DOCSLIB.ORG

The New Poetry, from Avant-Garde to Postmodernism and Beyond

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
The New Poetry, from Avant-Garde to Postmodernism and Beyond Iulian Boldea (Editor) - Literature, Discourses and the Power of Multicultural Dialogue Arhipelag XXI Press, Tîrgu Mureș, 2017. eISBN: 978-606-8624-12-9 THE NEW POETRY, FROM AVANT-GARDE TO POSTMODERNISM AND BEYOND Sorin Ivan Prof. PhD, Titu Maiorescu University of Bucharest Abstract:As the ŖPhiladephia Experimentŗ defied the laws of space and time, the political experiment of communism has taken a poetic generation out of history for two decades. After a long absence from the space of the genuine literature, the young authors of the fifth decade came out to the light of the literary existence in another time and in another space. Their time, a time of literary innovation, which, aesthetically, put them in the avant-garde of poetry, and, historically, in post-avant-gardism, had passed. The sixties are the framework of a new exit from time, of the return in the past of poetry, in the young contemporary poetsř effort to recover the poetry of the interwar modernism, putting the socialist realism and proletcultism in brackets, under the neo- modernist experience. But, even though the process of renewal had been interrupted by history and by the poetsř long silence, their poetry, which remarkably was announcing the literary postmodernism, influences some of the most innovative poets of neomodernism, postmodernism, and even of the next poetical generations. It is an aesthetic continuity in full historical discontinuity, through which a renewal process, in the avant-garde of poetry, is partially recovered. Keywords:avant-gardism, proletcultism, neomodernism, postmodernism, continuity in discontinuity 1. „Generația Philadephia” a literaturii române Cu „generația pierdutăŗ s-a întâmplat ceva desprins parcă din distopiile science- fiction traduse în limbaj hollywoodian. Estetic vorbind, generația tinerilor scriitori a dispărut într-o fantă a istoriei către sfârșitul deceniului al cincilea și a reapărut la lumină douăzeci de ani mai târziu, într-o ipostază nouă, determinată de dimensiunea temporală și spațială în care a ajuns. Plecând de la celebrul Experiment Philadephia, ocultat în ceaţa istoriei şi a conspiraţiei, perpetuat ca o enigmă insolubilă, putem considera generația pierdută, aflată sub presiunea infernală a unui experiment istoric, de natură politică şi ideologică Ŕ forțând limitele metaforei în stilul suprarealist și postmodernist al unora dintre poeţii ei Ŕ, Generația Philadelphia a literaturii române. Experimentul istoric l-au constituit instaurarea comunismului şi procesul de distrugere culturală, spirituală, identitară, cu arme politice şi ideologice, care a început odată cu acest act fatidic. Aşa cum nava supusă bombardamentului magnetic pentru a fi ascunsă de radar a apărut în alt spaţiu, la o distanţă geografică apreciabilă, generația pierdută, prin poeţii ei, a reapărut, după ce fusese „ascunsăŗ din spaţiul estetic al poeziei, într-un alt timp, la o distanţă semnificativă de cel al manifestării sale originare, după aproximativ două decenii. După această reapariţie, în urma experimentului ideologic, odată cu ieşirea fizică la lumina istoriei, pe lângă întoarcerea treptată la poezie, ea a început să-şi manifeste existenţa şi în alt fel, cel puţin parţial, prin poezia generațiilor ulterioare. Pe de o parte, un experiment științific care a forțat frontierele cunoașterii, pe de alta, un experiment politic, care a generat efecte distructive în domeniul culturii, în speță al literaturii, şi în toate ariile existenței. În istoria literaturii române postbelice, generația literară a deceniului al cincilea este definită prin sintagma „generația pierdutăŗ (Eugen Simion). Dacă privim literatura 31 Section: Literature Iulian Boldea (Editor) - Literature, Discourses and the Power of Multicultural Dialogue Arhipelag XXI Press, Tîrgu Mureș, 2017. eISBN: 978-606-8624-12-9 română interbelică și postbelică în logica evoluției ei, atunci argumente esențiale conduc către ideea că vorbim, într-adevăr, de o generație pierdută. Este „pierdutăŗ sub două aspecte fundamentale: cel al evoluției literaturii și cel al evoluției personale a scriitorilor, în cazul de față a poeților. Sub primul aspect, odată cu întreruperea procesului de înnoire estetică început în deceniul al cincilea, cursul evoluției literaturii române este blocat. Mișcarea literară din anii ř40 se situează în continuarea avangardei, în valurile ei succesive, care culminează cu suprarealismul. În sine, este ea însăşi o formă de avangardism, într-o ipostază relativ temperată sau, în ordine diacronică, de postavangardism, prin sensul înnoitor și prin natura estetică a schimbării. Această continuitate este evidentă, pe de o parte, la nivel conceptual și ideologic, în articolele programatice ale autorilor noii generații, care duc mai departe ideile celor din deceniul al treilea, pe de altă parte, în poemele lor, care atestă afinități și filiațiuni certe cu poezia avangardei. Declanşat la sfârșitul modernismului, procesul de reformare estetică duce către o nouă epocă a literaturii, spre postmodernism. Prin actul de deconstrucție a poeziei din anii ř40, început de Geo Dumitrescu și continuat de ceilalți, literatura română se situează într-o poziție de avangardă a evoluției literaturii la nivel european și nu numai. Reforma canonică declanșată în deceniul al cincilea este întreruptă însă sub presiunea ideologică a noului regim politic. Practic, după anul 1947, în care apar ultimele cărţi libere (între acestea, Cântece negre, de Ion Caraion), literatura română intră sub controlul total al cenzurii, care o transformă într-un instrument de propagandă ideologică. Sincopa durează două decenii, un interval de stagnare a literaturii în evoluţia ei conceptuală şi estetică. Cu puţine excepţii, literatura română devine, în această lungă perioadă, spaţiul de manifestare a ideologiei totalitare, transfigurată estetic prin „viziunea literarăŗ a realismului socialist şi a proletcultismului. În cea de-a doua privinţă, cea a evoluţiei individuale a scriitorilor, majoritatea poeţilor îşi ratează evoluţia firească și dezvoltarea literară, începute sub auspicii dintre cele mai bune, fulminante, în cazul unora dintre ei. Toţi sunt reduşi la tăcere, scoşi de pe scena literaturii pentru două decenii. Unii cad victimă noii orânduiri politice, fiind aruncaţi în temniţele comuniste. Alţii părăsesc prea devreme scena vieţii. Unii emigrează, alţii se pun în slujba regimului, fie şi pentru o vreme. Există şi membri ai tinerei generaţii care abandonează literatura pentru o lungă perioadă sau definitiv. Alţii se întorc neconvingător, sporadic, pe tărâmul literelor, fără a mai putea continua ceea ce începuseră în primii ani ai deceniului al cincilea. Tragedia generaţiei pierdute este definită, în câteva cuvinte, de Monica Lovinescu: „Peste sârma ghimpată a războiului urma să cadă oblonul aşa-zisei păci. Şi poeţii tineri de atunci aveau să se risipească prin moarte, temniţi şi tăceri.ŗ1 Puţini sunt cei care îşi reiau procesul creaţiei de unde fuseseră obligaţi să-l abandoneze, recuperându-şi producţiile vechi, încercând, unii cu disperare, după terifiante experienţe penitenciare (Ion Caraion), să se încadreze în ritmurile şi cadenţa noului timp, căruia trebuie să i se adapteze după o tăcere de aproape un sfert de secol. Procesul este dificil, uneori imposibil. Ei, cei de acum, sunt alţii, transformaţi de experimentele tragice ale istoriei. Elanul înnoitor, spiritul rebel, insurgent, entuziasmul, energia vitală şi suflul mesianic, care lucrau sinergic pentru reformarea poeziei şi modelarea viitorului în baza viziunilor lor inovatoare, au rămas în urmă, la peste două decenii distanţă, într-un timp al începutului, dar sfârşit prea devreme. Maturi după douăzeci de ani, scriu acum altfel, îndepărtați de spiritul înnoitor care le anima poezia în anii deceniului al cincilea şi dădea un sens transfigurator actului lor literar convertit într-o mişcare de revoluţionare a mentalităţii literare şi a poeziei. Procesul este închis, iar, odată cu închiderea lui, 1Monica Lovinescu, Unde scurte, Limite, Madrid, 1978 32 Section: Literature Iulian Boldea (Editor) - Literature, Discourses and the Power of Multicultural Dialogue Arhipelag XXI Press, Tîrgu Mureș, 2017. eISBN: 978-606-8624-12-9 literatura română ratează o şansă de evoluţie de pe o poziţie de avangardă la nivelul poeziei din Europa şi din lume. Ratată, într-o măsură semnificativă, este şi evoluţia scriitorilor care, obligaţi la tăcere două decenii, sunt nevoiţi să se reinventeze şi să ia totul de la început, la mijlocul anilor ř60. Dar niciunul dintre ei nu se mai poate întoarce pe poziţia de avangardă de pe care militase pentru noua poezie până pe la mijlocul anilor ř40 şi puţin după. Ei redebutează într-o literatură care îşi reia firul evoluţiei de la un moment anterior procesului de înnoire, reeditând în diverse forme modernismul interbelic. Foştii postavangardişti se întorc în literatură într-un moment anterior debutului lor, într-un neomodernism tributar epocii literare dintre cele două războaie, ca într-o călătorie în timp, dar în trecut, și nu în viitor. Este a doua călătorie în timp pe care o fac sub auspiciile experimentului politic, care produce efecte şi pe plan literar, un regres estetic pentru ei şi pentru literatura română. Din acest punct de vedere, ei sunt o generaţie pierdută într-o literatură pierdută, pentru două decenii și chiar mai mult, în spaţiul vid al unei istorii nebuloase. O generație pierdută, care, totuși, va fi parțial regăsită în poezia postbelică. 2. Noua poezie, calea către noul canon Poemele emblematice, în materie de viziune și de opțiune
Load more

Recommended publications
  • Tactica Dublei Măsuri
    REVISTà LUNARà DE CULTURà A SOCIETÃÞII SCRIITORILOR TÂRGOVIªTENI Anul XVIII, Nr. 3 (204) martie 2017 Apare cu sprijinul Consiliului Local Municipal ºi al Primãriei Municipiului Târgoviºte Tactica dublei mãsuri A fãcut, pe la începutul lui martie, oarece valuri pe facebook postarea intitulatã Autodenunþ a unei profesoare de gimnaziu din Bucureºti care declara cã a decis sã nu respecte, în mod premeditat, programa ºcolarã de limba românã, ºi sã nu citeascã împreunã cu elevii sãi poeziile de Eminescu, Amintirile lui Creangã, baladele populare, pastelurile de 150 de ani, nuvelele lui Slavici... Cei care au luat cunoºtinþã de aºa ceva s-au împãrþit repede în douã tabere (ºi grupe de vârstã), unii aplaudând spiritul independent ºi reformator al autodenunþatei, alþii exprimându-ºi indignarea faþã de îndrãzneala de a-i respinge pe clasici. Primii se manifestau chiar pe wall-ul profesoarei ºi se legitimau, îndeobºte, ca reprezentanþi ai atitudinii #rezist. Ceilalþi, mai în vârstã, dar ºi ceva mai documentaþi, îºi exprimau separat rezervele. Dar atât le trebuia, dacã îndrãzneau s-o facã pe teritoriul #rezistenþilor! Am citit cu atenþie textul profesoarei ºi am consultat programa ºcolarã. Am constatat cã polemica se limita doar la refuzul clasicilor, aplaudat de unii ºi incriminat de ceilalþi. Numai cã ºi unii ºi alþii au exacerbat un element, totuºi, secundar. Pentru cã e sensibil. O problemã din registrul ideilor gingaºe, cum spunea Paul Zarifopol, al cãrui strãlucitor eseu despre clasici profesoara de gimnaziu din capitalã îl ignorã, probabil, cu desãvârºire. Dar nu faptul cã-l ignorã pe Zarifopol e problema ei, ci faptul cã ignorã ceva mult mai accesibil, ºi anume conþinutul programei ºcolare pe care spune cã nu mai vrea s-o respecte.
    [Show full text]
  • ”Lost Generation”. the Phoenix Bird of Aesthetics Arising from the Refusal of Aesthetics
    CCI3 LITERATURE THE NEW POETRY AND THE NEW POETICS OF THE ”LOST GENERATION”. THE PHOENIX BIRD OF AESTHETICS ARISING FROM THE REFUSAL OF AESTHETICS Sorin Ivan, Prof., PhD, ”Titu Maiorescu” University of Bucharest Abstract: The poets of the Albatros magazine are the heart of a generation that aims to revolutionize literature and to create a new poetry. At the origin of this movement there lies an ontologically based aesthetic explanation: the desire of separation from the literary tradition and the aesthetic canons (a polemical and iconoclastic breakup), the need for poetic renewal in a time under the sign of urgency, of change and of desire for rebirth from the ruins of the war. In the young poets’ vision, poetry must descend from the metaphysical heavens of an empty aesthetics into the immediate reality, as an instrument of life, as a way of living. The new poetry is born from the ashes of an outdated aesthetics and from the ashes of time, with a new, messianic meaning, proclaiming the future and the new man. The poets of the Albatros magazine, and others, who write in the literary press of the time, thus create a revolutionary movement in the literary mentality and poetry. Out of the anti-poetic and anti- aesthetic ideology of this movement, a new aesthetic is born, from which the new poetry grows. In this context, Geo Dumitrescu is an iconic poet for the new aesthetics, raised from negation, and for the new poetry. It is interesting to see which are the defining elements of the anti-aesthetic and anti-poetic aesthetics and what the ”new poetry”, promoted by the war generation, means compared to the ”old poetry”.
    [Show full text]
  • Gidni 2 Literature 52 Poetry in a State of Emergency
    GIDNI 2 LITERATURE POETRY IN A STATE OF EMERGENCY. AESTHETIC FORMS OF OBJECTIFICATION OF THE NEW POETRY IN THE FIFTH DECADE Sorin Ivan, Prof., PhD., Postdoc Researcher, ”Titu Maiorescu” University of Bucharest Abstract: At the beginning of the fifth decade, poetry is in a state of emergency. The young poets of the war generation (the future Ŗlost generationŗ) do not want any longer to write as before and as in the immediate present of literature, as they explicitly state in their manifesto-texts. The state of emergency has an aesthetic dimension and a psychological one, and both converge in a common attitude towards literature: the rejection of aesthetics, the desire to assert a new poetic vision and a new literary canon.The new poetry of these years, defined by the poetsř attempt to revolutionize the canon, includes different forms of lyrical objectification, in a remarkable poetic variety, under the auspices of revolt, protest and aesthetic renewal. One of the poets who live dramatically the state of emergency is Ben. Corlaciu, a special lyrical voice of the generation, aesthetically interesting, representative for the poetics of the bohemian attitude, defiance and evasion as ways of developing the new poetry. Keywords: state of emergency, rejection of aesthetics, defiance, evasion, new poetry Boemul rebel bântuit de himera libertății Placheta Manifest liric (1945), de Ben. Corlaciu, se deschide cu un poem-motto, Cioclul, care aruncă o săgeată otrăvită, înmuiată în veninul sfidării, către lumea academică. Alternativa la condiţia de vagabond, de „golan‖, care, în esența ei, exprimă viaţa, dinamismul existențial, frenezia creatoare, este cea de academician ori chiar de preşedinte al Academiei, asociată cu sterilitatea, cu lipsa de vitalitate, cu o imagine solemnă care nu exprimă nimic.
    [Show full text]
  • Completare Trista La Un Jurnal Din 1949: Critica De Directie A
    Scris de corneliu.leu pe 14 ianuarie 2013, 13:56 Completare trista la un jurnal din 1949: Critica de directie a lamuririi si dumiririi (III) In memoria generatiei de confrati mai mari, cea a lui Mihu Dragomir, Dimitrie Stelaru, Neculai Tautu, George Dan,Tudor Musatescu, Geo Dumitrescu, Radu Boureanu, Ghita Dinu, Lucian Grigoresccu, Ion Vlad, Spiru Chintila, Petru Dumitriu, Gellu Naum, Laurentiu Fulga, Sasa Pana, Radu Tudoran, Alexandru Balaci, Mati Aslan,Eugen Schileru, Nicolae Margeanu, Nicolae Crisan, Nicolae Jianu, Mircea Marc, de la care am apucat sa invat ceva din lupta cu poncifele vremii. Asa s-a preluat din literatura burgheza termenul de „critica de directie” dandu-i-se continutul dorit de serviciile prop-agit si nu numai, unde respectivii se aflau in functii sau, dupa caz, deveneau colaboratori. Iar cea mai mare parte a generatiei mele literare a fost contaminata nu numai de totala neincredere intr-un asemenea aparat al criticii si cronicariei ci, chiar si de precautii tematoare. Care, uneori, s-au confirmat foarte tarziu; adica abia cand au iesit la iveala din arhivele securitatii dosarele unor confrati de ai nostri din lumea criticii literare. Sigur, intrucat in toate domeniile au existat asemenea cazuri, lucrurile nu mira. Dar nici nu putem spune ca demonetizarea pe care o constatam astazi in privinta genului literar respectiv nu are si asemenea cauze, de vreme ce, daca luam toti autorasii de recenzioare care ne deveneau colegi, ajungem la concluzia ca, pentru eficienta controlului „critic” asupra actului de creatie, partidul sau organele sale represive ar fi vrut chiar sa ne ducem viata „obsteasca” in colhozurile din Uniuni (a se citi „viata supravegheata”) in proportie de unu la unu.
    [Show full text]
  • Biblioteca Judeţeană „Ioan N. Roman” Constanţa
    CÃRTI CU AUTOGRAF GELU CULICEA MANUSCRISE SI CÃRTI CU DEDICATII AUTOGRAFE ÎN COLECTIILE BIBLIOTECII JUDETENE CONSTANTA 1 Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” Constanța CÃRTI CU AUTOGRAF 2 Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” Constanța CÃRTI CU AUTOGRAF BIBLIOTECA JUDEÞEANÃ CONSTANÞA GELU CULICEA MANUSCRISE SI CÃRTI CU DEDICATII AUTOGRAFE ÎN COLECTIILE BIBLIOTECII JUDETENE CONSTANTA - Bibliografie adnotatã - Prefaþã de CONSTANTIN NOVAC CONSTANÞA, 2000 3 Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” Constanța CÃRTI CU AUTOGRAF SERIA DIN COLECÞIILE BIBLIOTECII JUDEÞENE CONSTANÞA 4 Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” Constanța CÃRTI CU AUTOGRAF 5 Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” Constanța CÃRTI CU AUTOGRAF 6 Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” Constanța CÃRTI CU AUTOGRAF ARGUMENT Biblioteca Judeþeanã Constanþa deþine un valoros fond de carte, de la primele tipãrituri româneºti la opere în ediþii princeps semnate de personalitãþi româneºti ºi ale culturii universale, fiind în cadrul instituþiilor de profil una dintre marile depozitare de culturã. Este demn de remarcat faptul cã în cadrul acestor colecþii existã un bogat fond de manuscrise ºi cãrþi cu dedicaþie ºi autograf. O parte a acestora a fost evidenþiatã cu diverse ocazii: expoziþii de carte, articole în publicaþii de specialitate. Altele, pânã în decembrie 1989, fãcând parte din colecþiile speciale nu erau accesibile publicului. Existã acum ocazia de a fi valorificate. Menþionãm o serie de personalitãþi care au înnobilat cu semnãtura sau dedicaþia proprie paginile unor volume: Tudor Arghezi, Felix Aderca, Cincinat Pavelescu, Regina Maria a României, C.C. Giurãscu, Martha Bibescu, Ion Creangã, Panait Istrati, Victor Eftimiu, George Cãlinescu, Aron Densuºianu, A.C. Cuza, Camil Petrescu, Anton Pann, George Murnu, Radu D. Reosetti, Stendhal, Tudor Vianu, C.
    [Show full text]
  • Lumină Lină Gracious Light
    Lumină Lină Revistă de spiritualitate şi cultură românească Gracious Light Review of Romanian Spirituality and Culture THE ROMANIAN INSTITUTE OF ORTHODOX THEOLOGY AND SPIRITUALITY CAPELA SF. APOSTOLI PETRU ȘI PAVEL AN XXIII/ NR.4 OCTOMBRIE – DECEMBRIE 2018 NEW YORK Lumină Lină • Gracious Light, An XXIII/ Nr. 4, 2018 New York ISTITUTUL ROMÂ DE TEOLOGIE ȘI SPIRITUALITATE ORTODOXĂ Capela Sf. Apostoli Petru şi Pavel, ew York INCORPORATED IN AUGUST 1993 www.romanian-institute-ny.org Preşedinte: Biserica: Pr. Prof. Dr. Theodor Damian 14-22 27th Ave. 30-18 50th Street (14th Street/ 27th Ave.) Woodside, ew York 11377 Astoria, ew York Tel./Fax: (718) 626-6013 Subway , W, bus Q 18 E-mail: [email protected] Revista Lumină Lină este membră a Asociaţiei Revistelor, Publicaţiilor şi Editorilor (ARPE). Lumină Lină. Gracious Light, a peer reviewed publication, is indexed and abstracted in World Laboratories and Scientific Resources Index and TLS Arhive. Colegiul de redacţie: Director: THEODOR DAMIAN, [email protected] Redactor şef S.U.A.: M. N. RUSU, [email protected] Redactor şef România: MIHAELA ALBU, [email protected] Secretar de redacţie, tehnoredactare şi paginare: CLAUDIA DAMIAN Redactori: SORIN PAVĂL, ANDREEA CONDURACHE Fotoreporter: ALEX MARMARA Consilieri editoriali: DAN ANGHELESCU, GELLU DORIAN, IOAN GÂF-DEAC, AUREL ŞTEFANACHI, MUGURAŞ MARIA VNUCK, DAVID VNUCK Contribuţiile pentru susţinerea şi publicarea revistei sunt binevenite şi se scad la taxe. Cecurile pot fi făcute pe numele Institutului sau al Bisericii Sf. Ap. Petru şi Pavel şi trimise la adresa redacţiei: Pr. Th. Damian, 30-18 50th Street, Woodside, New York 11377. Revista este redactată trimestrial de către Institutul Român de Teologie şi Spiritualitate Ortodoxă, Capela Sf.
    [Show full text]
  • Identitatea Românească (I)
    Eugen SIMION Identitatea românească (I) Abstract Mai totdeauna, când vine vorba de aceste subiecte ce țin de ideea de specific sau de valorile spiritualității naționale, primii care ies pe scenă şi se încaieră sunt, cum am zis şi altădată, delatorii şi zelatorii. Ei reuşesc să acapareze spațiul oricărei dezbateri şi s‐o compromită în cele din urmă... Să fie aceasta o specialitate românească, să pornească identitatea noastră de la această incapacitate de a privi corect şi de a judeca drept un subiect, şi nu orice subiect, ci acela care defineşte chiar modul nostru de a fi? Mulți cred că aşa stau lucrurile şi că felul românesc de a fi este să le ʺsminteascăʺ şi, astfel, să le încurce, să le obosească şi, la sfârşit, să le părăsească epuizate, golite de sens, inerte... Aşa să fie, de la acest punct porneşte, oare, ʺmintalitateaʺ românească, la atât se rezumă filosofia şi forța noastră de acțiune în istorie? Mi‐am pus deseori aceste întrebări, citindu‐i pe cei vechi (pe ʺspecifiştiiʺ noştri) şi pe publiciştii de azi, mai toți de părere că spiritul daco‐roman este vegetativ şi, cum a spus un filosof socratic din generația lui Cioran, modul lui de a acționa în viață este de a nu face nimic sau de a se face că face şi, atunci, încurcă bine lucrurile. Cuvinte‐cheie: identitate românească, globalizare, postliteratură, postmodernitate, delatori, zelatori. ʺRomanian Identityʺ. Almost always, when talking about subjects regarding the national specific or the national spiritual values, the first one who fall to blows are, as I mentioned, several times, the delators and the partisans.
    [Show full text]
  • Vol 6 1 2015.Pdf
    EDITOR-IN-CHIEF Florica Bodiştean EDITORIAL SECRETARY Adela Drăucean EDITORIAL BOARD: Adriana Vizental Călina Paliciuc Alina-Paula Neamţu Alina Pădurean Simona Redeş Melitta Roşu GRAPHIC DESIGN Călin Lucaci ADVISORY BOARD: Acad. Prof. Lizica Mihuţ, PhD, “Aurel Vlaicu” University of Arad Acad. Prof. Marius Sala, PhD, “Iorgu Iordan – Al. Rosetti” Linguistic Institute Prof. Larisa Avram, PhD, University of Bucharest Prof. Corin Braga, PhD, “Babeş-Bolyai” University of Cluj-Napoca Assoc. Prof. Rodica Hanga Calciu, PhD, “Charles-de-Gaulle” University, Lille III Prof. Traian Dinorel Stănciulescu, PhD, “Al. I. Cuza” University of Iaşi Prof. Ioan Bolovan, PhD, “Babeş-Bolyai” University of Cluj-Napoca Assoc. Prof. Sandu Frunză, PhD, “Babeş-Bolyai” University of Cluj-Napoca Prof. Elena Prus, PhD, Free International University of Moldova, Chişinău Assoc. Prof. Tatiana Ciocoi, PhD, Moldova State University Assoc. Prof. Jacinta A. Opara, PhD, Universidad Azteca, Chalco – Mexico Prof. Raphael C. Njoku, PhD, University of Louisville – United States of America Prof. Hanna David, PhD, Tel Aviv University, Jerusalem – Israel Prof. Tupan Maria Ana, PhD, “1 Decembrie 1918” University of Alba Iulia Prof. Ionel Funeriu, PhD, “Aurel Vlaicu” University of Arad Prof. Florea Lucaci, PhD, “Aurel Vlaicu” University of Arad Prof. Corneliu Pădurean, PhD, “Aurel Vlaicu” University of Arad Address: Str. Elena Drăgoi, nr. 2, Arad Tel. +40-0257-219336 e-mail: [email protected], [email protected], [email protected] ISSN 2067-6557 ISSN-L 2247/2371 2 Faculty
    [Show full text]
  • Investeşte În Oameni
    UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU ACADEMIA ROMÂNĂ POSDRU 2007-2013 2007-2013 Investeşte în oameni ! FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 Axa prioritară nr.1 „Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere” Domeniul major de intervenţie 1.5 “Programe doctorale şi post-doctorale în sprijinul cercetării” Titlul proiectului: “Cultura română şi modele culturale europene: cercetare, sincronizare, durabilitate” Beneficiar: Academia Română Numărul de identificare al contractului: POSDRU/159/1.5/S/136077 GENERAȚIA PIERDUTĂ – POEZIE ȘI DESTIN ÎNTR-O ISTORIE TRAGICĂ Cercetător postdoctorat: Prof. univ. dr. Sorin IVAN Facultatea de Științe Sociale, Politice și Umaniste Universitatea Titu Maiorescu din București (Email: [email protected]) Abstract Generația războiului, formată din scriitori născuți în jurul anului 1920, a debutat fulminant la începutul deceniului cinci. Tinerii poeți din jurul revistei Albatros, dar și alți colegi de generație au inițiat o mișcare de protest estetic împotriva literaturii tradiționale, având ca obiectiv reformarea poeziei, afirmarea unui nou canon poetic. Această mișcare în direcția noii poezii a fost întreruptă de instalarea regimului comunist în România, în anii de după cel de-al doilea război mondial. A urmat o perioadă întunecată de două decenii, în care toți au tăcut pentru poezia adevărată. Unii au făcut grave compromisuri morale și politice, alții au fost închiși, unii au plecat în exil, alții au murit. Odată cu tăcerea lor impusă de regim, poezia însăși a fost redusă la tăcere. Evoluția acestor poeți și a procesului de schimbare în poezie a fost grav compromisă.
    [Show full text]
  • Saeculum52 Ok.Pmd
    editorial Mircea Dinutz ÎN DANSUL NEBUN AL STRÃLUCIRILOR VREMELNICE Oare chiar ne mai pasã de valorile noastre?! ªi, în extremã am cãzut în cealaltã: formãm niºte tineri „per- general, mai avem conºtiinþa cã aparþinem unei fect adaptabili” lumii în care trãim, superficiali, zgomotoºi, dimensiuni axiologice, unui sistem coerent de valori, cã teribili ºi teribiliºti, competitivi ºi responsabili (de binele venim de undeva ºi cã putem distinge – mãcar – valoarea personal), încrezãtori în puterile lor (cu o cotã minimã de nonvaloare?! Respirãm toxine, cu sau fãrã voia recunoscutã hazardului), cu punþile retezate spre trecut, noastrã, de cum ne trezim ºi deschidem aparatele de tradiþie ºi transcendenþã, nu de puþine ori irascibili ºi radio sau televizoarele, rãsfoim presa cotidianã, fereascã pleziriºti . Dumnezeu sã o mai ºi aprofundãm!! Nu prea ºtim ce Nu toþi, e adevãrat. Ar fi mult prea trist. Celor mai lungime au picioarele Minciunii (de n-o fi vreun top-model), mulþi (însã) le lipseºte dimensiunea esteticã, simþul dar ºtim cã ea se lasã bine digeratã de presã (scrisã sau valorilor autentice, exerciþiul moral superior. Mã îndoiesc audio-vizualã)… Aºa de bine cã, uneori, cu greu o mai a fi numai vina lor. Unde s-ar putea forma altfel, când poþi deosebi de adevãr! sunt bombardaþi, ritmic ºi necruþãtor, de kitschuri, înconju- Nociv-(ã) cu adevãrat, de-a dreptul nimicitor-(oare) nu raþi de imposturã, atraºi de luminile înºelãtoare ale unei este minciuna pe care o condamnãm cu toþii, „uniþi în lumi ce-ºi aratã ostentativ nurii, proiectând imaginea unui cuget ºi-n simþiri”, ci adevãrul amestecat cu minciuna „paradis” întors pe dos! pânã la indistincþie, într-un melanj aromitor ºi adormitor Cui convine amestecul, la fel de indigerabil, între pentru cei mai mulþi, neliniºtitor sau chiar dezgustãtor valoare ºi nonvaloare? Toþi, mai bine zis toþi cei care au pentru un numãr din ce în ce mai restrâns dintre semenii posibilitãþi materiale ºi doresc acest lucru, pot deveni noºtri.
    [Show full text]
  • “Rupture” in the Poets of the “War Generation”
    Section – Literature GIDNI THE SPIRIT OF REBELLION AND THE AESTHETIC OF “RUPTURE” IN THE POETS OF THE “WAR GENERATION” Sorin Ivan, Assoc. Prof., PhD, ”Titu Maiorescu” University of Bucharest Abstract: In the landscape of outstanding aesthetic diversity of Romanian literature of the ‘40s, the ”War Generation” plays a special role. The young writers, mostly poets, grouped around the Albatros magazine, advocates the separation from the literary tradition, from the ”outdated” aesthetic canons, and the renewal of poetry. In their vision, poetry should descent in the immediate reality, inspire from the everyday existence, from its mundane, common, bleak aspects, from the ugly and sordid, on behalf of the genuine life, unfalsified by anachronistic canons, patterns and visions. The new aesthetic involves the refusal of aesthetics, exploitation of reality and existence in all respects, the aesthetic of ugliness, in an anti-aesthetic and ”antipoetic” vision. The poets write on behalf of the future, and their poetry is crossed by a messianic air. The war offers them a fruitful framework of objectification of their conception of poetry. Fundamentally polemical, the new poetry assumes a prophetic function in the dramatic wait for the new times. The aesthetic ”revolution” started by the young poets will be suddenly stopped yet by the institution of the communist regime in Romania. The future invoked by them in their polemical and messianic poems will turn to a nightmare. The ”War Generation” will become the ”Lost Generation”. Keywords: the war generation, aesthetic revolution, new poetry, messianism, the lost generation The “war generation” and the poetics of negation The literary landscape of the ‘40s has an unprecedented richness and aesthetic diversity in Romanian literature.
    [Show full text]
  • Lunar De Cultură * Serie Veche Nouă* Anul X, Nr. 5 (113) Mai 2018 *ISSN 2066-0952 VATRA, Foaie Ilustrată Pentru Familie (1894) *Fondatori I
    5 Români din toate ţările, uniţi-vă! Lunar de cultură * Serie veche nouă* Anul X, nr. 5 (113) mai 2018 *ISSN 2066-0952 VATRA, Foaie ilustrată pentru familie (1894) *Fondatori I. Slavici, I. L. Caragiale, G. Coşbuc VATRA, 1971 *Redactor-şef fondator Romulus Guga* VATRA VECHE, 2009, Redactor-şef Nicolae Băciuţ ______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ Livia Balu, “Imari” https://biblioteca-digitala.ro Coşbuc – 100, de Nicolae Băciuţ/3 George Coşbuc, un secol de neuitare, de Florin Bengean/4 Pastel, de George Coşbuc/4 Vatra veche dialog cu Darie Ducan, de Răzvan Ducan/5 Poeme de Darie Ducan/8 Ipotezele iubitei (femeii) în lirica eminesciană, de Gligor Haşa/9 Să ne mai (re)amintim de... Zaharia Stancu, de Dumitru Hurubă/10 Corespondenţa lui Dimitrie Stelaru, de Gheorghe Sarău/12 Dimitrie Stelaru – Memoria locului, de Gheorghe Sarău/13 Înger vagabond, poe de Dimitrie Stelaru/13 Vitrina. Anca Sîrghie – primul volum al unui „vis românesc”, de Mihai Posada/14 Poeme de Dumitru Ichim/17 Biografie şi destin: Veronica Pavel Lerner, de Nicolae Băciuţ/18 Eseu. Temporalitatea în lirica Anei Blandiana, de Daniel Kiţu/19 Festivalul Internaţional de Creaţie şi Interpretare „Ana Blandiana”, de Nicolae Băciuţ/20 În văzduhul cuvintelor, de Nicolae Băciuţ/21 Gândul care ne uneşte, Tăcerea din cuvinte de Nicolae Băciuţ/22 Nevoia de traduceri, de Nicolae Băciuţ/23 Primăvara tăcerii (Cristina Vasiliu), de Ana Coman/23
    [Show full text]