatel; avem o sumæ de alte institufliuni în flaræ care trebuiesc îngrijite ca sæ poatæ merge lucrurile bine, øi în urmæ sæ ræmânæ treaba pe ataøafli ca sæ°i retribuim øi sæ°i recrutæm dintre doctori øi licenfliafli, dându°le 200 øi 300 lei pe lunæ. Apoi, cine va fi acela care sæ facæ un asemenea serviciu în stræinætate pentru 200 øi 300 lei pe lunæ, pe când se væd poftele de azi de a avea câte 2 øi 3 000 lei pe lunæ; probæ legea cumulului care vine sæ punæ o stavilæ acestor pofte! Aøadar, eu nu°mi explic lucrul acesta de ataøafli decât ca un lux; øi dacæ nu voifli sæ zic vorba lux, dar este o trebuinflæ secundaræ, cæci væd alte trebuinfle mai principale, mai serioase, mai strigætoare care cer a ne ocupa de ele. Renunflafli dar øi servifli°væ

488 ca øi pânæ acum, øi bun este Dumnezeu, ca într°o zi sæ putem dispune de mijloace mai multe øi atunci vom da øi ataøafli retribuifli øi reataøafli!, ca sæ putefli facefli ceva la nevoile flærii, dacæ se pot face ceva cu ei. Iatæ ce aveam de zis în rezumat asupra luærii în consideraflie a legii. Ræmânefli cu ataøaflii aceøtia neremunerafli de azi, mai ales cæ væd cæ retribuindu°i nici nu fixafli numærul. În faflæ cu lipsa de mijloace în care ne aflæm, dupæ cum am auzit, cæci nu m°am putut informa din buget care nu ni s°a trimis, deøi s°a cerut de colegul nostru d. Urechia. Cæci deøi ni se contestæ dreptul cæ în materie de cheltuieli, noi senatorii nu avem nici un rol, totuøi vedefli cæ vin øi la noi proiecte de legi cu cheltuieli noi øi ni se cere sæ punem sigiliul, øi eu nu pun sigiliul pe o asemenea lege, cæci nu øtiu dacæ se echilibreazæ bugetul sau nu. Iatæ pentru ce rog din nou pe d. ministru sæ retragæ acest proiect de lege, cæci este inoportun. D. ministru de Externe, I. Câmpineanu. D°lor senatori, fac o întrebare: bine este sæ se facæ apel la susceptibilitatea Senatului, dreaptæ sau nedreaptæ, cæ nu i se dæ voie sæ discute bugetul sub o formæ sau sub alta? Este mægulitor pentru fiecare sæ aibæ pretenfliuni mai mari, decât, din nenorocire, pe lângæ greutæflile pe care le avem nu este bine sæ mai creæm øi pe aceasta øi nu credem cæ Senatul va urma pe d. Vergati în discufliuni de chestiuni constituflionale. Aøadar, d°lor, din acest punct de vedere, dacæ este revendicarea dreptului de a se ocupa Senatul cu bugetul, voi zice cæ nu e locul se discute acum aceastæ chestiune. Dacæ d. Vergati voieøte sæ apese asupra Senatului ideea cæ flara este în ruinæ, aceasta e un argument cu desævârøire neîntemeiat. D. Vergati. Se poate. D. ministru de Externe, I. Câmpineanu. D°lor, în curs de 9 ani de zile de când a venit Partidul Liberal la guvern, pânæ în ziua de astæzi, nici un buget nu s°a echilibrat cu impozite, øi dacæ vedefli cæ pânæ în ziua de astæzi mai avem excedente pe fiecare an, læsafli vræjmaøilor noøtri sæ exploateze în flaræ øi afaræ din flaræ aceastæ coardæ; însæ nu introducefli asemenea discufliuni care sunt rele pentru stat øi sunt rele pentru Senat, cæci se spun lucruri neexacte, cu desævârøire neexacte. D°lor, nu primim poveflile d°lui Vergati, primim combaterea acestui proiect de lege, însæ poveflile ca sæ retragem proiectul de lege, nu le primim cu nici un chip. Øi sæ°mi dea voie sæ°i spun cæ d. Vergati, mai puflin decât mulfli dintre dvs. poate sæ°øi dea seamæ de trebuinflele unui guvern. D°sa n°are destulæ autoritate sæ vorbeascæ în asemenea chestiune cæ noi am vrea sæ creæm funcfliuni cu orice prefl. Este în adevær øtiut, d°le Vergati, cæ am gæsit chiar funcfliuni existente pe care le°am suprimat øi aceasta justificæ de mai multe ori multe acuzæri nedrepte care ni se fæceau.

489 D°lor, ce are a face chestiunea bugetaræ cu legea de faflæ? Când spui din capul locului cæ aplicafliunea acestei legi nu atrage o centimæ cheltuialæ, putefli discuta øi vota aceastæ lege departe de orice preocupafliune bæneascæ. D°lor, în proiectul de lege prelucrat de d. Kogælniceanu, pe când era ministru de Externe øi prezentat de mine în Cameræ la 1879, dacæ nu mæ înøel, se zicea cæ sunt ataøafli plætifli øi neplætifli, øi atunci Camera dintr°un spirit de economie ræu înfleles, a suprimat ataøaflii plætifli øi am ræmas numai cu ataøaflii neplætifli. Væ raportai un fapt øi væ rog sæ apreciafli dacæ exageraflia ideilor nu produce rezultate rele întotdeauna. Este bunæ economia pentru stat, decât [cæ] este ceva mai bun decât economia, este putinfla de afli gæsi agenfli. Cum se urma sub regimul gratuitæflii? Neapærat cæ nu puteam cere servicii gratuite de la oameni care aveau o valoare oarecare. Ce s°a întâmplat? Cæ mai mult sau mi puflin aveam mâna forflatæ, øi pot sæ o spun pentru cæ nu eu singur am trecut pe la Ministerul de Externe în aceastæ încercare, ci multe personalitæfli distinse au trecut øi au avut mâna forflatæ, cele mai adeseori sæ primeascæ ca ataøafli de legafliune pe cutare sau cutare, care erau încæ pe bæncile øcolii; îi primea øi aceøtia îøi puneau uniforma, îøi fæceau cærfli de vizitæ cu armoarii, ceea ce implicæ ideea de noblefle pe care o avea sau nu, øi la fine eram dezarmat de orice drept faflæ cu acei domni. Se întâmpla cæ, crescut de mic în stræinætate, fæcându°øi studiile facultæflilor universitare în stræinætate, ajungea în acest stadiu, cæ nu cunoøtea limba flærii, nu cunoøtea obiceiurile flærii, nu cunoøtea pæsurile flærii, nu cunoøtea organizafliunea flærii. Øi acei domni ne reprezintæ în stræinætate. Væ supun aceastæ întrebare d°lor: poate continua o asemenea stare de lucruri? Øi bine este ca funcfliunile diplomatice, ca orice funcfliune a statului, sæ fie accesibilæ numai la oameni cu avere? Onorabile, d°le Vergati, nu este un ce insultætor pentru dv. cæ nu v°afli næscut cu avere, precum nu este insultætor nici pentru mine dacæ nu m°am næscut cu avere. Ar fi fost cea mai nedreaptæ lege aceea care mi°ar fi zis: „n°ai moøtenit nimic, n°ai nici un drept“. De aceea legea acesta era nu numai de utilitate, dar øi de prevedere, ca sæ nu fim puøi în pozifliune ca corpul diplomatic sæ°l recrutæm printre acei care nu cunosc flara øi obiceiurile sale, øi de aceea am zis, fiindcæ practica lucrurilor de 5 ani a dovedit cæ numærul secretarilor în unele din legafliuni este mai mare decât o cere trebuinflele serviciului, de aceea sæ desfiinflæm douæ posturi de secretar de legafliune øi în locul acelora sæ înfiinflæm 5 ataøafli, plætifli øi aceea, nu ca mai înainte când nu erau condifliuni de admisibilitate øi de înaintare øi când ministrul fæcea ce voia, singuri ne°am dezbræcat de acest drept, øi venim prin lege sæ stabilim cæ doritorii de a intra în cariera diplomaticæ sæ justifice cæ posedæ un grad universitar øi oarecare cunoøtinfle, øi numai în urmæ sæ

490 poatæ deveni secretar de legafliune dupæ ce a lucrat øi în minister, øi astfel sæ asiguræm viitorul acestui corp. Ei, d°lor, credefli dvs. cæ mai este timpul pentru iluziuni? Oare cariera diplomaticæ voifli sæ o vedefli ca pânæ acum prin acea prismæ de festivitæfli, de petreceri la Curfli mari, la împærafli mari, de punere în relafliune cu oameni mari, prin urmare de viaflæ plæcutæ unor spirite mici øi vanitoase? Alta trebuie sæ fie astæzi diplomaflia noastræ; ca øi miniøtrii flærii în stræinætate care adeseori sunt oameni politici, asemenea øi ceilalfli funcflionari diplomatici trebuie sæ cunoascæ adânc flara, sæ øtie tot ce trebuie øi tot ce poate fi folositor patriei; ei trebuie sæ vadæ øi sæ înfleleagæ cæ în timpul de astæzi chestiunile politice au, se înflelege, parte importantæ, însæ mai importante sunt chestiunile economice øi comerciale. Øi voim de astæzi sæ nu avem în corpul diplomatic decât oameni cunoscætori de afaceri, sæ nu se mai numeascæ ataøafli de legafliune numai cei distinøi prin maniere øi luxoøi. Sæ se øtie cæ nu petrecerile øi onorurile trebuie sæ le aibæ în vedere, ci acele lucruri utile de toate zilele. De aceea am crezut cæ este bine sæ venim cu aceastæ lege, sæ prevedem cæ corpul diplomatic poate fi accesibil pentru oricine, øi încæ mai mult sæ suprimæm gratuitatea în toate serviciile, pentru cæ gratuitatea este o adeværatæ calamitate. Pentru cuvintele acestea, øi nimic decât aceste cuvinte, væ rog, d°lor, sæ binevoifli a primi aceastæ lege care îmi pare cæ are un punct marcant øi util pentru corpul diplomatic. Voci. Închiderea discufliunii. Se pune la vot închiderea discufliunii øi se primeøte Se pune la vot luarea în considerafliune øi se primeøte. D. vicepreøedinte Al. Oræscu. D°lor, sunt 5 ore, voifli sæ continuie øedinfla? Voci. Sæ continuie. Alte voci. Pe mâine. Se pune la vot continuarea øedinflei øi se primeøte. Se dæ citire art.2, 3, 4, 6, 8 øi 9 care punându°se succesiv la vot se primesc. Se pune la vot legea prin bile. D. vicepreøedinte. Rezultatul votului: S°a primit legea cu 48 bile albe în contra a 5 negre.

(Dezbaterile Corpurilor legiuitoare, nr. 64 din 24 februarie 1885, pp.1072–1075)

491 41

DEZBATEREA, ÎN ADUNAREA DEPUTAﬁILOR, A PROIECTULUI DE LEGE PENTRU MODIFICAREA ARTICOLELOR 2, 3, 4, 6, 8 ØI 9 DIN LEGEA DE LA 14 FEBRUARIE 1879

Øedinﬂa de la 7 martie 1885

Preøedinflia d°lui preøedinte, general Dimitrie Lecca. D. preøedinte. Acum la ordinea zilei avem proiectul de lege pentru modificarea unor articole din legea relativæ la legafliunile øi consulatele române din stræinætate. D. D.C. Ollænescu, raportorul comitetului de delegafli al secfliunilor, dæ citire urmætorului raport øi proiect de lege:

Domnilor deputafli, Întinderea øi dezvoltarea relafliunilor ce avem cu flærile stræine, au fæcut ca serviciul reprezentafliunii noastre din afaræ sæ ia o însemnætate ce merge crescând pe fiecare zi. Afaceri de cel mai mare interes public îi sunt încredinflate, a cæror reuøitæ atârnæ adesea de la zelul øi de la experienfla ei. Este deci nu numai o datorie, ci chiar o chestiune de demnitate pentru noi, ca aceøti agenfli sæ prezinte cât mai îndestulætoare garanflii despre cunoøtinfla nevoilor øi a aspirafliunilor flærii, pentru ca sæ poatæ astfel lucra cu mai multæ cædere la chestiunile politice, consulare, comerciale øi economice ce au a trata cu guvernele pe lângæ care sunt acreditafli. Obiønuinfla øi mai cu seamæ pæstrarea tradifliilor în tratarea atâtor însemnate øi multiple chestiuni, au fæcut ca pretutindeni sæ se instituiascæ un corp deosebit de funcflionari publici, care supuøi la niøte reguli speciale øi stricte de capacitate øi de încercare, întocmesc o specie cu totul aparte a serviciilor de stat, de care noi simflim mai vârtos o atât de mare lipsæ. Ca în toate ramurile activitæflii publice, începuturile noastre au fost anevoioase øi în aceastæ privire. Organizarea reprezentafliunii noastre în stræinætate a fost recunoscutæ dupæ câtva timp de experienflæ defectuoasæ øi insuficientæ. Trebuia ca ea sæ fie cât mai urgent pusæ în armonie cu trebuinflele serviciului øi cu tradifliunile øi îmbunætæflirile indispensabile activitæflii lui. Øi mai întâi pentru a institui o adeværatæ carieræ diplomaticæ, condifliunea principalæ este ca tinerii care se destineazæ ei, sæ aibæ nu numai aptitudinile cerute pentru dânsa, ci øi siguranfla înaintærii øi a statorniciei ierarhice a funcfliunilor ce le stau înainte. Drept aceea reformând art.2, 3, 4, 6, 8 øi 9 din legea de la 14 februarie 1879, relativæ la legafliunile øi consulatele noastre din stræinætate, d. ministru al Afacerilor

492 Stræine a prezentat onor. Adunærii alæturatul proiect de lege votat de Senat, pe care comitetul delegaflilor dvs., compus din: D°nii: C.C. Arion pentru secfl. I D.C. Ollænescu pentru secfl. II C. I. Stoicescu pentru secfl. III M. Pherekyde pentru secfl. IV Em. M. Porumbaru pentru secfl. V M. Cornea pentru secfl. VI B. Iepurescu pentru secfl. VII Întrunindu°se sub preøedinflia d°lui Pherekyde l°a luat în cercetare øi binevoind a mæ numi raportul sæu, m°a însærcinat a°l prezenta deliberærilor dvs. cu modificærile pe care a crezut de cuviinflæ a le introduce la unele dispozifliuni cuprinse într°însul. Aøa la art.2, d. Stoicescu în numele secfliunii a II°a a propus øtergerea alineatului ce se adaogæ în proiect la finele articolului, pe cuvânt cæ nu crede bine a se crea superfluitæfli*, nici a se face ca acest titlu onorific sæ fie inerent postului de secretar general, care dupæ împrejuræri poate fi încredinflat øi unei persoane luate afaræ din corpul nostru diplomatic. D. Pherekyde adaugæ apoi cæ, nu crede necesar a se da secretarului general gradul onorific propus, pentru cæ de vreme ce ministrul are dreptul de a avea un subsecretar de Stat, nu înflelege pentru ce s°ar crea o anomalie în organizarea Ministerului Afacerilor Stræine, faflæ cu celelalte ministere. Cæ pentru a se admite propunerea din proiect, ar trebui mai întâi sæ avem o adeværatæ carieræ diplomaticæ, astfel ca acest grad onorific sæ se dea unei persoane ce ar însuøi calitæflile cuvenite pentru a°l obfline. În tot cazul însæ d°sa, chiar cum stau azi lucrurile, admiflându°se propunerea din proiect ar face rezerve în privirea gradului øi ar admite doar pe acel de ministru plenipotenfliar nu øi de trimis extraordinar, care este rezervat numai reprezentaflilor flærii pe lângæ puterile stræine. Opineazæ apoi, cæ ar fi bine sæ se instituiascæ postul de subsecretar de Stat ræmânând secretarul general numai directorul øef al administrafliunii centrale. Aceste pæreri combætându°se de cætre d°nii C. C. Arion øi subsemnatul, majoritatea comitetului a admis art.2 cu rezerva de a nu se acorda secretarului general, decât numai titlul de ministru plenipotenfliar. Art.3 øi 4 au fost admise færæ de nici o discufliune, întocmai cum sunt formulate în proiectul propus. Asupra art.6 d. Porumbaru propune 3 amendamente:

* lucruri de prisos (din fr. superfluité).

493 1) A se suprima cuvintele „în administrafliunea centralæ“ ræmânând ca ataøaflii sæ facæ stagiul cerut pentru a fi numifli secretari de clasa II°a, fie la minister, fie la legafliunile din stræinætate; 2) Propune termenul de 3 ani, în loc de 5 ani din proiect, în al.IV pentru obflinerea titlului onorific de consilier de legafliune, gæsind cæ acest termen este prea mare în flaræ la noi, unde stabilitate în funcfliuni nu existæ øi carieræ diplomaticæ nu avem încæ; 3) Propune ca consulii generali sæ aibæ øi ei dreptul de a cæpæta titlul onorific de consilier de legafliune, când va gæsi ministrul de cuviinflæ, fiindcæ dupæ legea constitutivæ a Ministerului Afacerilor Stræine, øeful diviziunii consulare, care este egal cu acel al diviziunii politice, se aflæ asimilat cu consulii generali øi deci este drept ca, dupæ un timp hotærât recunoscându°se celui dintâi dreptul de a fi gratificat cu titlul de consilier de legafliune øi cei asimilafli cu dânsul, sæ poatæ profita de aceastæ prerogativæ. D. Stoicescu propune ca la al.I al acestui articol sæ se specifice anume examenul, pe care ataøaflii având titluri academice, îl vor depune dupæ o programæ întocmitæ de cætre Ministerul Afacerilor Stræine. Asupra alin. al II°lea se uneøte cu opiniunea d°lui Porumbaru, cæci ministrul dupæ lege are dreptul de a chema pentru trebuinfla serviciului, pe ataøaflii din stræinætate sæ lucreze în minister, [øi] propune suprimarea al.IV ca inutil. D°nii C. C. Arion øi subsemnatul, combætând propunerile d°lor Porumbaru øi Stoicescu, se unesc totuøi cu propunerea fæcutæ în privirea examenului, asupra cæruia d. Pherekyde face rezerve, læsând ca ministrul sæ aibæ facultatea de a alege dintre ataøaflii examinafli pe cei ce i°ar conveni, în privirea aptitudinilor øi a caracterului. La alineatul al II°lea, d. Pherekyde propune ca ataøaflii sæ facæ serviciu cel puflin de 6 luni în administrafliunea centralæ øi 6 luni pe lângæ legafliune. D°sa propune øtergerea alineatului III, ca inutil. Propune de asemenea øtergerea alineatului IV ca inutil în organizarea actualæ a serviciului nostru diplomatic, arætând cæ un asemenea titlu existæ numai în ambasade, unde distanfla de la I°iul secretar la ambasador fiind prea mare, se dæ fie ca o recompensæ, fie ca un grad de apropiere pentru acei ce au servicii îndelungate øi distinse. În ce priveøte pe øefii de diviziuni din ministere, propunerea guvernului i se pare inutilæ, fiindcæ acest titlu onorific nu le va da nici un prestigiu mai mult. Cere apoi suprimarea alineatului din urmæ a articolului, fiindcæ nu prin titluri onorifice se pot înlocui aptitudinile ce lipsesc consulilor pentru a trece în ramura diplomaticæ øi celor ce îndeplinesc condifliunile de admisibilitate pentru a intra într°însa, necreându°le nici un drept mai mult, de vreme ce admite cæ pot fi dispensafli de stagiul de ataøafli øi de examen, pentru a fi numifli secretari de legafliune.

494 Combætute aceste argumentæri de cætre d°nii C. C. Arion, Porumbaru øi de subsemnatul, d. Stoicescu propune urmætorul amendament, care este adoptat, înlocuind alineatul al V°lea din proiect: „Consulii øi consulii generali, dupæ trei ani de serviciu, vor putea a fi numifli secretari de legafliune, dacæ vor întruni condifliunile de admisibilitate prevæzute în prezenta lege, în care caz vor fi dispensafli de stagiul de ataøafli øi de examen“. Art.8 este admis færæ discufliune. Asupra art.9, d. Stoicescu propune ca titularul legafliunii în concediu sæ piardæ jumætate din cheltuielile de reprezentare. Aceastæ propunere, combætutæ de d°nii Pherekyde øi de subsemnatul, cade, ræmânând redacfliunea primului alineat ca în proiect. La alin. al III°lea d. Pherekyde propune termenul de 15 zile (ca în legea veche) în loc de 8 ca în proiect, pentru lipsa titularului legafliunii de la post. Aceastæ propunere s°a admis de comitetul delegaflilor. La ultimul alineat al articolului acestuia se propune øi se admite înlocuirea cuvintelor „færæ autorizarea regalæ“ prin „færæ autorizare“. Nu vom putea sfârøi aceastæ dare de seamæ færæ de a væ pune în vedere d°lor deputafli, dorinfla exprimatæ de cætre comitetul delegaflilor dvs., ca în interesul prestigiului, a bunei orânduieli ce trebuie sæ existe în privirea unui corp de funcflionari, cæreia tindem a°i da cât mai multe garanflii de stabilitate øi de destoinicie, øi a cærui organizare a fæcut øi face cu drept cuvânt, obiectul solicitudinilor celor mai cælduroase a Corpurilor legiuitoare, sæ se ia cât mai curând posibil mæsuri, de cætre d. ministru al Afacerilor Stræine pentru întocmirea unui regulament care sæ asigure pozifliunea acelor persoane din corpul diplomatic, care fie din împrejuræri neprevæzute, fie în interesul serviciului sau al altor temeiuri politice øi de stat, au fost læsate în disponibilitate. Aceste persoane, care printr°o muncæ îndelungatæ øi°au consacrat activitatea øi tendinfla vieflii lor numai într°o direcfliune, cu atât mai mult [au] drept la îngrijirea øi protecfliunea guvernului, cu cât greu îøi mai pot alege o nouæ carieræ øi mai cu greu îøi vor putea îndeplini îndatoririle unor noi funcfliuni, când toate cunoøtinflele øi facultæflile lor au fost îndreptate într°o direcfliune de multe ori cu totul opusæ. O dispozifliune care reclamæ iaræøi urgenflæ regulamentærii de cætre onor. Minister al Afacerilor Stræine este fixarea cuantumului cheltuielilor de transport a personalului diplomatic, la ducerea, la stræmutarea sau la întoarcerea de la posturile ce°i sunt încredinflate. Aceste cheltuieli, care în alte flæri øi în special în Francia, au fæcut øi fac obiectul unor dispozifliuni cu totul aparte sunt cu atât mai necesare de prevæzut într°un capitol separat al bugetului (iar nu sæ fie cuprinse în cheltuielile diplomatice ce au cu totul altæ destinafliune) cu cât ele se constituiesc [în] un drept al celui numit, cæruia nu i se poate impune sarcina de a cælætori în stræinætate pe socoteala sa, pentru

495 a aduce un serviciu statului. Dacæ este drept de a se da diurne øi speze de transport acelora ce sunt trimiøi în misiuni sau anchete înæuntrul flærii, cu cât mai drept este a se plæti cel puflin drumul øi spezele de bagaj funcflionarilor diplomatici ce se duc afaræ din flaræ pentru interese neapærate ale statului. Acestea fiind cuprinderea celor ce am însærcinarea a supune la chibzuinfla øi cunoaøterea dvs., væ rog, d°lor deputafli, a le discuta cu zelul øi luminile dvs.

Raportor, Dum[itru] Const. Ollænescu

Proiect de lege

Articolul unic. Articolele 2, 3, 4, 6, 8 øi 9 din legea de la 14 februarie 1879, relativæ la legafliunile øi consulatele române din stræinætate, se modificæ precum urmeazæ: Art.2. Se adaogæ la finele articolului: „Secretarul general al ministerului va putea obfline gradul onorific de ministru plenipotenfliar în aceleaøi condifliuni“. Art.3. „Secretarii de legafliune, fie de clasa I, fie de clasa II, ataøaflii de legafliune øi interpreflii sunt aøezafli la diferitele posturi diplomatice; ei pot primi titlul øi face funcfliunile de cancelari“. Art.4. „Nu se vor admite în serviciul intern sau extern al Ministerului Afacerilor Stræine, decât ataøafli de legafliune retribuifli, care vor justifica cæ au satisfæcut serviciul militar. Atribufliunile ataøaflilor în minister se vor determina de secretarul general, iar în legafliune de øeful misiunii. Ca øi reprezentanflii flærii øi secretarii de legafliune, ataøaflii vor putea face tot sau parte din lucrærile prevæzute la art.38 din legea pentru organizarea Ministerului Afacerilor Stræine de la 16 martie 1873, dupæ o prealabilæ delegafliune a øefului lor“. Art.6. „Ataøaflii de legafliune se vor numi dintre tinerii care posedæ o diplomæ de doctor sau licenfliat, în urma unui examen asupra materiilor fixate într°un anume program de Ministerul Afacerilor Stræine. Nu vor putea fi numifli secretari de legafliune de clasa II°a decât acei ataøafli care au fæcut un stagiu de ce puflin doi ani, dintre care minimum øase luni în administrafliunea centralæ. Ataøaflii de legafliune de clasa I, care vor funcfliona mai mult de trei ani, vor putea obfline titlul de secretari de legafliune de clasa III°a, færæ ca acest titlu sæ le constituie un drept la altæ retribufliune decât aceea pe care le°o acordæ prezenta lege.

496 Secretarul de legafliune de clasa I øi øefii diviziunilor politicæ øi consularæ din Ministerul Afacerilor Stræine, dupæ cinci ani de serviciu în aceste funcfliuni, pot obfline titlul onorific de consilieri de legafliune. Consulii øi consulii generali, dupæ trei ani de serviciu, vor putea a fi numifli secretari de legafliune, dacæ vor întruni condifliunile de admisibilitate prevæzute prin aceastæ lege, în care caz ei vor fi dispensafli de stagiul de ataøafli øi de examen“. Art.8. Se adaogæ alineatul urmætor: „Ataøaflii de legafliune de clasa I se vor bucura de un tratament fix de 300 lei pe lunæ, iar cei de clasa II°a de un tratament fix de 200 lei pe lunæ“. Art.9. „Însærcinaflii de afaceri prin°interim, când titularul legafliunii este în concediu care trece peste 15 zile, sau când postul este vacant, au dreptul la o treime ce se va lua din cheltuielile de reprezentare afectate capului misiunii. Reprezentanflii flærii în stræinætate nu pot, în nici un caz, lipsi de la postul lor, færæ o prealabilæ autorizare a ministerului. Când aceastæ lipsæ va trece peste 15 zile, se va obfline încuviinflarea regalæ, prin mijlocirea ministrului. Lipsa de la post, færæ autorizare, peste acest termen, va atrage de drept pierderea întregilor cheltuieli de reprezentare, pe tot timpul absenflei, afaræ de treimea acordatæ secretarului care gereazæ afacerile legafliunii“. D. preøedinte. Discufliunea generalæ este deschisæ. D. I. Câmpineanu, ministru de Externe. D°lor deputafli, poate cæ ar fi o prezumfliune din parte°mi, dacæ aø spune cæ acest proiect se apæræ singur. De aceea, nu cred sæ fie opozifliune din partea Camerei în principiu; spre a înlætura însæ oarecare temeri, sæ°mi permitefli sæ væ spun cuvintele care m°au îndemnat sæ prezint acest proiect. Mai întâi proiectul acesta cuprinde trei idei: întâi oarecare grade onorifice care se dau; al doilea prevede pozifliunea agenflilor care lipsesc de la postul lor, øi aceasta în dauna interesului flærii; al treilea partea principalæ: chestiunea ataøaflilor. Aceastæ chestiune a ataøaflilor, sub o formæ în aparenflæ de micæ însemnætate, are în realitate o importanflæ foarte mare pentru cuvintele pe care voi avea onoare a vi le spune. D°lor, în ce priveøte chestiunea gradelor, vefli vedea în acest proiect cæ cerem un drept, ca în oarecare condifliuni sæ putem conferi secretarului general, nu rang, ci un grad diplomatic. D°lor, væ rog sæ împræøtiafli de la început chiar prevenfliuni* care ar putea fi în mintea dvs., cæ creæm o serie de titluri în aceastæ privinflæ. Nu persoanei se dæ acest grad; el se dæ funcfliunii øi se dæ, nu în interesul secretarului, ci se dæ în interesul

* prejudecæﬂi (din fr. prévention).

497 serviciului. Mai mult decât atât, nu este un grad pe care îl poartæ cineva dupæ ce iese din funcfliune, ci îl poartæ numai pe timpul cât stæ în funcfliune. În aceste condifliuni întrebarea este naturalæ. De ce venifli cu aceastæ cerere? De ce? Venim, pentru cæ, pe cât putem, vrem sæ stabilim principiul înaintærii pe loc; sæ nu fim expuøi ca un om, la o vârstæ înaintatæ, un vechi funcflionar în funcfliunea de secretar general în minister, sæ nu°i putem da o satisfacere care de altmintrelea este în interesul serviciului: I, deoarece el conservæ luminile sale mai mult timp øi II, deoarece îl punem astfel în o pozifliune ierarhicæ, øi aci atrag atenfliunea dvs., o pozifliune ierarhicæ cæ astfel ca sæ poatæ fi puøi pe un picior egal cu reprezentanflii stræini. Pentru aceste cuvinte exclusiv, væ cerem sæ ne acordafli articolele din proiectul de lege privitoare la gradul diplomatic ce se va putea acorda secretarului general al Ministerului Afacerilor Stræine. D°lor, fac apel la tofli d°nii care au cunoøtinflæ de aceastæ materie, sæ vinæ sæ afirme dacæ nu este exact cæ mai în toate pærflile lumii aceasta existæ. Nu este, d°lor, spre a face o imitafliune servilæ, decât spre a ne da øi noi foloasele care se pot trage din un asemenea sistem, precum au fæcut în celelalte flæri. De altfel, aceastæ cerere a mea nu atrage dupæ sine nici o cheltuialæ în buget, pentru cæ legea se menfline în limitele de mai înainte. D°lor, se zisese chiar de cætre persoane care le cunosc, se zisese cæ aceasta ar fi în vederea cutærei sau cutærei persoane. Tægæduiam atunci øi tægæduiesc acum øi mai mult, pentru cæ secretarul general de atunci, pentru care se zicea cæ în vederea lui se fæcea aceastæ creafliune, s°a retras din Ministerul de Externe; prin urmare chestiunea personalæ se înlæturæ cu desævârøire. Al doilea, d°lor, chestiunea cea mai importantæ este aceea a ataøaflilor. De altfel economia legii este cæ nu pune nici o nouæ sarcinæ bugetului. Când în 1879 prezentasem proiectul organizærii misiunilor în stræinætate, zicem cæ ataøaflii sæ fie plætifli øi neplætifli. Camera, într°un spirit de economie a suprimat ataøaflii plætifli øi nu a ræmas decât ataøaflii neplætifli. D°lor, de la început spun cæ nu admit gratuitatea în nici un serviciu public, cæ mintea mea nu poate concepe ca cineva sæ°øi dea timpul activitæflii sale într°un mod gratuit, øi øtifli pentru ce? Pentru cæ nu cred cæ într°o societate democraticæ ca a noastræ, funcfliunile publice pot sæ fie numai apanajul oamenilor cu avere. Dar era øi o altæ considerafliune; voiam nu numai sæ mæ scap de ataøaflii neretribuifli, dar încæ sæ pot pune în pozifliune pe guvern ca sæ aibæ de unde sæ recruteze personalul legafliunilor. Astæzi se recruteazæ într°un mod foarte dificil; de exemplu: vine cineva øi zice cæ are un nepot sau o rudæ în stræinætate, când este pe bæncile øcoalei øi°fli cere ca sæ°l pui ataøat. Te aperi cât pofli, decât væ mærturisesc cæ omul nu se poate apæra, într°un mod indefinit, nu te pofli apæra întotdeauna, vine un moment de slæbiciune, când omul are

498 trebuinflæ de oarecare odihnæ øi cedezi în fafla atâtor stæruinfle; îl numeøti ca ataøat de legafliune øi, dupæ ce°øi face carta de vizitæ cu acest titlu, dupæ ce°øi face uniforma pe care o plimbæ pe unde trebuie øi pe unde nu trebuie, ducând o viaflæ care n°ar trebui s°o ducæ ca funcflionar diplomatic, ajunge în sfârøit de a face scandaluri, øi rezultatul este cæ fuge din acea localitate, øi noi ræmânem cu dezonoarea. Se mai întâmplæ, d°lor, øi cazul cæ atunci când ræmâne vacant un post de secretar, ataøatul neretribuit vine øi°fli zice: am servit færæ salariu 5, 6, 7 ani… øi se creeazæ un fel de obligafliune moralæ ca adeseori sæ confirmi pe acea persoanæ, aøa încât se întâmplæ cæ aceøti domni ajung la primele grade diplomatice færæ sæ øtie o vorbæ româneascæ, færæ sæ cunoascæ nimic: nici din legile flærii, nici din organizafliunea statului cu desævârøire de aceastæ flaræ. De aceea, prin economia care o realizez, suprimând câteva locuri de secretari, institui aceøti ataøafli, care nu vor fi admiøi decât sub condifliunile de a avea un grad universitar, de a trece un examen pentru oarecare materii speciale, øi pe urmæ de a nu prea merge în stræinætate pânæ nu vor fi stat cel puflin doi ani în flaræ. Acestea sunt ideile de care m°am cælæuzit când am prezentat acest proiect de lege. Mai propun øi oarecare sancfliuni bæneøti pentru agenflii care lipsesc de la postul lor. De aceea væ rog sæ binevoifli a primi legea astfel cum a fost prezentatæ de guvern øi cum a fost votatæ de Senat, iar nu cum s°a modificat de cætre comitetul delegaflilor, fiindcæ în aceastæ privinflæ trebuie o lege mai aspræ, iar nu indulgentæ øi zic aceasta cu atât mai mult cu cât cel care aplicæ legea øtie mai mult ce°i trebuie decât aceia care pot sæ aibæ dreptate în teorie, însæ ale cærora concesiuni nu se potrivesc în practicæ. Prin urmare væ rog, d°lor, sæ luafli în considerafliune proiectul øi dacæ se va crede de cuviinflæ, se vor putea prezenta amendamente la articole, deøi legea este destul de bine combinatæ øi bugetele ne bat la uøæ. D. preøedinte. D. Pallade are cuvântul în chestiune prealabilæ. D. Pallade. D°lor deputafli, asupra legii acesteia nu am sæ intru deloc în fondul ei, pentru cæ este o chestiune absolutamente de specialitate diplomaticeascæ øi în privinfla aceasta desigur cæ, acei care au aceastæ specialitate, vor zice cuvântul lor. Ceea ce mæ face sæ ridic cuvântul este cæ, cu aceastæ lege mi se pare cæ se calcæ o dispozifliune constituflionalæ, mi se pare cæ modul cum s°a introdus înaintea Corpurilor legiuitoare este contrariu art.33 din Constitufliune care zice: „Inifliativa legilor este datæ fiecæreia din cele trei ramuri ale puterii legislative. Totuøi orice lege relativæ la veniturile øi cheltuielile statului sau la contingentul armatei, trebuie sæ fie votatæ mai întâi de Adunarea Deputaflilor“. Ce lege vi se prezintæ? Vi se aduce legea serviciului consular, în care intræ pe lângæ reformele, fie de naturæ onorificæ, fie de naturæ democraticæ, øi reforme de naturæ bugetaræ øi anume aceea prin care se stabileøte cæ ataøaflii sæ fie de aci înainte retribuifli.

499 Din momentul ce creafli o funcfliune, sau din momentul ce determinafli cæ o funcfliune care înainte era nesalariatæ de aci înainte sæ fie salariatæ, mi se pare cæ facefli o lege care imediat trebuie sæ°øi aibæ fidela sa icoanæ în sfântul buget. Aøa fiind Constitufliunea ne învaflæ ce trebuie sæ facem în asemenea caz, ea zice cæ o asemenea lege trebuie adusæ mai întâi în discufliunea Camerei Deputaflilor. Øi legiuitorul constituant a fost foarte înflelept când a zis cæ acele legi care privesc cheltuielile sæ fie aduse mai întâi la Cameræ, pentru ce? Pentru cæ aci oricât ar zice susflinætorii identitæflii de atribufliuni a celor douæ Corpuri legiuitoare, totuøi dacæ ne uitæm la sorgintea din care ele emanæ vedem cæ la Camera Deputaflilor se gæseøte reprezentarea tuturor stratelor plætitoare øi la Senat nu este tocmai aøa; de aceea fiindcæ aci în Cameræ este punga întreagæ a flærii, naturalmente cæ aci trebuie sæ vinæ mai întâi øi legile acelea care în mod direct øi imediat au recurs la alocafliuni bugetare. Aøadar mi se pare cæ votarea întâi de Senat a unei legi nu este fæcutæ tocmai cu o maturæ aplicare a Constitufliunii. Eu supun aceste observafliuni Camerei øi o las sæ aprecieze dacæ poate fi aceastæ lege constituflionalmente votatæ trecând întâi prin Senat. Poate mi se va zice îndatæ de d. ministru de Externe, sau dacæ d. ministru de Externe va voi sæ asculte pe d. prim°ministru de a nu ræspunde pânæ ce nu va vorbi øi un alt deputat dupæ mine, ca sæ nu fac chestiune personalæ, îmi va ræspunde mai târziu cæ pe lângæ cheltuielile care se fac prin aceastæ lege, tot prin ea se face o scædere la secretar. Am auzit aceastæ vorbæ. Apoi chiar aøa dacæ ar fi aceasta nu schimbæ deloc chestiunea. Cæci dacæ am zice cæ putem prin o lege sæ înfiinflæm o funcfliune desfiinflând alta, pentru cæ cheltuiala se echilibreazæ øi bugetul va avea acelaøi nivel, færæ a mai respecta art.33 din Constitufliune, atunci s°ar putea foarte bine eluda Constitufliunea, pentru cæ atunci când Senatul sau guvernul ar voi sæ calce aceastæ prerogativæ a Camerei n°ar avea decât sæ prezinte o lege prin care, pe de o parte sæ desfiinfleze o cheltuialæ øi pe de altæ parte sæ creeze o altæ cheltuialæ, nu cred cæ prin un metod aøa de simplu øi chiar aøa de puflin iscusit s°ar putea eluda un text clar din Constitufliune. Eu cred cæ nu se poate lovi aøa de uøor în prerogativele Camerei asigurate prin Constitufliune. De aceea, domni deputafli, mæ refer la aprecierea dvs., eu mi°am fæcut datoria de a ridica chestiunea constituflionalæ, cæci cred cæ prin votarea acestei legi mai întâi de celælalt Corp, øi apoi de Cameræ, se calcæ în picioare unul din principiile cele mai principale în materie de legislaflie financiaræ, se calcæ în picioare prerogativele Camerei Deputaflilor; aceastæ lege vorbeøte de creæri de cheltuieli. Pentru aceste motive cred cæ este neconstituflional cæ s°a votat mai întâi la Senat. Aceasta am avut a spune ca chestiune prealabilæ. D. I. Agarici. D°le preøedinte, eu nu am decât sæ mulflumesc onor. d. Pallade care se intereseazæ aøa de mult de prerogativele Camerei Deputaflilor. Cred cæ d°sa va fi

500 un bun apærætor al tuturor drepturilor Camerei øi ale flærii; dar aci sæ°mi permitæ a nu fi de opiniunea d°sale. În adevær, d°lor, votarea legilor financiare sunt în cea mai mare parte numai de atribufliunile Camerei Deputaflilor øi prezentarea legilor financiare trebuie sæ se facæ mai întâi înaintea Camerei, pentru cuvintele care sunt scrise în legea de contabilitate a statului care zice cæ nici o cheltuialæ, nici o sarcinæ nu se poate impune decât numai atunci când în acelaøi timp se aratæ øi resursele cu care are sæ se acopere acele cheltuieli. Acest principiu este aøezat øi în Constitufliune øi noi, Camera, care avem prerogativa de a vota mai întâi legile financiare, trebuie sæ arætæm øi resursele bugetare necesare pentru cheltuielile ce s°ar cere a se face. Sæ vedem, d°lor, dacæ ceea ce ne propune ministrul este o cheltuialæ neapæratæ nouæ øi totodatæ sæ cercetæm dacæ øi fondurile sau sorgintea fondurilor ce ni se propune este admisibilæ de a se vota, adicæ sæ vedem dacæ este o lege prin care se cere a se face o cheltuialæ øi totodatæ dacæ prin acea lege se aratæ øi crearea de noi resurse pentru acoperirea de cheltuieli. D°lor, mie mi se pare cæ aceastæ lege nu priveøte decât la reforma organizafliunii unui serviciu, prin care nu se impune nici o sarcinæ nouæ øi prin urmare nici guvernul, nici Camera nu sunt chemate sæ dea o nouæ resursæ pentru aplicarea acestei legi. Dacæ acest proiect de lege ar confline o nouæ cheltuialæ øi ar trebui prin urmare øi noi resurse pentru întâmpinarea acelei cheltuieli, atunci ar avea dreptate d. Pallade, cæci atunci Camera trebuia sæ se pronunfle mai întâi asupra acestei legi, dar pe cât prin aceastæ lege se face numai o reformæ în serviciul exterior øi aceastæ reformæ nu aduce o cheltuialæ mai mare peste prevederile Camerei… (Întreruperi, zgomot.) D. preøedinte. Væ rog sæ nu facefli dialoguri. D. I. Agarici. Sunt silit sæ fac dialoguri, d°le preøedinte, ca sæ ræspund la întreru- perile ce mi se fac. D°lor deputafli, eu cred cæ nu s°a fæcut nici o cælcare constituflionalæ prin faptul cæ acest proiect de lege a fost prezentat mai întâi la Senat, pentru cæ repet încæ o datæ ca sæ fiu bine înfleles, cæ prin acest proiect nu se cere de la Cameræ vreo reorganizare nouæ pentru care ar trebuie create noi mijloace prin contribufliuni noi, ci aci este vorba numai de o reformæ puræ øi simplæ administrativæ a serviciilor Ministerului de Externe, øi dvs., færæ a cælca întru ceva prescripfliunile constituflionale, putefli intra în discufliunea pe articole øi a vota acest proiect de lege. D. V. Iepurescu. D°lor deputafli, permitefli°mi, væ rog, o micæ digresiune: Englezii, d°lor, faflæ cu chestiunea prealabilæ, ridicatæ de onor. preopinent, sunt mai fericifli decât noi. Aøa la dânøii Camerile ordinare având în acelaøi timp øi puterea constituantæ, scrupule constituflionale nu pot exista, sau sunt acoperite prin însuøi faptul cæ aøa a decis Parlamentul, astfel cæ totul se reduce la acfliune legislativæ; la dânøii,

501 la aceastæ chestiune, proiectul e bun, oportun øi util, legea trebuie votatæ øi nimeni nu o poate critica. Acum, considerând acest proiect, din acest punct de vedere, eu cred cæ pânæ astæzi øi dupæ pærerea mea rare au fost legile care sæ fi avut o importanflæ mai mare øi sæ fi cuprins într°însele o chestiune de prevedere ca proiectul de lege de faflæ øi sunt de opiniune cæ numai aceastæ singuræ considerafliune ar fi fost îndestulætoare pentru a înlætura în parte preocupærile constituflionale ale onor. nostru coleg în privinfla modului de prezentare al acestei legi. Dar mai departe mie mi se pare cæ în cazul de faflæ nu poate exista nici un scrupul constituflional øi iatæ pe ce bazez credinfla mea: articolul pe care îl citeazæ onor. preopinent, trebuie înfleles cu totul în alt mod øi în adevær orice lege care ar tinde ca sæ creeze o nouæ sarcinæ øi peste prevederile bugetare, care prin urmare ar pune în discufliune crearea unor noi mijloace financiare, este drept øi constituflional sæ treacæ mai întâi prin Cameræ, singuræ, dupæ Constituflie cu acest drept. În cazul de faflæ însæ nu ne aflæm în aceastæ ipotezæ. Dacæ nu mæ înøel aceste mici salarii ce vor apæsa asupra bugetului Ministerului de Externe øi pe care eu le cred prea mici, nu va schimba întru nimica bugetul ordinar al flærii øi astfel fiind lucrul acele scrupule constituflionale nu mai au nici o rafliune de a fi. Apoi, d°lor, aceastæ lege nu este o lege pur financiaræ sau care ar avea relafliune cu o altæ lege financiaræ, ci este o lege de completare ca sæ zic aøa, a legii de organizafliune a Ministerului de Externe øi în special a agenfliilor øi consulatelor din stræinætate. Aøa stând lucrul øi dacæ aci se vorbeøte de bani, apoi aceastæ chestiune se prezintæ într°un mod cu totul incidental øi accesoriu, astfel cæ legea este mai mult o lege de organizare a serviciilor Ministerului de Externe decât o lege financiaræ. Eu cred dar, d°lor, cæ nu sunt deloc puse în joc, prin acest proiect prerogativele Camerei Deputaflilor øi cæ noi am putea sæ trecem peste chestiunea prealabilæ øi sæ intræm în discufliunea luærii în considerare. D. ministru de Externe, I. Câmpineanu. D°lor deputafli, aø voi sæ ridic orice scrupul chiar onor. d°lui Pallade. Pricepeam ca d. Pallade sæ ridice aceastæ chestiune, decât sæ°mi permitefli sæ zic cæ termenii în care a ridicat aceastæ contestafliune n°au fost nimerifli. D°sa s°a plâns cæ d. prim°ministru a declarat mai adineaori, cæ nu are sæ ræspundæ d°lui Pallade; aceasta nu înseamnæ cæ nu are sæ ræspundæ d°lui Pallade ca deputat, ci înseamnæ cæ nu are sæ ræspundæ d°lui Pallade în toate chestiunile sale personale pe care le ridicæ pentru trebuinfla cauzei d°sale personale. D. prim°ministru a fæcut raflionamentul pe care l°a fæcut oricare dintre noi, cæ este mult mai presus ceva decât persoana d°lui Pallade, care poate sæ fie exaltatæ… D. G. Pallade. Cum? Exaltat?

502 D. ministru de Externe, I. Câmpineanu. Aci vorba exaltare este întrebuinflatæ în sens de înælflare. Papii nu se înalflæ, se exalteazæ; prin urmare dau dv. cea mai înaltæ stimæ øi sunt pedepsit pentru cæ am pus prea multæ curtenie pentru dv. Chestiunea a fost prea serioasæ, færæ sæ vinæ d. Pallade sæ ne arate care sunt stratele plætitoare în flaræ øi nici nu cred cæ era oportun sæ venim sæ arætæm cæ sarcinile statului sunt suportate de unii sau de alflii; acestea sunt lucruri care cel puflin în cazul de faflæ nu au loc. Revin, d°lor, la chestiune dând la o parte orice digresiune øi zic cæ aceastæ lege nu contravine în nimic la principiul pus de art.33 din Constitufliune, nu numai pentru cuvântul invocat de onor. d. Agarici øi de d. Iepurescu, ci øi pentru alte motive, cæ prin legea aceasta nu se creeazæ douæ, trei, patru sau cinci funcfliuni pe care dvs. sæ le punefli în buget vrând, nevrând; principiul cheltuielilor este læsat cu desævârøire în afaræ øi dvs. nu avefli decât sæ exercitafli dreptul dvs. în toatæ rigoarea lui; nu avefli decât cu ocaziunea votærii sæ nu acordafli votul dvs. pentru nici unul; cu aceastæ condifliune restrânsæ, este lesne de înfleles cæ legea nu prezintæ decât o mai bunæ distribuire a personalului meu, cum cred eu cæ°mi convine; øi aceasta este atât de adeværat cæ nu este o lege care sæ agraveze pozifliunea flærii încât sæ fie neapærat trebuinflæ sæ treacæ mai întâi prin Cameræ øi apoi prin Senat, aceasta e o lege de organizare externæ, øi dacæ credefli cæ prin apuntarea* acestor oameni se aduc greutæfli statului, nu avefli decât sæ nu o votafli la buget. Pentru aceste cuvinte rog onor. Cameræ sæ binevoiascæ a primi aceastæ lege øi sæ înlæture orice scrupul constituflional. (Întreruperi.) D. Cantilli zice cæ dacæ dispozifliunea creærii ataøaflilor retribuifli se gæseøte în lege, Camera va trebui sæ voteze când va veni bugetul. Declar mai dinainte, øi væ rog sæ verificafli legea, cæ nu se zice în articol câfli ataøafli sunt, nici câfli trebuie sæ fie; chestiunea este læsatæ la arbitrul onor. Camerei. Voci. Închiderea discufliunii. Se pune la vor închiderea discufliunii øi se primeøte. Se pune la vot propunerea d°lui Pallade øi se respinge. D. preøedinte. D°lor, discufliunea generalæ asupra luærii în considerafliune este deschisæ. D. Em. M. Porumbaru. D°lor deputafli, væ declar de mai înainte cæ sunt pentru luarea în considerafliune a proiectul de lege care ni se prezintæ; dar pentru cæ onor. d. ministru de Externe a deschis însuøi aceastæ discufliune generalæ, færæ ca proiectul sæ fi fost atacat de cineva, îmi voi permite sæ zic øi eu câteva cuvinte asupra unora din dispozifliunile ce ni se propun øi a aræta rezervele sub care primesc proiectul. Onor. d. ministru de Externe ne°a spus cæ scopul principal al acestui proiect de lege este mai întâi de a crea øi organiza institufliunea ataøaflilor retribuifli, pe care nu

* retribuirea.

503 o avem astæzi; al doilea de a acorda oarecare grade diplomatice funcflionarilor Ministerului de Externe øi al treilea de a prevedea oarecare dispozifliuni pentru lipsa de la post øi pentru concediile reprezentanflilor noøtri. Afaræ însæ de aceste trei ordine de idei, eu gæsesc în proiectul de lege prezentat de d. ministru de Externe o dispozifliune foarte importantæ relativ la pozifliunea membrilor corpului nostru consular, o dispozifliune despre care nu se face nici o menfliune în expunerea de motive care însofleøte proiectul de lege; de aceea am aøteptat ca onor. d. ministru de Externe sæ ne spunæ ceva în privinfla motivelor care i°au dictat aceastæ nouæ dispozifliune, øi am fost surprins de a vedea cæ d°sa a pæstrat øi astæzi ce mai absolutæ tæcere asupra acestui punct a cærui importanflæ mæ voi sili a o releva. D°lor, iatæ ce citesc în expunerea de motive, dupæ ce d. ministru explicæ motivele celor trei serii de modificæri arætate mai sus. Nu væ întreflin de celelalte dispozifliuni din acest proiect de lege, cæci ele se explicæ prin însæøi citirea textului articolelor, øi apoi ræspund la trebuinfla de a determina prin lege chiar condifliunile de admisibilitate øi de înaintare, dupæ cum o prevede art.6 din legea de la 14 februarie 1879. Ei bine, aøa e! Dar este o dispozifliune în proiectul de lege despre care d. ministru nu face nici o menfliune, øi ca sæ vedefli cât este de importantæ aceastæ dispozifliune, nu am decât sæ væ citesc ultimul alineat de la articolul 6 din proiect, care zice: „Prin derogafliune la dispozifliunile de mai sus, consulii generali, dupæ 5 ani de serviciu, pot fi numifli secretari de legafliune clasa I, iar consulii secretari de legafliune clasa II“. Comitetul de delegafli mai cere ca, consulii sæ întruneascæ øi celelalte condifliuni de admisibilitate contra funcflionarilor diplomatici. D°lor, în aceste câteva cuvinte este o inovafliune însemnatæ care se introduce în legile noastre de astæzi relative la reprezentafliunea exterioaræ a flærii. Dupæ aceste legi, consulii generali øi secretarii de legafliune clasa I, sunt puøi pe un picior de perfectæ egalitate, precum consulii sunt asimilafli în grad cu secretarii de legafliune clasa II. Afaræ de aceasta, art.12 din legea de la 1879, care ræmâne nemodificat, mai zice: „Consulii generali pot primi øi titlul de agenfli politici sau însærcinafli de afaceri“. Prin urmare, chiar dupæ legea organicæ pe care o menfline d. ministru, cæci cum afli væzut art.12 din legea din 1879 nu se modificæ, consulii generali pot sæ fie numifli agenfli diplomatici sau însærcinafli de afaceri, pentru cæ ei sunt puøi ca grad pe acelaøi picior cu secretarii de legafliune clasa I. Acum venifli însæ øi zicefli cæ dupæ 5 ani de activitate un consul general abia va putea sæ fie numit secretar de legafliune, øi aceasta numai dacæ va îndeplini øi celelalte condifliuni de admisibilitate în cariera diplomaticæ. Credefli oare dvs. cæ în aceste condifliuni vefli putea gæsi de acum înainte în flaræ oameni de valoare care sæ primeascæ [a] se devota carierei consulare? Afaræ de aceasta,

504 când afli venit sæ facefli aceastæ modificare, v°afli gândit oare la aceia care au intrat în serviciu sub imperiul legilor actuale øi cærora le luafli deodatæ toate drepturile ce aveau în virtutea acelor legi? Øi apoi cum vefli concilia aceste douæ dispozifliuni contrarii din aceeaøi lege: art.12, dupæ care un consul general poate fi numit agent diplomatic færæ condifliune de stagiu, øi noul art.6, dupæ care el poate fi numit secretar de legafliune dupæ 5 ani de serviciu? D°lor, nu numai în toate legile noastre relative la reprezentarea exterioaræ consulii sunt asimilafli cu secretarii de legafliune, dar eu aø ruga pe d. ministru de Externe sæ binevoiascæ sæ°mi arate o singuræ flaræ în care corpul consular sæ fie pus în aceastæ pozifliune de inferioritate faflæ cu corpul diplomatic. Este adeværat cæ atribufliunile acestor douæ categorii de funcflionari sunt diferite, dar nu este mai puflin adeværat cæ, din punctul de vedere al gradului, existæ reguli precise de asimilare între unii øi alflii. Am aci înaintea mea ultima organizafliune a Ministerului de Externe din Francia, fæcutæ prin decretul din februarie 1877 dupæ propunerea d°lui Decazes, atunci ministru al Afacerilor Stræine al Republicii, care prin art.5 zice: „Funcflionarii administrafliunii centrale, agenflii serviciului diplomatic øi aceia ai serviciului consular sunt clasafli, dupæ echivalenfla gradelor, în ordinea urmætoare: 1. Subdirectorii departamentului, consulii generali, secretarii de clasa I; 2. Øefii de birou, redactorii, consulii, secretarii de clasa II; 3. Ataøaflii retribuifli, elevii consuli, secretarii de clasa III. Funcflionarii sau agenflii diplomatici din fiecare din aceste clase vor putea fi chemafli în gradul corespunzætor al serviciului consular, øi viceversa“. Va sæ zicæ perfectæ egalitate, în ceea ce priveøte gradul, între consulii generali øi secretarii de legafliune clasa I, de o parte, între consulii simpli øi secretarii de legafliune clasa II, de altæ parte. Aøa este øi la noi, atât dupæ legea organicæ din 1873, cât øi dupæ legea de organizafliune din anul 1879, cât øi dupæ toate regulamentele pentru aplicafliunea acestor legi fæcute prin decret regesc, între care mai cu seamæ regulamentul administrafliunii centrale a Ministerului de Externe. Ei bine, pentru ce astæzi aceastæ inovafliune din proiectul de lege? Øi pentru ce nu ne spune d. ministru o singuræ vorbæ în expunerea sa de motive sau în explicærile ce datoreøte Camerei asupra considerafliunilor care l°au determinat la aceasta; cæci d. ministru trebuie sæ fi avut considerafliuni importante care sæ°l fi decis a introduce în modul acesta o asemenea inovafliune în institufliunea corpului nostru consular. Øi când face d°sa aceasta? Tocmai atunci când d°sa singur, pe când prezenta proiectul acesta de lege la Senat, în care introducea aceste modificæri, fæcea numiri în departamentul sæu în spiritul legii vechi. Dv., d°le ministru, afli luat pe d. G. Lahovari, care era secretar de legafliune clasa I, øi l°afli numit la Ministerul de Externe øef al diviziunii consulare; cu alte cuvinte, dupæ legea de organizafliune a Ministerului de

505 Externe, afli considerat pe secretarul de legafliune egal în grad cu øeful diviziunii consulare sau cu postul de consul general; cæci nu cred cæ afli avut intenfliunea de a da îndæræt pe un aøa bun funcflionar. Afli luat în urmæ pe d. Papiniu, consul general la Salonic, numit numai de câteva zile în aceastæ funcfliune, care este de altminterea, o constat cu plæcere, unul din cei mai eminenfli funcflionari ai Ministerului nostru de Externe, øi l°afli numit secretar de legafliune clasa I, ceea ce prin proiectul de lege ce ni se prezintæ astæzi nu se poate face decât dupæ trecere de 5 ani de activitate. Afli luat în fine pe d. Beldiman, øeful diviziunii politice din minister øi de asemenea unul din excelenflii noøtri funcflionari, øi l°afli numit consul general øi agent diplomatic la Sofia. Ei bine, permitefli°mi sæ væ declar cæ nu înfleleg de ce, pe când proiectul de lege redactat de dv. era supus deliberærii Corpurilor legiuitoare pe când væ pregæteafli a face pentru viitor condifliuni atât de aspre corpului nostru consular, dv. fæceafli pe de altæ parte numiri care se depærtau cu totul de la spiritul proiectului dv. øi care intrau în tradifliunile øi în spiritul legii vechi de organizafliune a Ministerului de Externe. Eu din partea°mi, atât din punctul de vedere al persoanelor ce afli ales, cât øi din acela al regulilor relative la carieræ, væ felicit, d°le ministru, pentru numirile ce afli fæcut. Dar îmi vefli concede cæ aceste numiri øi permutæri în personal, dovedesc cæ în spiritul dv. cariera consularæ nu este consideratæ ca fiind atât de inferioaræ în grad carierei diplomatice precum voifli a o face de acum înainte prin proiectul de faflæ. Îmi vefli concede asemenea cæ, în faflæ acestui fapt neexplicabil, Camera este în drept a væ ruga sæ°i arætafli motivele øi considerafliunile prin care credefli a justifica modificærile propuse. Voi considera acum chestiunea, d°lor deputafli, dintr°un alt punct de vedere. Noi, românii, pânæ astæzi în toate legile noastre de organizare a diferitelor servicii publice, ne°am gândit întotdeauna cæ sunt oameni care au pozifliuni dobândite în stat în virtutea legilor anterioare. Øi ori de câte ori am voit sæ reformæm personalul acestor servicii, prin prescrierea unor condifliuni mai servere, mai conforme cu progresele realizate, am cæutat sæ introducem în legea cea nouæ dispozifliuni tranzitorii, pentru ca sæ nu violæm, nu zic drepturi câøtigate, dar pozifliuni dobândite în virtutea altor legi øi a condifliunilor sociale de atunci. Dv. când afli numit pe consulii generali care îi avefli astæzi în posturi, væ aflafli sub imperiul unei legi care asiguræ acestor posturi o perspectivæ mai mare în cariera diplomaticæ. Bine este oare sæ venifli astæzi la capætul carierei lor, sæ zicefli prin legea ce propunefli cæ le trebuie un stagiu de 5 ani pentru a fi numifli secretari de legafliune? Una din douæ, dacæ voifli sæ regulafli prin lege nu numai viitorul, dar øi trecutul, atunci sæ°l regulæm în mod complet; sæ vedem dacæ tofli câfli fac astæzi parte din reprezentafliunea noastræ exterioaræ sunt bine numifli øi pe cei care nu vor fi bine numifli

506 sæ°i scoatem din carieræ. Cu alte cuvinte sæ apæræm întreg personalul nostru diplomatic øi consular dacæ credefli cæ este în interesul flærii. Dacæ însæ dv. nu voifli sæ dafli legii acest efect retroactiv, atunci læsafli pe cei ce au fost numifli sub legile anterioare, sæ se bucure [de] drepturile øi prerogativele recunoscute lor prin legile în vigoare în momentul chemærii lor în funcfliune, nu venifli sæ°i punefli astæzi condifliuni inferioare pe care ei nu le°ar fi primit øi care pot sæ°i sileascæ a°øi pæræsi cariera cæreia se consacraseræ. Câte oficii consulare avem noi astæzi? Ca consulate generale nu avem decât patru: Pesta, Constantinopole, Odessa øi Salonic, væ rog a observa cæ vorbesc aci numai de consulii de categoria întâi, care, dupæ organizarea Ministerului de Externe, sunt considerafli ca consuli de carieræ øi ca având caracter reprezentativ. Avem dar patru oficii consulare generale în totul, øi poate cæ nu totdeauna pentru îndeplinirea acestor posturi, guvernul a putut sæ gæseascæ cu înlesnire elemente care sæ corespundæ tuturor aøteptærilor deøi perspectiva asiguratæ acestor funcfliuni era mai mare decât aceea care se prevede prin proiectul de faflæ. Ei bine, credefli dv. cæ impunând acum cinci ani de stagiu unui consul general pentru a deveni secretar de legafliune, vefli gæsi oameni de valoare care sæ primeascæ aceastæ pozifliune subalternæ, oameni care sæ se resemneze ca dupæ ce au trecut prin diferite grade øi au ajuns la acela de consuli generali, sæ stea în acest post 5 ani pentru a putea aborda cariera diplomaticæ? Eu cred cæ nu vefli gæsi, øi rezultatul legii dv. va fi de a scoborî considerafliunea øi nivelul moral al reprezentafliunii noastre consulare, a discredita o carieræ atât de importantæ øi menitæ a aduce cele mai mari servicii flærii. O altæ observafliune ce am de fæcut proiectului este cea urmætoare: Ideea care a animat pe d. ministru de Externe pentru înfiinflarea ataøaflilor retribuifli øi mai cu seamæ condifliunea ce li se impune prin proiect de a servi un timp oarecare în administrafliunea centralæ a ministerului, mai înainte de a putea aspira sæ fie numifli secretari de legafliune, este o idee foarte bunæ øi cred cæ fiecare din noi o apreciazæ. S°au væzut în adevær ataøafli de legafliune care nu cunoøteau nici limba, nici institufliunile øi legile flærii, care nu aveau prin urmare decât o legæturæ foarte slabæ cu flara, ale cærei interese erau chemafli sæ reprezinte øi sæ apere în afaræ. Este dar, din toate punctele de vedere, bine ca ataøaflii sæ nu mai fie numifli decât în urma unui examen øi producând titluri de capacitate, precum este bine ca ei sæ nu poate fi înaintafli în carieræ decât dacæ vor fi servit un timp oarecare, nu numai în oficiul misiunilor diplomatice, dar øi în administrafliunea centralæ a Ministerului de Externe. Dar, oare, nu puteafli sæ înfiinflafli ataøafli retribuifli menflinând în acelaøi timp øi pe cei neretribuifli? Nu credefli cæ era mai bine sæ creafli alæturi cu institufliunea ataøaflilor neretribuifli, pe aceea a ataøaflilor retribuifli? Dv. cerefli ca, candidaflii de ataøafli sæ prezinte o diplomæ de licenflæ sau de doctorat, øi comitetul delegaflilor a adæogat cæ

507 trebuie sæ treacæ øi prin un examen. Ræu face d. ministru cæ nu primeøte aceastæ condifliune a examenului propusæ de comitetul delegaflilor. D. ministru de Externe. Am cerut mai mult decât examenul. D. Em. Porumbaru. Afli zis sæ luæm proiectul cum l°afli prezentat dv., iar nu proiectul cum a venit de la comitet. D. ministru de Externe. Pentru cæ în proiectul meu, în ceea ce priveøte examenul, era trimitere la programul din legea de la 1873, program foarte greu. D. Em. Porumbaru. Atunci atât mai bine, sunt cu dv. Dar væ întreb: aceste cunoøtinfle speciale unde are sæ le învefle? Dacæ cerefli examen øi cunoøtinfle speciale, binevoifli a crea øi øcoalæ specialæ unde aspiranflii sæ poatæ dobândi acele cunoøtinfle, precum istoria diplomaticæ, istoria institufliunilor flærii øi altele, care nu se învaflæ nici la Facultatea de Drept, nici la cea de Medicinæ, nici la cea de Litere, cæci legea dv. cere o diplomæ de la orice facultate. Dafli acestor tineri care vroiesc sæ îmbræfliøeze cariera diplomaticæ, ocaziunea sæ meargæ sæ învefle undeva toate acestea, øi nicæieri asemenea cunoøtinfle nu se pot dobândi mai lesne decât în serviciile ministerului sau în serviciul legafliunilor. Cu sistemul pe care vi°l propun øi care funcflioneazæ cu succes în Francia øi în alte flæri, ataøatul neretribuit face un fel de noviciat care îi servæ pentru a dobândi, pe lângæ studiile ce are, cunoøtinflele speciale care îi sunt necesare pentru a trece mai târziu examenul de ataøat cu leafæ. Øi øtifli care este avantajul unui examen care ar veni dupæ un noviciat fæcut în calitate de ataøat supranumerar? Este cæ tânærul care se prezintæ va putea dovedi dacæ a profitat sau nu de noviciatul pe care l°a fæcut, dacæ are sau nu aptitudinile necesare pentru a stræbate cu folos greutæflile carierei delicate în care se pregæteøte a intra. Prin urmare eu cred, tocmai în interesul acestei institufliuni la care væ gândifli cu drept cuvânt, tocmai pentru ca sæ putem avea o pepinieræ din care sæ se recruteze în viitor elementele reprezentafliunii noastre exterioare, eu cred cæ afli fi ajuns mai bine la scop dacæ afli fi creat ataøafli retribuifli alæturi cu ataøaflii neretribuifli sau supranumerari. Cu modul acesta afli fi avut toate garanfliile necesare pentru ca pe viitor sæ nu se mai strecoare în personalul nostru diplomatic øi consular oameni care n°ar corespunde tuturor condifliunilor de capacitate care trebuie sæ se cearæ de la dânøii. Prin urmare cu aceste observafliuni, dupæ cum am declarat la început, repet øi acum cæ sunt pentru luarea în considerare a acestui proiect; aø ruga însæ pe d. ministru de Externe ca sæ binevoiascæ a primi la votarea pe articole modificærile ce voi propune în sensul celor ce avusei onoare a væ expune. D. Dumitru Ollænescu. D°lor, sæ°mi dea voie prietenul meu d. Porumbaru, fost coleg cu mine la Ministerul Afacerilor Stræine, sæ°i spun cæ observafliunile fæcute de d°sa asupra serviciului nostru consular — fapt pentru care atât consulii prezenfli cât

508 øi cei viitori trebuiesc sæ°i fie recunoscætori — nu sunt tocmai fæcute pentru a°l îndreptæfli pe d°sa. D°lor, în legea aceasta, pe lângæ alte dispozifliuni, d. ministru v°a spus cæ a voit sæ introducæ o inovafliune care nu se gæsea pânæ acum în legile organice ale Ministerului Afacerilor Stræine øi care la noi în flaræ încæ nu fusese primitæ. Îmi aduc aminte cu ocaziunea prezentærii altui proiect de reformæ a legii de organizare a Ministerului Afacerilor din Afaræ cæ se pusese parcæ chestiunea înaintærii pe loc: l’avancement sur place, care este admis în Francia, Belgia, Austria øi Italia, adicæ cæ funcflionarii administrafliunii centrale ai Ministerului de Externe sæ poatæ cæpæta grade similare cu acelea ale serviciului diplomatic din stræinætate. Aceastæ inovafliune nu a fost primitæ de Cameræ, sub cuvânt cæ nu voieøte sæ creeze boierii sau titluri noi, pozifliuni privilegiate. Ei bine, eu cred cæ inovafliunea de azi nu e tot acelaøi lucru ca în rândul trecut øi d. Porumbaru n°a avut nevoie sæ se îngrijeascæ de pozifliunea viitoare a corpului nostru consular. Eu cred cæ ideea care a predominat la confecflionarea acestei dispozifliuni, este deosebirea ce a voit sæ se facæ între serviciul consular øi serviciul diplomatic, aceea ce existæ pretutindeni unde este o adeværatæ carieræ consularæ øi diplomaticæ; cu alte cuvinte cæ dupæ un timp oarecare øi cu îndeplinirea unor condifliuni consulii noøtri actuali sau viitori sæ aibæ dreptul de a trece de°a dreptul în corpul diplomatic. Pentru aceasta comitetul delegaflilor a øi admis alineatul urmætor: „cæ consulii øi consulii generali dupæ 3 ani de serviciu, vor putea fi numifli secretari de legafliune, dacæ vor întruni condifliunile prevæzute prin aceastæ lege“ etc., etc. Adicæ dacæ vor fi doctori sau licenfliafli în drept sau alte øtiinfle øi vor întruni condifliunile cuvenite pentru a face parte din corpul diplomatic. Aøa, în urma discufliunii avute comitetul delegaflilor a convenit ca consulii øi consulii generali, dacæ vor fi servit 3 ani, øi dacæ vor fi avut titlul de doctori sau licenfliafli, care, prin urmare, ar prezenta o garanflie îndestulætoare ministrului cæ posedæ toate cunoøtinflele necesare sæ poatæ fi numifli secretari întâi sau al doilea. Iatæ pentru care cuvinte s°a øi completat ideea pusæ în proiectul guvernului prin urmætoarea condifliune: „dacæ vor întruni condifliunile de admisibilitate prevæzute prin aceastæ lege, în care caz ei vor fi dispensafli de stagiul de ataøafli øi de examen“. Øi pentru mai bunæ înflelegere iatæ care este scopul întocmirii acestui alineat. Când consulii generali øi consulii întrunesc condifliunile prevæzute de lege pentru ca sæ fie numifli secretari de legafliune, de la care se cere øtiinfla dreptului, istoria politicæ modernæ, øtiinfla diplomaticæ, care în fapt nu existæ øi øtie foarte bine d. Porumbaru aceasta, cæ e numai istoria politicæ modernæ care începe de la tratatul de la Westfalia øi pânæ astæzi; când dar consulii generali øi consulii vor fi destoinici sæ dovedeascæ ministrului cæ posedæ aceste condifliuni øi au servit în mod conøtiincios în timp de trei ani, atunci ministrul având trebuinflæ de un prim secretar de legafliune în loc sæ

509 se adreseze la o persoanæ stræinæ sau la secretari neexperimentafli, ori færæ deplinul stagiu, se va adresa mai bucuros la acest consul general sau consul pe care poate sæ°l numeascæ secretar de îl va socoti meøter de aøa o treabæ. Astfel, d°lor, noi care ne plângem cæ nu avem o stabilitate în funcfliuni øi care ne dæm silinfla de a înjgheba pe cât posibil o carieræ diplomaticæ, am crea anomalii færæ de nici un folos practic øi am distrage, în dauna de multe ori a intereselor publice, pe mulfli consuli buni øi vrednici de la cariera lor pentru a°i arunca în cariera diplomaticæ, care a avut øi va avea mai multæ atragere øi farmec pentru dânøii. Øi de fapt lucrul este astfel; cæci relafliunile øi avantajele sociale sunt cu mult mai restrânse pentru cea dintâi, pe când ele se deschid largi øi foarte interesant pentru cea de a doua. Prin urmare, dacæ nu s°ar lua precaufliuni øi nu s°ar uza cu multæ mæsuræ de aceastæ dispozifliune ce se dæ ministrului, am fi poate de mult în poziflia de a pierde un excelent consul, pentru a face dintr°însul un searbæd diplomat. Trebuie øi aici, ca în orice carieræ sæ øtim a face partea aptitudinilor, de lipsa cærora cu drept ne plângem în flara noastræ. Trec acum la chestiunea ataøaflilor care este tot atât de serioasæ øi pentru punerea ei în bunæ orânduialæ pe care o gæsim în proiectul de faflæ, trebuie sæ fim recunoscætori d°lui Câmpineanu. În adevær, d°lor, mai înainte deoarece a avut înainte meritul persoanei øi folosul ce poate aduce serviciului. Pentru cæ nu modul de a se îmbræca øi de a°øi pune cravata øi sabia, la uniformæ, iar pe piept decorafliunile, constituie meritele unui diplomat, ci sunt øi alte condifliuni inerente caracterului øi capacitæflii persoanei øi mai cu seamæ acelea care fac pe om sæ fie om onest øi vrednic. Noi, d°lor, în stræinætate ne reprezentæm prin trimiøii noøtri diplomatici øi de multe ori suntem considerafli dupæ chipul øi asemænarea lor. Sæ°mi dafli voie sæ væ dau despre aceasta un exemplu din propria mea experienflæ. Îmi aduc aminte cæ fæcusem cunoøtinfla unui consilier de legafliune belgian, care venea, nu voi spune din ce oraø pentru cæ nu voi a face personalitæfli. Neapærat primele întrebæri au fost dacæ mai cunoøtea pe cineva din ai noøtri din carieræ. El îmi ræspunse cæ da øi°mi spuse cæ cunoaøte pe cutare øi pe cutare. Cum fli se par? Se îmbracæ bine, se prezintæ bine; sunt bæiefli foarte cumsecade… Atât øi nimic mai mult. Dvs. înflelegefli bine ce însemneazæ acestea. Atunci eu, simflindu°mæ oarecum atins de aceste cuvinte, l°am întrebat între altele: d°ta øtii limba flamandæ pentru cæ, d°lor, în Belgia pe lângæ limba francezæ se mai vorbeøte øi limba flamandæ, precum øi la noi se vorbesc douæ limbi. O voce. La noi numai una singuræ. D. Dumitru Ollænescu, raportor. Ba douæ din pæcate. Øi pe mine mæ doare inima mai mult decât pe mulfli din dvs. cæ se vorbesc douæ limbi. În adevær, la noi se vorbeøte limba românæ, dar mulfli vorbesc limba francezæ, care e consideratæ limba cultæ, nobilæ øi elegantæ; iar limba românæ floare la ureche! Acel belgian îmi ræspunse cæ nu øtie

510 limba flamandæ pentru cæ în familie øi în cercul societæflii în care træise nu era deprins a o vorbi øi nu îi era indispensabilæ atât ca limba francezæ. Øi de ce mæ întrebi aceasta?, îmi ræspunse el curios. Eu am cunoscut ataøafli de legafliune români, care nu øtiau decât franfluzeøte. Apoi socotesc cæ nu astfel voifli dvs. a fi reprezentafli în afaræ. D. Em. Porumbaru. N°ai ræspuns la cele zise de mine. Cer cuvântul. D. Dumitru Ollænescu. D°ta ai vorbit din punctul d°tale de vedere, permite°mi øi mie sæ te combat din punctul meu de vedere. Iatæ pentru ce, d°le Porumbaru, v°am spus cæ acest alineat astfel cum a fost fæurit de cætre comitetul delegaflilor urmeazæ a fi primit øi prin urmare rog pe d°nii deputafli sæ°l primeascæ. Cât pentru ataøaflii neretribuifli øi în aceasta sunt în contra teoriei d°lui Porumbaru pentru cæ nu aø voi sæ creæm øi la noi institufliuni care nu ne°ar putea aduce nici un folos practic øi nici un ajutor. În Rusia, øtie poate d. Porumbaru, existæ o institufliune preparatorie carierei diplomatice al cæreia elevi se numesc jeunes de langues, cum a zice, bæiefli pe pricopsealæ. Eu n°aø mai voi sæ mai avem de azi înainte oameni care sæ meargæ în stræinætate sæ se pæuneze cu titlul de ataøat de legafliune færæ sæ aibæ alte merite decât fumuri de mærire øi dreptul de a°fli cere mai târziu post cu leafæ, cæci fli°a slujit degeaba câtva timp. Nu socot cæ este tocmai acum timpul de a ne întoarce la vechile øi oropsitele tradifliuni ale institufliunii copiilor pe pricopsealæ! Am zis. D. ministru de Externe. D°lor, rugasem pe d. Ollænescu sæ°mi ræspundæ nu pentru cæ cuvintele d°lui Porumbaru nu trebuie discutate øi luate în serioasæ considerafliune, decât îmi pærea mai nimerit sæ ræmânæ discufliunea aceasta pe articole; pentru cæ discufliunea s°a fæcut, cred util sæ ræspund øi eu d°lui Porumbaru øi sæ aræt cuvintele care m°au sfætuit sæ propun aceastæ lege. Proiectul acesta ræspunde nu numai unei necesitæfli, dar chiar obligafliunii ce se pune prin art.6 din legea din 1879 Ministerului de Externe de a determina condifliile de admisibilitate øi înaintare ale întregului personal al legafliunilor prin o lege specialæ. Luasem angajamentul sæ prezint aceastæ lege acum când reintru la Ministerul de Externe, îmi flin acest angajament. D°lor, væ rugasem sæ luafli în discufliune proiectul prezentat de guvern øi sæ nu admitefli modificærile introduse de comitetul delegaflilor, pentru cæ dânsul a fæcut legea astfel sub imperiul unor considerafliuni de care s°a inspirat d. Porumbaru, aøa încât ori admitefli legea dvs. ori ræmâne legea cea veche, adicæ regimul bunului plac. D. Porumbaru ne spune cæ înainte de toate trebuie sæ cæutæm sæ nu mâncæm drepturile câøtigate øi pozifliunile dobândite. D°lor, mie mi se pare cæ nu asiguræm aceste drepturi când împingem prea departe principiile. Ar putea fi un drept câøtigat contra statului. Când statul e reprezentat ræu în stræinætate? Øi apoi cum s°au câøtigat aceste drepturi? Cu dreptul guvernului sæ°i

511 revoace oricând îi va pærea cæ nu urmeazæ bine aceøti funcflionari numifli de cætre guvern; apoi bine, d°lor, aceøti ataøafli care au intrat prin favoare øi, pânæ la proba contrarie, au intrat prin favoare pentru cæ nimenea nu avea interes sæ discute titlurile, cæci nu°i plætea nimenea øi°i flinea cât voia, cum voifli dvs. ca aceøti ataøafli care exprimau dorinfla øi aspirafliunea la aceste funcfliuni færæ nici un alt titlu sæ aibæ de acum înainte dreptul sæ treacæ prin toatæ ierarhia numai pentru cæ au fost odatæ admiøi prin favoarea cutæruia sau cutæruia ca ataøafli la cutare sau cutare legafliune. Aø pricepe aceasta când ar fi vorba de secretari de legafliuni, cæci cel puflin ar fi un drept câøtigat dar ca sæ împingem pânæ acolo acest principiu mi se pare cæ am merge prea departe; de aceea væ rog sæ renunflafli la aceastæ cerere. Însæ, d°lor, de ce s°ar plânge acei ataøafli, oare ar fi privafli de dreptul de a trece acel examen? Evident cæ nu, cæci n°are decât sæ se punæ în oarecare condifliuni øi le vom deschide porflile. Credefli dvs. cæ este bine a admite un termen tranzitoriu øi egalitar de drepturi pe viitor pentru acei care prin sacrificiul lor posedæ mai multe cunoøtinfle, cu acei care nu øtiu nimic, sau mai nimic, mie îmi pare cæ prelungirea pentru mult timp a unei stæri rele în flaræ, nu este prudent a o tolera. Adineaorea væ ocupafli de garanfliile ierarhiei diplomatice la toate gradele øi mergând mai departe ziceafli: acest personal va servi pe viitor øi pentru numirea de miniøtri din stræinætate. Mai întâi de la început erafli amægifli, dacæ credefli cæ miniøtri în stræinætate trebuie sæ se recruteze din acest personal. Aceasta nu intræ în mintea nimænui cæ reprezentantul flærii în stræinætate sæ fie forflamente luat din personalul de legafliune. D°lor, într°o flaræ øi mai cu seamæ ca a noastræ micæ este o necesitate sæ avem mai multæ lærgime în dreptul de a alege reprezentanflii noøtri în stræinætate; øi afli væzut cæ toate guvernele øi al nostru a numit reprezentanfli în stræinætate — øi bine a fæcut — dintre persoane politice; pentru cæ putea sæ vinæ cutare ocaziune în care designarea unui om politic sæ aibæ o însemnætate. De aceea nu væ preocupafli de tot ce produce personalul de legafliune; nu væ preocupafli cæ poate da øefi de misiune în stræinætate sau nu; cæci sunt douæ ordine de idei deosebite cu desævârøire; sæ le luæm dar lucrurile cum sunt, iar nu cum îi place d°lui Porumbaru sæ le vadæ. De aceea flin ca condifliunile de admisibilitate sæ fie foarte grele de la început, pentru cæ reintrând în ideea legii din 1879 øi stabilind gradafliune în personalul legafliunilor sunt sigur cæ de acum înainte vom gæsi toate garanfliile cæ acest personal, ai cærei membri vor înainta dupæ un oarecare termen øi nu vor fi admiøi decât cu instrucfliunea cuvenitæ va fi un ajutor pentru noi, iar nu o plagæ. D°lor nu mæ plâng de tot personalul; avem mulfli oameni eminenfli; însæ pentru a ajunge acolo, øtifli cæ diferiflii miniøtri care au venit la Ministerul Afacerilor Stræine au fost silifli sæ tot scoatæ unul câte unul pe acei care nu erau la locul lor. Nu este bine sæ se reînnoiascæ aceastæ stare de lucruri;

512 este bine ca de la început personalul nostru diplomatic sæ fie sigur, pentru ca sæ putem conta pe øtiinfla acelora ce°l compun. Precum ajunge la minister un om politic tot aøa ajunge øi în stræinætate un om politic sæ fie reprezentant al flærii. Este bine ca persoana care ajunge acolo sæ øtie în perfecfliune lucruri care poate scapæ unui om politic øi de aceea, d°lor, înlæturafli cu desævârøire orice idee în aceastæ privinflæ. D. Porumbaru admite ca øi mine cæ nu a fost nemeritatæ ideea comitetului delegaflilor, ca sæ supunæ pe acei tineri care intræ în aceastæ carieræ la un examen dupæ un program al ministrului pe care°l poate modifica dupæ plac. Noi am preferat ca acel program sæ nu se poatæ modifica dupæ placul ministrului øi de aceea, în proiectul nostru, v°am trimis pur øi simplu la articolul corespunzætor din legea din 1873. (Semne de aprobæri.) Simt dorinfla onor. Camere øi de aceea nu mai insist fiindcæ materia este prea bogatæ øi dvs. v°afli dat seama de necesitatea acestei legi. De aceea, væ rog sæ binevoifli a vota luarea în considerare a proiectului de lege al guvernului, øi sæ ræmânæ sæ se discute apoi fiecare articol. Se cere închiderea discufliunii øi punându°se la vot se primeøte. Se pune la vot luarea în considerare a proiectul de lege øi rezultatul scrutinului este cel urmætor: Votanfli ...... 69 Majoritate regulamentaræ ...... 46 Bile albe ...... 52 Bile negre ...... 5 Abflineri ...... 12 D. preøedinte. Adunarea a adoptat luarea în considerafliune. Se dæ citire art.1 øi punându°se la vot se primeøte. Se citeøte modificarea art.2. D. C.I. Stoicescu. D°lor deputafli, nu intræ în intenfliunea mea de a combate acest proiect de lege; din contra aduc omagiile mele d°lui ministru de Externe cæ s°a gândit încæ de la prima zi de când a luat în posesiune noul sæu portofoliu, sæ vinæ cu un proiect pentru a modifica organizafliunea corpului nostru diplomatic. Am insistat, d°lor, în sânul comitetului delegaflilor øi voi insista øi azi înaintea dvs. ca acest proiect de lege sæ fie amendat, cel puflin în parte. Eu recunosc cæ proiectul are în sine lucruri care sunt foarte bune; specialmente, chestiunea reformei admiterii ataøaflilor, cerându°se de a avea un grad universitar, de a trece printr°un examen serios øi de a fi retribuifli, este o reformæ salutaræ. Aceste condifliuni mi se par cæ sunt de naturæ a asigura alegerea unui bun personal øi de a democratiza în câtva acest personal; dar sunt alte lucruri care mi se par dacæ nu rele, cel puflin superflue; øi de aceea îmi voi permite, sæ propun un amendament la proiectul de lege prezentat de guvern.

513 Sunt, d°lor, numai vreo øase ani de când, pot sæ zic, dateazæ existenfla noastræ diplomaticæ; suveranitatea noastræ øi dreptul de reprezentafliune recunoscutæ dateazæ de la proclamarea independenflei, sau mai bine zis de la tratatul de Berlin. Pânæ atunci, trimiøii noøtri în stræinætate erau mai mult tolerafli; nu erau considerafli ca trimiøii diplomatici ai celorlalte puteri; erau state foarte binevoitoare care refuzau cu toate acestea de a le recunoaøte titlul de agenfli diplomatici ai României, øi le dau numele numai de agenfli ai Alteflei Sale Principelui Carol. Înflelegefli bine aceastæ nuanflæ. Astæzi nu ne aflæm în aceleaøi împrejuræri. Suveranitatea noastræ este recunoscutæ øi dreptul de reprezentafliune este un atribut al suveranitæflii; astæzi reprezentanflii noøtri în stræinætate au un caracter diplomatic oficial recunoscut care°i pune pe un picior de egalitate cu reprezentanflii celorlalte puteri. Înfleleg dar ca d. ministru de Externe cu drept cuvânt sæ se preocupe de organizarea corpului diplomatic cum totdeauna s°a preocupat, cæci øi legea de la 1879 este opera d°sale. Înfleleg sæ organizeze acest corp diplomatic, care este o creafliune tânæræ în flara noastræ; trebuie sæ arætæm prin bune alegeri cæ øtim sæ uzæm de dreptul acesta de suveranitate; dar ceea ce nu înfleleg, este a se introduce prin o lege organicæ inovafliuni ca acelea care se fac prin modificarea art.2 care zice: „Secretarul general al ministerului va putea obfline un grad diplomatic onorific în aceleaøi condifliuni“. Am fost în contra acestei inovafliuni, în comitetul delegaflilor, øi°mi voi permite sæ exprim aceeaøi opiniune øi înaintea Camerei; pentru cæ mi se pare cæ aceasta este o creafliune superfluæ øi nici unul din cuvintele câte s°au adus în sprijinirea acestei inovafliuni, atât în secfliuni cât øi azi, nu m°a convins cæ este de o necesitate imperioasæ o asemenea inovafliune. Onor. d. ministru de Externe zice cæ sunt împrejuræri, în care secretarul general trebuie sæ se gæseascæ pe picior de egalitate cu reprezentanflii plenipotenfliari ai celorlalte puteri. Aceasta nu ar putea sæ fie decât în douæ împrejuræri; este o dilemæ din care d. ministru nu poate ieøi, sau când secretarul general este trimis sæ trateze cu o putere stræinæ asupra unei chestiuni determinate, sau când este în relafliuni zilnice cu trimiøii celorlalte puteri. Dacæ este trimis extraordinar, a trata în afaræ o chestiune importantæ atunci, eo ipso* este împuternicit øi învestit cu plenipotenfla care îi dæ pânæ la oarecare punct egalitatea cu ceilalfli miniøtri plenipotenfliari având, chiar prin faptul misiunii sale, titlul d’Envoyé extraordinaire. Dacæ este vorba de relafliuni de fiecare zi în flaræ, în raporturile cu reprezentanflii puterilor stræine, atunci voi spune lucrul urmætor: cæ în toate pærflile lumii, în toate statele, secretarul general se consideræ ca un birocrat, ca un om de afaceri ministeriale; øi prin urmare nu are

* tocmai de aceea.

514 trebuinflæ de un înalt titlu onorific aøa încât, nici într°un caz, nici într°un altul nu væd necesitatea de a i se da acest titlu emfatic de ministru plenipotenfliar. Când sunt chestiuni delicate de o naturæ excepflionalæ, cum ar fi de exemplu semnarea unei convenfliuni, unui tratat cu o putere acreditatæ la noi, noi øtim cæ uzul este cæ însuøi ministrul îøi face o adeværatæ onoare de a semna convenfliunea în chestiune; aøa încât gæsesc o inovafliune de prisos, ca secretarul general sæ aibæ øi aceastæ nouæ boierie, acest nou titlu onorific de ministru plenipotenfliar. D°lor, suntem dispufli a preconiza totdeauna ideile democratice, øi cred cæ împærtæøifli ideile mele de a fugi de noi titluri, care seamænæ a boierii de un gen nou. D°lor, sunt flæri în care în adevær secretarii generali au câteodatæ øi titlul de ministru plenipotenfliar; decât în acele flæri corpul diplomatic are aceea ce se numeøte la carrière. Aøa este în Francia unde corpul diplomatic este organizat astfel, cæ titlul dobândit ræmâne chiar dacæ nu mai este funcflionarul în activitate. Titlurile acolo în diplomaflie sunt cum sunt gradele onorifice la noi în armatæ, unde titlul câøtigat se conservæ, øi dæ oarecare drepturi. Eu nu înfleleg pentru ce am introduce astæzi titlul onorific de care este vorba, situafliunea flærii noastre nu se potriveøte cu a altora; cæci nu avem aceeaøi organizafliune. Iatæ pentru ce°mi permit a propune amendamentul care l°am propus øi în comitetul delegaflilor øi a cæruia cuprindere este: „Sæ se suprime urmætoarea adæogire ce se face la art.2: «Secretarul general al ministerului va putea obfline un grad diplomatic onorific al aceleaøi condifliuni»“. Secretarul sæ ræmânæ, d°lor, simplu secretar general; cu atât mai mult, cæ tofli miniøtrii au dreptul, dupæ Constitufliune, sæ°øi numeascæ subsecretari de Stat, øi când d. ministru de Externe va avea trebuinflæ sæ aibæ o persoanæ mai mult în ajutorul d°sale, care sæ aibæ prin titlul sæu un mai mare prestigiu vis°à°vis de plenipotenfliarii puterilor stræine, n°are decât sæ°øi numeascæ un subsecretar de Stat; pânæ atunci titlul secretarului general sæ ræmânæ cum este astæzi. D. ministru de Externe. D°lor deputafli, am o parte slabæ în cele ce am sæ zic, adicæ impresiunea primæ a cererii mele nu este bunæ; dar mæ adresez la dvs. sæ væ aræt cuvintele øi dvs. væ vefli lua mai mult dupæ fapte decât dupæ impresiunea prima. D°lor, se zicea øi se poate zice cæ nu sunt numai amicii guvernului, dar sunt øi alte persoane care au interes în aceastæ lege. Se zicea cæ aceastæ lege este fæcutæ în vederea unei persoane, øi era aøa de puflin întemeiat aceasta încât acea persoanæ numai este øi nici nu øtiu pe cine am sæ numesc secretar general; totuøi flin la acest articol, nu pentru cuvinte închipuite dar pentru cuvintele reale. Atât d. Pherekyde cât øi d. Stoicescu zic cæ nu avem decât sæ uzæm de dreptul care ni°l dæ Constitufliunea, ca sæ numim subsecretari de Stat. Neapærat cæ vom uza de acest drept prezentând proiecte de legi atunci când vom fi în condifliuni bæneøti mai bune, însæ nici atunci nu vom merge cu înfiinflarea subsecretarilor de Stat pânæ la abuz; la ministerele care vor fi

515 împoværate øi care vor avea afaceri zilnice cu Camera, acolo negreøit cæ un subsecretar de Stat se va impune trebuinflei, însæ la unele ministere, între care este øi Ministerul de Externe, nu cred cæ pânæ la un timp oarecare serviciul chestiunilor exterioare sæ simtæ trebuinfla unui subsecretar de Stat. D°lor, dacæ la alte ministere se justificæ înfiinflarea subsecretarilor de Stat, apoi la Ministerul de Externe se justificæ ca secretarul general sæ aibæ titlul prevæzut în proiectul de lege øi væ rog sæ væ dafli seama bine cæ nu este o boierie acest titlu, nu i se dæ decât pe timpul cât funcflioneazæ, în momentul în care a încetat de a mai funcfliona nu mai are nici un titlu, nu mai are acest drept. Aceasta este atât de adeværat cât este de adeværat pentru trimiøii noøtri din stræinætate; n°a intrat în ideile nimænui ca într°o flaræ democraticæ ca a noastræ, dacæ cineva a avut favoarea guvernului, numindu°l într°o atare funcfliune, sæ aibæ denumirea acelei funcfliuni pentru restul vieflii. Øi când prin o lege ca aceasta vedefli cæ eu singur îmi ridic atâtea drepturi care le aveam pânæ acum, nu vedefli cæ nu voiesc sæ stabilesc un arbitrar al ministrului pentru alflii? D°lor, aci este chestiunea de înaintare pe loc, o chestiune eminamente practicæ, pentru ca sæ se determine aptitudinea unei persoane. Afaræ de aceasta noi avem pe fiecare zi relafliuni øi negocieri cu corpul diplomatic, care relafliuni cresc mereu; iar nu scad øi este bine sæ cæutæm cât se poate mai mult ca sæ punem pe un picior de egalitate pe acela care trateazæ cu øefii de misiuni stræine; astfel nu va fi trebuinflæ ca toate chestiunile sæ vinæ înaintea ministrului. Pentru aceste cuvinte, væ rog, d°lor, sæ binevoifli a vota aceastæ creafliune cu totul aparentæ, øi cu atât mai mult cæ nu m°afli face sæ mæ întorc la Senat cu aceastæ lege, pentru acest articol care n°are atâta importanflæ cât vi se pare. Rog øi pe d. Stoicescu sæ nu mai insiste asupra amendamentului d°sale. D. Dumitru Ollænescu. D°lor deputafli, comitetul delegaflilor a respins amendamentul d°lui Stoicescu, øi dupæ cele zise de d. ministru pufline am de adæogat ca sæ væ aræt motivele acestei respingeri. D°lor, în toate flærile unde este o carieræ diplomaticæ serioasæ øi unde este un Minister de Externe organizat cum se cuvine, trebuie sæ se urmeze fatalmente unele reguli care sunt precise, sfinte în ceea ce priveøte tradifliunile corpului diplomatic. Aøa, d°lor, în Francia, care este una din flærile cele mai democratice øi mai liberale, în Francia republicanæ, directorul serviciului politic, adicæ directorul afacerilor politice øi directorul afacerilor consulare, cæci secretar general nu este, øi directorul general al serviciului contencios sunt miniøtri plenipotenfliari de clasa întâi. Øtifli de pildæ cæ d. baron de Courcel, care astæzi este ambasador al Franciei la Berlin øi care a fost luat din serviciul central pentru a fi numit ambasador, d. baron de Courcel avea titlu de ministru plenipotenfliar de clasa I. Tot astfel în Italia unde este un secretar general al Ministerului de Externe el are titlu de ministru plenipotenfliar…

516 D. Voinov. Noi ne creæm titluri înainte de°a avea oamenii. D. Dumitru Ollænescu. Noi oameni avem, numai sæ øtim sæ°i pæstræm øi dacæ se duc cauza e cæ nu le dæm încurajare de ajuns. În Belgia secretarul general este iaræøi ministru plenipotenfliar; în Austria asemenea. Exemplul cel mai viu este contele de Hoyos care fiind ministru plenipotenfliar a fost luat de la Ministerul de Externe øi trimis la Paris ca ambasador. Prin urmare, nu væd de ce nu am adopta acelaøi sistem øi aceleaøi tradifliuni, când cel cæruia i se va da titlul, sunt sigur cæ°l va merita cu tot dreptul øi mai ales când ne°am hotærît a îndeplini obligafliunile adeværatei cariere diplomatice. Voci. La vot, suntem convinøi. D. D.C. Ollænescu. Dacæ suntefli convinøi, atunci væ rog sæ respingefli acest amendament. Voci. La vot amendamentul. D. preøedinte. Eu pun la vot articolul, øi dacæ îl vefli primi, amendamentul este cæzut de la sine. Voci. Nu se poate. D. Agarici. D°le preøedinte, chiar când se prezintæ un amendament pentru suprimarea unui articol, tot trebuie a se pune mai întâi la vot amendamentul øi dacæ se respinge amendamentul, apoi se pune articolul; aøa zice regulamentul. D. preøedinte. Binevoifli a°mi aræta articolul din regulament care zice aøa. D. N. Constantinescu. D. preøedinte voieøte sæ schimbe un uz care s°a cam înve- chit, øi d°sa are dreptate fiindcæ este totuna; dacæ se pune la vot un amendament care propune suprimarea unui articol øi se respinge de Adunare, atunci articolul este primit; sau dacæ se pune la vot un articol a cærui suprimare este cerutæ printr°un amendament øi se primeøte articolul, atunci amendamentul este respins, ceea ce va sæ zic, bonnet blanc et blanc bonnet*. Voci. La vot amendamentul. Se pune la vot amendamentul d°lui Stoicescu øi se respinge. Se pune la vot art.2 øi se primeøte. Art.3 øi 4 se primesc succesiv færæ discufliune. Se citeøte art.6. D. Em. Porumbaru. D°lor deputafli, voi fi foarte scurt de astæ datæ, voi spune numai în substanflæ conflinutul celor douæ amendamente ce am onoare a propune la art.6. Cel dintâi amendament este la alineatul penultim al art.6. El tinde a reduce de la cinci la trei ani, timpul necesar funcflionarilor acolo prevæzut pentru a putea obfline

* nu se schimbæ nimic.

517 titlul onorific de consilier de legafliune øi totdeodatæ a face ca øi consulii generali sæ poatæ profita de aceastæ dispozifliune a legii. În ceea ce priveøte termenul, mi se pare cæ este prea mult ca sæ cerem cinci ani de serviciu în acelaøi grad: sunt foarte puflini la noi în flaræ care întrunesc aceastæ condifliune, øi de aceea, în interesul serviciului pe care voim sæ°l ridicæm propun reducerea termenului la trei ani. Cel de°al doilea amendament priveøte alineatul final al art.6. Am cerut suprimarea acestui alineat øi înlocuirea lui cu altul, în care se zice cæ consulii generali sunt asimilafli în grad cu secretarii de legafliune clasa I øi consulii cu secretarii de legafliune clasa II°a. Acestea sunt amendamentele ce am onoarea a propune øi pe care le voi dezvolta din nou în câteva minute. (Întreruperi, dialoguri.) Rog pe d. preøedinte sæ binevoiascæ a mæ pune în pozifliune de a°mi dezvolta amendamentele. D°lor deputafli, ideea amendamentelor mele este aceea pe care am avut onoare a dezvolta adineaori. Trebuie sæ constat cæ atât onor. d. ministru de Externe cât øi onor. d. raportor nu mi°au fæcut onoarea sæ°mi arate care sunt motivele pe care se fundeazæ proiectul pentru a introduce în lege modificærile relative la consuli. Nu mi s°a ræspuns nimic în aceastæ privinflæ. De aceea mæ întreb din nou: este în interesul nostru sæ ridicæm oficiile noastre consulare din stræinætate. Evident cæ da! În urma mai cu seamæ a dezbaterilor care se petrec în aceastæ Cameræ de câtva timp încoace, de când discufliunea intereselor economice ale flærii în raport cu celelalte state este pusæ la ordinea zilei pretutindeni, mi se pare cæ suntem puøi în pozifliune a vedea cu toflii cæ avem mare øi absolutæ necesitate sæ cæutæm a da reprezentanflilor intereselor noastre comerciale øi economice din stræinætate cea mai mare considerafliune posibilæ. D°lor, gândifli°væ mai ales la reprezentafliunea noastræ consularæ în Austro°Ungaria. Noi avem la Budapesta un consul general cæruia îi este încredinflatæ apærarea marilor noastre interese economice øi comerciale în statul vecin. O voce. Avem øi un alt consul la Viena. D. Em. Porumbaru. Da, avem øi la Viena un consul, pe d. Lindheim; dar acesta este un supus stræin, care este neretribuit øi care nu este consul de carieræ. D. D. Ollænescu. D. Lindheim este un om onest øi un bun reprezentant. D. Em. Porumbaru. Da, d°lor, onor. d. Lindheim este un bun consul general, o øtiu øi°mi place a o recunoaøte; însæ nu pierdefli din vedere cæ este o mare deosebire, din punctul de vedere care ne ocupæ, între consuli, curat comerciali, care pot fi øi stræini, precum este d. Lindheim, øi consulii de carieræ propriu°ziøi, care au oarecare caracter reprezentativ.

518 Prin urmare, noi nu avem în Imperiul austro°ungar decât un singur consul de carieræ, pe consulul general din Pesta, care este însærcinat pentru întregul Imperiu austro°ungar sæ apere interesele noastre economice øi comerciale în monarhia vecinæ, øi ar trebui sæ ne gândim serios la pozifliunea ce creæm prin legea de faflæ acestui reprezentant al nostru. Prin proiectul dvs. îl punefli într°o pozifliune cu totul inferioaræ, deoarece îl asimilafli cu un simplu secretar de legafliune de clasa II°a. Apoi e oare bine aceea ce facefli? Credefli cæ vefli da vreo considerafliune acestui oficiu consular øi cæ îi vefli înlesni mijloacele de acfliune sau de informafliune redu- cându°i gradul øi importanfla færæ sæ avefli nici un interes mærturisit? Credefli cæ astfel capul acestui oficiu, oricine ar fi, va lucra mai mult øi mai bine? Eu, d°lor, nu cred øi nici pot crede una ca aceasta, øi de aceea nu pot înflelege øi nici cæ væd motivele care au putut sæ facæ pe d. ministru de Externe sæ introducæ aceastæ stranie inovafliune. Aø fi mai înfleles ca guvernul sæ vinæ cu un proiect de lege prin care sæ ne propunæ o reorganizafliune întreagæ a serviciului nostru consular, pe care sæ o discutæm în mod serios cu toflii øi sæ ridicæm prin ea institufliunea consularæ la rangul øi considerafliunea de care se bucuræ în alte flæri; dar sæ vinæ d. ministru de Externe øi prin o lege prin care tinde a se modifica câteva articole din legile în vigoare, øi în care nu este vorba decât despre ataøafli, sæ intercaleze asemenea modificæri care ræstoarnæ o întreagæ stare de lucruri, aceasta nu o pot înflelege. Din punctul acesta de vedere, d°lor, eu mi°aø permite a ruga pe d. ministru de Externe sæ renunfle la aceastæ dispozifliune, care este o greøitæ inovafliune, øi sæ lase lucrurile în starea lor actualæ, adicæ sæ lase ca øi în viitor, conform art.12 din legea din 1879, consulii generali øi consulii sæ fie asimilafli în grad cu secretari legafliunilor, precum este în celelalte state. Dacæ voifli însæ ca din consulii generali sæ putefli face secretari de legafliune, atunci nu°i mai cerefli nici o condifliune de stagiu; øi din contra, dacæ voifli sæ facefli consuli generali din secretarii de legafliune, luafli asemenea de unde vefli voi, færæ nici o anume condifliune de stagiu. Votaræm acum un articol dupæ care ministrul poate da titlul onorific de ministru plenipotenfliar secretarului general al ministerului færæ a i se cere un anume timp de serviciu. Sæ facem tot astfel øi cu dreptul ministrului de a permite între dânøii pe membrii corpului consular øi pe aceia ai corpului diplomatic. Sæ nu uitæm, d°lor, cæ consulul general este capul unui oficiu, pe când secretarul de legafliune este un funcflionar subaltern într°un oficiu diplomatic. Nu e nici bine, nici drept ca sæ luafli pe capul unui oficiu, fie chiar al unui oficiu consular, øi ca înaintare, dupæ un serviciu de cinci ani, sæ°l subordonafli într°un alt serviciu, sæ facefli din el un funcflionar inferior. Aceasta nu se vede nicæieri; permitefli°mi sæ væ citesc chiar cuvintele d°lui Decazes.

519 D. D. Ollænescu. Citifli mai întâi legea noastræ. D. Em. M. Porumbaru. Iatæ textual cuvintele d°lui Decazes, relativ la punctele de asemænare øi de deosebire între cele douæ cariere, cuvinte extrase din raportul sæu de la 1 februarie 1877 cætre preøedintele republicii: „Ordonanfla de la 26 aprilie 1845, zice ministrul francez, a enumerat deja condifliunile puse trecerii din personalul diplomatic în consulate. În fapt, numærul consulilor care de atunci au devenit secretari de ambasadæ, miniøtri plenipotenfliari øi chiar ambasadori, nu este inferior numærul secretarilor de ambasadæ, care au devenit consuli. Pentru a stabili o reciprocitate deplinæ, este destul ca uzul sæ fie conservat prin un regulament formal“. Vorbind apoi de deosebirea între cele douæ cariere, d. Decazes adaogæ: „Numai când ajung la oarecare înælflime aceste douæ cariere se întâlnesc în realitate. Numai atunci agentul consular în unele posturi poate avea o acfliune politicæ de exercitat, iar agentul diplomatic poate fi chemat a trata chestiunile comerciale“. Este adeværat, cæ la începutul carierei trebuie sæ facem oarecare distincfliune. Cine vrea sæ îmbræfliøeze cariera de consul trebuie sæ însuøeascæ oarecare condifliuni øi sæ posede oarecare cunoøtinfle, altele decât acelea cerute de la aceia care se destinæ la cariera diplomaticæ, afaræ se înflelege de acele condifliuni øi cunoøtinfle care sunt comune la amândouæ categoriile øi færæ care cineva nu poate aspira sæ intre în nici una din cele douæ ramuri ale acestei frumoase dar delicate cariere. Însæ când aceste douæ cariere ajung la un punct oarecare de înælflime, ele se întâlnesc øi încep a se confunda între dânsele, cæci amândouæ nu fac în realitate decât una singuræ, deoarece o linie de demarcafliune între interesele inclusiv politice øi cele economice propriu°zise este foarte anevoie de fæcut. Sæ nu venim tocmai noi sæ stabilim asemenea distincfliuni subtile prin lege, când poate la noi mai mult decât la oricine chestiunile economice øi comerciale sunt foarte strâns legate cu interesele noastre politice øi naflionale. De aceea, væ rog, væ conjur, d°le ministru, sæ binevoifli a renunfla la acest alineat care este de naturæ a produce efecte rele în ceea ce priveøte interesele noastre exterioare øi sæ primifli a ræmâne în starea actualæ de lucruri pânæ când vefli putea veni cu o reformæ completæ asupra reorganizærii corpului nostru consular. D. preøedinte. D. Stoicescu are cuvântul. D. C.I. Stoicescu. D°lor, am luat cuvântul ca sæ zic numai câteva cuvinte øi væ promit cæ voi fi foarte scurt. Voi dovedi cæ eu mæ flin de vorbæ. În comitetul delegaflilor am avut onoare a propune douæ amendamente la articolul 7 al proiectului, notafli bine cæ acum discutæm proiectul de lege al guvernului, iar nu al delegaflilor. Comitetul de delegafli admiflând cele douæ amendamente ale mele, aceasta m°a încurajat ca sæ vin sæ le propun øi în Cameræ, crezându°le fundate øi raflionale.

520 Iatæ la ce se reportæ amendamentul meu relativ la alineatul 2 din articolul 7, øi care spune: „Nu vor putea fi numifli secretari de legafliune de clasa II°a, decât acei ataøafli care au fæcut un stagiu de cel puflin doi ani în administrafliuna centralæ“. Eu propun ca termenul de doi ani sæ fie redus la 6 luni, øi pun amendamentul meu în termenii urmætori: „Nu vor putea fi numifli secretari de legafliune de clasa II°a, decât acei ataøafli care au fæcut un stagiu de cel puflin doi ani, din care minimum øase luni în administrafliunea centralæ“. Øi iatæ pentru ce astæzi se cere prin noua lege de la ataøaflii ce se numesc condifliuni speciale de admisibilitate, care nu se cereau de la ataøaflii care pânæ acum erau numifli færæ examen øi færæ titluri academice. Când se cer aceste garanflii, d. ministru este deja garantat suficient øi nu trebuie sæ fie dominat de îngrijirea ce o are: aceea cæ ar putea avea ataøafli, care sæ nu øtie limba flærii; cæci examenul de aci se trece în limba româneascæ; øi aceasta îl asiguræ în destul, cæ tinerii care vor trece acest examen, nu vor merge în stræinætate decât øtiind limba flærii noastre. Mai este øi o altæ preocupafliune pe care cu drept cuvânt o manifestæ d. ministru: aceea ca ataøaflii sæ cunoascæ organizafliunea interioaræ øi istoria flærii. Øi aceastæ preocupafliune, prin condifliunea examenului, prin prezentarea diplomei, este înlæturatæ; cæci se presupune cæ acei tineri care au trecut acest examen pe care d. ministru spune cæ este greu øi complicat øi care au prezentat øi diplomele ce li s°au cerut au în favoarea lor o forte prezumfliune cæ ei posedæ cunoøtinflele cerute, pentru a fi buni ataøafli de legafliune, prin urmare este nedrept sæ mai supunem pe un bæiat, care øi°a fæcut studiile în stræinætate sau în flaræ øi are o diplomæ cu condifliuni de un stagiu îndelungat, sæ°l mai supunem la un stagiu de doi ani; cred cæ este prea mult. Øi zic aceasta cu atât mai mult, cæ amendamentul meu admite un minimum; prin urmare lasæ mânæ liberæ ministrului, când va avea un tânær de o inteligenflæ superioaræ, care prin educafliunea sa, prin cunoøtinflele sale ar face bunæ figuræ în stræinætate, sæ poatæ sæ°l numeascæ ataøat pe lângæ o putere stræinæ færæ a°l mai fline doi ani aci în minister. D. ministru mai are o altæ facultate pe care i°o dæ chiar legea de organizafliune a corpului diplomatic: aceea de a chema în serviciul central al ministerului pe orice membru din corpul diplomatic de la ataøat pânæ la øeful de misiune. Prin urmare dacæ ar fi un ataøat care în 6 luni nu ar fi apt a fi trimis în stræinætate îl poate fline în serviciul central. În acest sens este amendamentul meu. Mai am încæ un amendament relativ la alineatul penultim tot al articolului 7 øi care este relativ la consuli, despre care a vorbit øi d. Porumbaru. În comitetul delegaflilor s°a admis ideea ca consulii øi consulii generali sæ poatæ fi numifli secretari de legafliune. Când? Atunci când vor îndeplini condifliunile de admisibilitate pentru a intra în corpul diplomatic! Când n°ar avea un titlu academic øi celelalte.

521 Consulatul øi diplomaflia sunt douæ cariere cu totul distincte, care au oarecare puncte de asemænare, care au ceva de comun, dar care sunt deosebite. Pentru consuli nu se cere nici diplomæ, nici examen, nici stagiu ca ataøat. De aceea am zis cæ: consulii sau consulii generali sæ poatæ fi numifli secretari de legafliune, numai dacæ întrunesc condifliunile de admisibilitate în corpul diplomatic, în care se cer cu totul alte aptitudini. Am admis stagiul de trei ani, fiindcæ consulii au dispensa de stagiul de ataøat. Dacæ nu afli cere aceste condifliuni pentru transferare, s°ar læsa loc la o procedare abuzivæ, de a se putea numi cineva la un consulat færæ nici o condifliune de admisibilitate, øi apoi, cum se zice d’emblée* sæ fie transferat prim°secretar de legafliune. În sensul acesta sunt amendamentele mele, pe care comisiunea delegaflilor le°a admis, øi pe care væ rog øi pe dvs. a le admite. D. ministru de Externe. Sunt patru amendamente, douæ ale d°lui Porumbaru øi douæ ale d°lui Stoicescu. Încep prin a zice cæ pricep toate pregætirile d°lui Porumbaru; decât sunt nevoit sæ°l combat. D. Porumbaru vrea sæ vadæ o asimilare între personalul propriu°zis al legafliunii øi între personalul consulatelor. Nu este, d°lor, un interes prea apreciabil sæ separæm aceste douæ cariere øi fifli siguri cæ, acolo unde ele sunt separate, este efectul unei tradifliuni øi unei aristocraflii care se formeazæ; personalul corpului diplomatic se crede superior personalului consular. D°lor, dacæ nu ar fi decât cuvântul acesta, credefli cæ aø fi poate alæturi cu d. Porumbaru, decât mæ opun pentru cuvântul care°l repet la fiecare linie: mai bine sæ avem aceastæ lege aøa cum se propune decât sæ riscæm sæ mai træim un an færæ lege sau sub regimul bunului plac. Dar mai e øi altceva. Observafliunile d°lui Stoicescu sunt foarte juste. Dacæ afli permite ca în orice stadiu consulii sæ treacæ ca secretari de legafliune, neapærat cæ abuzul iar ar domni; øi cu toate acestea sunt în necesitate de a væ zice sæ nu°mi legafli braflele în alegerea consulilor. Pentru ce aceasta? Pentru cæ nimeni nu se înfige la consulate; øi ministerul nu este solicitat de asemenea pofte. Prin urmare, pentru consulate nefiind torturafli, asediafli de cereri, e bine sæ avem libertatea. De ce voim sæ ne legæm mâinile când e vorba de legafliuni? Pentru cæ acolo sunt cereri mai multe, øi noi voim sæ stabilim cæ de acum înainte personalul diplomatic sæ se recruteze dintre oameni cu studii, de valoare, iar nu dintre favorifli.

* dintr°o datæ.

522 D°lor, fifli bine încredinflafli cæ pânæ acum cariera diplomaticæ nu s°a considerat la noi sub adeværatul ei punct de vedere, o consideræm încæ numai prin prisma plæcerilor, al onorurilor, al decorafliunilor; øi nu se øtie cæ, cariera diplomaticæ este cea mai grea pentru cæ ea este complexul tuturor cunoøtinflelor. Scopul acestei legi e sæ spunem fiecærui doritor cæ nu mai poate fi trimis cu banii statului ca sæ petreacæ în stræinætate; ci trebuie sæ lucreze mult timp ca sæ fie demn de a reprezenta statul, øi sæ asiste pe oamenii trimiøi în misiune… O voce. Dar atunci nu vefli mai gæsi consuli. D. ministru de Externe. Vom gæsi consuli. Acum ca dovadæ de simflæmintele mele în aceastæ privinflæ este cæ în proiectul de lege numærul consulilor nu era fixat, astfel cæ permitea guvernului ca prin simple dispozifliuni bugetare votate de Cameræ sæ trimitæ mai mulfli sau mai puflini consuli oriunde ar avea interes, øi Camera dintr°un spirit de economie nu a admis decât un numær restrâns de consuli, astfel cæ dacæ prin legea ce propun nu le dæm o mai mare extensiune, cauza este cæ prin lege ne împotrivim la creøterea numærului lor. Mæ pun din nou de acord cu d. Porumbaru øi declar cæ poate la noi membrilor corpului diplomatic li se face o prea mare parte, øi sunt în înflelegere cu d°sa declarând cæ corpul consular este în adevær oarecum sacrificat. Dar pentru aceasta chiar nu vom veni cu asemenea mæsuri pentru ca sæ le dæm numai un fel de parigorie* sau consolafliune. Ne vom prezenta cu un întreg sistem al reorganizærii consulatelor, cæci flara are mai mult trebuinflæ sæ fie garantatæ în interesele ei materiale, decât în vane reprezentafliuni. (Aplauze.) Acestea sunt cuvintele mele øi væ rog sæ respingefli amendamentele d°lui Porumbaru, cu promisiunea de a veni cu un sistem pentru consulate. Sæ nu surâdæ d. Porumbaru, cæci promisiunea ce v°am dat la 1879 am îndeplinit°o, øi de aceea sæ credefli cæ neapærat o sæ venim cu un proiect de lege în aceastæ privinflæ, dar sæ ne dafli numai timpul material ca sæ studiem chestiunea. D°lor, nu primesc amendamentul d°lui Stoicescu pentru cæ se deschide uøa din nou la favoruri. D. C.I. Stoicescu. Se închide. D. ministru de Externe. Zicefli cæ cutærui tânær e de ajuns 6 luni pentru ca sæ poatæ fi trimis în stræinætate. D. C.I. Stoicescu. Minimum. D. ministru de Externe. Va sæ zicæ maximul e al meu, ce va împiedica atunci pe ministru de a fi asediat de cereri ca øi în trecut? Prea am træit mult în stræinætate; prea am învæflat a regula toate lucrurile dupæ ceea ce se petrece în flærile stræine; sæ

* mângâiere.

523 ne convingem odatæ cæ flara are trebuinflele ei proprii, øi cæ mæsurile trebuiesc luate în acest sens, iar nu dupæ tipicul stræinætæflii. Credefli dvs. cæ e de ajuns 6 luni pentru un om care din copilærie a fost træit în stræinætate sæ°øi ia întipærirea, dorul de flaræ? Dar mi se va zice garanflia examenului? Apoi cunosc un caz foarte interesant; un domn pe care tofli îl øtiam cæ fæcuse studii serioase, se prezintæ la un concurs de profesor øi a fost mare mirare când juriul nu l°a admis! Am întrebat pe membrii comisiunii cauza pentru care n°au admis un tânær, care s°a prezentat în condifliuni aøa de bune. Mi°au ræspuns: Nu e vina noastræ, nu øtie româneøte. Apoi din acele persoane voifli sæ recrutæm personalul nostru? Væ rog dar, d°lor, sæ binevoifli a primi acest proiect de lege, care dacæ nu dæ satisfacere la dorinflele tuturor, e cel puflin o ameliorare a situafliunii actuale. D. D. Ollænescu. D°lor, comitetul delegaflilor a respins amendamentele d°lui Porumbaru øi a primit pe ale d°lui Stoicescu. Se pun la vot amendamentele succesiv, amendamentul d°lui Stoicescu øi ale d°lui Porumbaru, øi se resping. Se pune la vot art.7 øi se primeøte. Se citeøte art.8. D. B. Iepurescu. Rog pe d. raportor sæ citeascæ amendamentul meu, el vorbeøte de la sine. Se dæ citire amendamentului d°lui Iepurescu în cuprinderea urmætoare: „Ataøaflii de legafliune de clasa I se vor bucura de un tratament fix de 500 lei pe lunæ, iar cei de clasa II de un tratament fix de 400 lei pe lunæ“. Voci. La vot. Se pune la vot amendamentul d°lui Iepurescu øi se respinge. Se pune la vot art.8 øi se primeøte. Art.9 se primeøte færæ discufliune. Se pune la vot proiectul de lege în total øi rezultatul scrutinului e cel urmætor: Votanfli……………..…………...68 Voturi exprimate………………..58 Majoritate regulamentaræ..……...46 Bile albe……….………………..52 Bile negre……….....…...……...... 6 Abflineri…………………………10 D. preøedinte. Adunarea a adoptat proiectul de lege.

(Dezbaterile Corpurilor legiuitoare, nr. 75 din 9 martie 1885, pp.1318–1331)

524 42

LEGE PENTRU MODIFICAREA ARTICOLELOR 2, 3, 4, 6, 8 ØI 9 DIN LEGEA DE LA 14 FEBRUARIE 1879

CAROL I, Prin graflia lui Dumnezeu øi voinfla naflionalæ, Rege al României, La tofli de faflæ øi viitori, sænætate. Corpurile legiuitoare au adoptat øi noi sancflionæm ce urmeazæ:

LEGE

Articol unic — Art.2, 3, 4, 6, 8 øi 9 din legea de la 14 februarie 1879, relativæ la legafliunile øi consulatele române din stræinætate, se modificæ precum urmeazæ: Art.2. Se adaogæ la finele articolului: secretarul general al ministerului va putea obfline un grad diplomatic onorific în aceleaøi condifliuni. Art.3. Secretarii de legafliune, fie de clasa I, fie de clasa II, ataøaflii de legafliune øi interpreflii sunt aøezafli la diferitele posturi diplomatice. Ei pot primi titlul øi face funcfliunile de cancelari. Art.4. Nu se vor admite în serviciul intern sau extern al Ministerului Afacerilor Stræine decât ataøafli de legafliune retribuifli care vor justifica cæ au satisfæcut serviciul militar. Atribufliunile ataøaflilor în minister se vor determina de secretarul general, iar în legafliune de øeful misiunii. Ca øi reprezentanflii flærii øi secretarii de legafliune, ataøaflii vor putea face tot sau parte din lucrærile prevæzute la art.38 din legea pentru organizarea Ministerului Afacerilor Stræine, de la 16 martie 1873, dupæ o prealabilæ delegafliune a øefului lor. Art.6. Ataøaflii de legafliune se vor numi dintre tinerii care posedæ o diplomæ de doctor sau licenfliat, dupæ ce vor justifica de cunoøtinflele prevæzute la art.21 al legii de la 16 martie 1873. Nu vor putea fi numifli secretari de legafliune de clasa II decât acei ataøafli care au fæcut un stagiu de ce puflin 2 ani în administrafliunea centralæ. Ataøaflii de legafliune de clasa I care vor funcfliona mai mult de trei ani, vor putea obfline titlul de secretari de legafliune de clasa III, færæ ca acest titlu sæ le constituie un drept la altæ retribufliune decât aceea pe care le°o acordæ prezenta lege. Secretarii de legafliune de clasa I øi øefii diviziunilor politicæ øi consularæ din Ministerul Afacerilor Stræine, dupæ cinci ani de serviciu în aceste funcfliuni, pot obfline titlul onorific de consilieri de legafliune. Prin derogafliune la dispozifliunile de mai sus, consulii generali, dupæ cinci ani de serviciu, pot fi numifli secretari de legafliune de clasa I; iar consulii, secretari de legafliune de clasa II.

525 Art.8. Se adaogæ alineatul urmætor: Ataøaflii de legafliune de clasa I se vor bucura de un tratament fix de 300 lei pe lunæ, iar cel de clasa II de un tratament fix de 200 lei pe lunæ. Art.9. Însærcinaflii de afaceri prin°interim când titularul legafliune este în concediu care trece peste opt zile sau când postul este vacant au dreptul la o treime ce se va lua din cheltuielile de reprezentare afectate capului misiunii. Reprezentanflii flærii în stræinætate nu pot, în nici un caz, lipsi de la postul lor færæ o prealabilæ autorizare a ministrului. Când aceastæ lipsæ va trece peste opt zile, se va obfline încuviinflarea regalæ prin mijlocirea ministrului. Lipsa de la post færæ autorizarea regalæ peste acest termen va atrage de drept pierderea întregilor cheltuieli de reprezentare pe tot timpul absenflei, afaræ de treimea acordatæ secretarului care gereazæ afacerile legafliunii.

Aceastæ lege s°a votat de Senat în øedinﬂa din 21 februarie 1885 øi s°a adoptat cu majoritate de 48 voturi, contra a 5.

Preøedinte, Dimitrie Ghica Secretar, Ap[ostol] Mænescu (L.S.S.)

Aceastæ lege s°a votat de Adunarea Deputaflilor în øedinfla de la 7 martie 1885 øi s°a adoptat cu majoritate de 52 voturi, contra a 6, fiind øi 10 abflineri.

Preøedinte, D. Lecca Secretar, Em. M. Porumbaru (L.S.A.D.)

Promulgæm aceastæ lege øi ordonæm ca ea sæ fie învestitæ cu sigiliul statului øi publicatæ prin Monitorul Oficial.

Dat în Castelul Peleø, la 26 iunie 1885 (L.S.St.) CAROL

Ministru [al] Afacerilor Stræine Ministru [al] Justiﬂiei I. Câmpineanu C. Nacu Nr. 1 679

(Monitorul Oficial, nr. 71 din 2 iulie 1885, pp.1497–1498)

526 43

REGULAMENT PENTRU ORGANIZAREA SERVICIULUI DE EXPEDIﬁIE ØI COPIERE DE ACTE ÎN ADMINISTRAﬁIA CENTRALÆ A MINISTERULUI AFACERILOR STRÆINE

Noi, ministru secretar de Stat la Departamentul Afacerilor Stræine; Având în vedere cæ repartifliunea actualæ a copiøtilor în diviziunile administrafliunii centrale a ministerului aduce câteodatæ întârziere øi alte neajunsuri în expedierea lucrærilor; Dorind pe de altæ parte, pentru îmbunætæflirea serviciului, ca pe viitor tofli impiegaflii destinafli la expedifliune sæ se ocupe în mod egal øi sub un control mai direct de lucrærile care cad în sarcina lor, Decidem cele ce urmeazæ:

REGULAMENT pentru organizarea serviciului de expediﬂiune øi copiare în administraﬂiunea centralæ a Ministerului Afacerilor Stræine

Art.I. Serviciului de expedifliune sau copiare al administrafliunii centrale, pus sub ordinele øi supravegherea directæ a secretarului general, se va face pe viitor de cætre un birou special. Art.II. Acest birou se va compune deocamdatæ, øi în aøteptarea revizuirii legilor øi regulamentelor organice ale ministerului, din personalul urmætor: un øef de birou detaøat de la diviziunea consularæ sau un cancelar de consulat øi cei patru copiøti. Art.III. Toatæ corespondenfla emanând de la diferitele diviziuni øi servicii ale ministerului, toate actele øi lucrærile cerute destinate a fi transmise, sunt copiate de cætre biroul expedifliunii, afaræ de piesele ce cad în atribufliunile protocolului, precum corespondenfla cu suveranii, depline puteri, proviziuni, comisiuni, brevete etc., care se vor copia de cætre caligraf. Art.IV. Minutele, aprobate de cætre ministru sau de cætre secretarul general, se vor separa de dosarele lor de cætre øefii de serviciu respectivi, øi se vor transmite, împreunæ cu anexele originale sau de copiat, øefului biroului expedifliunii. Øefii de serviciu vegheazæ ca minutele transmise biroului de expedifliune sæ poarte numerele obiønuite de intrare sau de ieøire øi indicafliunile de serviciu necesare. Art.V. Piesele transcrise sau copiate se vor colafliona, adicæ compara cu minuta de cætre øeful biroului expedifliunii, care pune pe fiecare piesæ semnætura, constatând controlul sæu, øi este responsabil de exactitatea copiei.

527 Piesele colaflionate sunt transmise, de cætre øeful biroului expedifliunii, øefilor de diviziune sau de serviciu de unde ele emanæ, pentru a fi supuse semnæturii ministrului sau secretarului general. Art.VI. Afaræ de anexe sau alte lucræri ce trebuiesc copiate pentru serviciul ministerului, øeful expedifliunii nu va admite nici o piesæ neparafatæ de cætre ministru sau de cætre secretarul general. Art.VII. Minutele care poartæ cuvântul urgent trebuiesc sæ fie expediate cele dintâi øi aøezate în capul portofoliului pieselor de semnat, într°un plic, având scrise pe dânsul cu creionul roøu cuvintele piese urgente; Iar cele care vor purta inscripfliunea f. urgent vor fi transcrise imediat ce sunt remise biroului de expedifliune înaintea oricæror alte piese øi se vor înapoia imediat serviciului de unde emanæ. Art.VIII. Copistul expeditor va iscæli pe margine minutele pieselor ce va fi copiat. Art.IX. Øeful expedifliunii este responsabil de neregularitæflile øi de întârzierile ce s°ar constata în lucrærile biroului sæu. El va împærfli copiøtilor în numær egal piesele de expediat, încredinflând pe acele destinate agenflilor øi guvernelor stræine acelora care au o scriere mai frumoasæ. El va raporta în scris pe aceia din copiøti care nu øi°ar îndeplini în mod conøtiincios datoriile. Secretarul general, dacæ va crede de cuviinflæ, va supune asemenea rapoarte ministrului, care, prin deciziune, va aplica pedeapsa cuvenitæ. Art.X. Secretarul general al Ministerului Afacerilor Stræine este însærcinat cu aducerea la îndeplinire a acestei deciziuni.

Datæ în Bucureøti, la 1 septembrie 1888

Ministru, P.P. Carp Nr. 15 418

(Monitorul Oficial, nr. 128 din 13 septembrie 1888, p.3084)

528 44

REGULAMENT REFERITOR LA PUNEREA ÎN POZIfiIE DE RETRAGERE A AGENfiILOR DIPLOMATICI ØI CONSULARI ØI A FUNCfiIONARILOR ADMINISTRAfiIEI CENTRALE A MINISTERULUI AFACERILOR STRÆINE

CAROL I, Prin graflia lui Dumnezeu øi voinfla naflionalæ, Rege al României,

La toﬂi de faﬂæ øi viitori, sænætate. Asupra raportului ministrului nostru secretar de Stat la Departamentul Afacerilor Stræine sub nr. 15 594; Având în vedere jurnalul Consiliului nostru de Miniøtri din 3 septembrie 1888, sub nr.3, Am decretat øi decretæm:

REGULAMENT privitor la punerea în pozifliune de retragere a agenflilor diplomatici øi consulari øi a funcflionarilor administrafliunii centrale a Ministerului Afacerilor Stræine

Art.I. Øefii misiunilor diplomatice øi consulare ale flærii în stræinætate pot fi puøi din oficiu în pozifliune de retragere împlinind vârsta de 70 ani sau 64 ani, în condifliunile urmætoare: a) Pentru legafliunile din Berlin, Constantinopole, Londra, Paris, Petersburg øi Viena, termenul vârstei va fi de 70 ani; b) Pentru legafliunile din Atena, Belgrad, Bruxelles°Haga, agenflia diplomaticæ de la Sofia, consulatele generale din Budapesta, Constantinopole, Odessa øi Salonic, termenul de vârstæ va fi de 64 de ani. Art.II. Ceilalfli funcflionari dependenfli de Ministerul Afacerilor Stræine, atât în flaræ cât øi în stræinætate, vor putea fi puøi în pozifliune de retragere dupæ 30 ani de serviciu chiar dacæ nu au împlinit vârsta de 60 ani. Art.III. Punerea în pozifliune de retragere nu schimbæ întru nimic drepturile câøtigate în conformitate cu legea pensiunilor. Art.IV. Punerea în pozifliune de retragere se va face prin decret regal, în urma unui raport special al Ministerului Afacerilor Stræine.

529 Art.V. Posturile titulare ale misiunilor nostre diplomatice øi consulare din stræinætate nu vor fi de aci înainte încredinflate decât la persoane care nu au atins limita vârstei prevæzutæ mai sus. Art. VI. Toate dispozifliunile reglementare contrarii celor de faflæ sunt øi ræmân abrogate. Art.VII. Ministrul nostru al Afacerilor Stræine este însærcinat cu executarea acestui decret.

Dat în Castelul Peleø, la 9 septembrie 1888 CAROL

Ministru Afacerilor Stræine, P.P. Carp Nr. 2 615

(Monitorul Oficial, nr. 127 din 11 septembrie 1888, p.3058)

530 45

DEZBATEREA, ÎN SENAT, A PROIECTULUI DE LEGE PENTRU REORGANIZAREA MINISTERULUI AFACERILOR STRÆINE

Øedinﬂa de la 25 februarie 1893

Preøedinﬂia d°lui George Gr. Cantacuzino, preøedinte. D. preøedinte G. Gr. Cantacuzino. Acum, d°lor, la ordinea zilei avem raportul relativ la proiectul de lege pentru organizarea Ministerului Afacerilor Stræine. D. secretar P. Millo (în locul d°lui raportor Flondor) citeøte urmætorul raport øi proiect de lege:

Domnilor senatori, Proiectul de lege pentru reorganizarea Ministerului Afacerilor Stræine, adus în deliberarea Senatului cu Mesajul regal nr.4 058 de la 18 decembrie 1892, secfliunile dvs., patru dintre ele, l°au admis în unanimitate; iar secfliunea V a propus oarecare mici modificæri la art.30, 38, 47, 50, 52, 54 øi 64 øi au numit delegafli: Secfliunea I pe d. M. Theodosiadi; Secfliunea III pe d. P. Millo; Secfliunea IV pe d. general Tamara; Secfliunea V pe d. maior M. Læmotescu, iar secfliunea II pe subsemnatul, care, întrunindu°se în ziua de 11 februarie 1893, s°au constituit în comitet al delegaflilor, sub preøedinflia d°lui Miltiade Theodosiadi, øi au admis sus°zisul proiect de lege dimpreunæ cu toate modificærile propuse de secfliunea V, øi care sunt: La art.30 s°a adæugat un nou alineat în cuprinderea urmætoare: „Un regulament special va determina modul øi condifliunile în virtutea cærora un ministru plenipotenfliar va putea figura în vreuna din aceste douæ clase“. La art.38, al.5, s°a admis în loc de 5 ani sæ se punæ 4 ani. La art.47 s°a admis în loc de 5 ani sæ se punæ stagiul de 4 ani. La art.50, al.2, s°a admis în loc de art.50, sæ se punæ art.42. La art.52 s°a admis în loc de un stagiu de 5 ani sæ se punæ un stagiu de 4 ani. La art.54 s°a suprimat alineatul din urmæ. La art.64 s°a admis sæ se adauge urmætorul alineat: „Cele dintâi patru pedepse se fac prin deciziune ministerialæ, iar revocarea øi destituirea prin decret regal“. Comitetul delegaflilor, admiflând aceste modificæri, a fost convins cæ se aduce o îmbunætæflire proiectului de lege prezentat de guvern.

531 Domnilor senatori, Proiectul de lege, care se pune astæzi în dezbaterea dvs. tinde, pe de°o parte, a aduce mai multe îmbunætæfliri actualei organizafliuni a acestui minister, îmbunætæfliri relatate îndeajuns prin expunerea de motive a d°lui ministru de Externe, øi asupra cærora nu am mai crezut util sæ mai revin prin acest raport; iar pe de alta tinde a unifica ceea ce s°a crezut necesar din o serie de legi existente øi dispersate, precum sunt: legea organicæ din 16 martie 1873 øi legile modificatoare din 28 februarie øi 13 mai 1877, 9 februarie 1878, 12 februarie 1878, 1 mai 1882 øi 26 iunie 1885, care toate conflinând diferite modificæri, adæugiri øi suprimæri, n°au reuøit a evita confuziunea inerentæ oricærei legi compusæ din mai multe pærfli trunchiate. Astfel prezentul proiect de lege, formând un singur corp complet, va avea de efect a înlætura o mulflime de contraziceri øi confuziuni la care dædeau loc legile multiple existente ale Ministerului Afacerilor Stræine. Comitetul delegaflilor, având în vedere expunerea de motive26 prezentatæ de d. ministru respectiv, expunere care aratæ, într°un mod larg, îmbunætæflirile ce se aduc prin proiectul de lege pentru organizarea Ministerului Afacerilor Stræine, l°a admis în unanimitate acest proiect de lege cu modificærile propuse de secfliunea V, menflionate mai sus, øi, prin subsemnatul numit raportor, væ roagæ sæ binevoifli a°l vota øi dvs. astfel cum s°a adoptat de comitetul delegaflilor.

Raportor, Em. G. Flondor

Proiect de lege pentru reorganizarea Ministerului Afacerilor Stræine

TITLUL I Organizaﬂiune generalæ. — Atribuﬂiuni

Legea în vigoare Proiectul guvernului Modificærile comitetului delegaﬂilor

(Legea org.[anicæ] 1873) CAP. I Art.1. Serviciul general al Dispozifliuni generale Ministerului Afacerilor Stræine Art.1. Serviciul general al Ministe- se împarte precum urmeazæ: rului Afacerilor Stræine cuprinde: Admis Administraflia centralæ; 1. Administrafliunea centralæ; Serviciul exterior øi 2. Serviciul diplomatic; Reprezentafliunea României 3. Serviciul consular. în stræinætate.

532 Aceste servicii sunt puse sub autoritatea ministrului Afacerilor Stræine, care exercitæ direcfliunea superioaræ øi controlul relafliunilor internaflionale.

(Legea org. 1873) Art.2. Ministrul Afacerilor Stræine are Art.2. Serviciile ce compun în atribufliunile sale exclusive: nego- administrafliunea centralæ, servi- cierea øi interpretarea tratatelor øi con- ciul exterior øi reprezentafliunea venfliunilor de orice naturæ cu statele în stræinætate sunt puse sub stræine, precum øi raporturile României autoritatea ministrului Afaceri- cu celelalte state. lor Stræine, care exersæ direcfliunea superioaræ øi controlul El exercitæ, conform legii din 14 iunie relafliunilor internaflionale. 1886 pentru organizarea flotilei øi a serviciului porturilor, direcfliunea øi controlul asupra polifliei în porturi, în Admis domeniile fluviale øi maritime. Coman- dantul flotilei atârnæ, în aceastæ privinflæ, direct de Ministerul Afacerilor Stræine.

În calitatea de Cancelar al Ordinelor, ministrul Afacerilor Stræine are admi- nistraﬂiunea lor, precum øi aceea a medaliei „Serviciul Credincios“, øi lucreazæ direct cu Regele, Marele Maestru al Ordinelor.

(Legea org. 1873) CAP.II Art.3. Ministrul Afacerilor Administrafliunea centralæ Stræine executæ øi interpretæ tra- Art.3. Ministrul Afacerilor Stræine tatele øi convenfliunile; are este asistat de un secretar general. lucrærile politice relative la Toate piesele, scrisorile øi docu- aceste acte; trateazæ chestiunile mentele emanând de la minister sunt Admis de limite øi de extradifliune, se semnate de cætre ministru sau, în ocupæ cu proiectele de con- numele sæu øi în virtutea unei dele- venfliuni, pregæteøte tratatele gafliuni, de cætre secretarul general, care de comerfl øi de navigafliune; semneazæ de asemenea actele cores- cere øi dæ ratificarea acestor pondenflei zilnice pentru ministru, când instrumente; studiazæ chestiunile acesta este absent sau împiedicat.

533 relative la protecfliunea comer- Secretarul general distribuie øi supra- flului român în flæri stræine øi vegheazæ lucrærile diferitelor servicii ale acelea care rezultæ din recla- departamentului. Øefii de serviciu îi mafliunile comerflului stræin în remit, afaræ de cazuri de urgenflæ, toate flaræ; discutæ chestiunile relative afacerile tratate în birourile lor respec- la starea civilæ a stræinilor; se tive. El le supune ministrului cu obser- ocupæ cu instrucfliunea recla- vafliunile sale, dacæ e loc. mafliunilor în materii de interes În caz de absenflæ sau împiedicare a privat, cu succesiuni øi altele; secretarului general, el este înlocuit prin transmite actele judiciare øi acela dintre directorii de serviciu pe care comisiunile rogatorii; observæ îl alege ministrul. pe acestea din urmæ; trateazæ afacerile contencioase care urmeazæ a fi apreciate dupæ dispozifliunile actelor diplomatice, dupæ acelea ale legilor øi conform principiilor dreptului internaflional øi dreptului gintelor; pregæteøte formele pentru obflinerea executorului în privinfla recunoaøterii consulilor generali, consulilor øi viceconsulilor; cere autorizafliuni pentru primirea øi purtarea ordinilor stræine; pregæteøte reglementele de navigafliune; observæ executarea lor; se ocupæ øi se pronunflæ asupra chestiunilor relative la privilegii, imunitæflile øi franøise diplomatice; este însærcinat cu legalizarea øi vidimarea actelor traduse din limba românæ într°o limbæ stræinæ øi viceversa; apæræ interesele române în stræinætate, trateazæ afacerile politice, dis- cutæ conflictele de jurisdicfliune iscate între autoritæflile române øi autoritæflile consulare; între-

534 fline corespondenfle cu agenflii diplomatici øi consulii generali acreditafli pe lângæ guvernul flærii; întrefline asemenea cores- pondenflæ cu agenflii României în stræinætate; se pune în raport, în cazuri determinate, cu miniøtrii Afacerilor Stræine ai diferitelor state; combinæ mæ- surile care sæ satisfacæ ade- væratele interese ale flærii; apæræ drepturile acesteia în fafla încælcærilor ce li s°ar face; antamezæ øi conduce negocieri de diferite naturi cu guvernele stræine; libereazæ paøaporturile, deplinele puteri, comisiunile, redige, dæ øi primeøte scrisorile de notificæri, de creanfle øi altele; trateazæ reclamafliunile românilor contra guvernelor stræine øi reclamafliunile stræ- inilor contra guvernului român; se ocupæ de toate chestiunile care ating, atât domeniul politic, cât øi domeniul comercial, afectând amândouæ interesele deodatæ; rezumæ situafliunea exterioaræ øi interioaræ prin circulari; øi, în fine, dæ direcfliune tuturor afacerilor care fac obiectul raporturilor internaflionale existente între România øi flærile stræine.

(Lege p. org. flotilei øi servic. port. 1886) Art.5. Serviciul flotilei însæ, în ceea ce priveøte cæpitæniile

535 de porturi øi poliﬂia asupra marinei comerciale, se va dirija de Ministerul de Externe, prin comandantul flotilei.

(Stat. ord. Steaua României) Art.34. Administraﬂiunea ordinului este încredinﬂatæ ministrului Afacerilor Stræine, în calitate de Cancelar al Ordinelor. Ministrul Afacerilor Stræine lucreazæ direct cu Regele, Marele Maestru.

(Legea org. 1873) Art.4. Ministrul poate delega secre- Art. 4. Ministrul Afacerilor tarului general øi øefilor de serviciu Stræine este asistat de un se- oricare alta din atribufliunile sale, afaræ cretar general care este totodatæ de instrucfliunile øi lucrærile politice, pre- øi director al cancelariei. cum øi alte acte ce sunt exclusiv de Art. 5. Acest funcflionar are competenfla ministerialæ. douæ feluri de atribufliuni: atri- Admise bufliuni inerente pozifliunii sale Art.5. Øefii de serviciu conduc øi de secretar general øi atribufliuni supravegheazæ ramurile de serviciu ce rezultând din calitatea sa de le sunt încredinflate; ei sunt responsabili director al cancelariei. de lucrærile funcflionarilor puøi sub Ca secretar general: ordinele lor. a) Expediazæ în numele ministrului øi subscrie pentru ministru toatæ corespondenfla, afaræ de instrucfliunile øi lucræ- rile politice, rapoartele cætre Domn, referatele cætre Con- siliul de Miniøtri øi corespondenfla cu Corpurile legiuitoare, care toate sunt rezervate ministrului; b) Înlocuieøte pe ministru în caz de absenflæ sau împiedicare,

536 când acesta este ocupat de afaceri de un ordin superior sau ia parte la dezbaterile Corpu- rilor legiuitoare. Ca director al cancelariei: a) Primeøte corespondenfla, distribuie lucrærile care se fac dupæ rezolufliunile sale, se ocupæ în special de toate chestiunile care au trebuinflæ de un studiu serios pentru a le supune ministrului cu observafliunile sale; pregæteøte lucrærile relative la dispozifliuni generale øi trateazæ toate afacerile de resortul Ministerului Afacerilor Stræine øi care nu intræ în atribufliunile speciale ale fiecæ- ruia din serviciile parfliale mai jos însemnate; b) Asiguræ unitatea øi armonia în mersul administrafliunii centrale a ministerului; c) Revizuieøte øi privegheazæ lucrarea funcflionarilor øi spune ministrului direct sau prin øefii de serviciu partea cea mai im- portantæ cu explicafliunile ce

Art. 6. Ministrul este auto- Art.6. Administrafliunea centralæ a rizat a delega secretarului ge- Ministerului Afacerilor Stræine cuprin- neral orice alta din atribufliunile de, pe lângæ secretariatul general øi sale. cabinetul ministrului, urmætoarele serviciuri principale: Admis 1) Diviziunea personalului, protocolului øi secretariatul Ordinelor; 2) Direcfliunea afacerilor politice øi a contenciosului;

537 3) Direcﬂiunea afacerilor comerciale øi consulare; 4) Diviziunea fondurilor øi a con- tabilitæﬂii; 5) Serviciul arhivelor.

(Legea org. 1873) Cabinetul ministrului Art. 7. Serviciile speciale Art.7. Atribufliunile cabinetului sunt: ale Ministerului Afacerilor primirea øi deschiderea corespondenflei, Stræine se împart dupæ cum corespondenfla particularæ a ministrului; urmeazæ: cereri de audienflæ la ministru; cifrarea a) Diviziunea politicæ, la care øi descifrarea; afaceri de naturæ confi- se ataøeazæ cabinetul ministru- denflialæ care nu intræ în atribufliunile lui, biroul de personal øi al celorlalte servicii; revista presei pentru Ordinelor øi biroul interpre- ministru; alcætuirea øi paza cifrului; ce- tatului; rcetæri sau studii proprii a înlesni lucra- b) Diviziunea consularæ, a rea ministrului; afaceri pe care ministrul convenfliunilor internaflionale øi le rezervæ. øi contenciosului, la care se ata- Biroul înregistrærii øi expedifliunii, øeazæ biroul de navigafliune øi precum øi serviciul traducfliunilor, relevæ statistica miøcærii pøorturilor; direct de secretariatul general. c) Diviziunea contabilitæflii, la care se ataøeazæ tot ce priveøte Diviziunea personalului, protocolului Admis material øi paøapoarte, øi øi secretariatului Ordinelor d) Biroul arhivei øi registra- Art.8. Diviziunea personalului, proto- turii. colului øi secretariatului Ordinelor are în atribufliunile sale: lucrærile privitoare la organizarea ministerului øi a serviciilor dependente; numirile øi promofliunile personalului administrafliunii centrale øi serviciului diplomatic øi consular; concedii, desemnarea interimarilor, fixarea tratamentelor øi alocafliunilor diverse; numirea membrilor comisiunilor. Anuarul ministerului. Ceremonialul, protocolul Regelui øi al ministrului Afacerilor Stræine; audienfle, privilegii øi scutiri diplomatice care n°au

538 caracter contencios. Prepararea øi expedifliunea scrisorilor de notificæri, de acreditare øi de rechemare. Expedifliunea tratatelor, convenfliunilor, declarafliunilor øi aranjamentelor, a ratificærilor øi decretelor pentru publicarea acestor acte; împuterniciri, comisiuni øi patente; paøapoarte diplomatice. Admiterea øi recunoaøterea consulilor stræini. fiinerea registrelor generale øi particulare ale ordinelor naflionale øi a medaliei „Serviciul Credincios“; observarea øi executarea statutelor decorafliunilor. Autorizærile pentru portul decorafliunilor stræine; examinarea cererilor; rapoarte la Rege øi decretele relative. Anuarul decorafliunilor. Biblioteca ministerului.

(Legea org. 1873) Direcfliune afacerilor politice øi a Art.9. Lucrærile de resortul contenciosului acestei diviziuni sunt: cores- Art.9. Direcfliunea afacerilor politice pondenfla politicæ sau diplo- øi a contenciosului are în atribufliunile maticæ cu legafliunile flærii øi sale: corespondenfla øi lucrærile politice reprezentanflii guvernelor stræine; øi de contencios, chestiunile de drept corespondenfla confidenflialæ a public internaflional, de drept maritim; ministrului, cifrarea øi descifra- poliflia în porturi, domeniile fluviale øi rea depeøilor, citirea obligatorie maritime; poliflia asupra marinei de a ziarelor stræine øi facerea comerfl; aprobarea øi revizuirea regula- notiflelor necesare a se pune în mentelor privitoare la aceste materii; vederea ministrului; rectifi- observarea øi supravegherea lor; carea, prin comunicate sau lucrærile privitoare la dreptul de arborare corespondenfle la ziare, a nuve- a pavilionului român pe vasele marinei lelor øi aserfliunilor false pride comerfl; instrucfliuni pentru delegatul vitoare la chestiunile de ordine român relativ la lucrærile Comisiunii politicæ sau economicæ care Europene a Dunærii øi Comisiunii mixte intereseazæ flara; conservarea, a Prutului; afacerile contencioase care, clasarea øi înregistrarea cores- cu acest titlu, trebuiesc examinate dupæ pondenflei confidenfliale; tot ce dispozifliunile actelor diplomatice øi

539 priveøte la miøcarea perso- acelea care rezultæ din reclamafliunile nalului intern øi extern de- stræinilor contra guvernului român øi ale pendent de acest minister øi la românilor fie contra guvernelor stræine, serviciul Ordinelor sau decora- fie contra Departamentului Afacerilor fliunilor; traducerea øi certifi- Stræine. Actele internaflionale øi chesti- carea actelor de resortul acestei unile privitoare la fruntarii, delimitarea diviziuni. flærii, hotare etc.; tratatele de extradifliune øi chestiunile care se leagæ de dânsele. (Legea org. 1873 — Art. 11) Repatrierile cerute pe cale diplomaticæ Biroul de navigafliune øi de etc. Actele internaflionale relative la statisticæ se ocupæ în special cu ajutoarele de dat militarilor rænifli în toate lucrærile privitoare la ræzboi, neutralizarea spitalelor øi ambu- executarea regulamentelor de lanflelor militare, corespondenfla øi lucrærile navigafliune øi polifliei portu- privitoare la jurisdicfliunea consularæ øi rilor, precum øi cu lucrærile tribunalele mixte. Comisiuni permanente øi relative la acordarea dreptului de arborarea pavilionului ro- accidentale privitoare la flærile stræine. mân, liberarea actelor de românizaflie, corespondenfla cu Direcfliunea afacerilor comerciale øi delegatul român din sânul consulare comisiunilor internaflionale a Art.10. Direcfliunea afacerilor co- Prutului øi a Dunærii, miøcarea merciale øi consulare are în atribufliunile Admise porturilor øi corespondenfla cu sale: Tratate de comerfl øi de navi- cæpitanii acestor porturi. gafliune. Convenfliuni pentru protecfliunea proprietæflii industriale, literare øi (Legea org. 1873 — Art. 11) artistice. Convenfliuni monetare. Nego- În atribufliunile acestui servi- cierile øi corespondenfla relativæ la ciu intræ: aplicarea acestor tratate øi convenfliuni, Toate afacerile contencioase øi, în general, la chestiunile care izvorând din aplicafliunea con- intereseazæ comerflul român în flærile venfliunilor internaflionale co- stræine sau comerflul stræin în România. merciale, consulare øi de Convenfliuni consulare. Aranjamente extradiflii cu statele stræine; relative la drumurile de fier, la co- adunarea datelor øi øtiinflelor municafliuni poøtale øi telegrafice, la necesare pentru negocierea øi pescuit etc. Convenfliuni sanitare, încheierea unor asemenea con- corespondenfla relativæ la aplicarea venfliuni, corespondenfla cu toate acestor acte internaflionale. Afaceri de autoritæflile din flaræ øi afaræ din administrafliune consularæ. Serviciu flaræ, øi orice alte lucræri privi- meteorologic. Aplicafliunea legii militare toare la aceste materii.

540 române naflionalilor aflafli în stræinætate. Fixarea circumscripfliilor consulare. Afaceri de stare civilæ, de succesiuni de împliniri sau încasæri de bani; convenfliuni privitoare la starea civilæ øi la succesiuni; acte notariale øi alte acte de cancelarie; controlul gestiunii depozitelor fæcute în cancelariile diplomatice øi consulare; notificarea actelor judiciare; stabilirea øi aplicarea tarifului taxelor consulare, statistica taxelor percepute; puterile agenflilor consulari neretribuifli. Legalizæri øi vize. Comisiuni rogatorii internaflionale, corespondenfla privitoare la naturalizæri în stræinætate; dispense de cæsætorii etc.; repatrierea administrativæ a celor în lipsæ; informafliuni; cereri de piese; afaceri diverse.

(Legea org. 1873) Diviziunea fondurilor øi contabilitæflii Art.13. Atribufliunile øi lucræ- Art.11. Diviziunea fondurilor øi a rile acestei diviziuni sunt: contabilitæflii are în atribufliunile sale: Pregætirea la timp a bugetului redactarea bugetului general al mini- general al ministerului, reparti- sterului; flinerea registrelor cerute de lege fliunea creditelor, verificarea øi regulamente øi a registrelor auxiliare conturilor øi pieselor justifi- pentru regula contabilitæflii; statele de cative pentru cheltuieli, ordo- serviciu ale personalului administra- nanflarea plæflilor, liberarea fliunii centrale øi ale serviciilor depen- mandatelor, verificarea contu- dente; lichidarea cheltuielilor de Admis rilor de venituri ale legafliunilor, material; a cheltuielilor secrete, conform consulatelor, cæpitæniilor de instrucfliunilor personale ale ministrului; port øi ale prefecturilor, în ceea a cheltuielilor de serviciu, a indem- ce priveøte veniturile paøapoar- nitæflilor de transport, a cheltuielilor de telor; redacfliunea corespon- curier, de imprimat etc.; mobilierul denflei asupra tuturor materiilor ministerului øi al misiunilor în stræinæ- de contabilitate, facerea lichi- tate; regularea ordonanflærilor øi avizelor dærii cheltuielilor de serviciu, de platæ; perceperea drepturilor de indemnizæri de voiaj øi altele. cancelarie în flaræ øi încasæri provizorii;

541 În atribufliunile acestei divi- centralizarea veniturilor efectuate în ziuni sunt date øi lucrærile stræinætate; inventarul mobilierului øi al privitoare la confecflionarea øi materialului ministerului øi al misiu- expedierea registrelor, paøa- nilor; avansuri fæcute agenflilor contabili poartelor øi a materialului ai misiunilor; justificarea lor; conta- ministerului øi celorlalte auto- bilitatea fondurilor de repatriere øi ritæfli dependente de dânsul. ajutoare; corespondenfla cu Înalta Curte de Conturi privitoare la contabilitate. Lichidarea pensiunilor Ordinului „Steaua României“. Imprimatele øi materialul ministerului.

(Legea org. 1873 — Art. 14) Serviciul arhivelor Øeful arhivei este însærcinat Art.12. Atribufliunile serviciului arhi- cu conservarea øi clasarea co- velor sunt: paza øi conservarea cores- respondenflei, despre care pondenflelor, actelor øi documentelor; întocmeøte o tabelæ analiticæ, cu clasarea corespondenflei politice øi colecfliunea actelor øi docu- consulare; conservarea colecfliunii Moni- mentelor diplomatice, conser- torului Oficial øi a buletinelor legilor øi regulamentelor. Redactarea tabelelor varea decretelor øi deciziunilor cronologice øi analitice øi a inventarelor relative la administrafliunea arhivelor, a notiflelor øi memoriilor generalæ, cu cercetarea øi darea istorice pentru serviciile ministerului; tuturor informafliunilor cerute cercetæri pentru orice serviciu public sau pentru orice alt serviciu public privat relative la evenimente politice. sau privat, dar, în acest din Executarea regulamentului arhivelor Admis urmæ caz, cu autorizafliunea în administrafliunea centralæ, în legafliuni secretarului general. øi consulate; instrucfliuni øi corespondenfla relative. Paza øi conservarea planurilor øi documentelor relative la fruntariile Regatului, a colecfliunilor øi a cærflilor geografice pentru uzul departamentului; alcætuirea cartelor øi redactarea notiflelor geografice pentru diferitele servicii ale ministerului. Primirea, restituirea, colaflionarea øi suprimarea de dosare øi arhive; procese°verbale pentru aceste operafliuni.

542 (Legea org. 1873) Art.13. Corespondenfla confidenflialæ Art.47. Corespondenfla confi- între Departamentul Afacerilor Stræine denflialæ între Departamentul øi agenflii sæi, rapoartele, memoriile øi Afacerilor Stræine øi agenflii sæi, alte documente adresate de aceøtia din rapoartele, memoriile øi alte urmæ, în calitatea lor oficialæ, sunt Admis documente adresate de aceøtia proprietatea statului øi se depun în din urmæ în calitatea lor ofi- arhiva generalæ a ministerului. cialæ, sunt proprietatea statului øi se depun în arhiva generalæ a ministerului.

(Legea org. 1873) CAP. III Art.37. fiara este reprezentatæ Serviciul diplomatic øi consular în stræinætate prin trimiøi Art.14. fiara este reprezentatæ în diplomatici, consuli øi agenfli de stræinætate prin trimiøi diplomatici øi comerfl sau delegafli. agenfli consulari.

(Legea supl. 1879) Art.15. România întrefline zece mi- Art.1. Sunt instituite legafliuni siuni diplomatice permanente în urmæ- în posturile urmætoare: toarele capitale: 1. Atena. Atena. 2. Berlin. Belgrad. 3. Belgrad. Berlin. 4. Constantinopole. Bruxelles. 5. Londra. Constantinopole. Admise 6. Paris. Londra. 7. Petersburg. Paris. 8. Roma. Roma. 9. Viena. St. Petersburg. Aceøti reprezentanfli vor Viena. putea fi însærcinafli de guvern Trimiøii diplomatici în aceste capitale sæ°l reprezinte øi pe lângæ alte pot fi însærcinafli sæ reprezinte flara øi pe Curfli care nu sunt enumerate în lângæ alte state. acest articol. În asemenea caz, un secretar de legafliune va putea fi detaøat øi rezida în (Legea 16 februarie 1880) capitala statului unde øeful misiunii nu Art.1. Se înfiinfleazæ pentru are reøedinfla permanentæ. Belgia øi Olanda, cu reøedinfla la Bruxelles, o legafliune românæ.

543 (Legea supl. 1879) Art.16. Oficiile consulare se împart, Art.11. Personalul consula- dupæ modul de recrutare al titularilor lor, telor, prevæzut la art.41 din în: legea organicæ a Ministerului 1) Consulate de carieræ, ai cæror titu- Afacerilor Stræine, este împærflit lari sunt recrutafli dupæ regulele prescrise Admis în douæ categorii: prin prezenta lege øi retribuifli asupra 1. Consuli retribuifli. bugetului. 2. Consuli neretribuifli. 2) Consulate onorifice, ai cæror titulari sunt recrutafli printre persoane locale øi care nu sunt retribuifli.

(Legea supl. 1879) Art.17. Titlul øi rangul trimiøilor Art.2. Titlul øi clasa agenflilor diplomatici øi agenflilor consulari se diplomatici sunt determinate fixeazæ, potrivit uzurilor internaflionale, prin decret domnesc, în urma prin decret regal dat asupra avizului avizului Consiliului de Miniøtri. Consiliului de Miniøtri. Art.16. Titlul øi gradul acestor consulate se vor fixa prin În flærile unde nu existæ o legafliune, decret domnesc. consulii generali pot primi øi titlu de agenfli politici sau însærcinafli cu afaceri. (Legea supl. 1879) Art.12. Personalul consulate- Art.18. Sunt instituite deocamdatæ Admise lor de prima categorie se com- oficii consulare de 1°a categorie la pune: urmætoarele puncte: a) De consuli generali, care Budapesta. pot primi øi titlul de agenfli poli- Cernæufli. tici sau însærcinafli de afaceri. Constantinopole. Ismail. Monastir (Bitolia). Odessa. Rusciuk. Salonic. Sofia.

(Legea supl. 1879) Art.19. Guvernul este autorizat a Art.14. Se vor putea stabili spori pânæ la douæsprezece numærul a- autoritæfli consulare retribuite de cestor consulate, dacæ interesele co- Admise orice grad la zece puncte unde merflului ar reclama aceasta. guvernul va gæsi de cuviinflæ.

544 (Legea supl. 1879) Art.20. Înfiinflarea sau suprimarea Art.17. Înfiinflarea sau supri- consulatelor de a doua categorie se face marea consulilor de a doua prin decret regal. categorie se face prin decret domnesc. Art.21. În flærile în care se aflæ o legaflie românæ, consulatele de diferite (Legea supl. 1879) grade sunt puse sub autoritatea capului Art.18. În flærile în care se aflæ misiunii diplomatice. o legafliune românæ, consulatele de diferitele graduri sunt puse Art.22. Întinderea teritorialæ în care se sub autoritatea capului misiunii exerciteazæ jurisdicfliunea øi competenfla diplomatice. fiecærui oficiu se stabileøte prin deciziune ministerialæ.

(Legea org. 1873 — Art. 38) Atribufliunile agenflilor diplomatici Art.38. Aceøti trimiøi întreflin øi consulari relafliuni politice cu guvernul pe Art.23. Afaræ de atribufliunile lor lângæ care sunt acreditafli. Tri- politice øi administrative, agenflii diplo- miøii øi consulii au calitatea de matici øi consulari au calitatea de ofifleri ofifleri ai stærii civile, observând ai stærii civile, observând dispozifliunile dispozifliunile codului civil de codului civil de la cartea I (despre la cartea I (despre persoane). Ei persoane). Ei exercitæ funcfliunile de exercitæ funcfliunile de jude- judecætori în materie civilæ øi comercialæ cætori în materie civilæ øi pentru neînflelegerile ce se ivesc între comercialæ pentru neînflele- români, øi funcfliunile de notari øi gerile ce se ivesc între români, depozitari, conform dispozifliunilor øi funcfliunile de notari øi legilor flærii. Îndeplinesc, în limitele Admis depozitari, conform dispozifli- uzurilor øi covenfliunilor diplomatice, unilor legilor flærii. Îndeplinesc, toate actele conservatorii, în caz de în limitele uzurilor øi conven- absenflæ sau de deces al unui român în fliunilor diplomatice, toate stræinætate. Legalizeazæ, percepând actele conservatorii, în caz de taxele legale, actele øi documentele absenflæ sau de deces al unui destinate a fi produse în România. Libe- român în stræinætate. Legali- reazæ paøaporturi, conformându°se zeazæ, percepând taxele legale, regulamentelor asupra materiei, patente actele øi documentele destinate de sænætate, acte de viaflæ, protege øi a fi produse în România. Li- asistæ pe naflionalii lor pentru afaceri de bereazæ paøaporturi, confor- interes privat. mându°se regulamentelor

545 asupra materiei, patente de sænætate, acte de viaﬂæ, protejge øi asistæ pe naﬂionalii lor pentru afaceri de interes privat.

(Legea org. 1873) Agenflii consulari români, stabilifli în Art.39. Consulii, agenflii øi porturile stræine, au dreptul de poliflie øi delegaflii români stabilifli în de inspecfliune asupra navelor øi porturile stræine au dreptul de oamenilor de echipaj øi executæ, în ceea poliflie øi de inspecfliune asupra ce°i priveøte, dispozifliunile din codul de navelor øi oamenilor de echipaj comerfl, despre comerflul maritim øi øi executæ în ceea ce°i priveøte despre navigafliune (cartea II). dispozifliunile din codul de comerfl pentru negoflul maritim (carte III).

(Legea supl. 1879 — Jurisdicfliunea civilæ øi criminalæ a Art. 20) consulilor se exercitæ conform dreptu- Jurisdicfliunea civilæ øi crimi- rilor rezultând din dreptul ginflilor, din nalæ a consulilor se exercitæ stipulafliunile convenflionale sau din uzul consacrat. conform drepturilor rezultând În materie civilæ øi comercialæ, din dreptul ginflilor, din stipu- consulul, asistat de doi asesori aleøi lafliunile convenflionale sau din dintre conaflionalii notabili, judecæ toate uzul consacrat. contestafliunile între români. Apelurile contra sentinflelor consulare sunt fæcute înaintea Curflii de Apel din Bucureøti. În materie criminalæ øi de simplæ poliflie (crime, delicte sau contravenfliuni) se urmeazæ astfel: În materie de simplæ contravenfliune, consulul judecæ singur øi færæ apel; în materie de delict, consulul judecæ asistat de doi asesori, cu rezerva dreptului de apel la Curtea din Bucureøti. În materie de crimæ, consulul este însærcinat cu instrucfliunea øi prevenitul este trimis, cu procedura øi piesele de convicfliune, la Parchetul procurorului general pe lângæ Curtea din Bucureøti.

546 Apelul contra tuturor acestor acte se va face în termenul prevæzut de legile flærii. Aceste termene vor fi sporite cu douæ luni când actele emanæ de la consulate aøezate în flærile limitrofe, øi cu øase luni când emanæ de la consulate aøezate în toate celelalte flæri.

(Legea supl. 1879 — Art.24. Secretarii, ataøaflii øi cancelarii Art. 4, al. 2) pot exercita, prin delegafliune, tot sau Ca øi reprezentanflii flærii øi parte din atribufliunile prevæzute în secretarii de legafliune, ataøaflii articolul precedent. vor putea face tot sau parte din lucrærile prevæzute la art.38 Art.25. Agenflii consulari de categoria din legea pentru organizarea 2°a care, conform art.16, ar fi recrutafli Ministerului Afacerilor Stræine printre stræini, nu pot avea decât de la 16 martie 1873, dupæ o atribufliuni administrative øi comerciale. prealabilæ delegafliune a øefului lor. Art.26. Taxele de cancelarie ce se percep conform tarifului consular, øi despre care se (Legea supl. 1879 — Art. va fline o contabilitate potrivit legilor øi 11, al. II) regulamentelor, se vor værsa, la finele În cazul în care, în lipsæ de fiecærui trimestru, în casa statului. cetæfleni români locali, guvernul Admise ar fi nevoit sæ numeascæ vreun stræin în funcfliunile de consul neretribuit, acesta nu va avea decât un caracter comercial.

(Legea org. 1873) Art.40. Un regulament special va preciza mai pe larg atribufliunile reprezentafliunii întregi a flærii în stræinætate, conform dreptului comun øi în raport cu pozifliunea ce li se creeazæ, øi va fixa taxele ce cancelariile respective sunt în drept a preleva sub diferite

547 titluri pentru actele ce sunt chemate a face. Aceste taxe, pentru care se va ﬂine o contabilitate conform legilor ﬂærii, se vor værsa, la finele fiecærui trimestru, în casa statului.

TITLUL II Despre personal

CAP. IV Despre organizarea personalului în genere Art.27. Agenflii øi funcflionarii Mi- nisterului Afacerilor Stræine se împart, dupæ modul lor de recrutare øi dupæ serviciul din care fac parte, în trei categorii: Admise 1. Personalul administrafliunii centrale; 2. Personalul diplomatic, øi 3. Personalul consular.

Art. 28. Personalul administrafliunii centrale cuprinde, afaræ de secretarul general øi de øeful cabinetului ministrului: 1. Directori de serviciu; 2. Øefi de diviziune sau subdirectori; 3. Øefi de serviciu; 4. Øefi de birou; 5. Subøefi de birou; Un regulament 6. Redactori; special va deter- 7. Caligrafi; mina modul øi con- 8. Copiøti, øi difliile în virtutea 9. Interprefli. cærora un ministru Art.29. Personalul serviciului diplo- plenipotenfliar va matic cuprinde: 1. Miniøtri plenipoten- putea figura în fliari cl. I øi II; 2. Secretari de legafliune vreuna din aceste cl.I, cl.II, cl.III, øi 3. Ataøafli de legafliune. douæ clase.

548 Art.30. Titularii misiunilor diplomatice au gradul de miniøtri pleni- potenﬂiari. Clasa fiecæruia se va determina prin decretul regal de numire, independent de reøedinﬂæ.

(Legea supl. 1879) Art.31. Personalul consulatelor se Art.12. Personalul consulate- compune din: 1. Consuli generali; lor de prima categorie se 2. Consuli; 3. Viceconsuli, øi 4. Agenfli compune: consulari. 1. De consuli generali, care pot primi øi titlul de agenfli po- Art.32. Cancelari, dragomani øi inter- litici sau însærcinafli de afaceri; prefli pot fi ataøafli pe lângæ diferitele 2. De consuli; oficii consulare øi diplomatice. 3. De viceconsuli. Art.13. Personalul consulate- Judecætori asesori, recrutafli printre lor de a doua categorie se actualii sau foøtii magistrafli, pot fi compune: asemenea ataøafli pe lângæ consulatele Admise a) De consuli generali; unde se va simfli trebuinfla. b) De consuli sau viceconsuli; Art.33. Repartizarea personalului c) De agenfli consulari. inferior între misiuni se va face prin decret regal, la finele anului, dupæ Art.15. Cancelari øi interprefli trebuinflele serviciului. retribuifli pot fi ataøafli la diferite posturi consulare de I categorie.

Art.5. Dragomanii pot fi ataøaﬂi la legaﬂiunile din Orient.

CAP. V Despre admisibilitate øi înaintare

Secflia I. — Condifliuni generale Art.34. Afaræ de cazurile prevæzute în Admise legea de faflæ, nimeni nu poate fi admis în serviciul Ministerului Afacerilor Stræine:

549 1. Dacæ nu este român, bucurându°se de toate drepturile civile øi politice; 2. Dacæ nu are vârsta de 21 ani sau dacæ e mai mare de 30; 3. Dacæ nu a satisfæcut obligafliunilor legii de recrutare. Art.35. Înainte de a fi instalat, orice funcflionar al Ministerului Afacerilor Stræine trebuie sæ depunæ urmætorul juræmânt: „Jur credinflæ Regelui, supunere Constitufliunii øi legilor poporului ro- mân. Jur de a pæstra cu sfinflenie secretul lucrærilor øi îndatoririlor ce mi se vor încredinfla în serviciul Ministerului Afacerilor Stræine“. Pentru stræini formula juræmântului este urmætoarea: „Jur de a îndeplini cu sfinflenie øi conform legilor române funcfliunile ce mi s°au încredinflat“, iar pentru consulii onorari se va mai adæuga: „øi de a contribui din toate puterile mele la tot ce poate favoriza comerflului român“.

(Legea org. 1873) Secflia II. — Recrutarea personalului Art.23. Nimeni nu poate fi administrafliunii centrale numit în funcfliuni inferioare Art.36. Nimeni nu poate fi numit postului de øef de birou pânæ nu copist în administrafliunea centralæ dacæ va produce diploma de baca- nu posedæ o diplomæ de bacalaureat, din laureat; licenfliaflii în litere vor flaræ ori din stræinætate, recunoscutæ fi totdeauna preferafli. conform legii instrucfliunii publice, øi Admise dacæ nu a satisfæcut unui examen de admitere. Pentru tinerii care opteazæ pentru cariera consularæ øi aceia destinafli serviciului contabilitæflii, diploma de bacalaureat poate fi înlocuitæ prin o diplomæ echi- valentæ a unei øcoale speciale superioare.

550 Art.37. Candidaflii care întrunesc condifliunile cerute la articolul precedent, pot fi autorizafli sæ lucreze în birourile administrafliunii centrale, în calitate de copiøti supranumerari, neretribuifli, pânæ la cea dintâi sesiune a examenului de admitere.

Art.38. Nimeni nu poate fi înaintat la (Legea org. 1873) un grad superior în administrafliunea Art. 20. Nimeni nu va putea centralæ dacæ, pe lângæ celelalte fi înaintat la o funcfliune su- condifliuni de admisibilitate øi înaintare perioaræ, decât dupæ un serviciu stabilite prin prezenta lege øi prin de trei ani cel puflin, al regulamente, nu va avea în gradul funcfliunii gradului ce ocupæ. imediat inferior un stagiu efectiv care, Cu toate acestea se poate pentru diferitele grade, se fixeazæ în Admise deroga de la aceastæ regulæ modul urmætor: când va fi vorba de a ræsplæti un 1. Pentru gradul de redactor, 2 ani în serviciu special sau dovedi de postul de copist; o capacitate øi de un zel 2. Pentru gradul de subøef de birou, extraordinar, constatate prin o 3 ani în acel de redactor; deciziune ministerialæ øi pentru 3. Pentru gradul de øef de birou, 2 ani funcfliunile de øef de birou în în acel de subøef de birou; sus, dupæ îndeplinirea condi- 4. Pentru gradul de øef de diviziune fliunilor cerute de articolul sau subdirector øi pentru gradul de øef urmætor. de serviciu, 3 ani în acel de øef de birou øi una din diplomele indicate la art. 42. (Legea org. 1873) 5. Pentru gradul de director de 5. Pentru gradul Art. 21. Nimeni nu poate fi serviciu, 5 ani în gradul de subdirector de director de ser- numit în administrafliunea sau øef de diviziune. viciu, 4 ani în centralæ în funcfliuni superioare gradul de subdirec- postului de øef de birou, pânæ tor sau øef de nu va ræspunde înaintea unei diviziune. comisiuni de examen, compusæ din trei membri numifli prin Art.39. Doctorii sau licenfliaflii în decret domnesc øi sub preøe- drept sau în litere pot fi numifli de°a dinflia ministrului, asupra mate- dreptul în gradul de redactor sau în cel riilor urmætoare: de subøef de birou. (Vezi programa la art 43)

551 (Legea org. 1873) Art.40. Secretarul general, delegatul Art.25. Surnumerarii sau în Comisiunea Europeanæ a Dunærii øi ataøaflii au dreptul de a aspira øeful cabinetului ministrului pot fi deopotrivæ cu ceilalfli funcflio- recrutafli în afaræ de personalul nari, dupæ capacitate øi apti- ministerului øi scutifli de condifliunile de tudinea lor, la funcfliunile pânæ vârstæ, de diplomæ øi de stagiu, stipulate la cea de øef de diviziune în articolele precedente. inclusiv, dupæ ce se vor supune la examenul prevæzut la art.22. Aceøtia vor fi totdeauna preferafli persoanelor stræine ministerului. Secflia III. — Recrutarea personalului diplomatic

(Legea org. 1873) Art.41. Afaræ de øefii misiunilor Art.28. Funcfliunile de øef al diplomatice, care pot fi recrutafli øi în Admise diviziunii politice (øef de afaræ de personalul ministerului øi, în acest caz, scutifli de condifliunile de cabinet) sunt totodatæ îndepli- vârstæ øi de diplomæ prevæzute mai jos, nite de o persoanæ care se nimeni nu poate fi admis în serviciul bucuræ de toatæ confienfla diplomatic decât în condifliunile ministrului. De aceea numirea determinate prin articolele urmætoare. în aceste funcfliuni nu este supusæ regulilor ordinare de Art.42. Nimeni nu poate obfline gradul admisiune, de revocare øi de ataøat de legafliune dacæ, pe lângæ înaintare în administrafliunea condifliunile generale de admisibilitate centralæ. Ministrul alege pe prevæzute în prezenta lege øi prin øeful de cabinet sau din per- regulamentele pentru aplicarea ei, nu va sonalul administrafliunii centra- poseda o diplomæ de doctor sau licenfliat le sau afaræ din minister, øi în drept sau în litere, din flaræ sau din supune numirea sa la aprobarea stræinætate, recunoscutæ conform legii Domnitorului. instrucfliunii publice, øi dacæ nu va fi satisfæcut unui examen înaintea unei (Legea supl. 1879) comisiuni sub preøedinflia ministrului. Art.4. Nu se vor admite în serviciul intern sau extern al Art.43. Materiile asupra cærora va Ministerului Afacerilor Stræine avea loc examenul sunt: decât ataøafli de legafliune retri- 1. Organizafliunea constituflionalæ, buifli care vor justifica cæ au judiciaræ, administrativæ øi financiaræ a satisfæcut serviciului militar. României øi a principalelor state stræine;

552 Art.6. Ataøaflii de legafliune se 2. Principii generale de drept inter- vor numi dintre tinerii care naflional public øi privat; posedæ o diplomæ de doctor sau 3. Elemente de drept civil, de drept licenfliat, dupæ ce se vor justi- comercial øi de drept maritim; fica de cunoøtinflele prevæzute 4. Istoria tratatelor de la 1648 încoace; la art.21 al legii de la 16 martie 5. Geografia politicæ øi comercialæ, 1873. statistica comercialæ, agricolæ øi industrialæ; (Legea org. 1873 — Art. 21) 6. Elemente de economie politicæ; 1. Istoria politicæ modernæ 7. Limba francezæ. øi istoria principalelor tratate; 2. Statistica øi principii Art.44. Candidaflii care ar întruni Admise generale de economia politicæ; condifliunile de admisibilitate øi poseda 3. Dreptul ginflilor; diplomele cerute la articolul 42, pot fi 4. Dreptul public naflional øi autorizafli sæ lucreze în administraflia stræin; centralæ, în legafliuni sau consulate, în 5. Elementele codului civil, calitate de ataøafli supranumerari (ne- titlul preliminar, cartea 1, retribuifli) pânæ la trecerea examenului. (despre persoane), cartea a 3°a, Art.45. Nimeni nu poate fi înaintat øi titlul 1 (despre succesiuni); obfline gradul de secretar de legafliune cl. 6. Stil diplomatic, depeøe, III dacæ nu are un stagiu de 2 ani în note etc.; calitate de ataøat øi dacæ nu a satisfæcut 7. Sistemul comercial: legisla- unui examen de clasare asupra fliunea, tarifele, politica comer- urmætoarelor materii: cialæ øi tratatele care privesc pe 1. Dreptul internaflional public øi România, fapte comerciale, privat; miøcarea comerflului diferitelor 2. Istoria diplomaticæ; flæri, tranzitul, marina mercan- 3. Geografia comercialæ; tilæ indicafliuni asupra relafliu- 4. Legislafliunea vamalæ a României nilor øi schimburilor României øi a celorlalte flæri; cu pieflele cele mai importante, 5. Stilul øi protocolul diplomatic. situafliunea diverselor ramuri ale industriei române; 8. Regulamentele consulare ale diferitelor flæri, organizafliunea, atribufliunile, jurisdicfliunea consularæ; 9. Dreptul public maritim; 10. Limba francezæ.

553 (Legea supl. 1879 — Art. 6) Art. 46. Nimeni nu poate fi înaintat Ataøaflii de legafliune de clasa la gradul de secretar de legafliune cl. II I, care vor funcfliona mai mult dacæ nu are un stagiu de 3 ani în gradul de trei ani, vor putea obfline de secretar de legafliune cl. III. titlul de secretar de legafliune de clasa III, færæ ca acest titlu sæ Art. 47. Nimeni nu poate fi înaintat Art. 47. Nimeni le constituie un drept la altæ la gradul de secretar de legafliune cl. I nu poate fi înaintat retribufliune decât aceea pe care dacæ nu are un stagiu de 5 ani în gradul la gradul de sele°o acordæ prezenta lege. de secretar de legafliune cl. II. cretar de legaflie cl. I dacæ nu are un (Legea org. 1879 — Art. 6) Art.48. Secretarii de legafliune cl.I, stagiu de 4 ani în Nu vor putea fi numifli consulii generali øi directorii de serviciu, gradul de secretar secretari de legafliune de clasa dupæ 5 ani de serviciu în acest grad, pot de legaflie cl. II. II decât acei ataøafli care au obfline titlu de consilieri de legafliune. fæcut un stagiu de ce puflin 2 ani în administrafliunea centralæ. Art.49. Secretarul general al Mi- nisterul Afacerilor Stræine, dupæ cinci ani de stagiu efectiv în aceastæ func- (Legea org. 1873) fliune, poate primi gradul øi retribufliunea Secretarii de legafliune de de ministru plenipotenfliar cl.II, iar øefii clasa I øi øefii diviziunilor misiunilor diplomatice chemafli la politicæ øi consularæ din Mi- funcfliunea de secretar general îøi nisterul Afacerilor Stræine, pæstreazæ gradul øi retribufliunea, dacæ dupæ cinci ani de serviciu în au 3 ani de stagiu în gradul de ministru Admise aceste funcfliuni, pot obfline plenipotenfliar. titlul onorific de consilieri de Pentru ceilalfli funcflionari din serviciul legafliune. diplomatic se va aplica dispozifliunile Prin derogafliune la dispo- art.58. zifliunile de mai sus, consulii generali, dupæ 5 ani de serviciu, pot fi numifli secretari de legafliune de clasa I; iar consulii, secretari de legafliune de clasa II. Secflia III. — Recrutarea personalului consular (Art. 2, al. II, 1879) Art.50. Cancelarii se vor recruta Secretarul general al dintre subøefii de birou din admi- ministerului va putea obfline un nistrafliunea centralæ care au un stagiu grad diplomatic onorific în efectiv de 2 ani în gradul lor, sau dintre aceleaøi condifliuni. redactorii care au un stagiu de 6 ani.

554 Pentru redactorii care posedæ una din Pentru redactorii diplomele de studii cerute la art.50 acest care posedæ una stagiu se reduce la 3 ani. din diplomele de studii cerute la art. Art.51. Consulii se vor recruta dintre 42 acest stagiu se foøtii consuli sau cancelari care au stagiu reduce la 3 ani. efectiv de 6 ani în gradul lor. Pentru cancelarii care posedæ una din diplomele specificate la art.42, sau o Admis diplomæ echivalentæ a unei øcoli speciale superioare, acest stagiu se reduce la 3 ani.

Art. 52. Afaræ de consulul general de Art. 52. Afaræ de la Sofia, care, fiind øi agent diplomatic, consulul general de poate fi recrutat în afaræ de personalul la Sofia, care, fiind ministerului, øi, în acest caz, scutit de øi agent diploma- condifliunile de vârstæ, de diplomæ øi de tic, poate fi recrutat stagiu, prevæzute mai sus, ceilalfli în afaræ de perso- consuli generali se vor recruta printre nalul ministerului, consulii care au un stagiu de 5 ani în øi, în acest caz, gradul lor. scutit de condifliunile de vârstæ, de Art.53. Dragomanii, interpreflii øi ceilalfli diplomæ øi de sta- impiegafli auxiliari ai misiunilor pot fi giu, prevæzute mai scutifli de orice condifliune de admisibilitate. sus; ceilalfli consuli generali se vor recruta printre consulii care au un stagiu de 4 ani în gradul lor.

CAP. VI Despre grade øi asimilare Art. 54. Gradul este legat de Admis funcﬂiune. El se conferæ prin decret regal în condiﬂiile stipulate prin prezenta lege øi prin regulamente. El se pierde prin ieøirea din cadre.

555 Funcflionarii destituifli nu mai pot fi Suprimat reprimifli în serviciul ministerului.

Art. 55. În ceea ce priveøte ierarhia øi Admis dreptul de înaintare, funcflionarii administrafliunii centrale, serviciului diplomatic øi serviciului consular sunt asimilafli între dânøii, dupæ echivalenfla de grade, în modul urmætor: 1. Secretarul general al ministerului, cu miniøtrii plenipotenfliari cl.II; 2. Directorii de serviciu øi consulii generali, cu secretarii de legafliune cl.I; 3. Subdirectorii sau øefii de diviziune, øeful arhivelor øi consulii, cu secretarii de legafliune cl.II; 4. Øefii de birou øi cancelarii, cu secretarii de legafliune,cl.III; 5. Subøefii de birou, cu ataøaflii.

Art.56. Funcflionarii administrafliunii centrale øi acei din serviciul consular pot fi chemafli øi înaintafli în serviciul diplomatic, în gradele echivalente, dupæ asimilarea fæcutæ la articolul precedent, dacæ îndeplinesc condifliunile cerute pentru admisibilitatea øi înaintarea în cariera diplomaticæ.

Art.57. Funcflionarii administrafliunii centrale pot de asemenea trece în serviciul consular, øi vice°versa, în funcfliunile corespondente gradului lor sau în cele imediat superioare dacæ îndeplinesc condifliunile cerute pentru admisibilitate øi înaintare în acest din urmæ serviciu. Admise Art.58. Agenflii øi funcflionarii serviciului diplomatic pot fi de asemenea

556 chemafli sæ îndeplineascæ funcfliunile corespondente gradului lor, în administrafliunea centralæ, serviciul consular sau alte servicii dependente de minister, pæstrându°øi gradul, retribufliunea øi dreptul de înaintare în clasa lor.

CAP. VII Despre diferitele poziﬂiuni ale personalului øi despre disciplinæ

Art.59. Poziﬂiunile diverse ale func- ﬂionarilor Ministerului Afacerilor Stræine sunt: activitatea, disponibilitatea øi retragerea.

Art.60. Activitatea cuprinde pe agenflii øi funcflionarii care ocupæ un post sau o funcfliune determinatæ prin buget.

Art.61. Agenﬂii øi funcﬂionarii Mi- nisterului Afacerilor Stræine pot fi puøi în disponibilitate, însæ færæ tratament, pe un timp egal cu acela al serviciului lor efectiv. Disponibilitatea nu poate dura mai mult de trei ani.

Art.62. Retragerea este voluntaræ, prin Admise demisiune. Ea se poate pronunfla øi din oficiu în cazurile urmætoare: 1. Pentru øefii misiunilor diplomatice când au vârsta de 70 ani; 2. Pentru ceilalfli funcflionari când au atins vârsta de 60 ani sau chiar mai înainte, dacæ au împlinit 30 ani în serviciul statului;

557 Art. 63. Ieøirea din cadre are loc: 1. Prin expirarea termenului de Cele dintâi patru disponibilitate, dacæ funcﬂionarul nu a pedepse se fac prin fost rechemat; deciziune ministe- 2. Prin demisiune; rialæ, iar revocarea 3. Prin retragere; øi destituirea prin 4. Prin revocare sau destituire. decret regal.

Art.64. Pedepsele ce se pot aplica funcflionarilor dupæ gravitatea faptelor sunt: avertismentul simplu, mustrarea, reflinerea a 1/2 tratamentului pânæ la 4 luni, suspendarea pe 6 luni færæ tratament, revocarea sau destituirea. (Legea org. 1873) Art.65. Revocarea sau destituirea nu Art. 27. Pedepsele discipli- se poate pronunfla decât dupæ ce se va nare de aplicat dupæ gravitatea lua avizul unei comisiuni de anchetæ faptelor sunt: avertismentul numitæ de ministru dintre funcflionarii simplu, reprimanda, privafliunea ministerului, egali sau superiori in- tratamentului, suspensiunea, culpatului, øi numai pentru urmætoarele revocarea. fapte: Cele dintâi patru pedepse se Abuz de încredere øi divulgare de fac prin deciziune ministerialæ, secrete; conduitæ nedemnæ; imoralitate iar revocarea prin decret dom- probatæ prin fapte dovedite sau prin o nesc. sentinflæ judecætoreascæ de condamnare; pæræsirea postului færæ a fi predat (Legea org. 1873) serviciul în regulæ. Art.26. Funcflionarii administrafliunii centrale îøi pierd Art.66. Funcflionarii Ministerului Admise posturile pentru cazurile urmæ- Afacerilor Stræine nu pot ocupa nici un toare: alt post sau funcfliune retribuitæ de stat, a) abuz de încredere øi di- ori de altæ administrafliune publicæ sau vulgare de secretele postului; b) privatæ, færæ autorizafliunea formalæ a conduitæ nedemnæ de caracterul ministrului. Aceastæ autorizafliune este ce poartæ; c) imoralitatea pro- necesaræ chiar în cazurile autorizate de legea batæ prin fapte dovedite; d) de- cumulului. lapidare de bani publici.

558 Destituirile pentru aceste patru cazuri se vor face în urma unei anchete, compusæ din trei funcﬂionari superiori sau egali inculpatului.

(Legea org. 1873) Art.24. Funcﬂionarii ministerului nu pot ocupa deodatæ nici un alt post retribuit de stat, sau de o altæ administraﬂiune, fie publicæ sau privatæ.

TITLUL III Cadre øi tratamente

Art.67. Retribuﬂiunea de grad a personalului, din care urmeazæ a se face reﬂinerile pentru pensiuni, se fixeazæ prin tabloul urmætor:

Retribufliuniile actuale Gradul sau Retribufliunea funcfliunea pe lunæ pentru fiecare

559 Leafæ Diurnæ Administraﬂiunea centralæ Lei

Secretarul general 740 260 Secretarul general…...... 1 000 Delegatul în Comisia Europeanæ Delegatul în C.E. 1 000 500 a Dunærii… 1 000 Øeful de diviziune 740 200 Directorii de serviciu……… 800 Subdirectorii sau øefii de Øeful contabilitæﬂii 500 240 diviziune………… 600 Øeful de cabinet øi øeful Øeful de secﬂiune 450 100 arhivelor…………… 500 Øeful de birou I...... 400 100 Øefii de birou……………... 400 Øeful de birou II...... 230 70 Subøefii de birou………… 300 Ajutor………...…. 200 – Redactorii………………... 200 Caligraf…………. 200 50 Caligrafii…………………. 250 Copist…………... 150 – Copiøtii…………………... 150

Serviciul diplomatic Ministru plenipotenfliar.... 1 500 Miniøtrii plenipotenfliari cl. I… 1 500 ” ” 1 000 Miniøtrii plenipotenfliari cl. II... 1 200 Secretar de legafliune cl. I...... 1 000 Secretarii de legafliune cl. I...... 800 Secretar de Secretarii de legafliune cl. II øi legafliune cl. II...... 600 secretar ul –interpret la legafli° Secretar°interpret.... 600 unea din Constantinopole...... 600 Ataøat de legafliune cl. I...... 300 Secretarii de legafliune cl. III.... 400 Ataøat de lgafliune cl. II...... 200 Ataøaflii de legafliune...... 300

Serviciul consular Consul general 1 000 Consulul general (agent diplomatic) la Consul………….. 800 Sofia………… 1 000 Cancelar………… 400 Consulii generali…………… 800 Consulii …………………… 600 Cancelarii…………………... 400

560 Art.68. Cadrele personalului superior al administraﬂiunii centrale se fixeazæ øi se împarte între diferitele servicii precum urmeazæ:

Cabinetul ministrului se compune din: 1 øef de cabinet, 1 ajutor (øef sau subøef de birou);

Secretariatul general: 1 secretar general, 1 øef de birou, 2 ajutoare (subøefi de birou sau redactori);

Diviziunea personalului, protocolului øi a secretariatului Ordinelor: 1 øef de diviziune, 1 øef de birou, 1 ajutor, (subøef de birou sau redactor);

Direcﬂiunea afacerilor politice øi a contenciosului: 1 director, 2 subdirectori, 3 øefi de birou, 3 ajutoare (subøefi de birou sau redactori);

Direcﬂiunea afacerilor comerciale øi consulare: 1 director, 2 subdirectori, 4 øefi de birou, 4 ajutoare (subøefi de birou sau redactori);

Diviziunea fondurilor øi a conta- bilitæﬂii: 1 øef de diviziune, 1 øef de birou, 1 ajutor (subøef de birou sau redactor);

Serviciul arhivelor: 1 øef de serviciu, 1 ajutor (øef sau subøef de birou).

Art.69. Numærul maximum al secretarilor în serviciul legaﬂiunilor se fixeazæ la 21, øi anume:

561 8 secretari de legafliune cl. I; 7 secretari de legafliune cl. II; 6 secretari de legafliune cl. III. Secretarii de legafliune actuali îøi vor pæstra gradul øi titlul lor.

Art.70. Numærul ajutoarele prevæzut la art.68 este un maximum care se va înfiinﬂa treptat, dupæ trebuinﬂele serviciului.

Art.71. Numærul ataøaflilor retribuifli, cancelarilor, redactorilor, copiøtilor, dragomanilor øi interpreflilor ræmâne a se determina prin legea bugetaræ anualæ.

NOTÆ — Astæzi dragomanii Art.72. Cadrele øi retribufliunea ce- øi interpreflii sunt retribuifli cu lorlalfli impiegafli auxiliari øi ale per- 450, 400, 350, 300 øi 250 lei pe sonalului de serviciu se vor fixa prin lunæ, leafæ sau diurnæ, dupæ decret regal. localitæfli. Retribufliunea dragomanilor øi interpreflilor se fixeazæ la maximum 500 øi la minimum 200 lei pe lunæ.

Art.73. Directorii de serviciu, secretarii de legafliune cl. I øi consulii generali, cærora li se conferæ titlul de consilier de legafliune, în conformitate cu art.48, primesc un spor de 200 lei pe lunæ la retribufliunea de grad.

Art.74. Independent de retribufliunea de grad, fixatæ prin articolul 67, agenflii diplomatici øi consulari au dreptul la indemnitæfli de chirie, de reøedinflæ, de drum, de misiune øi de instalare, fixate prin regulamente.

562 (1879) Art.75. Cheltuielile de reprezentafliune Art.10. Chiria localului lega- cuvenite øefilor misiunilor diplomatice, fliunilor este înscrisæ anual în secretarului general øi delegatului în bugetul Ministerului Afacerilor Comisia Europeanæ a Dunærii, precum Stræine. øi indemnitæflile de reøedinflæ pentru Art.22. Chiria localului consu- secretarii de legafliune cl. I, consulii latelor retribuite este înscrisæ generali, consuli øi secretarul°interpret anual în bugetul Ministerului al legafliunii din Constantinopole, se Afacerilor Stræine. fixeazæ, dupæ reøedinfle, în modul urmætor:

(Legea supl. 1879 — REØEDINﬁA Øefii Secretarii Art. 25) de misiune cl.I, (Legea din 16 februarie etc. consulii 1880 — Art. 3) generali, consulii etc. Cheltuielile de reprezentaﬂiune actuale

Atena ...... 1 500 Belgrad ...... 1 000 Berlin ...... 3 000 Bruxelles ...... 1 500 Constantinopole . . .3 000 Londra ...... 3 000 Paris ...... 3 000 Roma ...... 2 500 St. Petersburg . . . . .3 000 Viena ...... 3 000 Buda°Pesta ...... 1 000

Sofia ...... 1 000

Secretar general . . . . .260 Delegat în Comisiunea Europeanæ ...... 500

Secretarul°interpret . .300

563 Legaﬂiuni Atena………...... 1 200 100 Belgrad………...... 1 000 100 Berlin…………...... 3 000 200 Bruxelles……...... 1 500 150 Constantinopole..... 3 000 200 Londra………...... 3 000 300 Paris…………...... 3 000 200 Roma…….……..... 2 500 150 St. Petersburg...... 3 000 400 Viena…………...... 3 000 200

Consulate Buda°Pesta……...... 1 000 – Cernæuﬂi……….... – 200 Constantinopole.... – 300 Ismail…………...... – 200 Monastir………...... – 200 Odessa………….... – 300 Rusciuk………...... – 200 Salonic………….... – 200 Sofia……………... 1 000 –

Secretarul general... 300 – Delegatul în Comisiunea Euro- peanæ...... 500 – Secretarul°interpret (Constantinopole).. – 400

Aceste cheltuieli sunt afectate posturile. Este nu se pot atribui titularilor decât conform regulilor stabilite prin prezenta lege øi prin regulamente. Ele înceteazæ când aceøtia sunt chemaﬂi la un alt serviciu. Prin buget nu se pot crea altele, nici spori cele în fiinﬂæ.

564 Regulamentul legafliunilor Art.76. Øefii misiunilor diplomatice Art.13. Întâiul øi al doilea sunt obligafli a ceda 5% din cheltuielile secretar au dreptul a ocupa fie- de reprezentafliune afectate postului lor care o cameræ în localul secretarilor de legafliune care nu locuiesc legafliunii. în localul legafliunii. Dacæ capul legafliunii nu În caz când sunt mai mulfli secretari, voieøte sau nu poate a le acorda aceastæ alocafliune se împarte în mod asemenea cameræ, le va plæti o egal între dânøii. parte analogæ de indemnizare, adicæ pentru secretarii de clasa Art.77. Dreptul la tratamentul integral întâia, lei 1 000 øi pentru cei de alocat unui post curge, în profitul clasa doua, 600 lei pe an. titularului, din ziua instalærii sale, dacæ postul e vacant, øi din a doua zi dupæ intrarea sa în serviciu în cazul contrar.

Art.78. Funcflionarii administrafliunii centrale pot obfline concedii sau (Art. 9 legea supl.) prelungiri de concediu pânæ la 40 zile Reprezentanflii flærii în stræ- în cursul unui an; ceilalfli agenfli øi inætate nu pot, în nici un caz, funcflionari pânæ la 60 zile. Admise lipsi de la postul lor færæ o prealabilæ autorizare a mi- Øefii misiunilor diplomatice nu pot nistrului. obfline concediu peste 15 zile decât cu Când aceastæ lipsæ va trece încuviinflarea Regelui. peste opt zile, se va obfline în- cuviinflarea regalæ, prin mijlo- Art.79. Funcflionarii care cer øi obflin cirea ministrului. concedii peste termenele fixate la alin. I, articolul precedent, pierd 1/2 din tratamentul de grad, afaræ de concediile pentru boalæ constatatæ. Øefii misiunilor diplomatice pierd din cheltuielile de reprezentafliune: 1/3 pe o lunæ când concediul trece de 15 zile, 1/2 când concediul trece peste 60 zile, într°un an; în fine, ei nu mai au nici un drept la aceste cheltuieli când concediul trece peste trei luni într°un an.

565 Art.80. Funcflionarii de orice grad øi categorie care cer øi obflin concedii sau prelungiri de concedii peste 6 luni într°un an sunt puøi în disponibilitate øi (Art. 9, 1879) pierd dreptul la orice tratament. Lipsa de la post, færæ autorizarea regalæ peste acest termen va atrage Art.81. Agenflii øi funcflionarii care se de drept pierderea întregilor absenteazæ de la post færæ autorizafliune cheltuieli de reprezentare pe tot sau care depæøeøte termenul permisiunii timpul absenflei, afaræ de treimea sau al concediului ce li s°a acordat, pierd acordatæ secretarului care gereazæ dreptul la orice tratament, færæ afacerile legafliunii. prejudiciu de alte pedepse disciplinare.

(1879) Art.82. Drepturile interimarilor la Art. 9. Însærcinaflii de afaceri prin reflinerile operate în virtutea articolelor interim, când titularul legafliunii precedente se vor determina prin anume este în concediu care trece peste opt regulament. zile, sau când postul este vacant, au drept la o treime ce se va lua din Art.83. Sumele reflinerilor operate cheltuielile de reprezentare afectate asupra tratamentelor, în virtutea capului misiuni. pedepselor disciplinare, sunt distribuite la finele anului între funcflionarii mai (Art. 27, 1873) diligenfli. Sumele reflinerilor operate asupra tratamentelor, în virtutea pedepselor disciplinare, sunt distribuite la finele anului între funcflionarii între supranumerari.

TITLUL IV Dispoziﬂiuni finale øi tranzitorii

Art.84. Regulamente speciale vor dezvolta øi completa dispoziﬂiunile legii de faﬂæ øi vor determina punerea ei în aplicare.

566 Art.85. Funcflionarii aflafli în serviciu în momentul promulgærii legii de faflæ sunt scutifli, pentru posturile ce ocupæ, de condifliunile de stagiu øi de diplomæ fixate prin prezenta lege; în acest caz însæ ei nu pot înainta decât pânæ la gradul de øef de diviziune sau gradele asimilate inclusiv.

Art. 86. Legile din 16 martie 1873, 13 mai 1877 øi 12 februarie 1879, relative Admise la organizarea Ministerului Afacerilor Stræine, cu modificærile ce li s°au adus în urmæ prin legile de la 28 februarie 1877, 9 februarie 1878, 1 mai 1882 øi 26 iunie 1885; legea din 16 februarie 1880 pentru înfiinflarea legafliunii din Bruxelles, precum øi orice alte dispozifliuni contrarii legii de faflæ sunt øi ræmân abrogate.

Ministru Afacerilor Stræine, Al. Lahovari Raportor, Em. Flondor

D. preøedinte, G. Gr. Cantacuzino. Discufliunea generalæ este deschisæ. Necerând nimeni cuvântul, se pune la vot luarea în considerafliune a proiectului øi se primeøte. D. raportor, P. Millo, dæ citire art.1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10 pânæ la art.18 inclusiv, care, punându°se succesiv la vot, se primesc færæ discufliune. Se citeøte art.19: „Art.19. Guvernul este autorizat a spori, pânæ la douæsprezece, numærul acestor consulate, dacæ interesele comerflului ar reclama aceasta“. D. preøedinte, G. Gr. Cantacuzino. D. Sefendache are cuvântul. D. G. Sefendache. D°lor senatori, în art.18 se prevede sæ se înfiinfleze deocamdatæ 10 oficii consulare de întâiul grad, în anume localitæfli; iar prin art.19 se dæ facultate guvernului a mæri numærul acestor consulate pânæ la 12 în total.

567 D°lor, Senatul, prin Constituflie, nu poate sæ dea o ochire generalæ asupra mecanismului general al statului, pentru cæ Senatul nu voteazæ bugetele øi, prin urmare, când are observafliuni de fæcut nu poate sæ le facæ decât prin interpelæri. Când însæ o lege organicæ vine înaintea Senatului, cum este aceastæ lege, øi dispune fie de mæriri, fie de adæogiri de funcfliuni, de salarii etc., atunci Senatul poate sæ°øi spunæ cuvântul sæu; acestea fiind stabilite, cred cæ ar fi util, ar fi bine sæ se dea facultate guvernului sæ numeascæ agenfli consulari, sæ stabileascæ în mai multe locuri decât în acelea în care sunt astæzi înfiinflate. Cu cât ar fi mai multe cu atât ar fi mai bine. Se øtie cæ agenflii consulari sunt factorii cei mai indispensabili pentru dezvoltarea comerflului øi, pentru a ilustra acest adevær printr°un exemplu, n°avem decât sæ privim la conducerea øi miøcarea economicæ øi politicæ a Imperiului vecin austro°ungar. Imperiul austro°ungar are consulate mai în toate oraøele din flara noastræ øi mai ales în oraøele de la frontieræ. Dacæ cineva se va duce la Ploieøti, Craiova, la Severin øi în alte pærfli, se va convinge cæ agenfliile consulare sunt complete, ca un minister, cu o misiune curat diplomaticæ, consuli, viceconsuli, secretari etc., în fine un resort destul de complet ca sæ poatæ da relafliuni øi politice øi comerciale, øi acest personal se achitæ în conøtiinflæ de misiunea sa; aø putea sæ afirm cæ nici o miøcare comercialæ, nici o miøcare de interes naflional nu poate sæ se facæ în flaræ la noi, færæ sæ atragæ atenfliunea øi observafliunea riguroasæ a acestor agenfli. Îmi aduc aminte cæ astæ varæ se fæcuse în Severin o særbætoare pentru Liga culturalæ, al cærui scop generos este ræspândirea culturii generale, a instrucfliunii printre români; se zice cæ d. consul al Austro°Ungariei ar fi întrebat pe prefect: consulatul nostru e în siguranflæ cu ocaziunea acestei særbætori? Se prefæcea, d. agent consular, cæ se temea ca nu lucrurile sæ se petreacæ ca peste Carpafli. Ei bine, vedefli, d°lor senatori, ce mare importanflæ, pânæ unde merge imperiul vecin cu formarea øi instituirea acestor consulate! Eu v°am spus aceasta nu ca formæ interpelativæ, ci numai ca sæ vedefli scopul, importanfla øi interesul cel mare ce Austro°Ungaria pune în afacerile consulatelor sale. De altmintreli, sunt dator sæ væ rog sæ nu credefli cæ eu m°aø plânge în contra agenflilor austro°ungari ca persoane; din contræ, în ceea ce priveøte persoanele, sunt cât se poate de delicafli, de bine crescufli øi atrægætori, øi, îndeplinindu°øi misiunea, nu lucreazæ decât în interesul imperiului. Aøa fiind, când din partea imperiului vecin sæ iau toate aceste mæsuri, se dau toate informafliunile, øi nu este oraø în România care sæ nu fie sub priveghearea, ca sæ zic aøa, a agenflilor austro°ungari, pentru ce n°am înfiinfla mai multe consulate øi noi, care avem interese foarte mari, foarte importante. Øi, în adevær, cine væ tægæduieøte, de exemplu, cæ nu avem interese comerciale la Braøov, la Timiøoara, la Orøova øi în alte pærfli? Este dar natural sæ întreb: pentru ce nu s°au înfiinflat în aceste locuri

568 consulate? Sæ fie oare pentru cæ guvernul nu a gæsit de cuviinflæ? Dacæ aceasta este cauza, apoi cred cæ este în eroare guvernul, pentru cæ importanfla comercialæ a acestor locuri este foarte mare. Sæ fie oricare guvernul care a încercat sæ stabileascæ aceste oficii, însæ imperiul vecin ar fi refuzat ca sæ primeascæ acei consuli øi sæ dea exequator*, în acest caz cred cæ nu este bine aceasta din partea imperiului vecin. Øi cu atât mai mult sunt silit sæ repet aceasta, cu cât se øtie cæ tot litoralul României este ocupat de agenfliile vapoarelor austro°ungare, øi toate oraøele noastre împænate cu consuli, viceconsuli øi tot felul de agenfli, încât orice miøcare economicæ, comercialæ, politicæ este supravegheatæ. S°ar putea pune o regulæ în aceasta øi, la rândul sæu, guvernul român ar trebui øi el sæ refuze exequator atâtor oficii. Cheltuielile care se vor face cu aceste consulate, ce s°ar înfiinfla, fie oricât de mari, vor da venituri øi mai mari, dacæ nu direct øi imediat, dar indirect øi mai târziu. Prosperitatea comerflului român cere imperios aceasta. D. ministru de Externe, Al. Lahovari. D°lor, consulatele pe care le întrefline flara în stræinætate se divid în douæ categorii: consulatele onorifice în care se numeøte o persoanæ din localitate, care n°are alte atribufliuni decât atribufliunile comerciale, øi consulatele acelea care se cheamæ de carieræ, care, pe lângæ atribufliuniile comerciale, mai au øi alte atribufliuni, precum: de ofifleri ai stærii civile, de vizat paøapoartele øi alte atribufliuni. În legea veche erau numai øase consulate de felul întâi; în cea actualæ se fac nouæ. S°au mai adæogat, de când am onoare a fi în capul Ministerului Afacerilor Stræine: consulatele din Cernæufli, Ismail øi Monastir (Bitolia). Art.19 zice: „Guvernul este autorizat a spori, pânæ la 12 numærul acestor consulate, dacæ interesele comerflului ar reclama aceasta“. Aceasta este o dispozifliune excepflionalæ, cæci, vedefli, de ordinar aceste consulate nu se înfiinfleazæ decât în virtutea unei legi votatæ de Cameræ øi de Senat, øi a da drept guvernului de a crea aceste oficii, de a institui asemenea funcfliuni, fæcând o cheltuialæ care, de ordinar, se face prin lege, este a acorda un drept excepflional. Când, pe lângæ cei 9 consuli prevæzufli în lege, dafli guvernului dreptul, færæ a consulta Camera øi Senatul, sæ mai înfiinfleze încæ 3 unde crede de cuviinflæ, mie mi se pare cæ°i dafli un drept øi o latitudine foarte mare. Fostele guverne ar fi putut în atâflia ani — pe când aveau aceastæ latitudine prin legea veche — sæ facæ pânæ la 10 consulate, dar nu au trecut de øase, nu se folosiseræ de toatæ facultatea ce le da legea. Guvernul actual a mai înfiinflat încæ trei, suind numærul peste tot la 9 consulate, øi acum væ cere permisiunea sæ înfiinfleze pânæ la 12; latitudinea aceasta este suficientæ;

* exequator — decizie prin care øeful unui guvern recunoaøte un agent consular stræin øi admite liberul exerciﬂiu al funcﬂiunilor sale.

569 dacæ va fi trebuinflæ sæ se înfiinfleze øi altele peste aceste 12, va fi foarte lesne ca sæ venim cu o lege specialæ pentru înfiinflarea lor. Cât pentru înfiinflarea consulatelor de a doua categorie, este læsatæ o absolutæ latitudine guvernului; poate sæ le înfiinfleze prin decret regal. Acum sæ ræspund la o observafliune a d°lui Sefendache; d°sa zice: Austria ne°a împænat cu consulate! Nu øtiu ce ræu poate sæ ne facæ aceste consulate; nu suntem liberi în flaræ la noi? Nu suntem liberi pe tariful nostru? În ce un consul austriac poate sæ supere libertatea miøcærilor flærii noastre, sau în domeniul comercial sau în cel politic? Oroarea în contra consulatelor dateazæ din timpul vasalitæflii, când flara avea o pozifliune de inferioritate, când consulii se amestecau în politicæ, când reclamau jurisdicfliunea consularæ. D. Sefendache stæ îndæræt cu 15 ani. Consulul astæzi este cel neînsemnat politiceøte øi inofensiv în punctul de vedere comercial; el nu face decât sæ informeze pe guvernul sæu, comercianflii din flara lui, despre preflurile târgurilor øi miøcarea noastræ comercialæ. Dovadæ este cæ, de la venirea mea la minister, Austria n°a înfiinflat nici un consulat nou; din contra, era un consulat austriac la Botoøani øi, pe când noi înfiinflam un consulat la Cernæufli, guvernul Austriei desfiinfla consulatul de la Botoøani. Aci nu este pe întrecere între noi øi Austria, consulatele se stabilesc acolo unde este interes øi se desfiinfleazæ când nu mai este interes. Sæ termin, d°lor, cu o observafliune generalæ: eu n°aø consilia pe nici un ministru sæ se întreacæ cu flærile mari la înfiinflarea de consulate; este un lux costisitor øi adeseori aceste consulate sunt sinecure. Noi, departe de a înfiinfla încæ altele, aø spune cæ sunt deja prea multe; avem vreo 2, 3 consulate care nu fac mare lucru, dar le flinem pentru tradifliune. Un comerfl ca al nostru de 600 la 700 milioane în total nu poate cere o organizafliune consularæ ca comerflul francez, care reprezintæ 10 miliarde, sau ca cel englez care e de 18 miliarde; sæ nu facem ca broasca, sæ voim a ne umfla prea mult; poate cæ noi n°am plesni, dar bugetul nostru ar plesni într°o zi. Væ rog sæ menflinefli articolul din proiect aøa cum este. D. G. Sefendache. Dacæ am luat cuvântul cu ocaziunea acestui articol, a fost sæ atrag atenfliunea d°lui ministru asupra locurilor de o importanflæ comercialæ pentru flara noastræ. D. ministru n°a voit sæ ræspundæ la aceasta øi a zis cæ eu sunt îndæræt cu 20 de ani, cæ nu°mi dau socotealæ de ceea ce este azi. Aceasta este o chestiune de apreciafliune pentru onor. Senat dacæ eu sunt îndæræt cu timpul; fiindcæ eu mærturisesc cæ dezvoltarea comerflului astæzi este pe o scaræ extraordinaræ øi consulii sunt elementele cele mai necesare pentru aceastæ dezvoltare. D. ministru însæ îmi zice: facem ca broasca; vrem sæ ne întindem prea mult. Aø fi de opiniunea d°lui ministru dacæ observafliunile d°sale s°ar referi la misiunile diplomatice care ar mai putea fi reduse. Dar susflinând cæ institufliunile consulare, mai ales în timpul în care ne aflæm, sunt cu mult mai folositoare øi ar putea sæ facæ servicii, cred cæ sunt cu adeværul.

570 D. ministru se face cæ nu înflelege importanfla cea mare a consulatelor øi mai ales din partea statului vecin. La Botoøani, zice d. ministru, pe când noi înfiinflam un consulat în Imperiul austro°ungar, Austro°Ungaria desfiinfla pe al sæu. Eu aø vrea însæ, d°le ministru, sæ se facæ o statisticæ exactæ øi vefli vedea dacæ e vreun oraø sau vreo capitalæ care sæ n°aibæ agenflii austro°ungare. Nu putem face nici un pas, nu putem lua nici o mæsuræ pentru dezvoltarea comerflului nostru, færæ a fi expuøi observafliunii acestor agenflii. Aøa la Severin, dacæ am voit sæ înfiinflæm un obor de râmætori, ori fabrici etc., îndatæ se øtia cine contracteazæ, imediat se trimiteau rapoarte la Pesta øi Viena paralizând orice acfliune. Comerflul are øi el complexitæflile lui, øi în aceastæ complexitate consulii sunt de o mare importanflæ, mai ales la noi. N°am pretenflia sæ fac pe onor. Senat sæ modifice art.18 sau 19, prin care se cere înfiinflarea de consulate. Dar pentru cæ sunt 9 consulate øi fiindcæ guvernul are facultatea sæ înfiinfleze încæ 3 øi mai multe chiar, atrag o datæ atenflia guvernului, cæ ar fi bine, pentru soliditatea comerflului nostru, ca sæ se înfiinfleze consulate la Braøov ori Timiøoara øi în alte localitæfli, øi cred cæ dacæ imperiul vecin ar refuza aceasta, ar fi nedrept. D. ministru de Externe, Al. Lahovari. D. Sefendache nu e mulflumit cu ræspunsul meu, ce mie mi se pærea satisfæcætor. Sunt silit sæ revin dar a doua oaræ. Afli dat guvernului dreptul de a spori cu 3 consulatele în fiinflæ. Mai are apoi guvernul dreptul sæ aducæ oricând o lege pentru înfiinflarea de noi consulate, însæ sæ le înfiinfleze în cutare sau cutare loc, sæ°mi permitæ d. Sefendache sæ°i spun cæ aceasta e treaba ministrului Afacerilor Stræine øi a guvernului. Când va veni timpul sæ le înfiinfleze, ne vom gândi; însæ de acum nu pot fi precizate cum înflelege d. Sefendache, care le crede utile, pe când eu le cred inutile øi puflin importante. E chestiune dar de apreciere; când va fi sæ înfiinflæm acele consulate, vom vedea. Dvs., votând acest articol din lege, dafli guvernului facultatea de a le înfiinfla unde øi când va gæsi de cuviinflæ. Guvernul are dreptul sæ înfiinfleze pânæ la 10, dar nu le°a înfiinflat nici la Braøov, nici la Timiøoara; noi însæ, în patru ani, deci în a treia parte a timpului cât a stat la putere guvernul liberal, am înfiinflat trei consulate, la Cernæufli, la Ismail øi Bitolia, øi øtim cæ aceste trei consulate — mai cu seamæ Bitolia øi Cernæufli — au fost cerute în tofli anii, dar guvernele liberale se fæceau cæ n°aude. Cât despre numirile diplomatice, ce le gæsea d°sa inutile, sæ°mi permitæ d. Sefendache sæ nu°i împærtæøeascæ ideile d°sale, øi ceea ce pot zice e cæ n°am înfiinflat mai mult decât am gæsit înfiinflate de guvernul trecut. Vedefli cæ în lege am adæogat consulate færæ a øterge vreunul, øi cât pentru legafliuni am menflinut cele care sunt. Criticile se înøealæ de adresæ; încæ o datæ, nu se adreseazæ legilor actuale, ci celor care s°au fæcut sub guvernul trecut. Este adeværat cæ dacæ le°aø fi gæsit rele le°aø fi îndreptat, dar guvernul nu gæseøte cæ s°a lucrat ræu, øi eu am menflinut toate acele

571 legafliuni. Aø înflelege o discufliune dacæ aø cere sporirea numærului. Dar, d°lor, eu le menflin pe acele care le°am gæsit în legea actualæ. (Aprobæri.) Se pune la vot art.19 øi se primeøte. Se pune la vot art.20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28 øi 29 care, punându°se la vot succesiv, se voteazæ færæ discufliune. Se citeøte art.30 din proiect: „Art.30. Titularii misiunilor diplomatice au gradul de miniøtri plenipotenfliari. Clasa fiecæruia se va determina prin decretul regal de numire, independent de reøedinflæ“. Se citeøte øi modificarea adæogatæ de comitetul delegaflilor: „Un regulament special va determina modul øi condifliile în virtutea cærora un ministru plenipotenfliar va putea figura în vreuna din aceste douæ clase“. D. C.I. Budiøteanu. D°lor senatori, suntem cinci care prezentæm urmætorul amendament la art.30, care sæ înlocuiascæ modificarea introdusæ de comitetul delegaflilor. Propunerea noastræ este aceasta: „Nimeni nu va putea fi numit decât ministru plenipotenfliar de cl.II; numai acei care au îndeplinit în flaræ funcfliunea de miniøtri secretari de Stat vor putea fi numifli de°a dreptul ministru de cl.I. Dupæ cinci ani de stagiu, un ministru plenipotenfliar cl.II poate fi înaintat la rangul de ministru cl.I“. Rugæm pe d. ministru de Externe sæ binevoiascæ a aprecia dacæ acest amendament nu este mai folositor øi a°l primi în asemenea caz. D. ministru de Externe, Al. Lahovari. D°lor, este adeværat cæ, pentru condifliunile de admisibilitate, e mai bine sæ se punæ în lege decât în regulament. Regulamentul este supus totdeauna la variafliuni øi schimbæri dupæ considerafliuni adeseori personale, øi de aceea prefer amendamentul d°lui Budiøteanu în locul amendamentului care se propusese în comitetul delegaflilor øi care læsa chestiunea sæ fie regulatæ printr°un regulament. Declar dar cæ primesc amendamentul d°lui Budiøteanu. D. raportor, P. Millo. Comitetul delegaflilor, în majoritate, a primit acest amendament. Se pune la vot amendamentul d°lui Budiøteanu øi se primeøte. Se pune la vot art 30 cu amendamentul øi se primeøte. Art.31, 32 øi 33 se primesc færæ discufliune. D. preøedinte, G. Gr. Cantacuzino. Orele fiind 5, øedinfla este ridicatæ. Øedinfla viitoare se anunflæ pentru a doua zi, 26 februarie.

Øedinﬂa de la 26 februarie 1893

Preøedinﬂia d°lui George Gr. Cantacuzino, preøedinte. D. preøedinte, G. Gr. Cantacuzino. Acum intræm în ordinea zilei.

572 La ordinea zilei avem continuarea discufliunii pe articole asupra proiectului de lege relativ la organizarea Ministerului de Externe. D. raportor, P. Millo dæ citire art.34, 35, 36, 37, 38, 39 din proiect, care se primesc færæ discufliune. Se dæ citire art.40. D. Sefendache. D°lor senatori, suntem la art.40, care zice: „Art.40. Secretarul general, delegatul în Comisiunea Europeanæ a Dunærii øi øeful cabinetului ministrului pot fi recrutafli în afaræ de personalul ministerului øi scutifli de condifliunile de vârstæ, de diplomæ øi de stagiu, stipulate în articolele precedente“. D°lor, se poate lesne înflelege cæ miniøtrii fiind produsul fluctuafliilor politice, sæ fie dispensafli de condifliunile ce s°ar impune celorlalfli funcflionari; însæ secretarul general al Ministerului de Externe, el care este în contact zilnic cu tot aparatul ministerial, el care privegheazæ pe funcflionarii ministerului, funcflionari de la care se cer condifliuni de admisibilitate, fie chiar cæ ar ocupa funcfliunea de copist, nu înfleleg de ce sæ fie scutit de condifliunile de admisibilitate impuse inferiorilor sæi. Eu cred cæ nu este just, nu este echitabil øi s°ar pærea cæ chiar estetica s°ar opune, când, citind cineva articolul despre care ne ocupæm, ar vedea în mod regulat øi gradat, o repet, tofli funcflionarii supuøi la o mulflime de condifliuni, diplome, examen, cunoøtinfle speciale, øi deodatæ acela care trebuie sæ vegheze asupra îndeplinirii acestor condifliuni, tocmai el sæ fie dispensat prin lege de a întruni aceste condifliuni. S°ar putea susfline pânæ la oarecare punct sæ fie scutit de condifliunile de etate øi chiar de stagiu; însæ în timpul de progres în care ne aflæm, a se scuti secretarul general de diplomæ, aceasta nu se poate explica, nici admite. Înfleleg dispensæ pentru delegatul din Comisiunea Dunæreanæ Europeanæ, care are atribufliuni de o ordine cu totul alta. Aø înflelege de asemenea dispensa pentru øeful de cabinet al ministrului, care este, în adevær, o persoanæ în care ministrul trebuie sæ aibæ personal încredere; dar secretarului general, care e pus sæ vegheze aparatul general al ministerului, sæ nu i se cearæ mæcar condifliunea de a avea o diplomæ, o repet, nu înfleleg. D. ministru de Externe, Al. Lahovari. D°lor senatori, în aparenflæ d. Sefendache ar pærea cæ are dreptate; însæ, când vom cerceta chestiunea mai de aproape, vom vedea øi însuøi d. Sefendache se va convinge cæ dispozifliunea aceasta, introdusæ în lege, este foarte nimeritæ øi nici nu putea fi altfel. D°lor, legea pe care am propus°o eu este o lege foarte severæ; ea pronunflæ atâtea condifliuni de admisibilitate încât unui ministru al Afacerilor Stræine de aci înainte funcflionarii îi vor fi mai mult impuøi decât îi va putea alege el. Mai tofli funcflionarii ministerului trebuie sæ îndeplineascæ condifliuni pe care nu oricine le poate îndeplini;

573 mai întâi condifliunea de vârstæ; pe urmæ de diplomæ øi, în fine, de stagiu; prin urmare, mai tofli funcflionarii sunt impuøi de lege prin condifliunile de admisibilitate. Ei bine, sæ nu aibæ ministrul nici chiar un singur funcflionar ales de dânsul, mai cu seamæ la Afacerile Stræine, un funcflionar care sæ fie, ca sæ zic aøa, omul sæu special de încredere, pe care sæ°l poatæ lua de oriunde? Aceasta nu se poate admite, mai cu seamæ la un minister ca al Afacerilor Stræine, unde un funcflionar ca secretarul general trebuie, evident, pe lângæ capacitate øi instrucflie, sæ întruneascæ condifliuni care au mai mare valoare decât o diplomæ: întâi încrederea personalæ a ministrului, pe urmæ calitæfli de tact, de abilitate, de bunæ creøtere, lucruri, în fine, care adeseori pot sæ nu se învefle în øcoalæ. Nu zic cæ, în general, se va aplica totdeauna acest articol. E mai mult decât probabil cæ, în starea de culturæ în care am ajuns astæzi, un secretar general va avea totdeauna o diplomæ, însæ se poate întâmpla øi ca sæ nu aibæ. Sæ væ dau un exemplu: Pentru miniøtri noøtri plenipotenfliari în stræinætate dvs. nu cerefli diplome, øi nici nu s°ar fi putut face altfel. A se cere o diplomæ de licenfliat sau de doctor la oameni care au exercitat funcfliuni de miniøtri sau de prim°miniøtri aci, øi care sunt trimiøi sæ reprezinte flara în stræinætate, ar fi o cerere care nu se gæseøte în nici o lege øi care, mi se pare, ar fi, nu zic ridicolæ, dar nepotrivitæ. Ei bine, sæ nu poatæ ministru de Externe sæ cheme pe unul din aceøti diplomafli din aceia care au reprezentat flara în stræinætate øi care au reprezentat°o cu demnitate, care au o mare experienflæ, care øi°au atras simpatii pretutindeni øi care au dobândit, în aceastæ calitate de reprezentanfli în stræinætate, experienfla care nu se dobândeøte în øcoalæ sau în birou, sæ nu poatæ, zic, ministrul sæ°i cheme ca secretar general în capul Afacerilor Stræine, pentru cæ nu are o diplomæ? Nu trebuie, d°lor, sæ cercuifli aøa de strâns latitudinea ministrului în aceastæ privinflæ. Nu zic cæ cazul se va întâmpla, nu zic iaræøi cæ nu se va face din ce în ce mai rar aceasta; dar, încæ o datæ, nu trebuie, cel puflin pentru câtva timp, sæ legafli libertatea ministrului. Al doilea, iatæ ce era în legea veche: „Art.28. Funcfliunile de øef al diviziunii politice (øef de cabinet) sunt totdeauna îndeplinite de o persoanæ care se bucuræ de toatæ confienfla ministrului. De aceea numirea în aceste funcfliuni nu este supusæ regulilor ordinare de admisiune, de revocare øi înaintare în administrafliunea centralæ. Ministrul alege pe øeful de cabinet sau din personalul administrafliunii centrale, sau afaræ din minister, øi supune numirea sa la aprobarea Domnitorului“. Legea veche era foarte ræu redactatæ; ea voia sæ zicæ ceea ce spune legea actualæ (art.40) în mod mai clar, cæ øeful cabinetului, pe care°l confundæ cu øeful diviziunii politice, nu este supus la nici o condifliune de admisibilitate, ca vârstæ, ca diplomæ

574 øi ca stagiu. Eu am pus pe øeful diviziunii politice în rangul celorlalfli funcflionari, adicæ am cerut de la dânsul toate acele condifliuni care se cer de la ceilalfli funcflionari; în schimb însæ am pus pe secretarul general, pentru care nu se prevede nici o condifliune în legea veche, în afaræ de orice condifliuni speciale de diplomæ, de stagiu øi de vârstæ. Iatæ ce zice art.40 al proiectului meu. „Art.40. Secretarul general, delegatul în Comisiunea Europeanæ a Dunærii øi øeful cabinetului ministrului pot fi recrutafli în afaræ de personalul ministerului øi scutifli de condifliunile de vârstæ, de diplomæ øi de stagiu, stipulate în articolele precedente“. Cred cæ acest articol e mult mai bine alcætuit decât art.28 din legea veche. Recunosc øi eu, cu d. Sefendache, cæ foarte rar se va întâmpla asemenea lucru, aøa de rar încât ar fi inutil sæ se prevadæ în lege ca un secretar general al Ministerului de Externe sæ nu aibæ nici o diplomæ; însæ deocamdatæ tot se poate întâmpla, øi de aceea væ rog sæ nu împiedicafli libertatea ministrului în privinfla aceasta. Pentru aceste considerente, væ rog sæ menflinefli legea aøa cum este prezentatæ. Nemaicerând nimeni cuvântul, se pune la vot art.40 øi se primeøte. Art.41 øi 42 se primesc færæ discufliune. Se citeøte art.43 øi se primeøte færæ discufliune. Se primeøte succesiv færæ discufliune art.44, 45 øi 46. Se citeøte art.47: „Art.47. Nimeni nu poate fi înaintat la gradul de secretar de legafliune cl.I, dacæ nu are un stagiu de 5 ani în gradul de secretar de legafliune cl.II“. D. G. Sefendache. D°lor, la art.40, când a fost vorba de secretar general øi de delegatul Comisiunii Europene, de øeful de cabinet, d. ministru øi dvs. afli aprobat, afli fost foarte darnici cæ afli læsat articolul sæ treacæ astfel cum s°a propus. Eu acum aø ruga pe d. ministru øi pe onor. Senat ca, cu ocaziunea discufliunii acestui articol, sæ fie øi mai largi øi mai darnici, având în vedere economia generalæ a legii. În adevær, dacæ vefli privi întregul mecanism al funcflionarilor ministerului, vefli vedea întâi art.44 pronunflându°se astfel: „Candidaflii care ar întruni condifliunile de admisibilitate øi poseda diplomele cerute la art.42, pot fi autorizafli sæ lucreze în administraflia centralæ, în legafliuni sau consulate, în calitate de ataøafli supranumerari (neretribuifli) pânæ la trecerea examenului.“ Va sæ zicæ, un candidat poate sæ fie autorizat sæ lucreze în administrafliune 2 sau 3 ani; al doilea, art.45. zice: „Nimeni nu poate fi înaintat øi obfline gradul de secretar de legafliune cl.III dacæ nu are un stagiu de 2 ani în calitate de ataøat etc“.

575 Apoi sæ aibæ cunoøtinfle de: „1. Dreptul internaflional public øi privat; 2. Istoria diplomaticæ; 3. Geografia comercialæ; 4. Legislafliunea vamalæ a României øi a celorlalte flæri; 5. Stilul øi protocolul diplomatic“. Mai la urmæ încæ: „Nimeni nu poate fi înaintat la gradul de secretar de legafliune cl.II, dacæ nu are un stagiu de 3 ani în gradul de secretar de legafliune cl.III“. Încât pânæ aci sunt aproape 7, 8 ani de stagiu. Va sæ zicæ, candidatul care voieøte sæ treacæ în gradul de secretar de legafliune clasa I are un stagiu, øi îi mai cerefli un stagiu de 4 ani. Aø crede cæ s°ar putea reduce la 3 ani stagiul prevæzut în acest articol. Când d. ministru ar voi sæ avanseze pe un funcflionar inteligent, asiduu øi foarte apt este cu mâinile legate, nu poate decât sæ aøtepte trecerea termenului; acesta este un bine, ca ministru sæ nu numeascæ dupæ voinfla sa, øi sæ aøtepte; însæ observafli cæ prea aøteaptæ mult, mai ales pentru cei vrednici øi merituoøi; de aceea, mai scurtând termenul, candidatul cu aptitudini va fi mai îndatæ recompensat. Se va zice poate cæ de aceastæ micøorare de stagiu vor profita øi cei nemerituoøi. Aceasta ar fi adeværat când avansarea ar fi de drept, adicæ îndatæ ce s°a împlinit stagiul sæ fie avansat, însæ nu este aøa, øi pe funcflionarul care n°ar merita ministru poate sæ°l flinæ îndoit øi întreit anii de stagiu în aceeaøi pozifliune de grad. Eu cred cæ termenul este prea lung pentru cei vrednici. De aceea cred cæ s°ar putea reduce stagiul la 2 sau 3 ani. D. ministru de Externe, Al. Lahovari. D°lor, toatæ legea este bazatæ pe niøte condifliuni de stagii hotærâte dinainte, care sunt în concordanflæ unele cu altele, øi dacæ am primi amendamentul d°lui Sefendache s°ar strica toatæ economia legii. Eu ar trebui sæ°l primesc, cæci vrea sæ°mi dea mai multæ libertate de acfliune, dar cred cæ stagiile care le cer aci nu sunt prea mici. Nu voi pleca de la art.40, care este o excepfliune; poate cineva sæ intre de°a dreptul, când este licenfliat în drept øi satisface examenul sumar de la art.43, ataøat de legafliune; stæ doi ani în aceastæ calitate øi poate fi înaintat secretar de legafliune cl.III øi, pentru a fi înaintat la gradul de secretar cl.II, trebuie sæ aibæ un stagiu de 3 ani; 2 øi cu 3 fac 5 ani. Acum, pentru a fi înaintat secretar de legafliune cl.I, trebuie sæ aibæ un stagiu de 4 ani ca secretar cl.II. Ei bine, dupæ o carieræ de 9 ani poate cineva avea o leafæ de 1 000 lei pe lunæ, leafæ echivalentæ cu gradul de colonel, care are 800 lei leafæ øi 200 lei diurnæ. Eu cred cæ nu e prea mult. E o pozifliune destul de înaltæ øi bine retribuitæ; prin urmare, cred cæ trebuie sæ menflinem stagiul aøa cum e prevæzut în aceastæ lege.

576 De altminteri aø fi dispus sæ primesc amendamentul d°lui Sefendache, cæci îmi dæ mai multæ latitudine în alegerea personalului; dar am crezut cæ nu trebuie ca cineva sæ soseascæ aøa de iute sus în cariera diplomaticæ, când în alte cariere e silit sæ aøtepte atât de mult ca sæ aibæ acelaøi rang øi aceeaøi leafæ. De aceea væ rog sæ primifli art.47 aøa cum e modificat de comitetul delegaflilor, scæzându°se de la 5 la 4 ani stagiul cerut pentru înaintarea de al gradul II la gradul I de secretar de legafliune. Se pune la vot art. 47 øi se primeøte cum s°a modificat de comitet. Art.48, 49, 50, 51, 52, 53, 54 øi 55 se primesc færæ discuflie. Se citesc art.56, 57, 58, 59 øi 60 øi, punându°se la vot succesiv, se voteazæ færæ discufliune. Se citeøte art.61: „Art.61. Agenflii øi funcflionarii Ministerului Afacerilor Stræine pot fi puøi în disponibilitate, însæ færæ tratament, pe un timp egal cu acela al serviciului lor efectiv. Disponibilitatea nu poate dura mai mult de trei ani.“ D. G. Sefendache: D°lor, art.61 se exprimæ astfel: „Agenflii øi funcflionarii Ministerului Afacerilor Stræine pot fi puøi în disponibilitate, însæ færæ tratament, pe un timp egal cu acela al serviciului lor efectiv. Disponibilitatea nu poate dura mai mult de trei ani.“ Aø ruga pe d. ministru sæ binevoiascæ a ne explica când îøi gæseøte aplicafliune acest articol, øi ce înflelege d°sa prin aceastæ facultate de disponibilitate care se zice cæ o are, fiindcæ în articol se zice astfel: „Vor fi puøi în disponibilitate, însæ færæ tratament, pe un timp egal cu acela al serviciului lor efectiv.“ Dacæ serviciul efectiv, de care se vorbeøte în acest articol, este mai mare de trei ani, ce se întâmplæ atunci? Cæci alineatul final al art.61 zice cæ disponibilitatea nu va dura mai mult de trei ani; cum se împacæ finele articolului care fixeazæ un termen cu cealaltæ dispozifliune care fixeazæ øi ea un termen? O explicafliune în aceastæ privinflæ nu ar fi de prisos, ba încæ se impune, este necesaræ. „Disponibilitatea nu poate dura mai mult de trei ani“. Altæ nedumerire este cæ art.80 din lege zice astfel: „Funcflionarii de orice grad øi categorie care cer øi obflin concedii sau prelungiri de concedii peste 6 luni într°un an sunt puøi în disponibilitate øi pierd dreptul la orice tratament.“ Astfel combinat acest articol, cu dispozifliunea din art.61, s°ar putea crede cæ numai atunci se poate pune în disponibilitate când se cere un concediu mai mult de 6 luni. Trebuia oare sæ înflelegem cæ sunt øi alte cazuri de disponibilitate? Pe lângæ aceasta, din citirea art.61 s°ar pærea cæ pozifliunea de disponibilitate urmæreøte în toate locurile, întocmai ca umbra, pe cel pus în disponibilitate; este el

577 liber sæ primeascæ øi alte funcfliuni øi ar putea unii, care sunt iubitori de controverse, dacæ cel pus în disponibilitate putând fi chemat în orice oræ în serviciu, primind o altæ funcfliune, nu face un cumul, întrunind o funcfliune efectivæ cu o funcfliune în expectativæ? Øtim cæ aceastæ obiecfliune nu s°ar putea face sau avea valoare, dar termenii vagi øi incoerenfli ai articolului lasæ loc la cele mai mari incertitudini; o bunæ explicafliune øi o læmuritæ redactare ar fi necesare. Altfel, astfel cum este redactat acest articol, cred cæ ar fi mai bine sæ se suprime. D. ministru de Externe, Al. Lahovari. D°lor senatori, pozifliunea funcflionarilor Ministerului Afacerilor Stræine poate sæ fie: Activitatea, disponibilitatea øi retragerea. Când cineva este pus în retragere prin revocare, demisiune sau limitæ de vârstæ, atunci acel funcflionar nu mai face parte din cadre. Când este în disponibilitate, el face parte din cadre, dar n°are funcfliune activæ. Este evident cæ disponibilitatea se aseamænæ puflin cu revocarea, dar aceasta existæ în toate legile care reguleazæ organizarea Ministerului de Externe. Este adeværat cæ ministrul nu uzeazæ mai deloc de aceastæ facultate, dar trebuie sæ o aibæ, cæci ministrul de Externe are cea mai mare responsabilitate øi e chestiune în acest departament de încredere absolutæ. Prin urmare, facultatea aceasta de a pune în disponibilitate pe un funcflionar trebuie sæ o aibæ ministrul; funcflionarul însæ pus în disponibilitate poate sæ fie rechemat. D. G. Sefendache. Dar termenul de 3 ani? D. ministru de Externe, Al. Lahovari. Când funcflionarul stæ 3 ani în disponibilitate øi nu este rechemat, atunci el este afaræ din cadre. Aceasta este un fel de revocare politicoasæ. Nemaicerând nimeni cuvântul, se pune la vot art.61 øi se primeøte. Art.62, 63 øi 64 se primesc færæ discufliune. D. raportor dæ citire art.65 din proiect: „Revocarea sau destituirea nu se poate pronunfla decât dupæ ce se va lua avizul unei comisiuni de anchetæ numitæ de ministru dintre funcflionarii ministerului, egali sau superiori inculpatului, øi numai pentru urmætoarele fapte: Abuz de încredere øi divulgare de secrete; conduitæ nedemnæ; imoralitate probatæ prin fapte dovedite sau prin o sentinflæ judecætoreascæ de condamnare; pæræsirea postului færæ a fi predat serviciul în regulæ.“ D. preøedinte, G. Gr. Cantacuzino. D. Urdæreanu are cuvântul asupra art.65. D. G. Urdæreanu. D°lor, am luat cuvântul pentru ca sæ rog pe d. ministru de Externe a°mi da explicafliune asupra nedumeririi ce am în privinfla acestui articol 65, care, în alineatul I, prevede cum se pronunflæ revocarea sau destituirea, øi în alineatul II se enumæræ anume faptele care atrag o asemenea pedeapsæ: pentru abuz de încredere, divulgare de secrete ø.c.l.

578 Iatæ pentru care fapte se poate face revocarea sau destituirea. În ceea ce priveøte divulgarea de secrete, existæ o lege specialæ de la 1887, intervenitæ de niøte evenimente care au fæcut necesaræ acea lege27, øi care zice: (citeøte). Codicele nostru penal, prin art.170, de asemenea prevede pedeapsæ pentru divulgæri de secrete la stræini. Astfel fiind, nedumerirea mea constæ în aceasta: væd la finele legii acesteia, la dispozifliuni finale øi tranzitorii, cæ toate legile øi dispozifliunile contrarii se abrogæ, øi nu se vorbeøte nimic de legea din 1887; prin urmare, nedumerirea mea este foarte naturalæ: se menfline sau nu acea dispozifliune? Dacæ d. ministru va declara aceasta, eu nu am nimic de zis. D. ministru de Externe, Al. Lahovari. D°lor, declarafliunea mea este foarte simplæ. Evident cæ aci este vorba numai de mæsuri disciplinare ce se iau de ministru; dar când este vorba de un caz grav, el se pedepseøte dupæ dispozifliunile codicelui penal. Prin lege noi am zis cæ se abrogæ dispozifliunile legii din codicele penal; pedeapsa disciplinaræ ce suferæ un funcflionar nu°l scuteøte de dispozifliunile legii penale în caz de delict sau crimæ. Într°un asemenea caz funcflionarul nu este supus numai la simpla revocare sau destituire, dar este trimis înaintea instanflei judecætoreøti spre a°øi lua pedeapsa dupæ dispozifliile codicelui penal. Explicafliunea dar cerutæ de d. senator Urdæreanu o dau cu plæcere, dar cred cæ nu era de trebuinflæ, cæci codicele penal ræmâne în picioare. D. G. Sefendache. Pufline cuvinte am de zis asupra acestui articol. Art.65 dispune cæ revocærile øi destituirile funcflionarilor Ministerului de Externe nu se pot face decât în condifliile acolo arætate. Din aceastæ redacfliune reiese oarecum un ce foarte bun, un progres admis în aceastæ lege; adicæ cæ funcflionarii Ministerului de Externe sunt aproape inamovibili; cæ ei nu se pot înlocui dupæ voinfla øi arbitrariul ministrului, decât numai când, dupæ anumite fapte, ar merita revocarea sau destituirea. Partea aceasta a legii, repet, o consider ca un ce foarte bun, ca un progres; aø dori ca øi d. ministru de Externe sæ fie de acord cu noi øi sæ afirme cæ funcflionarii Ministerului de Externe sunt cvasiinamovibili. Aceastæ constatare, aceastæ declarafliune este singurul motiv care m°a fæcut sæ iau cuvântul asupra acestui articol øi sæ constat, în mod pozitiv, cæ, din momentul ce se zice cæ funcflionarii Ministerului de Externe nu se pot revoca sau destitui decât pentru anumite vine, ei nu pot fi înlocuifli, dafli afaræ dupæ capriciul øi voinfla ministrului. D. ministru de Externe, Al. Lahovari. Cu toatæ dorinfla ce am de a avea întreaga aprobare a d°lui Sefendache, nu pot sæ fac contract public cu d°lui în aceastæ privinflæ.

579 Revocærile øi destituirile în genere sunt pedepse care ating demnitatea øi onoarea funcflionarului, øi de aceea nu poate fi revocat sau destituit un funcflionar decât pentru anume fapte grave øi cu oarecare garanflii. Dar pentru aceasta nu vrea sæ zicæ cæ funcflionarii administrativi sunt inamovibili; dacæ un funcflionar se aratæ incapabil sau mai jos decât funcfliunea ce are, dacæ face greøeli groase, nu cred cæ atunci un ministru poate sæ fie condamnat a fline un asemenea funcflionar, care ar compromite lucrærile øi interesele mari ale flærii, chiar dacæ nu ar comite nici un fapt demn de represiune. Dacæ ar fi cæzut øi în unele din cazurile prevæzute de lege, ca acela de abuz de încredere, divulgare de secrete, imoralitate ø.c.l., atunci el este nu numai depærtat, dar øi pedepsit; dar ministrul are dreptul totdeauna a se despærfli de funcflionarul acela care dovedeøte incapacitate, øi acesta o face punându°l în disponibilitate, dupæ art.61, unde va putea sta doi sau trei ani. Dacæ în urmæ va crede de cuviinflæ, îl va mai rechema; dar inamovibili nu pot sæ fie, øi mai cu seamæ în niøte funcfliuni ca acelea de la Ministerul de Externe. Nemaicerând nimeni cuvântul, se pune la vot art.65 øi se primeøte. Se dæ citire art.66, 67, 68, 69, 70, 71, 72, 73, 74 øi 75 care, punându°se la vot succesiv, se primesc færæ discufliune. Se voteazæ asemenea færæ discufliune art.76 pânæ la ultimul articol art.86 inclusiv. D. ministru de Externe, Al. Lahovari. D°le preøedinte, væ rog sæ binevoifli ca, dupæ votarea acestei legi, sæ invitafli pe d°nii senatori sæ treacæ în secfliuni, cæci sunt mai multe legi urgente, cum sunt convenfliunile comerciale pe care le°am depus, care trebuiesc studiate. Se pune la vot cu bile legea în total pentru reorganizarea Ministerului Afacerilor Stræine. D. preøedinte. Rezultatul votului: Votanfli ...... 49 Majoritatea regulamentaræ ...... 32 Bile albe ...... 49 Senatul a primit în unanimitate.

(Dezbaterile Senatului, nr. 44 din 10 martie 1893, pp.488–511; nr.45 din 11 martie 1893, pp.514–517)

580 46

DEZBATEREA, ÎN ADUNAREA DEPUTAﬁILOR, A PROIECTULUI DE LEGE PENTRU REORGANIZAREA MINISTERULUI AFACERILOR STRÆINE

Øedinﬂa de la 12 ianuarie 1894

Preøedinflia d°lui preøedinte, general G. Manu. D. preøedinte. Acum, d°lor, vom trece la discufliunea legii de organizare a Ministerului de Externe. D. C. Ghica°Deleanu, raportorul comitetului de delegafli ai secfliunilor, dæ citire urmætorului raport øi proiect de lege:

Domnilor deputafli, Secfliunile Adunærii, studiind øi luând în considerafliune, færæ nici o modificare, proiectul de lege pentru reorganizarea Ministerului Afacerilor Stræine, adoptat deja de Senat în øedinfla sa de la 26 februarie trecut øi adus în deliberarea dvs. cu Mesajul regal nr…din …martie 1893, au ales ca delegafli pe: D. Apostoleanu pentru secfliunea I; D. Simu Anastasie ” ” II; D. Olænescu Grigore ” ” IV; D. Arion Constantin ” ” V; D. general Manu ” ” VI; D. Vârnav Scarlat pentru secfliunea VII, øi subsemnatul pentru secfliunea III, care, întrunindu°se în comitet în ziua de 17 mai, sub preøedinflia d°lui general Manu, au cercetat cu de°amænuntul zisul proiect de lege øi au însærcinat pe subsemnatul, în calitate de raportor, a væ prezenta rezultatul deliberafliunilor sale. Domnilor deputafli, Proiectul de lege, ce se prezintæ dvs., nu are de scop a reforma cu totul actuala organizafliune a Ministerului Afacerilor Stræine, care este aøezatæ pe temelii destul de solide încæ de la 1873, ci mai mult a îndrepta oarecare anomalii øi a împlini unele lacune provenind din desele øi numeroasele modificæri sau adæugiri ce i s°au adus în timp de 20 ani, de când ea dateazæ. Expunerea de motive, ce însofleøte acest proiect de lege, øi de care afli luat cunoøtinflæ, explicæ pe larg øi justificæ în mod foarte circumstanfliat toate inovafliunile øi îmbunætæflirile propuse de actualul ministru al Afacerilor Stræine pentru reorganizarea departamentului sæu, øi mæ scuteøte, astfel, de a insista îndeosebi øi în detaliu asupra fiecæruia din cele 86 de articole ce alcætuiesc acest proiect de lege.

581 Îmi ræmâne dar, d°lor deputafli, a væ da seamæ numai despre câteva mici modificæri ce comitetul delegaflilor, de acord cu d. ministru de Externe, am crezut de cuviinflæ a introduce în acest proiect, spre a desævârøi o lege pe care Senatul a gæsit°o nimeritæ în liniile ei generale, øi pe care secfliunile Camerei au adoptat°o în unanimitate. Modificærile propuse de comitetul delegaflilor sunt urmætoarele: La art. 24, care dæ facultate secretarilor, ataøaflilor øi cancelarilor de a îndeplini tot sau parte din atribufliunile agenflilor consulari, în urma unei delegafliuni, se omisese a se indica øi interpreflii care, în lipsæ de alfli funcflionari, sunt singurele ajutoare ale øefului misiunii, øi câteodatæ chiar sunt chemafli a gera oficiile în lipsa acestora. Astfel cæ dacæ aceøti funcflionari n°ar putea fi autorizafli sæ îndeplineascæ oarecare acte legale de competenfla consulilor, afacerile naflionalilor noøtri în stræinætate ar putea fi compromise de multe ori prin întârzieri. Nu mai încape îndoialæ cæ regulamente de administrafliune vor veni sæ stabileascæ competenfla interpreflilor în aceastæ materie. Completând, deci, în sensul sus indicat art.24, el se prezintæ astfel: „Secretarii, ataøaflii, cancelarii øi interpreflii pot exercita, prin delegafliune, tot sau parte din atribufliunile prevæzute în articolul precedent“. La art.33 s°a rectificat o eroare de redacfliune, punându°se, în loc de cuvântul „finele“ anului, începutul anului. Articolul va fi deci urmætorul: „Repartizarea personalului inferior între misiuni se va face prin decret regal, la începutul anului, dupæ trebuinflele serviciului“. La art. 46, care stabileøte stagiul necesar unui secretar de legafliune clasa III spre a înainta la gradul de secretar clasa II, s°a redus acest stagiu de la 3 ani la 2 ani, pentru cuvântul cæ secretarii clasa III sunt supuøi prin art.45 la un examen special, care formeazæ deja o probæ de capacitate mult mai realæ øi mai convingætoare decât stagiul. Acest articol, introducându°se mica schimbare de stagiu, de care am vorbit, ar suna precum urmeazæ: „Nimeni nu poate fi înaintat la gradul de secretar de legafliune clasa II dacæ nu are un stagiu de doi ani în gradul de secretar de legaflie clasa III“. La art.50, alin.II, care prevede condifliunile pentru recrutarea cancelarilor, s°au adæugat, pe lângæ diplomele de licenflæ sau doctorat în drept ori litere, prevæzute la art. 42 øi diplomele echivalente de la øcoalele speciale superioare, mult mai necesare în cariera consularæ ca cele dintâi. Cu chipul acesta se mai mæreøte øi câmpul de recrutare. Propunem, deci, urmætoarea redactare a art. 50: „Cancelarii se vor recruta dintre subøefii de birou din administrafliunea centralæ care au un stagiu efectiv de 2 ani în gradul lor, sau dintre redactorii care au un stagiu de øase ani.

582 Pentru redactorii care posedæ una din diplomele de studii cerute la art.42, sau o diplomæ echivalentæ a unei øcoli speciale superioare, acest stagiu se reduce la 3 ani“. La art.51 s°a adæugat un alineat în scop de a întinde câmpul de recrutare a consulilor øi la persoane afaræ din carieræ, care ar îndeplini oarecare condifliuni. Acest sistem existæ øi în Belgia, care posedæ unul din cele mai bune corpuri consulare. Acolo consulii se recruteazæ øi dintre comercianfli sau industriali. Art.51, amendat cu noul alineat, va fi deci urmætorul: „Consulii se vor recruta dintre foøtii consuli sau cancelari care au un stagiu efectiv de 6 ani în gradul lor. Pentru cancelarii care posedæ una din diplomele specificate la art.42, sau o diplomæ echivalentæ a unei øcoli speciale superioare, acest stagiu se reduce la 3 ani. Consulii se pot recruta, la trebuinflæ, øi dintre persoane care, având diplomele prevæzute la art.42 sau o diplomæ echivalentæ a unei øcoli speciale superioare, ar fi avînd øi un stagiu de 6 ani în altæ administrafliune a statului“. La art.62 s°a adus o modificare în scop de a face obligatorie øi de drept pronunflarea retragerii din oficiu la 70 de ani, øi s°a schimbat redacfliunea articolului în acest sens. Nu ne îndoim cæ øi Adunarea va împærtæøi acest mod de a vedea al comitetul delegaflilor, care crede cæ nu ar fi just ca o persoanæ sæ închidæ indefinit cariera la o mulflime de tineri aøteptând ocaziune de a se distinge în posturi mai dificile. Redacfliunea acestui articol, admiflând modificarea propusæ, devine urmætoarea: „Retragerea este voluntaræ prin demisiune. Ea se pronunflæ din oficiu pentru øefii misiunilor diplomatice când aceøtia au împlinit vârsta de 70 ani. Ea se poate pronunfla pentru ceilalfli funcflionari când au atins vârsta de 60 ani, sau chiar mai înainte dacæ ei au împlinit 30 ani în serviciul statului“. La art.65 s°a gæsit cæ enumerarea în mod limitativ a faptelor care atrag destituirea ar face imposibilæ pedepsirea unui funcflionar ce s°ar face culpabil de fapte poate øi mai grave decât cele prevæzute în acest articol. De aceea s°a suprimat cuvântul numai din primul alineat øi s°au adæugat, la finele articolului, cuvintele: øi alte fapte grave. Ræmâne, deci, ca articolul sæ fie astfel redactat: „Revocarea sau destituirea nu se poate pronunfla decât dupæ ce se va lua avizul unei comisiuni de anchetæ numitæ de ministru dintre funcflionarii ministerului, egali sau superiori inculpatului, øi pentru urmætoarele fapte: Abuz de încredere øi divulgare de secrete; conduitæ nedemnæ, imoralitate probatæ prin fapte dovedite sau prin o sentinflæ judecætoreascæ de condamnare; pæræsirea postului færæ a fi predat serviciul în regulæ øi alte fapte grave“. La art.67, în tabloul retribufliunilor de grad, s°au adæugat øi viceconsulii cu retribufliune de 600 lei pe lunæ, ca øi consulii.

583 Dupæ explicafliunile date de d. ministru, acest grad se suprimase în proiect, pentru cæ astæzi nu existæ nici un agent efectiv de aceastæ categorie, ci numai funcflionari purtând acest titlu în mod onorific. Fiindcæ însæ pe viitor se poate întâmpla ca sæ se iveascæ necesitatea de a crea viceconsulate, sau sæ fie nevoie a se da o meritatæ înaintare cancelarilor care n°ar putea deveni consuli în lipsæ de vacanfle, am crezut mai bine a se restabili gradul cu retribufliunea de 600 lei, consulii având dreptul, pe lângæ aceste apuntamente, øi la cheltuieli de reøedinflæ fixate prin tabloul de la art.75. La art.69 s°a suprimat alineatul ultim ca inutil øi ca putând da loc la confuziune. La art.75 s°au scæzut cheltuielile de reprezentafliune ale postului de la Atena — (care de altmintrelea nici nu mai existæ de fapt) — de la 1 200 lei pe lunæ la 1 000. La art.79, care fixeazæ reflinerile de operat asupra tratamentului funcflionarilor cerând øi obflinând concedii peste termenele indicate la art.78, s°au adæugat la alin.II, pe lângæ øefii misiunilor diplomatice supuøi la asemenea reflineri, øi consulii generali din Budapesta øi Sofia, care se bucuræ øi dânøii de cheltuieli de reprezentafliune ca øi cei dintâi. Aceasta pentru claritate. Cu zisa adæugire articolul va suna astfel: „Funcflionarii care cer øi obflin concedii peste termenele fixate la alin.I, articolul precedent, pierd 1/2 din tratamentul de grad, afaræ de concediile pentru boalæ constatatæ. Øefii misiunilor diplomatice øi consulii generali de la Budapesta øi Sofia pierd din cheltuielile de reprezentafliune: 1/3 pe lunæ când concediul trece peste 15 zile; 1/2 când concediul trece peste 60 zile într°un an; în fine, ei nu au nici un drept la aceste cheltuieli când concediul trece peste trei luni într°un an“. În fine, la art.85, care reguleazæ pozifliunea actualilor funcflionari faflæ de noua organizare, s°a suprimat fraza ultimæ care dæ acestora facultatea de a înainta færæ diplome pânæ la gradele de øef de diviziune, subdirector øi consul, øi care ar face ca legea sæ nu se aplice încæ de la început, øi încæ mult timp. Scutirea acordatæ funcflionarilor care au grade inferioare în actuala organizare, dar ale cæror posturi capætæ o altæ denumire sau un rang superior prin noua organizare, ne°a pærut o concesiune suficientæ fæcutæ drepturilor câøtigate. Pentru a nu læsa, în aceastæ privinflæ, nici o îndoialæ asupra pozifliunii miniøtrilor plenipotenfliari care, în urma unui amendament introdus de Senat la art.30, sunt supuøi la oarecare condifliuni de recrutare, s°a adæugat un al doilea alineat la art.85, în scop de a respecta drepturile câøtigate ale actualilor øefi de misiune, cærora li se va conferi gradul la care au dreptul prin retribufliunea afectatæ posturilor lor actuale. Art.85 s°a redactat, dar, în modul urmætor: „Funcflionarii aflafli în serviciu în momentul promulgærii legii de faflæ sunt scutifli, pentru posturile ce ocupæ, de condifliunile de stagiu øi de diplomæ fixate prin prezenta lege; ei nu pot, însæ, fi înaintafli decât în condifliunile stabilite prin legea de faflæ.

584 Asemenea miniøtrii plenipotenfliari, astæzi în funcfliune îøi pæstreazæ gradul øi retribufliunea lor“. Cu aceste modificæri øi îmbunætæfliri speræm, domnilor deputafli, cæ proiectul de lege ce vi se prezintæ va cæpæta aprobarea dvs. El realizeazæ o reformæ importantæ øi necesaræ în administrafliunea afacerilor noastre exterioare, care au luat o dezvoltare neprevæzutæ prin înmulflirea în cei din urmæ 10 ani a relafliunilor noastre internaflionale de tot felul, mai cu seamæ în ceea ce priveøte organizarea corpului consular pe care întemeiem toate speranflele noastre pentru propæøirea comerflului exterior al flærii, dar care actualmente nu este supus la nici o condifliune de recrutare. Domnilor deputafli, Dupæ toate cele expuse în acest raport, cred cæ organizarea Ministerului Afacerilor Stræine, astfel cum este întocmitæ acum, va avea aprobarea dvs., øi væ rog sæ binevoifli a vota acest proiect de lege.

Raportor, C. Ghica°Deleanu

Lege pentru reorganizarea Ministerului Afacerilor Stræine

CUM S°A VOTAT DE SENAT MODIFICÆRILE COMITETULUI DELEGAﬁILOR DE SECﬁIUNI

TITLUL I Organizaﬂiune generalæ. — Atribuﬂiuni

CAP. I Dispozifliuni generale Art. 1. Serviciul general al Ministerului Afacerilor Stræine cuprinde: a) Administrafliunea centralæ; b) Serviciul diplomatic; Admise c) Serviciul consular. Aceste servicii sunt puse sub autoritatea ministrului Afacerilor Stræine, care exercitæ direcfliunea superioaræ øi controlul relafliunilor internaflionale.

Art.2. Ministrul Afacerilor Stræine are în atri- buﬂiunile sale exclusive: negocierea øi interpretarea

585 tratatelor øi convenfliunilor de orice naturæ cu statele stræine, precum øi raporturile României cu celelalte state. El exercitæ, conform legii din 14 iunie 1886 pentru organizarea flotilei øi a serviciului porturilor, direcfliunea øi controlul asupra polifliei în porturi, în domeniile fluviale øi maritime. Comandantul flotilei atârnæ, în aceastæ privinflæ, direct de Ministerul Afacerilor Stræine. În calitatea de Cancelar al Ordinelor, ministrul Afacerilor Stræine are administrafliunea lor, precum øi aceea a medaliei „Serviciul Credincios“, øi lucreazæ direct cu Regele, Marele Maestru al Ordinelor.

Cap.II Administrafliunea centralæ Art.3. Ministrul Afacerilor Stræine este asistat de un secretar general. Toate piesele, scrisorile øi documentele emanând de la minister sunt semnate de cætre ministru sau, în numele sæu øi în virtutea unei delegafliuni, de cætre secretarul general, care semneazæ de asemenea actele Admise corespondenflei zilnice pentru ministru, când acesta este absent sau împiedicat. Secretarul general distribuie øi supravegheazæ lucrærile diferitelor servicii ale departamentului. Øefii de serviciu îi remit, afaræ de cazuri de urgenflæ, toate afacerile tratate în birourile lor respective. El le supune ministrului cu observafliunile sale, dacæ e loc. În caz de absenflæ sau împiedicare a secretarului general, el este înlocuit prin acela dintre directorii de serviciu pe care îl alege ministrul.

Art.4. Ministru poate delega secretarului general øi øefilor de serviciu oricare alta din atribufliunile sale, afaræ de instrucfliunile øi lucrærile politice, precum øi alte acte ce sunt exclusiv de competenfla ministerialæ.

Art.5. Øefii de serviciu conduc øi supravegheazæ ramurile de serviciu ce le sunt încredinﬂate; ei sunt responsabili de lucrærile funcﬂionarilor puøi sub ordinele lor.

586 Art.6. Administrafliunea centralæ a Ministerului Afacerilor Stræine cuprinde, pe lângæ secretariatul general øi cabinetul ministrului, urmætoarele servicii principale: 1) Diviziunea personalului, protocolului øi secretariatul Ordinelor; 2) Direcfliunea afacerilor politice øi a contenciosului; 3) Direcfliunea afacerilor comerciale øi consulare; 4) Diviziunea fondurilor øi a contabilitæflii; 5) Serviciul arhivelor.

Cabinetul ministrului Art.7. Atribufliunile cabinetului sunt: primirea øi deschiderea corespondenflei, corespondenfla particularæ a ministrului; cereri de audienflæ la ministru; cifrarea øi descifrarea; afaceri de naturæ confidenflialæ care nu intræ în atribufliunile celorlalte servicii; revista presei pentru ministru; alcætuirea øi paza cifrului; cercetæri sau studii proprii a înlesni lucrarea ministrului; afaceri pe care ministrul øi le rezervæ. Biroul înregistrærii øi expedifliunii, precum øi serviciul traducfliunilor, relevæ direct de secretariatul Admise general.

Diviziunea personalului, protocolului øi secretariatului Ordinelor Art.8. Diviziunea personalului, protocolului øi secretariatului Ordinelor are în atribufliunile sale: lucrærile privitoare la organizarea ministerului øi a serviciilor dependente; numirile øi promofliunile personalului administrafliunii centrale øi serviciului diplomatic øi consular; concedii, desemnarea interimarilor, fixarea tratamentelor øi alocafliunilor diverse; numirea membrilor comisiunilor. Anuarul ministerului. Ceremonialul, protocolul Regelui øi al ministrului Afacerilor Stræine; audienfle, privilegii øi scutiri diplomatice care n°au caracter contencios. Prepararea øi expedifliunea scrisorilor de notificæri, de acreditare øi de rechemare. Expedifliunea tratatelor, convenfliunilor, declarafliunilor øi aranjamentelor, a ratificærilor øi decretelor pentru publicarea acestor acte; împuterniciri, comisiuni øi patente; paøapoarte

587 diplomatice. Admiterea øi recunoaøterea consulilor stræini. fiinerea registrelor generale øi particulare ale ordinelor naflionale øi a medaliei „Serviciul Credincios“; observarea øi executarea statutelor decorafliunilor. Autorizærile pentru portul decorafliunilor stræine; examinarea cererilor; rapoarte la Rege øi decretele relative. Anuarul decorafliunilor. Biblioteca ministerului.

Direcfliunea afacerilor politice øi a contenciosului Art.9. Direcfliunea afacerilor politice øi a contenciosului are în atribufliunile sale: corespondenfla øi lucrærile politice øi de contencios, chestiunile de drept public internaflional, de drept maritim; poliflia în porturi, domeniile fluviale øi maritime; poliflia asupra marinei de comerfl; aprobarea øi revizuirea regulamentelor privitoare la aceste materii; observarea øi supravegherea lor; lucrærile privitoare la dreptul de arborare a pavilionului român pe vasele marinei de comerfl; instrucfliuni pentru delegatul român relativ la lucrærile Comisiunii Europene a Dunærii øi Comisiunii Admise mixte a Prutului; afacerile contencioase care, cu acest titlu, trebuiesc examinate dupæ dispozifliunile actelor diplomatice øi acelea care rezultæ din reclamafliunile stræinilor contra guvernului român øi ale românilor fie contra guvernelor stræine, fie contra Departamentului Afacerilor Stræine. Actele internaflionale øi chestiunile privitoare la fruntarii, delimitarea flærii, hotare etc.; tratatele de extradifliune øi chestiunile care se leagæ de dânsele. Repatrierile cerute pe cale diplomaticæ etc. Actele internaflionale relative la ajutoarele de dat militarilor rænifli în ræzboi, neutralizarea spitalelor øi ambulanflelor militare, corespondenfla øi lucrærile privitoare la jurisdicfliunea consularæ øi tribunalele mixte. Comisiuni permanente øi accidentale privitoare la flærile stræine.

Direcfliunea afacerilor comerciale øi consulare Art.10. Direcfliunea afacerilor comerciale øi consulare are în atribufliunile sale: Tratate de comerfl øi de navigafliune. Convenfliuni pentru protecfliunea proprietæflii industriale, literare øi artistice. Convenfliuni monetare. Negocierile øi corespondenfla relativæ la

588 aplicarea acestor tratate øi convenfliuni, øi, în general, la chestiunile care intereseazæ comerflul român în flærile stræine sau comerflul stræin în România. Convenfliuni consulare. Aranjamente relative la drumurile de fier, la comunicafliuni poøtale øi telegrafice, la pescuit etc. Convenfliuni sanitare, corespondenfla relativæ la aplicarea acestor acte internaflionale. Afa- ceri de administrafliune consularæ. Serviciu meteorologic. Aplicafliunea legii militare române naflionalilor aflafli în stræinætate. Fixarea circumscripfliilor consulare. Afaceri de stare civilæ, de succesiuni ,de împliniri sau încasæri de bani; convenfliuni privitoare la starea civilæ øi la succesiuni; acte notariale øi alte acte de cancelarie; controlul gestiunii depozitelor fæcute în cancelariile diplomatice øi consulare; notificarea actelor judiciare; stabilirea øi aplicarea tarifului taxelor consulare, statistica taxelor percepute; puterile agenflilor consulari neretribuifli. Legalizæri øi vize. Comisiuni rogatorii internaflionale, corespondenfla privitoare la naturalizæri în stræinætate; dispense de cæsætorii etc.; repatrierea administrativæ a celor în lipsæ; informafliuni; cereri de piese; afaceri diverse. Admise Diviziunea fondurilor øi a contabilitæflii Art.11. Diviziunea fondurilor øi a contabilitæflii are în atribufliunile sale: redactarea bugetului general al ministerului; flinerea registrelor cerute de lege øi regulamente øi a registrelor auxiliare pentru regula contabilitæflii; statele de serviciu ale personalului administrafliunii centrale øi ale serviciilor dependente; lichidarea cheltuielilor de material; a cheltuielilor secrete, conform instrucfliunilor personale ale ministrului; a cheltuielilor de serviciu, a indemnitæflilor de transport, a cheltuielilor de curier, de imprimat etc.; mobilierul ministerului øi al misiunilor în stræinætate; regularea ordonanflærilor øi avizelor de platæ; perceperea drepturilor de cancelarie în flaræ øi încasæri provizorii; centralizarea veniturilor efectuate în stræinætate; inventarul mobilierului øi al materialului ministerului øi al misiunilor; avansuri fæcute agenflilor contabili ai misiunilor; justificarea lor; contabilitatea fondurilor de repatriere øi ajutoare; corespondenfla cu Înalta Curte de Conturi privitoare la contabilitate. Lichidarea pensiunilor ordinului „Steaua României“. Imprimatele øi materialul ministerului.

589 Serviciul arhivelor Art.12. Atribufliunile serviciului arhivelor sunt: paza øi conservarea corespondenflelor, actelor øi documentelor; clasarea corespondenflei politice øi consulare; conservarea colecfliunii Monitorului Oficial øi a buletinelor legilor øi regulamentelor. Redactarea tabelelor cronologice øi analitice øi a inventarelor arhivelor, a notiflelor øi memoriilor istorice pentru serviciile ministerului; cercetæri pentru orice serviciu public sau privat relative la evenimente politice. Executarea regulamentului arhivelor în administrafliunea centralæ, în legafliuni øi consulate; instrucfliuni øi corespondenfla relative. Paza øi conservarea planurilor øi documentelor relative la fruntariile Regatului, a colecfliunilor øi a cærflilor geografice pentru uzul departamentului; alcætuirea cartelor øi redactarea notiflelor geografice pentru diferitele servicii ale ministerului. Primirea, restituirea, colaflionarea øi suprimarea de dosare øi arhive; procese°verbale pentru aceste operafliuni.

Art.13. Corespondenfla confidenflialæ între Depar- Admise tamentul Afacerilor Stræine øi agenflii sæi; rapoartele, memoriile øi alte documente adresate de aceøtia din urmæ, în calitatea lor oficialæ, sunt proprietatea statului øi se depun în arhiva generalæ a ministerului.

CAP. III Serviciul diplomatic øi consular Art.14. ﬁara este reprezentatæ în stræinætate prin trimiøi diplomatici øi agenﬂi consulari.

Art.15. România întreﬂine zece misiuni diplomatice permanente în urmætoarele capitale: Atena. Belgrad. Berlin. Bruxelles. Constantinopole. Londra. Paris. Roma. St. Petersburg. Viena.

590 Trimiøii diplomatici în aceste capitale pot fi însærcinafli sæ reprezinte flara øi pe lângæ alte state. În asemenea caz, un secretar de legafliune va putea fi detaøat øi rezida în capitala statului unde øeful misiunii nu are reøedinfla permanentæ. Art.16. Oficiile consulare se împart, dupæ modul de recrutare al titularilor lor, în: 1) Consulate de carieræ, ai cæror titulari sunt recrutafli dupæ regulile prescrise prin prezenta lege øi retribuifli asupra bugetului. 2) Consulate onorifice, ai cæror titulari sunt recrutafli printre persoane locale øi care nu sunt retribuifli. Art.17. Titlul øi rangul trimiøilor diplomatici øi agenflilor consulari se fixeazæ, potrivit uzurilor internaflionale, prin decret regal dat asupra avizului Consiliului de Miniøtri. În flærile unde nu existæ o legafliune, consulii generali pot primi øi titlu de agenfli politici sau însærcinafli cu afaceri. Art.18. Sunt instituite deocamdatæ oficii consulare de 1°a categorie la urmætoarele puncte: Budapesta. Admise Cernæufli. Constantinopole. Ismail. Monastir (Bitolia). Odessa. Rusciuk. Salonic. Sofia. Art.19. Guvernul este autorizat a spori pânæ la douæsprezece numærul acestor consulate, dacæ interesele comerflului ar reclama aceasta. Art.20. Înfiinflarea sau suprimarea consulatelor de a doua categorie se face prin decret regal. Art.21. În flærile în care se aflæ o legafliune românæ, consulatele de diferite grade sunt puse sub autoritatea capului misiunii diplomatice. Art.22. Întinderea teritorialæ în care se exerciteazæ jurisdicfliunea øi competenfla fiecærui oficiu se stabileøte prin deciziune ministerialæ.

591 Atribufliunile agenflilor diplomatici øi consulari Art.23. Afaræ de atribufliunile lor politice øi administrative, agenflii idiplomatici øi consulari au calitatea de ofifleri ai stærii civile, observând dispozifliunile codului civil de la cartea I (despre persoane). Ei exercitæ funcfliunile de judecætori în materie civilæ øi comercialæ pentru neînflelegerile ce se ivesc între români, øi funcfliunile de notari øi depozitari, conform dispozifliunilor legilor flærii. Îndeplinesc, în limitele uzurilor øi convenfliunilor diplomatice, toate actele conservatorii, în caz de absenflæ sau de deces al unui român în stræinætate. Legalizeazæ, percepând taxele legale, actele øi documentele destinate a fi produse în România. Libereazæ paøaporturi, conformându°se regulamentelor asupra materiei, patente de sænætate, acte de viaflæ, protege øi asistæ pe naflionalii lor pentru afaceri de interes privat. Agenflii consulari români, stabilifli în porturile stræine, au dreptul de poliflie øi de inspecfliune asupra navelor øi oamenilor de echipaj øi executæ, în ceea ce°i priveøte, dispozifliunile din codul de comerfl, despre comerflul maritim øi despre navigafliune (cartea II). Admise Jurisdicfliunea civilæ øi criminalæ a consulilor se exercitæ conform drepturilor rezultând din dreptul ginflilor, din stipulafliunile convenflionale sau din uzul consacrat. În materie civilæ øi comercialæ, consulul, asistat de doi asesori aleøi dintre conaflionalii notabili, judecæ toate contestafliunile între români. Apelurile contra sentinflelor consulare sunt fæcute înaintea Curflii de Apel din Bucureøti. În materie criminalæ øi de simplæ poliflie (crime, delicte sau contravenfliuni) se urmeazæ astfel. În materie de simplæ contravenfliune, consulul judecæ singur øi færæ apel; în materie de delict, consulul judecæ asistat de doi asesori, cu rezerva dreptului de apel la Curtea din Bucureøti. În materie de crimæ, consulul este însærcinat cu instrucfliunea øi prevenitul este trimis, cu procedura øi piesele de convincfliune, la Parchetul procurorului general pe lângæ Curtea din Bucureøti. Apelul contra tuturor acestor acte se va face în termenul prevæzut de legile flærii.

592 Aceste termene vor fi sporite cu douæ luni când actele emanæ de la consulate aøezate în flærile limitrofe, øi cu øase luni când emanæ de la consulate aøezate în toate celelalte flæri. Art.24. Secretarii, ataøaflii øi cancelarii pot exercita, Art.24. Secretarii, ataøaflii, can- prin delegafliune, tot sau parte din atribufliunile celarii øi interpreflii pot exercita, prin prevæzute în articolul precedent. delegafliune, tot sau parte din atri- Art.25. Agenflii consulari de categoria 2°a care, bufliunile prevæzute în articolul conform art.16, ar fi recrutafli printre stræini, nu pot precedent. avea decât atribufliuni administrative øi comerciale. Art.26. Taxele de cancelarie ce se percep conform tarifului consular, øi despre care se va fline o contabilitate potrivit legilor øi regulamentelor, se vor værsa, la finele fiecærui trimestru, în casa statului.

TITLUL II Despre personal

CAP. IV Despre organizarea personalului în genere

Art. 27. Agenflii øi funcflionarii Ministerului Aface- Admise rilor Stræine se împart, dupæ modul lor de recrutare øi dupæ serviciul din care fac parte, în trei categorii: 1. Personalul administrafliunii centrale; 2. Personalul diplomatic, øi 3. Personalul consular. Art. 28. Personalul administrafliuniii centrale cuprinde, afaræ de secretarul general øi de øeful cabinetului ministrului: 1. Directori de serviciu; 2. Øefi de diviziune sau subdirectori; 3. Øefi de serviciu; 4. Øefi de birou; 5. Subøefi de birou; 6. Redactori; 7. Caligrafi; 8. Copiøti, øi 9. Interprefli.

593 Art.29. Personalul serviciului diplomatic cuprinde: 1. Miniøtrii plenipotenfliari cl. I øi II; 2. Secretarii de legafliune cl..I, cl.II, cl.III, øi 3. Ataøaflii de legafliune. Art.30. Titularii misiunilor diplomatice au gradul de miniøtri plenipotenfliari. Clasa fiecæruia se va determina prin decretul regal de numire, independent de reøedinflæ.. Nimeni nu va putea fi numit decât ministru plenipotenfliar de clasa II. Numai acei care au îndeplinit în flaræ funcfliunea de miniøtri secretari de Stat vor putea fi numifli de°a dreptul miniøtri de clasa I. Dupæ cinci ani de stagiu un ministru plenipotenfliar clasa II poate Admise fi înaintat la rangul de ministru clasa I. Art.31. Personalul consulatelor se compune din: 1. Consuli generali; 2. Consuli; 3. Viceconsuli, øi 4. Agenfli consulari. Art.32. Cancelari, dragomani øi interprefli pot fi ataøafli pe lângæ diferitele oficii consulare øi diplomatice. Judecætori asesori, recrutafli printre actualii sau foøtii magistrafli, pot fi asemenea ataøafli pe lângæ consulatele unde se va simfli trebuinfla. Art.33. Repartizarea personalului inferior între Art.33. Repartizarea personalului misiuni se va face prin decret regal, la finele anului, inferior între misiuni se va face prin dupæ trebuinflele serviciului. decret regal, la începutul anului, dupæ trebuinflele serviciului. CAP. V Despre admisibilitate øi înaintare

594 „Jur credinflæ Regelui, supunere Constitufliunii øi legilor poporului român. Jur a pæstra cu sfinflenie secretul lucrærilor øi îndatoririlor ce mi se vor încredinfla în serviciul Ministerului Afacerilor Stræine“. Pentru stræini formula juræmântului este urmætoarea: „Jur de a îndeplini cu sfinflenie øi conform legilor române funcfliunile ce mi s°au încredinflat“, iar pentru consulii onorari se va mai adæuga: „øi de a contribui din toate puterile mele la tot ce poate favoriza comerflului român“.

Secflia II .– Recrutarea personalului administrafliunii centrale Art.36. Nimeni nu poate fi numit copist în administrafliunea centralæ dacæ nu posedæ o diplomæ de bacalaureat, din flaræ ori din stræinætate, recunoscutæ conform legii instrucfliunii publice, øi dacæ nu a satis- fæcut unui examen de admitere. Pentru tinerii care opteazæ pentru cariera consularæ øi aceia destinafli serviciului contabilitæflii, diploma de bacalaureat poate fi înlocuitæ prin o diplomæ echi- valentæ a unei øcoale speciale superioare. Admise Art.37. Candidaflii care întrunesc condifliunile cerute la articolul precedent pot fi autorizafli sæ lucreze în birourile administrafliunii centrale, în calitate de copiøti supranumerari, neretribuifli, pânæ la cea dintâi sesiune a examenului de admitere. Art.38. Nimeni nu poate fi înaintat la un grad superior în administrafliunea centralæ dacæ, pe lângæ celelalte condifliuni de admisibilitate øi înaintare stabilite prin prezenta lege øi prin regulamente, nu va avea în gradul imediat inferior un stagiu efectiv care, pentru diferitele grade, se fixeazæ în modul urmætor: 1. Pentru gradul de redactor, 2 ani în postul de copist; 2. Pentru gradul de subøef de birou, 3 ani în acel de redactor; 3. Pentru gradul de øef de birou, 2 ani în acel de subøef de birou; 4. Pentru gradul de øef de diviziune sau subdirector øi pentru gradul de øef de serviciu, 3 ani în acel de øef de birou øi una din diplomele indicate la art. 42.

595 5. Pentru gradul de director de serviciu, 4 ani în gradul de subdirector sau øef de diviziune. Art.39. Doctorii sau licenfliaflii în drept sau în litere pot fi numifli de°a dreptul în gradul de redactor sau în cel de subøef de birou. Art.40. Secretarul general, delegatul în Comisiunea Europeanæ a Dunærii øi øeful cabinetului ministrului pot fi recrutafli în afaræ de personalul ministerului øi scutifli de condifliunile de vârstæ, de diplomæ øi de stagiu, stipulate în articolele precedente.

Secflia III. — Recrutarea personalului diplomatic Art.41. Afaræ de øefii misiunilor diplomatice, care pot fi recrutafli øi în afaræ de personalul ministerului øi, în acest caz, scutifli de condifliunile de vârstæ øi de diplomæ prevæzute mai jos, nimeni nu poate fi admis în serviciul diplomatic decât în condifliunile determinate prin articolele urmætoare. Art.42. Nimeni nu poate obfline gradul de ataøat de legafliune dacæ, pe lângæ condifliunile generale de admisibilitate prevæzute în prezenta lege øi prin regulamentele pentru aplicarea ei, nu va poseda o Admise diplomæ de doctor sau licenfliat în drept sau în litere, din flaræ sau din stræinætate, recunoscutæ conform legii instrucfliunii publice, øi dacæ nu va fi satisfæcut unui examen înaintea unei comisiuni sub preøedinflia ministrului. Art.43. Materiile asupra cærora va avea loc examenul sunt: 1. Organizafliunea constituflionalæ, judiciaræ, admi- nistrativæ øi financiaræ a României øi a principalelor state stræine; 2. Principii generale de drept internaflional public øi privat; 3. Elemente de drept civil, de drept comercial øi de drept maritim; 4. Istoria tratatelor de la 1648 încoace; 5. Geografia politicæ øi comercialæ, statistica comer- cialæ, agricolæ øi industrialæ; 6. Elemente de economie politicæ; 7. Limba francezæ.

596 Art.44. Candidaflii care ar întruni condifliunile de admisibilitate øi poseda diplomele cerute la articolul 42, pot fi autorizafli sæ lucreze în administraflia centralæ, în legafliuni sau consulate, în calitate de ataøafli supranumerari (neretribuifli) pânæ la trecerea examenului. Art.45. Nimeni nu poate fi înaintat øi obfline gradul de secretar de legafliune cl. III dacæ nu are un stagiu Admise de 2 ani în calitate de ataøat øi dacæ nu a satisfæcut unui examen de clasare asupra urmætoarelor materii: 1. Dreptul internaflional public øi privat; 2. Istoria diplomaticæ; 3. Geografia comercialæ; 4. Legislafliunea vamalæ a României øi a celorlalte flæri; 5. Stilul øi protocolul diplomatic. Art. 46. Nimeni nu poate fi înaintat la gradul de Art. 46. Nimeni nu poate fi înaintat secretar de legafliune clasa II dacæ nu are un stagiu de la gradul de secretar de legafliune cl. 3 ani în gradul de secretar de legafliune clasa III. II dacæ nu are un stagiu de 2 ani în Art. 47. Nimeni nu poate fi înaintat la gradul de gradul de secretar de legafliune cl. III. secretar de legafliune cl. I dacæ nu are un stagiu de 4 ani în gradul de secretar de legafliune cl. II. Art. 48. Secretariii de legafliune cl.I, consulii generali øi directorii de serviciu, dupæ 5 ani de serviciu în acest grad, pot obfline titlul de consilieri de legafliune. Art.49. Secretarul general al Ministerul Afacerilor Stræine, dupæ cinci ani de stagiu efectiv în aceastæ funcfliune, poate primi gradul øi retribufliunea de ministru plenipotenfliar cl. II, iar øefii misiunilor diplomatice chemafli la funcfliunea de secretar general Admise îøi pæstreazæ gradul øi retribufliunea, dacæ au 3 ani de stagiu în gradul de ministru plenipotenfliar. Pentru ceilalfli funcflionari din serviciul diplomatic se va aplica dispozifliunile art.58.

Secflia IV. — Recrutarea personalului consular Art.50. Cancelarii se vor recruta dintre subøefii de Art. 50. Cancelarii se vor recruta birou din administrafliunea centralæ care au un stagiu dintre subøefii de birou din efectiv de 2 ani în gradul lor, sau dintre redactorii care administrafliunea centralæ care au un au un stagiu de 6 ani. stagiu efectiv de doi ani în gradul lor, Pentru redactorii care posedæ una din diplomele de sau dintre redactorii care au un stagiu studii cerute la art.42, acest stagiu se reduce la 3 ani. de øase ani.

597 Art.51. Consulii se vor recruta dintre foøtii consuli Pentru redactorii care posedæ una sau cancelari care au stagiu efectiv de 6 ani în gradul din diplomele de studii cerute la lor. art.42, sau o diplomæ echivalentæ a Pentru cancelarii care posedæ una din diplomele unei øcoale speciale superioare, acest specificate la art.42, sau o diplomæ echivalentæ a unei stagiu se reduce la trei ani. øcoale speciale superioare, acest stagiu se reduce la Art. 51. Consulii se vor recruta 3 ani. dintre foøtii consuli sau cancelari care Art.52. Afaræ de consulul general de la Sofia, care, au stagiu efectiv de øase ani în fiind øi agent diplomatic, poate fi recrutat în afaræ de gradul lor. personalul ministerului, øi, în acest caz, scutit de Pentru cancelarii care posedæ una condifliunile de vârstæ, de diplomæ øi de stagiu, din diplomele specificate la art. 42, prevæzute mai sus, ceilalfli consuli generali se vor sau o diplomæ echivalentæ a unei recruta printre consulii care au un stagiu de 4 ani în øcoale speciale superioare, acest gradul lor. stagiu se reduce la trei ani. Art.53. Dragomanii, interpreflii øi ceilalfli impiegafli Consulii se pot recruta la trebuinflæ auxiliari ai misiunilor pot fi scutifli de orice condifliune øi dintre persoane care, având de admisibilitate. diplomele prevæzute la art.42, sau o CAP. VI diplomæ echivalentæ a unei øcoale speciale superioare, ar fi având un Despre grade øi asimilare stagiu de øase ani în altæ Art.54. Gradul este legat de funcfliune. El se conferæ administrafliune a statului. prin decret regal în condifliile stipulate prin prezenta lege øi prin regulamente. El se pierde prin ieøirea din cadre. Art.55. În ceea ce priveøte ierarhia øi dreptul de înaintare, funcflionarii administrafliunii centrale, serviciului diplomatic øi serviciului consular sunt asimilafli între dânøii, dupæ echivalenfla de grade, în modul urmætor: 1. Secretarul general al ministerului, cu miniøtri plenipotenfliari cl. II; 2. Directorii de serviciu øi consulii generali, cu Admise secretarii de legafliune cl. I; 3. Subdirectorii sau øefii de diviziune, øeful arhivelor øi consulii, cu secretarii de legafliune cl. II; 4. Øefii de birou øi cancelarii, cu secretarii de legafliune cl. III; 5. Subøefii de birou, cu ataøaflii. Art.56. Funcflionarii administrafliunii centrale øi acei din serviciul consular pot fi chemafli øi înaintafli în serviciul diplomatic, în gradele echivalente, dupæ asimilarea fæcutæ la articolul precedent, dacæ îndeplinesc condifliunile cerute pentru admisibilitatea øi înaintarea în cariera diplomaticæ.

598 Art.57. Funcflionarii administrafliunii centrale pot de asemenea trece în serviciul consular, øi viceversa, în funcfliunile corespondente gradului lor sau în cele imediat superioare dacæ îndeplinesc condifliunile cerute pentru admisibilitate øi înaintare în acest din urmæ serviciu. Art.58. Agenflii øi funcflionarii serviciului diplomatic pot fi de asemenea chemafli sæ îndeplineascæ funcfli- Admise unile corespondente gradului lor, în administrafliunea centralæ, serviciul consular sau alte servicii dependente de minister, pæstrându°øi gradul, retribufliunea øi dreptul de înaintare în clasa lor.

CAP. VII Despre diferitele pozifliuni ale personalului øi despre disciplinæ Art.59. Pozifliunile diverse ale funcflionarilor Ministerului Afacerilor Stræine sunt: activitatea, disponibilitatea øi retragerea. Art.60. Activitatea cuprinde pe agenflii øi funcflionarii care ocupæ un post sau o funcfliune determinatæ prin buget. Art.61. Agenflii øi funcflionarii Ministerului Afacerilor Stræine pot fi puøi în disponibilitate, însæ færæ tratament, pe un timp egal cu acela al serviciului lor efectiv. Disponibilitatea nu poate dura mai mult de trei ani. Art.62. Retragerea este voluntaræ, prin demisiune. Art.62. Retragerea este voluntaræ Ea se poate pronunfla øi din oficiu în cazurile prin demisiune. urmætoare: Ea se pronunflæ din oficiu pentru 1. Pentru øefii misiunilor diplomatice când au øefii misiunilor diplomatice, când vârsta de 70 ani; aceøtia au împlinit vârsta de 70 ani. 2. Pentru ceilalfli funcflionari când au atins vârsta Ea se poate pronunfla pentru ceilalfli de 60 ani sau chiar mai înainte, dacæ au împlinit 30 funcflionari când au atins vârsta de 60 ani în serviciul statului; ani, sau chiar mai înainte dacæ au împlinit 30 ani în serviciul statului. Art.63. Ieøirea din cadre are loc: 1. Prin expirarea termenului de disponibilitate, dacæ funcflionarul nu a fost rechemat; 2. Prin demisiune; Admise 3. Prin retragere; 4. Prin revocare sau destituire.

599 Art.64. Pedepsele ce se pot aplica funcflionarilor dupæ gravitatea faptelor sunt: avertismentul simplu, mustrarea, reflinerea a 1/2 tratamentului pânæ la 4 luni, suspendarea pe 6 luni færæ tratament, revocarea sau Admise destituirea. Cele dintâi patru pedepse se fac prin deciziune ministerialæ, iar revocarea øi destituirea prin decret regal. Art.65. Revocarea sau destituirea nu se poate pro- Art.65. Revocarea sau destituirea nunfla decât dupæ ce se va lua avizul unei comisiuni nu se poate pronunfla decât dupæ ce de anchetæ numitæ de ministru dintre funcflionarii se va lua avizul unei comisiuni de ministerului, egali sau superiori inculpatului, øi anchetæ numitæ de ministru dintre numai pentru urmætoarele fapte: funcflionarii ministerului, egali sau Abuz de încredere øi divulgare de secrete; conduitæ superiori inculpatului, øi pentru nedemnæ; imoralitate probatæ prin fapte dovedite sau urmætoarele fapte: prin o sentinflæ judecætoreascæ de condamnare; Abuz de încredere øi divulgare de pæræsirea postului færæ a fi predat serviciul în regulæ. secrete; conduitæ nedemnæ; imora- Art.66. Funcflionarii Ministerului Afacerilor Stræine litate probatæ prin fapte dovedite sau nu pot ocupa nici un alt post sau funcfliune retribuitæ prin o sentinflæ judecætoreascæ de de stat, ori de altæ administrafliune publicæ sau condamnare; pæræsirea postului færæ privatæ, færæ autorizafliunea formalæ a ministrului. a fi predat serviciul în regulæ øi alte Aceastæ autorizafliune este necesaræ chiar în cazurile fapte grave. autorizate de legea cumulului.

TITLUL III Admise Cadre øi tratamente

Art.67. Retribufliunea de grad a personalului, din care urmeazæ a se face reflinerile pentru pensiuni, se fixeazæ prin tabloul urmætor: Gradul sau funcfliunea Retribufliunea pe lunæ pentru fiecare

600 Administraﬂiunea centralæ Secretarul general………...... …………1 000 Delegatul în Comisia Europeanæ a Dunærii……………...……….. …………1 000 Directorii de serviciu………………...... …………...800 Subdirectorii sau øefii de diviziune...... 600 Øeful de cabinet øi øeful arhivelor...... …………...500 Øefii de birou……………...... …………...400 Subøefii de birou……………...……...... …………...300 Redactorii……………………. …………...200 Caligrafii………………..….... …………...250 Copiøtii………………………... …………...150

Serviciul diplomatic Miniøtrii plenipotenfliari cl. I.... …………1 500 Admis Miniøtrii plenipotenfliari cl. II... …………1 200 Secretarii de legafliune cl. I... …………...800 Secretarii de legafliune cl. II øi secretarul°interpret la legafliunea din Constantinopole …………...... …………...600 Secretarii de legafliune cl. III ...... …………...400 Ataøaflii de legafliune...... …………...300

Serviciul consular Consulul general (agent diplomatic) la Sofia………... …………1 000 Consulii generali………...… …………...800 Consulii ………………....… …………...600

Cancelarii…………...……... …………...400 Viceconsuli, 600 lei pe lunæ.

601 Art.68. Cadrele personalului superior al administrafliunii centrale se fixeazæ øi se împarte între diferitele servicii precum urmeazæ: Cabinetul ministrului se compune din: 1 øef de cabinet, 1 ajutor (øef sau subøef de birou); Secretariatul general: 1 secretar general, 1 øef de birou, 2 ajutoare (subøefi de birou sau redactori); Diviziunea personalului, protocolului øi a secre- Admis tariatului Ordinelor: 1 øef de diviziune, 1 øef de birou, 1 ajutor, (subøef de birou sau redactor); Direcfliunea afacerilor politice øi a contenciosului: 1 director, 2 subdirectori, 3 øefi de birou, 3 ajutoare (subøefi de birou sau redactori); Direcfliunea afacerilor comerciale øi consulare: 1 director, 2 subdirectori, 4 øefi de birou, 4 ajutoare (subøefi de birou sau redactori); Diviziunea fondurilor øi a contabilitæflii: 1 øef de diviziune, 1 øef de birou, 1 ajutor (subøef de birou sau redactor); Serviciul arhivelor: 1 øef de serviciu, 1 ajutor (øef sau subøef de birou). Art.69. Numærul maximum al secretarilor în ser- Art.69. Numærul maximum al viciul legafliunilor se fixeazæ la 21, øi anume: secretarilor în serviciul legafliunilor se 8 secretari de legafliune cl. I; fixeazæ la 21, øi anume: 7 secretari de legafliune cl. II; 8 secretari de legafliune cl. I; 6 secretari de legafliune cl. III. 7 secretari de legafliune cl. II; Secretarii de legafliune actuali îøi vor pæstra gradul 6 secretari de legafliune cl. III. øi titlul lor. Art.70. Numærul ajutoarele prevæzut la art.68 este maximum care se va înfiinfla treptat, dupæ trebuinflele serviciului. Art.71. Numærul ataøaflilor retribuifli, cancelarilor, redactorilor, copiøtilor, dragomanilor øi interpreflilor ræmâne a se determina prin legea bugetaræ anualæ. Art.72. Cadrele øi retribufliunea celorlalfli impiegafli Admise auxiliari øi ale personalului de serviciu se vor fixa prin decret regal. Retribufliunea dragomanilor øi interpreflilor se fixeazæ la maximum 500 øi la minimum 200 lei pe lunæ. Art.73. Directorii de serviciu, secretarii de legafliune cl. I øi consulii generali, cærora li se conferæ titlul de consilier de legafliune, în conformitate cu art.48, primesc un spor de 200 lei pe lunæ la retribufliunea de grad.

602 Art.74. Independent de retribufliunea de grad, fixatæ prin articolul 67, agenflii diplomatici øi consulari au dreptul la indemnitæfli de chirie, de reøedinflæ, de drum, de misiune øi de instalare, fixate prin regulamente. Art.75. Cheltuielile de reprezentafliune cuvenite øefilor misiunilor diplomatice, secretarului general øi delegatului în Comisiunea Europeanæ a Dunærii, Admise precum øi indemnitæflile de reøedinflæ pentru secretarii de legafliune cl. I, consulii generali, consulii øi secretarul°interpret al legafliunii din Constantinopole, se fixeazæ, dupæ reøedinfle, în modul urmætor:

REØEDINfiA Øefii Secretarii de misiune cl. I, consulii etc. generali, Legafliuni consulii etc. Atena ...... 1 200 100 Atena, lei 1 000 pe lunæ, în loc de Belgrad ...... 1 000 100 1 200, cheltuieli de reprezentafliune. Berlin...... 3 000 200 Bruxelles...... 1 500 150 Constantinopole...... 3 000 200 Londra ...... 3 000 300 Paris...... 3 000 200 Roma ...... 2 500 150 St.Petersburg...... 3 000 400 Viena ...... 3 000 200

Consulate Buda°Pesta...... 1 000 – Admise Cernæuﬂi ...... – 200 Constantinopole...... – 300 Ismail...... – 200 Monastir...... – 200 Odessa ...... – 300 Rusciuk...... – 200 Salonic...... – 200 Sofia...... 1 000 –

Secretarul general...... 300 – Delegatul în Comisiunea – Europeanæ ...... 500 Secretarul°interpret 400 (Constantinopole) ......

603 Aceste cheltuieli sunt afectate posturile. Ele nu se pot atribui titularilor decât conform regulilor stabilite prin prezenta lege øi prin regulamente. Ele înceteazæ când aceøtia sunt chemafli la un alt serviciu. Prin buget nu se pot crea altele, nici spori cele în fiinflæ. Art.76. Øefii misiunilor diplomatice sunt obligafli a ceda 5 % din cheltuielile de reprezentafliune afectate Admise postului lor, secretarilor de legafliune care nu locuiesc în localul legafliunii. În caz când sunt mai mulfli secretari, aceastæ alocafliune se împarte în mod egal între dânøii. Art.77. Dreptul la tratamentul integral alocat unui post curge, în profitul titularului, din ziua instalærii sale, dacæ postul e vacant, øi din a doua zi dupæ intrarea sa în serviciu în cazul contrar. Art.78. Funcflionarii administrafliunii centrale pot obfline concedii sau prelungiri de concediu pânæ la 40 zile în cursul unui an; ceilalfli agenfli øi funcflionari pânæ la 60 zile. Øefii misiunilor diplomatice nu pot obfline concediu peste 15 zile decât cu încuviinflarea Regelui. Art.79. Funcflionarii care cer øi obflin concedii peste Art. 79. Funcflionarii care cer øi termenele fixate la alin.I, articolul precedent, pierd 1/2 obflin concedii peste termenele fixate din tratamentul de grad, afaræ de concediile pentru la alin.I, articolul precedent, pierd Ω boalæ constatatæ. din tratamentul de grad, afaræ de Øefii misiunilor diplomatice pierd din cheltuielile concediile pentru boalæ constatatæ. de reprezentafliune: 1/3 pe o lunæ când concediul trece Øefii misiunilor diplomatice øi de 15 zile, 1/2 când concediul trece peste 60 zile într°un consulii generali de la Budapesta øi an; în fine, ei nu mai au nici un drept la aceste chel- Sofia pierd din cheltuielile de repre- tuieli când concediul trece peste trei luni într°un an. zentafliune: 1/3 pe lunæ când con- Art.80. Funcflionarii de orice grad øi categorie care cediul trece peste 15 zile; 1/2 când cer øi obflin concedii sau prelungiri de concedii peste concediul trece peste 60 zile într°un 6 luni într°un an, sunt puøi în disponibilitate øi pierd an; în fine, ei nu au nici un drept la dreptul la orice tratament. aceste cheltuieli când concediul trece Art.81. Agenflii øi funcflionarii care se absenteazæ de peste trei luni într°un an. la post færæ autorizafliune sau care depæøeøte termenul permisiunii sau al concediului ce li s°a acordat, pierd dreptul la orice tratament, færæ prejudiciu de alte pedepse disciplinare. Art.82. Drepturile interimarilor la reflinerile operate Admise în virtutea articolelor precedente se vor determina prin anume regulament. Art.83. Sumele reflinerilor operate asupra tratamentelor, în virtutea pedepselor disciplinare, sunt distribuite la finele anului între funcflionarii mai diligenfli.

604 TITLUL IV Dispoziﬂiuni finale øi tranzitorii

Art.84. Regulamente speciale vor dezvolta øi completa dispozifliunile legii de faflæ øi vor determina punerea ei în aplicare. Art.85. Funcflionarii aflafli în serviciu în momentul Art.85. Funcflionarii aflafli în promulgærii legii de faflæ sunt scutifli, pentru posturile serviciu în momentul promulgærii ce ocupæ, de condifliunile de stagiu øi de diplomæ fixate legii de faflæ sunt scutifli, pentru prin prezenta lege; în acest caz, însæ, ei nu pot înainta posturile ce ocupæ, de condifliile de decât pânæ la gradul de øef de diviziune sau gradele stagiu øi de diplomæ fixate prin asimilate inclusiv. prezenta lege; ei nu pot, însæ, fi Art. 86. Legile din 16 martie 1873, 13 mai 1877 øi înaintafli decât în condifliunile stabilite 12 februarie 1879, relative la organizarea Ministerul prin legea de faflæ. Afacerilor Stræine, cu modificærile ce li s°au adus în Asemenea miniøtrii plenipotenfliari, urmæ prin legile de la 28 februarie 1877, 9 februarie astæzi în funcfliune, îøi pæstreazæ 1878, 1 mai 1882 øi 26 iunie 1885; legea din 16 februarie gradul øi retribufliunea lor. 1880 pentru înfiinflarea legafliunii din Bruxelles, precum øi orice alte dispozifliuni contrarii legii de faflæ sunt øi ræmân abrogate.

Aceastæ lege s°a votat de Senat în øedinﬂa de la 26 februarie anul 1893, øi s°a adoptat cu unanimitate de patruzeci øi nouæ voturi.

Preøedinte, Secretar, Raportor, Gr. G. Cantacuzino P. Millo C. Ghica°Deleanu (L.S.S.)

D. vicepreøedinte, A. Øtirbei, ocupæ fotoliul preøedinfliei. D. N. Fleva. Cer cuvântul în chestiune prealabilæ. D. vicepreøedinte. Avefli cuvântul. D. N. Fleva. Fiindcæ d. raportor a gæsit de cuviinflæ ca sæ ne zicæ ceva în raport despre partea financiaræ a proiectulului, rog pe d. ministru de Externe sæ binevoiascæ a ne explica dacæ cu aceastæ lege se modificæ întru ceva situafliunea bugetului øi în ce consistæ modificarea; cu alte cuvinte, dacæ sunt în proiectul de lege, în afaræ de organizarea serviciilor, modificæri în ceea ce priveøte tratamentele, øi în privinfla funcfliunilor, dacæ sunt funcfliuni create din nou. De la læmuririle ce va binevoi sæ ne dea d. ministru depinde chestiunea prealabilæ pe care voiesc sæ o pun înaintea onor. Adunæri. D. Al. Lahovari, ministru de Externe. Binevoifli sæ punefli chestiunea prealabilæ.

605 D. N. Fleva. Depinde de la ræspunsul ce îmi vefli da dv. D. Al. Lahovari, ministru de Externe. D°lor, întrebarea d°lui Fleva o voi despærfli în douæ. În mod general pot a°i spune cæ nu am creat nici o funcfliune nouæ øi nu am adæogat nici o leafæ. Singura chestiune este cæ în crearea de funcfliuni s°a pus un maximum øi un minimum care ræmâne în fiecare an sæ se determine prin bugetul ce Adunarea are sæ voteze. Dacæ Adunarea va voi sæ meargæ pânæ la maximum ce se fixeazæ prin aceastæ lege, e evident cæ va fi o augmentare în buget; dar aceasta atârnæ de la Adunare sæ o primeascæ sau nu la votarea bugetului. În general lefurile sunt aceleaøi øi nici o funcfliune nouæ nu e creatæ. Dacæ s°au augmentat copiøtii, sau redactorii, sau funcflionarii inferiori, ca ataøaflii, în toate articolele vefli vedea cæ se zice: de la cutare la cutare numær ca maximum. Øi, prin urmare, aceastæ chestiune, chiar dupæ votarea acestei legi, ræmâne cu totul la aprecierea Camerei sæ o aplice aøa cum va voi în bugetul anual. Legile acestea de organizare nu ar trebui, dupæ pærerea mea, sæ fixeze, în mod aøa de absolut cum se obiønuieøte la noi, cutare anume numær de funcflionari. Aceasta este o procedare uzitatæ la noi, dar nu tocmai bine nimeritæ, fiindcæ, câteodatæ, se întâmplæ sæ fie prea numeroøi funcflionarii, câteodatæ insuficienfli, øi astfel, întotdeauna, ar trebui sæ se aducæ câte o nouæ lege pentru adæogarea unui subøef de birou sau redactor etc. Când legea zice: Maximul acesta va fi pânæ la cutare cifræ, cum e în Francia, în Germania øi în alte flæri, atunci liberæ e Camera sæ punæ în bugetul anual 8, 7, 5 sau 6 funcflionari de acea categorie. Acestea sunt explicafliunile pe care le pot da d°lui Fleva, øi aøtept chestiunea prealabilæ pe care o øi prevæd. D. N. Fleva. Ceea ce înseamneazæ cæ un punct negru este în conøtiinfla dv., în ceea ce priveøte aceastæ lege. D°lor, chestiunea prealabilæ naøte de la sine øi cu aceastæ lege, cum a næscut øi cu ocaziunea altor legi. Nu am decât sæ væ amintesc legea pompierilor pe care a prezentat°o Senatului d. general Manu, ca preøedinte al Consiliului, øi care, din cauza unei chestiuni financiare, însuøi d. general Manu a recunoscut cæ nu trebuia sæ meargæ la Senat pânæ a nu fi trecut mai întâi prin Cameræ. Organizarea noastræ constituflionalæ diferæ de aceea a altor state. În cele mai multe state puterile Camerei øi Senatului sunt egale, în ceea ce priveøte bugetul øi cheltuielile. La noi numai Camera are acest drept. Punga flærii e numai în mâna Camerei; de aceea øi Constitufliunea zice cæ nu numai bugetul e de exclusiva competenflæ a Camerei, dar øi orice lege financiaræ, adicæ orice lege care implicæ în sine un venit sau o cheltuialæ a statului trebuie sæ vinæ mai întâi la Cameræ. Aceasta e prea natural.

606 Când se propune o lege prin care se augmenteazæ veniturile øi cheltuielile statului, ea vine întâi la Cameræ. Dacæ o primeøte Camera, e natural sæ meargæ în urmæ øi la Senat, iar dacæ Camera nu o primeøte Senatul nu are a mai zice nici un cuvânt, øi din aceasta conflict nu poate sæ nascæ. Când, însæ, dvs. ducefli o lege financiaræ mai întâi la Senat øi el o primeøte înflelegefli cæ se poate naøte un conflict care ar putea sili pe Cameræ sæ cedeze din prorogativele acordate ei de Constitufliune. Iatæ pentru ce zicem legile de asemenea naturæ trebuie sæ fie mai întâi aduse la Cameræ. Regret cæ aceastæ regulæ constituflionalæ nu s°a pæzit cu ocaziunea acestei legi, care este a zecea lege ce facem pentru organizarea unui minister, care este cel mai puflin ocupat în flara noastræ, fiindcæ numai când vine câte o convenfliune comercialæ îl vedem ocupat; dar politica noastræ externæ nu este aøa de dezvoltatæ încât sæ zicem cæ la noi Ministerul de Externe este cel mai principal. Aøadar, d°lor, væzând cæ ni se aduce aceastæ organizare, am întrebat pe d. ministru: nu cumva în aceastæ lege este vreo sporire de funcfliuni sau de lefuri? Øi din ræspunsul d°lui ministru, care a fost cam în doi peri, se vedea cæ este øi sporire de funcfliuni øi sporire de salarii, øi atunci eu, cu textul Constitufliunii în mânæ, care zice cæ orice proiect de lege financiar, ca øi bugetele, trebuie sæ meargæ mai întâi la Adunarea Deputaflilor, voi zice cæ legea aceasta este neconstituflionalæ. D. ministru zice cæ prin lege se fixeazæ maximum øi minimum. Dar cine dæ drept Senatului sæ°mi punæ mie Camerei un maximum øi un minimum, øi sæ zicæ cæ cutærui funcflionar nu se poate da mai mult decât 500 lei? Aceasta nu va sæ zicæ cæ calcæ prerogativele Camerei? Aceasta, încæ o datæ repet, cæ nu este dreptul Senatului, ci al Camerei Deputaflilor care are, ca sæ zic aøa, mandat de la tofli contribuabilii sæ fie absolut stæpânæ pe chestiunile financiare. D. ministru zice: eøti liber, când vine bugetul înaintea Camerei, sæ votezi cum vei voi; dar eu nu am acest drept pentru cæ Senatul mi l°a paralizat, când el, din capul locului, îmi trage cercul în care trebuie sæ se limiteze libertatea mea de a nu merge, adicæ nici mai jos de cutare minimum, nici mai sus de cutare maximum. Dar nu este numai atât; vedem aci øi reduceri øi sporiri de cheltuieli. Aøa, de exemplu: d. ministru a redus 200 lei la cheltuielile de reprezentare ale agentului nostru din Atena. D. Al. Lahovari, ministru de Externe. Aci este un amendament al comitetul delegaflilor Camerei. D. N. Fleva. Nu s°a fæcut lucrul acesta la Senat? D. C. Ghica°Deleanu. Comitetul Camerei a fæcut aceastæ reducere.

607 D. N. Fleva. Comitetul delegaflilor s°a agæflat de lucruri mici øi a pæræsit pe cele mari; s°a agæflat de legafliunea de la Atena øi a pæræsit chestiunile constituflionale øi prerogativele Camerei. Dar, afaræ de aceastæ chestiune, mai sunt øi altele. Aøa, vedem la articolul 72 cæ se stabileøte prin lege cæ cadrele øi retribufliunile celorlalfli impiegafli auxiliari se vor fixa prin decret regal, øi ceva mai mult: d. ministru a gæsit de cuviinflæ ca prin decret regal sæ creeze funcflionari øi sæ fixeze lefuri în afaræ de legea generalæ bugetaræ a statului, prin care numai Camera are drept sæ fixeze salariu øi sæ creeze funcfliuni. Aøadar, întreb øi aci: în virtutea cærui drept, d. ministru s°a dus cu o asemenea lege la Senat? Dar, mai mult decât atât: în art.73 se zice cæ directorii de servicii, secretarii de legafliuni vor primi un spor de 200 lei. Va sæ zicæ vedefli cæ este øi un fel de beneficiu bænesc care vine alæturi cu celelalte anomalii pe care d. ministru le creeazæ; øi Senatul numai prin generozitatea lui vine sæ ne trimitæ nouæ spre confirmare o lege care nu intræ în atribufliunile sale. Pe ce bazæ, dar, d. ministru a fæcut acest lucru. Tot aci se mai zice cæ retribufliunea dragomanilor øi interpreflilor se fixeazæ la maximum 500 lei. Cu ce drept fixeazæ Senatul acest maximum? Eu nu voi sæ intru în socoteli øi sæ væd dacæ acest maximum este sau nu mai avantajos bugetului statului; dar încæ o datæ, întreb: cu ce drept d. ministru de Externe a adus legea mai întâi la Senat lovind astfel în suveranitatea Camerei Deputaflilor, când d. ministru øtie cæ, dupæ Constitufliune numai Camera Deputaflilor dispune de punga flærii? Dar mai departe: prin articolul 75 se face un fel de stat de personal în care se stabilesc lefurile, arætând anume ce leafæ va avea fiecare. Nu øtiu dacæ acele lefuri sunt tot cele de astæzi, fiindcæ n°am aci un tabel comparativ; dar încæ o datæ întreb: cu ce drept o asemenea lege a mers întâi la Senat? Art.68 face organizarea; art.69 aratæ numærul secretarilor; øi vedefli cæ acest numær este strâns legat cu cheltuialæ, øi atunci iar întreb: cu ce drept s°a dus d. ministru întâi la Senat cu o asemenea lege? D°lor, un ban dacæ ar fi în chestiune øi tot nu poate Senatul sæ dispunæ de destinafliunea lui, fiindcæ aceasta este o prerogativæ constituflionalæ datæ Camerei; øi eu, ca reprezentant al ei, iar întreb: cu ce drept s°a dus mai întâi la Senat o asemenea lege? Øi cer atât de la d. ministru, cât øi de la dvs. ca legea sæ vinæ pe cale regulatæ. Noi nu prejudecæm chestiunea; zicem numai ca d. ministru sæ facæ cu aceastæ lege ceea ce s°a fæcut cu toate legile care ating finanflele statului øi care se discutæ întâi de Cameræ. Prin urmare, întrucât suveranitatea Camerei este atinsæ prin aceastæ lege, întrucât Constitufliunea este lovitæ în art.33, care cere ca orice lege de asemenea naturæ sæ se

608 discute mai întâi de Cameræ, eu rog pe onor. Cameræ sæ nu primeascæ discufliunea acestei legi pânæ ce ea nu va fi adusæ pe calea normalæ, adicæ a veni d. ministru cu un alt proiect de lege care sæ se discute întâi de Cameræ. D. Al. Lahovari, ministru de Externe. D°lor deputafli, cred cæ onor. Cameræ nu va împærtæøi scrupulele constituflionale, foarte exagerate øi foarte neîntemeiate ale onor. d. Fleva, øi nu va vedea în acest proiect o atingere a prerogativelor sale, când e vorba de un fapt atât de obiønuit, care are numeroase precedente sub toate guvernele. D°lor, trebuie sæ facem o discufliune; trebuie sæ pricepem legile ce citæm, sæ înflelegem ce ele vor sæ zicæ, øi care este limita pe care dânsele o însemneazæ. Art.33 din Constitufliune zice, în adevær: cæ orice lege de cheltuieli øi de venituri, øi legea privitoare la contigentul armatei, trebuie sæ fie votate întâi de Adunarea Deputaflilor. Dar niciodatæ nu s°a înfleles, nici în Belgia, de la care am luat aceastæ dispozifliune, nici la noi, cæ orice lege de organizare, care cuprinde direct sau indirect o cheltu- ialæ — øi desfid pe d. Fleva sæ gæseascæ o lege de organizare care sæ nu cuprindæ direct sau indirect o cheltuialæ — trebuie sæ treacæ întâi prin Cameræ øi pe urmæ prin Senat, fiindcæ, dacæ am merge aøa de strict, dupæ raflionamentul ce face d. Fleva, nu øtiu care lege ar mai putea trece mai întâi la Senat, øi atunci art.33 din Constitufliune trebuia sæ fi fost redactat în aøa mod, cum sæ fi declarat categoric, cæ orice lege va fi votatæ întâi de Cameræ øi apoi de Senat. Prin urmare, legile nu trebuie, cum ziceau jurisconsulflii români, sæ fie interpretate într°un sens care sæ ducæ la absurd. Legile trebuie a fi interpretate cu bun simfl, cu înflelepciune øi cu oarecare bunæ credinflæ. Ce înflelege Constitufliunea în art.33? Care lege de venituri øi de cheltuieli trebuie sæ vinæ întâi la Cameræ? Înflelege legile acelea în care cheltuiala sau venitul formeazæ partea principalæ sau chiar unicæ, iar nu partea cu totul secundaræ øi accesorie. De exemplu, o lege de împrumut este o lege, pur øi simplu financiaræ, cu toate cæ nu am putea zice dacæ este de venit sau de cheltuialæ, dar cuprinde un venit care se ia din împrumut, øi o cheltuialæ care se face cu acel împrumut øi cu plata anuitæflilor lui. O lege de drumuri nu cuprinde decât cheltuieli, o lege de impozite creeazæ venituri; toate acestea sunt în adevær legi financiare. Iatæ, dar, legile în care, partea principalæ, partea generalæ, esenfla legii, miezul legii, este: sau o cheltuialæ sau un venit. Acestea sunt legile care trebuie sæ treacæ mai întâi prin Cameræ; pe când, din contra, pentru legile în care partea financiaræ este un ce cu totul accesoriu øi de o aøa minimæ importanflæ încât, uneori, ar putea chiar øi sæ lipseascæ pentru acele legi. Constitufliunea este indiferentæ dacæ ele se aduc mai întâi la Senat sau mai întâi la Cameræ. În aceastæ din urmæ categorie intræ legile acelea care au de obiect organizarea unui serviciu, unei administrafliuni publice, precum este legea organizærii cutærui minister,

609 de Finanfle, de Justiflie, de Lucræri Publice etc. Aceste legi cuprind, negreøit, øi cheltuieli, øi nu pot sæ nu cuprindæ øi cheltuieli; dar cheltuielile acelea sunt o parte cu totul accesorie a legii. În adevær, ce înseamneazæ tabela de lefuri care figureazæ în douæ din cele 85 de articole ale acestei legi, mai ales când aceste 2 articole nu fac alt decât a reproduce bugetul votat de Cameræ în toatæ suveranitatea ei? Ce importanflæ au aceste douæ articole pe care aø fi putut nici sæ le pun aci, mærginindu°mæ a zice numai: lefurile sunt dupæ buget? Dar, d. Fleva, trecând de la acest principiu general, vine la detalii. La detalii mi se pare cæ d°sa aratæ øi mai multæ slæbiciune în argumentarea d°sale. Ne întreabæ de ce la cutare funcfliune s°a pus retribufliunea de 1 000 lei, øi de ce la cutare alta s°a fæcut o reducfliune de 200 lei? Ei bine, întreb øi eu la rândul meu: cum era sæ fac acest tabel færæ sæ prevæd lefurile? Cum era sæ fac un stat færæ cifre? Dar în ce aceasta restrânge sau leagæ suveranitatea Camerei? Nu væ place 1 000 lei? Punefli 500, øi cei mai darnici dintre dvs. pot sæ punæ 800; øi ca dovadæ cæ aøa s°a øi fæcut, cæ libertatea dvs. a ræmas deplinæ øi întreagæ, este cæ la cheltuielile de reprezentafliune ale legafliunii noastre din Atena, care erau fixate la 1200 lei pe lunæ în proiect, comitetul delegaflilor Adunærii a fæcut o reducfliune de 200 lei pe lunæ. În ce, dar, a putut suferi principiul suveranitæflii Camerei cæ legea a fost prezentatæ mai întâi la Senat? Aø pricepe obiecfliunea aceasta dacæ lucrurile ar sta la noi în aøa mod încât votul Senatului sæ nu poatæ fi atins de Cameræ; atunci s°ar putea zice cæ nu s°a læsat deplinæ libertate suveranitæflii dvs. Dar sæ trecem øi la exemple: cunoaøtem cu toflii o mulflime de legi votate întâi de Senat, legi care conflineau întâi state de personal øi de lefuri, øi în privinfla cærora nimeni nu s°a ridicat sæ protesteze cæ ræu au fost ele discutate øi votate mai întâi de Senat. Astfel s°a votat legea telegrafo°poøtalæ, când era principele Øtirbei ministru de Interne, øi tot astfel s°au votat o mulflime de alte legi sub ministerele liberale. D. Fleva invocæ cazul cu legea pompierilor, care fiind mai întâi discutatæ de Senat, a fost retrasæ de d. general Manu pentru cuvântul, zice d. Fleva, cæ acea lege conflinea lefuri øi cheltuieli de material. D. Fleva se înøealæ; nu aceastæ considerafliune a fæcut pe d. general Manu sæ retragæ legea, cæci dacæ d°sa o dusese mai întâi la Senat, aceasta o fæcuse fiindcæ era convins cæ prin aceasta nu se ating deloc prerogativele Camerei. Cauza pentru care s°a retras legea pompierilor este cæ se introdusese într°însa un articol prin care se impuneau unor comune niøte subvenfliuni ce ele trebuiau sæ plæteascæ cætre stat, øi aceasta fiind un impozit trebuia ca legea sæ vinæ mai întâi la Cameræ. Dacæ în legea de faflæ s°ar fi introdus de cætre Senat vreun impozit pentru plata diplomaflilor noøtri, atunci negreøit cæ aø fi fæcut øi eu aceleaøi rezerve øi aø fi retras øi eu legea pentru ca sæ o prezint mai întâi la Cameræ.

610 Tot de felul acesta a fost øi motivul pentru care legea învæflæmântului, ca øi legea clerului, s°a discutat øi s°a votat mai întâi de Cameræ, fiindcæ øi la una øi la alta era vorba de niøte sarcini noi ce se impuneau comunelor, øi încæ în legea clerului era øi un impozit de 4 lei de cap care trebuia sæ serveascæ a face faflæ la cheltuielile ce reclama acea lege. Dar legi de organizare, unde cheltuiala este un accesoriu øi lefurile sunt în totul dupæ buget, aceste legi pentru ce nu ar putea ele veni întâi la Senat øi pe urmæ la Cameræ? Aceasta nu loveøte, nu paralizeazæ întru nimic drepturile Camerei, cum zice d. Fleva, færæ sæ se gândeascæ în destul la ceea ce susfline. Camera poate sæ prefacæ aceastæ lege de sus pânæ jos, poate sæ reducæ sau sæ augmenteze cum îi va plæcea øi lefuri øi funcfliuni, cæci suveranitatea sa, drepturile sale nu sunt întru nimic atinse prin faptul cæ legea aceasta a fost dusæ mai întâi înaintea Senatului. Cred, dar, cæ scrupulele constituflionale ce ni s°au pus în vedere cu aceastæ ocaziune sunt absolut exagerate øi sper cæ onor. majoritate nu le va împærtæøi; cred cæ nici d. Fleva, în fundul inimii d°sale, nu le împærtæøeøte, dar fireøte îøi face datoria sa de constant øi totdeauna deøtept opozant. Acum, înainte de a termina, voi sæ mai ræspund øi la întrebarea ce°mi fæcea d. Fleva, cæ de ce am adus aceastæ lege? În privinfla acestei chestiuni d°sa mi°a dat un excelent argument, de care îi mulflumesc, deøi îl aveam mai dinainte. D°sa zice: iatæ cæ la Ministerul de Externe sunt zece legi diferite øi succesive. Aøa este. De la 1873 øi pânæ acum s°au votat zece petice de legi. Aceste legi nu sunt eu care le°am propus, øi nici vreun alt membru al guvernului conservator, afaræ de legea organicæ din 1873, care e foarte bunæ øi care a fost elaboratæ de regretatul Costa°Foru, dar care, în cursul acestor 20 de ani, a trebuit sæ sufere multe modificæri. Sunt zece petice de legi fæcute sub guvernele liberale. Aceste petice sunt, adeseori, contradictorii øi de aceea v°am prezentat acum o lege organicæ care le coordoneazæ pe toate øi face o lege sistematicæ, organicæ, foarte bine chibzuitæ, asigurând øi drepturile funcflionarilor, asigurând øi reprezentafliunea flærii în stræinætate, reprezentafliune care, în pozifliunea în care e astæzi România, meritæ îngrijirile øi buna voinflæ a Camerei. Pentru aceste motive, væ rog, d°lor, sæ nu flinefli seamæ de scrupulele foarte puflin fondate ale d°lui Fleva øi sæ trecefli la discufliunea legii în sine. (Aplauze.) D. vicepreøedinte. D°le Fleva, mai insistafli în chestiunea prealabilæ? D. N. Fleva. D°le preøedinte, eu nu glumesc; când am flinut un discurs e cæ am avut o convingere intimæ pe care am susflinut°o øi cu ocaziunea altor legi. Se pune la vot chestiunea prealabilæ, øi se respinge. Se pune la vot luarea în considerare a proiectului de lege, øi se primeøte. Articolele 1, 2 øi 3 se adoptæ færæ discufliune.

611 Se citeøte art.4. D. C. I. Stoicescu. D. preøedinte, Camera nu mai este în numær. D. vicepreøedinte. În adevær øi eu observ cæ nu mai este Camera în numær. Øedinﬂa se ridicæ la 4 ore øi 50 minute, anunﬂându°se cea urmætoare pe a doua zi, 13 ianuarie.

Øedinﬂa de la 13 ianuarie 1894

Preøedinflia d°lui preøedinte, general G. Manu. D. preøedinte. Acum la ordinea zilei avem continuarea discufliunii øi votærii pe articole a proiectului de lege pentru organizarea Ministerului de Externe. D. vicepreøedinte, Gr. Triandafil, ocupæ fotoliul preøedinfliei. D. Ghica°Deleanu. Am ræmas în øedinfla trecutæ la art. 4, cæruia îi dau citire. Neluând nimeni cuvântul asupra articolului 4, se pune la vot øi se adoptæ. Articolele urmætoare, pânæ la art. 9 inclusiv, se adoptæ asemenea færæ discufliune. Se citeøte art.10. D. C. I. Stoicescu. D°lor, aø dori ca d. raportor sæ°mi dea o explicafliune în privinfla art.10, care repetæ ceea ce este scris øi în art.9. Observafliunea ce voi sæ fac este mai mult o chestiune de redacfliune. La acest articol se cuprind diferitele atribufliuni ale uneia din ramurile care se gæsesc în administrafliunea Ministerului de Externe. Bunæoaræ, se spune în acest articol cæ direcfliunea afacerilor comerciale øi consulare are atribufliuni multiple, øi se face prin art.10 o enumeraflie, cât se poate de detaliatæ øi largæ, în privinfla atribufliunilor acestei direcfliuni. Articolul 9 a arætat asemenea care sunt diferitele atribufliuni ale direcfliunii afacerilor politice. Este însæ un singur lucru care nu se potriveøte cu aceastæ enumerafliune; este cæ, dupæ ce avefli grijæ ca sæ arætafli care sunt anume aceste atribufliuni, aruncafli un et caetera, care zdruncinæ cu desævârøire tot ce afli enumerat. Atunci mæ întreb: enumerafliunea din art.10 este ea enunfliativæ, sau limitativæ? Cæci dacæ dvs. menflinefli cuvântul et caetera, atunci acest cuvânt poate cuprinde un numær indefinit de atribufliuni. Eu cred cæ aceasta este mai mult o scæpare din vedere, cæci enumerafliunea este foarte completæ øi cæ acest et caetera este un lapsus care trebuie sæ lipseascæ din articolul 10. De aceea aø ruga, pentru ca sæ disparæ orice bænuialæ øi pentru a nu se mai naøte întrebarea dacæ articolul este limitativ sau numai enunfliativ, sæ se øteargæ acest et caetera.

612 D. Al. Lahovari, ministru de Externe. D°lor, d. Stoicescu ar avea dreptate în observafliunea ce face, dacæ cuvântul et caetera ar fi la finitul articolului; atunci evident cæ nu ar fi bine sæ se întrebuinfleze acest cuvânt, cæci s°ar înflelege cæ direcfliunea afacerilor comerciale øi consulare ar avea øi altfel de atribufliuni care ræmân nedeterminate; dar acest et caetera este numai la un paragraf, unde e vorba de o anume determinatæ categorie de convenfliuni, relative la drumurile de fier, la comunicafliunile poøtale øi telegrafice øi la pescuit. Øi dacæ dupæ cuvântul de pescuit s°a zis et caetera, cauza este cæ în aceastæ specialæ serie de lucræri ar putea sæ mai fie unele care sæ nu se afle enunflate aici; cæci o lege enumerativæ, oricât de completæ ar fi, tot poate sæ scape din vedere ceva. Aøa, de exemplu, chiar în enumerafliunea ce se face în acest paragraf, s°au scæpat din vedere douæ lucruri: telefoanele øi øoselele, care øi acestea ar putea sæ intre în acest et caetera. Când noi am avea o convenfliune de încheiat cu Austro°Ungaria, de exemplu, pentru joncfliunea cutærei øosele, aceastæ lucrare asemenea ar intra în atribufliunile direcfliunii comerciale øi consulare, øi la astfel de cazuri speciale se raportæ cuvântul et caetera. Prin urmare, acest cuvânt nu prezintæ nici un pericol, deoarece atribufliunile direcfliunii afacerilor comerciale øi consulare sunt enumerate în aøa mod, încât e aproape limitativ. D. vicepreøedinte. D. Stoicescu propune un amendament? D. C. I. Stoicescu. Nu. Se pune la vot art.10 øi se adoptæ. Art.11 øi 12 se adoptæ færæ discufliune. Se citeøte art.13. D. C. C. Dobrescu°Prahova. D°lor deputafli, am luat cuvântul la acest articol mai mult ca sæ provoc din partea d°lui ministru de Externe explicafliuni în privinfla acestui articol. Negreøit, toate actele diplomatice privitoare la afacerilor noastre internaflionale sunt — trebuie sæ fie — proprietatea statului, dar întrebarea este: unde se opreøte acest drept de proprietate al statului øi când încep drepturile istoriei? Pentru cæ actele diplomatice sunt de naturæ sæ rezolve chestiuni internaflionale, sunt proprietatea statului; când însæ chestiunile internaflionale sunt rezolvate, când documentele diplomatice se raportæ la niøte fapte petrecute, care nu mai intereseazæ tratærile zilnice ale guvernului cu celelalte state, dar care intereseazæ istoria, atunci aø întreba pe d. ministru sæ binevoiascæ a ne spune: care este calea ce trebuie sæ se urmeze în asemenea împrejuræri? Sunt sigur cæ d. ministru înflelege foarte bine la ce mæ raportez, când ridic aceastæ chestiune. D°lor, în toate celelalte state ale Europei, ori de câte ori o mare chestiune diplo- maticæ a fost rezolvatæ, atunci guvernul îngrijea sæ adune la un loc diferitele documente,

613 sæ le colaflioneze, sæ le publice øi sæ le punæ la dispozifliunea organelor constituite ale flærii respective, pentru ca astfel sæ înlesneascæ studiul istoric asupra acelei chestiuni. De mai bine de 30 ani, de când statul nostru a avut de rezolvat mari øi grele chestiuni diplomatice, aproape nu existæ pânæ azi publicafliuni diplomatice, afaræ de cele fæcute sub guvernul liberal. Din acest punct de vedere aø întreba pe d. ministru øi l°aø ruga sæ binevoiascæ a°mi spune, când a redactat acest articol astfel, s°a gândit când înceteazæ proprietatea statului? Eu cred cæ documentele diplomatice sunt proprietatea statului numai în timpul când tratærile sunt pendinte, iar de vreme ce chestiunile internaflionale s°au rezolvat, actele oficiale nu mai sunt proprietatea statului; ele trebuie sæ se publice în niøte aøa°zise cærfli, fie albastre, fie verzi, fie galbene, ca documente diplomatice istorice, pentru ca flara sæ se rosteascæ asupra unor grele împrejuræri în care s°a gæsit la un moment dat. Numai aøa se poate înlesni studiul istoriei noastre contemporane. Întocmai cum se face cu analele parlamentare ale noastre, sæ se facæ øi cu corespondenfla diplomaticæ. Aceasta, pentru cæ e bine, ca într°o mulflime de chestiuni, asupra cærora s°ar putea crea legende, actele diplomatice sæ vinæ sæ ajute pe aceia care, în viitor, se vor rosti asupra cutærui ori cutærui act. Læmurirea mea e dar urmætoarea. Rog pe d. ministru sæ binevoiascæ a°mi spune ce înflelege prin fraza aceasta: „Øi alte documente adresate de aceøti din urmæ, în calitatea lor oficialæ, sunt proprietatea statului, øi se depun în arhiva generalæ a ministerului“. Cum, adicæ actele diplomatice se depun în arhivæ numai ca sæ ræmânæ acolo? Eu cred cæ nu au muncit diferiflii diplomafli ai României, pentru ca actele lor sæ fie depuse în arhive øi uitate; din contræ, au muncit cu dor øi râvnæ patrioticæ în rezolvarea chestiunilor naflionale, pe care flara trebuie sæ le cunoascæ. Totodatæ væ rog sæ binevoifli a crede cæ chestiunea nu are numai o formæ istoricæ. Øtiu cæ în 6 ani de domnie conservatoare, numai o singuræ carte verde avem; singura carte verde care a publicat°o actualul ministru de Externe, în privinfla afacerii Zappa28. Apoi, sæ vorbim serios, nu afacerea Zappa, din chestiunile diplomatice, a fost cea mai însemnatæ. Abia acum s°a sfârøit chestiunea convenfliunilor comerciale; cred cæ guvernul va binevoi sæ publice toate actele diplomatice, privitoare la tratærile acestor convenfliuni, precum va comunica øi actele diplomatice asupra altor chestiuni, care vor fi mâine, ori poimâine rezolvate. Bænuiala mea foarte întemeiatæ e cæ n°afli prea publicat acte oficiale de politicæ externæ în anii aceøtia, cæci de ... nici nu prea avefli ce publica. Numai aøa îmi explic redactarea acestui articol. D. Al. Lahovari, ministru de Externe. D°lor deputafli, mulflumesc d°lui Dobrescu cæ a ridicat aceastæ chestiune, deoarece mi°a dat ocaziune sæ afirm principiile care guverneazæ aceastæ materie în toate flærile din lume, øi care nu sunt contestate nicæieri;

614 iar în urmæ sæ rectific ideile greøite, care au curs la noi, øi sæ constat faptele necorecte care se petrec în flara noastræ, în privinfla publicærii actelor diplomatice øi lucrærilor confidenfliale ale Ministerului Afacerilor Stræine. Era trebuinflæ øi de o afirmare a principiilor øi de o rectificare a ideilor în materia aceasta. Øi mai întâi, art.13 nu este nimic alt decât reproducfliunea articolului 47 al legii din 1873, øi nu schimbæ întru nimic acea lege, care øi ea nu face decât sæ confirme niøte principii în general primite, øi færæ de care nu ar mai fi nici o siguranflæ posibilæ în raporturile internaflionale. Nu pot dar decât sæ veøtejesc de aci niøte fapte care s°au petrecut øi care sunt de naturæ a pune pe România într°o pozifliune internaflionalæ foarte delicatæ øi a face ca guvernele stræine, care trateazæ cu flara noastræ, sæ fie d°aci înainte foarte atente, øi la ce spun, øi la ce scriu. Iatæ art.47 al legii din 1873. O sæ vedefli cæ acest principiu nu l°am inventat eu, cæ este un principiu vechi øi cunoscut: „Corespondenfla confidenflialæ între Departamentul Afacerilor Stræine øi agenflii sæi, rapoartele, memoriile øi alte documente, adresate de aceøti din urmæ, în calitatea lor oficialæ, sunt proprietatea statului øi se depun în arhiva generalæ a ministerului“. Ce zice dar acest articol din legea de la 1873, care este în vigoare de 20 ani în fiara Româneascæ, øi care din nenorocire nu s°a aplicat cum trebuia sæ se aplice? Zice cæ un act al unui ministru, al unui diplomat român, al unui reprezentant al flærii române nu este proprietatea sa, cu toate cæ poartæ iscælitura sa; øi acei miniøtri, diplomafli, care au luat nu numai copii de pe aceste acte, dar chiar actele înøile, øi le°au considerat ca proprietate a lor, øi le°au publicat, sunt pasibili de pedepse prevæzute în codicele penal. Publicarea fæcutæ de alfli moøtenitori sau stræini este iaræøi un act contrariu øi articolului din lege øi tuturor obiceiurilor internaflionale, øi este de regretat cæ legea penalæ n°a fost mai prevæzætoare. D. P.P. Carp, ministru al Domeniilor. Ce devine atunci libertatea de a fura? D. Al. Lahovari, ministru de Externe. Nu voi sæ întrebuinflez termeni prea energici øi prea supærætori. Când un act este proprietatea guvernului, nimeni nu are dreptul, færæ autorizarea guvernului, sæ°l publice, sæ se serveascæ de dânsul în cutare sau cutare împrejuræri. Onor. d. Dobrescu mæ întreabæ ce se face cu istoria? Istoria nu pægubeøte nimic; ea, din contræ, câøtigæ din respectarea acestui principiu; cæci principiul acesta nu însemneazæ cæ actele în chestiune trebuie sæ ræmânæ etern secrete. Când un timp oarecare a trecut, când chestiunile nu mai sunt de actualitate arzætoare øi dæunætoare, øi au numai un interes curat istoric, orice guvern autorizeazæ pe istoricii dezinteresafli sæ ia note, sau chiar copie de pe acele acte din arhive, øi sæ le dea publicitæflii, însæ

615 numai sub controlul øi privegherea guvernului, øi sæ se serveascæ cu dânsele pentru perioadele istorice asupra cærora voiesc a scrie. Aceastæ procedare, care este corectæ, are, ca toate procedærile corecte, un folos incontestabil øi, în cazul acesta special de care ne ocupæm, acest folos este îndoit: întâi, cæ nu se publicæ aceste acte decât când sunt de un interes curat istoric, øi când nu mai aduc vreo vætæmare relafliunilor internaflionale; øi al doilea, cæ se publicæ întreg, cinstit, corect, nu interpolate, falsificate, prefæcute în interesul cutærui sau cutærui om politic, pentru care unii voiesc ca øi viitorimea sæ fie plæmæditæ în interesul popularitæflii lui. Acestea sunt cele douæ foloase ale acestei procedæri corecte. Prin urmare, d°lor, articolul acesta este foarte necesar în aceastæ lege. Nu are decât un inconvenient: este cæ e necomplet. S°au pus pedepse în codicele penal, sub guvernul liberal, în contra funcflionarului care publicæ, færæ autorizafliunea guvernului, secretele ale cæror a fost depozitar; dar nu s°a prevæzut un caz, care se putea întâmpla, ca funcflionarul sæ ia copii de pe toate aceste acte, lucru poate permis, dar ca alflii pe urmæ, færæ nici un drept, sæ le gæseascæ în moøtenirea lui øi sæ le publice færæ nici o voie øi færæ nici un control posibil. Acest caz nu este prevæzut în legile noastre penale, dar este prevæzut în altæ parte a legiuirii, precum øi în legiuirile celorlalte flæri. Mæsura nu este represivæ, însæ ea este preventivæ, øi aceastæ mæsuræ se gæseøte formulatæ chiar la noi în codicele de proceduræ civilæ. Când moare un om, care a jucat un rol însemnat în stat, prin pozifliunea sa, fie ca ministru de Externe, fie ca preøedinte de Consiliu sau ca funcflionar important, ori ca diplomat, când moare un asemenea om, imediat guvernul pune pecefli pe toatæ averea øi pe toate hârtiile lui; cercetare despre toate aceste hârtii, copii sau originale se face contradictoriu cu reprezentantul sæu. Hârtiile care privesc afacerile publice se iau de minister øi de depun în arhiva statului; ele nu se lasæ în posesiunea moøtenitorilor lui, oricare ar fi: rude sau stræini, ab intestat* sau testamentari. Aceasta se petrece în toate flærile, chiar cele mai liberale. Vedefli în Francia sau în Englitera, cæ nu este ambasador care sæ moaræ færæ sæ se punæ pecefli pe hârtiile sale. Eu dar mæ aøteptam ca d. Dobrescu sæ zicæ cæ articolul aceasta e insuficient øi cæ drepturile statului trebuiesc consfinflite prin orice mæsuræ eficace, pentru ca documentele statului sæ nu poatæ fi publicate într°un mod incomplet, falsificate, øi mai cu seamæ neoportun. Al doilea, când un stat trateazæ cu altul, sunt multe lucruri care nu se pot trata decât cu garanflia øi promisiunea secretului, øi când un stat, faflæ cu un alt stat, vede peste patru sau cinci ani, când lucrurile nu sunt încæ trecute în domeniul senin al istoriei,

* færæ testament.

616 cæ tot ce s°a spus ceva mai liber în convorbiri, sau acte sub garanflia secretului, cæ toate tratærile delicate se dau la lumina zilei în modul cel mai periculos; ei bine, statul care lasæ a se petrece la dânsul asemenea lucruri, încetul cu încetul este pus la index øi nimeni nu mai trateazæ, pe un tærâm confidenflial. Dacæ însæ statele s°ar mærgini numai la tratæri strict oficiale, fiecare øtie cæ asemenea tratæri nu pot sæ meargæ pânæ unde ar fi de dorit øi de trebuinflæ a merge. Væ rog dar sæ menflinefli aøa cum este acest articol, øi væ promit sæ vin cu o lege suplimentaræ ca sæ°l întæresc, sæ°l facem în adevær aplicabil, cæci vedefli cæ el este înscris în lege de 21 ani øi pânæ acum nu a fost aplicat serios, deøi nu au lipsit cazurile care ar fi reclamat aplicarea lui. D. C. C. Dobrescu°Prahova. D°lor deputafli, d. ministru a zis adineaori, cæ de ce n°am venit eu sæ completez acest articol; cu alte cuvinte, sæ propun eu mæsurile care d°sa ne°a fægæduit cæ are sæ le propunæ, aducând un proiect de lege complimentar. Foarte bine, dar chestiunea care am ridicat°o eu nu este aceasta, chestiunea este în douæ cuvinte urmætoarea: statul este proprietar al actelor diplomatice, aceasta este netægæduit; dar chestiunile care sunt moarte, ca sæ zic aøa, asupra cærora nu se mai poate începe nici un fel de tratare, asupra unor asemenea chestiuni ce zicefli? Dvs. ne afirmafli aci cæ sunt unele state care au obiceiul sæ permitæ la unii istorici, cu autorizafliunea Ministerului de Externe, sæ pætrundæ în arhive øi sæ citeascæ acele acte. D°lor, d. ministru de Externe sæ°mi permitæ sæ°i spun cæ cunosc o mulflime de scrieri de natura aceasta, fie luate din arhivele: ale Vienei, ale Petersburgului, ale Berlinului, ale Parisului, sau din alte pærfli; însæ d. ministru øtie cæ mai tofli istoricii aceia erau, mai mult sau mai puflin, istorici oficiali. Eu când am ridicat chestiunea n°am cerut materialul pentru istoricii oficiali, care sunt interesafli sæ creeze legende; ci am zis ca d. ministru sæ publice documentele diplomatice aøa cum sunt ele øi sæ nu permitæ unora sau altora ca sæ pætrundæ în arhive øi sæ tipæreascæ actele aøa cum vor ei. Aci constat cæ d. ministru se pune în contradicfliune cu d°sa, când zice cæ s°au publicat documente necomplete. Apoi negreøit, dacæ s°au fæcut asemenea publicafliuni, vina este a Ministerului de Externe, cæ nu s°a îngrijit ca sæ nu se gæseascæ în aøa tristæ pozifliune, deøi eu nu cred ca cineva sæ fi mers pânæ acolo încât sæ altereze forma unui document. În epoca aceasta s°au tratat multe chestiuni pe care le cunoaøtem din auzite, dar pe care nu le mai putem aprecia la dreapta lor valoare, din cauzæ cæ n°am dobândit favoarea vreunui puternic de la Ministerul de Externe, cu ajutorul cæruia [sæ] punem mâna pe documentele originale øi sæ le confruntæm. Dar d. ministru vine cu cealaltæ teorie prin care zice cæ publicafliunea documentelor supæræ pe stræini. Eu nu cred cæ vreun guvern stræin sæ se fi supærat… D. Al. Lahovari, ministru de Externe. N°am zis cæ s°a supærat.

617 D. C. C. Dobrescu°Prahova. Am væzut cæ dvs. v°afli servit de documente diplomatice fæcute în timpul guvernului liberal; am væzut chiar cæ guvernul liberal a publicat toate documentele în chestiunea încheierii unei noi convenfliuni cu Austria, din care pe unele dvs. le°afli înfleles într°un fel, noi le°am înfleles în alt fel. fiara va judeca, nimeni însæ nu s°a supærat. Mai zicefli cæ s°au publicat documente færæ rost. Ce documente? Acelea privitoare la ræzbel? Apoi acele nu mai pot supæra pe nimeni; fiindcæ noi poate sæ ne mai gândim la un alt ræzbel, dar ca sæ ne mai întoarcem la ræzbelul din 1877 aceasta nu se poate. Dar afaræ de aceasta, d. ministru a fost foarte aspru cu acei care au publicat acte, cæci a zis cuvântul de falsificare, ba încæ d. ministru al Domeniilor a adæogat øi cuvântul: s°au furat acte diplomatice!... O voce. N°a zis aøa. D. C. C. Dobrescu°Prahova. Cuvântul s°a pronunflat aci în gura mare de cætre un ministru, de aceea flin sæ°l relevez; pentru ca sæ se øtie cæ sunt azi miniøtri care afirmæ cæ noi românii am avut miniøtri care au furat documente diplomatice. Am auzit multe de la d. ministru P.P. Carp, pentru ca aceasta sæ ne mai mire. D. vicepreøedinte. Nu s°a zis lucrul acesta. D. C. C. Dobrescu°Prahova. Ba s°a zis aøa de tare, încât d. ministru de Externe adresându°se d°lui Carp i°a zis: eu nu voi sæ întrebuinflez un termen aøa de aspru ca acel al dv. Dar nu voiesc sæ înæspresc o discufliune care este în afaræ de luptele politice dintre noi. Aøtept legea promisæ de d. ministru øi vom vedea atunci de ce principii se conduce d°sa. Ceea ce regret este cæ d. ministru nu s°a gândit sæ completeze acest articol care se aflæ în legea noastræ de 23 ani, øi sæ facæ astfel ca actele noastre diplomatice sæ fie publicate pe viitor. Eu, de o mie de ori, aø pune mai mare prefl sæ studiez o colecfliune completæ de documente oficiale pentru cæ aø avea la îndemânæ toate elementele trebuitoare pentru o judecatæ istoricæ nepærtinitoare. Nu înfleleg, d°le ministru, da ce afli crezut øi cu aceastæ ocaziune sæ facefli oarecare aluziuni nedrepte la marii bærbafli de stat: Ion Brætianu øi M. Kogælniceanu, pentru cæ s°a publicat unele documente privitoare la ræzbelul din 1877. Când istoria va vorbi despre 1877 desigur va rezerva pagini frumoase øi strælucite øi lui Ion Brætianu øi lui M. Kogælniceanu. (Aplauze.) D. Al. Lahovari, ministru de Externe. D°lor, mai întâi trebuie sæ declar cæ nu am atacat întru nimic nici rolul ce I. Brætianu, nici rolul ce M. Kogælniceanu l°au avut în timpul ræzbelului. Nu e vorbæ dar de pagina frumoasæ øi strælucitæ ce dânøii ar avea în istoria noastræ. Va fi greu ca alflii sæ o aibæ, deoarece dânøii erau la guvern, iar nu alflii când s°au petrecut aceste fapte.

618 Desigur aceøti doi bærbafli vor avea o paginæ onorabilæ, dar paginile frumoase øi strælucite nu sunt ale acelora care au fost la guvern, ci ale noastre tuturor, ale flærii întregi, ale armatei. (Aplauze.) D. Dobrescu, ca de obicei, øi de astæ datæ, ca întotdeauna, amestecæ douæ chestiuni cu totul deosebite, amestecæ chestiunea proprietæflii actelor diplomatice oficiale, cu chestiunea când se cuvine, sau când nu se cuvine ca acele acte sæ fie publicate. Este foarte lesne a se clarifica aceste douæ chestiuni. Actele administrafliunii Ministerului de Externe aparflin statului øi niciodatæ particularilor, care, într°un mod sau într°altul, le°au avut în mânæ øi care nu au dreptul, nici ei, nici urmaøii lor sæ le publice. Aceasta este nu numai pærerea mea, ci a legii, a bunului simfl øi a tuturor legiuitorilor din stræinætate, începând de la autocrata Rusie pânæ la ultraliberalæ Engliteræ øi la Francia republicanæ. La a doua chestiune, aceea dacæ aceste acte trebuie sau nu sæ se publice, ræspund: Da, se cuvine din timp în timp sæ se publice atât în interesul istoriei, cât øi pentru dreapta apreciere a faptelor øi a oamenilor care au jucat un rol. Însæ de cine øi când? De cine? Numai de stat. Øi când? Numai când judecæ statul cæ ele nu sunt periculoase, øi nu fac decât a lumina istoria trecutului færæ a compromite interesele prezentului. Dar d. Dobrescu zice: atunci publicarea lor nu se va permite decât istoricilor oficiali. Øi aci, d. Dobrescu, confundæ douæ lucruri. Eu nu am zis cæ aceste documente sunt proprietatea noastræ, a miniøtrilor, ci a statului, øi statul se compune din guvernele succesive care vin la putere, dupæ timpuri øi care nu sunt solidare nici în acte, nici în idei, nici în interese. Altfel ar trebui sæ presupunem cæ toate guvernele sunt expresiunea unui singur partid sau a unei singure idei, dupæ care s°ar cârmui în veci popoarele. Prin urmare, istoria nepærtinitoare oriøicând, din aceastæ veønicæ schimbare, capætæ totdeauna mijlocul de a lumina faptele øi de a judeca oamenii. Prin urmare, d. Dobrescu, care este profesor de istorie, ar trebui sæ øtie cæ nici un guvern nu va putea ascunde în veci realitatea faptelor. Însæ persist a zice cæ actele diplomatice nu pot fi proprietatea celui dintâi venit care, printr°o împrejurare oarecare, a izbucnit sæ punæ mâna pe dânsele. Se pune la vot art.13 øi se adoptæ. Articolele 14, 15, 16, 17 øi 18 se adoptæ færæ discufliune. Se citeøte art.19. D. C. I. Stoicescu. Iatæ observafliunile ce voiesc sæ fac la articolul 18, care este în legæturæ cu articolul 19, øi ar fi trebuit, dupæ pærerea mea, ca amândouæ sæ formeze un singur articol. Articolul 18 vorbeøte de oficiile consulare de întâia categorie, øi spune cæ: se instituie în nouæ anume localitæfli, oficii consulare de clasa I. În prima parte, însæ, a

619 articolului 18, sunt scrise cuvintele: deocamdatæ. Ei bine, aceste cuvinte sunt în legæturæ cu articolul 19 care dæ guvernului facultatea de a spori pânæ la 12 numærul acestor consulate, øi aceasta færæ autorizafliunea Camerei. Ei bine, dvs. øtifli cæ cea dintâi condifliune pentru ca sæ fie o lege bunæ, este sæ fie precisæ, sæ nu lase loc la incertitudini, øi sæ nu poatæ fi nici lærgitæ, nici restrânsæ în aplicafliunea ei; în nici o lege din lume nu se pune o asemenea facultate pentru guvern precum o vedefli læsatæ prin art.18 øi 19. Pentru aceste cuvinte, rog Camera sæ øteargæ expresiunea deocamdatæ de la articolul 18 øi sæ respingæ articolul 19. Øi pentru ce fac aceastæ propunere? Pentru cæ nici într°o lege care se face nu se lasæ ministrului mâna largæ sæ poatæ extinde, sæ poatæ lærgi articolele din lege, sæ poatæ sæ schimbe articole din lege prin simplu aviz al Consiliului de Miniøtri øi decret regal. Dacæ nu simflifli necesitatea actualmente de a face decât numai 9 agenflii consulare principale, facefli legea precisæ, claræ, færæ sæ mai dafli ministrului nimic la îndemânæ ca sæ poatæ adæoga ceva la lege. A zice: putefli sæ mai facefli aci trei consulate, oriunde vefli gæsi de cuviinflæ, e a face pe Cameræ sæ abdice la un drept de a controla pe ministru, sæ vadæ dacæ e oportun sau nu sæ facæ noi consulate. Toate legile se fac pentru trebuinflele actuale; toate legile sunt, desigur, supuse schimbærii mai târziu; øi dacæ se va vedea cæ e posibilitate øi utilitate sæ facefli consulate øi în alte pærfli, vefli veni sæ spunefli aceasta Camerei, øi negreøit cæ, dacæ Camera se va convinge de acea utilitate, va vota; dar sæ cerefli mai dinainte un bill de indemnitate pentru niøte lucræri care nu le putefli pipæi, e sæ facefli sæ abdicæm la un drept, dreptul ce°l avem de a controla propunerile øi actele ministrului. Iatæ de ce mæ înscriu contra cuvintelor: deocamdatæ din art.18, care, de altfel, se leagæ cu art.19, a cærei suprimare o propun. D. Al. Lahovari, ministru de Externe. D°lor, deøi Camera a votat art.18, øi nu mi°ar ræmâne decât sæ rog pe d. preøedinte a nu mai permite sæ se revinæ asupra unui vot, dar fiindcæ d. Stoicescu a vorbit de art.18 øi a discutat asupra cuvintelor: deocamdatæ, eu mæ pun la dispozifliunea d°sale ca sæ°i aræt de ce în art.18, deja votat, s°au pus cuvintele: deocamdatæ. D°lor, sunt 9 consulate, însæ prin art.19 se dæ guvernului dreptul de a merge cu numærul lor pânæ la 12. Legea îi dæ aceastæ voie øi de aceea, în articolul 18, se zice cæ deocamdatæ sunt instituite 9 consulate, pentru cæ art.19 dæ guvernului dreptul sæ mai înfiinfleze încæ trei. Dv. mæ întrebafli în ce lege din lume se gæseøte asemenea lucru? Færæ sæ mergem sæ cercetæm legile din lume, øi øezând la noi acasæ, vom gæsi o dispozifliune de felul acesta în legea suplimentaræ din 1879 a Partidului Liberal. Prin acea lege se dæ voie guvernului ca pe lângæ consulatele, atunci în fiinflæ, sæ poatæ stabili, altele acolo unde el va gæsi de cuviinflæ pânæ la numærul de zece.

620 Iatæ chiar textul acestui articol 14 din legea suplimentaræ de la 1879: „Se vor putea stabili autoritæfli consulare retribuite de orice grad la zece puncte, unde guvernul va gæsi de trebuinflæ“. Aceastæ dispozifliune a legii din 1879 eu o reproduc în mod mult mai modest, pentru cæ fixez prin lege nouæ consulate, øi nu°mi las facultatea de a mai putea înfiinfla altele, decât numai pentru micul numær de trei consulate. Aceastæ explicafliune cred cæ va satisface pe d. Stoicescu. D. C. I. Stoicescu. Am urmætorul amendament: „Propun suprimarea art.19“. D. general G. Manu. Acesta nu e un amendament. Nu avefli decât sæ votafli contra articolului. Se pune la vot amendamentul d°lui Stoicescu øi se respinge. Se pune la vot art.19 øi se adoptæ. Art.20 pânæ la 23 inclusiv se adoptæ fiecare færæ discufliune. Se citeøte art.24. D. C. I. Stoicescu. D°lor, vedefli cæ în art.24 mæ întâlnesc cu douæ redacfliuni: una a guvernului øi alta a comitetului delegaflilor. Între aceste douæ redacfliuni, dacæ vefli citi øi pe una øi pe alta, vefli vedea cæ singura deosebire consistæ în cuvântul interprefli. Aceastæ adæogire, de altmintrelea, o releveazæ øi d. raportor în raportul d°sale, care precedeazæ aceastæ lege. De ce e vorba în art.24? Afli væzut cæ prin articolele precedente se aratæ care sunt anume atribufliunile diplomatice øi consulare; øi dacæ cineva citeøte aceste atribufliuni ræmâne niflel cam uimit cum e posibil ca agenflilor noøtri în stræinætate sæ li se dea atât de mari puteri; ei sunt ofifleri de stare civilæ, notari, judecætori øi în civil øi în criminal, øi în corecflional, øi în comercial; judecæ câteodatæ singur, altædatæ cu accesori atâtea øi atâtea atribufliuni care sunt prevæzute la art.23, încât væ mærturisesc cæ mulfli se întreabæ, dacæ este prudent, dacæ este bine ca aceste atribufliuni sæ li se dea trimiøilor noøtri în stræinætate, mai ales cæ articolul este general. În art.24 se adaugæ o nouæ idee: delegafliunea; dupæ ce afli trecut toate aceste atribufliuni pe care guvernul sau legiuitorul a crezut cæ este bine sæ le dea agenflilor sæi din stræinætate în interesul naflionalilor, vine art.24 sæ le dea prin delegafliune nu numai titularilor øefi de misiune, dar øi subalternilor sæi, øi d. raportor merge pânæ a le da øi interpreflilor. Dar, d°lor, øeful de misiune care este un om special, care a trecut prin o viaflæ politicæ øi socialæ întreagæ, care este un om cu greutate, care inspiræ încredere, se poate concepe lesne sæ aibæ aceste atribufliuni; dar vine art.24 øi spune cæ se mai pot încredinfla aceste atribufliuni øi altor funcflionari ai consulatelor, øi guvernul, în proiectul pe care l°a

621 redactat la început øi care s°a votat de Senat, zice cæ aceste atribufliuni se pot da prin delegafliune secretarilor, ataøaflilor øi cancelarilor. Comitetul delegaflilor, însæ, a crezut cæ este bine sæ adaoge, pe lângæ aceøtia, øi pe interprefli. Gæsesc cæ întinzând astfel puterea de delegafliune a greøit; cæ adæogirea este rea, øi cæ mai bine este sæ ræmânæ proiectul aøa cum este redactat øi votat de Senat. D°lor, dacæ aceste atribufliuni se pot da prin delegafliune secretarilor, ataøaflilor øi cancelarilor, cel puflin gæsim într°înøii o îndoitæ garanflie: întâi, cæ sunt români øi numai români; øi al doilea cæ, pentru a ajunge în gradul funcfliunii încredinflatæ lor, li se cer condifliuni de admisibilitate øi de stagiu. Interpreflii, însæ, pot fi stræini; øi art.52 spune cæ ei pot sæ fie scutifli øi de condifliunile de admisibilitate cerute de ceilalfli. Ei dar nu prezintæ nici o garanflie; sunt luafli pentru trebuinfla vremelnicæ a traducfliunii. Este dar o greøealæ sæ le dafli aceste atribufliuni importante, øi adæogirea comitetului delegaflilor este un adeværat pericol. De aceea, væ rog foarte mult sæ nu admitefli aceastæ redacfliune, ci sæ ræmânæ art.24 aøa cum s°a votat de Senat; adicæ aceastæ delegafliune sæ nu se poatæ da øi interpreflilor. Chiar dacæ ni s°ar zice cæ nu este un inconvenient, deoarece în definitiv acest drept se dæ numai excepflional prin delegafliune, eu, însæ, nu voiesc ca aceøti oameni care sunt stræini sæ aibæ posibilitatea de a exercita aceste atribufliuni care sunt de prea mare importanflæ, pentru a fi încredinflate la agenfli de aøa minimæ importanflæ cum sunt interpreflii. De aceea propun acest amendament ca sæ adoptæm proiectul de lege cu redacfliunea art.24 anterior. D. Al. Lahovari, ministru de Externe. D°lor deputafli, chestiunea este aøa de simplæ încât nu merita dezvoltærile atât de lungi øi atât de elocinte ale d°lui Stoicescu. Øi mai întâi, dreptul de care se sperie d°sa, adicæ jurisdicfliunea civilæ øi criminalæ, nu se exercitæ decât în flærile de capitulafliuni, în flærile din Orient, iar nu øi în celelalte flæri. De când suntem independenfli, am dobândit øi noi în Orient dreptul de jurisdicfliune civilæ øi criminalæ asupra supuøilor noøtri ca øi celelalte puteri, drept de care am suferit ca vasali, dar pe care astæzi îl exercitæm ca independenfli. Acum vin la chestiunea specialæ ridicatæ de d. Stoicescu. D°sa zice cæ admite ca aceste atribufliuni sæ se delege secretarilor, ataøaflilor øi cancelarilor, dar nu øi interpreflilor. Mai întâi voi face observafliunea cæ aceste atribufliuni, care pot fi delegate secretarilor, ataøaflilor øi cancelarilor, nu au sæ fie delegate decât într°o minimæ parte øi interpreflilor; dar dacæ pe d. Stoicescu îl sperie aøa de mult aceastæ neînsemnatæ delegafliune, eu primesc sæ se øteargæ cuvântul de interprefli din articolul 24.

622 Se pune la vot supresiunea cuvântului interpreflii øi se primeøte. Se pune la vot art.24, cu aceastæ supresiune, øi se adoptæ. Art.25 se adoptæ fiecare færæ discufliune. Se citeøte art.26. D. N. Fleva. D°lor, acest articol nu læmureøte bine cum se înfiinfleazæ taxele care trebuiesc plætite pentru actele redactate la legafliunile noastre din stræinætate. Legea veche zicea cæ un regulament special va fixa aceste taxe. Legea care ni se prezintæ nu zice nimic. Aøadar, aø dori sæ explice d. ministru care este tariful consular care fixeazæ aceste taxe øi cine face acest tarif. Aceasta, d°lor, o spun din experienflæ, fiindcæ am voit sæ fac o procuræ la legafliunea noastræ din Paris, când eram acolo, øi când m°am dus sæ cer legalizarea care øtiam cæ la noi se face pe un timbru de un leu, acolo mi°a cerut 15 lei, ceea ce mi s°a pærut enorm. D. secretar de legafliune mi°a spus cæ mai înainte era taxa de 5 lei, dar acum se iau 15 lei, øi mi°a zis cæ îmi dæ recipisæ în regulæ, dupæ cum mi°a øi dat. Ei bine, când facem o lege de organizare a acestui minister, ar fi bine sæ øtim cine regulamenteazæ øi cine fixeazæ aceste taxe. Eu n°aø primi sæ se facæ aceasta nici chiar pe calea unui regulament; dar dacæ ar fi mæcar un regulament, tot ar fi ceva, fiindcæ lumea ar øti cæ sunt taxe fixe øi nevariabile de azi pânæ mâine. Dar sæ se lase aceasta la bunul plac al fiecærui ministru, ca sæ schimbe taxele în fiecare zi, este un fel de nestabilitate care n°ar trebui sæ fie. Iatæ pentru ce cer ca d. ministru sæ ne dea o læmurire. D. Al. Lahovari, ministru de Externe. D°lor, legea de la 1873 zice cæ taxele se vor percepe dupæ un regulament care va preciza øi va fixa acele taxe. Onor. d. Fleva mæ întreabæ: De ce art.26 nu este redactat ca în legea de la 1873? Pur øi simplu pentru cuvântul cæ legea din 1873 prevedea un regulament care avea sæ se facæ, iar legea aceasta din 1893 se referæ la un regulament tarifar consular în vigoare, care se aplicæ de 20 ani. Prin urmare, nici o taxæ nu se impune în mod arbitrar, ci conform acestui regulament tarifar. Dar, zice d. Fleva, cæ pentru o procuræ se plæteøte, aci în flaræ, un leu øi în stræinæ- tate 15. Mai întâi rectific cifra d°sale, cæci taxa pentru o procuræ autenticæ nu este nici aci în flaræ de un leu, ci de cinci lei; øi dacæ pentru o procuræ, datæ de o legafliune sau un consulat, se ia mai mult, aceasta este conform cu regulamentul special. Dacæ vom gæsi cæ taxa este prea mare, o vom putea scædea; dar ceea ce obiecteazæ d. Fleva nu are nici un raport cu legea actualæ, deoarece taxa se percepe, nu dupæ capriciul ministrului, ci dupæ tariful consular. Dacæ tariful este prea încærcat aø putea sæ°l revizuiesc, øi aceasta e tot ce pot promite d°lui Fleva. Se pune la vot art.26 øi se adoptæ.

623 Articolele 27 øi 28 se adoptæ færæ discufliune. Se citeøte art.29. D. N. Fleva. D°lor, væd cæ acest articol cuprinde o inovafliune. Pânæ acum erau douæ clase de secretari: clasa I øi clasa II, øi mai erau øi ataøafli retribuifli, care erau ca un fel de secretari clasa III. Væd cæ acum se fac trei clase de secretari; øi aø ruga pe d. ministru sæ ne explice care sunt motivele pentru care se înfiinfleazæ øi secretarii de clasa III. D. Al. Lahovari, ministru de Externe. D°lor, dupæ legile actuale sunt øi secretari de clasa III. D. N. Fleva. Nu sunt, ci numai niøte ataøafli neretribuifli, numifli honoris causa øi denumifli secretari clasa III; dar secretari de clasa III în funcfliune nu se gæsesc. Iatæ ce zice art.3 din legea cea mai din urmæ: „Secretarii de legafliune, fie de clasa I, fie de clasa II, sunt aøezafli la diferite posturi etc.“. Vedefli cæ de secretari clasa III nu vorbeøte. D. Al. Lahovari, ministru de Externe. Este øi un articol din legea organicæ din 1879, øi cred cæ cunosc legea organicæ a Ministerului de Externe mai bine decât d. Fleva, færæ ca aceasta sæ°mi dea un merit, cæci o practic de aproape patru ani. Iatæ ce zice art.6, §3 din legea din 1879: „Ataøaflii de legafliune de clasa I, care vor funcfliona mai mult de trei ani, vor putea obfline titlul de secretari de legafliune de clasa III, færæ ca acest titlu sæ le constituie un drept la altæ retribufliune“. Va sæ zicæ, dupæ legea de azi, avem 4 grade cu retribufliuni diferite: secretar clasa I, secretar clasa II, ataøafli de clasa I øi ataøafli de clasa II, øi mai este øi un grad, pur onorific, secretar clasa III. Eu am menflinut tot 4 grade, suprimând aceastæ superfetafliune*, øi le°am denumit: secretar de clasa I, secretar de clasa II, secretar de clasa III, øi ataøafli de legafliune færæ deosebire de clasæ. Acum, ce însemnætate mare are faptul cæ am admis secretari de trei clase, cum e în toate flærile, øi ataøafli færæ denumiri speciale. În cele din urmæ, ataøaflii de clasa I devin secretari de clasa III, ataøaflii de clasa II, ræmân ataøafli færæ denumire specialæ. Iatæ explicafliunea lucrului; eu cred chestiunea færæ importanflæ. Se pune la vot art.29 øi se adoptæ. Articolele 30, 31 øi 32 se adoptæ færæ discufliune. Art.33 se adoptæ dupæ amendamentul propus de comitetul delegaflilor. Se citeøte art.34.

* prisosinﬂæ, beløug prea mare (din fr. superfétation).

624 D. I. Grædiøteanu. Am luat cuvântul ca sæ fac o întrebare d°lui ministru de Externe asupra punctului al treilea: „dacæ nu a satisfæcut obligafliunilor legii de recrutare“. La punctul al doilea s°au stabilit douæ margini de vârstæ, vârsta de 21 ani pentru ca sæ fie admis în serviciul Ministerului de Externe; aceasta este marginea minimæ de vârstæ; altæ margine este maximum vârstei de 30 ani. Færæ nici o îndoialæ marginea minimæ trebuie admisæ; nu se poate primi nimeni în serviciul statului într°o vârstæ prea fragedæ. Maximum, însæ, nu°l înfleleg. De ce sæ se mærgineascæ vârsta la 30 ani pentru acela care ar dori sæ intre în cariera diplomaticæ? Dacæ cineva se supune tuturor celelalte condifliuni de admisibilitate, dacæ trece examenele, dacæ, de altæ parte, însuøeøte toate condifliunile celelalte, nu væd de ce am împiedica pe cineva de a intra în serviciul Ministerului de Externe, când a trecut vârsta de 30 ani. De aceea eu cred cæ ar trebui desfiinflatæ aceastæ margine maximæ de vârstæ, øi ar trebui sæ læsæm nemærginitæ vârsta în ceea ce priveøte maximul. D. Al. Lahovari, ministru de Externe. D°lor, aceastæ mærginire nu are atâta importanflæ cât crede d. Grædiøteanu. Sunt foarte numeroase excepfliunile la aceastæ mærginire de vârstæ, precum este cu consulii, agenflii diplomatici, øefii de misiuni care sunt dispensafli de aceastæ limitæ de vârstæ. Aceastæ limitæ se raportæ numai la un numær oarecare din funcflionarii de gradele inferioare, øi cred cæ în aceastæ carieræ este bine sæ intre cineva mai de tânær. De altfel este deja o margine destul de largæ, aceea care permite intrarea în funcfliunile inferioare ale Ministerului de Externe pânæ la vârsta de 30 ani. Pe de altæ parte ar fi o nedreptate sæ punem la concurs pe niøte tineri de 21 ani cu oameni maturi de 30 ani øi care i°ar depærta poate cu prea multæ înlesnire de la aceste funcfliuni pe care mi se pare cæ este mai bine sæ le înceapæ cineva într°o vârstæ mai fragedæ. Iatæ motivele pentru care am pus limita de 30 ani. Dacæ însæ dvs. dorifli øtergerea acestei limite, eu nu mæ opun la aceasta. D. vicepreøedinte. Propunefli un amendament, d°le Grædiøteanu? D. I. Grædiøteanu. Da, amendament prin care cer øtergerea cuvintelor: sau dacæ este mai mare de 30 ani. D. vicepreøedinte. D. ministru aderæ la acest amendament. D. Al. Lahovari, ministru de Externe. Eu am zis cæ nu mæ opun; dar nu recomand acest amendament, asupra cæruia rog pe comitetul delegaflilor sæ hotærascæ. D. C. Ghica°Deleanu. D°lor deputafli, comitetul delegaflilor întrunindu°se øi delibe- rând asupra amendamentului propus de d. Grædiøteanu, l°a respins admiflând însæ o

625 nouæ redacfliune a articolului, adicæ ca în loc de 30 ani sæ se punæ 35. Aceasta pentru multe cuvinte… D. Al. Lahovari, ministru de Externe. Primesc amendamentul comitetului delegaflilor, pentru cæ împacæ în parte amendamentul d°lui Grædiøteanu. Se pune la vot amendamentul d°lui Grædiøteanu în cuprinderea urmætoare øi se respinge: „Propunem a se øterge la art.34, nr. 2 cuvintele: sau dacæ este mai mare de 30 ani“. I.C. Grædiøteanu, D. Orbescu, Ph. Corlætescu, N. Popescu, M. Læmotescu. Se pune la vot modificarea fæcutæ de comitetul delegaflilor øi se respinge. Se pune la vot articolul aøa cum a fost prezentat de guvern øi se primeøte. Articolele 35 øi 36 se adoptæ færæ discufliune. Se citeøte art.37. D. vicepreøedinte. La acest articol este un amendament, în cuprinderea urmætoare: „Propunem supresiunea art.37 la supranumerari“. C.I. Nicolaescu, N. Crætunescu, G. Øtefænescu°Gogu, C.I Stoicescu, D. Proto- popescu. D. N. Fleva. D°lor, art.37 propune o inovafliune pernicioasæ øi reînnoieøte amintirea administrafliunilor dinainte de Regulamentul Organic. Acest articol era, înainte de legea din 1885, în legea din 1873. Pânæ la oarecare punct, fiind mai apropiatæ de acele timpuri, acest articol se putea înflelege în acea lege, dar nu se poate înflelege în legea de astæzi øi în timpii de astæzi, fiindcæ onor. d. ministru de Externe a recunoscut ieri cæ în aceøti 20 de ani toate institufliunile noastre au fæcut progres, øi flara noastræ a înaintat foarte mult, aøa cæ introducerea unui asemenea articol, într°o lege care se elaboreazæ în zilele de acum, nu mi°o pot explica decât numai ca o transmisiune prin atavism a unor idei ale acelor generafliuni care au apucat timpurile cele înapoiate dinaintea Regulamentului Organic. Negreøit, d°lor, cæ foarte puflini din noi îøi mai aduc aminte de acele timpuri când intrai în o administrafliune publicæ øi întâlneai acolo unu sau doi funcflionari plætifli øi cinci sau øase, dacæ nu øi mai mulfli, neplætifli, aøa numiflii candidafli, care uneori, erau servitori boiereøti, puøi acolo ca sæ vinæ apoi cu dreptul de vechime la o vacanflæ, sæ ia dreptul altora; alteori vedeai pe fiul cutærui om cu dare de mânæ pus acolo ca sæ nu umble haimana øi care se oferea sæ facæ treabæ degeaba; altæ datæ se întâmpla sæ fie câte un fel de jupuitori puøi pe lângæ cei oficiali. Ei bine, legea din 1885, recunoscând principiul democratic al societæflii moderne, cæ nimeni nu are dreptul sæ fie funcflionar decât dacæ figureazæ în bugetul statului, øi cæ nimeni nu poate fi obligat sæ lucreze decât dacæ este plætit, a desfiinflat aceøti candidafli care se gæseau pe lângæ alte administrafliuni, øi în administrafliunea

626 Ministerului de Externe. D. ministru øi cu aceastæ ocaziune nu s°a putut sæ nu revinæ la sistema cea veche a Regulamentul Organic, øi sæ propunæ înfiinflarea oficialæ a acestor candidafli. Dafli°mi voie, d°lor, fiindcæ acest lucru se gæseøte øi la art.42, cæci d. ministru n°a gæsit de cuviinflæ sæ populeze numai administrafliunea centralæ cu aøa°ziøii candidafli, dar d°sa a gæsit de cuviinflæ ca øi agenfliile noastre din stræinætate sæ permitæ a fi populate cu asemenea soi de oameni; de aceea voi vorbi cu ocaziunea art.42 despre legea din 1885 øi despre mæsurile care se propun astæzi. Aci îmi permit sæ atrag atenfliunea d°lui ministru, cæ art.37 cuprinde o dispozifliune care, dacæ o vom admite, va dovedi cæ nu a intrat încæ în noi principiile øi ideile care trebuie sæ guverneze societatea noastræ, ceea ce, în acelaøi timp, ar fi pernicios øi administrafliunii øi progresului la care trebuie sæ ne aøteptæm pe aceastæ cale. D. ministru ne propune candidafli care întrunesc condifliunile cerute la articolul precedent, øi zice: Art. 37. „Candidaflii care întrunesc condifliunile cerute la articolul precedent pot fi autorizafli sæ lucreze în birourile administrafliunii centrale, în calitate de copiøti supranumerari, neretribuifli pânæ la cea dintâi sesiune a examenului de admitere“. Va sæ zicæ, dacæ este vorba de autorizafliune, atunci trebuie cæpætatæ voia ministrului øi nimic alt, aøa cæ orice om færæ cæpætâi ar putea, færæ ca sæ figureze în bugetul statului, sæ fie introdus în cancelariile noastre diplomatice, numai prin favoarea øi trecerea ce ar avea la ministru. Înfleleg sæ°l punefli în funcfliune øi sæ°l învestifli cu un caracter oficial, cæci atunci are ræspunderea datoriilor lui, dar nu înfleleg sæ introducefli acolo oameni færæ cæpætâi, færæ titluri, færæ probe øi numai în virtutea favoarei pe care o poate dobândi prin felurite intervenfliuni. Când noi am decis sæ revizuim Constitufliunea øi sæ dæm o diurnæ senatorilor români, am fæcut aceasta pentru cæ diurna este un omagiu dat principiilor democratice moderne, adicæ nimeni sæ nu dea munca lui færæ o remunerare. Aø fi înfleles sæ creafli copiøti supranumerari cu oarecare retribufliune, dar aceøti candidafli neremunerafli nu sunt decât candidaflii din timpurile vechi. Ce au sæ facæ ei acolo? Sæ væ serve[ascæ] dvs.? Sæ facæ treburile celor remunerafli? Sau sæ facæ alte treburi pentru care nu avefli funcflionari de ajuns? Dacæ copiøtii pe care îi avefli nu sunt de ajuns, atunci cerefli sæ se adaoge numærul lor; dar sæ punefli acolo oameni færæ atribufliuni determinate øi færæ remunerariu, aceasta ar fi ceea ce se poate întâmpla øi în casa dvs., când avefli între servitori unul de prisos, care încurcæ treaba celorlalfli; unul încurcæ pe cel de°al doilea, cel de°al doilea pe cel de°al treilea, øi cel de°al treilea pe ceilalfli doi, aøa încât se face numai încurcæturæ pentru cæ fiecare slugæ, la rândul sæu voieøte sæ aibæ pe altul sub ordinele lui. Aøadar, sistema ce propunefli este un ce

627 periculos, øi este crearea unui fel de privilegiu øi monopolul în favoarea unor oameni protejafli, ceea ce nu este conform cu principiile moderne. Dar d. ministru va zice: nu vedefli cæ am pæstrat principiul cæ nimeni nu poate fi funcflionar în minister decât dacæ va da un examen? Dar ia purtafli°væ puflin cu mintea la starea când erau candidafli pe la minister, cine mai mergea atunci sæ dea concurs? Nimeni. Pentru cæ totdeauna întâmpina pe ministru care°i zicea: pofli sæ dai øi d°ta concurs, dar cutare candideazæ aci de atâta timp, færæ nici o platæ. Ei bine, aceasta este o descurajare chiar a concurenflilor. Prin urmare, aceastæ institufliune de candidafli pe lângæ minister este pernicioasæ din toate punctele de vedere, øi ne întoarce la timpurile vechi. Dv. râdefli, d°le ministru; este o nenorocire cæ dv. nu voifli niciodatæ sæ luafli lecfliuni nici de la cei bætrâni. D. prim°ministru vede bine øi poate se bucuræ cæ colegul sæu de la Externe reînviazæ o dispozifliune din timpurile Regulamentului Organic, dar cel puflin nu râde, ci tace. Dv. râdefli când væ facefli instrumentul dorinflei altora øi suntefli øi mai aplecat spre reînvierea acelor timpuri; aceasta denotæ cæ tinerii din noua generafliune de elitæ socialæ ce ne guverneazæ sunt mai reacflionari decât bætrânii din timpurile vechi; aceia cel puflin aveau o scuzæ, pe când dv. nu o avefli. (Aplauze.) Pentru ce râdefli? D. Al. Lahovari, ministru de Externe. Væ voi aræta pentru ce râd când vefli termina. D. N. Fleva. Dv. primifli în curtea dv. sæ væ slujeascæ un om færæ salariu? Când vefli face aceasta, vefli face un lucru nedrept, neuman øi chiar pægubitor interesului dv. Dacæ dv. avefli atâta demnitate de a nu primi pe nimeni sæ væ serveascæ færæ salariu, cum admitefli ca statul român sæ fie azilul tuturor oamenilor færæ cæpætâi care, stând acolo ca stagiari, sæ ocupe în stat o funcfliune? Aceasta este un ce în contra principiului democratic, øi protestez. Statul nu poate sæ primeascæ în administrafliunea lui oameni care nu au o situafliune bine definitæ, cæci aceøti oameni pot fi considerafli, cu drept cuvânt, ca aceea de sub Regulamentul Organic færæ cæpætâi, dar care, în acelaøi timp, sunt autorizafli sæ figureze în administrafliunea acestui minister øi sæ poatæ punæ pe cartea de vizitæ, când se vor gæsi înaintea judecætorului de instrucfliune, cæ sunt în administrafliunea Ministerului de Externe. Cum, d°lor? De la acei care intræ în funcfliune cerefli juræmânt øi de la niøte oameni færæ cæpætâi nu cerefli, øi îi autorizafli sæ lucreze în administrafliune în locul acelor care, când au intrat acolo, le°afli cerut juræmânt, credinflæ institufliunilor, Regelui øi Dinastiei. Ei bine, aceøti oameni færæ cæpætâi, lucrând în locul celor în drept, la cea dintâi

628 ocaziune, neavând ræspundere, vor fura acele hârtii de care væ îngrijifli atât de mult øi de care vorbeafli adineaori, le vor publica øi vor træda interesele statului. Eu protestez în contra acestei învieri a Regulamentului Organic, fiindcæ cu toflii afli proscris aceastæ sistemæ din toate administrafliile, sæ o proscrifli øi de aci, øi dacæ o introducefli aci, sæ o introducefli în toate pærflile, øi la væmi, øi la Interne, øi la Instrucfliune. Dar când s°a desfiinflat din toate pærflile, nu înfleleg de ce sæ o pæstrafli aci. Nu primifli pe nimeni decât în urma concursului; primifli pe cei capabili, iar pe ceilalfli nu°i primifli øi nu°i læsafli sæ°øi piardæ timpul; sæ meargæ sæ învefle, øi apoi sæ vinæ prin concurs a lua funcfliune. Pentru aceste considerafliuni, rog pe onor. Cameræ, dacæ am adoptat noile instrucfliuni, øi dacæ am fæcut un progres în aceastæ flaræ, sæ nu mai reînviem lucruri de o amintire tristæ øi sæ øtergem aceastæ dispozifliune contrarie legii din 1885, care a desfiinflat aceastæ institufliune a candidaflilor din minister. Tot în acest sens voi vorbi øi cu ocazia articolelor, care trateazæ despre ataøaflii supranumerari. D. Al. Lahovari, ministru de Externe. D°lor, când læflimea cuvintelor øi exage- rafliunea pasiunilor este în disproporflie væditæ cu neînsemnætatea faptului, aceasta nu poate provoca decât sau indignafliunea, sau râsul, ceea ce mi se pare este efectul natural al discursului d°lui Fleva. D°lor, dacæ am fi venit noi cu o lege care sæ reînfiinfleze arhondologia øi privilegiile, nu cred cæ d. Fleva putea sæ rosteascæ un alt discurs mai pasionat øi mai umflat decât acela pe care l°a întrebuinflat cu ocaziunea câtorva biefli copiøti neretribuifli, aspiranfli la un post vacant, care vin sæ lucreze în Ministerul de Externe; øi voi aræta în ce condifliuni grele pot ei sæ fie primifli a lucra. Legea din 1873 era mult mai largæ în privinfla aceasta øi eu nu am fæcut decât s°o restrâng; legea din 1873 zice: Art.19. „Pe lângæ funcflionarii ministerului pot fi admiøi în diferite birouri, surnumerari sau ataøafli, care nu vor primi tratamente, øi al cæror numær va fi limitat dupæ trebuinflele serviciului“. Øi în art.25. „Supranumerarii sau ataøaflii au dreptul a aspira deopotrivæ cu ceilalfli funcflionari, dupæ capacitate øi aptitudinea lor, dupæ ce se vor supune la examenul prevæzut la art.22. Ei vor fi totdeauna preferafli persoanelor stræine ministerului“. Va sæ zicæ legea din 1873 înfiinfla candidafli færæ a le cere condifliuni øi îi admitea sæ ia parte la examene, declarând, tot într°un timp, cæ vor fi preferifli persoanelor stræine ministerului. Ce intenfliune avea legea din 1873? Negreøit nu reînfiinflarea arhondo- logiei. Însæ dispozifliunile ei erau prea de tot favorabile acestui fel de funcflionari. Ce vrea, însæ, legea actualæ? Vrea ca tinerii care aspiræ a intra în cariera diplomaticæ, øi care nu pot sæ mai intre cu atâta înlesnire ca altædatæ, sæ capete pe lângæ øtiinfla ce

629 se poate dovedi printr°un examen øi acea experienflæ care nu poate rezulta decât din practica lucrærilor. Dispozifliunile noii legi sunt dar cât se poate de democratice, democratice în bunul sens al cuvântului, d°le Fleva, în sensul cæ nu admite decât aristocraflia meritului; prin urmare, a capacitæflii dovedite, øi prin titlu øi prin examen. Dar, fiindcæ foarte bine se poate întâmpla ca locuri sæ nu fie vacante, ministrul sæ poatæ zice aspirantului care întruneøte condifliunile de a fi admis la examen, iar nu oricui s°ar prezenta ca sæ solicite a fi admis cu supranumerar, sæ poatæ zice aspirantului cu diplomæ cæ, pânæ la examen, el este admis a lucra în birourile Ministerului de Externe; pentru cæ astfel, pe lângæ diploma øi cunoøtinflele ce posedæ, dacæ pe de altæ parte se va iniflia øi în lucrærile acestui minister, va fi mai bine pregætit pentru examenul la care se va prezenta. Aceasta, însæ, nu constituie nici un drept pentru dânsul, øi nu va sæ zicæ cæ dacæ la examen cel care a lucrat în birourile ministerului este inferior celui care nu a lucrat, totuøi lui îi se acordæ preferinfla în numire la vacanfla ce se prezintæ. Ceva mai mult; dupæ legea din 1873 candidaflilor acestora, cæzufli o datæ la examen, li se permitea sæ reînceapæ necontenit încercarea, ræmânând tot ataøafli în birouri. Dupæ legea pe care am onoarea sæ v°o prezint, dacæ ei nu izbutesc la prima sesiune, nu sunt admiøi sæ mai lucreze în birourile ministerului, dar li se permite sæ se prezinte la un nou examen. Chestiunea dar este foarte simplæ øi se reduce la atâta numai, cæ pe lângæ øtiinfla care se capætæ din cærfli, se dæ aspirantului, la aceste delicate funcfliuni, øi oarecare experienflæ care se capætæ din birourile ministerului. Legea din 1873, cum am zis, spunea cæ aceøti candidafli vor fi privilegiafli; eu am øters aceastæ dispozifliune øi, prin urmare, se înøealæ d. Fleva când zice cæ acei care sunt admiøi în birourile ministerului vor trece la examen înaintea celorlalfli. Aceastæ argumentafliune este færæ nici un fel de bazæ; cæci dacæ vreau sæ fac favoruri, n°am trebuinflæ sæ admit pe cineva în birourile ministerului; favoarea i°o pot face øi când nu a practicat la minister. Dacæ dvs. mæ bænuifli cæ voi face presiuni asupra comisiunii examinatoare, de ce nu mæ întrebafli: Ce trebuinflæ am eu sæ fac acest ocol, adicæ sæ°l mai admit a face practicæ în birouri, când pot sæ°l protejez la examen? Prin urmare, ce au a face toate aceste declarafliuni, care nu sunt la locul lor pentru o dispozifliune atât de inocentæ øi neînsemnatæ? Vedefli, de altfel, d°lor, câte restricfliuni se pun. Candidatului, lucrând în minister, nu i se dæ nici un drept; øi sæ nu creadæ d. Fleva cæ scriitorii admiøi vor avea sæ facæ tratate de alianflæ sau tratate de comerfl. Fifli sigur cæ ei nu pot fi primejdioøi. Resping, deci, øi acest argument.

630 Va sæ zicæ, condifliunile sunt: 1) Sæ fie român; sæ aibæ 21 ani etc.; 2) Sæ aibæ bacalaureatul; 3) Sæ se prezinte la examen la cea dintâi sesiune, øi dacæ nu va izbuti, nu are un alt sau mai mare drept, decât oricare alt concurent. Iatæ la ce se reduce chestiunea. Unde vedefli aci favoruri, privilegii øi principii antidemocratice? Acei care vor fi admiøi a lucra în minister ca supranumerari nu vor primi nici o leafæ; aceastæ admitere nu le creeazæ nici un drept, øi desigur cæ dacæ vor cædea la examen, toatæ practica fæcutæ pânæ atunci nu le va servi la nimic. De ce dar sæ nu°i admit, mai ales cæ d. Fleva se plânge cæ acei tineri nu cunosc limba românæ? Cu mijlocul acesta ei se vor deprinde a cunoaøte limba românæ, øi pe de altæ parte se vor aduce oarecare înlesniri în lucrærile birourilor acestui minister. Rog dar pe onor. Cameræ sæ primeascæ acest articol, cæruia nu i°am da în discufliune o importanflæ ce nu meritæ, decât pentru a ræspunde cuvintelor violente øi pætimaøe ale d°lui Fleva. D. N. Voinov. D°lor, am sæ atrag atenfliunea d°lui ministru asupra unui punct, læsând la o parte chestiunea de principiu care s°a discutat. Îmi paræ ræu, însæ, cæ nu se fline seamæ de acest principiu general în lume, cæ munca færæ platæ nu este nici onestæ, nici trebuincioasæ; dar nu voi discuta acest punct. Voiesc, însæ, sæ atrag atenfliunea d°lui ministru asupra unui alt lucru. Dv. admitefli un numær de tineri care doresc sæ serveascæ în Ministerul de Externe færæ platæ pentru a face o practicæ oarecare, øi dupæ care vor fi mai târziu în serviciu cu preferinflæ asupra altora care vor fi în condifliuni egale de merit, dar care nu au servit ca supranumerari. D°lor, când statul face o lege de organizare, el pune în acea lege numærul de funcflionari de care are nevoie, øi cere pentru dânøii salariile trebuincioase. Eu nu pot admite ca dv., înfiinflând aceøti practicanfli, afli cæutat sæ aducefli, cel puflin din punct de vedere bugetar, economie statului, neîntrebuinflând în ministerul dv. numærul suficient de funcflionari, øi contând pe aceste persoane, care vin sæ°øi dea serviciul lor gratis. Aøadar nu pot sæ admit cæ în aceastæ organizare nu v°afli îngrijit sæ avefli numærul de funcflionari, øi înalfli øi inferiori, care væ este de trebuinflæ pentru conducerea afacerilor acestui departament. Øi apoi, drept sæ væ spun, nici nu se poate înflelege cum se poate cere cuiva, sau cel puflin cum se poate primi o muncæ færæ platæ; øi eu unul, când cineva vine sæ°mi dea muncæ færæ platæ, mæ întreb de zece ori înainte: Oare de ce aceastæ galantomie? Sunt sau nu aceøti tineri funcflionari ai statului? D. Al. Lahovari, ministru de Externe. Nu sunt.

631 D. N. Voinov. Ei bine, iatæ de ce mæ tem, mai ales la ministerul dv. Înfleleg sæ se gæseascæ câfliva tineri care, pe contul pungii pærinflilor lor, sæ poatæ sta acolo un an, doi sau cinci ca practicanfli pentru a°øi face cariera în diplomaflie. Dar nu admitefli dv. øi un alt caz? Nu admitefli dv. cæ sæ poatæ întâmpla ca aceøti tineri, care vin sæ væ solicite a intra færæ platæ în Ministerul de Externe, ar putea fi plætifli de alflii din afaræ, care ar dori sæ aibæ un ochi øi o ureche deschise asupra lucrærilor acestui minister? Øi astfel mai putefli fi siguri dv. de oarecare secrete pe care Ministerul de Externe, de multe ori, le are øi pe care cautæ a le pæzi cât se poate de riguros; dar øtifli vorba româneascæ: Cæ numai de sluga din casæ nu pofli sæ te pæzeøti. Øi chiar când un asemenea lucru s°ar descoperi, nu ai sæ pofli a urmæri øi pedepsi pe un asemenea delincvent, cum ai pedepsi pe un funcflionar care a depus juræmânt cæ nu va træda interesele statului. La orice judecætor îl vei trimite, îfli va spune cæ nu este funcflionar, nu este decret regal, nu este onorariu, l°ai primit numai ca sæ facæ practicæ. Øi, d°lor, sæ nu luæm lucrurile aøa uøor. Cunoaøtefli mai bine decât mine ce este spionajul diplomatic, ce rol joacæ astæzi mai mult decât oricând. Sunt oameni cu o capacitate însemnatæ care, fie pentru bani, fie din devotament cætre flara lor, se preteazæ la spionajul politic, pe care dacæ unii îl desconsideræ, alflii îl cred ca onorabil. Nu deschidefli porflile ministerului dv. decât oamenilor încercafli, acelora care vin acolo ca funcflionari publici, øi atunci încæ poate sæ væ înøelafli, iar nu oricui se prezintæ, færæ sæ avefli putinfla de a°i face observafliuni, de a°l da în judecatæ øi de a°l pedepsi. Nu mai vorbesc de chestiunea principiului democratic al muncii neplætite, fiindcæ afli ræspuns d°lui Fleva în aceastæ privinflæ; dar din punctul de vedere al democrafliei voi pune înainte o altæ chestiune: serviciile neplætite care dau drept mai pe urmæ la servicii plætite nu trebuie a fi admise în statele democratice, fiindcæ ele nu ar fi create decât pentru aceia care au bani øi mijloace de trai, øi care astfel închid calea altora care, deøi mai cu merite, nu au aceste mijloace. Este dar o tendinflæ cætre plutocraflie; cæci prin aceasta nu cerefli numai condifliuni de capacitate, dar cerefli, în mod indirect, øi condifliuni de avere. Dacæ coconaøul care e fiu al meu are bani øi poate træi din punga mea, el sæ poatæ face la d°ta practicæ øi mâine sæ aibæ leafæ; iar un alt tânær, poate cu mai multæ capacitate, care ar voi sæ intre în acest serviciu, trebuie sæ dea cu nasul peste o aøteptare de unul sau doi ani, ceea ce nu poate face, øi, prin urmare, într°un mod indirect se cam închide cariera în diplomaflie a oamenilor færæ mijloace. Eu nu cred cæ este bine sæ bazafli viitoarea diplomaflie a flærii, nu zic pe aristocraflie, cæci ea nu a existat niciodatæ la noi chiar pentru cei care se furlandisesc* cæ sunt de la arhondologie, dar pe plutocraflie. Aceasta nu voiesc s°o væd stabilitæ în flara noastræ.

* fudulesc.

632 Væ rog, færæ sæ væ fie cu supærare, sæ væ gândifli cæ poate ar merita sæ admitefli øi pe cei færæ avere, cæci Ministerul de Externe, mai cu osebire, ca øi toate celelalte ministere, nu are trebuinflæ de servicii de pomanæ; precum asemenea nici nu trebuie sæ se prefacæ ministerele noastre în øcoli de practicæ pentru acei care vor sæ ocupe funcfliuni în statul român. D. Al. Lahovari, ministru de Externe. D°lor, desigur cæ n°aø fi propus acest articol, dacæ aø fi crezut cæ ridicæ atâta luptæ din partea opozifliunii din Cameræ. Dar nu pot, cu toate acestea, sæ nu ræspund øi la observafliunile foarte amicale øi cuviincioase ale d°lui Voinov, dacæ am ræspuns øi la atacurile violente øi pasionate ale d°lui Fleva. Din nenorocire nici obiecfliunea d°lui Voinov nu este întemeiatæ. Mai întâi, d°lor, sæ revenim la chestiunea funcflionarilor færæ leafæ: funcfliunea færæ leafæ nu este un principiu absolut antidemocratic, fiindcæ, dacæ nu este funcfliunea prevæzutæ în buget, nu°i dai leafæ, fie cæ lucreazæ, fie cæ nu lucreazæ, øi când nu l°am adus cu sila sæ lucreze în minister, nu væd întru ce s°ar atinge principiul democratic. Cel mai bun principiu democratic, vefli zice poate dvs., cæ ar fi sæ dæm leafæ la oricine s°ar prezenta sæ o cearæ; dar fiindcæ bugetul nu este aøa de elastic, nu putem aplica acest principiu în toatæ rigoarea lui. Dar sunt practicanfli færæ leafæ øi la judecætoriile de ocoale øi la tribunale, øi nu væd în ce prin aceasta s°au zdruncinat pânæ acum conchistele* noaste democratice. Aceøti candidafli cred cæ ar fi foarte supærafli pe principiile democratice extreme ale d°lui Fleva, când ar vedea cæ nu li se permite, graflie lor, sæ lucreze acolo pentru a câøtiga øi ei ceva de la particularii care le dau sæ copieze acte de care au trebuinflæ. Acum, d°lor, sæ trecem la chestiunea spionajului de care vorbeøte d. Fleva øi pe care a insistat d. Voinov. Apoi spionajul se poate face øi de funcflionari plætifli, ca øi de candidafli neplætifli. Oare un copist care are 120 lei pe lunæ, cum zice francezul, roule sur l’or**, adicæ doarme pe saltea de napoleoni? Øi dacæ un candidat færæ leafæ ar fi în stare sæ facæ un act de trædare, n°ar putea sæ facæ acelaøi lucru øi un copist cu 120 lei pe lunæ? Este o eroare absolutæ când se scornesc bænuieli mari dintr°un punct de vedere aøa de mic. O voce. Copistul depune juræmânt. D. Al. Lahovari, ministru de Externe. Eu cred cæ nu depun juræmânt copiøtii, ci numai funcflionarii numifli prin decret regal. D. N. Voinov. Copistul este funcflionar public. D. Al. Lahovari, ministru de Externe. Orice om care face un act criminal este dat în judecatæ…

* cuceririle. ** se descurcæ.

633 D. N. Fleva. Copistul are o ræspundere mai mare. D. Al. Lahovari, ministru de Externe. Nu mæ învæflafli pe mine dreptul. De unde afli luat aceastæ teorie? De la jurafli? Orice om [care] comite un furt sau un act de spionaj, ræspunde de faptele lui, færæ distincfliune de copist cu leafæ, sau copist færæ leafæ. D. N. Fleva. În art.35, care s°a votat, se zice cæ orice funcflionar al acestui minister depune juræmânt. D. Al. Lahovari, ministru de Externe. Copiøtii pânæ astæzi cred cæ nu depun juræmânt; dar, în orice caz, candidatul este în aceleaøi condifliuni øi, nu diferenfla de 120 de lei leafæ va face din unul un spion øi din altul un om de treabæ; øi dacæ nu avefli lege contra spionajului, facefli°o. Prin urmare, d°lor, sæ nu lærgim atâta aceastæ nenorocitæ chestiune, care nu meritæ aceastæ lungæ discufliune, øi væ rog sæ primifli articolul din lege, asigurând øi pe d. Fleva cæ nici o piatræ din edificiul nostru democratic nu se va clætina pentru aceasta, precum asigur øi pe d. Voinov, cæ nu se va vinde nici unul din secretele statului, care nu se încredinfleazæ copiøtilor de orice grad øi orice rang. Adaog un singur argument. În multe ministere, la Ministerul de Finanfle, de Interne øi de Ræzbel sunt øcoli de candidafli funcflionari; ei bine, noi prin aceasta nu facem decât o øcoalæ pe o scaræ mult mai micæ. Am voit, fie la legafliuni, fie la minister, sæ creøtem tineri care, în urmæ, sæ fie în stare sæ îndeplineascæ aceste funcfliuni cum trebuie. Prin urmare, væ rog sæ închidefli discufliunea, øi sæ votafli acest articol care nu comportæ atâta vorbæ lungæ øi nu meritæ sæ indice atâtea obiecfliuni. D. N. Fleva. D°lor, d. ministru de Externe zice cæ am fost pasionat când am ridicat aceste obiecfliuni. Eu cred cæ mai mult eu am dreptul sæ°i spun d°sale aceste cuvinte. D. Al. Lahovari, ministru de Externe. Aceasta este o chestiune personalæ pe care o vom discuta pe urmæ. D. N. Fleva. D°lor, ultimele cuvinte ale d°lui ministru mæ autorizæ øi mai mult a zice cæ ideea pusæ în acest articol este întocmai ceea ce am avut onoare a væ spune adineaori. D. ministru zice cæ copiøtii nu sunt funcflionari. De unde afli luat aceasta? Fiindcæ ei, din nenorocire, fac treaba cea mai micæ? Dv. sæ°i considerafli ca oameni afaræ din societate? Aøa zice legea pe care afli propus°o dv.? Art.28 din legea dv. zice: „Personalul administrafliunii centrale cuprinde, afaræ de secretarul general øi de øeful cabinetului ministrului: 1. Director de serviciu. 2. Øefi de diviziune sau subdirectori. 3. Øefi de serviciu. 4. Øefi de birou. 5. Subøefi de birou.

634 6. Redactori. 7. Caligrafi. 8. Copiøti, øi 9. Interprefli“. Prin urmare, de unde afli luat cæ copistul nu este funcflionar øi cæ nu trebuie sæ depunæ juræmânt? Mai departe, art.35 zice, cæ înainte de a fi instalat orice funcflionar al Ministerului de Externe trebuie sæ depunæ juræmânt. Mi se pare cæ d. ministru cunoaøte mai puflin legea decât noi, deøi d°sa o mânuieøte de 4 ani. Numai rândaøii, care de ordinar sunt stræini sau chiar români, nu depun juræmânt. Dar copiøtii nu sunt slugile dv. ca funcflionari, øi dupæ legile democratice ce ne guverneazæ, ei sunt egali cu dv., în calitate de funcflionari publici, cu singura deosebire, cæ neavând capacitatea dv., sunt copiøti øi dv. ministru; cu toate cæ avem exemple unde funcflionarii înalfli nu au nici titluri, nici vârsta pe care o propunea d. Grædiøteanu, øi când vom veni la articolul respectiv, vom aræta cum afli cæutat sæ asigurafli aceastæ pozifliune unora care împiedicæ pentru mult timp pe alflii ca sæ vinæ sæ depunæ concurs. Dar chestiunea, d°lor, este întreagæ aøa cum a pus°o d. Voinov. Copiøtii sunt funcflionari, øi ca atare este o anomalie ca prin legea dv. sæ hotærâfli cæ, calitatea aceasta de funcflionar îi scuteøte de a depune juræmânt. Dv. nu°i îi aducefli sæ facæ serviciu, cæci trebuie sæ°i plætifli, ci°i aducefli sæ le înlesnifli posibilitatea de a face practicæ øi, prin urmare, facefli trebile lor, nu ale statului. Rog dar pe onor. Cameræ sæ primeascæ amendamentul ce s°a propus pentru øtergerea acestei dispozifliuni, øi d. ministru, orice va avea cu mine, vom face socotealæ în urmæ. Dacæ recunoaøte d°sa cæ nu a avut nici un fel de arriére pensée* în privinfla acestui articol, dacæ nu a avut intenfliunea sæ paralizeze pe acei færæ mijloace, facæ øi d°sa amendæ onorabilæ, renunfle la aceastæ inovafliune, øi atunci suntem amândoi împæcafli. D. C. Ghica°Deleanu. D°lor deputafli, comitetul delegaflilor a respins amendamentul care propune supresiunea acestui articol øi væ prezintæ urmætoarea nouæ redacfliune: „Candidaflii care întrunesc condifliunile de admisibilitate, prevæzute la articolul precedent, pot fi autorizafli sæ lucreze în birourile administrafliunii centrale în calitate de copiøti supranumerari neretribuifli, pânæ la cea dintâi sesiune a examenului de admitere; iar dacæ n°ar izbuti la acest examen, dânøii înceteazæ de a servi ca copiøti supranumerari“. Se pune la vot amendamentul pentru supresiunea articolului øi se respinge.

* gânduri ascunse.

635 Se pune la vot redacfliuna propusæ de comitet, primitæ de guvern, øi se adoptæ. Se citeøte art.38. D. V. Macri. D°le preøedinte, la acest art.38 este un amendament. D. vicepreøedinte. Este unul în cuprinderea urmætoare: „La art.38, § 4, sæ se adaoge: Pentru postul de øef al diviziunii contabilitæflii, aceste diplome nu se cer“. V. Macri, N. Filipescu, A. Popovici, M. Læmotescu, C. Filipescu. D. V. Macri. D°lor deputafli, art.38 cere la alineatul al patrulea, ca condifliune pentru a fi cineva øef de diviziune, sæ aibæ diploma de licenfliat sau doctor în drept ori în litere. Dar este øi diviziunea contabilitæflii care nu are nimic a face cu literele sau cu dreptul; de aceea aø cere ca, în ce priveøte pe øeful diviziunii contabilitæflii, sæ fie scutit de diplomæ. În acest sens este amendamentul pe care am avut onoare a°l propune. D. vicepreøedinte. Guvernul îl primeøte? D. Al. Lahovari, ministru de Externe. Da, d°le preøedinte. D. C. Ghica°Deleanu. Comitetul delegaflilor de asemenea îl primeøte. Se pune la vot art.38 cu modificarea introdusæ prin amendamentul d°lui Macri øi se primeøte. Art.39 se adoptæ færæ discufliune. Se citeøte art.40. D. N. Fleva. D°lor deputafli, dupæ 20 ani de la legea din 1873, væd un articol în legea aceasta, care, dupæ pærerea mea, este un anacronism, øi anume: pe când de la cei care vor sæ fie scriitori se cere bacalaureatul, iar pentru øefii de birou se cere licenfla, sau doctoratul în litere sau drept, se stabileøte în regulæ generalæ øi imutabilæ cæ secretarul general øi un numær oarecare de impiegafli ai Ministerului de Externe sunt scutifli de orice condifliuni de admisibilitate, de vârstæ øi de diplomæ. Iatæ ce zice art. 40: „Secretarul general, delegatul în Comisiunea Dunæreanæ øi øeful cabinetului ministrului pot fi recrutafli în afaræ de personalul ministerului øi scutifli de condifliunile de vârstæ, de diplomæ øi de stagiu, stipulate în articolele precedente“. Cu alte cuvinte, ministrul de Externe poate sæ facæ bærbier la capul ministerului pe secretarul general, cæci poate sæ°øi aleagæ secretar pe un om færæ diplomæ, færæ practicæ øi færæ stagiu, ca sæ facæ aceastæ practicæ pe spinarea statului. Pentru ce? De unde afli luat aceasta? Dvs. mergefli mai îndæræt decât legea de la 1873. Dar, d°lor, nu mæ preocup nici de aceastæ lege, ci de aceea pe care o facem acum dupæ 20 de ani. Nu avem destui doctori øi licenfliafli ca sæ putefli face alegerea dintre acei care întrunesc condifliunile de capacitate cerute de la tofli ceilalfli funcflionari ai acestui minister? Avem destui øi dacæ s°ar întâmpla sæ fie un ministru într°o aøa situafliune încât sæ zicæ cæ nu este în stare sæ aleagæ un secretar general øi un øef de

636 cabinet care sæ aibæ, nici vârstæ, nici cunoøtinfle, apoi acel ministru ar fi de plâns, øi aø zice chiar cæ nu meritæ sæ stea pe banca ministerialæ, dacæ el este în aøa situafliune, încât nu poate gæsi în fiara Româneascæ, unde avem destui licenfliafli în drept øi în litere, un om de încredere. N°au a face toate aceste funcfliuni cu funcfliunea de ministru, care este cu totul o funcfliune politicæ. De aceea, d°lor, eu cer ca aceleaøi condifliuni sæ fie øi pentru aceste persoane ca pentru toate celelalte, afaræ numai dacæ voim sæ constituim prin lege favoritism øi privilegiu. Acum, cæ poate astæzi este o stare de lucruri care nu este conformæ cu legea, în mod tranzitoriu, putefli sæ punefli în lege un articol: cæ drepturile câøtigate nu se ating; dar sæ venifli pentru aceasta sæ ridicafli în teorie permanentæ ca pentru veci de veci aøa sæ fie, aceasta n°o înfleleg. Iatæ pentru ce mæ ridic în contra dispozifliunilor art.40, care, abstracfliune fæcând de starea lucrurilor de astæzi, pe care nu o cunosc, zic cæ este un anacronism. D. Al. Lahovari, ministru de Externe. D°lor, voi explica d°lui Fleva pentru ce fac excepfliune în legea din 1893, excepfliune care zice d°sa cæ nu este legea din 1873. Excepfliune în legea din 1873 nu vefli gæsi, fiindcæ nu era regula øi fiindcæ nu se cerea funcflionarilor din minister ceea ce le cer eu astæzi: diploma de doctor øi licenfliat în drept ori în litere. Prin urmare, din momentul ce am pus regula, trebuia sæ mæ gândesc øi la excepfliune. Legea din 1873, deøi nu cerea diploma, însæ tot fæcea excepfliune într°un articol care nu este redactat bine, dar care totuøi nu lasæ îndoialæ asupra intenfliunii legii. Iatæ ce zice legea: „Funcfliunea de øef al diviziunii politice (øef de cabinet) este totdeauna îndepli- nitæ de o persoanæ care se bucuræ de toatæ confienfla ministrului. De aceea numirea în aceste funcfliuni nu este supusæ regulilor ordinare de admisiune etc.“ Vedefli cæ aci se amestecæ împreunæ douæ funcfliuni care au fost despærflite mai târziu. Al doilea, øeful diviziunii politice, dupæ mine, este un funcflionar, care mult mai puflin decât secretarul general, trebuie sæ fie omul, având personala încredere a ministrului. În Francia, ca øi în alte flæri, în toate ministerele sunt douæ persoane care sunt afaræ din cadrele funcflionarilor ordinari, øi pe care ministrul le ia de unde vrea din persoanele care au încrederea sa specialæ, persoane care obiønuit vin øi se duc odatæ cu ministrul, øi care nu fac din funcfliunea aceasta o carieræ. Aceste persoane sunt: secretarul general øi øeful de cabinet. Din mulflimea de funcfliuni din minister numai pe aceste douæ le°am læsat la o parte de orice condifliune de admisibilitate sau altele. Ceea ce nu înseamneazæ cæ aceste funcfliuni nu se pot încredinfla øi persoanelor care aparflin carierei diplomatice. De ce aø cere condifliuni când sunt sigur cæ succesorul

637 meu va înlocui probabil øi pe secretarul meu general øi pe øeful de cabinet. Acest lucru noi nu l°am fæcut nici în corpul diplomatic, nici în birourile ministerului. Personalul este aøa cum l°am gæsit, afaræ de vacanflele ce s°au fæcut prin moarte sau demisiune. De aceea, væ rog sæ menflinefli aceste excepfliuni. Sæ væ mai dau un exemplu. Poate cineva sæ fie un eminent secretar general, un bun ministru în stræinætate, øi sæ nu aibæ nici o diplomæ de universitate. Noi avem doi, trei diplomafli buni, aø putea sæ zic dintre cei mai buni. Nu voiesc sæ°i numesc, îi cunoaøte d. Fleva; unii sunt remarcabili în sfera activitæflii lor, øi cu toate acestea n°au nici un titlu de universitate. Nu trebuie dar sæ avem superstifliunea titlurilor; sæ avem respectul lor, dar superstifliune nu. De aceea væ rog sæ binevoifli a menfline excepfliunile prevæzute în acest articol. Trec acum la delegatul nostru din Comisiunea Dunæreanæ Europeanæ. D°lor, acolo ne trebuie un om de experienflæ øi cu greutate, fiindcæ în aceastæ comisiune sunt reprezentate toate guvernele europene prin oameni distinøi. Ei bine, voifli dvs. sæ cer eu de la d. general Pencovici, acum la bætrânefle, diploma de licenfliat în litere sau în drept (ilaritate), sau sæ se fi cerut o asemenea diplomæ d°lui Bælæceanu, sau d°lui N. Kretzulescu? D. N. Kretzulescu are diploma de doctor în medicinæ, dar aceea nu intræ în cadrul acestei legi. Aøadar, nu trebuie sæ mergem atât de departe øi nu credeam pe d. Fleva aøa de amator de pergamente. Dupæ d°sa am putea sæ cerem diplome miniøtrilor. Pe mine nu m°ar supæra, fiindcæ am destule, dar sunt alflii poate care n°ar fi în aceste condifliuni. Prin urmare, læsafli de°o parte asemenea pretenfliuni când este vorba de funcfliuni de încredere, cu toate cæ aø putea spune d°lui Fleva cæ în realitate nu este tocmai cum crede d°sa, fiindcæ øeful meu de cabinet este un tânær licenfliat în drept, øi aøa mai tofli ceilalfli funcflionari au diplome în toatæ regula; dar de ce sæ nu læsæm ministrului aceastæ libertate care este în uzul tuturor flærilor. Nemailuând nimeni cuvântul, se pune la vot art.40, øi se primeøte. Se dæ citire art.41 øi, punându°se la vot, se primeøte. Se citeøte art.42. D. N. T. Popp. D°lor, eu aø propune ca, afaræ de titlurile cerute prin acest articol, sæ se admitæ øi diploma de øtiinflele politice. Øtifli cu toflii cæ în Francia este o asemenea øcoalæ, de unde se recruteazæ mai tofli tinerii pentru cariera diplomaticæ. În acest sens am propus un amendament. D. Al. Lahovari, ministru de Externe. D°lor, e foarte bunæ øcoala de øtiinfle politice din Francia, dar nu este o øcoalæ oficialæ, øi diplomele sale nu sunt oficiale. De altminteri, nici unul din tinerii care au aceastæ diplomæ nu se lipseøte de a obfline øi diploma de licenflia în drept. Prin urmare, nu pot sæ primesc ca diploma de øtiinfle

638 politice sæ echivaleze diplomei de licenfliat în drept; însæ dacæ va fi cineva, care va avea pe amândouæ, desigur cæ va avea un titlu mai mult pentru a fi admis în cadrele Ministerului de Externe. D. C. Ghica°Deleanu. Onor. d. Popp mai insistæ asupra amendamentului d°sale sau îl retrage, în urma celor spuse de d. ministru? D. N.T. Popp. Ba nu°l retrag. D. C. Ghica°Deleanu. Comitetul delegaflilor, în urma cuvintelor d°lui ministru, respinge amendamentul øi menfline articolul aøa cum este redactat. Se pune la vot amendamentul d°lui Popp øi se respinge. Se pune la vot art.42 øi se adoptæ. Se citeøte art.43. D. I. Grædiøteanu. D°lor deputafli, am cerut cuvântul asupra articolului 43, care înøiræ materiile examenului ce se cere pentru intrarea în cariera diplomaticæ, pentru a væ propune un amendament menit a împlini douæ lipsuri de cea mai mare însemnætate. Întâia este privitoare la limba øi literatura românæ, despre care nu se face nici o menfliune în art.43. Øtiu cæ s°ar putea zice cæ limba øi literatura românæ se cuprind în titlurile care se cer candidaflilor. Aceasta este adeværat pentru acei care au titluri din flaræ; nu este adeværat însæ pentru acei care le au din stræinætate, øi mai ales pentru acei tineri care øi bacalaureatul øi l°au fæcut în stræinætate. Dar s°ar putea zice: prin faptul cæ sunt români, trebuie sæ øtie româneøte. Aøa ar trebui sæ fie, dar øtim cu toflii øi o øtie øi d. ministru, cæ o bunæ parte din personalul Ministerului de Externe nu øtie limba româneascæ, sau o øtie aøa încât am putea zice cæ nu o øtie mai deloc. Ei bine, pentru a curma, cel puflin pentru viitor, acest neajuns, care se poate zice cæ este un adeværat scandal, e bine sæ se punæ aici aceastæ materie ca materie obligatorie la examenul care stæ în pragul intrærii, în cariera diplomaticæ. Trebuie, d°lor, acest lucru cu atât mai mult, cæ este un curent bolnævicios pentru unii tineri de a°øi face studiile în stræinætate øi de a dispreflui limba românæ; aøa încât s°a întâmplat sæ°mi spunæ unii cæ n°au trebuinflæ de limba românæ, cæci ei vor intra în cariera diplomaticæ. Acest scandal trebuie curmat; sæ se øtie cæ de azi înainte acei români ce nu°øi cunosc limba, nu mai pot gæsi nici un fel de adæpost în vreo ramuræ de activitate a statului român. (Aplauze.) A doua lipsæ ce trebuie îndeplinitæ e lipsa studiului etnografiei. Dvs. øtifli ce însem- nætate are aceastæ øtiinflæ pentru diplomaflie în genere øi îndeosebi pentru diplomaflia românæ. Dar mi se poate zice cæ etnografia e cuprinsæ în studiul geografiei. Se poate; totuøi nu cred de prisos sæ se punæ un interes mai mare asupra acestei pærfli a geografiei, care pânæ acum øtim cæ foarte puflini ataøafli diplomatici o cunosc.

639 Nædæjduiesc cæ d. ministru de Externe nu se va împotrivi amendamentului ce am onoare sæ propun, amendament menit a væ da garanflii mai mari din partea aspiranflilor la cariera diplomaticæ. D. Al. Lahovari, ministru de Externe. Voi începe prin a protesta contra ziselor d°lui Grædiøteanu, cæ se aflæ diplomafli români… D. I. Grædiøteanu. Foarte mulfli. D. Al. Lahovari, ministru de Externe. Væ înøelafli… care nu cunosc limba românæ. Nu cunosc nici unul. Adeværul este cæ mulfli dintre diplomaflii români scriu minunat de bine limba francezæ. Cu dânøii nu pot rivaliza decât chiar francezii. Acesta este un merit øi o onoare pentru România. Dar aceasta nu vrea sæ zicæ cæ diplomaflii noøtri nu cunosc limba românæ. Dacæ vrefli sæ adæogafli la examen asupra limbii române, sub impresiunea cuvintelor d°lui Grædiøteanu, eu mæ opun absolut. Bægafli de seamæ cæ examenele se trec de persoane care au bacalaureatul, care sunt licenfliate în drept sau litere, øi ar fi foarte curios ca cineva sæ aibæ licenfla în litere færæ sæ cunoascæ limba românæ. Dar zice d. Grædiøteanu cæ sunt români care øi°au fæcut studiile liceale øi universitare în stræinætate. Dar nu uitafli cæ nici o diplomæ din stræinætate nu se recunoaøte în flara noastræ decât dupæ ce posesorul ei trece un examen înaintea universitæflii noastre asupra materiilor ce°a învæflat øi dupæ ce universitatea noastræ l°a admis. Noi nu voim sæ facem prin examenul la Ministerul de Externe un nou examen de bacalaureat, nu voim sæ întrebæm pe un tânær asupra tuturor materiilor învæflæmântului public, cæci Ministerul de Externe ar deveni atunci o nouæ universitate. Noi nu admitem la examen decât persoane presupuse cæ cunosc limba românæ. Ce°afli zice dvs. dacæ un francez ar vrea sæ intre în cariera diplomaticæ øi ar fi supus la examen asupra limbii franceze? Dacæ de la licenfliaflii în drept sau în litere, care ar voi sæ intre la Afacerile Stræine sau la Finanfle, s°ar cere sæ ræspundæ asupra limbii franceze, ar râde lumea de asemenea program. D. Em. Porumbaru. Tofli aceia sunt bacalaureafli sau licenfliafli numai din Francia. D. Al. Lahovari, ministru de Externe. În sfârøit, dacæ dvs. vrefli sæ introducefli asemenea adæogiri, dacæ voifli sæ dafli tinerilor noøtri bacalaureafli øi licenfliafli un brevet de incapacitate, în ceea ce priveøte cunoøtinfla limbii române, nu avefli decât sæ o facefli. Cât pentru cealaltæ chestiune, propusæ de d. Grædiøteanu, voi zice cæ ea mi se pare tot aøa de puflin întemeiatæ. Apoi, când se zice geografia politicæ øi comercialæ, cine nu øtie cæ în geografia politicæ unul din principalele elemente care se învaflæ este etnografia. Ce geografie politicæ se mai în învaflæ astæzi færæ etnografie? Dacæ voifli, cu aceastæ ocaziune, sæ cerem candidaflilor toate cunoøtinflele posibile, de ce n°am cere øi pe acelea ale chimiei, fizicii etc.?

640 Haidefli sæ°i întrebæm de omni res scibile et quibusdam aliis*. Geografia politicæ dar cuprinde etnografia øi, dacæ vrea d. Grædiøteanu sæ fie liniøtit asupra acestei chestiuni, eu îi declar cæ tinerii candidafli vor fi cu de°amænuntul întrebafli asupra etnografiei. Desigur cæ nu vom întreba pe aceøti candidafli asupra râurilor, munflilor øi în sfârøit asupra geografiei fizice; vom insista asupra geografiei politice øi mai cu seamæ asupra etnografiei øi celorlalte chestiuni de felul acesta. Prin urmare, d°lor, cea dintâi propunere a d°lui Grædiøteanu este cuprinsæ în lege øi ca atare este inutilæ; asupra celei de a doua, ea se poate admite, cu toate cæ este dupæ mine greu a se da un brevet de incapacitate tinerilor licenfliafli asupra cunoøtinflei limbii române. D. Em. Porumbaru. D°lor, am cerut cuvântul la art.43, nu atât pentru a propune o modificare, cât pentru a exprima o dorinflæ. Sunt cel dintâi a recunoaøte cæ, pe lângæ celelalte condifliuni de admisibilitate, cerute de la funcflionarii Ministerului de Externe, este bine ca ei sæ treacæ øi un examen special asupra materiilor pe care le gæsesc enumerate prin lege. Aø dori însæ ca acest examen sæ fie ceva serios, pentru ca sæ nu avem numai aerul cæ recrutæm pentru cariera diplomaticæ candidafli care au un capital de cunoøtinfle speciale, pe când în realitate lucrurile se petrec altfel. Apoi printre materiile programului de examen, sunt unele care nu se pot învæfla decât în facultæflile din stræinætate, iar altele care nu se gæsesc în nici o facultate. Aøa, de exemplu, istoria tratatelor, geografia politicæ øi comercialæ… D. Al. Lahovari, ministru de Externe. Aci este vorba numai de personalul diplomatic, iar nu øi de acela al administrafliunii centrale. D. Em. Porumbaru. Avefli în lege douæ articole: art.43, care cuprinde materiile asupra cærora poartæ examenul pentru funcfliunile de ataøafli, øi art.45, care fixeazæ programul materiilor pentru secretari. D. Al. Lahovari, ministru de Externe. Numai pentru corpul diplomatic, adicæ ataøafli, secretari clasa I øi II. D. Em. Porumbaru. Aøa este, dar eu vorbesc despre amândouæ articolele, pentru cæ argumentele ce invoc se aplicæ la ambele cazuri. În legea cea veche era un singur articol, pentru cæ era un singur program de examen. Dvs. afli subdivizat prin proiectul de faflæ, afli cerut mai pufline materii pentru ataøafli øi mai multe pentru funcfliunile mai mari; dar øi pentru unii øi pentru alflii sunt aci, o repet, materii pe care candidaflii nu au astæzi unde sæ le învefle, precum: istoria diplomaticæ, legislafliunea vamalæ, stilul øi protocolul diplomatic øi altele. De aceea, nu propun o modificare la acest articol,

* orice poate fi cunoscut øi altele de acest fel.

641 fiindcæ nu aø vrea sæ øterg de aci materiile pe care le cerefli candidaflilor, deoarece gæsesc øi eu cæ aceste materii sunt necesare. Funcflionarii din cariera diplomaticæ øi consularæ au o misiune din cele mai importante. Ei pot fi chemafli sæ reprezinte øi sæ apere în afaræ interesele cele mai mari ale statului român. Prin urmare, trebuie sæ°i punem la nivelul unde se aflæ în alte flæri, mai ales cæ statele cele mici nu se pot impune la stima øi considerafliunea celorlalte decât prin corectitudinea politicii lor øi prin valoarea personalæ a reprezentanflilor lor. Pentru aceasta trebuie sæ punem pe candidafli în pozifliune de a°øi putea procura cunoøtinflele ce le cerem, iar de altæ parte sæ ne gândim a compune astfel comisiunile de examinare, încât sæ avem tofli convicfliunea cæ examenul este ceva serios, iar nu o simplæ øi vanæ formalitate. Azi, îmi pare ræu a o spune, nimeni nu crede în seriozitatea acestor examene, øi adeseori se øtie dinainte numele candidatului care are sæ reuøeascæ. Dorinfla ce voiam a exprima, cu ocaziunea acestei discufliuni, este ca guvernul, dacæ nu voieøte a se gândi la crearea unei øcoli speciale pentru øtiinflele de stat, sæ caute cel puflin a completa programul Facultæflii noastre de Drept în aøa mod încât sæ se gæseascæ acolo øi cursuri care ies din cadrul strict al carierei de magistrat sau de avocat. Øi pânæ atunci, d°le ministru de Externe, afli putea face ceva chiar prin legea organicæ a departamentului dv. Afli putea impune prin lege unora din funcflionarii superiori ai ministerului obligafliunea de a face oarecare cursuri asupra materiilor cu totul speciale pe care trebuie sæ le cunoascæ aceia care se destinæ carierei diplomatice. Ceva mai mult, afli putea institui la Ministerul de Externe o comisiune consultativæ de trei jurisconsulfli, aøa cum existæ øi în alte flæri. Într°o flaræ ca a noastræ, unde e nevoie sæ formæm oameni speciali, mai cu seamæ pentru cariera diplomaticæ øi consularæ care are cele mai mari øi mai delicate interese de apærat în stræinætate, o asemenea institufliune ar fi foarte utilæ. Pe de o parte, ea ar asista pe ministru øi l°ar ajuta cu luminile sale, iar de altæ parte, ea ar servi pentru a crea o jurisprudenflæ în chestiunile de contencios internaflional. Pe lângæ aceste atribufliuni, comisiunea ce propun ar servi øi ca comisiune de examinare pentru posturile diplomatice, øi totdeodatæ ar putea fi însærcinatæ øi cu predarea cursurilor speciale de care vorbeam adineaori. Principiul unei asemenea institufliuni se gæseøte deja în organizarea noastræ admi- nistrativæ. La toate ministerele, unde este o administraflie care cere cunoøtinfle speciale, tehnice, avem asemenea comisiuni consultative. La Ministerul Instrucfliunii este consiliul permanent, la Ministerul Domeniilor este comisiunea industrialæ, la Ministerul Lucrærilor Publice este consiliul tehnic. Dacæ øi pe lângæ Ministerul de Externe s°ar institui o asemenea comisiune consultativæ, compusæ din oameni cu cunoøtinfle speciale, cred cæ ea nu ar putea da decât roade bune, øi atunci øi examenele de admisibilitate ce prevedem în lege nu ar

642 mai fi o simplæ formalitate. Færæ a face dar un amendament la articolul ce se discutæ, supun aceastæ pærere la aprecierea Camerei øi a d°lui ministru al Afacerilor Stræine. De altæ parte, ar forma øi o jurisprudenflæ, în materie de drept internaflional, ceea ce ar fi foarte necesar într°o flaræ ca a noastræ. Aø ruga dar pe d. ministru sæ binevoiascæ sæ flinæ socotealæ de dorinfla pe care o exprim øi sæ facæ ceea ce se poate face. D. Al. Lahovari, ministru de Externe. D°lor deputafli, d. Porumbaru exprimæ o dorinflæ dintre cele mai læudabile, dar chestiunea este grea øi nu pot sæ improvizez un ræspuns. Organizarea comisiunii pe care d°sa ar voi sæ o ataøeze la Ministerul Afacerilor Stræine, este un ce cu totul nou, øi asupra cæruia nu pot sæ mæ pronunfl într°un mod improvizat. A mai zis însæ, mai întâi, cæ materiile asupra cærora are loc examenul sunt prea grele, øi al doilea, a aruncat oarecare bænuieli asupra modului cum se petrec examenele. La prima argumentare este foarte lesne de ræspuns. Al doilea punct însæ este o chestiune de apreciere personalæ asupra cæreia nu am sæ insist foarte mult. În ce priveøte materiile concursului, nu cred cæ ele sunt aøa de multe încât nu ar putea fi învæflate în universitæflile noastre aøa cum sunt. Unde vede onor. d. Porumbaru în art.43 materii pentru care nu existæ un curs? În organizarea României øi a principalelor state stræine? Dar avem la universitate un curs de dreptul constituflional øi administrativ; avem øi curs de dreptul internaflional. Pentru elementele de drept civil sau comercial? Dar sunt pentru aceste materii anume catedre. Istoria tratatelor de la 1648 încoace? Evident cæ în mod special nu avem pentru aceasta un curs. Dar în liceele noastre avem un curs de istorie, øi acel care se destinæ în mod special carierei diplomatice urmeazæ sæ învefle ceva øi singur, nu numai la øcoalæ, dar øi din cærfli. Tot asemenea øi cu celelalte cursuri, toate acestea se învaflæ sau la Facultatea de Drept sau la liceele noastre. Vedefli, d°lor, ce dificultæfli am. D. Porumbaru gæseøte cæ materiile sunt prea multe, d. Grædiøteanu gæseøte cæ sunt prea pufline. Eu gæsesc cæ sunt tocmai ce trebuie sæ fie, øi rog pe Cameræ sæ împærtæøeascæ opiniunea mea. A doua chestiune, cæ comisiunile examinatoare nu înfæfliøeazæ destule garanflii øi cæ se øtie dinainte cine va fi numit. Aci protestez, onor. d°le Porumbaru. Aceste comisiuni sunt compuse din profesori de la Facultatea de Drept. Am avut în comisiune pe d. Dissescu, d. Negruzzi, pe d. Crætunescu. D°sa, care este din partidul dvs., cred cæ va spune cæ n°a luat de la mine nici un fel de indicafliune asupra persoanei care trebuie sæ o admitæ sau nu. Adeværat este cæ, depærtând aceste insinuafliuni mai mult sau mai puflin binevoitoare øi ræu fundate, de când s°au instituit aceste examene øi comisiuni compuse din oameni competenfli øi imparfliali, s°a fæcut un progres enorm în compunerea corpului nostru diplomatic

643 øi cæ este unul din organele administrafliunii noastre generale cu care putem sæ ne læudæm. Acestea aveam sæ ræspund la ceea ce a zis d. Porumbaru, øi rog pe Cameræ sæ voteze articolul aøa cum este. D. C. C. Dobrescu°Prahova. D°lor deputafli, propunerea fæcutæ de d. Grædiøteanu mi se pare cæ nu trebuie nicidecum pæræsitæ. D. Grædiøteanu întâmpina obiecfliunea d°lui ministru zicând cæ pentru cei ce au studiat în flaræ putem zice cæ cunosc øi limba øi literatura românæ øi au nofliunile istorice. Dar eu væ întreb: tot aøa este pentru cei din stræinætate? D. ministru zicea cæ cei ce vin din stræinætate vor merge la universitate øi vor cæpæta echivalenfla. Ce înseamneazæ, însæ, dupæ legea instrucfliunii publice, echivalenfla? Acest argument pare a fi convingætor. Dupæ lege, echivalenfla înseamneazæ un examen de profesiune. A învæflat cineva medicina în stræinætate, vine øi dæ examen înaintea unei comisiuni din profesorii Facultæflii de Medicinæ; a învæflat dreptul, dæ examen înaintea unei comisiuni compusæ din profesorii Facultæflii de Drept etc. Aceøti tineri care se vor recruta în corpul diplomatic dintre licenfliaflii în drept øi litere din stræinætate, tofli negreøit cæ vor merge la universitate cu diplomele lor pentru a dobândi echivalenflæ, iar nu pentru a dovedi cæ øtiu româneøte, cæ au cunoøtinflele necesare. D. ministru de Externe cum a pæflit adineaori cu declarafliunea care a fæcut°o cæ copiøtii nu sunt funcflionari, când noi tofli ziceam cæ sunt, øi cu toate acestea d°lui flinea întruna cæ nu. D. Al. Lahovari, ministru de Externe. Aøa am zis cæ nu sunt funcflionari într°un sens oarecare. D. C. C. Dobrescu°Prahova. Sensul în care se discuta. Dv. afli fæcut o afirmafliune care s°a pærut foarte curioasæ, pentru care ne trebuie multæ bunævoinflæ ca sæ o primim. Afli zis cæ geografia politicæ øi comercialæ este tot una cu etnografia! Væ înøelafli. Etnografia este o øtiinflæ cu totul nouæ care tinde sæ devinæ o øtiinflæ deosebitæ de geografie øi de istorie, pentru cæ se ocupæ în special cu unele chestiuni, cum spre pildæ cu originea, datinile popoarelor, øi altele pe care nu le studiazæ nici istoria, nici geografia. Prin urmare, v°am ruga ca atunci, când intrafli pe tærâmul caracterizærii unei øtiinfle, ar trebui cel puflin sæ fifli condescendenfli øi sæ nu credefli cæ atunci când zicefli geografie øi istorie afli zis etnografie øi sæ væ închipuifli cæ toatæ lumea øtiinflificæ din Europa, care revendicæ acestei øtiinfle locul ei între øtiinflele morale øi sociale, toatæ lumea se va închina la modul cum dv., de la locul ce ocupafli, afli hotærât locul etnografiei. Nu este aøa. Eu cred cæ øi d. Grædiøteanu ar conveni sæ adaoge douæ cuvinte aci.

644 D. ministru de Externe ne spune cæ acei care voiesc sæ devinæ diplomafli negreøit cæ vor fi învæflat limba øi literatura românæ. Ei bine, când cerem a se pune aci limba øi literatura românæ, aceasta o cerem pentru onoarea lor. Poate d. ministru sæ ne arate o flaræ, în care conøtiinfla naflionalæ este dezvoltatæ øi ajunsæ la punctul culminant, ca în Francia øi Germania, cæ se gæseøte cineva care sæ intre în cariera diplomaticæ færæ sæ cunoascæ istoria naflionalæ? Dar d. ministru zice cæ istoria se învaflæ în liceu. Apoi numai cu acele cunoøtinfle limitate voifli sæ intre cineva în cariera diplomaticæ øi sæ flinæ piept la atâtea lupte? D. Al. Lahovari, ministru de Externe. Dar n°am zis aceasta. D. C. C. Dobrescu°Prahova. Dacæ voifli sæ începem a avea, cum avefli aerul, diplomafli care sæ nu fie superiori celor din alte flæri, dar aproape cu ceilalfli diplomafli, atunci binevoifli a primi sæ se admitæ în acest examen limba øi literatura românæ øi istoria naflionalæ. D°lor, facefli onoare limbii øi literaturii române øi istoriei noastre naflionale, cæci diplomaflii noøtri au mare trebuinflæ de dânsele øi tocmai pentru cæ ele nu se cunosc bine, de aceea nu avem o diplomaflie formatæ la focarul conøtiinflei noastre naflionale øi care nu se poate forma decât prin studiul trecutului nostru. Când diplomaflii noøtri se vor inspira de multele greutæfli prin care au trecut aceia care ne°au transmis aceastæ flaræ, fifli siguri cæ ei vor fi în stare sæ facæ faflæ la nevoile ce le are societatea românæ. Prin urmare, de ce sæ nu admitefli, între materiile de examen, limba øi literatura românæ øi istoria naflionalæ. Credeam cæ apelul pe care l°a fæcut d. Grædiøteanu øi pe care îndræznesc a°l face øi eu, va fi primit, pentru cæ el nu provine dintr°un spirit de a discredita diplomaflia noastræ, ci de a o ridica prin studii folositoare øi patriotice. D. Al. Lahovari, ministru de Externe. D°lor, d. Dobrescu are un mod particular de a discuta: sau cæ nu înflelege ceea ce zice ministrul, sau ræstælmæceøte ceea ce foarte bine a înfleles. Eu nu am zis ca sæ nu se introducæ limba øi literatura românæ în materia care se cere de la candidaflii la posturile Ministerului Afacerilor Stræine. Eu am zis cæ dacæ nu s°a pus în program este cæ se presupune cæ un bacalaureat øi un licenfliat în litere sau drept trebuie sæ cunoascæ limba românæ. Dar vrefli sæ o punefli în lege, eu nu mæ opun câtuøi de puflin. Pentru obiectul celælalt eu nu împærtæøesc avizul d°lui Dobrescu. Aø fi dezolat sæ mâhnesc pe etnografii din lumea largæ. Dar nu putem cere de la acela care aspiræ la postul de ataøat de legafliune, nu putem sæ°i cerem øtiinfla etnografiei ca specialitate, øtiinflæ care de altminteri e pe drumul de a se forma. Apoi, d°lor, dafli°mi voie sæ zic cæ nu væ înfleleg; pe de o parte îmi atribuifli cæ cer prea mult de la viitorii

645 diplomafli, pe de alta venifli øi°mi cerefli sæ adaog etnografia ca øtiinflæ deosebitæ øi specialæ. Când v°am spus cæ geografia politicæ, care este prevæzutæ în lege, cuprinde øi trebuie sæ cuprindæ nofliuni de etnografie, øi este regretabil ca profesorul de geografie sau de istorie — nu øtiu de ce obiect e profesor d. Dobrescu — sæ nu predea elevilor øi nofliuni de etnografie, ar face foarte ræu. Tot acelaøi ræspuns îl pot face în privinfla istoriei tratatelor de la 1648. Mæ întrebafli unde se învaflæ istoria tratatelor de la 1648. V°am spus cæ se învaflæ în mod general la øcoli øi în mod special în cærfli, acasæ, de cætre acei care aspiræ la postul de funcflionari în Ministerul Afacerilor Stræine. D. C. Ghica°Deleanu. D°lor, comitetul delegaflilor admite în parte amendamentul d°lui Grædiøteanu, adæogând pe lângæ limba francezæ, limba øi literatura românæ øi respinge amendamentul d°lui Dobrescu, fiindcæ ceea ce propune d°sa e deja cuprins în acest articol. Se pune la vot amendamentul d°lui Dobrescu øi se respinge. Se pune la vot amendamentul d°lui Grædiøteanu, cum s°a admis de comitetul delegaflilor, øi se adoptæ. Se pune la vot art.43 astfel modificat øi se adoptæ. Se citeøte art.44. Voci. Nu mai suntem în numær. Øedinfla se ridicæ la 6 ore, anunflându°se cea urmætoare pe a doua zi, 14 ianuarie.

Øedinﬂa de la 14 ianuarie 1894

D. vicepreøedinte Gr. Triandafil ocupæ fotoliul preøedinfliei. D. vicepreøedinte. Acum la ordinea zilei avem continuarea discufliunii øi votærii pe articole a legii pentru organizarea Ministerului de Externe. D. vicepreøedinte, A. Øtirbei, ocupæ fotoliul preøedinflial. D. C. Ghica°Deleanu dæ citire articolului 44. D. Al. Lahovari, ministru de Externe. D°lor, se înflelege cæ dacæ aceøti ataøafli supranumerari nu trec examenul, se va aplica dispozifliunea care deja s°a votat de Cameræ pentru articolul corelativ, adicæ nu vor putea fi menflinufli în aceste funcfliuni. Dacæ væ mulflumifli cu aceste explicafliuni, bine; dacæ nu, putefli sæ o formulafli printr°un amendament. D. C. I. Stoicescu. Dacæ d. ministru va binevoi, sæ ne dea din nou explicafliuni. D. Al. Lahovari, ministru de Externe. Aceøti supranumerari sunt ataøafli numai dacæ au diploma de licenfliafli în litere sau în drept, ceea ce pânæ acum era o funcfliune care se putea da øi acelor care nu aveau diplome de licenfliafli. De aci înainte nu vor putea fi ataøafli supranumerari decât tineri cu diplome, øi peste aceasta mai trebuie

646 sæ depunæ øi examen dacæ vor sæ devinæ ataøafli salariafli. Prin urmare, nu vor putea fi în pozifliunea de ataøafli neretribuifli decât pânæ la trecerea examenului, øi dacæ nu vor trece examenul nu mai pot funcfliona în legafliuni sau consulate, øi li se vor cere demisiunea. D. C. I. Stoicescu. Explicafliunea datæ de d. ministru de Externe nu mæ satisface øi de aceea menflin cuvântul ca sæ fac urmætoarea observafliune: articolul, aøa cum este redactat, cere pentru ataøaflii diplomatici, pentru ataøaflii supranumerari ca sæ posede diploma cerutæ la art.42. Iatæ, în adevær, cum se exprimæ art.44: „Candidaflii care ar întruni condifliunile de admisibilitate øi posedæ diplomele cerute la art.42, pot fi autorizafli sæ lucreze în administraflia centralæ, în legafliuni sau consulate, în calitate de ataøafli supranumerari (neretribuifli), pânæ la trecerea examenului“. Prin urmare, ceea ce d. ministru vine øi ne spune prin explicafliunea sa, cæ nu pot fi ataøafli supranumerari decât acei care au diploma, nu schimbæ nimic din critica ce am fæcut ideii din acest articol, nici nu adaogæ nimic spre bine. Ræmâne dar articolul aøa cum este redactat, cæci øi în redacfliunea articolului, færæ altæ explicafliune a ministrului, se cere ca aceøti ataøafli supranumerari sæ aibæ diploma cerutæ de art.42. D. ministru face, însæ un lucru, øi are aerul de a adæoga cæ aceøti ataøafli nu pot funcfliona ca supranumerari decât pânæ când vor trece examenul. Dar øi aceastæ idee e conflinutæ în art.42, pe care l°am citit. Ceea ce trebuie sæ mi se spunæ, este: Când are sæ treacæ acest examen? Cât pot sæ funcflioneze, dacæ nu sunt locuri de ataøafli retribuifli? Ce se întâmplæ dacæ se prezintæ øi reuøesc alflii care se prezintæ împreunæ? Cæci tofli ataøaflii aceøtia nu sunt numai de la administrafliunea centralæ, ci øi din stræinætate. Vedefli dar cæ ræspunsul d°lui ministru nu poate satisface cerinfla noastræ care voim ca aceastæ dispozifliune din art.44 sæ fie cu desævârøire øtearsæ, ca una ce ar læsa sæ subziste ideea cæ avem funcflionari færæ ræspundere! D°lor, ieri, cu ocaziunea discufliei art.37, vi s°a pus în vedere atât de d. Fleva, cât øi d. Voinov, care sunt inconvenientele acestor funcflionari neplætifli, care lucreazæ la Ministerul de Externe, øi vi se atrægea, cu drept cuvânt, atenfliunea, cæ dacæ în oricare altæ ramuræ administrativæ a noastræ s°ar putea tolera asemenea funcflionari færæ ræspundere, ar fi, însæ, un mare inconvenient mai cu seamæ a°i tolera în Ministerul de Externe, unde se cere o discrefliune excepflionalæ; aci, mai ales, nu trebuie sæ fie primifli asemenea funcflionari care nu sunt definitivi øi n°au prestat juræmântul cerut de lege; independent de ideea democraticæ enunflatæ cæ nu trebuie a se cere un serviciu cuiva care nu este retribuit. Dacæ la art.37 s°a ridicat aceastæ întemeiatæ observafliune, cu atât mai mult ea trebuie a se ridica la art.44.

647 La art.44 nu este vorba de acei care voiesc sæ candideze la Ministerul de Externe; øi aci este o expresiune care face, ca sæ zic aøa, un double emploi*, cæci de prisos øi acest articol se mai ocupæ de aceøti funcflionari de care se ocupæ øi art.37. Art.44 vizeazæ pe ataøaflii noøtri din stræinætate. Øtifli ce se întâmplæ? Øi ridicând aceastæ chestiune — fie zis în treacæt — fac serviciu nu numai d°lui ministru actual, ci tuturor care se vor gæsi la acest minister. S°a luat obiceiul, d°lor, ca unii pærinfli, voind sæ creeze copiilor lor un fel de situafliune oficialæ, îndatæ ce iau diploma de licenfliat în drept, pun toate influenflele pe lângæ ministru ca sæ°i numeascæ ataøafli de legafliune. Oricine cunoaøte lucrurile acestea øtie cæ o asemenea însærcinare este un fel de cinste ce se dæ tinerilor care îøi continuæ studiile de doctorat dupæ ce au luat licenfla, øi care vor sæ aibæ pe cartea lor de vizitæ acest titlu: attaché à la Légation de Roumanie, calitate dupæ care se bucuræ de oarecare privilegiuri øi imunitæfli diplomatice, care se dæ agenflilor diplomatici din stræinætate. Dar dacæ este vorba de serviciul ce li se cere în schimb, mai niciodatæ aceøti tineri nu ræspund la aceastæ însærcinare, nefæcând serviciu regulat ca cei definitivi. Prin urmare, aceastæ însærcinare este o dulce satisfacfliune ce se dæ pærinflilor øi tinerilor care au trecut licenfla, care sunt încæ neexperimentafli øi voiesc, pentru fudulie, sæ fie ataøafli de legafliune. Sinceralmente, væ rog, d°lor, a renunfla la acest soi de ataøafli. În aceastæ privinflæ îmi aduc aminte cæ d. Kogælniceanu a scos un mare suspin de uøurare, când a putut sæ desfiinfleze pe aøa°numiflii ataøafli onorifici ai legafliunilor noastre de odinioaræ. Sub d. Câmpineanu, când era ministru al Afacerilor Stræine, în 1885, s°a mai pus în discufliune aceastæ chestiune, øi cu toflii am convenit de a nu se mai admite ataøafli supranumerari, care, chiar pentru øeful de misiune, sunt un embarras**, iar pentru ministrul de Externe, este o expunere la atâtea solicitæri din partea pærinflilor lor. Ataøafli de legafliune este un lucru plæcut, dulce, dar se poate întâmpla ca aceastæ onoare ce li se dæ sæ se întoarcæ în detrimentul øi defavoarea ministrului nostru al Afacerilor Stræine; se poate ca greøelile acelor tineri, pecadile*** de tinerefle uneori, care sunt încæ la studiu, sæ se ræsfrângæ în urmæ øi asupra prestigiului care trebuie sæ°l aibæ corpul nostru diplomatic øi ministrul nostru al Afacerilor Stræine. De aceea, væ rog sæ binevoifli a primi suprimarea acestor ataøafli supranumerari øi a nu læsa sæ fie decât ataøafli retribuifli.

* inutilæ. ** încurcæturæ. *** greøeli neînsemnate (din fr. peccadille).

648 Øi dacæ d. ministru gæseøte cæ în unele legafliuni numærul ataøaflilor este mic, n°are decât sæ cearæ sporirea numærului lor, øi cred cæ nimeni nu se va gæsi sæ refuze. Acestea sunt micile observafliuni ce am de fæcut; nu propun amendament pentru cæ, cum foarte bine zicea d. general Manu, cæ atunci când se cere suprimarea unui articol, n°ai decât sæ votezi contra lui øi suprimarea rezultæ de sine, dar væ rog sæ nu votafli acest articol. D. Al. Lahovari, ministru de Externe. D°lor deputafli, sunt douæ sisteme în chestiunea aceasta care, dupæ mine, n°are mare importanflæ. E sistemul legii din 1873 care, færæ nici o îngrædire, færæ nici o condifliune permite sæ fie pe lângæ agenflii noøtri din stræinætate supranumerari, surnumerari sau ataøafli, cum le zice legea prin art.25. Legea din 1873: „Surnumerarii sau ataøaflii au dreptul de a aspira deopotrivæ cu ceilalfli funcflionari dupæ capacitatea øi aptitudinea lor la funcfliunile pânæ la aceea de øef de diviziune inclusiv, dupæ ce se vor supune la examenul prevæzut la art.22. Aceøtia vor fi totdeauna preferafli persoanelor stræine ministerului“. Vedefli cæ se fæcea o adeværatæ institufliune. Atunci, cum zicea d. Stoicescu, færæ titlu încæ puteau sæ fie supranumerari în administrafliunea centralæ a Ministerului de Externe sau ca ataøafli pe lângæ legafliunile noastre din stræinætate, øi erau menflinufli færæ nici un termen øi nici obligafli, cu condifliune numai sæ treacæ examenul, ca sæ meargæ mai departe. Ei erau chiar preferafli. Acest sistem avea inconveniente pe care prea bine le°a semnalat d. Stoicescu. E celælalt sistem care°l propune d. Stoicescu: adicæ sæ nu se adnote* un ataøat supranumerar pe lângæ legafliuni, øi ca tofli funcflionarii sæ fie retribuifli. Sistemul acesta are øi alte inconveniente. Atunci funcflionarul e admis asupra unui examen øi numai într°un post plætit. Prin urmare, se fline cont de øtiinfla lui sau, câteodatæ, de norocul care îl poate avea la concurs. Dar celelalte calitæfli, poate tot atât de neapærate, ce se cer unui tânær care se destinæ diplomafliei, cum se vor judeca? Nu se mai formeazæ acea pepinieræ, acea øcoalæ de funcflionari care trebuie sæ°i pregætim øi sæ°i cultivæm pentru serviciile noastre în stræinætate. Ataøându°i pe lângæ un ministru, fæcându°i sæ se foloseascæ de capacitatea øi de experienfla øefului lor, inifliindu°se încetul cu încetul la cariera delicatæ ce au sæ parcurgæ, aøa vom izbuti. Nu ajunge, d°le Stoicescu, pentru un tânær numai a øti sæ facæ o compozifliune sau sæ rosteascæ pe din afaræ câteva principii de drept; dar sunt øi alte condifliuni care trebuie sæ le întruneascæ øi care sunt cu totul separate de cunoøtinflele de drept, de geografie, ori de istorie.

* desemneze (din lat. adnoto).

649 Principiul pe care l°am admis eu, e dar intermediar øi foarte folositor. Nu mai admit pe oricine ca sæ se înscrie øi sæ fie ataøat pe lângæ o legafliune; îi cer mai întâi un lucru deja foarte important: sæ aibæ diploma de licenfliat în drept, ori în litere. Ei bine, eu cred cæ aceastæ cerere, departe de a fi insuficientæ, e exageratæ. Øi credefli dvs. cæ licenfliaflii în drept se vor mulflumi mult timp cu aceastæ funcfliune neretribuitæ? Credefli cæ are sæ se înghesuiascæ mult în legafliunile noastre? Câtuøi de puflin. De pe acum condiflii aøa de grele, ca o diplomæ de licenfliat în drept sau în litere, depærteazæ de la început pe tofli acei solicitatori care, dupæ d. Stoicescu, nu ar avea alt titlu decât protecfliunea unei rude influente. Dar ce inconvenient vedefli când am cerut o asemenea condiflie grea, ca înainte sæ devinæ postul vacant, acel tânær sæ fie ataøat pe lângæ o legafliune, sæ se iniflieze cu lucrærile øi sæ facæ acel stagiu preliminar care e foarte util în toate carierele øi care e neapærat în cariera diplomaticæ. Va sæ zicæ sæ nu saræ de°a dreptul de la bæncile øcoalei de drept sau de la universitate în serviciul diplomatic, care am zis cæ cere mai mult decât câteva cunoøtinfle vagi; cere øi alte calitæfli, øi pentru care nu øtiu altæ øcoalæ mai bunæ decât practica birourilor øi practica lumii. Prin urmare, e o adeværatæ øcoalæ. Vedefli cât de puflinæ favoare se poate strecura în asemenea condifliuni. Întâi se cere titlu, al doilea nu poate sæ stea acolo indefinit, øi la prima vacanflæ, la primul examen, care se va propune, va trebui sæ treacæ acest examen; altfel va fi imediat depærtat. Ei bine, d°lor, în asemenea condifliune eu cred cæ institufliunea, cum o fac eu, nu are decât avantaje øi nici un inconvenient. Pe lângæ øtiinfla care se capætæ mai mult sau mai puflin din universitate, îi mai dai øi øtiinfla cea mare, øtiinfla vieflii, øtiinfla experienflei, øtiinfla frecventærii chiar a unui oarecare mijloc social, pentru cine vrea sæ intre în cariera diplomaticæ. Va sæ zicæ, când va intra ca ataøat retribuit sau secretar, va fi trecut prin aceastæ øcoalæ a lumii, care øi dânsa este necesaræ acelui care se destinæ acestei cariere. Væ rog dar sæ votafli articolul aøa cum este redactat, øi sæ respingefli propunerea d°lui Stoicescu. D. C. I. Stoicescu. D. ministru a zis cæ circumscrie niflel pericolul care ar fi sæ existe la legafliunile noastre: ataøaflii neretribuifli. D°sa zice: voiesc ca sæ fie ataøafli neretribuifli pentru cæ din aceastæ frecventare a legafliunii noastre sæ iasæ tineri cu aptitudini diplomatice, adicæ tineri care sæ adaoge la condifliunea de øtiinflæ, care e presupusæ, cæci are, prin diploma care o prezintæ, øi dovada de oarecare aptitudine pentru carieræ. Øi mai zicea un lucru: ne zicea cæ e atât de mic inconvenientul semnalat de mine, cæ la cea dintâi vacanflæ, aceøti tineri trebuie sæ se prezinte la un examen, øi numai dacæ vor reuøi, vor putea continua de a fi ataøafli. Dar concluzia d°lui ministru nu era aceeaøi, nu se potrivea cu premisele. D. ministru zicea ca concluziune: Prin urmare, respingefli propunerea care se face de d. Stoicescu øi votafli articolul aøa cum e redactat. Dar articolul nu confline, în mod precis, ideile de care d. ministru ne°a vorbit. Restricfliunea aceea cæ dacæ ataøatul onorariu nu va trece examenul øi nu va

650 dovedi cæ întruneøte condifliunile de aptitudine la întâia vacanflæ, are sæ fie depærtat, de asemenea nu este emanatæ în articolul de lege. Øi nici nu spune d. ministru care este numærul de ataøafli care va fi admisibil sau admis la fiecare examen, cæci solicitærile pentru un loc, pot fi numeroase. Dacæ nu aø lua de exemplu decât Parisul, øtifli câfli licenfliafli vin din Paris pe fiecare an? 20 sau 30, øi din aceøtia, 10 sau 15 ræmân pentru a face doctoratul; adicæ putem avea 10 sau 15 licenfliafli pe fiecare an, care pot sæ vinæ sæ cearæ d°lui ministru sæ ræmânæ ca ataøafli neretribuifli. D. Al. Lahovari, ministru de Externe. Nu vin. D. C. I. Stoicescu. Voi spune eu de ce nu vin. Astfel cæ dv. afli avea o misiune cu un ministru, unu sau doi secretari, un ataøat retribuit øi 15, 20 tineri care ar vorbi sæ fie ataøafli onorari. D. ministru ne spune cæ nu vin sæ cearæ. Øtifli de ce? Cæci dreptul de admitere este læsat în mâna dv. de a°i primi sau nu; øi din aceøti 15 sau 20, poate 2, 3 sau cel mult 5, se vor bucura de înaltele favoruri ale bæncii ministeriale. Aøadar, inconvenientul existæ øi din punctul de vedere cæ putefli sæ avefli un mare numær de solicitatori. Îndatæ ce cineva posedæ titlu de licenfliat în drept, poate sæ se prezinte la ministru, øi sæ°i zicæ: dacæ primeøti pe copilul lui X sau lui Y, ca ataøat, de ce sæ nu mæ primeøti øi pe mine? Væ expunefli la nedreptæfli øi favoritismuri. Dar mai este øi partea a doua, pe care d. ministru are aerul a o propune ca un paliativ. Tinerii aceøtia vor fi ataøafli supranumerari, øi dacæ la examen nu vor dovedi cæ sunt apfli, dacæ nu vor satisface examenul prevæzut la art.43, atunci nu vor mai continua sæ fie ataøafli supranumerari. Câte vacanfle pe an se prezintæ de ataøafli? Una la fiecare an, sau cel mult douæ. Vedefli dar cæ pe când prin articolul în chestiune deschidefli uøa la toate poftele øi vefli avea 10, 15 inøi care sæ solicite a fi numifli ataøafli supranumerari la fiecare legafliune, la fiecare vacanflæ se vor prezenta tofli, nu putefli primi decât unul; ce facefli cu ceilalfli 14? Prin chiar faptul acesta al admiterii unuia, ceilalfli, deøi capabili, vor fi eliminafli? Prin urmare, nu ajungefli la scopul dv., ca sæ facefli din aceøti ataøafli o øcoalæ pentru tinerii care vor sæ intre în cariera diplomaticæ. Øi dacæ pe lângæ aceste inconveniente mai observæm cæ aceøtia ataøafli supranumerari sunt øi netrebuincioøi øi encombranfli*, væ rog sæ binevoifli a respinge art.44. D. Al. Lahovari, ministru de Externe. Articolul zice: „pânæ la trecerea examenului“. Aceste douæ cuvinte ræspund la tot lungul discurs al d°lui Stoicescu. D. vicepreøedinte. Avefli un amendament, d°le Stoicescu?

* inoportuni (din fr. encombre).

651 D. C. I. Stoicescu. Propunerea mea echivaleazæ cu respingerea articolului. D. A. Simu. Iatæ, d°lor, amendamentul propus la art.44. Propunem ca alineat special: „Iar dacæ aceøti ataøafli neretribuifli nu vor reuøi la primul examen ce se va fline, dânøii nu vor mai putea servi în aceastæ calitate“. D. Al. Lahovari, ministru de Externe. Fiindcæ acest amendament zice absolut acelaøi lucru ca articolul guvernului, îl primesc cu plæcere. D. N. Crætunescu. D°le preøedinte, ieri s°a propus un amendament prin care se cere supresiunea articolului 44 øi væd cæ nu se gæseøte la birou. D. C. I. Stoicescu. Este un amendament subscris de mai mulfli dintre noi, øi dacæ s°a pierdut de la birou, atunci îl formulæm din nou. D. vicepreøedinte. D°lor, avem aci amendamentul d°lui Stoicescu care propune supresiunea articolului 44, øi care a fost respins de comisiune. Se pune la vot amendamentul d°lui Stoicescu øi se respinge. Se pune la vot amendamentul d°lui Simu øi se adoptæ. Se pune la vor art.44 astfel amendat øi se adoptæ. Art.45 se adoptæ færæ discufliune. Se citeøte art.46. D. C. C. Dobrescu°Prahova. D°lor deputafli, mai întâi aø voi sæ constat cæ noul proiect de lege pe care°l propune d. ministru de Externe la articolul 46 desfiinfleazæ cu desævârøire dispozifliunea din legea de la 1879; øi sæ°mi permitefli cæ citesc acea lege de la 1879 pentru ca sæ putem întreba pe d. ministru sæ ne dea læmuriri, pentru ce d°sa a fost în contra ideii din acea lege. În legea de la 1879 se zicea acest lucru: „Nu vor putea fi numifli secretari de legafliune de clasa II decât acei ataøafli care au fæcut un stagiu de cel puflin 2 ani în administrafliunea centralæ“. D. ministru a înlocuit acest articol prin alte dispozifliuni, adicæ cerând un stagiu de doi ani, în gradul de ataøat de legafliune clasa III. D°lor, mie mi se pare cæ ideea din legea de la 1879 era foarte fericitæ, øi mæ mir cum d. ministru actual, care øi ieri øi astæzi a declarat cæ fline sæ îmbunætæfleascæ øi sæ ridice nivelul diplomafliei române, tocmai d°sa sæ vinæ cu un articol care sæ schimbe în aøa mod starea de lucruri de astæzi. În adevær, d°lor, dispozifliunea care figureazæ în legea de la 1879, se datoreøte repausatului ministru de Externe Câmpineanu, care a propus un proiect de lege la 1885, prin care modifica dispozifliunile legii de la 1879, øi în care motiva pentru ce menfline articolul din legea de la 1879. N°am la îndemânæ motivele acelei legi, dar am expunerea de motive a lui Câmpineanu, øi væ voi citi ca sæ vedefli ce idee înaltæ avea el de necesitatea care cerea sæ impunem ataøaflilor de legafliuni îndatorirea de a

652 lucra mai întâi doi ani în administrafliunea centralæ a ministerului, øi apoi a fi trimiøi în diferitele pærfli ale Europei. „N°am trebuinflæ, zice el în expunerea de motive, a insista îndelung asupra foloaselor unei asemenea dispozifliuni. Regulamentul pentru legafliunile române din stræinætate permite ministrului Afacerilor Stræine de a chema sæ lucreze în administrafliunea centralæ pe reprezentanflii diplomatici de orice rang. E de dorit, însæ, ca aceastæ facultate sæ devinæ o condifliune legalæ obligatorie pentru tinerii care debuteazæ în cariera diplomaticæ. Acest sistem introdus în Germania de d. Bismarck dæ cele mai bune øi vædite roade. E neîndoios, în adevær, cæ numai în administrafliunea centralæ ataøaflii sârguitori au prilejul zilnic de a învæfla diferitele chestiuni politice, consulare, contencioase, comerciale øi de drept internaflional public sau privat, cu care vor avea a se ocupa în tot cursul carierei lor; în o legafliune, fie ea de întâia însemnætate, afacerile nu pot fi decât mærginite, øi nu prezintæ un complex atât de variat øi plin de învæflæminte. Pe de altæ parte, cu chipul acesta, nu vom fi expuøi a avea funcflionari români care nu øtiu româneøte“. Vedefli, d°lor, erau douæ idei care preocupau pe acei care au menflinut în legea de la 1879 dispozifliunea aceasta. Întâi, era ca ataøaflii care îøi fac cariera în stræinætate sæ fie datori a lucra mai întâi doi ani în Ministerul de Externe pentru ca astfel sæ se deprindæ cu toate chestiunile privitoare la profesiunea lor, øi pe de altæ parte, prin acest mijloc, sæ se întâmpine un alt neajuns care s°a constatat sub Câmpineanu: acela cæ noi aveam în stræinætate ataøafli care nu øtiau româneøte. Øi vedefli cât de bun øi nimerit a fost amendamentul care s°a primit asearæ øi care prevedea cæ la concurs sæ se cearæ limba øi literatura românæ øi istoria naflionalæ. Aceasta este încæ o dovadæ cæ teza ce am susflinut noi era cea bunæ øi cea adeværatæ; øi nu°mi ræmâne decât a felicita pe onor. majoritate cæ a primit aceasta propunere. Acum rog din nou pe d. ministru sæ lase dispozifliunea din legea de la 1879, care este în interesul diplomafliei noastre: aceea ca sæ facæ stagiul de doi ani în administrafliunea centralæ, iar nu numai sæ se zicæ aøa, pur øi simplu, stagiu de doi ani. Aceasta este ceea ce aveam de zis. D. Al. Lahovari, ministru de Externe. D°lor, dispozifliunea propusæ de d. Dobrescu se gæseøte foarte desluøit exprimatæ în articolul 58, care zice: „Agenflii øi funcflionarii serviciului diplomatic pot fi asemenea chemafli sæ îndepli- neascæ funcfliunile corespondente gradului lor în administrafliunea centralæ etc.“. Va sæ zicæ ministrul este absolut liber sæ facæ ceea ce doreøte d. Dobrescu, øi care poate câteodatæ sæ fie util de a chema pe ataøafli de la legafliuni sau alflii sæ serveascæ în minister doi ani sau mai mult, færæ însæ sæ°øi piardæ dreptul de înaintare în corpul cæruia aparflin. Iatæ pentru ce însæ am suprimat articolul din legea d°lui Câmpineanu. Aceastæ lege era plinæ de contraziceri. Iatæ ce se zice într°însa. Art.6:

653 „Ataøaflii de legafliuni de clasa I, care vor funcfliona mai mult de trei ani, vor putea obfline titlul de secretar de legafliune clasa III“. Tot în acest articol se zice cæ ataøaflii care au servit doi ani în administrafliunea centralæ vor putea fi numifli secretari de clasa II. Va sæ zicæ, dupæ acest articol, se cere pentru a fi numit secretar clasa II, doi ani de serviciu în administrafliunea centralæ, øi pentru a fi numit secretar de clasa III, trei ani, adicæ mai mult. Iatæ o contrazicere. Mai departe gæsesc o altæ contradicfliune tot de forfla aceasta, iatæ: „Prin derogafliune la dispozifliunile de mai sus, consulii generali, dupæ 5 ani de serviciu, pot fi numifli secretari de legafliune de clasa I“. Va sæ zicæ, consulilor generali care au 1 000 lei leafæ øi 1 000 lei diurnæ, ca cei de la Buda°Pesta øi Sofia, øi care se considerau ca superiori, cæci sunt øefi de misiune, li se cere pentru a deveni secretar clasa I, cinci ani de stagiu; sunt dispozifliuni care nu s°au aplicat niciodatæ. Aøadar, fiindcæ aceastæ lege este plinæ de contradicfliuni øi obscuritæfli nu m°am flinut de dânsa. Doar pærflile folositoare, cum este aceea care dæ drept ministrului sæ oblige pe ataøafli a lucra în administrafliunea centralæ. Mai mult, dupæ proiectul meu se prevede cæ tofli funcflionarii diplomatici, chiar secretarii pot fi chemafli la minister øi obligafli sæ lucreze în minister. Aceastæ dispozifliune am menflinut°o, cæci o recunosc bunæ, iar restul legii, fiind obscur, contradictoriu, l°am înlocuit prin dispozifliunile actuale. Rog dar sæ binevoifli a vota acest articol aøa cum este. Voci. Închiderea discufliunii. D. C. I. Stoicescu. Aci, d°lor, væd cæ sunt douæ articole: unul redactat de guvern øi altul de comitetul delegaflilor. Eu v°aø ruga sæ revenifli la redacfliunea guvernului; øi mæ voi explica pentru ce væ cer aceasta. Articolul acesta se ocupæ de înaintærile ce se fac secretarilor de legafliune: pentru ca cineva sæ fie înaintat la gradul de secretar de legafliune clasa II trebuie sæ aibæ un stagiu de 3 ani în gradul de secretar clasa III. Articolul comitetului delegaflilor zice: „nimeni nu poate fi înaintat la gradul de secretar clasa II dacæ nu are un stagiu de 2 ani în gradul de secretar de legafliune clasa III“. Comitetul delegaflilor nu a pæstrat progresiunea ce existæ între amândouæ articolele; cæci pentru înaintarea la gradul de secretar de legafliune clasa II cere, de la cel de clasa III, un stagiu numai de 2 ani. Acest stagiu e puflin, faflæ cu importanta funcfliune la care este chemat un secretar de legafliune de clasa II, øi de aceea gæsesc cæ este mult mai raflionalæ propunerea guvernului decât redacfliunea comitetului delegaflilor. Cu aceastæ ocazie am sæ mai adaog o idee. D. ministru a recunoscut cæ este bine ca secretarii de legafliune sæ vinæ sæ facæ serviciu în Ministerul de Externe; eu cer ca unul din aceøti 3 ani de stagiu sæ°l facæ secretarul obligatoriu în minister, øi atunci

654 când el va fi obligat a servi în minister, atunci vefli avea dubla garanflie cæ acesta este nu numai un om cu capacitate øtiinflificæ, dacæ trece secretar de legafliune clasa II, dupæ ce a devenit un diplomat care a binemeritat gradul ce a obflinut øi prin experienfla câøtigatæ în carieræ, atunci vefli avea siguranfla cæ el va reprezenta flara bine în stræinætate. Pentru aceste cuvinte, væ rog sæ primifli amendamentul meu care face din serviciul secretarilor clasa III în administraflia centralæ a ministerului, o obligativitate, iar nu o facultate. D. vicepreøedinte, Al. B. Øtirbei. Dv. afli cerut cuvântul pentru a vorbi în contra închiderii discufliunii. D. C. I. Stoicescu. Tocmai ca sæ motivez propunerea amendamentului; iatæ acest amendament: „Nimeni nu poate fi înaintat la gradul de secretar de legafliune clasa II dacæ nu are un stagiu de trei ani în gradul de secretar de legafliune clasa III, din care un an cel puflin în serviciul administrafliunii centrale a Ministerului de Afaceri Stræine“. D. Al. Lahovari, ministru de Externe. Am ræspuns deja la ideea d°lui Dobrescu care cerea ca secretarii sau ataøaflii sæ petreacæ un an în birourile ministerului înaintate de a fi înaintafli în grad; cât pentru observafliunile d°lui Stoicescu, ræspund în prea puflin cuvinte. Comitetul delegaflilor a avut foarte mare dreptate sæ reducæ de la trei ani la doi ani stagiul cerut pentru a trece de la funcfliunea de secretar clasa III la aceea de secretar clasa II, øi iatæ pentru ce: Secretarii de clasa III trec prin multe øi grele încercæri, aøa li se cere: 1. Ca sæ fie licenfliafli sau doctori în drept; 2. Trebuie sæ treacæ examenul cerut de art.43; 3. Sæ stea ca ataøat doi ani, ceea ce face deja doi ani de funcfliune; 4. Sæ stea ca secretar de legafliune clasa III încæ doi ani øi sæ treacæ un al doilea examen cerut de art.45. Avem, deci, patru ani de funcfliune la care, dacæ mai contæm øi cei 4 ani de studii necesare pentru a cæpæta licenfla, vom avea 8 ani, øi pe lângæ aceasta douæ examene. Eu cred cæ aceste condifliuni sunt destul de grele pentru o funcfliune de 600 lei pe lunæ în stræinætate ca aceea de øef de clasa II. De aceea comitetul delegaflilor mi°a observat cæ voi gæsi foarte greu funcflionari cærora sæ le convinæ acest stagiu de 3 ani. Convins fiind de observafliunea justæ a comitetului de delegafli, am primit aceastæ reducere, øi væ rog, d°lor deputafli, ca respingând orice amendament propus în aceastæ privinflæ, sæ binevoifli a vota articolul aøa cum este formulat de comitetul delegaflilor. Se pune la vot amendamentul d. Stoicescu øi se respinge. Se pune la vot art.46, modificat de comitetul delegaflilor, øi se primeøte. Art.47 øi 48 se voteazæ færæ discufliune.

655 Se citeøte art.49. D. C. I. Stoicescu. Doresc, d°lor, sæ am o micæ explicafliune. Vedefli câte greutæfli se pun pentru un secretar de clasa I, ca sæ ajungæ în aceastæ calitate, øi în urmæ sæ fie înaintat la gradul de ministru plenipotenfliar de clasa II. Secretarului general, prin economia legii, nu i se cere nici un titlu din acelea care se cer miniøtrilor plenipotenfliari, øi aceasta se explicæ pentru cuvântul cæ secretarul general este un om cu un trecut politic, un om de încredere al ministrului, dar care se numeøte în aceastæ înaltæ funcfliune færæ titluri øi færæ înaintare ierarhicæ. Iatæ, d°lor, ce zice art.56: „Funcflionarii administrafliunii centrale, øi acei din serviciul consular pot fi chemafli øi înaintafli în serviciul diplomatic, în gradele echivalente, dupæ asimilarea fæcutæ la articolul precedent, dacæ îndeplinesc condifliunile cerute pentru admisibilitatea øi înaintarea în cariera diplomaticæ“. Iatæ acum, ce zice art.55: „În ceea ce priveøte ierarhia øi dreptul de înaintare, funcflionarii administrafliunii centrale, serviciului diplomatic øi serviciului consular sunt asimilafli, între dânøii, dupæ echivalenfla de grade, în modul urmætor: 1. Secretarul general al ministerului, cu miniøtri plenipotenfliari clasa II“. Apropiind acest douæ articole øi citind art.49, va conveni øi d. ministru, cred, sæ constate cæ este o nepotrivire între art.49 øi 55. Art.49 care spune: când, øi dupæ cât timp secretarul general va putea dobândi titlu de ministru clasa II, øi îi impune un stagiu de 5 ani de secretar general spre a fi înaintat; øi art.55 care îi dæ acest titlu de°a dreptul prin echivalenflæ. De aceea, væ rog sæ binevoifli a°mi explica, d°le raportor, cum se conciliazæ aceste douæ articole: art.49 care spune cæ secretarul general numai dupæ cinci ani de stagiu va putea sæ primeascæ gradul øi retribufliunea unui ministru plenipotenfliar de gradul al doilea, cu art.55 øi°l pune pe aceeaøi treaptæ prin echivalenfla ce el stabileøte. D. Al. Lahovari, ministru de Externe. D°lor, explicafliunea va fi foarte simplæ øi contradicfliune nu existæ. Secretarul general, prin faptul cæ e secretar general, are o pozifliune înaltæ care trebuie precizatæ de lege, cæci dânsul înlocuieøte pe ministru øi poate da instrucfliuni chiar la miniøtri plenipotenfliari; prin urmare, trebuie sæ i se dea o situafliune echivalentæ. Acea situafliune, i°o concedeazæ art.55, øi zice cæ e asemænat cu ministrul plenipotenfliar clasa II în mod ierarhic. Aceasta, însæ, nu va sæ zicæ cæ are retribufliunea øi titlul ministrului plenipotenfliar, fie de clasa II; e o simplæ asimilare. În legea actualæ e o dispozifliune prin care se zice cæ oricine a fost secretar general fie o lunæ, fie chiar 15 zile, poate sæ i se dea, printr°un jurnal al Consiliului de Miniøtri, titlul, titlul de ministru plenipotenfliar; øi s°a întâmplat cæ o persoanæ sæ fie numitæ secretar general; dânsa nu a pus piciorul la minister; a obflinut trei concedii succesive; n°a pus o rezolufliune, o singuræ iscælituræ,

656 apoi s°a încheiat un jurnal al Consiliului care l°a numit ministru plenipotenfliar øi a doua zi øi°a dat demisiunea, fiindcæ nu voia decât titlul. Pentru a pune capæt unor asemenea procedæri, eu am cerut serviciul efectiv de 5 ani în minister, pentru ca un secretar general sæ poatæ dobândi acest titlu. D. Stoicescu zice: secretarul general îl admifli færæ titlu øi færæ condifliune. E adeværat; însæ, d°lor, în fapt este un drept ipotetic. Acest drept al ministrului de a avea o persoanæ absolut de încredere, sæ credefli cæ, în starea de înaintare a culturii generale în care suntem, nu poate da loc la abuzuri. Un secretar general nu poate fi un om færæ øtiinflæ, færæ studii, færæ trecut. Niciodatæ. Sæ se liniøteascæ dar d. Stoicescu; dar ceva mai mult. Un secretar general care ar ræmâne 5 ani în funcfliune, ar schimba, desigur, mai mulfli miniøtri øi, prin urmare, dacæ ar ræmâne 5 ani sub atâfli miniøtri, ar fi o dovadæ cæ este un om ale cærui merite sunt îndeobøte recunoscute. Prin urmare, nu e nici un pericol atunci a°i da efectiv titlul de ministru plenipotenfliar care, de altmintrelea, nu°i va servi decât pe cærflile de vizitæ; eu cred dar cæ, punând în lege 5 ani de serviciu efectiv, am voit sæ suprim un articol din care s°a fæcut abuz, iar nicidecum sæ introduc o nouæ favoare la discrefliunea ministrului. Prin urmare, cred cæ Camera se va mulflumi cu aceastæ explicare øi va primi articolul aøa cum este. Se pune la vot art.49 øi se primeøte. Art.50, 51, 52, 53 øi 54 se adoptæ succesiv færæ discufliune. Se citeøte art.55. D. C. I. Stoicescu. D°lor deputafli, art.55 se ocupæ de asimilæri. Adineaori, vorbind de art.55, cu ocazia discufliunii art.46, d. ministru ne°a spus cæ acest articol nu se ocupæ decât numai de a spune ce grad, ce treaptæ de prezenflæ i se dæ aceluia care are o funcfliune øi un titlu, fie în serviciul administrafliunii centrale, fie în serviciul consulatelor. Spunea, cu drept cuvânt, cæ sunt funcflionari care, prin situafliunea pe care o au, trebuie sæ se bucure øi de un titlu, ca sæ aibæ un oarecare prestigiu mai cu seamæ faflæ de personajele cu care sunt în contact. Aøa este secretarul general, care fiind un personaj se poate concepe ideea de a i se da gradul echivalent de ministru plenipotenfliar clasa II; dar mai la vale, în art.55, se vorbeøte de directorii de serviciu øi consulii generali care se asimileazæ cu secretarii de clasa I; apoi subdirectorii øi øefii de diviziune, care sunt asimilafli cu secretarii de clasa II. Pânæ unde merge aceastæ asimilare? Iatæ explicafliunea ce aøtept de la d. ministru. Asimilarea aceasta conferæ în acelaøi timp øi drepturi? Mi°ar fi suficient un ræspuns cæ nu conferæ drepturile øi cæ este vorba de o echivalenflæ ce se dæ numai cu numele. Dacæ, însæ, art.55 dæ øi drepturi… D. ministru îmi face semn cæ nu, øi mæ mulflumesc cu explicafliunea d°sale negativæ, din momentul ce se înflelege cæ echivalenfla nu dæ drept la înaintare.

657 Am cerut aceastæ explicafliune, pentru ca sæ se øtie cum are sæ se interpreteze øi aplice articolul. D. Al. Lahovari, ministru de Externe. Aceastæ echivalenflæ, aøa cum a ghicit°o d. Stoicescu øi cum putea sæ se încredinfleze mai bine dacæ citea art.55 pânæ la 58, are aceastæ însemnætate, cæ postul de director de serviciu echivaleazæ, în leafæ øi în ierarhie, cu postul de secretar de legafliune clasa I. Aceasta nu va sæ zicæ cæ un director de serviciu ar putea fi numit secretar de legafliune clasa I. Pentru ce? Pentru cæ cineva poate sæ ajungæ director de serviciu færæ sæ fi trecut examenele cerute corpului diplomatic øi, prin urmare, nu este în mæsuræ øi în pozifliune de a intra în corpul diplomatic, fiindcæ n°a trecut examenul cerut. Dar dacæ un director de serviciu ar fi trecut aceste examene, având øi stagiul, atunci ar putea de°a dreptul sæ treacæ secretar de legafliune clasa I. Acum, viceversa: un secretar de legafliune clasa I, care a trecut aceste examene, totdeauna poate trece director de serviciu. Iatæ explicafliunea care o dau øi care va fi încæ mai claræ dacæ citim art.56, 57 øi 58. Se pune la vot art.55 øi se adoptæ. Art.56 pânæ la 60 inclusiv se adoptæ succesiv færæ discufliune. Se citeøte art.61. D. Em. Porumbaru. D°lor, pentru ca sæ înflelegem sensul øi importanfla art.61, trebuie sæ°l combinæm cu alte douæ articole din lege, øi anume cu art.63 øi 80. Acest articol lasæ pe funcflionari, în ceea ce priveøte punerea în disponibilitate, la discrefliunea ministrului, pentru cæ nu indicæ cazurile în care un ministru poate pronunfla punerea în disponibilitate. În adevær, art.61 dæ ministrului într°un mod absolut dreptul de a pune în disponibilitate færæ tratament pe funcflionarii Ministerului de Externe pânæ la termenul de trei ani, iar art.63 declaræ ieøifli din cadre pe funcflionarii care nu au fost rechemafli în serviciu, înainte de expirarea termenului de disponibilitate. Va sæ zicæ punerea în disponibilitate poate fi, în realitate, un fel de destituire deghizatæ. Dupæ ce prin art.65 afli arætat cazurile de revocare sau destituire, într°un mod limitativ, prin art.61 læsafli ministrului dreptul de destituire øi în afaræ de acele cazuri, fiindcæ dacæ un funcflionar este pus în disponibilitate øi nu este rechemat în timp cel mult de trei ani, el ræmâne øters din cadre. Este drept aceasta? Eu cred cæ atunci când legiuitorul cere pentru unele funcfliuni condifliuni mai grele de admisibilitate, el voieøte prin aceasta chiar sæ dovedeascæ intenfliunea sa de a face din ocuparea acelor funcfliuni o carieræ serioasæ, înconjuratæ de oarecare garanflii de stabilitate øi pusæ la adæpostul fluctuafliunilor politice, sau al schimbærilor de guverne. Însæ toate garanfliile pe care dvs. credefli cæ le°afli luat prin legea de faflæ vor ræmâne iluzorii, dacæ vefli læsa ministrului dreptul de a pune în disponibilitate færæ cauzæ determinatæ.

658 Iatæ un singur caz pe care°l prevede legea, ca putând justifica punerea în disponibilitate. Acest caz este acela de care vorbeøte art.80, adicæ acela când funcflionarul a avut un concediu mai mare de 6 luni în cursul unui an. D. general G. Manu. Aceasta este voinfla lui. D. Em. Porumbaru. Da, øi atunci înfleleg ca ministrul sæ aibæ dreptul de a°l putea pune în disponibilitate. Dar în afaræ de cazul prevæzut de art.80, ministrul poate pune pe un funcflionar în disponibilitate dupæ dispozifliile art.61 oricând ar voi øi færæ a aræta nici un motiv. Ei bine, acest drept care se dæ ministrului va avea de rezultat a anihila toate garanfliile care par a se lua prin legea de faflæ, în ce priveøte stabilitatea funcflionarilor. Ce este dar de fæcut? Eu unul n°aø voi sæ se lase ministrului acest drept exorbitant de a putea scoate din carieræ pe un funcflionar de care ar voi sæ se scape, oricare ar fi meritele øi calitæflile acelui funcflionar øi oricând de bine øi°ar împlini datoriile sale. De aceea cred cæ s°ar putea pune o barieræ acestui drept, dupæ cum este în Francia øi în Belgia, dacæ nu mæ înøel, acordându°se funcflionarului pus în disponibilitate dreptul de a primi jumætate din tratamentul funcfliunii sale pânæ la rechemare. În aceste condifliuni, punerea în disponibilitate nu mai poate fi consideratæ ca o pedeapsæ øi ca o îndrumare cætre ieøirea din carieræ, deoarece funcflionarul pus în aceastæ pozifliune poate încæ sæ fie întrebuinflat la diferite lucræri ale Departamentului Afacerilor Stræine. Cred dar cæ, dacæ s°ar pune aceastæ garanflie în lege, ea ar fi stavilæ care s°ar opune la exercitarea, în mod prea arbitrar, a dreptului ministerial de punere în disponibilitate. D. Al. Lahovari, ministru de Externe. D°lor, d. Porumbaru øtie foarte bine cæ dreptul de a pune în disponibilitate nu se poate øterge din legea Ministerului de Externe. Ministerul are douæ mijloace: revocarea sau destituirea øi punerea în disponibilitate. Revocare sau destituire este numai pentru fapte de o mare gravitate øi înconjuratæ cu atâtea formalitæfli, încât cred cæ aceasta nu va avea loc niciodatæ. Iatæ faptele care atrag dupæ sine revocarea sau destituirea: imoralitate publicæ, divulgarea de secrete, abuz de încredere, condamnafliune judecætoreascæ etc. Aceste fapte, pot zice, cæ se întâmplæ foarte rar sau niciodatæ la funcflionari ca cei de la Ministerul de Externe. Dacæ, însæ, s°ar ridica ministrului dreptul de punere în disponibilitate, va sæ zicæ funcflionarii Ministerul de Externe ar fi inamovibili. Acesta este un lucru imposibil într°o administrafliune ca aceasta, unde mai mult decât în oricare alta trebuie o absolutæ încredere între øef øi subordonafli. Dacæ dvs. nu voifli sæ dafli o asemenea putere ministrului, nici o tratare de afacere de aceastæ naturæ nu se poate face. D. Porumbaru a recunoscut cæ acest drept este aøa de inseparabil de pozifliunea ministrului de Externe, încât nici d°sa nu propune sæ se desfiinfleze. Cæci øtie cæ dreptul

659 de punere în disponibilitate existæ în toate flærile ca: Francia, Belgia, Germania unde aceste cariere sunt cele mai serioase. Ce propune d°sa? Propune un tratament de disponibilitate. Nu zic cæ aceastæ idee nu poate fi dreaptæ, dar ræmâne ca dvs. sæ cumpænifli sarcina gravæ care ar putea cauza asupra bugetului. Bugetul nu este în stare sæ poarte asemenea sarcini øi, prin urmare, nu pot primi acest amendament, mai ales cæ colegul meu de la Finanfle nu este aci spre a væ spune care ar fi sarcinile ce ar suporta bugetul în urma acestui amendament. Aceastæ chestiune, fiind generalæ, nu se poate vota într°un mod improvizat. Dacæ din suta de funcflionari ai Ministerului de Externe s°au pus în disponibilitate doi, sau trei, øi care ocupau funcfliunile ce sunt curat de încredere, aceasta este totul. De altmintrelea personalul, la acest minister, atât sub d. Carp, cât øi sub mine este azi ca øi în 1888, afaræ de retragerile prin moarte, demisiune sau vârstæ. Prin urmare, nu væ temefli de abuzul acestui drept. Orice ministru nu va depærta pe un funcflionar capabil øi onest. Væ rog dar sæ menflinefli articolul aøa cum este, øi dacæ nu am abuzat pânæ acum nici noi, nici predecesorii noøtri sæ speræm cæ øi miniøtrii viitori nu vor abuza mai mult decât noi de asemenea drept. De altmintrelea, în acest minister, raporturile de la ministru la agenfli nu pot fi decât de absolutæ încredere. Prin urmare, aceastæ dispozifliune nu poate sæ nu ræmânæ în legea Ministerului Afacerilor Stræine. Voci. La vot. Se pune la vot art.61 øi se adoptæ. Art.62 se adoptæ færæ discufliune. Se citeøte art.63. D. I. Grædiøteanu. Am cerut cuvântul ca sæ rog pe d. ministru sæ binevoiascæ a face mai puflin draconianæ dispozifliunea de la nr.1 a articolului 63. Dupæ ce se dæ ministrului dreptul de a pune în disponibilitate pe orice funcflionar færæ nici un fel de cuvânt øi, s°ar putea zice, dupæ bunul sæu plac, apoi mi se pare cæ ar fi o dispozifliune cu desævârøire aspræ a hotærî în acelaøi timp cæ, dupæ un termen de trei ani, acest funcflionar sæ fie privit ca exclus cu totul din corpul diplomatic. Aceastæ dispozifliune este cu atât mai aspræ cu cât, dupæ legea de faflæ, este cu neputinflæ ca un funcflionar care a ieøit odatæ din diplomaflie sæ mai poatæ reintra, afaræ numai dacæ ar fi un om de aøa însemnætate, încât sæ poatæ fi numit de°a dreptul ministru plenipotenfliar sau øef de misiune. De aceea, dacæ væ pæstrafli dreptul de a pune în disponibilitate pe un funcflionar, færæ nici un cuvânt, øi poate adeseori numai pentru cuvântul cæ dv. personal nu avefli

660 încredere în el, cel puflin nu fifli atât de aspru sæ°i închidefli o carieræ în care a servit ani îndelungafli cu credinflæ øi devotament. D. Al. Lahovari, ministru de Externe. D°lor, fiecare din aceøti funcflionari pot sæ reintre în postul pe care l°a ocupat, fiindcæ vedefli cæ condifliunile de admisibilitate pentru administrafliunea centralæ nu s°au schimbat întru nimic; cât pentru condifliunile de adminisibilitate pentru corpul diplomatic, ele sunt aceleaøi ca în legea veche. Prin urmare, nu este nimic atins din drepturile trecute. Tofli cei care au fost secretari, vor reintra ca secretari. Unii vor putea reintra chiar ca miniøtri plenipotenfliari, øi poate cæ chiar pentru acest scop s°au øi retras. Aceasta cu atât mai mult cu cât legea nu cere pentru funcfliunile înalte, ca de exemplu øefii de misiuni, nici o condifliune. Nu avefli deci de ce væ teme. Se pune la vot art.63 øi se primeøte. Articolele 64 pânæ la 68 inclusiv se adoptæ fiecare færæ discufliune. Se citeøte art.69. D. N. Crætunescu. Aø ruga pe d. raportor sæ binevoiascæ sæ ne spunæ de ce s°a suprimat ultimul alineat din proiectul guvernului? D. Al. Lahovari, ministru de Externe. Ultimul alineat din acest articol zice cæ secretarii de legafliuni vor pæstra gradul øi titlul lor. Dacæ numærul propus de noi ar fi fost mai mic decât al acelora care sunt în funcfliune, s°ar fi întâmplat atunci sæ fiu silit sæ pun în disponibilitate sau într°un grad inferior pe cei care ocupau aceste funcfliuni, ceea ce nu se putea. Dar pentru cæ, dupæ verificarea fæcutæ, numærul din lege este superior celui care existæ în realitate, nu se atinge pozifliunea nimænui. D. N. Crætunescu. Nu se jignesc drepturile dobândite? D. Al. Lahovari, ministru de Externe. Nu. Se pune la vot art.69 øi se adoptæ. Articolele urmætoare, de la 70 pânæ la 78, se adoptæ færæ discufliune. Se citeøte art.79. D. C. I. Stoicescu. Vreau sæ cer de la d. ministru o mæsuræ de dreptate în art.79. Art.79 prevede pierderile care trebuie sæ le aibæ øefii de misiuni când lipsesc de la postul lor. Evident, când absenflele sunt prelungite, este drept sæ piardæ o parte din cheltuielile de reprezentare pe care le ia numai ca o compensafliune a cheltuielilor ce fac; nicæieri însæ nu gæsesc vreo alocafliune pentru aceia care îi înlocuiesc. Øi dacæ vefli vedea în tabela de la art.75, care sunt cheltuielile de reprezentare acordat secretarilor I, vefli vedea cæ sunt restrânse, mai cu seamæ pentru oraøele mari, cum este Parisul, de exemplu, unde se øtie cæ cheltuielile sunt foarte mari. Primul secretar

661 n°are decât 200 de lei øi øeful de misiune 3 000 de lei; øi eu mærturisesc cæ 3 000 de lei nu este mult. Ei bine, în timpul când øeful de misiune absenteazæ, nicæieri în lege nu væd dacæ se bucuræ de vreo indemnitate alta secretarul care înlocuieøte pe øeful de misiune. Øi dacæ aceasta nu este în lege, aø ruga pe d. ministru, ca o mæsuræ de dreptate, sæ prevadæ ca o parte din cheltuielile de reprezentare cuvenite øefului de misiune pe timpul cât absenteazæ, sæ fie alocate pentru înlocuitorul sæu. Când este un timp scurt, se înflelege cæ atunci cæ nu i se dæ indemnitatea, dar când trece peste 10 zile, este drept sæ aibæ 1/3 din cheltuielile de reprezentare care se cuvin øefului. D. Al. Lahovari, ministru de Externe. D°lor, d. Stoicescu are cu totul dreptate în dorinfla sa, însæ aceastæ dorinflæ este satisfæcutæ pe deplin în articolele 79 øi 82. Art.79 zice cæ: când concediul øefilor de misiuni trece peste 15 zile, pierde o 1/3 apuntamentele sale etc. Va sæ zicæ un øef care are 3 000 lei cheltuieli de reprezentaflie pierde 1 000 lei. Articolul 82 spune: cæ el dæ dreptul interimarilor la reflinerile operate în virtutea articolelor precedente. Aceste drepturi se vor determina prin anume regulament. Va sæ zicæ articolul prevede dreptul interimarului. Acum câtimea trebuie sæ o læsafli sæ se determine prin regulament. Pânæ acum regulamentul îi dæ întreaga sumæ reflinutæ, øi cred cæ øi regulamentul viitor îi va da acelaøi drept. Pânæ la venirea mea la minister lucrurile se petreceau între øef øi secretari, aøa cæ, deøi regulamentul zicea cæ interimarul avea drept la a treia parte, însæ adeseori prin relafliuni de la øef la inferior, prin simflæmintele pe care le înflelegefli lesne, acest drept am aflat cæ nu se reclama adeseori. Eu am luat mæsura sæ mandatez de°a dreptul asupra însærcinatului de afaceri suma ce i se cuvine øi de atunci n°a mai fost nici o plângere. D. C. I. Stoicescu. D°lor, d. ministru spune cæ noul regulament va fixa partea cuvenitæ celui ce suplineøte, øi ne asiguræ cæ d°sa, convins cæ ceea ce væ cer a pune în lege este drept, mandateazæ direct aceste sume. Foarte bine face øi foarte bine ne fægæduieøte; însæ eu aø voi ca aceste dispozifliuni sæ se înscrie în lege; cæci deøi d. Lahovari doreøte a se perpetua la Ministerul de Externe, însæ se poate întâmpla ca odatæ sæ vinæ øi un altul, øi n°aø voi sæ las la arbitrul aceluia nici fixarea prin regulament, nici mandatarea directæ, dar discreflionaræ, din partea ministrului. Sæ se înscrie dar în lege aceastæ dispozifliune, cæci este o mæsuræ de dreptate. Articolul 82, care se ocupæ de aceastæ chestiune, nu ne satisface fiindcæ el ne trimite la un regulament, øi de aceea, încæ o datæ zic cæ ar fi bine sæ prevedem acum în articolul 79 reflinerile ce trebuie date înlocuitorului. Acum mai am o observafliune de fæcut. D. ministru zicea cæ în realitate aceasta este o chestiune care mai înainte se regula între øeful de misiune øi între secretar.

662 Poate cæ se fæcea aøa, fiindcæ nu se prevedea în lege; dar væ asigur cæ e un lucru foarte delicat, øi niciodatæ secretarul nu va reclama øefului de misiune o parte din cheltuielile de reprezentaflie. Prin urmare, tocmai ca sæ nu mai læsæm loc ca sæ se reediteze din nou obiceiul cel vechi, chestiune, care este destul de delicatæ, øi pentru øeful de misiune øi pentru secretar, care n°ar îndræzni niciodatæ sæ reclame, dacæ nu i s°ar da reflinerea care variazæ între 800 øi 1 000 lei; tocmai pentru aceasta, zic, este bine sæ prevedem aceasta în lege. Nu înfleleg, dacæ d. ministru gæseøte cæ o mæsuræ este atât de dreaptæ øi de raflionalæ, încât chiar azi o aplicæ în departamentul sæu, de ce nu ar voi sæ o înscrie în lege? Prin urmare, credem cæ este øi drept, øi echitabil ca întotdeauna reflinerile, cel puflin în parte, sæ se flinæ în seamæ øi sæ se atribuie aceluia care a avut interimatul. D. Al. Lahovari, ministru de Externe. D°lor, iatæ pentru ce nu este nici o necesitate de a se primi amendamentul d°lui Stoicescu: legea cea veche nu prevedea dreptul interimatelor, øi atârna numai de regulament; dar legea actualæ, în art.82, con- sacræ acest drept, iar amænunflimile acestei dispozifliuni le rezervæ sæ se facæ printr°un regulament. Prin urmare, din momentul ce acest drept se consacræ prin lege, iar pentru regulament væ rog sæ primifli a°l face ministerul, cæci acum nu se pot improviza toate detaliile unei asemenea chestiuni, væ rog sæ votafli articolul aøa cum este. Voci. Închiderea discufliunii. Se pune la vot închiderea discufliunii øi se primeøte. D. C. Ghica°Deleanu D°lor, comitetul delegaflilor nu poate primi acest amendament, cu toate cæ recunoaøte în el ceva bun; dar fiindcæ principiul lui este cuprins în art.82, s°a gæsit cæ este cu totul inutil. Se pune la vot amendamentul d. Stoicescu øi se respinge. Se pune la vot art.79 øi se adoptæ. Articolele 80, 81 øi 82 se adoptæ færæ discufliune. Se citeøte art.83. D. N. Crætunescu. D°lor, articolul acesta îmi pare nu numai inutil, dar chiar vætæ- mætor. Iatæ ce zice: „Sumele reflinerilor operate asupra tratamentelor, în virtutea pedepselor disciplinare, sunt distribuite la finele anului între funcflionarii mai diligenfli“. Este, zic, inutil acest articol, pentru cæ ce ar voi statul sæ facæ? Sæ recompenseze? Sæ pedepseascæ? Dacæ e vorba de a pedepsi sunt dispozifliuni penale în lege, øi produsul acestor pedepse se cuvine sæ intre în casa statului. D. Al. Lahovari, ministru de Externe. Dacæ propunefli supresiunea articolului, noi nu ne opunem. D. N. Crætunescu. Tocmai supresiunea articolului voiam sæ o propun, ca ceva inutil øi vætæmætor, dar dacæ primifli supresiunea, nu mai am nimic de zis.

663 D. C. Ghica°Deleanu, raportor. Comitetul delegaflilor admite supresiunea articolului 83. Se pune la vot supresiunea articolului 83 øi se primeøte. Articolul 84, devenit 83, se primeøte færæ discufliune. Se citeøte art.85 devenit 84 din proiectul delegaflilor. D. C. I. Stoicescu. În articolul acesta al comitetului delegaflilor, este o adæogire cæreia d. raportor nu i°a dat, prin raportul d°sale, nici o dezvoltare. D. C. Ghica°Deleanu. Sunt gata sæ væ o dau. D. C. I. Stoicescu. Guvernul în art.85 a consacrat un principiu, de a nu se atinge drepturile câøtigate. Ar fi fost nedrept sæ nu se consfinfleascæ prin un articol de lege ca cei care ocupæ funcfliuni diplomatice astæzi, n°au sæ se preocupe de altceva, øi cæ îøi vor pæstra funcfliunea lor, independent de inovafliunile øi exigenflele introduse prin noua lege. Dar la sfârøit este un alineat: „Asemenea miniøtrii plenipotenfliari, astæzi în funcfliune, îøi pæstreazæ gradul øi retribufliunea lor“. Ce înseamnæ acest asemenea grad? Retribufliune? Dacæ este ministru plenipotenfliar îøi pæstreazæ gradul, retribufliunea? Aceasta îmi pare o idee periculoasæ, poate cæ dv. v°afli gândit cæ acela care astæzi este un ministru plenipotenfliar, putând sæ piardæ aceastæ funcfliune, are sæ°øi perpetueze, cât o træi, øi titlul, øi tot, sau parte din leafæ? În alte flæri, unde se face carieræ din funcfliunile diplomatice, aceia care n°ar funcfliona pentru un moment, primesc o parte din retribufliunea lor; aøa de exemplu, dacæ este înlocuit în serviciul sæu, primeøte jumætate din onorariul pe care°l primea. La noi nu existæ nici una din aceste dispozifliuni. Væd însæ aci un „asemenea“ în care, pare a transpira o asemenea idee. Pânæ când se va pæstra acest grad øi aceastæ retribufliune? De aceea væ rog sæ binevoifli a°mi da cuvintele care v°au fæcut sæ înscriefli acest principiu, precum øi ideea de care afli fost inspirafli, la redactarea acestui alineat al articolului 85. D. Al. Lahovari, ministru de Externe. Eu cred cæ d. Stoicescu n°ar trebui sæ presupunæ nici guvernului, nici comitetului de delegafli o idee care este atât de absurdæ încât ea nu poate încæpea în capul unui ministru serios, nici al unor membri din comitet, care reprezintæ majoritatea Camerei. Dupæ legea veche, posturile de miniøtri plenipotenfliari erau de prima sau a doua clasæ, dupæ localitatea în care acest post era aøezat. Aøa, ministrul plenipotenfliar din Paris sau din Petersburg devenea ministru de clasa I prin faptul cæ era numit în aceste capitale, oricare ar fi fost vechimea øi serviciile sale anterioare. Aceia însæ, care ar fi fost numifli miniøtri la Atena sau Belgrad, ræmâneau în veci miniøtri de clasa II, oricare ar fi fost vechimea lor.

664 Eu am gæsit cæ aceastæ dispozifliune este nedreaptæ. Pricep deosebirea între postul din Paris øi cel din Atena, în ceea ce priveøte cheltuielile de reprezentare. Pentru leafæ însæ øi titlu este mai nimerit a se admite deosebirea dupæ vechime. Prin urmare, dupæ legea nouæ, va putea fi numit la Belgrad un ministru de clasa I dacæ are o vechime de 7 ani, de exemplu, iar la Londra, un ministru de clasa II dacæ nu are aceastæ vechime. Ce s°ar întâmpla însæ cu miniøtrii actuali? Negreøit cæ câfliva din ei ar trebui retrogradafli dupæ pærerea dv. Voifli oare acest lucru? Negreøit, d°lor, eu nu°l pot admite tot aøa cum nu l°am admis pentru ceilalfli funcflionari din minister, ca øefii de birou sau øefii de serviciu. Pentru a evita deci o îndoialæ la care s°ar fi putut da loc, de aceea s°a pus aceastæ frazæ care nu se poate înflelege altfel de cum am avut onoarea sæ v°o læmuresc. Voci. Închiderea discufliunii. D. C. I. Stoicescu. Cer cuvântul contra închiderii. D. vicepreøedinte. D. Stoicescu are cuvântul contra închiderii discufliunii. D. C. I. Stoicescu. D°lor, este vorba de o parte a articolului 85, care este cu desævârøire neînfleleasæ. D. ministru zice cæ nu poate intra în mintea nimænui cæ este vorba sæ se confere perpetuu acelora care se gæsesc azi miniøtri plenipotenfliari, titlu øi retribufliunea. De retribufliune poate cæ nu se înflelege cæ, dacæ nu ar avea funcfliune, sæ [nu] primeascæ retribuflia, atunci când un articol special de lege nu i°o dæ. Dar de titlu, lucrul acesta s°ar concepe; mai ales, dacæ a înfleles sæ formeze, în corpul nostru diplomatic, o carieræ; negreøit cæ acela care a fost ministru plenipotenfliar, ori prim secretar, ræmâne cu titlu câøtigat; øi cel puflin pentru timpuri ulterioare, are sæ se bucure de avantajele pe care i le dæ funcfliunile ocupate. Dar alineatul 2 e cu desævârøire neînfleles. Dacæ vrefli sæ perpetuafli drepturile titlului, apoi atunci de ce nu a°fli zis°o. Øi d. ministru, prin explicarea datæ, a zis øi mai puflin; cæci a zis cæ, ceea ce vrea este cæ cei care au drepturi câøtigate astæzi, de exemplu, gæsindu°se ministru plenipotenfliar de clasa I, cæci [sunt] tofli de aceastæ clasæ, are sæ ræmânæ ministru plenipotenfliar de clasa I, cât va ocupa o funcfliune în corpul diplomatic. Acum, dacæ dv. admitefli principiul cæ afli înfleles — dupæ cum am înfleles øi eu — sæ punefli în lege un articol, care sæ consfinfleascæ toate drepturile câøtigate celor care se gæsesc sau care s°au gæsit în corpul diplomatic al gradului lor, atunci zicefli°o în mod clar; pentru cæ în alineatul adæogat nu se vorbeøte decât de miniøtri.

665 Explicarea datæ de d. ministru nu mai ræspunde intenfliunii d°lui raportor, pe care intenflionat l°am provocat sæ°mi dea aceastæ explicare, øtiind mai dinainte care sunt simflæmintele sale, øi admiflând øi eu aceste simflæminte. Nu e drept ca cineva, dupæ ce a stat ani îndelungafli într°un serviciu oarecare øi a vrut sæ°øi formeze o carieræ din funcfliunea diplomaticæ, prin simpla schimbare care se face de un ministru oarecare, sæ fie înlæturat de la drepturile care legalmente le are. De aceea, ceea ce dv. avefli aerul sæ facefli pentru miniøtrii actuali øi numai pentru miniøtri, fæcefli°o pentru tofli acei care ocupæ azi funcfliuni în cariera diplomaticæ, adicæ punefli un articol, øi aceasta e treaba comitetului delegaflilor care a avut aceastæ intenfliune; cæci d. raportor væ afirmæ încæ o datæ cæ are aceastæ intenfliune. Punefli un articol aici, prin care sæ se spunæ cæ drepturile câøtigate ale acelor care ocupæ azi funcfliuni sau au ocupat funcfliuni diplomatice nu sunt atinse prin legea de faflæ, adicæ azi, secretarii întâi ori al doilea, dacæ printr°o schimbare oarecare fie de cætre d. ministru actual, fie cæ succesorul d°sale ar veni sæ°i destituie sau i°ar læsa în disponibilitate trei ani øi i°ar scoate din cadre, sæ se øtie cæ are un drept câøtigat, øi cæ poate mai în urmæ reintra în drepturile dobândite pe care le are azi. Iatæ ideea care m°a preocupat, øi care øtiu cæ o împærtæøeøte øi d. raportor; idee justæ øi bunæ pe care nevæzând°o în lege, îl rog ca d°sa sæ înscrie acest principiu în art.85, cæci aici îi e locul. Ieri am avut o lungæ întrevorbire cu d. Ghica care e raportor. D°sa a fost cu desævârøire de aceastæ idee, øi ne întrebam amândoi unde e locul sæ se introducæ prin amendament acest principiu øi chiar d°sa a gæsit cæ e la art.85. Aøa cæ væzând cæ nu s°a introdus aceastæ idee bunæ, dreaptæ, înfleleaptæ, mi°am permis sæ atrag atenfliunea øi sæ rog sæ binevoifli a o pune în lege, cæci aici e locul la art. 85. Se pune la vot art.85 øi se primeøte. Se citeøte art.86. D. C. I. Stoicescu. D°lor, iatæ o lege foarte importantæ, care schimbæ mult organizarea Ministerului de Externe øi a corpul nostru consular øi diplomatic. În aceastæ lege însæ nu se zice un lucru: de când are ea sæ fie aplicatæ. Voi sæ întreb pe d. ministru dacæ nu este util sæ se punæ în lege o asemenea dispozifliune. D. V. Macri. D°lor deputafli, propun adæogirea unui articol nou conceput astfel: „Aceastæ lege se va pune în aplicare de la 1 aprilie 1894“. D. Al. Lahovari, ministru de Externe. În ce priveøte observafliunea fæcutæ de d. Stoicescu, væzuseræm øi noi cæ existæ aceastæ lacunæ øi de acea am rugat pe d. Macri sæ propunæ acest amendament, pe care declar cæ°l primesc. Se pune la vot amendamentul propus de d. Macri øi se primeøte. Se pune la vot ultimul articol al proiectului de lege øi se adoptæ.

666 Se pune la vot proiectul de lege în total øi rezultatul scrutinului se declaræ nul neîntrunind numærul votanﬂilor cerut de regulament.

Øedinﬂa de la 15 ianuarie 1894

Preøedinflia d°lui preøedinte, general G. Manu. D. preøedinte. Acum, d°lor, la ordinea zilei avem mai întâi votul în total asupra proiectului de lege pentru organizarea Ministerului Afacerilor Stræine, vot ræmas nul în øedinfla de ieri. Adunarea procede la vot øi rezultatul scrutinului este cel urmætor: Votanfli ...... 77 Majoritate regulamentaræ ...... 45 Bile albe ...... 61 Bile negre ...... 16 D. preøedinte Adunarea a adoptat proiectul de lege.

(Dezbaterile Adunærii Deputaﬂilor, nr.24 din 16 ianuarie 1894, pp.418–439; nr.25 din 19 ianuarie 1894, pp.441–452; nr.26 din 20 ianuarie 1894, pp.455–462; nr.27 din 21 ianuarie 1894, p.463)

667 47

VOTUL SENATULUI ASUPRA PROIECTULUI DE LEGE, AMENDAT DE ADUNAREA DEPUTAﬁILOR, PENTRU REORGANIZAREA MINISTERULUI AFACERILOR STRÆINE

Øedinﬂa de la 26 ianuarie 1894

Preøedinflia d°lui vicepreøedinte I. Ianov. D. vicepreøedinte. D°lor, la ordinea zilei avem raportul comitetului de delegafli, relativ la proiectul de lege pentru reorganizarea Ministerului de Externe, care s°a votat de Senat, øi mergând în dezbaterea Camerei i s°a fæcut oarecare modificæri. D. secretar, dr. Cernætescu, dæ citire urmætorului raport øi proiect cu amendamentele introduse de Camera Deputaflilor în proiectul de reorganizare al Ministe- rului Afacerilor Stræine.

Domnilor senatori, Comitetul delegaflilor de secfliuni, compus din: D. C. Colibæøeanu pentru secfliunea I; D. Th. Lerescu ” ” II; D. C. I. Budiøteanu ” ” III; D. dr. I. Cernætescu ” ” IV, øi subsemnatul pentru secfliunea V, întrunindu°se în ziua de 25 ianuarie anul curent, a luat în dezbatere modificærile aduse de Adunarea Deputaflilor proiectului de lege relativ la organizarea Ministe- rului Afacerilor Stræine, votat de Senat în øedinfla de la 26 februarie anul 1893. Comitetul, ca øi secfliunile dvs., a admis în unanimitate modificærile introduse de Cameræ, øi care sunt: La art.33 s°a înlocuit cuvântul „finele“ anului prin acela de „începutul“ anului. La finele art.37 s°au adæogat: „iar dacæ nu ar izbuti la acest examen, dânøii înceteazæ de a servi ca copiøti supranumerari“; la art.38 s°a introdus un nou alineat în cuprinderea urmætoare: „Pentru postul de øef al diviziunii contabilitæflii aceste diplome nu se cer“. La art.43 s°a adæugat un nou alineat în cuprinderea urmætoare: „Limba øi literatura românæ“. La finele art.44 s°au adæugat: „iar dacæ aceøti ataøafli neretribuifli nu vor reuøi la primul examen ce se va fline, dânøii nu vor mai putea servi în aceastæ calitate“. La art.46 s°a redus termenul de 3 ani la 2 ani. La art.50, la alineatul al 2°lea, s°au adæugat: „sau o diplomæ echivalentæ a unei øcoale speciale superioare“. La art.51 s°a adæugat un nou alineat în cuprinderea urmætoare: „Consulii se pot recruta la trebuinflæ øi dintre persoane care, având diplomele prevæzute la art.42, sau o diplomæ echivalentæ a unei øcoale speciale superioare, ar fi având øi un stagiu de 6 luni în

668 altæ administrafliune a statului“. Art.62 s°a modificat redactându°se astfel: „Retragerea este voluntaræ prin demisiune. Ea se pronunflæ din oficiu pentru øefii misiunilor diplomatice, când aceøtia au împlinit vârsta de 70 ani. Ea se poate pronunfla pentru ceilalfli funcflionari când au atins vârsta de 60 ani, sau chiar mai înainte dacæ ei au împlinit 30 ani în serviciul statului“. La art.65 s°au adæogat la finele alineatului al 2°lea: „øi alte fapte grave“. La art. 67, sub rubrica „serviciul consular“, s°au adæugat: „viceconsulii, cu 600 lei retribufliune fiecare“. La art.69 s°a suprimat alineatul care zice: „Secretarii de legafliune actuali îøi vor pæstra gradul øi titlul lor“. La art.75, pentru legafliunea din Atena, s°au suprimat lei 200 din cheltuielile de reprezentaflie; la art.79 s°au adæugat cuvintele: „øi consulii generali de la Budapesta øi Sofia“. Art.83 s°a suprimat; el conflinea dispozifliunile urmætoare: „Sumele reflinerilor operate asupra tratamentelor, în virtutea pedepselor disciplinare, sunt distribuite la finele anului între funcflionarii mai diligenfli“. Prin suprimarea art.83, art.84 a devenit 83; art.85 a devenit 84 øi s°a modificat, adæugându°se la finele alineatului 1, urmætoarele: „ei nu pot, însæ, fi înaintafli decât în condifliunile stabilite prin legea de faflæ“. S°a adaus un nou alineat în cuprinderea urmætoare: „Asemenea miniøtrii plenipotenfliari, astæzi în funcfliune, îøi pæstreazæ gradul øi retribufliunea lor“. Art.86 devine art.85, øi s°a adæugat un articol nou, art.86, în redacflia urmætoare: „Aceastæ lege se va pune în aplicare la 1 aprilie 1894“. Acestea sunt, d°lor senatori, toate modificærile ce s°au introdus de Adunarea Deputaflilor în acest proiect de lege. Motivele care au determinat pe comitetul delegaflilor de a admite aceste modificæri sunt cæ fiecare, examinate în parte, prezintæ o mai mare claritate în proiect, pentru a nu se da loc la o aspræ interpretare în aplicafliune, øi prin introducerea noilor alineate se acordæ o mai justæ consfinflire a drepturilor câøtigate de acei ce servesc în Ministerul de Externe. Pe aceste considerente væ rog sæ binevoifli a vota modificærile introduse de Cameræ în acest proiect de lege*, pentru a se înzestra Ministerul de Externe cu o lege de organizare atât de necesaræ pentru stabilirea drepturilor øi îndatoririlor guvernului, cum øi a personalului întrebuinflat în acest minister.

Raportor, I. E. Ianov

* Textul proiectului de lege, aøa cum a fost amendat øi votat de Adunarea Deputaﬂilor în øedinﬂa din 15 ianuarie 1894, nu a mai fost reprodus, deoarece este identic cu cel al legii — votatæ øi de Senat — din 13 februarie 1894 (doc. 48).

669 D. vicepreøedinte, I. Ianov: Discufliunea generalæ este deschisæ. Nemaicerând nimeni cuvântul, se pune la vot luarea în considerare, øi se primeøte. D. raportor citeøte modificærile introduse de Adunarea Deputaflilor la art.33, 37, 38, 43, 44, 46, 50, 51, 62, 65, 67, 69, 75 øi 79, care se pun la vot succesiv øi se primesc de Senat astfel cum s°au votat de Camera Deputaflilor. Se pune la vot suprimarea art.83 votatæ de Cameræ øi se admite de Senat. Prin urmare, art.84 a devenit art.83 øi art.85 a devenit 84. Adaosul øi modificarea introdusæ de Cameræ în art. 84 se primeøte de Senat. Art.86 a devenit art. 85 øi s°a admis. Art.79 øi final 86, introdus de Cameræ, s°a admis øi de Senat. Se pune la vot în total lege cu amendamentele introduse de Cameræ. D. vicepreøedinte I. Ianov. D°lor, dafli°mi voie a væ comunica rezultatul votului: Votanfli ...... 46 Majoritate regulamentaræ ...... 32 Bile albe ...... 42 Bile negre ...... 2 Proiectul, dar, de reorganizare al Ministerului de Externe, cu amendamentele, este admis de Senat.

(Dezbaterile Senatului, nr. 28 din 30 ianuarie 1894, pp.395–404)

670 48

LEGE PENTRU REORGANIZAREA MINISTERULUI AFACERILOR STRÆINE

CAROL I, Prin graflia lui Dumnezeu øi voinfla naflionalæ, Rege al României, La tofli de faflæ øi viitori, sænætate. Corpurile legiuitoare au votat øi noi sancflionæm ce urmeazæ:

LEGE PENTRU REORGANIZAREA MINISTERULUI AFACERILOR STRÆINE

TITLUL I Organizaﬂiune generalæ. — Atribuﬂiuni

CAP. I Dispoziﬂiuni generale

Art.1. Serviciul general al Ministerului Afacerilor Stræine cuprinde: 1. Administrafliunea centralæ; 2. Serviciul diplomatic; 3. Serviciul consular. Aceste servicii sunt puse sub autoritatea ministrului Afacerilor Stræine, care exercitæ direcfliunea superioaræ øi controlul relafliunilor internaflionale. Art.2. Ministrul Afacerilor Stræine are în atribufliunile sale exclusive: negocierea øi interpretarea tratatelor øi convenfliunilor de orice naturæ cu statele stræine, precum øi raporturile României cu celelalte state. El exercitæ, conform legii din 14 iunie 1886 pentru organizarea flotilei øi a serviciului porturilor, direcfliunea øi controlul asupra polifliei în porturi, în domeniile fluviale øi maritime. Comandantul flotilei atârnæ, în aceastæ privinflæ, direct de Ministerul Afacerilor Stræine. În calitatea de Cancelar al Ordinelor, ministrul Afacerilor Stræine are administrafliunea lor, precum øi aceea a medaliei „Serviciul Credincios“ øi lucreazæ direct cu Regele, Marele Maestru al Ordinelor.

671 CAP.II Administraﬂiunea centralæ

Art.3. Ministrul Afacerilor Stræine este asistat de un secretar general. Toate piesele, scrisorile øi documentele emanând de la minister sunt semnate de cætre ministru sau, în numele sæu øi în virtutea unei delegafliuni, de cætre secretarul general, care semneazæ de asemenea actele corespondenflei zilnice pentru ministru, când acesta este absent sau împiedicat. Secretarul general distribuie øi supravegheazæ lucrærile diferitelor servicii ale departamentului. Øefii de serviciu îi remit, afaræ de cazuri de urgenflæ, toate afacerile tratate în birourile lor respective. El le supune ministrului cu observafliunile sale, dacæ e loc. În caz de absenflæ sau împiedicare a secretarului general, el este înlocuit prin acela dintre directorii de serviciu pe care°l alege ministrul. Art.4. Ministru poate delega secretarului general øi øefilor de serviciu oricare alta din atribufliunile sale, afaræ de instrucfliunile øi lucrærile politice, precum øi alte acte ce sunt exclusiv de competenfla ministerialæ. Art.5. Øefii de serviciu conduc øi supravegheazæ ramurile de serviciu ce le sunt încredinflate; ei sunt responsabili de lucrærile funcflionarilor puøi sub ordinele lor. Art.6. Administrafliunea centralæ a Ministerului Afacerilor Stræine cuprinde, pe lângæ secretariatul general øi cabinetul ministrului, urmætoarele servicii principale: 1) Diviziunea personalului, protocolului øi secretariatul Ordinelor; 2) Direcfliunea afacerilor politice øi a contenciosului; 3) Direcfliunea afacerilor comerciale øi consulare; 4) Diviziunea fondurilor øi a contabilitæflii; 5) Serviciul arhivelor.

672 Diviziunea personalului, protocolului øi secretariatului Ordinelor Art.8. Diviziunea personalului, protocolului øi secretariatului Ordinelor are în atribufliunile sale: lucrærile privitoare la organizarea ministerului øi a serviciilor dependente; numirile øi promofliunile personalului administrafliunii centrale øi serviciului diplomatic øi consular; concedii, desemnarea interimarilor, fixarea tratamentelor øi alocafliunilor diverse; numirea membrilor comisiunilor. Anuarul ministerului. Ceremonialul, protocolul Regelui øi al ministrului Afacerilor Stræine; audienfle, privilegii øi scutiri diplomatice care n°au caracter contencios. Prepararea øi expedifliunea scrisorilor de notificæri, de acreditare øi de rechemare. Expedifliunea tratatelor, convenfliunilor, declarafliunilor øi aranjamentelor, a ratificærilor øi decretelor pentru publicarea acestor acte; împuterniciri, comisiuni øi patente; paøapoarte diplomatice. Admiterea øi recunoaøterea consulilor stræini. fiinerea registrelor generale øi particulare ale ordinelor naflionale øi a medaliei „Serviciul Credincios“; observarea øi executarea statutelor decorafliunilor. Autorizærile pentru portul decorafliunilor stræine; examinarea cererilor; rapoarte la Rege øi decretele relative. Anuarul decorafliunilor. Biblioteca ministerului.

Direcfliunea afacerilor politice øi a contenciosului Art.9. Direcfliunea afacerilor politice øi a contenciosului are în atribufliunile sale: corespondenfla øi lucrærile politice øi de contencios, chestiunile de drept public internaflional, de drept maritim; poliflia în porturi, domeniile fluviale øi maritime; poliflia asupra marinei de comerfl; aprobarea øi revizuirea regulamentelor privitoare la aceste materii; observarea øi supravegherea lor; lucrærile privitoare la dreptul de arborare a pavilionului român pe vasele marinei de comerfl; instrucfliuni pentru delegatul român relativ la lucrærile Comisiunii Europene a Dunærii øi Comisiunii mixte a Prutului; afacerile contencioase care, cu acest titlu, trebuiesc examinate dupæ dispozifliunile actelor diplomatice øi acelea care rezultæ din reclamafliunile stræinilor contra guvernului român øi ale românilor fie contra guvernelor stræine, fie contra Departamentului Afacerilor Stræine. Actele internaflionale øi chestiunile privitoare la fruntarii, delimitarea flærii, hotare etc.; tratatele de extradifliune øi chestiunile care se leagæ de dânsele. Repatrierile cerute pe cale diplomaticæ etc. Actele internaflionale relative la ajutoarele de dat militarilor rænifli în ræzboi, neutralizarea spitalelor øi ambulanflelor militare, corespondenfla øi lucrærile privitoare la jurisdicfliunea consularæ øi tribunalele mixte. Comisiuni permanente øi accidentale privitoare la flærile stræine.

673 Direcfliunea afacerilor comerciale øi consulare Art.10. Direcfliunea afacerilor comerciale øi consulare are în atribufliunile sale: Tratate de comerfl øi de navigafliune. Convenfliuni pentru protecfliunea proprietæflii industriale, literare øi artistice. Convenfliuni monetare. Negocierile øi corespondenfla relativæ la aplicarea acestor tratate øi convenfliuni, øi, în general, la chestiunile care intereseazæ comerflul român în flærile stræine sau comerflul stræin în România. Convenfliuni consulare. Aranjamente relative la drumurile de fier, la comunicafliuni poøtale øi telegrafice, la pescuit etc. Convenfliuni sanitare, corespondenfla relativæ la aplicarea acestor acte internaflionale. Afaceri de administrafliune consularæ. Serviciu meteorologic. Aplicafliunea legii militare române naflionalilor aflafli în stræinætate. Fixarea circumscripfliilor consulare. Afaceri de stare civilæ, de succesiuni, de împliniri sau încasæri de bani; convenfliuni privitoare la starea civilæ øi la succesiuni; acte notariale øi alte acte de cancelarie; controlul gestiunii depozitelor fæcute în cancelariile diplomatice øi consulare; notificarea actelor judiciare; stabilirea øi aplicarea tarifului taxelor consulare, statistica taxelor percepute; puterile agenflilor consulari neretribuifli. Legalizæri øi vize. Comisiuni rogatorii internaflionale, corespondenfla privitoare la naturalizæri în stræinætate; dispense de cæsætorii etc.; repatrierea administrativæ a celor în lipsæ; informafliuni; cereri de piese; afaceri diverse.

Diviziunea fondurilor øi a contabilitæflii Art.11. Diviziunea fondurilor øi a contabilitæflii are în atribufliunile sale: redactarea bugetului general al ministerului; flinerea registrelor cerute de lege øi regulamente øi a registrelor auxiliare pentru regula contabilitæflii; statele de serviciu ale personalului administrafliunii centrale øi ale serviciilor dependente; lichidarea cheltuielilor de material; a cheltuielilor secrete, conform instrucfliunilor personale ale ministrului; a cheltuielilor de serviciu, a indemnitæflilor de transport, a cheltuielilor de curier, de imprimat etc.; mobilierul ministerului øi al misiunilor în stræinætate; regularea ordonanflærilor øi avizelor de platæ; perceperea drepturilor de cancelarie în flaræ øi încasæri provizorii; centralizarea veniturilor efectuate în stræinætate; inventarul mobilierului øi al materialului ministerului øi al misiunilor; avansuri fæcute agenflilor contabili ai misiunilor; justificarea lor; contabilitatea fondurilor de repatriere øi ajutoare; corespondenfla cu Înalta Curte de Conturi privitoare la contabilitate. Lichidarea pensiunilor ordinului „Steaua României“. Imprimatele øi materialul ministerului.

674 Serviciul arhivelor Art.12. Atribufliunile serviciului arhivelor sunt: paza øi conservarea corespondenflelor, actelor øi documentelor; clasarea corespondenflei politice øi consulare; conservarea colecfliunii Monitorului Oficial øi a buletinelor legilor øi regulamentelor. Redactarea tablelor cronologice øi analitice øi a inventarelor arhivelor, a notiflelor øi memoriilor istorice pentru serviciile ministerului; cercetæri pentru orice serviciu public sau privat relative la evenimente politice. Executarea regulamentului arhivelor în administrafliunea centralæ, în legafliuni øi consulate; instrucfliuni øi corespondenfla relative. Paza øi conservarea planurilor øi documentelor relative la fruntariile Regatului, a colecfliunilor øi a cærflilor geografice pentru uzul departamentului; alcætuirea cartelor øi redactarea notiflelor geografice pentru diferitele servicii ale ministerului. Primirea, restituirea, colaflionarea øi suprimarea de dosare øi arhive; procese°verbale pentru aceste operafliuni. Art. 13. Corespondenfla confidenflialæ între Departamentul Afacerilor Stræine øi agenflii sæi, rapoartele, memoriile øi alte documente adresate de aceøtia din urmæ, în calitatea lor oficialæ, sunt proprietatea statului øi se depun în arhiva generalæ a ministerului.

CAP. III Serviciul diplomatic øi consular

Art.14. fiara este reprezentatæ în stræinætate prin trimiøi diplomatici øi agenfli consulari. Art.15. România întrefline zece misiuni diplomatice permanente în urmætoarele capitale: Atena. Belgrad. Berlin. Bruxelles. Constantinopole. Londra. Paris. Roma. St. Petersburg. Viena.

675 Trimiøii diplomatici în aceste capitale pot fi însærcinafli sæ reprezinte flara øi pe lângæ alte state. În asemenea caz, un secretar de legafliune va putea fi detaøat øi rezida în capitala statului unde øeful misiunii nu are reøedinfla permanentæ. Art.16. Oficiile consulare se împart, dupæ modul de recrutare al titularilor lor, în: 1) Consulate de carieræ, ai cæror titulari sunt recrutafli dupæ regulile prescrise prin prezenta lege øi retribuifli asupra bugetului. 2) Consulate onorifice, ai cæror titulari sunt recrutafli printre persoane locale øi care nu sunt retribuifli. Art.17. Titlul øi rangul trimiøilor diplomatici øi agenflilor consulari se fixeazæ, potrivit uzurilor internaflionale, prin decret regal dat asupra avizului Consiliului de Miniøtri. În flærile unde nu existæ o legafliune, consulii generali pot primi øi titlu de agenfli politici sau însærcinafli cu afaceri. Art.18. Sunt instituite deocamdatæ oficii consulare de 1°a categorie la urmætoarele puncte: Budapesta. Cernæufli. Constantinopole. Ismail. Monastir (Bitolia). Odessa. Rusciuk. Salonic. Sofia. Art.19. Guvernul este autorizat a spori pânæ la douæsprezece numærul acestor consulate, dacæ interesele comerflului ar reclama aceasta. Art.20. Înfiinflarea sau suprimarea consulatelor de a doua categorie se face prin decret regal. Art.21. În flærile în care se aflæ o legafliune românæ, consulatele de diferite grade sunt puse sub autoritatea capului misiunii diplomatice. Art.22. Întinderea teritorialæ în care se exerciteazæ jurisdicfliunea øi competenfla fiecærui oficiu se stabileøte prin deciziune ministerialæ.

Atribufliunile agenflilor diplomatici øi consulari Art.23. Afaræ de atribufliunile lor politice øi administrative, agenflii diplomatici øi consulari au calitatea de ofifleri ai stærii civile, observând dispozifliunile codului civil

676 de la cartea I (despre persoane). Ei exercitæ funcfliunile de judecætori în materie civilæ øi comercialæ pentru neînflelegerile ce se ivesc între români, øi funcfliunile de notari øi depozitari, conform dispozifliunilor legilor flærii. Îndeplinesc, în limitele uzurilor øi convenfliunilor diplomatice, toate actele conservatorii, în caz de absenflæ sau de deces al unui român în stræinætate. Legalizeazæ, percepând taxele legale, actele øi documentele destinate a fi produse în România. Libereazæ paøaporturi, conformându°se regulamentelor asupra materiei, patente de sænætate, acte de viaflæ, protege øi asistæ pe naflionalii lor pentru afaceri de interes privat. Agenflii consulari români, stabilifli în porturile stræine, au dreptul de poliflie øi de inspecfliune asupra navelor øi oamenilor de echipaj øi executæ, în ceea ce°i priveøte, dispozifliunile din codul de comerfl, despre comerflul maritim øi despre navigafliune (cartea II). Jurisdicfliunea civilæ øi criminalæ a consulilor se exercitæ conform drepturilor rezul- tând din dreptul ginflilor, din stipulafliunile convenflionale sau din uzul consacrat. În materie civilæ øi comercialæ, consulul, asistat de doi asesori aleøi dintre conaflionalii notabili, judecæ toate contestafliunile între români. Apelurile contra sentinflelor consulare sunt fæcute înaintea Curflii de Apel din Bucureøti. În materie criminalæ øi de simplæ poliflie (crime, delicte sau contravenfliuni) se urmeazæ astfel: În materie de simplæ contravenfliune, consulul judecæ singur øi færæ apel; în materie de delict, consulul judecæ asistat de doi asesori, cu rezerva dreptului de apel la Curtea din Bucureøti. În materie de crimæ, consulul este însærcinat cu instrucfliunea øi prevenitul este trimis, cu procedura øi piesele de convicfliune, la Parchetul procurorului general pe lângæ Curtea din Bucureøti. Apelul contra tuturor acestor acte se va face în termenul prevæzut de legile flærii. Aceste termene vor fi sporite cu douæ luni când actele emanæ de la consulate aøezate în flærile limitrofe, øi cu øase luni când emanæ de la consulate aøezate în toate celelalte flæri. Art.24. Secretarii, ataøaflii øi cancelarii pot exercita, prin delegafliune, tot sau parte din atribufliunile prevæzute în articolul precedent. Art.25. Agenflii consulari de categoria 2°a care, conform art.16, ar fi recrutafli printre stræini, nu pot avea decât atribufliuni administrative øi comerciale. Art.26. Taxele de cancelarie ce se percep conform tarifului consular, øi despre care se va fline o contabilitate potrivit legilor øi regulamentelor, se vor værsa, la finele fiecærui trimestru, în casa statului.

677 TITLUL II Despre personal

CAP. IV Despre organizarea personalului în genere

Art.27. Agenflii øi funcflionarii Ministerului Afacerilor Stræine se împart, dupæ modul lor de recrutare øi dupæ serviciul din care fac parte, în trei categorii: 1. Personalul administrafliunii centrale; 2. Personalul diplomatic øi 3. Personalul consular. Art.28. Personalul administrafliunii centrale cuprinde, afaræ de secretarul general øi de øeful cabinetului ministrului: 1. Directori de serviciu; 2. Øefi de diviziune sau subdirectori; 3. Øefi de serviciu; 4. Øefi de birou; 5. Subøefi de birou; 6. Redactori; 7. Caligrafi; 8. Copiøti, øi 9. Interprefli. Art.29. Personalul serviciului diplomatic cuprinde: 1. Miniøtrii plenipotenfliari, cl.I øi II; 2. Secretarii de legafliune, cl.I, cl.II, cl.III, øi 3. Ataøaflii de legafliune. Art.30. Titularii misiunilor diplomatice au gradul de miniøtri plenipotenfliari. Clasa fiecæruia se va determina prin decretul regal de numire, independent de reøedinflæ.. Nimeni nu va putea fi numit decât ministru plenipotenfliar de clasa II. Numai acei care au îndeplinit în flaræ funcfliunea de miniøtri secretari de Stat vor putea fi numifli de°a dreptul ministri de clasa I. Dupæ cinci ani de stagiu un ministru plenipotenfliar clasa II poate fi înaintat la rangul de ministru clasa I. Art.31. Personalul consulatelor se compune din: 1. Consuli generali; 2. Consuli; 3. Viceconsuli, øi 4. Agenfli consulari. Art.32. Cancelari, dragomani øi interprefli pot fi ataøafli pe lângæ diferitele oficii consulare øi diplomatice. Judecætori asesori, recrutafli printre actualii sau foøtii magistrafli, pot fi asemenea ataøafli pe lângæ consulatele unde se va simfli trebuinfla.

678 Art.33. Repartizarea personalului inferior între misiuni se va face prin decret regal, la începutul anului, dupæ trebuinﬂele serviciului.

CAP. V Despre admisibilitate øi înaintare

Secflia I. — Condifliuni generale Art.34. Afaræ de cazurile prevæzute în legea de faflæ, nimeni nu poate fi admis în serviciul Ministerului Afacerilor Stræine: 1. Dacæ nu este român, bucurându°se de toate drepturile civile øi politice; 2. Dacæ nu are vârsta de 21 ani sau dacæ e mai mare de 30; 3. Dacæ nu a satisfæcut obligafliunilor legii de recrutare. Art.35. Înainte de a fi instalat, orice funcflionar al Ministerului Afacerilor Stræine trebuie sæ depunæ urmætorul juræmânt: „Jur credinflæ Regelui, supunere Constitufliunii øi legilor poporului român. Jur de a pæstra cu sfinflenie secretul lucrærilor øi îndatoririlor ce mi se vor încredinfla în serviciul Ministerului Afacerilor Stræine“. Pentru stræini formula juræmântului este urmætoarea: „Jur de a îndeplini cu sfinflenie øi conform legilor române funcfliunile ce mi s°au încredinflat“, iar pentru consulii onorari se va mai adæuga: „øi de a contribui din toate puterile mele la tot ce poate favoriza comerflului român“.

Secflia II. — Recrutarea personalului administrafliunii centrale Art.36. Nimeni nu poate fi numit copist în administrafliunea centralæ dacæ nu posedæ o diplomæ de bacalaureat, din flaræ ori din stræinætate, recunoscutæ conform legii instrucfliunii publice, øi dacæ nu a satisfæcut unui examen de admitere. Pentru tinerii care opteazæ pentru cariera consularæ øi aceia destinafli serviciului contabilitæflii, diploma de bacalaureat poate fi înlocuitæ prin o diplomæ echivalentæ a unei øcoale speciale superioare. Art.37. Candidaflii care întrunesc condifliunile cerute la articolul precedent pot fi autorizafli sæ lucreze în birourile administrafliunii centrale, în calitate de copiøti supranumerari, neretribuifli, pânæ la cea dintâi sesiune a examenului de admitere; iar dacæ n°ar izbuti la acest examen, dânøii înceteazæ de a servi ca copiøti supranumerari. Art.38. Nimeni nu poate fi înaintat la un grad superior în administrafliunea centralæ dacæ, pe lângæ celelalte condifliuni de admisibilitate øi înaintare stabilite prin prezenta lege øi prin regulamente, nu va avea în gradul imediat inferior un stagiu efectiv care, pentru diferitele grade, se fixeazæ în modul urmætor:

679 1. Pentru gradul de redactor, 2 ani în postul de copist; 2. Pentru gradul de subøef de birou, 3 ani în acel de redactor; 3. Pentru gradul de øef de birou, 2 ani în acel de subøef de birou; 4. Pentru gradul de øef de diviziune sau subdirector øi pentru gradul de øef de serviciu, 3 ani în acel de øef de birou øi una din diplomele indicate la art.42. Pentru postul de øef al diviziunii contabilitæflii aceste diplome nu se cer. 5. Pentru gradul de director de serviciu, 4 ani în gradul de subdirector sau øef de diviziune. Art.39. Doctorii sau licenfliaflii în drept sau în litere pot fi numifli de°a dreptul în gradul de redactor sau în cel de subøef de birou. Art.40. Secretarul general, delegatul în Comisiunea Europeanæ a Dunærii øi øeful cabinetului ministrului pot fi recrutafli în afaræ de personalul ministerului øi scutifli de condifliunile de vârstæ, de diplomæ øi de stagiu, stipulate în articolele precedente.

Secflia III. — Recrutarea personalului diplomatic Art.41. Afaræ de øefii misiunilor diplomatice, care pot fi recrutafli øi în afaræ de personalul ministerului øi, în acest caz, scutifli de condifliunile de vârstæ øi de diplomæ prevæzute mai jos, nimeni nu poate fi admis în serviciul diplomatic decât în condifliunile determinate prin articolele urmætoare. Art.42. Nimeni nu poate obfline gradul de ataøat de legafliune dacæ, pe lângæ condifliunile generale de admisibilitate prevæzute în prezenta lege øi prin regulamentele pentru aplicarea ei, nu va poseda o diplomæ de doctor sau licenfliat în drept sau în litere, din flaræ sau din stræinætate, recunoscutæ conform legii instrucfliunii publice, øi dacæ nu va fi satisfæcut unui examen înaintea unei comisiuni sub preøedinflia ministrului. Art.43. Materiile asupra cærora va avea loc examenul: 1. Organizafliunea constituflionalæ, judiciaræ, administrativæ øi financiaræ a României øi a principalelor state stræine; 2. Principii generale de drept internaflional public øi privat; 3. Elemente de drept civil, de drept comercial øi de drept maritim; 4. Istoria tratatelor de la 1648 încoace; 5. Geografia politicæ øi comercialæ, statistica comercialæ, agricolæ øi industrialæ; 6. Elemente de economie politicæ; 7. Limba øi literatura românæ; 8. Limba francezæ. Art.44. Candidaflii care ar întruni condifliunile de admisibilitate øi poseda diplomele cerute la articolul 42, pot fi autorizafli sæ lucreze în administraflia centralæ, în legafliuni

680 sau consulate, în calitate de ataøafli supranumerari (neretribuifli) pânæ la trecerea examenului; iar dacæ aceøti ataøafli neretribuifli nu vor reuøi la primul examen ce se va fline, dânøii nu vor mai putea servi în aceastæ calitate. Art.45. Nimeni nu poate fi înaintat øi obfline gradul de secretar de legafliune cl. III dacæ nu are un stagiu de 2 ani în calitate de ataøat øi dacæ nu a satisfæcut unui examen de clasare asupra urmætoarelor materii: 1. Dreptul internaflional public øi privat; 2. Istoria diplomaticæ; 3. Geografia comercialæ; 4. Legislafliunea vamalæ a României øi a celorlalte flæri; 5. Stilul øi protocolul diplomatic. Art.46. Nimeni nu poate fi înaintat la gradul de secretar de legafliune clasa II dacæ nu are un stagiu de doi ani în gradul de secretar de legafliune clasa III. Art.47. Nimeni nu poate fi înaintat la gradul de secretar de legafliune cl.I dacæ nu are un stagiu de 4 ani în gradul de secretar de legafliune cl.II. Art.48. Secretarii de legafliune cl.I, consulii generali øi directorii de serviciu, dupæ 5 ani de serviciu în acest grad, pot obfline titlul de consilieri de legafliune. Art.49. Secretarul general al Ministerul Afacerilor Stræine, dupæ cinci ani de stagiu efectiv în aceastæ funcfliune, poate primi gradul øi retribufliunea de ministru plenipotenfliar cl.II, iar øefii misiunilor diplomatice chemafli la funcfliunea de secretar general îøi pæstreazæ gradul øi retribufliunea, dacæ au 3 ani de stagiu în gradul de ministru plenipotenfliar. Pentru ceilalfli funcflionari din serviciul diplomatic se va aplica dispozifliunile art. 58.

Secflia IV. — Recrutarea personalului consular Art.50. Cancelarii se vor recruta dintre subøefii de birou din administrafliunea centralæ care au un stagiu efectiv de doi ani în gradul lor, sau dintre redactorii care au un stagiu de øase ani. Pentru redactorii care posedæ una din diplomele de studii cerute la art.42, sau o diplomæ echivalentæ a unei øcoale speciale superioare, acest stagiu se reduce la trei ani. Art.51. Consulii se vor recruta dintre foøtii consuli sau cancelari care au un stagiu efectiv de øase ani în gradul lor. Pentru cancelarii care posedæ una din diplomele specificate la art.42, sau o diplomæ echivalentæ a unei øcoale speciale superioare, acest stagiu se reduce la trei ani. Consulii se pot recruta la trebuinflæ øi dintre persoane care, având diplomele prevæzute la art.42, sau o diplomæ echivalentæ a unei øcoale speciale superioare, ar fi având øi un stagiu de øase ani în altæ administrafliune a statului.

681 Art.52. Afaræ de consulul general de la Sofia, care, fiind øi agent diplomatic, poate fi recrutat în afaræ de personalul ministerului, øi, în acest caz, scutit de condifliunile de vârstæ, de diplomæ øi de stagiu, prevæzute mai sus, ceilalfli consuli generali se vor recruta printre consulii care au un stagiu de 4 ani în gradul lor. Art.53. Dragomanii, interpreflii øi ceilalfli impiegafli auxiliari ai misiunilor pot fi scutifli de orice condifliune de admisibilitate.

CAP. VI Despre grade øi asimilare

Art.54. Gradul este legat de funcfliune. El se conferæ prin decret regal în condifliunile stipulate prin prezenta lege øi prin regulamente. El se pierde prin ieøirea din cadre. Funcflionarii destituifli nu mai pot fi reprimifli în serviciul ministerului. Art.55. În ceea ce priveøte ierarhia øi dreptul de înaintare, funcflionarii administrafliunii centrale, serviciului diplomatic øi serviciului consular sunt asimilafli între dânøii, dupæ echivalenfla de grade, în modul urmætor: 1. Secretarul general al ministerului, cu miniøtrii plenipotenfliari cl. II; 2. Directori de serviciu øi consulii generali, cu secretarii de legafliune cl.I; 3. Subdirectorii sau øefii de diviziune, øeful arhivelor øi consulii, cu secretarii de legafliune cl.II; 4. Øefii de birou øi cancelarii, cu secretarii de legafliune cl.III; 5. Subøefii de birou, cu ataøaflii. Art.56. Funcflionarii administrafliunii centrale øi acei din serviciul consular pot fi chemafli øi înaintafli în serviciul diplomatic, în gradele echivalente, dupæ asimilarea fæcutæ la articolul precedent, dacæ îndeplinesc condifliunile cerute pentru admisibilitatea øi înaintarea în cariera diplomaticæ. Art.57. Funcflionarii administrafliunii centrale pot asemenea trece în serviciul consular, øi viceversa, în funcfliunile corespondente gradului lor sau în cele imediat superioare dacæ îndeplinesc condifliunile cerute pentru admisibilitate øi înaintare în acest din urmæ serviciu. Art.58. Agenflii øi funcflionarii serviciului diplomatic pot fi de asemenea chemafli sæ îndeplineascæ funcfliunile corespondente gradului lor, în administrafliunea centralæ, serviciul consular sau alte servicii dependente de minister, pæstrându°øi gradul, retribufliunea øi dreptul de înaintare în clasa lor.

682 CAP. VII Despre diferitele poziﬂiuni ale personalului øi despre disciplinæ

Art.59. Pozifliunile diverse ale funcflionarilor Ministerului Afacerilor Stræine sunt: activitatea, disponibilitatea øi retragerea. Art.60. Activitatea cuprinde pe agenflii øi funcflionarii care ocupæ un post sau o funcfliune determinatæ prin buget. Art.61. Agenflii øi funcflionarii Ministerului Afacerilor Stræine pot fi puøi în disponibilitate, însæ færæ tratament, pe un timp egal cu acela al serviciului lor efectiv. Disponibilitatea nu poate dura mai mult de trei ani. Art.62. Retragerea este voluntaræ prin demisiune. Ea se pronunflæ din oficiu pentru øefii misiunilor diplomatice, când aceøtia au împlinit vârsta de 70 ani. Ea se poate pronunfla pentru ceilalfli funcflionari când au atins vârsta de 60 ani, sau chiar mai înainte, dacæ ei au împlinit 30 ani în serviciul statului. Art.63. Ieøirea din cadre are loc: 1. Prin expirarea termenului de disponibilitate, dacæ funcflionarul nu a fost rechemat; 2. Prin demisiune; 3. Prin retragere; 4. Prin revocare sau destituire. Art.64. Pedepsele ce se pot aplica funcflionarilor dupæ gravitatea faptelor sunt: avertismentul simplu, mustrarea, reflinerea a 1/2 tratamentului pânæ la 4 luni, suspendarea pe 6 luni færæ tratament, revocarea sau destituirea. Cele dintâi patru pedepse se fac prin deciziune ministerialæ, iar revocarea øi destituirea prin decret regal. Art.65. Revocarea sau destituirea nu se poate pronunfla decât dupæ ce se va lua avizul unei comisiuni de anchetæ numitæ de ministru dintre funcflionarii ministerului, egali sau superiori inculpatului, øi pentru urmætoarele fapte: Abuz de încredere øi divulgare de secrete; conduitæ nedemnæ; imoralitate probatæ prin fapte dovedite sau prin o sentinflæ judecætoreascæ de condamnare; pæræsirea postului færæ a fi predat serviciul în regulæ øi alte fapte grave. Art.66. Funcflionarii Ministerului Afacerilor Stræine nu pot ocupa nici un alt post sau funcfliune retribuitæ de stat, ori de altæ administrafliune publicæ sau privatæ, færæ autorizafliunea formalæ a ministrului. Aceastæ autorizafliune este necesaræ chiar în cazurile autorizate de legea cumulului.

683 TITLUL III Cadre øi tratamente

Art.67. Retribufliunea de grad a personalului, din care urmeazæ a se face reflinerile pentru pensiuni, se fixeazæ prin tabloul urmætor: . GRADUL SAU FUNCfiIUNEA Retribufliunea pe lunæ pentru fiecare Administrafliunea centralæ Secretarul general ...... 1 000 Delegatul în Comisia Europeanæ a Dunærii ...... 1 000 Directorii de serviciu ...... 800 Subdirectorii sau øefii de diviziune ...... 600 Øeful de cabinet øi øeful arhivelor ...... 500 Øefii de birou ...... 400 Subøefii de birou ...... 300 Redactorii ...... 200 Caligrafii ...... 250 Copiøtii ...... 150

Serviciul diplomatic Miniøtrii plenipotenfliari cl.I ...... 1 500 Miniøtrii plenipotenfliari cl.II ...... 1 200 Secretarii de legafliune cl.I ...... 800 Secretarii de legafliune cl. II øi secretarul°interpret la legafliunea din Constantinopole ...... 600 Secretarii de legafliune cl.III ...... 400 Ataøaflii de legafliune ...... 300

Serviciul consular Consulul general (agent diplomatic) la Sofia ...... 1 000 Consulii generali ...... 800 Consulii ...... 600 Viceconsulii ...... 600 Cancelarii ...... 400

684 Art.68. Cadrele personalului superior al administrafliunii centrale se fixeazæ øi se împarte între diferitele servicii precum urmeazæ: Cabinetul ministrului se compune din: 1 øef de cabinet, 1 ajutor (øef sau subøef de birou); Secretariatul general: 1 secretar general, 1 øef de birou, 2 ajutoare (subøefi de birou sau redactori); Diviziunea personalului, protocolului øi a secretariatului Ordinelor: 1 øef de diviziune, 1 øef de birou, 1 ajutor (subøef de birou sau redactor); Direcfliunea afacerilor politice øi a contenciosului: 1 director, 2 subdirectori, 3 øefi de birou, 3 ajutoare (subøefi de birou sau redactori); Direcfliunea afacerilor comerciale øi consulare: 1 director, 2 subdirectori, 4 øefi de birou, 4 ajutoare (subøefi de birou sau redactori); Diviziunea fondurilor øi a contabilitæflii: 1 øef de diviziune, 1 øef de birou, 1 ajutor (subøef de birou sau redactor); Serviciul arhivelor: 1 øef de serviciu, 1 ajutor (øef sau subøef de birou). Art.69. Numærul maximum al secretarilor în serviciul legafliunilor se fixeazæ la 21, øi anume: 8 secretari de legafliune cl. I; 7 secretari de legafliune cl. II; 6 secretari de legafliune cl. III. Art.70. Numærul ajutoarele prevæzut la art.68 este un maximum care se va înfiinfla treptat, dupæ trebuinflele serviciului. Art.71. Numærul ataøaflilor retribuifli, cancelarilor, redactorilor, copiøtilor, dragomanilor øi interpreflilor ræmâne a se determina prin legea bugetaræ anualæ. Art.72. Cadrele øi retribufliunea celorlalfli impiegafli auxiliari øi ale personalului de serviciu se vor fixa prin decret regal. Retribufliunea dragomanilor øi interpreflilor se fixeazæ la maximum 500 øi la minimum 200 lei pe lunæ. Art.73. Directorii de serviciu, secretarii de legafliune cl.I øi consulii generali, cærora li se conferæ titlul de consilier de legafliune, în conformitate cu art.48, primesc un spor de 200 lei pe lunæ la retribufliunea de grad. Art.74. Independent de retribufliunea de grad, fixatæ prin articolul 67, agenflii diplomatici øi consulari au dreptul la indemnitæfli de chirie, de reøedinflæ, de drum, de misiune øi de instalare, fixate prin regulamente29. Art.75. Cheltuielile de reprezentafliune cuvenite øefilor misiunilor diplomatice, secretarului general øi delegatului în Comisiunea Europeanæ a Dunærii, precum øi indemnitæflile de reøedinflæ pentru secretarii de legafliune cl. I, consulii generali, consulii

685 øi secretarul°interpret al legaﬂiunii din Constantinopole, se fixeazæ, dupæ reøedinﬂe, în modul urmætor:

REØEDINﬁA Øefii de misiune etc. Secretarii cl.I, consulii generali, consulii etc.

Legaﬂiuni Atena ...... 1 200 100 Belgrad ...... 1 000 100 Berlin ...... 3 000 200 Bruxelles ...... 1 500 150 Constantinopole ...... 3 000 200 Londra ...... 3 000 300 Paris ...... 3 000 200 Roma ...... 2 500 150 St.Petersburg ...... 3 000 400 Viena ...... 3 000 200

Consulate Buda°Pesta ...... 1 000 – Cernæuﬂi ...... – 200 Constantinopole ...... – 300 Ismail ...... – 200 Monastir ...... – 200 Odessa ...... – 300 Rusciuk ...... – 200 Salonic ...... – 200 Sofia ...... 1 000 –

Secretarul general ...... 300 – Delegatul în Comisiunea Europeanæ ...... 500 – Secretarul°interpret (Constantinopole) ...... – 400

686 Aceste cheltuieli sunt afectate posturile. Ele nu se pot atribui titularilor decât conform regulilor stabilite prin prezenta lege øi prin regulamente. Ele înceteazæ când aceøtia sunt chemafli la un alt serviciu. Prin buget nu se pot crea altele, nici spori cele în fiinflæ. Art.76. Øefii misiunilor diplomatice sunt obligafli a ceda 5% din cheltuielile de reprezentafliune afectate postului lor, secretarilor de legafliune care nu locuiesc în localul legafliunii. În caz când sunt mai mulfli secretari, aceastæ alocafliune se împarte în mod egal între dânøii. Art.77. Dreptul la tratamentul integral alocat unui post curge, în profitul titularului, din ziua instalærii sale, dacæ postul e vacant, øi din a doua zi dupæ intrarea sa în serviciu în cazul contrariu. Art.78. Funcflionarii administrafliunii centrale pot obfline concedii sau prelungiri de concediu pânæ la 40 zile în cursul unui an; ceilalfli agenfli øi funcflionari pânæ la 60 zile. Øefii misiunilor diplomatice nu pot obfline concediu peste 15 zile decât cu încuviinflarea Regelui. Art.79. Funcflionarii care cer øi obflin concedii peste termenele fixate la alin.I, articolul precedent, pierd 1/3 din tratamentul de grad, afaræ de concediile pentru boalæ constatatæ. Øefii misiunilor diplomatice øi consulii generali de la Budapesta øi Sofia pierd din cheltuielile de reprezentafliune: 1/3 pe o lunæ când concediul trece peste 15 zile; 1/2 când concediul trece peste 60 zile într°un an; în fine, ei nu au nici un drept la aceste cheltuieli când concediul trece peste trei luni într°un an. Art.80. Funcflionarii de orice grad øi categorie care cer øi obflin concedii sau prelungiri de concedii peste 6 luni într°un an, sunt puøi în disponibilitate øi pierd dreptul la orice tratament. Art.81. Agenflii øi funcflionarii care se absenteazæ de la post færæ autorizafliune sau care depæøeøte termenul permisiunii sau al concediului ce li s°a acordat, pierd dreptul la orice tratament, færæ prejudiciu de alte pedepse disciplinare. Art.82. Drepturile interimarilor la reflinerile operate în virtutea articolelor precedente se vor determina prin anume regulament.

TITLUL IV Dispoziﬂiuni finale øi tranzitorii

Art.83. Regulamente speciale vor dezvolta øi completa dispoziﬂiunile legii de faﬂæ øi vor determina punerea ei în aplicare.

687 Art.84. Funcflionarii aflafli în serviciu în momentul promulgærii legii de faflæ sunt scutifli, pentru posturile ce ocupæ, de condifliunile de stagiu øi de diplomæ fixate prin prezenta lege; ei nu pot, însæ, fi înaintafli decât în condifliunile stabilite prin legea de faflæ. Asemenea miniøtrii plenipotenfliari, astæzi în funcfliune, îøi pæstreazæ gradul øi retribufliunea lor. Art.85. Legile din 16 martie 1873, 13 mai 1877 øi 12 februarie 1879, relative la organizarea Ministerului Afacerilor Stræine, cu modificærile ce li s°au adus în urmæ prin legile de la 28 februarie 1877, 9 februarie 1878, 1 mai 1882 øi 26 iunie 1885; legea din 16 februarie 1880 pentru înfiinflarea legafliunii din Bruxelles, precum øi orice alte dispozifliuni contrarii legii de faflæ sunt øi ræmân abrogate. Art.86. Aceastæ lege se va pune în aplicare la 1 aprilie 1894.

Aceastæ lege s°a votat de Adunarea Deputaﬂilor în øedinﬂa de la 15 ianuarie anul 1894, øi s°a adoptat cu majoritate de øaizeci øi unu voturi, contra a øaisprezece.

Preøedinte, general G. Manu Secretar, A. Simu (L.S.A.D)

Aceastæ lege s°a votat de Senat, în øedinﬂa de la 26 ianuarie anul 1894, øi s°a adoptat cu majoritate de patruzeci øi patru voturi, contra a douæ.

Vicepreøedinte, C. I. Budiøteanu Secretar, Petru Millo (L.S.S.)

Promulgæm aceastæ lege øi ordonæm ca ea sæ fie învestitæ cu sigiliul statului øi publicatæ prin Monitorul Oficial.

Dat în Bucureøti, la 8 februarie 1894 (L.S.St.) CAROL

Ministrul Afacerilor Stræine, Ministrul Justiﬂiei, Al. Lahovari Al. Marghiloman Nr. 457

(Monitorul Oficial, nr. 255 din 13 februarie 1894, pp.7449–7457)

688 49

DEZBATEREA, ÎN ADUNAREA DEPUTAfiILOR, A PROIECTULUI DE LEGE PENTRU ÎNFIINfiAREA UNEI LEGAfiII LA HAGA

Øedinﬂa de la 27 martie 1898

Preøedinﬂia d°lui vicepreøedinte B. Iepurescu. D. I. Pillat, raportorul comitetului de delegaﬂi, dæ citire urmætorului raport øi proiect de lege.

Domnilor deputafli, Comitetul delegaflilor compus din d°nii: I. Malla pentru secfliunea I; G. Zarifopolu ” ” II; I. Mitescu ” ” III; Dan Brætianu ” ” IV; Iacob Albu ” ” V; B. Iepurescu ” ” VI; øi subsemnatul pentru secfliunea VII, întrunindu°se în øedinflæ plenaræ, astæzi ... 1898, øi luând îndeaproape cercetare proiectul de lege, prezentat Adunærii de d. preøedinte al Consiliului øi ministru de Externe, privitor la înfiinflarea unei legafliuni la Haga, capitala Regatului olandez, l°a admis în unanimitate, alegând pe subsemnatul raportor. În care scop am onoare a aduce la cunoøtinfla dvs., considerafliunile care au militat în sânul comitetului de delegafli pentru admiterea acestei proiect de lege. Domnilor deputafli, Înfiinflarea acestei legafliuni în capitala Regatului olandez, drept vorbind, urma sæ aibæ loc încæ de la 1880, atunci când guvernul neerlandez, din propria sa inifliativæ øi în semn de simpatie pentru poporul român øi de stimæ pentru øeful statului nostru, s°a græbit sæ înfiinfleze la Bucureøti, capitala Regatului, o legafliune specialæ, plus mai târziu trei consulate øi alte mai multe viceconsulate. Este adeværat, d°lor deputafli, cæ în tot acest interval de timp, de aproape 18 ani, noi nu am încetat de a avea relafliuni internaflionale cu statul olandez; aceste raporturi însæ au avut loc prin mijlocirea øefului misiunii noastre diplomatice de la Bruxelles, prin urmare, într°un mod cu totul pasager øi intermitent, aøa cæ trebuie sæ ne felicitæm cæ guvernul nostru a recunoscut cæ, aceastæ stare de lucruri nu putea sæ meargæ mai departe, urmând ca un proiect de lege, de natura celui de faflæ, sæ fie prezentat Corpurilor legiuitoare cât mai neîntârziat.

689 Dar aci, nu poate fi vorba, d°lor deputafli, numai de satisfacerea unei curteniri de reciprocitate internaflionalæ; considerafliuni de o naturæ cu totul utilitaræ, militeazæ în favoarea acestei creafliuni diplomatice. Astfel, de la o vreme încoace, relafliunile noastre economice cu poporul olandez, o nafliune bogatæ øi dispunând de capitaluri numeroase, au devenit din ce în ce mai mari øi mai importante; ceva mai mult: aceste relafliuni au fost proclamate øi consacrate printr°un serviciu de navigafliune naflional puternic, între Galafli øi Rotterdam, aøa cæ strângerea mai intimæ øi mai zilnicæ a raporturilor noastre comerciale cu statul olandez este astæzi o necesitate væditæ øi în afaræ de orice discufliune. Nu trebuie sæ uitæm de asemenea cæ pe pieflele olandeze, gæsindu°se capitaluri însemnate disponibile, statul nostru poate gæsi cu înlesnire mijloacele de aø plasa în mod avantajos efectele øi obligafliunile sale. Nu mai puflin ar trebui sæ nu uitæm cæ aceastæ creafliune se impunea øi prin faptul øi dorinfla ce avem cu toflii ca relafliunile dintre Casa noastræ domnitoare øi cea olandezæ, deja strâns legate prin rudenie, sæ devinæ cât se poate mai intime øi mai cimentate. Pentru toate aceste considerafliuni, am onoare a væ ruga, sæ binevoifli a da asentimentul dvs. urmætorului proiect de lege:

Proiect de lege

Art. unic. — Art.15, alineatul 1 øi tabloul anexat la art.75 din legea pentru organizarea Ministerului Afacerilor Stræine, din 8 februarie 1894, se completeazæ øi se modificæ, anume: a) Se adaogæ la numærul de 10 misiuni diplomatice permanente o a unsprezecea misiune diplomaticæ, cu reøedinfla la Haga; b) Cheltuielile de reprezentafliune cuvenite øefului misiunii diplomatice de la Haga se fixeazæ la 1 000 lei pe lunæ; c) Cheltuielile de reprezentafliune cuvenite øefului misiunii diplomatice de la Bruxelles, se reduc de la suma de 1 500 lei, la suma de 1 000 lei pe lunæ; d) Indemnitæflile de reøedinflæ pentru secretarii de legafliune clasa I, consulii generali øi consulii ce i°ar numi eventual la Haga se fixeazæ la suma de 150 lei pe lunæ.

Raportor, I. Pillat

Expunere de motive Relaﬂiunile noastre economice cu Olanda au luat, în ultimul timp, un puternic avânt prin crearea liniei maritime române, al cærei punct terminus este portul Rotterdam. Prin aceastæ linie s°au asigurat navigaﬂiunii noastre avantaje foarte mari;

690 cæci piafla Manheim, cea mai mare a Germaniei de Sud, se aprovizioneazæ cu grâne prin porturile olandeze, øi oferæ, deci, grânelor române un debuøeu sigur øi important; iar o bunæ parte din mærfurile Westfaliei pot gæsi o scurgere naturalæ øi, prin urmare, øi mai ieftinæ tot prin porturile olandeze. Pe de altæ parte, pieflele din Olanda, dispunând de capitaluri abundente, pot deveni pentru România locurile cele mai sigure øi favorabile pentru plasarea în modul cel mai avantajos al obligafliilor statului nostru. Interesele române sunt reprezentate actualmente pe teritoriul Olandei prin un consulat general øi douæ consulate onorare, iar relafliunile diplomatice directe sunt întreflinute prin legafliunea noastræ din Bruxelles, al cærei øef este acreditat øi pe lângæ Curtea din Haga, cu care, de altcum, Familia noastræ Regalæ se aflæ în legæturi de aproape rudenie. Dimpotrivæ, guvernul olandez întrefline la noi în flaræ deja de la 1880 o legaflunie specialæ la Bucureøti øi are pe lângæ aceasta trei consulate øi trei viceconsulate onorare. Se vede cæ din partea sa îøi dæ toate silinflele pentru a dezvolta cât mai mult relafliunile între cele douæ Regate. Deci, atât pentru a satisface curteniei internaflionale, cât øi mai cu seamæ în interesul nostru economic, înfiinflarea unei legafliuni române, cu reøedinfla la Haga, ni se impune. Importanfla ce a câøtigat Olanda pentru noi nu ne mai îngæduie sæ ræmânem øi mai departe færæ un reprezentant special øi permanent, care sæ rezolve direct cu guvernul neerlandez diferitele chestiuni ce se ivesc, sæ apere interesele ce avem în acea flaræ øi sæ flinæ în curent pe guvernul român de toate faptele ce ar putea contribui la o dezvoltare øi mai întinsæ a relafliunilor noastre economice øi la gæsirea unor noi debuøeuri pentru produsele române. Legea pentru organizarea Ministerului Afacerilor Stræine limitând, prin art.15, numærul legafliunilor, proiectul de lege alæturat modificæ acest articol, adæogând, pe lângæ misiunile diplomatice existente, øi una specialæ pentru Haga. Asemenea se modificæ øi se completeazæ art.75 din zisa lege, prevæzându°se în tabloul anexat la el pentru øeful misiunii din Haga 1 000 lei cheltuieli de reprezentafliune øi reducându°se cheltuielile de reprezentafliune ale ministrului din Bruxelles de la suma de 1 500 la suma de lei 1 000 pe lunæ. Aceastæ reducere este dreaptæ, cæci prin crearea noii legafliuni la Haga misiunea actualæ a ministrului de la Bruxelles, de a reprezenta Regatul român øi în Olanda înceteazæ øi, prin urmare, øi cheltuielile sale devin mai mici. Pentru secretarii clasa I, consulii generali, consulii etc., ce vor fi numifli eventual la Haga, se fixeazæ ca indemnitate de reøedinflæ suma de 150 lei.

Preøedintele Consiliului, ministru al Afacerilor Stræine, D. Sturdza

691 Dupæ adoptarea luærii în consideraﬂiune øi a articolului unic, se pune la vot proiectul de lege în total øi rezultatul scrutinului este cel urmætor: Votanﬂi ...... 66 Majoritate regulamentaræ ...... 47 Bile albe ...... 66 D. vicepreøedinte. Adunarea a adoptat proiectul de lege în unanimitate.

(Dezbaterile Adunærii Deputaﬂilor, nr. 57 din 22 aprilie 1898, pp.1058–1059)

692 50

DEZBATEREA, ÎN SENAT, A PROIECTULUI DE LEGE PENTRU ÎNFIINﬁAREA UNEI LEGAﬁII LA HAGA

Øedinﬂa de la 28 martie 1898

Preøedinﬂia d°lui vicepreøedinte Al. Nicolaidi. D raportor, C. Poroineanu, dæ citire urmætorului raport øi proiect de lege:

Domnilor senatori, Proiectul de lege relativ la modificarea art.15 øi 75 din legea organizærii Ministerului Afacerilor Stræine din 8 februarie 1894 pentru a se înfiinfla o legafliune la Haga, votat øi adoptat de Adunarea Deputaflilor în øedinfla de la 27 martie 1898 øi adus în deliberarea Senatului cu Mesajul regal nr.1 170 de la 27 martie 1898, secfliunile dvs. luându°l în cercetare toate l°au admis în unanimitate øi au numit delegafli: Secfliunea I pe d. N. Mænescu°Cælæraøi; ” II ” d. I. Procopie°Dimitrescu; ” III ” d. G. Meitani; ” IV ” d. C. Poroineanu øi ” V ” d. G. Esarcu°Bacæu, care întrunindu°se în ziua de 28 martie 1898, s°a constituit în comitet al delegaflilor, sub preøedinflia d°lui Ioan Procopie°Dimitrescu øi luând din nou în cercetare sus°zisul proiect de lege l°a admis pe considerentele urmætoare*: Comitetul delegaflilor m°a ales ca raportor, spre a væ ruga sæ binevoifli a vota øi dvs. proiectul de lege urmætor:

Raportor, Constantin Poroineanu

Lege

Art. unic. — Art.15, alin.I øi tabloul anexat la art.75 din legea pentru reorganizarea Ministerului Afacerilor Stræine de la 8 februarie 1894 se completeazæ øi se modificæ, øi anume:

* Aceste considerente sunt preluate din expunerea de motive a legii prezentatæ în Adunarea Deputaﬂi- lor — la 27 martie 1898 — de D.A. Sturdza, preøedintele Consiliului de Miniøtri øi ministru al Afacerilor Stræine.

693 1. Se adaogæ la numærul de 10 misiuni diplomatice permanente o a unsprezecea misiune diplomaticæ, cu reøedinfla la Haga; 2. Cheltuielile de reprezentafliune cuvenite øefului misiunii diplomatice de la Haga se fixeazæ la lei 1 000 pe lunæ; 3. Cheltuielile de reprezentafliune cuvenite øefului misiunii diplomatice de la Bruxelles se reduc de la suma de 1 500 la suma de 1 000 lei pe lunæ; 4. Indemnitæflile de reøedinflæ pentru secretarii de legafliune clasa I, consulii generali øi consulii ce s°ar numi eventual la Haga se fixeazæ la suma de lei 150 pe lunæ.

Aceastæ lege s°a votat de Adunarea Deputaﬂilor în øedinﬂa de la 27 martie 1898 øi s°a adoptat cu unanimitate de øaizeci øi øase voturi.

Vicepreøedinte, C. Dimitrescu°Iaøi Secretar, N. Enæøescu

D. vicepreøedinte, Al. Nicolaidi. D. Valerian Ursianu are cuvântul. D. Valerian Ursianu. D°lor senatori, voi cæuta, pe cât va fi posibil, ca sæ nu abuzez de ræbdarea dvs., deøi în adevær proiectul de lege modificator al reorganizærii Ministerului Afacerilor Stræine, este de o aøa importanflæ, încât ar putea færæ îndoialæ sæ ne dea materie de a vorbi, nu pânæ la 6, ci pânæ la 7 ore. Dar, încæ o datæ repet, sæ nu credefli cæ am sæ lungesc prea mult cuvântarea mea; nu voi avea decât foarte pufline observafliuni de fæcut în aceastæ chestiune. Sæ vedem dacæ, în adevær, cu înfiinflarea unei noi legafliuni în Olanda se iau mæsuri de cætre d. ministru ca celelalte agenflii diplomatice sæ°øi îndeplineascæ datoriile lor. Mai întâi, d°lor senatori, se motiveazæ înfiinflarea acestei legafliuni, pe baza dezvoltærii relafliunilor noastre comerciale, însæ trebuie sæ se øtie cum cæ, dacæ afacerile curat politice sunt puse sub direcfliunea agenflilor diplomatici, afacerile comerciale sunt puse sub supravegherea øi patronajul consulatelor. Dacæ acesta numai a fost motivul de a protege relafliunile noastre comerciale, færæ îndoialæ în cazul acesta am fi avut dreptul sæ înfiinflæm un alt consulat, øi sæ læsæm agenflia diplomaticæ la o parte. Însæ, d°lor senatori, deodatæ cu intrarea noastræ în viafla internaflionalæ, deodatæ cu intrarea noastræ în familiile suverane ale popoarelor europene, ni se impune, din punctul de vedere al dreptului internaflional, sæ cores- pundem, când un stat voieøte sæ înfiinfleze o legafliune aci. Dacæ nu mæ înøel acesta este cazul, cæci Olanda este în timpul de a înfiinfla o legafliune aci în Capitalæ. D. C. Poroineanu. Este înfiinflatæ de la 1880. D. Valerian Ursianu. Este în mod anormal. D. C. Costescu°Comæneanu. Acum este un ministru.

694 D. Valerian Ursianu. Iatæ motivele care m°au fæcut pe mine sæ iau cuvântul în aceastæ chestiune. Noi avem înfiinflat un consulat, dupæ cum øtifli, în Macedonia, la Bitolia, care se gæseøte la locul sæu. Este înfiinflat consulat, dar mi se pare cæ nu existæ personal, este rechemat d. consul de acolo, mi se pare cæ e în Bucureøti de mai multe luni — de ani de zile, zice d. Perietzeanu°Buzæu — øi mi se pare cæ d°lui continuæ a°øi primi leafa, având reøedinfla în Bucureøti. Nu înfleleg dar, pentru ce aceastæ înfiinflare de consulate øi de agenflii diplomatice, dacæ consulii øi agenflii øed unde le convine sau unde îi trimite ministrul Afacerilor Stræine? Le înfiinflæm ca niøte sinecure, sau ca sæ aducæ flærii foloasele pentru care ea plæteøte? Orice institufliune trebuie sæ corespundæ cu sacrificiile ce face flara øi nu væd cæ se îndeplineøte aceastæ îndatorire, când de exemplu se numeøte un consul numai în mod nominal, øi ræmâne ca ceva fictiv, færæ sæ aducæ serviciile ce ar putea aduce. Mai e øi cazul ministrului de la Atena; avem øi acolo un ministru titular, însæ nu øtiu dacæ se gæseøte la Atena. O voce. Dar unde? D. Valerian Ursianu: Mi se pare cæ se gæseøte în Bucureøti. Va sæ zicæ, un ministru titular la Atena, plætit din fondurile bugetului, øi care, în loc sæ øadæ acolo unde trebuie sæ aibæ reøedinfla, øade la Bucureøti! Un alt caz: avem de asemenea cu numele un alt domn ministru la Londra. Multe afaceri politice øi diplomatice pot sæ se trateze acolo, care sæ intereseze flara noastræ, øi cu toate acestea domnul ministru plenipotenfliar, care trebuie sæ reøeadæ la Londra øi care nu poate sæ se absenteze decât numai obflinând un concediu, îøi are reøedinfla la Nisa. Dacæ e dar vorba sæ înfiinflæm agenflii diplomatice ca sæ avem doar ocaziunea de a numi persoane agreate øi care sæ nu facæ aproape nimic, pentru ce sæ le mai înfiinflæm? Când noi luæm øi vindem boul flæranului, cældarea væduvei, ca sæ formæm øi sæ echilibræm bugetul, ca din acest buget sæ se plæteascæ aceøti înalfli funcflionari internaflionali øi când dumnealor puflin le importæ de însærcinærile ce le sunt impuse, væ întreb pe dvs.: oare drept este sæ luæm bucæflica de pâine din mâna særacului øi sæ dæm acele lefuri mari unor domni care nu°øi îndeplinesc câtuøi de puflin datoriile lor cætre flaræ?! Mai sunt øi oarecare anomalii. Aøa de exemplu, la legafliunea din Bruxelles, pe lângæ ministrul titular plenipotenfliar, mai sunt doi sau trei secretari. Nu contest importanfla unei asemenea legafliuni, însæ nu e mai puflin adeværat cæ nu poate legafliunea din Bruxelles sæ fie de acea importanflæ de care ar fi o legafliune din Paris, Viena, Londra øi Petersburg, øi cu toate acestea pe când la legafliunea din Bruxelles avem trei secretari, nu øtiu dacæ øi la Petersburg avem 2 sau 3 secretari, nu pot afirma, dar

695 am auzit cæ nu avem decât un secretar; aceasta poate s°o afirme d. ministru al Afacerilor Stræine. Atunci m°am întrebat: cum se poate ca la o legafliune însemnatæ ca aceea din St. Petersburg sæ nu avem decât un secretar? Cæci, d°lor, legafliuni importante, care pot da flærii însemnætate, sunt: cea de la Petersburg, din Viena, Paris, Berlin, Londra øi Constantinopole. Acesta din urmæ este un punct diplomatic foarte însemnat, care înainte domnea prin puterea cea mare otomanæ, øi astæzi, din contra, prin rivalitatea dintre diplomafli, unde dacæ un diplomat øtie sæ°øi execute talentul sæu poate sæ obflinæ foarte mult, dacæ este un abil øi consumat diplomat. Dacæ lucrurile se prezintæ astfel, d°lor senatori, nu eram oare noi în drept sæ ne îngrijim øi sæ cerem explicafliuni de la d. ministru al Afacerilor Stræine, dacæ nu crede d°sa cæ trebuie sæ se ia mæsuri energice în aceastæ privinflæ, pentru ca lucrurile sæ meargæ mai bine decât astæzi? Am auzit cæ s°a propus unora ca sæ meargæ în cutare sau cutare loc, øi n°au voit. Mærturisesc cæ dacæ ar fi aøa, atunci ar proba prea multæ slæbiciune din partea d°lui prim°ministru, cæci se øtie cæ, dupæ armatæ, corpul diplomatic se cere sæ fie cel mai disciplinat; dacæ nu le convine sæ meargæ unde sunt trimiøi, sæ°øi dea demisiunea, ceea ce este o notæ destul de rea, sau sæ meargæ la post, cæci, deøi nu avem fericirea sæ dæm noi tonul în politica exterioaræ, dar nu se poate conduce cu asemenea menajamente, trebuie sæ existe în adevær o disciplinæ oarecum militæreascæ — ordin øi nimic mai mult. Færæ îndoialæ, d°lor, cæ d. ministru al Afacerilor Stræine øi preøedinte al Consiliului va veni sæ ne liniøteascæ. Însæ, nu este mai puflin adeværat cæ, faptele aduse de mine înaintea dvs. øi confirmate de mulfli din colegii noøtri, probeazæ cæ avem lipsæ de miniøtri plenipotenfliari la înælflimea misiunii, cu toate lefurile mari øi cheltuielile de reprezentaflie, øi faptul acesta anormal este de naturæ a ne îngriji, øi trebuie sæ rugæm pe d. ministru sæ fie mult mai sever decât a fost pânæ acum, cæci, când încasæm banii flærii, este drept sæ ne îndeplinim øi datoria cu toatæ severitatea. Prin urmare, mæ aøtept ca d. ministru de Externe sæ nu vinæ sæ se scuze, lucru deprins de a face, øi sæ justifice o stare anormalæ din acest punct de vedere, cæ este ceva foarte grav, când avem asemenea fapte la îndemânæ. Nu voi fi, færæ îndoialæ, contra înfiinflærii legafliunii de la Haga, însæ cu temperamentul acesta, cæ dacæ în adevær d. ministru al Afacerilor Stræine va veni sæ ne arate cæ am fost în eroare, sau cel puflin cæ s°a exagerat o asemenea situafliune, færæ îndoialæ cæ pentru mine, amorul propriu îl las la o parte, øi va fi o satisfacfliune dacæ, în adevær, mæ voi fi înøelat, sau voi fi exagerat faptele, øi în cazul acesta voi merge cu inima deschisæ sæ votez proiectul de lege, cum s°a propus, cæci, încæ o datæ repet, e o curtenie, un ræspuns cuvenit acela pe care trebuie sæ°l dæm unei puteri, când se înfiinfleazæ øi

696 se menfline o legafliune. Øi cu aceastæ ocaziune, cred cæ ar fi de dorit, cæ dacæ avem în capitala Belgiei øi vom avea øi în capitala Olandei legafliuni, sæ avem øi în capitala Spaniei, pentru ca ministrul Afacerilor Stræine de acolo sæ nu se adreseze ministrului nostru de la Roma sau de la Paris. Cu mijloacele de comunicare, de care dispunem astæzi: telegraf, telefon, e foarte uøor ca un ministru de Afaceri Stræine, consumat în ale diplomafliei, sæ poatæ conduce în orice flaræ politica externæ øi færæ sæ fie ajutat de agenflii diplomatici. Însæ, nu e mai puflin adeværat cæ e un mare ajutor, atunci când am avea norocirea ca oamenii, care sunt numifli miniøtri plenipotenfliari, cærora li se dæ o misiune atât de importantæ, øtiu sæ°øi îndeplineascæ misiunea lor; ei pot sæ aducæ mari servicii flærii, precum de asemenea, dacæ nu°øi fac datoria, sau nu se pricep, ei pot sæ compromitæ nu numai interesele, dar chiar øi demnitatea flærii. De aceea, sper cæ d. ministru al Afacerilor Stræine va cæuta sæ ia mæsuri energice ca flara sæ se poatæ folosi de banii care îi cheltuieøte cu legafliunile noastre din stræinætate. D. preøedinte al Consiliului, Dim. A. Sturdza. D°le preøedinte, dacæ legafliunea de la Haga nu ar fi fost o necesitate, nu aø fi rugat pe Parlament sæ încuviinfleze stabilirea ei. Necesitatea ei reiese din mai multe puncte de privire. Întreflinem relafliuni de bunæ amiciflie cu Olanda de îndelungat timp. Olanda e unul din statele care încæ de la 1880 a avut aci miniøtri reøidenfli, nu numai însærcinafli de afaceri. (D. Valerian Ursianu întrerupe). Rog pe d. Ursianu sæ nu mæ întrerupæ. Dacæ nu vrea sæ vorbesc pentru d°sa, sæ mæ lase sæ vorbesc pentru Senat. De la 1880 Olanda are aci un reprezentant oficial, cu caracterul de ministru. Øi noi nu am avut un ministru special pentru Olanda, ci ministrul acreditat în Belgia era totodatæ acreditat øi în Olanda. De mai mulfli ani încæ, din timpul guvernului conservator, Olanda a declarat cæ dacæ noi nu socotim cæ e o necesitate de un reprezentant special la Haga, atunci va uza de reciprocitate øi va suprima postul de ministru reøedinte din Bucureøti. Noi am ezitat mult timp øi nu ne°am decis decât în momentul când relafliunile noastre cu Olanda au devenit mai însemnate din punctul de vedere economic, prin legætura comercialæ de mare însemnætate, creatæ în anul din urmæ cu portul olandez Rotterdam. Aci mi se pare cæ sunt în opozifliune cu onor. d. Valerian Ursianu øi cu amicii d°sale. De aceea, voi aræta cam ce importanflæ dau stræinii acestei noi legæturi comerciale a României. A apærut de curând o broøuræ asupra cæilor ferate øi navigafliunii râurilor din Germania, din punctul de privire economic. Iatæ ce zice acea broøuræ despre înfiinflarea liniei de navigafliune a statului român.

697 D. Valerian Ursianu. Nu contestez. D. preøedinte al Consiliului, Dim. A. Sturdza. Væ rog, d°le Ursianu, fifli pacient, nu vorbesc pentru dv. D. Valerian Ursianu. Cer cuvântul în chestiune personalæ. D. preøedinte al Consiliului, Dim. A. Sturdza. Eu sunt silit sæ vorbesc astfel, când sunt continuu întrerupt, mæ adresez conform regulamentului, cætre preøedinte øi Senat, iar nu cætre onor. d. Ursianu. Eu nu l°am întrerupt øi d°sa fline continuu sæ mæ întrerupæ… D. Valerian Ursianu. Væ rog, d°le ministru… D. preøedinte al Consiliului, Dim. A. Sturdza. Eu mæ adresez cu cuviinflæ cætre dv., øi dv. trebuie sæ væ adresafli tot aøa. Iatæ, d°lor, ce se zice în aceastæ broøuræ: „Camerele de comerfl de pe Rin, germane øi olandeze, au væzut cu bucurie stabilindu°se o linie de vapoare a guvernului român între Constanfla øi Rotterdam. Scopul de cæpetenie al vapoarelor româneøti este a favoriza importul românesc, mai ales a cerealelor în Germania“. De când noi am stabilit aceste legæturi comerciale, relafliunile noastre cu Olanda au devenit foarte importante øi nu mai putem sæ læsæm aceste relafliuni numai în mâinile consulilor, care nu sunt consuli de carieræ, pentru cæ nu putem avea un personal al nostru atât de numeros øi suficient preparat în partea tehnicæ. Legafliunea de la Haga devine astæzi o necesitate din toate punctele de vedere, øi nu trebuie sæ uitæm relafliunile de aproape înrudire a amândorura Curflile regale. Încât priveøte administrafliunea Ministerului de Externe, færæ îndoialæ voi sta la vorbæ oricând înaintea onor. Senat, însæ cu aceastæ restricfliune: nu admit sæ mi se zicæ cæ eu cer sau reprezint scuze. Niciodatæ n°am avut o asemenea situafliune øi n°o am. Acestea sunt flori de retoricæ searbædæ, fiindcæ nu au temei. (Aplauze.) Væ rog a lua în considerafliune proiectul de lege, cæci aci este vorba de relafliunile importante al statului român. (Aplauze.) Voci. Închiderea discufliunii. Se pune la vot închiderea discufliunii øi se primeøte. D. Valerian Ursianu. Cer cuvântul pentru explicarea cuvintelor mele. Voci. Dupæ votarea proiectului. D. Valerian Ursianu. Explicærile sunt prevæzute de regulament. (Zgomot.) D. vicepreøedinte, Al. Nicolaidi. Cred cæ voi convinge pe d. Ursianu, chestiunile personale se lasæ la urmæ. D. Valerian Ursianu. Nu e chestiune personalæ, este o explicare. D. G. Cavaliotti. Totuna este, øi noi cunoaøtem regulamentul. Se pune la vot luarea în considerafliune a legii øi se primeøte. Se pune la vot unicul articol cu bile.

698 D. vicepreøedinte, Al. Nicolaidi. D°lor senatori, rezultatul votului este: Votanﬂi ...... 86 Bile albe ...... 80 Bile negre ...... 6 Prin urmare, legea s°a admis.

(Dezbaterile Senatului, nr. 56 din 21 aprilie 1898, pp.676–678)

699 51

LEGE PENTRU ÎNFIINﬁAREA UNEI LEGAﬁII LA HAGA

CAROL I, Prin graflia lui Dumnezeu øi voinfla naflionalæ, Rege al României, La tofli de faflæ øi viitori, sænætate. Corpurile legiuitoare au adoptat øi noi sancflionæm ce urmeazæ:

LEGE

Art. unic. — Art.15, alin.I øi tabloul anexat la art.75 din legea pentru organizarea Ministerului Afacerilor Stræine din 8 februarie 1894, se completeazæ øi se modificæ, øi anume: 1. Se adaogæ la numærul de zece misiuni diplomatice permanente o a unsprezecea misiune diplomaticæ cu reøedinfla la Haga; 2. Cheltuielile de reprezentafliune cuvenite øefului misiunii diplomatice la Haga se fixeazæ la lei 1 000 pe lunæ; 3. Cheltuielile de reprezentafliune cuvenite øefului misiunii diplomatice la Bruxelles se reduc de la suma de 1 500, la suma de 1 000 lei pe lunæ; 4. Indemnitæflile de reøedinflæ pentru secretarii de legafliune clasa I, consulii generali øi consulii ce s°ar numi eventual la Haga se fixeazæ la suma de lei 150 pe lunæ.

Aceastæ lege s°a votat de Adunarea Deputaﬂilor în øedinﬂa de la 27 martie anul 1898 øi s°a adoptat cu unanimitate de 66 voturi.

Vicepreøedinte, C. Dimitrescu°Iaøi Secretar, N. Enæøescu (L.S.A.D.)

Aceastæ lege s°a votat de Senat în øedinﬂa de la 28 martie anul 1898 øi s°a adoptat cu majoritate de 80 voturi, contra a 6.

Preøedinte, N. Gane Secretar, Constantin Poroineanu (L.S.S.)

Promulgæm aceastæ lege øi ordonæm ca ea sæ fie învestitæ cu sigiliul Statului øi publicatæ prin Monitorul Oficial.

Dat în Bucureøti, la 1 aprilie 1898 (L.S.St) CAROL

700 Preøedintele Consiliului, Ministru de Justiﬂie Ministru al Afacerilor Stræine, D. Sturdza G.D. Pallade Nr. 1 360

(Monitorul Oficial, nr. 3 din 3 aprilie 1898, p.89)

701 52

DEZBATEREA, ÎN SENAT, A PROIECTULUI DE LEGE PENTRU MODIFICAREA UNOR ARTICOLE DIN LEGEA PENTRU REORGANIZAREA MINISTERULUI AFACERILOR STRÆINE DIN 13 FEBRUARIE 1894

Øedinﬂa de la 6 martie 1912

Preøedinflia d°lui preøedinte G. Gr. Cantacuzino. D. Titu Maiorescu, ministrul Afacerilor Stræine. D°lor senatori, væ rog sæ binevoifli a admite o micæ intervertire în ordinea zilei; sæ se ia cu precædere proiectul pentru reformarea câtorva articole din legea pentru organizarea Ministerului de Externe care este pus la ordinea zilei, pentru cæ la ora 3 _ am primire la minister øi flin sæ fiu de faflæ la discufliunea proiectului ca sæ dau læmuririle necesare dacæ va avea cineva vreo întrebare de fæcut. Se pune la vot intervertirea cerutæ øi se admite. D. raportor Rosetti°Bælænescu citeøte urmætorul raport øi proiect de lege:

Domnilor senatori, Proiectul de lege relativ la modificarea câtorva articole din legea pentru reorganizarea Ministerului Afacerilor Stræine din 13 februarie 1894, adus în deliberarea Senatului cu Mesajul regal nr.1 302 de la 3 martie 1912, secfliunile dvs., luându°l în cercetare, l°au admis toate numind delegafli: Secfliunea I pe d. Rosetti°Bælænescu; ” II ” d. Paul Negulescu; ” III ” d. N. Cerkez; ” IV ” d. dr. G. Bogdan, øi ” V ” d. Victor Miclescu, care, întrunindu°se în ziua de 5 martie 1912, s°au constituit în comitet al delegaflilor, sub preøedinflia d°lui Nicu Cerkez, øi luând din nou în cercetare sus°arætatul proiect de lege, l°a adoptat pe urmætoarele considerente: legea organicæ a Ministerului Afacerilor Stræine de la 13 februarie 1894 nemaicorespunzând situafliei reale øi totdeodatæ relafliunile noastre cu flærile stræine întinzându°se din ce în ce mai mult, s°a gæsit de cuviinflæ a se remedia la aceasta. Prin modificarea, precum øi prin suprimarea unor articole devenite necesare, pentru a se pune în concordanflæ cu cererile actuale, comitetul delegaflilor a gæsit cæ prezentul proiect de lege este menit a satisface reorganizarea Ministerului Afacerilor Stræine øi, prin urmare, væ rog, d°lor senatori, sæ binevoifli a°l încuviinfla.

Raportor, P. Rosetti

702 Proiect de lege pentru modificarea câtorva articole din legea pentru reorganizarea Ministerului Afacerilor Stræine din 13 februarie 1894

Art.I. Modificærile introduse în legea organicæ a Ministerul Afacerilor Stræine prin legile bugetare de la 31 martie 1901 încoace se vor introduse în textul articolelor vizate øi se va face o nouæ ediﬂie a legii, cuprinzând dispoziﬂiile legale astæzi în vigoare. Art.II. Se modificæ art.15, 36, 46, 47, 52, 63 øi 67, precum urmeazæ:

Textul vechi Modificarea propusæ

Art.15. România întrefline zece misiuni Art.15. România întrefline misiuni diplo- diplomatice permanente în urmætoarele matice permanente în: Atena, Belgrad, Berlin, capitale: Atena, Belgrad, Berlin, Bruxelles, Berna, Bruxelles, Constantinopol, Haga, Constantinopole, Londra, Paris, Roma, St. Londra, Paris, Roma, Sofia, St. Petersburg øi Petersburg, Viena. Viena. Trimiøii diplomatici în aceste capitale pot Alte asemenea misiuni pot fi înfiinflate dupæ fi însærcinafli sæ reprezinte flara øi pe lângæ alte trebuinflele relafliunilor internaflionale. state. În asemenea caz, un secretar de legafliune va putea fi detaøat øi rezida în capitala statului unde øeful misiunii nu are reøedinfla permanentæ.

Art.36. Nimeni nu poate fi numit copist în Art.36. Nimeni nu poate fi numit copist în administrafliunea centralæ dacæ nu posedæ o administrafliunea centralæ dacæ nu posedæ o diplomæ de bacalaureat, din flaræ ori din stræ- diplomæ de licenfliat în drept sau litere, din flaræ inætate, recunoscutæ conform legii instrucfliunii ori din stræinætate, recunoscutæ conform legii publice, øi dacæ nu a satisfæcut unui examen instrucfliunii publice øi dacæ nu a trecut un de admitere. examen de admitere. Pentru tinerii care opteazæ pentru cariera Pentru tinerii care se destinæ serviciului consularæ øi aceia destinafli serviciului conta- contabilitæflii, diploma de licenflæ poate fi bilitæflii, diploma de bacalaureat poate fi înlocuitæ prin o diplomæ echivalentæ a unei înlocuitæ prin o diplomæ echivalentæ a unei øcoale superioare de comerfl. øcoale speciale superioare.

Art.46. Nimeni nu poate fi înaintat la gradul Art.46. Nimeni nu poate fi înaintat la gradul de secretar de legafliune clasa II dacæ nu are de secretar de legafliune clasa a doua dacæ nu un stagiu de 2 ani în gradul de secretar de are un stagiu de 3 ani în gradul de secretar de legafliune clasa III. legaflie clasa a treia.

703 Art.47. Nimeni nu poate fi înaintat la gradul Art.47. Nimeni nu poate fi înaintat la gradul de secretar de legafliune clasa I dacæ nu are un de secretar de legafliune clasa întâia dacæ nu stagiu de 4 ani în gradul de secretar de are un stagiu de 3 ani în gradul de secretar de legafliune clasa II. legafliune clasa a doua.

Art.52. Afaræ de consulul general de la Art.52. Afaræ de consulul general de la Sofia, care, fiind øi agent diplomatic, poate fi Cairo, care, fiind øi agent diplomatic, poate fi recrutat în afaræ de personalul ministerului, øi, recrutat în afaræ de personalul ministerului, øi, în acest caz, scutit de condifliunile de vârstæ, în acest caz, scutit de condifliunile de vârstæ, de diplomæ øi de stagiu, prevæzute mai sus, de diplomæ øi de stagiu, prevæzute mai sus, ceilalfli consuli generali se vor recruta printre ceilalfli consuli generali se vor recruta printre consulii care au un stagiu de 4 ani în gradul consulii care au un stagiu de 4 ani în gradul lor. lor.

Art.63. Ieøirea din cadre are loc: Art.63. Ieøirea din cadre are loc: 1. Prin expirarea termenului de dispo- 1. Prin expirarea termenului de nibilitate, dacæ funcflionarul nu a fost disponibilitate, dacæ funcflionarul nu a fost rechemat; rechemat; 2. Prin demisiune; 2. Prin demisiune; 3. Prin retragere; 3. Prin retragere; Prin revocare sau destituire. 4. Prin revocare sau destituire. Funcflionarul demisionat poate fi rechemat în funcfliune cu gradul øi vechimea ce avea în momentul demisiunii.

Art.67. Retribufliunea de grad a personalului, Art.67. Retribufliunea de grad a personalului, din care urmeazæ a se face reflinerile pentru din care urmeazæ a se face reflinerile pentru pensiuni, se fixeazæ prin tabloul urmætor: pensiuni, se fixeazæ prin tabloul urmætor:

Retribufliunea Retribufliunea GRADUL SAU FUNCfiIUNEA pe lunæ pentru GRADUL SAU FUNCfiIUNEA pe lunæ pentru fiecare fiecare Administrafliunea centralæ Administrafliunea centralæ Secretarul general ...... 1 000 Secretarul general (dacæ n°are grad Delegatul în Comisiunea de ministru plenipotenfliar) . . . . 1 000 Europeanæ a Dunærii ...... 1 000 Delegatul în Comisiunea Euro- peanæ a Dunærii (dacæ n°are grad 800 Directorii de serviciu ...... de ministru plenipotenfliar) . . . . 1 000 Subdirectorii sau øefii de diviziune 600 Directorii de serviciu (dacæ n°au Øeful de cabinet øi øeful arhivelor 500 grad diplomatic superior) . . . . . 800 Øefii de birou ...... 400 Subdirectorii øi øefii de serviciu 600 Subøefii de birou ...... 300 Redactorii ...... 200 Øefii de birou ...... 400

704 Caligrafii ...... 250 Subøefii de birou ...... 300 Copiøtii ...... 150 Redactorii ...... 200 Caligrafii ...... 250 Serviciul diplomatic Copiøtii ...... 150 Miniøtrii plenipotenfliari cl.I . . . 1 500 Serviciul diplomatic Miniøtrii plenipotenfliari cl. II . 1 200 Miniøtrii plenipotenfliari cl.I . 1 500 Secretarii de legafliune cl. I . . . 800 Miniøtrii plenipotenfliari cl.II 1 200 Secretarii de legafliune cl. II øi Secretarii de legafliune cl. I . . 800 secretarul°interpret la legafliunea Secretarii de legafliune cl. II øi din Constantinopole ...... 600 secretarul°interpret la Secretarii de legafliune cl. III . . 400 Constantinopol ...... 600 Ataøaflii de legafliune ...... 300 Secretari de legafliune cl. III . 400 Serviciul consular Ataøaflii de legafliune ...... 300 Consulul general (agent diplomatic) la Sofia ...... 1 000 Serviciul consular Consulii generali ...... 800 Consulul general (agent diplomatic) Consulii ...... 600 la Cairo (dacæ n°are grad diplo- Viceconsulii ...... 600 matic) ...... 1 000 Cancelarii ...... 400 Consulii generali ...... 800 Consulii ...... 600 Viceconsulii ...... 500 Cancelarii ...... 400

Art.III. Se suprimæ art.33, 44, 49, 68, 69, 70, 71, 72, 85 øi 86 øi anume:

Art. 33. Repartizarea personalului inferior între misiuni se va face prin decret regal, la începutul anului, dupæ trebuinflele serviciului. Art.44. Candidaflii care ar întruni condifliunile de admisibilitate øi posedæ diplomele cerute la articolul 42, pot fi autorizafli sæ lucreze în administraflia centralæ, în legafliuni sau consulate, în calitate de ataøafli supranumerari (neretribuifli) pânæ la trecerea examenului; iar dacæ aceøti ataøafli neretribuifli nu vor reuøi la primul examen ce se va fline, dânøii nu vor mai putea servi în aceastæ calitate. Art.49. Secretarul general al Ministerului Afacerilor Stræine, dupæ cinci ani de stagiu efectiv în aceastæ funcfliune, poate primi gradul

705 øi retribufliunea de ministru plenipotenfliar clasa II, iar øefii misiunilor diplomatice chemafli la funcfliunea de secretar general îøi pæstreazæ gradul øi retribufliunea, dacæ au 3 ani de stagiu în gradul de ministru plenipotenfliar. Pentru ceilalfli funcflionari din serviciul diplomatic se va aplica dispozifliunile art. 58. Art.68. Cadrele personalului superior al administrafliunii centrale se fixeazæ øi se împarte între diferitele servicii precum urmeazæ: Cabinetul ministrului se compune din: 1 øef de cabinet, 1 ajutor (øef sau subøef de birou); Secretariatul general: 1 secretar general, 1 øef de birou, 2 ajutoare (subøefi de birou sau redactori); Diviziunea personalului, protocolului øi a secretariatului Ordinelor: 1 øef de diviziune, 1 øef de birou, 1 ajutor (subøef de birou sau redactor); Direcfliunea afacerilor politice øi a contenciosului: 1 director, 2 subdirectori, 3 øefi de birou, 3 ajutoare (subøefi de birou sau redactori); Direcfliunea afacerilor comerciale øi consulare: 1 director, 2 subdirectori, 4 øefi de birou, 4 ajutoare (subøefi de birou sau redactori); Diviziunea fondurilor øi a contabilitæflii: 1 øef de diviziune, 1 øef de birou, 1 ajutor (sub- øef de birou sau redactor); Serviciul arhivelor: 1 øef de serviciu, 1 ajutor (øef sau subøef de birou). Art.69. Numærul maximum al secretarilor în serviciul legafliunilor se fixeazæ la 21 øi anume: 8 secretari de legafliune clasa I; 7 secretari de legafliune clasa II; 6 secretari de legafliune clasa III. Art.70. Numærul ajutoarele prevæzut la art.68 este un maximum care se va înfiinfla treptat dupæ trebuinflele serviciului.

706 Art.71. Numærul ataøaflilor retribuifli, cancelarilor, redactorilor, copiøtilor, dragomanilor øi interpreflilor ræmâne a se determina prin legea bugetaræ anualæ. Art.72. Cadrele øi retribufliunea celorlalfli impiegafli auxiliari øi ale personalului de serviciu se vor fixa prin decret regal. Retribufliunea dragomanilor øi interpreflilor se fixeazæ la maximum 500 øi la minimum 200 lei pe lunæ. Art.85. Legile din 16 martie 1873, 13 mai 1877 øi 12 februarie 1879, relative la organizarea Ministerului Afacerilor Stræine, cu modificærile ce li s°au adus în urmæ prin legile de la 28 februarie 1877, 9 februarie 1878, 1 mai 1882 øi 26 iunie 1885; legea din 16 februarie 1880 pentru înfiinflarea legafliunii din Bruxelles, precum øi orice alte dispozifliuni contrarii legii de faflæ sunt øi ræmân abrogate. Art.86. Aceastæ lege se va pune în aplicare de la 1 aprilie 1894.

Articol final. — Legile anterioare contrare legii de faﬂæ, îndeosebi øi legea promulgatæ la 31 martie 1901, în ceea ce priveøte Ministerul Afacerilor Stræine, sunt abrogate.

Ministrul Afacerilor Stræine, T. Maiorescu

Expunere de motive Legea promulgatæ în Monitorul Oficial de la 31 martie 1901, prescrise la art.1: „Toate dispozifliunile legilor organice ale diferitelor servicii publice, aparflinând statului sau ale cæror bugete se voteazæ de Adunarea Deputaflilor, precum: cæile ferate române, Casa de depuneri, consemnafliuni øi economie, Credit agricol, Casele de pensiuni, Casa øcoalelor etc., care fixeazæ anumite funcfliuni øi stabilesc anumite lefuri, diurne øi orice alte indemnizæri pentru personalul respectiv øi care se vor gæsi în neconcordanflæ cu lefurile, diurnele øi indemnizærile fixate prin bugetele respective sau schimbæ organizarea serviciilor, sunt øi ræmân abrogate“.

707 În urma aplicærii acestei legi, în cursul celor 11 ani de la promulgarea ei încoace, legea organicæ a Ministerului Afacerilor Stræine de la 13 februarie 1894 nu mai corespunde situaﬂiunii reale, justificatæ dealtminteri prin succesivele legi bugetare, øi este timp a restabili în chiar textul diferitelor articole concordanﬂa legalæ. În afaræ de aceasta, se mai propune suprimarea câtorva articole øi unele mici modificæri a cæror oportunitate s°a dovedit în ræstimpul de 18 ani, de când e în lucrare legea de la 13 februarie 1894. Ministrul Afacerilor Stræine, T. Maiorescu

D. preøedinte G. Gr. Cantacuzino. Discufliunea generalæ este deschisæ. Necerând nimeni cuvântul, se pune la vot luarea în consideraflie a proiectului de lege øi se admite. Se citeøte øi se voteazæ færæ discuflie art.1. Se citeøte art.2. D. preøedinte G. Gr. Cantacuzino. D. Târnoveanu are cuvântul. D. Gh. Târnoveanu. D°lor senatori, iau cuvântul la acest articol, pentru ca sæ atrag atenfliunea d°lui ministru de Externe asupra unui punct, care, cred eu, poate este o scæpare din vedere, sau neøtiind eu motivele pentru care d. ministru de Externe ia o asemenea dispoziflie, îl rog sæ ne dea explicafliunile necesare. Væd cæ la art.67, la retribufliunile consulilor, consulul general (agent diplomatic) la Cairo, dacæ n°are grad diplomatic, este retribuit cu 1 000 lei, consulii generali cu 800 lei, iar consulii cu 600; aøa a fost øi în legea veche. În ce priveøte însæ pe viceconsuli, retribufliunile lor s°au modificat øi de unde înainte erau plætifli cu 600 lei, acum i°a scæzut la 500 lei. Asupra acestui punct am dorit sæ insist, øi sæ intervin pe lângæ d. ministru de Externe, care poate a avut juste motive ca sæ le scadæ lefurile, sæ°i aræt cæ printre aceøti viceconsuli sunt unii funcflionari de 20 de ani în Ministerul de Externe, care au servit conøtiincios øi care aøteaptæ de mulfli ani sæ li se mæreascæ øi lor lefurile, cum s°au mærit øi altor funcflionari. În loc de aceasta, dupæ atâflia ani de muncæ, væd cæ li se scad lefurile øi de unde pânæ acum au avut 600 lei pe lunæ, acum sunt reduøi la 500 lei pe lunæ. Prin aceastæ mæsuræ, se aduce o mare lovituræ acestor funcflionari care au servit atâfli ani de zile. De aceea, rog pe d. ministru — dacæ nu este vreun motiv pentru aceasta — ca, în interesul serviciului pe care l°au adus aceøti oameni, sæ li se lase tot 600 lei ca øi mai înainte, øi în sensul acestei cererii, rog pe d. ministru sæ°mi permitæ sæ fac un amendament. D. Titu Maiorescu, ministrul Afacerilor Stræine. D°lor senatori, relativ la chestiunea ridicatæ de d. Târnoveanu, trebuie sæ se fi întâmplat la legea în vigoare, la acest articol, o scæpare din vedere, o eroare de tipar, cæci cu intenflie nu°mi vine

708 a crede ca sæ se fi prevæzut la viceconsulii care au un stagiu mai mic aceeaøi leafæ, ca la consulii care au un stagiu mai mare. Aceasta este un lucru nemaipomenit, øi nu figureazæ în nici o lege din lume. Asupra acestui punct mi s°a atras atenfliunea øi în secfliunile dvs. De aceea am rectificat aceastæ scæpare din vedere øi am prevæzut cæ viceconsulii vor avea 500 iar consulii 600 lei pe lunæ. D. Târnoveanu sæ fie liniøtit, însæ, cæci aceastæ dispozifliune, mult mai normalæ, fireascæ, va fi pusæ în aplicare numai pentru numirile ce se vor face de acum înainte. (Aplauze.) D. Târnoveanu. D°le preøedinte, declar cæ sunt mulflumit cu ræspunsul d°lui ministru. D. Em. Læzærescu. D°le preøedinte, faflæ cu declarafliunea pe are a fæcut°o d. ministru cæ se menflin lefurile acestor funcflionari, nu mai am nimic de zis. Se pune la vot articolul 2 øi se primeøte. Se citeøte øi se voteazæ færæ discufliune art.3 øi articolul final. Se pune la vot legea în total cu bile. D. preøedinte G. Gr. Cantacuzino. Rezultatul votului: Votanfli ...... 43 Majoritate regulamentaræ ...... 32 Bile albe ...... 43 Senatul a adoptat în unanimitate proiectul de lege.

(Dezbaterile Senatului, nr. 53 din 9 martie 1912, pp.993–997)

709 53

DEZBATEREA, ÎN ADUNAREA DEPTAﬁILOR, A PROIECTULUI DE LEGE PENTRU MODIFICAREA UNOR ARTICOLE DIN LEGEA PENTRU REORGANIZAREA MINISTERULUI AFACERILOR STRÆINE DIN 13 FEBUARIE 1894

Øedinﬂa de la 12 martie 1912

Preøedinﬂia d°lui C.P. Olænescu, preøedintele Adunærii. D. Artur Rosetti, raportor, dæ citire urmætorului raport øi proiect de lege:

Domnilor deputafli, Comitetul delegaflilor de secfliuni, compus din: D. Catargiu B. pentru secflia II; D. Bacalbaøa C. ” ” III; D. Grecianu D. ” ” IV; D. Melik Eug. ” ” V; D. Em. Antonescu ” ” VI; D. Miclescu I. ” ” VII, øi Subsemnatul ” ” întrunindu°se în ziua de 10 martie a.c., sub pre- øedinflia d°lui Grecianu D., a luat în cercetare proiectul de lege, votat de Senat, relativ la modificarea art.15, 36, 46, 47, 52, 63 øi 67 øi suprimarea art.33, 44, 49, 68, 69, 70, 71, 72, 85 øi 86 din legea de reorganizare a Ministerului Afacerilor Stræine din 13 februarie 1894 øi l°a admis pentru considerafliunile arætate în expunerea de motive* ce însofleøte proiectul de lege. Domnilori deputafli, Modificarea acestei legi este deci imperios reclamatæ atât de dezvoltarea relafliunilor noastre cu flærile stræine, cât øi de faptul cæ multe din aceste modificæri erau introduse pe cale bugetaræ. Condifliunile de admisibilitate øi înaintare a personalului au fost øi ele schimbate în scopul de a recruta un personal mai bine ales øi mai apt pentru cariera diplomaticæ. Pentru aceste considerafliuni, comitetul de delegafli væ roagæ, d°lor deputafli, prin subsemnatul raportor, sæ binevoifli a vota urmætorul proiect de lege**, votat de Senat.

Raportor, Artur Rosetti

* Expunerea de motive la lege este cea prezentatæ mai întâi în Senat, în øedinﬂa din 6 martie 1912. ** Textul proiectului de lege, aøa cum a fost votat de Senat, nu a mai fost reprodus, deoarece este identic cu cel al legii publicatæ în Monitorul Oficial din 16 martie 1912 (doc. 54).

710 Aceastæ lege s°a votat de Senat în øedinﬂa de la 6 martie anul 1912 øi s°a adoptat cu unanimitate de patruzeci øi trei voturi.

Preøedinte, G. Gr. Cantacuzino Secretar, P. Rosetti (L.S.S.)

Se pune la vot luarea în considerare øi se admite. Art.1, 2, 3 øi articolul final se admit færæ discuﬂiune. Se pune la vot proiectul de lege în total cu bile øi rezultatul scrutinului este: Votanﬂi ...... 67 Majoritate regulamentaræ ...... 47 Bile albe ...... 64 Bile negre ...... 3 D. preøedinte. Adunarea a adoptat proiectul de lege.

(Dezbaterile Adunærii Deputaﬂilor, nr. 58 din 21 martie 1912, pp.1282–1284)

711 54

LEGE PENTRU MODIFICAREA UNOR ARTICOLE DIN LEGEA PENTRU REORGANIZAREA MINISTERULUI AFACERILOR STRÆINE DIN 13 FEBRUARIE 1894

CAROL I, Prin graflia lui Dumnezeu øi voinfla naflionalæ, Rege al României, La tofli de faflæ øi viitori, sænætate. Corpurile legiuitoare votând øi adoptând, noi sancflionæm ce urmeazæ:

LEGE pentru MODIFICAREA CÂTORVA ARTICOLE DIN LEGEA PENTRU REORGANIZAREA MINISTERULUI AFACERILOR STRÆINE DIN 13 FEBRUARIE 1894

Art.I. Modificærile introduse în legea organicæ a Ministerului Afacerilor Stræine prin legile bugetare de la 31 martie 1901 încoace se vor introduce în textul articolelor vizate øi se va face o nouæ ediflie a legii, cuprinzând dispozifliile legale astæzi în vigoare. Art.II. Se modificæ art.15, 36, 46, 47, 52, 63 øi 67, precum urmeazæ: Art.15. România întrefline misiuni diplomatice permanente în: Atena, Belgrad, Berlin, Berna, Bruxelles, Constantinopol, Haga, Londra, Paris, Roma, Sofia, St. Petersburg øi Viena. Alte asemenea misiuni pot fi înfiinflate dupæ trebuinflele relafliunilor internaflionale. Art.36. Nimeni nu poate fi numit copist în administrafliunea centralæ dacæ nu posedæ o diplomæ de licenfliat în drept sau litere, din flaræ ori din stræinætate, recunoscutæ conform legii instrucfliunii publice øi dacæ nu a trecut un examen de admitere. Pentru tinerii care se destinæ serviciului contabilitæflii diploma de licenflæ poate fi înlocuitæ prin o diplomæ echivalentæ a unei øcoale superioare de comerfl. Art.46. Nimeni nu poate fi înaintat la gradul de secretar de legafliune clasa a doua dacæ nu are un stagiu de 3 ani în gradul de secretar de legafliune clasa a treia. Art.47. Nimeni nu poate fi înaintat la gradul de secretar de legafliune clasa întâia dacæ nu are un stagiu de 3 ani în gradul de secretar de legafliune clasa a doua. Art.52. Afaræ de consulul general de la Cairo, care, fiind øi agent diplomatic, poate fi recrutat în afaræ de personalul ministerului, øi, în acest caz, scutit de condifliunile

712 de vârstæ, de diplomæ øi de stagiu, prevæzute mai sus, ceilalfli consuli generali se vor recruta printre consulii care au un stagiu de 4 ani în gradul lor. Art.63. Ieøirea din cadre are loc: 1. prin expirarea termenului de disponibilitate, dacæ funcflionarul nu a fost rechemat; 2. prin demisiune; 3. prin retragere; 4. prin revocare sau destituire. Funcflionarul demisionat poate fi rechemat în funcfliune cu gradul øi vechimea ce avea în momentul demisiunii. Art.67. Retribufliunea de grad a personalului din care urmeazæ a se face reflinerile pentru pensiuni, se fixeazæ prin tabloul urmætor:

GRADUL SAU FUNCfiIUNEA Retribuflia pe lunæ Administrafliunea centralæ Secretarul general (dacæ n°are grad de ministru plenipotenfliar) ...... 1 000 Delegatul în Comisiunea Europeanæ a Dunærii (dacæ n°are grad de ministru plenipotenfliar) ...... 1 000 Directorii de serviciu (dacæ n°au grad diplomatic superior) ...... 800 Subdirectorii øi øefii de serviciu ...... 600 Øefii de birou ...... 400 Subøefii de birou ...... 300 Redactorii ...... 200 Caligrafii ...... 250 Copiøtii ...... 150

Serviciul diplomatic

Miniøtrii plenipotenfliari cl. I ...... 1 500 Miniøtrii plenipotenfliari cl. II ...... 1 200 Secretarii de legafliune cl. I ...... 800 Secretarii de legafliune cl. II øi secretarul°interpret la Constantinopol . . . . .600 Secretarii de legafliune cl. III ...... 400 Ataøaflii de legafliune ...... 300 Serviciul consular ...... 1 000

713 Consulul general (agent diplomatic) la Cairo (dacæ n°are grad diplomatic) ...... 800 Consulii generali ...... 600 Consulii ...... 500 Viceconsulii ...... 400 Cancelarii ......

Art. III. Se suprimæ art.33, 44, 49, 68, 69, 70, 71, 72, 85 øi 86. Articol final. Legile anterioare contrare legii de faﬂæ, îndeosebi øi legea promulgatæ la 31 martie 1901, în ceea ce priveøte Ministerul Afacerilor Stræine, sunt abrogate.

Aceastæ lege s°a votat de Senat în øedinﬂa de la 6 martie anul 1912 øi s°a adoptat cu unanimitate de 43 voturi.

Preøedinte, G.Gr. Cantacuzino Secretar, P. Rosetti (L.S.S.)

Aceastæ lege s°a votat de Adunarea Deputaﬂilor în øedinﬂa de la 12 martie anul 1912 øi s°a adoptat cu majoritate de 64 voturi, contra 3.

Preøedinte, C.P. Olænescu Secretar, George Strat (L.S.A.D.)

Promulgæm aceastæ lege øi ordonæm ca ea sæ fie învestitæ cu sigiliul statului øi publicatæ prin Monitorul Oficial.

Dat în Bucureøti la 15 martie 1912 (L.S.St.) CAROL

Ministrul Afacerilor Stræine, Ministrul Justiﬂiei, T. Maiorescu M.G. Cantacuzino Nr. 1 628

(Monitorul Oficial, nr. 276 din 16 martie 1912, pp.13083–13084)

714 55

DECRET RELATIV LA INSTITUIREA, PE LÂNGÆ MINISTERUL AFACERILOR STRÆINE, A UNEI COMISII SPECIALE PENTRU EXECUTAREA TRATATELOR DE PACE

FERDINAND I, Prin graflia lui Dumnezeu øi voinfla naflionalæ, Rege al României, La tofli de faflæ øi viitori, sænætate. Asupra raportului preøedintelui Consiliul nostru de Miniøtri øi ministru secretar de Stat la Departamentul Afacerilor Stræine, sub nr.2 359/919, Væzând jurnalul Consiliului de Miniøtri nr. 3068 bis din øedinfla de la 22 decembrie 1919, Am decretat øi decretæm:

Art.I. Se aprobæ de noi instituirea pe lângæ Ministerul Afacerilor Stræine a unei comisiunii speciale care se va ocupa cu luarea tuturor mæsurilor necesare pentru executarea tratatelor de pace øi a convenfliunilor anexe lor, încheiate pânæ azi sau care se vor încheia în viitor, ca urmare a lucrærilor de pace din Paris30. Art.II. Comisiunea se va compune din un preøedinte øi unul sau mai mulfli membri. Numærul acestora va varia dupæ nevoile ce se vor simfli. Unul din membri va fi desemnat ca comisar general, care va coordona øi executa toate mæsurile ce se vor lua de comisiune. Numirea loc se va face de Ministerul de Externe prin decret regal. Preøedintele comisiunii centrale de despægubiri de pe lângæ Ministerul de Finanfle, în ce priveøte lucrærile în legæturæ cu lucrærile comisiunii de reparafliuni sau cu diversele ei formafliuni, precum øi secretarul general al Ministerului de Externe fac de drept parte din comisiune. De asemenea, fac parte de drept din comisiune sau din secfliunile ei persoanele care au fost sau sunt desemnate în delegafliunea românæ la Conferinfla de pace. Fiecare minister îøi va desemna persoanele competente, care vor fi convocate de comisiune când se vor discuta mæsurile în legæturæ cu lucrærile acelor ministere. Art.III. Comisiunea de executarea tratatelor øi a convenfliunilor anexe va propune guvernului toate mæsurile de ordin legislativ, administrativ sau judecætoresc, dictate de executarea tratatelor sau convenfliunilor. Ea îøi va da avizul asupra tuturor dispozifliunilor derivatoare din aceastæ executare de tratate, convenfliuni sau înflele- geri; va statua asupra tuturor mæsurilor de executare anticipatæ a dispozifliunilor

715 tratatelor de pace sau a altor dispozifliuni la care guvernul român va fi aderat, ca unele ce sunt în legæturæ cu cele dintâi. Comisiunea va lua toate mæsurile care cad în competenfla sa; va centraliza øi unifica toate lucrærile serviciilor øi birourile din diversele ministere øi autoritæfli care sunt efectuate sau urmeazæ a fi efectuate în vederea executærii tratatelor sau convenfliunilor lor, pentru ca toate aceste lucræri sæ fie coordonante øi sæ emane dintr°o directivæ unicæ. Lucrærile comisiunii centrale de reparafliuni de pe lângæ Ministerul de Finanfle, ale direcfliunii refacerii din Ministerul de Industrie øi ale altor direcfliuni sau servicii, cât timp sunt sau vor fi în legæturæ cu lucrærile ce urmeazæ a fi efectuate în vederea executærii tratatelor sau convenfliunilor sau special în legæturæ cu lucrærile comisiunii de reparafliuni din Paris, instituitæ prin tratatul de pace vor fi unificare øi conduse dupæ directivele ce vor fi date de comisiunea instituitæ prin prezentul decret. Lucrærile delegafliunii române la Paris vor fi puse de asemenea la dispozifliunea acestei comisiuni, aøa fel ca ele sæ fie întrebuinflate atât la efectuarea mai departe a lucrærilor Conferinflei de pace din Paris, cât øi la lucrærile de executare, date în sarcina comisiunii de executare. Art.IV. Comisiunea îøi va forma dupæ nevoie, atâtea secfliuni câte vor fi dictate de natura deosebitæ a diverselor mæsuri ce urmeazæ a fi luate spre executarea tratatelor sau convenfliunilor. Mæsuri de ordin interior ale acestei comisiuni vor preciza detaliile pe temeiul cærora se va face organizarea interioaræ a secfliunilor. Art.V. Personalul necesar efectuærii lucrærilor comisiunii va fi delegat sau detaøat din diversele ministere sau autoritæfli fæcându°se uz la nevoie øi de dispozifliunile legii din 9 ianuarie 1917, care autoriz[eaz]æ delegarea funcflionarilor dintr°o funcfliune într°alta chiar inamovibilæ. Acest personal, în timpul detaøærii sau delegafliunii, va fi afectat exclusiv la îndeplinirea citatelor lucræri. La nevoie, dupæ propunerile comisiunii, prin deciziuni ale Ministerului de Externe, se va putea numi chiar personal nou. Delegarea sau detaøarea personalului necesar se va face prin deciziune emanând de la Ministerul de Externe, în înflelegere cu ministerul respectiv. Fondurile necesare pentru efectuarea lucrærilor comisiunii, vor fi date prin Ministerul de Externe, în acest scop se va afecta creditele cuvenite. Art.VI. Orice dispozifliuni cu privire la organizarea øi buna funcflionare a citatei comisiuni, vor fi luate de Ministerul de Externe, atât timp cât nevoia emanærii acelor dispozifliuni de la o autoritate a statului va fi necesaræ; în toate celelalte cazuri vor fi luate direct de comisiune.

716 Art.VII. Preøedintele Consiliului nostru de Miniøtri øi ministrul secretar de Stat la Departamentul Afacerilor Stræine este însærcinat cu executarea acestui decret.

Dat în Bucureøti, la 23 decembrie 1919 FERDINAND

Preøedintele Consiliului de Miniøtri øi Ministru al Afacerilor Stræine, Dr. Alexandru Vaida Voevod Nr. 5 313

(Monitorul Oficial, nr. 27 din 3 ianuarie 1920, pp.10973–10974)

717

MINIØTRII DE EXTERNE (1859–1919)

PRINCIPATELE—UNITE ROMÂNE

Moldova

Vasile ALECSANDRI 17 ianuarie — 6 martie 1859 8 martie — 27 aprilie 1859 27 aprilie — 10 noiembrie 1859

Grigore BALØ 10 noiembrie 1859 — 14 martie 1860

Alexandru TERIACHIU ad°interim 14 martie — 3 aprilie 1860

Mihail JORA 30 aprilie 1860 — 17 ianuarie 1861

Constantin ROLLA 18 ianuarie — 23 mai 1861

Ioan SILION ad°interim 23 mai — 23 septembrie 1861

Leon GHICA 5 octombrie 1861 — 22 ianuarie 1862

ﬁara Româneascæ

Dumitru BRÆTIANU 26 ianuarie — 27 martie 1859

Scarlat FÆLCOIANU 27 martie — 1 septembrie 1859

Nicolae KRETZULESCU ad°interim 1 — 6 septembrie 1859

719 ad°interim 6 septembrie — 10 octombrie 1859

Vasile ALECSANDRI 10 — 11 octombrie 1859 11 octombrie 1859 — 28 mai 1860

Ioan I. FILIPESCU 28 mai — 5 iulie 1860 13 iulie 1860 — 17 aprilie 1861

Apostol ARSACHE 30 aprilie — 11 mai 1861

Dimitrie BOLINTINEANU 12 mai — 11 iulie 1861

Apostol ARSACHE 19 iulie 1861 — 22 ianuarie 1862

ROMÂNIA

Apostol ARSACHE 22 ianuarie — 24 iunie 1862

Alexandru CANTACUZINO 24 iunie — 30 septembrie 1862

Ioan Gr. GHICA 30 septembrie 1862 — 17 august 1863

Nicolae ROSETTI° BÆLÆNESCU 17 august — 11 octombrie 1863 11 octombrie 1863 — 26 ianuarie 1865 26 ianuarie — 14 iunie 1865 14 iunie — 2 octombrie 1865

Savel MANU ad°interim 3 — 17 octombrie 1865

Alexandru PAPADOPOL° CALIMAH 17 octombrie 1865 — 11 februarie 1866

Ion GHICA 11 februarie — 10 mai 1866

Petre MAVROGHENI 11 mai — 13 iulie 1866

George B. ØTIRBEI 15 iulie 1866 — 21 februarie 1867

Øtefan GOLESCU 1 martie — 4 august 1867

720 Alexandru TERIACHIU 17 august — 1 noiembrie 1867

Øtefan GOLESCU 1 noiembrie 1867 — 29 aprilie 1868 (ad°interim 1 — 13 noiembrie 1867)

Nicolae GOLESCU 1 mai — 16 noiembrie 1868

Dimitrie GHICA 16 noiembrie 1868 — 26 august 1869

Mihail KOGÆLNICEANU ad°interim 26 august — 28 noiembrie 1869

Nicolae CALIMACHI° CATARGI 28 noiembrie 1869 — 27 ianuarie 1870

Alexandru G. GOLESCU ad°interim 2 februarie — 30 martie 1870

Petre P. CARP 20 aprilie — 14 decembrie 1870

Nicolae CALIMACHI° CATARGI 19 decembrie 1870 — 11 martie 1871

Gheorghe COSTA°FORU 11 martie 1871 — 27 aprilie 1873

Lascær CATARGIU ad°interim 27 — 28 aprilie 1873

Vasile BOERESCU 28 aprilie 1873 — 7 noiembrie 1875

Lascær CATARGIU ad°interim 7 noiembrie 1875 — 30 ianuarie 1876

Ion BÆLÆCEANU 30 ianuarie — 31 martie 1876

Dimitrie CORNEA 4 — 26 aprilie 1876

Mihail KOGÆLNICEANU 27 aprilie — 23 iulie 1876

Nicolae IONESCU 24 iulie 1876 — 25 martie 1877

Ion CÂMPINEANU 30 martie — 3 aprilie 1877

Mihail KOGÆLNICEANU 3 aprilie 1877 — 25 noiembrie 1878

721 Ion CÂMPINEANU 25 noiembrie 1878 — 10 iulie 1879

Vasile BOERESCU 11 iulie 1879 — 5 aprilie 1881

Dumitru C. BRÆTIANU 10 aprilie — 8 iunie 1881

Eugeniu STÆTESCU 9 iunie 1881 — 1 august 1882

Dimitrie A. STURDZA 1 august 1882 — 2 februarie 1885

Ion CÂMPINEANU 2 februarie — 28 octombrie 1885

Ion C. BRÆTIANU ad°interim 28 octombrie — 16 decembrie 1885

Mihail PHEREKYDE 16 decembrie 1885 — 20 martie 1888

Petre P. CARP 23 martie — 12 noiembrie 1888 12 noiembrie 1888 — 26 martie 1889

Alexandru N. LAHOVARI 29 martie — 3 noiembrie 1889 5 noiembrie 1889 — 15 februarie 1891

Constantin ESARCU 21 februarie — 25 noiembrie 1891

Alexandru N. LAHOVARI 27 noiembrie 1891 — 3 octombrie 1895

Dimitrie A. STURDZA 4 octombrie 1895 — 19 noiembrie 1896

Constantin I. STOICESCU 21 noiembrie 1896 — 10 martie 1897

Petre S. AURELIAN ad°interim 13 ° 26 martie 1897

Dimitrie A. STURDZA 31 martie 1897 — 30 martie 1899

Ion N. LAHOVARI 11 aprilie 1899 — 7 iulie 1900

Alexandru MARGHILOMAN 7 iulie 1900 — 13 februarie 1901

Dimitrie A. STURDZA 14 februarie 1901 — 9 ianuarie 1902

722 Ion I.C. BRÆTIANU 9 ianuarie 1902 — 12 decembrie 1904 (ad°interim 9 ianuarie — 18 iulie 1902)

Dimitrie A. STURDZA ad°interim 13 — 20 decembrie 1904

Iacob N. LAHOVARI 22 decembrie 1904 — 7 februarie 1907

Ion N. LAHOVARI 9 februarie — 12 martie 1907 (ad°interim 9 — 26 februarie 1907)

Dimitrie A. STURDZA 12 martie 1907 — 25 decembrie 1908

Ion I.C. BRÆTIANU ad°interim 27 decembrie 1908 — 4 martie 1909 4 martie — 1 noiembrie 1909

Alexandru G. DJUVARA 1 noiembrie 1909 — 28 decembrie 1910

Titu MAIORESCU 29 decembrie 1910 — 28 martie 1912 28 martie — 14 octombrie 1912 14 octombrie 1912 — 31 decembrie 1914 Emanoil PORUMBARU 4 ianuarie 1914 — 8 decembrie 1916

Ion I.C. BRÆTIANU 8 — 11 decembrie 1916 11 decembrie 1916 — 26 ianuarie 1918

Alexandru AVERESCU ad°interim 29 ianuarie — 27 februarie 1918

Constantin C. ARION 6 martie — 24 octombrie 1918

Constantin COANDÆ 24 octombrie — 29 noiembrie 1918

Ion I.C. BRÆTIANU 29 noiembrie 1918 — 12 septembrie 1919

Arthur VÆITOIANU ad°interim 27 septembrie — 15 octombrie 1919

Nicolae MIØU 15 octombrie — 28 noiembrie 1919

Alexandru VAIDA°VOEVOD 1 decembrie 1919 — 13 martie 1920

723

MISIUNILE DIPLOMATICE (1859–1919)

ALBANIA

Dürres (Durazzo)

Legaflie: 15 decembrie 1913 Mihail Burghele 15 decembrie 1913 – 28 octombrie 1914 La 28 octombrie1914 Legaflia îøi întrerupe activitatea deoarece nu mai are posibilitatea de a°øi împlini funcfliile sale diplomatice.

AUSTRO-UNGARIA

Viena

Agenﬂie diplomaticæ: 1 ianuarie1869 1 ianuarie1869 — 6 mai 1872: Agent diplomatic la Viena, Sankt Petersburg øi Berlin. Ludovic Steege 1 ianuarie1869 – 1 februarie 1871 Ioan Gr. Ghica 1 februarie – 2o martie 1871 Petre P. Carp 20 martie 1871 – 28 aprilie 1873 Gheorghe Costa°Foru 28 aprilie 1873 – 19 mai 1876 Ion Bælæceanu 19 mai 1876 – 11 septembrie 1878

Legaﬂie: 11septembrie 1878 Ion Bælæceanu 11 septembrie 1878 – 31 octombrie 1882 Petre P. Carp 31 octombrie 1882 – 22 septembrie1884 Petre Mavrogheni 28 ianuarie 1885 – 8 aprilie 1887 Theodor C. Væcærescu 1 iulie 1888 – 17 iulie 1891

725 Emil I. Ghica 17 iulie 1891 – 25 februarie 1906 Alexandru Em. Lahovari 25 martie 1906 – 1 octombrie 1908 Nicolae Miøu 1 octombrie 1908 – 1 septembrie 1911 Edgar Mavrocordat 1 septembrie 1911 – 14 august 1916 La 14 august 1916 România declaræ ræzboi Austro°Ungariei.

BELGIA

Bruxelles

Legaflie: 16 februarie1880 Legaflie pentru Belgia øi fiærile de Jos (Olanda), pânæ la 3 aprilie1898, când se înfiinfleazæ Legaflia de la Haga. Pânæ la 18 ianuarie 1884, reprezentantul diplomatic la Bruxelles este Ministru rezident (Mihail Mitilineu, 17 aprilie1880 – 30 septembrie 1882; Theodor C. Væcærescu, 30 septembrie 1882 – 18 ianuarie 1884). Theodor C. Væcærescu 18 ianuarie 1884 – 28 ianuarie 1885 Mihail Mitilineu 18 februarie 1885 – 16 martie 1889 Ion Væcærescu 16 martie 1889 – 1 martie 1891 Gheorghe Bengescu 1 martie 1891 – 1 martie 1898 Eugeniu Mavrodi 1 februarie 1899 – 1 iunie 1909 Trandafir G. Djuvara 1 iunie 1909 – 1 iulie 1920

BULGARIA

Sofia

Agenﬂie diplomaticæ: 7 august 1879 Alexandru C. Sturdza 7 august 1879 – 25 septembrie 1881 Emil I. Ghica 25 septembrie 1881° 18 februarie 1885 Alexandru A. Beldiman 5 martie 1885 – 1 iulie 1888 Trandafir G. Djuvara 1 iulie 1888 – 20 noiembrie 1891 Alexandru I. Ghica 20 noiembrie 1891 – 14 noiembrie 1892 Ioan N. Papiniu 1 noiembrie 1893 – 1 mai 1896 Alexandru I. Ghica 1 mai 1896 – 1 noiembrie 1899 Nicolae Miøu 15 noiembrie 1899 – 1 octombrie 1908

726 Legaﬂie: 18 iunie 1909 Constantin I. Diamandi 18 iunie 1909 – 1 noiembrie 1911 Dimitrie I. Gr. Ghica 1 noiembrie 1911° 27 iunie 1913 La 27 iunie 1913 relaﬂiile diplomatice sunt întrerupte în urma intrærii armatei române în Bulgaria. Gheorghe Derussi 1 octombrie 1913 – 19 august 1916 La 19 august 1916 Bulgaria declaræ ræzboi României.

DANEMARCA

Copenhaga

Legaﬂie: 1 mai 1917 Ministrul României la Stockholm este acreditat øi la Copenhaga.

EGIPT

Cairo

Agenﬂie diplomaticæ: 1 aprilie 1906 Mihail M. Pâclianu 1 aprilie 1906 – 1 august 1912 Alexandru Pisoski 1 august 1912 – 1 iulie 1920

ELVEﬁIA

Berna

Legaﬂie: 10 mai 1911 Nicolae B. Cantacuzino, 10 mai.1911 – 1 iulie 1912 Mihail M. Pâclianu, 1 august 1912 – 1 septembrie 1919 Gheorghe Derussi, 1 septembrie 1919 – 24 iunie 1920

727 FRANﬁA

Paris

Agenﬂie diplomaticæ: 26 iulie 1860 Ioan Alecsandri 26 iulie 1860 – 15 februarie 1866 Ion Bælæceanu 15 februarie 1866 – 17 mai 1867 Emanoil Kretzulescu 4 august 1867 – 23 noiembrie 1868 Ion Strat 12 decembrie 1868 – 26 martie 1871 Ion Strat 16 mai 1872 – 9 mai 1875 Nicolae Calimachi°Catargi 9 mai 1875 – 16 octombrie 1876 Øtefan Øendrea 16 octombrie 1876 — 14 aprilie 1877 Nicolae Calimachi°Catargi 14 aprilie 1877 – 17 aprilie 1880

Legaﬂie: 17 aprilie 1880 Mihail Kogælniceanu 17 aprilie 1880 – 1 iulie 1881 Nicolae Calimachi°Catargi 1 iulie – 25 octombrie 1881 Mihail Pherekyde 16 noiembrie 1881 – 24 septembrie 1884 Ion Bælæceanu 24 septembrie 1884 – 31 ianuarie 1885 Vasile Alecsandri 31 ianuarie 1885 – 22 august 1890 Nicolae Kretzulescu 15 noiembrie 1891 – 29 ianuarie 1893 Ion N. Lahovari 1 aprilie 1893 – 24 octombrie 1895 Grigore I. Ghica 18 ianuarie 1896 – 1 octombrie 1908 Alexandru Em. Lahovari 1 octombrie 1908 – 11 octombrie 1917 Victor Antonescu 11 octombrie 1917 – 25 martie 1918 Victor Antonescu 5 noiembrie 1918 – 20 decembrie 1919

GERMANIA

Berlin

De la 1 ianuarie 1869 Agentul diplomatic la Viena este acreditat øi la Berlin. Agenﬂie diplomaticæ: 6 mai 1872 6 mai 1872 — 4 aprilie 1874: Agent diplomatic la Berlin øi Sankt Petersburg. Theodor Rosetti 6 mai 1872 – 26 noiembrie 1873 Nicolae Kretzulescu 15 decembrie 1873 – 1 mai 1876

728 Titu Maiorescu 1 mai – 2 iulie 1876 Alexandru Degré 26 august 1876 – 13 februarie 1878 Gheorghe Vârnav°Liteanu 13 februrie 1878 – 17 aprilie 1880

Legaﬂie: 17 aprilie 1880 Gheorghe Vârnav°Liteanu 17 aprilie 1880 – 21 octombrie 1888 Grigore I. Ghica, 21 octombrie 1888 – 18 ianuarie 1896 Alexandru A. Beldiman 18 ianuarie 1896 – 15 august 1916 La 15 august Germania rupe relaﬂiile diplomatice, iar la 19 august 1916 declaræ ræzboi României.

GRECIA

Atena

Legaflie: 28 dec.1879 Pânæ la 31 decembrie 1880, reprezentantul diplomatic la Atena este Ministru rezident (Constantin Esarcu, 28 decembrie 1879 — 31 decembrie 1880). Constantin Esarcu 31 decmbrie 1880 – 30 septembrie 1882 Gheorghe M. Ghica 30 septembrie 1882 – 19 februarie 1885 Mihail Obedenaru 19 februarie – 9 iulie 1885 Apostol Mænescu 11 martie – 20 mai 1886 Alexandru Teriachiu 20 mai 1886 – 1 iulie 1888 Între 21 octombrie 1887 – 28 februarie 1888 guvernul elen suspendæ relafliile diplomatice, contestând dreptul unei instanfle româneøti (Tribunalul Ilfov) de a solufliona chestiunea moøtenirii bunurilor imobiliare în urma decesului unui cetæflean grec cu domiciliul în România. Emil I. Ghica 1 iulie1888 – 31 ianuarie 1889 Dumitru C. Ollænescu 31 ianuarie 1889 – 3 octombrie 1892 La 3 octombrie 1892 guvernul elen rupe relafliile diplomatice din cauza refuzului guvernului român de a accepta cererea ca problema unei moøteniri mobiliare de pe teritoriul statului român sæ nu fie reglementatæ pe cale judecætoreascæ, ci diplomaticæ („afacerea Zappa“). Între 3 iulie 1896 — 1 martie 1898, ministrul României la Bruxelles øi Haga este acreditat øi la Atena. Dimitrie I. Ghica 1 iulie 1898 – 1 aprilie 1900 Constantin G. Nanu 1 aprilie 1900 – 16 mai 1901

729 Dimitrie I. Ghica 6 mai 1901 – 1 aprilie 1905 Ioan N. Papiniu 1 aprilie 1905 – 1 martie 1906 Nerecunoaøtera drepturilor aromânilor din Macedonia øi Epir duce, la 31 mai 1906, la ruperea relaﬂiilor diplomatice româno°elene. Alexandru G. Florescu 2 aprilie 1911 – 18 martie 1913 Nicolae Filodor 1 iunie 1913 – 1 iulie 1920

ITALIA

Roma

Agenﬂie diplomaticæ: 28 aprilie 1873 Petre P. Carp 28 aprilie – 19 octombrie 1873 Constantin Esarcu 30 noiembrie 1873 – 5 iunie 1876 Vasile Gheorghian 14 septembrie 1876 – 16 februarie 1877 De la 1 martie 1877, din nevoi bugetare, Agenﬂia ræmâne færæ titular. Constantin Esarcu 2 septembrie – 28 decembrie 1879

Legaﬂie: 28 decembrie 1879 Pânæ la 22 ianuarie 1880, reprezentantul diplomatic la Roma este Însærcinat cu afaceri (Constantin Esarcu, 28 decembrie 1879 – 22 ianuarie 1880). Nicolae Kretzulescu 22 ianuarie 1880 – 25 iulie 1881 Petre Mavrogheni 25 iulie 1881 – 30 septembrie 1882 Ion Bælæceanu 31 octombrie 1882 – 24 septembrie 1884 Theodor C. Væcærescu 28 ianuarie – 1 septembrie 1885 Alexandru Plagino 4 noiembrie 1885 – 1 martie 1881 Ion Væcærescu 1 martie – 5 octombrie 1891 Constantin Esarcu 26 noiembrie 1891 – 20 februarie 1893 Alexandru Em. Lahovari 1 martie 1893 – 20 ianuarie 1896 Constantin Esarcu 20 ianuarie 1896 – 8 iunie 1898 Alexandru C. Catargi 1 decembrie 1899 – 1 decembrie 1900 Nicolae Fleva 1 decembrie 1900 – 16 mai 1909 Constantin G. Nanu 16 mai 1909 – 15 octombrie 1911 Constantin I. Diamandi 1 noiembrie 1911 – 1 octombrie 1913 Dimitrie I.Gr. Ghica 1 octombrie 1913 – 2 decembrie 1917 Alexandru Em.Lahovari 2 decembrie 1917 – 1 februarie 1928

730 JAPONIA

Tokyo

Legaﬂie : 13 septembrie 1917 Nicolae Xenopol 13 septembrie – 5 decembie 1917

LUXEMBURG

Legaﬂie: 5 decembrie 1910 Ministrul României la Bruxelles este acreditat øi la Luxemburg.

MAREA BRITANIE

Londra

Legaﬂie : 4 mai 1880 Nicolae Calimachi°Catargi 4 mai 1880 – 1 iulie 1881 Ion Ghica 1 iulie 1881 – 1 martie 1891 Alexandru Plagino 1 martie 1891 – 1 aprilie 1893 Ion Bælæceanu 1 aprilie 1893 – 1 decembrie 1900 Alexandru C. Catargi 1 decembrie 1900 – 13 octombrie 1911 Constantin G. Manu 1 noiembrie 1911 – 5 decembrie 1912 Nicolae Miøu 5 decembrie 1912 – 15 octombrie 1919

NORVEGIA

Christiania

Legaﬂie: 1 mai 1917 Grigore Bilciurescu 1 mai 1917 – 1 aprilie 1922

731 OLANDA

De la 16 februarie 1880 pânæ la 3 aprilie 1898 a existat o singuræ Legaﬂie pentru Belgia øi ﬁærile de Jos (Olanda) cu sediul la Bruxelles.

Haga

Legaﬂie: 3 aprilie 1898 Ioan N. Papiniu 1 iulie 1898 – 1 aprilie 1905 Edgar Mavrocordat 1 aprilie 1905 – 1 septembrie 1911 Carol M. Mitilineu 1 septembrie 1911 – 1 aprilie 1922

POLONIA

Varøovia

Legaﬂie: 16 iulie 1919 Alexandru G. Florescu 16 iulie 1919 – 1 septembrie 1924

PORTUGALIA

Lisabona

Între 25 august 1917 — 6 martie 1918 Victor Ionescu este trimis în misiune specialæ.

RUSIA

Sankt Petersburg

De la 1 ianuarie 1869 Agentul diplomatic la Viena este acreditat øi la Sankt Petersburg. De la 6 mai 1872 Agentul diplomatic la Berlin este acreditat øi la Petersburg. Agenﬂie diplomaticæ: 4 aprilie 1874 George C. Filipescu 4 aprilie 1874 – 12 iulie 1876

732 Ioan A. Cantacuzino 12 iulie 1876 – 1 martie 1877 De la 1 martie 1877, din nevoi bugetare, Agenﬂia ræmâne færæ titular. Ioan Gr. Ghica 4 aprilie 1877 – 10 octombrie 1878

Legaﬂie: 10 octombrie 1878 Ioan Gr. Ghica 10 octombrie 1878 – 21 martie 1881 Nicolae Kretzulescu 25 iulie 1881 – 10 aprilie 1886 Gheorghe M. Ghica 10 aprilie 1886 – 31 ianuarie 1889 Emil I. Ghica 31 ianuarie 1889 – 17 iulie 1891 Alexandru C. Catargi 14 noiembrie 1892 – 7 octombrie 1895 Gheorghe Rosetti°Solescu 1 decembrie 1895 – 15 august 1911 Constantin G. Nanu 15 octombrie 1911 – 1 octombrie 1913 Constantin I. Diamandi 1 octombrie 1913 – 13 ianuarie 1918 La 13 ianuarie 1918 Rusia Sovieticæ rupe relaﬂiile diplomatice cu România

SERBIA

Regatul Sârbilor, Croaﬂilor øi Slovenilor (1 decembrie 1918)

Belgrad

Agenflie diplomaticæ: 12 martie 1863 Teodor Callimachi 12 martie 1863 – 17 februarie 1866 Apostol Mænescu 17 februarie °12 august 1866 Ioan A. Cantacuzino 12 august 1866 – 11 iunie 1867 Radu Ionescu 11 iunie 1867 – 23 iulie 1870 Ioan A. Cantacuzino 23 iulie 1870 – 20 iulie 1871 Theodor C. Væcærescu 20 iulie 1871 – 29 decembrie 1873 Alexandru C. Sturdza 29 decembrie 1873 – 1 martie 1877 De la 1 martie 1877, din nevoi bugetare, Agenflia diplomaticæ este suprimatæ. La 15 septembrie 1877 Lascær Catargiu este trimis în misiune extraordinaræ pe lângæ guvernul Serbiei. La 24 februarie 1878 Agenflia diplomaticæ este reînfiinflatæ. Lascær Catargiu 24 februarie 1878 — 24 mai 1879

733 Legaﬂie: 24 mai 1879 Pânæ la 11 martie 1882, reprezentantul diplomatic la Belgrad este Ministru rezident (Lascær C. Catargiu, 24 mai 1879 – 11 martie 1882). Lascær C. Catargiu 11 martie – 30 septembrie 1882 Mihail Mitilineu 30 septembrie 1882 – 18 feb. 1885 Emil I. Ghica 18 februarie 1885 – 1 iulie 1888 Alexandru A. Beldiman 1 iulie – 19 octombrie 1888 Ion Væcærescu 19 octombrie 1888 – 16 martie 1889 Gheorghe Rosetti°Solescu 16 martie 1889 – 1 decembrie 1895 Ioan N. Papiniu 1 mai 1896 – 1 iulie 1898 Edgar Mavrocordat 15 octombrie 1899 – 1 aprilie 1905 Constantin G. Nanu 1 aprilie 1905 – 1 august 1906 Victor Cuciuranu 1 august 1906 – 1 octombrie 1909 Gheorghe Filaliti 1 octombrie 1909 – 1 august 1920

SPANIA

Madrid

Legaﬂie: 15 iunie 1913 Gheorghe Cretzianu 15 iunie 1913 – 1 aprilie 1922

STATELE UNITE ALE AMERICII

Washington

Legaﬂie: 1 octombrie 1917 Dr. Constantin Angelescu 1 octombrie 1917 – 25 martie 1918

SUEDIA

Stockholm

Legaﬂie: 1 noiembrie 1916 Pânæ la 1 aprilie 1917, reprezentantul diplomatic este Însærcinat cu afaceri (Grigore Bilciurescu, 1 noiembrie 1916 – 1 aprilie 1917).

734 Gheorghe Derussi 1 aprilie 1917 – 1 aprilie 1918 Gheorghe Derussi 1 februarie – 1 septembrie 1919 Mihail M. Pâclianu 1 septembrie 1919 – 1 februarie 1928

TURCIA

Constantinopol

Agenflie diplomaticæ: 31 octombrie 1859 Costache Negri 31 octombrie 1859 – 17 februarie 1866 Alexandru G. Golescu 17 februarie 1866 – 16 noiembrie 1868 Dimitrie A. Sturdza 3 decembrie 1868 – 18 decembrie 1870 Ion Bælæceanu 31 decembrie 1870 – 26 martie 1871 Ion Strat 26 martie 1871° 16 mai 1872 Ioan Gr. Ghica 16 mai 1872 – 4 aprilie 1877 Dupæ ratificarea în Parlament (16 øi 17 aprilie 1877) a convenfliei româno°ruse (semnatæ la 4 aprilie 1877), la 22 aprilie 1877 Poarta otomanæ suspendæ funcflionarea Agenfliei diplomatice. La 29 aprilie Adunarea Deputaflilor øi la 30 aprilie 1877 Senatul voteazæ mofliunea prin care se „recunoaøte starea de rezbel ce este creatæ României de însuøi guvernul otoman“.

Legaﬂie: 10 octombrie 1878 Dumitru C. Brætianu 10 octombrie 1878 – 10 aprilie 1881 Petre Mavrogheni, 30 septembrie 1882 – 28 ianuarie 1885 Gheorghe M. Ghica 19 februarie 1885 – 10 aprilie 1886 Ion Bælæceanu 10 aprilie 1886 – 16 martie 1889 Mihail Mitilineu 16 martie 1889 °15 februarie 1896 Trandafir G. Djuvara 15 mai 1896 – 1 noiembrie 1899 Alexandru I. Ghica 1 noiembrie 1899 – 14 februarie 1902 Alexandru Em. Lahovari 16 martie 1902 – 1 martie 1906 Ioan N. Papiniu 1 martie 1906 – 1 septembrie1911 Nicolae Miøu 1 septembrie 1911 – 5 decembrie 1912 Constantin G. Manu 5 decembrie 1912 – 17 august 1916 La 17 august 1916 Imperiul otoman declaræ ræzboi României.

735

ADNOTÆRI

1. Convenflia de la Paris (7/19 august 1858) a stabilit statutul politic, social øi administrativ al Principatelor. Cele douæ flæri vor purta numele de Principatele°Unite Moldova øi fiara Româneascæ: fiecare cu domn pæmântean, desemnat pe viaflæ, guvern øi adunare legiuitoare proprie. Ca instituflii comune s°au prevæzut o Curte de Casaflie øi o Comisie Centralæ, cu sediul la Focøani, aceasta din urmæ cu sarcina de a pregæti legile de interes comun celor douæ flæri; de asemenea, armata urma sæ aibæ un øef unic. S°au desfiinflat privilegiile øi rangurile boiereøti; s°a instituit responsabilitatea ministerialæ; s°a prevæzut reglementarea prin lege a relafliilor dintre proprietari øi flærani. Convenflia de la Paris a devenit legea fundamentalæ a flærii, Regulamentele Organice încetându°øi, pe plan juridic, valabilitatea.– 15

2. Decretul Domnului Alexandru Ioan I din 22 februarie 1859, contrasemnat de Dumitru Brætianu, ministru al Afacerilor Stræine al fiærii Româneøti, care deschidea seria mæsurilor referitoare la organizarea modernæ a administrafliei centrale a statului, preciza urmætoarele: „Art.1. Cancelaria ministrului Trebilor Stræine înceteazæ de a mai fi centrul tuturor trebilor publice, pentru a cæror expediere autorizaflia øefului statului este neapæratæ. Fiecare ministru, fiind secretar de Stat øi, dupæ art.15 al Convenfliei, ræspunzætor de lucrærile sale, va supune însuøi de acum înainte la a noastræ cunoøtinflæ rapoartele privitoare la lucrærile departamentului sæu, øi va contrasemna decretele noastre câte vor privi în parte la acel minister; aducând însuøi de°a dreptul la îndeplinire øi rezolufliile ce vom da asupra rapoartelor ce ni se vor înfæfliøa“ (Monitorul Oficial al fiærii Româneøti, nr.17 din 23 februarie 1859).– 17

3. Anexa nr.1 conﬂine un tabel comparativ între vechiul stat de platæ øi cel nou ale Ministerului Afacerilor Stræine al ﬁærii Româneøti.– 18

737 4. Tratatul de pace de la Westfalia (1648) a pus capæt ræzboiului de 30 de ani. În timpul dezbaterilor pentru încheierea lui, pentru prima oaræ limba francezæ a luat locul celei latine ca limbæ diplomaticæ.– 34

5. Convenflia privind navigaflia pe râul Prut a fost încheiatæ la 3 decembrie 1866, la Bucureøti, între reprezentanflii României, Rusiei øi Austriei. Cu acest prilej s°a înfiinflat o comisie mixtæ permanentæ, compusæ din reprezentanflii celor trei flæri, pentru a veghea la executarea lucrærilor de întreflinere pe tot cursul Prutului øi la asigurarea securitæflii navigafliei.– 45

6. Potrivit art.9 al Convenfliei de la Paris (1858), domnii Principatelor urmau a fi reprezentafli la Curtea suzeranæ de la Constantinopol prin agenfli diplomatici, nesupuøi nici unei jurisdicflii stræine øi agreafli de Poarta otomanæ.– 54

7. Guvernul Øtefan Golescu (17 august 1867 — 29 aprilie 1868) a fost un guvern dominat de liberalii radicali.– 71

8. Este vorba de aøa°numita „afacere Strousberg“. În efortul de dotare a flærii cu cæi ferate, în anul 1868 i s°a acordat unui consorfliu financiar internaflional, avându°l în frunte pe dr. B.H. Strousberg, concesiunea construirii traseului cæii ferate de la Roman la Vârciorova (cu o legæturæ spre Galafli). Pentru realizarea capitalului financiar necesar construcfliei s°au emis obligaflii. Întreaga afacere a eøuat lamentabil, motiv pentru care concesiunea a fost anulatæ în octombrie 1871. Sub presiunea guvernului german a avut loc øi despægubirea concesionarilor, care s°au constituit în Societatea acfliona- rilor drumurilor de fier din România (reprezentatæ de bancherii G. Bleichröder øi A. Hansemann) pentru continuarea lucrærilor.– 72

9. La 12/14 octombrie 1866, Ion Bælæceanu, agentul diplomatic la Paris, a fost cel însærcinat cu semnarea contractului pentru un important împrumut extern, aøa°numitul „împrumut Oppenheim“. O afacere oneroasæ, întrucât consorﬂiul bancar în frunte cu fraﬂii Oppenheim a oferit statului român, în cele din urmæ, suma de 18,5 milioane de franci, dar cu 13% dobândæ øi 3/4% comision.– 82

10. Tratatul de la Paris (18/30 martie 1856) a pus capæt Ræzboiului Crimeii. În privinfla Principatelor Române a prevæzut: înlæturarea protectoratului Rusiei; menflinerea suzeranitæflii Porflii otomane, dar sub garanflia colectivæ a puterilor europene (Franfla, Anglia, Austria, Rusia, Turcia, Prusia øi Sardinia). Principatelor li s°au garantat administraflia independentæ øi naflionalæ, precum øi deplina libertate a cultului, a

738 legislafliei, a comerflului øi navigafliei. S°a prevæzut convocarea unor Adunæri ad°hoc, menite sæ se pronunfle asupra organizærii viitoare a celor douæ flæri, potrivit dorinflei românilor. S°a stabilit libera navigaflie pe Dunære, neutralitatea Mærii Negre, precum øi înfiinflarea Comisiei Europene a Dunærii, cu sediul la Galafli. Tratatul a consemnat acordul statelor semnatare cu Rusia sæ retrocedeze Moldovei judeflele Bolgrad, Cahul øi Ismail din sudul Basarabiei.– 85

11. Se referæ la acﬂiunile desfæøurate de Ion Strat, agent diplomatic la Paris (16 mai 1872 — 9 mai 1875) øi Theodor Rosetti, agent diplomatic la Berlin (6 mai 1872 — 26 noiembrie 1873).– 87

12. La 7 octombrie 1876, Ion Ghica, vicepreøedinte al Senatului, a plecat într°o misiune specialæ la Londra în vederea negocierii unei convenﬂii comerciale cu Anglia.– 161

13. Conferinfla marilor puteri europene de la Constantinopol (11/23 decembrie 1877 — l8/20 ianuarie 1878), consacratæ rezolværii chestiunii orientale, a urmærit sæ determine Poarta otomanæ sæ acorde unele libertæfli popoarelor supuse autoritæflii sale. Pentru torpilarea conferinflei, Poarta a adoptat, la 11/23 decembrie, o Constituflie cu aparenfle liberale, în care România (ca øi Serbia øi Egiptul) era desemnatæ „provincie privilegiatæ a Imperiului otoman“, fiind astfel încælcatæ autonomia statului român, recunoscutæ prin tratatele internaflionale atunci în vigoare. În temeiul acestei Constituflii, Poarta a respins, ca færæ obiect, propunerile Conferinflei.– 164

14. Titlul øi rangul trimiøilor diplomatici au fost stabilite printr°un regulament al Congresului de la Viena (noiembrie 1814 — iunie 1815) øi printr°un protocol al Congresului de la Aix°la°Chapelle (21 noiembrie 1818).– 225

15. În referatul pe care Mihail Kogælniceanu, ministru al Afacerilor Stræine, l°a înaintat Consiliului de Miniøtri la 7 septembrie 1878, se aræta: „Domnilor miniøtri, Pentru a se preveni dificultæflile ce s°au prezentat adeseori øi care ar putea sæ se mai prezinte din pretenfliunile de prezeanflæ [prezentare] între diferiflii agenfli diplomatici, plenipotenfliarii puterilor semnatare tratatului din Paris de la 1814 au încheiat la Viena, în 19 martie 1815, un regulament pentru a fixa rangul agenflilor diplomatici. Acest regulament este astæzi universal adoptat. Dupæ acest regulament, impiegaflii diplomatici sunt împærflifli în trei clase: a) Acea de ambasadori, legafli [reprezentanfli] sau nunflii.

739 b) Acea de trimiøi, miniøtri sau alfli acreditafli pe lângæ suverani. c) Acea de însærcinafli de afaceri acreditafli pe lângæ miniøtrii Afacerilor Stræine. Trei ani mai târziu, plenipotenfliarii aceloraøi puteri au admis, la congresul de la Aix°la°Chapelle, o clasæ intermediaræ între miniøtrii plenipotenfliari øi însærcinaflii de afaceri, aceea de miniøtri rezidenfli. În urma recunoaøterii independenflei absolute a României de cætre puterile semnatare tratatului din Berlin, cred cæ este bine a se preciza titlul øi rangul trimiøilor diplomatici ai României. Având daræ în vedere art.37 din legea organicæ a Ministerului Afacerilor Stræine; Având în vedere regulamentul încheiat la Viena în 1815 øi protocolul congresului de la Aix°la°Chapelle din 21 noiembrie 1818, Vin a væ propune ca agenflilor diplomatici români, øefi de misiune, sæ li se dea, dupæ trebuinflæ, titlul de: a) Trimiøi extraordinari øi miniøtri plenipotenfliari; b) Miniøtri reøedinfli; c) Însærcinafli de afaceri. Dacæ Consiliul de Miniøtri aprobæ aceastæ propunere, binevoiascæ a semna aci anexatul proiect de jurnal“ (Monitorul Oficial, nr.199 din 8 septembrie 1878).– 241

16. La 9 septembrie 1878 Consiliul de Miniøtri a decis ca Domnul Carol I sæ poarte titlul de Alteflæ Regalæ, titulaturæ recunoscutæ de øefii de stat ai Austro°Ungariei, Marii Britanii, Franflei, Germaniei, Italiei øi Rusiei. La aceeaøi datæ cu decretul pentru stabilirea ceremonialului privind primirea miniøtrilor stræini, M. Kogælniceanu, ministru al Afacerilor Stræine, trimite o circularæ autoritæflilor statului, formulatæ astfel: „Domnule ministru, Majestatea Sa Imperatorele Austriei, Rege al Ungariei, Majestatea Sa Regina Marii Britanii, Domnul Preøedinte al Republicii Franceze, Majestatea Sa Imperatorele Ger- maniei, Rege al Prusiei, Majestatea Sa Regele Italiei øi Majestatea Sa Imperatorele tuturor Rusiilor au recunoscut titlul de Alteflæ Regalæ Suveranului României, øi consideræ acest titlu ca dobândit pentru tofli succesorii sæi din Casa Domnitoare actualæ. Vin daræ a væ ruga sæ binevoifli a observa øi a face de a se observa acest titlu în actele oficiale emanând de la acel onorabil minister. Voi adæoga, terminând, cæ dorinfla Alteflei Sale Regale este ca în adresele Adunærilor legiuitoare, precum øi în acele ale corpurilor constituite ale statului, sæ se menflinæ tradiflionala denumire de «Mæria Ta»“ (Monitorul Oficial, nr.229 din 14 octombrie 1878).– 242

17. Potrivit prevederilor Tratatului de la Berlin (vezi adnotarea 20), Dobrogea intra în componenﬂa statului român. Drept urmare, la 11/23 octombrie 1878, la

740 Constantinopol, debutau lucrærile Comisiei europene — formatæ din reprezentanflii statelor semnatare ale tratatului — pentru trasarea în detaliu a graniflei româno°bulgare pe linia Mangalia–Silistra. La 6 noiembrie 1878, Comisia europeanæ a fixat punctul de frontieræ la 800 metri est de Silistra, întrucât numai acolo terenul era suficient de solid pentru a permite construirea unui pod peste Dunære; implicit, a hotærât ca înælflimea fortificatæ Arab Tabia (azi Ostrov) din apropierea Silistrei sæ revinæ României, iar cetatea Silistra, Bulgariei. Aceastæ decizie a provocat nemulflumirea Rusiei, care a fæcut rezerve la semnarea protocolului. Guvernul român nu a mai aøteptat ca Marile Puteri sæ confirme hotærârile Comisiei de delimitare a graniflei dobrogene øi, la 16 ianuarie 1879, le°a pus în fafla faptului împlinit, ocupând manu militari Arab Tabia.– 327

18. Tratatul de pace ruso–turc de la San Stefano (19 februarie/3 martie 1878) punea capæt ræzboiului din 1877–1878. Poarta recunoøtea independenﬂa României, alæturi de cea a Serbiei øi Muntenegrului øi de autonomia Bulgariei; totodatæ, Dobrogea, Delta Dunærii øi Insula Øerpilor erau „acordate“ de Imperiul otoman Rusiei, care îøi rezerva dreptul de a le schimba cu Sudul Basarabiei. Guvernul român nu a recunoscut acest tratat. Datoritæ opoziﬂiei Marii Britanii øi Austro°Ungariei, Rusia a fot nevoitæ sæ accepte o revizuire a acestui tratat de cætre un congres al celor øapte mari puteri europene.– 328

19. Ocuparea zonei Arab Tabia de cætre trupele române, la 16 ianuarie 1879 (vezi adnotarea 17), a provocat o crizæ în raporturile româno°ruse. Rusia a cerut ca România sæ pæræseascæ Arab Tabia, susflinând cæ aceasta era o anexæ a cetæflii Silistra. Autoritæflile române au replicat, arætând cæ, potrivit Tratatului de la Berlin nu mai trebuia sæ existe nici o fortificaflie pe Dunære. Criza se va solufliona ceva mai târziu. La 7 februarie 1879 guvernul român a retras detaøamentul militar de la Arab Tabia; pe cale diplomaticæ, însæ, a acflionat în vederea aplicærii deciziei Comisiei de delimitare a frontierei dobrogene. Dupæ îndelungate negocieri în care au fost implicate marile puteri (îndeosebi Rusia øi Austro°Ungaria) s°a ajuns la un compromis (mai°iunie 1880): atribuirea Arab°Tabiei României, în schimbul unei cesiuni teritoriale în Dobrogea pentru Bulgaria. Diferendul s°a încheiat în mod definitiv la 25 iulie 1881, când Poarta otomanæ a confirmat granifla româno°bulgaræ.– 356

20. Congresul de pace de la Berlin (1/13 iunie–1/13 iulie 1878) s°a întrunit în vederea revizuirii Tratatului de la San Stefano. Reprezentanﬂii Austro°Ungariei, Franﬂei, Germaniei, Italiei, Marii Britanii, Rusiei øi Imperiului otoman semneazæ Tratatul de

741 la Berlin. Pærflile contractante au recunoscut independenfla României, dar condiflionatæ de modificarea legislafliei sale în ceea ce priveøte admiterea stræinilor, de orice confesiune, la exercitarea drepturilor politice. Forumul internaflional a impus României ræøluiri teritoriale în favoarea Rusiei (judeflele Bolograd, Cahul øi Ismail), dar i°a acordat Dobrogea (a cærei frontieræ sudicæ urma sæ fie trasatæ de o comisie internaflionalæ), Delta Dunærii øi Insula Øerpilor. Tratatul a instituit libera navigaflie pe întregul curs al Dunærii øi al gurilor sale. României i s°a admis dreptul de a avea un reprezentant în Comisia Europeanæ a Dunærii (C.E.D.), a cærei autoritate se întindea de la Marea Neagræ pânæ la Galafli.– 357

21. Prin regulamentul din 2 septembrie 1888 s°au precizat indemnitæflile de drum cuvenite agenflilor diplomatici øi consulari la prima numire, în caz de transferare sau rechemare (de pildæ, pentru drumul de la Bucureøti la Viena erau prevæzufli 400 lei). Sumele stabilite pentru deplasarea la oricare dintre misiunile diplomatice se acordau de minister, cu urmætoarele majoræri: 50% pentru miniøtrii plenipotenfliari; 40% pentru agentul diplomatic la Sofia; 35% pentru secretarii de legaflie de clasa I øi consulii generali; 25% pentru secretarii de legaflie de clasa II øi consuli; 20% pentru ataøaflii de legaflie, cancelari øi viceconsuli. Agenflii diplomatici cæsætorifli sau cu copii primeau, în afara sporului menflionat, o majorare de 50% (Monitorul Oficial, nr.123 din 6 septembrie 1888).– 436

22. Ordinul „Steaua României“, cel mai vechi ordin românesc, a fost instituit în mod definitiv la 10 mai 1877, dând valoare de simbol proclamærii independenﬂei.– 447

23. Aceastæ structuræ organizatoricæ se menﬂine pânæ la adoptarea legii pentru organizarea flotilei øi serviciului porturilor din 14 iunie 1886. Din acel moment, Ministerul de Ræzboi este cel care dirijeazæ øi controleazæ flotila øi numeøte comandantul acesteia. În ceea ce priveøte Ministerul Afacerilor Stræine, un singur articol al legii — art.5 — preciza: „Serviciul flotilei însæ, în ceea ce priveøte cæpitæniile de porturi øi poliﬂia asupra marinei comerciale, se va dirija de Ministerul de Externe prin comandantul flotilei“.– 478

24. Prin adoptarea legii pentru organizarea flotilei øi serviciului porturilor (14 iunie 1886), responsabilitatea care mai revenea Ministerului Afacerilor Stræine în aceste domenii se exercita prin intermediul comandantului flotilei. Un regulament de aplicare a acestor noi prevederi (art.5 din legea menﬂionatæ) este dat destul de târziu, prin decretul din 10 mai 1888. În ceea ce priveøte Ministerul Afacerilor Stræine, acest document menﬂiona:

742 „Art.1. Ministrul Afacerilor Stræine are direcfliunea øi administrafliunea serviciului navigafliunii øi a cæpitæniilor de porturi. Art.2. Ministerul Afacerilor Stræine administreazæ întregul serviciu al navigafliunii prin comandantul flotilei. Art.3. În tot ce priveøte administrafliunea porturilor øi a navigafliunii, comandamentul flotilei, nu primeøte ordine øi instrucfliuni decât de la Departamentul Afacerilor Stræine. Art.4. Întregul personal al navigafliunii øi al cæpitæniilor de porturi este pus sub autoritatea Ministerului Afacerilor Stræine, care le transmite ordinele øi instrucfliunile prin comandantul flotilei, sau chiar øi de°a dreptul în cazuri urgente. Art 5. Comandantul flotilei este dator sæ comunice Ministerului Afacerilor Stræine tot ce priveøte controlul øi poliflia marinei de comerfl românæ, conflictele ce s°ar ivi între marina stræinæ sau personalul acesteia øi autoritæflile române, plângerile acelora contra particularilor sau impiegaflilor români, cererile societæflilor indigene øi stræine de navigafliune pentru acordarea de debarcadere øi alte înlesniri pentru navigafliune, românizarea vaselor stræine de comerfl, statistica miøcærii porturilor, în fine tot ceea ce priveøte la administraflia øi poliflia porturilor øi a navigafliunii. Art.6. Comandantul flotilei face sæ se execute ordinele Ministerului Afacerilor Stræine øi le comunicæ cæpitanilor de port prin mijlocirea inspectorului general, care este flinut sæ privegheze de aproape la stricta lor aplicare“. Odatæ cu aplicarea acestui regulament, cel din 22 mai 1882 este abrogat.– 484

25. În esenflæ, Tratatul de la Berlin (1878) a instituit libera navigaflie pe întregul curs al Dunærii øi al gurilor sale. României i s°a admis dreptul de a avea un reprezentant în Comisia Europeanæ a Dunærii (C.E.D.), a cærei autoritate se întindea de la Marea Neagræ pânæ la Galafli. Potrivit art.55 al tratatului, C.E.D. a primit mandatul ca, împreunæ cu statele riverane, sæ alcætuiascæ regulamentele de navigaflie pe fluviu. Însæ, proiectele care au fost elaborate conduceau la un control neîngrædit al fluviului de cætre Austro°Ungaria, fapt ce a provocat reacflia hotærâtæ a guvernului român. Poziflia sa de principiu o sintetiza, la 15 noiembrie 1881, Mesajul regal adresat Corpurilor legiuitoare. România se pronunfla pentru „libertatea absolutæ a Dunærii“, ea primea reglementærile cele mai severe pentru a se „garanta libertatea tuturor pavilioanelor“, dar dorea ca aceste regulamente „sæ fie aplicate în apele române de autoritæflile române“. Cum C.E.D. lua decizii doar cu unanimitate de voturi, s°a ajuns la convocarea unei conferinfle a statelor semnatare ale Tratatului de la Berlin, pentru a statua viitorul regim al Dunærii (ianuarie–februarie 1883) øi la care România a fost admisæ numai cu vot consultativ. S°a hotærât prelungirea existenflei C.E.D. cu încæ 21 de ani øi extinderea competenflei sale pânæ la Bræila; s°a sancflionat regulamentul de navigaflie, de poliflie fluvialæ øi de supraveghere, a cærui aplicare era plasatæ sub autoritatea unei

743 comisii mixte — formatæ din delegafli ai Austro°Ungariei (ca preøedinte permanent), Bulgariei øi Serbiei øi un reprezentant al C.E.D., desemnat la fiecare øase luni. Trebuie spus cæ, lipsit de orice mijloc de coerciflie, prevederile sale au ræmas literæ moartæ. De altfel, dupæ ce România a semnat Tratatul de alianflæ cu Puterile Centrale (octombrie 1883), Austro°Ungaria a renunflat la pretenfliile sale speciale în chestiunea Dunærii. — 488

26. Amintita expunere de motive nu s°a publicat. Ea ræspundea la exigenﬂa exprimatæ de Mesajul regal din 15 noiembrie 1892, potrivit cæreia „ministrul Afacerilor Stræine væ va prezenta o lege de reorganizare a serviciilor sale“.– 532

27. Era vorba de Nicolae Calimachi°Catargi, agent diplomatic la Londra (4 iulie 1880 — 1 iulie 1881), socotit o „victimæ“ a chestiunii Dunærii. Aflat în capitala Angliei, acesta a fost nevoit sæ ræspundæ unor instrucfliuni dificile primite de la Bucureøti, anume de a pleda cauza româneascæ în fafla guvernului englez, dar færæ a ataca o mare putere, în speflæ Austro°Ungaria. În cele din urmæ a fost rechemat. Cæutând sæ°øi justifice activitatea, el a publicat, în acelaøi an, broøura La Question du Danube, cuprinzând øi o serie de rapoarte diplomatice pe care le°a alcætuit øi trimis în flaræ. Pentru cæ a comis, într°adevær, un act reprobabil dezvæluind secrete diplomatice, N. Calimachi- Catargi a fost ameninflat cu rigorile legii. A încetat însæ din viaflæ nu dupæ multæ vreme (9 noiembrie 1882).– 579

28. La 3 octombrie 1892 Grecia a rupt relaﬂiile diplomatice cu România din cauza refuzului guvernului român de a accepta cererea ca problema unei moøteniri mobiliare de pe teritoriul statului român sæ nu fie reglementatæ pe cale judecætoreascæ, ci diplomaticæ („afacerea Zappa“).– 614

29. În temeiul prevederilor art.74 al legii din 13 februarie 1894, prin regulamentul din 8 aprilie 1894 s°a detaliat øi s°a ridicat gradul majorærilor la sumele stabilite pentru indemnizafliile de chirie, de reøedinflæ, de drum, de misiune øi de instalare la care personalul diplomatic avea dreptul (Monitorul Oficial, nr.11 din 13 aprilie 1904). Alte precizæri au fost aduse la 8 martie 1905 în privinfla spezelor de drum øi indemnitæflilor cuvenite agenflilor diplomatici trimiøi în misiuni temporare (Monitorul Oficial, nr.282 din 17 martie 1905). Prin regulamentul adoptat la 16 mai 1913 s°au precizat drepturile interimarilor asupra reflinerilor fæcute titularilor oficiilor diplomatice øi consulare când erau absenfli de la post (Monitorul Oficial, nr.41 din 26 mai 1913). — 685

744 30. La 5/18 ianuarie 1919, la Paris, în prezenfla reprezentanflilor a 32 de state, s°au deschis lucrærile Conferinflei de pace de la Paris, al cærei obiectiv esenflial a fost organizarea lumii, a sistemului relafliilor internaflionale dupæ prima conflagraflie mondialæ. La 28 aprilie România semneazæ Pactul Societæflii Nafliunilor, tratatele de pace cu Germania (28 iunie), Bulgaria (27 noiembrie) øi Austria (10 decembrie 1919).– 716

745

INDICE DE PERSOANE

A Arnim, Henri-Carol-Kurt-Eduard, conte de Adamache, Vasile 223 304 Affenduli, Nicolae 24 Arsache, Apostol 720 Agarici, Ion 64, 65, 109, 213, 220, 500, 501, Atanasiadi, Alexandru 25 517 Athanasiu, Mache C. 408 Albu, Iacob 689 Aurelian, Petre S. 25, 391, 722 Alecsandri, Ioan 728 Averescu, general Alexandru 723 Alecsandri, Vasile 85, 152, 719, 720, 728 Azuni, Dominic 149 Alexandrescu, Grigore N. 16 Alexandru Ioan I (Al. I. Cuza), Domn al B Principatelor-Unite, Domn al României Bacalbaøa, Constantin 711 VIII, XV, XXIII, XXVII, XXXV, XLIII, Baligot de Beyne, Arthur 23 15, 16, 23, 25, 149, 152, 737 Balø, Grigore 719 Alexandru II, Împærat al Rusiei XXXII, XL, Baronﬂi, Alexandru 25 XLVIII, 740 Bælæceanu, Ion 231, 235, 236, 305, 328, 638, Andrássy, Gyula 344, 356 721, 725, 728, 730, 731, 735, 738 Andrei, Eduard 24 Bæltæﬂeanu, Constantin 24 Andronic, Øtefan 16, 24 Beldiman, Alexandru A. 358, 506, 726, 729, Angelescu, dr. Constantin 734 734 Anghel, Dimitrie 318 Bellu, Barbu 385 Anghelescu, general Alexandru 407, 409, 464, Bengescu, Gheorghe 726 467, 476, 479 Berindei, Dimitrie 176, 282, 285 Anghelescu, general Gheorghe 485 Bibescu, colonel Nicolae 464, 466, 467, 470, Antonescu, Emanoil 711 476, 479 Antonescu, Victor 728 Biefeld, Jacques Frédéric, baron de 149 Antoniadi, Ioan 24 Bilciurescu, Grigore 731, 734 Apostoleanu, George 581 Bismarck, Otto von 176, 304, 308, 313, 653 Arci, Clement H. d’ Blaremberg, Constantin 50, 51, 52, 53, 54, 55, Argenti, Dimitrie 24 56, 66, 68, 70, 71, 78, 79, 88, 89 Arion, Constantin C. 493, 494, 495, 581, 723 Bleichröder, G. 738

747 Bobeica, Constantin 460 Cantacuzino, Mihail G. 715 Boerescu, Vasile (Basile) 102, 103, 104, 145, Cantacuzino, Nicolae B. 727 224, 228, 229, 230, 231, 232, 234, 236, Cantilli, George P. 56, 65, 66, 198, 218, 219, 237, 326, 370, 372, 374, 378, 401, 402, 460, 503 404, 406, 408, 410, 433, 441, 450, 721, 722 Caragea, Ioan Gheorghe, Domn al ﬁærii Bogdan, dr. G. 702 Româneøti 176 Bolintineanu, Dimitrie 720 Cariagdi, Dimitrie 244, 246 Borænescu, Constantin 146, 150, 153 Carol I, Domn øi Rege al României VIII, XV, Boriceanu, Daniela LIII, LVI, LVIII XXIII, XXXII, XL, XLVIII, 29, 30, 129, Bosianu, Constantin 319, 325, 338, 361, 362, 141, 142, 145, 202, 205, 230, 239, 240, 363 241, 393, 398, 409, 411, 433, 434, 441, Brætianu, Dan 689 442, 450, 474, 477, 478, 479, 480, 484, Brætianu, Dumitru (Dimitrie) C. V, XI, XIX, 514, 525, 526, 529, 530, 671, 688, 700, 176, 223, 224, 231, 237, 238, 239, 327, 713, 715, 740 339, 344, 345, 356, 460, 471, 472, 473, Carp, Petre P. V, XI, XIX, 231, 232, 233, 333, 477, 479, 719, 722, 735, 737 354, 360, 361, 371, 372, 373, 378, 387, Brætianu, Gheorghe 56, 63, 64, 69, 73, 75, 76, 528, 530, 615, 660, 721, 722, 725, 730 77, 79, 80, 83, 84, 87, 88, 89, 90, 91, 93, Catargi, Alexandru C. 730, 731, 733 98, 99, 102, 103, 104, 109 Catargiu, Barbu 711 Brætianu, Ion C. V, XI, XIX, 164, 176, 183, Catargiu, Lascær 51, 230, 305, 328, 721, 733 184, 186, 187, 386, 387, 618, 722 Catargiu, Lascær C. 734 Brætianu, Ion I.C. 723 Catargiu, Nicolae 169, 172, 173 Brâncoveanu-Basarab, Grigore 334, 385 Catopulo, Ioan 24 Budiøteanu, general Constantin I. 572, 668, 688 Cavaliotti, G. 698 Buescu, Panæ 455, 456, 460, 462 Cavour, Camillo Benso, conte de 85 Burghele, Mihai 725 Cæmæræøescu, Nicolae 188, 339, 354, 361, Bussy, François de 149 362, 368, 375, 380, 382, 384, 386, 389 Butæ, Gheorghe 24 Câmpineanu, Constantin 25 Câmpineanu, Ion 146, 151, 160, 205, 253, C 254, 255, 256, 257, 258, 267, 274, 277, Calcantraur, Vasile (Basile) 317, 318, 397 278, 279, 281, 282, 284, 286, 289, 290, Calimachi-Catargi, Nicolae 334, 344, 721, 291, 292, 293, 294, 297, 299, 309, 310, 728, 731, 744 311, 315, 317, 318, 326, 328, 335, 340, Callières, François de 149 344, 347, 348, 350, 352, 354, 355, 356, Callimachi, Teodor 733 358, 359, 360, 361, 362, 364, 365, 367, Campiniu, Radu 146, 160 368, 369, 370, 372, 374, 375, 378, 380, Canelopolo, Constantin 16, 24 382, 385, 387, 388, 389, 398, 399, 400, Cantacuzino, Alexandru 25, 720 401, 402, 403, 405, 487, 488, 489, 497, Cantacuzino, George Gr. 531, 567, 572, 578, 502, 503, 504, 507, 508, 510, 511, 515, 580, 605, 702, 709, 710, 712, 715 522, 523, 526, 648, 652, 653, 721, 722 Cantacuzino, Grigore C. 57 Cârjea, Costache 172 Cantacuzino, Ioan A. 193, 733 Cerkez, Nicolae 702

748 Cernat, general Alexandru 464 Debain, Fred 229 Cernætescu, dr. I. 668, 670 Decazes, Elie, duce de 163, 505, 519 Cernætescu, Petre 302, 304, 309 Degré, Alexandru 729 Cernovodeanu, Constantin 111 Derby, Edward Stanley, conte de 161, 163 Chiriachid, Gheorghe 15 Derussi, Gheorghe 727, 735 Chiﬂu, Gheorghe 73, 209, 211, 212, 213, 214, Deøliu, M. 188 216, 219, 220, 221, 226, 230, 244, 272, Diamandi, Constantin I. 727, 730, 733 280, 294, 296, 297, 298, 304, 305, 306, Dimancea, Nicolae 206, 224, 239, 294, 403, 309, 310, 318, 399, 401, 403, 405, 406, 462 457, 458, 459, 477, 479 Dimitrescu, Ioan A. 15, 23 Ciriøanu, Dimitrie 25 Dimitrescu, Tacu 15 Clarendon, George Villiers, conte de 85 Dimitrescu°Iaøi, Constantin 694, 700 Coandæ, general Constantin 723 Dimitrie, Ioan 464, 467 Codrescu, Ioan 55, 198, 244, 296, 316 Dissescu, Constantin G. 643 Colibæøeanu, Constantin 146, 150, 668 Djuvara, Alexandru G. 723 Constantinescu, Nicolae 173, 174, 391, 451, Djuvara, Trandafir G. 726, 735 517 Dobrescu°Prahova, Constantin C. 613, 614, Corlætescu, Ph. 626 615, 617, 618, 619, 644, 645, 646, 652, Cornea, Dimitrie 33, 55, 721 653 Cornea, Mihail 98, 493 Drossu, Nicolae 180, 185, 186, 188, 368 Cornescu, Constantin 407 Ducoudray, Gustave 147 Cornil, Hanri 25 Dunca, Nicolae 23 Costa-Foru, colonel Dimitrie 192, 193 Costa°Foru, Gheorghe 30, 48, 49, 52, 53, 55, E 56, 57, 60, 61, 62, 63, 66, 67, 68, 70, 80, Enæøescu, Nicolae 694, 700 86, 87, 90, 91, 93, 96, 97, 98, 99, 100, 101, Epureanu, Manolache Costache 83, 141, 102, 103, 104, 107, 108, 109, 112, 125, 147, 338, 339, 340, 343, 345, 346, 347, 126, 127, 128, 141, 229, 230, 235, 326, 348, 349, 350, 351, 353, 354, 359, 363, 611, 721, 725 366, 368, 375, 377, 380, 382, 383, 386, Costescu, maior I. 63 387, 388 Costescu°Comæneanu, Constantin 399, 694 Eraclide, Leon 198 Costinescu, Emil 206, 312, 314, 315, 451, 453 Esarcu, Constantin 722, 729, 730 Courcel, Alphonse, baron de 516 Esarcu°Bacæu, Gheorghe 693 Crætunescu, Nicolae 626, 643, 652, 661, 663 Estiotu, Ioan 16, 24 Cretzianu, Gheorghe 734 Eustatie, Constantin 15, 23 Cristoforeanu, Eustaﬂiu 407, 409 Cuciuranu, Victor 734 F Cussy 149 Farini, Luigi Carlo 231 Fava, Severio, baron de 229 D Fælcoianu, Scarlat 16, 19, 22, 719 Danielopol, George 206, 275, 391 Fælcoianu, Øtefan 57, 69, 87, 98, 107, 108 Davidel, Petru 24 Fætu, I. 62, 107

749 Ferdinand I, Rege al României VIII, XV, 301, 311, 316, 317, 318, 362, 391, 392, XXIII, XXXIII, XLII, XLIX, 716, 718 399, 477, 479, 729, 730 Filaliti, Gheorghe 734 Ghica, Dimitrie I. Gr. 727, 730 Filipescu, Constantin 636 Ghica, Emil I. 726, 729, 733, 734 Filipescu, George C. 732 Ghica, Gheorghe M. 729, 733, 735 Filipescu, Gheorghe 193 Ghica, Grigore I. 357, 728, 729 Filipescu, Ioan I. 720 Ghica, Grigore Dimitrie, Domn al Moldovei Filipescu, Nicolae V, XI, XIX, 636 176, 357 Filodor, Nicolae 730 Ghica, general Ioan Gr. 234, 237, 305, 334, Fleva, Nicolae 210, 265, 266, 269, 270, 272, 387, 720, 725, 733, 735 275, 276, 277, 278, 279, 280, 281, 282, Ghica, Ion 188, 194, 195, 201, 204, 230, 391, 285, 286, 289, 311, 312, 314, 316, 317, 720, 731, 739 318, 404, 405, 605, 606, 607, 608, 609, Ghica, Leon 719 610, 611, 623, 624, 626, 628, 629, 630, Ghica, Pantazi 146, 153, 154, 158, 160, 161, 631, 632, 633, 634, 636, 637, 638, 647, 163, 164, 165, 166, 167, 168, 171, 173, 730 174, 175, 177, 179, 206, 208, 209, 210, Flondor, Emanoil G. 531, 532, 567 212, 221, 222, 262, 264, 276, 277, 282, Florescu, Alexandru G. 730, 732 290, 291, 292, 299, 300, 301, 303, 304, Fotino, dr. Androcle 407, 464, 465, 467, 470 405, 451, 453, 457, 458, 459, 460, 462, Franklin, Benjamin 163, 175 471, 473 Franz Joseph, Împærat al Austriei XXXII, XL, Ghica°Deleanu, Constantin 464, 467, 581, XLVIII, 740 585, 605, 607, 612, 625, 635, 636, 639, Frunzæ, D. 198 646, 663, 664, 666 Fundescu, Ion C. 399 Gianni, Dumitru (Dimitrie) 206, 210, 211, Furculescu, Nicolae 301, 302 212, 213, 263, 264, 265, 277, 278 Golescu, Alexandru G. 721, 735 G Golescu, Dimitrie 271 Gane, Nicolae 700 Golescu, Nicolae 721 Garden, conte de 33 Golescu, Øtefan 71, 720, 721, 738 Geanoglu, Gheorghe 25 Grant, Ulysses Simpson 81 Gentilis, Alberici 149 Grædiøteanu, Constantin 57, 61, 63 Gheorghian, Vasile 193, 730 Grædiøteanu, Ion C. 625, 626, 635, 639, 640, Ghermani, Menelas 96, 180, 185, 186, 223 643, 644, 645, 646, 660 Ghica, Alexandru I. 726, 735 Grædiøteanu, Petre 216, 218, 262, 263, 266, Ghica, Dimitrie Gr. 57, 64, 66, 90, 98, 102, 268, 269, 270, 271, 272, 273, 274, 275, 124, 141, 192, 193, 194, 221, 291, 363, 276, 278, 280, 287, 289, 291, 297, 298 368, 374, 375, 376, 377, 389, 390, 397, Græjdænescu, Apostol 188 407, 408, 409, 526, 721 Grecianu, Dimitrie A. 711 Ghica, Dimitrie I. 220, 221, 244, 248, 261, Grigorescu, Constantin 451 262, 269, 272, 273, 275, 278, 279, 286, Gudgiu, Vasile 180, 185, 186 289, 290, 293, 294, 297, 298, 299, 300, Guizot, François 348

750 H K Hanflarlâu, Constantin 19 Kogælniceanu, Mihail V, XI, XIX, XXXII, Hansemann, A. 738 XLI, XLVIII, 53, 180, 181, 182, 184, 185, Haralambie, colonel Nicolae 188, 194 186, 187, 188, 192, 193, 196, 208, 220, Hasnaø, George 244, 253, 261, 272, 298, 316, 221, 225, 227, 228, 232, 233, 235, 237, 318, 391, 392, 397 239, 240, 241, 325, 329, 330, 331, 332, Hecht 367 333, 334, 335, 338, 339, 340, 341, 342, Hellbach 149 343, 344, 345, 346, 347, 350, 354, 359, Hooricks, Frédéric 367 360, 361, 367, 370, 387, 454, 455, 490, Hoovix, consul 334 618, 648, 721, 728, 739, 740 Hoyos, Ladislau, conte 517 Kretzulescu, Constantin 57 Hristodorescu, C. 19 Kretzulescu, Emanoil 102, 728 Kretzulescu (Creflulescu), Nicolae XXVIII, I XXXVI, XLIV, 26, 638, 719, 728, 730, Ianov, Ion E. 668, 669, 670 733 Iepurescu, Vasile (Basile) 493, 501, 524, 689, L 692 Lafontaine, Louis Hippolyte 254 Ignatiev, Nikolai Pavlovici, conte 176 Lahovari, Alexandru Em. 726, 728, 730, 735 Ioan, G. 19 Lahovari, Alexandru N. 57, 59, 60, 61, 62, 63, Ioan, Nicolae 15 64, 65, 66, 67, 85, 87, 90, 91, 93, 96, 97, Ionescu de la Brad, Ion 253, 255, 256, 257, 98, 99, 100, 101, 104, 108, 109, 405, 406, 258, 259, 260, 261, 267, 287, 289, 305, 567, 569, 571, 572, 573, 576, 578, 579, 310, 311, 315, 346, 391 580, 605, 606, 607, 609, 613, 614, 615, Ionescu, Dimitrie 244, 246, 291, 299 617, 618, 620, 622, 623, 624, 625, 626, Ionescu, Nicolae 57, 68, 77, 79, 81, 82, 83, 628, 629, 631, 633, 634, 636, 637, 638, 84, 87, 89, 90, 92, 93, 94, 95, 102, 154, 640, 641, 643, 644, 645, 646, 649, 651, 156, 161, 163, 165, 166, 168, 169, 173, 652, 653, 655, 656, 658, 659, 661, 662, 174, 175, 176, 178, 181, 182, 184, 185, 663, 664, 666, 688, 722 194, 195, 205, 213, 216, 217, 221, 226, Lahovari, G. 505 256, 269, 273, 274, 275, 283, 284, 285, Lahovari, Iacob N. 723 286, 287, 288, 289, 455, 456, 721 Lahovari, Ion N. 722, 723, 728 Ionescu, Radu 733 Læmotescu, maior Mihail 531, 626, 636 Ionescu, Take V, XI, XIX Læflescu, Boldor Teodor 457 Ionescu, Victor 732 Læflescu, Ioan B. 205 Iorganda, Dimitrie 15 Læzærescu, Emanoil 710 Ipsilante, principe Alexandru 187, 333 Lecca, colonel Dimitrie 255, 291, 451, 454, Isæcescu, Grigore 318 459, 492, 497, 499, 501, 503, 513, 517, 520, 524, 526 J Lecca, Gheorghe 184, 185, 186, 187, 223, Jora, Mihail 719 239, 378, 379

751 Lerescu, Theodor 668 Mârzescu, George 401, 402, 403, 404, 485 Leflu, Tache 111 Meitani, Constantin 485 Lincoln, Abraham 94 Meitani, George 693 Lindheim, Alfred 518 Melik, Eug. 711 Locusteanu-Rusu, Nicolae 146, 150, 272, 290, Meriøanu, N. 19 294 Metternich-Winneburg, Klemens, Wenzel Lothar Nepomuk von 175, 176 M Miclescu, I. 711 Macaulay, Thomas Babington 69 Miclescu, Victor 702 Mac°Mahon, Edme Patrice Maurice, conte de Mihælescu, Simion 167 XXXII, XL, XLVIII, 327, 333, 740 Millo, Petre 124, 141, 531, 567, 572, 573, 605, Macri, Vasile 636, 666 688 Maiorescu, Titu V, XI, XIX, 702, 709, 715, Misail, G. 212 723, 729 Miøu, Nicolae 723, 726, 731, 735 Malla, Ion 689 Mitescu, I. 689 Mamina, Ion III, IV Mitilineu, Carol M. 732 Mandrea 158 Mitilineu, Mihail 16, 24, 726, 734, 735 Maniu, Vasile (Basile) 208, 209, 210, 213, Molière (Jean Baptiste Poquelin) 270, 273 255, 399, 401 Moscu, Grigore Øt. 141 Manolescu, Nicolae 185, 187, 196, 236 Manu, Constantin G. 731, 735 N Manu, general George 49, 50, 59, 60, 61, 62, Nacu, Constantin I. 526 63, 66, 96, 99, 101, 103, 108, 109, 110, Nanu, Constantin G. 729, 730, 733, 734 581, 606, 610, 612, 621, 649, 659, 667, Napoleon III, Împærat al Franflei 82, 85, 351 688 Manu, Ioan 125, 126, 127 Næstase, Adrian IV, X, XVII, XXV Manu, general Savel 720 Neacøu, Gheorghe III, IV Marghiloman, Alexandru 688, 722 Negri, Costache 735 Marghiloman, Ion 282, 285, 286, 289, 451 Negruzzi, Iacob 643 Martens, Charles, baron de 149 Negulescu, Paul 702 Mavrocordat, Edgar 726, 732, 734 Nicolaescu, Constantin I. 626 Mavrocordat, Nicolae 57, 108 Nicolaidi, Alexandru 693, 694, 699 Mavrodi, Eugeniu 726 Nicorescu, Nicolae 391 Mavrogheni, Petre 720, 725, 730, 735 Nifon (Nicolae Rusailæ), mitropolit primat Mældærescu, dr. Nicolae 399 111, 124, 128, 141 Mænciulescu, Constantin 15, 24 Niflescu, G. 19 Mænescu, Apostol 486, 526, 729, 733 Mænescu°Cælæraøi, Nicolae 693 O Mærgæritescu, Dimitrie 146, 150, 153, 165, Obedenaru, Mihail 729 169, 170, 171, 172, 173, 178, 198, 457, Olænescu, Constantin P. 711, 715 458, 459 Olænescu, Grigore 581

752 Ollænescu, Dumitru C. 492, 493, 496, 508, Porumbaru, Emanoil Mihæescu 493, 494, 495, 510, 511, 516, 517, 518, 520, 524, 729 503, 508, 509, 511, 512, 513, 517, 518, Oppenheim 738 520, 521, 522, 523, 526, 640, 641, 643, Opran, Petre (Pera) 407 658, 659, 723 Oræscu, Alexandru 485, 487, 491 Potra, George G. II, III, IV, VII, XIII, XXI Orbescu, D. 626 Procopie°Dimitrescu, I. 693 Orsuna, duce d’ 333 Protopopescu, Dumitru 626 Protopopescu°Pake, Emanoil 206, 215 P Protopopescu-Roøianu, I. 399 Palæ, Ioan 108 Pallade, George D. 499, 500, 501, 502, 503, R 701 Racoviflæ, Nicolae 124, 125 Papadopol-Calimah, Alexandru 720 Radowitz, Joseph Maria von 371 Papiniu, Ioan N. 506, 726, 730, 732, 734, 735 Radu, Iorgu 188 Parpalea Gheorghiu 460 Rangabe, Cleon Rizo 334 Pascal, Aristide 33, 35, 55, 57, 65, 66, 67, 68, Ræøcanu, Dimitrie A. 201, 204 Ræzdolescu, Delia LIII, LVI, LVIII 75, 76, 98, 99 Retoride, Ioan 451 Pætærlægeanu, Radu 198 Rolla, Constantin 719 Pæucescu, colonel I. 180, 185, 186 Rosetti, Artur 711 Pâclianu, Mihail M. 727, 735 Rosetti, Constantin A. 198, 205, 206, 208, Pechmeja, Ange 24 216, 219, 407, 409 Pencovici, general Eustafliu 638 Rosetti, P. 712, 715 Perefl, Grigorie 15 Rosetti, Theodor 87, 339, 344, 356, 728, 739 Perietzeanu°Buzæu 695 Rosetti°Bælænescu, Nicolae 702, 711, 720 Petrescu, Ioan C. 15, 23 Rosetti°Solescu, Gheorghe 733, 734 Petrovici, Øtefan 19 Rossi, Petre 24 Pherekyde, Mihail 493, 494, 495, 515, 722, 728 S Pillat, I. 689, 690 Samurcaø, Constantin 16 Pisoski, Alexandru 727 Samurcaø, I. 111 Piøca, Dimitrie 223, 237, 397 Schina, Mihail 305 Place, Victor 82, 83 Sefendache, Gheorghe 292, 302, 311, 567, Plagino, Alexandru C. 385, 730, 731 570, 571, 573, 575, 576, 577, 578, 579 Poenaru°Bordea, Ioan 206 Severin, dr. Emanoil 407 Pogor, Vasile 57, 73 Sihleanu, Alexandru 146, 165, 174, 176, 178 Polizu, dr. Gheorghe 404 Silion, Constantin 23 Popescu, N. 626 Silion, Ioan 719 Popovici, A. 636 Simu, Anastasie 581, 652, 688 Popp, Nicolae T. 638, 639 Solomon, general Nicolae 111 Poroineanu, Constantin 693, 694, 700 Soloviev, Gabriel 24

753 Stænulescu, general Gheorghe 111 Temeli, Ioan 16, 24 Stætescu, Eugeniu 232, 239, 398, 455, 471, Teriachiu, Alexandru 165, 168, 171, 172, 173, 477, 479, 484, 722 174, 179, 451, 460, 719, 721, 729 Steege, Ludovic 725 Theodosiadi, M. 531 Stilescu, Xenofonte 16, 25 Tisza, Kálman 344, 356 Stoicescu, Constantin I. 493, 494, 495, 513, Titus Livius 301 515, 516, 517, 520, 522, 523, 524, 612, Titulescu, Nicolae V, VII, XI, XIII, XIX, XXI 613, 619, 621, 622, 626, 646, 647, 649, Træsnea, Nicolae 16 650, 651, 652, 654, 655, 656, 657, 661, Triandafil, Grigore 403, 612, 646 662, 663, 664, 665, 666, 722 Stolojan, Anastase 410 U Strat, George 715 Umberto I, Rege al Italiei XXXII, XL, Strat, Ion 87, 319, 320, 350, 352, 354, 355, XLVIII, 740 360, 361, 369, 371, 372, 375, 376, 377, Urdæreanu, Gheorghe 578, 579 379, 380, 382, 387, 728, 735, 739 Urechia, V.A. 206, 485 Strousberg, dr. Bethel Henry 738 Ursianu, Valerian 694, 695, 697, 698 Sturdza, Alexandru C. 726, 733 Urzicæ, Vasilie 23 Sturdza, Dimitrie A. 187, 188, 193, 194, 195, 196, 231, 301, 363, 364, 387, 691, 693, V 696, 697, 698, 701, 722, 723, 735 Vaida-Voevod, Alexandru 718, 723 Van°Saanen, Edmond 15 Ø Varlam, dr. Constantin 485 Øeicaru, Vasile 467 Vasiliu, Vasilie 24 Øendrea, Øtefan 158, 335, 338, 339, 352, 361, Vattel, Emmerich 330 384, 728 Øtefænescu, G. (Gogu) 626 Væcærescu, Ion 726, 730, 734 Øtefænescu, Vasile 15, 25 Væcærescu, Theodor C. 725, 726, 730, 733 Øtefænescu°Delavrancea, Barbu V, XI, XIX Væitoianu, general Arthur 723 Øtirbei, Alexandru B. 244, 605, 610, 611, 612, Væleanu, Constantin 57, 108 613, 618, 625, 626, 646, 651, 652, 655, Væsescu, Alexandru 220, 224, 239 665 Væsescu, Dimitrie 63, 67, 68 Øtirbei, George B. 720 Vârnav, Scarlat 581 Øuvalov, Piotr, conte 328 Vârnav-Liteanu, Gheorghe 343, 729 Ventura, Grigore 60, 63, 66 T Vergati, Eliodor 161, 171, 172, 173, 198, 487, Talleyrand-Périgord, Charles Maurice de 488, 489, 490 175, 176 Vernescu, George D. 57, 64, 101, 105, 106, Tamara, general Gheorghe 531 107, 108, 215, 216, 218, 219, 244, 290, Târnoveanu, Constantin 19 291, 292, 296, 297, 298, 302, 303, 304, Târnoveanu, Gheorghe 19, 709, 710 305, 306, 308, 309, 316, 391 Târnoveanu, Nicolae 15, 23 Victor Emmanuel II, Rege al Italiei 84

754 Victoria, Reginæ a Marii Britanii XXXII, XL, Wilhelm I, Împærat al Germaniei XXX, XL, XLVIII, 740 XLVIII, 740 Vioreanu, Dimitrie Paul 329, 331, 332, 333, Wouters, Scarlat 24 334, 335, 336, 347, 348, 352, 353, 367, 368, 375, 376, 380, 382 X Vizante, Vasile 63 Xenopol, Nicolae 731 Vizanti, Alexandru 173, 300, 317, 318 Voiculescu, Nicolae 15 Z Voinov, Nicolae 517, 631, 632, 633, 634, 635, Zarifopolu, G. 689 647 Vrana, Christian (Cristodor) 15, 23 Zissu, Alexandru T. 223, 231, 367, 368, 370, 375, 380 W Zotescu, Nicolae 15, 23 Waddigton, William Henry 344, 356 Zotescu, Vasile 16

755

CUPRINS

Cuvânt înainte ...... V Avant°propos ...... XI Foreword ...... XIX Prefaﬂæ ...... XXVII Préface ...... XXXV Preface ...... XLIII Notæ asupra ediﬂiei ...... LI Note sur l’édition ...... LV Note to the Edition ...... LVII Rezumatul actelor øi documentelor ...... 1 Regestes des écrits et documents ...... 5 Documents and Acts Digest ...... 9 Acte øi documente ...... 13 Miniøtrii de Externe (1859–1919) ...... 719 Misiunile diplomatice (1859–1919) ...... 725 Adnotæri ...... 737

Indice de persoane ...... 747

757 758 759 760 761 762