Lunar De Cultură * Serie Veche Nouă* Anul X, Nr. 6 (114) Iunie 2018 ISSN 2066-0952 VATRA, Foaie Ilustrată Pentru Familie (1894) Fondatori I

Români din toate ţările, uniţi-vă! Lunar de cultură * Serie veche nouă* Anul X, nr. 6 (114) iunie 2018 *ISSN 2066-0952 VATRA, Foaie ilustrată pentru familie (1894) *Fondatori I. Slavici, I. L. Caragiale, G. Coşbuc VATRA, 1971 *Redactor-şef fondator Romulus Guga* VATRA VECHE, 2009, Redactor-şef Nicolae Băciuţ ______

În liniştea Deltei● Foto Nicolae Băciuţ ______

şi să nu dau nicio şansă cuvintelor să descrie în toată frumuseţea ei o lume de dincolo de lumi. Nici nu cred

Am ajuns târziu, dar mai bine mai târziu decât că mai e nevoie de cuvinte în faţa miracolului naturii, niciodată, în Delta Dunării. Despre mirajul ei s-a scris care s-a dezlănţuit în frumuseţi cu asupra de măsură. în fel şi chip, de către pricepuţi sau mai puţin pricepuţi Am făcut sute de fotografii, într-un automatism al dar, cu siguranţă, toţi mişcaţi sufleteşte de o lume neputinţei. Nici nu cred că e nevoie de prea multă artă fascinantă în toată bogăţia ei, cu peisaje care se ca să extragi artă din orice colţişor de Deltă. Cu imprimă adânc pe retine, cu păsări care scriu pe cer cu adevărat, Dumnezeu e cel mai mare artist şi Delta zborul lor poeme însoţite de un acompaniament ce pare Dunării e un argument în plus în acest sens. mai degrabă muzică a sferelor. Borges îşi imagina Raiul ca pe o imensă Întâlnirea cu Delta Dunării m-a făcut să-mi bibliotecă. Mi-ar plăcea ca această bibliotecă să se reevaluez o afirmaţie pe care am susţinut-o ca om de întindă între ape şi ele să se numească Delta Dunării. televiziune („O imagine face cât o mie de cuvinte”), dar NICOLAE BĂCIUŢ

https://biblioteca-digitala.ro

Un colţ de Rai, de Nicolae Băciuţ/1 Eminescu universalul (Dumitru Copilu-Copillin), de Mihai Cimpoi/3 Aşteptare şi creaţie la Eminescu, de Bianca Andreea Cătană/4 Poeme de Răzvan Ducan/5 Satul românesc, de Dan Puric/6 Poeme de Nicolae Băciuţ/6 Vatra veche dialog cu Veronica Pavel Lerner, de Nicolae Băciuţ/7 Poeme de Eugen Evu/8 Eseu. Răsucirea (N. Steinhardt), de A.I. Brumaru/9 Se ne mai (re)amintim de Zaharia Stancu, de Dumitru Hurubă/10 Corespondenţa lui Dimitrie Stelaru, de Gheorghe Sarău/12 Poeme de Adam Puslojic/13 Posteritatea lui Daniel Drăgan, de Nicolae Băciuţ/14 Încă micăţii, de Daniel Drăgan/14 Vitrina. Istoria ca viitor (Ana Blandiana), de Răzvan Ducan/16 Pe drumuri de ape Temporalitatea în lirica Anei Blandiana, de Daniel Kiţu/17 Cronica literară. Abecedarul luminii (Dumitru Ichim), de Livia Fumurescu/19 Trăiește-ți propria epopee…(Adrian Botez), de Constantin Stancu/20 Răzvan Ducan şi peisajul liricii patriotice, de Mircea Daroşi/23 O dulce şi amară vină (Valentina Becart), de Victoria Milescu/24 „Esențele tari în sticluțe mici se țin” (Grigore Carmen Tania), de Mihaela Meravei/25 Elogiul jocului existenţial (Adela Conciu), de Daniel Marian/26 Istorie şi destin (Iuliu Ionaş), de A.I. Brumaru/27 Satul paralel (Gheorghe Secheşan), de Daniel Luca/28 Povestind vei dobândi (Nicolae Suciu), de Răzvan Ducan/29 Edenul de lângă noi (Mirela-Ioana Borchin-Dorcescu), de Constantin Stancu/31 Suflete de cerneală (Delia Simona Creţu), de Mirela Laurenţiu/33 Scrisorile destinului (Emilia Amariei), de Girel Barbu/34 Decebal Seul a recidivat !, de prof. Gh.Dolinski/35 Scrisoarea şi salvarea prin scris (Gheorghe Sarău/Dimitrie Stelaru), de Nicolae Acolo unde cerul îmbrăţişează apele Suciu/36 Un document tulburător (Isif-Mihai Stupinean), de Nicolae Băciuţ/38 Iustin Handrea – Istorie şi destin (Gheorghe Dărăban), de Florin Bengean/39 Luna în oraşul blestemat (Dănuţ Ungureanu), de Mărioara Novac/40 Radical din doi (Nicolae Băciuţ), de Răzvan Ducan/41 Cărţi în seria “Europa Erlesen”. Moldau/Moldova, de Mircea M.Pop/43 Iaşi/Iassy/44 Proză românească în revista „die horen”/45 O antologie de proză şi poezie despre România/46 O antologie de proză românească contemporană/47 Mihai Diaconescu, tendinţa actuală..., de R. Subţirelu/48 Documentele continuităţii. Transilvania, starea noastră de veghe, de Ioan-Aurel Pop/49 La „Majoratul” României. Din învățăturile preotului Moruşca Matei (1890- 1979) către nepotul său, de Radu Şerban/50 Mitropolia Ortodoxă Română a Basarabiei, de Stelian Gomboş/52 De la studiul istoric, la eposul eroic, de Ionel Popa/53 Poeme de Emilia Amariei/55 O lume în nemişcare Mihai Eminescu şi Basarabia, de Gicu Manole/56 Drum la Cernăuţi, de Darie Ducan/57 Convorbiri duhovniceşti cu Î.P.S. Ioan, de Luminiţa Cornea/59 Amvon. Iubirea milostivă..., de Gheorghe Nicolae Şincan/60 Icoana din suflet, de prof.dr.Lucretia Bogdan/61 Poeme de Ioan Groşescu/62 Starea prozei. Libertatea de a fi normal, de Nicolae Suciu/63 Poeme de Ion Răşinaru/64 Biblioteca Babel. A. Camus – către o sociologie a revoltei, de Iulian Chivu/65 Mapamond. Japonia – Note de călătorie, de Mihai Posada/67 Asterisc. Primăvară cu semnificaţii la paralela 38, de Silvia Urdea/68 Tangoul bătrâneţii, de Nicu Doftoreanu/69 Prin puterea cuvântului.., de Traian Dinorel D.Stănciulescu/70 Ancheta „Vatra veche”. Prima casă, de Gheorghe Andrei Neagu/71 Prima casă, de Alexandru Jurcan/72 Casă de pescari Poeme de Nicolae Vălăreanu Sârbu/72 Itinerarii. Insula celor frumoși și bogați, de Gabriela Căluțiu Sonnenberg/73 Arhiva sentimentală. Eugen Buzoianu, de Nicolae Bucur/75 Poeme de Gheorghe Cutieru/76 Starea prozei. Amintire din liceu, de Dumitru Hurubă/77 Poeme de Camelia Ardelean/78 Maxime şi aforisme noi, de Nicolae Mareş/79 Teatru. Streptease la Bazin, de Cristian Stamatoiu/80 Cinematografia lui Călin Netzer, de Milena Munteanu/81 Literatură şi film. Pielea rece și sângele albastru, de Alexandru Jurcan/82 Semnal. O istorie culturală a nebuniei/82 Licăr de solitar peste ape, de Tania Nicolescu/83 Lumea lui Larco, de Vasile Larco/84 De la un clasic citire. Marin Sorescu/84 Strigături şi epigrame de Nicolae Mătcaş/85 De la „Vatra” veche, la noua „Vatra veche”/86 Curier/85 Delta Dunării● Documentar foto de Nicolae Băciuţ

https://biblioteca-digitala.ro dor Bueño, chiar cel mai mare elegiac în context universal), ontologic (din UN FENOMENOLOG AL perspectiva exegetică a Svetlanei RECEPTĂRII OPEREI Paleologu-Matta), filosofic (fiind un EMINESCIENE poet – înţelept, constructural gândirii indiene, conform demonstraţiei Cartea „Eminescu Universalul”, Amitei Bhose). a reputatului scriitor și eminescolog Un statut aparte, în contextul re- Dumitru Copilu-Copillin, se află la a ceptării, îl au traducerile „congeni- patra ediție (Editura Bibliotheca, ale”, făcute de mari poeţi precum I- Târgoviște, 2016). De fapt, titlul van Krasko, „părinte al literaturii slo- complet al lucrării îl găsim pe coperta vace”, Anna Ahmatova, Rafael Al- IV, ca o precizare la titlul generic de berti, Elisaveta Bagreana, Jindra Huš- pe coperta I. El rezumă sintetic tot kova. De menţionat, pentru prestanţa conținutul lucrării: „Eminescu în lor evaluativă, Seminarele desfăşurate circuitul universal: traducerea şi în Franţa („Eminescu după Emines- ecoul operei în publicaţii tipărite şi cu”), Italia (la Veneţia, în 2000: „E- online în 85 de limbi, iar prin minescu – 150”), Turcia („Eminescu programe de traducere automată în ______lumina benefică a întâlnirilor şi Yunus Emre”), tezele de doctorat, alte 65 de limbi, în total 150 de limbi devenite monografii de referinţă ale din peste 250 de ţări”. Cuvântul transfrontaliere, o recunoaştere a faptului că poetul exprimă prin modul lui Alain Guillermou (Geneza interi- înainte al cărții („Un fenomenolog al oară a poeziilor lui Eminescu), Rosa receptării operei eminesciene) e său absolut individual, prin „cogito”- ul său, precum stipulează noua critică, del Conte (Eminescu sau despre semnat de Acad. Mihai Cimpoi, care Absolut), Iuri Kojevnikov (Eminescu este și coordonatorul ediției. „un fond uman general, de natură intelectuală, etnică, lingvistică”, după şi problemele romantismului în lite- Date fiind vastitatea şi profun- ratura română), Song-Ki-Kim (Emi- zimea explorărilor bibliografice cum preciza și poetul, definind aportul fiecărui popor adus pe „bina nescu şi Song-Wöl-Kim), Lasqush privind „traducerile şi ecourile Poradeci, cel mai mare poet albanez eminesciene”, realizate de Dumitru (=scena) cea mare a omenirii”, Uni- versalitatea lui Eminescu este probată influenţat de Eminescu (Poezia popu- Copilu-Copillin, putem vorbi despre lară română şi cultura germană în o- o adevărată fenomenologie a de (ca să preluăm nişte termeni dintr- o cunoscută lucrare a lui Umberto pera lui Eminescu), prefeţele şi arti- receptării. Operaţia de înregistrare colele semnate de Bernard Shaw, Sal- statistică obişnuită recheamă în acest Eco) un Cititor Model colectiv, aflat pe diferite meridiane ale Lumii, de un vatore Quasimodo, Giuseppe Unga- caz şi o tratare evaluativă (deci nu retti, Eduardas Mieželaitis, de vestiţii doar descriptivă, sumar-matematică). Univers al discursului eminescian care generează după voie jocul comparatişti van Tieghem, Balden- Dumitru Copilu-Copillin se vede sperger, Heitmann, Korș, Iaţimirski. obligat – şi face acest lucru cu com- semiozei nelimitate, de codurile şi subcodurile caracteristice altei culturi. Enunţul statistic, după cum pre- petenţă profesională şi respect sfânt cizează însuşi cercetătorul, e prezen- pentru valori (ceea ce e foarte impor- Fireşte, Eminescu însuşi este un Autor Model, cu o strategie textuală tat „în paralel cu exemple şi semni- tant la ora aceasta) – să urmărească ficaţii ce pun în evidenţă dimensiuni, fenomenul universalizării operei emi- îndreptată spre Cititorul Model şi cu ceea ce semioticianul italian valori şi aşteptări ale evoluţiei recep- nesciane cu întreaga sa complexitate. tării prezente şi viitoare”, prezentarea Ce reprezintă acest fenomen? denumeşte deschidere (opera aperta). Pe tapetul larg al demonstraţiei personalităţii eminesciene „sumar, Bineînţeles, traducerile ca atare ajun- dar explicit într-o ordine cronologică, se, iată, după precizările sale actuale, universalităţii, se pun motivele abordate (topoii) pe care le găsim în pe limbi din zonele geografice de pe la 80 (cifra vârstei pe care visa s-o toate meridianele lumii, cu indicarea atingă, cea a bătrânului Rege Lear, Antichitate, în Evul Mediu, în epoca romantismului, a clasicismului sau a localităţilor ca centre de iradiere a invocat în Împărat şi proletar), eco- mesajului eminescian, diseminat în- urile imediate de natură publicistică, simbolismului, influenţele radiante (în termenii lui Tieghem), aduse de deosebi pe parcursul ultimelor aproa- festivă, prezenţa în enciclopedii şi pe trei decenii, de când ascensiunea dicţionare enciclopedice, comemoră- mode şi curente, dar şi cele catalitice şi modelatoare (în termenii lui Blaga), cunoaşterii prin receptare se asociază rile internaţionale prestigioase (pre- cu înrâurirea catalitică şi asimilarea cum cele din cadrul UNESCO), dar în influenţele exercitate de Eminescu asupra unor poeţi din alte arealuri operei în literaturile naţionale, iar prin special studiile aprofundate cu carac- recunoaşterea şi consacrarea ei ca ter monografic şi comparat, vizând (asupra celor albanezi, de exemplu), similitudinile cu poeţii naţionali ai valoare universală, devenind implicit universalismul eminescian, care o componentă românească a atinge acum cifra de 1.000. altor popoare (slave, latine), descoperirea unor filoane nu doar tipologice patrimoniului cultural mondial”. Opera de traducere nu se limi- Eminescu înregistrează şi feno- tează doar la un act de transpunere sau tematice, ci şi vizionare, medita- tive, existenţiale, precum cel metafi- menul traducerilor şi comentării prin într-o altă limbă mai mult sau mai intermediul altor limbi, în special ger- puţin reuşită. Ea presupune, zic, remarcat de Rosa del Conte, ca însemn al modernităţii, cel elegiac mană, rusă şi engleză. Sunt trecute,→ esenţialmente, o verificare de ordin ACAD. MIHAI CIMPOI valoric cu o altă cultură (naţională), în (Eminescu e, după cubanezul Salva-

https://biblioteca-digitala.ro bunăoară, într-o revistă statistică, peste 90 de traduceri şi referinţe critice ca ecouri la publicaţiile de limbă germană - apărute numai în timpul vieţii poetului - sub formă de Elevă la Colegiul Național replici sau extinderi în Austria, Italia, „Andrei Șaguna” din Brașov, Bianca Franţa, Elveţia, Rusia, Ungaria şi Andreea Cătană citește bine și atent, România, în mari centre culturale crezându-i pe cuvânt pe autori, dar situate la mari extremităţi ale lumii: având încredere înainte de toate în Leipzig, Chicago, Viena, Sankt- cuvintele operei, ale textului literar. Petersburg, Florenţa, New York, Ea reușește să ocoleacă acele Bonn, Budapesta şi Bucureşti. „sirene” cu care textul ademenește Surprinzătoare este concluzia pe cititorul, căutând semnificații pe care care o face cercetătorul privind recep- se ambiționează să le impună pe cont tarea în arealul cultural slav, care propriu ! Și pe propriul risc! corespunde orizontului de aşteptare propriu lumii moderne, marcată de Mircea Moț „ofensiva” internetului: „Avem în ______vedere, consemnează Dumitru Copi- Relația dintre așteptare și iubire (Ioana Em. Petrescu), în care se lu-Copillin, atât extinderea prezenţei devine semnificativă în poezia evidențiază relația dintre om și creaţiei eminesciene în publicaţiile eminesciană în măsura în care natură, împletirea elementelor terestre slave online, cât şi intensificarea sentimentul de iubire este aproape cu cele cosmice și trăirea puternică a cercetării şi elaborării de lucrări – întotdeauna asociat unor ipostaze ale sentimentelor de iubire, poetul comparative – nu doar pe teme punc- creației. sperând la împlinirea acesteia. În tuale de interes local şi naţional, ci, Câteva poezii eminesciene, Sara prima secvență, sunt prezentate două deopotrivă, pe teme vizând valorile pe deal, Pe lângă plopii fără soț, Stau motive centrale : ,,sara” şi ,,dealul”, literare naţionale de dimensiune in cerdacul tău ori Lacul, își dezvoltă elemente prezente și în titlul operei, universală, cum ar fi raporturile semnificațiile în jurul celor două constituind cadrul spațio-temporal. tipologice sau de filiaţii între valorile motive, extrem de importante pentru Înserarea are valoare de timp sacru și etalon naţionale, de limbă literară şi aspirația poetului romantic spre de continuă refacere a genezei. Al măiestrie, cum ar fi reprezentanţii idealul iubirii, în contextul actului doilea motiv este ,,dealul”, ce se comparabili şi compatibili, de regulă creator. impune în text ca „un spațiu sacru” numiţi «Poeţi Naţionali»”. Timpul așteptării iubitei devine, (Ioana Em. Petrescu), punctul în care Meritul fundamental al prin visare, un timp care lasă loc drumul parcurs de turme se profesorului Dumitru Copilu-Copillin plăsmuirii. Cel care așteaptă devine, intersectează cu planul celest. De este acela de a ne da o lucrare în felul său, un creator. În poezia asemenea, el este axul universului, ce bibliografică în care identifică, Lacul, sentimentul este asociat face legătura dintre planul teluric și prelucrează şi evaluează, cu reveriei, creând spațiul ideal pentru cel cosmic, îndeplinind funcția de metode şi într-o viziune modernă, împlinirea visului de împlinire prin axis mundi, cu semnificația de sursele eminesciene, şi de a ne oferi iubire. Creația pe care o presupune „munte sfânt”, după cum consideră enunţul statistic – ”ştiinţa faptelor visarea repropune realitatea, pornind Ioana Em. Petrescu, idee accentuată și petrecute” – conform preceptului lui de la elemente concrete. Așteptând, de prezența salcâmului cu o evidentă Leonardo da Vinci: „Orice adevăr eul se lasă în voia visului, conturând valoare simbolică. Inițial, salcâmul este adevăr numai dacă este o lume posibilă, o altă realitate, idee reprezenta un simplu loc de întâlnire demonstrat, matematic” împreună cu sugerată și de prezența unor verbe la a celor doi îndrăgostiţi (,,Sub un anumite explicitări de ordin istorico- modul conjuctiv: „să sărim”, „să salcâm, dragă m-aştepţi tu pe mine”), literar şi sociologic. Sunt de remarcat scap”, „să-mi scape”, „să plutim. fapt accentuat de prezența acribia, erudiţia, plăcerea intelectuală Căpătând funcția de oglindă a articolulului nehotărât ,,un”. Dar, în a de „a naviga” pe internet, dar şi de a întregului univers, lacul reflectă în cincea strofă, datorită absenței merge direct la surse (dicţionare, egală măsură eternul și efemerul, articolului (,,Lângă salcâm sta-vom volume de traduceri, monografii, contând ca o oglindă care eliberează noi noaptea întreagă”), salcâmul proiecte, comunicate, acţiuni publice realul de materialitate. Lacul este devine un spațiu protector pentru cei etc.). Profesorul – cercetător nu-şi prezență reală în incipit și în final, doi îndrăgostiți, dar și garanția ascunde bucuria când găseşte între cele două prezențe ale acestuia accesului lor la celest, prin condiția sa aprecieri superlative, comentând cu plasându-se imaginea lacului din de posibilă coloană a cerului. însufleţire şi exaltare (e un mod de a creația visului. Cu mențiunea că, în Prezența epitetelor din finalul poeziei, sfida detractorii) şi depăşind astfel final, lacul este „scos” din universul „înaltul”, „vechiul”, atribuie un ariditatea expunerii statistice. reveriei, redevenind prezență reală, caracter sacru acestui copac, care Sub ochii noştri se ridică, pira- neutră, în vecinătatea suferinței devine unic. Așadar, salcâmul va midal, un Eminescu a cărui valoare tânărului îndrăgostit. realiza legătura dintre lumea pămân- universală este absolut indiscutabilă, O altă poezie extrem de sugestivă tească în care se află cuplul și → comparabilă cu cea a tuturor poeţilor este idila Sara pe deal, „o poezie de BIANCA ANDREEA CĂTANĂ reprezentativi ai lumii. tinerețe, prin elementele sale mitice”

https://biblioteca-digitala.ro cea cosmică, o lume mitică, în care se Comparând finalurile poeziilor va împlini iubirea celor doi. Salcâmul Stau în cerdacul tău… și Pe lângă rămâne un simbol al nemuririi, plopii fără soț, remarcăm faptul că sugerând ideea că iubirea este una acestea transmit un mesaj liric diferit. eternă, ce depășește granițele În cea de-a doua operă, se prezintă realității. În cunoscutul dicționar de antiteza dintre trecut, sentimentul simboluri al lui Jean Chevalier și profund de iubire, și prezent, Alain Gheerbrant, salcâmul este dezamăgirea poetului. În prima operă, „simbol solar al renașterii și al speranța acestuia nu se stinge, nemuririi”; semnificația lui profundă continuă să existe, pe când în a doua este prezentă și la Ivan Evseev: operă, poetul renunță definitiv la „simbol solar”, salcâmul e „ legat de iluzii („Azi nici măcar îmi pare rău / ideea inițierii și a cunoașterii Că trec cu mult mai rar”). Prezența lucrurilor secrete”. Pentru a ajunge la feminină nu mai este acum una unică, salcâm, tânărul îndrăgostit trebuie să ci una oarecare, ce ajunge să se piardă Eminescu, acum urce un drum inițiatic, lăsând în urmă în lumea reală, banală, anonimă Bronzat de timp ne priveşte din bronz ,,valea” si lumea de jos, a fluierului și („Căci azi le semeni tuturor / La Şi împietrit ne priveşte din piatră, a stânei, pentru a ajunge în spațiul în umblet şi la port, / Şi te privesc Din miile de ipostaze ne priveşte, care contează alt instrument, nepăsător / C-un rece ochi de mort”). Dar are o privire-nlăcrimată. buciumul, prin care individul poate Iubirea dintre cei doi devine una să comunice cu înaltul. Finalul imposibilă datorită viziunilor diferite De parcă n-am fi vrut să se ajungă la poeziei prezintă ritualul iubirii, ce se despre ceea ce însemnă cu adevărat el, poate transpune în eternitate. Creația dragostea, acest fapt punând în L-am ridicat pe socluri, mai sus de se insinuează și în această poezie, cu lumină ideea că numai omul superior, dălţi, mențiunea că e vorba de Creația lumii de geniu poate ajunge să cunoască L-am făcut prizonier în biblioteci, înseși, în care individul dorește să se iubirea ideală. După gratiile de praf de pe cărţi. integreze prin mijlocirea salcâmului De asemenea, neîmplinirea ce unifică cele două spații. iubirii este sugerată încă de la L-am îmbrobodit în stereotipuri, Iubirea văzută ca o aspirație început, din titlu, prin substantivul Crezând că astfel îi perpetuăm spirituală este prezentă în poezia ,,plopii”, ce sugerează ideea de veşnicia, Stau în cerdacul tău. Eul liric este singurătate, și prin structura ,,fără Dar îl reomorâm, repetat şi mereu, plasat aici într-un cadru natural soț”, întărind imposibilitatea iubirii Când „uităm” să-i citim poezia ! nocturn, un spațiu al evadării din dintre cei doi. Ființa feminină trebuie lumea reală. În centrul atenției sale se să dobândească evident condiția 3 ianuarie 2013 plasează în primul rând imaginea ideală, să fie marcată de misterul și de Teii ființei iubite, chiar dacă peisajul taina lumii, mai exact de,,acel farmec nocturn pare a fi unul spectaculos, sfânt”: “Tu trebuia să te cuprinzi/De Teii ar trebui scoşi din rândul idee sugerată de conjucția ,,dar” cu acel farmec sfânt”. Fiindcă prin copacilor care debutează strofa a doua. Aici, iubirea concretă, poetul visează Şi trecuţi în rândul sfinţilor, prezența feminină este înțeleasă ca o accesul la Iubirea insăși, la ideea de Pentru minunile înfăptuite la ceasul prezență angelică. Femeia este iubire în ultimă instanță. Poetul caută înfloririi, sensibilă, fragilă, gingașă, învăluită în iubirea absolută prin întâlnirea de pe În sufletele copiilor şi ale părinţilor. mister, reprezentând ființa perfectă în plan terestru, dorind să atingă iubirea, Teii ar trebui canonizaţi de urgenţă viziunea poetului, ce nu poate fi ca principiu, asociată sacrului și lu- Şi trecuţi cu roşu în calendar, percepută direct datorită graniței minii: „Și noaptea candelă s-aprinzi/ Pentru desantul unor bucurii, dintre cei doi - geamul, rama acestuia Iubirii pe pământ”. În nările şi rotunjimile globilor sugerând faptul că femeia se află in ______oculari. condiția ideală, a unui tablou, garanție a creației intangibile, cei doi neputând Teii ar trebui să fie locuri de comunica. Tânărul îndrăgostit va pelerinaj, rămâne însă în întuneric, în umbră din Biserici să poarte hram cu numele lor, cauza neîmplinirii iubirii ideale, dar Aromele să fie ridicate la rang de mir sentimentul de iubire este încă Şi numele să fie pe buzele tuturor. nestins, idee sugerată de prezența subtilă a luminii. Acum, doar privirea O vină poartă şi Mihai Eminescu, tânărului îndrăgostit constituie Chiar peste secoli şi-n contumacie, singura cale de comunicare dintre A adăugat câţiva lucşi luminii teilor, acesta și ființa iubită. Fiindcă iubita Cu lucşii versurilor lui de pe hârtie. este de fapt obiect al contemplării, al ochiului care o percepe ca pe un 13 iunie 2015 element dintr-un tablou, în care lumea RĂZVAN DUCAN de afară nu are acces.

https://biblioteca-digitala.ro

QUINTELNIC* (2)

Numai citind istoria poporului român îți dai seama de adevărul rostit Satul acela pe care îl strig, de un mare profesor spaniol, Montero satul acela care mă strigă, Dias, care a spus referitor la români: îmi ţine de cald şi de frig, „Nu există un mister al originii mă poartă-n cvadrigă. poporului român. Se cunoaște, dar există un miracol că există!” („Sub Satul acela, fără de moarte, zodia cărții și a studiului” – cu Pamfil satul acela prins de Şieu, Șeicaru în exil) ca butonul de aur, Pornind de la această paradoxală, la cămaşa lui Dumnezeu, dar în același timp esențială și satul acela se uită la mine : profundă observație, am putea spune ______că noi, românii, știm miracolul acesta -Ce faci, nu mai vii, cât mai stai?, rodit: „Nu există ruptură existențială, Satul acela îmi pregăteşte al propriei noastre dăinuiri. Acea prăpastie pentru român, între lumea matcă sufletească ce s-a dovedit a fi Colţul de iad şi de Rai. de aici și lumea de dincolo, între impenetrabilă în fața veacurilor de vremea de acum și veșnicie, ci numai istorie atroce și de cumplită suferință, Prin el o să trec, vamă, adică poartă de trecere.” prin el voi da vamă – ce s-au abătut necontenit asupra aces- Satul românesc, acel permanent tui biet popor, Satul! Satul românesc! satul acela sunt eu, ACASĂ al țăranului nostru, locul uitat într-o ramă. O țară mai tot timpul „sub vremi” unde ne-am născut, dar și locul unde ____ avea toate șansele să piară, să fie ne-am regenerat de atâtea ori ca *Chintelnic, satul meu natal, aşezat topită de contingența neiertătoare a neam, biserică nevăzută în care se pe malul drept al Şieului istoriei și, totuși, având incriptată în plămădea destinul comun al unor ea o tainică și nebănuită forță, a dăi- oameni liberi, neînrobiți sufletește de IARĂŞI FIU nuit. Pesemne că satul acesta româ- cătușele zilelor nefaste ce li s-au dat nesc a avut vocația bobului de grâu să le trăiască, acest miracol al Mamei mele din amfora îngropată în pământ și pământului nostru ce a înmugurit care, în loc să putrezească, a germi- mereu, neașteptat, nu în timpul Încerc să fiu ce n-am putut cu viaţa - nat, încolțind la prima picătură de apă istoriei, ci în RĂSTIMPUL ei. cu moartea poate o să scriu ce cădea parcă din senin în tragică Și poate de aceea toți cei care au pe geam, cuvintele, cadență ce se-ntindea la depărtări de vrut și vor să zdrobească ființa acestui ca-n cartea ce nu va fi nicicând sicriu. sute de ani una de alta. neam, încep cu distrugerea satului Bănuim că tocmai abisul pe care a- românesc, căci acolo se ascunde în Încerc să fiu ca rugăciunea cest miracol românesc, satul, l-a săpat mod nevăzut și negrăit, credința lui, pe care nu o voi rosti, n-o ştiu, între el și istorie, l-a salvat! Un abis plămada lui sufletească, stânca pe cu viaţa să-mi îngrop viaţa, eminamente sufletesc! Un refuz parcare și-a clădit din cărămizi de cât încă-n trupul tău sunt viu. ticipativ, o proniatoare inerție ce l-a suferință Biserica dăinuirii lui. determinat să-și închidă porțile în fața Azi, în fața „civilizației” barbare, Încerc măcar acum, târziu, timpului ce i s-a dat, dar în același satul românesc a plecat în lume. Nu în moarte, să-ţi fiu iarăşi fiu. timp, să și le lase larg deschise în fața s-a mai ascuns în codrii lui, parcă veșniciei. Dacă n-ar fi fost tocmai veșnic verzi și primitori ca niște frați ÎNVIERE această „deschidere” către Eternitate, tăcuți întru suferință, ci s-a risipit Pentru Codruţa, Cristina, Carina, satul românesc ar fi sucombat, într-un tragic și interminabil exil. Emma, Alexandra şi Nicola sufocat de propria-i izolare. În marea aceasta a unei cinice ui- Există în țăranul român o sfântă tări, mulți se vor îneca, dar în mod Voi, toate care-mi sunteţi detașare în fața lumii și o firească și sigur valurile vor aduce înapoi pe şi veţi fi permanentă respirație a tainei de a fi țărmurile acestei miraculoase țări, a- şi marginea-mi de noapte în lume. Ca și cum și-ar înfige plugul cele semințe ce au supraviețuit, boa- şi de zi, nu în pământul arid și nefertil al bele de grâu ce n-au vrut să moară. prin voi mă-ntorc realității ei, ci în ogorul sufletesc al Ele știu instinctiv că mâine vor fi la cea dintâi, Adevărului. pâinea cea bună pe care o va pune la care mi-a fost şi pernă, Ca o corabie ce plutește miraculos masa de sărbătoare acest popor. căpătâi, pe valurile furtunii unei lumi „Fiindcă așa cum fiecare om are mi-a fost şi lacrimă îmbeznate, satul românesc a văzut în genomul lui, la fel se poate vorbi şi bucurie – mod tainic dincolo de norii întunecați despre o genomică a unei nații, care ce-i acopereau cerul vieții, steaua lui la români este reprezentată de prin voi, mereu, Polară, credința în Dumnezeu! În capacitatea formidabilă de a renaște se-ntoarce EA acest sens, intuiția marelui martir din cenușă.” (savantul George Emil şi reînvie. Mircea Vulcănescu este cogenială cu Palade) NICOLAE BĂCIUŢ cea a pământului strămoșesc care l-a DAN PURIC

https://biblioteca-digitala.ro când ar fi fost întotdeauna împreună Ceea ce am observat era faptul că cu noi. Venea des în vizită, la masă, subiectele abordate, când Nicu era la

în plus era prezent la Crăciun și la noi, erau despre cărți, scriitori, noi, dar și în casa familiei Diaconu, concerte, expoziții, în sfârșit, totul se prietenii părinților, despre care am referea la cultură. El, ca să-și vorbit deja. argumenteze părerile, ne dădea - din Și, cum Nicu (așa îi spuneam noi, memorie - citate din diverși autori, în prietenii lui) nu lăsa pe nimeni franceză, engleză sau germană, după neobservat, deși eram cea mai mică caz. Era foarte ferm în părerile lui din familie, mi-a dat și mie atenție, îl despre vreo carte sau fenomen amuza felul în care cântam şansonete cultural, idiferent dacă ele erau erau de epocă și m-a numit "Cântăreața". pozitive sau nu. Mai târziu, când l-am avut profesor Mai târziu, când am devenit de pian pe Theodor Bălan, pianist și studentă la chimie, am fost uluită de

pictor, prieten cu Nicu, am avut cât de multe noțiuni de matematică și ocazia, odată, când eram la lecția de fizică avea. Pe scurt, era un om cu pian, să asist la o discuție în totul deosebit, din toate punctele de contradictoriu, foarte amuzantă, între vedere. DESPRE NICOLAE Nicu și Theodor Bălan referitoare la Mi-aduc aminte că v-am admirat STEINHARDT rețeta adevăratei baclavale. Am curajul, domnule Băciuţ, când am

povestit întâmplarea ȋn cartea citit, într-una din cărțile dv., că i-ați -Ce nume importante au trecut "Oameni pe care i-am cunoscut" (Ed. trimis lui N. Steinhardt, cu ani în pragul casei dv. de-a lungul anilor, Vatra veche 2015). urmă, câteva din poeziile pe care le- atât în casa părintească, precum şi -Ce v-a impresionat la N. ați scris. Cuvintele de laudă au venit în casa... Lerner? Steinhardt, atunci când, copil fiind, cu promptitudine în răspunsul lui N. -Părinții mei au avut, printre aveaţi o altă percepţie asupra lumii, Steinhardt. Validarea calității prietenii care veneau în casă la noi, asupra oamenilor? poeziilor dv. dată de o personalitate doctori, avocați, arhitecți, muzicieni, -M-au impresionat multe la N. ca cea a lui N. Steinhardt e un critici sau colecționari de artă. Steinhardt. Era imposibil să nu-l privilegiu de care nu mulți poeți au Numele unora a rămas cunoscut, al iubești, pentru că avea o capacitate avut parte! Am fost şi sunt în altora s-a pierdut în ceața vremii, deși extraordinară de a dialoga cu oricine continuare foarte impresionată. valoarea lor și umană și profesională și despre orice. Se apropia, cu -Dacă ar fi să-i faceţi un portret, era, în acea vreme, recunoscută. N. dragoste, de toţi cei din jur, avea ce n-ar putea lipsi din acesta? Steinhardt, dimpotrivă, deși merita darul de a se face iubit. Era -Nicu oferă imaginea unui din plin, i s-a recunoscut valoarea întotdeauna vesel și avea o exaltare intelectual perfect și a unui om de mult mai târziu și, din fericire, pe are n-o întâlnisem la nimeni. mare caracter, dar, dacă ar fi, de numele lui va rămâne în istoria Umbla mereu cu câte o carte în mână exemplu, să-l desenez, i-aș pune culturii românești. și mă gândeam că o citea în tramvai, alături o pisică. ÎI plăceau la nebunie, Când m-am măritat, am rămas tot pe drumul până la noi acasă. Avea o spunea că viața fără "mâțe" n-ar avea acasă, la aceeași adresă. La Toma, imensă cultură, mie mi se părea că niciun farmec și, când îi dădeam care locuia în același apartament, știa tot. Mai târziu, când m-am făcut ilustrate sau calendare cu pisici, veneau prietenii lui și asistam și eu la mare, mi-am dat seama că nu fusese primite de mine de la o prietenă din discuțiile lor. Printre ei erau: Matei numai o impresie de copil, ci era o Germania, era ultrafericit și-mi Călinescu, Ion Negoițescu, Șt. realitate: Nicu era un erudit, citise nu mulțumea de o mie de ori! Augustin Doinaș, Mihai Zamfir și numai literatură și filosofie, dar știa o -Cum l-au marcat anii de mulți alții. mulțime și în domeniul artelor și puşcărie? Mai ales că a ales lipsirea Pe mine, cel mai tare mă bucurau științelor. de libertate în locul incriminării vizitele lui Dan Grigore, cu care fă- -Ce l-a legat în mod special de salvatoare a unor prieteni!? ceam, la pian, Toma cu mine și cu el, familia dv.? Ce ştiţi că se discuta cu -Când ceva nu-i era pe plac, Nicu niște nebunii de ne tăvăleam toți trei el? Asistaţi la discuţiile din casă cu afişa o mimică dezaprobatoare, pe de râs. Aveam o pianină Steinway și N. Steinhardt? care i-am detectat-o de câteva ori duduia casa de cântecele noastre. Și -Nicu a fost coleg de facultate cu după revenirea din închisoare. Nu Dan și Toma au un formidabil simţ al mama mea, pe care o striga "Juna". știam nimic despre chinuitoarele umorului. Dacă ne-am reîntâlni, ori- Apoi a fost prieten cu toată familia, anchete ale Securității, pe care le unde pe lume, cu siguranță că ne-am ne iubea pe fiecare în parte, mie îmi îndurase cu stoicism. El nu avea distra la fel de bine ca și în tinerețe. spunea cât de mult ține la tata, mama obiceiul să se plângă, rămăsese omul -Un episod aparte în biografia dv. și Toma și cred că și celorlalți le exaltat și bucuros pe care-l cunoscu- îl ocupă N. Steinhardt, la care ne- spunea la fel. Eram de față la sem înainte. Dar se vedea că → am referit adesea în corespondenţa discuțiile care aveau loc la masă, când NICOLAE BĂCIUŢ noastră. Cum l-aţi cunoscut, cum a era invitat. Când însă el și tata au ______apărut în familia dv? vorbit despre procesul Noica, în care Foto: Vernonica Pavel Lerner, -N. Steinhardt era un prieten al Nicu fusese implicat, s-au dus în altă cu N. Steinhardt, Bucureşti, familiei, iar pentru mine era ca și camera și au discutat separat. iarna lui 1975

https://biblioteca-digitala.ro fusese, într-un fel, marcat. Era slab și -Ce ştiaţi despre scrisul său, cel ceva mai palid. Indirect, auzind care a fost închis şi el (mă refer la discuții în casă despre el, am mai aflat Jurnalul fericirii, dar şi la scrierile și eu câte ceva. Prietenii lui Toma, sale cu conţinut religios), v-a vorbit scriitori, când veneau la Toma în despre soarta capodoperei sale vizită, la noi acasă, vorbeau adesea romaneşti, jurnalul unei conştiinţe despre contrastul dintre meritele a veacului douăzeci? literare și intelectuale ale lui Nicu și -Nicu nu vorbea cu mine despre felul în care era tratat. Eu nu intram în ceea ce scria, mai aflam de la Toma discuțiile lor, dar aflam cu durere câte ceva. Nu am știut nimica despre faptul că acest om, pe care-l iubeam povestea cu Jurnalul fericirii, mă Cine sunt eu...

și admiram, fusese - și era în plimbam cu el, chiar am niște Sunt Zburătorul Român continuare - victima unor mari fotografii cu el din perioada în care În anul continuu nedreptăți. Un intelectual de talia lui rescrisese manuscrisul confiscat și era al Poesiei Române să fie obligat să muncească într-o foarte vesel, dar toate amănuntele le- luminură-n lumine fabrică de carton? Mie însă Nicu nu- am aflat mult după aceea. Ca și altele, Fără cămașa lui Nessus mi spunea nimic din toate acestea, mă despre persecuțiile și mizeriile prin Cu icoana Sophiei considera același copil ca pe vremuri, care a trecut. Sub aura "Cântăreața". Lectura Jurnalului fericirii m-a Nestrăpunsă -Trecerea la ortodoxie i-a impresionat nu numai ca valoare Fără drona muririi schimbat lui N. Steinhardt rapor- literară, dar și pentru că în carte l-am Fără lasserul Cheruvului turile cu dv? Era el alt om la ieşirea recunoscut exact pe Nicu, așa cum Fără adio Dio din închisoare? vorbea, cum gândea, cum se Adeverindu-vă -Raporturile lui N. Steinhardt nu manifesta. Întru reîndumnezeire... s-au schimbat cu niciunul dintre Cartea Dăruind vei dobândi (Ed. Eugen Evu membrii familiei mele. Era același Polirom 2008) mi-a dat o idee și Nicu. Și, cu toate că, imediat după asupra felului în care Nicu interpreta Alpha semantica ieșirea din închisoare, arăta palid și ȋnvăţătura creștină şi cum o predica obosit, degaja, prin toată ființă lui, o oamenilor, în modul cel mai „Trilul pulsând dimineaţa mare fericire. Rămăsese același Nicu, abordabil posibil. Iar CD-ul atașat în păduri exaltat de orice, dar cu o lumină în cărții mi-a readus și vocea lui Nicu Este sărutul mierlei, voila! plus, venită, desigur, din credință. lângă mine. În toate făpturile dăinuie -Ce ştiţi despre aspiraţiile lui -Cum apreciaţi posteritatea lui N. Chemarea Logodnei din Stea. monahale, despre alegerea Mănăs- Steinhardt, destinul operei sale? Cunoaşterea, zestrea”- tirii Rohia ca prag spre mântuirea -Sunt fericită că, în sfârșit, N. …astfel sufletului său? Steinhardt e apreciat la adevărata lui Orgasmul cânta ! -Pe la mijlocul anilor '70, Nicu ne valoare! A suferit mult, a fost un om Rupe sacrul sigiliu vorbea despre Rohia și gândul lui de de mare caracter și ar fi meritat să fie Tăierea în două, ca melos. a merge mai des acolo. În 1977, când recunoscut mult mai devreme. În Nevăzutul coboară în vizibil a fost în vizită la noi ca să-l vadă pe sfârșit, s-a făcut dreptate! Dulce pe-o rază.. Ramură fiul meu nou născut (și l-a speriat pe ______ţâşnind rădăcina bebeluș cu barba lui, lucru care ne-a Sărută, la vârfur, Lumina. amuzat pe toți!), ne-a spus despre gândul lui de a sta mai mult la Rohia Zbatere, smulgere, zbor și poate de a se muta acolo. Nu-mi Înălţarea prin cosmic fior. amintesc dacă a menționat ceva Din ou primordia saltă despre aspirațiile lui monahale. În Ritmând ordinea lumii mai-naltă..Ţipăt al Vieţii 1978, și-a petrecut vara la Rohia, în Fecioare 1979 s-a mutat acolo, iar în 1980 a Ci doar moartea moare. devenit Monahul Nicolae. Doar moartea moare..Tril -Vă mai vizita după ce a intrat în neîntrerupt metafizica magna viaţa monahală? Din care mă-nfrupt Îmi eşti tu, -Emil şi cu mine am depus cererea Soră, Lună din Soare. de pașaport pentru Canada în Trilul pulsând dimineaţa primavăra lui 1981 și am plecat din România în ianuarie 1982. Perioada în păduri dintre ungerea lui N. Steihndardt ca Este sărutul mierlei, voila! monah (august 1980) și plecarea În toate făpturile dăinuie noastră a fost prea scurtă, n-a mai fost Chemarea Logodnei din Stea. Cunoaşterea, zestrea”- astfel timp nici ca el să ne viziteze, nici ca Orgasmul cânta ! noi să mergem la Rohia, lucru pe Cu N. Steinhardt, Andrei Pleşu, care-l regret nespus. soţia şi fiul, iulie 1975, Bran EUGEN EVU

https://biblioteca-digitala.ro Eseu folosi apoi, fără de ruşine, expresia în tentativele mele eseistice din epocă). Fusesem gata, mai târziu, să-mi Centenarul N. Steinhardt a fost sting obsesia deconspirării numelui marcat (în 2012) la Galeriile adevărat al autorului, dar am ratat braşovene KronArt, la iniţiativa USR, ocazia. Ieşeam, după o nocturnă Filiala Braşov şi a Direcţiei de bachică de pomină, de la grădina bar Cultură Tg.Mureş, de lansarea de noapte „Monjarden” de pe volumelor Cu timp şi fără de timp. Dorobanţi, cu pictorul şi poetul Mihai Lecturi critice, evocări (ediţie N. Steinhardt, Bucureşti, Olos („nebunul de Olos”, îi spunea, îngrijită de Nicolae Băciuţ) şi N. iarna lui 1975 însă cu preţuire, C.Noica), tocmai Steinhardt. Între lumi. Convorbiri ______aterizat în Bucureşti de la Baia Mare. cu Nicolae Băciuţ. Rafail, aflat atunci în pragul Se ivise problema locului de dormit, Au comentat, într-o redutabilă călugăririi). Se petrece cumva o eu locuiam atunci într-o familie pe echipă, acad. Alexandru Surdu, minune? lângă Piala 1 Mai. Mihai a încercat în vicepreședinte al Academiei Române, Răsucirea uriaşă, virajul univer- caz un telefon la Petru Comarnescu, membru al USR, Filiala Braşov, sal de la obstacol şi prohibiţie din criticul de artă, eseistul, marele om de scriitorii Nicolae Băciuţ, Eugen lumea veterotestamentară la afirmare cultură; stătea, după cum mi-am dat Axinte, Cezar Boghici şi Mircea Moţ, şi deschidere, la năzuinţa eudemonică seama, undeva mai aproape, prin pictorul şi scriitorul Gabriel Stan. S-a din învăţătura christică are loc acum Grădina Icoanei. Acela, mi-am conturat, din evocări şi dialoguri, din în planul individual; o repetare - amintit, era parodiat de Antisthius cu interpretări şi comentarii critice, un păstrând fireşte proporţiile - în planul Kalokogathon-ul său, cu portret vivant, expresiv, plurivalent al insului a răsucirii divine din Tatăl în americanismele (criticul făcând un părintelui Nicolae. Fiul. Botezul chiar tardiv, după trece- doctorat adevărat în SUA). Imobilizat de o vicleană răceală rea prin păcat şi nevoinţe, va schimba Un prilej cât se poate de potrivit, în plină caniculă am absentat de la deja în spiritul părintelui Nicolae mi-am zis, să-l determin pe maestru fericitul eveniment, un simposion la încercările şi pătimirile, penitenţele, să-mi dezvăluie, sub pseudonim, care aş fi rostit următoarele. chiar nemeritate, din lagărăle comu- numele real al autorului. N-am ajuns Sub mâna aşezată pe creştet a niste, în momente binecuvântate. la nici un rezultat, maestrul fiind preotului Mina Dobzeu se va fi Creştinul N.Steinhardt îşi reme- indispus, deja nervos, mitraliind-ne, întâmplat în duhul evreului întemniţat morează acum asupririle îndurate ca când afară se făcuse ziuă, cu vorbirea N.Steinhardt ceva ca o răsucire (sau un jurnal de fericire. lui repezită. M-am dumirit mai târziu, Kehre, cum ar zice Heidegger, o Deodată cu coreligionarul cunos- când, ieşind cu Mihai Olos să ne răsturnare adică în care, în inter- cut, ar putea rosti şi el Fii bine- dregem cu o bere, l-am întrebat dacă pretarea lui G. Liiceanu, gândirea cuvântată, închisoare ! nu cumva voi fi gafat cerându-i relaţii despre fiinţă se mută în gândirea * despre homosexualitatea lui Comar- termenului care gândeşte fiinţa): prin Am nimerit peste cartea de debut nescu. Bineînţeles, m-a aprobat: te-a botez şi creştinare lumea interdic- (semnată Antisthius) a lui N. auzit, camera în care maestrul ne ţiilor, negativă deci, a Vechiului Steinhardt, În genul tinerilor..., în găzduise, era separată de odaia lui de Testament ia acum chipul fericirilor vreun pod tainic, ispititor peintr-o un stelaj de cărţi, aşadar nu ne din Cuvântarea de pe Munte. singurătate mare, neumblat, tot astfel despărţise niciun perete. Dacă poruncile Decalogului ajungându-mi la îndemână o Am aflat mai târziu, ca toată sunt excluziuni, oprelişti tăioase, Kabbala, adoptată, după Eliphas lumea, că Antisthius, spre cuvintele christice sunt îndemnuri, Levi, şi adnotată (falsificată) de surprinderea tuturor, era monahul poate chiar recomandări prietenoase, Cotinel Fărcăşanu şi, apoi, Pomul Nicolae de la Rohia. S-a înfăţişat familiare. În Matei 5, pericopele 1- vieţii, de Petre Pandrea. În genul singur: va scrie adică un mic studiu 11, Iisus adresează aceste învăţături: tinerilor..., un soi de parodii foarte monografic despre Geo Bogza ca „Ferice de cei săraci cu duhul, căci a inteligente, m-au fascinat şi intrigat, tribut pentru ce-i făcuse aceluia în În lor va fi împărăţia cerurilor!”, „Ferice m-au scandalizat: cine era acel genul tinerilor.... de cei care plâng, căci ei vor fi Antisthius, evident un pseudonim Îi parodiase Poemul-invectivă, mângâiaţi !”, „Ferice de cei blânzi, (cules, dacă nu mă înşel, din dur, însă în stilul caracteristic al căci ei vor moşteni pământul!”, Montaigne) ? Îi găseam de pe atunci nonconformistului poet al „Ferice de cei care flămânzesc şi autorului o libertate logopoietică fără mirobolantei avangarde româneşti însetează după dreptate, căci ei vor fi de pereche, o virtuozitate deosebită în interbelice (în interpretarea lui săturaţi !” etc.... Sunt 11 poveţe, ele invenţiunea lexicală. Volumul mă Antisthius, poetul în confesiunea-i încheindu-se, cum se ştie, cu aşeza, ca adolescent, la dezlegări lirică trăia, dacă-mi amintesc bine, cu îndrumarea la bucurie, „bucuraţi-vă şi seducătoare şi-mi amintesc ce „şobolani pederaşti pasivi” şi mânca săltaţi de veselie”, le zice Mântuitorul mulţumit voi fi fost când, trecând cu „muşte violate în fragedă copilărie” trimişilor (5.12). Din ordinea iubirii, dicţionarul latinesc prin cuvântul etc.). de înfrăţire cu semenii Iisus îndeamnă polutio, am descoperit că ideile Răsucirea lui N.Steinhardt în aci la ordinea bucuriei (ordo gaudii, nepolute (sintagmă pe care Antisthius Părintele Nicolae a fost cu adevărat ca să folosesc termenul lui C.Noica o punea, pare-mi-se, în gura lui miraculoasă. din cunoscuta scrisoare către fiul său M.Eliade) sunt doar ideile pure (voi A.I.BRUMARU

https://biblioteca-digitala.ro Să ne mai (re)amintim de A. Martin, Ed. Minerva (1972); Sabia timpului, versuri; lirică elegiac- reflexivă pe tema scurgerii timpului şi a trecerii spre nefiinţă. (1972); Poeme cu lună şi povestirea Uruma; Criticul Alex Ştefănescu scria în Triumful raţiunii – culegere de 2002 în România literară: publicistică din perioada 1971-1974 „Poezia din poezia lui Zaharia (1974). Stancu (ca şi poezia din proza sa), Nuvele și romane: Oameni cu aşa uşoară şi volatilă cum este (ca joben, roman (1941); Brazda îngustă «mireasma castanilor») reprezintă şi adâncă (1944), reeditare ESPLA, centrul de greutate al întregii lui col. „Cartea poporului”, (1949); Zile opere.” de lagăr (1945); Secolul omului de Aici mă voi opri puţin ca să evi- jos (1946); Clopotul (1947); Desculţ denţiez un fapt mai puţin cunoscut şi (1948), reeditat în 1960, la Editura de comentat: opera lui Zaharia Stancu în Stat, ediţie care reprezintă de fapt o teatru şi film. Comentarii au fost, versiune nouă a romanului, mult mai unele, puţine, tendenţioase, altele o- amplă şi organizată în trei volume: biective şi profesioniste şi aş exem- Clopote şi struguri, Printre stele şi plifica aici dramatizarea nuvelei ______Carul de foc; romanul a mai fost Costandina, după care regizorul doar adevărul, ci şi ţinându-se seama reeditat în 1968, 1970, 1973 etc.; Cornel Popa a realizat un spectacol la de conjunctura istorică… O judecare Pentru viaţă, ESPLA, col. „Albina” TVR, un spectacol de succes din corectă, obiectivă, şi fără prejudecăţi (1951); Primii paşi, ESPLA, col. distribuţie făcând parte actori mari ai – cum spuneam -, dar şi având în „Albina” (1951); Dulăii, ESPLA, teatrului românesc: Margareta Pogo- vedere nu numai cantitatea (ca glumă, roman (1952); Adu-ţi aminte, nat, Emanoil Petruţ, Ica Matache, zic), ci şi valoarea operei lui Zaharia ESPLA, (1953); Florile pământului, Dana Dogaru, Constantin Cojocaru, Stancu, indiferent de genul literar ESPLA (1954); Iarbă, ESPLA Eugenia Maci, Dan Condurache, Bo- abordat de scriitor… Aşadar, vorbesc (1957); Rădăcinile sunt amare, vol. I- ris Petroff… Iar în anul 1976, Andrei aici despre apariţii editoria-le, V, Buc., ESPLA, (1958-1959), amplă Blaier a regizat filmul Prin cenuşa cronologic vorbind, de care isto-ria frescă ce valorifică vastul material de imperiului, care i-a avut în distribu-ţie literară nu poate face abstracţie, viaţă asimilat de autor de-a lungul pe Gheorghe Dinică şi Gabriel deoarece cărţile sale, cu toate carierei sale gazetăreşti. Acţiunea Oseciuc, film realizat după cunoscu- neajunsurile lor – reclamate acum de romanului este plasată în mediile tul roman Jocul cu moartea. Câţiva numeroşi şi permanenţi contestatari – sociale bucureştene din perioada ani mai târziu, în 1982, Alexandru fac parte din patrimoniul literar premergătoare fascizării ţării; Florile Corjos a regizat filmul Pădurea naţional, cu toate argumentele contra pământului (1958); Darie (1960); nebună, ecranizat după romanul cu ale unora convinşi fiind că totul Jocul cu moartea, roman (1962); acelaşi nume, având în distribuţie pe începe cu ei, cu creaţia lor… reeditat în 1966 şi 1968; Costandina, actorii Florin Zamfirescu, Ion Besoiu, Deci: povestiri, prefaţă de Aurel Baranga, Horaţiu Mălăiele… Poezie: Poeme simple, Ed. EPL, col. "BPT" (1962); Pădurea Odată cu acest amănunt din Cartea vremii (1927); Albe, Ed. nebună, Buc., EPL (1963), conceput biografia lui Zaharia Stancu, cred că Fundaţiilor (1937); Clopotul de aur, ca partea a V-a a ciclului Darie; am atins, fie şi în treacăt, mai toate Ed. Fundaţiilor (1939); Pomul roşu, reeditat în 1972; Ce mult te-am iubit, aspectele din existenţa acestui mare Ed Azi (1940); Iarba fiarelor, Ed. roman prilejuit de moartea mamei scriitor român – mie îmi place să-l Cugetarea (1941); Anii de fum, Ed. sale (1968) şi Şatra, roman-evocare a consider în continuare aşa… Prometeu (1944); Cântec şoptit, CR destinului unei colectivităţi ţigăneşti Iar adăugând şi ceea ce, de fapt, (1970); Sabia timpului, EM. (1972). în condiţiile celui de-al doilea război constituie punctul forte al biografiei Paranteză: apar, sub îngrijirea mondial, EPL (1968); Vântul și sale – creaţia literară – cred că am autorului, primele două volume de ploaia, I-III (1969), vol. 1 - Vulpea; reuşit să construiesc imaginea unei Poezii din seria Scrieri în care sunt vol. 2 - Frigul; vol. 3, Roza), EPL existenţe scriitoriceşti mai aparte, nu incluse publicate în volumele: Poeme (1969). doar pentru că mulţi o etichetează ca simple, Albe, Clopotul de aur, Pomul Povestiri de dragoste: Groapa. fiind controversată… roşu, Iarba fiarelor, Anii de foc, Lupoaica. Costandina. Uruma. Opera sa, vrem-nu vrem, se cir- Cântec şoptit şi un grupaj din versuri Liliacul. Ce mult te-am iubit, roman cumscrie literaturii noastre naţionale, încă netipărite în volum; II – (1970); Şatra, roman, (1971); reprezintă un punct de reper, fie el şi Cântecul lebedei (1970-1971); vol. Desculț, roman, cu 20 de gravuri în potrivit pentru relectură – cum bine a III – Sarea e dulce; vol. IV – Cefe de lemn de Fred Micos (1973); Să nu spus criticul şi istoricul Nicolae taur (1973); vol. V – Uruma, Nuvele uiţi, Darie, antologie şi prefaţă de Manolescu (citat puţin mai înainte), şi povestiri (1974); vol. VI – Carul de Adriana Mitescu (1973); Uruma, dar şi pentru comentarii şi reanalizări foc; vol. VII – Desculţ (1975); vol. roman (1974). → fără prejudecăţi, fără reconsiderări VIII – Jocul cu moartea şi Pă- DUMIRU HURUBĂ deliberate şi, mai ales, cu respect şi şi Pădurea nebună (1977), Şapte- corectitudine. Aceasta o reclamă nu zeci, versuri, antologie și prefaţă de

https://biblioteca-digitala.ro Şi, pentru ca afirmaţiile din extensia acesteia.” (Ion Marcoş, în revistele Uniunii, s-a afirmat editura materialul de faţă să fie susţinute cu vol. Scriitori români, Ed. Şt. şi Cartea Românească, numele mari argumente indiscutabile şi chiar im- Encicl., 1978, pp. 430, 431). ale literaturii române, generaţia '60, batabile, cutez să spun, voi… solicita Adriana Mitescu: printre care Nichita Stănescu, D.R. ajutorul mai multor comentatori ai „Zaharia Stancu reprezintă un Popescu şi alţii, care s-au afirmat, scrierilor lui Zaharia Stancu… exemplu de dublu artistic, ceea ce va cred eu, şi datorită influenţei Aşadar, determina încadrarea sa specială în benefice a lui Zaharia Stancu în Referințe critice: O. Şuluţiu, istoria literaturii contemporane. Cu lumea politicului.” (Eugen Uricaru, Naţiunea, III, nr. 831, 1949; F. o activitate literară şi jurnalistică de fost preşedinte al Uniunii Scriitorilor Brunea-Fox, Adevărul vremii, 1949; peste cinci decenii, e firesc să din România (2001-2005) (Eugen P. Comarnescu, Naţiunea, nr. 62, concentrăm liniile de forţă ale Uricaru, Interviu în Jurnalul 1949; idem, în Universul, nr. 84, creaţiei sale din perspectiva Naţional). 1949; Ov. Stancu Crohmălniceanu, prezentului. (…) Activitatea de Nicolae Manolescu: Viaţa Românească, nr. 7, 1955; L. romancier a lui Zaharia Stancu „Aceste rînduri nu vor să fie nici Raicu, Viaţa Românească, nr. 12, aparţine exclusiv, cronologic, o analiză critică (nu i-am recitit 1955; G. Călinescu, Contemporanul, tematic şi ca modalitate artistică, opera), nici o evocare propriu-zisă a nr. 15, 1956; D. Micu, Romanul perioadei contemporane a prozei omului (pe care l-am cunoscut românesc contemporan (1944 - româneşti.” (Adriana Mitescu, în tîrziu), ci, mai degrabă, o înseilare 1959), 1959; V. Ardeleanu, Steaua, vol. Literatură română de consideraţii strict personale nr. 3, 1962; G. Dimisianu, Gazeta contemporană, Zaharia Stancu, Ed. inspirate de literatura şi literară, nr. 38, 1963; P. Georgescu, Acad. RSR, 1980, coord. Marin personalitatea lui Zaharia Stancu. Secolul 20, nr. 7-8, 1964; L. Raicu, Bucur, p. 108). Cînd l-am întîlnit, era deja Gazeta literară, nr. 9, 1964; Eugen Uricaru: Preşedinte al Uniunii Scriitorilor Perpessicius, Alte menţiuni de „Zaharia Stancu este mai întâi (…) şi se bucura în ochii confraţilor istoriografie literară şi folclor, II, de toate un mare scriitor. În jurul lui de un respect amestecat cu dispreţ. 1964; R. Enescu, Tribuna, nr. 8; 40, s-a creat o adevărată legendă. (…) Poetul (la tinereţe şi apoi la 1963; V. Bugariu, Zaharia Stancu, Pentru cei mai mulţi dintre oamenii bătrîneţe) mi se părea remarcabil, 1974; G. Călinescu, Istoria de litere din România este o acoperit, ca şi în cazul lui Bogza, de literaturii române. Compendiu, emblemă a celui care le-a făcut bine prestigiul prozatorului (acesta, 1968; C. Ciopraga, Personalitatea scriitorilor. Pentru că Uniunea ocupînd vîrsta adultă), mult mai literaturii române, 1973; Ov. Scriitorilor în perioada lui Zaharia greu de apreciat, din cauza Crohmălniceanu, Literatura, II; Ov. Stancu era o instituţie nu doar compromisurilor. (…) Ghidirmic, Zaharia Stancu sau culturală, ci şi de binefacere. Foarte Voiam să spun cîteva cuvinte interogaţia nesfârşită, 1977; Al. mulţi oameni îi datorează lui despre om. Nici discursuri rostite în Piru, Panorama deceniului literar Zaharia Stancu supravieţuirea în faţa lui Ceauşescu, deşi uneori era românesc 1940-1950, 1968; N. mediile mai mult sau mai puţin evident că se compromitea pe sine Balotă, De la „Ion” la Ioanide, boeme. ca să apere Uniunea noastră al 1974; I. Rotaru, O istorie a …Când soarta i-a pus în mâini cărei preşedinte era. Cum spuneam, literaturii române, II, 1972; E. destinele Uniunii Scriitorilor, şi-a am apelat la el într-o problemă Simion, Scriitori, I; N. Balota, pus toate relaţiile sale personale în personală. A intervenit imediat acolo Universul prozei, 1976; C. slujba ei. A intimidat prin unde trebuia. A dat cîteva telefoane. Ungureanu, Proza românească de personalitatea sa şi a făcut în aşa fel Mai mult: m-a chemat la el într-o azi, 1985; Mariana Ionescu, încât în acea perioadă Uniunea dimineaţă şi mi-a spus: "Te însoţesc Introducere în opera lui Zaharia Scriitorilor să fie o insulă de în audienţă". Am încremenit. Era Stancu, 1985; A. Cosma, Romanul liberalism. Pe vremea lui au înflorit bolnav, mergea greu, dar n-a ezitat românesc contemporan, I, 1989; N. ______o clipă. Mi-l amintesc urcînd scările Manolescu, România literară, nr. 42, clădirii publice, sprijinit de braţul 199 Despre creaţia literară a lui meu (era o mică demonstraţie în Zaharia Stancu şi, într-o oarecare asta, mi-am dat seama pe loc), măsură, despre el ca om, ca deţinător pătrunzînd în biroul cu pricina şi al unor funcţii importante, şi-au spus punîndu-se garant pentru mine (…) părerea: …domnul Stancu se comporta Ion Marcoş: normal. Normalitatea lui l-a şocat „Creaţia lui S.(tancu) se pe înaltul personaj la care mersesem consumă între polii a două tentaţii în audienţă. Şi care s-a grăbit să-mi opuse: autocontemplarea şi aspi- satisfacă solicitarea. Domnul Stancu raţia spre obiectivitate. (…) O rară m-a condus apoi cu maşina pînă putere de captare a amănuntului acasă. Şi, la despărţire, mi-a spus, în individualizat dă frescei adâncime şi felul lui ceremonios, că i-a făcut forţă. (…) Marea masă a plăcere compania şi speră să ne întâmplărilor gravitează în jurul revedem. (Nicolae Manolescu, evenimentului-cheie. (…) Lirismul Domnul Zaharia Stancu, Editorial, este infuzat în epic, alimentat de România literară nr. 40/2002.

https://biblioteca-digitala.ro Iustiniana. Stelaru nu era iubit de socrii și de cumnaţii lui, așa se explică și boema lui cu prietenii din (III) perioada 1948-1949 (cu Pavel 1948 Chihaia, Constant Tonegaru, Teodor Ionescu, sculptorul Demu, pictorul Scrisoarea lui Dimitrie Stelaru, Șerfi, balerinul Stere Popescu și sora trimisă în 18 octombrie 1948, din acestuia, Bimbirica). Lucrează Chirnogeni - jud. Constanţa, aproape un an (1949-1950) la o prietenului său, Geo Dumitrescu, la publicaţie constănţeană („Dobrogea redacţia revistei “Flacăra. nouă”), iar prin vara anului 1950 își

Chirnogeni, 18 oct[ombrie] [1]948 părăsește familia (pe Despina și pe [Tovarăşului Geo Dumitrescu*, Eumene), plecând într-o nouă Revista „Flacăra”. Strada rătăcire. La 2 decembrie 1954, se Oteteleşeanu, nr. 3, Bucureşti] pronunţă divorţul dintre cei doi soţi. Despina a încercat tot timpul, de la “Tovarăşe Geo Dumitrescu, despărţire și până în primăvara lui În fine, am ajuns la locul meu. ______1961 (când Stelaru intră în relaţii de Aşa cred, cel puţin locuiesc în satul gher. Se născuse la 28 iunie 1920, prietenie cu Anghelina Cioacă), să Chirno-geni, unde nevastă-mea** se din părinţi ortodocși, Iacob Belingher reia convieţuirea cu Stelaru, chiar ocupă de copii. Sunt obosit şi sănătos. și Domnica Belingher (născută Tu- văzându-se de mai multe ori și Avem o sobă cu paie. Aduc paie cu dor), la Bazargic - orașul de reședinţă locuind pentru scurte perioade coşul şi încălzim camera. Eu lucrez al judeţului Caliacra, teritoriu împreună. Despina Belingher mai departe la ce-am început. Tu, românesc între 1913 și 7 septembrie Petrescu – Stelaru, numită de toţi scrie-mi repede şi frumos, te rog, 1940, familia mutându-se apoi în Do- “dna Stelaru”, a fost profesoară de ceva, ce-ar mai trebui în legătură cu brogea românească, probabil din limba română, dar o vreme și linia. 1940. După studiile școlii generale și profesoară de psihologie la Liceul Despre Copilul negru, poveşti de cele liceale, Despina Belingher ur- “Mircea cel Bătrân” din Constanţa. copii, iarăşi nu ştiu nimic. Poţi, după mează, între anii 1940-1944, Semi- Eumene a urmat Liceul „Mihail cum mi-ai promis, să te interesezi. Ar narul pedagogic universitar de pe lân- Eminescu” din Constanţa. Despina și fi de dorit. M-a dezolat mult gă Liceul de Fete ,,Carmen Sylva” Eumene au avut mai multe domicilii d[omnu]l dr. Weigl*** de la Editura din cadrul Universitatăţii din Bucu- în Constanţa, la adresele: str. Virtuţii de Stat şi d[omnu]l Davidoglu****. rești, devenind licenţiată în Filozofie, nr. 5 - Constanţa; Nicolae Titulescu Am început şi altă carte şi-o cu media finală 8,42 și cu practica nr. 9, et. 2 - Constanţa și, ultima, în piesă de teatru, dar... dacă tot scârţâie pedagogică parcursă la Filozofie Bulevardul Tomis nr. 99 (Bl. SO, sc. apariţia poveştilor înseamnă că nu-s (principal) și Drept (secundar) – după A, et. IV, ap. 13, locuinţa fiind bun de nimic. cum reiese din Certificatul de deasupra magazinului "Lumea Aştept lumina ta: editura şi absolvire nr. 121/ 7 decembrie 1944 Copiilor", vizavi de Parcul Teatrului multe, eliberat de direcţiunea instituţiei de de Stat/ Palatul sporturilor din Stelaru” învăţământ mai sus menţionată. A Constanţa). Despina a murit, la vârsta [Dimitrie Stelaru, Comuna Chirno- lucrat, iniţial, ca profesoară în judeţul de 60 de ani, în 1980, luând foc de la geni, Judeţul Constanţa] Tulcea, apoi, din noiembrie 1946 a ţigară, în timp ce curăţa ceva cu o Notă fost repartizată ca profesoară la Tr. substanţă inflamabilă. 1.Scrisoarea se găsește în biblioteca Măgurele. În 1947, a funcţionat la Șc. 4.***Redactorul E. Weigl. profesorului și istoricului literar profesională de fete din Tr. Măgurele. 5.****Memorialistul, dramaturgul Nicolae Scurtu, din Bucureşti, așa În 13 iunie 1947, se căsătorește cu și profesorul de latină Mihail cum rezultă din articolul acestuia, Dimitrie Stelaru la Segarcea Vale și Davidoglu (ns. în 11 noiembrie 1910, Întregiri la biografia lui Dimitrie locuiesc în Turnu Măgurele la mama la Hârlău, în jud. Iaşi – m. la 17 Stelaru („România literară”, nr. 26/ 1 poetului și la tatăl vitreg al lui, pe str. august 1987, în Bucureşti); în iulie 2011, p. 14), de unde am 1 Mai nr. 39 (devenit nr. 35). Despina perioada respectivă (1945-1948) lucra reprodus-o. a rămas la Turnu Măgurele până în 28 în Ministerul Artelor. 2.*Poetul, redactorul, editorul și ianuarie 1948, când revine pe tărâm * tra-ducătorul Geo Dumitrescu (n. în dobrogean, după ea sosind și Stelaru. Scrisoarea lui Dimitrie Stelaru, 17 mai 1920, la București – m. în 28 Mai întâi, aceștia locuiesc la trimisă în 13 noiembrie 1948, din septem-brie 2004) a înfiinţat revista Mangalia, în Vila “Trandafirilor” (ea Negru Vodă – jud. Constanţa, lui Geo “Albatros” și grupara omonimă, fiind profesoară la gimnaziul de Dumitrescu, la București, pe adresa căreia i se încadrează și Stelaru. Geo acolo), apoi, în toamna lui 1948, la de acasă. Dumitrescu a lucrat și în redacţia Chirnogeni - pentru două luni -, după Negru Vodă, 13 noi[embrie] [1948] revistei “Flacăra”, iar în intervalul care Despina se mută cu postul la [Constanţa] 1947–1950 a fost chiar redactorul-şef Negru Vodă, unde o însoţește și [Către Geo Dumitrescu, Calea al acestei publicaţii. poetul. La 20 octombrie 1949, li se Griviţei, nr. 257, Bucureşti] → 3.**Prima soţie a lui Dimitrie naște prematur fiica, Eumene GHEORGHE SARĂU Stelaru, profesoara Despina Belin-

https://biblioteca-digitala.ro “Dragă Geo, Mesaje și blesteme

Dacă n-au trecut decât două zile de Ce mai face Vasko Popa? când mi-ai vorbit, îmi pare rău; în A murit și Miodrag, cred. fiecare zi, nu?, ar trebui să-mi repeţi: Radomir scrie, scrie doar e bine! scrisori, lui Igniatovici, Poate ţi-a telefonat Corina lui știi bine care, n-ai uitat? Corlaciu din „b(p)oemele tavernale” în nu ştiu ce chestie cu Filerot*?! M-a Firul nu cântă, desenează oprit pe stradă femeia şi m-a la telefon, spre Târculea înnebunit. Cred că şi pe tine. Am și mănâncă mălai de glie. impresia că e capabilă de multe. Verdi de un, ne tace-n suflet, Eu am ajuns aici cum trebuia. Pe an sărac și blestemat. nevastă-mea o trimit la spital în ______Constanţa zilele astea. A dracului Asta-i poezia ta? Auh! linişte. Asta-i poezia noastră. evident, o carte aici azi... Dacă binevoieşti scrie-mi ce-ai Ai grijă să nu ne mori și tu! a venit doar una, singură făcut cu Weigl ori cu romanul. Ar fi Nu voi muri ieri, azi și poate şi invizibilă, restul este nobil şi indicat. De altfel, am cuvân- în ziua de mâine. cenuşă, cerneală, praf şi hârtie tul tău şi cred în el, nu? Atunci când trebuie, aş vrea să Azi, bătrâne, este adică toata înţelepciunea lumii trebuiască repede, vin eu acolo. ziua de mâine. şi eu încep să plâng la propria Să nu te mai reţin, tu eşti un om mea ureche, surdă şi ea, sau important şi fără timp. Aici e o Vede bine, Homer doar oarbă, exact cum sunt teribilă iarnă. Te salută umilul La București m-am şi eu, cel mai nou Homer valah Dimitrie Stelaru” întâlnit cu un preot, din care curg un şir de poeţi [Dimitrie Stelaru ([la] Grigore Răzvan Voncu, dar nu aici din Balcani, tot soiul de Enache**), Comuna Negru Vodă, cu eseistul, poetul copii Judeţul Constanţa] muto-orbi şi tare la carte! Note cel care doarme acasă 1. Scrisoarea se află în la catedra de insomnie, Un fel de scrisoare răzvănată biblioteca profesorului și istoricului uneori văzut și-n stradă literar Nicolae Scurtu, din Bucureşti, înzăpezită-n decembrie nu am timp să apelez după cum acesta scrie în articolul său, să scriu Iliade Întregiri la biografia lui Dimitrie dar acum încă mai suntem ci contemplez atunci Stelaru („România literară”, nr. 26/ 1 în octombrie-noiembrie doar, un templu de Eliade iulie 2011, p. 14), de unde am extras adică timpul trece prin noi conţinutul acesteia. mai frumos ca oricând sunt un Homer sever 2.*Poetul, memorialistul și editorul împărţit pe zile negre Sergiu Filerot (ns. la 3 februarie și acest preot îmi spune prin versuri uitate acasă 1921, la Craiova – m. în 24 liniștit dar puțin înfuriat: şi de mine imediat zis septembrie 1989, la Bucureşti). A „Vezi că Domnul nostru este debut, în 1941, cu un volum de cu un an mai în vârsta... nu?” mutatis mutandis versuri Încrustaţi în gând. uneori mă salvez abia Despre el și editura lui, despre nu, doresc să-i dau un răspuns cu aforisme dinadins perioada tinerilor albatrosiști a scris preotului român, dar atent cum întunecate luminos Marin Iancu în cartea sa: Portret de sunt în ultimul an pe lume, spun grup. «Albatros». «Sârmă ghimpată». un surâs și-i arăt degetul orb: bă, moşule serbizat, «Gândul nostru» (Târgu Mureș: hai să mergem noi eu, Homer, sunt! Editura “Nico”); v. și recenzia: la Varvarin ori Negotin

Rodica Lăzărescu, Un document cu lacrimi pe bot literar și sufletesc (“Cultura literară”, Merg la vot, orbul ce caut acolo dacă nr. 431/1 august 2013 (http://revista Un orb cum azi sunt şi eu tu nu eşti acolo azi cultura.ro/nou/2013/08/un-document- merg la vot secret – public ci stai bine ascuns literar-si-sufletesc/). şi-l votez pe Isus din într-un clopot dac 3.**Prăvălier în comuna Negru satul nostru valah Vodă, negustor de mașini de cusut „Sienger”, fiul cumnatului mamei lui ăsta nu va trăda pe nimeni cum mi-aşteptam ah Dimitrie Stelaru. la Târgul de carte de la un cântec sârbovlah şi Era căsătorit (din 25.XI.1928) cu Belgrad, cu cincii mii şi una din amicul firul storc abia învăţătoarea Ecaterina, originară din un ţipăt netezat civilizat Segarcea de Dolj. carte din China actuală ADAM PUSLOJIC

https://biblioteca-digitala.ro curte sau „mestecată cu alte acareturi”, că aia mică, chiar şi târâş, bântuia peste tot, era posibil să fie în Îl cunoşteam pe Daniel Drăgan hambar. din anii ’80, începusem o colaborare Ştia că o găsise pe fiică-sa, pe consolidată de redacţiile celor două Zuza, acolo în primăvară, stătea ca reviste – Astra, condusă de Daniel sub o umbrelă sub vaca lor, de fapt se Drăgan, şi Vatra, condusă de Cornel agita între picioarele Prinţesei, îi Moraru, antrenate în acţiuni literare bălăngănea ugerul în toate direcţiile. comune. De fapt, a vrut să-i prindă o beteală “Vatra dialog”, rubrica de forţă a luată din pomul de iarnă, pe care îl revistei târgu-mureşene a găzduit un aruncase de curând, să-i dialog cu scriitorul braşovean, dialog împodobească ţâţele. Adică dacă pe care îl realizasem cu responsabili- bradul a avut zorzoane, ţâţele tatea unui titular de rubrică, postură Prinţesei, deşi stăteau invers ca în care am publicat zeci de interviuri, bradul, atârnau, cum e normal, în jos, de ce n-ar fi cu ceva îmbunătăţiri cuprinse apoi în cartea “O istorie a ______colorate? Oricum, Prinţesa stătea literaturii române contemporane în cuminte, privea cu îngăduinţă şi interviuri”, apărută după 1989. "Orice om este întotdeauna infinit atenţie spre gâlma zvăpăiată de copil Atmosfera, mai degrabă ostilă mai mult decât ceea ce ar fi dacă ar fi de sub ugerul ei. Iar Zuza, mare decât binevoitoare, în care a ajuns să numai ce este" ( Heidegger) amatoare de lapte, - şi pe care, în acte, apară revista Astra, la ceva vreme du- pă 1989, incluzând abandonarea ei în o chema Maricica - se gândise să facă varianta care a consacrat-o şi transfor- şi ea un lucru bun pentru prea blânda marea din lunară într-o publicaţie văcuţă, înfrumuseţând-o cu beteală. trimestrială, îndepărtată de programul Acum, când a găsit-o Sile unde şi politica editorială de altădată, a Pur şi simplu Sile nu o găsea pe bănuise că e, dincolo de panica făcut ca unii braşoveni să se apropie aia mică. Sile Talapă. După ce a mers iniţială, atenuată doar de încrederea în de revista Vatra veche, între aceştia în control prin locurile ei de joacă, „calmitatea” vacii, în stare opusă cu numărându-se şi Daniel Drăgan şi A. cum ar fi copacul din curte de care calamitatea de copil, nu a mai reuşit I. Brumaru, care au fost antrenaţi în atârna leagănul, şi-a adus aminte că ar să o certe, cum intenţiona, pentru că diverse proiecte alte noii reviste, chiar trebui să intre în hambar, unde ţinea acesta a reacţionat primul: „Tactule, şi în participări la evenimente literare vaca, deşi rumegătoarea, Prinţesa, nu prinde beleala, dă becurile!” comune, atât în spaţiul mureşean, cât cum îi spunea cu neabătut alint, era Din limbajul ei a înţeles că şi în cel braşovean.. atunci pe islaz, cu alte vaci şi piticania vroia să-i pună şi instalaţia Cu Daniel Drăgan plănuisem probabil, boi. Aşa le ducea zilnic, electrică pe uger vacii, să arate şi ea chiar un număr special al revistei plimbătorul de vaci Marinu, ciobanul luminos! Să aibă, cum i-a explicat Vatra veche, care urma să-i fie satului. Zuza: „Apte bubină”. dedicat la împlinirea vârstei de 80 de Din toate ştia că trebuie să Sile a început să râdă, şi-a adus ani (20 decembrie 2015). verifice şi hambarul, chiar dacă avea aminte că vorbeau nişte „oameni Sănătatea devenise precară, iar în o reţinere de când îl numise un ştiinţifici” tot pe la teveu, pe o 25 martie 2016, Daniel Drăgan se consătean “bou!” şi asta „în mod imagine în care se vedea raza unei stingea, lăsând după el multe proiecte evoluat, şi evaluat” cum spusese stele, că se află la „ani lumină”. Dacă literare neîncheiate. Apucase, totuşi, cineva din asistenţă, că erau într-un o mai lăsa pe Zuza cu Prinţesa, ar fi să-mi trimită mai multe texte şi context public! Îşi căuta autentica avut prima vacă din univers care fotografii. Nu ştiu care erau inedite vacă, pe preaiubita lui Prinţesa, şi se dădea „lapte lumină”, cum încercase sau erau din volume publicate deja. întâlnise pe uliţă cu Elegantu’ Gogu, să îl lămurească Zuzania lui. Şi s-a Le-am stocat într-un fişier, cu cum îi ziceau ei, sătenii, care era un mai bucurat suplimentar că aia mică speranţa că acel număr se va realiza, mic „propritar de turmiţă de oi”. nu venise cu instalaţia de pom, dacă dincolo de circumstanţe aniversare. L-a întrebat, după un scurt salut, se curenta şi ea şi vaca, doar era priză La mai bine de doi ani de la cu vădită îngrijorare, dar şi cu mult în hambar şi copila ajungea uşor la ea moartea scriitorului braşovean, nici sarcasm: şi ştia cum să umble cu ştecherul. posteritatea sa nu a avut parte de un - Auzi, patroane? Nu ai văzut Acum, aproape din reflex, a tratament mai bun decât cel cu care cumva o turmă de boi trecând pe aici? intrat în şubreda încăpere pe care îşi ne-am obişnuit în cele mai multe Gogu, care era mereu prompt în programase să o mai peticească atunci cazuri din literatura română. Peste replici, l-a întrebat şi el foarte ironic: când se va mai scumpi berea. Şi va opera lui Daniel Drăgan s-a aşternut o - Da' de ce? Ai rămas în urmă? avea mai mult timp liber. Şi a tăcere nedreaptă, în aşteptarea poate a Atunci Sile l-a bombănit în gând, înţepenit! unor vremuri în care respectul faţă de la modul comunist, ceva de genul Zuza era pe un maldăr de fân şi înaintaşi să fie reconsiderat. „chiabur cu băţ înfipt în ... prej ur”, ţinea în mâini un şarpe. Acest text al lui Daniel Drăgan se şi a venit acasă. Acum era preocupat Un şarpe real, nu din ăla de lemn vrea un început în acest sens. de găsirea fiicei, cea mai mică dintre cum văzuse pe la bâlciuri. Iniţial, → NICOLAE BĂCIUŢ copiii lui, şi dacă nu era prin casă, DANIEL DRĂGAN

https://biblioteca-digitala.ro spaima l-a paralizat, deşi a înţeles in- mâinile Zuzei chiar îi era multă milă, stantaneu că era un şarpe de apă şi nu de care nu ştia că e în stare, mai ales unul veninos. Până să apunce să mai faţă de animale. Evident, cu o spună ceva, în timp ce Zuza sporovăia excepţie vaca lui, Prinţesa. fără întrerupere, ţinând şarpele Şarpele cu burta umflată i-a aproape de cap, i s-a făcut brusc milă. amintit şi de el când făcuse un pariu De şarpe! că bea zece halbe de bere. Fusese la Zuza, în faţa căreia era o cană de crâşmă, se certase cu Pintilie şi, să-i tablă, gen gamelă, plină cu pâine facă pagubă, i-a spus că bea berile înmuiată în lapte, luată cel mai respective în zece minute, mai ales că probabil, după cum arăta, de la pisica o lăudase consăteanul. Iar dacă ______lor din bucătărie, se străduia să îi dea reuşeşte le achită Pintilie... La a şasea a aflat că a murit bătrânul Ghenadie. şarpelui să mănânce. Foarte indignată bere, cu burta în mare duşmănie cu Ăsta nu băuse deloc alcool toată viaţa de îndărătnicirea reptilei, îl băga cu cureaua de la nădragi, Sile simţi o lui, era exemplu cel mai bun la care capul în lapte strigând răspicat la el: dragoste profundă pentru Mirel, apelau nevestele din sat. „Încă micăţii!” vecinul primarului, care vara lucra la -Vezuşi, Ghenadie nu bea alcool, Adică, aşa cum ştia tot din mare ca salvamar. Meseria de o să trăiască mult i-a clămpănit şi lui bucătăria lor, când Zuza refuza să „salvabar” nu auzise să se fi inventat, nevastă-sa, Sila, mama Zuzei, pe care, mănânce şi altceva în afară de porţia dar aşa şi-l imagina el pe Mirel, în acte, o chema Vasilica, dar căreia îi de lapte, era îndemnată de nevastă-sa: salvându-l cumva din bar! Nu găsea zicea aşa pe scurt, mai ales când îl - Mănâncă dumicaţii! nicio altă soluţie să iasă din pariu fără bodogănea silitor, „făcându-i silă”, să Iar Zuza, care avea o pelticenie a pierde, fără a râde Pintilie de el. Aşa nu mai bea. Acum, în timp ce dădea datorată, în principal, vârstei ei, - de că a luat un gât de ulei, ştia el de la drumul la „piţigoi” cum îi ziceu toţi aceea îi şi ziceau Zuza, că încă nu subinginerul de foraj, căruia îi aparatului de radio, l-a auzit acolo reuşise să pronunţe litera „z”, şi, tot spuneau Conductel, că se formează, cum îşi ondula vocea un ‘talian şi ăla auzind-o, poate reuşea mai repede - după cum a înţeles, o „imulsie” şi mai cânta „Tu, Soltanto tu”. făcea doi ani peste vreo nouă luni, poate bea. Şi a băut şi berea zece! Întâi, Sile s-a concentrat pe reţinuse mesajul ei. Acum, ca mămică Victorios, roşu la faţă şi cu burta melodie, apoi pe text, care l-a intrigat, de ocazie a şarpelui, încerca să-l umflată ca roata din spate a unui pentru că, cumva, ‘talianul „ştia pe convingă să îşi ia porţia de lapte cu tractor, a mai apucat să le spună nevastă-sa”. Aşa că i-a zis: pâine, să „înce micaţii”. colegilor de beţie: „La reve...bere!” - Fă, de unde te ştie ăla, de cântă Dar bietul şarpe refuza. Şi a ieşit. de tine? Privit de aproape de Sile, era clar De atunci, deşi nu i se pare - Eşti beat Sile, de unde să mă că şarpele nu reuşise să refuze meniul corect, în sat, mai ales când se ştie? De ce crezi asta? mereu. Avea ochii bulbucaţi - cel mai întâlneau două muieri, bârfitoare prin - Păi tu nu vezi ce îţi zice?” probabil de spaimă, şi micul lui trup pasiune, curiozitate şi plictis, i se - Ce zice?, întrebă nevastă-sa. era pe alocuri umflat ca un buhai. De spune Berilă. Doar nevastă-sa îi - Nu auzi? Te strigă: „Tu, făi fapt, era foarte clar că şarpele nu avea spunea că o să crape, că aşa păţesc toanto, tu!”. burtă în mod rotund, asta era estetica beţivii de competenţa lui. Apoi au revenit la subiectul anti- lui Sile, mare iubitor de bere. Numai recent a trăit o consolare alcool, Ghenadie. Depăşindu-şi spaima, s-a dus la Zuza care i-a alergat prin toate simţurile, - Ai văzut că s-a dus şi moşu: şi şi aproape i-a smuls şarpele din mână, poate şi în alea nesimţite, de care îi avea 80 de ani! în timp ce aia mică zicea continuu mai pomenea nevasta: a avut o - Aşa e Sile, dar tu de ce te şarpelui, chiar cu mâinile goale: „Încă bucurie stranie, cumva ticăloasă, când bucuri? micaţii, încă micaţii...!” ______- Nu chiar mă bucur, dar m-am Impulsul următor al lui Sile a fost liniştit. Mi-ai zis de atâtea ori că să pocnească reptila cu toporul aflat alcoolul mă omoară încât începusem în staul, la un metru de el, dar lui, să cred că apa mă face nemuritor. Şi care omorâse atâţia şerpi, care era, apa ştii că o folosesc mai ales pentru mai ales de Ignat, parlagiul satului, viaţa productivă de lapte a Prinţesei. transformatorul de porci în bucăţi şi Din fericire, şi a demonstrat ăl bătrân, bucate, i s-a făcut o milă copleşitoare nu e aşa. Ştii că ultima oară la birt, de şarpe... Mai ales că părea că se în- Pintilie mi-a făcut cinste cu o bere ţelege foarte bine cu aia mică, amân- nouă, Bergenbir parcă îi spune, şi n- doi erau, de fapt, doi sâsâiţi, el firesc, am băut, am venit acasă. L-am auzit natural, ea doar atunci când avea de doar pe Pintilie spunând în jur: „Asta pronunţat cuvinte cu litera „z”. ie trădător! A dat Bergen -„bir cu Şi nu l-a mai omorât. fugiţii”. Periculoasă i se părea Zuza, De data aceea îl salvase văzuse el la un documentar teveist pe barmanul: „Lasă, a zis el spre ăia din unul Hercul, cam de vârsta copilului crâşmă, Sile e titularul nostru de său, cum omorâse ştrangulând doi Delta Dunării, “Brazde de ape sub bază, birt cu staţii are zilnic. Adică el şerpi. Iar de buhaiul de şarpe din nori rătăciţi” dă „birt cu veniţii!”

https://biblioteca-digitala.ro Vitrina mult împreună, pentru a nu rămâne singuri și a fi împiedecați să gândească…. (I) Dar interzicerea singurătății cu- Încă din Nota autorului ( ”Istoria prindea, paradoxal și savant, în ace- ca viitor și alte conferințe și pagini” lași timp, interzicerea comunicării, de Ana Blandiana, Ed. Humanitas, astfel încât colectivizarea relațiilor și 2017) se despart ”apele” de ”uscat”, gândurilor nu presupunea, ci dizolva Ana Blandiana făcând precizarea: Cu solidaritatea. Ceea ce se realiza era excepția celor care se referă la doar unisonul, consensul, atât de poezie, aceste texte sunt dovada dorit și în zilele noastre… Era măsurii în care istoria i-a răpit diferența dintre un sistem ”condus de istoriei literare drepturile pe care le cuvinte” și unul „guvernat de cifre”, avea de la naștere asupra mea. Este o adică între idealism și pragmatism. confesiune de scriitor, conștient de Libertatea este văzută nu doar prin partea căreia a ”baricadei” aparține prisma dărâmării zidurilor eul său, dar și că această apartenență închisorilor, ci și a reflexelor lor din nativă este frustrată vremelnic prin conștiințele celor care le-am fost, în egală măsură, constructori și victime. demersuri și activități ce aparțin altui domeniu. Se pare totuși că a fost „un ______Este adusă în discuție și ideea unor rău necesar” pașii ieșirii din istoria reușit să părăsim lumea în care am utopiști (sau realiști!), a unui hibrid literaturii române și intrării în istorie. trăit 50 de ani.. Și nu e vorba de un între cele două sisteme sociale, De fapt, este numai o aparență această singur prizonier, ci de peste 20 de autoarea invocându-l pe Hieronymus ieșire, așa cum tot o aparență este și milioane….Cei mai mulți nici n-ar fi Bosch, cu ale sale lucrări ….hibride: intrarea în altceva. Este, de fapt, o visat că-i posibil să picteze o scoici cu aripi și gheare, armuri cu complementaritate! fereastră sau, dacă ar fi creat-o în ciocuri, fluturi încoifați, pălării cu La Ana Blandiana, cele două is- vis, n-ar fi avut curajul să creadă în picioare, fese cu ochi, ouă cu mâini și torii converg și se completează în realitatea ei . fructe cu antene. Concluzia este mai propriul eu. Paradoxal, nu? Da, pen- Analiza poetei are ca ”studiu de mult decât evidentă. tru a o îmbogăți, spiritual și atitu- caz” România anilor ”socialismului Pledoaria Anei Blandiana este în dinal! victorios”, în contextul dezvoltării favoarea înțelepciunii, fiind fericirea Convertibilitatea suferinței re- Europei civilizate, pe un alt palier la care toată lumea tinde și face caz prezintă textul unei conferințe ținute ideologic, unde libertățile de tot felul este o noțiune atât de complexă și de autoare la Universitatea Sorbona nu au fost doar lozinci, ci fapte puse relativă. IV, Paris, în 1993, repetată la Amster- în practică. Autoarea lucrează și pe Marea problemă e ca societatea dam, Budapesta și Guadalajara. În plaje întinse de judecată, analizând, bogată și democratică a Europei de uvertura discursului e spusă o poveste paradoxal, ”de-a fir a păr” ce am fost, vest să reușească să transforme în socratică suprarealistă, intitulată Fe- ce suntem și unde vrem să ajungem, unități de măsură ale echilibrului și reastra deschisă, scrisă de autoare cu fără a da verdicte categorice, ci cu înțelepciunii experiența și suferința câțiva ani înainte, ce are ca subiect un judecată lucidă, făcându-și loc între care o înconjoară. Este o problemă prizonier pictor închis într-un turn fă- sofiste, înclusiv nedumeriri. Caută să de convertibilitate a suferinței, de ră ferestre și care pictează pe perete o înțeleagă, fiindcă înțelegând, poate să soluția căreia depinde chiar cheia ferestră, prin care intră orbitor lumi- vadă drumul trecut și prezent, dar și armoniei universale. na soarelui, și prin care acesta, într- care e drumul de urmat. Ne întoarcem La distinsa poetă, demersul literar un final, sare zdrobindu-se de stânci, din cea mai mare iluzie a istoriei, a făcut un pas înapoi pentru a prima fapt de neînțeles pentru teminicerul spune aceasta, punând în balanță demersul atitudinal, ca parte a istoriei redus și dogmatic, care se lovește de lumea ”unor criterii obiective” și recente. A fost, spune aceasta, zid în încercarea de a-l prinde și a lumea ”profund subiectivă, o ”nevoia de comunicare cu voce tare a nu-l lăsa astfel să… evadeze. E ideea societate, o lume în care o idelogie – unor idei, a unor soluții, a unor că numai cine crede într-o fereastră, sau pur și simplu voința cuiva – obsesii. Apoi, cu timpul, sunetele au pe care și-o creează uneori singur, devenea criteriu absolut, totalitar, reintrat în litere. poate evada metafizic dintr-un spațiu mergând până la sfruntarea de a Rădăcinile răului de azi, de la concentraționar, premisă a trăirii și interzice legile geneticii sau ale spaima profilactică la indulgența chiar rezistării fizice. Este amintit și lingvisticii. În România, oamenii erau ocultă este textul unei alte conferinte, Nicolae Steinhardt, cu al său Jurnalul condamnați la o fericire pe care nu o susținute la Universitatea Sorbona III, fericirii, care a găsit „fereastra” de a doreau și cu care nu erau de acord… Paris, în 1993, repetată la Univer- supraviețui într-o închisoare din Sunt aduse în discuție metodele sitatea Liberă din Berlin, Cracovia și perioada stalinistă etc. psihologice, gândite de regimul Viena. Autoarea vorbește de faptul Referitor la diferite „ferestre” comunist, cu referire la masele mari că, în România, existența partidelor inventate, din motive de supraviețuire de oameni. O sociologie roșie pusă în politice până în `46, dar și a rezisten- într-un regim totalitar, Ana Blandiana practică: …în închisori, în colhozuri, ței armate în munți, până la începutul precizează: Acesta a fost singura sau chiar numai în interminabile anilor `60, sunt argumente → soluție prin care noi, românii, am ședințe, oamenii erau ținuți cât mai RĂZVAN DUCAN

https://biblioteca-digitala.ro care au dat represiunii comuniste covârșitoare în favoarea sistemului Eseu forme mai sălbatice, Fenomenul social din vest, unde libertatea era la Pitești și Canalul Dunăre - Marea purtător, nu ca un privilegiu dat de Neagră fiind două dintre cineva pentru ceva, ci ca un drept din pseudonimele terorii fără egal. naștere. De atunci, în 25 de ani

Vorbește despre teama și degra- trecuți, percepția s-a schimbat mult, II. TEMA NE-TIMPULUI darea morală, dar și despe trecându-se din sfera imaginilor Regăsim această temă a ne-tim- consecințele psihologice ale acestora, distorsionate de propaganda încă pului și-n poezia Scaieți și zei, din când, după ajungerea lui Ceaușescu la persistentă, în una a realismului vol. Refluxul sensurilor. Aici apare putere (1965), agenții Securității nu palpabil, inclusiv în percepția celor ipostaza încremenirii în osuarul unui trebuiau să se mai ascundă pentru a mulți, care au aflat pe propria piele că prezent agonizant, o stază temporală ne supraveghea, ci, din contră, în Europa de vest nu umblă neaparat care înfricoșează. Dincolo de acel îmbrăcați și tunși la fel, erau puși în ”câini cu covrigi în coadă”, dar și că fugit irreparabile tempus care trimite, cele mai vizibile locuri, pentru a fi nici noi nu am trăit neapărat în firesc, la orizontul thanatic, există, la remarcați și pentru a împiedeca copaci. Blandiana, această sincopă a astfel, prin simpla lor prezență, timpului, acest abis care echivalează revolta. P.S.2 Prin implicarea sa social- tot cu un pattern poetic infernal. Vorbește de diabolica invenție istorică în societatea românească, Nicolae Manolescu remarcă, în a- comunistoidă, spaima profilactică! imediat după `89, cu siguranță Ana celași context simbolic, tema timpului Vorbește și de intensitatea terorii Blandiana a fost o alta. gol în Orologiul fără ore 1. Această împinsă la extrem, căreia i s-a Dacă n-ar fi fost o alta, n-ar mai observație o continuă pe cea a lui Dan adăugat nuanța patologică a nebuniei fi fost ea! Așa, și-a dărâmat singură Cristea, în cronica sa din Luceafărul: personajului principal! Vorbește și de un zid din preajma ei, care ar fi „Subtile, profunde, trecute prin marea temă a vinovăției, pe fondul chinuit-o toată viața. El se numește filtre dintre cele mai fine se arată căreia evoluăm cu toții, victime și remușcare(a), de a nu fi acționat când meditațiile Anei Blandiana pe tema călăi, legați exasperant unii de alții, a trebuit și cum a trebuit! timpului, care, cum zicea Claudel, nu inclusiv despre bănuiala că, de fapt, e altceva decât sensul vieții. Într-o am supraviețuit cu toții printr-o P.S.3 În analiza subsemnatului, suplicație emoționantă (Din oglinzi), anume complicitate cu puterea, că m-am oprit la primele două texte din timpului care schimbă, i se opune totul, toate lucrările noastre și tot carte. Am optat pentru această soluție, coerența sinelui care rămâne” 2. curajul nostru au fost posibile numai fiind în imposibilitatea de a cuprinde Claustrarea într-un „azi etern, pentru că au fost îngăduite. Despre într-un mod rezonabil, într-un mate- năucitor,/ Cu soarele deasupra bănuiala că Binele nu este decât o rial rezonabil ca lungime, bogăția nemișcat/ Nemaiînstare/ Să măsoare/ indulgență interesată a Răului! ideilor autoarei. Voi continua un mic Fărăderostul nemuririi”3 ilustrează un Analizele sociale, în nota sa serial cu dezvăluirea analitică, o Carpe diem à rebours, o eternizare pregnant psihologică, sunt de mare analiză de poet-cititor, a conținutului angoasantă a unui prezent în rafinament. Trebuiesc neapărat acestei cărți de excepție. marasmul unei solarități prizoniere a disponibilități de recitire. Stilul este ______propriei meniri, devenite futile. curgător, doct, având trimiteri și Vedem aici un prezent care și-a patine istorice și literare. Aș spune anulat reflectările firesc temporale în chiar că este inconfundabil. mecanica devenirii (trecutul și Se observă imediat cultura politică viitorul). și socială, dar și execițiul scrisului la Această domnie a cantității cote înalte. O prospețime a bergsoniene dă naștere impresiei că limbajului, stârnește bucurie în cititor. lumea Anei Blandiana s-a scufundat în propria uitare, și-a pierdut reperele P.S.1 Aceste texte ale Anei și sensul, acea logică a existentului. Blandiana trebuiesc privite din Motivul încremenirii temporale, perspectiva timpului în care au fost aceeași sugestie coșmarescă a ne- scrise, care era unul al dezmeticirii și timpului, se regăsește în micul poem al primelor aspirații pentru români și Clepsidră, din Patria mea A4: România. Ele au meritul de a arăta Mă uit la clepsidra nunțat, psihologia gândirii vremurilor În care nisipul de dinainte de ”ieșirea din utopia”, de A rămas suspendat → ”marele deranj”, cu trimiteri politice, DANIEL KIŢU sociologice, economice, mai ales dincoace de ”cortina de fier”. La modul nostru de a vedea atunci 1 occidentul. Chiar autoarea spune: Nicolae Manolescu, Clepsidra, în rev. România literară, București, nr. 41, 2016. Nimic nu falsifică mai mult o privire 2 Dan Cristea, Meditațiile lirice ale unei mari decât iluziile noastre despre ceea ce poete, în rev. Luceafărul de dimineață, București, nr. 8, 2016. vedem. Este o privire, tocmai dincolo 3 de iluzii. Oricum, pledoaria este Delta Dunării, „Aşteptare” Ana Blandiana, Refluxul sensurilor, Ed. Humanitas, București, 2008, p. 21.

https://biblioteca-digitala.ro Refuzând să mai curgă. 4 Ca pe niște forme fără fond, Imaginea aceasta a clepsidrei lipsite Pe care – când se hotărăște de seva ei temporală amintește de Să ne părăsească – criza cantității din Orologiul fără ore. Le lasă, biete baloane pleznite Aceeași angoasă a tarei temporale De unde aerul a ieșit șuierând, revine aici. Moartea însăși și-a Dispărând în neant, pierdut sensul în acest coșmar al Adică în el însuși... 7 osificării ontologice: Există aici impresia acceptării E ca într-un vis: tacite, resemnate, a ilogicii mundane, Nimic nu se mișcă. un fel de oboseală a spiritului care-a Mă uit în oglindă: Nimic nu se cuprins aceste versuri ale ne-timpului. schimbă. Visul opririi III. MULTIPLICITATEA Din drumul spre moarte 5 CALITATIVĂ A EULUI Seamănă morții. Acest vis horific, în care timpul PROFUND ______Regăsim, în aceste rânduri fervente, însuși piere și încremenirea devenirii „Bergson ajunge să distingă două sfidarea absurdului existențial domnește, este semnul unei staze genuri de multiplicități: o concretizat în motivul lui fugit care, paradoxal, pare senină și multiplicitate cantitativă, pe care o irreparabile tempus și conștientizarea stenică. Doar imaginea „drumului putem număra și evalua printr-un amară a ridicolei posturi soresciene a spre moarte” ce pare moartea însăși număr, și o multiplicitate calitativă. prizonieratului universal. face trimitere la angoasa thanatică, Multiplicitatea cantitativă [...], Această provocare, sfidare a limitei acea impresie acut bacoviană că angajează eul superficial și se care antrenează eliberarea de sub moartea e stăpâna Universului. exprimă într-un limbaj abstract [...]. acțiunea timpului apare în finalul Clepsidra, ca motiv poetic legat de Multiplicitatea calitativă din contra, tragediei lui Marin Sorescu, Iona, în ne-timp, de absurdul pierderii repere- interesează experiența trăită și momentul în care protagonistul lor temporale, apare și-n poemul O acțiunea, eul profund, pe care nu-l descoperă, în lume, prizonieratul clepsidră fără nisip: observăm, dar care trăiește.” 8 continuu: O clepsidră fără nisip, Tocmai această preeminență a - Mă miram de ce nu sunt fericit! O formă fără fond, calitativului asupra cantitativului - (Se suie pe movila de pietre) Ce Făcându-se că măsoară respiră în unele versuri ale Anei vezi? Ceva ce nu există, Blandiana. Timpul înseamnă Marea - Orizontul. Dându-se peste cap Trecere, așa cum inspirat înțelepțea în - Ce e orizontul ăla? Din când în când versuri Lucian Blaga, în volumul al - (Îngrozit) O burtă de pește. Ca să poată picura, cărui titlu închidea inegalabila - Și după burta aia ce vine? Dintr-o parte în alta, metaforă. La fel, în gândirea poetică a 6 - Alt orizont. Neantul. Anei Blandiana „Trecerea însăși este - Ce e orizontul acela? Același izomorfism paradoxal timp resimțită nu ca cenzură impusă, ci ca - O burtă de pește uriaș. 12 – neant definește imaginea unui alegere deliberată, ca lucrare anume, univers descuamat de sens, ilogic, ca auto-poiesis.” 9 Multiplicitatea cantitativă bergso- sepulcral. Neantul este expresia Poezia Scrum (vol. Refluxul sensu- niană antrenează prizonieratul căderii într-un infern al ilogicului. rilor) dezvăluie imaginea timpului in- mundan, drama solitudinii și a Spațiul-timp bergsonian reflectă, de terior care se maculează în mecanica neînțelegerii. fapt, imaginea redundantă a dimen- obsesiv cronofagă („Timpul din care- De aici, refuzul și revolta la nivelul siunii atemporalității în versurile Anei s făcută/ Se stinge-n secunde și ore și 10 celălalt, al multiplicității calitative, Blandiana. zile” ), iar ca un pandant la această ridicată nietzschean dincolo de Timpul este doar un substitut al imagine a stingerii temporalității inte- bariera ce desparte binele de rău. fricii de moarte. Treptele timpului rioare vine alt text poetic, Și totuși: Poeta conștientizează această sunt niște simboluri superficiale, o Și totuși, și totuși desfid postură ridicolă a eului care se tot reprezentare falsificată la capătul Timpul stingându-se-n mine, încăpățânează în sfidarea perpetuă a căreia tot moartea este suprema Ne-nvinsă de rău sau de bine, absurdului existențial, a închiderii în realitate. Timpul ilustrează astfel condiția devenirii. nonsensul materiei umane: Dar tot mai ridicolă când În acest punct, ne întâlnim cu Când spun El Descopăr noi ceruri pe rând arhicunoscuta concepție existenția- Mă gândesc adesea la timp, În burta aceluiași chit 11 Cel cu numele de nepronunțat listă a lui Albert Camus privind Ca „Ucigă-l toaca”, înstrăinarea ființei umane într-o lume Cel ce ne umple, 7 Ana Blandiana, Patria mea A4, Ed. ale cărei legi nu le înțelege. Humanitas, București, 2010, p. 99. 8 Jeanne Hersch, Op. cit., pp. 283-284. 4 Ana Blandiana, Patria mea A4, Ed. 9 Irina Petraș, Eroziuni secundare, în rev. Viața Humanitas, București, 2010, p. 13. Românească, București, nr. 9, 2016. 5 Ibidem. 10 Ana Blandiana, Refluxul sensurilor, Ed. 6 Ana Blandiana, Orologiul fără ore, Ed. Humanitas, București, 2008, p. 25. 12 Marin Sorescu, Iona, Ed. Fundației Humanitas, București, 2016, p. 103. 11 Ibidem., p. 35. „Marin Sorescu”, București, 2000, p. 50.

https://biblioteca-digitala.ro Cronica literară banalitatea discuţiilor („..ne-drăznind să o cuprind/ ca-ndrăgostit,/ continuam să discutăm/ de-algebră şi valoarea lui pi...” – Aşa cum stam...) „Tot ce aş vrea/ să spun despre până la tainicele vibraţii ale fluturilor tine,/ alţii au scris cu mult înainte/cu în stomac („Buzele noastre nu ştiau mult prea izvor/, de aceea mi-e dor/ de sărut/ dar despre visul mării/ se de un neam mai străin de cuvinte” întrebau mereu...”- Ce-o fi visând (Tot ce aş vrea...). marea?). Nevinovata iubire juvenilă, Şi adevărat este că, devansând din anii de liceu („De ziua ta, venind tradiţionala poezie de dragoste, Du- de la liceu/...ţi-am dăruit o floare/...şi mitru Ichim creează versuri de certă amândoi ne înroşirăm în obraji” - originalitate („un neam mai străin de Romanţă cu breton) se topeşte în cuvinte”), în care topeşte vâlvătaia tăcerile fremătânde ale simţurilor („în trăirilor, torcând cuvântul pe spira- neastâmpăr de lumină/ către cuvânt latele oscilaţii ale iubirii pure, curate, făcu un pas/, dar tot tăcere a rămas” – înălţătoare, care uneşte oamenii peste Tăcerea primelor cuvinte), în timp ce ani şi ocean, zburând uneori precum în jur totul e lumină şi armonie puful de păpădie. („...încep culorile să cânte... dar ea nu Abil mânuitor al nebănuitelor re- ştie...” – Au nu cumva oi fi surse lexicale şi gramaticale ale lim- îndrăgosit?). bii române, practician al stilisticii ______Atingerile nevinovate ale mâini- rafinate, scriitorul explorează şi, toto- jumătate de inel?”- Jumătatea de inel lor („Mâinile noastre cunosc mult mai dată, valorifică potenţialul expresiv al deasupra de ocean). Versurile mult despre noi/, de parcă/ nu s-ar fi cuvintelor, aşa cum puţini poeţi au descifrează semnificaţia titlului sub văzut niciodată” - În vremea aceea) şi făcut-o. care se grupează poeziile acestui pretextul ghicitului în palmă apropie Sensibilitatea, discreţia şi com- volumul aparte, în care cuvintele, sufletele de magia cuprinderii necu- bustia afectivă a Domniei Sale găsesc subtil îmbinate contextual, dobândesc prinsului biblic („Dă-mi cântecul în suport al sentimentelor în poezia care expresivitate neaşteptată, transparenţa palme să-l ţin!/ Ce mult senin se fă- stârneşte imaginaţia, căci „De n-ar fi cristalului şi profunzimea adevărului. cuse senin!/ Liniile palmelor noastre/ stihul/ năluca s-o aprindă/, n-ar mai fi Rareori ne-a fost dat să se îmbătau cărărilor/ ghicindu-se una îngeri...” (Poetul). descoperim vibraţia unor asemenea din alta,/ sorbind/ Cântarea Cântă- Aceste gânduri ni le-a trezit explozive poezii de dragoste, care rilor” – Aşa ca din senin...). volumul bilingv Jumătatea de inel sparg tiparele învechite, topind, într-o Chemarea ancestrală a apropierii deasupra oceanului – Half of Ring originală formă poetică, furtuna complementare, proprie tuturor fiin- above the Ocean, de Dumitru Ichim trăirilor autentice, recompunând un ţelor, este surprinsă cu discreţia şi cu (Editurile Călăuza, Deva şi Destine pseudoalfabet al iubirii laice („Eu n- sensibilitatea îndrăgostitului, care literare, Montreal, 2014), în am scris de iubire niciodată, deşi aspiră la omeneasca bucurie a traducerea profesionistă în limba genunea ei mă soarbe şi mă ştie”- Eu împlinirii mult-aşteptate („Nu cumva engleză a doamnei Muguraş Maria n-am scris de iubire niciodată) cu la început a fost sărutul? – Petrescu, care, după cum afirma şi ecouri şi prelungiri religioase („...ci-n Abecedarul luminii) sau retrăite Tudor Vianu despre traducerile foarte lut de om îndrăgostit/ e drumul cel („...încă mai simt fiorul/, pare-mi-se/, bune, confirmă „rezultatul unor acte mai scurt spre Dumnezeu”- Ce al primului sărut” – Adamica), de creaţie, expresiile unor conţinuturi amicul Platon nu ştia). sperând în repetarea greu- bine gândite şi adânc simţite de către În poeziile lui Dumitru Ichim, exprimabilei emoţii („Singurul lucru cel care le întreprinde”. emoţiile apropierii „actorilor” sunt la care jinduiesc/ este sărutul nostru Domnia Sa a şi prefaţat volumul, proiectate cosmic (cerul, luna, lucea- pământesc” – Anotimpul cinci al lui surprinzând particularităţile lingvis- fărul, stelele etc.) şi teluric (iazul, Vivaldi). tice şi filozofice, prin care poetul, marea, muntele, pădurea, grădina Din atingeri, sărut şi fiorul care mizează pe puterea de încantaţie etc.), într-o duioasă îmbrăţişare a emoţiei, departe de lume „pe banca a cuvintelor, se dovedeşte inovator în regnului vegetal (cireşul, mărul, teiul, din spatele morii,/ din spatele morii/, conţinutul şi forma „poeziei de salcâmul trandafirul, orhideea, păpă- din spatele morii/”, neaşteptat şi dragoste- love poems”, precizată în dia etc.) cu al insectelor şi al păsărilor firesc între cei doi se naşte iubirea, subtitlul cărţii. (albina, cucul, privighetoarea, pescă- când „...cine din noi izvodi/ într-o zi/ Timpul trăit de poet de-o parte şi ruşul etc.) a tot ceea ce este viu, învolburările altor chimii...” (Mai apoi de alta a Oceanului se scurge potenţând freamătul dulce al iubirii, simţi pe deget un fior rotund?) prin clepsidra vremii, furându-i anii, care îmbrăţişează cerul şi pământul. Repetarea complementului cir- fără să-i poate fura amintirile, adânc Cu o impresionantă intuiţie, po- cumstanţial de loc îi plasează pe cei încrustate în memoria sa afectivă, etul surprinde etapele sentimentelor doi adolescenţi din „clasa ultimă de apropiindu-l de iubirea visată, dar adolescentine, nelămurite şi confuze, liceu” în singurătate, în intimitatea nefinalizată, precum jumătatea unui până la cele împlinite, de la sfiala şi naturii care-i apropiase sub pretextul inel a fusului orar („la tine-i răsărit/la timiditatea îndrăgostiţilor, cuprinşi de pregătirii lecţiilor. → mine-i apus... la fiecare arătând/ doar tremurări nedesluşite, ascunse în LIVIA FUMURESCU

https://biblioteca-digitala.ro Neastâmpărul simţurilor e zvâcnirile sufleteşti, încărcate de surprins exploziv, pendulând între nostalgii reţinute, vrând să împace constrângerea biblică şi descătuşarea lutul pătimaş cu lumina Creatorului omenescului catapultat în Paradisul („Cum aş putea decât omeneşte/ Luminii („...cum se căutau buzele cuvânt cu cuvânt/să ţes lumina/ cu noastre/, cu iad, cu păcat, cu care se-nveşmântă Dumnezeu/ lumină...” -Închipuiri de cântec amintindu-şi de cer,/de pământ/şi, iberic). Jocul celor doi, ascunzând mai ales, de gustul amar/ din chemarea şi reţinerea, precum în frământ” – Abecedarul luminii), căci ştiuta poveste cu „du-te-ncolo, vino- „Iubirea nu-i oglindă/ pe sine-n ncoace, lasă-mă şi nu-mi da pace” îi pescuire să se prindă” – Zborul şi dezvăluie LUI frumuseţea şi scrisul de lăstun). Frecventele prospeţimea provocatoare a trupului transferuri semantice între cuvinte, EI („...şi-aşa ca un capriciu/ de soare precum substantivizarea verbului (din zbughind prin oglinzi/ cu trup de frământ, ...părândului părând etc.) pădureaţă crudă,/ ai început prin sau a adverbului (demultul de ziuă livadă s-alergi:/ - Hei, ciudă, ciudă! etc.), dar şi a verbalizării Nu poţi să mă prinzi,/ nu poţi să mă substantivului (mijeşte lăstărind) prinzi! Da-n cele din urmă/, demonstrează legătura dintre limbă şi hoţoaico,/ te-ai prefăcut braţelor viaţă, fiindcă în limbajul poetic, prin mele/ cântec de pradă, /cât de frumos multiplicarea valenţelor cuvântului, către da/ zvârcolindu-l pe nu!” - Iar te se reflectă trăirile, sentimentele, strig de-a păpădia). impulsurile, generând remarcabile Inovaţiile stilistice şi structurale, efecte stilistice, care aduc haloul de Adrian Botez este unul dintre cei cochetând cu simplitatea compoziţio- strălucire emoţională poeziei lui mai harnici poeți. Implicat, dedicat și nală a grupajului versificat surprind Dumitru Ichim. serios, bazându-se pe o cultură solidă, admirabil vibraţiile ascendente, unice, Procedeul derivării ingenioase cu având drept reper valorile creștine, el înălţătoare („Când eşti îndrăgostit/ sufixe (graiul singurit, buze nebunite, s-a remarcat în spațiul literaturii prin nimic nu curge/, totul se înalţă!”) hoţoaico, hoţeşte), spectrul metaforic mai multe cărți de poezie, eseu, proză repetabile în succesiunea generaţiilor al imaginilor vizuale (hlamida scurtă și roman. („- Ca voi au fost şi ei,/Veneau din diamantelor de ploaie) sau motorii Susține revista „Contraatac”, a mâine/ cu mâinile/ cântec în cântec”- (tremurul stelei/ zâmbind prin fost remarcat și nominalizat drept Nu-l ascultaţi pe Heraclit !). brădet), comparaţiile enigmatice (...te candidat la Premiul Nobel pentru Misterul intimităţii şi evadarea strecori ca pâcla pe sub vorbe,/ca Literatură în anul 2017 de Asociația din rigoarea biblică trezeşte justificate timpuria ceaţă), ca şi efectele de mare Academia Daco-Română TDC (pre- porniri pământeşti („Să ştii că l-am forţă sugestivă ale paletei cromatice ședinte Geo Stroe). Despre Adrian închis afară,/ cu sabie cu tot, pe (albastru, verde, alb) contribuie la Botez, Cezarina Adamescu nota: heruvim” – Arhanghelul ni s-a părut perceperea registrului afectiv, drapat „Adrian Botez este, fără doar și o tufă de bujori). în contextura cuvintelor ziditoare de poate, cel mai original poet pe care Ca o suvenire „con de pin/, suflet şi gând. Poetul clădeşte mi-a fost dat să-l cunosc, răsfoind/ rătăcit prin sertare/, grijă ai/ să nu-l cuvinte, personificându-le în originală răscolind prin ceasloavele prăfuite, calci în picioare”, când trecutul îmbinare („Ce bine-i stă luminii/ dar și cele de ultimă oră ale liricii chinuie „ O fi fost, o fi fost.../dar ce făcând cu ochiul prin cuvânt!”- Ce românești. rost?/ Focu-i stins, drumu-i fum...”, bine-i stă luminii...). Superlativul El este fără pereche. Creația sa deşi amintirea „Pe-amândoi, ai grijă/, substantivelor (mult prea izvor) atât de diferită de vulgul cotidian care la fel o să ne doară” (Floare conului dezvăluie disponibilităţi stilistice aduce osanale nesfârșite dimensiunii de pin). Deşertăciunea, sub semnul inovatoare, rar întâlnite în poezia trupești a omului, și-a pus amprenta, motivului horaţian „Labuntur anni”, contemporană. marca ei prețioasă pe domeniul, atât se învăluie în jocul de cuvinte, marcat Numeroasele trimiteri livreşti de râvnit al literaturii și locul său nu şi de interogaţia dureroasă, dar şi de (Edgar Allan Poe, Arhimede, Euclid, poate fi ocupat de preopinenții zilei, constatarea inevitabilei destrămări în Diogene etc.) şi biblice (merii lui oricât s-ar da aceștia de ceasul morții” timp şi-n spaţiu („- Tu nu-nţelegi Adam şi Eva, lotca lui Petru, paşii lui (În amurgul lumii cuvintelor – poeme clepsidrele ni-s goale?/ Că-i nepermis Iisus etc.) confirmă orizontul cultural pentru ziua mâniei: Adrian Botez, ca să mai fim copii?” – Rătăciţi prin şi temeinica pregătire teologică a Rog, inorog, poeme, Editura Salonul cetate străină). Cuvintele cad greu „la poetului. Literar, Focșani, 1998 în Revista vârsta culorii de alb”, ca timpul care, Deşi nu se încadrează în prozodia ARP – O carte pe zi, martie 2009). sub povara amintirii, se aşterne peste tradiţională (măsură, ritm, rimă), Despre poet au mai scris și alți „trecutele iubiri” ale anilor „rătăciţi poeziile lui Dumitru Ichim se armo- iubitori de literatură: Roxana Sorescu, prin livada de la liceu”. nizează surprinzător, într-o dulce le- Aurel Rău, Virgil Anghel, Hristu Ceea ce impresionează cititorul gănare a trăirilor omului, descoperite Cândroveanu, Mircea Dinutz, Emi- în exprimarea Eului poetic este în „Abecedarul luminii”, care deschi- lian Marcu, Marin Ifrim, Ion Miclău, răsucirea topicii fireşti a cuvintelor la de noi perspective de exprimare şi de Eugen Evu, Artur Silvestri etc). → nivelul propoziţiei, în care se regăsesc interpretare a Eului poetic. CONSTANTIN STANCU

https://biblioteca-digitala.ro Antologia de poeme Cartea din planul general prin care creația se fiecare trebuie să-și trăiască aventura Apocalipsei, 265 pagini, apărută la descoperă. Păsări se sfarmă în cunoașterii și a experiențelor care ne Râmnicu Sărat: Editura Rafet, 2018, văzduh, noroi și sânge curge în ceruri, asaltează. Este nevoie de înțelepciune director Constantin Marafet, este o moartea este aproximată, există o și de faptul că iluziile fascinează sinteză a creației poetului, oglindă a pajiște în amurg, vise periculoase, mult, identitatea fiecăruia putând fi vieții sale, a viziunii care l-a lipsa autorității, alte ninsori coboară alterată prin minciuna de fiecare zi. dinamizat, o mărturie despre lumea în în lume, toate sub atenta economie Este posibil și dialogul între om și care a trăit, un exercițiu de dăruire. ținută de funcționarii neantului, sub Dumnezeu, atenția căzând asupra Probabil, cartea va rămâne ca reper în arta banalului de zi cu zi. poveștii omului ca facere/ geneză. opera sa, punct fix în mișcare dintre a Primăvara – carnea/ țipă – ca Pentru fiecare există un drum fi și a nu fi. niște/ șuruburi suprasolicitate - și cu/ spre Emaus, un drum al inițierii Volumul are mai multe secțiuni, filetul neuns: industrie/ celestă – directe. Pentru poet s-a făcut târziu, bine închegate, cu legătură solidă complet/ dezorganizată și/ nerentabilă spectrele toamnei îi afectează între ele și cu viața lumii: – neconvenabilă – oricând și/ din experiențele, visul este la limită, - Prolog; toate/ părțile atacabilă” (45 – spectacolul care fascinează lumea s-a I. Cartea Apocalipsei; Economie de piață, p. 60). închis în idee, rămâne doar taina. II. Cartea iluziilor și puterilor; Se observă un discurs evaziv în Poetul scrie: „e frumos – e sublim – III. Cartea neamului; contras cu alte poeme riguros con- dar plutind cu vagi nori/ nestatornica IV. Cartea poetului – răzbaterea struite, o descompunere a zicerii si- Formă te-mbie să mori/ nici nu știi să prin bezne și dincolo de crimă. multan cu descompunerea universu- pui punct unei cărți – la sfârșit/ să fii La final, volumul include lui, o lume în disoluție. sfânt – să fii demon: un biet Aprecieri critice asupra operei lui Ca într-o dramă bine structurată, osândit…” (3-Trăiește-ți propria Adrian Botez… de-a lungul timpului, elementele ultimului ritual se relevă epopee, p. 69). drastic selectate, epistole de la scriitor cititorului: hulubii cântă de pe Curajos și hotărât, poetul defi- către scriitor, monografii lirice menite tărâmul dus, sete sălbatică de a nește secolul în care locuiește vremel- să ne adeverească poetul în patria sa incendia întreg universul, în dragoste nic, definindu-l ca veac al Numelor și de suflet și credință. ca și în ură, riști să devii poem de Intrărilor, urmând să se ivească Nunta De la viață la moarte, cântecul zgură, isteria elipsei, magii nu mai și Mirele, „Frumusețea va cânta în salvat, cântecul așteptat de întreaga umblă prin ceasuri, reumatismul desișul luminilor”, cerul va fi gene- creație, semn că poetul, la fel ca cosmic s-a instalat dictatorial… ros, identitatea se va limpezi ca preotul, are cuvinte de laudă pentru Tragedia omului normal este Vocală și Cristal, el se va înveșmânta Cel care ține cuvintele în lumină. aspru descrisă în 17-Epopeea Fiului în lacrimi fierbinți și-n parfum înalt Cântecul învie pădurea, aduce de Dumnezeu, a Fratelui de Dumne- de rășină, asemenea preoților care re- libertatea, descoperă fulgerul care dă zeu - și a lui „Însuși Dumnezeu”, un fac universul din cântec. De observat viață, cântecele – epopei nemurite poem lung, un manuscris din orașul că elementele secolului au identitate, (Cântecul – cântecul – salvați mort, baladă a rupturii dintre oameni. sunt scrise cu literă mare, semn că cântecul!, ultima copertă). În ciclul Cartea iluziilor și spiritul va ține în rețeaua sa lumile. Volumul descoperă secretele puterilor, Adrian Botez prezintă Este o dezvăluirea a miracolelor, o creației, descoperă poetul, dragostea forțele care pun în mișcare lumea, întoarcere în Grădină, cum scrie pentru artă și neam, lupta spirituală falsele tării care manipulează lumea, poetul absorbit de inspirație. pentru dezvăluirea tainelor de sub jocul dintre a fi și a nu fi. O viziune Reținem un indemn la viață: coaja faptelor crude, moartea între proprie marchează cititorul, cultura și „Silește-te să/ trăiești – ca să-i faci în crimă, boală, destin și cântec…De valorile certe în care el crede, ciudă/ hulubului de pe casă ori din / remarcat viziunea și organizarea modelează zicerea. Poezia se apropie copac – care/ cântă – cu foc și văpaie poemelor sub puterea unor linii de de proorocie, preia ceva din modul de – încă din/ zori” (8-Silește-te să forță bine coagulate. a fi a văzătorilor din vremurile trăiești, p. 73). Degradarea Prologul ne aduce în atenție e- străvechi, utilizând mijloacele puse la universului este vizibilă, soarele își nergia care pune în mișcare cuvintele dispoziție de literatura clasică și pierde forma, omul este un cadavru poetului: duhul (spiritul). Povestea modernă. Solid în ceea ce transmite furat din veșnicie, lumina, iată, este duhului care dinamizează omenirea, prin poezia sa, poetul reface harta pângărită, toate marchează omul. eroii nevăzuți și cei acceptați, dedați puterii și insulele de neadevăr care ies Dialogul posibil între om și Misticei Nunți, este povestea istoriei în calea omului. Este o epopee și Dumnezeu este relevant, Creatorul noastre. Cei dedicați vor sta la masă ______întreabă dacă este bine în lume, i se cu Iisus, vor înțelege chemarea și răspunde negativ, concluzia: „atunci crima…Nunta ne leagă de cer. mori”… Efectele se văd din percepția Judecata apare ca o necesitate omului despre sine și despre cosmos, pentru poet, argumentele sale dau li- creația are regulile ei, omul nu poate ber poeziei cheie peste mlaștina interveni, orice intervenție duce la ne- celestă. ființă, brutal, justițiar. Modul acesta Apocalipsa, în sensul larg cul- de a prezenta lucrurile este dur, dar se tural, este percepută ca o imprevizibi- încadrează în rigoarea divină. Poetul lă catastrofă. Pentru poetul lucrurile notează: „e-atât de blândă frumusețea Casă de pescari în Deltă au alt sens, este judecata divină, parte morții/ cât de stângaci se mișcă →

https://biblioteca-digitala.ro mâna sorții/ la mine vin cu jalbe în faptele românilor, cântecul are ecou priviri/ nu mii de lumi – ci mii de în timpuri vechi și timpuri noi. La fel fericiri” ( 25-Nu fii mâhnit, p. 88). doina, la fel sunetul cântecului Motivele vizionare, combinație străvechi, ecouri ale miturilor care au de teologie și filozofie, revelație și făcut veacurile. gând riguros, sunt multe, sub vălul Reținem mișcarea destinului în formelor se ascund adevăratele puteri, memoria românilor: în fiecare dintre șocul vieții și al morții. Se pot face și noi crește un copac, Dumnezeu este comentarii pe marginea ploii, dar unul din familie, cenușa se spulberă, spectacolul s-a terminat, atât pe lună nasc stelele pe rănile poetului, e prea Delta Dunării, “Urme pe ape” cât și pe pământ, un univers brăzdat târziu să ceri un număr, fiecare fir de ______de febre istorice. Există muntele iarbă trebuie sărutat, a crescut din înțelege arta. Botez se consideră ascuns – Kog-a-ion-ul, o temă sânge de martiri, ars de stele – scris Celestul Cavaler - un titlu vechi, preferată de poet, una abordată de fluturi, așa se aude cântecul valah. nobiliar. Moartea este poarta spre profund, trimițând la rădăcinile lumii, Trădătorii de neam, cei care au părăsit Sine, sufletul strună în lira divină… preluată din mitologia spirituală a patria, rătăcitorilor li se aduce aminte Volumul se încheie lucid, în părinților, sub puterile Demiurgului. de Logosul Divin… cheile suferințelor, poetul își asumă Observăm o împletire dintre Sunt chemați în sărbătorile finalul ca un alt poem făcut din tăceri. doctrinele vechi ale lumii și patriei îngeri, Făt Frumos, sămânța- Este eroul care se retrage din scenă, speranțele constante ale omului, sub Cain, pecetea-Cain, munții martori, duce pe umeri cuvintele… Se Poemul Firii… lupul dacic, umbra Babilonului, consideră Frate cu Hristos… Poetul Profund legat de patrie, de locul calpul Crăciun, vrabia, oglinda, și-a trăit acut poezia, o boală care i-a unde a intrat în lume, Adrian Botez Grădina/ Raiul, Monastirea lui fost pecete, cântec de nuntă. El a este adeptul unui patriotism dens, în Manole, Oameni-Carte, voievozii… alternat poezia cu formă fixă cu contradicție cu fenomenele Toate sunt simboluri ale sufletului poezia liberă de orice rigoare, acceptă globalizării actuale. Patrie este locul românesc trecut prin furtuni. extremele ca o eliberare, o democrație unic, matricea. De acolo începe Ca o semnătură și semn, poetul a poeților sub semnul marilor mituri. povestea fiecăruia. El dă un are cartea sa, drumul prin bezne, Ne lasă nu mesaj: „Salvați cântecul!” avertisment celor care atacă leagănul depășind crima de a ucide poemul- Folosește linioara ca semn de românilor, lansează imprecații. Se poem. Sunt puncte de reper ortografie în locul virgulei, o preluare simte responsabil pentru acest privighetoarea cu ochii arși, pragul din scrierile vechi, din manuscrise pământ, vrea o țară curată, cu mistice casei, epopeea, sonetul și pierdute, secrete. berze care lunecă pe timp. Vede, la binecuvântarea, castelul poeziei, Adrian Botez nu se simte legat fel ca profetul ebraic, vechii oșteni ordinea din viața celui care trăiește de vreun stil, de vreun curent anume, revenind la viață într-un mod tainic, între cuvinte, tristețea, singurătatea, poezia este pentru el mărturie, colindul spală fața timpului, e mitul lui Manole, cel care își zidește spovedanie și cântec pentru Cosmos. chemarea la sărbătoare. Eroii nu pot fi în poem ceea ce iubește. Poetul se Limbajul academic se împletește cu uitați, credința leagă neamul, lupul vrea ocean dezlănțuit, declanșarea limbajul obișnuit, el este copleșit de dacic menține simbolul puterii, iar energiilor îi dă viziunea, cerul se menirea sa, de importanța artei. Se trădătorii nu au loc sub miturile închide, altul se deschide, poetul are o luptă cu brutalele căderi din jurul său noastre. Curățenia de sâmbăta este istorie a incredibilei răbdări, bolile până la sânge, neacceptarea poetul un poem de legătură între părinți și necesare dau putere versurilor scrise, este o crimă… copii, curăția depinde de obiceiurile timpul s-a oprit în clopotnițe sfinte, Poemul 16-Reînviata epopee bune. Sâmbăta/ sabatul reprezintă cartea se scrie cu sânge după daco-valahă (în cinci cânturi – cu ziua în care dispar conturile, lucrurile dictarea lui Dumnezeu. Poetul vede Prolog și Epilog) se prezintă ca un vechi, sâmbăta ești liniștit și împăcat dincolo de limitele omului obișnuit: adevărat testament literar. cu Dumnezeu. „aș vrea să fiu un/ astronom – să aflu Poemul este masiv, preia din „sâmbăta – bunica mea făcea/ – pe/ ceruri – steaua unde se va duce/ viziunea cărturarilor români curățenie – în casa veche - și/ fără să- sufletul meu – sau/ să mi-o aleg/ eu veritabili, începând cu Dimitrie mi dau seama/ cum – începeau să însumi…” (10. Aș vrea să fiu un Cantemir, bucuria învierii prin dispară – rând pe rând și/ unul după astronom, p. 163). suferința pentru neam. De la altul – o/ mulțime de lucruri și Adrian Botez ia drept exemplu mistica rădăcină, la taina supremă. contururi/ inutile: rămânea/ curată modul cum creează Dumnezeu Cartea Apocalipsei este cartea casa și/ luminată (…de parcă n-ar fi frumosul, la o dimensiune cosmică, unui destin care a ars și a biruit prin fost niciodată/ veche…) – precum/ cu energii subtile: „Mărite Doamne – frângere sub ochii Arhanghelul, sub Potirul Domnului (2. Curățenia de capodopera Ta-s munții/ pădurile – ochii prietenilor literaturii. Va sta sâmbăta, p. 101-102). păsările și florile/ și-n toată noaptea – drept la judecata poeților… Alternanța dintre versurile privighetorile:/ aceștia-Ți ajung – Doina poetul este cântecul celui solemne și cele ale vieții de zi cu zi nesmintit – dimineața – în dreptul/ care a văzut munții: „Munții mei/ aduc dinamism în discursul poetic. frunții” (23. Ne-capodopera lui frații mei/ de temei: oi urca pe voi/ să Elementele din folclor cu cele din Dumnezeu, p. 172). Poetul acceptă văd stele roi/ oi urca pe voi/ să văd istoria profeților dedicați aduc un aer moartea la final de epopee, are o Ziua-de Apoi… (42. Doina poetului, mistic, credința se împletește cu rugăciune pentru Creator, cel care p. 194).

https://biblioteca-digitala.ro adevărat seismograf, sufletul lui înregistrează tot ceea ce este strâmb și

rău întocmit în țară, se răfuiește cu cei aflați la putere, observă stările de fapt și trage la răspundere pe cei care au Spirit înnobilat de o bogată generat și continuă dezastrul. Eloc- cultură și disponibilitate creatoare, ventă în acest sens este poezia ,,V-am poet la ,,curtea metaforei”, cum îl dat pe mâini o țară ca o floare”: ,,V- numește Cezarina Adamescu, Răzvan am dat pe mâini o țară ca o floare,/ V- Ducan își rezervă un spațiu îndeajuns ați întrecut să-i smulgeți din petale,/ de reliefat în contextul liricii civice și Vânzând pistil, înstrăinând stamina,/ patriotice. Vocea poeziei sale e ecoul Ați aruncat în desuet albine./ Pe prelungit al sentimentului românesc trântori i-ați pus paznici peste miere/ ce străbate ființa națională. Și pe soldați, să vă țină la putere./… Chiar dacă mai persistă prejude- O haiducie inversă-n Carpați,/ Luând căți care încearcă să vestejească poe- săracilor și dând la cei bogați,/ Doar zia patriotică, Răzvan Ducan se greutatea grijilor, pe sub araci./ Măi, situează pe o poziție fermă, sinceră, haită de lupi, peste o turmă de atitudinală, promovând această temă oi,/Dați-mi țara înapoi!” Discursul majoră pe care au abordat-o clasicii ______său este inconfundabil, incisiv, plin literaturii noastre, poeții contempo- de furie, ca apoi să se încheie pe un rani și este pusă la loc de cinste, chiar Dumnezeu în lexic,/Polisemantice și ton imperativ : ,,Dați-mi țara înapoi!” și de generația tânără. expresive și cuminți’’/(Limba Româ- Este evident că poezia lui Răzvan El consideră că, atâta vreme cât nă). Adoptând o formulă poetică pe Ducan își îndreaptă săgețile spre sfera se va scrie literatură adevărată, este care o găsește cu ușurință, aproape politicului. Un soi de lirism voievodal posibilă și o literatură patriotică cu întotdeauna, fără improvizații sau se conturează în poeziile care evocă vocația sa de a colora național un gratuități, Răzvan Ducan dă o amplă personalitățile neamului românesc, segment existențial. deschidere lexicului său spre stările radiografiind într-un stil original eve- Patetismul lui Răzvan Ducan nu interioare cele mai complexe. El nimentele care ne-au marcat istoria. e o beție de cuvinte, profunzimea sen- structurează poezia eminesciană ,,Ce- Iată o comparație îmbrăcată în haina timentelor sale vine din substanța tră- ți doresc eu ție, dulce Românie!” într- trecutului, dar și a prezentului: ,,Dacii irilor adevărate sub și în culorile pa- o viziune proprie, pe baza invocației se aruncau în sulițe,/urmașii lor se triei, spune prefațatorul cărții, Nicole retorice, în care realitățile cotidiene aruncă în carduri,/ un altfel de Băciuț. sunt puternic reliefate. ,,Ce nu-ți supliciu se cheamă că este,/ dar și Cele 53 de poeme selectate din doresc eu ție, dulce Românie ! : Zamolxes este un altul…” (Dacii și volumele sale de versuri publicate de- ,,Orfană de părinți, stearpă de copii,/ noi). Poetul este neîmpăcat de ceea ce a lungul anilor, sunt un elogiu adus Dulce Românie, nu-ți doresc să fii! vede pe cerul libertății noastre și face valorilor fundamentale ale identității /Fără loc pe hartă și cu rost uitat,/ Cu aluzie la caracterul strămoșilor noștri: noastre, reflectate în limbă și în isto- câini de-mprumut, ce să latre în sat./ ,,Dacii nu au fost îngenuncheați ni- rie, în tradiții și obiceiuri, în cuget și Dulce Românie, nu-ți doresc să fii./ ciodată”. Obârșia ardeleană îi pecetlu- în simțire. Antologia Torna, Torna e Preferat cobai, furată prin hârtii,/ Câr- iește lirismul solemn prin care vor- dedicată Anului Centenar 2018, prin pă pentru șters, piele pentru-mpuns,/ bește despre o geografie istorică: Ar- care autorul face un apel de întoarcere Cal pentru povară, vacă pentru muls. dealul cu Țara lui Horea și Avram la moștenirea noastră istorică, apel /Ce nu-mi doresc eu mie, nu-ți doresc Iancu, Pământul lui Coșbuc, Alba sugerat chiar de titlul volumului. nici ție,/ Să devină moartă limba Iulia – Cetatea Marii Uniri. Eveni- Poeziile sale despre patrie, par noastră vie,/ Să vorbim în șoaptă, mentul de la 1 Decembrie 1918 este scrise cu ,,colțul inimii” şi împărțite doar pe înserat/ Și o limbă nouă să ne redat în cele mai semnificative meta- între dorința de expresie și conștienti- doarmă-n pat./ Și să vină alții, care fore: ,,Era un frig de crăpau imperi- zarea incapacității cuvintelor de a déjà sunt, /Să ne dea-n chirie propriul ile,/ dar în români era cald/ de se cuprinde atât inefabilul conceptului, pământ…./ Cu o fină ironie își expri- topea fierul,/ aburii, ce ieșeau din cât și plinătatea sentimentului. mă revolta față de nedreptățile care gurile/ celor ce-și strigau unirea,/ au Răzvan Ducan se numără printre planează asupra României. Poezia dezghețat cerul… Limba lui Emines- acei luptători care poartă în suflet România de sub unghie este un cântec cu le-a învelit,/ așa cum astăzi,/ fără arma cuvântului pentru a menține de luptă pentru salvarea a tot ceea ce parcimonie, le învelește,/ ,,România Țara și Limba Română pe verticali- se mai poate salva de noianul amenin- dodoloață” de atunci,/ a fost doar tatea care li se cuvine : ,,Tot ce mi-a țărilor: ,,Mă grăbesc să înregistrez/ la început/ de poveste” (1 Decembrie intrat vreodată mai frumos în ureche,/ Oficiul de Stat pentru Invenții și 1918). Răzvan Ducan nu are numai Tot ce mi-a ieșit vreodată mai bun pe Mărci/ pământul de sub propria un- calitatea de observator al faptelor co- gură,/ Floare la butoniera simțurilor ghie,/ ultima mostră de pământ româ- tidiene, ci e și purtătorul de cuvânt al mele,/ Agavă ce sinelui i-a dăruit nesc/ pe care politicienii nu au neliniștilor care ne apasă: instabili- armătură./ Ziditoare de biserică din vândut-o încă”. Se simte aici acea tatea, nepăsarea, deznădejdea, min- cuvinte,/Cu vocale și consoane, pe legătură dintre neam și țară, dar și ciuna, căpătuiala, șpaga furtul etc:→ post de sfinți,/ Binecuvântate de spiritul justițiar al poetului. Ca un MIRCEA DAROȘI

https://biblioteca-digitala.ro ,,Munții se dau cu bucata,/Soarele se pului cu ale lui urme nemiloase şi de dă de-a dura, /Câmpiile se dau în neşters. Când iubirea pleacă, îi ia grămăjoare,/ Dealurile se dau cu locul singurătatea, o soră geamănă, legătura,,. Se pare că la multe lucruri devotată: ,,Numai singurătatea mi-a nu le mai găsim rostul, așa cum spun rămas/ soră devotată/ mereu cu un și versurile din poezia,, Să facem pas mai aproape/ mereu mai tandră/ tabula rasa’’ : ,,Cred că ne simțim când eu îi strig să dispară pe uşa/ complexați în fața brazilor … Și de întredeschisă/ a primului gând/ a aceea vrem să scăpăm de ei/ spunând clipelor răvăşite...ce nu vor s-o mai că foșnetul crengilor/ sunt șerpi cu vadă.“ Poezia sa respiră constant can- clopoței/ …Pământului i-am găsit doare, uneori o candoare adolescenti- hiba,/ se așează sub unghii,/ atunci nă, ce o ajută să pună (la rându-i), când, din când în când, îl mai dezinvolt, marile şi vechile întrebări muncim/ și de aceea trebuie să ale omenirii, rămase fără răspunsurile scăpăm de el/ dându-l pe trei aspirine/ aşteptate. De ce e nevoie de suferinţă și pe un pahar cu vin./Nici cimitirelor în iubire, în poezie? Şi în cazul de nu le mai găsim rostul,/ să vedem faţă, farmecul discursului vine tocmai toată ziua cum moșii noștri/ se din aceste frământări, tatonări, răsucesc în mormânt,/ întrebându-ne ambiguităţi în zona gri a sufletului, în de brazi, de munți, de pământ’’. efortul dureros şi insidios de ce-ţi caută privirea.“ Întâlnim ace- Creația poetică a lui Răzvan Ducan cunoaştere a sinelui. Prin introspecţie, eaşi autoreferenţialitate ca în Poemele este o frumoasă lecție de istorie, prin singurătatea se multiplică în becartiene, câteva dintre acestea regă- care se poate respira lejer, aerul tare ,,singurătăţi delirante“, ajungând sindu-se şi în recenta carte, Cântec de al iubirii de patrie. Cartea mustește-n chiar ,,un imperiu al fricii!“ Elanurile ape, titlu în acord cu fluenţa versuri- simboluri, iar verbul său face să se pasionale (,,Să ne iubim o vară“) lor moderne ce curg cu o anume mu- audă mai bine dangătele de clopot ale alternează cu renunţarea, deziluzia, zicalitate obţinută prin rime neaştep- sentimentului românesc. Versurile din transformându-se în încrâncenare, tate, asonanţe etc. Ele sugerează tre- acest volum ilustrează cel mai bine când poeta ,,scrie cu pumnii strânşi“. cerea unui râu, cu graţie, şi peste pie- acel tip de poet pentru care idealul Deşi sentimentală par excellence, trele netede şi peste cele colţuroase, estetic se află într-o strânsă armonie Valentina Becart are forţa, la un urmându-şi destinul deplin înţeles. cu cel patriotic. moment dat, să-şi regândească, să-şi Cântec de ape e un cântec de dragos- reorienteze opţiunile privind în faţă, te, când împlinită, când sfâşiată. cu luciditate, realitatea, care îşi pierde Poeta se identifică cu pasărea-spin, al podoabele romantismului, când a cărui tril este cu atât mai duios cu cât pierdut iubirea. Rămâne însă înţelep- suferinţa este mai mare când se Valentina Becart face parte din ciunea concluziei: ,,Ai grijă, şi dra- aruncă cu pieptul în spinul unui acea categorie de oameni stăpâniţi de gostea, da, poate ucide!“ Tot ce copac, înţelegând că iubirea, dar şi dorinţa irepresibilă de a-şi aşterne pe strălucea înainte, acum se stinge, arta, cer un preţ, văzut sau nevăzut. hârtie senzaţiile, experienţele, obser- urbea în care locuieşte poeta, Paşcani, Cartea se prezintă în ediţie bilingvă, vaţiile din viaţa trăită cu intensitate. devine un loc anost: ,,Eu sunt aici, traducerea poeziilor în limba engleză Pentru aceştia, marile sau micile în- mereu o/ aşteptare,/ în târgul ce fiind realizată, inspirat, de Mariana tâmplări însoţite de amănuntele lor suspină/ sub paşi străini/ şi trenuri, Zavati Gardner şi John Edward caracteristice capătă înţelesuri şi sem- mereu/ întârziate.../ coboară cineva?/ Gardner. Cu ceva timp în urmă, nificaţii personalizate. Valentina Be- E toamnă, e oftat şi dor,/ în pragul Valentina Becart mi-a trimis câteva cart e, cum se spune, un suflet sensi- disperării,/ nimeni...“. Singurătatea poezii pentru a i le traduce în limba bil, receptiv la ceea ce îi oferă îşi caută un refugiu în poezie, în artă, lui Shakespeare. Le-am regăsit aici, parcursul exaistenţial din care extrage cu revoltate dubitaţii: ,,ce-i arta?/ ce-i sub semnătura mea, inclusiv poemul esenţa în enunţuri uneori axiomatice. scrisul?/ o dulce şi amară vină/ prin ce dă titlul cărţii. Dacă traducerea în Aspectele contradictorii cu care se care/ eu – umilul serv – / mă limba engleză măreşte suprafaţa de confruntă sunt analizate cu ochiul şi nărui...“. O ars poetica recuperantă ce receptare a poeziei, îndrăznesc să inima unei femei care trăieşte, iubeşte trimite litotic la o veritabilă conştiinţă spun că uneori îi măreşte şi şi pătimeşte. Noua sa carte, Cântec de a propriei valori. Privind în oglinda altitudinea expresivă. Un exemplu: ape/ Water Song, în ediţie bilingvă, vieţii cu un fior narcisist, dar în ,,Eu sunt cântec/ de ape/ tu eşti română-engleză, apărută la editura acelaşi timp detaşându-se, eul poetic furtuna nemiloasă/ ce rupe puntea/ PIM din Iaşi, în 2017, reprezintă tri- îşi redefineşte ironic identitatea: firavului gând...“; în traducerea mea: butul unei feminităţi accentuate, cu o ,,Când nimănui nu-i va păsa de tine,/ ’’I’m the water song/ you are the bulversantă paletă de nuanţe, stări, Valentina,/ revino/ în labirintul merciless storm/ breaking the deck/ of sentimente. Dominanţa iubirii se re- primului cuvânt,/ ecou şi miros de my frail thinking...“. Cartea varsă în versuri de prim impact, con- pământ,/ în umbrele lungi/ ale serii. reprezintă o reuşită şi datorită fesive, cu delicate lamentări dezvă- (...)/ Când nimănui nu-i va păsa de aspectului grafic, alături de coperta luind emoţiile aşteptării celui drag, tine,/ Valentina,/ un glas te va striga elegantă, realizare a cunoscutului tristeţea aşteptărilor aducătoare de pe nume,/ şi-atunci, revino/ pe ţărmul pictor şi grafician Mihai Cătruna. singurătate, melancolia trecerii tim- îmbrăţişat/ de ape/ şi de corăbieri/ VICTORIA MILESCU

https://biblioteca-digitala.ro nu ai grija zilei de mâine…” (pag. 17/ „bucuria cea de toate zilele”). La poeta Carmen Tania Grigore, femininul fiinţei are o tainică Când te afli în fața unei cărți de rezonanţă cu sentimentul poetic din poezii ai aceeași senzație ca înaintea care se nasc trăiri de un erotism fin, unei confesiuni. Încerci să-ți eliberezi senzual care va marca versurile sale. sufletul de angoasele prezentului, să Trăirea carnală a iubirii, are în te cureți de fobii și întrebări, te poemele din volumul Secvențial ceva pregătești pentru întâlnirea cu ceva cu totul special, care mărește sfânt. Și chiar așa este, având în tensiunea lirică a versului, stârnind vedere că harul reprezintă legătura emoții și senzații cititorului. Este de directă cu divinitatea. apreciat, și în acest caz, naturalețea cu Ori ca să scrii poezii și nu numai care autoarea abordează o temă atât poezii - și mă refer aici la scriere nu de sofisticată, delicatețea și doar ca un hobby, ci ca o mistuire senzualitatea cu care construiește care nu-ți dă pace și nu te lasă să imagini concupiscente. Am extras din exiști decât prin ea însăși - ai nevoie context câteva exemple edificatoare: de talent, dăruire și sinceritate, calități „ne însemnăm reciproc/ cu majuscule de care se bucură din plin poeta fierbinți/ să nu ne rătăcim/ în Carmen Tania Grigore. adormire/ când se va da/ stingerea Rar mi-a fost dat să întâlnesc o trupurilor”; „adormim cu veioza carte de buzunar, așa cum pare aprinsă/ lipiți unul de altul/ ca după volumul ei de versuri „Secvențial”, ______un desfrâu/ cu peltea de gutui”; apărut la editura Teocora, în 2017, simțuri, seducând prin cuvântul scris, „ presimt/ s-ar putea stârni/ un care să-mi trezească emoțiile și care devine astfel viu, tactil, lied/ dacă/ mi-ai atinge trupul/ sentimentele unei destăinuiri. Spun necuminte. scuturat de buze și somn”; „ atât de asta pentru că forma minimalistă de Cuvântul ei te atinge, te doare, te bine mă potrivesc ție/ încât devin/ prezentare și numărul redus de mângâie, te ia de mână și te poartă pe carne/ insomniei tale”. poeme, patruzeci, poate nu ar fi fost căi nebănuite ale propriului tău Forma minimalistă a poemelor de ajuns să emită în mine sentimente suflet!” din volumul față, cât și mesajul bine destul de puternice încât să vreau, nu Mecanismul prin care poeta conturat în atât de puține cuvinte, numai să le recitesc, dar și să citesc o Carmen Tania Grigore te determină denotă o experiență poetică pe care continuare a volumului. să te lipești de poezia ei, este unul autoarea a căpătat-o în ani de scriere Cartea în ediție bilingvă, subliminal. Ea nu face altceva decât și lectură. româno-engleză, cum era de așteptat, să se dezvăluie cu har și mai ales Avem de-a face, la Carmen Tania având în vedere că poeta a trăit dragoste de cuvânt. Autoarea Grigore, cu o maturitate lirică, poezia departe de casă, pe meleagurile volumului Secvențial are deja o ei fiind deja concludentă, singurul Imperiului Britanic, este revizuită din autonomie a versului ce se poate scop al poetei fiind să urce pe scara punct de vedere al lingvisticii engleze observa din ușurința cu care își poeziei contemporane. de către Alexandra Noica-Wilson, nu concretizează ideile. Poemele nu Am remarcat, cu încântare, o alta decât fiica marelui filozof sufere de un final elocvent, ba din stare de bine pe care o ai în urma Constantin Noica. O carte de vizită contră se bucură de el. lecturii poeziilor din volumul greu de trecut cu vederea, dar nu Temele predilecte ale cărții cum Secvențial. numai acest amănunt va face cititorul ar fi iubirea, dorul, regăsirea, ne Poeta e un om de factură poziti- să nu poată șterge ușor urma poeziei poartă prin meandrele unei vieți trăite vă, cu poftă de viață și încredere în scrise de Carmen Tania Grigore, ci departe de casă , unde „odată cu aceasta, care observă fiecare senti- mai ales confidența, modul elegant și înserarea/ se aștern alegorii hibernale/ ment, îl trece prin prisma poeziei firesc al destăinuirii, dezarmant - aș peste relieful/ discret al inimii”, în transformându-l în cuvinte tandre, putea spune - căci volumul este care „coliviile/ au rostul lor” și metafore vaporoase, încrezătoare că format, în principiu, din secvențe „ieșirea în larg/ este ca un dor/ în totul „va fi bine” și nimic nu poate lirice din viața autoarei. continuă creștere” (pag. 35/ „din rămâne de nerezolvat sau răpus de În prefața cărții, scriitoarea străinătate, cu dor”). Și din toate tristețe: „adun înnoptarea/ cu mâinile Luminița Zaharia, ține să ne atragă secvențele sufletului, prezentate amândouă/ fără să tulbur/ mirajul din atenția că nu ne aflăm în fața unei poetic de către autoare, se spatele retinei/ încă nu deslușesc/ cale poezii oarecare, ne pregătește pentru prefigurează un sentiment de bucurie întrebărilor/ reperele mă duc/ spre un o altfel de poezie feminină, actuală, în a vieții, iubirea pe care o trăiește țărm/ cu restricții la sinceritate/ dar care erosul bine dozat, se împletește Carmen Tania Grigore estompează în știu/ va fi bine/ va fi răcoare/ va fi firesc cu secvențe de viață dezvoltând mod firesc celelalte neajunsuri: lumină/ și în cugetul meu”. (pag. 67) diluvii de sentimente în versuri „această dimineață/ în care Nici oamenii și nici dramele lor nu o seducătoare: „Carmen Tania Grigore sângele înmiresmat/ - nu se știe cum lasă rece pe poetă, cum nici → este diafană fără a cădea în de mâna ta/ îmi aduce lent/ dulcegărie, este senzuală dincolo de vindecarea/ dimineața aceea în care MIHAELA MERAVEI

https://biblioteca-digitala.ro depărtarea de țară nu o înstrăinează nemuririi./ Cu palme calde/ degete cu adevărat, sufletul ei rămânând aici arzânde,/ m-ai învăţat să mângâi/ acasă, trăind, în vers, bucuriile sau ploaia/ şi viaţa…/ m-ai găsit,/ jucând durerile țării, cum este cazul şotron cu răsăritul”. Se vede clar cum emoționantului poem dedicat poeta nu se complică inutil cu victimelor incendiului din Clubul construcţii menite să te învârtă în cerc Colectiv din 30.10.2015 și pe care îl până la obşteasca interminabila redau în totalitate in memoriam: „ ameţeală. De altfel, nici nu ar fi dacă s-ar lua literă cu literă,/ cifră cu ’mers’ o astfel de abordare, ar fi fost cifră/ lacrimă cu lacrimă -/ s-ar categoric contrară spiritului ludic, dezvălui cum solzii cromatici ai liber, descotorosit de amănunte seci. toamnei/ îmbracă un somn # colectiv/ La fel de directă este expresia în timp ce în case nimeni nu doarme// lirică aproape oriunde deschizi cartea. Nessun Dorma/ Nessun Dorna/ Ceea ce îmi place mie în mod răsună ca un ecou divin/ trecut prin deosebit, parcă mă şi văd străbătând ochiul pustiu al lui Munch.// Fluturi involuntar prin poem şine de cale cap de mort sunt orele nopții/ și inima ferată, în căutarea unei atemporale pulsează heavy metal până în zori/ dar bineştiute gări… „Umbra apoi se topește ca o gutuie senzuală/ inimii”: „În gara dintre brazi/ mi-am în gura umanității.// Nessun pierdut umbra inimii./ Am rătăcit-o Dorma…// Nimeni nu doarme…/ dar prin trenurile/ ce întreabă mereu de încotro aleargă sângele acesta tânăr/ tine./ De prea multă iarnă,/ depărtarea

încărcat cu mirodenii?”. (pag. 31/ a înţepenit a uitare./ Undeva în „nimeni nu doarme”) Nici eu nu iau viaţa în serios, infinitul ei,/ umbra inimii mele Poemul care oferă titlul cărții, altfel nu aş mai avea timp să o trăiesc. tremură./ S-ar îmbrăca în haina deși întregul volum este format, cum Emoţiei fiecărei picături de viaţă nu îi sufletului tău./ Din orizont ăndepărtat precizam anterior, din secvențe de trebuie nicio justificare, nu e cazul de ninge/ din aripi de înger./ Ochii mei viață și trăire, poemul „secvențial” a cere voie pentru a te da pe tobo- privesc cerul/ sfredelind amintiri./ este o înșiruire de emoții suferite de ganul secundelor, pentru a îţi jumuli Mirosul vinului fiert cu/ scorţişoară,/ poetă în procesul de maturizare, fie coatele şi genunchii dacă prinzi viteză venit de undeva, îmi aduce/ căldura poetică, fie a iubirii, fie a sinelui. şi te mai intersectezi cu câte-o muchie îmbrăţişării tale./ dezmierdînd fulgi O resemnare blândă egală cu care n-ar trebui să fie. E o simplă grei,/ întind braţele să te cuprindă./ înțelepciunea va face lumină deplină chestiune de percepţie personală, care Cu faţa hâdă râde de mine/ peronul,/ într-un vers care, chiar dacă nu a fost desigur poate fi contrazisă deşi mai scrăşnind din dinţi de fier,/ linia sfârtecat de sentimente și trăiri greu. Până la urmă, când îţi vine nota infinitului,/ mă întreabă de sunt distructive, va fi ranforsat de de plată, e cu totul altceva şi nu mai nebună./ Doar inima oftează/ a clipă emancipație și profunzime lirică: „am contează dacă te furişezi făcându-te de tăcere./ Umbra ei te-a găsit şi îţi/ străbătut/ distanța/ dintre trădări/ cu că plouă eufemistic. Sărută… sufletul.” Poemul este fără inima atrofiată/ de febra unei/ Jocul este totul, poate să spună cusur, asta zic eu. Probabil că va veni înfometări/ dureroase / (…)/ zile și orice mare doctor în indiferent care cineva să emită alte consideraţii şi nopți/ am ținut la piept/ un cuțit/ care- zonă a înţelepciunii, absolut orice eventual să sugereze alternative. Mie mi incita imaginația/ până când/ am vrea despre seriozitate şi respon- unuia, fineţea scrisului aşa cum se început/ să plutesc/ în măreția/ sabilitate şi alte bla-bla-uri. Şi da, manifestă aici, îmi ajunge! Şi spun incendiarei/ singurătăți/ abia atunci/ chiar jocul cu existenţa este exact asta în timp ce, de la o vreme nu mai am înțeles/ pacea ochiului/ ceea ce se poate traduce în farmec obişnuiesc să fiu îngăduitor cu invulnerabil” . (pag 83/ „secvențial”) absolut. Ei bine, am surprins-o în nimeni, în primul rând cu mine. Secvențial este un volum de toiul faptelor pe Adela Conciu, Ţin să reproduc un poem care m-a consistență, cu versuri puternic meta- atunci când s-a încumetat şi bine a copleşit prin sinceritate, prin acurate- forizate, în care ideile răzbat din făcut, „jucând şotron cu răsăritul”. ţe, prin relevarea realului: „Respirăm context clar și epatant. Plecând de la poemul care de întunericul/ vieţii,/ cuvintele ne scâr- Este un volum atent construit, altminteri girează titlul cărţii, putem ţâie,/ silabele plâng cu ploaia, doar grija pentru cuvânt și poezie fiind parcurge liniştiţi taina jocului devenit dragostea se vrea/ a fi voluptoasă.// evidentă. aici artă a trăirii limpede, frumoase. Îmbătrânim căutând/ a-devărul/ unei Poezia lui Carmen Tania Grigore „Azi m-am dezlegat/ de surâsul amar sublime iubiri.// Tu…/ păstrează o este de esență tare, autoarea fiind al/ nepăsării./ Sunt frumoasa/ nelegi- taină/ şi uită obsesia/ as-cuns adânc/ inspirată când a ales să o încadreze timă/ ce soarbe păcatul/ din câmpul în coapsa mea” (Dioge-ne). Şi fără a într-o carte de dimensiuni reduse, tău de maci./ M-ai purtat pe braţe/ bo- da ocol prin exprimări evazive, pentru că verba docent, exempla tezate-n rouă,/ smulgându-mă uitării,/ îndrăznesc să afirm că da, simplu şi trahunt, și cum spune proverbul: m-ai dezbrăcat de mantia/ cenuşei/ şi- elegant, aşa se scrie un poem! „esențele tari în sticluțe mici se țin”. am alergat desculţă / în maratonul DANIEL MARIAN

https://biblioteca-digitala.ro efectul ,,otrăvurilor sorţii,, sufletul curat al tânărului. Aurelia Păcurar, ea însăşi bolnavă incurabil, e convinsă aşadar că

La al optulea roman din seria destinul lucrează ca un blestem (,,-Tu, iniţiată de Cozmeştii (2001), o Milu, dragul meu, eşti al cincilea bărbat naraţiune monumentală, în stilul din neamul Păcurar, cum să nu tremur marilor fresce viguros realiste din de spaimă şi griji ? Mă mir , de foarte interbelic, care va marca, fără îndoială, multe ori, cum de mai exist ? Cum de literatura română de azi*, Iuliu Ionaş n-am înnebunit.,, etc.) duce la împlinire nu doar o vocaţie E vorba prin urmare de destin (o scriiturală de excepţie, fixându-l pe temă constantă în ideaţia epică a prozator (cum spuneam şi cu altă scriitorului, un roman anterior ocazie) pe linia glorioasă a marilor intitulându-se chiar aşa, Împotriva ardeleni, dar şi o pătrunzătoare destinului). Când ar apărea adică meditaţie, mai exact deja o filosofare acesta? Dacă, aşa cum crede câte un spornică asupra istoriei (v.Otrăvurile gânditor (cum ar fi Hegel, de pildă), între existenţă şi neant nu e nici o sorţii, Editura Vatra veche 2018): trecerea, să zic, a acesteia (cu toate diferenţă (atunci, cu alte cuvinte, când ______libertăţile pe care şi le va apropria, în existenţa e despuiată de orişice calitate), întâmplă frecvent în această, să-i secol, ca psihoistorie) de la peripeţie şi, destinul apare îndată ce fiinţei i se spunem, subspecie, mesajul şi teza. Ca ca să spun aşa, vremuire, însă atribuie ceva, o determinare oarecare. în toate romanele sale, apare va să zică cartografiată, la evenimentul somat de Numai când apare în nefiinţă o potenţă şi în Otrăvurile sorţii o idee dragă ursită, căzut, cu alte cuvinte, sub e loc acolo şi pentru devenire. Spre ce, prozatorului: anume că marile mişcări porunca sorocului, a destinului. ori cât de dreaptă e aceasta, sub ce colective retează sensurile bune ale Destăinuirea Aureliei Păcurar – încă o semn stă sau spre ce se îndreaptă istoriei; şi tot aici, obsedante, alte dată unul din personajele feminine ale această devenire nu va fi nicicând un motive ale remarcabilului scriitor: lui Iuliu Ionaş construit cu o dat de cunoaştere, doar exerciţiile vieţii pasiunile irepresibile, iubirea neclintită, remarcabilă expertiză tipologică – ne-o descoperă: va fi poate, cu vorba voluptăţile impresionante – în totul un adresată fiului ei Emil, studentul poetului cunoscut, ca o lumină lină, sau, spectacol al obscurităţilor vieţuirii şi al eminent, aşteptat după toate datele de o precum în paginile cărţii de faţă (căreia iluminării. realizare superlativă în medicină, e o teorisire de felul acesta îi oferă Se înţelege aşadar de aici că menită, undeva în prima jumătate a temeiul ideistic - ideea aceea din umbră romancierul nu se fereşte a implica în cărţii, a pregăti şi înfăţişa premisele: care fecundează şi hrăneşte trama istorie politicul, mai exact e vorba de familia Păcurarar ar fi blesetemată, pe narativă), ca o deşertare inevitabilă de căderea sub presiunea politicului a linie masculină, de extincţiuni ,,otrăvuri,,. acesteia. De altfel, romanul Otrăvurile dramatice şi premature (‚,-Da, Milu! Dar o altă otravă a sorţii, cum va fi sorţii, una din cărţile de căpătâi ale Da! Soarta a fost nemiloasă cu fiecare percepută de protagonist, e venerabilului Iuliu Ionaş, se încheie cu din bărbaţii neamului./.../Neamul precumpănitor, am impresia, dilema reflexia neagră a autorului vizavi de Păcurar se află – nu ştie niumeni pentru interioară a acestuia: redescoperirea scepticismul tinerilor români care, cu ce – sub zodia unui teribil blestem, sinelui, mai concret, a humanităţii lui - studii încheiate la înaltele şcoli ale întrucât de ani şi ani, de generaţii şi, în acest caz, şi ceea ce ar urma ca o Apusului, întâmpină la întoarcere o ţară întregi, toţi bărbaţii lui au rămas orfani altă toxină a destinului: însingurarea în sub stăpânirea comunisto-oligarhică. şi fiecare din ei au pierit în împrejurări lume, rătăcirea. În speţă – aşa cum Rândurile din urmă ale romanului sunt, cumplite şi nici unul de moarte sugerează şi predicţiile îngrijorate ale iată, vrednice de pana unui mare naturală,,). Tatăl, inginerul Augustin mamei – poate apărea, în anii de scriitor: ,,Dumnezeule (constată acum, Păcurar, este împuşcat, într-o anchetă formare a insului superior (Otrăvurile aproape panicat, protagonistul, aflând montată, de miliţianul Măţoiu, ins sorţii fiind, ca să zic astfel, şi un de cesiunea surprinzătoare a dascălului bestial şi patibular, infectat fatalmente bildungsroman), confruntarea între şi îndrmătorului său), noi te credem de ponciful securistocomunist. Primul interioritatea eului şi existenţa celuilalt puternic, înţelegător şi drept. Cum poţi din arbore, un Ilie cade din car, într-o – aceasta s-ar putea rezuma convingător permite sorţii să otrăvească o ţară, un iarnă cu lupi, şi e strvit de lemnele în expresia gânditorului francez întreg popor, nu doar câte-un individ prăvălite peste el, lăsând orfan pe Iosiv notoriu: infernul e celălalt. Fără să intru ici-colo? Cum? Asta ne mai lipsea? Nu ale cărui oase, peste ani, n-au mai fost în amănunte (las cititorului obligaţia şi ne-au fost suficiente otrăvurile celor găsite vreodată pe un câmp de bătaie plăcerea), e demn de remarcat că, cel aproape cincizeci de ani ai austroprusian. Rămas fără tată la trei puţin în latura profesională, una de comunismului? Extenuat, sfârşit, îşi ani, fiul, Păcurar Ştefan, va ajunge excepţie, Milu va izbuti să rupă rezemă ceafa de speteaza băncii şi contabil la Primărie şi va pieri şi el, păcătoasele fire destinale şi să iasă imediat îşi prăbuşi pleoapele peste ochi, spre sfârşitul primului Mare Război, la întreg de sub întunecatele zodii. deranjat de prea marea limpezime şi 1918, ,,undeva în Italia,,. Milu, constată Precum în romanele sale puritate a nesfârşitei bolţi cereşti,,. Aurelia Păcurar, ar fi ultimul orfan, anterioare, Iuliu Ionaş se înfăţişează şi A.I.BRUMARU cum să nu tremure de soarta care poate- cu cartea recentă ca un prozator realist, ______l va aştepta şi pe el, se întreabă, după mai exact – să nu ne ferim de canon – *Romanul, cuprinzând în tramă spovedania îngrijorată, femeia - mai ca un realist critic; nu neglijează însă momentul sublim al Marii Uniri de la ales că – îşi va aminti ea repede – chiar ceea ce s-ar putea numi realismul 1918, poate fi considerat ca un tribut iubita viitorului doctor, s-a stins, iată, descriptiv, literar adică, acest lucru plătit Centenarului şi ca atare ar trebui repede de cancer, lăsând ,,pustiit,, ,sub neînsemnând că refuză, cum se deîndată reeditat.

https://biblioteca-digitala.ro cine te bați, aici era ca la sfârșit de lume. Nu știai nimic, unde vei fi dus, de ce și pentru câtă vreme”), muncă Dacă tot e la modă formula silnică (la canal sau la Spitalul Nou: „statul paralel”, de ce să nu existe și „Toată partea din spate era cea de „sat paralel”? Cu atât mai mult înconjurată cu sârmă ghimpată. În cu cât este perfect aplicabilă în ceea cele patru colțuri se înălțau foișoare ce privește romanul Trezește-te, de lemn, în care erau postate santinele Maria! de Gheorghe Secheșan îmbrăcate în uniforme albastre, cu (Editura Krista, Timișoara, 2015), arma mitralieră la piept”; „În spatele care este „un fel” de aducere aminte a sârmei ghimpate stăteau oameni în anilor copilăriei dintr-un sat bănățean haine vărgate, ponosite, murdare și din județul Severin (Caraș-Severin), zdrențuite, așa cum nu îi mai la sfârșitul deceniului al patrulea și văzusem niciodată, nici măcar pe începutul celui de-al cincilea, punând țigani, Maria”) și închisori [„Erau față în față satul vizibil, aparent și oameni care zăceau în închisoare, satul ascuns, real. Spun „un fel” de Maria (...). Ei refuzaseră să intre în aducere aminte întrucât există aici colectiv, Maria, sau pur și simplu îi text [în care naratorul se adresează vorbiseră de rău pe comuniști peste Mariei (sora lui), trezindu-i amintirea tot, spunând că aceștia nu vor face ______diferitelor întâmplări din copilărie, cu altceva decât să aducă oamenilor ori refuzul de a-și ceda avutul bune și rele] și intertext [un număr de necazuri, moarte și mizerie”; „Acolo (pământul, animalele, utilajele). nouăsprezece dosare cu descrierea ac- domnea foamea, foamea absolută, Naratorul este, așadar, un martor, tivităților „subversive” din împreju- Maria (...)”]. un fin observator, nu-i scapă nici rimi ale partizanilor, urmărirea, Așadar, comunismul ajunge să fie faptul că unui copil de ștab i se permit prinderea ori împușcarea lor (de o perceput, din aproape în aproape, ca mai multe decât unui copil obișnuit parte, lumea vizibilă, aparentă și de răul absolut, iar reprezentanții lui sunt (inclusiv să fure fructe din livada cealaltă – lumea invizibilă, secretă)]. văzuți ca lipsiți de orice valoare oamenilor ori a statului), dar nici nu Persistă, însă, o senzație de ruptură („Oamenii spuneau că, de fapt, toți înțelege de fiecare dată anumite între text și intertext, care nu dispare acești «comuniști» erau niște oameni situații la adevărata lor valoare, chiar până la sfârșitul romanului. de nimic, cei mai slabi, lipsiți de orice și atunci când asistă la pierderi de Copilul nu este unul oarecare, ci fiu demnitate și valoare din toate vieți omenești („Nu înțelegeam de prim-secretar, de ștab, care locurile, oameni care nu însemnaseră nimic, dar tremuram tot”); ceea ce nu izbutește totuși să descopere nimic înainte”). îl împiedică să sufere, să empatizeze dualitatea sătenilor - sub aspectul Și se naște, firesc, rezistența, pe („Știu, Maria, că atunci am căzut relațiilor între ei vizavi de cele față de mai multe planuri: armată (două bolnav – după ce a asistat de departe oficialități, dar și al perceperii și al grupări de partizani, conduse de Spiru la execuția a cinci oameni la abatorul participării la sărbătorile creștine și Blănaru și colonelul Ioan Uță); de vite ORACA, n.n. Am zăcut obiceiurile vechi față de sărbătorile păstrarea religiei, a credinței, a câteva zile, am avut temperatură inventate, impuse, precum Ziua tradițiilor și obiceiurilor („În zilele de mare, cei ai casei credeau că voi Recoltei [„Cu toate că aveau sărbătoare, aici era un adevărat muri...”). concursul «autorităților» (cum se pelerinaj. Oamenii veneau de Singurul moment în care copilul ia spunea) aceste sărbători erau sterpe, bunăvoie, și nu obligați”); fuga peste contact nemijlocit cu partizanii în sărace”]. Plus diferența care există graniță (chiar și cu riscul de a cădea plenitudinea forței lor este la o nuntă. între familia sa și familiile din sat sub gloanțe, precum Pavel Câmpan) Ultimul joc al fostului iubit cu („Desigur, în sat, oamenii nu aveau ______mireasa este unul cât o renunțare la atâtea bunătăți. Dar nici foarte, foarte tihnă și liniște, la lumesc, cât o rău nu o duceau”). îmbrățișare finală a libertății [„Așa că Abia trecerea timpului duce la Zaharia (așa îl chemase pe flăcău), în conștientizarea unei a doua realități, haine de soldat și cu arma în mână aspre, dure, a ororilor, de unde și venise să joace, pentru ultima oară, pe chemarea din titlu, de trezire la cea care îi fusese dragă”]. adevărata realitate, acolo unde există Faptele din acele vremi de după cel lagăre pentru copii („Cei care îi de-al doilea război mondial nu văzuseră pe copii în lagărul special trebuie șterse niciodată din memorie, destinat lor, spuseseră că filmele în pentru că ele și-au pus din plin care erau prezentați copiii exoftalmici amprenta pe oamenii de atunci, dar și de la Auschwitz sau Dáchau erau de-a de mai apoi. Urmările a ceea ce s-a dreptul niște desene animate, pe lângă petrecut atunci sunt vizibile și în ziua ce se întâmpla acolo”), deportare în de azi, și nu în sens pozitiv. Este ceea Bărăgan („Era mai rău ca pe front, în ce subliniază și romanul de față. prima bătaie, acolo știai măcar cu Delta Dunării – Casă pe ape DANIEL LUCA

https://biblioteca-digitala.ro decât să vă ridic, sper, mingea interesului, „la fileu”.

Cărămida 3 - Puterea obișnuinței „Eu analizez calitățile cărămizilor, perpetuează o stare de fapt a pentru a constata trăinicia zidului”. timpurilor de altădată când se stătea De la Răzvan Ducan, citire! la coadă pentru orice. Și uneori chiar Cărămida 1 - De la Libertatea fără să se știe pentru ce, ci doar pentru „că se dădea ceva„. Femeia de a trage cu pușca a lui Geo văzută prin gaura cheii este locul Dumitrescu până la Libertatea de unde „se dădea ceva”, în consecință, a nu fi singur de Nicolae Suciu, în această povestire, s-au așezat la (Ed. Limes, Cluj-Napoca, 2018) rând, într-un subtil joc de-a v-ați chiar dacă nu e „un pas mare pentru ascunselea, în „spatele” lui Teo: omenire” este un pas important „fratele celui care pretinde că l-a pentru înțelegerea noii perspective, în văzut pe Dumnezeu la televizor”, care noi, cei de acum din Anno „cetățeanul care șchioapătă puțin”, Domini 2018, suntem spectatori și cetățeanul „cu șapcă tip Stalin”, protagoniști deopotrivă. Ar trebui ca cetățeanul „cu căști în urechi„ etc., să stăm în cap ca să vedem corect ______etcetera-ul fiind de fapt alți și alți lumea. Dacă nu o facem, o vedem rebuturi” este evidentă. Situațiile cetățeni, atenți sau neatenți de a incorect, tributari fiecare propriilor spun povestea. Nu finalul e important păstra „distanța de confidențialitate cutume. Așadar, un profesor și nici narațiunea, ci raportarea așa, ca la becere„. Ei „văd nimic sau pensionar vinde în Piața Păduchilor, oamenilor la situații. Este o lume a pe dracu”, în entuziasme de două din motive terapeutice „de a nu fi simbolurilor, al „acelor de ceas care parale: „țțțț!” de trei ori„ , „he-he-he! singur”, „obiecte dezafectate”: se învârt anapoda”, într-un mental N-aș fi crezut. N-aș fi crezut!!”, păpuși ciungi, chioare, șchioape, colectiv pervertit și tributar „Super! Superfain! Să-mi bag chele, „sutien mono”, ”probabil anacronismelor de tot felul. Nota picioru` de nu!!”. Toate acestea au o pentru femei cu un singur sân” , bene! uvertură, discuția lui Teo cu Geta, „chiloți rupți”, „evident de toate Cărămida 2 – „Denis răsturnat pe soția lui, pe tema femeii „văzută prin neamurile”, o „galerie de smocuri”, colțar, sumar îmbrăcat și cu gaura cheii unei uși clasice, versus „mașini de tocat carne fără picioarele rășchirate înspre tavan. femeia văzută prin gaura cheii unei menghină”, dar și pălării unde „una Ceva obișnuit de câteva săptămâni uși și pictată”,… „tablou în ulei al nu mai are boruri, alta n-are încoace”. De asemenea „colțarul mic, prietenului D.S….”. , discuție căzută acoperiș, și în sfârșit, alta pare roasă intim, din fundal, o mescioară ulterior „din Paradisul lui Dante, de șoareci”. Și multe altele. Faptul, așezată la mijloc și două fotolii zdrobind fulgerător postamentul inedit, atrage atenția curioșilor, el alături de mescioară, toate cu nesigur al Purgatoriului și (care- fiind în total dezacord cu obiectele picioare în sus. Pe peretele din spate, n.m.) nu se opri decât într-una dintre lustruite, parfumate și cu funde diverse tablouri atârnate cu capul în primele bolgii ale Infernului Divinei vândute de inși dubioși, „cu scobitori jos…”. Este o altă povestire despre Comedii…”. între dinți și cu priviri grețoase”, „cu puterea obișnuinței, inclusiv ale Cărămida 4 - O altă povestire se ceafa dreaptă parcă cioplită din lucrurilor anormale. Anormalul poate învârte în jurul ticului soțului Adam topor”, „cu dinți de aur…” și cu deveni normal dacă nu mai surescită Adam, de a spune aproape la orice „deficiențe în rostirea consoanelor atenție și interes la public. Anormalul sau după orice „E-e!”, și a soției, Eva dentale”,…mâncați-aș! Cu toate că poate deveni normal, inclusiv în Eva, de a spune ca replică „E-e-e!”, profesorul Dejeu (nu Mergea), lucrurile mai grave: „- Iubire, știi cum recomandare primită de la doctori de fiindcă așa îl cheamă, nu vindea e și cu aceste atentate? Omenirea doctori, care i-au trimis la alți doctori, nimic, dar absolut nimic, atracția rămâne uimită numai până se specialiștii lui pește-prăjit. Așadar, persoanelor din piață, acei „gură obișnuiește cu ele și cam atât….”. „E-e!” toată viața lui Adam Adam și a cască”, a stârnit invidii pentru „Normalitatea anormalității”. De la Evei Eva, personaje ce par dinainte „stăpânii pieței de vechituri”, care nu Victimele datoriei a lui Eugen sau după Adam și Eva, cei originari. vedeau cu ochi buni această Ionescu se ajunge la Datoriile Nu se știe exact. O apelare la o popularitate. „Ungerea” rotiței cu victimelor proprii. „A scrie despre paranormală și înscenarea, ca tărie și câteva beri ,,făcută de „porta- cum să stai strâmb, ca să văd lumea recomandare, unei înmormântări vocea” unui fost elev, cel care „îi și drept e o experiență cât o mie. triste și apoi vesele, în propria casă, striga” cu aplomb marfa, a mai Încercă și tu, ca să nu mai fii inclusiv cu cumpărare de sicriu și domolit agresiunea, fără însă să o victimă”, spune personajul principal. bocitoare și apoi „veselitoare”, nu are înlăture. Cam aceasta e substratul Denis și concubina lui Irina sunt doar efectul scontat, Adam Adam râzând acestei saga. Analogia inutilităților și repere neglijabile, pentru ca autorul sau plângănd, după caz, dar tot cu „E- obiectelor incomplete cu clasele de să arate „că suntem mingi de ping- e!” în coadă. O voce necunoscută la „repetenți și copii fără căpătâi” de pong ale unui sistem și, în calitate de telefon, care cere să se retragă de pe care a avut parte profesorul, în victime, avem datorii. Călăii nu. Ei facebook (feisbuc, cum scrie autorul) calitate de diriginte, pe motivul că nu au datorii…„. Urmează să afirmații de genul „Democrația se→ „ține în frâu astfel de clase de descoperiți călăii. Eu nu am făcut RĂZVAN DUCAN

https://biblioteca-digitala.ro aplică numai la europenii-gazdă, nu mei, să citiți…”. „Primiți acest izvor prenume și inițială a tatălui, Gabi I. și la europenii-musafiri, cei care vor de cultură, de la cel care a trudit din Palcu, fiind totuși „o ea” și „un el”, să fie ei gazde mâine, poimâine„, fac greu ca să îl poată aduce din fără legătură de rudenie. Morți acum ca înțelegerea lumii să fie mai străfunduri, la lumină. Mulțumirea amândoi, cu adresele de E-mail încă aproape de Matei Vișniec, decât de lui e să vă știe cititori fideli. Cu alese vii totuși, în memoria calculatorului, Sanda Brown. Secretul stereotipului gânduri de bine, al vostru Solomon acesta găsește soluția. Să scrie câte o urmează să fie descifrat de cititor! Sfetnic”. În ciuda unor vise naive scrisoare fiecăruia, „să am cui să-i Cărămida 5 – Până nu se scurge privind impactul cărții sale asupra spun că n-am zis nimic în legătură cu nisipul din clepsidră s-ar fi putut acestor cititori de ocazie, acesta are a gândacii care-i ieșeau colegei Gabi numi, la fel de bine, „Recviem pentru doua zi surprize dintre cele mai pe urechi, în timp ce ea cânta la un Wartburg combi” - ar fi de neplăcute, găsindu-și fragmente din acordeon când era fetiță! Nici nu-mi adăugat - promoția 1962, mașina carte în tomberoane, lângă „farfurii dau seama cine a mai putut zvoni tinereții lui „de om modest, de de plastic de unică folosință”, astfel de chestii. Și toate astea m-au profesor tânăr”, „achiziționată prin „încleiate în muștar uscat”, sau la un măcinat noapte de noapte, ani anii șaptezeci și ceva, de la un prieten bar „ca suport de farfurii și pahare” întregi”. Acel „el”, Gabi, era convins sas din Hoghilag, care urma să plece și, și mai rău, pe post de hârtie că ceea ce i se atribuise ei, îi era definitiv în Germania”, mașină pe igienică. Într-o fină ironie tragică, adresat lui. Scrisorile sunt scrise „ca care o privea acum cu nostalgie prin cineva îi vindea filele cărții dăruite cu și cum eu, ca expeditor, aș fi și gardul ce împrejmuia un cimitir de generozitate, pe post de cornete, care destinatarul„ , luându-i o piatră de pe mașini. A fost mașina care i-a marcat - zicea vânzătorul - vor avea valoare inimă. Apăsarea „scade încet-încet”, tinerețea, inclusiv în imbolduri „peste ani și ani, în plin Ev Mediu ca apoi, în happy end, „o greutate sexuale: „La vârsta aceea, a primei care mijește la orizont…”. Ba mai și infernală dă să-i deschidă pieptul, tinereți, pentru băieți, problema nu găsește o replică la gestul lui, scrisă tăindu-i respirația”. Este până la era cu cine s-o facă și nici cu ce. cu mâna, în partea de sus ale unor urmă virtutea terapeutică a scrierii Problema era unde s-o facă”. A fost pagini: „Ce să mai faci cu cărțile unui text și nimic mai mult. Oare? împrumutată și răs- împrumutată, acum, când lumea s-a deșteptat de Cărămida 8 – „La fiecare ședință a acesta „văzând” cam tot ce era de tot? Ca să te ștergi la c***, cu ele, ți- consiliului managerial, primul văzut, el „trecuse cu vederea peste e frică să nu pângărești organul vorbitor se știe cine este. Este domnul petele dubioase de pe tapițeria sacru…”. În sfârșit, post factum, Ducu Pucă. Indiferent de dificultatea banchetei din spatele mașinii, peste găsește un număr de exemplare și la subiectului aflat în discuție, indiferent șervețelele murdare de ruj, aruncate vechituri în Piața Păduchilor, pe care dacă se pricepe la tema aflată pe rol pe sub scaune, peste prosoapele ude totuși, din mândrie de scriitor, evită sau nu, acestuia îi place mult de tot și prezervativele vârâte în torpedoul să dea bani pe ele ca să le recupereze. să se audă vorbind. Vorbește extrem mașinii”. O poveste cu niște verișori Apoi scapă din gură …„porumbelul” de mult și, de fapt, nu spune nimic”. din Brăila și cu Lacrima, în centrul în fața vânzătorului „matahală, cu „…După ce epuizează tot ce are el de acestor inși, avizi de amor ieftin, arată scobitoarea ținută fudul între dinți”, spus….își postează din nou mâna fața unei aparențe, care ascunde un cu cum că el este autorul acelei cărți. sprijinită-n cot, cu două degete totul alt adevăr. Lacrima, iubirea Este luat la bătaie de acesta și încă ridicate-săgeată în sus, spre tavan, ca platonică din tinerețe, joacă un rol ”„rei hăndrălăi”.„Dumneata ai făcut și cum ar vrea să ia din nou ingrat, tocmai pentru a-l recucerii. cumva pușcărie ca să scrieți cărți? Ai cuvântul”.„Mai urmează scobitul în Jocul „de-a vrea și de a nu vrea” are suferit cum au suferit domnii ăia în nas și construirea cu migală, din până la urmă, un sfârșit tragic. Ea ptenenciaruri până să editeze în materialul excavat, a biluțelor”. devine …Lacrima Cristi (nu, nu fiecare lună o carte? Ai avut Aceasta e scena care declanșează …băutura) și moare răpusă de o dumneata vreodată blenoragie la micul moment epic al prozei Ieșirea boală, nevindecată de iubire. În unghii și sculament la cerebel, ca să din scenă, în care un alt personaj, paralel, moare și timpul acelei iubiri scrieți cărți? Ai mâncat cumva din Grigore Zile, terorizat de aceste odată cu Wartburg-ul dispărut din țarc brișcă? Ai avut caca la crer, ca să gesturi stereotipe, de la fiecare și dat la casat. Cu alte cuvinte, zici că ești scriitor de cărți? Nu. ședință, după un exersat timp povestea vieții și a morții oamenilor atunci cum o să poți fii tu scriitor, băi îndelungat în oglindă, încearcă să-l și lucrurilor. ciumete?”. Așa cum spuneam la imite, pentru a-l dezvăța, pe Ducu Cărămida 6 – Peisaj cu corbi este început, trebuie să eviți „să dai Pucă, într-o ședință reală, stârnind despre cum „să nu dai porcului porcului mărgăritare”. „uraganul”, fiind acuzat de acesta de mărgăritare”, adică cum să nu dai pe Cărămida 7 – Virtuțile textului sunt „mobbing și bullyng”, căci „așa se gratis, la un Festival de bere, la cine și virtuțile celui care îl compune, mai zice când te agresează cineva la se nimerește, cartea ta „proaspăt ales atunci când acesta este scris, într- servici”. Discuțiile se învârt în jurul ieșită de sub teasc„, Goana după un moment de remușcare, de un ideii de ceea ce înseamnă conduita aer. La fel de bine ar suna și „Goana pensionar, cu ambele labe ale scrisă și nescrisă de comportament după glorie”, dacă nu s-ar știi că cele picioarelor amputate. La îndemnul uman, pe care unii nu le înțeleg ca aproximativ 50 de exemplare, date de grijuliei lui soții, acesta simte nevoia fiind complementare, ci cu prioritate autor de pe niște cartoane, „de pe o de „a spune cuiva adevărul”, a uneia față de cealaltă. O lecție de margine de trotuar, au fost date din adevărul despre un zvon, care a morală, spusă altfel. Ca și Scoala altruism și generozitate. „Citiți, măi complicat în tinerețe viața a doi Altfel, d-le profesor Nicolae Suciu. copii! Citiți. Atâta vă costă, dragii colegi de școală, având același nume,

https://biblioteca-digitala.ro Cărămida 9 - Revenirea obsedantă a lui Natu, lângă o barieră veche „undeva, pe meleagurile copilăriei sale, cam la o sută de km de actualul Celesta este un roman dens și său domiciliu„ unde „să stea și să incitant, plin de surprize și căutând aștepte, fără un anume scop”, este la certitudini, scris cu pasiune de prima vedere neverosimilă, dacă nu ar Mirela-Ioana Borchin-Dorcescu și fi în proza „Povestind vei dobândi”, publicat la Timișoara: Editura Mirton, pretextul rememorării unor ani din 2018. Subiectul textului îl constituie trecut, de pe vremea când „erau experiențele unei femei mature, parcate vagoane pentru a fi încărcate Arina, în relația sa cu Teodoru, cu grâu, cu destinația URSS”, unde personalitate puternică, înzestrată cu acesta a asistat, involuntar, la o crimă. energia unui destin de excepție. Un muncitor care și-a uitat haina într- Ambii, ajunși la vârsta deplinei un vagon, și care a încercat a doua zi cunoașteri a vieții, au ocazia să intre să o recupereze din vagonul, care într-o zonă a descoperirilor, printr-o între timp fusese sigilat, este taxat de iubire înnobilată de curiozitatea către soldații păzitori, cu un pat de depășirii limitelor convenționale. pușcă în figură, care îl Teodoru, poet, cult, cu operă dezechilibrează, căzând, rănindu-se consolidată, capabil de creații mortal la cap, crimă deghizată în valoroase, participant la viața „accident de tren”, fiind tras de culturală a orașului, se află după un soldați pe șine…etc. mariaj încheiat cu pierderea soției, Acesta „a fost odată ca niciodată, desemnată, în carte, prin pronumele că de n-ar fi nu s-ar povesti”. Acum, EA, convertit în substantiv propriu. fapta este uitată și locul reconfigurat. Aceasta este Celesta, cu alte cuvinte, La Nicolae Suciu, creștinescul femeia care a trecut dincolo, în lumea îndemn Dăruind vei dobândi, se exclusiv spirituală. Cei doi au format transformă, speculativ, în Povestind un cuplu întemeiat pe iubire, au avut ______vei dobândi. Este dovedit științific că o relație strânsă, până la contopire. cenușă, din zgura unor fapte arse. atunci când dăruim ceva cuiva, Două suflete într-un trup… O parte s- Iubirea este motorul care pune în creierul nostru, fără să știm, secretă a dus, a rămas sufletul, atins de mișcare lumea. În această călătorie de serotonină, care face să ne simțim mai eternitatea clipei de iubire. Teodoru inițiere, Arina se confruntă cu EA, bine. simte pierderea ca pe o rană, caută să fosta soție a bărbatului iubit: o umbră Probabil, la fel dacă povestim. depășească drama prin munca sa de permanentă, greu de explicat. Teo- Dacă nu, măcar ne dă speranță că așa scriitor și de recuperator al operei doru mai păstrează în biroul lui urna se întâmplă. celei care i-a fost parte din ființă. cu cenușa fostei soții, ca o prezență Scriitorul de forță, Nicolae Suciu, Caută să se autodefinească. Omul, bizară pentru restul oamenilor. ne spune poveștile lui proprii de însă, nu este destinat să trăiască Femeia nu poate înțelege, la început, adormit adulții, doar pe cei incapabili singur, ducând în suflet tot timpul și această legătură a lui Teodoru cu EA. să viseze dincolo de aparențele lumii, nontimpul primit în anii anteriori. Există, la prima impresie, ceva și de a-i trezi „din somnul cel de Teodoru se desprinde cu greu de inacceptabil și de netrăit. moarte”, pe cei care au putea să vadă trecut, de miracole. El, cunoscător al tainelor în „certitudini”, precaritatea lumii. Arina apare, însă, în economia feminine, om cu o cultură profundă, El propune situații, pentru a arăta și divină și schimbă perspectivele. adept al valorilor creștine, o duce în partea nevăzută a lunii. Am spus Profesor universitar, preocupată de labirint, îi prezintă oglinzile necesare, lunii? Fie! Lunii, lumii, ce mai viața literară, de opera lui Teodoru ca o reînvăță lumea pierdută a cuplului contează! Tot despre văzut și nevăzut mărturie în epocă, în stare să pună în EL și EA (Ish / Isha), așa cum a e vorba! valoare maximă creația poetului, stabilit-o Creatorul. Lumea reală este văzută prin intervine, prin destin și predestinare, Fosta soție (EA) este o prezență ochelari cu diverse dioptrii, pentru a în viața lui Teodoru. spirituală, una care nu piere, e la fel crea lumi răsturnate și instabile, pline Arina își povestește experiențele de vie în mintea bărbatului, în lumea de suculență și savoare. Textele sunt în această carte, se rupe din căsătoria subtilă a universului, precum orice de recitire, în cel mai bun spirit ei anterioară, devine liberă și deschisă altă entitate. Așa va fi și Arina. El nichitastănescian. E forță cu carul și unei noi relații, una visată, dorită, una este responsabil, din acest punct de trebuie atenție de a citi… cu paharul, ideală. Teodoru o inițiază în această vedere, pentru femeile din viața sa, în în această carte de proză scurtă a unui călătorie unică, inedită, la o vârstă mod egal, cum s-a rânduit la Geneză. autor, prea puțin cunoscut față de cum complicată, când oamenii s-au așezat Întrebările pe care și le pune o merită. în matca unor relații consolidate, fără Arina, frământările zilnice, Fără a avea prejudecăți îi spun riscuri sociale, spirituale, existențiale. copleșitoare, și luminile iubirii îi suprema urare pe care un scriitor Acceptă provocarea, are simțul desăvârșesc identitatea. Devine poate să o facă altui scriitor: Aș fi vrut eternității, energia necesară de a femeia care-și urmează bărbatul→ să scriu eu această carte! continua. Viața celor doi se reface din CONSTANTIN STANCU

https://biblioteca-digitala.ro dispusă mereu să învețe, să înțeleagă. și iubirea care deschidea noi O inițiere destul de lentă, valorile orizonturi, sunt descrise cu emoție: culturale, dialogul, capacitatea de „Ceea ce oamenii legii amânau sine adaptare, dorința de împlinire deplină die, a împlinit Dumnezeu repede și o duc într-o zonă a certitudinilor tranșant. Nimeni nu a avut de suferit. spirituale. În toate se simte Mâna lui Fiecare a primit ce merita. S-a Dumnezeu, pentru că ei se pun la limpezit situația, s-a netezit calea dispoziția energiilor divine care pot pentru mine. Următorii pași i-am schimba oamenii. făcut singură. Motivată de sentința Mirela-Ioana Borchin-Dorcescu definitivă de divorț. De vârsta mea. reușește performanța de a scrie un Delta Dunării, “Fulger alb” De sprijinul necondiționat al familiei roman al tensiunii dintre bărbat și ______mele. De brațul protector al lui femeia sa, de a povesti noua remarcă pentru cei doi: „Frumoasă Teodoru. De convingerea că experiență, într-un limbaj deschis, doamnă ai!” (p. 47). Vânzătoarea de Dumnezeu mi-a dat un semn clar că sincer și curat. flori are vocație divinatorie, ca în exist pentru El și că merit ajutorul Teodoru are capacitatea de a marile mituri antice. Lui. Cel Drept mă eliberase” (p. 103). duce această relație în zone greu de Urmează căsătoria, oficiată Mirela-Ioana Borchin-Dorcescu bănuit la început, se recuperează direct, în parc, de cei doi, în fața lui povestește simplu, sincer, fraza ei are timpul risipit în fapte simbol. El este Dumnezeu, fără intermediari, ca un un fior care străbate mesajul real, ea bărbatul-preot, se îmbracă elegant, jurământ pur, de nerefuzat. Teodoru se armonizează cu dramele pe care le folosește un parfum rafinat, este atent citează din Biblie un text (cititorul va descrie. Le înțelege și le pune sub la gesturi, ca într-un ritual, cuvintele afla conținutul), este bărbatul-preot lumina Providenței. În spatele sale au forța de a influența mintea care își duce femeia în fața Cerului. narațiunii, sunt personaje concrete, iubitei (metanoia) și de a o duce în Ulterior, cei doi apelează la ritualul care au suferit pentru a se pune pe zone tainice. Este arhetipul, civil și bisericesc al căsătoriei, la linia desăvârșirii. recuperează amprentele divine. În fața tradiția din lume, care consolidează Istoria literară va reține episodul iubirii, dispar, la ambii protagoniști, și aduce siguranță. povestit, ca pe o bază serioasă de ana- orgoliile, mândria, experiența de viață Călătoria celor doi la Carani, liză a vremii în care s-au scris cărți asimilată prin uzanțele normale, satul natal al Arinei, este o călătorie importante. Cine a citit cărțile lui Eu- apărând, în schimb, bucuria, de inițiere inversă pentru Teodoru, el gen Dorcescu va înțelege mai mult curiozitatea, puterea de a învăța. acceptă universul femeii sale ca pe un din povestea de dragoste prezentată Evoluțiile din cuplu sunt analiza- dat favorabil. de Arina. Unele lucruri merită a se te deschis, uneori, cu multă duritate, În final, urna cu cenușa EI (a păstra în tăcere și cu sfială. Altele se se pătrunde în mintea personajelor ca fostei soții) este îngropată conform pot expune deschis, există modele într-o sală cu oglinzi. Sinceritatea și ritualului bisericesc, realitatea văzută prin care lumea devine mai frumoasă. capacitatea de a vedea peste limite devine (măcar temporar) o Depinde și de valorile spirituale pe rezolvă echilibrul dintre cei doi. Res- certitudine. Umbrele se topesc în care ni le asumăm. Arina, de exem- tul personajelor dau consistență po- pasta timpului brut. plu, află întreaga poveste a Bibliei de vestirii, sunt apariții fugare, colegi, Livius Petru Bercea notează, pe la Teodoru, cunoaște astfel, mai admiratori și copii, maturi și ei. Per- coperta interioară a cărții: „Celesta profund, cum a modelat Dumnezeu sonajele conferă dinamism povestirii, este un Bildungsroman modern, cu Adevărul dat oamenilor, ca o elibera- pun în evidență frumusețea relației deschideri metafizice, în care Teodo- re de țărâna trecătoare din care am dintre el (Teodoru) și ea (Arina). ru (poet de succes, bun cunoscător al fost făcuți. Povestea Bibliei devine Este o poveste de dragoste? Așa Bibliei, el însuși în căutarea unui povestea lor, povestea omului care intenționa autoarea. La final, desco- echilibru interior, deci având nevoie iubește sub stele grele de lumini, ce i- perim o poveste a inițierii în lumea de <>) își va asuma rolul de au devenit străine prin uitare (p.p. spirituală, lumea care pune în mișcare Pygmalion, în raport cu Arina (a cărei 156-158). Iată cum explică Teodoru carnea, materia, sângele. Principiile realizare profesională nu poate textul sacru: „Aceste Cărți sacre și biblice luminează narațiunea, o contrabalansa neîmplinirea afectivă)”. povestea lor reprezintă Minunea limpezesc, simbolurile se încheagă, Iată cum redă Arina clipa trăită, Minunilor! Frumusețea Frumuseților! universul se reface în mintea celor doi experiența unică de a fi iubită de Sunt inspirate de Duhul Sfânt. Se pe alte coordonate. Teodoru: „Trăiam clipa. Lunga mea simte. Când citești oricare verset din Povestea demonstrează că oame- clipă de fericire. Istovitoare. Textul canonic, resimți un suflu nii se caută pe sine, iubirea e o relație Sclipitoare. Uitasem cu desăvârșire teribil, o energie copleșitoare” (p.p. ce durează în eternitate, dincolo de toate întrebările de până acum. În 157-158). aparențe. Raiul este lângă noi, poate sufletul meu era pace. Mă odihneam, Arina recunoaște, în povestea fi atins cu inima, se deschide un alt în sfârșit. În armonie. Trăiam aceasta, că personajele cărților sale orizont după faptele de fiecare zi. dragostea fără nicio umbră de sunt cele care o ajută să se caute și să Sunt câteva etape simbol: În îndoială. Din copilărie, de când mă se regăsească. Prin faptele, prin Piața Libertății din cetatea lor iubeau bunicii, n-am avut parte de o vorbele lor, prin dramele care sparg (Timișoara), o țigăncușă vindea asemenea dragoste” (p. 72). eternitatea secretă și permeabilă, brândușe. Teodoru i-a cumpărat un Frământările femeii, prinsă între câteodată. buchet Arinei. Țigăncușa are o relații sociale dure, general acceptate,

https://biblioteca-digitala.ro și pe alții. E tot jocul copilului, supus însă regulilor societății în care trăim. Astfel, binele inițial se transformă în Eu voi da samă de ale mele câte rău. De cele mai multe ori copilul nu scriu, afirma cronicarul moldovean de înțelege. Se revoltă, emite opinii, secol 17. Tributară acestui deziderat, argumentează, schimbă, dacă e sfătuit simplu mânuitor al căilor de receptare să o facă, dar inocența sufletului a a literaturii române, mă aflu în ipos- dispărut. În loc e pusă lupta de a taza de a scrie despre modul în care păstra ideea inițială. Copilul pierde un elev, pe care îl știu de mic, își pu- frumusețea jocului, bucuria de a iubi ne numele pe o carte. E un act dual, în scrisul, tema, scrierea și adoptă egală măsură copleșitor și respon- pragmatismul căii înțelepciunii. S-a sabil. maturizat, spun cei de lângă el. Nu, în Ceea ce te copleșește este de fapt realitate a pierdut vârsta de aur și a ambiția, dorința, perseverența și pășit în lumea grijilor. cutezanța tinereții, cea care se avântă Cartea a căpătat o formă nouă. E pe tărâmul iluziei. Un adolescent aflat cea de astăzi, prin care pătrundem, cu la vârsta primelor iubiri transformă o voia sau fără voia ei, în sufletul Deli- iluzie într-o poveste. O face cu ei. Descoperim delicatețe, voință, ino- Nu putem uita însă nici mijloacele scrisului. Respectă câteva cență și fermitate. Semințele vor în- responsabilitatea. Responsabilitatea reguli: ia o temă, alege niște motive, colți. Peste ani vor da rod bogat, poa- profesorului poate deveni exagerată. combină câteva epitete, fixează un te, dar prima carte de identitate în Voce auctorială obiectivă, mistagog, cronotop, dinamizează niște verbe și, calitate de scrib se petrece acum. A- reușești să discerni pericolul, mult iată!, iluzia e gata. Pentru adolescent cestea sunt elementele care țin de ver- mai repede decât cei din jur. Iei în e o joacă. O crede serioasă, dar e un bul a te copleși (aici nu e „a calcul piedici, critici, impedimente. alt fel de a aduce în prim plan copleși”?). Spui și îți spui că toate aceste lucruri păpușile. Nu le construiește castele sunt probe ce țin de maturizare. Și din cuburi de lemn și mobilă colorată, totuși, până la urmă respecți alegerile ci apelează la vorbe. E un joc diferit. făcute. Singura responsabilitate Îl vrea al înțelepciunii, îl dorește al obiectivă e cea de dascăl, prin iubirii, dar e un simplu joc. Devine intermediul căreia i-ai deschis responsabil atunci când cuvintele au copilului tainele frumosului, drumul prins formă într-o frază, iar fraza a literaturii. De aici până la a-ți asuma devenit capitol, iar capitolele s-au modul prin care a scris sau felul prin metamorfozat într-o poveste. Acum care a dezvoltat ideea sau curg intervine din nou rolul profesorului. frazele, e calea lungă. Peste ani, când Acesta pune condeiul în mână, arată timpul va discerne, scrierea de ingredientele, dă o rețetă. Copilul o a- tinerețe va genera tema operelor de plică. Vede că poate și vrea mai mult. maturitate, asta în măsura în care O fi bine? O fi rău? Te întrebi … încercarea de astăzi nu va rămâne Datoria ta de dascăl, de profesor singulară. Dacă e o reușită, ea va este să arăți căile. Binele pe care îl aduce binecuvântare, dorință de a continua, ambiție. Dacă rezultatul nu face e că ne dezvăluie sufletul. Îl expune pe o tavă. Scrierea nu e va fi cel scontat, viața e cea care ne exprimarea unei experiențe: vârsta e va aduce mângâiere. Rămân tributară prea mică, mai degrabă e o trăire ideii că un vis trebuie urmat până la interioară, extrem de intensă, un joc capăt, trebuie asumat și construit al ielelor care a cuprins-o și de care picătură cu picătură. Pentru copil e o nu a putut fugi, decât atunci când zidire de suflet, e o jertfă, o dăruire, o ultimei fraze i s-a pus punct. Atunci expunere. Cu ce rămâne copilul? Cu obsesia de a scrie s-a sfârșit. A ideea că viața e cel mai aspru început un alt drum – cel al tipăririi. judecător. Iar el, ca învățăcel, va Cuvântul scris transmis mai departe accepta că trebuie să fie propriul său devine asumat. Acum nu poți să fugi dascăl. Scrierea va sparge bariera de ceilalți, de părerile lor, de timpului, iar frumusețea ei va fi dacă atitudinile lor, trebuie să ți le asumi! nu va rămâne undeva, izolată pe un Apar comentarii pozitive, dar și raft, prăfuită. Căci în asta constă negative. Cu alte opinii a trebuit să se performanța. confrunte atunci când editorul, Până la urmă, îți alegi singur tehnoredactorul, editura, alți profesori calea în viață. Alege, deci, așa încât, au intrat în contact cu manuscrisul. după ce pornești, nu mai e cale de Dacă forma inițială a fost a copilului întors. care a scris-o, forma scrisă îi implică Prof. MIRELA LAURENȚIU

https://biblioteca-digitala.ro prestigioasa revistă Vatra veche (nr.4 (88) aprilie 2016, pagina 61 pe trei coloane). Emilia Amariei este o luptătoare, Citind cele două cărți de poeme o eroină a propriei existențe și aici Datori cu o țară și Nu ne mai vrea intervine comparația pe care am pământul, apărute în anul 2017, la făcut-o în titlul prefeței, cu Vitoria Buzău, semnate de Emilia Amariei, și Lipan. Obligată de succesiune mai nou, cartea de față, Scrisorile evenimente-lor care s-au derulat în destinu-lui, un cititor avizat își poate România după întâmplările din 1989, lesne da seama că asemănarea autoarea ia drumul pribegiei în autoarei cu celebrul personaj al speranța că viața îi va oferi un destin romanului Baltagul, de Mihail mai bun. N-a fost să fie! Socoteala Sadoveanu, nu este o metaforă din Ardeal nu s-a potrivit cu cea din forțată, ci un adevăr bazat pe inima cetății romane. argumente ce se vor desprinde din În Amintiri din Roma, ne sunt rândurile ce urmează. prezentate dramele prin care trece, Poemele din cele două cărți o culminând cu un accident care avea legitimează pe Emilia Amari-ei, ca o să-i schimbe radical viața. Povestirile, poetă de forță, o altfel de poetă, cum Capitolul intitulat Amintiri din m-a asigurat autorea, sunt adevărate îmi place mie să spun. copilăria mea e o confesiu-ne de și nu ficțiuni cum poate fi tentat să Ambele volume de poeme sunt suflet a autoarei, care, descinsă fiind creadă lectorul. parcă smulse din „cartea vaerelor” a din tărâmurile mare-lui povestitor Ion Emilia Amariei spune lucrurilor Evangheliei mateiene (Cap. 25, vers Creangă, propune cititorului o pe nume, fără menanjamente, 27) „Vai vouă cărturarilor și fariseilor descriere a satului coplăriei, un sat nedisimulate, netrunchiate. Ei nu îi e fățarnici...”. „S-a săturat de noi acest moldav istoric, Borca. Emilia teamă să spună adevăruri pe care pământ!” strigă poeta, sătulă până în Amariei, scriitoare ajunsă la vârsta partea bărbătească a scriitorilor doar gâtul cuvântului de nemerniciile lumii matură a creației, povestește cu haru-i le simulează. Le spune pentru că nu în care ne este dat să ne trăim viața. hărăzit de sus, etapele copilăriei, cu are ce pierde. A pierdut de prea multe Strigătele din poemele Emiliei toate ale ei. Bunica, ma-ma, tata, ori, a pierdut aproape totul, dar a ieșit Amariei sunt strigăte colective, dar drumurle vechi și noi, femeile satului, învingătoare pentru că i-a rămas comunitatea e parcă legată la gură, și obiceiurle de sărbători, sunt temele intactă libertatea. Libertatea de a atunci poeta își ia inima în dinți, pe care se clădește narațiunea scrie. Trăiește în scris, nu din scris. strânge pe buze toate gemetele, toate amintiri-lor. Nu sunt uitate poreclele Scrisul său e cutremurător. E o vaerele ei și le dă drumul în eter, în utilizate în sat, Șchioapa lu' Ciubo-tă, scriitoare de care literatura română numele semenilor. Păcat că nu le aude Drozmanoaia, sau dialogurile neaoș contemporană avea nevoie. cine trebuie, că sunt receptate doar de moldovene, în dialecte interesante, În Amintirile unui copil adoptat, aceia care sunt pe aceeași lungime de necercetate îndeajuns de către Emilia Amariei redă întâmplări din undă, ființe de-o ființă cu autoarea. etnologi. Borca Emi-liei Amariei e copilăria unei prietene de suflet, Cartea Scrisorile destinului e o localitatea nemțeană evocată de marii aflată actualmente la Roma, amintiri mică scriptură din marea Scriptură a povestitori ai nației, Creangă, Hogaș, dramatice care ne sensibilizează și ne literaturii române contemporane. Sadoveanu, așezată pe Valea Saba- întristează. Parcurgând aceste rânduri Volumul este împărțit în 5 părți sei, celebra locație din romanul mai învățăm să dăm alte valențe copilăriei distincte, la fel cum sunt cele cinci sus amintit, Baltagul. pe care am avut-o fiecare dintre noi. degete ale unei mâini umane. Într-o secțiune a volumului, cea Nici pe autoare nu au ocolit-o Scrisori din America e alcătuită de-a treia, sunt redate scrisorile unui deloc necazurile, însă, ca și Vitoria din epistolele unui prieten care își consătean și prieten al autoarei, Lipan, ea se luptă cu răul și iese deapănă amintirile cu lux de ucenic al marelui poet Nichita biruitoare. Se luptă cu nedreptatea și amănunte, folosind când un limbaj Stănescu. Este vorba despre poetul o supune. comun, când unul cu tentații net optzecist, Aurel Dumitrașcu, trecut la Așa cum am mai afirmat, Emilia, literare, cînd utilizând un lexic ușor Domnul, din nefericire, la numai 35 căzută de prea multe ori, s-a ridicat, s- alambicat. de ani. Textul scrisorilor, adevărate a scuturat de praf și a mers mai Pe alocuri, amintirile sunt de o poeme în proză, ne demonstreză două departe. A mers iată, până la noi, la melancolie periculos de amară, iar lucruri: inima cititorilor, pe care îi captivează. altele au o doză satirică molipsitoare. 1) că destinatarul era/este o Cartea Scrisorile destinului, dar Autorul scriso-rilor își descrie într-un persoană importantă, nu doar ca o și celelalte două cărți de poeme, deja mod lapidar trăirile din spațiul în care cunoștință veche, dar și ca ființă care- publicate, plus una în curs de apariție, a emigrat cu mai mulți ani în urmă, i înțelege mesajul poetic și înaltele-i nu ar trebui să lipsească din nicio casă America. Una peste alta, scrisorile din trăiri unde mai trăiesc români adevărați. America se citesc cu interes, ele fiind 2) că scrisorile sunt documente Lectură plăcută! și un mic documentar al anilor în care de istorie literară. Valoarea scrisorilor GIREL BARBU România era sub stăpînirea Puterii lui Aurel Dumitrașcu este confirmată Populare. și de faptul că au fost publicate în

https://biblioteca-digitala.ro Tematica prozelor sale este arhicunoscută publicului cititor. Tot ce mișcă în satul Izvoarele Sucevei, în

munții sau în localitățile din jurul Într-una din convorbirile noastre acesteia se regăsește în prozele sale. din preajma Anului nou 2018, Mai rar așa observator al naturii domnul Decebal-Alexandru seul își înconjurătoare, al consătenilor săi, al manifesta bucuria c-a împlinit o animalelor, al plantelor și a jumătate de secol de când colaborează fenomenelor din natură. Astfel el la cotidianul „Crai nou”, fost „Zori observă totul: de la povestea unei noi”. Și cu acest prilej ne va face o berze singuratice până la necesitatea mare surpriză. Și s-a ținut de cuvânt. unui elicopter Smurd pentru Ne-a pus la dispoziție volumul localitatea sa și a celor din jur. aniversar „Mă uit spre zările Scrie foarte frumos despre tot ce albastre”. Eu mă așteptam să facă o vede, aude sau i se povestește. Se selecție riguroasă din ce-a scris în entuziasmează și-n fața unui cadru jumătate de secol. Dar dânsul ne-a didactic, care nu-i din localitatea sa, făcut din nou surpriză înmănunchind dar opțiune rezultate remarcabile cu în paginile acestui volum numai elevii săi; este foarte mândru de prozele din anul 2017, anul aniversar. studenții care s-au ridicat din sat și care obțin rezultate remarcabile, ca și Cred că s-a temut să navigheze mai ______de fata doamnei director Crizantema mult, spre începuturile sale în ale tehnoredactat cartea a făcut o muncă Alexander cu tot cu rezultate scrisului, pentru a nu scoate la iveală de adevărat profesionist. Mă refer la remarcabile. Ce să mai spun de cei nostalgiile tinereții sale. faptul că nu găsești nicio greșală în patru suceveni, laureați ai Festivalului Pornind de la titlul volumului, pot cuprinsul cărții. Editura „ Cristian” „Vrancea literară”, de pictorul arăta că este unul foarte potrivit. din București a tipărit cartea în localnic Hotopilă, care-a pictat pereții Viețuind în creierii munților, la mare condiții grafice deosebite. Dar mă școlii din sat. Cu aceeași nedisimulată înălțime, este un stăpân absolut al așteptam să găsesc în carte și un mândrie vorbește despre Vasile zărilor albastre. Cerul albastru, minimum de ilustrații. Nu înțeleg de Popiuc, săteanul lui, care-a împlinit prezent pe4 coperțile cărții, l-a ce iconografia lipsește cu desăvârșire un veac, și de Dumitru Ciornei, care inspirat foarte mult pe autor. Și tot el din carte. Cred că erau strict necesare va împlini veacul la anul. l-a ajutat în compunerea acestor și câteva crochiuri ale pictorului Câteva cuvinte despre cei care-au proze, adevărate bijuterii de proză localnic Hutopilă, poate unele colaborat la realizarea acestei cărți. scurtă și foarte scurtă, capitol la care reprezentate și pe pereții școlii din Cristian Radu, care-a îngrijit și domnul Seul a devenit un adevărat comună. Se potriveau foarte bine, mai ______maestru recunoscut. Cei câțiva ales că autorul a închinat gânduri norișori strecurați pe acest cer pline de căldură și cadrelor didactice, limpede cred că simbolizează clipele din școală sau de aiurea. Dar cele grele prin care a trecut autorul, arătate de mine nu știrbesc cu nimic împreună cu distinsa sa soție, de-a valoarea acestei cărți. lungul vieții lor. Altfel cerul ar fi fost Dar câte n-aș mai putea spune senin, senin. despre această carte și despre Cum este normal, autorul a închinat distinsul ei autor ! Este foarte primele rânduri lui Dumitru importantă prin faptul că-n ea scrie Teodorescu, directorul cotidianului despre prietenii lui cei mai apropiați, „Crai nou” și lui Liviu D. Clement, cât și despre faptul c-a tipărit-o9 la redactorul-șef al aceluiași cotidian. împlinirea unui jubileu, un număr Sunt două personalități cărora autorul rotund de ani de la începutul carierei le datorează mult. Dânșii au fost cei sale de ziarist care, de-a lungul unui sfert de veac ( Cu toate acestea mă opresc aici. din 1990 încoace) au avut grijă ca Las cititorul să descopere atâtea și prozele autorului să vadă lumina zilei atâtea subiecte, pe care Decebal Seul, în paginile acestui cotidian. maestrul prozelor scurte și foarte Împart prozele sale în două părți: scurte, ni le-a pus în față. De prima în care-i evocă pe prietenii săi asemenea, cred că cititorul va cei mai apropiați ( Dumitru constata că, atunci când ai talent, în Teodorescu, Liviu D. Clement, cuvinte puține și foarte puține, poți Artemizia Ignătescu, Ion Aflorei și spune multe. Vorba latinului: non Ion Grămadă) și a doua formată din multa , sed multum . Dixit ! 21 de proze pe care autorul le-a A consemnat cu mare interes, publicat în anul 2017 în paginile admirație și cu felicitări. acestui cotidian. Delta Dunării, “Între cer şi ape” PROF. GH.DOLINSKI

https://biblioteca-digitala.ro Cioculescu, căruia îi trimite o poemă (în scrisoarea din 18.08.1941) adresându-i-se totodată, cu multă politețe. De asemenea, documente la 1. Aparent, orice scrisoare încear-că fel de prețioase sunt scrisorile către din răsputeri să conserve la maxi- Constant Tonegaru (scrisoarea din mum timpul acțiunii, în detrimentul 19.07. 1943), căruia i se plânge că s-a timpului redactării, cu scopul de a urcat în tren gol, „vagabond autentic”, evidenția adevărul despre fapte, murdar, sărac și fără liniște, „nici sentimente, concepții, adică să aleagă apropiere de Dumnezeul mucegăit și viața împotriva poeziei, să aleagă acel pentru oameni” (p. 20). Întreabă de res gestae împotriva memoriei rerum Vladimir Streinu și de Caraion, de la gestarum (1), diaristul obligându-se Timpul, care-i datorează 1000 de lei. să accepte povestirea cel puțin ca Din această scrisoare trimisă din formă de epifanie- structură, dacă nu Cernăuți, aflăm că poetul este, pe cât și ca epifanie-viziune (2). de sărac, pe atât de demn: „Nu mai 2. Cartea lui Gheorghe Sarău, spune și turmei unde îmi pierd zilele, aparținând colecției „Dimitrie Stelaru prin ce lumi” (20). La fel de - Scrisori literare vol. III”, intitulată palpitante și prețioase sunt scrisorile Dimitrie Stelaru Corespondenţă din trimise în 1948, poetului Geo perioada 1934-2018 (3) și apărută la ______din cele „aparent banale”, aflăm nu Dumitrescu. Și de această dată aflăm editura Vatra Veche, 2018, este că autorul Îngerului negru se luptă cu structurată în două mari capitole, unul numai câte ceva despre patina epocii, dar aflăm detalii importante despre sărăcia și cu deznădejdea de a nu-și cuprinzând corespondența din timpul vedea operele publicate: „Sunt obosit vieții poetului (1934-1971), iar celă- portretul moral al poetului. Încă din prima scrisoare cititorul poate afla şi sănătos. Avem o sobă cu paie. lalt oferă cititorului o corespondență Aduc paie cu coşul şi încălzim diversă privind viața și opera lui detalii, atât despre concepția tânărului Dimitrie Orfanu în ceea ce privește camera (...) M-a dezolat mult Dimitrie Stelaru, după moartea d[omnu]l dr. Weigl de la Editura de acestuia, în noiembrie 1971. În altă importanța unei scrisori și sinceritatea cu care este scrisă: „O scrisoare nu Stat şi d[omnu]l Davidoglu (...) dacă ordine de idei, Corespondența conține tot scârţâie apariţia poveştilor 230 de scrisori, cărți poștale, ilustrate, este numai aceea de-a spune cum sunt: bine sau rău. Nu. Ci tot ce înseamnă că nu-s bun de nimic” (21). bilete, etc., pe de o parte fie trimise de Constatăm și aici, un mod original de poetul Dimitrie Stelaru unor colegi simţi” (scrisoarea trimisă în toamna anului 1934, de către elevul Mitea- a încheia o scrisoare: „Aştept lumina sau prieteni, fie primite de Stelaru de ta: editura şi multe”(21). Următoarea la aceștia, iar pe de altă parte, Dumitru Petrescu - de la Liceul din Stupini, județul Brașov, unor veri, scrisoare (noiembrie 1948) trimisă tot conțininâd schimbul de scrisori dintre lui Geo Dumitrescu, o încheie: „Te Gheorghe Sarău și toți cei care i-au p.18), cât și despre trăsăturile morale ale celui care scrie, cum ar fi: dorința salută umilul Dimitrie Stelaru”(22). furnizat acestuia date concrete despre În scrisoarea din februarie 1949, cel care s-a dovedit a fi scriitorul de avidă de a călători, dorința de a cunoaște lumea: „Ași vrea să plec tot adresată tot din Constanța, aceluiași mare valoare, Dimitrie Stelaru. Geo Dumitrescu de la revista Flacăra, Prima parte a corespondenței, cu- mai departe, cu un elan tineresc, să văd lumea întreagă...”; dorința de a fi aflăm mai multe despre sinceritatea și prinzând scrisorile antume, e structu- fina autoironie a poetului „Vezi tu, eu rată la rândul ei, pe 19 capitole care liber: „Sunt aici ca să învăţ. Voi învăţa să trăiesc, să fiu liber. Nimic nu umblu după glorii, ci muncesc (...) marchează anii, așa cum se poate ob- Astăzi, aici, e târg de vite. O să-mi serva și în cuprinsul cărții: 1934, nu mă va reţine de-a fi întotdeauna independent, liber”; concepția duc şi eu Pegasul la vânzare. De 1941, 1943, 1948, 1950, 1956, 1957, altfel, nu e bun Pegasul meu nici de 1958, 1960, 1961, 1962, 1963, 1965, tânărului despre viață și maturitatea gândirii la o vârstă cât de cât, fragedă: arat, nici de căruţă: se împiedică în 1966, 1967, 1968, 1969, 1970 și aripi.” 1071. „Căci, ce e viaţa? Ce trebuie să faci în ea? Dacă vei face ce-ţi va spune Pline de interes se dovedesc Scrisorile pot fi împărțite pe scrisorile devotatei prietene, Carmen categorii: inima, conștiinţa, atunci ai făcut bine. Căci totul este o deșertăciune. Totu-i Mihuțescu, regizoarea care făcea - prima categorie cuprinde demersuri la Teatrul Giulești (în corespondența dintre poetul Stelaru și nimic” (p.18). Din corespondența cu prietenii scrisoarea din 10 febr 1962, în care alți scriitori, prieteni de-ai lui. amintește și de piesa Filimon), ca să i -o altă categorie cuprinde, fie poetului, cititorul poate afla, fie în ce stadiu se aflau, la ora respectivă, se joace lui Stelaru, piesa de teatru răspunsurile unor edituri, favorabile Ingerul negru. Ea îl informează pe sau nefavorabile, fie contracte posibilitățile lui Dimitrie Stelarum fie de a publica, de a i se edita volume de dramaturg, despre faptul că Radu încheiate în vederea editării unor cărți Beligan nu știa nimic despre piesă (în de-ale poetului Stelaru. versuri sau proză, fie de a i se pune în scenă diferite piese de teatru. Spre scrisoarea din 31.03.1962, p. 76). În - o altă categorie descoperă scri- ajunul Crăciunului 1962, aceeași sorile Despinei către mama poetului. exemplu, pline de interes sunt scrisorile expediate de poet, unor Carmen îl înștiințează pe Mitia, → Încă de la început, de reținut este NICOLAE SUCIU faptul că, din toate scrisorile, chiar și scriitori cum ar fi criticul Șerban

https://biblioteca-digitala.ro că Ben Corlaciu a pierdut manusrisul Semnificative sunt scrisorile, poetul este primit în USR ca mebru cu piesa. Pe de altă parte, Lucian telegramele, cărțile poștale, primite definitiv. Alte scrisori sunt primite de Cotoi este încântat de piesele lui de Stelaru, fie din partea diferitelor poet de la edituri, cum ar fi contractul Stelaru. Teodor Ionescu salută cordial edituri care urmau să-i tipărească din noiembrie 1955, din partea Oameni și flăcări, despre care tânărul diferite opere: Contemporanul, Editurii Tineretului, pentru lucrarea critic pe atunci, Nicolae Manolescu, ESPLA, Cartea Românească, Iașul Păţaniile lui Ben Zină, de 800 versuri, nu scria favorabil. În 31.07 63, p. 93, Litarar, Almanahul literar, Tribuna într-un tiraj de 5.000 exemplare. Sau Teodor Ionescu scrie: „Ești un mare din Cluj, Editura Minerva, fie din contractul încheiat în octombrie 1956, jmecher (artist) – dragul meu”. De partea USR, Secția poezie – Casa de de Editura pentru literatură și artă, asemenea, Ben Corlaciu îi pregătește reație. Scrisori prin care Stelaru, fie pentru traducerea și stilizarea operei o premieră la Teatrul Nottara. Camil este invitat să colaboreze, fie e The Wreck de Rabindranath Tagore și Balthazar, în scrisoarea din 8 aug. înștiințat de acordarea unui ajutor altul încheiat în oct 1957, de către 1963, îl informează pe poetul Stelaru, pentru internarea la Călimănești, Editura Tineretului pentru editarea despre intenția lui Paul Georgescu, de decernării premiului. Editura Pentru cărții Doi lei planeta. În ziua de 27 la Viața Românească, de a scrie o Literatură din București îl invită pe decembrie 1971, USR i se face recenzie despre o carte de versuri a Dimitrie Stelaru să treacă pe la sediu, cunoscut familiei poetului decedat, lui. În scrisoarea din 4.11.63, autorul „pentru a definitiva împreună sumarul eliberarea deciziei nr. 713, prin care Îngerului negru îl roagă pe Lucian poeziilor în vederea trimiterii la tipar” Anghelina și Eunor Vlad Petrescu Cotoi să aibă grijă de piesele lui. Pe (30.10.1962). Lucian Teodosiu îl Stelaru primesc pensia de urmaș (p. 22.11. 63, Stelaru îi vorbește lui Ben înștiințează pe 3.05.63, că la Iași a 185). Corlaciu despre angajamentul lui de a apărut săptămânalul cultural, Iașul Scrisorile familiale, alături de scrie despre combinatul de la Turnu literar. În scrisoarea din 13 iul 1964, cele amicale, ocupă un loc aparte, atât Măgurele. Ben Corlaciu, în scrisoarea USR îl invită la Săptămâna poeziei în ceea ce privește creionarea din 1.05. 63 (?), scrie despre invitarea (1-7 aug), iar în 21 iulie îi e expediat portertului scriitorului, cât și în ceea lui Dimitrie Stelaru, din partea lui și fondul de deplasare, 320 lei. Traian ce privește măsurarea pulsului George Vraca, la Teatrul Nottara. Iancu din partea USR, în scrisoarea societății în care un poet Profesorul de estetică de la din 10 sept 1968, intervine pentru nonconformist cum era Stelaru, Universitatea din Iași, Alexandru neevacuarea din casă a familiei trebuia să trăiască și să-și întrețină Husar, în scrisoarea din 29.04, 64, Pterescu Stelaru. Nu lipsită de interes familia. Nenumărate sunt scrisorile p102, scrie despre notorietatea este și scrisoarea din 26 mai 1969, a Despinei și ale Eumenei, fiica poetului din Segarcea Vale: „Mă lui Ben Corlaciu care îl informează pe poetului. Scrisorile adresate mamei bucur să aflu despre unul dintre cei Stelaru despre împrumutul pe care lui Stelaru (1949 și 1950), de către mai arzători oameni pe care i-am președintele USR, Zaharia Sancu, i-a Despina și Mitia, scrise, evident de întîlnit în viaţă, despre poetul dat un împrumut de 2000 lei. De soția Despina, vorbesc și ele, cu generaţiei mele, pierdut între neguri, asemenea, Felicia Marinca de la maximă sinceritate, de nevoile cu niciodată uitat, că a rămas între Editura Minerva, îl invită pe poet, în care se luptă tânăra familie care, dacă oameni și flăcări, și versurile sale scrisoarea din 27 septembrie 1969, la ar fi avut bani, ar fi făcut o clătorie la ţintesc încă spre un cer al desăvîrșirii editură pentru lămuriri în vederea Segarcea Vale dar că o invită pe dorit de noi toţi noi aproape de zarea apariției cărții. În scrisoarea din mamă să stea la ei, pentru a avea grijă zilelor noastre”. Deosebit de noiembrie 1955, din partea USR și de Eumene căreia îi ieșiseră doi valoroase sunt scrisorile poetului semnată Aurel Mihale, aflăm că dințișori (se precizează că sunt Miron Radu Paraschivescu. Acesta, în ______sănătoși și ei și copiii). Carmen scrisoarea din 1.12.1965, îi face Mihuțescu în scrisoarea din cunoscut poetului, că Editura pentru 20.04.1962, scrie: „Dar dacă plec nu Literatura Universală caută am bani, și ca să am cu ce să-mi duc traducători cu nume de prestigiu și, zilele trebuie să stau aici și să fac o cu alte cuvinte, îl invită să facă muncă care mă tîmpește”. Original traduceri. În scrisoarea din 8.08.1967, pare a fi acest post scriptum : „Știu că Lucian Teodosiu îi face cunoscute te-am întristat, dar, în același timp, aprecierile profesorului Al. Husar la știu că tot e mai bine să ţi se adresa lui Stelaru: ,,Prietenul d-tale, comunice ceva de la suflet la suflet, Stelaru, are un volum de versuri la decît zidurile astea de gheaţă care ne editură. Îi bagă în buzunar pe împresoară. Chiar și moartea e parcă Jebeleanu, Banuș, Beniuc, cînd o să mai umană – cînd poţi să înţelegi apară…” (p. 131). ceva”. Tot regizoarea Carmen La sfârșitul lui aprilie 1969, Ben Mihuțescu, în scrisoarea din Corlaciu îl invită pe autorul Îngerului 30.04.1962, (p. 81), relatează: „În negru să colaboreze la Almanahul sfîrșit, ai dreptate că n-are nici un rost litarar. să ne supărăm unul pe altul – sîntem Aflăm despre eșecul lui în teatru, destul de singuri și de triști și așa”. Pe și anume că Polixenia Karambi spatele scrisorii trimise de revista anunță că piesa Îngerul negru a fost Contemporanul, din 27 iul 1964, respinsă (30.03.162, p. 76). Dimitrie Stelaru scrie următoarele→

https://biblioteca-digitala.ro versuri: „Și m-am așezat/ în pat. / În intitulată Sufletul meu veghează fiecare zi, / Cineva îmi retează lângă sufletul lui. Merită să cităm picioarele / Să-ncap, în pat / Nu, nu e măcar primele versuri din Odaia: voie / Să-mi crească picioarele / Mai „Stau în odaia ca un sarcofag de mult decât patul ăsta, măsurat. / Nici piatră neagră/ numai cu numele și nu e voie să umblu, / decît între masă, foșnetul moleculelor –/ aud creanga scaun și pat / Aici am cărţile cu vorbe stelei căzătoare/ mă aud în gura / Ce multe vorbe! / Învăţaţii m-au afundă a bufniţei” și versul final: „Nu învăţat ce e voie / Să pui, adică, / O mai sînt aici. Lăsaţi-mă!” linie frîntă. /Nu, nu e voie Să-mi Alte scrisori primite de Gheorghe îndrept Capul spre cer./ Am avut Sarău de la Livia Folea, de la Stan V. mîini?/ Nu mai știu./ E mult, decînd Cristea, de la Alexandru Husar, de la m-am culcat / în pat măsurat / Și-mi Victor Corcheș și alții întregesc tot retează picioarele/ Dumnezeul imaginea „personajului” cărții, meu, din cartea cu îngeri! / Nu cumva Dimitrie Stelaru, așa cum a fost, un te-au culcat / și pe tine în pat măsurat nonconformist și un neînțeles. / și-ţi taie învăţaţii picioarele?” N-ar fi de e omis nici scrisoarea lui 3. Cea de-a doua parte a Gheorghe Sarău, din 4 aprilie 1997, Corespondenței, cuprinde scrisorile predată, împreună cu toate cunoscuților despre Stelaru, pe care documentele, Muzeului Literaturii domnul Sarău a reușit să le adune Române, spre a fi valorificate de într-o carte. Merită să spicuim și din acesta și de revista Manuscript. această parte, scrisori valoroase prin Dacă rolul scrisorii, ca literatură, Viețile pierdute, idealurile risipi- informațiile pe care le le aduc. Teodor este de multe ori ca, prin „căutarea te ale luptătorilor anticomuniști Inescu, în scrisoarea din 3 mai 1989, altor ritmuri temporale decât cele în ”Gărzile Libertății” din Delureni, adresată lui Gheorghe Sarău, oferă o care îi este omului sortit să trăiască” Bistrița Năsăud, se alătură unui şir imagine inedită a lui Stelaru, evocând (4) să-l scoată pe cel care compune impresionat de jertfe în numele împrejurările în care-l cunoscuse pe textul, din rutina vieții cotidiene, să-l speranţei că există lucruri sfinte pe poet (1948), când acesta, după situeze desaupra acesteia, cu o lume, de la apărarea cărora nu se despărțirea de Despina, le-a citit celor oarecare detașare, atunci rolul ei este poate abdica. de față, manuscrisul Sclavul roșu, cu și de a-i asigura cititorului (neutru), La polul opus al luptei pentru subtitlul Nevoia de dictatură (p. 193). acel „ceva”, cum spune același apărarea libertăţii, demnităţii, O altă scrisoare, cea a profesorului Eliade, care se interpune „între om și credinţei, valorilor umane supreme, Alexandru Husar, trimisă lui nimic”, adică „mitul” necesar salvării. stă un sistem represiv, în slujba căruia Gheorghe Sarău, de la Iași, ne face s-au pus, lipsiţi de scrupule şi fără cunoscută dorința profesorului ieșean BIBLIOGRAFIE: inimă, obidienţi, servili dar şi de a scrie despre Dimitrie Stelaru și Eco, Umberto, Poeticele lui Joyce, profitori, „semeni” cu ghilimele, căci că, dacă ar cunoaște pe cineva la ed. Paralela 45, 2007, p. 95 nu pot fi puşi sub niciun chip în Arhivele statului din Năsăud, ar putea Id., p 91. aceeaşi lumină ontologică, atâţia înre- scoate la lumină recenzia pe care o Sarău, Gheorghe, Dimitrie Stelaru gimentaţi unui regim care s-a dovedit, scrisese despre Noaptea geniului, Corespondenţă din perioada 1934- până la urmă, nu doar falimentar, dar apărută în Tribuna de Brașov, în 2018 - trimisă, primită sau care a oprit ceasul istoriei pentru 1942. În scrisoarea din 7 iulie 1989, a referitoare la viaţa și opera poetului, devenirea fiinţei naţionale. lui Teodor Ionescu către Ghe Sarău, ed. Nico, 2018. Această carte vorbeşte aflăm, fie că în 1948, Dimitrie nu era Eliade, Mircea, Aspecte ale mitului, deopotrivă despre cei condamnaţi şi încă depărțit de Despina, fie că, mai Ed. Univers, Bucureşti 1998, p. 178. despre călăii lor, despre suferinţe târziu, Eumene a lucrat ca macaragiu ______inumane şi sălbăticia unor fiinţe care în port și anexează câteva poezii nu merită nici să fie numiţi oameni. inedite. O dedicație pe Coloane, piesă Istoria i-a condamnat, dar manuscrisă cu specificația autorului nimeni nu le dă înapoi viaţa furată scrisorii: „Poezia a devenit fadă, celor care au fost victime ale unei fiindcă a fost jugănită...” (p. 198) În anomalii a veacului trecut. aceeași scrisoare sunt făcute Demersul lui Iosif-Mihai cunoscute o serie de poezii inedite ale Stupinean este încă un avertisment că lui Dimitrie Stelaru, cum ar fi printre cine nu-şi cunoaşte istoria merită să o altele, Exil, Judectorilor, Odaia (pp. retrăiască. 200-201), Ea doarme sub pătura Vieţi furate e un document tul- aspră, Câte iluzii răspândește luna (p. burător, care mărturiseşte, dar care 198) și nu în ultimul rând, Mie-mi, trebuie să ne şi responsabilizeze. Dar dedicată lui Teodor Ionescu în 1948- şi care cinsteşte memoria unor înain- 1949, când se cunoscuseră în Dimitrie Stelaru, cu puțin timp taşi prea uşor trecuţi în anonimat şi Dobrogea (pp. 198-199). Tot aici se înainte de moartea sa, împreună cu uitare. găsește o poezie de-a Despinei, fiul Eunor NICOLAE BĂCIUŢ

https://biblioteca-digitala.ro dascălului ca dominantă asigură temeiul exprimării personalităţii prin performanţe creatoare, originale.

Amintirea unei personalităţi de Învăţătorul Iustin Handrea a dovedit primă mărime în cultura şi tot timpul seriozitate, acrivie pentru istoriografia românească îşi are nobila misiune la care a fost chemat, importanţa ei cu totul deosebită, atât şi anume aceea de luminare a pentru instituţia care a dat o asemenea poporului, transmitere de învăţăminte personalitate creatoare de valori, tinerelor generaţii, formarea pentru comunitatea în care s-a ridicat personalităţilor şi caracterelor celor şi lucrat, pentru cei cu care a activat, care reprezintă societatea de mâine, cât şi pentru toţi cei care au beneficiat lucruri greu de realizat şi care atrag o şi beneficiază de roadele muncii de maximă responsabilitate. Dascălul excepţie a acestei personalităţi. Ca o Iustin Handrea reprezintă acel chip memorabilă aducere aminte, apare luminos, acel apostol al cartea Iustin Handrea – istorie şi învăţământului românesc care a destin, a distinsului profesor dedean transmis permanent bunele învăţături. Gheorghe Dărăban, care de ordinul El a luminat ca o făclie cărările vieţii zecilor de ani slujeşte cu pasiune, celor din jurul său, a luminat şi în ______acrivie şi dăruire învăţământul vremuri de întuneric. „De învăţământ Lucrarea de faţă despre Iustin românesc şi elementul cultural depinde viitorul ţării”, spunea Vasile Handrea este extrem de bine autentic. Netea. Învăţătorii erau cei care aveau structurată, pe şapte capitole: Aducerea în centrul atenţiei a rolul principal în formarea oamenilor. Copilăria şi şcoala, Învăţător la Bozed unui mare om de cultură este un lucru De modul în care sunt formaţi aceşti şi Vălenii de Mureş, Maioreştii şi frumos, mai ales când este vorba de o oameni depinde felul în care ei vor culturalizarea maselor, Şcoala personalitate de excepţie a culturii acţiona mai departe în societatea ţărănească de la Grid – Făgăraş, române, cum este Iustin Handrea. românească şi implicit de acest lucru Căminul Cultural „Avram Iancu” al Alături de Vasile Netea, Miron depinde şi viitorul ţării. refugiaţilor ardeleni din Bucureşti, Cristea, Andrei Ghidiu, Teodor Gândire originală, creatoare, După eliberare, Iustin Handrea – Ceontea, Simion Mândrescu etc., îndrăzneaţă, capacitate de adâncire publicistul. În partea sa finală, Iustin Handrea face parte din pleiada până la epuizarea tuturor lucrarea cuprinde şi o serie de anexe marilor oameni de cultură pe care i-a posibilităţilor de explorare a unui extrem de interesante, utile şi dat Valea Mureşului Superior în gând, a unui fapt, a unei prezenţe a edificatoare, care au menirea de a îndelunga sa existenţă de-a lungul adevărului istoric în lume, în cuvânt, aduce un plus de valoare şi de a timpului. Prin această carte, prof. în om, în univers – iată ce şi cine a scoate în evidenţă cercetarea intensă Gheorghe Dărăban aduce în fost şi rămâne Iustin Handrea. Nimeni care a stat la baza acestei cărţi. actualitate figura lui Iustin Handrea ca dânsul n-a descoperit sensuri noi Iustin Handrea, originar din cu convingerea deplină că activitatea acolo unde nimeni nu le bănuia, n-a localitatea Maioreşti, de pe frumoasa şi importantele realizări ale acestuia elaborat mai pe înţeles şi cu noi vale a Mureşului Superior, pe care trebuie să fie cunoscute cât mai mult, înţelesuri adevăruri şi realităţi din Nicolae Iorga o denumea atât de nu numai de cei de azi, ci mai ales de timpuri mai îndepărtate sau mai frumos „cea mai frumoasă natură”, a generaţiile care vor veni după noi, apropiate. Înzestrat de Dumnezeu cu fost învăţător, a fost un ilustru căci, după cuvântul episcopului- o minte ageră şi pătrunzătoare, cu membru al ASTREI, a fost un reputat cronicar Macarie al Romanului orizonturi largi, cu o sete neostoită de publicist, un militant pentru (secolul XVI), avem datoria morală cunoaştere, stăpân pe o cultură propăşirea poporului român, luptător ca „lucrurile întâmplate în vremile şi temeinică, cu o putere de muncă puţin pentru drepturile acestuia, om de domniile trecute” să nu fie „acoperite obişnuită, învăţătorul Iustin Handrea cultură complex, ale cărui realizări de mormântul uitării”. Într-adevăr, o a pus, la rândul său, toţi talanţii cu stau mărturie şi vor constitui pentru viaţă de neîncetate strădanii, care a fost dăruit de Dumnezeu în viitorime un exemplu şi un model. desfăşurate pe parcursul multor ani, pregătirea temeinică a elevilor săi. El Iustin Handrea a fost un dascăl nu poate să fie uitată, ci trebuie să fie a izbutit ca împreună cu colegii săi, să cu vocaţie şi pasiune. El a fost un „pusă în sfeşnic”, ca „să lumineze” facă din elevii lor, ceea ce se autentic element al instruirii şi celor de azi şi de mâine. Iustin impunea, şi anume: călăuze educaţiei, misionar al transmiterii Handrea este un fiu distins al luminoase pe calea adevărului şi a valorilor culturii şi civilizaţiei, neamului nostru românesc, neam, dreptăţii, oameni integri, răspunzător de calitatea umană a care, a dat de-a lungul secolelor atâţia conştiincioşi, muncitori, care să poată urmaşilor, animator al transmiterii cărturari luminaţi care, şi-au avut constitui, la rândul lor, pilde vrednice valorilor culturii şi civilizaţiei, rostul lor în ridicarea culturală a de urmat pentru cei de după ei. modelator al personalităţii, poporului român. Un luminător Chipul luminos şi activitatea îndrumător al emancipării, pentru poporul său a fost şi prolifică a lui Iustin Handrea fac parte socializării, coautor al formării tinerei învăţătorul, astristul, publicistul, din acele figuri şi momente din istoria generaţii. Constantin Rădulescu- marele luptător pentru binele poporului român care sunt mereu → Motru a subliniat faptul că vocaţia neamului românesc Iustin Handrea. FLORIN BENGEAN

https://biblioteca-digitala.ro dincolo de formalismul de mucava, vehiculează, în subsidiar, alegoric, sensuri agresive, se nasc indicatoare sensuri de revoltă”Luna în orașul ale unor devieri deloc comode, căci blestemat”x este un astfel de text în ”Nimeni nu se scaldă de două ori în timpurile se schimbă, iar cele noi care toposul este orașul plin de acelaşi râu, deoarece nici râul şi nici devin, instantaneu, vechi, maculate, secreții umorale, scursori de mahala, omul nu mai sunt la fel.” zicea grosiere și lipsite de speranță. Cum întunecate și burlești, Timpul curge Heraclit, în Antichitate, despre răul se elimină, uneori, prin încâlcit, ca un melanj modificarea iute a vremii și a intervenții brutale, prin exorcizare și pre+postcomunist, dar și vremurilor...Butada, lăsată moștenire, contraforță, cărțile nu mai au fraza pre+postrevoluționar, într-o Românie a început a se aplica prin șlefuită și diegeza plăcută, cât pentru scindată în raioane și cetăți dominate simpla”ștanțare”, fără vreo decelare o relaxare, la o cafea, pe terasă, iar de jointuri, decrepiți, prezidenți suplimentară, astfel încât, în mizeria capătă dublu sens și. trăitori în Primăvară, victorași și contemporaneitatea atât de marcată ______tatuaje, scârnăvii și sentimentul de de ritm, know-how și de un soi noapte polară. impudic de transparență (!), nu mai Fundalul e puternic amprentat de există vreo străduință excesivă de miorlăituri de manea, răcnite obsesiv reactivare semantică potrivită până când virusează celulele, contextelor, înțelepciune care ar feri vigilanții suferă de nomadism și de o umanitatea de efectul de vertigo. crâncenă depresie, de un onirism Autosuficiența, sentimentul de amestecat cu realismul vulgar și absolut cognitiv, simularea fericirii au puroiat. Nici eroul nu scapă; sau devenit noile etichete, laolaltă cu tocmai el, vocea apropiată sinelui histrionismul, mascarea, pastișa și narator simte visceral neputința, falsul. Social și politic vorbind, durerea, micimea și nu poate fi impresia de nisipuri mișcătoare, de outbox decât prin spunere. inconstanță, nu ar trebui să fie atât de Pamflet politic, cartea imaginează evidentă, căci este osatura o minusRomânie, fără nimic și, comunitară. Dar ea, în prezentul alert, paradoxal, plină de nimic. Este o nu mai este niciodată aceeași, ci într- distopie amară care face lectura deloc o continuă schimbare, mai precis, facilă, pentru că amprentează în mod alunecare și, mult mai precis, agresiv și interogativ...Dacă râul se degradare, imperceptibilă în lumea schimbă, omul se lasă doar schimbat? glitter și consumeristă... Sau se trezește? Când este, însă, captată de MARIOARA NOVAC ”senzori”, de voci care intuiesc ______

IUSTIN HANDREA... care va radia permanent lumină şi trăi de-a pururi şi va fi prezent în căldură. conştiinţa generaţiilor următoare. →permanente în conştiinţa tuturor Din întreaga activitate a lui Considerăm că această lucrare a generaţiilor fiindcă el este unul din Iustin Handrea reiese imaginea prof. Gheorghe Dărăban reprezintă o apărătorii templului unităţii noastre pilduitoare a unei vieţi de om, trăită contribuţie extrem de importantă la naţionale. El lasă o puternică dâră de în necontenită şi stăruitoare muncă. cunoaşterea vastei personalităţi a lui lumină în viaţa poporului român din Iustin Handrea intră în istorie, scriind, Iustin Handrea, precum şi un frumos Transilvania. Felul cum a slujit el cu sufletul, cu viaţa şi cu faptele sale prinos de cinstire şi recunoştinţă adus valorile româneşti transilvănene, măreţe, pagini de o neîntrecută celui care, de-a lungul vieţii sale, prin activitatea lui multilaterală şi frumuseţe, care se vor impune truda şi osârdia sa, a realizat lucruri consecventă pe această linie, pilda posterităţii ca o comoară scumpă, măreţe, contribuind astfel la vieţii lui, toate acestea constituie un vrednică să fie păstrată şi cinstită. dezvoltarea şi consolidarea societăţii exemplu viu pentru toate timpurile. Pentru activitatea şi realizările sale, se româneşti. Iustin Handrea, prin viaţa şi cuvine să-l cinstim pe Iustin Handrea, Aducem cuvânt de felicitare, activitatea sa, este şi rămâne şi pe unul din fiii minunaţi ai Văii însoţit de omagiul nostru de profundă viitor un model mereu prezent şi viu, Mureşului Superior, aşa cum se cinstire şi aleasă preţuire autorului cu adevărat vrednic de urmat, nu cuvine. Trebuie să subliniem aici acestei cărţi, prof. Gheorghe Dărăban numai pentru cei care l-au cunoscut şi importanţa meritorie a activităţii sale, din Deda, care s-a preocupat ca acest au fost contemporani cu el, ci şi precum şi profundul patriotism de volum să poată vedea lumina pentru toţi care iubesc din suflet care a fost însufleţit tot timpul zilelor tiparului în condiţii dintre cele mai neamul românesc. Pentru noi toţi, el vieţii sale. Cu toate că au trecut deja bune. Îl felicit pentru seriozitatea şi este şi rămâne un apostol al neamului mai bine de patru decenii de la trece- rigurozitatea de care a dat dovadă şi românesc, un dascăl de mare rea sa în eternitate, Iustin Handrea de data aceasta, ca şi cu alte multe prestigiu, un titan al culturii române, continuă să vieţuiască în amintirea şi ocazii similare şi îi urez mult succes o figură înălţătoare şi impunătoare, cinstirea noastră. Într-adevăr, el va în activitatea viitoare a domniei sale.

https://biblioteca-digitala.ro concursul brăilean”, concurs - menționez eu- ce ființează de 12 ani la rând și care este gestionat cu sau ”Radical din poezie”!? bucurie, profesionalism și devotament de d-na prof. Angela Olaru. A apărut de curând ”Radical din Așadar, o carte cu analize ”la fir”, doi” NICOLAE BĂCIUȚ în adică disecarea unor poeme (iar interpretări critice- Antologie a uneori a mai multor poeme) în care concursului de Creație Literară elevi cu chemare literară și cu spirit ”Ion Creangă”, Brăila, 2017, Ed. critic au simțit transcendențe și Vatra veche, 2018, volum apărut în înfloriri interioare. Redau rânduri din colecția ”10/100”, dedicată acest adevărat florilegiu : Centenarului Marii Uniri și celor 10 ”Lirica lui Nicolae Băciuț - o ani de existență a revistei ”Vatra manieră inedită de a scrie despre veche”, Serie de autor Nr. 1. obiectul poezie”. (Aenoaei În prefața cărții Nicolae Băciuț Anamaria-Larisa, cl. a XI-a, Liceul vorbește de un privilegiu avut cu Tehnologic. ”Ștefan cel Mare și acest concurs, ”pentru că una dintre Sfânt” Vorona, Botoșani). secțiunile sale, apărută la insistența ”Poetul se raportează la moarte ca la organizatorilor și la cedarea mea, a o împlinire, o vede ca pe un zbor pe ______avut ca tematică interpretarea critic care trebuie și pe care a început déjà delicatețe impresionantă și o veridi- a unui text poetic contemporan, iar să-l învețe…Există o ciclicitate în citate impunătoare, existența umană aplicația s-a făcut asupra cărților istoria textului conform căreia raportată la impactul deciziilor indi- mele de poezie”…”Mi s-a întâmplat sfârșitul este urmat de o realitate viduale, dar și la dorința, am putea și mie să am parte de o receptare existențială nouă, așa cum elemente spune chiar necesitatea extinderii critică aparte, care îi are ca specific cosmogoniei și escatologiei conștiinței dincolo de țărmurile protagoniști pe cei mai tineri…critici eminesciene apar în poemul necunoscutului.” (Cîmpean Andre- literari, la concursul de la Brăila, Scrisoarea I.”(Anescu Mihai, cl. a ea, cl. a X-a, Colegiul Național care a supus atenției elevilor din XII-a, Liceul Energetic Târgu-Jiu, UNIREA, Tg.Mureș). toată țara cărțile mele de poezie, din Gorj). ”Poet de suflet al Ardealului, Nicolae 2011 încoace (Poemul Phoenix, ”Încep a crede că enigmele Băciuț surprinde într-o ipostază 2011, Cinzeci și cinci, 2012, Poeme universului – ascunse deseori printre inedită spiritualitatea românească a verzi pe pereți, 2013, Despărțirea de fine cuvinte-stele – mi se deschid în vremurilor actuale, aflate sub înger, 2014, La taclale cu fața ochilor asemenea volumului influența tehnologiei…Creația Dumnezeu, 2015, Radical din doi, ”Radical din doi” de Nicolae Băciuț - poetului Nicolae Băciuț se află sub 2016), care au fost comentate, nu ca o riguroasă structură arhitecturală ce influența preocupărilor pentru mister, întreg, ci ”pe bucată”, adunându-se lasă a se întrevede poeme noi, creație, alienare, Logos și salvare câteva sute bune de pagini, cuprinse întoarse spre vechile și prin puterea Cuvântului, este în șase volume, cu acesta de față, fundamentalele întrebări ale ființei romantică, dar și simbolistică, are urmând ca în 2018 să fie comentate umane; citind, reapare dorința de a-i tentă filosofică, dar și teologică, este poeme din volumul Pleoapa lui simți eterna Lui prezență în fiecare patetică, dar și insistent reflexivă, Homer, apărut în 2017 și care e cel clipă a vieții și descopăr faptul că este delicată în exprimare și din care se vor alege texte poetice scânteia divină este ascunsă în puternică în sugestie…La nivel pentru a fi commentate/interpretate. semeni – ca parte dintr-un întreg. Mă sintactic, prospețimea limbajului Am publicat cele cinci volume ale întâlnesc cu pagina magică dincolo derivă din simplitatea și claritatea participanților la concurs, la edițiile de care regăsesc poezia – rugăciune exprimării, iar la nivelul prozodiei se de până acum, ca un gest de prețuire trăită intens și încredințată cu remarcă naturalețea succesiunii pentru efortul lor (pentru unii elevi generozitate atât divinității, cât și versurilor cu măsură inegală, includerea în aceste volume a cititorilor; citită va deveni deoarece poezia este în vers însemnat chiar debutul literar) dar și lumină…Mă despart de vers, dar port alb…Atât prin poezia ”Titanic”, cât ca pe un document referitor la opera în mine tandru apropierea de și prin creația sa, în ansamblu, mea poetică, ca pe o mărturie a unui Dumnezeu..”(Antoniuc Claudia, cl. Nicolae Băciuț dovedește că arta nu timp în care literatura e împinsă cu a VIII-a, Sc. Gimn. ”Grigore Hagiu” este o gratuitate, ci o căutare asiduă înverșunare spre periferia vieții Târgu Bujor, Galați - despre poezia a valorilor umane – binele, adevărul școlare…”…”Am privit fiecare text ”Paralele inegale”). și frumosul, iar experiențele lui cu înțelegere, atât pentru vârsta ”Misterul creației este prezent în artistice împărtășite publicului larg, comentatorilor, cât și pentru fiecare cuvânt, fiecare vers al într-o manieră aparent simplă, dar cu experiența lor de lectură critică”… poeziei.” (Ciotor Oana, cl. a X-a, încărcătură simbolistică, pot fi ”În joc au intrat și unii profesori, Liceul teoretic ”Ion Gh. Roșca” Osica considerate adevărate nestemate care au analizat în pertinente de Sus, jud. Olt - despre poezia ”Vis literare.” (Codoi Alexia- Maria, cl. comentarii cărțile mele, oferindu-se interzis”). a VIII-a, Sc. Gimn. Păușești-Otăsău, ca model și imbold totodată pentru ”Personal, susțin faptul că această jud. Vâlcea).→ elevii pe care i-au înscris în operă aduce în lumină, cu o RĂZVAN DUCAN

https://biblioteca-digitala.ro ”Am descoperit citind ”Încercare de propria sa viziune despre om și lume conștiinței….Nicolae Băciuț e poetul profil literar„ că Nicolae Băciuț este sau despre artă și condiția poetului.” creștin care trece prin filtrul poetic cu adevărat un Om de Cultură de (Guzu Emilian, cl. a XI-a, Liceul puterea rugăciunii și a astăzi prin multitudinea domeniilor tehnologic ”Ștefan cel Mare și Sfânt” creației.”(citat din Maria-Daniela de preocupări…Poezia lui Nicolae Vorona, Botoșani). Pănăzan, Nicolae Băciuț, Lacrima Băciuț este, în general, interiorizată, ”Conexiunile de factură modernistă și poeziei luminii, în ”Vatra veche”, nr. reflexivă, interogativă, dar și plină de simbolistă vizează și exprimarea 12 din 2016, pg. 57) (Notar Sabina, simboluri ale misterelor existențiale, sentimentelor de nostalgie, de cl. a XI-a, Colegiul Tehnic ”A.I. cu substrat bazat pe noțiuni filosofice melancolie și de profundă angoasă Laurian”, Agnita, jud. Sibiu – despre de maximă generalitate…Nicolae existențială. de asemenea, filiația poezia ”Primăvara – iar și iar”). Băciuț se alătură marilor poeți, postmodernistă este evidentă, prin ”Atins de aripa genialității și ocrotit precum Tudor Arghezi, Ioan intertextualitate și prin jocuri de de inspirația divină, Nicolae Băciuț a Alexandru și Paul Aretzu, prin cuvinte.” (Macri Gabriel, cl. a X-a, reinterpretat sensul matematic al consecvența cu care evocă stările Șc. centrală, București – despre radicalului din doi prin cuvânt, spirituale, prin atitudinea poezia ”Orizont”). transformând rădăcina pătrată, din apoleogetică față de valorile ”Am rămas captivă în labirintul noțiune aritmetică, în reprezentare Ortodoxiei; prin modul cum creației lui Nicolae Băciuț, visătorul atât a iubirii, cât și a relației viață- simbolurile sunt conturate în versuri, de cuvinte, care dă viață poeziei, moarte, eu empiric-eu spiritual, om- transmițând mesajul că scrisul întreținând flacăra iluzorie a unei Dumnezeu.” (Sperlea Diana-Maria, înseamnă pentru el o respirație închipuiri.” (Marc Alexandra, cl. a cl. a XI-a, colegiul Național ”Gh. permanentă, ce insuflă cititorilor săi X-a, Colegiul Național UNIREA, Tg. Lazăr”, București – despre speranță, credință și adevăratele Mureș - despre poezia ”Autoportret în poezia”Arheologie”). valori morale.” (Costache Andrada tren”). ”…Nicolae Băciuț, personalitate Elena, cl. a X-a, Colegiul Național ”A crea și a iubi, vocile care vorbesc distinctă în cultura începutului de ”dr. I. Meșota” Brașov –despre poezia cu același glas în poemul ”Umăr secol XXI…Scrierile sale vehiculează ”Înecarea lacrimei”). rănit” de Nicolae Băciuț”.(Milandru o varietate de simboluri, teme și ”…Nicolae Băciuț se dezvăluie drept Maria – Elena, cl. a XI-a, Colegiul motive care vizează spiritualitatea, o personalitate culturală a vieții con- Național ”dr. I. Meșotă” Brașov) credința, destinul, erosul, sau temporane românești…Poetul Nicola- ”Nicolae Băciuț e unul dintre rarii Thanatosul; toate acestea fiind e Băciuț conturează prin fiecare po- poeți care (pe urmele lui Nichita Stă- concentrate în volumul recent de ezie un tablou demiurgic în care nescu) dematerializează, dezîncar- poeme ”Radical din doi” (Ed. Vatra cuvintele-i devin servile și dau naș- nează cuvântul dintr-o tentație Abso- veche, 2017)”. (Stoleriu Andreea- tere prin fiecare vers unui nou uni- lutorie: poezia sa pare scrisă dintr-o Daniela, cl. a XI-a, Colegiul Național vers de cunoaștere care se adresează purificată stare de rasă, transmițând ”Mihail Kogălniceanu”, Galați – fiecărui cititor în parte. Nicolae continuu o jubilației a gândului au- despre poezia ”Telefonul”). Manolescu afirma: ”Acuratețea tarhic” și subliniez sintagma ”purifi- ”Poetul contemporan Nicolae Băciuț stilistică e neîndoielnică, Nicolae cată stare de rasă„ din afirmația lui este (pentru mine) o adevărată Băciuț fiind în definitiv un calofil, cu Cezar Ivănescu, apărută în revista descoperire, o personalitate emoții discrete, o natură așa-zicând ”Luceafărul” din 1983, deoarece am remarcabilă…”.(Șevciuc Galina, cl. delicată.” (”România literară„, convingerea că ”Lirica religioasă a a XII-a, Colegiul de Industrie Ușoară, 1986)”.(Crînganu Tomaida, cl. a lui Nicolae Băciuț se definește în orașul Bălți, Republica Moldova - XI-a, Colegiul Național ”Mihail raport cu lumea, cu divinitatea și cu despre poezia ”Orizont”). Kogălniceanu”, Galați – despre propria identitate poetică, semn că ”Această personalitate marcantă poezia ”Icoana din fereastră”). divinul lucrează în straturile impresionează publicul prin stilul de ”Nicolae Băciuț se afirmă ca o voce scriere neomodernistă, varietatea originală în lirica contemporană, iar temelor și a surselor de inspirație, versurile sale degajă un aer de reală dar și a motivelor literare folosite de prospețime și ingenuitate. Versul său acesta. De asemenea, prin volumele se încheagă în forme de expresie publicate, cum ar fi ”Radical din concentrate asupra esenței ideii, e doi” sau ”La taclale cu Dumnezeu” redus și stilizat, încifrând stări se remarcă talentul său îmbinat de o existențiale firești, specific umane, vastă imaginației și perspectivă dar mai ales particulare marilor asupra vieții umane.” (Talpoș Vlad, creatori de poezie, care caută cl. a XII-a, Liceul ”Constantin împlinirea în arta cuvântului.” Brâncoveanu”, Horezu, jud. Vâlcea – (Ghergu Ioana Laura, cl. a VIII-a, despre poezia ”Nuntă de argint”). Șc. Gimn. Brebeni, jud. Olt – despre ”POEMUL PHOENIX” e o artă poe- poezia ”Radical din doi”). tică…Și ele, poeziile, au fost înzes- ””…poemul ”Sămânță fără nume” al trate cu libertate și existență proprie. lui Nicolae Băciuț e o artă poetică Băciuț ne mărturisește poemul ce se prin care eul liric își transmite direct, reînnoiește pe sine: ”poemele scriu/ cele mai intime și de profunzime singure/ alte poeme.” (Tarcan Delia, sentimente, idei, concepții, adică cl. a IX-a, Colegiul Național de →

https://biblioteca-digitala.ro Artă ”Octav Băncilă”, Iași – despre Cărţi în seria „EUROPA ERLESEN“ poezia ”Poemul Phoenix”). ”Nicolae Băciuț e un poet oracular….Poezia lui Nicolae Băciuț e o poezie interiorizată, reflexivă, plină de simboluri.” (Tincu Anuță În „Ante scriptum“ îi informează Lojze Wieser, directorul editurii Măriuța, cl. a VIII-a, Liceul Wieser din Klagenfurt / Celovec pe Tehnologic Ocna Șugatag, jud. Maramureș - despre poezia ”Cuplu”). cititori că începând din toamna anului În carte sunt și alte analize de texte 1997 s-au editat până în prezent 200 efectuate de către: Ciocan Aladin (cl. de volume în cadrul seriei „EUROPA a X-a, Liceul Teoretic ”Ion Gh. ERLESEN“. Roșca” Osica de Sus, jud. Olt – Volumele sunt în format mic despre poezia ”Geneză”); Rădoi (16/9 cm) şi majoritatea se referă la Cristina Ioana (cl. a X-a, Liceul oraşe şi ţinuturi. Teoretic „Ion Gh. Roșca” Osica de Interesante pentru noi, în mod Sus, jud. Olt – poezia ”Vis interzis”); deosebit, sunt următoarele: Rogojină Alexandra (cl. a X-a, “Bucureşti” (1999), “Transilvania” Colegiul Național ”Vasile (1999), “Cernăuţi” (2004), “Sibiu” Alecsandri”, Galați – poezia (2008), “Banat” (2011), “Dunărea” ”Maluri”); Toth Vanessa (cl. a XI-a, (2012), “Basarabia” (2013), “Delta Dunării” (2014) şi, bineînţeles, ______Liceul Tehnologic ”Marmația”, prozele “Istoria unui galbân şi a unei Sighetu-Marmației, jud. Maramureș - recentul MOLDAU/MOLDOVA (1) (2018), editat de Markus Bauer. parale”, cu “Lecţia de franceză” şi cu poezia ”Telefonul”); Trifu Adelaida “Zamfira şi Nedelcu”, dar şi cu Sorana (cl. a VIII-a, Colegiul În “Postfaţă” (pp. 283-286), după un succint excurs istoric în centrul poemul “Adio Moldovei”, cu care se Național de Informatică ”Tudor încheie de fapt cartea de faţă. Vianu”, București – poezia ”Vis căreia stă personalitatea covârşitoare a lui Ştefan cel Mare, editorul cărţii îi Costache Negruzzi e prezent cu interzis”); Trifu Amelia Damiana “Reţeta”, Mihail Sadoveanu cu “Iapa (cl. a IX-a, Colegiul Național de aminteşte pe muzicienii George Enescu, Sergiu Celibidache şi Ciprian lui Vodă”, Matilda Cugler-Poni cu Informatică ”Tudor Vianu”, București poezia “Doar o clipire”, Niculae Gane – poezia ”Orizont”); Trofin Miruna Porumbescu, pe avangardiştii Tristan Tzara, Victor Brauner, Benjamin cu proza “Aliuţă”, Alexandru Vlahuţă (cl. a X-a, Liceul Teoretic ”Sfânta cu schiţa “Socoteala” dar şi cu “Cu Maria„ Galați - poezia ”Acuarelă”); Fondane (Fundoianu), pe M. Blecher, pe “poetul naţional” Mihai Eminescu, pluta de la Dorna la Piatra”, Ion Vînan Paula (cl. a X-a, Liceul Creangă cu fragmentul “Irinuca şi râ- teoretic ”Sfânta Maria” Galați - pe Mihail Sadoveanu, Alexandru Vla- huţă, Calistrat Hogaş şi Ion Creangă. ia căprească”, Lucian Dan Teodoro- poezia ”Poemul Phoenix”). vici cu “Un tonomat de poezii”, Lili- O radiografie literară pertinentă Cartea propriu-zisă se deschide cu “Predoslovie, asta înseamnă ana Lazăr cu “Copiii dracului”, Ca- poartă semnătura profesoarei Geta listrat Hogaş cu “Spre Pipirig”, N. D. Truică. Spune, printre altele, aceasta: cuvântare către cetitori”, pe o pagină şi jumătate, de Miron Costin, text Cocea cu “Cotnari”, Varujan Vosga- ”Scris din fulgerări de simțire, versul nian cu “Miros de cafea” dar şi cu în- lui Băciuț e o poartă străvezie spre urmat de balada “Mioriţa”. Materialul antologat este frumos că un fragment din “Cartea şoapte- mișcarea interioară, al cărui ritm lor”, Mihai Eminescu este prezent cu cadențat se oprește salutar în dreptul ordonat în următoarele capitole: “Contururi”, “Despotism”, “Locuito- proza “La aniversară” şi cu poemele unei chemări de sus, neștiute, miste- ”Pe lângă plopii soţ” şi “Sara pe rioase. Adesea retoric, verbul său, rii”, “Aerul şi clima”, “Povestind întâmplări”, “Munţi, păduri şi râuri”, deal”, Veronica Micle cu poemul niciodată mut, zvâcnește în tot atâtea “Ah, fugi...”, Garabet Ibrăileanu cu nuanțe, câte diferențe cromatice se “Mâncare şi băutură”, “Legături”, “Oraş şi sat”şi “Strămoşii”, în fiecare fragmentul “Cetatea Neamţ” din izbesc în noi din albul luminii.”. romanul “Adela”, Grigore Cugler cu Am citat pe la începutul materialului capitol fiind incluse materialele adecvate, aşa încât, cititorul străin, în “Pista de alergare iubire”, Cezar rânduri din prefața lui Nicolae Băciuț, Petrescu cu fragmentul “Refugiatul” intitulată, inspirat, Radical din poezi- urma lecturării antologiei să aibă o imagine de ansamblu asupra ţinutului din “Valsul rozelor”, Otilia Cazimir e. Tot de acolo închei, cu rândurile - cu proza “Un certificate medical”, concluzie ale acestuia: ”E aceasta o respectiv. Lăudabil este şi faptul că la Mariana Codruţ cu “O femeie divor- experiență singulară, originală, care- ţată”, Matila Ghyka cu “Dumbră- i onorează pe inițiatori și, deopotrivă, rubrica “Anmerkungen” (pp.287-288) adică Note, sunt explicate o serie de veni”, Benjamin Fundoianu cu “Her- pe ”beneficiarul” judecăților de ţa” (I, III), George Bacovia cu poe- valoare ale copiilor. E un câștig cuvinte precum: “bani”, “catrinţă”, “conu”, “cucoană”, “han”, “mămăli- mele “Furtună” şi “Note de primă- pentru toți cei care, să zicem, au vară”, Profira Sadoveanu cu “Mănăs- riscat să provoace pe cei mai tineri gă”, “moş”, “parale”, “sarmale”, “vatră”, “vornic” etc. tirea Neamţ”, Tristan Tzara cu poe- cititori să privească lectura nu ca pe mul “Vino cu mine la ţară”, M. Ble- o activitate recreativă, ci ca pe o cale Dimitrie Cantemir este inclus cu două fragmente din “Descrierea cher cu un fragment din → de a se cunoaște mai bine pe ei înșiși, MIRCEA M. POP valorificând experiențe literare”. Moldovei”, Vasile Alecsandri cu

https://biblioteca-digitala.ro “Întâmplări din realitatea imediată”, Dimitrie Cantemir este prezent Nicolae Labiş cu poemul “După cu „Despre provincii şi despre oraşele secetă”, Nina Cassian cu poemul “O de azi ale Moldovei”, Dan Lungu cu fabulă”, Radu Pavel Gheo cu un text “Poemul monguz”, Costache Ne- destul de întins din romanul “Noapte gruzzi cu “Iaşul iubeşte artiştii“, Titu bună, copii!”, Svetlana Cârstean cu Maiorescu cu „Scrisoare din Paris“, un fragment din “Floarea de scrisă pe data de 8 iulie 1865, plină menghină” iar Norman Manea cu de umor în final, Ion Creangă cu al “Începutul înaintea începu-tului” din său „Popa Duhu“, Sofia Nădejde în “Întoarcerea huliganului”. „Unii nihilişti“ vorbeşte despre exilul De semnalat că toate textile sunt lui Constantin Dobrogeanu-Gherea în redate numai în traducere germană, Siberia, Emil Gârleanu e prezent cu excepţie face doar poemul proza uşor umoristică „Flămând“, “Scrisoarea unui provincial” de Rudolf Suţu (1880-1949) cu „Dimi- Constantin Acosmei, redat bilingv trie Mavrocordat şi salonul din strada (pp. 259-261), în traducerea lui Săulescu“, din care aflăm că Dimi- Michael Astner. trachi Mavrocordat dă un supé pentru În antologie sunt incluşi, desigur, Sarah Bernhardt când aceasta vine şi scriitori străini care scriu despre pentru prima oară la Iaşi şi în eleganta Moldova, precum Jacques Baret, sufragerie a casei acestuia Sarah Jean-Louis Carra, Georg von Bernhardt exclamă; „On se croirait Reichersdorffer, Karl-Markus Gauß, vraiment à Paris, dans un des cercles

Georg Christoph Fernberger, les plus lettrés et cultivés“ (p.181). E Balthasar Hacquet, Andreas Döbel, Cu acest titlul (2) apare în prezentă şi Lucia Mantu (Camelia Graf Vinzenz Batthyányi, Carl Otto Austria la Wieser Verlag o antologie Nădejde) (1988-1971) cu „Două L. Von Arnim. în cadrul seriei EUROPA ERLESEN. cumetre“. Dacă în celelalte antologii În carte sunt antologaţi 53 de autori, Ionel Teodoreanu este prezent cu amintite iniţial prezenţa scriitorilor dintre care unii au două sau chiar trei un scurt fragment din „Bal mascat“, români era mai modestă, de data texte, aşa încât în total sunt 79 de Alexandru O. (Păstorel) Teodoreanu aceasta, aşa după cum se poate vedea, texte incluse. Cu poezii sunt prezenţi: îm „Manaş“ îşi aminteşte o agapă cu este destul de mare. Mihai Eminescu cu „Glossă“ în Mihail Codreanu şi cartea se încheie Desigur că, aşa cum se română şi în traducere germană, cu un interviu pe care Crisula obişnuieşte în alcătuirea unei precum şi cu „Melancolie“, Matilda Ştefănescu i-l ia Ioanei Celibidache asemenea antologii, editorul Markus Cugler, care apare fie cu acest nume, (1925-2012), din care reiese dragos- Bauer s-a orientat spre autorii ale fie Matilda Cugler-Burla sau tea lui Sergiu Celibidache pentru căror texte au fost traduse dar el are Mathilde Poni, cu o serie de poeme: Moldova, şi în special pentru Iaşi. meritul de a mai fi tradus destul de “Cântec”, “Pagină de album”, “Roua” Dintre scriitori contemporani mai mult (din Otilia Cazimir, Matilda şi “Secretul”, Veronica Micle cu sunt incluşi: Mariana Codruţ cu Cugler-Poni, Radu Pavel Gheo, „Povestea rozei“ în română şi fragmentul “Apartamentul” din “Casa Matila Ghyka-din franceză, Calistrat germană, Benjamin Fundoianu cu cu storuri galbene”, Florin Lăzărescu Hogaş, Costache Negruzzi şi Profira „Contemplare“ şi „Romanţă“, George cu fragmentul “Cerşetorea cu capotul Sadoveanu). Topârceanu cu „În Iaşi“, în română şi roşu“ din romanul „Seelenstarre“/ Poezia ni se pare însă mai slab în traducere germană şi cu poemul Amorţirea sufletelor, apărut recent la reprezentată în antologie. Ne-ar fi „Broasca ţestoasă“, Otilia Cazimir cu această editură şi Cătălin Mihuleac cu plăcut să găsim şi poeme ale „Flori de vis, flori şi ameţeală…“, fragmentul „Tabloul“ din romanul băcăuanului Ovidiu Genaru, ale Itzig Manger (1901-1969) cu „Iaşi, „Oxenberg & Sternberg“, apărut botoşăneanului Gellu Dorian, ori ale seara la ora şapte“, Mihail Codreanu recent la editura Zsolnay din Viena. ieşenilor Marius Chelaru, Adi Cristi, cu „Ruine“, Magda Isanos cu „De- Cea mai tânără autoare Nichita Danilov, Cassian Maria parte e ceaţa de noi“, Nicolae Labiş antologată este Corina Bernic (n. Spiridon ori Aurel Ştefanachi. Poate cu „A nins la Iaşi“ în română şi ger- 1981), prezentă cu două proze, însă în următoarea antolgie anunţată mană, iar dintre contemporani, Emil “Gripa, iarna şi canarul” în care de editură: IAŞI, care va fi editată de Brumaru cu „În regia lui Radu Stan- relatarea se face din perspectiva acelaşi Markus Bauer. ca“ pentru Maia Morgenstern şi cu copilului, nu fără ironie însă: „De În încheiere am reproduce,în poemul în proză „Apucă melcul de spital într-adevăr mi-e frică, am auzit traducerea noastră, strofa a doua coarne“, Ovidiu Nimigean cu „Nico- că acolo într-adevăr, într-adevăr e dintr-un poem de Günter Deickel lina blues“, uşor injurioasă pe alocuri rău, fiindcă medicii şi asistentele (1922-2006), intitulat „Salut şi cu poemul-protest „Peste mlaştină“ fumează acolo multe ţigări Kent şi prietenilor români“: şi Constantin Acosmei cu poemul beau multă cafea Alvorado“ (p.234), “Câteodată mă gândesc la Cotnar, „Prima iubire“ în română şi germană. iar în „Onomastică“ e simpatică care are un pic gust de piatră Cel mai vechi text antologat este afirmaţia: „Mie nu-mi plac vânătorii şi de cer limpede de octombrie fragmentul „Drumul spre bazarul din fiindcă ei omoară animalele şi apoi le peste Iaşi Iaşi“ de Johannes Schiltperger (1380- arată altor oameni“ (p.236). şi de sărutări la despărţire” (p. 24). 1427). Dintre străini, trebuie neaparat→

https://biblioteca-digitala.ro amintiţi Curzio Malaparte (1898- imagine parţială şi trunchiată asupra 1957) cu textul „Pogrom“, din care textului. aflăm că era cunoscut la Iaşi, căpitan În revistă sunt incluşi 23 de fiind, şi care utilizează şi o serie de autori cu tot atâtea proze, oscilând cuvinte româneşti, precum „brînza“, între patru şi şaisprezece pagini, „domnule capitan“, „mulţumesc“, divizate în următoarele secţiuni: O „fara copii“, „la dracu“ şi Heinrich moralitate oarecum alunecoasă (6), Böll (1917-1985), care în Trebuie să ţinem seama că istoria este „Rănirea“prezintă un episod cu o făcută de oameni (4), Blacks dream vătmăniţă, când el neavând bani să (1) – conţine 16 desene realizate de plătească biletul, îi oferă acesteia o Răzvan Luscov, Este complicat (5), forfecuţă pentru care ea se oferă să-i Aşa se putea încheia povestea (7). plătească douăzeci de lei, dar îi dă Traducerea textelor este realizată doar zece lei şi un bilet de cinci lei. de Ernest Wichner şi Georg Aescht. O antologie interesantă, în care Autorii antologaţi sunt tineri. Cea sunt integrate texte despre Iaşi scrise mai tânără este Lavinia Branişte (n. de-a lungul timpului, atât de autori 1983), urmată de Augustin Cupşa (n. români cât şi străini. 1980) şi Alexandru Potcoavă (n.1980), iar decanul de vârstă este Florin Iaru (n. 1954), urmat de Răzvan Petrescu (n. 1956). În “Trucaje” Radu Pavel Gheo ______Revista trimestrială de literatură, relatează un episode din vremea lui Ceauşescu, când era la ordinea zilei critică şi artă „die horen“ (3) este în Mobilul acţiunii îl constituie să se ia curentul şi emisiune la format relativ mare (23,5/15,5 cm), înmormântarea pisicii. televizor era doar două ore, apare în Hanovra şi este editată de Florin Iaru redă, inspirat, în “O tineretului nerămânându-i decât să Jürgen Krätzer. beţie cu Jorj”, o beţie a unui savureze filmele porno de la două Se cuvine înainte de toate amintit adolescent din 1968. noaptea de la sârbi. faptul că nr. 235 al revistei, 54 (2009) Proze de dragoste scriu Ana Cezar Paul-Bădescu este prezent 3, sub titlul “Pisica halucinogenă”, a Maria Sandu (“Spre dimineaţă”) şi cu textul “Filmul învinge viaţa”, sin- fost dedicată literaturii române, Lavinia Branişte ( “O escapadă”). gurul care nu a fost publicat anterior. prezenţi fiind cu proză Petru Lucian Dan Teodorescu prezintă În “Vacanţa” Alexandru Potcoa- Cimpoeşu, Ioan T. Morar, Lucian un concediu în Turcia (“Scufundări”) vă relatează o posibilă întâmplare de Dan Teodorovici, Dan Lungu, Daniel iar Bogdan Răileanu în “A găti pentru la Paris, nu lipsită de haz. Bănulescu, Ioana Bradea, Cezar Paul lesbiene” are meritul de a oferi o Sorin Stoica în “O zi din viaţa lui Bădescu, Mircea Cărtărescu, Simona proză din perspectiva unei femei. Nae Stabiliment” oferă de toate: o Popescu, Cristian Popescu, Iulian Atât Ionuţ Chiva (“Dragostea m- interesantă discuţie din tren, urmată Tănase şi Nora Iuga, iar cu poezie a părăsit când am fost de doisprezece de intervenţiile prozatorului, pe Ioan Es. Pop, Ion Mureşan, Daniel ani”) cât şi Marius Chivu ( în alocuri, realizând o prozâ completă pe Bănulescu, Caius Dobrescu, Claudiu “Wyoming”) scriu despre copii doar 16 pagini. Komartin, Teodor Dună, Radu emancipaţi. Florin Lăzărescu în “Cumătrul Vancu, Mariana Marin, Simona Tot despre adolescenţi, dar din Mihai şi tovarăşul Dumnezeu” Popescu, Mugur Grosu, Dan Sociu, “epoca de aur”, scrie Radu realizează o reuşită satiră din vremea T.S. Khasis şi Constantin Virgil Paraschivescu în “`39”. lui Ceauşescu (mai ales cuvântarea Bănescu, cu 12 desene de Tudor Veronica D. Niculescu în acestuia) iar convorbirea lui Mihai cu Jebeleanu din cartea „cincizeci de “Cărămida” prezintă un avort făcut la crapul Iliuţă ne duce cu gândul la cea sonete de mircea cărtărescu cu cinzeci modul primitiv, al unei studente din a bătrânului pescar al lui Hemingway de desene originale de tudor anul trei. cu peştele său. jebeleanu“, pe 183 de pagini ale În „Logo“ de Răzvan Petrescu Cu adevărat dramatic este “La revistei, din cele 228 de pagini, cât asistăm la confesiunea tatălui bătrân. cimitir” de Dan Lungu, care, până la însuma, deci aproape integral. Memorabilă, de asemenea, este şi un punct, ne duce cu gândul la schiţa Iată însă că acum, nr. 269 al proza lui T.O. Bobe, “Răpirea din “Uzina vie” a lui Alexandru Sahia. revistei, 63 (2018) 1, cu titlul serai”, care dă, de altfel, titlul În “Răceala” de Augustin Cupşa Răpirea din seraii, număr finanţat de antologiei. tot despre perioada comunistă este landul Niedersachsen, oraşul Hanovra Am semnala că pe alocuri se vorba. Un dentist fusese nedreptăţit şi precum şi de către Institutul Cultural folosesc cuvinte tari, spre a acum fiul vede actele, aflând cine au Român, este dedicat în exclusivitate imprsiona, mod specific de a fost turnătorii. literaturii române, şi anume prozei. reacţiona al tineretului de astăzi. O satiră reuşită este “Cat Funeral” de Bogdan-Alexandru Stănescu în De asemnea, găsim adesea Alex Tocilescu în care suntem prefaţa sa la carte, arată că s-au ales oscilaţii între seriozitate şi joc. duşi...în iad, unde de asemenea sunt proze scurte, de sine stătătoare şi nu → fragmente de roman care oferă doar o probleme şi lipsuri ca peste tot.

https://biblioteca-digitala.ro Roland Erb, Alexandru Bulucz, în ţară singură, după ce familia ei Werner Söllner, William Totok şi plecase în Germania. Are însă Jürgen Israel sunt prezenţi cu versuri. prieteni şi prietene români şi

despre România William Totok în „scurta maghiari, cum e de altfel firesc în biografie a lui alois simtsik (1878- Transilvania. Publicarea cărţii Bluesul 1946)” foloseşte cu success anaphora Tanja Dückers este prezentă cu blocului cu fluier ciobănesc (4), cu şi procedeul acumulărilor cantitative. proza “Cadoaş de călătorie“ iar subtitlul “România nou povestită” a Redăm câteva versuri care se repetă Noémi Kiss din Ungaria cu textul fost susţinută de Institutul pentru ca un refren: tradus “Timişoara. Un oraş frumos cultură germană şi istorie “alois era sărac dacă îl renovăm în cap”. sudesteuropeană de la Universitatea alois era socialist Elke Erb în “Tema mea Ludwig Maximilian din München şi alois era un îmbunătăţitor al România. Între 1979 şi 2017“ are la sprijinită de delegata federală pentru lumii” (pp.147 şi 148). bază cartea „Germanii despre Cultură şi Medii. În cealaltă poezie, “Bunica mea”, originea românilor” a lui Ion Antologia însumează texte în prezintă succint viaţa bunicii cu toate Hurdubeţiu, apărută în 1977 la editura proză sau versuri scrise de douăzeci greutăţile pe care le-a avut. Kriterion din Bucureşti. de autori. Textele, cu o singură Franz Hodjak în proza “Vizite” Memorabil este textul excepţie, Noémi Kiss, au fost scrise realizează o legătură, prin intermediul prozatorului Uwe Tellkamp care direct în germană. personajelor, între cele două ţări, relatează despre vizitarea În antologie sunt incluse proze România şi Germania. Bucureştiului, vizita şi discuţiile cu de Carmen-Francesca Banciu sau Cărtărescu, despre mănăstirea de la Dana Grigorccea, care au publicat Sinaia, despre Braşov şi Sibiu, fiecare câteva cărţi aici, precum de descrie frumos munţii Făgăraş şi autori germani proveniţi din apogeul îl constituie discuţia purtată România, Werner Söllner, William cu Eginald Schlattner. Titlul este „Ce Totok, Frieder Schuller sau Franz mundro o miró. Călătorie spre zilele Hodjak, autori germani care mai verii“. Prima parte pe ţigăneşte trăiesc în România, precum Eginald înseamnă „Ce mândră e lumea“… Schlattner sau Joachim Wittstock, Elmar Schenkel e prezent cu tineri autori din România, cum sunt „Discuţii cu Mircea“. Nu e vorvba Mara-Daria Cojocaru, Alexandru nici despre Mircea cel Bătrân, nici Bulucz sau Iris Wolff şi, bineînţeles, despre Mircea Eliade sau Mircea autori germani, precum: Elke Erb, Dinescu, ori Mircea Cărtărescu, ci Uwe Telllkamp, Elmar Schenkel, Jan despre un motan cu acest nume, care Konefke, Roland Erb, Tanja Dückers, fusese şi în Germania, deci poate Jürgen Israel sau Ingo Schulze. relata atât despre o ţaă cât şi despre Maria-Daria Cojocaru în „Ce-i cealaltă. O proză satirică prin mai important la urmă“ prezintă o excelenţă. vizită făcută la rude în România, la Deosebit de interesant este Bucureşti, Bistriţa şi Iaşi , ba ajunge ultimul text, interviul pe care şi la mănăstirea Agapia, apoi la Eforie Michaela Nowotnick i-l ia Sud, pe alocuri presărând o serie de ______prozatorului Ingo Schulze din care cuvinte româneşti: „Taticule draga, te Eginald Schlattner este prezent aflăm că acesta a avut rude în iubesc“, „vreau să caut urmele cu fragmentul “Bolşevicul şi România şi că la vărsta de 4 ani a fost tatălui meu“, „Mara are lalele“ etc. baroana” din romanul în curs de prima dată acolo. De remarcat că impresiile ei sunt apariţie “Filigranul hârtiei”, din care Găseşte că limba română e aşa de punctate din loc în loc în versuri. reiese că soarta oamenilor este în frumoasă: “La revedere”, “poftiţi la Dar, potrivit titlului, ce-i mai mâna istoriei, ea îi ridică pe unii sau masă”, “Du-te dracu!” (p. 234). important la urmă: “Un dram de îi coboară pe alţii, aşa încât o După părerea noastră acest noroc nu strică” (pag.26) baroană ajunge să se căsătorească cu interviu şi textul lui Uwe Tellkamp ar Carmen-Francesca Banciu în un bolşevic. merita traduse şi puse la dispoziţia “Polen şi diamante” relatează despre Joachim Wittstock în “Sanatoriul cititorilor români. un mic dejun copios oferit de doctorului Tartler” evocă cu nostalgie Am încheia cu un fragment dintr- Katalyn, care îşi presimte moartea. o lume revolută. un poem de Werner Söllner: Totul e redat prin ochii plin de uimire În fragmentul “Bogdanowska, „…Pe rafturi în spatele tău al copiluui. Proza ei este un portret seara de ajun” din romanul “Dr. cuvinte, cuvinte,cuvinte. Vechituri şi memorabil realizat unei femei. Draculescu”, Frieder Schuller minuni. Împlinire şi gol. Aşa de mult Dana Grigorcea în „Femei relatează despre masacrul a 52.000 de ai vorbit şi nu ai spus nimic. Nimic românce“ include trei texte, dintre evrei în fosta Bucovină românească, despre adevăr, despre greşeală şi mai care cel mai interesant este primul, astăzi Ucraina. puţin” (p.104). „Din viaţa poetei romance Mara B.”, Din secvenţe este construit textul Păcat că a fost omis Reiner în care am pute-o recunoaşte pe Ana “Casa zmeului” de Iris Wolff. Ea Kunze cu a sa “Kleine reisesonate” / Blandiana, până la un punct... relatează despre Henny, care rămâne Mică sonată de călătorie...

https://biblioteca-digitala.ro Răzvan Rădulescu în fragmentul “Otto din Ottenburg” din romanul “Teodosie cel Mic”, scris la persoana a

Cu titlul Viaţa ca un blat de tort treia, prezintă, printre altele, un fel de (5)ii şi cu subtitlul “Proză nouă Nero local care făcea maşini ciudate. românească” a apărut recent la editura Bine construit este fragmentul “La TRANSIT din Berlin cu sprijinul lacul pescarilor” din romanul “Provizo- financiar al Instutului Cultural Român o rat” al Gabrielei Adameşteanu, în care interesantă antologie de proză apar o serie de probleme sociale de di- românească contemporană. nainte de ‘89: ciubucul, turnătoria, ares- Editorii cărţii sunt trei: Daniela tarea legionarilor, interzicerea ascultării Duca (n. în 1987 în Constan la postului de radio “Europa liberă”. Institutul Cultural Român din Berlin), În ce priveşte achiziţionarea unei dr. Anke Pfeifer (n. în 1955 în Berlin, maşini, existau două posibilităţi: Dacia autoarea disertaţiei “Picarescul în proza 1100 (nu “110”-p. 113) sau Skoda. românească a secolului 20”, 1994) şi dr. Şi totuşi, pentru eroii ei erau încă Valeriu Stancu (n. în Corbu la Slatina, vremuri bune: “...mâncau împreună lector de română la Universitatea salam de Sibiu şi fileu afumat cu Humboldt din Berlin). pâine...” (p. 116). Antologia însumează 14 prozatori Nora Iuga este prezentă cu un români ale căror texte incluse au fost fragment din romanul “Harald şi luna traduse de 16 studenţi, (la unele texte ______verde”, titlul fiind de fapt, cel al unui au lucrat câte doi), cunoscători ai limbii Marta Petreu este prezentă cu un spectacol de balet. Proza este inspirată române (pentru unii fiind chiar limba fragment din „Acasă, pe Câmpia din lumea artiştilor, mai exact a maternă), discutate şi corectate cu Armaghedonului“, scris la persoana balerinilor, securitatea fiind cea care, priejul discuţiilor colective. întâi, în central căruia stă mama intransigentă, nu iartă pe nimeni... Textele au fost selectate din cărţi ardeleancă care munceşte pe rupte, dar Corina Sabău în fragmentul din apărute între 2002-2014, majoritatea copiilor le oferă puţine clipe fericite. romanul “Blocul 29, apartamentul 1” publicate la editura Polirom din Iaşi. Dan Lungu este present cu două inserează, la persoana întâi, amintiri din Cea mai tânără autoare antologată texte, “Douăzecişişase” şi “Douăzecişi- copilărie. este Adina Rosetti (n. în 1979 la Brăila) şapte” din romanul “În iad toate becu- Ovidiu Nimigean în fragmentul iar decanul de vârstă este Nora Iuga (n. rile sunt arse”, primul scris la persoana “Irigator” din romanul “Rădăcia de în 1932 în Bucureşti). întâi, al doilea la persoana a treia. bucsău” este prezent cu o proză realistă, Textele incluse sunt, cu o excepţie, Interesant, proaspăt şi alert scris, la naturalistă pe alocuri, care se desfăşoară fragmente de roman. Nu ne îndoim că persoana întâi, este fragmentul din în paralel pe două planuri. s-a făcut în prealabil o selecţie serioasă romanul “Deadline” al Adinei Rosetti Din romanul “Cum să faci primul din fiecare carte, doar că aceste (adică, pe româneşte, “Ultimul milion” al lui Bogdan Costin este in- fragmente nu pot oferi decât o viziune termen”). serat un fragment în central căruia stau, trunchiată, parţială, asupra romanului Adela Greceanu în fragmentul ales după cum era de aşteptat, probleme din care au fost desprinse. Şi totuşi, s-ar din “Mireasa cu şosete roşii”, scris la financiare, dorinţa de îmbogăţire rapidă putea ca fragmentul dintr-un roman sau persoana întâi, inserează un amalgam şi fără muncă – problemă abordată de altul să constituie mobilul interesului de ciudat de titluri de cântece (p.27). altfel în “Postfaţă” de către cei trei a traduce cândva integral cartea... Ioana Pârvulescu este prezentă cu editori ai cărţii. Titlul antologiei este ales din textul fragmentul “Marţi, 23 decembrie- În afară de Gabriela Adameşteanu, lui Lucian Dan Teodorovici: “...viaţa e Întâmplarea” desprins din romanul Nora Iuga, Dan Lungu şi Lucian Dan ca un blat greşit de tort. Se fărâmiţează “Viaţa începe vineri” şi este comparată Teodorovici, din creaţia celorlalţi nu s-a când nici nu te aştepţi, se rupe în două. de editori în “Postfaţa” antologiei, pe tradus până în prezent în germană. Să Dar ce este cu crema? Dar cu siropul? drept, cu Hortensia Papadat-Bengescu. sperăm însă că se va face de acum Dacă ştii să însiropezi bine blatul, dacă Acţiunea se petrece în 1897 şi dacă la înainte... îl ungi cu crema potrivită, va fi la urmă ceilalţi autori este vorba de ______un tort gustos. Cu blat greşit, dar totuşi calculatoare, celulare şi smartofoane, 1 gustos...” (p.10). aici, în schimb, este vorba despre Markus Bauer (Hg.): MOLDAU / MOLDOVA, Wieser Verlag, Klagenfurth/ Fragmentul din “Circul nostru vă “lampa cu petrol” (p. 34). În Celovec, 2018, 296 p. prezintă” e alert scris, inteligent şi amu- fragmentele alese este inserată şi o 2 Markus Bauer (Hr.): IAŞI / JASSY, Wieser zant totodată. Sunt spicuite trei scene scrisoare, interesantă rămâne paralela Verlag, Klagenfurt/Celovec, 2018, 266 p. memorabile din cartea sa, care conţin medic-poliţist, amintită fiind şi moartea 3 Die Entführung aus dem Serail. mult dialog şi în care se deapănă artistului Pascaly. Rumänische Erzählungen aus dem letzten Jahrhzundert in „die horen“. Zeitschrift für amintiri. Marin Mălaicu-Hondrari în Literatur, Kunst und Kritik, Ausgabe 269, Textul lui Petru Cimpoieşu “Feme- fragmentul ales din romanul 2018, 219 p. ia traversează strada” este singurul de “Lunetitul” îşi duce personajul, pe 4 Michael Nowotnick und Florian Kührer- sine stătător din antologie, desprins din Constantin, în Spania, ca militar în Wielach (Hg.): Wohnblockblues mit volumul “Nouă proze vechi: ficţiuni soldă. Autorul, prin tematică şi modul Hirtenflöte. Rumänien neu erzählen. Verlag ilicite” şi este interesant nu atât prin Klaus Wagenbach, Berlin, 2018, 240 p. de a scrie, se înrudeşte mai mult cu 5 Daniela Duca, Anke Pfeifer und Valeriu tema abordată, cât mai ales pentru romanul occidental: dragoste, Stancu (Hrg.): Das Leben wie ein observaţiile şi comentariile adiacente, despărţire, reîntâlnire, urmărire etc, pe Tortenboden. Neue Rumänische Prosa, cumva în stilul cehului Milan Kundera. linia romanului picaresc. TRANSIT Buchverlag, Berlin, 2018, 240 p.

https://biblioteca-digitala.ro mai profund, o asemenea iubire – nu este altceva decât dăruire fără

rezerve, fervoare aneantizatoare, TENDINȚA SPIRITUALĂ ÎN aspirație spre contopirea golită de CULTURA ROMÂNĂ DE AZI dorință, abandon purificator și (VII) împlinitor. Poetic vorbind este imn și - Și eu sunt convinsă de acest rugăciune. Este adorație, cum spune fapt. Aș dori însă ca D-Voastră să Hӧlderlin” (Vezi Horia Bădescu, amintiți și de alți poeți care se înscriu Dacă Orfeu, Editura Limes, Florești, cu creațiile lor în această tendință! jud. Cluj, 2015, pag. 8). - Ei sunt mulți... Poezia lor - Ceea ce Horia Bădescu seamănă ca atmosferă și orientare afirmă este profund și emoționant. tematică, fără să se confunde... Mă Este foarte frumos spus. gândesc, bineînțeles, la poeți ca - La cele afirmate de Horia Maica Teodosia (Zorica Lațcu), Paul Bădescu în Dacă Orfeu este necesar Aretzu (care este și un critic literar de să adugăm constatarea că forța mare autoritate), Horia Bădescu revelatoare și excepționala putere de (splendorile poeziei sale fac casă atracție a versurilor sale își au sursa în bună cu eseurile teoretice pe teme arta cu care el exprimă liric neliniștea ______literare, estetice și civice pe care le ființei și aspirația noastră spre ilimitat Când spunem aceste cuvinte nu uităm publică), Paula Romanescu, Grigore și etern. că în Întâia epistolă sobornicească a Vieru, un mare clasic al literaturii Faptul că el se înscrie, ca și Ioan Alexandru și Nicolae Băciuț, în Sfântului Apostol Ioan găsim române, și la mulți alții, ale căror cuvintele: „Dumnezeu este iubire” (I, opere ar trebui analizate pe larg, tendința spiritualistă din cultura română de azi este semnificativ nu Ioan 4, 8). Găsim, de asemenea, înțelese mai bine și prezentate într-o îndemnul „Să ne iubim unii pe alții, necesară sinteză ca participante la numai din punct de vedere literar. Cei pentru că iubirea este de la Dmnezeu curentul spiritualist din cultura mai importanți creatori, cei mai și tot cel ce iubește este născut din română de azi. ascultați în agora, cei mai iubiți Dumnezeu și-L cunoaște pe - Oare cine va scrie această ilustrează actuala tendință spiritualistă Dumnezeu”. sinteză? în artă. Psalmistul strigă patetic: „Iubi- - Nu știu... Constat însă cu Când Horia Bădescu scrie că Te-voi, Doamne, vârtutea mea” (Ps. mare tristețe că ea lipsește din cultura „a revela întru Ființă înseamnă a 17, 1). Iar în altă parte tot psalmistul română de azi... Dacă eu aș lucra la o revela întru iubire. Întru iubire înțeleasă ca izvor de armonie, ca afirmă: „Doamne, iubit-am astfel de sinteză aș acorda neapărat o frumusețea casei tale și locul unde atenție specială poetului Horia extaz al aflării de sine în Sinea divină, al contopirii și pierderii sălășluiește slava Ta” (Ps. 25, 8). Bădescu, pentru care am o admirație Mântuitorul le spune profundă și un respect deosebit. fericite în aceasta” ne aflăm nu oamenilor de pretutindeni, pentru care - Vă rog să argumentați numai pe tărâmul unei înțelegeri S-a jertfit: „Așa cum m-a iubit pe această admirație și acest respect! profunde a a artei poetice, în general, Mine Tatăl, tot așa v-am iubit și Eu - Toate creațiile lirice ale lui și al creației lirice, în special, ci și al pe voi; rămâneți întru iubirea Mea!” Horia Bădescu au o evidentă orientare teologiei dogmatice ortodoxe. ______(Ioan 15, 9). spiritualistă, patriotică și tradiționa- Sfântul Apostol Pavel scire în listă. Ca și Ioan Alexandru și Nicolae Epistola către romani că nimeni şi Băciuț, evocatori lirici ai Luminii nimic nu va putea „să ne despartă de necreate, ai credinței noastre și ai iubirea lui Dumnezeu cea întru valorilor patriei, Horia Bădescu și-a Hristos Iisus, Domnul nostru” (Rom. conceput poezia ca act participativ la 8, 39). evoluția spirituală a lumii, ca iubire și Faptul că Horia Bădescu afir- ca aspirație spre armonie. mă rostul poeziei „ca imn și rugă- „Căci ce altceva, scrie poetul ciune”, ca mod de a trăi întru taină și Horia Bădescu, care s-a afirmat și ca trăind-o „să ne-o revelăm întru fiin- un estetician susținut de mari elanuri ță” ne îndeamnă să ne gândim la Ioan speculative, este poezia decât Alexandru și Nicolae Băciuț, dar, mai neostenita încercare, nu de a descifra ales, la modelul sublim al creațiilor taina lumii, ci de a ne face să o trăim lirice pe care Sfântul Simeon Noul și, trăind-o, să ne-o revelăm întru Teolog le-a adunat în culegerea Ființă, iar a revela întru Ființă Imnele dragostei dumnezeiști. înseamnă a revela întru iubire. Întru Ne mai îndeamnă să ne gândim iubire înțeleasă ca izvor de armonie, și la marii poeți de la Gândirea în ca extaz al aflării de sine în Sinea frunte cu Nichifor Crainic, mentorul divină a contopirii și pierderii fericite revistei. în aceasta. Fiindcă iubirea spirituală R. SUBŢIRELU - și poezia exprimă, în ceea ce are ea Delta Dunării, “În tăietura cerului”

https://biblioteca-digitala.ro azi să fie şi cetăţeni europeni, cu drepturi şi îndatoriri, egali cu ceilalţi, dar şi diferiţi, adică specifici. Nu este Marea Unire – 100 simplu, dar merită încercat, în numele viitorului, al copiilor noştri, altfel spus al noii Europe.

(XIV) Marea Unire și Sărbătoarea Toate aceste elemente atât de Națională diferite au fost sintetizate prin experienţa de viaţă a românilor şi au Românii sunt un popor ca toate format treptat o identitate puternică popoarele de pe lumea aceasta și au de grup, numită românească, dar care un stat ca toate statele, cu bune și cu este şi europeană în acelaşi timp. rele. Nu cred că românii și ______Românii au şi experienţa România sunt „altfel” în sens rău, ci că melodia poate fi armonizată alterităţii, trăind de multe secole „la fel”, cu particularități, firește, ritmată după exigențe sau că versurile alături de maghiari, saşi, secui, şvabi, fiindcă identități perfecte nu există și cântecul i-au însuflețit pe români evrei, armeni, greci etc. Aceasta i-a decât în teorie. Istoria românilor ca mereu, inclusiv în timpurile recente, făcut, dincolo de momentele popor constituit se derulează de mai din decembrie 1989 până în tensionate, să-i respecte pe ceilalţi, bine de un mileniu, ca și istoria noiembrie 2015. Pentru comparație, să le accepte valorile şi tradiţiile, celorlalte popoare romanice și nu să ne gândim că „La Marseillaise” – calităţile şi defectele. numai. Nu a fost o istorie imaculată și compusă de Claude Joseph Rouget de Românii au învăţat, mai ales în idilică, dar nici oribilă și plină de de- Lisle în 1792 – este imn național al ultimele decenii, că nu sunt singuri, zastre. În această lungă istorie, româ- Franței (cu anumite întreruperi, e că nu au suferit numai ei, că nu au nii și-au alcătuit și instituit o serie de drept) din 1795 și că francezii doar ei dreptate, că nu sunt doar victi- simboluri naționale, după criterii freamătă la sunetul și versurile ei, fără me ale istoriei şi că trăiesc într-un similare cu ale vecinilor lor, alături de gânduri de schimbare. Nici Franța nu concert de naţiuni, etnii şi regiuni care și-au trăit viața în succesiunea mai trăiește în mileniul al treilea numit Europa. Oscilând secole la rând generațiilor. Aceste simboluri oficiale „tirania” amenințării austriece de la între Occidentul latin, catolic şi pro- sunt drapelul, stema, imnul de stat, 1792, dar a rămas sensibilă la toate testant şi Orientul bizantino-slav şi sărbătoarea națională etc. Asupra „tiraniile” care au urmat și pe care le- ortodox, românii şi-au făurit civiliza- celor neoficiale nu zăbovesc. a combătut. La fel, „deșteptarea” ţia şi cultura lor modernă cu privirea Unele astfel de simboluri au românilor nu se referă doar la spre Europa Centrală şi Vestică. De- fost și sunt statornice, altele, libertatea cucerită la 1848-1849, ci la acolo şi-au luat modelele recente de schimbătoare. De exemplu, spre toate libertățile amenințate mereu, dar progres, care sunt pe cale să le asigu- deosebire de mai toate popoarele unii dintre acești români cârtesc, din re nu doar perpetuarea, ci şi europene, România a avut șase imnuri moment ce tot s-a dat liber la cârteală. prosperitatea. într-un interval de circa 150 de ani, de Schimbarea deasă a imnului național Istoria oferă explicații pentru când există, de fapt (inițial doar ca a creat pentru România situații toate fenomenele prezentului (fiindcă nucleu), statul național modern: penibile, la olimpiade sau cu ocazia nimic din ceea ce se petrece acum, „Marș triumfal și primirea steagului altor evenimente solemne, când s-a sub ochii noștri, nu e fără rădăcini), și a Măriei Sale Prințul Domnitor” cântat alt imn decât cel în vigoare. fiind nevoie doar de specialiști capa- (1862-1884), „Trăiască Regele” Cu Ziua Națională nu a fost chiar la bili să reconstituie trecutul și să tragă (1884-1948), „Zdrobite cătușe” fel, dar nu suntem nici departe. Doar concluzii adecvate. Natural, trecutul (1948-1953), „Te slăvim, Românie!” data de 10 mai a fost ceva mai sta- nu poate fi refăcut niciodată în pleni- (1953-1977), „Trei culori” (1977- tornică, altminteri, sub comunism, ne- tudinea sa (de aceea, istoricul ajunge 1989) și „Deșteaptă-te, române!” am bâlbâit destul, celebrând „munci- la adevăruri relative), dar aceasta nu (1989-prezent). Poate că dacă țara torește”, în chip internațional și nați- dă nimănui dreptul să elaboreze aceasta avea o existență multiseculară onal, ba 7 noiembrie, ba 1 mai, ba 23 „teorii” fantastice despre români. sau milenară în granițele sale actuale, august, separat, câte două ori chiar Românii sunt un popor european precum Franța, de exemplu, românii pe toate trei, cu accente diferite. obișnuit, cu o istorie normală, care și-ar fi schimbat imnul de mai multe În 17-25 decembrie 1989 și chiar poate și trebuie să fie cunoscută, iar ori. Se aud deja voci, prea grăbite, mai târziu, până prin martie-aprilie înscrierea lor între popoarele care pretind că imnul actual nu mai 1990, când unii dintre noi – mai romanice, în urma romanizării Daciei este potrivit cu vremea, ba deoarece ales în Transilvania – am simțit că și a etnogenezei, petrecute la fel ca în nu are ritm de marș, ba fiindcă este era în pericol însuși edificiul național, cazul tuturor popoarelor surori, nu prea lent și trist, ba pentru că clădit cu mari sacrificii între 1859 și poate fi pusă sub semnul îndoielii și versurile poeziei „Un răsunet” de 1918, s-a dezvoltat organic în niciun specialist autentic nu o face. Andrei Mureșanu (Mureșianu) expri- sufletele românilor ideea fixării Cu o veche şi intensă mă sentimente de la 1848-1849. sărbătorii naționale la 1 Decembrie. conştiinţă europeană, românii învaţă Se aud toate acestea, deși se știe bine Acad. IOAN AUREL POP

https://biblioteca-digitala.ro toți vrednicii preoți și învățători din

Din învățăturile preotului împrejurimi. Așa că nu mă întreb de ce tocmai tânărul învățător fusese ales. Trebuia să mă port la înălțimea demnității primite! către nepotul său Pe 22 noiembrie 1918 am com- pletat și semnat credenționalele pen- - Tot mai vrei ceva, nepoate? tru mai multe cercuri electorale, prin- Lasă lingușeala, mai bine șterge tre care și cel numit „reuniunea învă- sticla de lampă, pune-i petrol, țătorilor greco-ortodocși din Abrud”. ______curăță-i fitilul și adaugă lemne pe Formularele ne veniseră scrise deja, Cicio Pop și Maniu, așezându-se pe foc, măi, „linguriță”! Pe când mă eu doar completam numele, podium, la o masă lungă. Noi, om întorc de la vecernie s-avem localitatea și cercul electoral, apoi lângă om, nu încetam să aplaudăm. căldură și lumină, că-i mare semnam, ca secretar și dădeam spre La ceasul amiezii, Vasile Goldiș a sărbătoare! semnare președintelui. Așa se face citit Rezoluțiunea pe care am votat-o, - Sărut mâna, așa o să fac! Dar că, pe credenționalul meu, vei vedea iar Iuliu Maniu a explicat hotărârea te rog, Moșule Matei, când te- același scris sus, la nume, ca și jos, la istorică a Unirii. Au urmat alți ntorci, să-mi mai spui de la Alba! semnătura secretarului. oratori, în total opt. După ce am ieșit - De câte ori să-ți povestesc, - Cum ai ajuns de la Presaca la pe Câmpul lui Horea, în fața mulțimii măi, „nupoate”? Alba, bunicule? a vorbit și Episcopul Miron Cristea, - Ba poate, moșule! Poate să te- - Cu o zi înainte, în straie de ce urma să fie primul patriarh al asculte nepotul, chiar și de-o sută sărbătoare, am plecat cu Mocănița, României Unite. de ori, că tot nu se satură! coborând pe Valea Ampoiului, iar În așteptare, vreme de vreo oră … prin gări, la Meteș, Ampoița, Șard, jumate înainte, povestiserăm între - Ei, m-am întors! Dumnezeu să Ighiu, oamenii ne întâmpinau cu noi, cei din sală, cum am ajuns acolo, primească sfintele rugăciuni! steaguri tricolore și cântece de ce lumea însuflețită și îngrijorată - Să primească Dumnezeu! patriotice. De o vârstă cu mine, se întreba de trupele generalului - Atunci, la Alba, „ne-am Mocănița ne-a dus cu alai până în Mackenzen, aflate la doar 10 împlinit”. Când se-nalță din ideal, gara din Bălgrad. kilometri, la Oarda. Știam că suntem împlinirea ți se furișează în suflet, ca - Dar acolo, în Sala Unirii, cum a apărați doar de gărzi, căci armata fumul smirnei din cădelnița dreptății. fost, mai spune-mi! română abia ajunsese la Târgu Unul din cele mai înălțătoare La intrare mi-au verificat Mureș. Vorbeam de reuniunea din momente ale vieții mele s-a petrecut credenționalul, apoi am ajuns în seara trecută, de la hotelul Hungaria, pe 1 Decembrie 1918, când Pronia și cazinou, cea mai mare sală din Alba al cărui nume se schimbase în Dacia. alegătorii m-au învrednicit să merg Iulia. Pe peretele din spate trona Cu mintea simțurilor am trăit la Ierusalimul românilor, să votez portretul lui Mihai Viteazu, iar mai împlinirea Neamului Românesc. De Rezoluțiunea, alături de ceilalți 1227 jos, tabloul lui Horea, Cloșca și atunci, Carpații ne leagă, nu ne mai de delegați, să consfințim pe vecie Crișan. Prin bunica ta, Aurelia, despart. Suntem uniți între noi, cum Unirea noastră cu România. Atunci, născută Nicola, te tragi și tu din uniți suntem în Hristos prin botez. Țara și-a serbat „Majoratul”. neamul lui Horea, cel devenit martir Venisem acolo nu numai în numele Cu 12 ani înainte respirasem aerul prin crucea de tortură, roata. Îi celor ce m-au ales, dar și al bunicului libertății în Regatul de dincolo de datorez și lui prezența în Sala Unirii, Matei, al tatălui Ioan și al fratelui Carpați, împreună cu părinții și cei ca și Crăișorului Iancu, cel ce la mai mare, Pompei, ce slujise pe front cinci frați. Trecând fruntariile Presaca a însuflețit românii, la 1848, ca preot ortodox misionar13. Pe soția vremelnice, mi-am întărit credința, să-și apere ogorul și să-și verse jalea lui, preoteasa Marioara, sora mitro- sădită-n glia familiei, că am crescut purtată în suflet de veacuri. politului Bălan, o deportaseră, săra- din aceeași tulpină cu cei de peste În cazinoul militar, forfota a încetat ca, împreună cu preoteasa Aurelia, munți. când, sub aplauzele noastre, au intrat mama poetului Octavian Goga, în sa- Ruga pentru Unire, murmurată de demnitarii, Goldiș, Pop de Băsești, tul Ruszt, din comitatul Șopron14. → preoți din moși - strămoși, cu ______RADU ȘERBAN îndelungă răbdare și neclintită credință în Atotțiitorul, ne-a adus dreptatea la ceasul cuvenit, ceas ce m-a purtat și pe mine în inima 13 Pr. Academician Mircea Păcurariu – „100 de Sărbătorii celei Mari a Neamului. ani de la intrarea României în Primul Război Bunăvoința divină și ruga din Mondial. Jertfele preoțimii”, Telegraful Român, vineri, 4 noiembrie 2016 Ceruri a străbunilor m-au închinat ca 14 Valeriu D. Popovici – Ursu – „O fotografie delegat la Marea Adunare de la Alba. inedită - Şezătorile organizate de Octavian Poate moșu’ Matei, preotul al cărui Goga la Rășinari”, ziarul Națiunea, 7 octombrie nume îl port, m-a vegheat din 2011. A se vedea și Gheorghe Constantin Nistoroiu – „Martirajul romanilor ardeleni sub Înalturi. Da, tot Matei îl chema și pe unguri”, documentar, martie 2010, bunicul meu, din Cristești. Sau poate Casa în care s-a născut Matei http://roncea.ro/2010/03/20/martirajul- sorții m-au ales la întâmplare dintre Moruşca la 1890 romanilor-ardeleni-sub-unguri-documentar/

https://biblioteca-digitala.ro La ieșirea din sală, orașul se într-o zi, Bucureștiul va fi și capitala îmbrăcase în nea ca într-un giulgiu noastră. Știam că, mai devreme sau sfânt. mai târziu, visul lui se va-mplini. În - Moșule Matei, de ce-l ții pe anul 1906, ca adolescent, lucrurile Iancu pe perete, ca pe o icoană? îmi păreau greu de schimbat, însă - La Presaca, la fel ca în toată încrederea în tata mă oțelea. El Țara Moților, oamenii îl țin de sfânt, văzuse de multe ori capitala, Viena, la fel îl țin și eu de icoană, căci fără dar ținuse să mergem, împreună, în jertfa lui nu am fi trăit ceasul Unirii. capitala Regatului, București. - Moșule, … De-ar mai fi trăit tata încă cinci - Hai, lingușește-te, zi-mi și ani, să-și vadă profeția împlinită! A „cocoloșule”, cum mă porecliți voi, plecat la Domnul în 1913, lăsându-ne nepoții! moștenire neamul „morușcan”. Nu- - Ba nu, Moșule, numai dumneata mele Morușca vine tot din latină, de crezi așa! Dar, spune-mi, eu sunt dac, la „morus”, adică dud, pomul biblic sau roman? al lui Zaheu. Frunzele de dud au dat - După lobul urechii lipit, ești pui borangicul iilor cu care se înveșmân- de roman, dar după năzdrăvănii, tot taseră femeile din „Corul Moților”. dac ai rămas. După moartea tatii, înaintea Unirii, - Dar noi de ce ne numim români? când durerea în suflet ne crescuse

- Nicio altă țară, în afară de văzând cum frații ne pier pe front, am Gazeta Oficială, 1, din 14 România, nu poartă în nume cuvântul trăit mereu cu nădejdea că deccembrie 1918, cu lista „Roma”, căci noi îi moștenim pe Atotputernicul ne va face dreptate, în delegaţilor la Marea Adunare de la romani, cu limba și numele. Noi, cele din urmă. Eram al doilea Alba Iulia moții, folosim cuvântul latin absolvent de teologie dintre frați, ______„fodină”, în loc de mină, căci munții după Pompei, purtând mai departe Gazeta Oficială16, dacă îi socotim noștri bogați i-au atras pe romani, să tradiția preoțească. separat pe primii trei corifei de pe ne aducă vorbele latinești în schimbul După cum vezi, nepoate, acel al 18- listă: Gheorghe Pop de Băsești, aurului. Noi măsurăm pământul în lea an al veacului, hărăzise Alexandru Vaida Voevod și Iuliu „iugăre”, de la cuvântul latin românilor un număr norocos, 18, ca Maniu. „Jugerum”. Frații mei poartă și ei semn de divină ocrotire, de trecere la La vârsta maturității, am devenit nume de romani: Pompei, Silvestru, „Maturitatea Neamului”. Am fost de un neam „Major”! Așa cum Aurel, Adrian, și Lucreția. față la „Majoratul” României. Până Capitolul 18, versetul 18 al Vechiului - Dar în Regat, când ai fost prima și romanitatea noastră intrase în al Testament ne spune de unde ne oară? 18-lea veac. Să mai știi, că pe lista tragem noi, creștinii, tot așa anul - Cu părinții și frații, am mers, la delegaților la Marea Unire eram al 1918 ne amintește de unde ne tragem sfârșitul lui august 1906, cu „Corul optsprezecelea, așa cum apăruse în noi, românii. 15 Moților” din valea Ampoiului , ______* alături de preoți, preotese, învățători și alți tineri, la expoziția din Matei Morușca – București, la sărbătoarea celor 18 scurtă notă biografică veacuri de la cucerirea Daciei de către romani și a 40 de ani de la Preotul Matei Morușca s-a născut înscăunarea Regelui Carol I. După la 1 martie 1890, în familia preotului ce am trecut frontiera cu trenul pe la Ioan și al Aureliei (Nicola), în satul Turnu Roșu, nu ne-am mirat să auzim Cristești – Alba. lumea vorbind tot românește, la Absolvent al Gimnaziului din Alba București, Sinaia, Constanța sau Iulia și al Institutului Teologic din Ploiești, pe unde am poposit. Sibiu, a slujit ca învățător la Presaca Simțeam că noi, moții, suntem de-un Ampoiului, notar la Meteș – Alba și neam cu ei, regățenii. apoi preot paroh și protopop la La statuia lui Ovidiu din Iclandul Mare, Mureș. Constanța, unde părinții au depus o Fratele său mai mare, Pompei, a coroană de flori împreună cu fost ales, în 1935, primul episcop al membrii „Corului”, am înțeles de ce românilor din Statele Unite. mă numesc „român”. Prin mama sa, Ana, născută Cado, Bucuroși că am văzut România, la se trage dintr-o altă familie de → întoarcere, ne-am închinat cu toții lui Hristos, iar tata ne-a încredințat că 16 Ioan Străjan, Membrii de drept ai Marii Adunării Naționale de la Alba-Iulia din 1 Credentional volum II (43) Matei Decembrie 1918, extras din Gazeta Oficială, 15 Vezi și „Cronica parohiei Pâclișa”, Ioana Presaca Ampoiului, Matei nr. 1–12 și 14–15/1918, fond Direcția Rustoiu, Vaida Dănilă, Ed. Altip, 2008, Moruşca Județeană Alba a Arhivelor Naționale, paginile… Dacoromania, Nr. 67, 2013

https://biblioteca-digitala.ro preoți ardeleni, ce duce până la German Popoviciu , paroh în Pâclișa, între 1762 – 1784. Soția, Aurelia, născută Nicola, își Câteva consideraţii istorice – are obârșiile în familia lui Nicola trecut, prezent şi perspective – Ursu (Horea). 25 de ani de la reactivare… La 1 Decembrie 1918 a participat (V) ca delegat la Marea Adunare de la 10. Câteva date concrete cu privire Alba Iulia, în calitatea sa de preot la încălcările grave ale legislatiei greco-ortodox, învățător, din Presaca naţionale şi internaţionale în cazul Ampoiului, cu „credențional”, înscris Mitropoliei Basarabiei la poziția 21 din lista celor 1228 de delegați, listă publicată în Gazeta Conform Raportului Internaţional ______Oficială din acea vreme. al Biroului pentru Democraţie, cerinţe. Din iunie 1995, Republica În anul 1945 l-a tăinuit, în casa Drepturile Omului şi Muncă, SUA, Moldova a devenit stat membru al parohială din Icland, pe scriitorul cu privire la Libertatea Religiei anul Consiliului Europei. În avizul său nr. Nichifor Crainic, aflat sub mandat de 2008 - Moldova „Înregistrarea oferă 188 (1995) adresat Comitetului de arestare. grupurilor religioase statut juridic, Miniştri privind admiterea Moldovei Credenționalul (mandatul) prin care care le permite să aibă proprietate, să în cadrul Consiliului Europei, Aduna- era împuternicit să participe la Marea deschidă conturi bancare, precum şi rea Parlamentară de la Strasbourg a Adunare de la 1 Decembrie 1918, are să angajeze personal la serviciu. recunoscut angajamentul de a respec- o particularitate, aceea că numele, Comunităţile religioase sau părţile ta prevederile legale internaţionale pe localitatea și cercul electoral erau componente ale cultelor religioase care le-a contractat cu această ocazie. completate olograf de el însuși. De înregistrate, nu sunt obligate să se Printre aceste angajamente, reafirma- ce? înregistreze la Ministerul Justiţiei, te înainte de adoptarea Avizului men- Pentru că tocmai el fusese atât timp cât nu efectuează tranzacţii ţionat figura şi acela de a asigura „o secretarul comisiei emitente, după juridice şi nu primesc donaţii ca libertate completă a religiei pentru cum rezultă din semnătura din dreapta persoane juridice în condiţiile legii. toţi cetăţenii, fără nici o discrimi- jos a documentului. Cultul religios, a cărei parte nare” şi „o soluţie paşnică a con- ______componentă sunt acestea, trebuie să flictului dintre Mitropolia Moldovei şi

exercite autoritatea în aceste domenii Mitropolia Basarabiei”18. Mitropolia pentru comunităţile locale neînregis- Basarabiei există de facto şi de jure şi trate. Comunităţile neînregistrate nu acest drept de existenţă este garantat pot avea proprietate, nu pot obţine de Constituţia şi legile ţării, precum şi autorizaţii de construcţie pentru de cadrul juridic internaţional în ma- biserici sau seminarii, nu pot deschide terie, în special de Convenţia Euro- conturi bancare, nu pot angaja peană a Drepturilor Omului, care a personal la serviciu sau să obţină fost încălcată de Guvernul Republicii spaţiu în cimitirele publice în numele 17 Moldova prin neadmiterea premedi- lor” . Însă din mai anul 2007 nici o tată a intrării în legalitate, timp de 10 parte componentă a Mitropoliei ani, a Mitropoliei Basarabiei19. Basarabiei nu a mai fost admisă în Prin urmare, dreptul la existenţă legalitate, în pofida multiplelor cereri presupune dreptul natural de a avea în acest sens. Toate aceste cereri au bunuri. Dar şi viceversa: dreptul de a fost şi sunt tratate de Ministerul avea bunuri presupune obligatoriu Justiţiei cu exces de birocraţie şi fără dreptul la existenţă. Iată de ce devine bună credinţă. De fiecare dată cât se poate de evident că atunci când La Constanţa, la 16 ani reprezentanţii comunităţilor locale Guvernul îi refuză Mitropoliei

solicitante din cadrul Mitropoliei Basarabiei dreptul de susccesiune în Basarabiei s-au conformat pe deplin sens larg şi dreptul de proprietate în tuturor cerinţelor Ministerului înţeles îngust, doreşte să-i refuze Justiţiei, însă la fiecare nouă însuşi dreptul la existenţă, aşa cum şi prezentare a setului de acte necesare Curtea de Apel a Republicii Moldova înregistrării, Ministerul avansa noi şi a observat şi a susţinut prin Hotărârea noi cerinţe, care, de asemenea au fost sa din 19 august 1997, când a dat → acceptate de fiecare dată. Există Material documentar întocmit de cazuri în care pachetul de documente Dr. STELIAN GOMBOŞ a fost refăcut de 7 ori şi tot nu a fost acceptat şi aprobat de către Ministerul 18 Marioara Moruşcă, născută Justiţiei, care avansa noi şi noi http://cubreacov.wordpress.com/2009/05/ 02/vlad-cubreacov-cazul-privind-succesiunea- Bălan, şi preoteasa Aurelia, mama juridica-a-mitropoliei-basarabiei-1/ lui Octavian Goga 17 http://romanian.moldova.usembassy.gov/ 19 http://www.bice.md/?cid=22&link=43& media/irfr-2008-rom.pdf sublink=136

https://biblioteca-digitala.ro câştig de cauză Mitropoliei Omului23. Cadrul legislativ naţional, 20

Basarabiei . Negarea personalităţii respectiv Codul civil, articolul 39 juridice şi a dreptului la existenţă a prevede că „În caz de fuziune sau Mitropoliei Basarabiei şi dorinţa de a divizare a persoanelor juridice o discrimina şi de a-i bloca acesteia patrimoniul (drepturile şi obligaţiile) (I) pe viitor accesul în justiţie pentru trece la noile persoane juridice care apărarea bunurilor şi patrimoniului au luat naştere. său au fost adevăratele scopuri Dacă o persoană juridică este “Deschid sfânta carte unde se urmărite de cei doi copârâţi, absorbită de o altă persoană află înscrisă gloria României, ca să Mitropolia Moldovei (Patriarhia juridică, patrimoniul ei (drepturile pun înaintea fiilor ei câteva pagini din Moscovei) şi Guvernul Republicii şi obligaţiile) trece la aceasta din viaţa eroică a părinţilor lor […] Moldova, iar acest fapt cade sub urmă. Patrimoniul (drepturile şi timpuri de credinţă şi de jertfire […] incidenţa mai multor Hotărâri ale obligaţiile) trece din ziua semnării fie ca aducerea-aminte a acestor tim- Curţii Europene a Drepturilor bilanţului de transmitere, dacă puri eroice să deştepte în noi sen- Omului21. Aceasta prevede prin art. 9. legea ori hotărârea cu privire la timentul datorinţei ce avem d-a păstra şi d-a mări pentru viitorime această 2 că „libertatea de a-şi manifesta reorganizare nu prevede altfel”. 1 religia sau convingerile, nu poate face Legea Republicii Moldova privind preţioasă moştenire” (9p.17) . Meta- obiectul altor constrângeri decât cultele religioase şi părţile lor fora “deschid sfânta carte” dă gestului acelea care, prevăzute de lege, componente nr. 125-XVI din caracter de ritual şi rugăciune. constituie măsuri necesare într-o 11/05/2007 nu a suportat nici o Această primă pagină a cărţii, societate democratică, pentru modificare în sensul cerut de care vibrează de un adânc şi sincer securitatea publică, protecţia ordinii, Comitetul de Miniştri al Consiliului sentiment patriotic, este profesiunea a sănătăţii sau a moralei publice, sau Europei şi nici o iniţiativă de credinţă a lui Bălcescu,care ne protecţia drepturilor şi libertăţilor legislativă de modificare nu a fost cheamă să ne împărtăşim din ea. altuia”22. Mitropolia Basarabiei nu a introdusă în Parlament24. Nici una Jertfirea către patrie e atentat nici o dată la securitatea din cererile parohiilor Mitropoliei legământul lui Bălcescu. În zilele publică, protecţia ordinii ci invers, Basarabiei nu a fost rezolvată sfârşitului său (1852) se mărturiseşte faptele atestă că stoparea reactivării ei pozitiv după Reuniunea a 997-a ( Mariei Cantacuzino care îl vizitează duce la anumite conflicte nedorite DH) a Comitetului de Miniştri din la Hyeres, sudul Franţei unde se între enoriaşi. 6 iunie 2007 şi Reuniunea a 1007-a îngrijea de boală: “La urma urmelor, ce însemnătate are viaţa mea? Ţara Fiind vorba de culte, ca entităţi ( DH) a Comitetului de Miniştri din 2 sociale specifice, divino-umane, 18 octombrie anul 2007, chiar dacă, noastră să trăiască.” Guvernul ar fi trebuit să evite în conformitate cu noile prevederi, Ce a determinat pe istoricul amestecul în astfel de chestiuni, aceste cereri trebuiau a fi rezolvate. Bălcescu să se oprească asupra lui întrucât, Legea despre culte, ca şi Recunoaşterea altor culte. De la Mihai Viteazul pentru a-i închina un Constituţia Republicii Moldova le adoptarea Legii despre culte, Gu- “poem istoric” (aşa avea de gând să-şi recunoaşte cultelor, adică bisericilor, vernul a recunoscut un anumit un- intituleze cartea). Fără îndoială din dreptul la urmarea tradiţiilor şi măr de culte. Pe data de 7 februarie dorinţa de a căuta în trecut o figură normelor proprii, tradiţii şi norme 1993, Guvernul a aprobat statutele simbolică prin care să ilustreze ideea care încorporează şi dreptul canonic, Bisericii Mitropoliei Moldovei, de căpătâi a gândirii şi aspiraţiilor astfel încât, prin intervenţia sa, Statul afiliată Patriarhiei de la Moscova. sale: libertatea şi unirea poporului să nu se facă vinovat de parţialitate, La 28 august anul 1995, Guvernul a român. Prin faptele sale, voievodul ilegalitate şi de generarea inutilă de recunoscut o altă biserică creştin- Mihai, supranumit Viteazul, era probleme. Potrivit dreptului canonic, ortodoxă Eparhia Ortodoxă Rusă de simbolul acestui ideal în numele toate înstrăinările făcute fără rit vechi din Moldova, afiliată şi ea căruia a trăit şi luptat paşoptistul respectarea condiţiilor canonice sunt Patriarhiei de la Moscova. La 22 Nicolae Bălcescu, sfânt şi martir al nule. Pe de altă parte, dacă Mitropolia iulie anul 1993, Guvernul a poporului său. Bălcescu nu scrie Moldovei ar fi indicat ca temei al recunoscut “Biserica Adventiştilor “Istoria domniei lui Mihai Viteazul”, uzurpării drepturilor Mitropoliei de ziua a şaptea”şi la 19 iulie anul nici “Cronica Ţării Româneşti sub Basarabiei la acel moment pretinsa 1994 a recunoscut “Biserica domnia lui Mihai Viteazu”, ci Istoria necanonicitate a acesteia, i-ar fi fost Adventiştilor de Ziua a Şaptea – românilor supt Mihai-Voievod amintit onoratei Curţi că nu ţine de Mişcarea de Reformare” . La 9 Viteazul. Ideile structurante ale cărţii comptetenţa Statelor sau Guvernelor iunie anul 1994, Guvernul aprobă sale despre istoria românilor sunt: acestora să aprecieze canonicitatea statutul şi a recunoscut “Federaţia libertatea şi unitatea naţională. sau legalitatea unei sau altei credinţe Comunităţilor Evreieşti (religioase) România, român, naţie, unitate religioase ori Biserici, fapt confirmat “, in timp ce la 1 septembrie anul naţională sunt termeni fundamentali din abundenţă şi de jurisprudenţa 1997, a fost aprobat statutul din vocabularul lui Bălcescu. Curţii Europene a Drepturilor “Uniunii Comunităţilor Evreieşti În urma luptelor purtate mai mesianici “. mult singur împotriva turcilor şi văzând intrigile, vicleniile, trădările 20 http://cubreacov.wordpress.com/2009/05/ 02/vlad-cubreacov-cazul-privind-succesiunea- împotriva sa şi a ţării, Mihai “se în- juridica-a-mitropoliei-basarabiei-1/ 23 http://www.scj.ro/decizii_strasbourg.asp credinţă că o naţie spre a câştiga şi→ 21 Ibidem. 24 http://www.mitropoliabasarabiei.ro/ IONEL POPA 22 Patriarhia Română, Op. Cit., p. 74. evolutia_dupa_octombrie.html

https://biblioteca-digitala.ro a-şi păstra independenţa trebuie s-o ce a adus şi poate aduce lumei, puie sub ocrotirea puterii sale, iar nu trebuie să arate formula înţelegătoare a străinilor, orucât de blând şi dulce s- şi soţială ce ea reprezentează în marea ar arăta” (p.176). Cele trei ţări carte a înţelegerii şi a istoriei româneşti erau mereu amninţate de omenirei. Să aruncăm dar o ochire expansiunea puterilor vecine: asupra trecutului acestei naţii române Împărăţia turcească,Regatul Ungariei şi să vedem ce a făcut în cei 18 secoli şi apoi Viena Imperială, “Era dar de când se află statornicită pe firesc lucru ca orice voievod din pământul său. Această ochire ne va da aceste trei ţări [ce] se simţea în putere înţelegerea revoluţiei ei de faţă şi a să caute a le uni într-un singur stat şi revoluţiilor ei viitoare.” (p.7-8) astfel a reîntemeia vechiul regat al Folosirea unor astfel de ample citate Daciei” (p.176), “moştenirea lor nu mai trebuie motivată. Astfel vom părintească”. Bălcescu face distincţia proceda ori de câte ori este nevoie; necesară între dorinţa legitimă a fragmentarea ori parafrazarea ar domnitorilor noştri de cucerire a deteriora conţinutul lor. teritoriilor româneşti, de “cucerire’ În Introducere identificăm din mintea principilor unguri ai parametrii istorici şi ideologici în care Transilvaniei în numele ideii de Bălcescu scrie Istoria românilor… . Dacie. Din punct de vedere stric ______Rezumând în cele 7 capitole ale istoric, Bălcescu greşea când transferă inspiră de sentimentul naţiei, se Introducerii istoria noastră de la în evul mediu conceptele de naţiune aprinse de această ideea a regeneraţiei împăratul Traian la Mihai-vodă şi unitate naţională. Totuşi, în naţionale şi, cu puternica lui voinţă, Viteazul, Bălcescu pune în evidenţă entuziasmul său revoluţionar hotărâ a nu pregeta până la moarte trei elemente esenţiale care definesc romantic şi idealist greşeala este cu întru împlinirea ei” (p.177-178). Iată istoria noastră, dar şi ale gândiii sale tâlc. Gândirea lui Bălcescu pentru dară pentru ce Bălcescu încununează istorice: 1. Permanenta luptă pentru acea epoca sa este în mare măsură pe Mihai cu aureola de mit făcând din apărarea “Daciei” de barbarii şi realistă, el afirmă: “voievozii români el simbol al libertăţii şi unităţii imperiile care ne-au ameninţat mereu; […] se inspirară din sentimentul naţionale. 2. Dintre toate ţările cucerite de naţional […]. Naţionalitatea deşi nu Bălcescu înoţeşte “poema imperiul sultanilor, şi n-au fost avea atunci acel caracter mintos şi istorică” co o Introducere în care puţine, cele trei tări româneşti n-au ideal [caracter politic – I.P.] ce a schiţează o filosofie romantic- fos transformate în paşalâc --- simplă dobândit în zilele noastre, dar era idealistă a istoriei: ideea de progres ca provincie otomană; 3. Transilvania, mult mai întinsă şi mai puternică ca “misie supremă” impusă omenirii de chir supusă prin puterea armelor,nu sentiment [s.n.—I.P.].Toţi istoricii o putere transcedentă, Dumnezeu, şi-a pierdut statutul de principat veacului de mijloc se miră de puterea imbricând spiritul ştiiţific cu autonom şi caracterul românesc, cu care românii îşi păstrează obiceiele mesianismul creştin: “Sunt 18 secoli cu,toate încercările regilor romane şi sentimentele lor naţionale, şi jumătate de când Hristos unguri,apoi, a kaiserilor de la Viena. trăind în mijlocul barbarilor, fără a se întreprinse a răsturna lumea veche, În 1850 Bălcescu scrie lui Ion amesteca cu dânşii. << Ţin ei – zice civilizaţia păgână, ce reprezenta Ghica: “Voi să sfârşesc o scriere Tumasi, autor contiporan al lui principiul dinafară, obiectiv, al asupra lui Mihai Viteazul şi să pui Mihai-Vodă – de ocară numirea de materiei şi al silei, substituind în loc o piatra de temelie a unităţii valah, nevrând a fi chemaţi altfel altă lume, o altă civilizaţie, întemeiată naţionale.”3 Istoria românilor supt decât români, glorificându-se pe principiul subiectiv, dinlăuntru, pe Mihai-Vodă Viteazul a fost scrisă în (lăudându-se) că se trag din dezvoltarea absolută a cugetării şi al intervalul ianuarie 1851 noembrie romani>>” (p.176-177) şi scrie lucrării omeneşti în timp şi spaţiu, 1852 printr-un efort uimitor. Moartea Bălcescu mai departe: “marea idee a prin identitatea între esenţa naturei l-a împiedicat s-o termine, s-a oprit la unităţii naţionale era dar pre acele spirituale a omului şi esenţa naturei capitolul XXXIII al Cărţii V --- vremi un sentiment popular[s.n. I.P.]. divine, el descoperi fiecărui individ Mirislău. Bălcescu şi-a vrut cartea În ochii poporului ea era aceea ce e legea libertăţii, a demnităţii, a când “poem istoric”, când astăzi un drept şi o datorie, singurul moralităţii şi a perfectabilităţii “povestire”. A izbutit acest lucru fără mijloc d-a se mântui de supt absolute.” (p.5) Bălcescu aminteşte ca ea să-şi piardă caracterul şi stăpânirea străinilor, d-a intra în pe “învăţatul istoric Cantu”, pe valoarea de lucrare istorică.În 1877 întregimea drepturilor sale naţionale Pascal. Progresul e posibil, după Alexandru Odobescu publică pentru şi d-a le păstra nevătămate, de exemplul lui Iisus “jertfindu-ne prima oară Cartea I şi II integral şi bântuirea duşmanilor. Spre a realiza, invidia familiei, aceasta patriei, patria Cartea III parţial în “Revista ce trebuia oare? O sabie românească omenirei viitorului”(p.5). Fiecare română”, iar integral în volum în puternică.” (p.176) Această sabie este popor are de îndeplinit o misiune pe 1878. În finalul “precuvântării” sale, Mihai Viteazul. Acum “În capul Ţării pământ. “[…] să cercetăm şi să Odobescu scrie: “Noi sperăm şi Româneşti sta un domn român tânăr, întrebăm, scrie Bălcescu, şi pe această credem că această carte, aşa cum este îndrăzneţ,ambiţios, cu minte înaltă, naţie română atât doritoare de viaţă ce ea va aduce, în împrejurările de faţă, cu inimă aprinsă pre fapte vitejeşti, a făcut?” (p.7) Cerându-şi drepturile folos şi întărire cugetului naţional al vestit şi meşter în războaie. El se trebuie “ca ea să poată dovedi folosul întregii românimi.”→

https://biblioteca-digitala.ro Pe o pagină din manuscris, respectând conologia evenimentelor prezentată de Odobescu, e trecut Bălcescu îşi organizează materia ca planul lucrării: “iată […] împărţirea un autentic prozator omniprezent şi ce el voia să deie operei sale, scrie omniscient, trama eposului său Odobscu : amintind tiparul romanesc (cărţi/părţi, Tomul I: Introducere. – Cartea capitole, episoade toate legate într-o I. Libertatea naţională (1593- aprilie succesiune de idei şi de logică 1595). – Cartea II. Călugăreni narativă ). Multe din episoade sunt (aprilie1595-dechevrie 1595). --- nuclee de virtuale povestiri ori nuvele Cartea III. Robirea ţăranului istorice cu irizări psihologice. (dechevrie1595-aprilie 1599). --- Menţionăm doar trei bruioane curat Acte adaose. narative: popasul la Rucăr a armatei Inversări Tomul II: Cartea IV. Unitatea lui Sigismund Bathori (p.105-106); naţională (aprilie1599-iulie1600).--- fuga şi moartea lui Andrei Bathori Cu inima zdrențe și sufletul rupt, Cartea V Mirislău (august 1600- (p269-275) şi, o adevărată schiţă Îmi caut culoarea și-un fulger, să lupt, ianuarie 1601). --- Cartea VI. nuvelistcă, cucerirea de către Mihai a Căci zac pe pământ ca un cer doborât, Gorăslău (ianuarie1601-septmvrie “castelului Sân Giorgiu” (p.121- Sub vălul tristeții cel sur, mohorât.

1601. --- Acte adaose. --- Lista 133).Ca un narator omniscient, dar Pletoasele sălcii pe umeri îmi curg, izvoarelor acestei istorii”. 4 naiv-romantic în ficţiunea sa, ,la Iar zorii se-aruncă năuci în amurg, Planul pune în lumină structura sfârşitul relatării unor bătăli ori Aripile nopții cad frânte și reci, arhitectonică a cărţii. Titlurile anumite alte evenimente,Bălcescu Prin zilele mele croindu-și poteci. “cărţilor” condensează ideea trage concluzi, formulează reproşuri. fundamentală a fiecărui moment Iată, spre exemplu, ce scrie autorul la Prea liniștea-mi surpă tăcerile-n gol, fundamental din diagrama epopeică a finalul luptei de la “castelui Sân Și gânduri nebune îmi dau rotogol, voievodului erou. Construcţia astfe Giorgiu” când Andrei Bathori se Spărgându-mi în colțuri de vii amintiri concepută (cărţi, capitole numerotate, întoarce grabnic în Ardeal: “Mult mai Ecoul crăpat al trecutei iubiri. episoade) dau autorului posibilitatea bine ar fi făcut el de alegea din oastea stăpânirii materiei şi pe cea a narării sa cei mai buni oşteni [astfel Mihai] Și parcă nu-i loc, parcă timpul nu-i pe mai multe fire de acţiune ar fi putut în acea iarnă a curăţi timp, înfrângând “una din marile dificultăţi Bulgaria de tot de turci […] spre a Iar zeii se-ntorc din legende-n Olimp, […]de a urmări simultan desfăşurarea porni spre Constantinopol. Ce ieşiri E totul invers, pare totul pe dos evenimentelor” în locuri diferite 5 minunate n-ar fi putut avea această Frumosu-i urât și urâtul, frumos, Dincolo de această structură de espediţie pe care nepriceperea lui suprafaţă, textul are una de adâncime. Bathori o stârpi cu totul” (p.134). E totul pe dos, pare totul stâlcit Există un plan profan de roman, cel al Talentul scriitoricesc al lui Și tristul prezent în trecut e-ncâlcit. Europei,al lui Sigismund şi Andrei Bălcescu găseşte câmp larg de Bathori, al împăratului Rudolf II şi al manifestare în descrierea faptelor de La plus feminin

“ducăi Maximilian”, al generalului arme ale vestitului voievod. Bătăliele, Grea boală e ura ce cuibul și-l sapă Basta, al lui Malaspina trimisul papal, mari sau mici, sunt evocate printr-o În cel ce-o primește, crescând-o la sân, şi unul sacru-mitic al faptelor eroice impresionantă narativizare a Izvoarele ei otrăvite adapă ale lui Mihai. Existenţa celor două descrielor.Componentele tehnice ale O inimă rece și-un suflet hapsân. planuri arată că tehnica basoreliefului acestei narativizări sunt: dilatarea nu este doar un procedeu stilistic, ci şi episodului, predominarea elementului Căci simt când furia-nspre mine unul compoziţional şi de cinetic şi sonor, prezentarea pornește, 6 semantizare. Cartea lui Bălcescu este echipamentului militar, “întocmirea “ Ca apele care zăgazuri au frânt. şi o meditaţie de sorginte romanti- şi dispunerea trupelor, tensiunea Din minți năpădite de răul ce crește, idealistă asupra Istoriei: “Istoria, aşteptării, notarea aglomerărilor Trimiteți, trimiteți, eu sunt de ne-nfrânt. contemplată dintr-o dublă perspectivă umane (cifrele de oameni, de piese de : perspectiva eroică, aplicată acţiunii artilerie devin funcţii epice6), anumite Chiar dacă loviți până când se despică semnificative, adică acele acţiuni elemente de stil şi retorică, Și duhul, și carnea, de osul trudit, umane care încorporează şi traduc în aglutinarea secvenţelor. Prin folosirea Îndur orișice, de durere n-am frică, faptă un principiu transcendent (legea acestor mijloace se realizează Demult cu tortura eu sunt înrudit. divină sau <>) constituindus- imaginea panoramică a luptei. se astfel în destin, şi o perspectivă Epicizarea descrierii luptelor de la Aprindeți cuptoare cu flăcări vrăjmașe, ironică aplicată acţiunii umane Călugăreni, Şelimbăr, Sân Giorgiu Să spulbere trupu-mi de sânge și lut, întâmplătoare, liberă de orce etc. are drept rezultat estetic ceea ce Căci poate scăpați de porniri ucigașe, De monștrii ascunși ce tain-au crescut. determninare transcedentă, se poate numi în termeni muzicali desfăşurându-se într-un spaţiu profan, Eroica Și câinii sălbatici afară să iasă, desacralizat şi incapabil să se În paranteză fie spus, regizorii 6bis Curat să rămână doar focul divin, constituie în destin.” noştri de filme care evocă pe Mircea, Loviți fără milă, de chinuri nu-mi pasă, Rămânând în siajul Ştefan, Ţepeş, Mihai, fără doar şi Căci rabd suferința la plus feminin. documentului şi a mărturiilor poate s-au inspirat şi din paginile lui EMILIA AMARIEI contemporanilor lui Mihai, şi Bălcescu.

https://biblioteca-digitala.ro Asterisc atragă atenţia că, suntem bineveniţi la ei, în „Republică”, dar că prietenia e prietenie, neamurile sunt neamuri, dar fiecare să fie stăpân la el acasă. Am Basarabia la 2018. înţeles bine ce vrea să spună tovarăşa al Ce-i de făcut? cărui nume l-am uitat, şi, mai ales, (II) pentru cine şi care cauză bate inima ei. La Iaşi, în aceeaşi gară Nicolina, În declaraţia mea, am precizat că mă eram aşteptaţi de corespondenţii tuturor bucur să văd că moldovenii vor să fie posturilor de televiziune. Evident, n-am stăpâni la ei acasă. Numai că, am scăpat prilejul de a informa toată lumea subliniat eu cu calm, am mari îndoieli despre abuzurile regimului Voronin că ei, moldovenii, sunt stăpâni la ei în împotriva noastră, condamnându-le cu „republică”! Şi că, mai degrabă ruşii şi duritate. Spre seara şi ministerul nostru ______rusofonii joacă nestingheriţi cazaciocul de externe, prin titularul de resort, Cris- – Chişinău şi Chişinău – Botoşani, ca pe masă la ei, la Chişinău! „De altfel”, tian Diaconescu, a reacţionat, averti- urmare a semnării unui protocol de am zis eu fără a o menaja pe tovarăşa zând Chişinăul să respecte libera circu- colaborare transfrontalieră între C.C.D. directoare, „România nu are de gând să laţie a persoanelor între cele două ţări. Botoşani şi Direcţia Generală pentru trimită tancurile la est de Prut, După ce am vorbit în faţa Învăţământ şi Sport din Chişinău. niciodată. Fiţi stăpâni la voi acasă. Dar camerelor de vedere de la toate Protocolul l-am semnat personal la nu în declaraţii, ci cu adevărat”. posturile de televiziune, un grup de 4 – Chişinău, în noiembrie 2010, împreună Directoarea în cauză mi-a aruncat o 5 români expulzaţi, la sugestia mea, necu Tatiana Tverţohleb, având o privire rea, dar a tăcut. am îndreptat spre postul de radio Iaşi. valabilitate de 5 ani. M-am folosit de Aşadar, la 100 de ani de la unirea Nicolae Tomescu, directorul postului, acest document pentru a invita în din 1918, Basarabia este foarte departe ne-a primit imediat, a dispus oprirea România, între anii 2011 – 2012, zeci de a se gândi la unirea cu România. Nu emisiunilor curente, băgându-mă pe de cadre didactice din Republica am de gând să fac trimitere la acel mine în direct. Timp de 18 minute am Moldova, care altfel erau obligate să eveniment, din 1918, căci a devenit deja vorbit despre cele întâmplate în obţină viza pentru a vizita România. La obositor şi exasperant ca, după atâta Basarabia, neomiţând să spun răspicat C.C.D. Botoşani, cadrele didactice din vreme, să nu avem alt reper istoric cu că tot ce se întâmplă se petrece din Chişinău au beneficiat de stagii de semnificaţii istorice majore în legătură cauza marii trădări a Basarabiei de după instruire profesională, efectuată de cu Basarabia. 1990 a regimului Ion Iliescu. Am rugat specialiştii de marcă ai instituţiei, între Marele avantaj pe care îl are autorităţile româneşti să reacţioneze. care numesc pe Cristina Manolache, România în ochii cetăţenilor din M-am lungit, dar trebuia să explic. Isabela Cantemir, Daniela Biolan, Alin Republica Moldova, indiferent de Aşadar, ca să-l citez pe militarul Şeucaliuc. Să revin la vizita din mai origine etnică, este că a devenit de ani moldovean de la Ungheni, „Ştefan cel 2012 la Chişinău. buni stat membru U.E. Aceasta ar putea Mare n-a fost domn la România!!!”, ci Cum spuneam, am vizitat la fi magnetul, motivaţia care ar putea la Moldova. Adică, voia să ne zică Chişinău în mai 2012 trei mari licee şi o grăbi unirea Republicii Moldova cu soldatul cel mititel, una este Moldova şi şcoală profesională de fete. Liceele le- România: intrarea rapidă şi fără prea alta e România! Diferite! Străine una de am numit. Amintesc primirea mari eforturi în federaţia europeană alta! Scopul Moscovei de a îndoctrina extraordinară făcută delegaţiei noastre dacă se unesc cu noi. pe românii basarabeni a fost parţial de conducerea liceului „Alexandru cel Va permite Rusia să se petreacă atins. Dar nu pe vecie. În timp, numărul Bun”, unde am fost întâmpinaţi cu acest fapt? Iată întrebarea! Rusia să-şi celor care vor unirea cu România va pâine şi sare la intrare ca nişte oaspeţi ia acasă Transnistria, dacă o lasă creşte. Iar când vor depăşi 50%, nimeni de seamă. La fel de bine am fost Ucraina, şi să-şi vadă de marile ei şi nimic nu va putea opri reunificarea. întâmpinaţi şi la celelalte două licee. probleme care cu timpul se vor acutiza. În acest sens am fost eu la est de Prut Liceul „Alexandru cel Bun” fusese Pentru că, o ştiu din studierea Istoriei: de zeci de ori. La Chişinău, Soroca, construit din iniţiativa primului niciodată în derularea sa milenară, în Bălţi, Drochia, Orhei, Răzeni şi alte ministru de atunci, Vlad Filat (acum în Istorie, vreo mare putere, fie ea din localităţi. Am dăruit cărţile mele. Am închisoare), la marginea Chişinăului, nu antichitate sau epoca modernă, nu a ţinut discursuri la studenţi şi elevi. I-am departe de aeroport. scăpat fără a fi pedepsită pentru crimele rugat să aibă curajul de a privi spre Vest La liceul „Iulia Haşdeu” ni s-a şi fărădelegile comise. Or, în această şi nu spre Est ca părinţii lor, căci oferit un spectacol de gală oferit de privinţă, de departe, Rusia se afla în suntem una şi aceeaşi mare seminţie elevi ai instituţiei, cântece şi nelipsitele fruntea tuturor imperiilor care au traco-latină. şi inutilele versuri de diferiţi autori. dispreţuit viaţa şi libertatea unui număr A doua întâmplare, datează din Spectacolul a durat vreo trei ore. Eu am foarte mare de popoare şi naţiuni. mai 2012, când, director al Casei stat vreo oră, căci aveam programată o Iar când cineva, fie el şi buricul Corpului Didactic Botoşani fiind, am emisiune la radio „Vocea Basarabiei” pământului, aşa cum se crede Rusia, îşi condus o delegaţie la Chişinău, unde cu Eugenia Bulat-Săhărneanu. După aşează existenţa pe un şir infinit de am stat 3 zile şi 3 nopţi. Am vizitat emisiune, am revenit la liceul „Iulia crime şi genocide, judecata, pedeapsa, facultatea de Istorie din Chişinău şi Haşdeu”, tocmai când spectacolul, hai să-i zicem divină, chiar dacă câteva licee extraordinare precum „Iulia inutil şi demodat, se încheia. întârzie, nu va putea fi ocolită. Haşdeu”, „Alexandru cel Bun”, „Mihai La masa oferită de gazde, adică de De luat aminte! Numărătoarea Viteazul” din acelaşi oraş. conducerea liceului „Iulia Haşdeu”, s- inversă pentru Rusia a început…! Vizita noastră se încadra într-un şir au ţinut scurte cuvântări. Directoarea GICU MANOLE succesiv de activităţi comune Botoşani liceului de care vorbesc n-a ezitat să ne

https://biblioteca-digitala.ro pune bagajul (burdușit de cărți) în pântecele mașinii, îmi ia 30 de lei și îmi cere numele, pe care îl trece într- în anul Centenarului Marii Uniri un tabel. Mi se pare un abuz, dar, în- (I) tr-o lume încă nedezghețată de sovie- Drum printre Obcini tism, aceste reflexe par a fi normale. Dovedesc plecarea în 12 mai, la Reușesc să comunic cu el, deși e de- orele 10.30 de la Autogara Voiajor, osebit de iritat că sunt român. Vor- din Târgu-Mureș. Suntem câțiva oa- bește o română de graniță (o română meni în autobuzul gol ca o conservă. de margine, aș vrea să zic, dar mă Drumul spre Suceava e estimat să abțin). Eu vreau să intru în țara mea, ______dureze 8 ore. Încetuc, printre dealuri care între timp a devenit a lui. Îi cer îndesați, iar femeile tinere sunt cu arhitectura românească a fânului să îmi schimbe 10 lei, ca să am bani frumoase, zvelte și destul de lipsite de din viitor, simt cum, în sfârșit, după măcar de un bilet de troleu. Îmi dă 70 personalitate. Cel puțin aceasta e ce mi se descarcă de tot telefonul de grivne, în bancnote micuțe, îndesa- prima impresie, după câțiva oameni mobil, pot privi. Peisajul e splendid, te ca și el. Înaintăm prin cețurile Țării văzuți. Plecăm. Urmează următoarea lăfăit în fața mea cu o voluptate greu de Sus a Moldovei, pe care unii au vamă. Mai așteptăm puțin. Nu am de descris, în ciuda geamului murdar, numit-o impropriu Bucovina, așa luat multe cărți cu mine, de teama să cu solzi. Bistrița. Vatra Dornei. Gura cum, atunci când furi un copil, îi nu îmi fie confiscate, mai ales că Humorului. Orașele par goale, schimbi numele sau, când furi o ma- două din trei au pe pagina de gardă aerisite, dar pline de liniștea șină, îi schimbi plăcuțele de înmatri- simbolurile României Mari, ale binefăcătoare tot mai greu de găsit și culare, ca să i se piardă urma în isto- României firești. Trecem frontiera și la care tânjim îndelung. Șoferul are riografie și, deci, în istorie. Tragedia înaintăm prin peisajul neschimbat. El aerul reținut, dar amabil (probabil e e, totuși, mult prea grea ca să poată devine altul abia când întâlnim clădiri învățat și a văzut multe). La Vatra suporta astfel de comparații...Am în pe care inscripțiile sunt cu alfabet Dornei coboară un om foarte sărac, telefon afișul evenimentelor pregătite chirilic. E interesant cum peisajul se încotoșmănit în plăsoaie, pe jumătate la Cernăuți: conferința de la schimbă nu atât prin faptul că apar beat, pe jumătate trist. Nu știu de ce, Universitate (despre Eugen Ionescu) zone locuite, clădiri în devălmășie, ci dar am impresia că șoferul l-a dus pe și cea de la Centrul Cultural Român prin faptul că limba nu mai e a ta și, jumătate din suma biletului, de milă. Eudoxiu Hurmuzachi (despre Ioan cu atât mai mult, nici alfabetul. Ceața Coboară direct într-o casă care stă Alexandru), menită a prefața lansarea se ridică încet-încet și ne apropiem de într-o rână, unde îl așteaptă o familie cărților mele. Nu îl urc pe facebook Cernăuți mai repede decât mă aștep- numeroasă și ca vai de ea. După ce decât după ce trec granița. Ca să nu tam. Începe o ploaie măruntă, dar se- ajung la Suceava, trag la Continental am surprize și să ajung fără cărți. nină. Îmi amintesc versurile lui și, prin amabilitatea fiicei autorului Eminescu: (venită de la Paris), văd Proștii sub Vama de la Siret Și era ploaie cu senin clar de lună (în premieră, în regia Ne apropiem de vamă cu Senin cu ploaie, Ancăi Bradu) în debutul ediției de autobuzul, care scârțâie din toate Salcâmii ramurile-nclin anul acesta a Festivalului Matei încheieturile. Pașapoartele ne sunt Și le îndoaie. Vișniec de la Teatrul Municipal Matei verificate, șoferul se uită la poze E cea mai frumoasă stare în care Vișniec (Merită din plin Matei această înaintea vameșului. Intră cei doi puteam ajunge în Țara de Sus a onoare pe care nu știu să o mai fi vameși, iau pașapoartele și dispar cu Moldovei… avut, în timpul vieții, un dramaturg ele. Aș dispărea și eu, vorba unui vers român la el în țară!). Piesa e bine al lui Adrian Păunescu, cu granița-n Strada Domnească jucată și regizorul a făcut tot ce a desagi. Revine doar unul dintre ei, Odată ajunși la autogara din Cernăuți, putut ca să îi reducă din datare. Mă după vreo zece minute, lasă încerc să aflu de unde pot lua troleul învârt prin centru, pe la casele de pașapoartele și pleacă. La 15 oameni ca să ajung pe pietonala Olha Koby- schimb. Nimeni nu are grivne să îmi care suntem în autobuz, 5 pașapoarte lianska, fosta Stradă Domnească. Un vândă. Nici măcar bișnițarii din piață. sunt românești. Unii dintre cei care își taximestrist mă agață. Îl întreb dacă Toți mă privesc de parcă Ucraina ar fi recuperează pașapoartele ucrainiene primește lei, căci grivne am doar o țară îndepărtată sau nici nu ar fi o vorbesc între ei în ucraineană și, după pentru un bilet de troleu, nu cât pen- țară, ci un compromis istoric. Poate pauze lungi, izbucnesc (cu aceiași tru un taxi. Omul e român și acceptă. că este, poate că logica lor e bună, iar interlocutori) în română. E o română Îmi spune că taxiul face cam 15 lei. a mea e strictă, geopolitică. Lentoarea frumoasă, ușor nevorbită, prin ritm, Îmi povestește puțin viața lor și privirii lor nu știu dacă are treabă cu dar fără accent. Nu am mai auzit de despre oraș. Orașul e plin de afișe și o sărăcia sau cu stagnarea. Probabil, cu multă vreme o română atât de ploaie măruntă, care strălucește pe ambele. Mă urc a doua zi în limpede. Probabil, cu cât nedreptatea caldarâmul de piatră de râu, deșălat autobuzul care mă duce la Cernăuți, ocupantului vremelnic apasă mai tare, pusă (între timp), austriacă. Trecem un autobuz vechi, sovietic, răpănos și cu atât, în formă creștină, limba se pe lângă o biserică frumoasă și pe murdar. Șoferul, un ucrainean mic, filtrează isihast. Privesc chipurile lângă bustul lui Paul Celan (urât) și îndesat, cu mustață tipică, îmi dă oamenilor din această rată jalnică, iar ne trezim pe pietonala Cernăuților. semne că nu e român. Îi vorbesc clar unora li se văd trăsăturile nobile. Cobor, îmi iau bagajul și îi las → și lent în română. Nu mă clintesc. Îmi Ucrainienii sunt, în general, mici și DARIE DUCAN

https://biblioteca-digitala.ro șoferului 20 lei, cu un mic ciubuc, și dă oamenilor puterea să nu-și uite început implantările masive de pentru amabilitate. O iau încet, prin ei înșiși istoria și să-i facă și pe străini populație străină pentru ploaia măruntă, cu o valiză de cărți, să nu uite că se află într-un oraș care, deromânizarea acestei părți de spre Centrul Cultural Român Eudoxiu încă de la atestare, din vremea lui Moldovă) nu au făcut: interzicerea Hurmuzachi. Bucuria face să mă pot Alexandru cel Bun, a fost românesc. limbii române în școală. În regiunea lua după muzica noastră populară, Se face seară... de atâtea dansuri. În Cernăuți, mai există 63 de grădinițe, care se aude pe toată strada: am picat vitrina Centrului Cultural Român se școli și licee în care se predă numai bine, la parada costumului află o hartă mare a României românește. În Transcarpatia popular românesc. Ajung în fața Reîntregite, cu- în prim-plan, ceea ce (Maramureșul istoric) mai sunt centrului nostru, unde sunt câteva unii numesc Bucovina (nume dat de câteva, dar de acestea ne vom ocupa sute de oameni în straie populare, ocupant). Înăuntru, se află un în curând, precum și în zona Odesei, veniți de la Crasna, Voloca, Boian, restaurant, o frescă mare reprezentând în așa-zisa limbă moldovenească. din satele dimprejur, din România și intrarea în Alba Iulia a marealui Rezistența lor reală, în contextul în din Republica Moldova. Nimeni nu voievod unificator Mihai Viteazul, iar care cam 13-14 % dintre cernăuțeni are baiul ploii mărunte, ci toată lumea alături o librărie cu carte românească mai sunt romîni, e remarcabilă și petrece, dansează și simte voia bună, foarte bună, uneori chiar rarități: plină de un cald devotament pentru de acasă. Doar câte un trecător ediții frumoase din Nicolae Iorga limba română, mai mult decât ucrainean traveresează mulțimea, în (unele accesibile), Antim Ivireanul jertfitor. Un domn distins îmi spunea contrasens, ascunzându-și iritarea. etc. – pe Calea Victoriei, în buricul că ar trebui duse cărți de basme, că, Asta o dată pe an, că - în rest – e Bucureștilor, ar fi greu de găsit - la dacă prima rugăciune și prima complicat să fii român: disprețul și noi se vând licențele date la pensie ale poveste sunt în limba română, copilul privirea de deasupra (le-aș numi lui Lucian Boia! Cultural, cu toate e câștigat, e întors din asimilarea ungurești nemeșe) sunt la ordinea greutățile evidente, Cernăuții ar putea deliberată ocupantului. Situația e cu zilei. La microfon, se aude vocea lui să ne dea lecții de determinare atât mai critică cu cât, în lipsa unei Vasile Tărâțeanu, sufletul cald și culturală și de patriotism luminat, mai majorități (măcar relative) a aprig al românilor cernăuțeni, care, ales într-o epocă de fals relativism populației românești, România nici fără să știe că am ajuns și stau și eu identitar, când, din păcate, chiar nu își poate pune problema într-un colț de piață ca să îi observ profesori universitari corupți recuperării acestui teritoriu care i se fără să mă recunoască, anunță venirea sufletește (Bucureștii în care am cuvine din punct de vedere istoric. Ce mea, venirea unui tânăr poet român, învățat sunt martori!) cultivă un soi se poate face, se poate din punct de de la Paris, în cuvinte frumoase, de greață față de românism (unii bine vedere cultural și identitar. Cât mai laudative. Cunosc și recunosc oameni remunerați pentru asta). Cultural, mulți oameni de cultură să întrețină în fața Centrului Cultural Român. recunosc că mă simt la Cernăuți mai legături cu românii de acolo. E Consuli de toată distincția și eleganța, acasă decât la București. Oamenii (o necesară carte românească, dar și care fac tot ce pot (pe cale mână de oameni, până la urmă, care ajutor politic. Cât poate să facă diplomatică și chiar personală) pentru se chinuie din răsputeri să facă ce ar Eminescu, de acolo din mit, nu românii de acolo, într-o poziție trebui să facă statul român!) nu au ajunge. Trebuie statul român să politică nu totdeauna ușoară și în căzut în iluzia europenismului care intervină cu fonduri pentru virtutea tratatelor existente, profesori poate însemna direct europenism, fără inaugurarea unui Institut Cultural de literatură de o căldură sufletească să însemne românism, ca și când ai Român Aron Pumnul. E mult mai rar întâlnită. I-aș aminti pe doamna putea iubi o mamă abstractă înaintea necesară (prioritară chiar!) înființarea Eleonora Moldovan, pe domnul mamei care te-a născut (apropo, unei filiale a ICR acolo unde cultura Edmond Neagoe, cu care am avut Adrian Păunescu are o poezie română se chinuie să nu moară( în onoarea și plăcerea să discut personal, dedicată lui Nicolae Manolescu, teritoriul ei de drept) decât acolo unde pe doamna profesoară Lora Bostan despre așa-zisa natură de-a doua, nu (în Occident) e doar unealtă politică (care mi-a spus că, vorbindu-le cred că îi face plăcere criticului să și- și ciur cultural al cărui criteriu nu e studenților despre teatrul absurdului, o amintească...) nicidecum estetic, ci ideologic (a se se referă deseori și la Marin Sorescu, vedea Parisul, a se vedea Berlinul remarcă excelentă și pe care nu știu Adevărata rezistență culturală etc.). Abia atunci ICR va fi util și câți profesori de literatură din Rezistența culturală a românilor devotat culturii române, când va România o fac, preluând tale quale din zona Cernăuților e legată de inaugura o filială la Cernăuți și, forma strict franțuzească a acestei Centrul Cultural Român Eudoxiu eventual, una la Solotvino și etichete, până la urmă...). De Hurmuzachi, al cărui suflet mare și Voivodina (în Serbia). Înainte de a asemenea, Gina Puică e o prezență generos este academicianul Vasile ajuta diaspora artificial creată și universitară de toată lauda, care a Tărâțeanu, scriitor, publicist, omul provizorie, statul român ar trebui să înțeles necesitatea de a merge de la care se luptă de ani de zile (nu chiar ajute ceea ce numai printr-o siluire Universitatea din Suceava și a se singur) pentru firescul drept de a-și atermenului s-ar putea numi diasporă: ocupa de Lectoratul de limbă română vorbi limba și de a o învăța în școli, teritoriile românești care nu au avut al Universității din Cernăuți (am avut mai ales când noua lege a educației șansa de a se păstra în interiorul ocazia să ne cunoaștem la Paris, cu din Ucraina, abuzivă, tendențioasă și patriei-mame. Atât ar trebui făcut în ceva timp în urmă). Am ajuns într-un violentă (prin articolul 7), vrea să îi Anul Centenarului, dincolo de toată moment deosebit care pare că dizolvă împiedice să facă ceea ce nici fala care va trece, și ar fi destul. chinurile vieții de peste zi, dar care le sovieticii, nici austriecii (care au Va urma...

https://biblioteca-digitala.ro Convorbiri duhovnicești Cina din casa lui Simon Leprosul ascultăm ce vorbeau oamenii prin a fost o cină a recunoștinței. Simon a piețe, prin târguri și pe ulițe în zilele vrut ca semn de recunoștință că l-a acelea, am afla că toți vorbeau despre vindecat să-i ofere și el masa sa, casa faptul că, în Betania, Iisus din sa, iubirea sa binefăcătorului său, Nazaret a înviat un om mort de patru Domnului nostru Iisus Hristos. zile. Vestea aceasta a mers peste toată Ne relatează Sfântul Evanghelist cetatea și împrejurimi, încât, auzindu- Ioan că la această cină au participat se că Iisus și apostolii Săi au ajuns în Lazăr și cele două surori ale sale, Betania, mulțime mare de oameni s-a Marta și Maria. Și vedem un fapt fără îndreptat spre Betania, să-L văd pe precedent, când Maria, sora lui Lazăr, Iisus și să-l vadă și pe Lazăr cel ia un vas de alabastru cu mir și din el înviat. toarnă peste picioarele lui Hristos și S-a golit cetatea Ierusalimului, s- le șterge cu părul capului ei. a golit templul. Templul era pustiu.

„Hristos nu se odihnește în Cum vă spuneam avem mărturii Oamenii se îndreptau spre Betania. zidurile unei cetăți, ci Hristos Se că de multe ori Hristos a intrat în casa Lucrul acesta i-a făcut pe preoții de la odihnește în inima curată a lui Lazăr și a surorilor sale, dar templu să intre, aș putea spune, în omului.” niciodată nu avem mărturia că una panică. Își vedeau credința și din surori i-ar fi turnat mir pe cap sau rânduielile lor de la templu pierdute, L.C.: Înaltpreasfințite Părinte pe picioare. Oare de ce a făcut acum compromise. Oamenii se îndreptau Mitropolit, să presupunem că ne Maria, sora lui Lazăr, lucrul acesta? spre altceva. În clipele acelea, Betania aflăm în Duminica Floriilor, la L-a făcut tot în semn de recunoștință, strălucea mai mult decât templul din întâmpinarea Domnului nostru Iisus căci nu cu multe zile în urmă, îl Ierusalim. Așa se face că fariseii și Hristos, în ziua intrării Sale în înviase pe fratele lor Lazăr. Iată, deci, cărturarii îi spun lui Iisus să-și certe Ierusalim. de ce aș spune că această cină a fost o ucenicii. Hristos le răspunde: Dacă ei Îps. Ioan: Să ne alăturăm cină a recunoștinței din partea lui vor tăcea, pietrele vor vorbi. mulțimii care l-a întâmpinat pe Simon Leprosul și din partea Mariei La acel moment, în Ierusalim era Hristos când se îndrepta spre și a surorii sale, pentru că îl înviase dislocat un număr important de ostași Ierusalim, când se pregătea de unul pe fratele lor. romani care să supravegheze tot ce se din marile acte ale dramei care a L.C.: Înaltpreasfințite Părinte, ar întâmpla la templu, în acea perioadă mântuit lumea. Într-o zi, precum fi interesant de știut care era dinainte de Paști. sâmbăta Floriilor, Mântuitorul se atmosfera în cetatea Ierusalimului la Romanilor le era teamă că oprise în Betania cu sfinții Săi vremea aceea. această mare mulțime, adunată la apostoli și au fost primiți, oferindu-li- Îps. Ioan: Atmosfera de la Ierusalim Ierusalim, ar putea să declanșeze o se o cină, în casa lui Simon Leprosul, în zilele acelea era cu totul deosebită. revoltă împotriva lor. Romanii din Betania. Mii de oameni fremătau în jurul cunoșteau foarte bine toată rânduiala Poate veți zice de ce n-a cinat cetății Ierusalim. Mii de iudei erau de la templu, dar de data aceasta oare în casa celui pentru care a plâns veniți din toată lumea pe unde erau ei vedeau că se întâmplă ceva cu totul la mormânt, în casa lui Lazăr și a răspândiți în vremea aceea, din întreg neobișnuit și de neînțeles pentru ei. surorilor sale, Marta și Maria. Logic Imperiul Roman. Mulți erau veniți Astfel, ei vedeau că în loc să vină vorbind, în casa lui Lazăr și a pentru sărbătoarea Paștilor care era oamenii spre templu, pleacă în altă surorilor sale, a poposit de mai multe, peste șase zile. parte, spre Betania. Atunci intră și ei dar nu ne este menționat în nicio Dacă am putea coborî acum puțin în panică, fiindu-le teamă ca nu evanghelie că s-ar fi oprit vreodată în prin cetatea Ierusalimului și să cumva în Betania să se creeze un pol casa lui Simon Leprosul. ______de putere, un centru de putere, ca să Cine o fi această persoană de l-a răstoarne stăpânirea romană din acea reținut istoria sfântă? Înclin să cred că zonă. Așa se face că în momentul Simon Leprosul era unul dintre cei acela, găsim o apropiere mai mare vindecați de Hristos de lepră. Noi am între Sinedriu și stăpânirea romană. auzit și ni s-a relatat în evanghelie L.C.: Pentru sărbătoarea despre vindecarea celor 10 leproși. Floriilor, imaginea cunoscută din Nu cred că Simon era unul din cei 10. icoane este aceea a Mântuitorului Dar aflăm din evanghelie că ori de șezând călare pe un mânz, înconjurat câte ori Hristos le vorbea mulțimilor, de mulțime. Vă rog, Înaltpreasfințite la sfârșit, consemnează evangheliștii Părinte, să ne vorbiți despre aceasta. că pe toți bolnavii i-a vindecat. Este Î.P.S. Ioan: După cum știm din posibil ca și pe acest Simon, bolnav relatarea Sfintelor Evanghelii, Hristos fiind de lepră, să-l fi vindecat Hristos. intră în Ierusalim așezat călare pe un Oare în toată țara lui Israel, în vremea mânz al asinei. Aici se împlineau aceea, se aflau doar 10 leproși?! Erau cuvintele rostite de Profetul → mulți. Și toți aceia care s-au întâlnit A consemnat cu Hristos au fost vindecați de orice LUMINIȚA CORNEA boală erau cuprinși.

https://biblioteca-digitala.ro Amvon Un preot a spus într-o zi că se va face la Biserica unde slujea, o colectă pentru o femeie căreia i se amputaseră ambele picioare. Ea avea Vreau să vă aduc aminte iarăși de nevoie să-şi cumpere un cărucior. milostenie, spunea Părintele Cleopa - „Am luat şi am pus bani puţini în Dumnezeu să-l odihnească - că nimic colectă, povestea parohul. Îmi dă- nu poate apropia inima de Dumnezeu deam seama ruşinat că mare lucru nu ca milostenia, scria Sfântul Isaac am adunat. Am văzut apoi că a apărut Sirul. Iar când dai, să nu-ţi pară rău. o fată în biserica noastră. Era şi ea tot Să dai cu bucurie că lângă tine e înge- într-un picior, căci celălalt îl avea am- rul care te scrie în cartea cu faptele putat şi umbla în cârje. Şi a venit acea bune. Iar dacă îţi pare rău, nu te poate tânără în cârje, fără un picior, a ajuns scrie, că te îndoieşti în inima ta. Şi lui în faţă (că la noi colecta se adună în Dumnezeu nu-i plac îndoielile. Dum- faţă, acolo vin oamenii şi pun banii --Uite, tu nu ai bani, nu trebuie nezeu e drept şi bun şi vrea să fim şi într-o farfurie). Mi-am dat seama că să dai tu; lasă că mai facem colectă şi noi la fel. Sfântul Ioan Gură de Aur avea nişte haine ponosite, dar mai po- o să adunăm bani pentru femeia spune în acest sens că: "…milostenia seda ceva. Avea doi cercei; erau cer- respectivă. Nu trebuie ca să dai tu n-a fost lăsată pentru cei ce primesc, cei primiţi de la mama sau de la bu- cerceii aceştia, ia-ţi cerceii înapoi. ci pentru cei ce dăruiesc, nu pentru nica ei, căci era un model vechi, erau Fata s-a întors spre slujitorul bisericii cei ce iau, ci pentru cei ce dau, fiind- doi cercei din aur. Şi i-a scos de la şi cu o voce foarte calmă i-a spus: că aceştia, câştigă mai mult", urechi şi i-a pus acolo în cutia aceea, -Părinte, eu nu v-am dăruit dum- deoarece "…nu dai atât cât iei! Dai după care şi-a târât cârjele şi a plecat neavoastră cerceii aceştia, eu i-am argint, şi primeşti Împărăţia cerurilor. afară. Eu atunci, în momentul acela, dăruit lui Hristos. Aşa că dumnea- Povestea următoare, e una care când mi-am dat seama ce haine are pe voastră nu mi-i puteţi da, că nu-s ai ne vorbeşte despre această virtute pe ea, am realizat că de fapt ea dăduse dumneavoastră! care e bine a încerca să o practicăm tot. Ea avea un picior tăiat. Preotul s- Şi încet, încet, târându-şi cârjele cu toţii. Să ne aducem aminte că a dus şi a luat cerceii din farfurie şi a (şi nu am mai văzut-o de atunci), a atunci când oferim un dar cuiva, îi fugit după ea; ieşise pe uşă afară, căci plecat… dăm de fapt lui Hristos. era sfârşitul slujbei, şi i-a spus: PR. GHEORGHE ȘINCAN

______

Convorbiri duhovnicești întru numele Domnului, Împăratul lui așteptare a aratării, de venire a unui →Zaharia despre acest moment, Israel! Sunt cuvinte pe care le rosteau împărat. Atunci vă spun că noi, când spune: Bucură-te, fiica și sunt scrise în Psalmul 117. astăzi, ne aflăm în timpul așteptării, Ierusalimului, că iată vine Împăratul De la vârsta de 12 ani, putem arătării Domnului nostru Iisus tău la tine, pe un mânz al asinei! spune că, aproape cred eu, de fiecare Hristos. Așa se cheamă timpul acesta. Cine intra într-o cetate pe un asin sărbătoare de Paști, Hristos, care de În fiecare zi, noi așteptăm să se arate era considerat un om al păcii, că vine acum locuia în Nazaret, venea la din nou Mântuitorul nostru Iisus cu pace în acea cetate. Dacă ar fi Ierusalim. Ei! niciodată n-a fost Hristos. De aceea, vă îndemn să vă intrat șezând pe un cal, ar fi însemnat întâmpinat așa cum a fost întâmpinat bucurați așa cum îndemna Sfântul că vine să cucerească cetatea aceea, de data aceasta. De ce? Pentru că Apostol Pavel: Bucurați-vă! Și vă vine cu război. Dar Hristos n-a venit acum se apropiau zilele când se spun că unul din mesajele sărbătorii în Ierusalim să cucerească zidurile ei. încheia unul din actele dramei care a de Florii este și acesta: să vă bucurați Hristos a venit în Ierusalim să mântuit lumea. Ați văzut că în text întru așteptarea Împăratului nostru cucerească inima Ierusalimului, să spune: Bine este cuvântat cel ce vine Iisus Hristos. cucerească inimile celor pentru care a întru numele Domnului, Împăratul lui Însă de data aceasta Hristos nu va venit în lumea aceasta să pătimească Israel! Hristos a fost primit ca un mai veni din Betania, ci va veni din și să-i mântuiască. rege care intră într-o cetate. Cer, nu însoțit de mulțimea care-L Iată ce n-au înțeles oamenii de În limba greacă, momentul înconjura atunci, ci însoțit de îngerii atunci. De ce a venit Hristos în acesta când o cetate era vizitată de un Săi din Cerul bucuriei Sale. Ierusalim? Să-i cucerească inima, nu rege, actul acela se numea parusie, Iată în ce parte, și unde, și de zidurile, pentru că Hristos nu se care se traduce în limba noastră unde, trebuie să-L așteptăm noi, odihnește în zidurile unei cetăți, ci arătare, deci am putea spune că astăzi, pe Hristos! Hristos Se odihnește în inima curată a sărbătoarea Floriilor are și conotația Așa cum L-au așteptat cei de omului. arătării Împăratului Hristos, cel ce s- atunci să intre în cetate, așa și noi, Ați văzut că oamenii și pruncii, a arătat cetății și mulțimilor care se astăzi, zi de zi, ceas de ceas, trebuie cum relatează Sfânta Evanghelie, aflau atunci în împrejurul ei. să-L așteptăm să se arate, venind pe rosteau cuvintele: Osana întru cei de Dar cuvântul acesta parusie mai norii cerului, înconjurat de sfinții Săi Sus, bine este cuvântat cel ce vine are și sensul de așteptare – de îngeri .

https://biblioteca-digitala.ro Pictarea în icoane a Maicii În toamna anului 1861, tânărul Domnului în Biserica Ortodoxă se face Grigorescu pleacă la Paris unde intră la într-o formă care conduce pe credincios Școala de Belle-Arte, frecventând Pretutindeni bisericile creştine la marea taină care s-a săvârşit prin Ea atelierul lui Sebastien Cornu, unde este ortodoxe, paraclisele şi casele – adica la întruparea Fiului lui coleg cu Renoir. Conștient de propriile- credincioşilor sunt împodobite cu sfinte Dumnezeu. Icoana Maicii Domnului nu i lacune în formația artistică, va studia icoane. Mărturii ale credinţei şi evlaviei reprezintă pe Fecioara Maria înainte ca în primul rând desenul și compoziția. creştinilor, icoanele s-au păstrat cu Duhul Sfint să vină peste Ea şi puterea Părăsește însă curând acest atelier și, sfinţenie din cele mai vechi timpuri Celui înalt să o umbrească. Numai după atras de concepțiile artistice ale Școlii pînă în zilele noastre dovedind ce harul lui Dumnezeu s-a pogorât peste de la Barbizon, se stabilește în această statornicia Bisericii în credinţa cea Ea, a devenit cu adevărat Născătoare de localitate, desăvârșindu-și educația adevărată. Ele învaţă necontenit Dumnezeu. pictorală prin asimilarea experienței adevărurile de credinţă ortodoxă, asa Învăţătura Bisericii noastre este clară în unor artiști ca Millet, Corot, Gustave cum au fost formulate de către Sfânta formarea tipului de iconografie a Courbet și Théodore Rousseau. Biserică şi cum au fost trăite de către Sfinţilor şi a martirilor, care au trăit Participă la numeroase expoziţii la mulţimea credincioşilor de-a lungul „viaţa cea nouă în Hristos” şi luptând Paris, devenind un artizan al veacurilor. Ca un izvor nesecat şi un au câştigat în această viaţa „cununa cea impresionismului. tezaur duhovnicesc neîmpuţinat, nestricăcioasă a vieţii celei cereşti”. În anii 1873-1874 face călătorii de sfintele icoane cheamă pe fiii Fiecare sfânt a devenit pentru creştin un studii în Italia (Roma, Napoli, Pompei), credincioşi ai Bisericii la desăvârşire. model de renaştere în Hristos Grecia și la Viena. În 1877 este Închinarea la sfintele icoane ale Sfânta Biserică ne învaţă să convocat să însoțească armata română Mântuitorului, Maicii Domnului, cinstim şi Sfintele icoane. aşa cum în calitate de „pictor de front”, îngerilor şi sfinţilor este o învăţătură de limpede aflăm şi din hotărârea celui de- realizând la fața locului în luptele de la bază a Bisericii Ortodoxe. Icoana al şaptelea Sinod ecumenic. Nu ne Grivița și Rahova desene și schițe, ce reprezentând pe Mântuitorul Iisus închinăm materiei, ci celui ce este vor sta la baza unor compoziții. Hristos este o mărturie a faptului ca înfăţişat în icoană, după cum nu ne Icoanele pictate de Nicolae Fiul lui Dumnezeu s-a întrupat cu închinăm materiei din care este făcută Grigorescu sunt simple, fără culori adevărat. evanghelia, nici materiei crucii, ci ţipătoare se remarcă prin frumuseţe Este adevărat că „pe Dumnezeu chipului crucii…Cinstitea dată ei se adevărată şi modestie. Aces har primit nimeni nu L-a văzut vreodată” (Ioan 1, urcă spre Fiul lui Dumnezeu Sfintele de un român iubitor de neam ne 18), dar aşa cum explică în continuare icoane pot deveni şi scriptura celor mai luminează cu o altfel de cunoaştere a lui Cuvintele Sfintei Scripturi: „Fiul cel puţin instruiţi dintre credincioşi, Dumnezeu : însemne care să elimine Unul-Născut, care este în sânul Tatălui respectiv a celor ce nu ştiu carte. păgâneasca necredinţa a celor acela L-a făcut cunoscut”. Pe Sfintele icoane arată sfinţenie, pietate, necredincioşi. Dumnezeu-Tatăl L-a făcut cunoscut smerenie, cucernicie, fugă de păcate, Un imbold neprețuit pentru Fiul Său prin întruparea Sa. În arată sârguinţa spre cele înalte, păstrarea patrimoniului cultural al răspunsul dat de Mântuitorul la reprezentând că omenescul din sfinţi picturilor de biserici ne este dat, nouă, rugămintea lui Filip „Doamne arată-ne este îndreptat spre dumnezeiesc. românilor, de Sfântul Părinte Arsenie nouă pe Tatăl şi ne este de ajuns”, El Deseori, icoanele sunt împodobite Boca. S-a născut la Vața de Sus, precizează: „De atâta vreme sunt cu voi cu motive de artă populară românească, Judetul Hunedoara. Viața, în cea mai şi nu M-ai cunoscut Filipe? Cel ce M-a demonstrând simţul pentru frumos mare parte a petrecut-o la Mănăstirile văzut pe Mine, a văzut pe Tatăl” (Ioan credincioşilor Bisericilor noastre. Unul Sâmbăta și Prislop, dar și în temnițele 14, 9). Întruparea Domnului, aşadar, ne- dintre cei mai renumiţi pictori iconari comuniste, fiind urmărit de securitate. a dat dreptul să-L pictăm în icoane, fără este Nicolae Grigorescu. Încă de la începutul anilor 1960 a pictat ca aceasta să însemne că despărţim După o timpurie ucenicie (1848- Biserica Sfântul Elefterie și Biserica trupul Său de dumnezeirea Sa, pentru 1850) în atelierul pictorului ceh, Anton Boteanu din București. că icoana ortodoxă nu-L înfăţişează Chladek, lucrează icoane pentru În satul Drăgănescu din Județul numai după frumuseţea naturală, ci mai bisericile din Băicoi și mănăstirea Giurgiu, în perioada 1967-1982, ales într-o formă care să conducă pe cel Căldărușani. În 1856 realizează Părintele Arsenie Boca a pictat Biserica ce o priveşte la adevărul credinţei compoziția istorică Mihai scăpând Sfântul Nicolae, apoi a trecut la ortodoxe că Hristos cel întrupat este stindardul, pe care o prezintă construirea Complexului Monahal de la Dumnezeu adevărat şi om adevărat. domnitorului Barbu Știrbei, împreună Sinaia. Cu un adânc spirit de sfințenie Dacă n-am înfăţişa pe Iisus Hristos în cu o petiție prin care solicită ajutor și credință, de clarvăzător și profet, icoane ar însemna că negăm firea Sa financiar pentru studii. amintirea Părintelui Sfânt, Arsenie cea omenească, viaţa Sa pe pământ şi În anii 1856-1857 pictează Boca, rămâne mereu vie în inimile răstignirea. biserica nouă a mănăstirii Zamfira românilor. Cele spuse despre sfintele icoane (județul Prahova), apoi, până în anul PROF.DR.LUCRETIA BOGDAN reprezentând pe Mântuitorul sunt în 1859 biserica mănăstirii Agapia, iar ______strânsă legătură cu cele ce înfăţişează între 1859-1861 biserica parohială din pe Maica Domnului. Dacă negăm Puchenii Mari, Prahova (cu excepția BIBLIOGRAFIE calitatea Maicii Domnului de Născătore tamburului turlei mari, pe care nu apucă de Dumnezeu, înseamnă că nu primim să îl mai picteze datorită plecării la Internet, wilkimedia învăţătura Sfintei Biserici despre Paris). La intervenția lui Mihail Carte de învăţătură creştină-ortodoxă, întruparea Fiului lui Dumnezeu. Maica Kogălniceanu, care îi apreciază Ed. Institutului Biblic şi de Misiune al Domnului n-a născut pe omul Hristos, calitatea picturii, primește o bursă Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, cum zicea Nestorie, ci persoana Fiului pentru a studia la Paris. 1978 şi Cuvântului lui Dumnezeu.

https://biblioteca-digitala.ro Sevraj Îi dau căldura mea, în pui îmi pun speranţa, Dimineţi cu ochii cârpiţi iar el îmi spune mac, scutură în balcoane cearceafuri nu piu, cum m-aşteptam, din care curg visuri fierbinţi. şi chiar mai mult, se-avântă fără minte pe lac, Pe scări sub neoane pe patru etaje – de lacrimile mele, tălpi date la rindea, depozit de piele – de visul meu nu-i pasă, femeia cu trei plozi din trei mariaje pe mal, fără regret, mă lasă. şterge şuşoteli, rumeguş de pingele. Dar parcă m-ar chema…

L-aş însoţi, lacul preţ ar fi, La gheena cu resturi de viaţă se bat al dragostei ce-i port… şobolani cu pisici, câini fără curţi cu boschetari nedormiţi, După cutremur copii nedoriţi înţărcaţi, cât e verde şi-i păstrează Pereţi pentru cioburi de servicii de masă, amintirea verii, cu absenţe geometrice intarsii sărite din bătrâne bufete, cu umbra de verbe la capul puterilor moţuri tăiate prinse cu aţă, sub care numele propriu dau intimitatea pe faţă. iubiri dosite în cutii de pantofi, se leagă, de la ţărm cu orizontul, Carbonizate uimiri, cartofi refuzaţi de budinci, de la tăcerea umbrei cu cerul, urme ale nopţilor, zilelor, sentimente expirate cu panglici, de la mister cu misterul… pata difuzorului borcane cu zacuscă de amintiri, legat la radioficarea locală biberoane cu lapte brânzit Frumoşii vânători bâjbăie axiome şterse. Lui Mircea Iorgulescu ejectaţi de etaj. Se încarcă în camioane Ce pânde, câtă risipă! Până când Sevraj. bufete cu perdeluţe în geam, stelele – n-aveam timp să le privim - moloz de vieţi măsurate ne întorceau spatele, nouă, În afara oraşului cu ceasuri pisate curioşilor vânători de iluzii, serviciu, trei mese pe zi. de nu ne mai puteam ascunde Din ochii căprioarei Vânăt vânt târziu. pe după ceva, nici pe după noi… plouă pe fruntea ierbii, Câini fără curţi, pe umbre de lup, Şi ce sărbători încingeam! cu stăpâni pierduţi, pe urmele iepurelui, Nici nu ştiam, cât de tineri eram, urlă a pustiu pe tâmpla melcului, ardeam în devastatoare incendii, spre puncte cardinale fumegoşi înspre nori, ne stingeam pe mireasma tăcerii, Nord-Sud, Est-Vest... cu poeme, pline de noi, rouă. grei de proza furtunilor, strigoi, Nimic în rest. zănateci, ne simţeam uriaşi, Singură albina, Veghe râzând cu poftă de noi, de pază mierii. eroi trecători prea degrabă Uleiul şi candela miroase a în himerice chipuri, rătăcind În urma roţilor, şanţul soldatul plecat la război. pe mişcătoare nisipuri mustind de mormoloci. Fotografii cu marginile arse În tremurătoare oglinzi păstrează glasul său, pe închipuite mări spre piscuri, baloane de săpun… aştrii îşi aranjează ţinuta. îmbrăţişări alunecoase sub gheaţă, umbre pe alb, lacrimi împietrite, A nins, urmele noastre s-au şters, Brazii privesc de sus obrazul ars de soarele de-acasă, stelele, acum avem timp, le vedem, pe urmele celor plecaţi în oraşe... verde înghiţit de ninsoare... frumoase străine şi reci povestesc. Cât doare! Clocind Uleiul Glastre

mângâie obrazul icoanei M-am hotărât să vorbesc. Spre iluzii, fără durere, fără suspin, cu nori de iluzii. Mă ascultau cu atenţie îi petrecem pe cei dragi, florile care-şi plângeau de milă. de la griul diurn, spre verdele sortit, Tu, de colo! despovărați de dorinţe ţi de corvezi. Spuneam cu sufletu-n palmă Hei, tu de colo! Cloşca rămâne înhămată la himere. altceva decât aş fi vrut. Ce-mi stai pe capul Florile nu erau flori, neplecat la sabia strâmtorii glastrele nu erau glastre… Supus şederii în lumină, prin care trec, nu fac doar umbră, ci şi urme, Cerul, impasibil, în măr, lovit până la oase urc Golgote cu poveri, mă rog, privea pe fereastră. de ţărmuri stâncoase? poftesc, nimic nu-mi prisoseşte, Câte ferestre adun să las… De ce strigi atâtea priviri să nu se lepede, din afară. Găină, după obicei, clocesc. nici nuca de cămaşa sa, Nu pe oul meu, ci pe ou de raţă. IOAN GROŞESCU

https://biblioteca-digitala.ro Starea prozei spus că cetățeanul X și-a sinucis nevasta și copiii și mai apoi, a vrut să se sinucidă el pe el însuși, dar n-a mai avut curajul, vârându-și cuțitul degeaba, în piept, așa a fost. Cu alte Mă numesc Octavian Triumfu. cuvinte, eu sunt convins că Am 59 de ani. Port barbă, fără televizorul nu minte, iar dacă tu, ca mustață. Albă, evident. Pantofi fără om vaccinat și cu capul pe umeri, nu scarț. Nu port niciun inel, nici brățări crezi nici la ce se spune la televizor, și niciun fel de lănțișoare. Am încă atunci la ce să mai crezi într-o lume dinții mei, cu care m-am născut, foarte reală ca aceasta? originali, reclamă pentru pastă de Când la televizor ne-a atenționat dinți. Ca funcționar public, să fim atenți că în unele rățuște- întotdeauna am fost un om docil. Un jucării de plasic pentru bebeluși, om care a rAespectat legea și nu ______frumos va fi. Ce mai? Atât de sigure colcăie tot felul de viruși și bacterii, tocmeala. Cu toate că uneori, fiecare am cumpărat și eu câteva rățuște din lege are tocmeala ei. Cu alte cuvinte, sunt informațiile de la televizor, chiar și în direcția buletinului meteo, încât alea, le-am desfăcut și culmea!, n-am pot spune că întotdeuna am fost un un găsit niciun virus și nicio bacterie. om normal. Printre altele, am fost și ai crede că redactorii înșiși, cei din spatele micului ecran, adică din Ceea ce iarăși a fost foarte bine. Nu. un fan al televizorului, conducându- Televizorul nu mai are cum să mintă mă în viață, de multe ori, după cele spatele spatelui șpicheriței care prezintă știrile, planifică până și populația, ca atunci când era obligat învățate la emisiunile acestuia. Am să anunțe că sunt teroriști în oraș, respectat, așadar, tot ceea ce s-a spus vremea probabilă sau, mă rog, măcar probabilitatea vremii probabile... chiar dacă nu erau, și că se trage cu la televizor, ca un „om de bine” ce armă automată în balconul cu mari sunt, și am încercat să pun în practică, Prin urmare, de ce o să-și permită televizorul să-și bată joc de revoluționari, ca să panicheze lumea, cât de cât, învățăturile primite. Dacă, sau să anunțe că apa e infestată, etc. spre exemplu, la televizor ne telespectatori, cum îi aud pe unii că insinuează tot felul de idei din astea, Dacă azi, la televizor, se spune că recomandă să bem zilnic, doi litri de unele alimente conțin euri, putem fi apă, eu chiar așa fac: beau doi litri de retrograde. De reproșuri, când toată echipa din spatele micului ecran e siguri că e așa. apă. Dacă micul ecran ne recomandă Se duce muncă de lămurire, să bem trei litri de apă, eu mă extrem de bine documentată? Sunt convins că, la emisiunea aceea de la atât la televizor, cât și pe facebook, în conformez, considerând că acesta e ceea ce privește, pe de o parte un lucru foarte bun și evident, beau ora 5, de pe PorTv, când cei din platou mă luaseră prin surprindere și hrănirea omului mileniului trei cu trei litri de apă. Dacă la televizor, ni miriapode (lăcuste, viermi, gândaci, se recomandă să excludem din mă întrebaseră dacă am un orgasm sănătos, iar eu le răspunsesem că așa greieri râme, etc.), deoarece, zice-se, alimentație zahărul și sarea, eu o iau constituie o alimentație foarte tot așa, de-a bună. Așa procedez și cu e, deoarece întotdeuna am mâncat sănătos, la ore fixe, și am băut și câte sănătoasă, iar pe de altă parte se fac servirea cafelei. Când nu e apropouri, în ceea ce privește carnea recomandată de cei de la televizor, nu un pahar de ceva, tot la ore fixe, s-a dorit promovarea mea ca fan al de porc, vită, oaie, capră, iepure, cum beau pic de cafea. Când însă, la că, zice-se, e extrem de nocivă. De televizor se spune că e bine să bem și emisiunii respective. Cu toate astea, toți prietenii fuseseră în stare atunci, asemenea, se duce muncă de lămurire cinci-șase cafele pe zi, eu așa fac. Și a populației, în ceea ce privește n-are ce să-mi strice. Cei de la să râdă de mine cu zeci de guri. Dar mă întreb eu acum, ce-a fost rău în înfometarea măcar o dată pe conducerea tuturor televiziunilor din săptămână, arătându-se cât e de țara asta răspund, cu siguranță, și de asta? În faptul că eu am răspuns cu sinceritate la întrebarea celor din benefică organismului, din moment problema asta, nu? Niciodată nu-mi ce au practicat-o chiar și marii aduc aminte ca eu să fi fost un platou și că, dacă ei au zis orgasm, în loc de organ, am zis și eu la fel, ca să creatori ai religiilor lumii. În ceea ce nonconformist de dragul mă privește, sunt convins că, în nonconformismului și nici un fatalist, crească nota de humor. Pardon: ei au râs, nu de mine, ci cu mine, așa cum, următoarea sută de ani, dacă nu mai de dragul fatalisnului. Fudul sau repede, n-o să se mai consume veac, fariseu, nici atât. Cine se îndoiește de pe bună dreptate, avea să mă consoleze cel mai bun prieten al meu, carne de petrupede, nici să o ceea ce spun eu aici, treaba lui. Că primească cineva pe de-a moaca. De televizorul, fiți siguri, nu-și mai ca să mă îmbărbăteze. Și i-am răspuns: nu mai trăim, domnule, pe pește nici nu se va mai pune permite acum, cum își permitea odată, problema. Va fi în fruntea listei cu să mintă populația așa, gratuit, și să vremea ailaltă, când, exploatat fiind omul de către om și nu invers, același cărnurile nocive. Gurile rele au contribuie, cum spunea un mare comentat și de această dată, în spirit dramaturg contemporan, la instalarea om ardea de nerăbdare să râdă de alt om. negativist, zicând că omenirea delirului mediatic planetar. Îmi pare trebuie, de pe acum, dresată cu rău. Și, cam ceea ce se spune la Când se spune la televizor, că în cutare loc a fost un accident și că a înfometarea și cu o alimentație televizor, așa e. Dacă azi se spune că săracă, pentru ca mai marii lumii de mâine o să plouă, atunci cu siguranță, murit cine a murit sau n-a murit cine n-a murit, atunci noi, telespectatorii, atunci, să o ducă bine-mersi și să → mâine o să plouă. Dacă însă, mâine, NICLAE SUCIU televiziunea anunță timp frumos, timp trebuie să știm că așa este. Când s-a

https://biblioteca-digitala.ro mănânce ceea ce mâncăm noi acum. dintr-un anume patriotism mai patriot Nimic mai greșit. decât patriotismul de duzină. urc scara din lemn de brad În sfârșit, toate ca toate, dar un Încă de la revoluție, eu am fost lucru nu-mi convine. O viață întreagă, ochi și urechi la tot ce s-a spus la sprijinită de ocna podului de când mă știu, am fost televizor. Dacă Ceaușiștii au fost fiecare fuscel geme sub talpa telespectatorul fidel, ținând piept arestați în decembnrie 1989 și mai piciorului împroșcărilor de tot felul, din partea apoi condamnați la moarte, eu am prin luminator dumnezeu travestit în tuturor netoților care și acum înjură fost de acord, împreună cu țara care raze de soare drastic televiziunile noastre. Tocmai radia de bucurie, fără să îmi răsfață privirea cu dansul prafului de aceea, mă așteptam ca mai marii conștientizeze aceasta. de stele telviziunilor să se fi gândit măcar o Mai târziu, când cei de la ce se potolește în pătură caldă dată și la mine. Să zică măcar cineva televizor i-au vorbit de rău pe cei care pe cufărul nedeschis de generații de pe vreun canal: „Ăsta e omul i-au condamnat la moarte pe soții ca iarna fulgii de nea pe ogorul nostru și ar merita și el un premiu. Ceaușescu, eu tot așa, n-am zis nimic, semănat Adică să-l chemăm, că n-o fi foc, în cum nici țara n-a zis nimica, tot așa, platou, și să-i dăm un premiu și o fără să conștientizeze că n-a zis întrebarea pusă la ora și locul potrivit diplomă cu Cel mai fidel nimica. Numai ca să fie bine. Dacă întotdeauna găsește răspuns telespectator sau Fanul nostru cel de mai întâi televizorul vorbea despre ca ruga murmurată în genunchi la picioarele lui crist – revelația toate zilele, cu scopul de a fi propus teroriști de orice fel, la grămadă, și într-un viitor ceva mai apropiat, mai apoi, despre teroriștii cu poticneli de prunc la primii pași pentru Cartea Recordurilor. Dar trist, nepericuloși care-i inventaseră pe ridic capacul sub care umbre foarte trist e că cei din televiziune terorișii periculoși, eu am tăcut, așa nedefinite (până la urmă m-am convins că, orice cum au tăcut și alții. se întretaie în ritm năucitor am face, toate canalele sunt tot o apă Dacă, mai târziu, televizorul i-a să ascundă vederii grăuntele de rod și un pământ) se poatră cu mine mai dat în vileag pe cei ce i-au condamnat ca umbra lebedei culoarea albă rău decât cu cei care au dat tot timpul, la moarte pe soții Ceaușescu și i-a pus curs sloganului: Cu televizorul ați la zidul infamiei, eu am fost de acord, oricât de îndemânatic l-ai mânui mințit poporul! negândindu-mă că peste nici 5-10 ani, urciorul se sparge cu mult timp Mai rău decât cu cei care dau aceștia care i-au pus la zidul infamiei inainte sfoară-n țară cum că televiziunile sunt pe călăii dictatorilor, vor fi declarați de secarea izvorului cele mai mari cozi de topor din țară– suspecți și li se va face dosar penal. rămâne imprimată în cartea unelte în mâna celor care vor să Tot ca să fie bine. În loc să zic: Nu, amurgului denigreze tot ceea ce e pozitiv în domnule! Stai așa, dragă Doamnă bucuria de a fi fost o clipă laolaltă lumea aceasta. Televiziune. Spune matale unde e privește umbrele cum urcă și coboară Și toate astea pentru ce? Ca să Democrația cu care ne-ai gâdilat 27 aidoma îngerilor pe scara lui iacob râdă lumea de mine, că în loc să fiu de ani toate urechile posibile și premiat eu, ca cel mai fidel fan al imposibile? Cât a fost democrație și de când mă știu televiziunilor, e premiat, așa, cât a fost minciună în tot ce ai ciripit hodoronc-tronc, cel care a fost și este tu în toți anii ăștia?, eu am tăcut și mă întreb ce se află dincolo dușman al televiziunii? am zis: Da, da, televizorul nu are de lucrurile ce se înfățișează vederii Că doar nimic nu e pentru cine se cum să mintă. Și nu știu nici acum, îmi dau cu presupusul pregătește, ci pentru cine nimerește. dacă chiar am făcut rău, dar Prost să fii, noroc să ai. Dar dacă, pe deocamdată știu un singur lucru: că dacă văd rana din inimă lângă noroc, mai ai și ceva mai multă nu mai vreau să fiu normal...A! Mai e pe tărâmul nevăzut minte, nu-i rău... ceva. își etalează culorile iarba de leac Dar de ce s-a umflat arpacașul Deosebirea dintre libertatea de a când mama spânzură de cuiul din în mine? Pentru că, dacă la emisiunile fi normal într-o școală normală și grindă de la televizor, au fost luați în râs cei libertatea de a fi normal într-o școală ceapa înșirată ca mărgelele pe ață care au strigat Jos guvernul, eu n-am incluzivă care viază mai nou, prin picurii de ploaie sunt lacrimile nici pâs, ca să fie bine. Adică m-am racolarea tacită a copiilor normali din îngerilor resemnat... familii defavorizate, este că, în timp care odată au fost copii ai străzii Dacă însă, la televizor s-a zis Jos ce în școala normală, miracolul ține cu cei care strigă „jos guvernul”, m- de Programul lapte/corn, în școala mă admonestezi cu vorbe-fulger am resemnat din nou, tot ca să fie incluzivă, miracolul ține cel puțin nu-ți bate capul ca pe covorul bine. programul celor trei mese pe zi. de pe bara din spatele blocului Dacă la televizor s-a pedalat În concluzie, am reținut că, caută răspunsul în arcada timpului pentru cei care strigă Jos dacă această știre ar fi fost prezentată trecut președintele, am tăcut, gândindu-mă la televizor, nu m-aș fi încumetat să unde ceasul se oprește că știe televiziunea ce știe și că noi nu cred toate astea. să asculte țârâit de greier suntem prea mici ca să știm ce știe Dar așa, nu știu cât de oficială ar așterne-l caligrafic până ce încăperea ea..., iar dacă s-a pedalat pe alt slogan putea fi știrea și mai ales, câtă se umple cu miros de hârtie arsă și anume Jos cu cei care strigă „jos încredere aș fi putea avea eu în ea. Și ION RĂŞINARU președintele”, eu am procedat la fel și în libertatea de a fi normal...

https://biblioteca-digitala.ro într-un anume sens bine a făcut – conchide Camus (p.105). Cu o astfel de situație suntem deja în contextul absurdului, la a cărui extremă ipocrită Camus ne oferă pilda lui Arthur către o sociologie a revoltei Schopenhauer care aducea în fața meselor îmbelșugate elogii Existența ființei raționale neconvingătoare sinuciderii. dintotdeauna și de pretutindeni, prin S-a spus totuși că pentru a finaliza o conflictualitatea și prin determinările ei sinucidere trebuie multă personalitate; așa de variate, cu preponderențe alte ori s-a scontat pe o pervertire alternative în plan personal, precum și irevocabilă a voinței, mai ales că e în plan social, a condus la acutizări care aproape imposibil să fii logic până la nu de puține ori au primit răspunsuri cap (p.109). Kierkegaard o ilustrează grave, de dimensiuni variabile în amănunțit în Jurnalul seducătorului funcție de unele constante emoționale, chiar dacă ar avea să-l contrazică pe de unele insuficiențe raționale și de ______Husserl care nega puterea orizont cultural (socotind aici și Sociologii, psihiatrii si scriitori se transcendentă a rațiunii. credințele religioase). opresc însă predilect la ființele Camus îl amintește frecvent la acest Așa ne întrebăm, cu argumentul raționale, dar și ei ies uneori de sub capitol pe filosoful rus Lev Șestov, statistic, de ce, de pildă, rata suicidului, controlul rațiunii și cedează emoțional: elogiat mult de intelectualitatea în Europa de azi25 rămâne aproape Seneca s-a sinucis la comanda lui Nero, franceză a secolului trecut: Singura constant îngrijorătoare la unele popoare Ernest Hemingway s-a împușcat după ieșire adevărată se află tocmai acolo (în 2010, cea mai mare rată a ce supraviețuise în două prăbușiri de unde nu există ieșire pentru judecata sinuciderilor ne este dată de Ungaria; avion, tot așa sfârșește și Hunter S omenească. Altmineteri, pentru ce am 21/100.000). La altele e cu totul Thompson, japonezul Yukio Mishima avea nevoie de Dumnezeu? Omul nu se accidentală (Lituania – 28,2; Rusia – recurge la seppuku, Virginia Woolf s-a întoarce către Dumnezeu decât pentru 19,5; Belarus – 18,3), în timp ce Grecia, înecat după ce și-a umplut buzunarele a obține imposibilul. Cât privește de pidă, are o rată de 3,8, Italia – 4,7, cu pietre, John Berryman s-a aruncat în posibilul, oamenii îi pot face singuri iar Macedonia – 5,2. Mississippi de pe podul Washington față (p.125), atractiv prilej pentru a Antropologii, psihiatrii și Avenue, David Foster Wallace pune divaga puțin în problema Binelui și a sociologii26, scriitorii și filosofii au fost capăt depresiei prin spânzurare, Sylvia Răului, în eseistica lui Leibniz32 atenți la acest fenomen și l-au abordat Plath se gazează etc. (Dumnezeu a putut să îngăduie păcatul din tot atâtea perspective, uneori Orice studiu de specialitate, orice 29 și slăbiciunea, să concure și să încercând interpretări trans- și anchetă însă nu ar fi suficientă, nu ar contribuie chiar la ele, fără a dăuna interdisciplinare27 pentru problema așa fi completă dacă nu ar avea în vedere sfințeniei și bunătății lui supreme; deși, de complexă a eșuării ființei – fiindcă, complexitatea determinantelor, în mod absolut, el ar fi putut evita în cele din urmă, interesează mai mult chestiune care, așa cum se știe, i-a aceste rele – p.35), în gnozele dualiste determinantele care converg în ființa sugerat lui Dostoievski o galerie de occidentale, în studiile cabalistice. rațională; animalele și păsările, cu toate personaje la limita patologiei psihice, Un lucru trebuie totuși precizat: nici încercările cercetării de a extinde într-un dramatism altfel structurat la ontologia, nici conceptele nu incumbă fenomenul în toată lumea vie, oferă Marcel Proust sau la Franz Kafka. 30 revolta, fiindcă ea nu se cauzează din pilde discutabile atât timp cât suicidul Albert Camus, în Omul revoltat , abstract. Nici absurdul nu poate fi o se definește exclusiv ca act de voință în observând atent personajul literar, cauză atât timp cât el presupune doar o condiții de criză a rațiunii28. izbutește, simultan cu tipologizarea, o constatare; pasul spre atitudine se face corectă diagnoză a cazuisiticii (omul cu totul în alt plan. Camus vede în el absurd, absurdul și sinuciderea, 25 doar un divorț, o contradicție a potrivit EUObserver. libertatea absurdă, ori sinuciderea 26 Vezi, de pildă: Émile Durkheim, Le elementelor în confruntare cu un suicide, 1897; McGuffin, P., Katz, R. Nature, filosofică). El crede, de pildă, că nimeni standard ridicat de exigență, cu o nuture and affective disorder.The biology of nu și-a sacrificat până acum viața de 31 trebuință superioară; refuzul unei depression (1986); Gary J. Kennedy, M.D., and dragul argumentului ontic și ne realități și chiar mai mult decât atât – o Stacey Tanenbaum, M.D, SUICIDE AND amintește că însuși Galileo Galilei, realitate refuzabilă. AGING: INTERNATIONAL PERSPECTIVES; când și-a văzut viața în pericol, s-a Vrasti, R., Eisemann, M. (1996) Depresii - Noi Așadar, absurdul, păcatul fără perspective., Editura ALL, Bucuresti; Sorin M. dezis cu multă ușurință de un adevăr Dumnezeu (p.130), nu există ca atare în Rădulscu, Sociologia sinuciderii, Bucureşti, științific în care a crezut foarte mult: lucruri, ci numai în conștiință și se pre- Editura Pandora, 2015; Beautrais, A.L., Gibb, lungește astfel în registrul ideatic, de S.J., Fergusson, D.M., Horwood, L.J., & unde începe sinuciderea filosofică, în Larkin, G.L. (2009). Removing bridge barriers mente privind stresul la animale n-au nici rele- stimulates suicides: An unfortunate natural vanța acelora furnizate de ființele raționale în care e implicată și dumnezeirea din per- experiment. Australian and New Zealand accese de paroxism și nici nu pot fi prevenite spectivă existențialistă; de la Dumne- Journal of Psychiatry, 43(6), 495–497 etc. similar. zeul abstract al lui Husserl, la Dumne- 27 Biblioteca ASTRA, din Sibiu, organizează 29 A se vedea concluziile cercetărilor zeul necruțător al lui Kierkegaard, un expoziții anuale, începând din 1994, cu efectuate de Fahs si Chabaud asupra unor Dumnezeu care se susține prin → lucrările de artă ale bolnavilor psihic realizate grupuri de tineri cu predispoziții suicidare. cu scopul recuperării lor printr-un laborator de 30 Albert Camus; Fața și reversul; Nunta; IULIAN CHIVU ergoterapie. Mitul lui Sisif; Omul revoltat; Vara, Ed Rao, 28 Cazul armăsarului care s-a aruncat în pră- Buc., 1994. pastie, relatat de Aristotel, pare mai mult o ex- 31 Martirajul creștin se situează într-o altă 32 Eseuri de teodicee, Ed. Polirom, Iasi, tindere a mitului lui Oedip, iar unele experi- ordine de idei. 1997.

https://biblioteca-digitala.ro negarea rațiunii umane: Rațiunea și sinuciderea anomică. Opus acestui tip iraționalul duc spre aceeași învățătură este cel al excesului de reglementare, (p.135): omul absurd refuză învățătura respectiv sinuciderea fatalistă. (p.136). Cum însă în lumea fizică nimic Iată, deci, că sinuciderea este nu este absurd, ci simplă existență, totuși un mod de a răspunde revoltei. înseamnă că absurdul nu ține de obiect, Dostoievski nuanțează: Kirilov ci de subiect. In subiect absurdul nu (Demonii) duce sinuciderea într-un alt poate fi negat, iar dacă lumea are un registru făcând-o pedagogic, ceea ce sens care o depășește, până și libertatea este de acum un sacrificiu, pentru că la poate fi absurdă în funcție de limitele el domnește luciditatea atât cât să judecății subiective, de pricepere, de anuleze canoanele etice, reglementarea acceptare, de adaptabilitate. valorică. Și asta, amintește Camus, pro- Sinucigașul, prin renunțare, bează că, dacă nu suntem liberi, Dum- izbutește eradicarea absurdului și se nezeu e responsabil de tot răul din lu- epuizează odată cu el, dar nu este și me; iar dacă suntem cu adevărat liberi, aceasta o varietate de revoltă, una cu Dumnezeu nu mai este atotputernic. prețul în interior? Camus avertizează că Atunci, omul absurd nu poate admite sinuciderea nu urmează totuși revoltei, decât o singură morală, aceea care nu fiindcă aceasta din urmă este tocmai se desparte de Dumnezeu: aceea care iraționalul și André Breton ar fi avut de refuzul explicit al renunțării și are se dictează. Dar el trăiește în afara ce să iasă în stradă cu revolverul în prețul în afară de sine. acestui Dumnezeu (p. 151). mână și să tragă la întâmplare în Sinuciderea însă este un subiect Marele artist, ca om viu în climatul mulțime (p.290). Iar dacă marele artist uneori lăsat cu precădere în seama absurdului, trăiește cel puțin revolta trăiește cel puțin revolta metafizică, psihiatriei care tinde să și-l asume metafizică, exprimarea lui ca atare artistul lui Nietzsche nu tolerează aproape întrutotul prin studii asemenea urmând să înceapă tocmai de unde se realul, dar nici nu se poate dispensa de celor ale slovenului A. Marusic (British termină gândirea ca parcurs el și de aceea opera sa este un refuz al Journal of Psychiatry, 2001). Cercetăto- (Geistesbahn) spre a începe apoi lumii atât prin ceea ce ea este, cât și rul pune rata înaltă a acesteia la unguri înălțarea spiritului (Geisteserhebung), prin ceea ce îi lipsește. și finlandezi pe seama efectului mai ales ca tendință a sufletului Revolta în artă, în excesele asimilării, în sec. al IX-lea, a unei (Seelenregung). Marii romancieri sunt nihiliștilor (ucigașii delicați), însoțită populații uralice de migratori a căror romancieri filosofi (p.177), contrar de efuziunile religiilor decepționate, structură genetică nu era compatibilă cu scriitorilor cu teză, notează Camus, cu sfârșește astfel în terorism (p.355). consumul de alcool (cauză importantă a gândul la un Kafka sau un Dostoievski. Pilda lui Lautréamont (Isidore suicidului la aceste popoare); rușii, care Acesta din urmă face din reflexi- Lucien Ducasse, 1846 - 1870), unul din au și ei o rată crescută a sinuciderilor, vitate artă a spiritului: Am fost singurul precursorii poeziei franceze moderne împărtășesc altfel zestrea genei ADH2- care a scos în evidență tragismul situat la confluența simbolismului cu 2, responsabilă de consecințele subteran, un tragism al suferinței, al suprarealismul, îi arată lui Camus că, în dependenței de alcool. autoflagelării, al conștiinței de mai revolta lor adolescintină, marii teroriști, Literatura s-a sensibilizat și ea la bine și, în primul rând, al convingerii ai bombei și ai poeziei, ies greu din acest subiect, încât în august 1877 de necontestat al acestor nefericiți că copilărie (p.281). poetul Janos Arany închina un poem toți sunt ca ei, deci la ce bun să se mai Iată de ce Camus, prin retros- sinucigașilor de pe podul budapestan îndrepte! – notează el scriind Despre pectiva personajului într-o sociologie a 33 Sf. Margareta, preferat pentru literatură și artă . La el diferența între revoltei, este statornic referențial: „spectaculosul” suicidar. sinucigaș și criminal este tranșantă din Suferința, între catholită și ahoretie, ar Sociologul francez Emile Durc- toate punctele de vedere: În povestirea fi adăugat Noica, rămâne individuală, heim crede că între suicid și factorii mea nu mai există, în afară de asta, o cu atât mai mult în paradigma psihologici nu ar exista nicio legătură, aluzie la ideea că pedeapsa juridică a experiențială a absurdului, iar când se de aceea preferă să se concentreze pe condamnării îl sperie mult mai puțin pe pune în mișcare prin ființa colectivă își determinanta socială, de unde și criminal decât o cred legiuitorii, parțial asumă responsabilitatea unei aventuri tipologia specifică: sinuciderea egoistă, și din cauza faptului că el însuși simte, generalizate. În această aventură, 34 sinuciderea altruistă, sinuciderea moral, nevoia de ei . Sinucigașul, spu- sinuciderea și crima sunt răspunsuri anomică și sinuciderea fatalistă. neam, crede că rezolvă prin faptul său grave, personalizate, date cu nefericită El găsește că protestanții au o absurdul; criminalul condamnat abia îl inteligență aceleiași rânduieli. Doar astfel de predispoziție din cauză că descoperă (condamnatul lui Kafka, din subiecții inca sau paria nu-și pun dogma este mai puțin autoritară și Colonia penitenciară, primește osânda problema revoltei, fiindcă tradiția a individualismul devine permisiv exclusiv ca experiență absurdă). decis în numele lor, înainte ca ei să și-o (celibatarii sunt mai predispuși decât La Kafka, el nu are nostalgia pună, iar răspunsul e sacru (p.225) familiștii) – cazul sinuciderii egoiste. În paradisurilor pierdute, ca la Proust, Însă, în societatea modernă, etica constrast cu aceasta e sinuciderea observă Camus, ci se definește ca un conformității cu natura nu ar mai da altruistă, ca gest al omului care nu mai strigăt desnădăjduit ce nu mai lasă nici măcar satisfacții stoice (pentru că poate dispune de sine fiind asimilat omului nicio scăpare (p.203). nu în lucruri stă răul, ci în părerile total de societate (cazul societăților Suprarealiștii ar fi acceptat toate astea despre ele). Amenințările cele mai panteiste). Societățile în criză, dar și în numai ca să apere până la capăt înșelătoare stau însă, după progres vertiginos, produc dezechilibre avertismentul pascalian, în excesiv: a în viața indivizilor dornici de echilibru, 33 Ed. Cartea Românească, Buc., 1989, nu lua în seamă decât rațiunea sau a o de certitudini, de reglementare – p.284 exclude fără...judecată. 34 Idem, p. 287

https://biblioteca-digitala.ro Mapamond japoneze i-ar fi pus în dificultate pe aceiași poligloți Pleșu & Liiceanu (http://reteaualiterara.ning.com/profil es/blogs/experien-a-lui-andrei-ple-u- (I) n-japonia) – desigur datorită faptului De locurile vizitate cândva, și că au văzut Japonia într-o călătorie care ți-au plăcut prin frumusețea lor și privată, privați de traducerea în a oamenilor care le locuiesc, sufletul engleză a instrucțiunilor de folosire a ți se atârnă – vorba Poetului și rămâ- superigienicelor dispozitive – părerea ne, parcă, acolo pentru totdeauna. Nu lui Doinaș, după vizita mea în Japo- îmi sunt cunoscute detalii despre nia, a rămas la fel de actuală: Japonia Crematoriu de gunoi la Tokyo dimensiunea sufletului omenesc, dar a rămas și e port-drapelul civilizației ______nu cred că partea de suflet rămasă planetare. Iar comparația cu sensul coșurile de gunoi: pe cel puțin șase prin astfel de locuri binecuvântate de existenței și modul de viață extrem- sortimente, iar cetățenii nu se simt Dumnezeu pe Pământ ar scădea ceva occidental, prăbușite în materialism, obosiți să respecte sortarea impusă. din valoarea lui absolută, sau din animalitate și despiritualizare, îndrep- Cu gunoiul se întâmplă ceva ce niciun aceea pe care noi, oamenii, o deținem tățește părerea formulată încă dintr-al stat european, în ciuda pretențiilor, nu în viață. Spun asta, nu pentru aceia a treilea deceniu al veacului trecut, de a reușit până acum: localnicii aduc căror curiozitate turistică se rezumă la secretarul vice-regelui din Canton, gunoiul menajer în pungi pe care le excursia cotidiană de-acasă până la despre „barbaria occidentală”. lasă la crematoriul de cartier, acolo vreo terasă cu bere și îndărăt, ci Iată de ce: mai întâi, pentru că fiind incinerat fără ca pe hornul înalt pentru toți pământenii cu destulă nimeni nu mănâncă pe stradă, nimeni să se vadă fum negru sau altfel de minte la cap și cu picioare suficient nu bea pe stradă, nimeni nu fumează fum, iar ambalajele de plastic de zdravene spre a se lăsa purtați de pe stradă. Nu mai vorbim de alte urmează a fi presate pentru a deveni „demonul călătoriilor” către splen- nevoi, pentru că toaletele – gratuite – un soi de cărămizi foarte rezistente. dorile mai de aproape sau mai înde- sunt la tot pasul, iar curățenia Interesant cum și noi, turiștii stră- părtate, din cele patru zări ale lumii. generală stă dincolo de orice ini, am putut respecta obiceiurile ja- Și tot așa, sunt convins că, printr-un comentariu. Fumatul este permis ponezilor legate de curățenie, lăsân- mecanism la fel de miraculos, mintea numai în locuri puține, special du-ne călăuziți de forța exemplului. și sufletul ți se îmbogățesc de pe amenajate. De mâncat se mănâncă la Revenind la chestiunea urma locurilor unde ți-ai lăsat sufletul masă, într-un local public sau, firește, toaletelor, fie publice (în localități, zălog pe un dor fără sațiu. la domiciliu, și la fel se bea. Există parcuri, grădini), fie în camere de * * * automate cu băuturi răcoritoare, hotel, trebuie menționată prezența În cea de-a doua jumătate a exclus alcoolice (nici măcar bere), iar unor scaune cu capac special, cu veacului douăzeci, un distins și consumul se face lângă automat și comenzi electronice și instrucțiuni regretat poet, traducător, eseist, fost recipientul golit se aruncă la coșurile simple de utilizare: colac încălzit, apă deținut politic, academician și senator cu trei găuri circulare pentru dozele călduță pentru spălarea șezutului, rol român, cunoscut sub numele Ștefan respective. Înghețata, chiar acoperită de bideu, mișcarea jetului de apă după Augustin Doinaș, îi trimitea bunului cu foiță de aur (sic!), se consumă dorință, eventual parfumare și, la său prieten și amicului de-o viață al stând pe loc, eventual privind nevoie, clismă; cu sunete de acoperire membrilor Cercului Literar de la mărfurile expuse la chioșcul imitând susurul apei printre pietre etc. Sibiu, doctorul chirurg Gheorghe respectiv, iar păhărelul de plastic sau Hârtia igienică subțire ca mătasea, Silviu Telea-Bologa, o ilustrată din hârtiuța din vârful conului în care doar pentru ștergere, biodegradabilă, „cel mai civilizat stat al lumii” – Țara primești înghețata se aruncă la coșul se aruncă în apă. Există și toalete de Soarelui Răsare – Japonia. Firește, de gunoi al chioșcului. tip oriental, mai rar, la obiectivele eruditul poet român călător pe toate Nu mai miră pe nimeni că în turistice cu trafic intens. Pentru noi, continentele se situează, cu această Japonia nu există coșuri de gunoi pe turiștii străini, în toaletele publice observație, pe linia Spengler- stradă: nu e nevoie de ele. Doar lângă erau afișate îndemnuri în limba Frobenius, în receptarea valorilor parcările cu local pentru servirea engleză, spre a nu lăsa acolo gunoiul, lumii orientale, departe de suficiența mesei și alte mici magazine, găsești și ci a-l duce cu noi până acolo unde orgolioasă a superiorității unui homo ______putea fi aruncat la locul său. O veche europaeus de tipul Robinson Crusoe, vorbă din popor spune că dacă vrei să cum lămurește lucrurile Modest cunoști un om, este suficient să vezi Morariu, în prefața sa pentru volumul cum arată locul unde își face nevoile. Itinerarii spirituale, apărut la Editura Japonezii organizează comunicări Meridiane, în anul 1983. În ciuda științifice pe tema îmbunătățirii văicărelilor unor mai recenți „boieri continue a performanțelor acestor ai minții” pentru care vizita în dispozitive tehnice de igienă Japonia ar fi fost un chin al șederii în personală și, firește, a menținerii postúri chinuitoare pentru sănătății. Recent, și în magazinele supraponderali (lotus și semi-lotus), românești de profil au apărut aceste instalații sanitare de confort sporit. ori populistelor păreri ale acelorași cum că scaunele de toaletă electronice Înghețata cu foiță de aur MIHAI POSADA

https://biblioteca-digitala.ro Asterisc Allies to slice the Korean nation in half at the end of World War II”(Desigur a fost geniul arogant al Aliaților să taie în jumătate națiunea coreană la sfârșitul lui WWII - idem, ibidem). SUA a atras voturile unor Războiul din Corea este supranumit state la Națiunile Unite pentru lansa- aici în America ”the forgotten war” rea războiului ”by lying to them that (războiul uitat). Numai uitat nu ar the south had captured tanks manned trebui să fie un război atât de by Russians”. (mințind că sudul a sângeros și cu atâtea victime. Noam capturat tancuri mânuite de ruși – Chomsky a atras atenția asupra ______David Swanson, op. cit., p. 62). Ma- pericolului amneziei privind nită pregătirea Marii Revoluții din nevra ne trimite la fabricația evidentă evenimentele istorice devastatoare, Octombrie, acum, după război, marii din cazul Skripal sau a atacului cu ar- pentru că ea ”undermines moral and capitaliști se temeau de expansiunea me chimice din Douma. Sunt practici intelectual integrity, but also because comunismului. Winston Churchill a vechi de decenii reluate mereu, care it lays the groundwork for crimes that dat glas agitației lor în discursul ținut înveninează relațiile dintre țări. still lie ahead”(subminează la 5 martie 1946 la Westminster Intre cele două state coreene a integritatea morală și intelectuală și College în Fulton, Missouri, unde izbucnit un război civil, în care pregătește terenul pentru crime atrăgea atenția asupra amenințării America s-a implicat, dar, notează D. viitoare - Who Rules the World, 2017, totalitarismului de dincole de cortina Swanson, nu ar fi trebuit să se p. 43). La începutul celui de-al de fier. La scurt timp după aceea implice: ”The South Corea was not Doilea Război Mondial Washington- președintele Harry S. Truman (1884- the United States, and was not in fact ul a anticipat planurile lui post-belice 1972) s-a străduit să convingă popo- anywhere near the United States.” de dominație a așa numitei Grand rul american că dacă nu se va implica (Corea de Sud nu era Statele Unite și Area (Marea Arie), care includea să combată comuniștii din Corea de n-a fost de fapt nici măcar în veci- Occidentul, Orientul Mijlociu și Nord, ei vor năvăli peste State. nătatea Statelor Unite - op. cit., p. Extremul Orient. Supremația militară Părerea comună (vezi Google) 62). Uniunea Sovietică, sunt dovezi, și economică americană n-a fost pusă conform căreia războiul în Corea a nu dorea război, ci un acord pașnic. la îndoială. Doctrina lui Grand Area a început la 25 iunie 1950, când 75.000 Dar belicosul general Douglas Mac- fost o justificare pentru politica de soldați din Armata Populară din Arthur, având aprobarea președintelui intervenționistă și limitarea Coreea de Nord au invadat dincolo de Truman, s-a repezit peste paralela 38, suveranității statelor care ar interfera paralela 38, nu este acceptată de toți atacând o uzină electrică ce apro- cu interesele globale americane. (cf. cercetătorii. David Swanson a arătat viziona China și bombardând un oraș Noam Chomsky, op. cit., p. 46). In că luptele au început lângă coasta de de la granița cu China. Obsesia gene- opinia președintelui Bill Clinton, vest a peninsulei Ongjin, ceea ce ralului era să atace China. Noroc că SUA ar avea dreptul folosirii forței însemnează că Pyongyang a fost ținta președintele Truman l-a concediat în militare pentru asigurarea unui ”unin- logică a unei invazii de către cei din aprilie 1951 pe zelosul general, înain- hibited access to key markets, energy Corea de Sud. De asemenea ambele te de a se aprinde o conflagrație încă supplies, and strategic resources” părți au anunțat cucerirea de către mai distrugătoare. Această situație (accesul nelimitat la piețele cheie, soldații din sud a orașului nordic iresponsabil creată a atras intrarea în sursele de energie și resursele Haeju. (vezi War is a Lie, Just World război a rușilor și chinezilor. A fost strategice) și al menținerii unei vaste Books, 2nd edition, 2016, p. 61). un război nimicitor, în care au pierit forțe militare în Europa și Asia, spre a Autorul comentează sarcastic preten- 2 milioane de civili din peninsulă, manipula opinia publică din acele țiile administrației Truman care a tâ- 37.000 de soldați americani, iar capi- zone și a influența evenimentele care rât poporul american într-un război talele celor două state au fost tran- ar afecta modul de viață și securitatea nedorit, venind imediat după confla- sformate într-un morman de dărâmă- americană (Noam Chomsky, idem, grația mondială. ”The Korean War turi. Războiul nu a folosit nimănui ibidem). Bill Clinton n-a făcut decât was waged in supposed defense of the decât fabricanților de arme. Cât să exprime intențiile doctrinei way of life in the United States and in despre locuitorii peninsulei, ”people imperiale care se contura în forță supposed defense of South Korea emerged from a mole-like existence in după a doua conflagrație mondială. against aggression by North Korea as caves and tunnels to find a nightmare Tragedia coreană se înscrie în part of a global communist conspi- in the bright of day.” (locuitorii au perimetrul acestei doctrine, care își racy”.(Războiul corean a fost lansat ieșit dintr-o existență de cârtițe în găsise un adversar în instaurarea co- pentru o pretinsă apărare a modului peșteri și tunele ca să descopere un munismului în Rusia Sovietică, Chi- de viață american și pentru o pretinsă coșmar la lumina zilei - David Swan- na, Cuba, Corea de Nord, Vietnamul apărare a Coreii de Sud de o agre- son, op. cit., p. 63). În timpul războ- de Nord. După ce marile companii siune a Nordului ca parte a conspi- iului din Corea Statele Unite au bom- americane (General Electric, General rației comuniste globale - David bardat toată partea de nord și o bună Motors, IBM, Standard Oil), marile Swanson, War is a lie, p. 61). David parte a sudului, aruncând masive can- bănci americane îl finanțaseră pe Swanson condamnă hotărârea Aliați- tități de napalm. E de asemenea foarte Hitler în ascensiunea lui, după ce mai lor de a diviza Corea: ”Of course it bine documentat, arată David → înainte din Manhattan fusese spriji- had been the arrogant genius of the SILVIA URDEA

https://biblioteca-digitala.ro Swanson, că americanii au împrăștiat Declarația și-a propus de asemenea să deasupra Chinei și a Coreii de Nord sprijine renunificarea familiilor care TANGOUL BĂTRÂNEŢII insecte și pene conținând antrax, ho- au fost despărțite de decenii de para- leră, microbi de encefalită și ciumă. lela 38, Președintele Moon Jae-un Motto 1: (David Swanson, op. cit, p. 63). În intenționează să viziteze Pyongyang, Deosebim două tipuri de iulie 1951 președintele Truman a în- capitala Coreei de Nord în toamnă. pedepse: Cu moartea şi …cu ceput tratativele pentru pace. După Au fost schițați pași concreți spre viaţa. mai mult de doi ani, la 27 iulie 1953 normalizarea unei situații absurde, Filosoficus Anonymus s-a semnat armistițiul, care a redese- care trenează de atâta vreme ca o nat granița lângă paralela 38, dând prelungire a celui de-al Doilea Război Motto 2: 1500 de mile pătrate Coreii de Sud. Mondial, ca o sinistră aducere aminte Dacă tinereţea ar şti… Dacă S-a creat o zonă demilitarizată de 2 a ororilor generate de secolul trecut. bătrâneţea ar putea… mile. Dar sunt oare mai puține orori la Filosoficus Anonymus După 65 de ani de la armistițiu cei începutul acestui secol?! doi președinți coreeni au decis, sub Am auzit atâtea lucruri rele despre Când eşti bătrân auspiciile americanilor, să alunge Kim Jong-um că am așteptat cu …devii obiect, pentru totdeauna stafia cruntului strângere de inimă întâlnirea celor doi Chiar de-ai trei inimi mari în război. Întâlnirea lui Kim Jong-un și lideri. De fapt întreaga atmosferă a piept! Moon Jae-in la paralela 38, față în întâlnirii a contrazis spiritul demonic Şi, față, a fost un eveniment de al propagandei, încurajându-ne să …ca obiect, rezonanță, care a rămas în memoria sperăm într-o benefică rezolvare a …n-ai nici un multor privitori ai secvenței. conflictului corean. Propaganda se drept! Momentul a fost un monument de schimbă în bătaia vântului politic al Chiar speri că nu vei deranja!? emoții și trăiri speciale. Cei doi intereselor. Dacă în urmă cu câteva E cam târziu spre-a mai spera. oameni de stat au dat impresia că luni Kim Jong era poreclit de Trump Tot ce-ai avut de spus ai spus pășesc cu grijă ca să nu tulbure ”little rocket man” (micul om …în alte vremuri ce s- liniștea, care s-a așternut peste rachetă), acum, după sumit, este au dus! durerile familiilor îndoliate de văzut ca fiind ”very open and Şi chiar de vezi ce-a fost greşit, decenii, peste rănile care poate nu s- honourable man” (foarte deschis și ...nu poţi să-ndrepţi: au închis niciodată, peste amintirile onorabil). Cei doi lideri coreeni Eşti depăşit! răscolitoare. La 27 aprilie a.c., într-o parcă s-ar fi cunoscut de mult timp și De vrei cumva a face schimbul vineri de dimineață, Kim Jong-un a s-ar fi înțeles telepatic. Kim Jong Constaţi că nu-ţi ajunge timpul! trecut peste linia care a separat părea transfigurat. Drumul pe jos al Şi pasul tău spre tinereţe poporul corean de aproape șapte celor doi lideri pe lungul pod ca E luat în seamă… ca bineţe! decenii. Apoi președintele Moon a albastrul cerului din grădinile Casei Te simţi privit impertinent repetat gestul simbolic în partea de Păcii ne-a inspirat încrederea în forța Şi fără nici un sentiment?! nord. Kim Jong-un atât de unei națiuni de a-și lua destinul în De fapt caricaturizat de presa occidentală ne-a propriile mâini. Să nu uităm că la …le eşti indiferent apărut dominat de trăirea intensă a începutul secolului XX Corea a fost La tineri pari cam demodat clipelor. Veșnic zâmbitor, Moon Jae a parte a imperiului japonez, deci tot Dacă încerci să dai un sfat! făcut oficiile de gazdă în localitatea sub comandă străină. Nu fi aşa de… tulburat! de graniță Panmunjom cu o perfectă Este frumos să gândim astfel, dar Nu fi pe viaţă supărat! înțelegere a solemnității întâlnirii. Era știm, în același timp că interesele Nu are rost să fii copil! vorba de destinul unui popor încercat geopolitice americane trag greu în Ce-a fost, a fost: într-o imensă încleștare a istoriei. Cei cumpănă în acea parte a lumii. Acu-i alt stil! doi președinți au avut un meeting de China, Rusia și Japonia au privit cu Dar nu te face că nu ştii: dimineață cu ușile închise, apoi au ochi buni istoricul sumit. Rămâne să Ce-a fost din nou… va reveni, luat masa împreună și au plantat un vedem dacă întâlnirea dintre Donald Chiar dacă tu nu vei mai fi! pom datând din 1953, anul terminării Trump și Kim Jong-um va fi la fel de războiului corean. După o discuție în constructivă, în sensul consolidării Toţi care vin din urmă, grădinile Casei Păcii și un alt dialog unui climat de pace și conlucrare între TOŢI, cu ușile închise cei doi președinți au cele două Corei, care într-un viitor vor trece prin aceleaşi semnat Declarația de la Panmunjom, trebuie să ajungă să fie o singură țară porţi! în care se propune denuclearizarea ca și Germania. Nu iei în seam-acest aspect?! peninsulei, clădirea bunelor relații Când în Orientul Mijlociu este atâta E treaba ta, dar să-ţi spun drept! între cele două state, care cultural și distrugere oriunde ți-ai roti ochii, Nu scapă nimeni de subiect,… etnic sunt de fapt o singură națiune. normalizarea de la paralela 38 ne-ar Oricâte inimi are-n piept Momentele emoționante care au avut mai aduce o boare de speranță în forța loc în timpul Olimpiadei de iarnă, rațiunii de a înfrânge monștrii acestui NICU DOFTOREANU găzduită de Corea de Sud, au netezit început de secol tulburat și drumul spre un proces al unificării, amenințător. Februarie 2009, care trebuie să se întâmple în viața revizuit 2013 unei națiuni divizate arbitrar. Delray Beach, 10 mai 2018

https://biblioteca-digitala.ro MANUALUL OMULUI (24) cereşti", se cuvine să înţelegem că Atâtea alternative denominatorii – istoria susului şi josului se împreunează corespunzătoare tot atâtor ipostaze chiar acum în buclele unei specifice de evoluţie istorică – s-ar fundamentale ciclicităţi istorice, cuveni să aibă însă un numitor comun, hegelian descrise prin (SIN)TEZA: arhetipal, care să permită raportarea la "Ideea Absolută s-a materializat în orice altă posibilă evoluţie. Am decis că lume spre a se întoarce mai apoi la un atare transdisciplinar pattern ar putea Sine, îmbogăţită prin experienţierea fi CUVÂNTUL-LUMINĂ, care "stă ca exteriorităţii". O atare opţiune este semn" pentru orice altă posibilă geneză implicit marcată de întrebări retorice pe semnificativă, explicabilă printr-o care eu însumi le-am formulat cândva SEMIO-BIO-FOTONICĂ, o teorie de DIN URMĂ... ÎNAINTE poetic: "De ce izvoră cosmos din curând dăruită lumii, împreună cu poeta nesfârşit de haos, de ce poate profanul Shanti Nilaya la Congresul Mondial Nu mă îndoiesc nici o clipă că să se închine-n naos...?", respectiv, IASS-AIS (Kaunas) şi la Şcoala de "unind Cerul şi Pământul, învăţând a întorcând TOTUL pe dos: "De ce Iniţiere "ARITHEA" (Săcărâmb). privi înainte spre a desluşi enigma răsare haos din cosmică lumină, de ce În acest sens, am argumentat biofo- sufletului nemuritor care suntem" vibrează sacrul în trupul greu de tonic că trecerea de la Cuvântul Simbo- reprezintă un imperativ de o tină...?" ("Dece?" versus "Anti dece?"). lic motivat (purtător de phusis, de ener- excepţională densitate spirituală, Pentru răspuns, ca temei justificativ gie şi informaţie desprinsă direct din desprins din spusele atât de stă legea inexorabilă a devenirii proprietăţile obiectului pe care Adamul cuprinzătoare ale Aritiei, care vibrează exprimată în termeni eminescieni prin Pământesc trebuia să îl aibă în faţă acum şi din RECVIEM PENTRU gândul că: "... toţi se nasc spre a muri şi pentru "dreapta lui numire") – la Sem- CAROLINA, clarvăzătoare prietenă mor spre a se naşte", lege care nul Convenţional (marcat de thesis, de abia plecată dintre noi întru o cerească asertează că orice creştere conţine în arbitrarul relaţiei formă-conţinut) repre- întâlnire: "Iar când sus, acolo, vei afla sine germenele propriei descreşteri, zintă un proces pe care înţelepţii sufi l- Îngera, / să-i spui că ÎMPREUNĂ cum dualitatea yin-yang sugerează că au intuit perfect: "Cuvintele noastre retrăit-am Vrerea, / că-atunci când istoria a tot ceea este urmează ciclul sunt sunete încărcate cu lumină". O Noima va cuprinde Totul, / vom birui s- ontologic: ...haos → cosmos → haos..., excepţională definiţie a LUXONICII, o aprindem, Pământeşte... Focul". Iată o respectiv ciclul axiologic: sacru → ipoteză pe care biofotonica a validat-o aspiraţie cardinală a timpului nostru. profan → sacru. explicând cum cuvintele primordiale, Cum s-au petrecut în acest sens Cum am putea descrie pe orizontala exprimate prin holograme / complexe evenimentele, coborâte din istoria lumii devenirii umane o atare procesualitate bioelectromagnetice – transformate în de sus în istoria lumii de jos pentru ca utilizând privilegiul semnelor de "a sta comenzi adresate prin frecvenţe focul cerului să se poată reaprinde în pentru", adică substituind semiotic aparatului verbo-kinestezic – au Vatra Neamului, aşa cum Hestia însăşi întregul prin parte? Şi acest răspuns modulat sunetele cuvântate astfel încât i-a învăţat pe strămoşi? Simbolic devine simplu dacă – privind semiotic acestea să rezoneze omomorfic cu reiterate şi povestite în puţine cuvinte – de deasupra istoriei umane – vom obiectul denominat, permiţând comenzi spre a retrăi, o dată mai mult, TOTUL descoperi că toate procesele particulare verbale de tipul: SESAM, DESCHIDE- omenescului – ar trebui să urmăm un care o definesc se caracterizează printr- TE! Şi, magic, Sesam se deschidea... logic principiu Rig-Vedic: "Aşa au una şi aceeaşi trecere simbolică de la În concluzie, limbajul simbolic făcut zeii (dumnezeii stând la masă cu natură la cultură, de la motivat la verbal – arhetip al oricărei alte deveniri Dumnezeu însuşi, cum atât de cripticul arbitrar, de la simbol la semn, de la istorice – a trecut de la puterea de opti- Psalm 81 menţionează), aşa vor face şi semnificant la semnificat, de la natură mizare a "stării de bine" umană, prin oamenii". Adică, iniţiatic: "Ce este sus la tehnologie etc. mimesis şi catharsis – pe care des- este şi jos" (Dionisie Pseudo-Areopa- ______cântecul românesc o genera, de pildă – gitul) sau, biblic, cum toţi repetă zilnic la starea de arbitrarietate logogenetică, rugându-se, dar atât de puţini înţeleg: lipsită de consecinţele armonizatoare "Precum în cer, aşa şi pe pământ". ale unui imperativ hristic, de tipul: Potrivit principiului brâncuşian – "Ridică-te! Ia-ţi patul şi umblă". Înţe- "Priviţi până veţi vedea" – a venit poate legând sensurile onto-logice ale unui vremea ca, omeneşte, să unim atare proces, vom pricepe că putem spiritualitatea religioasă cu ştiinţa prin reconfigura starea noastră de armonie limbajul mediator al filosofiei, al unui Bio-Psiho-Logică (re)modelându-ne limbaj simbolic creator. Aşa cum – într- limbajul, întrucât: Cum vom şti să o recentă întâlnire la VATICAN, aparte vorbim, atât de sănătoşi vom fi ! prin semnificaţiile sale – m-am străduit Iată noima unei îmbogăţite "revrăjiri eu însumi să argumentez că este posibil a lumii" (Morin), pe care viitorul o şi necesar: trecerea – prin CUVÂNT aşteaptă de la prezent: CULTURA CREATOR – de la lumină la iluminare. REÎNTOARSĂ LA NATURĂ, prin Aşa cum însuşi Papa Francisc a puterea armonizatoare a recunoscut, asertând: "Creaţionismul şi CUVÂNTULUI-LUMINĂ. evoluţismul nu se exclud... Ştiinţa justifică tezele teologiei. A sosit timpul TRAIAN-DINOREL D. unei alte recitiri a Bibliei". STANCIULESCU Sub acest omenesc îndemn, coborât în palmele umane de la nivelul "operatorilor" instalaţi la "butonaşele

https://biblioteca-digitala.ro Ancheta „Vatra veche” păstratul cartofilor, morcovilor şi a butoaielor cu murături . Pentru că avea podiş din grinzi de stejar, deasupra beciului trona o sanie Când a năvălit Primul Război boierească, pe care tata o folosea când Mondial peste Moldova, bunicul meu mergea la târg. Avea un cal negru cu Gheorghe Neagu avea unsprezece stea albă în frunte, foarte nărăvaş, pe copii. Era arendaş şi-şi permitea să care nu-l putea încăleca din cauza asigure starea materială pentru toţi greutăţii sale de peste o sută treizeci urmaşii. Andrei Neagu, tatăl meu, a de kilograme. Nici pe front nu fusese fost cel mai mic dintre copii. lăsat să încalece caii ce trăgeau După ce s-a terminat războiul, tunurile. Îmi povestea uneori, cum a bunicul s-a întors de pe front, gras şi făcut războiul numai pe jos. Poate de Acoperişul primei case era din dolofan. Îl trataseră nemţii în lagărul aceea nu făcuse burtă. Era însă, şiţă dată cu păcură,adunată de la con- de prizonieri în aşa fel încât lumea să- musculos. Ridica ușor un om într-o ducta de gaze ce trecea peste câmpu- l vadă frumos pe dinafară, dar putred mână. Şi dobora vaca lovită de rile noastre. Cei ce izolau cu catran, de bolnav. Şi aşa a şi fost. Gheorghe streche, prinzând-o de coarne. carton şi bitum conductele lăsau în Neagu a murit la numai o jumătate de Casa mai avea o ieşire secretă, ce urmă bucăţi mari de smoală ce se în- an, după întoarcerea din prizonierat. da într-o tindă, cu o deschizătură spre tăreau în ţărâna ogoarelor. Tata a fost Atâta a apucat bătrânul Şoican, grajd sau spre grădină. Era refugiul primul care a strâns-o şi a topit-o într- cum îl porecleau sătenii din comuna din faţa vreunei situaţii de urgență. un cazan, de unde era luată şi întinsă Trifeşti de pe lângă oraşul Roman, să După cum mai era şi o scară pe care pe acoperiş. Era o izolaţie perfectă lase moştenire o casă din cărămidă cu te puteai urca în pod, apoi s-o tragi din toate punctele de vedere. Nu tre- ceardac străjuit de deregi, ce după tine şi să stai ascuns până trecea cea apa, nu se încălzea excesiv şi nici sprijineau pazia de pe prispa înaltă de primejdia. Tata era un bun gospodar. nu trebuia să-i porţi de grijă ani de aproape un metru. Văduva a rămas în De aceea a construit un grajd, o zile. casa veche, unde-şi născuse pruncii. bucătărie de vară cu o cameră pentru Alte case cu acoperiş din şindrilă Fratele Ion fusese fochist și mecanic odihnă, ce avea tavanul din scândură care n-au fost date cu smoală au înce- de locomotivă, făcând războiul de brad şi o cameră de păstrat făină, put să se înverzească, să prindă întregirii printre gloanţe, cărând orz, grâu pentru hrana calului şi muşchi. Şi de unde Andrei Şoican fu- soldaţi din Moldova şi de la ruşi, pe animalelor. Vacile aveau fân în pod şi sese privit ca un om ciudat, cu timpul frontul sfârtecat de explozii. El mi-a coceni în cele două, trei glugi din oamenii începură să-i dea dreptate şi fost naş de botez cu soţia lui Sultana. spatele grajdului, unde se afla şi o să-l aprecieze. De cum intrai în casă Ceilalţi fraţi au ajuns cum, necum, pe groapă de gunoi din care se făcea dădeai peste o tindă mică, în faţa unui la casele lor. mraniţa. Veceul era într-o groapă cuptor bun de copt cozonaci şi pască. Al Doilea Război Mondial i-a săpată de tata, la vreo zece metri de Mama era fericită că avea aşa ceva şi prins pe mai toţi fraţii prea bătrâni grajdul mărginit de o prelungire a se fălea în faţa vecinelor care-i cereau pentru a mai merge pe front. Au acoperişului de tablă, unde se aflau voie să vină la copt. După ce urcai simţit însă pe pielea lor ce-a însemnat lemnele şi coteţul porcilor. două trepte, intrai într-un fel de dor- să fi ocupat când de nemţi, când de ______mitor, unde trona o sobă cu o plită de ruşi. De fapt, odată cu venirea ruşilor fontă, care avea sub vatră un loc de părinţii viitoarei mele mame au murit depozitat diverse materiale pentru fo- de inimă rea lăsând-o pe Virginia cul care trebuia să duduie sub ceaunul Năstase orfană la numai şaisprezece de mămăligă şi-n egală măsură sub ani . Tatăl viitoarei mele mame era cratiţa de tuci, unde sfârâiau cartofii primar liberal şi n-avea cum să nu în untură. Cocenii de porumb, tulpini- sufere de pe urma comportamentului le de floarea soarelui, și mai rar trupelor ruseşti. După terminarea crengi uscate din pomii din livada războiului, ofiţerului Andrei Neagu i prin care treceam spre casa bunicii, s-a dat „a treia cizmă”. Numai că erau în iernile mai aspre singura nă- înainte de a trece în civilie, o vrăjise dejde de a ieși din frig, plus că se pe mama mea cu uniforma-i arătoasă , tăiau crengile vreunui salcâm de la încât au făcut nuntă. Iar la numai hotarul din fundul grădinii. Cealaltă patru ani de la capitularea lui Hitler, cameră, era locul unde, de obicei, în comuna Trifeşti am apărut eu, dormea tata. Zidul care despărţea purtând numele bunicului Gheorghe. camerele era plin de fumuri, adică era Clanul Şoicanilor avea urmaş. făcut special din cărămizi de șamotă Casa nouă, lăsată de bunicul, țărănească pentru sobă, pe unde avea două intrări: prin faţă, mai ales şerpuiau gazele fierbinţi de sub ceau- pentru musafiri şi prin spate, cea nul de mămăligă. Sobarul care născo- folosită zilnic de familie. Mai era o cise peretele despărţitor cu tot felul de intrare în zămnicul săpat adânc şi canale, era chiar fratele tatei, Ion,→ Delta Dunării, „Veghe” căptuşit cu o cărămidă specială pentru GHEORGHE ANDREI NEAGU

https://biblioteca-digitala.ro Un explorator obişnuit Nuntesc până astăzi

Împing destinul spre margini de timp Când noaptea se spăla pe fața de ca pe un bolovan colțuros întuneric închid ochii și-i aștept căderea. și inima ta era înfiptă într-o săgeată eram plecat în armată, Mă îndepărtez și nu mai privesc în ai tăi mă vedeau ca pe un soldat urmă, inamic am scăpat de temerea care-mi dădea care le fură teritoriul. fiori și mă aștepta la colț. Mă priveam în oglindă și nu știam ce să spun, Gândurile mă lasă liber la liman eram același vlăjgan cotropit de ca pe un prizonier scăpat din lagăr nopțile îmi sunt sărăcăcioase și frumos cu sângele-n fierbere. odihnitoare dar nu mărturiseam nimic, cu vise de mulțumire. purtam în raniță dezamăgirea Singurătatea și tăcerea îmi arată că nu pot fi cuceritorul tău. drumul, Aștept un semn binevoitor de undeva mă însuflețesc să merg prin vastul ca pe o stea norocoasă Lucrul acesta nu s-a întâmplat, necunoscut care mă conduce la o dragoste am fost lăsat la vatră, ca un explorator obișnuit, ce-mi pătrunde în suflet să nuntesc până astăzi. spun totuși câte-o rugăciune pentru încrederea necesară ajungerii și nu mai iese niciodată. NICOLAE VĂLĂREANU SÂRBU

______reuniți la cina cu mămăligă carul tras de bivoli, holde Prima casă blândă, istovite. printre ierburi, greieri, ori Încă mă așteaptă casa cea de Când m-am născut, casa avea viscole cu omăt, lut, o singură ușă, primele cărți albastre sub între ierburi aspre lacrima și- două ferestre timide, o tindă și lampa fumegândă. o frânge, grinzi, Biserica pe deal, școala mai cu broboadă neagră pusă la se potoliseră crizele cenușii la vale, fereastră, ale istoriei, pâine cu magiun, dimineți are în privire unduiri de cu un roșu devastator , grăbite, sânge. multiplicat în oglinzi. fântâna de piatră, bradul Mama, tata, fratele, eu și sora, dinspre gard, ALEXANDRU JURCAN ______

PRIMA CASĂ... palmele în tinda de sub scara podului cetăţean de onoare al comunei. Poate →ceferistul fochist care se inspirase ce despărţea camera tatei de camera că ar fi îngrijit-o şi ar fi făcut o casă de la cazanul cu aburi al de curat și unde se ţinea zestrea memorială, un muzeu sătesc sau de ce locomotivelor. Până ajungea să iasă mamei de fată. Aş putea spune că nu chiar o grădiniţă. Dar mama, o pe coş, fumul era aproape rece. erau trei camere de locuit cu vreo dăruise deja nepoatei mele, care este De aceea, când se tăia porcul de două holuri, plus dependinţe. plecată de câțiva ani în Italia. Am mai Crăciun, se scoteau două – trei Aici m-am născut şi am trăit trecut în ultima vreme şi m-a durut cărămizi din coşul propriu zis din până la vârsta de zece ani, alături de când am văzut o bucată din peretele podul casei, se înfundau bagelele şi sora mea Rodica, cu doi ani mai grajdului prăbuşită, în vreme ce tabla fumul se aşeza lent pe şuncile şi mică. Gimnaziul și liceul m-au ținut începea să prindă rugină. Am mai cârnaţii atârnaţi pe caii ce întăreau departe de casă, mare parte din timp scos o căldare de apă din fântâna căpriorii. Asta era treaba lui tata. locuind în gazdă, la Roman. Apoi mai făcută de tata, de care se bucură toţi Mama, arareori, se urca în pod. Nu-i departe, la București și de ani mulți la vecinii până azi, şi mi-am adus plăcea să se urce pe fușteii scării. Focșani. Pot spune că sunt vrâncean aminte de gustul copilăriei. Apoi am Podul casei era făcută din scândură de prin adopție. plecat trist, rugându-mă la Dumnezeu brad frumos geluită, ce se îmbuca de- Întotdeauna m-am mirat, ba chiar ca nepoata să se sature de îngrijit a lungul pe un cant fălţuit artistic, şi azi mă întreb, cum a putut bunica bătrânii Romei şi să se întoarcă acasă. peste care se aşternea un strat de să dea viaţă și să crească unsprezece Sau, măcar să vândă casa unei familii câţiva centimetrii de lut amestecaţi cu fraţi, unsprezece şoicani, care mi-au care să-mi dea voie să mai vin uneori balegă de cal. Aici se ţineau cerealele. însoţit existenţa în diverse feluri. ca să mai miros viţa de vie din faţa Când se mergea la moară, tata După ce mi-au murit părinții, întâi casei, ridicată până la streaşină, sau cobora câteva coşărci pline cu ştiuleţi, tata, apoi mama, mă gândisem să florile de regina nopţii ce străjuiesc pe care urma să le dezghiocăm cu donez casa Primăriei, din calitatea de aleile din curte .

https://biblioteca-digitala.ro Itinerarii Plajele insulei Sylt sunt populate de mlădioase siluete de voinici și voinice de toate calibrele, adevărați oameni- rechin, trași prin inel de neopren, fiecare croindu-și drum după puteri Cum se recomandă să te duci cu prin ademenitoarea maree în spume. sacul la pomul lăudat, nici eu nu m- Îmi fac și eu drum, fără grabă am grăbit să vizitez „insula celor prea mare, spre capătul dinspre apă al frumoși și bogați”, care în cazul orașului, taxând cu interes măsurat germanilor e întruchipată de adulata vitrinele magazinelor, care etalează Sylt. Sinceră să fiu, având în vedere marfă nu tocmai ieftină. Mă tratez cu faptul că trăiesc la o aruncătură de băț obligatoriul pește marinat la chiflă. E de Meditereana, cu greu îmi puteam bun de-ți lasă gura apă, dacă știi să-l imagina că o insulă din agitata Mare a ______cumperi la botul calului, nu la adresa Nordului ar fi putut să mă mai primește vizitatorii cu construcțiile pomului lăudat de prin pliantele surprindă cu microclimatul ei, sale în stil nordic, caracteristic, din turistice. Unde mai pui că nu e nici pasămite miraculos de blând. cărămidă în roșu-natur, aparent așa de scump cum mă așteptasem! Așa se face că, în ciuda neterminate, pentru că nu sunt La plajă – surpriză! – intrarea se frecventelor mele incursiuni prin tencuite. taxează. Nu e ieftin, costă cam cât o nordul Germaniei, mi-au trebuit Primul contact pe peron l-am bere, dar după ce aflu că banii sunt aproape douăzeci de ani de avut cu soarele, surprinzător de cald investiți tot în întreținerea instalațiilor proximitate până m-am îndurat să cad și de plăcut față de negura pe care o de pe plaje și în curățenie, îi dau cu în ispita unei călătorii scurte într- lăsasem în urmă. Încă un punct plăcere. Taxa se percepe doar odată acolo. Din moment ce vremea era pozitiv, la care legenda nu se pentru întreaga zi; cu biletul poți apoi cam mohorâtă, mi-am zis că n-o fi dezminte! E clar că briza chiar alungă să intri și să ieși din zona litoralului chiar foc... norii, facilitând atmosfera propice ori de câte ori dorești. Acceptând așadar irezistibila vilegiaturii. Exact ca-n reclame, plaja se ofertă a societății de căi ferate În fața gării ne întâmpină statui întinde cât vezi cu ochii și poți să te germane, care oferă bilete la prețuri dispersate și ... cam nelalocul lor. Nu plimbi de-a lungul ei cât te țin de-a dreptul derizorii pe durata stau perpendiculare, ci sunt toate puterile, fie prin nisip, fie pe faleza finalului de săptămână, am urcat în înclinate. Sfidând legile gravitației, frumos amenajată, situată ceva mai la trenul care face mai puțin de o oră siluetele de bronz întruchipează înălțime, ca să lase loc apelor când până în orășelul Westerland, capitala oameni, pomi, valize, ba chiar și vine fluxul. Insula Sylt are insulei Sylt. bănci, toate într-o poziție nefiresc de ”munțișorul” ei, o dună care domină În gara de destinație, valuri- strâmbă, de parcă l-ar imita pe de la modesta ei înălțime de 52,5 valuri de turiști se revărsau din Michael Jackson în vestitul său metri o zonă cu o rază mai extinsă trenurile care se succedau cu moon-walk! Călătorii se binedispun decât cea a coperită de însuși vârful ritmicitate de ceas, venind mai ales când le dezleagă misterul: e-un Zugpitze, cel mai înalt pisc alpin dinspre Hamburg. Hamburgezii a omagiu adus vântului atotprezent, german (2962 m)! adoptat insula Sylt drept destinație de care caracterizează Marea Nordului. Casele de pe mal, cu acoperișuri weekend, și asta în ciuda faptului că De aceea, ea este supranumită ”Hans de stuf, păstrează stilul original, de pe distanța până acolo nu e deloc vântură-lume”! vremea la care aici trăiau doar familii neglijabilă (187 km)! De la gară către plajă n-ai cum să nevoiașe de pescari. Greu de crezut că A merge cu trenul pe o insulă te rătăcești. Artera pietonală centrală acum metrul pătrat se vinde la prețuri sună la prima vedere imposibil. M-am se deschide generos spre orizontul de milioane - la propriu! - lucru care- mirat și eu, dar m-am lămurit rapid albastru bi-nuanțat. Bleumarinul apei, i obligă pe angajați să facă zilnic când am aflat că există un dig de la bază, e acoperit de pătura bleu a naveta pe uscat, pentru că nu-și pot construit special în acest scop, cel pe cerului, punctat pe alocuri de norișori permite să plătească exorbitanlele care s-a amplasat terasamentul căii pufoși și albi. La bază e plaja, cu chirii. ferate. Trenul singur circulă pe acel nisip aproape alb. Tabloul chiar Un fel de aură de Fata Morgana cordon ombilical, nimic mai mult! seamănă cu clișeele clasice, și totuși, înconjoară insula Sylt și datorită Într-adevăr, e un sentiment destul de nu e obligatoriu să fie așa idilic. Atâta faptului că dunele ei n-au astâmpăr straniu să te deplasezi îndurând doar că noi am nimerit o zi ideală, nici până astăzi, deplasându-se cu zgomotele și zgâlțâiturile aferente fără vânt prea tare și cu marea în până la zece metri pe an. Fixarea lor trenului, dar să ai în același timp de-a plină fază de reflux. prin repetate plantări de mărăcini și stânga și de-a dreapta numai apă. Supranumită Regină a Mării vegetație specifică a reușit doar Recunosc așadar că, din start, drumul Nordului, Sylt este și capitala wind- parțial. S-a și adus nisip, pentru a într-acolo m-a inspirat. surferilor care duc sportul la extrem. completa prin zonele din care marea Treptat, apa se retrage și lasă loc Se spune că numai atleții cu adevărat mușcă fără milă. Pe moment, situația unor șesuri inundabile și mlăștinoase, curajoși fac față intempestivului e calmă, după ce s-a descoperit că → care mai apoi se transformă în dune și „Hans”, care se opintește în valuri GABRIELA CĂLUȚIU sfârșesc în pământ ferm, acolo unde care mai de care. Asta nu-i împiedică SONNENBERG orașul-capitală, Westerland, își pe ageamii să-și încerce și ei norocul. Spania

https://biblioteca-digitala.ro în ultimii ani, pe partea opusă celei cetățean de rând, căci este loc pentru expuse eroziunii, insula a început să toată lumea. Totuși, insula nu e foarte „crească”. mare, mai mult lungă decât lată, cu Deocamdată calvarul inundațiilor cei patruzeci de kilometri ai ei, gâtuiți provocate de furtună în secolul trecut pe alocuri în fâșii de numai 550 de s-a stopat prin îndiguiri, dar încă mai metri lățime. sunt în viață supraviețuitorii unor Ciudat sună și recomandările, sau viituri îngrozitoare, ce pur și simplu mai bine zis amenințările adresate Delta frumoasă şi bogată a celor au smuls bucăți întregi din insulă, „vitejilor” veniți să înfrunte săraci luând cu ele case, animale și oameni. „aventura” vacanței marine în urmă ______Într-o singură noapte, unii au pierdut cu peste o sută de ani (asta după ce cu ele în mare, erau supravegheați de tot ce aveau! supraviețuiau cu chiu cu vai un asistent, dotat cu colac și cu o Vizitatorilor de azi, insula li se anevoioasei călătorii, care pe atunci frânghie groasă, înnodată în jurul așterne la picioare, simplă și de un se făcea prin trăsuri și bărci bine grumazului, otgon de care se ținea purism dezarmant. Cu ochii pe clătinate). „Prima scaldă în mare nu strâns „elevul”. culorile nisipului și ale apei, ciulind se întreprinde înainte de a treia zi de La amiază, protipendada se urechile la susurul valurilor și la la sosire! În primele săptămâni se întâlnea la restaurant. Bărbații purtau chiotele pescărușilor, sau la râsetele recomandă câte trei expuneri la soare, frac. Se serveau delicatese, stridii, copiilor de pe plajă, cu gândul la fiecare a cel mult cinci minute”. Aha, creveți, calcan și chiar și vin de pe picturile și literatura care redau astea erau deci regulile wellnessului insulă, o ciudățenie pentru acele farmecul acestui loc, uitat parcă la la începutul secolului XX! latitudini. Nelipsite erau și produsele capătul lumii, gustând dintr-un coctail Pe atunci, țelul declarat al șederii lactate provenind de la flocoasele „oi pe o terasă de restaurant dichisit, era „stimularea poftei de mâncare, de dig”, a căror lână a rămas la mare plimbându-te cu bicicleta, sau pur și suplimentarea porțiilor consumate, căutare până astăzi. simplu citind ceva din clasicii accelerarea metabolismului, Seara se ieșea la dans, obligatoriu germani, care s-au lăsat inspirați de îmbunătățirea stării de spirit pe în ținută elegantă. Numai Doamnele ambianța aceasta calmă, nu poți decât ansamblul ei, sporirea greutății care dansau erau scutite de de să te împaci cu tine și cu tot restul corporale și fortificarea organismului, obligația de a purta pălărie! Bărbații, lumii. La adăpostul unui coș de în general”. Cât de multe s-au în schimb trebuiau să poarte costum răchită, tipic de pe aici de prin Frizia schimbat de-atunci! de culoare închisă și mănuși albe. – da, da, așa se cheamă zona nordică Frizerul se ocupa și cu „operatul Multă vreme s-a scurs până când a Germaniei! – coș cu bancă bătăturilor și extrasul unghiilor turiștii s-au lăsat convinși de integrată, pe care încap două persoane crescute în carne” iar costumele de autoritățile locale să iasă și pe la și care e dotat cu „gluga” rabatabilă baie erau lungi până la genunchi și plimbări printre dune, supărătorul ce stăvilește vântul, te poți considera aveau atâta material, încât se îmbibau nisipul fiind considerat nociv. printre cei mai mulțuumiți oameni de cu apă, de nici nu se mai punea Cu toate astea, existau și capitole pe pământ. problema înotatului. Cei care intrau la care trecutul ar fi marcat un punct Încep să le dau dreptate adepților ______pozitiv față de actualitate. Liniștea insulei Sylt și-mi pare rău că i-am necesară odihnei și regenerării, de clasat pripit în categoria „snobi”. Prin pildă, era luată mult mai mult în mediile de socializare virtuale e plin serios decât acum. Spre exemplu, în de microbiști inoculați cu pasiunea vara anului 1956, actrița Marlene syltiniană. Or fi și unii printre ei mai Dietrich, deși era celebră, a fost dată bogați și mai înfumurați, dar cred că afară de două ori din hotelul în care aceia se plimbă mai mult prin rezida, pe motiv că deranja vecinii cu porturile de agrement, feriți de ochii „exercițiile ei la vioară”. noștri, circulând cu iachturile lor M-am întors acasă cu trenul de scumpe și locuind în vilele lor seară, pe fondul unui apus care juca-n fastuoase, întreținute de slujitori. flăcări zenitul. Trecând în revistă ce Departe sunt vremurile de la văzusem, aveam acum cu totul alți sfârșitul secolului al XIX- lea, când ochi pentru „Troia Nordului”, insula lista oaspeților veniți, tot însoțiți de care punctează cu vestigii datate încă slujitori, era publică și se afișa în din epocile de piatră și de bronz. văzul tuturor, cu nume, prenume, Dovezile longevității ei, monoliții adresă, ocupație și rang nobiliar, îngrămădiți pe vechile morminte ale numărând nici mai mult nici mai hunilor, fantasmagoricele pietre puțin decât 46 de persoane! Astăzi, rotunjite de ape sunt vizibile numai la numărul de vizitatori a ajuns la un reflux. Mi-e mi-au indus o stare de milion pe an! Dar atenție, pe atunci, melancolie. Mi s-a părut că lipsisem dădacele și majordomii erau scutiți de nu doar o zi, ci o vară-ntreagă, iar taxa de cură... vestea că pe continent plouase într- Azi poți să te simți frumos și Delta Dunării, “Când uiţi să una, mocănește, nici nu m-a mai bogat, chiar dacă nu ești decât un înverzeşti” mirat.

https://biblioteca-digitala.ro Arhiva sentimentală Grupul Şcolar „Avram Iancu” din Sibiu. Se stinge din viaţă la 24 ianuarie 1998. Aşa cum reiese din „Fratele mai mare” întru spirit şi arhivele Inspectoratului Şcolar înţelepciune Judeţean Harghita între anii 1970- 1990 printre inspectorii de Redeschid filele Jurnalului specialitate a funcţionat şi profesorul meu de acum două decenii. La 17 Eugen Buzoianu. A debutat ca poet în decembrie 1998 la Liceul “Octavian paginile „Luceafărului” la care s-au Goga” din Miercurea-Ciuc avea loc adăugat cele din „Ateneu”, „Vatra”, lansarea In memoriam a volumului de „Viaţa Studenţescă”, „Informaţia versuri „Conturul adevărului” a Harghitei”, „Transilvania”, precum şi regretatului prof. Eugen Buzoianu. din culegeri colective. Nefericitul prilej îmi oferea şi mie, Pace,drumeţie şi plecări sunt peste prietenul şi colegul acestui delicat şi tot pe lume, iar lirica meditativă emi- sensibil cărturar, stăpân deplin al nesciană are destule pilde, copleşitoa- limbilor şi operelor lui Eminescu şi re prin răsfrângerea lor metafizică şi ______Baudelaire, de a-mi prezenta eseul umană, precum acestea: „De ce mă tinereţe. Adeseori colindând împreu- „Omul şi poetul - o viaţă închinată întristează/Că valurile mor,/Când al- nă judeţul, poposind la Bilbor, Corbu, Frumosului”. Şi după atâţia ani tele urmează / Rotind în urma lor ...” Subcetate, Tulgheş, Sărmaş ori To- reflect la situaţia delicată de-al De ce ne emoţionează mai pliţa şi nu numai, lăsându-ne ferme- omagia şi a-i recita versurile autorului totdeauna versul - aforism Ce e val, caţi de logos, râdeam, ne încruntam... plecat prematur la ceruri. ca valul trece ? ne despărţeam apropiindu-ne, cum ar Mă adresam atunci direct lui Mi-aş fi dorit în clipa acelei triste zice Nichita, acordând acele nobile prin vorbele: Îmi imaginez, dragă veşti, ca printr-un miracol, plecarea Lacrimae rerum (plânsul lacrimilor/ Eugene că nu poţi avea acum decât pe ultimul drum al bunului prieten, să lucrurilor) existenţei, concretului, un vis frumos şi că vei sta nedormit se transforme într-o revedere la Sibiu, vorbei. Plânsul ne poate aduce mereu cu tâmpla pe creaţiile mai prilejuită de sărbătoarea lansării cărţii mântuirea şi fericirea aşa cum ne marilor noştri înţelepţi cărturari, pe sale. E mai uşor a dărui o floare, îmi spune Domnul Iisus. cartea scrierilor tale, la care ai trudit zic şi astăzi, decât a inventa o Fire romantică, mai mult pentru o viaţă. O viaţă scrisă cu suferinţe, metaforă. O ştia şi el...şi totuşi făcea sine, dar şi un realist al cotidianului aşteptări, răni şi lumini, umbre şi cu mult har tălmăcirea gestului şi vieţii, Eugen a fost un împătimit al amurguri bacoviene. De aici, îţi tragi cântecului în cuvinte. Expresia adevărului şi frumosului. L-au iubit semeţia şi metafora. Apoi i-am citit artistică în vecinătatea zicerii directe, colegii de breaslă, l-au îndrăgit poezia Cântec târziu: confesive, se cuprinde intens de învăţăceii pentru că şi-a „jucat” rolul Sfârşitul meu, asemeni unui conştiinţa menirii sale. Să-i ascultăm serios şi onest, ca un adevărat vis,/ Am vrut întotdeauna să mi-l mesajul din Marele blestem: Plătim, magister. Istoria literară transmisă de ştiu,/ Împurpurat de un amurg prea darnici, cu întreaga viaţă el de la catedră era înainte de toate târziu, / Cu capul aplecat pe /Luciditatea unui singur vers/ Şi nu una trăită prin citire şi studiu, iar manuscris // Poate atunci, înfrigurat ştiu dacă-n urmă se dezgheaţă/ inspectorul şcolar de odinioară s-a uşor, / Pe foaia ne-ntinată să aştern Cărările pe care noi am mers.// ferit a fi un funcţionar al / Poemul nepereche şi etern / Cu Rămâne peste vremuri un poem,/ Un învăţământului, ci un pasionat şi care v-am rămas dator.// nume poate zgâriat pe o carte/ înţelegător diriguitor al fenomenelor Un vers definitiv şi transparent / Şi Răsplata pentru marele blestem/ De limbii şi literaturii române. necesar ca razele de soare / Şi pur ca care doar pământul ne desparte. Prea plin de viaţă şi gingăşie, cerul clipei trecătoare / Când printre Pentru Eugen, literatura în limba încrezător, peste dureri, în felul lui şi voi am fost şi eu prezent. lui Eminescu ca şi a lui Baudelaire afectuos cu semenii, n-aş crede că Textul prescurtat al rostirii erau deopotrivă dragi încă din fragedă Eugen Buzoianu a considerat vreo- noastre avea să apară în revista ______dată izolarea, singurătatea şi moartea „Şcoala noastră”, nr.2 1998, iar o ca o evadare, ca o eliberare aşa cum variantă mai amplă şi îmbunătăţită, le-a văzut poetul Florilor răului – Les purtând titlul Plecarea lui EUGÉNE, Fleurs du Mal, Baudelaire, pe care-l omul, poetul, prietenul. Revenirea sa rostea în original savurându-i suflul prin poem, a fost publicată în cartea liric, muzicalitatea versurilor, înălţi- mea „De veghe la izvoare” – Eseuri mea formei. Emana din el dorul de a şi meditaţii – 2001. cuprinde universul cărţilor şi al lumii, Eugen Buzoianu s-a născut la 18 sufletul său era însetat de armonii. Se decembrie 1937 în localitatea Arciz născuse pentru a fi poet. Dumnezeu l- din Basarabia, absolvent al Facultăţii a înzestrat cu talentul rar de a-şi de Litere Bucureşti. A fost profesor „prinde” viaţa în fărâme de cuvinte. de limba şi literatura română la Liceul Întrunire literară la Odorheiu Cuvinte alese, de graţie, de zodie „Octavian Goga” Miercurea-Ciuc şi Secuiesc: Romulus Guga, Nicolae stelară. → părăseşte locul de la catedră din Bucur, Eugen Buzoianu NICOLAE BUCUR

https://biblioteca-digitala.ro În faţa poeziilor în stare născândă „Ce-ţi doresc...... ?” parcă-l văd, dintr-odată, pe Eugen Buzoianu, un om foarte tăcut. Există un ceas al Patriei Tăcerea lui e adâncă şi gravă, cu în care bat toate clopotele înţeles de baladă ancestrală. deodată El tace, adormit aparent,/ În ţara în care micul adevăr al fiecăruia lui interioară,/ Zâmbind uşor, parcă devine frunza unui stejar uriaş puţin absent/ Apăsat de-o invizibilă povară,// De povara de a nu dormi/ Există un ceas al Patriei De durerea de a ţine minte/ Tot ce înmiresmate oamenii pot trăi şi iubi/ În atât de când toate rătăcirile se-adună puţine cuvinte.// Menit să dăinuie ca într-un clopot imens albastru fără istov/ E singur în întreaga sunetele la sânul unei maici ______umanitate/ Ca un far pe singuraticul tinere Cea mai scurtă cale-i ostrov/ Al oceanului numit curba ţărmurilor scandinave Singurătate. (Somnul poetului) Atunci lăudat fi-va numele tău, dar ce ţărmuri vei afla Mi-am imaginat după serata Patrie ajungându-le pe-aproape?... omagială de la liceu un discurs în lăudat De se vede câteodată stihuri al poeţilor care s-au despărţit ca un zbor de lebădă luminat străjuind vreun pisc de munte de noi şi s-au mutat acolo departe, în de ochii copiilor albă ca o veşnicie… lumea Dumnezeiască. Ar zice Eugen : căci tu ne-ai ţinut în rostire urcă-te spre ea pe unde Primeşte-mă, Doamne, aşa cum sunt / ca o mumă cugetătoare şi urcuşul pare mers jumătate cer,/ jumătate pământ,/ în sfioasă, ca un pendul de gondolă peste ape… acest univers de lumini şi tenebre / ca între elan şi ferecare Când vei fi de ea aproape într-un joc de păpuşi / cu dungi albe singuratică stând vei vedea că nu mai e… şi negre./ Încerc şi eu,/ poate nu-i pe marginea unei Dunări bătrâne Astfel răsucind nimicul greu / să fiu mereu /şi om şi zeu./ cu corăbii multe-ncărcate ca o cheie-n broasca minţii Primeşte-mă, Doamne / aşa cum de geniale dorinţi… să vezi cum din două lucruri sunt,/ precum în cer / aşa şi pre unul singur se-ntrupează pământ. (Primeşte-mă). ca o pâine rotundă iar acolo unde-i Unul Asemeni unui zeu, mereu frumos ca un stejar încoronat mai presus de celelalte şi cu privirile treze poetul ni se arată ca o zare unduită vei găsi-nţelept pe toate: la orizont. Pe Eugen Buzoianu, de ani peste râuri şi mări verzi mici, anapoda-ndreptate buni, l-am întâlnit/ reîntâlnit, îl deschisă ca un pod înălţării Ca şi firele de praf, cunoaştem/ recunoaştem prin actul fiinţa ta fie trează în noi rătăcitele monade. creaţiei lăsate. Fiica lui, Dana totdeauna. Buzoianu îi păşeşte pe urme, ca o AŞTEPTARE tainică şi autentică prezenţă lirică. Îi NETI-NETI… reproducem o semnificativă creaţie Noapte închinată părintelui ei. Poartă titlul - Poezia e o moară-n Se aşteaptă ceva Aurora poetică In memoriam care intră cine vrea! E o lume pe chei… Tatălui meu 1998. La sfat de taină - Unde-i moara, preaînţelepte? Adormită şed acum poeţii,/ Din lumea lor fluidă - Ea se mistuie-ntre pietre Nu a spus nimeni de idei,/ Transpar în noi perfectele până ajunge praf pe lucruri Că va veni cuvinte,/ Cristale vii din sferele un pribeag în regnul mort. Acum celeste…/Poeţii sunt la fel de vii ca Nu se află cu busola Dar ei aşteaptă şi nemuirirea,/ Din lumea lor de stele locul unde s-ar afla răbdători rotitoare,/ Împrăştie poeme de Este praf şi praf în lume… Dorm scântei solare,/ Ei ne prefac în floare Tresare un val ______Pe chei mugurii din inimi… Iar noi, vieţuitorii Terrei, ca nişte Paşi de nălucă fragede clepsidre, ce ne-am putea Nu aude nimeni dori? Să mai schimbăm câte un gând În somn în cuvânt, să-i rememorăm în ceasuri toate sunt la fel de seară pe Eminescu, Blaga, Nichita Plouă… ori Baudelaire… Oboseşte şi ploaia Să ne spunem rugăciunile către Mareea murmură… Domnul, să te pomenim şi să nu te Nu-i tăcere sub cer uităm nici pe tine, dragă prietene, În zori care ne-ai lăsat cartea cu poezii, Soarele urcând dintre valuri sufletul cu amintiri, mirajul mi se pare străin drumurilor străbătute prin această mi se pare de ger. viaţă, când dulce, când amară … Delta Dunării, “Singurătate” GHEORGHE CUTIERU

https://biblioteca-digitala.ro Starea prozei Corigenţa fiindu-mi asigurată, aşa că, încă retrăind întâlnirea cu una dintre frumoasele mele colege,

petrecută în seara precedentă, l-am …Abia plecarăm din frumoasa şi întrebat: moderna Gară a Constanţei, şi am -E nevoie să scriu pe tablă, scos din sacoşă romanul Martin Eden, sau.,..? al lui Jack London, proaspăt reeditat. -Nu, drăguţule, nu – oral, da?… Pentru această operaţiune, am recurs Şi am început să povestesc… la un adevărat ceremonial-şiretlic: am -După cât se cunoaşte şi după cotrobăit cu atenţie mărită prin datele rezultate din studiile şi sacoşă, de parcă era vorba de cine ştie cercetările aprofundate ale ce obiect de patrimoniu, deşi ştiam profesorilor de la Universitatea exact unde pusesem cartea, am scos-o Harvard, sinus şi cosinus, au fost doi încercând să arăt pe faţă o grimasă fraţi gemeni… cumva evlavioasă. Cred că fenta mi-a -Cum-cum, dragă?!, a tresărit reuşit şi, după ce m-am convins că profu Adică, vrei să spui că sinus şi toţi ceilalţi călători din compartiment cosinus…? ______erau cu privirile aţintite spre mine, am -Exact, dom profesor: ei erau fiii La matematică – altă nenorocire! devenit sobru, uşor încruntat, după lui Thales din Milet… Interesant este Îmi amintesc perfect şi redau cum primisem instrucţiunea de la şi că ei, racolându-l şi pe Ulise, au „ostilităţile” petrecute într-o oră prietenul Retega, şi am început să cucerit Troia, au luat-o ostatecă dintr- obişnuită de trigonometrie… citesc… De fapt, mă prefăceam doar, o parcare pe frumoasa Elena, şi au -Bună ziua, domnilor elevi!, ne fiindcă am recunoscut dintotdeauna emigrat în Franţa unde o aştepta saluta proful Popescu intrând voios în că nu mi-a plăcut nici să citesc, nici Paris… clasa noastră în care supravieţuiau un şcoala pe care, dacă n-ar fi fost frica În sfârşit, şi pentru prima dată în fel de liceeni-vietăţi pe jumătate de mama şi ruşinarea ei în faţa lumii, istoria Liceului, în clasă se lăsase înmărmurite de frică! A, da-da, aha!, aş fi abandonat-o fără cel mai mic atâta linişte cum nu se mai întâmplase mormăia el deschizând catalogul cu regret imediat după ce învăţasem să vreodată, astfel că îmi puteam expune coperte jerpelite. Ia să vedem cu cine citesc şi tabla înmulţirii. Ba, în câteva „dizertaţia” în cele mai optime ne distrăm noi azi, ia să vedem… A, rânduri, mi-a trecut prin minte chiar condiţii: da: cu domnu elev Parasache, da? să-i dau foc pentru binele umanităţii -…Aşadar, am continuat, după ce -Daaaa!, răsufla cu uşurare de vârstă şcolară din cartier… au obţinut azil politic, cetăţenia „echipa de urlători”, cum ne ştie tot Dar n-a fost să fie! franceză şi vize pentru intrarea în Liceul. Târâş-grăpiş, am terminat liceul spaţiul Schengen… -Ia, ieşi dumnetale, domnu elev, păstrând în minte figura acră a -Ajunge!, a ţipat profu. puţintel la tablă, şi fă-mi demonstraţii profesoarei de română-franceză care Dumneata îţi baţi joc de mine, elev separate la teorema lu nea Pitagora, avea o plăcere diabolică să mă ridice Parasache? despre triunghiul isoscel şi…, şi… A, în picioare şi să mă îndemne cu o -Doamne-fereşte, dom profesor! da: teorema lu… A, scuze, domnu sintagmă distrugătoare pentru Vreau să vă mai spun doar că siame- elev: era un tip din Milet, cum naiba cunoştinţele mele de limbă franceză: zii Sinus şi Cosinus au făcut parte din îl chema? Că tocma uitai… -Dit moi! batalionul „Racii verzi cu pistrui” Minţea, ştiam că minte, fiindcă Urmá blocajul total al intelectului care a luptat în Kandahar pentru vroia să spun eu, convins fiind că nu meu care, şi-aşa, mi-l imaginam, în apărarea graniţelor patriei noastre… ştiam… Eu tăceam, iar colegii îmi momentele mele de singurătate şi -Ai terminat, elev Parasache?, m- respectau tăcerea, şi pustietatea din sinceritate, ca pe-o vietate hrănită a întrebat profu uşor răguşit. creier, doar Deleanu din prima bancă, prost şi abia ţinându-se pe picioarele-i -Da, dom profesor, am răspuns îmi şoptea aspru şi-un pic şuierat: rahitice. În asemenea situaţie, mă uşurat ca scăpat de-o mare povară. -Thales, bă, ştrumfi, Thales! simţeam foarte aproape de intrarea în -Bă, oaie rătăcită!, m-a luat în -Thales!, ziceam eu cu voce sevraj, stare de care nu prea aveam primire Deleanu în pauza mare. Eşti stinsă. Thales, dom profesor… curaj, însă cuvântul suna frumos… nebun? Ai pus-o de corigenţă pe -Bravo şi mersi, dragule! Da, Nu-nu, vocea profei nu era oarecum toamnă, fraierache… bun, ţi-a şoptit bine Deleanu – bravo asemănătoare sunetelor unei păsări de -Ştiam, eram deja corigent… şi lui… Ăsta-i diştept, mă, deştept ca noapte, ci era cu totul altfel, altceva: Sau înnebunisem? Poate că nu, mă-sa lui! Ei, povesteşte-mi acum nişte nuanţări sinistre şi dar nici nu mai aveam mult… ceva despre sinus şi cosinus… ameninţătoare aducând cu voci din În ziua următoare, la chimie, Proful se aşeza, stătea picior filme science-fiction, voci venite din profesorul Marinescu: peste picior pe scaunul ergonomic din altă lume, cu modulaţii-sunete de -Domnul elev Parasache este? spatele catedrei, şi toată faţa şi ţinuta tinichele ruginite. Evident, intonaţiile Majoritatea profesorilor de la lui exprimau siguranţă batjocoritoare. se succedau cu o viteză suficient de Colegiu făcuseră o adevărată pasiune Zâmbea cu triumfătoare superioritate mare pentru a da glasului un sunet pentru mine…→ savurând procesul de umilire la care aparte, având în el ceva chiar DUMITRU HURUBĂ macabru… urma să mă supună.

https://biblioteca-digitala.ro Se plimbă-ades prin visul meu Printre ninsori mai dăm o rotocoală. sobolii Am obosit să credem în minuni Se plimbă-ades prin visul meu Cu aripi reci pe umbre de cuvinte sobolii, (Abia mai poți din visuri să te-aduni, Își sapă galerii pe sub ruine Să te târăști, încet, spre înainte!). Și ronțăie, când nu se pot abține, Cuvinte-surogat, din portofolii. E prea târziu să mai gonim prin timp, Cu o valiză plină de comete, Risipa zilei stăruie-n crevase, Am importat himere din Olimp, Abdică-n mine revoltat lumina; Ni-e viitorul gri și plin de pete. Degustă noaptea, fragmentată, cina: O porție din frigul de pe oase. E rânduit să devenim ocnași – Ascunși de gratii, rar găsim o Fântânii de poeme i-am pus cruce: „strungă“, Cu apa lor nu poți stropi răsaduri La închisoarea morții suntem (l)ași – De suflete la margine de vaduri – O-ntrecere cu scorul într-o dungă... ______Nomazi umili prin clipele caduce.

Ne-am dezlegat himerele... Ne-am cununat nădejdile în soare, Se plimbă-arar prin visul meu Țintind pământul – leagănul fidel scânteia Ne-am dezlegat himerele de noapte, (Pansați la stele când Lacteea doare), Din focul viu ce arse altădată; Rătăcitori prin visele-mumii, Aveam neantul cel din urmă țel. Vânând o fericire elidată, Iubitul meu, să paștem mere coapte,

Culeg himere din Casiopeea... La herghelia plină cu stafii! Ne-am dezlegat iubirea de broboadă,

De constelații și de armoarii, Ne batem joc... Ne-am dezlegat de orișice cutumă, La dezbrumarea lumii stăm la coadă, Cu-nstrăinarea facem legământ, Ne batem joc de clipa ce-o avem, Lângă cărarea dintre morți și vii... De sub zăpadă prinde-mă și du-mă În soarta măcinată-acut de boală, CAMELIA ARDELEAN Sportivi nătângi, cu iadul în tandem, Acolo unde pescăruși mai sunt! ______

AMINTIRE DIN LICEU aplauze, fluierături, tot felul de ţipete, Mă tâmpisem! →-Da, am răspuns cu vocea în timp ce eu priveam întrebător la -Da, bine, elev Parasache. tremurată. prof… Râdea şi el în felul său special, Trecem la hidrocarburi… -La tablă, domnu elev! Hai, cu o conformaţie a gurii ca un desen Scrie câteva formule… Iar fuguţa-fuguţa! Cu formule, cu de Goya… Ce naiba făcusem, unde dumneta, elev Mitruţ, ai încă un doi, demonstraţii, cu tot ce trebuie pentru dracu greşisem? cu felicitări! Mai e puţin până te las a dezvolta subiectul nostru… Adică, Apoi, proful Marinescu s-a corigent… Zii, Parasacule! Poftim... nu: deocamdată, spune-ne şi nouă ce ridicat în picioare şi a strigat: Zii, scrie… ştii, dumneata, despre unul dintre cei -Linişte – nu mai aplaudaţi! Este M-am luminat la faţă, am apucat mai mari chimişti români… vorba despre o simplă confuzie, care cu siguranţă creta şi, în câteva -Chimia românească a avut… se datorează emoţiei, nu domnu elev? minute, am umplut tabla cu formule -Nu, elev Parasache, nu genera- Nu-mi venea să cred: cum, care, îmi ziceam cu încredere şi lităţi! Şi ca să fiu mai clar: vreau să- profesorul Marinescu, nemilosul prof hotărâre, demonstrau lumii că eram mi vorbeşti despre un chimist al cărui de chimie mă salva dintr-o situaţie în un elev cu lecţia la chimie învăţată… nume îl poartă o ustensilă de care mă făcusem de râs? În orice caz, La sfârşit, după cum credeam eu, am laborator de chimie… După care ne mai apoi, prin nu-ştiu-ce minune, anunţat victorios: vom ocupa puţin de nişte Deleanu mi-a strecurat în palmă un -Dom profesor, asta e tot ce… hidrocarburi, da? Haide! Fast-fast... bileţel pe care scria ilizibil pentru Şi-atunci, a venit întrebarea -Şi food, nu?, se auzi şoapta mine: Bă, nefericitule, e vorba despre domniei sale sub forma unui trăsnet: colegului Mitruţ. marele nostru chimist, Nicolae Teclu, -In concliuzione? -Cine-a şoptit? Aha, domnu adevăr care m-a dezmeticit şi am -În concluzione, ce?, am tresărit Mitruţ – doi, nota doi! dres-o cu calm : cu spaimă. …Ca de obicei, Deleanu mi-a -Dom profesor, a fost o glumă, Pentru că toate formulele scrise şoptit ceva… mi-am permis să…, mă scuzaţi. De de mine pe tablă le învăţasem pe de -Dom profesor, am zis cu fapt, este vorba despre marele nostru rost de la Deleanu, habar n-aveam ce însufleţire şi cu voce hotărâtă, cred că chimist Nicolae Sfeclă, cel care a… însemnau şi, de fapt, ce aiureli pe este vorba despre marele nostru -…Făcut şi-a dres, am auzit tablă, informaţie pe care am aflat-o la chimist Niculaie Meclă… vocea colegului Mitruţ din ultima terminarea orei… -Cum-cum, Meclă?! bancă. În clipa următoare liniştea din -…A făcut şi…, am repetat (Fragment dintr-un roman în clasă a fost distrusă de urlete, maşinal. pregătire)

https://biblioteca-digitala.ro  Unui lider român. Când nu cunoști ce-i în țara /ograda/ ta, degeaba străbați în lung și-n lat  Cui îi place joaca îi place sigur și lumea. viața.  Ce a z i frige, mâine se poate  Împăcați-vă cu ideea: nechemații stinge. nu pot da sens vieții.  Învinșii n-au fost făcuți pentru a  Liniștește-te! Niciodată nu-ți va birui; mulți din ei au fost făcuți fi furat ce n-ai posedat. pentru a li se plânge de milă.  A o duce binișor. Vai, ce mult  Dacă ceea ce-ți dorești, grabnic înseamnă – pe vremea noastră, când nu-l începi, bine nu-l sfârșești. traiul e-atât de greu.  Dacă n-ai ambiția și voința  Când unii trăiesc prea mult – și trează, în zadar te-apuci de treabă. ei și societatea – au numai de pierdut.  Nu toți nebunii au fost nebuni.  Până la urmă, munca tonifiază: Unii din ei fost-au la începuturi buni. îndemn la muncă pentru tineri și mai  Nu mai iubești? De viu te- ales pentru cei care nu lucrează. ngropi.  E greu a străbate calea dintre  Îndură-ți lacrima. Pe-a ta și pe-a altora. Încearcă a o suporta. ______supărare și disperare.  Cine știe să cântărească riscul,  Fericirea nu-i doar căutare, ci și  Ruga omului drept. - Am un pune pe prim plan varianta că: - din rezultate palpabile, puse-n aplicare. Dumnezeu; cred în El și de nimic nu pierdere în câștig poți ieși.  Spune-mi cine te-a crescut, ce mă tem.  În timp ce valorile rând pe rând școală-ai făcut, și-ți spun unde-ai s-  Să iubești, nu să detești! Iată dispar, succesu-i tot mai efemer. ajungi. calea pe care merge omul înțelept.  Cu radiera, poți rade numai ce-i  Gându-i un f l u x energetic, pe  Cum poți să reușești, când nu la suprafață, nimic din ceea ce a prins care chiar dacă-l folosim îl stăpânim mai ai nici o speranță? O singură cale viață. foarte puțin. există: și mai mult în speranță să  Să nu ne speriem de – Judecata  Pentru Bărbatul adevărat, a bălti - crezi. de apoi. O avem zilnic printre noi și înseamnă a muri.  Peste ruine, calcă fără să te în noi.  O parte din cei care luptă la apleci; încearcă ruinele să nu le vezi.  N-a exegerat și s-a bucurat! sfârșit se-nfruptă.  Nu credeți în bărbații însurați. Semn bun?  Speră un pic - și-atunci – ai un Prea mult nu mai fac – sunt terminați.  Rolul miracolului, de s-ar putea oarecare câștig.  Abreviere - un cuvânt prea lung cunoaște acesta. Să redimensioneze  În tinerețe, înveți să trăiești; la pentru a exprima ceva superscurt. existența. bătrânețe ai vrea să mai durezi, de s-  Ai inimă, privește-n inimă – mai  Dacă cap n-a avut, n-are cum să- ar putea. mult decât o romantică deviză. l fi pierdut.  Dacă și timpul ar adormi, oare * În liniște, doar în liniște se află  Bucurie unanimă. Mai mult ca ne-am mai trezi? puterea individului cea adevărată. * La negocieri ești plecat? Nervii sigur o minciună.  Din v i e ț u i t o r faci ușor un acasă i-ai lăsat?.  Când omul nu mai are-n el nimic temător. * Nu trebuie să fi muzician ca să- demn – e semn că se află-n infern.  De-ale vieții – de mai iubești, nțelegi o s o n a t ă.  Când nu-ți cunoști țara ta, înseamă că mai poți. * Sunt z i c e r i adevărate și degeaba străbați în lung și-n lat  Nu fiți posomorâți. Posomorâții lumea. neadevărate. Nu cred în cele din sunt mai puțin iubiți. urmă: sunt strâmbe și fără de viață.  Urci - și - ți se pare că învingi.  Cel care vânează dragostea e * Nimic mai armonios decât gândul Cobori – încă nu mori, dar nici mai ușor prins în plasă de ea. exprimat clar și frumos. departe nu mai ajungi.  Gâlceava întruna dezbină, * În lume, limba nu-i doar neprețuitul  De înfumurare poți scăpa, de concordia adună. mijlocitor ci și neîndurătorul urâțenie – ba!  Cine nu crede în libertate e un judecător.  Scepticul n-are habar că-și pune păgân. Să crezi în liberatate a devenit * Nu vă încurcați cu cei ratați. Nu-s o parte din viața pe jar. deja ceva sfânt. decât simplii plătitori de rate.  Ce n-ai făcut azi, rămâne  Zâmbetul a fost primul care a * Musafir plecat? Bucură-te! De-o îndoielnic că mâine ai s-o faci. descătușat puterea de-a dialoga. belea ai scăpat.  Fără să simțim – îmbătrânim;  Împilare ai suportat? Deja ești * Numai cel care a suferit a putut după cum: încet, încet murim - fără vinovat! realiza că lacrima-i mai grea ca piatra. să știm.  Puternic bumerang - ura. La noi * Nonagenarul. - Fericit aș fi să mai  Timidul a visat c-a avut curaj, și aiurea. pot spune așa: Ce n-aș da să mai pot fără să-și fi cerut voie de la cineva.  Nu toți învingătorii sunt avea 80 de ani!  Teama? - Nu numai că te inhibă, câștigători. Dar și cei din urmă NICOLAE MAREŞ dar te și deprimă, mai mult te și recrutați sunt din tagma biruitorilor. sugrumă.

https://biblioteca-digitala.ro Teatru a o scoate la capăt, am aplicat pe tine tainele mele de solomonar care găsește cu nuielușa de alun izvoarele subterane pentru viitoarele fântâni... (Comèdie horror sau oroarea și te-am hipnotizat ca să ne putem de comedíe) înțelege așa, ca între… oameni!… Și (V) acum, hai să trecem la treburi ACTUL II serioase! Ia, vino tu, la moșu’ tău! (Merge de parcă vine) (Dându-i să miroase o botină

Scena 1 scâlciată de damă, Babu ia capul (Babu și câinele Azor, fără ______câinelui în mâini se uită țintă în ochii traducător din franceză în română și Eh, dar de vreme ce ai venit, îl hipnotizează și îi comandă:) invers) înseamnă că m-ai înțeles!… „Adu Baba! Aici - Baba! Ai Buuun!… Ei, acum, numai tu mă mai înțeles?!?” (Câinele scheaună, după Babu (lansează pe fereastră cu o poți scoate din belea, măi dulău!… care fuge ca din pușcă, încât Babu voce tunătoare câteva comenzi în Da!… Și e tare drăguț din partea ta că abia mai are timp să-i strige de la franceză, limbă în care nu știe nici să dai din coadă, deși știu că tu nu geam:) scrie și nici să vorbească. Tocmai de pricepi o boabă din ce-ți spun, că ești Când o mâni încoace, fă-te că din aceea, exprimarea sa în franceză - un câine - cum îi spune - ah, da: greșeală o mai muști de câte o bucă! ori a Babei la final - vor avea un „francofon”! Numai că eu sunt… he, Asta așa,… cu toată dragostea, din caracter artificios, ca și cum s-ar he, he…: „franco-afon” (!). Dar, lasă partea mea!… (Schimbându-și starea, încerca repetarea unor expresii că ne descurcăm noi și de data asta!... pradă unei amintiri fugare): neînțelese dintr-un manual de limbi Ca și de prima dată, de altfel…, Ai!... Și ce dos mai avea ea pe la străine) – „Azor, ici! Viens vite !” atunci când ai venit aici cu stăpânul optsprezece de ani (mimează cu [Iese și se reîntoarce în scenă cu tău dintâi, francezul acela pasionat de mâinile formele din amintire), pe un câine în lesă.] Deltă… nu, nu… vreau să zic de când dansa goală prin poieni ca să [Observații canine esențiale deltaplan (mimează cu mâna un zbor poată culege pe lună nouă ierburi de pentru reușita spectacolului: Ar fi orizontal), că de unde Delta Dunării leac… foarte indicat ca personajul lui Azor aici în creierii Carpaților?... Auzise el Și o mătrăgună pe care a cules-o să fie interpretat de un câine de la unii asemenea lui că pe văile de din greșeală a făcut-o să-și piardă adevărat - de rasă, ori maidanez -, aici apar niște ăia…de le zice „curenți capul și… să se mărite cu mine!… dar neapărat de soi, ca să poată face ascendenți” foarte puternici. Așa că, Dar și în capul meu ce o fi fost, măi, față situației scenice. Prin prisma dacă îți dădeai drumul cu deltaplanul frate câine?! ultimei scene a piesei, Azor trebuie să de pe cornișă, o luai… în sus pe fie dotat în mod natural cu o coadă Hornul-Vâlvelor (mimează iarăși cu [Babu revine la masă și întoarce destul de mare din care să dea voios. mâna zborul în sus),… în loc să te iarăși clepsidra, adormind cu capul Se va avea grijă ca în sală sau prin duci bolovan la vale (aici brațul îi pe mâini.] culise să nu se strecoare vreo pisică cade ca paralizat), spre Poalele- Scena 2 sau altă felină. Vădanei, conform legilor fizicii, care (Babu și Grupul mut de colindători Dacă regizorul sau interpretul sunt aceleași și în capitalism și în de la Fabrica de furnituri „Îmbrăcați lui Babu (ori ambii) are/au fobie de comunism, desigur, până la noi pe cei goi !”) câini se poate folosi o fantoșă canină ordine ale organelor de partid și de fixată pe un skateboard care să fie stat... [Babu-cel-din-somn este trasă cu o sfoară, o variantă mai Că nu mai putem noi de ele!… Și protagonistul unei scene mute în care techno fiind aceea a utilizării unei chiar așa s-au întâmplat lucrurile, îți este înconjurat de Grupul mut de proiecții holografice, animate sau nu, amintești, cuțule?… (Câinele dă colindători. Printre mimii în costume sonorizate sau nu. O altă opțiune aprobativ din coadă)… mulate de balet, câțiva au măști de: pentru acest moment crucial al piesei Apoi, când ai rămas la noi, cum „capră” (care clămpănește cu botul ar fi luarea în calcul a interpretării să mă înțeleg eu cu tine, că nu din lemn), „cerb”, „văcuță”, lui Azor de către un student la teatru apucasem să învăț după ureche decât „buhai” sau „urs”. care pricepe cât-de-cât limba câteva din comenzile pe care ți le Unul din colindători are chiar un franceză și duce în gazdă o viață de… dădea stăpânul în limba voastră buhai de funia umedă a căruia trage câine, pentru că în campus nu au mai maternă? un altul ce poartă și zurgălăi. Sunetul fost locuri pentru el. În acest caz, se Însă legătura, dintre un om care e buhaiului, clămpănitul caprei și poate lua în considerare așadar un om și un câine care e câine, e mai clinchetul clopoțeilor ritmează un rol de travesti canin…] mult decât: un „Du-te încolo!” sau un dans grotesc. Babu (îi comandă câinelui – tot „Vino-ncoace!”. [Babu mângâie Colindătorii ies din scenă – tot în franceză – să stea) – „Assis!” câinele pe cap, iar acesta - părând a prin dreapta, pe unde au și intrat de [După care se așează și el pe un fi de acord cu complexitatea relației altfel – lăsându-l pe Babu în același scaun, alături, mângâindu-l în timp lor - se așează cu labele în sus spre a somn cataleptic...] ce-i vorbește] „Bravo! Comme tu es fi scărpinat și pe burtă. Ce să-i faci? mignon!...” Sper că am pronunțat Câinele - tot câine, indiferent de CRISTIAN STAMATOIU corect comanda asta în fanceză?… pedigriee și cetățenie!] Așa că, pentru

https://biblioteca-digitala.ro va trezi din morți – iar detaliul pare să pensionarul Ion pentru actele sale de fie neglijat de mama șoferului, prea vitejie... Motivul onoarei, deși preocupată să-și protejeze propriul necunoscut, devine o poveste ce fiu, ce altfel ar sfârşi după gratii. evoluează de la o relatare la Spectatorul e lăsat să înțeleagă dilema alta, căpătând o viață în sine. Cu și să tragă concluziile. fiecare re-povestire eroul se Cinematografia lui Călin Netzer este împăunează cu noi lauri de glorie. Ion una inteligentă, incitantă, ce stârnește I. Ion ajunge să se creadă tot mai mai multe întrebări decât oferă important și se umflă în pene pe zi ce răspunsuri. El dezvăluie dileme trece, ca o gogoașă. Totuși, uneori îl importante, ba chiar îndeamnă auzi că se bătuse cu rușii, alteori cu audiența la reflecție. Una individuală: germanii... dar ce, parcă mai avea Oare ce ai face în situaţia dată? Alta vreo importanță? Să mai conteze pe colectivă: Oare ce trebuie să ce front luptase? Doar noi ne-am acceptăm și ce să condamnăm? Care luptat cu toți și cu toate, pe toate ne sunt valorile? Ce suntem și ce am fronturile lumii, nu-i așa?... Filmul putea deveni? sugerează juxtapoziţia imaginii *** pensionarului cu a altor imagini cunoscute, mai precis a statuilor Zgândăriți și incitați de vizionarea eroilor. Personajul nostru, un nimeni filmului “Ana, Mon Amour”, am înainte de vestea medalierii, trebuie căutat să aflăm mai multe despre să fi făcut totuși ceva fapte de arme – Titlul “Poziţia Copilului” te-ar putea cinematografia lui Călin Netzer, așa cam neclare împotriva cui, sau în ce duce cu gândul la poziția fătului în că ne-am oprit la “Medalia de constaseră ele – totuși acum știm cu pântecul mamei, cu toate acestea, Onoare” cu Victor Rebengiuc și certitudine că el fusese un erou. acest film al lui Călin Netzer este Radu Beligan, un film ce rămâne cu Despre asta nu mai există nici o despre altceva. Mai mult, la sfârșitul tine mult după ce-l vizionezi. Este îndoială. Medalia îi dă astfel o filmului te întrebi chiar despre ce vorba despre un pensionar, Ion I. Ion identitate fără de care Ion I. Ion nu copil este vorba, de fapt. Despre (jucat de Rebengiuc) care era restant mai poate trăi. El începe să Mihai, cel mort într-un accident? Sau la plata întreținerii, deși locuia într-un anticipeze venirea fiului şi nepotului despre alt copil, de vârstă adultă, ce bloc neîncălzit. Viața personajului se din Canada, aşa că plănuieşte să îi condusese cu 140 km/oră, zburându-l schimbă în mod dramatic de îndată ce întâmpine cu decoraţia în piept. Fără pe primul din goana mașinii? De fapt, se aude că el va primi o medalie. La să divulg prea mult din finalul eroul principal pare să nu fie un copil, început, motivul medalierii îi este filmului, care oricum lasă loc de ci mama șoferului care ar face moarte neclar chiar lui, laureatului, totuși interpretare, voi spune doar că de om să-și salveze fiul de vestea îl face să își modifice imaginea venirea copiilor este un prilej de mare condamnarea meritată pentru despre el însuși, ba chiar să răspundă bucurie, dar şi de dezamăgire pentru accidentul ce s-a soldat cu moartea lui comportamentului schimbat al celor Ion I. Ion. Medalia devine simbolul Mihai. Mama șoferului ar mișca toate din jur. Nevastă-sa, care nici nu luptei pe toate fronturile, de est sau de rotițele lumii corupte în care trăiește, vorbea cu el, ajunge să îi acorde vest, sau oricare altele. Devine modul numai să ascundă farădelegea, să atenție. Asociația de locatari începe pensionarului Ion de a se justifica în mascheze dovezile incriminatoare, să să îl vadă drept fruntaș al blocului. faţa sa, a familiei, ba şi a lumii largi. manipuleze și să cumpere. Realizezi Însuși președintele țării îl felicită pe Chiar dacă onoarea ar fi fost meritată, totuși că asta vine din dragoste, căci ______sau mai ales atunci, te întrebi cât mai ea merge la familia victimei să-și valorează această recunoaştere târzie, ceară scuze. Un gest frumos, dacă n- în condiţiile în care prezentul este așa ar fi și interesat. În ciuda dăruirii ei, cum este, contrastând cu imaginile copilul său adult o reneagă, ba chiar o glorioase ale statuilor de pe lângă înjură, clar iritat de insistențele și stația Eroilor din capitală – evocate la determinarea ei, ce contrastează începutul filmului – care spun puternic cu firea lui – el fiind un povestea victoriilor ce aduc gloria laissez-faire, un demotivat condus din acasă. umbră. Relația mamă - fiu e cumva Întrebările pe care filmul le ridică patologică, totuși, pare reală, ba chiar rămân în mare parte la imaginația se pare că e cumva inspirată de relaţia audienței și depind, probabil, de regizorului cu mama sa. În film, punctul de vedere al spectatorului. interacțiunea dintre personaje e Filmul “Medalia de Onoare” poate complexă, a love-hate relationship, fi înțeles din diverse perpective. Una care, având în vedere circumstanțele, ar putea fi sugerarea întrebării legate ar putea fi salvatoare pentru fiu. Sau de trecutul, prezentul şi viitorul nu?... Ştii doar că indiferent cum nostru: „La trecutu-ți mare, mare evolueză acțiunea, pe copilul Mihai, viitor”... ce fusese călcat de mașină, nimic nu-l MILENA MUNTEANU

https://biblioteca-digitala.ro Literatură şi film dușmănoase, iar mai apoi trecerea de la spiritualitatea cea mai înaltă la animalitatea cea mai primară. Un suspans trepidant se infiltrează Catalanul Albert Sanchez Piῄol a gradat în osatura epică. Batis se scris la 38 de ani, în 2002, romanul războiește noaptea, iar ziua face La pell freda , devenit urgent un long- amor. Farul devine un personaj seller, tradus, ecranizat, continuat cu redutabil. Mirajul său e o al doilea volum din ceea ce va deveni capcană…existențială : cine intră într-un final o „trilogie a monștrilor”. acolo, nu mai iese vreodată. O ______La noi a apărut la Humanitas , tradus surpriză majoră apare în raport cu deoarece David Oakes mi se pare de Cornelia Rădulescu. Un roman cu iubirea : „Ce mă aștepta dacă o oarecum fragil în rolul principal). elemente fantastice, despre alienare, pierdeam? O moarte fără viață, o Sunt secvențe care mi-au amintit de frică de necunoscut, incapacitate de viață fără moarte. Ce e mai rău : o Avatar și de Stăpânul inelelor. Orice comunicare, singurătate, speranță. vară înghețată sau o iarnă care ecranizare stopează, îngrădește Protagonistul ajunge în Pacificul de dogorește?”. Apoi, ca la Buzzati, noul imaginația cititorului, căruia i se Sud, pe o insulă pierdută, unde venit. Schimbul. Căruia i se spune : propune doar o variantă. Muzica din urmează să stea un an, îndeplinind „Farul e un miraj, să nu crezi în el”. film încearcă să suplinească epitete și funcția de meteorolog și voind să uite Un final neașteptat, tulburător, ca la metafore. Regizorul a fost expeditiv un trecut amenințător și neclar. Acolo Casares. cu secvențele scufundării și cu magia va cunoaște oamenii-broască (cu În 2017 apare filmul Cold copiilor-broască, dar insula e sânge albastru), dar și pe femeia- Skin/Pielea rece regizat de Xavier veridică, scăldată în culori de jad, ori șopârlă (Aneris), ai cărei ochi păreau Gens, cu David Oakes, Ray plutind într-un albastru marin. „ochi de pasăre pe moarte”. Fulgere Stevenson, Aura Garrido. Peisaje Deodată ni se face dor de Swift, de pucioasă, sclipiri violete, farul și excelente, scenografie semnată de Gil Stevenson, Conrad… ciudatul Batis, felinarul cu gaz, Parrondo (două premii Oscar), actori ALEXANDRU JURCAN nopțile coșmarești, ploile credibili (mai ales Ray Stevenson, ______Semnal Antichitate pînă în prezent, de la Bedlam la azilurile victoriene, de la

teoria umorilor la farmacologia De la Biblie la Freud, de la casa de modernă, explorînd manifestările şi nebuni la medicina modernă de semnificaţiile nebuniei, provocările şi Andrew Scull, la Polirom consecinţele ei. • „O carte minunată, fascinantă şi O istorie panoramică a întîlnirii bine scrisă, cu obişnuita vervă şi omului cu iraţionalul, remarcabilă erudiţie a lui Scull, ce explorează prin varietatea domeniilor abordate şi modurile în care au abordat psihoza episoadele inedite din viaţa unor societăţile antice şi medievale şi arată personalităţi ca Avicenna, Charcot, că, în ciuda tehnicilor de imagistică a Freud, van Gogh sau Dalí. creierului şi a medicamentelor Din cuprins: Faţă în faţă cu psihotrope, psihiatria modernă are nebunia • Nebunia în lumea antică • încă multe de învăţat de la ele.” Melancolie şi nebunie • Case de (Sylvia Nasar, autoarea cărţii A nebuni şi doctori de nebuni • Nervi şi Beautiful Mind) nevropaţi • Apariţia imperiului • „Adoptînd o vastă perspectivă azilurilor • Izolarea nebunilor: de studiu, Scull arată ce a însemnat proteste picturale şi literare • Remedii nebunia pentru societate de-a lungul disperate • O revoluţie psihiatrică? istoriei şi pe tot cuprinsul lumii. Scrie Andrew Scull a predat la cu pasiune şi totodată cu umor, are un nenta agitaţie emoţională sunt doar University of Pennsylvania şi la ochi extraordinar pentru citate cîteva dintre trăsăturile pe care le Princeton, iar în prezent este profesor pătrunzătoare şi pentru întîmplări asociem cu nebunia. Astăzi, tulbu- la University of California, San grăitoare, ţinîndu-l pe cititor sub vraja rarea psihică este percepută cel mai Diego. De acelaşi autor: lui. O carte fascinantă a unui maestru frecvent prin prisma medicinei, însă Decarceration: Community Treatment în domeniu.” (William Bynum, de-a lungul istoriei oamenii au căutat and the Deviant (1977), Museums of University College London) să-i dea un sens prin religie sau ele- Madness: The Social Organization of • „Nebunia rămîne o enigmă mente supranaturale, prin construirea Insanity in 19th Century England fundamentală, un reproş la adresa unor explicaţii psihologice ori socia- (1979), Madhouse: A Tragic Tale of raţiunii, parte ineluctabil integrantă a le, în dorinţa de a îmblînzi demonii Megalomania and Modern Medicine civilizaţiei.” (Andrew Scull) iraţionalului. (2005), Hysteria: The Biography Pierderea raţiunii, sentimentul de Cu 128 de ilustraţii, din care 44 (2009), Madness: A Very Short înstrăinare de realitatea în care cu de planşe color, Istoria culturală a Introduction (2011). toţii ne imaginăm că trăim sau perma- nebuniei îl poartă pe cititor din

https://biblioteca-digitala.ro nesfârșit de lotci, comorile locului. Prin contrast, lumea păsărilor pare a fi întrupată din veșnicia luminii, trăind în bucurie clipă, așa cum este ea

dată. O lume paralelă cu cea a omului, Am ajuns pentru prima dată în deși din păcate nu intangibilă și prin Isaccea spre sfârșitul anilor șaptezeci. aceasta, extrem de vulnerabilă.. Venisem într-o zi în interes de serviciu Treptat, pictorul pare a dobândi împreună cu o colegă și profitând de o o viziune mai largă asupra naturii pauza, am dat o raită prin micul centru umane și acordându-i mai multă atenție al orașului în căutarea unui local în care pare să-i surprindă - și să sugereze prin am fi putut să bem o cafea. N-a fost ______cromatică - trăsăturile sale antagoniste, prea greu să găsim cafeneaua. Era am- temea de impresia pe care i-ar fi putut-o coexistența mai mult sau mai puțin plasată într-o clădire veche și ușa-i era face mai târziu, răspunsurile sale de armonioasă a umbrei și luminii din larg deschisă pentru oricine ar fi dorit moment. Totuși, din convorbirea pe lăuntrul ființei sale, ca și orientarea sa să-i treacă pragul. În așteptarea cafele- care am purtat-o în tihna amiezii ca de dualistă către lume; omul strâns legat lor (vestitul nechezol), am aruncat o vară la începutul lunii de mai, am mai de materialitate și omul spiritualizat. privire în jur. În încăperea cu atmosfera aflat câte ceva despre acest pictor al Fără a fi totuși un om religios, îmbâcsită de fumul țigărilor, am zărit pe ținutului dobrogean. Fire solitară, la așa după cum însuși mărturisea, pereții de culoare incertă, câteva absolvirea cu o medie bună a Facultății pictorul Cicerone Ciobanu a cărui acuarele așa cum nu mai văzusem până de Arte Plastice de la Iași, cu toate că a mamă era profund religioasă, revine la atunci. Erau lucrate în degradeurile a avut ocazia să se apropie de lumea maturitate asupra impresiilor de neuitat ceea ce mi s-a părut atunci a fi, o artiștilor plastici din București, oarecum pe care i le-au lăsat scenele văzute în singură culoare și reprezentau peisaje. intimidat de atmosfera decadentă copilărie sa și care se petreceau cu Iar lumina din ele – pentru că ea părea surprinsă în atelierele marilor pictori, a ocazia sărbătorilor religioase în să fie subiectul tablourilor – dădea simțit că locul său nu este acolo și a biserică. Privind îndelung cupola impresia că iradiază în încăpere. Plăcut preferat să aleagă orașul Isaccea, sedus bisericii, care în mișcarea circulară pe surprinse, am întrebat cine este autorul de ideea apropierii de natură și de care oamenii o făceau purtând lor și astfel am aflat pentru prima dată perspectiva de a putea merge frecvent la lumânările aprinse, părea a se roti ușor că în acel târgușor locuia pictorul pescuit. Dar, când a sosit în Isaccea, s-a dimpreună cu chipurile tuturor sfinților Ciobanu Cicerone. simțit aproape imediat sufocat de pictați pe ea, asemenea unui cer spuzit Peste ani, i-am putut urmări atmosfera de târgușor de provincie în de stele, a devenit fascinat de acest evoluția admirându-i tablourile expuse care nu se petrecea mai nimic, în afara univers încă neînțeles pentru el. în Galeriile UAP din Tulcea. La început întâlnirilor cu parfum bahic pe care Utilizând cercul – acesta simbolizând discret, apoi mai des, a început să apară locuitorii orășelului le savurau, dar completitudinea, unitatea, ciclicitatea, în ele și figura umană, o siluetă neagră cărora pictorul, prin firea sa, nu le putea eternitatea, perfecțiunea și chiar pe schițată în câteva tușe, ce aluneca face față. Însă, foarte curând și-a găsit Dumnezeu - Cicerone Ciobanu își precum o umbră peste curcubeul irizat satisfacția în lungile plimbări pe care le reprezintă în el viziunea sa asupra de lumina soarelui în ape. Astrul solar făcea plecând la pescuit sau la lumii, a omului și a luptei contrariilor ce-și înmuia parcă-n joacă penelul raze- vânătoare, în timpul cărora admirând din el; binele și răul, cupiditatea și lor, adăuga tușe delicate de culoare pes- natura, își regăsea pacea sufletească. Și generozitatea, sublimul și mizerabilul… te cer, peste ape, peste întreaga natură. dacă n-a putut avea satisfacții ca dascăl, căci omul este doar om și nimic din ce-i Apa, aerul, lumina - leagănul resimțind dureros dezinteresul tinerelor omenesc nu-i este străin, așa cum vieții - pe care artistul o contempla în generații și a părinților acestora pentru sublinia poetul latin Terențius. tăcere. Iar această tăcere ce se studiul artei - de aceea a resimțit anii Reîntâlnindu-ne peste ani, transmitea și privitorilor făcea mai lucrați în învățământ ca pe o irosire a Cicerone Ciobanu ne-a primit cu ușoară perceperea în imagine - dincolo timpului - lucrul în atelierul său de amabilitate în atelierul său, însă a părut de fabuloasa cromatică - și a vibrației, a pictură i-a acaparat tot timpul. reticent în privința acordării unui sunetului vieții. Privind tablourile, Meticulos, i se întâmpla să lucreze până interviu. Și a motivat cumva această aveai impresia că poți auzi răzbătând spre zori la câte un tablou, pentru ca reticență, printr-un soi de teamă față de din ele țipătul păsărilor, clămpănitul emoția resimțită să poată fi transpusă pe cuvintele care, asemenea cailor nărăvași ciocurilor, fâlfâitul aripilor, plescăitul pânză și transformată în artă. Iar ce sunt mai greu de strunit, ar putea apei sub loviturile ritmice ale babai- succesul n-a întârziat să apară, dovadă poate peste ani să-i ofere surprize celor, clipocitul stropilor căzuți în apă fiind zecile de expoziții personale, nedorite. În felul său perfecționist, se atunci când pasărea se ridica în zbor. naționale și internaționale la care a ______Însă în toată această explozie participat și care i-au adus atât premii cromatică, privirea revenea cu cât și prestigioase referințe critice. Iar insistență asupra figurii umane. lucrările sale, ce surprind irizările de Întunecată, singulară sau în grup ce solitar ale luminii solare în acest colț de înainta ca o veritabilă invincibilă rai dobrogean s-au răspândit în colecții armată înarmată cu ghionderele și din mai toate continentele lumii: în undițele lungi ca niște sulițe, pe ritmul Anglia, Canada, Mexic, Japonia, China, babăicilor, silueta umană părea în Suedia, Siria, Finlanda, Norvegia, multe dintre tablouri a reprezenta Grecia, USA, Peru etc.(poza de final a conchistadorul ce cucerește magnificul pictorului) teritoriu, prădătorul care întinde setci, TANIA NICOLESCU adună și adună, cărând apoi cu șirul său

https://biblioteca-digitala.ro

De vârsta noastră nefăcând risipă, De la un clasic citire: Promit că-ajungem şi în San Marino Acolo e superbul concertino, Pluti-vom, deci, pe-a muzicii aripă.

Acasă va veni o coafeză, Dar şi modiste de înaltă clasă Vei fi precum Diana de frumoasă.

Iar eu mi-oi pieptăna o altă freză, Fiind voiajul nostru de plăcere… Dar pân-atunci, dă-mi zece lei de- o bere!

LUNA IUNIE BOUL ȘI VULPOIUL (fabulă)

În cireşar sunt flori pe plai, Un bou trăgea din greu la plug E la solstiţiu mândru Soare, Pe-un câmp mult prea bătătorit, Dar şi cireşele de mai Purtând povara unui jug (1936-1996) Se coc la noi…prin aprozare. Masiv, de vreme lustruit.

Unui epigramist 100 de ani de la Marea Unire Trecând pe-acolo un vulpoi,

Îi zise scurt: - Să te ajut? Epigrama ta, maestre, Înaintaşii noştri, bravi eroi, Că-n loc de unul de sunt doi E ca fata fără zestre: Sătui de umilinţe şi nevoi, Efortul este mai scăzut. Vin,se uită toţi la fată, Unire au făcut pe veşnicie, Şi o lasă-aşa: uitată! Să ştie toţi de-o-ntreagă Românie. - La mijloc e un vicleșug,

Ceva, cred eu, exagerat, Nedumerire lingvistică SCUZĂ ÎDILICĂ Cum o să tragi cu mine-n jug,

Perfidule vulpoi roșcat?! De se vor găsi, departe, Pe doamne eu le las în pace, Oameni pe planeta Marte, Deşi îmi plac, arată bine, - Să fiu sub jug, eu nu am spus Cum vor fi numiţi de noi: Dar să mă credeţi, n-am ce face Nicicând, cum poți așa să zici? Marţieni sau ,,marţafoi”? Atunci când ele trag de mine! Vei trage tu, eu sunt dispus

Să tot pocnesc de zor din bici. Gigi şi Lia STRIGĂTURĂ LA HORA DIN

SAT Morala, poate orișicare Despărţiţi de-un zid, sub pături,

S-o afle, că-i usturătoare: Gigi, Lia dorm alături Lelea de la Orăştie Pe lângă unul ce muncește Zidul ăsta-i cu noroc: Cu basma, ilic şi ie, E și acel ce biciuiește. Altfel n-ar dormi deloc! Are flori la cingătoare

Şi pantofi ,,cui” în picioare! HARTA VIITORULUI Studentului Mihai Ionescu

LUI ZAHARIA STANCU De mic mi-am trasat harta Examenul, adeseori,

viitorului: Mihai îl dă de două ori, ,,Desculţ”, volumul tău a generat Întâi mi-am stabilit graniţele Că procedează cam aşa: Discuţii pe mai multe axe, La cele patru orizonturi, Întâi îl dă, apoi îl ia! Deoarece românu-i încălţat… Apoi râurile de fericire, C-o sumedenie de taxe! Pădurile de prieteni Poetului Florin Mugur

Şi munţii de speranţe. SONET DE VOIAJ Din orice mugur, cât de mic,

După o vreme am renunţat la Sub raza binefăcătoare, Te rog iubita mea cu mine vino, graniţe, O frunză iese sau o floare… Chiar dacă hotărârea e în pripă, Apoi la râuri, Din Mugur n-a ieşit nimic! Tu nu vei regreta nici chiar o La munţi, clipă, Au rămas pădurile de prieteni Selecţie: Vasile Larco Căci vei vedea concertul din În amintirea mea. Torino. VASILE LARCO

https://biblioteca-digitala.ro Câte – păcatele mele – Mai sunt pân’ la doamna brună?

Natura și dragostea Nu se dă cinstea pe zestre

Femeia ce-mbobocește A umblat în lung și-n lat, Nu natura o gătește. Zestre că și-a adunat. Dragostea răzbind și-n oasă Mai bine fată cinstită Face femeia frumoasă. Decât zestre grămădită.

Zestrea și căpăstrul Fata mare și răzorul

Cică fata cea frumoasă Brazdă trasă pe răzor: Se mărită fără zestre. Toate, dar la timpul lor. Un cusur: s-o ții în casă Nici mărgea neînșirată, ______Nu-ți ajung nici trei căpestre. Nici fată nemăritată. Pe când orice pui de drac Fețișoara și feleșagul Trei parale și un tult Îl potoale pe-un bărbat. Totdeauna fețișoara Își mărită fetișoara. Din fată haínă Femeia și casa Nu faci gospodină, O, de-ar ști mirele, dragul, Femeia cea înțeleaptă Să-i reteze feleșagul! Din bărbat de-un tult – Cu atât mai mult. Își zidește casa dreaptă, Iar la cea risipitoare Mierea și fierea Spoirea și înălbirea Casa stă pe trei picioare.

O fată la vremea ei Femeia, ca un ochean E ca mierea în știubei. Muierușca ipocrită, Cât îi de meșteșugită Dacă toamnele o prind, Nu te scoate nici Apollo, Stuf e, polignit, pe grind. La iubit și la spoit, Și pe drac l-a înălbit. Dac-ai nimerit în clește. O femeie vede-acolo Fisa, mintea și bătrâna Dracul și bărbatul Unde-un soț abia zărește.

Fata mică – fisa-i pică, Țoala și marghioala Fata mare – minte n-are, Unui drac împelițat Rar bărbat să-i dea de leac. Cea bătrână n-are vână. Femeia necugetată-i ______Cum s-o dregi, atuncea, oare? Ca mâncarea nesărată,

Iară cea care-i marghioală Nevăstuica și caii de truică N-are-n casă nicio țoală.

Femeia cu ochi frumoși Găina și sfântul Mina Pe toți îi face voioși. Cea cu ochi de nevăstuică Te ferească sfântul Mina Îi pune pe toți la truică. Să cânte-n casă găina! Lelea joacă, dănțuiește, Femeia, raiul și iadul Iar bărbatul pătimește.

Cum se știe că femeia Rețetă de ameliorare a duratei L-ar fi scos pe om din rai, vieții E convins acum că feea Nu i-ar face-n iad serai? Din gogoașă-ajuns-am turtă C-o rețetă-a sorții, grele. Dura lexâ Limba ei de-ar fi mai scurtă, Mult mai lungi – zilele mele. Ceea ce ar vrea femeia Cică-ar vrea și Dumnezeu. Dracul, bietul, și femeia Dar atuncea, vorba ceea, Cui să mă mai plâng și eu? De cazi pe mâna femeii, Nu te pot salva toți zeii. Startul dat la doamna brună Ea-l judecă și pe dracul Delta Dunării, “În unduiri de Și-l scoate dator, săracul. Dacă două femei rele ape” NICOLAE MATCAŞ

Și nu fac cât una bună,

https://biblioteca-digitala.ro Curier Cu prețuire deosebită, prof.Vasile Fluturel -Iași

Vă mulţumesc pentru trimiterea revistei, prilej de îmbogăţire spirituală! Ataşez o cronică inedită scrisă de Stimate maestre Nicolae Băciuţ, am poeta Mihaela Merevei despre cartea primit revista ,,Vatra veche" aferentă mea de poezii "Secvențial". lunii trecute, vă mulţumesc, felicitări Cu consideraţie, şi fiind vară, căldură mare: Carmen Tania Grigore, Despre “Vatră" e firesc Braşov Să pot afirma aşa: Multumesc! O revistă muncită ca de Cititorii se topesc... fiecare dată! Sunt mândră că sunteţi După ea! prietenul nostru. Multă sănătate şi VASILE LARCO voie bună vă doresc! Cu respect, Am primit ultimul număr al revistei Ionela Dobre Vatra Veche și m-am delectat cu Stimate Domnule Băciuţ, lectura. Vă felicit pentru realizarea și Vă mulţumim pentru numărul din aprilie al revistei digitale Vatra veche, a acestui număr. ______Îmi permit să vă trimit o proză scurtă, pe care o citim cu plăcere şi o Vă salut, domnule Băciuţ. mai nouă. Se numește: Libertatea de distribuim si prietenilor noștri. ...) Vă mulţumesc pentru bunăvoinţa de a fi normal. Cu cele mai alese ganduri, a-mi trimite cu regularitate impor- Vă rog să confirmați primirea Dr. Svetlana Maier tanta revistă pe care o păstoriţi. ( ...) documentului. Mulțumesc frumos. — Fiţi încredinţat de întreaga mea Cu prețuire, Galerie RADUART, Ledererstraße preţuire! N. Suciu 12, 82256 Fürstenfeldbruck Prof.univ.dr. Const.Paiu Domnule Nicolae Băciuţ, Vă mulțumesc d-nule Băciuț pentru Vă mulţumesc pentru revistă. Am Mulțumim frumos pentru revistă, acest nou număr al revistei „Vatra apreciat şi apreciez revista Vatra ve- felicitări pentru prodigioasa activitate Veche”, un număr de o aleasă ținută che şi o aştept cu interes, cu plăcere. cultural- științifică! Zile poleite cu grafică și editorială, număr ce se Am fost publicat de către dumnea- soare, in lumina poeziei, la Brăila! dorește a se adăuga multor voastră pe două paliere (poeme şi Maria Stoica evenimente închinate Centenarului pe eseuri). Reflecţiile (eseurile) îmi reţin care-l vom sărbători anul acesta. interesul în prezent. Stimate domnule Băciuţ, România a avut și are în continuare Cu preţuire şi cele mai bune urări, Vă mulţumesc pentru revistă, este făuritori de cultură demni, istorici cu Daniel Mureşan într-adevăr de ţinută. reale deschideri spre Nu ştiu dacă am avut prilejul să mă Va salut cu mult respect ! evenimentele adevărate și curate ale prezint, de aceea o fac acum: sunt Vreau sa primesc revista (chiar va unui popor care trebuiesc făcute scriitoarea şi traducătoarea de limbă rog) pentru ca o apreciez si imi face cunoscute pe mai departe generațiilor spaniolă Gabriela Banu (de asemenea placere deosebita sa o citesc . care vin. Este într-adevăr un număr soţia lui Aureliu Goci, deşi, literar Toate cele bune ! deosebit, cu frumoase versuri, cu vorbind, sper ca asta să nu conteze Ana Zegrean proză și lucrări de critică literară dar prea mult), am publicat până acum 5 Stimate Domnul Băciuţ, și de informare a evenimentelor cărţi de proză şi multe multe traduceri Eu aş dori să primesc în continuare culturale care au avut sau vor urma să din - şi în - limba spaniolă. Am predat revista Dvs. Întotdeauna am plăcerea aibă loc în țară. O revistă scrisă de spaniolă la Liceul Cervantes şi la unei lecturi folositoare şi plăcute, de români adevărați, pentru români Institutul Cervantes, dar acum m-am un conţinut valoros, aşa că vă felicit curați și adevărați, români care simt oprit asupra scrisului. pentru această muncă redacţională. în fiecare secundă istoria și trăiesc în Vă trimit o proză scurtă care va intra Cu stimă, fiecare clipă adevărata cultură în volum, sper să îi faceţi loc pe Andras Balogh română. Vă mulțumesc pentru aceste undeva... UBB Cluj minunate numere, mulțumesc Cu stimă, Stimate Domnule Nicolae Băciuţ, neobositului colectiv de redacție, Gabriela Banu Vă mulţumesc pentru revistă... Dar implicit, dumneavoastră pentru Vă mulțumesc foarte mult pentru cum vine asta, adică să nu mai vrem muncă, dăruire, pentru păstrarea unei revistă! revista? Păi după ce aveţi amabilitatea culturi nealterate. Orice revistă care are timp pentru să ne trimiteţi minunăţia aceasta de Nicolette Orghidan contemporani este fereastra deschisă revistă, noi s-o refuzăm? Doamne Mii de mulțumiri! Din nou un spre realitatea literară, așa cum este fereşte! număr dens și foarte interesant al unei ea și așa cum o vede. Mulţumim, mulţumim şi iar mulţu- reviste adevărate, dovadă că, Cu drag, de la Buzău, mim! Şi să trăiţi ani buni cu sănătate parafrazându-l pe Cronicaul din veac, Teo Cabel, şi bucurii! nasc și la Ardeal OAMENI! Felicitări revista Literadura. Claudia Voiculescu sincere!

https://biblioteca-digitala.ro

Tulcea, masa rotundă “Limba tromână e patria mea”

Bistriţa – Mureşeni la statuia lui Andrei Mureşanu, intonând Imnul Naţional

Târgu-Mureş, TVR, “100 de cărţi pentru Marea Unire”

Hordou – Acasă la George Coşbuc, în costume populare, cu mic, cu mare

Antena 1 Târgu-Mureş, Actualitatea culturală mureşeană

Coşbuc – la mormintele părinţilor poetului

Târgu-Mureş: laureaţii Concursului de Interpretare “Romulus Guga”.

Târgu-Mureş, Liceul Vocaţional Pedagogic “Mihai Mănăstirea din Parva – loc de închinare şi rugăciune Eminescu”

https://biblioteca-digitala.ro

Delta Dunării, „Cerul, în oglinda apei” ______

Directori de onoare Cristina Sava, Maria Dorina Stoica, Mihaela Acad. MIHAI CIMPOI Malea Stroe, Valentin Marica, Nicolae Suciu, Acad. ADAM PUSLOJIC Titus Suciu, Ilie Şandru, Dorin N. Uritescu, MIHAI BANDAC Gabriela Vasiliu

Redactor-şef adjunct GHEORGHE NICOLAE ŞINCAN Corespondenţi: Elisabeta Boţan (Spania), Flavia Redactori: Cosma (Canada), Darie Ducan, (Paris), George Cezarina Adamescu, Mihaela Aionesei, Florin Filip (Canada), Andrei Fischof (Israel), Dorina Bengean, Diana Dobriţa Bîlea, Sorina Bloj, A.I. Brânduşa Landén (Suedia), Veronica Pavel Brumaru, Mariana Cheţan, Geo Constantinescu, Lerner (Canada), Gabriela Mocănaşu (Franţa), Luminiţa Cornea, Melania Cuc, Iulian Dămăcuş, Dalila Özbay (Turcia), Mircea M. Pop Răzvan Ducan, Suzana Fântânariu-Baia, Marin (Germania), Aliona Grati, Claudia Şatravca Iancu, Alexandru Jurcan, Vasile Larco, Lazăr (Chişinău), M. N. Rusu (New York), Ognean Lădariu, Rodica Lăzărescu, Cleopatra Lorinţiu, Stamboliev (Bulgaria)

Lunar de cultură editat de ASOCIAŢIA „NICOLAE BĂCIUŢ” PENTRU DESCOPERIREA, SUSŢINEREA ŞI PROMOVAREA VALORILOR CULTURAL – ARTISTICE ŞI PROFESIONALE Preşedinte SERGIU PAUL BĂCIUŢ Tiparul executat la S.C. Intermedia Group, Târgu-Mureş, str. Revoluţiei nr. 8, România. ● Nicio parte a materialelor nu poate fi preluată fără acordul editorului. ● Copyright © Nicolae Băciuţ 2018 ● Email : [email protected]; [email protected] ●Adresa redacţiei: Târgu-Mureş, str. Ilie Munteanu nr. 29, cod 540390 ● telefon: 0365407700, 0744474258. ● Materialele nepublicate nu se restituie. ● Responsabilitatea asupra conţinutului textelor revine autorilor. Opiniile reflectă exclusiv punctul de vedere al acestora.

https://biblioteca-digitala.ro

Lunar De Cultură * Serie Veche Nouă* Anul X, Nr. 6 (114) Iunie 2018 *ISSN 2066-0952 VATRA, Foaie Ilustrată Pentru Familie (1894) *Fondatori I

Lunar De Cultură * Serie Veche Nouă* Anul X, Nr. 6 (114) Iunie 2018 ISSN 2066-0952 VATRA, Foaie Ilustrată Pentru Familie (1894) Fondatori I