DOCSLIB.ORG

Lunar De Cultură * Serie Veche Nouă* Anul X, Nr. 6 (114) Iunie 2018 *ISSN 2066-0952 VATRA, Foaie Ilustrată Pentru Familie (1894) *Fondatori I

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Lunar De Cultură * Serie Veche Nouă* Anul X, Nr. 6 (114) Iunie 2018 *ISSN 2066-0952 VATRA, Foaie Ilustrată Pentru Familie (1894) *Fondatori I 6 Români din toate ţările, uniţi-vă! Lunar de cultură * Serie veche nouă* Anul X, nr. 6 (114) iunie 2018 *ISSN 2066-0952 VATRA, Foaie ilustrată pentru familie (1894) *Fondatori I. Slavici, I. L. Caragiale, G. Coşbuc VATRA, 1971 *Redactor-şef fondator Romulus Guga* VATRA VECHE, 2009, Redactor-şef Nicolae Băciuţ ______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ În liniştea Deltei● Foto Nicolae Băciuţ _______________________________________________________________________________________________ şi să nu dau nicio şansă cuvintelor să descrie în toată frumuseţea ei o lume de dincolo de lumi. Nici nu cred Am ajuns târziu, dar mai bine mai târziu decât că mai e nevoie de cuvinte în faţa miracolului naturii, niciodată, în Delta Dunării. Despre mirajul ei s-a scris care s-a dezlănţuit în frumuseţi cu asupra de măsură. în fel şi chip, de către pricepuţi sau mai puţin pricepuţi Am făcut sute de fotografii, într-un automatism al dar, cu siguranţă, toţi mişcaţi sufleteşte de o lume neputinţei. Nici nu cred că e nevoie de prea multă artă fascinantă în toată bogăţia ei, cu peisaje care se ca să extragi artă din orice colţişor de Deltă. Cu imprimă adânc pe retine, cu păsări care scriu pe cer cu adevărat, Dumnezeu e cel mai mare artist şi Delta zborul lor poeme însoţite de un acompaniament ce pare Dunării e un argument în plus în acest sens. mai degrabă muzică a sferelor. Borges îşi imagina Raiul ca pe o imensă Întâlnirea cu Delta Dunării m-a făcut să-mi bibliotecă. Mi-ar plăcea ca această bibliotecă să se reevaluez o afirmaţie pe care am susţinut-o ca om de întindă între ape şi ele să se numească Delta Dunării. televiziune („O imagine face cât o mie de cuvinte”), dar NICOLAE BĂCIUŢ https://biblioteca-digitala.ro Un colţ de Rai, de Nicolae Băciuţ/1 Eminescu universalul (Dumitru Copilu-Copillin), de Mihai Cimpoi/3 Aşteptare şi creaţie la Eminescu, de Bianca Andreea Cătană/4 Poeme de Răzvan Ducan/5 Satul românesc, de Dan Puric/6 Poeme de Nicolae Băciuţ/6 Vatra veche dialog cu Veronica Pavel Lerner, de Nicolae Băciuţ/7 Poeme de Eugen Evu/8 Eseu. Răsucirea (N. Steinhardt), de A.I. Brumaru/9 Se ne mai (re)amintim de Zaharia Stancu, de Dumitru Hurubă/10 Corespondenţa lui Dimitrie Stelaru, de Gheorghe Sarău/12 Poeme de Adam Puslojic/13 Posteritatea lui Daniel Drăgan, de Nicolae Băciuţ/14 Încă micăţii, de Daniel Drăgan/14 Vitrina. Istoria ca viitor (Ana Blandiana), de Răzvan Ducan/16 Pe drumuri de ape Temporalitatea în lirica Anei Blandiana, de Daniel Kiţu/17 Cronica literară. Abecedarul luminii (Dumitru Ichim), de Livia Fumurescu/19 Trăiește-ți propria epopee…(Adrian Botez), de Constantin Stancu/20 Răzvan Ducan şi peisajul liricii patriotice, de Mircea Daroşi/23 O dulce şi amară vină (Valentina Becart), de Victoria Milescu/24 „Esențele tari în sticluțe mici se țin” (Grigore Carmen Tania), de Mihaela Meravei/25 Elogiul jocului existenţial (Adela Conciu), de Daniel Marian/26 Istorie şi destin (Iuliu Ionaş), de A.I. Brumaru/27 Satul paralel (Gheorghe Secheşan), de Daniel Luca/28 Povestind vei dobândi (Nicolae Suciu), de Răzvan Ducan/29 Edenul de lângă noi (Mirela-Ioana Borchin-Dorcescu), de Constantin Stancu/31 Suflete de cerneală (Delia Simona Creţu), de Mirela Laurenţiu/33 Scrisorile destinului (Emilia Amariei), de Girel Barbu/34 Decebal Seul a recidivat !, de prof. Gh.Dolinski/35 Scrisoarea şi salvarea prin scris (Gheorghe Sarău/Dimitrie Stelaru), de Nicolae Acolo unde cerul îmbrăţişează apele Suciu/36 Un document tulburător (Isif-Mihai Stupinean), de Nicolae Băciuţ/38 Iustin Handrea – Istorie şi destin (Gheorghe Dărăban), de Florin Bengean/39 Luna în oraşul blestemat (Dănuţ Ungureanu), de Mărioara Novac/40 Radical din doi (Nicolae Băciuţ), de Răzvan Ducan/41 Cărţi în seria “Europa Erlesen”. Moldau/Moldova, de Mircea M.Pop/43 Iaşi/Iassy/44 Proză românească în revista „die horen”/45 O antologie de proză şi poezie despre România/46 O antologie de proză românească contemporană/47 Mihai Diaconescu, tendinţa actuală..., de R. Subţirelu/48 Documentele continuităţii. Transilvania, starea noastră de veghe, de Ioan-Aurel Pop/49 La „Majoratul” României. Din învățăturile preotului Moruşca Matei (1890- 1979) către nepotul său, de Radu Şerban/50 Mitropolia Ortodoxă Română a Basarabiei, de Stelian Gomboş/52 De la studiul istoric, la eposul eroic, de Ionel Popa/53 Poeme de Emilia Amariei/55 O lume în nemişcare Mihai Eminescu şi Basarabia, de Gicu Manole/56 Drum la Cernăuţi, de Darie Ducan/57 Convorbiri duhovniceşti cu Î.P.S. Ioan, de Luminiţa Cornea/59 Amvon. Iubirea milostivă..., de Gheorghe Nicolae Şincan/60 Icoana din suflet, de prof.dr.Lucretia Bogdan/61 Poeme de Ioan Groşescu/62 Starea prozei. Libertatea de a fi normal, de Nicolae Suciu/63 Poeme de Ion Răşinaru/64 Biblioteca Babel. A. Camus – către o sociologie a revoltei, de Iulian Chivu/65 Mapamond. Japonia – Note de călătorie, de Mihai Posada/67 Asterisc. Primăvară cu semnificaţii la paralela 38, de Silvia Urdea/68 Tangoul bătrâneţii, de Nicu Doftoreanu/69 Prin puterea cuvântului.., de Traian Dinorel D.Stănciulescu/70 Ancheta „Vatra veche”. Prima casă, de Gheorghe Andrei Neagu/71 Prima casă, de Alexandru Jurcan/72 Casă de pescari Poeme de Nicolae Vălăreanu Sârbu/72 Itinerarii. Insula celor frumoși și bogați, de Gabriela Căluțiu Sonnenberg/73 Arhiva sentimentală. Eugen Buzoianu, de Nicolae Bucur/75 Poeme de Gheorghe Cutieru/76 Starea prozei. Amintire din liceu, de Dumitru Hurubă/77 Poeme de Camelia Ardelean/78 Maxime şi aforisme noi, de Nicolae Mareş/79 Teatru. Streptease la Bazin, de Cristian Stamatoiu/80 Cinematografia lui Călin Netzer, de Milena Munteanu/81 Literatură şi film. Pielea rece și sângele albastru, de Alexandru Jurcan/82 Semnal. O istorie culturală a nebuniei/82 Licăr de solitar peste ape, de Tania Nicolescu/83 Lumea lui Larco, de Vasile Larco/84 De la un clasic citire. Marin Sorescu/84 Strigături şi epigrame de Nicolae Mătcaş/85 De la „Vatra” veche, la noua „Vatra veche”/86 Curier/85 Delta Dunării● Documentar foto de Nicolae Băciuţ 2 https://biblioteca-digitala.ro dor Bueño, chiar cel mai mare elegiac în context universal), ontologic (din UN FENOMENOLOG AL perspectiva exegetică a Svetlanei RECEPTĂRII OPEREI Paleologu-Matta), filosofic (fiind un EMINESCIENE poet – înţelept, constructural gândirii indiene, conform demonstraţiei Cartea „Eminescu Universalul”, Amitei Bhose). a reputatului scriitor și eminescolog Un statut aparte, în contextul re- Dumitru Copilu-Copillin, se află la a ceptării, îl au traducerile „congeni- patra ediție (Editura Bibliotheca, ale”, făcute de mari poeţi precum I- Târgoviște, 2016). De fapt, titlul van Krasko, „părinte al literaturii slo- complet al lucrării îl găsim pe coperta vace”, Anna Ahmatova, Rafael Al- IV, ca o precizare la titlul generic de berti, Elisaveta Bagreana, Jindra Huš- pe coperta I. El rezumă sintetic tot kova. De menţionat, pentru prestanţa conținutul lucrării: „Eminescu în lor evaluativă, Seminarele desfăşurate circuitul universal: traducerea şi în Franţa („Eminescu după Emines- ecoul operei în publicaţii tipărite şi cu”), Italia (la Veneţia, în 2000: „E- online în 85 de limbi, iar prin minescu – 150”), Turcia („Eminescu programe de traducere automată în ______________________________ lumina benefică a întâlnirilor şi Yunus Emre”), tezele de doctorat, alte 65 de limbi, în total 150 de limbi devenite monografii de referinţă ale din peste 250 de ţări”. Cuvântul transfrontaliere, o recunoaştere a faptului că poetul exprimă prin modul lui Alain Guillermou (Geneza interi- înainte al cărții („Un fenomenolog al oară a poeziilor lui Eminescu), Rosa receptării operei eminesciene) e său absolut individual, prin „cogito”- ul său, precum stipulează noua critică, del Conte (Eminescu sau despre semnat de Acad. Mihai Cimpoi, care Absolut), Iuri Kojevnikov (Eminescu este și coordonatorul ediției. „un fond uman general, de natură intelectuală, etnică, lingvistică”, după şi problemele romantismului în lite- Date fiind vastitatea şi profun- ratura română), Song-Ki-Kim (Emi- zimea explorărilor bibliografice cum preciza și poetul, definind aportul fiecărui popor adus pe „bina nescu şi Song-Wöl-Kim), Lasqush privind „traducerile şi ecourile Poradeci, cel mai mare poet albanez eminesciene”, realizate de Dumitru (=scena) cea mare a omenirii”, Uni- versalitatea lui Eminescu este probată influenţat de Eminescu (Poezia popu- Copilu-Copillin, putem vorbi despre lară română şi cultura germană în o- o adevărată fenomenologie a de (ca să preluăm nişte termeni dintr- o cunoscută lucrare a lui Umberto pera lui Eminescu), prefeţele şi arti- receptării. Operaţia de înregistrare colele semnate de Bernard Shaw, Sal- statistică obişnuită recheamă în acest Eco) un Cititor Model colectiv, aflat pe diferite meridiane ale Lumii, de un vatore Quasimodo, Giuseppe Unga- caz şi o tratare evaluativă (deci nu retti, Eduardas Mieželaitis, de vestiţii doar descriptivă, sumar-matematică). Univers al discursului eminescian care generează după voie jocul comparatişti van Tieghem, Balden- Dumitru Copilu-Copillin se vede sperger, Heitmann, Korș, Iaţimirski. obligat – şi face acest lucru cu com- semiozei nelimitate, de codurile şi subcodurile caracteristice altei culturi. Enunţul statistic, după cum pre- petenţă profesională şi respect sfânt cizează însuşi cercetătorul, e prezen- pentru valori (ceea ce e foarte impor- Fireşte, Eminescu însuşi este un Autor Model, cu o strategie textuală tat „în paralel cu exemple şi semni- tant la ora aceasta) – să urmărească
Load more

Recommended publications
  • Tactica Dublei Măsuri
    REVISTà LUNARà DE CULTURà A SOCIETÃÞII SCRIITORILOR TÂRGOVIªTENI Anul XVIII, Nr. 3 (204) martie 2017 Apare cu sprijinul Consiliului Local Municipal ºi al Primãriei Municipiului Târgoviºte Tactica dublei mãsuri A fãcut, pe la începutul lui martie, oarece valuri pe facebook postarea intitulatã Autodenunþ a unei profesoare de gimnaziu din Bucureºti care declara cã a decis sã nu respecte, în mod premeditat, programa ºcolarã de limba românã, ºi sã nu citeascã împreunã cu elevii sãi poeziile de Eminescu, Amintirile lui Creangã, baladele populare, pastelurile de 150 de ani, nuvelele lui Slavici... Cei care au luat cunoºtinþã de aºa ceva s-au împãrþit repede în douã tabere (ºi grupe de vârstã), unii aplaudând spiritul independent ºi reformator al autodenunþatei, alþii exprimându-ºi indignarea faþã de îndrãzneala de a-i respinge pe clasici. Primii se manifestau chiar pe wall-ul profesoarei ºi se legitimau, îndeobºte, ca reprezentanþi ai atitudinii #rezist. Ceilalþi, mai în vârstã, dar ºi ceva mai documentaþi, îºi exprimau separat rezervele. Dar atât le trebuia, dacã îndrãzneau s-o facã pe teritoriul #rezistenþilor! Am citit cu atenþie textul profesoarei ºi am consultat programa ºcolarã. Am constatat cã polemica se limita doar la refuzul clasicilor, aplaudat de unii ºi incriminat de ceilalþi. Numai cã ºi unii ºi alþii au exacerbat un element, totuºi, secundar. Pentru cã e sensibil. O problemã din registrul ideilor gingaºe, cum spunea Paul Zarifopol, al cãrui strãlucitor eseu despre clasici profesoara de gimnaziu din capitalã îl ignorã, probabil, cu desãvârºire. Dar nu faptul cã-l ignorã pe Zarifopol e problema ei, ci faptul cã ignorã ceva mult mai accesibil, ºi anume conþinutul programei ºcolare pe care spune cã nu mai vrea s-o respecte.
    [Show full text]
  • Completare Trista La Un Jurnal Din 1949: Critica De Directie A
    Scris de corneliu.leu pe 14 ianuarie 2013, 13:56 Completare trista la un jurnal din 1949: Critica de directie a lamuririi si dumiririi (III) In memoria generatiei de confrati mai mari, cea a lui Mihu Dragomir, Dimitrie Stelaru, Neculai Tautu, George Dan,Tudor Musatescu, Geo Dumitrescu, Radu Boureanu, Ghita Dinu, Lucian Grigoresccu, Ion Vlad, Spiru Chintila, Petru Dumitriu, Gellu Naum, Laurentiu Fulga, Sasa Pana, Radu Tudoran, Alexandru Balaci, Mati Aslan,Eugen Schileru, Nicolae Margeanu, Nicolae Crisan, Nicolae Jianu, Mircea Marc, de la care am apucat sa invat ceva din lupta cu poncifele vremii. Asa s-a preluat din literatura burgheza termenul de „critica de directie” dandu-i-se continutul dorit de serviciile prop-agit si nu numai, unde respectivii se aflau in functii sau, dupa caz, deveneau colaboratori. Iar cea mai mare parte a generatiei mele literare a fost contaminata nu numai de totala neincredere intr-un asemenea aparat al criticii si cronicariei ci, chiar si de precautii tematoare. Care, uneori, s-au confirmat foarte tarziu; adica abia cand au iesit la iveala din arhivele securitatii dosarele unor confrati de ai nostri din lumea criticii literare. Sigur, intrucat in toate domeniile au existat asemenea cazuri, lucrurile nu mira. Dar nici nu putem spune ca demonetizarea pe care o constatam astazi in privinta genului literar respectiv nu are si asemenea cauze, de vreme ce, daca luam toti autorasii de recenzioare care ne deveneau colegi, ajungem la concluzia ca, pentru eficienta controlului „critic” asupra actului de creatie, partidul sau organele sale represive ar fi vrut chiar sa ne ducem viata „obsteasca” in colhozurile din Uniuni (a se citi „viata supravegheata”) in proportie de unu la unu.
    [Show full text]
  • Biblioteca Judeţeană „Ioan N. Roman” Constanţa
    CÃRTI CU AUTOGRAF GELU CULICEA MANUSCRISE SI CÃRTI CU DEDICATII AUTOGRAFE ÎN COLECTIILE BIBLIOTECII JUDETENE CONSTANTA 1 Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” Constanța CÃRTI CU AUTOGRAF 2 Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” Constanța CÃRTI CU AUTOGRAF BIBLIOTECA JUDEÞEANÃ CONSTANÞA GELU CULICEA MANUSCRISE SI CÃRTI CU DEDICATII AUTOGRAFE ÎN COLECTIILE BIBLIOTECII JUDETENE CONSTANTA - Bibliografie adnotatã - Prefaþã de CONSTANTIN NOVAC CONSTANÞA, 2000 3 Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” Constanța CÃRTI CU AUTOGRAF SERIA DIN COLECÞIILE BIBLIOTECII JUDEÞENE CONSTANÞA 4 Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” Constanța CÃRTI CU AUTOGRAF 5 Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” Constanța CÃRTI CU AUTOGRAF 6 Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” Constanța CÃRTI CU AUTOGRAF ARGUMENT Biblioteca Judeþeanã Constanþa deþine un valoros fond de carte, de la primele tipãrituri româneºti la opere în ediþii princeps semnate de personalitãþi româneºti ºi ale culturii universale, fiind în cadrul instituþiilor de profil una dintre marile depozitare de culturã. Este demn de remarcat faptul cã în cadrul acestor colecþii existã un bogat fond de manuscrise ºi cãrþi cu dedicaþie ºi autograf. O parte a acestora a fost evidenþiatã cu diverse ocazii: expoziþii de carte, articole în publicaþii de specialitate. Altele, pânã în decembrie 1989, fãcând parte din colecþiile speciale nu erau accesibile publicului. Existã acum ocazia de a fi valorificate. Menþionãm o serie de personalitãþi care au înnobilat cu semnãtura sau dedicaþia proprie paginile unor volume: Tudor Arghezi, Felix Aderca, Cincinat Pavelescu, Regina Maria a României, C.C. Giurãscu, Martha Bibescu, Ion Creangã, Panait Istrati, Victor Eftimiu, George Cãlinescu, Aron Densuºianu, A.C. Cuza, Camil Petrescu, Anton Pann, George Murnu, Radu D. Reosetti, Stendhal, Tudor Vianu, C.
    [Show full text]
  • Lumină Lină Gracious Light
    Lumină Lină Revistă de spiritualitate şi cultură românească Gracious Light Review of Romanian Spirituality and Culture THE ROMANIAN INSTITUTE OF ORTHODOX THEOLOGY AND SPIRITUALITY CAPELA SF. APOSTOLI PETRU ȘI PAVEL AN XXIII/ NR.4 OCTOMBRIE – DECEMBRIE 2018 NEW YORK Lumină Lină • Gracious Light, An XXIII/ Nr. 4, 2018 New York ISTITUTUL ROMÂ DE TEOLOGIE ȘI SPIRITUALITATE ORTODOXĂ Capela Sf. Apostoli Petru şi Pavel, ew York INCORPORATED IN AUGUST 1993 www.romanian-institute-ny.org Preşedinte: Biserica: Pr. Prof. Dr. Theodor Damian 14-22 27th Ave. 30-18 50th Street (14th Street/ 27th Ave.) Woodside, ew York 11377 Astoria, ew York Tel./Fax: (718) 626-6013 Subway , W, bus Q 18 E-mail: [email protected] Revista Lumină Lină este membră a Asociaţiei Revistelor, Publicaţiilor şi Editorilor (ARPE). Lumină Lină. Gracious Light, a peer reviewed publication, is indexed and abstracted in World Laboratories and Scientific Resources Index and TLS Arhive. Colegiul de redacţie: Director: THEODOR DAMIAN, [email protected] Redactor şef S.U.A.: M. N. RUSU, [email protected] Redactor şef România: MIHAELA ALBU, [email protected] Secretar de redacţie, tehnoredactare şi paginare: CLAUDIA DAMIAN Redactori: SORIN PAVĂL, ANDREEA CONDURACHE Fotoreporter: ALEX MARMARA Consilieri editoriali: DAN ANGHELESCU, GELLU DORIAN, IOAN GÂF-DEAC, AUREL ŞTEFANACHI, MUGURAŞ MARIA VNUCK, DAVID VNUCK Contribuţiile pentru susţinerea şi publicarea revistei sunt binevenite şi se scad la taxe. Cecurile pot fi făcute pe numele Institutului sau al Bisericii Sf. Ap. Petru şi Pavel şi trimise la adresa redacţiei: Pr. Th. Damian, 30-18 50th Street, Woodside, New York 11377. Revista este redactată trimestrial de către Institutul Român de Teologie şi Spiritualitate Ortodoxă, Capela Sf.
    [Show full text]
  • Investeşte În Oameni
    UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU ACADEMIA ROMÂNĂ POSDRU 2007-2013 2007-2013 Investeşte în oameni ! FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 Axa prioritară nr.1 „Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere” Domeniul major de intervenţie 1.5 “Programe doctorale şi post-doctorale în sprijinul cercetării” Titlul proiectului: “Cultura română şi modele culturale europene: cercetare, sincronizare, durabilitate” Beneficiar: Academia Română Numărul de identificare al contractului: POSDRU/159/1.5/S/136077 GENERAȚIA PIERDUTĂ – POEZIE ȘI DESTIN ÎNTR-O ISTORIE TRAGICĂ Cercetător postdoctorat: Prof. univ. dr. Sorin IVAN Facultatea de Științe Sociale, Politice și Umaniste Universitatea Titu Maiorescu din București (Email: [email protected]) Abstract Generația războiului, formată din scriitori născuți în jurul anului 1920, a debutat fulminant la începutul deceniului cinci. Tinerii poeți din jurul revistei Albatros, dar și alți colegi de generație au inițiat o mișcare de protest estetic împotriva literaturii tradiționale, având ca obiectiv reformarea poeziei, afirmarea unui nou canon poetic. Această mișcare în direcția noii poezii a fost întreruptă de instalarea regimului comunist în România, în anii de după cel de-al doilea război mondial. A urmat o perioadă întunecată de două decenii, în care toți au tăcut pentru poezia adevărată. Unii au făcut grave compromisuri morale și politice, alții au fost închiși, unii au plecat în exil, alții au murit. Odată cu tăcerea lor impusă de regim, poezia însăși a fost redusă la tăcere. Evoluția acestor poeți și a procesului de schimbare în poezie a fost grav compromisă.
    [Show full text]
  • The New Poetry, from Avant-Garde to Postmodernism and Beyond
    Iulian Boldea (Editor) - Literature, Discourses and the Power of Multicultural Dialogue Arhipelag XXI Press, Tîrgu Mureș, 2017. eISBN: 978-606-8624-12-9 THE NEW POETRY, FROM AVANT-GARDE TO POSTMODERNISM AND BEYOND Sorin Ivan Prof. PhD, Titu Maiorescu University of Bucharest Abstract:As the ŖPhiladephia Experimentŗ defied the laws of space and time, the political experiment of communism has taken a poetic generation out of history for two decades. After a long absence from the space of the genuine literature, the young authors of the fifth decade came out to the light of the literary existence in another time and in another space. Their time, a time of literary innovation, which, aesthetically, put them in the avant-garde of poetry, and, historically, in post-avant-gardism, had passed. The sixties are the framework of a new exit from time, of the return in the past of poetry, in the young contemporary poetsř effort to recover the poetry of the interwar modernism, putting the socialist realism and proletcultism in brackets, under the neo- modernist experience. But, even though the process of renewal had been interrupted by history and by the poetsř long silence, their poetry, which remarkably was announcing the literary postmodernism, influences some of the most innovative poets of neomodernism, postmodernism, and even of the next poetical generations. It is an aesthetic continuity in full historical discontinuity, through which a renewal process, in the avant-garde of poetry, is partially recovered. Keywords:avant-gardism, proletcultism, neomodernism, postmodernism, continuity in discontinuity 1. „Generația Philadephia” a literaturii române Cu „generația pierdutăŗ s-a întâmplat ceva desprins parcă din distopiile science- fiction traduse în limbaj hollywoodian.
    [Show full text]
  • Iii. Recenzii 2-2017
    MERIDIAN CRITIC No 2 (Volume 29) 2017 Laura Carmen Cuţitaru, Creierul gramatical , Editura Junimea, Iaşi, 2017, 290 p. Deşi nu se poate considera ca fiind necunoscută specialiştilor europeni, lingvistica americană, cu orientări şi teoretizări în bună parte particularizante, nu a produs pe vechiul continent decît în mică măsură un efect notabil, în sensul că nu a fost nici continuată sub aspect conceptual şi nici preluată în elementele de bază ca mod de a aprecia şi de a analiza limba. S-ar părea că se abate de la traseul acestor constatări interesul pe care l-a suscitat, cu mai bine de o jumătate de secol în urmă, direcţia instaurată de Noam Chomsky şi de elevii săi, care reverberează pînă în vremurile actuale în aspectele care privesc analiza concretă a enunţurilor în constituenţii lor sau sintaxa. O latură importantă a concepţiei lui Chomsky este cea care se referă la competenţa lingvistică, din perspectiva unui răspuns la întrebarea „cum este posibilă limba ca existenţă cvasigenerală în condiţiile unor indivizi sociali cu aptitudini şi cu niveluri de cunoaştere foarte diferite?“ Astfel, acest lingvist ajunge la problema limbajului ca facultate a spiritului uman prin a cărui activitate se însuşeşte şi funcţionează limba. În acest context, lucrarea publicată de curînd de Laura Carmen Cuţitaru, la Editura Junimea, trebuie privită ca o completare necesară la cunoaşterea teoriei lui N. Chomsky, desigur, nu printr-o interpretare segmentală şi punctuală a acestei teorii, ci prin relaţionarea ei cu ideile altor orientări din domeniul lingvisticii,
    [Show full text]
  • Revistă Lunară De Literatură Şi Artă
    Acolada nr. 12 decembrie 2017 ACOLADA 12 RevistĂ lunară de literatură şi artă Apare sub egida Uniunii Scriitorilor din România Editori: Societatea Literară Acolada şi Editura Pleiade Satu Mare nr. 12 (121) decembrie 2017 (anul XI) 20 pagini preţ: 4 lei Director general: Radu Ulmeanu ~ Director: Gheorghe Grigurcu Gheorghe Grigurcu: Rebreanu în monument Barbu Cioculescu: Era tânăr, era frumos... Alex. Ştefănescu: La mare, la mare... Gabriel Cojocaru: Poezii C.D. Zeletin: Poezia ideii de nimic (I) Tudorel Urian: Basarabeanul s-a născut poet Constantin Trandafir:Scrisul şi cititul cărţilor Paul Aretzu: Naşterea prin moarte Dumitru Augustin Doman: Paradisul şi iadul literaturii Ştefan Ion Ghilimescu: Artur Enăşescu şi cei care l-au cunoscut Isabela Vasiliu-Scraba: Alterarea adevărului, pe fundal de Mircea Vulcănescu Coriolan Babeţi: Mihai Olos: o vedere a expoziţiei în zariştea arheilor Sculptură în lemn de Mihai Olos Pavel Şuşară: Dumitru Ivan, sau despre arta contrariilor 2 Acolada nr. 12 decembrie 2017 Un nou Crăciun însângerat Anunţul morţii ultimului monarh al României – căci i-a doliu naţional ce a început doar cu câteva zile după obştescul sfârşit, vestita comisie a lui fost dat lui Mihai să fie şi întâiul, pe linie onomastică, şi ultimul Florin, mai zis şi Ciordache, lucra la foc continuu pentru ciordirea şi îngroparea oricăror dintre regii noştri – le-a venit ca turnată măcelarilor justiţiei, prevederi prea severe faţă de cinstiţii ciorditori naţionali, colegi de breaslă adică, începând pentru a-şi putea desăvârşi în tihnă capodopera ce înseamnă cu mult iubitul şi mult alesul conducător de partid, Liviu Dragnea. Lumea oricum era sfârşitul legislaţiei în materie.
    [Show full text]
  • O Sută De Opere Literare
    Revistă editată de Centrul Cultural Teleorman * Anul XIX, nr. 201 Apare la Alexandria Caligraf februarie2 2019 REVISTĂ DE CULTURĂ APARE SUB EGIDA UNIUNII SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA E d i t o r i a l Florin Burtan O sută de opere literare La începutul acestui an, revista „România literară” a realizat, cu ajutorul a 30 de critici, cronicari și istorici literari, o listă canonică, sub genericul „100 de cărți de proză în 100 de ani (1918-2018)”. O sută de cărți de proză românească (romane, povestiri, volume de memorialistică și jurnale), pe care respondenții le consideră a fi cele mai reprezentative și valoroase. Opere care au îmbogățit paginile de primă mărime ale literaturii române, cultura și spiritualitatea naționale. O bună parte din ele, studiate în școală, transpuse pe marele ecran sau pe scenele teatrelor. O selecție obiectivă, având în vedere nu neapărat numele autorilor, ci valoarea și perenitatea emblematice ale scriiturii lor. „Succesiunea pe listă - precizează realizatorii anchetei, Sorin Lavric și Cristian Pătrășconiu - nu este în funcție de numărul de nominalizări primite de un titlu, ci este o ordine relativ cronologică: după anul apariției cărții selectate, iar la autorii prezenți cu mai multe cărți, s-a luat ca reper anul apariției primului volum dintre cele selectate.” Centenarul Marii Uniri, celebrat pe tot parcursul anului 2018, se oglindește, iată, și într-un… centenar de cărți, cărți pe care le-am lua oricând cu noi, la care ne reîntoarcem oricând, cu bucuria regăsirii oazelor de frumuseți și adevăruri, de satisfacții și împliniri intelectuale. Nu vom reproduce întreaga listă, dar, cu îngăduința redacției „România literară”, ne vom opri la câteva titluri care, cu siguranță, se află în „portofoliul” elevilor și studenților preocupați de literatură, a celor pasionați de lectură.
    [Show full text]
  • Ivan Mirel Sorin
    UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU ACADEMIA ROMÂNĂ POSDRU 2007-2013 2007-2013 Investeşte în oameni ! FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 Axa prioritară nr.1 „Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere” Domeniul major de intervenţie 1.5 “Programe doctorale şi post-doctorale în sprijinul cercetării” Titlul proiectului: “Cultura română şi modele culturale europene: cercetare, sincronizare, durabilitate” Beneficiar: Academia Română Numărul de identificare al contractului: POSDRU/159/1.5/S/136077 CRIZA ISTORIEI, CRIZA POEZIEI. TĂCEREA UNEI GENERAȚII Cercetător postdoctorat: Prof. univ. dr. Sorin IVAN Facultatea de Științe Sociale, Politice și Umaniste Universitatea Titu Maiorescu din București (Email: [email protected]) Deceniul al cincilea creează un vast cadru social, politic şi ideologic în care istoria se reflectă dramatic în destinul unei generaţii întregi de scriitori. Dacă în alte epoci, evoluţia literaturii şi, în general, a culturii se desfăşoară într-un grad mai mare sau mai mic de libertate în raport cu sistemul politic, în anii ’40, soarta literaturii şi a celor care o scriu este strâns legată de mişcările de pe scena istoriei. Vorbim de un deceniu tragic, al celor mai mari crize din istorie. Prima parte stă sub semnul nefast al celei de-a doua conflagraţii mondiale. A doua, în jumătatea de est a Europei, sub cel al instaurării comunismului, care, în spaţiul românesc, continuă genocidul războiului, distrugând elitele, societatea şi individul. În lupta ei pentru afirmarea unei noi mentalităţi în cultură şi a unei noi viziuni a literaturii, noua generaţie care se afirmă în câmpul literelor are de înfruntat, în primii ani ai deceniului, dictatura şi cenzura militară.
    [Show full text]
  • Vatra Veche 6, 2018, BT
    6 Români din toate ţările, uniţi-vă! Lunar de cultură * Serie veche nouă* Anul X, nr. 6 (114) iunie 2018 *ISSN 2066-0952 VATRA, Foaie ilustrată pentru familie (1894) *Fondatori I. Slavici, I. L. Caragiale, G. Coşbuc VATRA, 1971 *Redactor-şef fondator Romulus Guga* VATRA VECHE, 2009, Redactor-şef Nicolae Băciuţ ______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ În liniştea Deltei● Foto Nicolae Băciuţ _______________________________________________________________________________________________ şi să nu dau nicio şansă cuvintelor să descrie în toată frumuseţea ei o lume de dincolo de lumi. Nici nu cred Am ajuns târziu, dar mai bine mai târziu decât că mai e nevoie de cuvinte în faţa miracolului naturii, niciodată, în Delta Dunării. Despre mirajul ei s-a scris care s-a dezlănţuit în frumuseţi cu asupra de măsură. în fel şi chip, de către pricepuţi sau mai puţin pricepuţi Am făcut sute de fotografii, într-un automatism al dar, cu siguranţă, toţi mişcaţi sufleteşte de o lume neputinţei. Nici nu cred că e nevoie de prea multă artă fascinantă în toată bogăţia ei, cu peisaje care se ca să extragi artă din orice colţişor de Deltă. Cu imprimă adânc pe retine, cu păsări care scriu pe cer cu adevărat, Dumnezeu e cel mai mare artist şi Delta zborul lor poeme însoţite de un acompaniament ce pare Dunării e un argument în plus în acest sens. mai degrabă muzică a sferelor. Borges îşi imagina Raiul ca pe o imensă Întâlnirea cu Delta Dunării m-a făcut să-mi bibliotecă. Mi-ar plăcea ca această bibliotecă să se reevaluez o afirmaţie pe care am susţinut-o ca om de întindă între ape şi ele să se numească Delta Dunării.
    [Show full text]
  • Jazz Scholar to Become Doctor Honoris Causa of the G
    RANSYLVANIAN EVIEW Vol. XXV T R No. 2 /REVUE DE TRANSYLVANIE Summer 2016 Contents/Sommaire ROMANIAN ACADEMY Chairman: • Paradigms Academician Ionel-Valentin Vlad Unde Malum? Dualist(oid) and Gnostic Imaginary, from Folk Mythology to Modern Romanian Literature 3 CENTER FOR Nicoleta Popa Blanariu TRANSYLVANIAN STUDIES Director: Edgar Allan Poe: Reflections on Poetry 21 Academician Ioan-Aurel Pop Saša Simović The Barbarianism of the Civilized Man: Literary Allegories 37 Alina Silvana Felea Dompter le modernisme – l’expressivité selon les modernes 48 Marius Nenciulescu The Failed Recovery of Dissidence Literature in Romania: I. D. Sîrbu—An Exemplary Case 56 Anca Ursa • Legacy La fondation de la Société littéraire (académique) et la session de constitution de 1867 65 Dan Berindei • Focus Laudatio 87 Viorel Rujea Discurso de recepción 94 Antonio Gamoneda Antonio Gamoneda: Vida y obra 100 The First Jazz Scholar to Become Doctor Honoris Causa of the G. Dima Music Academy in Cluj 109 On the cover: Virgil Mihaiu CRISTIAN OPRIº Jazz Journeys 112 Român 1999 (Romanian 1999) John Edward Hasse lithography (1999) • Fine Arts Transylvanian Review continues the A New Approach to Arts Management in the tradition of Revue de Transylvanie, Context of the Romanian Contemporary Art Scene 129 founded by Silviu Dragomir, which Florin ªtefan was published in Cluj and then in Sibiu between 1934 and 1944. Dana Altman Transylvanian Review is published Unfinished Measurements I, II, and III 144 quarterly by the Center for Transylvanian Miklos Onucsan Studies and the Romanian Academy. Adrian Ghenie: le travail de la figure 153 EDITORIAL BOARD Laura Marin CESARE ALZATI, Ph.D. Facoltà di Scienze della Formazione, Istituto • Contributors 160 di Storia Moderna e Contemporanea, Università Cattolica, Milan, Italy • Illustrations Following Page 160 HORST FASSEL, Ph.D.
    [Show full text]