ORGANIZAREA INSTITUfiIONALÆ A MINISTERULUI AFACERILOR EXTERNE Lucrare apærutæ în cadrul proiectului „Evoluflia istoricæ a Ministerului Afacerilor Externe“ finanflat de Guvernul României Colecflia „Evoluflia istoricæ a Ministerului Afacerilor Externe“ Coordonator: GEORGE G. POTRA © Toate drepturile asupra prezentei ediflii aparflin FUNDAfiIEI EUROPENE TITULESCU, 2004 ISBN 973-86019-9-1 ISBN 973-87148-0-X FUNDAfiIA EUROPEANÆ TITULESCU ORGANIZAREA INSTITUfiIONALÆ A MINISTERULUI AFACERILOR EXTERNE ACTE ØI DOCUMENTE Volumul I 1859–1919 Ediflie îngrijitæ de: ION MAMINA GHEORGHE NEACØU GEORGE G. POTRA Bucureøti, 2004 Coperta: Est Media SRL Tehnoredactare: Expert Edit SRL Descrierea CIP a Bibliotecii Naflionale a României Organizarea instituflionalæ a ministerului Afacerilor Stræine. Acte øi documente / Ediflie: Ion Mamina, Gheorghe Neacøu, George G. Potra Cuvânt înainte: Adrian Næstase Bucureøti: Fundaflia Europeanæ Titulescu, 2004°12°15 1 vol. Colecflie: ISBN 973°86019°9°1 2004 - ISBN 973°87148°0°X I. Næstase, Adrian (cuv. înainte) II. Mamina, Ion (ed.) III. Neacøu, Gheorghe (ed.) IV. Potra, George G. (ed.) 354.31 (498) ''1859/1919'' CUVÂNT ÎNAINTE Dezbaterile parlamentare m°au atras încæ de pe când eram tânær cercetætor la Institutul de Cercetæri Juridice. Mai întâi a fost curiozitatea, apoi revela˛ia bogæ˛iei de idei øi a consumului de energie intelectualæ, în fine, bucuria de a mæ întâlni cu nume mari, oratori de clasæ, pe care îi urmærisem pânæ atunci doar indirect, prin prisma studiilor sau monografiilor care li se dedicaseræ. I°am cunoscut astfel mai bine pe Ion C. Brætianu, Mihail Kogælniceanu, Dumitru Brætianu, P.P. Carp, Nicolae Filipescu, Titu Maiorescu, Take Ionescu, Barbu Øtefænescu°Delavrancea, Nicolae Titulescu — øi lista, care se vrea doar sugestivæ, ar putea continua — în clipele de cumpænæ ale ˛ærii sau în perioadele de construc˛ie bine judecatæ, am în˛eles rolul de laborator al marilor decizii pe care orice Parlament al unei ˛æri democratice øi°l asumæ øi îl onoreazæ cu în˛elepciune øi fidelitate. Îngælbenite de vreme, filele Monitorului Oficial, care a consemnat aspira˛ii, preocupæri, eforturi, confruntæri de idei, au ræmas pentru mine — oricât ar pærea de ciudat — o lecturæ pasionantæ, cæci în numeroase din interven˛iile parlamentare am gæsit deopotrivæ poezie øi muzicalitate, gravitate øi echilibru, expre- sivitate øi rezonan˛æ, subtilitatea de a încânta øi for˛a de a convinge. Consacrându°mæ de la un moment dat dreptului interna˛ional øi aprofundând cercetæri privind diploma˛ia româneascæ interbelicæ, am pæøit la o cercetare sistematicæ a dezbaterilor parlamentare, agitate uneori, dar temeinice totdeauna, înscriind pe agenda lor grave probleme de politicæ externæ româneascæ. A fost poate o premoni˛ie. Peste câ˛iva ani intram în politicæ, deveneam parlamentar øi, în 1992, preøedinte al Camerei Deputa˛ilor. Când, în 1990, mi s°a încredin˛at mandatul de ministru de Externe — øi am evocat în altæ parte cum øi de ce, contextul intern øi problemele complexe ce confruntau ˛ara noastræ pe plan interna˛ional — am sus˛inut un proiect de editare a documentelor diplomatice ale României, de elaborare øi publicare a unor lucræri speciale (câteva zeci) pe teme ale rela˛iilor bilaterale ale României la scaræ istoricæ, precum øi a unor monografii dedicate figurilor ilustre ale diploma˛iei româneøti. Nu°mi propun aici sæ fac un bilan˛, nu°mi propun nici sæ analizez, ceea ce ar fi mai complex øi ar cere øi mai mult spa˛iu, care au fost cauzele întârzierilor, blocajelor, abandonærilor ø.a. Cred astæzi, mai mult decât ieri, cæ atunci am lansat un proiect imperios necesar, cu V dublæ valoare, politicæ øi øtiin˛ificæ. Nu era vorba doar de o restituire — în Europa al˛ii o fæceau de decenii — ci de un semnal politic. Era necesar sæ reafirmæm stræinætæ˛ii, clar øi categoric, sensul op˛iunilor noastre de politicæ externæ, inclusiv prin recursul la dimensiunea parlamentaræ a vie˛ii noastre politice, cæ op˛iunile poporului român au fost øi au ræmas eminamente europene pe întregul parcurs al istoriei moderne øi contemporane, în ciuda accidentelor istorice date de ocupa˛ia stræinæ, militaræ sau politicæ. Ruptura cu falimentara ideologie øi cu vetustele structuri, nevoia de deschidere øi de imagina˛ie, de regenerare a corpului diplomatic, apelul la noi mentalitæ˛i øi competen˛e, care sæ dea orizont øi eficien˛æ demersului diplomatic, mi°au impus în anii mandatului de øef al diploma˛iei româneøti sæ pæøesc la reorganizarea Ministe- rului de Externe. Departe de a simplifica, stræin oricæror tendin˛e negativiste, recu- noscând cæ au fost øi momente faste, cæ au fost unele ini˛iative în˛elepte øi unele acte curajoase de politicæ externæ în istoria postbelicæ, în˛elegeam cæ nimic nu mai poate fi ca înainte. Comunismul se præbuøise în Europa, Tratatul de la Varøovia øi Consiliul de Ajutor Economic Reciproc erau pe cale de a deveni pagini de istorie, orice scheme ale rela˛iilor interna˛ionale din fostul „lagær“ socialist deveneau nu doar anacronice, ci øi inoperante. Dacæ adoptarea deciziei politice de reorganizare a Ministerului Afacerilor Externe n°a pus probleme, transpunerea în practicæ a fost mai complexæ øi mai dificilæ. Abandonarea cliøeelor øi asumarea func˛iei de laborator øi instrument de politicæ externæ ar fi fost imposibile dacæ am fi læsat sæ supravie˛uiascæ anchiloze øi personaje care nu°øi puteau depæøi calitatea de func˛ionari cumin˛i øi disciplina˛i. Ministerul Afacerilor Externe nu mai putea în nici un fel ræmâne ceea ce înregistraseræ ca o fatalitate cei peste 50 de ani de evolu˛ie postbelicæ. Îmi place sæ cred cæ n°am ac˛ionat niciodatæ intempestiv øi subiectiv øi, mai mult decât atât, n°am nesocotit ceea ce a fost pânæ la noi. Aøa se face cæ, dorind sæ trec la organizarea Ministerului Afacerilor Externe, am resim˛it nevoia de a vedea actele fundamentale ale devenirii în timp a acestei institu˛ii fundamentale a statului. Nici o clipæ nu m°am gândit sæ reactivez formule vechi de un secol; curajoase øi progresiste la origine, ele ræmâneau paøi de început, istorie pur øi simplu. A le ignora ar fi fost însæ cel pu˛in o eroare. Orice proiect succesiv presupune investigarea tuturor demersu- rilor anterioare. Am avut atunci surpriza neplæcutæ sæ constat cæ nu exista un corpus al actelor fundamentale ale construc˛iei øi evolu˛iei Ministerului Afacerilor Externe, cæ, în ciuda unor repere cronologice øi tematice, care mi°au permis accesul par˛ial la unele dintre aceste documente, nimeni nu le putea pune pe masæ, ca texte autentice øi integrale, în succesiunea lor, fapt indispensabil pentru a urmæri evolu˛ia logicæ a demersului parlamentar în acest sens. VI Nu puteam aøtepta atunci, stante pede, întocmirea unui asemenea corpus de documente pentru a împlini ceea ce era imperios necesar, dar eram convins cæ acest lucru trebuie sæ se facæ øi eram hotærât sæ°l promovez øi sæ°l sus˛in. O datæ cu revitalizarea în 2002 a Funda˛iei Europene Titulescu, a cærei conducere am reluat°o, dupæ o marginalizare nedelicatæ, ca sæ folosesc un eufemism, s°a trecut nu doar la relansarea proiectelor privind editarea operei politico°diplomatice øi a operei øtiin˛ifice a lui Nicolae Titulescu, Patronul diploma˛iei româneøti, ci øi la ini˛ierea unor demersuri privind istoria politicii externe øi a diploma˛iei româneøti, care nu pot face abstrac˛ie de evolu˛ia institu˛iilor øi biografia personalitæ˛ilor reprezentative. Hotærârea de guvern pe care am adoptat°o în toamna acestui an privind editarea documentelor diplomatice ale României consolideazæ toate proiectele în curs, deschide noi orizonturi, asiguræ infrastructura øi finan˛area øi, în fine, un suport politic øi o egidæ academicæ corespunzætoare. În acest spirit, istoricul øi editorul George G. Potra, directorul Funda˛iei Europene Titulescu, ne propune azi Colec˛ia „Evolu˛ia istoricæ a Ministerului Afacerilor Externe“, proiect antrenând cercetætori ce au øtiin˛a de a°l urmæri øi hotærârea de a°l finaliza. Elaborarea øi apari˛ia acestei colec˛ii sub egida Funda˛iei Europene Titulescu infirmæ reproøul unei titulescomanii, probeazæ o largæ deschidere spre ideile, institu˛iile øi personalitæ˛ile româneøti de voca˛ie europeanæ, pe un amplu arc temporal, pe care le aduce din Istorie în Prezent ca mærturie a unui destin asumat. Spre deosebire de al˛ii, care le°au fæcut pe toate la timpul lor, noi suntem obliga˛i sæ ne miøcæm repede, sæ aducem cercurilor de specialitate øi publicului larg aceste noi mærturii ale fæuririi României moderne, ale paøilor oneøti øi fermi fæcu˛i spre Europa øi în Europa. Noi nu mai putem amâna, noi nu mai putem aøtepta, timpul se comprimæ øi aøteptærile sporesc cu fiecare zi. Colec˛ia propune 4 volume masive: primele trei sunt dedicate „Organizærii insti- tu˛ionale a Ministerului Afacerilor Externe“, iar cel de°al patrulea focalizeazæ asupra personalitæ˛ilor diriguitoare ale politicii externe øi diploma˛iei româneøti (1859–2004), o adeværatæ enciclopedie, prima de acest fel de la noi. Salutar din toate punctele de vedere, acest proiect prestigios mæ angajeazæ intelec- tual øi moral ca om de øtiin˛æ øi ca om politic. Am în fa˛æ de mai multe zile primul volum al colec˛iei, revin asupra lui seara târziu, îi devin prizonier øi nu øtiu exact ce sæ scriu mai întâi despre el. Aø putea rezuma: bene, recte, pulchre. Øi totuøi, cred cæ se impun câteva sublinieri. Acoperind anii 1859–1919, cele 55 de acte øi documente fundamentale privind organizarea institu˛ionalæ a Ministerului Afacerilor Externe sunt mærturii ale gândirii VII øi faptei pærin˛ilor fondatori ai României moderne, ilustreazæ sensul clar al angaja- mentului lor øi for˛a lor ac˛ionalæ, puse în serviciul interesului na˛ional. Unirea din 1859 a deschis poarta unui proces de construc˛ie statalæ corespunzând nevoilor na˛iunii române øi în concordan˛æ cu exigen˛ele europene, a fost momentul în care s°a trecut, cu responsabilitatea øi vigoarea pionierilor, la fæurirea institu˛iilor statului unitar, care avea de câøtigat Independen˛a øi Desævârøirea Unitæ˛ii Na˛ionale.