5

Români din toate ţările, uniţi-vă! Lunar de cultură * Serie veche nouă* Anul X, nr. 5 (113) mai 2018 *ISSN 2066-0952 VATRA, Foaie ilustrată pentru familie (1894) *Fondatori I. Slavici, I. L. Caragiale, G. Coşbuc VATRA, 1971 *Redactor-şef fondator Romulus Guga* VATRA VECHE, 2009, Redactor-şef Nicolae Băciuţ ______

Livia Balu, “Imari”

https://biblioteca-digitala.ro

Coşbuc – 100, de Nicolae Băciuţ/3 George Coşbuc, un secol de neuitare, de Florin Bengean/4 Pastel, de George Coşbuc/4 Vatra veche dialog cu Darie Ducan, de Răzvan Ducan/5 Poeme de Darie Ducan/8 Ipotezele iubitei (femeii) în lirica eminesciană, de Gligor Haşa/9 Să ne mai (re)amintim de... Zaharia Stancu, de Dumitru Hurubă/10 Corespondenţa lui Dimitrie Stelaru, de Gheorghe Sarău/12 Dimitrie Stelaru – Memoria locului, de Gheorghe Sarău/13 Înger vagabond, poe de Dimitrie Stelaru/13 Vitrina. Anca Sîrghie – primul volum al unui „vis românesc”, de Mihai Posada/14 Poeme de Dumitru Ichim/17 Biografie şi destin: Veronica Pavel Lerner, de Nicolae Băciuţ/18 Eseu. Temporalitatea în lirica Anei Blandiana, de Daniel Kiţu/19 Festivalul Internaţional de Creaţie şi Interpretare „Ana Blandiana”, de Nicolae Băciuţ/20 În văzduhul cuvintelor, de Nicolae Băciuţ/21 Gândul care ne uneşte, Tăcerea din cuvinte de Nicolae Băciuţ/22 Nevoia de traduceri, de Nicolae Băciuţ/23 Primăvara tăcerii (Cristina Vasiliu), de Ana Coman/23 Profil literar. Nicolae Băciuiţ (Mihail Diaconescu), de Răzvan Ducan/24 Vitrina. Tablouri de vânt... (Anica Facina), de Marius Chelaru/26 Suflare de iubire (Aurel Lăzăroiu), de Diana Dobriţa Bâlea/27 Femeile iubesc cum respiră (Călina Trifan), de Aliona Grati/28 Lumea cu douăsprezece luni (Ioan Radu Văcărescu), de Ilie Gorjan/29 Răzvan Ducan, două crengi dintr-o tulpină, de Traian Vasilcău/30 Poeme concentrice (Viorica Şutu), de Mircea Dorin Istrate/31 Esenţă de vin e femeia (Stejărel Ionescu), de Daniel Luca/32 Am ales lumina (Maria Sturdza Clopotaru), de Vasile Larco/33 „Resemnare-n verde viu” (Valer Popean), de Răzvan Ducan/34 Imari Execuţia (Virgil Ciucă), de Aureliu Goci/35 Conştientizarea spaţiului... (Mariana Pândaru), de Masrian Daniel/36 Singur printre singurătăţi (Valeriu Mititelu), de Marioara Novac/36 Scriitorul, pacientul lui Dumnezeu.. (Maria-Daniela Pănăzan și Monica Grosu), de Constantin Stancu/37 Documentele continuităţii. Transilvania, starea noastră de veghe, de Ioan-Aurel Pop/39 Mersul conştiinţei naţionale la basarabeni, de Ilie Şandru/40 Mihai Eminescu şi Basarabia, de Gicu Manole/42 Mitropolia Ortodoxă Română a Basarabiei, de Stelian Gomboş/44 Dosar România 100. Poeme de Emilia Amariei/45 Jurnal basarabean, de Ilie Şandru/46 Destine basarabene: Victor Porubin. Vecinul meu Grigore Vieru/47 Poeme de Eugenia Bulat/48 Convorbiri duhovniceşti cu Î.P.S. Ioan, de Luminiţa Cornea/49 Amvon. Lumea ca poveste. (Gheorghe Nicolae Şincan), de Nicolae Băciuţ/50 Pentru un studiu antropologic al meschinului...., de Ştefan Lucian Mureşean/51 Poeme de Cristina Mihaela Botilcă/52 Mihai Diaconescu, tendinţa actuală..., de R. Subţirelu/53 Puncte de vedere. Un colaps greu de imaginat, de Silvia Urdea/54 Senzaţii, poem de Ovidiu Crişan/56 Întâlniri în spaţiul canadian. Tereza Barta, de Veronica Pavel Lerner/57 Starea prozei. Planul secret al Mariei, de Doina Cherecheş/59 Ochean întors!... Zări, de Gheorghe Moldoveanu/61 Poeme de Ioan Groşescu/65 Starea prozei. De dragul secretului, de Nicolae Suciu/66 „Fratele e pururea frate”, întâlnire cu academicianul Valeriu Matei/67 Poeme de Valeriu matei/68 Scrisoare către un frate român, de Ben Todică/69 La sud de graniţă, la vest de soare (Haruki Murakami), de Roxana Ladunca/70 Pragul, de Gabriela Căluţiu Sonnenberg/71 Starea prozei. Joian, de Geo Constantinescu/73 Poeme de Marius Daniel/74 Ancheta „Vatra veche”. Prima casă, de Mihaela Aionesei/75 Poeme de Miron Ţic/75 Asterisc. Publicitate. De Dumitru Hurubă/76 Broşov. Biblioteca „George Bariţiu”, poem de Adrian Munteanu/76 Scrisoare de mulţumire, de Gheorghe Cutieru/77 Poeme de Florina Păiuş /77 Teatru. Streptease la Bazin, de Cristian Stamatoiu/78 Literatură şi film. Şoaptele lui Andrei Şerban, de Alexandru Jurcan/79 Concursul de Creaţie „Ion Creangă, de Nicolae Băciuţ/79 Valea nevăzută de dincolo de zare (Suzana Fântânariu), de Grigore Ilisei/80 Schiţă de portret: Livia Balu, de Adalbert Gyuris/81 Imari Good News Lumea lui Larco, de Vasile Larco/82 De la un clasic citire. Tudor Muşatescu/82 ______Strigături şi epigrame de Nicolae Mătcaş/83 Număr ilustrat cu reproduceri după lucrări de Astra reghineană, de Luminiţa Cornea/84 Livia Balu De la „Vatra” veche, la noua „Vatra veche”/85 Curier/85

2

https://biblioteca-digitala.ro

Sau se se fi înşelat Petru Poantă, poate autoritate incontestabilă în opera lui Coşbuc, cel care a şters colbul prejudecăţilor şi etichetelor puse pe receptarea acestuia? După marcarea a 150 de ani de la Sau Vladimir Streinu când spune naşterea lui George Coşbuc, nu s-au că opera lui Coşbuc „este o întreagă limpezit lucrurile în privinţa locului viziune poetică, populară ca duh, însă său în posteritate. Aceasta cu toate că asimilându-şi nesimţit modul idilic de a fost unul dintre autorii cu o bună percepţie a orăşeanului faţă de vizibilitate, notorietate, inclus în realităţile ţărăneşti, ca şi măiestria manualele şcolare, valorificat prin unui poet savant în ritmuri, fuziune poezia sa la cele mai relevante de elemente rurale şi urbane, adică sărbători din viaţa satului şi nu sinteză de spirit românesc”, o numai. Pentru că sintagma „poet al încercare temerară de a pune în ţărănimii”, lansată de C. Dobrogeanu ecuaţie şi alte direcţii de interpretare, Gherea, nu este neapărat nefericită, ci de receptare. Să fi fost în eroare reducţionistă, chiar dacă nu se dorea Nicolae Iorga care susţinea că poezia limitarea, ci distincţie. Din păcate, lui Coşbuc e de “o virtuozitate eticheta a fost exploatată ideologic, extraordinară”. ______deturnată de la sensurile ei, făcând Poezia lui, în registrul baladelor (Laudă ţăranului român), în discursul carieră. Încorsetarea perspectivei şi idilelor, recuperează o lume nu de recepţie la primirea în Academia poetului e contrazisă însă de o operă doar ancestrală, ci una de care el se Română, cum a făcut şi Lucian Blaga cuprinzătoare, între care traducerile despărţise, fără a se rupe vreodată de (Elogiu satului românesc) într-un din marea poezie a lumii au relief ea. Nostalgia nu e dezangajantă, moment biografic identic? pregnant. Din nefericire, destinul pentru Coşbuc s-a raportat la sat în De altfel, la moartea poetului, operei a fost marcat de tragedia ambele dimensiuni ale sale (trecut/ Gheorghe Bogdan Duică accentua că familiei Coşbuc, pierderea unicului viitor), nepolarizate, necontradictorii, “Ţara pierde un mare poet, în sufletul fiu, Alexandru, într-un neverosimil ci într-un firesc al continuităţii. căruia se reflectaseră toate aspiraţiile accident de... automobil. Totodată, până la Coşbuc şi neamului nostru”. Coşbuc s-a prăpădit în plină după, puţini sunt cei care reuşesc să Personalitatea lui Coşbuc şi putere creatoare şi la o vârstă înaintea treacă “prin faţa ochilor şi a minţii complexitatea operei sale nu pot fi căreia se putea merge încă mult. toată istoria noastră veche”. (Ioan- abordate din vârful limbii. La o sută de ani de la moartea Aurel Pop), în care respiră toată Poeziei lui, operei sale poetului, după ce a fost într-un credinţa unui neam. cărturăreşti în ansamblul ei, li s-au continuu orizont de vizibilitate şi E o proiecţie monografică din găsit valenţe valorice care justifică pe impact, imaginea sa este la cel mai care nu e exclusă nicio trăsătură, iar deplin reconsiderarea lui Coşbuc şi jos nivel din întreaga sa biografie idilismul nu-i decât o aură a unui reînscrierea lui în circuitul valorilor literară. Scos din manuale, ignorat de adevăr verificabil şi istoric şi noastre culturale. critică, necunoscut de noile generaţii sociologic. Apoi, se trece prea uşor cu – un bilanţ de care ar trebui măcar Să aibă dreptate cei care privesc vederea că, prin Coşbuc, poezia puţin să ne fie jenă. înapoi cu mânie, lăsând să se aştearnă transilvană se manifesta pentru prima Să se fi înşelat oare critica uitarea peste o moştenire pe care s-a oară la cea mai mare altitudine. Şi literară decenii la rând, iar acum consolidat literatura română. aceasta în condiţiile în care ignorarea să fie judecata de valoare a Poetul George Coşbuc a fost Transilvania era sub cizmă imperială. contemporanilor? Nu vorbim de suflet în sufletul neamului său, ca să-i Plecarea poetului la Bucureşti n-a actualitate, fiindcă atunci ar trebui să folosim autoportretul său, iar opera însemnat nici abandon, nici detaşare. ne întrebăm cât de actual e... Homer, lui este o radiografie a sentimentului Revista Vatra, fondată împreună cu de pildă, ci de voaloare în context şi românesc al fiinţei. A ridicat o treaptă I.L. Caragiale şi Ioan Slavici, în 1894, din perspectivă istorică. în urcare după valorile tradiţionale, îşi asuma soarta românilor Să se fi înşelat oare George despre care s-au exprimat şi Rebreanu transilvăneni, publicaţia adresându-se Călinescu, atunci când scria că ______cu preponderenţă acestora, ca un George Coşbuc „Nu e doar un manifest, pentru menţinerea trează a desăvârşit tehnician, dar nu rareori şi conştiinţei de neam şi consolidarea un poet mare, profund, original... atât angajantă a aspiraţiilor de unitate de des imitat. El a reuşit să facă naţională. poezie înaltă care să fie, sau măcar să “Dosarul” George Coşbuc pară, înţeleasă de popor şi să aducă la trebuie reevaluat, pentru a i se face marele lirism o categorie de oameni dreptate lui, pentru a i se face dreptate străini în chip obişnuit de literatură”. literaturii române. (Istoria literaturii române, de la NICOLAE BĂCIUŢ origini până în prezent, 1941, p.).

3

https://biblioteca-digitala.ro datinile şi bucuria şi amarul, a fost un poet al ţărănimii, aşa cum zice Gherea. … Dar în volumele lui Coşbuc se găsesc foarte multe poezii care nici prin George Coşbuc e un poet care s-a conţinut nici prin spaţiul geografic în exprimat exclusiv prin simţuri, văzul şi care li se petrec acţiunea nu pot fi auzul sunt tot atât de ascuţite ca şi în încadrate în hotarele românismului. … creaţia anonimă. Fie că a cultivat Iată de ce George Coşbuc, tocmai pastelul, balada sau idila, Coşbuc se fiindcă e un mare poet, cu orizonturi regăseşte într-o unitate structurală universale, poate fi socotit rând pe rând ca poet la ţărănimii, al românismului, al nedezminţită. Metrica lui savant meşteşugită umanităţii etc., fiindcă în poezia lui se scoate nebănuite efecte vizuale şi găsesc toate aceste elemente”. C. Dobrogeanu-Gherea spune: PASTEL auditive din factura strofei, atât de caracteristică, din dispoziţia şi „Coşbuc nu va ajunge la acea putere de Prin vișini vântul în grădină sonoritatea rimelor, din folosinţa analiză sufletească, de exprimare a măiestrită a pauzelor. adâncilor patimi omeneşti, la cari Cătând culcuș mai bate-abia O baladă ca Nunta Zamfirei ne ajunge Eminescu; dar în această Din aripi, și-n curând s-alină, farmecă prin mişcarea ei vie, exprimare poate adăuga un element de Iar roșul mac închide floarea, ingenioasă, nu prin subiect sau prin putere bărbătească, element care Din ochi clipește-ncet cicoarea viziunea de basm a nunţii, proiectată lipseşte mai ales Eminescianilor. Și-adoarme-apoi și ea. într-un timp şi spaţiu nedeterminate. Coşbuc nu va ajunge la acea fineţă şi Poezia se află într-un adevărat ritm rafinare de exprimare a propriei dureri, Eu cred c-a obosit pădurea, vital, într-o creştere neîntreruptă a dar în schimb poate fi mai altruist, Căci ziua-ntreag-a tot cântat simţului vizual şi auditiv. exprimând prin şi cu propria lui durere Și tace-acum gândind aiurea. Se împlinesc anul acesta 100 de durerea altora, durerea socială. Sub dealuri amurgește zarea, ani de la trecerea în eternitate a Coşbuc nu va ajunge pe Eminescu Se-ntunecă prin văi cărarea “poetului ţărănimii noastre”, moment în exprimarea ideilor înalte şi abstracte, Și-i umbră peste sat. prielnic de a-i evoca personalitatea şi dar în exprimarea lor poate să introducă mai multă viaţă concretă şi reală”. Titu vasta sa operă literară extrem de Peste culmi încet amurgul Maiorescu spune că: „Dar mai presus valoroasă. O privire asupra statutului moare de toţi stă incontestabil marele talent al poeziei lui Coşbuc de-a lungul timpului Și-ntors cu fața cătr-apus scurs de la apariţia ei, este instructivă şi poetului Coşbuc. Că s-a putut forma un asemenea poet în Transilvania este Dă semne nopții din ponoare. extrem de bine venită. Ea-mbracă haine-ntunecate Referitor la marele poet George dovada cea mai sigură despre Și liniștit din aripi bate Coşbuc, se cuvine să vedem cum este transmiterea şi reînvierea mişcării Plutind tăcută-n sus. descrisă opera şi personalitatea sa de o literare în cealaltă parte a românimii”. serie de mari personalităţi ale culturii. E. Lovinescu spunea că: „Până la Iată ce spune Vasile Netea despre apariţia poeziei d-lui T. Arghezi – Tăciunii-n vatră dau lumină; George Coşbuc: „Cu Eminescu şi pentru a ne menţine numai pe piscuri – Pe drumul de drumeți sărac Coşbuc, poezia română se realizează ca singură poezia lui Coşbuc se poate Mai vezi fugind câte-o vecină adevărată operă de artă, magnifică şi menţiona, şi numai într-un sens. Fondul Să ceară cu-mprumut jăratec; viguroasă, depăşind vremurile şi etapele lui sufletesc porneşte din linia evolutivă Grăbit, dă roate, singuratec, culturale pe care le străbate neamul a lui Alecsandri, adică senin şi idilic, Tăcutul liliac. nostru. Înaintea oricărui sens naţional, pentru a nu spune sărac, cu o mare social sau moral, George Coşbuc e în obiectivitate, dar şi cu lipsă aproape Și tot mai noapte-apoi se face, primul rând un poet, un mare poet, totală de lirism. Păduri și ape-adorm acum; având toate atributele pentru a înfăţişa Cu o invenţie verbală, cu o Din cer scoboar-adânca pace. această forţă, această chemare plasticitate descriptivă, cu o tehnică Ici-colo vrun zăvor mai sună - sufletească, poezia, în mod cât mai remarcabilă şi în unele privinţe Începe-a se zări de lună incomparabile, Coşbuc n-a putut fi pus strălucit, mai viguros şi mai universal. Și-i liniște pe drum. alături de Eminescu decât prin George Coşbuc poate fi numit pe bună dreptate şi poet al ţărănimii, şi al contrastul şi reacţiunea produsă de sănătatea lui etică şi destinderea formei Copiii dorm, visându-și jocul. umanităţii, şi al creştinismului, şi al Mai toarce mama. În curând, românismului, fiindcă în poezia lui, ca poetice; în sânul poeziei de azi, el şi-a Pe vatra ea-nvălește focul, şi într-un măreţ curcubeu ridicat între pierdut, însă, orice actualitate”. pământ şi cer, strălucesc toate culorile, Acum, la ceas de pioasă aducere Încuie ușile la tindă, aşa cum clapele unui pian produc toate aminte, la împlinirea a 100 de ani de la Se culc-apoi. Iar cariu-n sunetele muzicale. Nici ca întindere trecerea în lumea celor drepţi a marelui grindă psihică, nici ca întindere geografică, poet George Coşbuc, putem spune că S-aude-acum rozând. poezia lui Coşbuc nu poate fi limitată, acesta este unul dintre marii creatori de nu poate fi încadrată în anumite literatură, un mare poet al neamului (Pagini literare, 1899, nr. 10 margini. George Coşbuc a fost, desigur, românesc, un creator liric care se un cântăreţ îndrăgostit de viaţa de la integrează foarte bine în circuitul literar GEORGE COŞBUC ţară, de lunci şi livezi, de oamenii universal. brazdei şi ai ogorului, le-a cântat FLORIN BENGEAN

4

https://biblioteca-digitala.ro rigoarea unui ritual), nu puteam ez teme noi. Pot spune că, în ultimul dormi nopțile dacă nu îmi făceam timp, încerc o revenire la tradiția li- norma. Eram, cumva, de rond, ca teraturii, la ce cred eu că ne definește Jupân Dumitrache. Așa am scris, pe noi, ca români, și literatura diminețile, multe poezii din română, mai organic (și fiindcă mai Otrăvuri, un volum dinainte de tânără și defensivă) păstrată decât Funingine pe rană, pe care cred că îl altele contemporane nouă. Muze au mai am, printre care și Trilogia tot fost. Problema nu e a muzelor, ci lapidară, dimineața de la 6:30 la a faptului că, atunci când ți se 7:30, cu picioarele goale pe clasicizează ca muze, tresalți tu cu parchetul de sub birou, ca să nu mă un curent de combat, numit las pe tânjeală. Era, încă de pe romantism. Pot afirma că Letiția a atunci, o formă de canon. Îmi e tare însemnat mult pentru mine... dor de acele vremuri... -Care a fost și este impactul -Cum caracterizezi poezia a- poeziei tale asupra cititorilor? dolescenței tale? Cum îți caracteri- Care a fost și este atitudinea celor Filiar sau Contrapărintar. Replică zezi poezia primei tale tinereți? din jurul tău, știind că ești la volumul Darie Ducan, Părintar -Până la un punct mimetică, dar pasionat de dulcea inutilitate, (Editura Vatra Veche, 2017) acest fapt a trecut repede, devenind numită poezie? foarte repede (la 14-15 ani) deja Impactul a fost unul mediocru.

-Care au fost începuturile osmotică, în sensul că mixa mult, Cărțile ajung greu la oameni, tirajele poeziei tale? Când ai conștientizat crescând odată cu propria ei sunt modeste, iar internetul este, la că poezia a devenit ceva important libertate, conturându-se, întărindu-i- acest capitol, Cântarea României, pentru tine? se fontanela. Poezia primei mele publică toți neaveniții. Nu vreau să -Nu îmi dau seama exact. Eta- tinereți, după vârsta biologică, ar mă amestec cu ei de nicio culoare. pele s-au parcurs treptat, firesc, din trebui să fie cea de acum. Dar, Îmi fac treaba mai departe și îmi aproape în aproape. Era să spun din neștiind dacă voi mai scrie poezie în permit luxul ca, uneori, să irit mersul om în om, așa cum ne-am creștinat viitor, aș putea să mă întorc și să mă general, lozincile, lucrurile noi, românii, la începuturi, fără un refer la cea de acum 5-6 ani, la Spirt nerumegate în care crede orbește conducător militar anume, care să și la Dopamină în alexandrini, cărți generația mea. Poezia e o afacere impună creștinismul prin dictat, scrise fiecare în câte o noapte, prima perdantă și mă pregătesc ca, după 30 adică nu politic, ci din convingere. la București, a doua la Dijon. S-ar de ani, să mă ocup de cu totul Desigur, erai în preajma mea și asta caracteriza prin faptul că, în cazul altceva. Desigur, nu de pescuit și m-a influențat considerabil. Dar ambelor volume, caracterul năvalnic, filatelie, ci de alte genuri literare. acest fapt nu a ridicat la nivel de romantic să îi spunem, e al gestului Cei din jurul meu, de obicei, conștientizare poezia, ci i-a dat irelevant (o carte într-o noapte), nu înaintează cu o frustrare primele impulsuri, importante, însă al poeziei propriu-zise, poestmoder- chestionantă, iar eu le-o faultez cu fără un contur anume. Important a nă și chiar de esență postmodernă. un dribling de zile mari: pur și fost licărul prezenței poetice, -Care au fost și sunt temele simplu schimb subiectul. Nu e constanța unui model. Poate, predilecte ale poeziei tale? Care au comod să ți se ceară în permanență paradoxal, deși trăind în aceeași fost și sunt muzele poeziei tale? postura de mărturisitor poetic. Am și casă, m-ai influențat mai curând ca -Niciodată nu am scris plecând altele de mărturisit decât estetism poet, fără ca acesta să fie, desigur, de la teme. La teme ajung, cel mult, pur, ceea ce nu înseamnă că poezia e raportul tău cu mine. Poezia mea a la final. Asta dacă nu cumva inven- altceva decât caracterul ei estetic început să devină poezie cam de pe (uneori, mutat tocmai în gestionarea la 15 ani, când a început și conștiința și interdependența lui). Lumea literară relativ adevărată. Cum s-a noastră globală (pe care o repudiez manifestat ea? În primii ani de liceu, ideologic) ne cere o literatură de mă trezeam cu oră mai devreme în cartilagii, nu de autonomie a fiecare dimineață și, înainte de a esteticului. Cred foarte mult în merge la școală (cu tășcuța mea de privirea literaturii ca literatură, în caiete și cărți, adusă de tine de la sens estetic maiorescian, nu ca Ronchin - știu că avea scris pe ea vehicul de ideologii, dar pot să o Département du Nord, care s-a șters înțeleg atunci când le contrazice apoi – pregătindu-mă să merg spre polemic. Îmi asum acest rol de lup sud-est, probabil!) și scriam două- singuratic, oricare ar fi riscul, oricâte trei poezii. Unele pot fi înțelese tentative de cititori aș pierde. Nu astăzi ca fiind exerciții de rimă, iar cred în cititorul ideal (al unei altele poezii în toată puterea anumite școli, desigur!), ci în acela cuvântului, naive, dar în sens definit de un termen pe care îl schillerian. Îmi făceam temele, utilizează Tudor Arghezi într-o aveam normă și, în naivitatea mea prefață a sa din 1946, acela de → t (care se autoeduca aproape cu RĂZVAN DUCAN

4

https://biblioteca-digitala.ro cititorime. E drept că nu e contextul pentru a exercita asupra celorlalți cel mai digest, dimpotrivă, dar ceea ce am putea numi catharsis. A termenul, în sine, e larg, whitmanian, le trata egalitar înseamnă a fi corect cititorimea putând fi o ctitorime. Am politic și a accepta că poezia e, prea multă substanță poetică și o astăzi, derizorie. Ea poate fi, dar nu magmă prea densă ca să mă ocup contribui și tu la asta! Dincolo de acum să mângâi obrazul cititorului. aceste nuanțe greu de observat, Dacă ne intersectăm, bine. Dacă nu, ideologia politică e răspândită în nu e neapărat rău. Franța cu insistență, destul de brutal -De aproape 6 ani ești la școli cât să deranjeze și să irite cultura, în Franța. Cum se scrie poezie în tradiția culturală, firescul marii Franța, comparativ cu poezia care literaturi franceze. Literatura se scrie în România? Cum sunt franceză în sine suferă, cum ar fi priviți poeții și poezia lor în spus Constantin Noica, de catholită, Franța, comparativ cu România. inclusiv prin breșa care pare că o -Poezia, în Franța, e o îmbogățește, aceea de a face din îndeletnicire pe care o vezi mai literatura franceză o literatură degrabă în subsoluri, o îndeletnicire francofonă (adică a îngloba cultural de catacombă, underground, de fostele colonii). Cred că o sărăcește ______slameri, dar este și doldora de cu bună știință, stricându-i anticorpii de stahanovism, în care amatori. Slamerii de azi sunt cam ce organicității, câți mai sunt, mult mai corporatismul e un optimism nou, cu erau truverii în Evul Mediu, truvers puțini, oricum, decât în literatura nostalgie pragmatică. Cred că, în însemnând că ai găsit bine versul, că română actuală (și fiindcă tradiția e acest moment, literatura română l-ai închis frumos prin altul, mai veche). Surparea poeziei, ca contemporană este, din punct de improvizând. Simplificând, cam gen, în fața romanului de consum vedere estetic, ceva mai sus. acesta ar fi raportul, cam (care trăiește tradus, uneori, Lucrurile fiind relative, sunt și inconsistent pentru zilele noastre. Îl Dumnezeule!, nu de un traducător, ci sensibile. Dar nu până la a suferi de prețuim pe cel din Evul Mediu mai de un soft de traduceri de carte!) angelism... mult în lipsă de altceva...Poezia, să o merge mână în mână cu marxizarea -Cât ai dus în Franța din numim profesionistă, publicată la care constă în publicarea veleitarilor spiritul poeziei românești și cât te- marile edituri, are o dimensiune adunați de pe net și sugerați ca fiind a influențat spiritul Franței, în ciudată, de post-mallarméanism o nouă generație (prin avânturile scrisul tău? mulat pe o cultură pop – a se vedea editoriale ale unui domn Vlasie, s-ar -Mult, foarte mult. La un raporturile lui Zéno Bianu (poet zice că ne-am sincronizat cu moment dat, la Sorbona, la un francez, urmaș al celebrului Europa... Nu în bine...). Catholita seminar despre începutul Renașterii, academician român Ion Bianu) cu devine, prin cumul de factori (reduși, am tradus (în franceza modernă) un poezia lui Bob Dylan (nu altfel decât desigur), pur și simplu globalită. fragment din Viiața lumii, celebrul în medievalitatea lui și a timpului Literatura română încă nu suferă de poem al lui Miron Costin, și am nostru, căruia i-a fost precursor, a această maladie a spiritului, ca să îl lucrat pe el cu toții, citindu-li-l în fost răsplătit cu premiul Nobel). parafrazez tot pe marele Noica, dar româna veche integral, întrerupându- Acolo se găsește un soi de livresc va suferi. Sper să nu dureze, căci, mă pentru a explica. A fost foarte abstract, dar unul care încearcă să se zeloși cum sunt mereu cei întârziați, bine primit. Altădată, recent, am facă accesibil apelând la derizoriul mă tem să nu provoace un nou convins un coleg doctorand să se accesibilului. O practică și alți deceniu negru, de această dată unul aplece asupra Țiganiadei, subiectul autori, sub diverse forme, mai mult ______său fiind poemele dramatice de la sau mai puțin tributare 1800. Am poezia română cu mine suprarealismului moderat. Yves toată și mă ajută să știu compara. E Bonnefoy, care a murit acum câțiva foarte important, astăzi, să știm ani, era considerat un mare poet. Nu compara. Fără comparație, suntem sunt foarte convins că era, ceea ce nu supuși manipulărilor, exceselor, înseamnă că nu e un poet interesant comodității gândirii. Aș îndrăzni și longeviv. Atât regretatul poet chiar să afirm că nu ai informație francez, cât și (sau poate mai puțin) dacă nu știi compara, întrucât îți este Zéno Bianu sunt reprezentanții unei inutilă. Le e utilă altora, desigur! crize a poeziei franceze. Nu atât în Franța mi-a influențat scrisul, dar, - recepție, cât în paradigmă. Ce aș mai exact - am venit gata influențat reproșa eu unei astfel de poezii este de cultura franceză de acasă, venind faptul că răspunde fiziologic atât la ea și negăsind-o sau, mai precis, impresionării cititorului prin găsind-o alterată. Educația noastră fetișizarea (faible) abstractului (care culturală franceză e, nu de puține ori, poate veni tot din ideologie) cât și mai bună decât educația culturală autoimpresionării. Aedul nu cântă franceză a unora dintre ei, fenomen pentru a se autoexcita cultural, ci nu de puține ori observabil, →

5

https://biblioteca-digitala.ro dar și cu excepții, desigur... Acest paradigmă (eventual critică, dar nu fapt se petrece la un nivel de școală neapărat), luând în derâdere astfel de mică spre medie, evident. E un antecedente, chiar din generația mea. femonen interesant, asemănător De altfel, profesorul și eminentul felului în care latina s-a păstrat la noi critic Ioan Nistor nici nu îl consideră conservată, uneori, chiar mai bine manifest, ci poem. E o vizune decât în alte limbi, mai apropiate interesantă. geografic de nucleul de iradiere, de -Următoarea întrebare mi-a ______Roma. Un anumit izolaționism fost sugerată de o poezie superbă a ambele componente în el, ambele la justifică acest fapt, dar cred că nu ta, din care redau versurile (aici se fel de puternice, dar nu la fel de putem decât să ne bucurăm de poate cita întreaga poezie): evidente. Trebuie să simți bizantinul, organicitatea lui comunicantă. Nu e „Uneori, în soarele de seară,/ alunecosul culturii române ca să vorba despre o autarhie, ci despre o drapelele Franței se văd vezi, fiziologic, anumite mișcări ale identitate care nu vrea să se mintă cu românești”. Dezvoltă puțin ideea teatrului său, inclusiv ce se ascunde atât de falsul internaționalism de azi. aceasta a scriitorului român (în în spatele mecanicii anumitor Dorul de casă m-a influențat decisiv speță, poet) autoexilat, dar al cărui personaje. E, după Molière, cel mai însă, dorul de România, nu cultural, suflet a rămas românesc. mare dramaturg francez și cu nimic căci îi am toată cultura în mine, ci -Aceste versuri cred că exprimă mai prejos decât el. Și o spun fără fizic...simplu, uman. cel mai bine, mai natural, teama că nedreptățesc teatrul -Cum a evoluat poezia ta, în visceralitatea teroarei teoretice din romantic sau pe cel de bulevard. timpul ultimilor ani, pe care i-ai Manifestul negativist. O anumită Teatrul său e foarte important, dar trăit în Franța? lumină, ca în fotografie, schimbă articolele critice, în special cele din -Poezia mea a criticat perspectiva, percepția și receptarea Antidoturi, îi dau măsura cosmopolitismul (a se vedea Poetrii) decurgând de acolo, întâlnind, de caracterului, ca om în cetate, fiind fără a fi una retrogradă, ci doar fapt, nevoia, mergând în reacționar în perioada în care mulți paralelă și, sper, lucidă. Apoi a întâmpinarea ei. Versurile acestea intelectuali francezi serveau apărut Arta Imunitară, la care eu țin postimunitare vin în momentele de filosovietismul, ignorând realitățile cel mai mult, dezagregându-se, grație când nu mai asculți nici măcar lui criminale, bălăcindu-se în ulterior, ca o stea căzătoare. Nu mai de anticorpii tăi culturali, ci de ipocrizie și oportunism. Dincolo de urmăresc prin poezia mea lumescul, luciditatea inimii tale. Până la urmă, angoasele din piesele sale (uneori ci efectiv supraviețuirea culturală în cu toții vedem ce vrem să douămiiste, avant la lettre), condiția de exil. Aș zice chiar că îmi vedem...De ce ar fi altfel ce aduce în personalitatea sa puternică a barbarizez (deliberat și plin de literatură viața? deranjat, a ars impostura așa cum candoare) poezia pentru a mă -Te-ai ocupat în Franța de arde adevărul. Mediul universitar întoarce acasă în intuiție, în instict, teatrul românului Eugen Ionescu francez (în mare parte) nu îl iartă pentru a scrie cu inima. Versul în (Ionesco, cum spun francezii). Cât nici acum pentru îndrăzneala de a nu devălmășie e un text care ar putea e român, cât e francez și cât e fi fost comunist, preferându-l pe lămuri aceste aspecte. Poezia mea e universal, Eugen Ionescu? Cât e Samuel Beckett, care a venit mai una imunitară acum și în sensul că teatru, cât e poezie și cât e altceva târziu în teatru și ale cărui piese (cu mă conservă (îmi trimite – ideatic – în Eugen Ionescu? câteva excepții) au inovat mai puțin. pachețel de acasă!), nu mă lasă să -Eugen Ionescu e jumătate Li s-a întreținut deliberat o aură mai mă pierd. Evoluția, în aceste român și jumătate francez. Are mult decât au avut-o organic...În condiții, devine un termen inoperant, ______fine, Ionesco poate fi citit azi în până la a risca să nu-i înțeleagă cheie realistă pentru că realitatea (cel procesele, fiziologia și filocalia. puțin din Franța, dar nu numai) l-a -În Franța ai lansat Manifestul ajuns din urmă așa cum limba latină negativist și ai pus bazele azi se vorbește în Constanța, prin negativismului. Vorbește-mi română, ajungându-l pe Ovidiu, un... despre această teorie proprie rătăcit. Desigur, procesele nu sunt asupra receptării poeziei. similare, dar cred că metafora merită -Negativismul e vălul luat de pe avută în vedere, păstrând proporțiile ochi, e o încercare de a modifica teatrului istoriei și proceselor sale. stereotipurile receptării într-o epocă Ionesco s-a realistizat fără să expire, în care nu se mai recită, ci se citește. fără să dateze. Din contră, a devenit Atacă, altfel spus, aceeași idee ca – într-o formulă neuniversitară – Arta Imunitară, doar că ea se purtător de adevăr în comunicare. A bazează pe o anumită oralitate avut dreptate. conceptuală. Oralitate în scris. -Care sunt proiectele tale de Negativismul e un fel de frână de viitor pe linie literară, mai larg, pe mână a Artei Imunitare și, totodată, linie culturală, dar și pe linie o altă vârstă a receptării ei. În lipsa profesională? criticii, una post-critică. Poate fi -Proiectele mele sunt să mă perceput și ca un surogat de ocup mai mult de teatru și, de →

6

https://biblioteca-digitala.ro POEME POSTIMUNITARE din tot ce putem trage în stilou, (2016-2018) aleile deschise sunt vene de-altădată. Duminicală Rechini în apă de mamă răbdare în ou. Cu râia ca un scris, cu viața ce apare Cine sunt aceste vini ca o cerneală simpatică. care în jurul nostru înoată, Muștele din oțetul de mere conotând apa de ceai? se întorc cu o forță freatică și, în fața sicriului, Cine sunt aceste vini duminicale... cu solzii lor puși roată te trag în stilou sau te scot în oraș, în hora a ceea ce n-ai? la o șaorma cu de toate. Pe Cale..., * când patinoarul este freon de pus sub Cine sunt aceste vini diacritice? victoria când e s-ajungi acas’, miere. Rechini în apă de mamă? dezarmat cum, fără șarpe, are Când smirna și eucaliptul rezistă Rudele noastre ilirice? poate vindecarea numai prag de caș. la fără de rimă, la fără de fard

și, dincolo de ele, toată plecăciunea Totuși, cine sunt aceste vini Calea de sunet și de atac rezistă încuscriu și minunard. care în noi se prosternă, adăpostind lucși muezini? Până la acatiste, dumirim izbânda. Ce mult, ce mult mi-aș fi dorit Până la ploaie, suntem panda fidel. să fie cuiburi de barză pe fiecare Cine? Și cine? Dar cine? Totul rămâne fitil pe ploaie stâlp, Rechini în apă de mamă, ce mult, ce mult mi-aș dori ruperii ei, pâine de bine? pentru că totul arde la fel. să fie cuiburi de berze pe fiecare i.

Cine sunt vag aceste vini, Un asfințit pe o stradă Și, sub ele, bătrânețea cu bulb. pești pulcher ce-și vorbesc

și-n vocea lor auzi obcini, Minunea asfințitului nu se poate Danie care, ca o digestie, se roagă? opri,

insistă, pedalează și transcende. Trăim, uneori, pios, Rechinii în apă de mamă-așteptând Pe case, blocuri și pe primării cu grele danii sufletești să aibă și ei puterea să meargă...? se-aud secantele geriatriei lente... și cu o bucată de pâine Și numai cifrul ceții de ar fi

Cuiburi de barză pe fiecare stâlp la ora dimineții începutul, preoțită șoptind, pe gât în jos, ar încăpea cearcăne-n lacăte și că toate aceste treburi lumești Ah, ce aș fi vrut să te iubesc, ar descuia oboseala avutul. nu vor mai fi până mâine. să fii româncuța lui Dumnezeu, Dar nu habarul, el n-o să tresară; să fie cuiburi de barză pe fiecare despre ce sau despre cine ești... stâlp Uneori, în soarele de seară, Plimbări paliative numai fiindcă tu locuiești acolo... drapelele Franței se văd românești...

... Plimbări la marginea Parisului. Ce mult, ce mult și cu ce prisos DARIE DUCAN Duminicale... se împacă lucrurile la-ncheiere (Poezii din volumul Poeme potimunitare Oțet tras în stilou să scrii nimic, (parcă au babă și moș) (Editura Nico, 2016) și din Poeme atunci când te întorci la ale tale, și cum știi tu să ai sufletul care postimunitare. Supliment, în curs de se scuză pasul pe un bine mic. trebuie apariție la Editura Vatra Veche.) Din tot ce vin noi vom fi fost odată, unde trebuie, ... -l coși ______

→asemenea, să îmi reunesc interviu, și nu ți s-a pus? stații, pe lângă răcoare, intră și dorul dramaturgia (scrisă până acum) în Răspunde la această întrebare. în metrou. Îl simt cum se strecoară, câteva volume. Și critica literară mă -Cred că aș insista puțin asupra ca un șal de mătase. Dacă poezia interesează foarte mult. Apoi, să îmi a ceea ce ar putea fi cupola poeziei mea din ultimii ani are un ton, acesta adun poezia veche într-o antologie mele de azi, poeziei mele de exil, este al dorului. Poate chiar un substanțială, dar, pentru aceasta, va asupra dorului, adevărat legato nu adevărat sindrom al dorului. Visez trebui să îmi consult manuscrisele, doar cultural, ci și fizic. Îmi e foarte acel șal ca pe șarpele de casă... care sunt în țară. Profesiunea va dor de țară, îmi e foarte dor de -Dă-mi, te rog, o mostră (sau încerca să meargă mână în mână cu România. Aș fi nedrept să spun că mai multe) din poezia ta de ultimă vocația. Ar fi multe de spus și de sunt singurul. Uneori, la Paris, când oră... scris. Dacă ne ține Dumnezeu e înghesuială în metrou, în cartierele -Poezia mea, de ultimă oră, e că sănătoși, le vom face pe toate. rău famate (ale unora care se mint de în fiecare zi uit un canon,iar seara, -Ce întrebare ai fi vrut să și se câteva generații că au devenit un Canaan mi se-nchide peste aceste pună, în cadrul acestui scurt francezi), când trenul se oprește între prăsele de ton...

7

https://biblioteca-digitala.ro de lut, iar în altă poemă e ”înger de pază”, copilă-demon. În ”Înger și demon”, fecioara este Maica Domnului,” O copilă ca un înger”.

Începând cu a șasea strofă, se Fecioara declanșează antinomiile: Ea un înger ce În DEX fecioara este fata tânără se roagă, el, un demon ce visează; ea, care nu a avut niciodată relații sexuale copilul inocent și blond, îngerul de cu un bărbat; virgină. Ca adjectiv pază, ”înger, rege și femeie”, el, rege popular apare sub forma ”fată, fecioară, încărcat de glorii. În ultima strofă fată mare, de măritat, iar la figurat fecioara e îngerul amorului. Poezia Grafică de Constanţa Abălaşei adjectival: pur, curat. Biblic, bisericesc, aparține epocii vieneze : a cunoscut mai Donosă fecioara e Maica Domnului. În astrono- multe forme cu mai multe titluri și se ______mie Fecioara este și constelația zodia- înrudește cu ”Înger de pază”, dar și cu este versiunea strofică intitulată cală din regiunea ecuatorială a cerului, ”Împărat și Proletar”, prin accentele “Cântecul unui mort” în care sunt în care se află astrul la echinocțiul de revoluționare. Un astfel de demon, dar fuzionate poeziile ”De câte ori, toamnă (unul dintre cele douăsprezece în alte timpuri istorice, este regele iubito...” și ”Despărțire”. ”O mamă...” semne simbolice ale zodiacului). Arald din amplul poem ”Strigoii”; este rodul condițiilor biografice, într-un Motivul, drag poetului, se configurează fecioara pe care îndurerat o vechează la moment de depresiune. Aici se încă din poezia de adolescență și anume catafalc întrunește toate atributele ce se contopesc sentimentele iubirii față de în ”O călărire în zori”, sub forma ”vir- circumscriu acestui motiv: puritate de mamă și față de iubită, ambele definind gină”, dar și ca fecioară indentificată cu copil cu ”păr de aur moale”, ”fecioara ”fecioara”, așa cum remarcau Tudor Eol cea ”cu crinii albi ai sânului, blondă ca spicul de grâu,mireasa Vianu în ”Structura motivului în poezia însoțită de cântarea de îngeri”. Chiar și fantasmă, Maria-Fecioară înviată din lui Eminescu” și L.Galdi în ”Observații din perspectiva acestui motiv romantic- morți, crăiasa dacică, ecoul Dochiei asupra poeziei ”O mamă” de Mihai diafantin se resimte influența lui peste veacuri, dar și al amazoanei Eminescu. Drag poetului, motivului Bolintineanu și cea a lui Alecsandri. În regine dunărene. Tot de perioada iubirii fecioarei nu va lipsi din finalul redactarea ei din 1870 la revista veroniene ține și acest poem de mare poemului ”Scrisoarea I”, fecioara fiind ”Familia”, strofa care configurează tensiune pasională, îmbibat cu motive și luna. Motivul revine cu ”nevinovata motivul sună altfel decât în prima elemente autobiografice: aurul, copilă, ”cu un chip ușor de înger,cu variantă: ”Ca vântul iute prin câmpure marmora, zăpada, visul, fecioara și care cochetează pajul Cupidon. Un alt zboară / Călare pe cal / Un june. Pe regina din lăcașul iubirii, cum observau chip și un alt mod de a fi, fecioara se brațu-i o dulce Fecioară / Muiată-n Perpessicius și Nicolae Iorga. Poemul, împlinește din jocul antitezelor din voal ”. În ” Amorul unei marmure ” cum dovedesc variantele, niciuna secvența a II-a a poemului ”Scrisoarea motivul luat în discuție este prezent terminată, este rezultatul unei elaborări V” - idealul de femeie vioaie, cochetă, prin substitute : copilă, jună, icoană. febrile de la sfârșitul anului 1876. În înceluitoare, cu toane de crăiasă, cu În amplul poem antinomic Venere prima versiune regina Maria, în puține cuvinte, Dalila. și Madonă, fecioara se prefigurează în viziunea poetului o regină istorică din În ”Luceafărul” fecioara este, pe limbaj metaforic drept Fecioara cu perioada Etnogenezei poporului român, rând, fata, apoi copila, odor nespus, Pruncul, a lui Rafael: marmoră caldă, are toate substitutele fecioarei: înger muritoarea; iarăși copilă și, în sfârșit, divinizarea frumuseții, regină, înger, blând, mireasă curată, fruntea albă ca Cătălina, cocheta Dalila din ”Scrisoarea întruchiparea Raiului, având toate atri- de ceară, diadema etc. În ultima V” și o vag conturată Veronică, dar și butele cu care Eminescu simbolizează variantă, definitivă, mai apare și cu chipul de ”înger drăgălaș”, ”dulcea virgina și virginitatea: diademă de stele, ”sfiiciunea unui copil”. dragoste bălaie” din ”Lasă-ți lumea...”. surâs blând, virgin, față pală, chip de Frageda copilă din ”Atât de ”Din valurile vremii” încheie înger, prototipul îngerilor. Ei, Madonei fragedă...” este mireasa blândă, icoana apoteotic și sintetizant motivul: iubita vergine, Eminescu îi dăruiește vălul ”pururi verginei Marii”, crăiasă cu cu păr lung, bălai, ”femeie între stele și poeziei, razele îngerilor, sacralitatea. diademă pe frunte și părul moale, stea între femei”; e și înger scump și Simbolul ”fecioară” se repetă cu obsti- despletit feciorelnic în ”Freamăt de umbră,amintirea unui vis frumos.Se nație în strofa a noua în care antinomia codru”. Cu ochii mari și umezi,cu cuvine să amintim că și ”Din valurile atinge apoteoza, fecioara, văzută ca zâmbet de copil este iubita din grava, vremii...” este ”elegie de concentrată simbol al purității, devine, crescendo, litanica poemă veroniană ”Despărțire”, esență veroniană, cu motive deduse din palidă femeie, demon cu ochi mari,cu scrisă în perioada ieșeană în tipar strofic ”Gemenii” și ”Atât de fragedă...”. părul blond. Poezia cunoaște două vari- sau alexandrin. O interesantă variantă După cum a observat bunul cititor, ante, fără mari deosebiri, și se bucură ______noi am mers pe firul roșu al motivului de atenția lui Titu Maiorescu în studiul ”fecioara” din poeziile antume. El este ”Direcția nouă în proza și poezia ro- aproape tot atât de frecvent și de mână”. Criticul îi dă calificativul ”ori- încărcat cu semnificații în postume. ginală și ” plină de efect”. Tonalitatea și Mai cu seamă în poezia de dragoste și motivele complementare ”fecioarei ” le în cea litanică. În ciclul ”Colinde, vom întâlni și în ”Amorul unei colinde!” motivul atinge beatitudinea marmure”, și în marea lamentație religioasă prin exclamația finală din veroniană din 1876, ”Pierdută pentru ”Rugăciune”: ”O, maică prea curată, / mine, zâmbind prin lume treci!”. Și pururea fecioară, / Marie!, repetată la În ”Mortua est ! ” fecioara e îngerul sfârșitul celor două strofe. cu fața pală, jună, sfânta regină, înger GLIGOR HAȘA

9

https://biblioteca-digitala.ro Să ne mai (re)amintim de din 25-27 martie a hotărât înfiinţarea Uniunii Scriitorilor al cărei preşedinte de onoare a fost ales Mihail Sadoveanu, iar preşedinte executiv Aproape de sfârşitul deceniului Zaharia Stancu. În paranteză fie spus, patru al secolului trecut, Zaharia în respectiva funcţie Stancu a fost ba Stancu îşi consolidează statutul de poet ales, ba reales în anii 1962-1964-1966- publicând volumul de versuri intitulat 1972, Alexandru Balaci (1916-2002, oarecum pretenţios Clopotul de aur, în italienist român, critic și istoric literar, care poeziile, dintr-o singură strofă, se membru al Academiei Române), remarcă printr-o ţinută de esenţă lirico- caracterizându-l ca fiind „cel mai intelectualistă… Într-un registru profund, frumos şi devotat breslei” oarecum diferit, se poate defini Poate nu, dar mai degrabă da, următorul său volum de versuri, Pomul datorită funcţiei şi, evident, altor meri- roşu (1940), în care vom găsi te, în anii 1954-1955, Zaharia Stancu suficiente imagini ilustrând teama şi este laureat al Premiului de Stat şi anxietatea vizavi de sfârşitul universal, ales membru al Academiei Române… idei extrase şi prelucrate din Cântarea Şi, ca să rămân la prezentare, cântărilor… Cumva direcţionate pe un consider că e potrivit să mai adaug plan mai concret şi mai clar, versurile aici: Stancu a fost romancier, prozator, din volumul Iarba fiarelor (1941) sunt ______poet, jurnalist şi publicist de în cea mai mare parte de factură comunistă), care nu a luptat pe front anvergură, director de teatru şi laureat erotică. Şi, în acelaşi an, Zaharia nici măcar o zi, îşi permite, tocmai al Premiului Herder pe anul 1971. Am Stancu publică romanul Oameni cu pentru a scuipa lăturile de pe trecutul putea spune, mai pe scurt, că soarta i-a joben, scriere care se remarcă printr-o său duplicitar şi a se curăţa de mizeria fost favorabilă în toată evoluţia sa ca satiră fără menajamente la adresa unei burgheză în faţa comuniştilor, să scrie om şi ca scriitor, deşi într-o seamă din familii burgheze a cărei viaţă se despre martirul poet Radu Gyr.” scrierile sale poate fi acuzat de o caracterizează printr-un desfrâu şi o Revenind: după cum se cunoaşte, atitudine cel puţin binevoitoare faţă de depravare imposibil de explicat, fie şi debutul său a fost în publicistică, deci noua ordine socială şi politică de după doar prin conţinutul romanului. e normal ca o parte din articolele sale terminarea războiului, atitudine reflec- Autorul marşează pe tema publicate între 1944-1946, să apară tată în mai toate operele sale, aceasta parvenitismului, paginile romanului într-o carte, pe care a şi intitulat-o, dacă simplificăm lucrurile şi care ati- ilustrând existenţa unei lumi la sfârşit interesant, Secolul omului de jos… De tudine, din păcate, l-a costat, îl costă... de civilizaţie şi ajunsă pe treapta cea asemenea, în anul respectiv, Zaharia Însă ar fi nedrept şi o forţare a lucru- mai de jos al depravării morale. Să mai Stancu este numit, poate ca o rilor să nu ţinem seama că perioada amintim că, în această perioadă, recunoaştere a meritelor sale literare şi postbelică a fost una pronunţat încâl- Zaharia Stancu, în calitate de sociale, director al Teatrului Naţional cită, deşi părea că totul fusese aranjat/ director, editează Revista română, cu din Bucureşti . Despre romanul tranşat după instalarea guvernului re- apariţie lunară şi cu subtitlul: Desculţ am pomenit ceva mai înainte, prezentând noua democraţie, socialist- Literatură, ştiinţă, artă, publicaţie care şi revin doar pentru a spune că scrierea comunistă cu influenţă clar bolşevică. a militat pentru orientarea democratică a apărut iniţial sub formă de serial în Întorcându-ne la chestiuni strict în literatură şi artă. Revista, care a reapăruta revistă Contemporanul biografice, trebuie să adaug un amă- apărut în perioada mai, 1941 – (1948), revistă la care, în mod evident, nunt oarecum ciudat, dacă vedem ianuarie/martie 1942, a avut Zaharia Stancu s-a numărat printre lucrurile dintr-o anume perspectivă: la colaboratori importanţi, între care: R. colaboratori de prestigiu. vârsta de 13 ani, viitorul mare scriitor Boureanu, T. Vianu, G. Bogza, I. Lăsând la parte multele încercări a abandonat şcoala şi, până la înce- Vinea, T. Arghezi, H. Paoadat- de a crea organizaţii ale scriitorilor din putul anilor douăzeci (1919), a lucrat Bengescu, I. Biberi, E. Lovinescu ş. a. România – 1821, 1827, 1831… – un în diverse meserii abia mai apoi con- 1944 este anul în care Zaharia Stancu început propriu-zis are loc odată cu tinuându-şi studiile la Universitatea publică o culegere de versuri intitulată înfiinţarea Asociaţiei Literare Române din Bucureşti, Facultatea de Litere și Anii de fum, în care include şi un în anul 1848. 18 ani mai târziu aceasta Filosofie. amplu poem autobiografic Buna fiind transformată”/fondată, în …Zaharia Stancu și-a început vestire – un fel de meditaţie asupra Societatea Literară Română (1866), şi cariera literară ca gazetar și poet liric, trecerii timpului, iar un an mai târziu inaugurată în 1867, sub numele de a devenit un militant activ de stânga, (1945), el publică volumul de Societatea Academică Română, romancier angajat după război, în memorialistică Zile de lagăr – o devenită ulterior (1879), în Academia primii ani ai puterii populare. Ulterior evocare a detenţiei petrecută în lagărul Română. Dar prima Societate a a scris proză realistă, naturalistă, mar- de la Tg. Jiu cu un an mai înainte. În Scriitorilor Români a apărut, ca cată însă de un lirism specific. A legătură cu această apariţie editorială, proiect, în 1908 și a fost pusă în reînceput să scrie poezie în ultimii ani implicit despre autorul cărţii, Zaharia funcţiune de o adunare generală de 47 ai de viaţă. Personalitate culturală Stancu, scriitorul Ion Coja, după mulţi de scriitori la 2 septembrie 1909 al complexă, în opinia mai multor critici, ani, comentează cam cu destulă cărei Comitet de conducere i-a avut ca cărţile lui importante şi reprezentative brutalitate, aş zice: „…în «Zile de preşedinte pe Mihail Sadoveanu şi ca pentru el ca scriitor fiind, după Des- lagăr», Zaharia Stancu, acest profitor vicepreşedinte pe Dimitrie Anghel. Nu culţ, romanele Șatra, Jocul cu moar- al diferitelor regimuri (culminând cu intru în alte detalii, ci mă voi opri la tea, Pădurea nebună, Rădăcinile → parvenirea totală din perioada anul 1949 în care, adunarea generală DUMIRU HURUBĂ

10

https://biblioteca-digitala.ro sunt amare ş. a. După ce a abandonat (1948-1952), imediat după eliminarea sa destul de brutală atât din școala la vârsta de 13 ani, a lucrat în proclamarea Republicii. Dar nu trebuie programele şcolare cât şi, în mare diverse meserii până în 1919, când și-a să omitem şi că el a publicat în 1951 parte, din contextul literaturii naţionale continuat studiile de literatură și volumul Călătorind prin UR8SS. Note odată cu marea schimbare din ’89, filosofie la Universitatea din și impresii de drum, străbătut în multe poate fi catalogată cam urgentă şi București, diploma de licenţă pagini de admiraţie şi entuziasm… nedreaptă, fiindcă, intenţionat sau nu, obţinând-o în anul 1933, în continuare Însă, din oricare unghi am privi s-a ţinut mai puţin seama de valoarea lucrând ca editor, conducător şi lucrurile şi situaţia, ar fi nepotrivit să literar-artistică şi documentară chiar a colaborator (Azi, Lumea Românească, ne prefacem că nu pricepem un adevăr multor scrieri ale sale, în special Revista română, Gândirea…). extrem de simplu: cu toate funcţiile şi vorbind despre romane… Între anii 1946-1952 şi 1958- poziţiile sale politico-administrative, -Uay!, va exclama vreo echipă de 1968, Stancu a ocupat importanta Zaharia Stancu nu s-a bucurat de o reconsideratori, dar Stancu a fost agent funcţie de director al Teatrului mare simpatie din partea comuniştilor, de securitate, a fost… Între noi fie Naţional din Bucureşti, concomitent chiar dacă în timpul războiului el a vorba, însuşi Ceauşescu a spus că fiind cooptat şi ca membru al avut o atitudine făţiş-agresivă anti- Stancu, încă de pe când era elev a fost Comitetului de direcţie al Editurii fascistă pentru care, de fapt, a şi informator… pentru Literatură și Artă. Dar, ceea ce petrecut un timp de detenţie în lagărul Argument suprem, imbatabil! pare interesant şi destul de neverosimil de la Tg.-Jiu. Iar în acest context Că eliminarea sau omiterea este faptul că în primul interval al trebuie să nu uităm că Dej însuşi a scriitorului din lumea literaturii a fost directoratului său, în urma verificărilor intervenit cel puţin o dată pentru repri- o eroare – poate nu mare, dar a fost! – membrilor de partid din anul 1950, mirea scriitorului ca membru de partid, este de la sine înţeles, după părerea Secretariatul Comitetului central a aceasta şi ca urmare – s-o spunem – mea, iar începerea unui proces de hotărât, la 22 martie 1950, să-l excludă datorită mai multor cereri ale exclu- reabilitare a scriitorului şi a operei din partid pe motiv că, în tinereţe sului… Evenimentul va avea loc abia sale, printr-o corectă reconsiderare, mi colaborase cu Siguranţa ca informator, în anul 1964, an în care a Stancu şi se pare ceva nu doar de bun augur, ci dar şi pentru articolele despre Războiul fost reprimit… Şi încă un fapt care şi de respect şi bun simţ, pentru a se de Iarnă din Finlanda… Însă Gheor- ajută oarecum la rotunjirea controver- demonstra că nu se cade să se treacă ghiu-Dej a fost de părere că: „trebuie selor în ceea ce priveşte o atitudine a dintr-o extremă în cealaltă. Şi este de avut grijă să nu-l îndepărtăm, să nu-l lui Zaharia Stancu: la Lumea Româ- apreciat în acest sens atitudinea aruncăm în braţele duşmanului”. A- nească angajase redactori comunişti câtorva scriitori importanţi, cum ar fi poi, cazul său a devenit cel mai com- urmăriţi de siguranţă, care gest, în Valeriu Râpeanu care, într-un articol plicat pentru reprimirea în partid, deşi perioada respectivă (iunie, 1937-fe- din Curierul Naţional/2012, scrie, însuşi Dej, prim-secretarul partidului, bruarie, 1939) putea să aibă consecinţe între altele: „Poet, prozator, ziarist, ridicase problema primirii în partid a greu previzibile. „Scriam cu pistolul constructor şi conducător de ziare şi intelectualilor, în speţă a oamenilor de pe mnasă şi mă mir şi astăzi cum nu s- reviste ce şi-au cucerit un loc în istoria litere într-o şedinţă a Biroului Politic a găsit atunci un nebun să-mi presei şi literaturii române, director din 10 mai 1962. Pledoaria sa că „este găurească ţeasta.”, notează el. mulţi ani al Teatrului Naţional din bine să mergem în întâmpinarea Personal consider, însă, că la Bucureşti, preşedinte al Uniunii dorinţei acelor intelectuali, oameni de nivelul începutului de secol XXI, când Scriitorilor, pe orice tărâm a fost ştiinţă, oameni de vază, care doresc să multor lucruri şi situaţii din domeniul prezent, Zaharia Stancu nu a fost un fie membri de partid şi să le dea a- culturii şi literaturii li s-au clarificat figurant, n-a îndeplinit o «sarcină», probarea însăşi conducerea par- rosturile, este normal să se facă ordine, cum se spunea după 23 august. tidului, să fie un act al conducerii cu sinceritate şi competenţă Dimpotrivă, a fost un luptător fără partidului”, nu a găsit ecoul aşteptat la profesională şi atunci când vorbim cruţare, care se angaja cu toată fiinţa nivelul Biroului Politic, mai ales despre scriitori-literaţi, iar la acest lui pentru promovarea adevăratei Alexandru Drăghici şi Nicolae Ceau- capitol, viaţa şi activitatea lui Zaharia literaturi, a culturii româneşti şi şescu împotrivindu-se ca unii inte- Stancu este obligatoriu şi de bun simţ străine.”(subl. DH). N-am absolut nici lectuali să fie primiţi în partid prin să fie analizate cu mare şi obiectivă un motiv să mă îndoiesc de adevărul aplicarea unor facilităţi derogative de discernere în vederea „separării apelor exprimat de prestigiosul om de cultură, la prevederile statutare. Este vorba de uscat” – cum spunea cineva. Pentru cu atât mai mult că ideea este ajustată despre „grupul”: Mihai Ralea, Con- că, firesc, trebuie să avem în vedere şi consistent şi la fel de convingător de stantin Neniţescu, Gheorghe Ionescu- conjunctura istorică, dar şi anumite Nicolae Manolescu, care intră în Siseşti, Horia Hulubei, Gheorghe perioade inter şi postbelice, deoarece detalii: „Nu i se ierta articolul despre Ţiţeica, Dan Bădărău, Tudor Arghezi, Pasternak, când acesta primise Demostene Botez, George Călinescu, Nobelul şii fusese obligat de Ion Jalea, Gheorghe Dumitrescu, Ion autorităţile sovietice să-l refuze. Nici Dumitrescu, între aceştia numărându- discursuri rostite în faţa lui se şi Zaharia Stancu... Ceauşescu, deşi uneori era evident că Cu toate-acestea, şi oarecum se compromitea pe sine ca să apere bizar, în anul 1955, Zaharia Stancu a Uniunea noastră al cărei preşedinte devenit membru titular al Academiei era.” Şi, încă: „Zaharia Stancu ar Republicii Populare Române, calitate merita o relectură fără prejudecăţi. care, probabil, era corolarul Mă voi referi deocamdată la romanele personalităţii scriitorului afirmat, deja, sale de tinereţe, ignorate de critica şi în viaţa politică, în calitate de interbelică şi postbelică, abia deputat în Marea Adunare Națională Livia Balu menţionate la bibliografie.”

11

https://biblioteca-digitala.ro ceilalţi colegi de generaţie să colaboreze cu structurile staliniste, reușește, ca și Stelaru, să scape fără (II) pușcărie, dar să plătească pentru aceasta un imens tribut al umilinţelor și al muncilor ingrate, să fie toleraţi 1943 de sistemul comunist doar graţie Scrisoarea poetului Dimitrie neagresării făţișe a practicilor și a Stelaru, concepută la 19 iulie 1943, la dogmei staliniste. Abia în 1958, Pavel Cernăuţi, și primită la 28 iulie 1943, Chihaia este încadrat ca cercetător la de către destinatarul ei, Const.[ant] Institutul de Istoria Artei, mulţumită Tonegaru, la București - la Ministerul ajutorului dat George Oprescu. A Educaţiei Naţionale. plecat din 1978 în străinătate și s-a stabilit apoi la München.Timp de „Capitala” la Cernăuţi douăzece de ani a fost profesor la un Ziar de informaţii și reportaje. liceu francez. Acolaborat cu cronici Redacţia și administraţia: Cernăuţi, vorbite la Radio Europa Liberă, iar str. Romană nr. 11/ Tel. 11-13. ______constănţenii aveau să-i publice, după [pe plic, ștampila cenzurii]: 16 1990, întreaga operă, Opera omnia Cenzurat, Cernăuţi 16 [Am auzit de moartea maestrului. E (2010, Constanţa: Editura “Ex [pe plic, ștampilele poștei]: mai bine. Îl invidiez și îl plâng. Ponto”, ce reunește 10 tomuri: Cernăuţi, 21 iulie 1943. Stelaru Blocada (vol. 1), Înfăptuiri Pontice , 28 iulie 1943, Sosire – Nu mai spune și turmei unde (vol. 2), Hotarul de nisip (vol. 3), Recomandat îmi pierd zilele, prin ce lumi”. Trecut și prezent (vol. 4), Cultura română și cultura europeană (vol. 5), [Pe plic, cu cerneală, adresa:] Note: Monumente din cetăţile de scaun ale Domnului Const. Tonegaru* 1. Scrisoarea este inserată în Ţătii Românești (vol. 6), Învăţături și “Oficiul Educaţiei Tineretului” din articolul lui Pavel Chihaia mituri în Ţara Românească (vol. 7), Ministerul Educaţiei (Manuscrise ale poetului [n.n.: Ţara Românească între Bizanţ și [Pe plic, verso,cu cerneală:] Dimitrie Dimitrie Stelaru] dintre anii 1941- Occident (vol. 8), Căutări în Stelaru orizontul timpului (vol. 9), 1944. Cuvînt înainte de Pavel „Capitala: la Cernăuţi Chihaia, publicat în “Manuscriptum”, Immortalité et décomposion dans l’art du Moyen Âge (vol. 10). Cernăuţi, 19 iulie 1943 nr. 3-4 (80-81)/ 1990 (Anul XXI), p. 2.*Poetul Constant Tonegaru M-am apropiat de capătul 283-296), de unde a fost reprodusă (ns. la 13/ 26 februarie 1919 în Galaţi acestei ţări, mai mult a fugă dintre aici. Scriitorul, criticul și istoricul de - m. la 10 februarie 1952, în voi, toţi, cunoscuţii. E bine și rău. artă Pavel Chihaia (ns. în 23 aprilie București, înmormântat la Sf. Vineri), Mai mult rău. Într-o zi, gol de tot, 1922 la Corabia, jud. Romanaţi, azi: victimă a regimului comunist. Prieten vagabond autentic (hainele și Olt) a fost prietenul poetului Stelaru, cu avangardiștii D. Stelaru, Geo pantofii, așa cum erau, mi le-a luat un cu care s-a cunoscut la Constanţa în Dumitrescu, Ben. Corlaciu ș.a. Debut student deștept) m-am urcat pe un perioada 1948-1949 (unde lui Pavel cu volumul de poezii, Plantaţii tren, fără bani, și am ajuns pe la Chihaia îi rămăsese o garsonieră în (București: Fundaţia Regală pentru Bacău, Roman, Iași, Suceava și multe Piaţa Romană nr. 9 din partea Literatură și Artă, 1945). La alte orașe. Am răcit groaznic și n-am părinţilor săi adoptivi). A publicat, la Ministerul Educaţiei primise, graţie mâncat aproape deloc. Murdar și 25 de ani, în 1947, romanul de debut intervenţiei lui Vladimir Streinu, un sărac cum sunt, nu mai am nicio „Blocada”, ce totaliza peste patru sute post de dactilograf. liniște, nici apropiere de Dumnezeul de pagini, dar pe care regimul 3.**Criticul și istoricul mucegăit și pentru oameni. Sunt comunist proaspăt instalat a reușit să- literar, scriitorul Vladimir Streinu (ns. acum, de câteva zile, în Cernăuţi, dar l retragă din difuzarea în librării în la 3 mai 1902, în localitatea Teiu, jud. tot de foame mă ţin. Nu știu până anul 1948. Argeș - m. la 26 noiembrie 1970, în când. Dacă aș plesni odată. Spune-i d- A făcut parte din generaţia București). lui Vladimir Streinu** că aș fi fericit “pierdută” a războiului, care – în plan 4.*** Poetul Ion Caraion un pic dacă mi-ar da un cuvânt bun. E extins – reunea mai mulţi tineri (ns. la 24 mai 1923 în satul Pălici, ceea ce nu găsesc nicăiri. Dacă vrei, literaţi și studenţi la litere, ce se com. Ruşavăţ (azi Vipereşti), jud. răspunde-mi urgent. „Kalendele” nu lansaseră ori promiteau prin creaţia le-am cetit. Poate ai timp: treci pe la lor literară dovedită până atunci Buzău - m. în 21 iulie 1986, la Lausanne – Elveţia), de asemenea, Caraion***, la „Timpul” și cere-i (Constant Tonegaru, Dimitrie Stelaru, coleg de generaţie cu Geo 1000 lei (o datorie), apoi trimite-mi-i; Ion Caraion, Ben. Corlaciu, Mihail Dumitrescu, Ben. Corlaciu, Ștefan că nu ţi-ar părea bine, ori așa ceva, Fărcășanu, Dinu Pillat, Theodor Augustin Doinaș, Const. Tonegaru, dacă mi s-ar împuţi prea timpuriul Cazaban, Virgil Ierunca, Monica Dimitrie Stelaru etc. hoit. Lovinescu, Alexandru Lungu etc.).

Cu dragoste, Răstimp de doisprezece ani (1947- GHEORGHE SARĂU Mitea 1958), refuzând ca aproape toţi

12

https://biblioteca-digitala.ro

Înger vagabond

„Noi, Dimitrie Stelaru, n-am cunoscut niciodată Fericirea, Noi n-am avut alt soare decât Placă în memoria scriitorului Umilinţa; Dimitrie Stelaru, așezată în 14 Dar până când, înger vagabond, până aprilie 2018, la 101 ani, o lună și o când săptămână, la Segarcea Vale (jud. Trupul acesta gol şi flămând ? Teleorman) pe casa în care s-a născut ultimul poet boem al Ne-am răsturnat oasele pe lespezile literaturii române bisericilor, Prin păduri, la marginea oraşelor, Dezvelirea plăcii comemorative la Nimeni nu ne-a primit niciodată, casa în care s-a născut poetul Dimitrie Nimeni, nimeni… Stelaru, în comuna Segarcea Vale, Cu fiecare îndărătnicie murim judetul Telorman, în ziua de 14 Şi rana mâinilor caută pâinea aprilie 2018, a reunit un public variat, ______aruncată. constituit din organizatori (dl. primar Lăudabil, vecinii poetului, alți cetă- Manolea Florea, d-na prof. Iuliana țeni din comuna Segarcea Vale și din Ristea - directoarea Școlii Gimnazia- așezarea limitrofă, Lița, au luat parte Marii judecători ne-au închis le Segarcea Vale și dl. prof. univ. dr. la acest important eveniment cultural. Stăruind în ceaţa legilor lor; Gheorghe Sarău de la Universitatea Primarul comunei, dl. Florea Pe frunţile noastre galbene au scris: din București – Facultatea de Limbi și Manolea, și dl. prof. univ. dr. «Vagabonzi, hoţi, nebuni, Literaturi Străine și de la Ministerul Gheorghe Sarău au vorbit despre Lepădaţii noroadelor, Educației Naționale), scriitori teleor- familia poetului, despre viața și Casa lor e temniţa. măneni (Valeriu Ion Găgiulescu, activitatea poetului Dimitrie Stelaru, Puneţi lacăte bune fiarelor.» Virgil Andronache, Tudor Matre- arătând că încă din 1983 s-a șu), pictori (Dumitru Negru și preocupat de acest subiect, iar în anii Odată – poate cu înfriguratele zori –, Traian Panea), preoți (Anghel 1988-1989 a publicat împreună cu vom sângera Florin - parohul Bisericii ”Sf. Paras- prof. Maria Sarău, soția, prezentă la Şi spânzurătorile ne vor ridica la cer, heva” din Segarcea Vale, Besnea acest eveniment, câteva interviuri și Dar lasă, Dimitrie Stelaru, mai lasă! Ionuț - parohul Bisericii din com. au descoperit un volum de versuri al Într-o zi vom avea şi noi sărbătoare – Lița și prof. de religie la Șc. Segarcea poetului despre care se credea că s-a Vom avea pâine, pâine, Vale si, de asemenea, preot Adrian pierdut ori că nu a existat (Volumul Şi-un kilogram de izmă pe masă”. Emanoil Silimon - de la Catedrala “Blestem”, București, 1937). În “Sf. Haralambie” din Tr. Măgurele, și context, dl. Gheorghe Sarău și-a prof. dir. al Școlii Gimnaziale nr. 4 îndemant consătenii elevi și profesori Poeții Virgil Andronescu și Tudor din Turnu Măgurele). să se aplece asupra valorilor culturale, Matreșu au recitat, la rândul lor, Pe lângă aceștia, au mai fost de față istorice, științifice și sportive ale poezii pe care le-au scris și dedicat lui d-na vice-primar Violeta Gîdea, dl. așezării Segarcea Vale (cu satele Mihai Bobe - administratorul Dimitrie Stelaru. aparținătoare Olteanca și Segarcea Primăriei Segarcea Vale, tânărul elev Deal), să realizeze consemnări de Domnul primar, Florea Manolea, d- de la Seminarul Teologic din Turnu istorie orală pentru a fi cunoscute na dir. prof. Iuliana Ristea și dl. prof. Măgurele - Cătălin Datcu, fost elev personalitățile obșetei segărcene. Gheorghe Sarău au arătat că acțiunea al Școlii Segarcea Vale, și, nu în Cu acest prilej, Gheorghe Sarău i-a se înscrie într-o serie de evenimente ultim rând, au fost prezenți elevii înmânat primarului - spre a fi donate culturale, între care și inaugurarea, cu Școlii Gimnaziale din localitatea Bibliotecii comunale - patru lucrări îngăduință divină, în ziua de 1 iunie Segarcea Vale, frumos costumați în ale sale dedicate în răstimp de un an 2018, a Muzeului localității Segarcea straie populare, care au recitat în și patru luni comunei Segarcea Vale Vale “Dimitrie Stelaru”, în cadrul română și engleză poezia și valorilor din localitate, două din ele căruia poetul va avea rezervat spațiu consăteanului lor, “Înger vagabond”, privindu-l pe Dimitrie Stelaru de expundere preponderent. poem cunoscut și ca Noi, Dimitrie (Bibliografia Dimitrie Stelaru (2017), Să mulțumim tutuor celor care au Stelaru, nu am cunoscut niciodată Corespondenta poetului Dimitrie participat la eveniment și au ajutat să fericirea” (v. p. 7 în vol. “Dimitrie Stelaru - 2018), a treia fiind dedicată aibă loc, elevilor și cadrelor didactice Stelaru 1942, Noaptea geniului. localității (“Monografia așezării ale Școlii Gimnaziale Segarcea Vale, Poeme, [București]: “Segarcea” de Teleorman – 2016), preoților și scriitorilor invitați, “Bucovina” I. E. Torouțiu, 64 p.)”, iar iar a patra constituind “Finis coronat cetățenilor, Divinității de asemenea. patru eleve – instruite de d-na prof. de opus”, o lucrare retrospectivă privind Stelaru s-a întors definitiv acasă la muzică Dima Denisa - au interpretat viața și activitatea profesională, Segarcea Vale! muzică populară la nai. lingvistică și literară a autorului. GHEORGHE SARĂU

13

https://biblioteca-digitala.ro Vitrina „Trebuie să iubești România cu frenezie, s-o iubești și să crezi în ea împotriva tuturor evidențelor – ca să poți uita gradul de descompunere în primul volum al unui „vis care am ajuns“. românesc“ Autoarea sibiancă precizează, dincolo de bucuria firească a În anul 1930, Nicolae Iorga a intelectualului de a împărtăși vizitat douăzeci de orașe în Statele cititorilor impresii din călătoriile sale, Unite, unde s-a întâlnit cu unul din motivele – poate cel dintâi – comunitatea româno-americană și cu ce au determinat-o să înceapă scrierea președintele Herbert Hoover, a fost despre America visului românesc: „oaspete onorabil“ al Universității ...„cel puțin o jumătate de secol, Case Western Reserve și a ținut imaginea românilor americani a fost câteva conferințe, după care a privită în oglinzi deformante și publicat lucrarea America și românii corectarea unghiului din care diaspora din America: note de drum și va trebui să fie estimată pe viitor conferințe (Vălenii-de-Munte: depinde și de noi, cei care o putem Așezământul tipografic Datina cunoaște la ea acasă“ (p. 88). Românească, 1930 – 341 pagini, 140 ⃰ ⃰ ⃰ ______lei). Cele două volume ale cărții Cartea este alcătuită dintr-un Istina în Warren-Ohio și unchiul Ion, Ancăi Sîrghie, veritabilă ambasadoare Cuvânt înainte al autoarei, dintr-o care s-a întors după o vreme, a literelor românești dincolo de Ocean mărturisire lămuritoare: My American construindu-și o „casă mândră în – pornită după mai bine de 70 de ani Dream și din alte trei secvențe, dintre satul lui de amintire brâncovenească parcă pe urmele marelui cărturar – se care cea mai cuprinzătoare e intitulată de sub Fereastra Mare a Munților numesc America visului românesc, Reportaje, urmată de A da și a lua Făgăraș“. Iar în anii din urmă, exodul iar primul a apărut în anul 2017 la interviuri și, respectiv, Recenzii și a continuat, din cu totul alte motive editura sibiană D ⃰ A ⃰ S și are 408 eseuri, dar și cu un Cuvânt înainte decât sărăcia, cum spuneam, și astfel, pagini bogat ilustrate cu fotografii- semnat de pr. Gheorghe Naghi din ambii băieți ai familiei Vasile și Anca document în culori. Sacramento, California. Deconcertan- Sîrghie au plecat din România și s-au Titlul parafrazează mult-circulata tă, în economia altfel bine stabilit definitiv sau nu tocmai în sintagmă a „visului american“, documentată a întregului prezentării, Statele Unite ale Americii. celebră definire succintă a dorinței de în calitatea asumat-declarată de Din Reportaje aflăm impresiile realizare, de îmbogățire, așadar de „istoric și preot“ a părintelui Naghi, de călător avizat ale autoarei, filolog succes în viață, prezentată ca ofertă ca veche cunoștință a autoarei din specializat și în biblioteconomie, cu pentru toți: The American Dream. vremea studiilor teologale de la Sibiu, precădere atrasă de bibliotecile din Încă de pe la sfârșitul veacului al părerea potrivit căreia „sărăcia, care i- S.U.A. Reținem două reacții, ambele nouăsprezecelea, dar cu precădere din a determinat să plece“ pe români în firești la un vizitator al Lumii Noi, zorii celui de-al douăzecilea secol, America ar fi singura motivație a descins din vechea Românie visul american i-a mânat pe foarte emigrării, făcând astfel uitată socialistă&comunistă timp de 50 de mulți români, majoritar ardeleni, să ia motivația politică, aceea a azilului ani. Pe de o parte, vexațiunea autoarei trenul spre Hamburg și de acolo cerut de mulți români fugiți legal sau în fața unei demonstrații sui generis vaporul transatlantic spre Statele nu peste Ocean. Omisiunea nu trebuie de democrație americană aplicată: Unite, locul în care se putea împlini să ne mai mire, din moment ce „Statele Unite ale Americii, țara măcar un fragment al visului... Din istoricul și preotul își permite să tuturor posibilităților, rabdă azi acești temerari, unii au rămas, menționeze ca „detectată frecvent în ostentația fabuloaselor averi adunate, devenind cetățeni de nădejde ai viața cotidiană“ o realitate „încă ce nasc scandaloasa aroganță, cu care, statului federal nord-american, alții au vizibilă la început de secol XXI“, dar în marile metropole, vip-urile, ca și făcut mii de dolari și au revenit în să o considere în același timp familiile unor șeici arabi putred de Țară, alții s-au întors la sursa visului „aberantă“ și anume „stigmatizarea“ bogați (ce expresie dubioasă!) prin american de mai multe ori, înainte de drept legionare sau comuniste a practica alungării cumpărătorilor de a se înapoia acasă cu dolarii câștigați bisericilor românești din America. rând golesc, mai întâi de lume, acolo, departe. Alături de multe alte Din textul My American Dream magazinul ales pentru a face cărți semnate de Anca Sîrghie, și aflăm, între alte amintiri din vremea cumpărături, iar apoi în liniște și acest prim volum despre America copilăriei, că familia autoarei se discreție, cu milioanele lor de dolari visului românesc se alcătuiește ca un întinde de o parte și cealaltă a agonisesc tot ce le poftește lor răspuns dat apelului lansat cu câteva Oceanului Atlantic, mult dinainte de sufletul“ (p. 24). Dar apare și decenii în urmă de Mircea Eliade, în venirea comuniștilor la putere. Patru încântarea cu care descoperă articolul său România în eternitate, din cei șapte copii ai bunicii Eva din manifestări ale veritabilei griji pentru apărut în revista „Vremea”, an VIII, satul făgărășan Sâmbăta de Jos cetățeni, așa cum a întâlnit doar în 1935, nr. 409, din 13 octombrie, p. 9, emigraseră cu ani buni în urmă, iar S.U.A.: „Încerc cu disperare să uit → reprodus în „Viața capitalei”, an I, trei mai trăiau încă: unchiul Victor MIHAI POSADA 1990, nr. 3, din 25 ianuarie, pp. 1, 2: Bițu în Winona-Minnesota, mătușa

14

https://biblioteca-digitala.ro modul cum manualele școlare Regimentul 15 voluntari Iowa, și două Episcopii, care să se pună în defineau cândva «umanismul participant cu grad de maior la asaltul legătură cu Biserica mamă din Țară“ socialist», ca să pot accepta că pe Atlantei, cel care va ajunge consul (p. 46). bună dreptate despre o grijă reală față general al Statelor Unite la Petrograd Transpare descumpănirea de om se poate vorbi în Statele și va participa la cumpărarea de către provocată cercetătorului împătimit de Americane, unde, total opus logicii americani a peninsulei Alaska de la documentare, când constată nu fără europene, marile magazine reprimesc ruși, în 1867 – proiectantul orașului „o legitimă revoltă, văzând că teme produsele vândute, chiar după ce un nerealizat New Buda; dar și ziaristul de interes european pot fi lămurite articol vestimentar sau de american-canadian-mexican Iuliu mai degrabă în Lumea Nouă decât încălțăminte a fost purtat ceva timp. Popper născut în 1857 la București, acasă, pe Bătrânul Continent“, acolo Nici produsele alimentare nu fac explorator al Țării de Foc și unde orarul bibliotecilor, cu totul excepție, fie și dacă, deschizând întemeietorul unui domeniu personal diferit de cel din Europa, le permite pachetul, explici vânzătorului că te-ai unde bate monedă proprie, dar a cărui acces la documentare și cetățenilor cu răzgândit să-l consumi“ (p. 27). imensă avere a dispărut în mod program de lucru prelungit: „căci Răzbate adesea din rândurile misterios... Este amintit sălișteanul inclusiv duminica lectura începută la cărții dezamăgirea, chiar indignarea, sibian Ilie Martin, inițiatorul 8 dimineața putea continua până la durerea și regretul că unii români societăților românești de întrajutorare, orele 2 tot... dimineața, ca, după doar deopotrivă cu descendenții lor la începutul veacului al XX-lea 6 ceasuri de răgaz, programul să fie stabiliți în America își lasă uitate [împreună cu consăteanul Nicolae reluat“ (p. 51). originile: „După ce am văzut în Barbu, primul președinte al Uniunii Urmează vizitarea cazinourilor bibliotecile din Anglia și din Franța Societăților Românești din America, din Atlantic City și croaziera pe atâția oameni preocupați să se n. ns., m. p.]. De asemenea, primele Mississippi. Un spațiu special le este documenteze asupra vieții înaintașilor publicații românești din Statele Unite, destinat, firește, templelor cărții: lor, gata să reconstituie arborele dar și istoria zbuciumată și evoluția Biblioteca Centrală Universitară din genealogic al familiei, mă întreb, fără dezbinată a vieții bisericești la Ann Arbor, Michigan – cu încântarea aerul de a le cere socoteală, cum ar românii din America, de la preoții descoperirii că „în școlile americane putea fi explicat faptul că mulți dintre greco-catolici sau ortodocși lecturii i se acordă o importanță cu «urmașii urmașilor» nu mai au Epaminonda Lucaciu, Moise Balea, totul specială“, deoarece „între dorința de a se reîntoarce în România Lazăr Gherman, Trandafir Scorobeț, îndeletnicirea cititului și folosirea spre a vizita meleagurile de pe care au arhimandritul Policarp Morușca, computerului nu trebuie să existe plecat străbunii lor? [...] ei nu cunosc întemeierea reședinței episcopale nicio discordanță, tocmai pentru că astăzi nici povestea exactă a propriei Vatra Românească la 1937, în ele nu se pot substitui una alteia“ (p. familii și nici pe cea a unor români Jackson, Michigan, pe 73 de acri de 52), sau modernul lanț de librării renumiți din debutul emigrației spre teren cu o fermă și o casă cu 25 de Barnes & Nobles, apoi The Old Lumea Nouă“ (p. 31); „În camere pentru care s-au plătit 25.000 Library Restaurant din orașul Olean, comunitățile românilor stabiliți în de dolari, la preoții Simion Mihălțan, statul New York, unde a fost îmbinată statul Michigan preocuparea culturală episcopul Antim Nica, pr. Andrei o veche bibliotecă cu un restaurant este într-un declin ce se pronunță de Moldovan, apoi arhiepiscopul elegant, cu sălile ticsite de cărți, până la un an la altul“ (p. 140); în orașul Valerian Trifa și contemporanii pr. la inegalabila, ca mărime a colecției Troy, „La Biserica Ortodoxă «Sf. Irineu Duvlea și episcopul Nathaniel de carte și ca prestigiu, Library of Petru și Pavel», MI [statul Michigan], Popp, cu rezolvarea acceptată de Congress din Washington – al cărei preot, originar din Ocna autoare ca un „deziderat pentru Biblioteca Congresului. Drumul „în Sibiului și din Nocrich, în mod viitor“: „Soluția propusă de spirit, de la Sibiu spre America“ este regretabil nu folosește la slujbele profesorul Mircea Păcurariu [preot continuat cu relatarea călătoriei în religioase cu suficientă temeinicie prof. univ. de teologie al Facultății de Statele Unite din decembrie 2007, limba noastră, «limba sfântă, limba Teologie Andrei Șaguna din Sibiu, anul Capitalei culturale sibiene, cu vechilor cazanii»“ (p. 87). O istoric al Bisericii Ortodoxe Române, vizita la Kennedy Space Center – documentată și echilibrată trecere în membru titular al Academie Române, Centrul spațial Kennedy din Florida, revistă a descendenței românești n. ns., m. p.] ar fi crearea unei unul din multele sedii ale N.A.S.A. – dincolo de Atlantic este desfășurată Mitropolii românești cu 3 eparhii National Aeronautics and Space între paginile 31 și 46: de la cei doi sufragane, respectiv o Arhiepiscopie Administration, unde se aniversau 40 imigranți nord americani, frații Titus ______de ani de când platformele de Dunka (născut la Iași, în 1845) și transport al rachetelor, acționate cu Nicolae Dunka, fiii lui Ștefan, la motoare de 2.750 C.P., erau folosite rândul său fiu al cavalerului scoțian cu succes până în prezent și unde MacDuncan stabilit în Maramureș, la fosta profesoară a unui angajat actualul urmaș Iosif Ioan Dunca, cel ulterior la N.A.S.A. constată cu care susține că Nicolae Dunka și mândrie că: „se aude vorbindu-se fratele său, căpitanul Carol Dunca au românește“, la fel cum și „în clădirea participat la Războiul de Secesiune Microsoft din Seattle, WA, 30% [sau Războiul Civil American dintre dintre angajați sunt conaționali de-ai Nord și Sud, 1861-1865, n. ns., m.p.], noștri, drept care s-a afirmat că a sau George Pomuț, căpitan în doua limbă utilizată acolo, după →

15

https://biblioteca-digitala.ro engleză, este româna“ (p. 72). Florida tăcerii“ (p. 109), sentimentele fiind nenumăratelor parcuri de distracții diferite de cele trăite la întâlnirea altui din Orlando cu obligatoriul de vizitat mare spectacol al naturii pe tărâm Epcot Park, pavilioanele națiunilor american: „Ce mici și neputincioși europene etc., unde Anca Sîrghie părem în fața naturii! Și aici ea ne constată că „americanul este arată o față splendidă, covârșitoare, neînchipuit de răbdător și disciplinat cu infinitele ei croiuri de forme când este vorba de stat la rând, căci el geometrizate ale pietrei. Alta este deține toate atributele omului senzația decât la Cascada Niagara, civilizat“ (p. 80). Bucuria întâlnirii unde apele năvălesc de pe suprafețe autoarei – consilier local la Primăria de pământ largi, ca să se prăbușească orașului de pe Cibin-, cu concitadinii în clocot nimicitor“ (p. 108). La membri ai Corului Cædonia din Școala McCollough-Unis din ______Sibiu, condus de prof. Florin Soare, Dearborn, MI, întâlnirea cu o NY, directorul revistei Lumină lină, aflați în periplu concertistic american profesoară de origine română: fondator și președinte al Institutului tocmai în anul când colegii de acasă Leonora Lupastian, va prilejui Român de Teologie și Spiritualitate primeau, laolaltă cu primarul sesizarea unui necaz social: Ortodoxă și al Cenaclului Mihai Iohannis, la 28 decembrie, în Palatul „Nemulțumirea este că statul nu ajută Eminescu din NY, organizator al Cotroceni, distincția Ordinul Național școlile publice și nici marile Simpozionului Internațional Mihai Serviciul Credincios în grad de întreprinderi nu se mai pot implica să Eminescu desfășurat anual la New Cavaler, pentru reușita Anului 2007- susțină educația. Cândva fuseseră York, cu participarea autoarei la cea Sibiu, Capitală Culturală Europeană a bogați și speră să se redreseze de-a XX-a ediție, din 2003, unde au fost enormă. La reușita turneului economia“ (p. 113). La grădinița din prezentat comunicări, pe lângă coral și-a adus contribuția și nora Belleville, Michigan, frecventată de amfitrion: comparatistul și anglistul autoarei, profesoara Simona Sîrghie. nepotul Alex Sîrghie, bunica lui Ștefan Stoenescu, prof. Sebastian Întâlnirea cu inimoasele Marge observă spontaneitatea supravegheată Doreanu venit tocmai de la Denver, Predețeanu la Catedrala Sf. Gheorghe atent și libertatea de manifestare Colorado, criticul și istoricul literar din Michigan și Rodica Raica, la acordată copiilor, stimularea M. N. Rusu, președintele Societății Școala românească inițiată de dânsa creativității și personalității fiecăruia, Creștine Dorul – ing. Cristian Pascu, în nordul suburbiilor metropolei servirea meselor și gustărilor de profesorul de matematici la Detroit, la Troy, MI – ambele câteva ori pe parcursul unei zile de Metropolitan College of NY – Doru originare din Sibiu - a părut și ea educație, odihna de acolo și temele Tsaganea, profesorul de filosofie la providențială. primite pentru acasă. Long Island University Global, NY – Vizitele din anii 2009-2010 au un Canada descoperită ca un dar din dr. Alina Feld, profesorul de limba jurnal al lor, pe ruta aviatică Sibiu- partea soților Emilia și Eugen Matei, franceză la LaGuardia Community München-Chicago-Denver rătăcindu- mai întâi la Toronto (oraș care la College, NY – Valentina Ciaprazi, i-se și regăsindu-i-se o serie de bagaje sfârșitul veacului al XVII-lea s-a scriitoarea Ana R. Chelariu, despre care autoarea mărturisește cu numit York), în prezent cel mai mare președintele Asociației Dacia Revival umor: „Am păcălit toate formularele din Canada și al cincilea din America International Society – medicul cărora nu le-am încredințat secretul de Nord. Împresionantul Turn CN de Napoleon Săvescu; eveniment transportului de vegetale, brânză de 553,3 m, care la 1995 era cel mai îmbogățit cu recitaluri muzicale, burduf și dulcețuri de trandafir sau înalt din lume... Cenaclul „Nicăpetre“ recitări, expoziții de artă etc. și tarhon murat. Eram absolut conștientă din localitate poartă numele moderat de prof. Mariana Terra și că riscul este al meu“ (p. 93). Las sculptorului român care a trăit aici și Elena Solomon. Este menționată Vegas – „orașul viselor fără somn“, a realizat o serie de lucrări în bronz și Filiala locală NY a Institutului complexul hidro-energetic Hoover pe marmură, expuse la Câmpul Cultural Român, condusă de poeta râul Colorado – „a șaptea minune a Românesc din Hamilton. Ziarul Doina Uricariu. Este amintit în carte lumii moderne“, vizitarea în statul OBSERVATORUL, fondat în 1990 și momentul din 2011, când în cadrul Nevada a unei alte minuni, geologice la Toronto și condus de Dumitru Puiu manifestărilor „Zilele Lumină lină“, de data asta, despre care aflăm: Popescu, neobosit spirit coagulant al prof. univ. dr. Mihaela Albu „Marele Canion este un ținut al energiilor artistice românești din împreună cu pr. Th. Damian au indienilor care sunt pretutindeni această parte de lume. Ele sunt bogate poposit la Universitatea Alma Mater băștinași în America, iar privilegiile în număr și realizări. din Sibiu, unde a avut loc un dialog al dobândite pe această bază stârnesc În reportajul „Cinci pași prin scriitorilor locali cu cei invitați din astăzi invidia, măcar dacă ne referim diaspora“ sunt descrise comunitățile țară și din străinătate și cel similar din la cazinourile pentru care ei nu românești din New York, unde 2012, desfășurat la Râmnicu Vâlcea. plătesc impozite“ (p. 105). Impresia preotul prof. univ. dr. Theodor Despre sărbătorirea Unirii în fața canionului cu hăuri de 2.000 Damian este „omul care sfințește Principatelor în supermetropola nord de metri impune, iar Anca Sîrghie locul“ – profesor de filosofie, americană: „Este splendid să joci descrie cele trăite, în termeni sociologie și etică la Metropolitan Hora Unirii la New York, gândind poetici:„Aici, uimirea ta este ecoul College of New York, fondator al cât de puțini sunt cei care o mai fac în tăcerii încremenite a pietrei. Ne Bisericii ortodoxe române Sfinții țară, unde chiar și manifestările îmbătăm sufletul cu acea simfonie a Apostoli Petru și Pavel din Astoria, oficiale nu sunt ferite de anumite →

16

https://biblioteca-digitala.ro turbulențe politice, total neavenite“ au participat: Th. Damian, Anca (p. 136). Iarăși Cenaclul Nicăpetre Sîrghie, Elena Solomon, Doina PSALM PENTRU INIMA OARBĂ din Toronto, Canada, apoi al treilea Uricariu, Ștefan Stoenescu, M.N. pas: vizita la Denver, capitala statului Rusu, Doru Tsaganea, Valentina Mereu, furat de mine, nemulțumirea-mi Colorado unde, în comunitatea Ciaprazi, Napoleon Săvescu, Lucia treier, ortodoxă românească păstorită de pr. Columb. Cu acest prilej, Anca Sîrghie Cuvântătorul aur să-l întocmesc Ioan Bogdan și cu inițiativa și-a lansat în metropola nord- merindă. profesorilor Sebastian Doreanu și americană volumul Radu Stanca. Vederea vrea să știe, dar ochiul nu e creier. Simona Sîrghie – nora autoarei – au Evocări și interpretări în evantai Sunt orbul Tău, Iubire, cerșind să Te loc ședințele Cenaclului Mircea (2016). „Jurnalul unei săptămâni cuprindă, Eliade – cu sesiuni pe teme majore și culturale românești în Canada“ cu unde apare publicația “Gândacul de istoricul și evenimentele locului: Dar nu cu-n văz ce stinge închipuiri Colorado”. Dacă „în comunitățile Câmpul Românesc de la Hamilton, vederii! românilor stabiliți în statul Michigan unde autoarea a întâlnit „românismul Nu gura-mi, ci livada îți strigă-n urmă: – constată Anca Sîrghie – cel mai autentic al diasporei Vezi, de-i preocuparea culturală este într-un americane“ (p. 174), cu Cenaclul Putea să-mi vindeci duhul, pe unde- declin ce se pronunță de la un an la Nicăpetre și revista “Observatorul” amar ning merii altul“ și dă ca exemplu inactivitatea din Toronto, conduse de neobositul Năluca de aripă din lacrima Vitezdei. Societății „Avram Iancu”, succesele Dumitru Puiu Popescu, cu poezia spirituale și culturale din alte părintelui Dumitru Ichim, cu lecția Povara de țărână încerc să mi-o evapor, comunități românești o îndeamnă la cascadei Niagara... La Montréal, S-ajung din strai de mlaștini stihar, mai concluzia: „Până la urmă, tot ce se Cenaclul Mihai Eminescu, activ în alb ca norii. realizează vine din inițiativa unor cadrul Asociației Canadiene a Descalț luminii umbra, când cerul Tău preoți, care comunică eficient cu Scriitorilor Români – A.C.S.R., ca prapor Dă chip de Voronețuri din sufletul membrii parohiei lor, ajutați de publicațiile “Candela de Montreal” culorii. Internet în cea mai mare parte“ (p. (Victor Roșca), “Destine literare” 140). Ca bun exemplu, Episcopul (Alexandru Cetățeanu), „Miorița Resoarbe-mă ca marea, alături mi-ești, Irineu Duvlea de la Vatra USA” din Sacramento, California că glas m-a Românească din Grass Lake, (Viorel Nicula) și ziarul “Zigzag”. Rostit Iubirii care din El bău aghiazma! Michigan, sediul Episcopiei Ortodoxe Capitolul „A da și a lua Române din America – al patrulea interviuri“ conține dialoguri inițiate PSALM LA CĂDEREA pas: „un spirit binecuvântat, om al de autoare cu: pr. Remus Grama de la ZIDURILOR inițiativei culturale, care m-a invitat Catedrala Sfânta Maria din la Mânăstirea ortodoxă Înălțarea Cleveland, Ohio; pictorița Alexandra Cerneala cea mai scumpă o are Domnului, unde am ținut în fața unui Iulia Stoenescu de la New York; scorpionul, public dornic de cunoaștere campioana olimpică de maraton Tristeți arar spre toarceri, din slova conferința Sfântul Andrei Șaguna în Constantina (Pușa) Diță din Denver, beată, rostul. Fără berbeci de luptă, moloz mi-e optica scriitorilor români, urmată de Colorado; tenorul Costel Busuioc, Ierihonul, un film ilustrativ. Preoții Călin întâlnit la Cleveland, Ohio; pictorița Doar rănii mai scocioară-n cenușă Barbulovici de la Troy sau Radu Cătălina Antonia Stoenescu-Sidea de anagnostul. Roman au manifestat un interes la New York; fizicianul Wladimir similar“ (p. 140). La Chicago, al Paskievici din Montréal; pictorița Unde-ați văzut războaie ca-n loc de cincilea pas, la „cea mai mare biserică Ruxandra Didi Alexe din Detroit – puști, muniții, ortodoxă de pe întregul continent“. dar și interviul luat Ancăi Sîrghie de Alămuri, tobe, goarne - doar struna de Românii din New York, vizitați de profesorul Sebastian Doreanu din lăută? mai bine de zece ani de autoare, Denver, Colorado. De ce își ninge mărul, cu basm, impresionează prin sărbătorirea zilei Câteva „recenzii și eseuri“ îndrăgostiții de naștere a lui Eminescu, eveniment prezentate de Anca Sîrghie la Și-nvie ochiul rouă din gelozia-i slută? cu care începe fiecare an literar. În evenimentele din America, între „Povestea românilor din Michigan“ români, recenzii publicate de autoare Nu gura, ci urechea-i flămândă să culeagă vorbește despre cartea lui Ștefan în periodicele românești de acolo, Ce răii spini rodiră, șoptind rubine rare. Străjeri, Românii americani de la conferințe cu care a participat în Au nu cumva-i sărutul, lumina când se Marile Lacuri și lansarea acesteia în colectivitățile din Statele Unite și roagă, America și în România. „Ziua Limbii Canada, completează acest prim- Prin împrumut de buze bând dragostea Române la Montréal“ prezintă volum incitant despre viața și din soare? asociațiile scriitoricești ale românilor activitățile spiritual-culturale ale canadieni, evenimentele legate de românilor de dincolo de Atlantic, Distrus e zidul minții, răpește-mă, ia-ți sărbătoarea limbii naționale. Apoi un scris cu vervă eseistică și cert talent prada amplu reportaj despre cea de-a de povestitor, într-un stil plăcut; o Din inimă în brațe, azi ne-a-nflorit XXIV-a ediție a Simpozionului anual carte din care cititorul are foarte livada! Mihai Eminescu desfășurat în 14 și multe lucruri interesante și bine DUMITRU ICHIM 15 ianuarie 2017 la New York, la care documentate de aflat. Kitchener, Ontario

17

https://biblioteca-digitala.ro Biografie şi destin care se căutau numai traducători din limba rusă, a început s-o învețe singură la emisiunea radiofonică "Să (II) învățăm limba rusă cântând". Fiind -Aţi ales o ruptură radicală a mică, nu mi se spuneau toate biografiei dv. Regretaţi despăr- amănuntele, așa că eu credeam că ţirea, fizică, de România? Altfel mama se distrează cu cântecele pe ştiu că aţi fost mereu aici. rusește și, pentru că-mi plăceau, -Am ales această ruptură pentru că cântam și eu cu ea. se impunea. Când fiul meu avea 2 Nu știu ce am însemnat pentru ani, în 1979, a avut o gripă cu febră părinți la naștere. Mai târziu însă, mare și doctorul i-a prescris un când am avut cinci ani și m-am antibiotic. Ei bine, soțul a trebuit să îmbolnăvit de poliomelită, iar meargă în provincie să facă rost de viața mi-a fost în pericol, mi s-a antibioticul care, în acel moment, nu povestit că tată a albit într-o singură se găsea în București. Când treci ______noapte, iar cele trei săptămâni din printr-o asemenea spaimă, nu te mai destin. Ce a însemnat naşterea dv. spitalul Colentina le-am petrecut cu gândești decât la salvarea copilului. pentru familie, ce evenimente se Gra, străbunica maternă, mama n-a În același an, m-am întâlnit cu fratele petreceau ȋn ţară, în lume, când vă suportat. meu, Toma, la Viena, venit din năşteaţi? -Care sunt cele mai vechi Canada pentru un congres. Ca să -Când m-am născut, ȋn România amintiri pe care le aveţi? Când aţi primesc pașaport, am plecat singură, era încă război, pacea a venit în desluşit prima oară rosturile lumii? lăsând soțul și copilul în țară ca august 1944, când eu aveam șapte -De la trei ani am început să rețin garanție că mă întorc. luni. Nașterea s-a făcut acasă și, cum oamenii și obiectele înconjurătoare. Era pentru prima oară că treceam pe 3 ianuarie era încă pomul de Cră- La patru-cinci ani, când Toma era granița spre occident și nu-mi venea ciun, se pare că Gra, străbunica mea deja la școală și părinții ocupați, mă să cred că la magazine se găsesc de maternă, prezentă la eveniment, m-a jucam singură, observam cu atenție toate. Toma, cu care am discutat a- așezat sub brad, iar lui Toma, care mobila, covoarele, îmi fabricam tunci liber (scrisorile erau cenzurate), avea atunci aproape trei ani, i s-a co- tramvaie din forficelul de unghii - mi-a propus să cerem plecarea din municat că are o surioară. Era o e- clasa întâia - băgat prin gaura limbii România, oferindu-ne sponsorizare în pocă plină de greutăți, desigur. Nu am de pantofi a lui tata – remorca - și îl Canada. Noi abia după doi ani am discutat niciodată cu părinții despre conduceam pe niște şine inventate. depus cererea de plecare în Canada. momentul venirii mele pe lume, nu Detaliile, de exemplu, ale unui scaun Pe mine m-au amenințat că mă dau știu ce a însemnat nașterea mea pen- negru, sculptat în lemn, cu brațe, care afară (lucram în învățământ, domeniu tru ei, totul îmi părea natural. pe atunci devenau, în imaginația mea, ideologic), soțul a continuat să - Care era viaţa familiei dv. linii de cale ferată, sau, când scaunul lucreze. Printr-o minune, în șase luni când aţi venit pe lume? Ce aţi era întors cu picioarele în sus, el era am primit aprobarea. România avea însemnat, de la început, pentru casă şi adăpost de ploaie, mi-au rămas atunci un contract cu Canada pentru părinţii dv.? vii în memorie. Am trăit de la o reactorul nuclear CANDUM. Am -Tata era avocat pledant. Mama, vârstă foarte fragedă un intens dialog plecat din țară în ianuarie 1982, eu deși avea studii la Facultatea de Lite- cu obiectele, fie ele din interior, fie aveam 38 de ani, fiul 5. re și Filosofie (unde a fost colegă cu din afara casei și legătura mea cu Mă întrebați despre despărțirea fizi- N. Steinhardt), era casnică. Așa era lumea care mă înconjura a fost atât de că. Cine nu-și iubește locul natal? Si- pe atunci, soțiile aveau grijă de copii. puternică, încât, atunci când am venit gur că m-a durut despărțirea de casa Toma și cu mine am avut și o frau- în Canada, am făcut, pentru ca să mă în care m-am născut, de natură, de lein, Teta Marta, ca să ne învețe nem- pot simți acasă, un efort intens, care a pământ, de iarbă, de pietre și copaci, țește; era bătrână, știrbă, antipatică și durat peste șapte ani, pentru a resta- de flori și păsări. Dar nu am evadat ne spunea incontinuu: "mănâncă und bili legături, ca în copilărie, cu obiec- din limba română, în care am conti- taci!" Am avut și o altă guvernantă, tele și cu natura. Avionul traversează nuat până azi să gândesc și să scriu. Emilia, tânăra bună și frumoasă, cu oceanul în șapte ore, spiritul uman are Ruptura a fost o traumă dureroasă un dinte de aur în față, pe care eu am nevoie de șapte ani… pentru mine, dar n-am regretat-o! iubit-o grozav. Ea mi-a împletit Când am început școala, în toamna Deși am plecat pentru viitorul fiului pulovăraşul cu care sunt în fotografia lui 1950, am constatat că discursul la nostru, am beneficiat și noi, părinții, pe care tata o păstra sub sticla de la școală era diferit de ceea ce auzeam de libertăți pe care nu le avusesem în birou și pe care era brodată litera "E", în casă și nu înțelegeam nici de ce și țară. Copilul s-a adaptat ușor noii inițiala numelui ei. Aveam, în acea nici care era adevărul. În casa noastră vieți, dar pentru noi, adulții, mutarea poză, trei ani. Mi-aduc perfect aminte se vorbea despre Dumnezeu şi despre pe continentul nord american ne-a de Emilia, de pulovăraș și de dragostea pentru părinţi şi pentru frate cerut un efort considerabil de scăunelul din fotografie! sau soră, la școală ni se spunea că adaptare. Munca și perseverența ne- Mama, cu toate că era casnică, Dumnezeu nu există și că trebuie să au fost însă pe deplin răsplătite. era ocupată cu cititul. Știa trei limbi iubim partidul și mai ales pe tovarăşul -Dar să o luăm ardeleneşte, în străine : engleză, franceză și germană, Stalin. acest dialog despre viaţă, operă, dar, din cauza regimului stalinist în NICOLAE BĂCIUŢ

18

https://biblioteca-digitala.ro

Eseu Pornind de aici, Bergson plasează în opoziție trăirea la nivel subiectiv și întinderea exterioară pe care o măsoară știința. Cu alte cuvinte, în accepțiune bergsoniană,

I. DE LA SCHEMA DIAIRETICĂ vorbim despre două tipuri de timp, A TIMPULUI LA O unul exterior, cronologic, axă a DIALECTICĂ ONTOLOGICĂ devenirii și reper al succesiunii factuale și altul interior, dinamic, al Am identificat în ultimele volu- simțirii, marcat de ritmul me de versuri ale Anei Blandiana o simultaneității. schemă diairetică a simbolismului „Așadar, la Bergson, conștiința temporal, în sensul plasării struc- de sine este scindată în două: există, turilor imaginarului poetic în câmpul pe de o parte, devenirea profundă a unei dialectici în virtutea căreia „As- eului, unde domnesc calitatea și ______censiunea imaginată împotriva căderii interioritatea, unde elementele se 1 irică. Elementul central al titlului și lumina împotriva întunericului” . întrepătrund și sunt continuu analitic este substantivul arhaizant Remarcăm, în acest sens, un veri- creatoare în durata pură; pe de altă orologiu, reprezentând un ceas de tabil complex polemic vizând ceea ce parte, există reprezentarea spațializată dimensiuni mari, fixat pe fațada unei Noica numea „sentiment al ființei” și a acestei deveniri, desfășurată într-un clădiri sau pe un perete interior, care, în aceste versuri, este plasat sub timp fals, care, de fapt, nu mai este prevăzut de obicei cu un mecanism această zodie duală a existentului. decât spațiu, unde, în consecință, sonor care anunță principalele unități Diairetica, aici, nu se oprește domnesc exterioritatea, cantitatea și, de timp. Substantivului îi este asociat decât la această ambivalență lumină – în general, tot ce exclude semnele un alt determinant substantival întuneric, expresie tragic orfică a distinctive ale adevăratului eu indicând o realitate absurdă, o menire 3 dorinței de evaziune dintr-un univers profund.” . distorsionată. Așa cum, deseori, în cangrenat spiritual. Astfel, lumina, Poezia Anei Blandiana lirica ei mai nouă, Blandiana ascensus-ul, nu se transformă în arme conturează un imaginar dihotomic și, înfățișează îngeri estropiați, care și-au ale cutezanței solare împotriva în acest sens, putem lesne identifica pierdut chiar simbolul sacralității lor, haosului beznelor. Mai degrabă cele două dimensiuni temporale aflate aripile, la fel și acest ceas imens și-a constatăm la această Blandiana, aflată într-o relație antinomică, mai ales în pierdut rostul, fiind chiar mutilat în sub zodia orologiului fără ore, un volumul Orologiul fără ore. sensul existenței sale, măsurarea statism metafizic și amar constatator Cantitativul și calitativul, raportate la timpului. al felului cum tenebrele au invadat orizontul temporal, devin, în poezia Estropierea temporală dezvăluie lumea. Motivul lui pereat mundus Blandianei, timp și ne-timp, devenire cadaveric și aproape indecent naște, în aceste versuri, un Orfeu și increat, catabază și anabază. Din măruntaiele unei mașinării oarbe, estropiat sufletește, consumat de acest această dialectică a simțirii vieții se golite de sens. Poeta conturează aici cancer al regnurilor. naște poezia ultimă a Anei Blandiana, imaginea apocaliptică a dispariției În mod evident simbolismul cea din Orologiul fără ore. Aceasta sensului temporalității înseși. Acel diairetic virează aici într-o angoasantă este doar ultima etapă a unui întreg „timp numit Niciodată” este, de fapt, conștientizare a unui maniheism parcurs de factură lirică înregistrând chiar fanta atemporalității, Cronos ontologic. Sub zodia timpului lumea această pendulare între dimensiuni care și-a uitat rostul de a marca din se macină autarhic într-un perpetuu antinomice: punct de vedere cantitativ sensul coșmar pe care poetul, nereușind să-l „În fond, de la Persoana întâia vremuirii umane. Dincolo de această oprească, încearcă să-l închidă în plural (1964) și Călcâiul vulnerabil diformă absurditate daliniană: versuri bolnave de sine. (1966) până la Refluxul sensurilor Puteai să zărești marele Pentru a delimita modul cum (2004) și Patria mea A4 (2010), este Infern al mașinăriei, Ana Blandiana particularizează poetic evidentă o deplasare dramatică a Unealta arhetipul timpului, vom utiliza arhicu- accentului de la jubilația în fața Continuând să învârtă noscuta distincție filosofică bergso- mirabilului pe revelația întunecată a Arătătoarele niană. Nu ne putem opri să nu dez- efectelor devastatoare ale Ce pipăiau orbește cadranul văluim faptul că gândirea filosofului temporalității asupra întregii lumi De la o gaură la alta, 4 francez Henri Bergson moștenește în fizice.” Fără să știe ce arată. 5, tâlcul mare măsură dualismul cartezian între profund al acestei imagerii absurd res cogitans (lucrul gânditor) și res II. TEMA NE-TIMPULUI 2 infernale vizează însăși degringolada extensa (lucrul întins) . În felul aces- lumii și pierderea reperelor ta, Descartes conturează o antinomie Titlul volumului Orologiul fără fundamentale ale acesteia, unul dintre între gândire, considerată activă și ore este dat de cel al poeziei ele fiind cel temporal. întindere, văzută ca fiind pasivă. reprezentative pentru această culegere DANIEL KIŢU

1 Gilbert Durand, Structurile antropologice ale 3 Ibidem., p. 282. imaginarului, Ed. Univers, București, p. 196. 4 Emanuela Ilie, Ana Blandiana. „Trăim într-o 2 Jeanne Hersh, Mirarea filosofică, Ed. rană...”, în rev. Convorbiri literare, Iași, 13 5 Ana Blandiana, Orologiul fără ore, Ed. Humanitas, București, 1997, p. 280. dec. 2016. Humanitas, București, 2016, p. 115.

19

https://biblioteca-digitala.ro aspiraţii fireşti de împlinire în teritorii vocaţionale. Sunt câţi parametri care particularizează acest festival. Înainte de toate, festivalul nu scoate în relief doar preocupări

Festivalul Internaţional de literare, ci şi artistice. Creaţie şi Interpretare „Ana Festivitatea de premiere e cadrul Blandiana”, desfăşurat la Brăila, a propice pentru desfăşurări cultural- ajuns la ediţia a VII-a. artistice ale celor care, sub grijulia ______Ediţie după ediţie, Festivalul a îndrumare a Gabrielei Vasiliu, fac logii cuprinzând creaţii ale laureaţilor, devenit referenţial pentru un gen de risipă de talent şi fantezie. mulţi dintre aceştia înregistrând competiţii literare adresate elevilor, Recitaluri de muzică şi poezie, debutul lor editorial sau chiar debutul dar care, în unele cazuri, au ajuns secvenţe teatrale fac dintr-o festivitate absolut. manifestări de rutină, formale, care se un spectacol. Printre cei care vor ajunge să bifează. Într-un desfăşurător pe durata a împlinească un destin literar, De ce un Festival „Ana două zile, un veritabil maraton literar momentul Brăila, Festivalul „Ana Blandiana” la Brăila, s-ar putea, pe artistic, la care au fost mereu săli Blandiana” reprezintă aura unor vise. bună dreptate, întreba cineva? Care e arhipline, s-au înscris întâlnirea De fiecare dată, secţiunea legătura poetei cu oraşul de la literară cu Ana Blandiana şi Nicolae destinată dascălilor a avut câte o Dunăre? Răspunsul e „la vedere” şi se Băciuţ, invitaţii de onoare ai temă incitantă. La această ediţie, conturează în jurul unui proverb Festivalului, „Rânduri dintr-o carte, genericul Festivalului a fost „Tăcerea binecunoscut: „Omul sfinţeşte locul”. gânduri de poveste”, la Liceul cuvântului poetic”, iar Simpozionul a O iniţiativă inspirată, în interiorul Pedagogic „Perpessicius” (cu un avut ca temă „Tăcerea în artă”. căreia mă regăsesc, a găsit într-un spectacol emoţionant al copiilor Au participat Corneliu Goldu, dascăl al locului, prof. dr. Gabriela îndrumaţi de prof. înv. primar Iuliana Dorin Popescu, Camelia Chirchiboi, Vasiliu, entuziasm, tenacitate, Pătraşcu şi prof. înv. primar Mariana Viorel Coman, Adriana Dumitrescu, disponibilitate, responsabilitate în a Mircioi), reuniunea „Dincolo de Daniel Kiţu – dintr-o elită a dascălilor materializa ceea ce nu părea a avea cuvinte”, găzduită de Teatrul „Maria brăileni şi nu numai, dar şi invitaţii prea multe sorţi de izbândă la început. Filotti”, moderată de prof. drd. Daniel Ana Blandiana, Nicolae Băciuţ, Decisiv în acest proiect a fost Kiţu. Angela Baciu şi Diana Ciugureanu. felul în care, cu uşoară neîncredere În acelaşi cadru, a fost lansat a O dezbatere pe tema „Tăcerii în iniţial, cu rezerve, s-au antrenat Ana treia carte de versuri „Primăvara artă” a coordonat Georgiana Troia, Blandiana şi Romulus Rusan. tăcerii”, purtând semnătura Cristinei inspector de specialitate la I.S.J. M-am solidarizat şi eu Vasiliu, care a fost prezentată de Brăila. demersurilor organizatorice, al căror profesorii Daniel Kiţu, Ana Coman, O primă zi, încheiat în ritmurile greu l-a dus familia Vasiliu. Dar care Dorin Şipoş, Elisabeta Volcu şi eleva muzicii folk, oferite de grupul s-a înconjurat de oameni de calitate, Nicoleta Corneanu. „Generaţii”, de la Casa de Cultură devotaţi, care au pus umărul acolo A susţinut un monolog dramatic, Brăila, coordonat de prof. Dumitru unde era nevoie. „Insomnia”, de Vladimir Helmis, Popescu. Festivalul, de la bun început, a elevul Andrei Moraru, de la Liceul de Ziua cea mare, a festivităţii de ieşit din graniţele înguste ale unui Artă „Hariclea Darclée”, cu veritabile premiere, desfăşurată la Teatrul astfel de tip de manifestări, calităţi actoriceşti, îndrumat de prof. „Cărăbuş”, a fost o zi încărcată de extinzându-se şi substanţializându-se Gheorghe Antonescu. emoţii şi elanuri artistice. într-un orizont de cuprindere a multor Momentele lirice au fost Întreg programul merită reţinut, elanuri creatoare ale tinerilor, pe de o interpretate cu rafinament artistic de pentru altitudinea artistică, pentru arta parte, dar şi ale profesorilor, cărora li elevii Mario Ştefan, Andrei Ivanov şi micilor şi marilor actori, cu s-a adresat o secţiune. Robert Pavel, de la Liceul de Artă sentimentul că în felul acesta scriem Prezenţa Anei Blandiana la „Hariclea Darclée”. rânduri de memorie culturală. Brăila a trezit maxim interes din Apoi, la fiecare ediţie, în mo- Aşadar, recitalul „Hai să facem partea celor care ştiu care e preţul mentul premierii, sunt lansate şi anto- schimb de gânduri, Copacule”) pe culturii, nu şi din partea celor care, ______versuri de Marin Sorescu) – interpreţi aflaţi în fruntea obştii brăilene, ar fi Lorena Andreea Roman, „Dansul trebuit să realizeze ce onoare este gândurilor de copil”, în două reprize, pentru Brăila un Festival de o cu Bianca Budău, Miruna Mara anvergură care demonstrează Tudose, Lavinia Iconaru, Erica dimensiunea preocupărilor de creaţie Anghel, Denisa tandică, Irna în rândul tinerei generaţii. Cojocaru, coordonaţi de prof. raluca Dacă luăm în calcul faptul că la Rotărescu. fiecare ediţie numărul participanţilor Membrii Cenaclului Literar a depăşit mia, realizăm că există un „Nicolae Băciuţ”, coordonaţi de → segment important dedicat NICOLAE BĂCIUŢ activităţilor extracurriculare, cu

20

https://biblioteca-digitala.ro Gabriela Vasiliu, consultant artistic Aristotel nu e aceeaşi cu Estetica lui prof. Gh. Antonescu, au fost în mai Benedetto Croce, chiar dacă ambele multe rânduri prezenţi pe scenă, cu nu au depăşit perioada de garanţie. recitaluri de poezie: „Dincolo de E greu însă să acceptăm că, mine, dincolo de noi.... doar tăcere” oricât de mari sunt presiunile (Elena Dediu, Adrian Bâlea, Tiberiu nepoetice ale veacului, poezia şi-a Chiriţă), „trebuie să ascultaţi tîcând şi epuizat resursele, că nu mai există să vorbiţi în gând” (elevii clasei a V-a poezie în noi, că devenim încet şi de la Şcoala Gimnazială „I.L. fatal nişte roboţi, că nu mai există Caragiale”, „Ecoul I, Ecoul II, Ecolul sentimente, emoţii care să ne III adaptare după „Iona”, de Marin ordoneze toate frământările vieţii. Sorescu (elevii clasei a V-a B, E normal însă ca să structura Şcoala Gimnazială „Sandu- percepem fiecare, după vârsta Aldea”) , „Scrie, ai repetat, şi-ai tăcut noastră, cultură, educaţie, în chip ca o icoană. /Iar eu am început să diferit poezia acestei lumi. Nu doar scriu/Tăcerea ta/ Din care toate curg/ cea materializată în cuvinte, ci şi cea Cum curge sângele din rană” (texte în imagini plastice ori sunete de Ana Blandiana şi Nicolae Băciuţ muzicale. (interpreţi Crăciun Denisa şi Ana Inocenţa este sursa Scarlet). primordială a poeziei, cea din care se Interpreţii Denisa Crăciun, alimentează apoi, cu ştiinţă, nevoia Andreea Bunea, Elena Şerbănescu, noastră de poezie.

Alina Motocel ne-au convins „Ce "E bine ca atunci când eşti linişte va fi curând... ”pe versuri de Toţi ne-am născut cu poezia elev, să înveţi poezii, susţinea când Ana Blandiana. în sânge, toţi avem sensibilităţile avea 12 ani Ana Matei, pentru că aşa Bianca Şerban a susţinut recitalul noastre, modul nostru de a ne trăi cum depun oamenii bani în bancă, „Pierduţi în tăcerea iubirii”, prof. emoţiile. Unii ne exteriorizăm, alţii pentru mai târziu, trebuie să aduni Ştefan Ionescu un fragment din nu, unii pot să se manifeste poetic poezii în şcoală, ca să ai poezie când „Sufleurul fricii”, de Matei Vişniec. rafinat, alţii simplu. te faci mare." Festivalul îşi lanseaază la fiecare O păpădie rămâne o păpădie, Parcă l-am auzi pe Al. ediţie revista „Cuvântând”, editată de nu putem avea pretenţia să miroase ca Philippide: „M-atârn de tine poezie, / Cenaclul Literar „Nicolae Băciuţ”. un trandafir. Dar şi păpădia are Ca un copil de poala mumii…/ Să Sunt valorificate contribuţii ale frumuseţea ei. trec cu tine poarta humii / Spre insula elevilor participanţi la ediţia Martin Heideger, în de veşnicie / La capătul de dincolo al anterioară a Concursului de Creaţie. conferinţa „Hölderlin şi esenţa lumii" (M-atârn de tine) A fost această a VII-a ediţie la poeziei”, crede că „Poezia nu este De şapte ani, în „contul” înălţimea celor mai exigente aşteptări. doar o podoabă care însoţeşte Dasein- Anei Blandiana, într-o provocare A fost o paradă a izbânzilor ul, nu este doar o exaltare temporară inspirată, se adună poezii pentru artistice, a fost un succes al şi, cu atât mai puţin, o înflăcărare şi o acum şi pentru mai târziu, dar ele sunt organizatorilor. petrecere oarecare. Poezia este imagini de preţ ale acestei clipe, de Fără discuţie, acest Festival se temeiul purtător al istoriei şi de aceea cei care, la vârsta purităţii, descoperă aşează confortabil la vârful ierarhiei nici nu este un simplu fenomen al frumuseţea lumii prin poezia ei. competiţiilor de creaţie destinate culturii şi cu atât mai puţin o simplă Particularitatea acestor poezii vine tinerilor. Ba chiar îşi depăşeşte „expresie” a sufletului unei culturi””. însă din faptul că în ele sunt adunate condiţia de festival, fiind mai degrabă Vine apoi Hölderlin şi ne toate elanurile unui timp, ale unui loc. „fenomenul Blandiana la Brăila”. spune că „Plin de merite, şi totuşi în Ele sunt pecetea unei deveniri. ______chip poetic, locuieşte/ Omul pe acest Într-o juxtapunere tematică, pământ”. „Hai să facem schimb de gânduri!” , Nu putem să nu ne întrebăm pe trepte de vârstă, „În absența dacă se mai verifică azi teza lui sunetelor”, tinerii poeţi antologaţi în Hölderlin şi dacă mai locuim în chip acest “dosar de existenţă” pun în poetic pe acest pământ, dacă mai lumină frumuseţea atât a cuvântului există timp pentru poezie şi, până la rostit, cât şi a celui nerostit, urmă, ce mai înseamnă acum preocupaţi şi de ce este în substanţa „poezia”. cuvintelor, dar şi de ce e în văzduhul Nici cuvântul „poet” nu mai acestora. are aceleaşi semnificaţii în secolul Rezultatul e la îndemâna XXI, cu „poet” din secolul I. Nu e oricui: “Totuşi, în chip poetic, doar o schimbare de perspectivă locuieşte/ Omul pe acest pământ”. NICOLAE BĂCIUŢ istorică şi socio-literară, ci şi una La Liceul Pedagogic „Perpessicius” calitativă. Cum nici Poetica lui

21

https://biblioteca-digitala.ro în care acum, la vârste fragede, sunt Ce se întâmplă însă cu cititorul gestionate talentul şi aspiraţiile. „specializat”, cel care vine cu o Prin astfel de exerciţii de pregătire profesională pentru a decripta

creativitate se extinde baza de selecţie şi valoriza un text? Cât foloseşte un pentru cei care se vor constitui ca parte astfel de demers criticii şi istoriei a unui orizont fără de care e greu să ne literare şi cât ajunge la cititorul de imaginăm ce-am fi: lumea literară. „duzină”, în semnificaţiile fără nimic Oricum, indiferent de cum vor peiorativ ale termenului. evolua vremurile, angajamentul acestor Cum se ajunge la acest nivel de căutători este unul fără echivoc: „voi întâlnire cu o operă literară? continua să visez şi să scriu...” Când e pregătit un cititor (GABOR SORANA). „neavizat” să-şi depăşească propria Şi măcar pentru atât şi acest condiţie şi să pătrundă înlăuntrul concurs îşi justifică toate eforturile – nu înţelesurilor? puţine, nu uşoare. Nu cred că orele de curs ajung pentru astfel de elanuri, fiind necesare „completări” proprii, sfidându-se bugetele de timp şi ofertele deturnate de petrecere a timpului. Apoi, programa şcolară îşi are şi ea limitele şi limitările ei, astfel că aspirantul la un fotoliu de critic are de recuperat vârtos. Una dintre oportunităţile Deşi pusă sub un generic extraşcolare care vine în întâmpinarea aparent limitativ, „Hai să facem schimb unor astfel de preocupări este de gânduri”, tema acestei secţiuni a reprezentată de competiţiile literare, Concursului Internaţional de Creaţie şi cele care exced programei şcolare, Interpretare „Ana Blandiana”, de la deschizând alte orizonturi de cunoaştere Brăila, s-a dovedit a fi generoasă şi şi verificare apoi a competenţelor. chiar în acest fel a şi fost abordată, fiind Festivalul Internațional de mai degrabă o provocare asumată Creaţie şi Interpretare „Ana Blandiana”, pentru a fi mai bine înţelese rosturi şi aflat la a VII-a ediţie, a ajuns să sensuri existenţiale. Nici genul (proză, suplinească şi să recupereze ceea ce eseu) nu a rămas în graniţele proprii, fără remuşcări pierd pe drum manualele fiecare autor luându-şi libertatea de a- şcolare, tot mai labirintice, mai şi alege formula în care să se simtă mai neatractive pentru cei care cred în confortabil, în care să se poată regăsi, virtuţile lecturii. Dar şi ceea ce ratează punându-şi sufletul pe tavă. profesorii depăşiţi în propria misiune de Textele stau mereu sub imperiul prea multe neputinţe. confesiunii, dar şi al interogativului, din O întrebare revine insistent, La fiecare ediţie de Festival, nevoia de dialog cu sine şi cu lumea. sâcâitor, atunci când e vorba de Ana Blandiana a fost pusă faţă în faţă Din nevoia de a defini un loc şi un interpretarea unui text literar: „Ce ne cu un alt autor, pentru a fi trataţi timp. Se simte pulsul clipei în diferite spune / ce vrea să ne spună autorul într- amândoi din perspectivă comparatistă. ipostaze ale ei, dar este încurajator şi un text literar?” De data aceasta, organizatorii au adus felul în care atunci când se încearcă E un reflex firesc în exerciţiul faţă în faţă pe Ana Blandiana şi pe radiografia momentului se face apel la de înţelegere a unui mesaj artistic. Marin Sorescu, doi autori reprezentativi moştenirea culturală. Se conturează Când această întrebare e pusă în pentru poezia română. Chiar dacă astfel continuitatea într-o linie inocenţa ei de cel care se află la primele textele au fost impuse, bună măsură ascendentă a devenirii. trepte ale educaţiei estetice, dintre cei care şi-au încercat puterile Ceea ce uneşte aceste texte este răspunsurile au culoarea vârstei, între criticii literare, cu siguranţă ajutaţi de sinceritatea, puritatea, maturitatea, ba timiditate şi îndrăzneală, între uimire şi surse bibliografice, s-au străduit să dea chiar responsabilitatea faţă de propriul nedumerire. o notă personală interpretărilor lor. destin. E un fel de a te simţi om mare Până la urmă, de ce e necesară o Dincolo de idei şi ipoteze, ce când eşti copil. astfel de legătură între autorul unui text este încurajator e faptul că sunt Dincolo de teme, scriitura şi receptorul lui? stăpânite conceptele critice acestor texte face proba unor De ce nu se rezumă cititorul la operaţionale. competenţe literare şi a harului consumul pe nemestecate al unui text Seducţia „Tăcerii din cuvinte”, scriitoricesc. Grija faţă de cuvânt, faţă literar, limitându-se la a-i percepe împreună cu surata mai mare, liniştea de acurateţea frazei surprind plăcut la reverberaţiile doar la nivel epidermic, din cuvinte, a deschis porţi unor lectură, fiind dătătoare de speranţe. refuzându-şi tentaţia de a pătrunde mai potenţiali critici literari. O astfel de Pentru că rostul acestor încercări de adânc în substanţa operei? „recrutare” se impune cu necesitate, cuprindere competiţională nu e doar de Desigur, am putea eticheta o câtă vreme pe piaţa criticii literare sunt formare şi modelare, ci şi investiţie de astfel de poziţionare cu sintagma mari probleme. încredere. Şi nu trebuie să ne sfiim a „cititor leneş”, cel care se mulţumeşte NICOLAE BĂCIUŢ spune că viitorul literaturii stă şi în felul cu firimiturile unei lecturi.

22

https://biblioteca-digitala.ro Literatura română a avut parte şcolare, ca să fie timp şi pentru selecţia de mari traducători din poezia şi apoi afirmarea valorilor în spaţiul importantă a lumii, spre câştigul dublu, traducerilor.

al nostru şi al literaturilor din care s-a Între „instituţiile” preocupate tradus. pentru descoperirea şi promovarea Din păcate, poezia română nu a traducerilor de poezie se situează în top beneficiat de traducători la înălţimea Festivalul de Creaţie şi Interpretare valorii ei, din foarte multe motive, „Ana Blandiana”, care se desfăşoară de inclusiv, din cauza absenţei unei politici şapte ani la Brăila. coerente de promovare a literaturii În această „competiţie”, elevii române în străinătate. şi-au putut încerca puterile, abilităţile în De unde şi întârzierea arta traducerii în primul rând din poezia recunoaşterii literaturii noastre pe Anei Blandiana, dar şi a altor peţi măsura valorii ei şi nu cred că sunt reprezentativi pentru lirica românească. temeiuri să avem complexe în acest Mai mult, organizatorii au făcut sens. Pentru că, totuşi, sunt câţiva de fiecare dată efortul de a aduna în laureaţi Herder şi avem o “Cunună de volum aceste traduceri, materializând aur” (poate cel mai mare premiu de astfel interesul unor tineri de a găsi şi poezie din lume!), pusă pe fruntea lui alte orizonturi de întâlnire cu poezia Nichita Stănescu. noastră. Fireşte că mereu ne-am întrebat S-au făcut traduceri în

E un loc comun afirmaţia că unde ne sunt traducătorii noştri de principalele limbi de circulaţie – bogăţia unei literaturi vine şi din poezie şi cine ar trebui să fie aceştia? engleză, franceză, italiană, spaniolă – aportul traducerilor din alte literaturi. Traducerea poeziei româneşti s-o facă dar şi în alte limbi din vecinătatea Truism e şi faptul că traducerea e şi traducătorii români sau cei străini? geografiei noastre. “trădare” (traduttore/traditore), nu atât Şi cum se ajunge la... Este admirabil angajamentul a din limitele competenţei lingvistice, cât recunoaşterea calităţii de traducător? De zeci de elevi în acest exerciţiu de din diferenţele de substanţă dintre unde, cum se poate performa în acest inteligenţă, inspiraţie şi respect pentru limbi, care fac imposibilă, în multe domeniu? Cine, cum validează poezie. Negreşit, în spatele unor astfel cazuri, echivalarea, care nu e dată de traducerile? de elevi de succes se află nişte dascăli cuvinte, ci de particularităţi şi subtilităţi Noi nu cred că putem spune că devotaţi profesiei lor. ale fiecărei limbi. avem o “şcoală” de traducători. Cu astfel de elevi, mai putem Cu siguranţă că, între genurile Misiunile de acest fel au fost asumate spera că literatura română are şanse mai literare, cele mai multe probleme de pe cont propriu, calificarea s-a făcut „la mari să călătorească în lume. traducere le pune poezia, iar aici îşi lasă locul de muncă”. NICOLAE BĂCIUŢ amprenta nu doar ştiinţa, ci şi harul Oricum, preocuparea pentru traducătorului. traduceri ar trebui să fie cât mai devreme, în circumstanţele educaţiei ______

Metamorfozarea tăcerii se face încet în etape numite simplu: Tăcuta Lumină, Șoapte, Așteptare, Anotimpuri de

cuvinte sau Jertfă care conduc spre Când citesc creațiile Cristinei Vasiliu, obiecte de esență poetică: Surâs divin, draga mea elevă din clasa a VI-a, care Pleoape de cerneală, Nufărul alb, emoționată odată m-a înnobilat cu o Clinchet de înger, Nonalfabet. misiune unică, aceea de a avea grijă de Cu un talent cules din gândurile sufletul ei prietenos, de copil, o povară vechilor poeți, cu o inteligență înălțătoare ce mă obligă total de atunci alimentată de jocul inefabil și mereu în fiecare clipă a vieții mele, îmi vin în altul al Universului, într-un exercițiu minte mereu vorbele lui Arghezi. continuu Cristina scrie Textul Ei, Poetul spunea prin 1933 că poezia este Marele Ei Text, cu credința declarată că o stare religioasă a sufletului nostru; poate străpunge barierele oricărui suflet sentimentul care, indiferent de credință, înghețat cu chiar sufletul ei de copil. afirmă blând și primește dulce prezența Ce-i poți răspunde fetei cu stiloul lui Dumnezeu în frumusețile suave ale întotdeauna în mâna dreaptă care te existenței. Natura, lumea, omul, viața ademenește cu necuvinte oarbe, cu sunt niște poeme care comunică între întoarceri la răsărit, cu dor de Rai să ele, fără sfârșit, împrumutându-și taina trăiești starea unică de a plăsmui din lumină și melancolii obscure. Între ______tăceri? poezie și Dumnezeu este o legătură ca da sens cuvântului atât ca ființă, cât și între formă și culoare. ca emoție. Migala asupra verbului se ...îi poți răspunde printr-un gest Cel de-al treilea volum al Cristinei cu asociază cu o poetică nu ușor de unic de plecăciune născut din titlul Primăvara tăcerii, pe care sunt pătruns, manifestată prin concentrarea admirație și dragoste. onorată să-l prefațez, adună poeme ce imaginilor artistice în idei puse în reflectă obsesiile tinerei poete de a directă relație cu divinul. ANA COMAN

23

https://biblioteca-digitala.ro Profil literar descendenţă literară, respeciv publicistică. El arată că revista de la Tg.Mureş se distinge prin programul ei liber asumat şi consecvent urmărit, Atunci când „cel mai important dar mai ales prin valorile pe care le scriitor al spiritualităţii româneşti, afimă...(...)...Valoarea ei culturală începător al scrisului nostru viitor”, excepţională şi interesul profund pe după cum îl caracteriza preotul care-l stârneşte în rândurile marelui academician Dumitru Stăniloae, în public sunt fondate pe această 1989, pe Mihail Diaconescu, încearcă fericită îmbinare a valorilor să facă un portret literar unui scriitor tradiţionale cu cele ale inovaţiei în contemporan, de scriitorul respectiv cultură...(...).....Raportul dintre local, trebuie să fie, glumind serios, ceva de naţional şi universal este atent capul său, adică trebuie să fi dovedit urmărit, susţinut prin contribuţii de o acele calităţi de înalt cărturar, mare varietate tematică şi de o înaltă materializate în scrieri şi cărţi ţinută intelectuală”. valoroase, care să-l facă să merite Şi totuşi, înainte de toate, Nicola- cinstea de a fi subiect de analiză şi e Băciuţ este poet, şi Mihail Diaco- studiu. nescu ştie acest lucru. El trece Scriitorul contemporan Nicolae analitic, cu atenţie de cărturar versat, Băciuţ, (Nicolae Băciuţ - încercare prin cărţile de poezie ale lui Nicolae de profil literar” de Mihail ______Băciuţ, de la cele de-nceput până în Diaconescu, Ed.Vatra veche, 2018), scriitor, ca om de cultură, ca arhitect prezent. Caută şi găseşte fiecăreia în concepţia d-lui prof. univ. multi de revistă, ca om, pur şi simplu, linii directoare, capabile să dea ţinută dr. Mihail Diaconescu, şi nu numai a Nicolae Băciuţ este un produs al şi să creioneze portretul literar com- lui, este un astfel de cărturar. Încă de mediilor spirituale săteşti şi plex al acestuia. Dacă istoria locurilor la început, acesta mărturiseşte: „În orăşeneşti în care a trăit în anii de devenirii lui Nicolae Băciuţ au meni- galeria celor mai importante formare”. Este amintit şi Clujul unde, rea de a prezenta şi înţelege contextul personalităţi ale culturii de azi şi din între 1978 şi 1982, acesta a urmat în care s-a format scriitorul, strâns totdeauna, Nicolae Băciuţ ocupă un Facultatea de Filologie, dar şi „de legat de obârşie, obiceiuri, atitudini loc de frunte. El este ziarist, prozator, calitatea sa de redactor şi, după puţin sociale şi aspiraţii, analiza cărţilor vor critic literar, admirabil arhitect de timp, de secretar de redacţie la revis- să-i arate acestuia o parte din portre- revistă şi, mai presus de toate, poet ta Echinox, la care a debutat în plină tul moral şi psihic, unde temperamen- de strălucită vocaţie lirică. El vine în studenţie în 1980”. Traseul biograf tul melancolic, firea lucidă şi visă- arta cuvântului purtând în suflet continuă cu Nicolae Băciuţ ca profe- toare, totodată şi gândirea asociativ spiritualitatea specifică locului în sor (1982-1983) şi apoi ca redac-tor creativă au un cuvânt serios de spus care a văzut lumina zilei (s-a născut la revista Vatra din Tg.Mureş, adus în economia logosului său şi în spe- la 10 decembrie 1956, în satul de cel care avea să-i devină mentor, cial a versurilor sale. Desigur, toate Chintelnic din judeţul Bistriţa- scriitorul Romulus Guga. acestea au liatul talentului autorului, Năsăud), cu zestrea lui istorică şi În anul 2009, Nicolae Băciuţ a şi pe alocuri chiar geniu, care pot fi etnografică, plină de datini străvechi, înfiinţat revista Vatra veche, unde mai puţin definite sau explicate. cu sfinţii săi ştiuţi şi neştiuţi,.....”. acesta „este ctitorul, arhitectul şi Despre volumele de început (Mu- Acesta vorbeşte de dimensiunea sufletul ei”. Era pasul necesar care zeul de iarnă, Versuri, 1986, Memo- „eroică şi spirituală. Mai ales trebuia făcut de către Nicolae Băciuţ, ria zăpezii, Poeme, 1989) menţionea- spirituală” în creaţia lui Nicolae pentru a continua spiritul publicaţiei ză că „estetizează liric variate sim- Băciuţ pe care o asociază - pentru a bilunare Vatra, Foaie ilustrată pentru boluri ale purităţii sufleteşti înţelese înţelege modul devenirii - cu ţinutul familie, apărută în 1894 prin ca amintire, zestre intelectuală şi obârşiei sale. O face apelând la istoria eforturile scriitorilor Ioan Slavici, Ion proiecţie subiectivă în plan meta- locului, pe care o trece cursiv şi Luca Caragiale şi George Coşbuc, şi fizic”. Nostalgii interzise (versuri, didactic în revistă. O face şi ca o mai ales a spiritului revistei Vatra, 1991) e considerată „una dintre cele condiţie a înţelegerii operei lui reinventate la Tg.Mureş, în 1971, prin mai importante cărţi de poezie din Nicolae Băciuţ, şi a felului său de a eforturile lui Romulus Guga. Spune istoria literaturii române”.”Aflată gândi, prin prisma caracterului şi Mihail Diaconescu: „Vatra veche, sub tutela preocupărilor pentru mis- modului de a gândi al românilor de fondată şi condusă de Nicolae Băciuţ, ter, creaţie, alienare, Logos şi salvare unde îşi are rădăcina. Însăşi oraşul continuă în condiţiile specifice ale prin puterea cuvântului, poezia lui Bistriţa, unde autorul a absolvit timpului nostru ceea cea fost Nicolae Băciuţ este romantică, dar şi Liceul Liviu Rebreanu, este amintit strălucire intelectuală, ţinută civică şi simbolistă. Este filosofică, dar şi prin reperele sale de existenţă patriotică, deschidere spre valorile teologică. Este patetică, dar şi materială, începând din neolitic, dar şi culturale ale lumii în Vatra fondată insistent reflexivă. Este delicată în prin reperele ştiute: Andrei de Slavici, Caragiale, exprimare şi puternică în duh”. Mai Mureşanu, George Coşbuc, Liviu Coşbuc...(...)..Titlul Vatra veche, pe remarcă autorul că atmosfera şi→ Rebreanu, repere culturale de respect care Nicolae Băciuţ l-a impus, indică RĂZVAN DUCAN şi mândrie. Conchide autorul: „Ca mai mult decât o tradiţie şi o

24

https://biblioteca-digitala.ro temele din primele volume de versuri “Poetul care întreţine dialogul crezut să ai o zi,/ dar, fie,/ căci ziua „s-au păstrat de-alungul întregii sale cu Dumnezeu este un privilegiat. Este ta e cât un an/ şi anul tău e cât o evoluţii literare”. Şi că aceasta „este alesul Proniei. O scânteie divină veşnicie.”. o consecvenţă ce trebuie reţinută în străluceşte în sufletul şi puterea sa de Despre scrisul lui Nicolae Băciuţ actul exegezei critice”. judecată” spune acelaşi exeget se vorbeşte ca de “o respiraţie Fugit irreparabile tempus, ca şi ,Mihail Diaconescu, referindu-se la permanentă”, iar despre el ca despre temă, invocată de Vergiulius în “cazul particular”, Nicolae Băciuţ. un scriitor care “se dăruieşte zilnic în Georgicele, în cartea a II-a a Odelor Spune autorul cărţii: “De-a lun- cele mai diferite forme literare”. Sunt lui Horatius, în Viaţa lumii lui Miron gul timpului, Nicolae Băciuţ a scris invocate în acest sens şi cărţile de Costin, dar şi în poezia lui Goethe şi a sute de poezii de inspiraţie sacră, a- dialoguri, mai ales “de dialogul de lui Eminescu etc., este amintită, când devărate diamante lirice, cărţi despre idei, apt să lumineze laturile mai se face referire la poezia lui Nicola Ţara Sfântă şi Muntele Athos, artico- puţin cunoscute ale unor personalităţi Băciuţ. „Numai marii poeţi reuşesc să le, studii şi eseuri despre mănăstiri, creatoare şi ale operelor prin care dea veşmânt nou şi, mai ales, biserici şi schituri, despre credinţa ele s-au impus” . Sunt amintite semnificaţii neaşteptate unor teme noastră ortodoxă şi strămoşească, cărţile: Între lumi. Convorbiri cu N. străvechi. Nicolae Băciuţ se numără despre poeţii, artiştii, filosofii şi sa- Steinhardt (1994), Anotimpul printre ei”. vanţii care-şi mărturisesc credinţa, probabil. Interviuri (1995), Oglinzi La loc de cinste în analiza despre tradiţiile spirituale ale româ- paralele. Interviuri (1995), Aproape „semnificaţiei şi semnificantului” este nilor unite cu valorile istorice care ne departe. Interviuri (2001), Zona şi cartea Anotimpul din colivie (2006) reprezintă în timp şi în lume…” liberă. Interviuri (2003), O istorie a şi mai ales La taclale cu Dumnezeu Poezia Întâmpinare, “creaţie literaturii române contemporane în (2016). Acesta din urmă „este un aflată la cota maximă a frumuseţii interviuri (2005). volum cu caracter meditativ şi literare”, poezie dedicată Eminului ”Publicând mai multe cărţi de confesiv. El ne aminteşte de teologia Eminescu, de Ziua Limbii Române, interviuri, Nicolae Băciuţ ne ofrandelor din dogmatica şi liturgica aflată în alt registru tematic, este una demonstrează cât de profund este ortodoxă, dar şi de nevoia profundă a din poeziile emblematice ale ancorat în viaţa literaturii şi culturii fiecăruia dintre noi de a trăi în autorului şi care, “în mod firesc,…. ar române de azi. Niciun alt scriitor comunicare şi comuniune spirituală trebui introdusă în toate manualele contemporan n-a publicat atâtea cărţi cu alţii”. de literatură din România”, după de interviuri ca Nicolae Băciuţ. Mihail Diaconescu îşi cum afirmă acelaşi Mihail Niciun alt scriitor n-a evocat, în exemplifică spusele fie prin citarea Diaconescu: “Nu am crezut că o să ai interviurile pe care le-a publicat, unor buchete de versuri, fie prin o zi,-/ când ale tale-s toate,/ cuvânt atâtea probleme artistice, istorice, redarea unor poezii întregi, precum care ne eşti în nume/ şi pentru tine teologice, filosofice şi, bineînţeles, Grădinar în Rai, acea „rugăciune toate ne sunt date.// Tu eşti pământ, literare…”. şoptită cu sfială (cu smerenie), dar şi cum eşti şi cer,/ tu eşti izvor, cum eşti Cartea conţine şi o „schiţă de cu încredere neabătută în bunătatea şi mare,/ tu, limba-n care m-am portret”, cu un „breviar bio- şi puterea divină”, care este una din născut/ ca rugăciune şi-nchinare.// E bibliografic”, unde sunt înşirate cele cele mai frumoase poezii din lirica lui ziua ta în fiecare zi,/ te naşti în noi, aproximativ 90 de cărţi ale autorului, Nicolae Băciuţ şi chiar din lirica cu fiecare,/ noi nu vom fi, dar tu vei de asemenea cărţile unde acesta a fost naţională: “Nu-ţi cer nimic,/ de ce ţi- fi/ mereu o binecuvântare./ Nu am „îngrijitor” al unor ediţii, dar şi aş cere,/ când, Doamne,/ singur ştii ______prezenţa sa în zeci de antologii, ce vrem –/ zăpezii cum să-i ceri să fie apărute atât în limba română, căt şi albă,/ iar ierbii/ cum să-i ceri să fie traduse în limbi de circulaţiei verde/ şi sforii, cum să-i ceri/ să fie internaţională sau chiar în limbi mai ghem?/ Nu-ţi cer nimic –/ mi-ajunge exotice. viaţa/ din care-mi iei/ câte puţin – Cartea este o „încercare” de / nici strugurilor nu le ceri/ să fie profil literar, Mihail Diaconescu vin,/ nici soarelui/ să uite rezervându-şi încă din titlul ei, cu dimineaţa!/ Nu-ţi cer nimic –/ la modestă conştienţă, faptul că este Judecata de Apoi,/ din mine/ dacă aproape imposibil să fie exhaustiv, în mă ridic,/ nu voi fi singur,/ suntem condiţiile în care subiectul în cauză, doi./ Nu-ţi cer nimic –/ Dar dacă, scriitorul Nicolae Băciuţ, are o aşa totuşi,/ Vrei ceva să-mi dai,/ să mă stufoasă activitate literară, faci, Doamne,/ grădinar –/ dar publicistică şi culturală, unde, grădinar în Rai!”. desigur, calitatea şi puterea de Întrebarea despre rostul poetului transfigurare a scrierilor primează. De în lume, care îi arată sfioasa nelinişte, fapt, Nicolae Băciuţ este un iluminist îi este exemplificată prin poezia al zilelor noastre, care se scrie pe Tocmai eu. “Puterea cuvântului” lui sine, îndeplinindu-şi destinul de a Nicolae Băciuţ este probată şi prin avea ceva de spus şi de a spune în poemele Poem invizibil, Cândva, manieră proprie, pentru un timp Aşteptare etc., acestea fiind adevărate prezent şi mai ales pentru un timp arte poetice. care vine.

25

https://biblioteca-digitala.ro Cronica literară „ascunse”8; întâlnim în aceste texte expresii ca: „insomnii de mătase”, „zăpezile menghine”, „pleoapa zorilor”, „ploaia pianist”. Sau, ca să cităm poeme care ar comporta o astfel de Cu Anica Facina m-am mai întâlnit discuţie: „Toate nimfele –/ cu degete de şi prin textele sale, în diverse reviste, ploaie/ ferestre spală”; ori: „Cuplu în dar şi la colocvii legate de lirica niponă, noapte/ umbre îngemănate –/ desen sub însă, până în acest moment, nu am avut Lună”. Ori chiar primul poem din carte ocazia să lecturez un volum al său de – „Toată mireasma/ cireşii îşi dezbracă acest tip. –/ ploi de petale”. Sunt şi unele texte Ceasornicul de iarbă este o carte (fie ele haiku sau în stil haiku) care, ca de poeme haiku/ în stil haiku, scrie să folosesc un „paralelism”/ o autoarea. Voi aborda aceste rânduri, comparaţie cu pictura (nu ar fi în nici aşadar, dincolo de alte considerente, din un caz prima dată, dacă ne aducem perspectiva liricii nipone, în speţă aminte numai de Shiki şi alegerea sa de haiku, şi a ce înseamnă şi cum abor- a pleca în haiku de la o descriere/ schiţă dează autoarea acest tip de creaţie. din viaţă – shasei9 – concept cunoscut, Anica Facina păstrează cu stricteţe une- cu nuanţele epocilor, încă de chinezi, de le dintre „regulile” încă „încetăţenite/ japonezi de prin perioada Kamakura, acceptate” la noi pentru haiku, începând ______dar la care el a ajuns după „întâlnirea” cu formula 5-7-5 (scriind despre Traian iarnă/ scâncet de plâns printre brazi –/ cu Occidentul), autoarea creionează Chelariu şi antologia sa de lirică 6 măcel de Crăciun”), legătura cu imagini care sugerează o atmosferă niponă am spus că putem admite că e locurile, fie ele natale ori nu („Mii de anume. Cităm: „Pe masa veche/ gutuia posibil că lui i se datorează păstrarea la cocostârci/ la apa Siretului –/ popor amăruie –/ părinţii plecaţi” (aici, noi, ca una dintre cele mai acceptate 7 migrator”; sau: „Multă scriitu-ră/ pe păstrând paralela cu pictura, în maniera cerinţe ), dar, în linii mari (şi nu peste „still life”); sau „Singur călător/ pe tot), şi alte aspecte formale, de la foile zăpezii –/ iarnă în Buco-vina”). Sunt şi altele, care sugerează un cărări de cetină – / oraşul părăsit”; „Sub elementul de cezură (kireji), cu nuanţe luna plină/ urletele lupilor –/ cina e de discutat în ce priveşte kigo (doar un tablou plăcut, din natură/ mediul înconjurător, dar cu gândul la lucruri/ gata” ş.a. Pe de altă parte, putem vorbi exemplu: „Susurul apei/ în munţii şi de unele texte cu expresii mai poveştilor –/ Ţară Română!”), textele meserii care încet, dispar în negura uitării („Cuibul de barză/ pe înaltul „stridente”: „Ochii bătrânei/ faruri pe-o încep cu literă mare ş.a.. mare creaţă –/ cronică vie”. Desigur, coş de fum –/ coşarul şomează”). Sau Am putea spune că, din acest sunt şi alte paliere tematice/ formale tablouri care parcă sunt „desenate” punct de vedere şi, în bună măsură, şi asupra cărora am putea zăbovi. Dacă prin tematică (dar nu în toate cazurile, undeva în illo tempore („Drumul am privi „culorile” din cuvinte folosite vom exemplifica), se apropie mai oilor/ dând ocol tumulului –/ cioburi pentru a crea atmosfera dorită am regăsi curând de tărâmurile „clasice”, dar dezgroapă”; sau „Drumul de munte/ adesea toamna, iarba, munţii, vântul ş.a. asta nu se întâmplă întotdeauna. sinuos ca un şarpe –/ alb şirul de oi”) şi, de aici, este loc de o analiză mai Câteva exemple, am putea spune de ori aduc glas din depărtările largă, nu numai sau nu neapărat cu „muki kigo”, dacă rămânem cu vremurilor („amurg de toamnă/ gândul la Bahtin şi cuvintele „cheie”. discuţia la „clasic”: „Imperfecţiuni/ vremea merelor coapte – / priveghi cu Sau felul în care grupează textele din adunate grămadă –/ autoportret”; sau, strămoşi”; „Trei sfinţi de gheaţă/ în acest volum, nu în maniera „clasică” pe tema înstrăinării/ plecării de acasă, frumoasa lună mai/ închid Soarele”), sezonieră, ci în una personală: I – Roata fenomen, din păcate, tot mai frecvent sau, uneori, arar, uşoare accente timpului, II – Clepsidra de ambră, III – în zilele noastre: „În pământ străin/ livreşti („Hanul dintre vii/ o mie una Tablouri de vânt. mugur de floare rară – / copilărie”. de nopţi – / poveşti nespuse”) ş.a. Dincolo de acest prezumtiv „joc” Alte paliere tematice explorate ar Aşadar, un volum departe de a fi între „clasic” şi actual, de tipul de putea fi credinţa/ religia („Ca un cari monocrom din punct de vedere tematic. vocabular folosit, de pendularea între texte „în stil haiku” şi haiku ori alte în lemn/ roade biciul căinţei –/ mai Trecând peste analiza consistenţei poemelor, care ar comporta o discuţie elemente despre care am amintit, în speri iertarea”), aspecte legate de, să aceste gânduri după o primă lectură, spunem, „social”/ viaţa cotidiană mai largă/ nuanţată, din punct de vedere al construcţiei avem şi situaţii în care se trecere şi de discuţiile pe care le-ar („Castani în floare –/ policandre cu depărtează, în varii perspective de putea genera această manieră de lumini/ de Ziua Muncii!”; sau un alt analiză, de „clasic”. De pildă, în ce abordare, cartea are şi accente personale mod de a privi Crăciunul/ ceea ce priveşte felul în care sunt înlănţuite care pot constitui premize pentru a facem pentru a avea pomul: „Şuier de planurile poemului. Iată un exemplu de interesa creatorii/ cititorii de gen. text, o imagine frumoasă, dar mai MARIUS CHELARU 6 Traian Chelariu a publicat prima antologie de degrabă spre maniera unor autori care haiku în limba română, Suflet nipon merg azi spre un anume tip de poem, 8 Am avut diverse convorbiri, în care am (subintitulată Florilegiu liric prezentat de parcă frângându-i „planurile”: „Nesfâr- discutat şi despre cele amintite aici, cu idei Traian Chelariu), în colecţia „Junimea foarte variate şi interesante, cu nume cunoscute literară”, în 1933, la Cernăuţi. şitul alb –/ urmele jivinelor/ caligrafie”. din „lumea haiku”, de la Ban’ya Natsuishi la 7 În Traian Chelariu şi lirica niponă, Colecţia Sau felul în care se folosesc tropii, Jane Reichhold, Jim Kacian, David Lanoue „Orient”, seria „Biblioteca Haiku” – nr. 2, discutat în maniere atât de diverse, de la ş.a., cele mai multe publicate în revistele Editura Fundaţiei Culturale Poezia, Iaşi, 2011 – non-acceptare la diverse grade de „Poezia” şi/ sau Kadō”. 9 am reamintit această idee, enunţată anterior şi permisivitate ori figuri de stil Concept lansat în eseul Descriere/ Jojibun, în de V. Moldovan. 1900, în jurnalul „Nippon”.

26

https://biblioteca-digitala.ro limpezi, chiar dacă tropi de o gingăşie copleşitoare vin în bătaia ochilor cu care priveşte mintea cititorului: „Aş vrea să mă îmbrac cu tine/ Şi să Aurel Lăzăroiu, coordonatorul devenim o stea dublă” (Anotimpuri); Cenaclului „Mihail Sadoveanu” din „Am aruncat acea zi în mare/ Şi am Constanţa, o prezenţă activă în viaţa visat tot ce se putea visa./ Cândva, culturală tomitană şi ca organizator, într-un vis,/ sărutările tale m-au ajuns/ moderator etc. al unor evenimente de şi atunci/ am încercat să trec puntea gen, s-a hotărât, la vârsta de 65 de zilelor până la tine” (Neuitare); „M- ani, să-şi adune cele mai recente am lăsat cuprins de visare/ [...] şi ţi- poeme şi să debuteze editorial cu am recunoscut/ gustul necunoscut al volumul „Castele de nisip” (Editura buzelor” (Aşa a fost). Marea, ca StudIS, 2017, bilingv – română şi mentor onest, nu oboseşte să-i indice engleză). Am putea spune că acest calea, deşi discipolul nu pare să fie gest a fost determinat şi de faptul că receptiv, aflându-se în ipostaza unui autorul trăieşte printre oamenii de pătimaş dispus să ţină cont doar de cultură dobrogeni, cărora le-a fost ori propriile trăiri: „Marea mi-a deschis le este prieten, unora dintre aceştia cartea/ şi mi-a arătat unde am greşit./ ______stându-le la căpătâi pe paturi de Se pare că, retrăind, greşesc tot spitale până în momentul trecerii acolo!” (Neuitare) Această patimă e pentru care lacrimile devin „albastre”; dincolo. În sângele unui astfel de om dusă până la extrem, actantul liric iubirea, care nu mai poate reprezenta Poezia s-a împământenit lent, dar considerând că nici măcar poezia nu decât un simplu element de decor, sigur şi ireversibil. poate exista în afara dragostei (trăite): chiar dacă mereu la înălţime, e Cele două teme importante ale „mi-am risipit toate cuvintele./ Am aşezată/ abandonată de-a lungul unui volumului sunt iubirea şi marea. mai găsit doar două,/ pe care ţi le vis-dorinţă „pe colţul lunii”, astfel că, Acestea interferează aproape în spun în dreptul inimii:/ Te iubesc!/ eliberat, poetului îi „înfloreşte gând fiecare poem, peisajul marin Aşa ar începe o frumoasă poezie de de speranţă:/ când mă voi vindeca...” constituind cadrul cel mai fidel dragoste/ pe care n-am s-o scriu (Aripi frânte). structurii sufleteşti a poetului pentru niciodată./ Sunt un poet nenăscut” Putem să credem în această năzuirea, întâmpinarea sau (Neuitare). putere de (auto)vindecare, întrucât rememorarea iubirii. Marea este Când spaţiul marin nu mai poate avem certitudinea acţiunii de tip personificată şi acţionează fie ca o răspunde căutărilor – iubita fiind demiurgic a poetului. prietenă, fie ca un martor implicat, fie mereu „ultima cântare de înger El reuşeşte, precum Dumnezeu l- ca o confidentă care are şi nişte soluţii plecând”, iar el contopindu-se cu a făcut pe Adam trimiţând asupra neapărat terapeutice, dar şi ca o celelalte elemente din decorul lutului suflare de viaţă, să umanizeze îndrăgostită, bucurându-se cu „valuri înconjurător, o „scoică pe stânca fără cerul (fără să-l minimalizeze) tăcute” de prezenţa lui. Iubirea de nume” – actantul liric este atras revărsând asupra lui suflare de iubire. îmbracă, aici, trei forme: visul de către o introspecţie a sinelui, sub Hiperbola întregeşte apoteotic un iubire, amintirea şi dorul. Nu există pavăza puterii interioare văzute ca o portret pe care l-am suspectat astfel un timp prezent al trăirii fizice a pasăre-călăuză (şi) de sorginte divină: printre rândurile poemelor anterioare: iubirii, de unde şi tonul melancolic al „o pasăre nevăzută mă poartă pe „M-am înălţat,/ am luat stelele-n poemelor. Iubirea devine uneori chiar aripi/ de zbor planat/ prin sinele meu./ palmă/ şi am suflat asupra lor iubire./ „neiubirea” şi nici marea, care îi Mi-am pierdut toate reperele./ Dar S-au înroşit albastru şi au foşnit a sugerează un posibil „noi” sortit pasărea mă îndrumă spre înalt” (Zbor mare/ […] În sufletul meu am ridicat nemuririi nu reuşeşte să-i zdruncine şoptit). altar neştiut iubirii/ şi mă închin lui” ideea sau dorinţa de cuplu firesc, Timpul care trece ucigând „vara” (Chemarea mării). Cerul este astfel bărbat-femeie (Cătălin-Cătălina, dacă poetului aduce cu el şi nişte unit în chip misterios cu marea, facem o paralelă cu „Luceafărul” răspunsuri, care justifică întoarcerea câştigătorul fiind poetul. eminescian). „Să aud,/ să simt,/ să pe dos a rosturilor naturii debusolate Ca şi criticul Ion Roşioru, miros,/ să gust” (Neiubirea) îşi strigă de retragerea – parcă în nicăieri! – a prefaţatorul cărţii, cred că Aurel el nevoia simţurilor. Încercările mării celei ce părea să stăpânească simultan Lăzăroiu ar trebui să-şi ia talentul în de a-i ostoi dorul omenesc, omul şi universul. Concluzia serios. autopropunându-se cu mai multă sau îndeamnă către acceptare şi Acestei prime irumperi poetice îi cu mai puţină discreţie, se repetă: resemnare, chiar dacă durerea se mai vor creşte vlăstare şi ele vor deveni, „Doar valul care venea spre mine/ conjugă încă la timpul prezent: „Şi cu siguranţă, puternice dacă vor fi şoptindu-şi dorul” (De Armindeni); atunci, în miez de toamnă,/ am înţeles stropite cu apa vie a Poeziei din care „mi-a fost alături: Marea./ Freamătul că vara a murit// [...] Am înţeles că se pare că a băut şi autorul ei a cântat iar pentru mine./ Un glas sunt o rană/ pe aripa unui zbor frânt „Castele[lor] de nisip”. amăgitor de sirenă chema...” dureros/ [...] Am înţeles că n-a mai

(Primăvară albă). Visul de iubire, rămas nimic” (N-a mai rămas DIANA DOBRIŢA BÎLEA exprimat sub forma unor dorinţe, nimic). Sfârşitul acesta pare să conţine imagini artistice frumoase şi cuprindă spaţiul „până la stele”, fapt

27

https://biblioteca-digitala.ro în „nebuloasa” poemului. Creionările tomnatice mângâie tristeţea, suspendă trecerea timpului: „Cu gene rimelate de ceaţă/ la jumătatea zile i aţipesc/ pe-o ... lacom, sacadat/ ele tremură ca rână întoarse dealurile/ într-o nesăbuită varga –/ de pe capul iubiţilor lor,/ vezi singurătate -/ lăuze se odihnesc” Doamne,/ un fir să nu cadă!/ Când (Târziu de toamnă). lumina ochilor îşi găsesc/ înaripate/ nu Mai multe poeme insistă în mai ating pământul/ toată căldura şi registrele foarte productive estetic ale lumina orbitoare/ soarele pe cer/ de la gravităţii melancolice şi împăcării ele o împrumută!” Poemul nuclear care senine cu Timpul. Trecutul şi viitorul dă titlul şi dictează arhitectonica este un „subiect deschis” de vizitat „şi volumului Călinei Trifan, Femeile în al nouălea cerc”. Amintirile sunt acte iubesc cum respiră (Editura Arc, 2011) de limpezire ale reliefului afectiv şi descoperă un eu triumfând asupra combustibil pentru imaginaţie: „Acum tuturor spaimelor, căderilor, sunt o femeie fără vârstă/ am foamea dezolărilor, pustiilor şi a altor stări potolită/ odată am ţinut în braţe întreg inhibatoare ale fiinţei. Acest eu are universul/ acum doar îl observ/ / de revelaţia combustiei interioare, se când mă ştiu uit de la mână pân la dezvăluie ca generator autonom de gură/ dar trupul meu n-a uitat nimic/ energie excedentară şi asistă cu sunt pergament mesopotamian/ bine ______încântare la miracolul propriei deveniri. tăbăcit/ / cu capul în nori am trăit/ vise mereu să fie prima/ într-o luptă inegală/ Trebuie spus că trăirea jubilativă este pe care nu le-ngăduiau nici regine/ galopul orelor mici/ o găsesc declanşată de scânteia care se aprinde acum cu cadavrele lor mincinoase/ mă împrospătând/ la botul cerului vinul/ de la aceeaşi vigoare afectivă hrănesc nu doar eu dar şi pe tine,/ mânată doar de dărnicie/ şi de nevoia interioară, „când”-ul este condiţionat cititorule!” (Subiect deschis) de-a se vesti/ poftim sub ochiul de alegerea „inimii”, factorul exterior Fără a avea miză tragică, dragostea este Domnului/ ca bătută în cuie/ de două având contribuţii colaterale. Femeia asociată morţii, fiind considerată la fel ori mai repede acum bate/ ca să pară iubind are conştiinţa deplină a de implacabilă: „Iubirile târzii sunt ca îndatorirea grea/ uşoară” (Inima). La enormului său potenţial de dăruire şi de vinul/ de Cabernet/ băut în vârful suprafaţă însă acestea prind contururi luare în posesie a lumii. Poemul degajă buzelor/ în loc să stingă setea/ mai tare grafice şi sonore rafinate. Confesiunea din plin bucuria de a trăi, nemărginita o aţâţă/ / după atâtea repetiţii/ trebuia trece grilele mediatoare ale discreţiei şi mulţumire existenţială, gratitudinea să stăpânim rolul perfect/ că nu era cuvintelor, sentimentele sunt decantate, atotcuprinzătoare faţă de Dumnezeu. totul în mâinile noastre/ am aflat în lăsând să se afişeze în versuri doar Iubirea ca stare de conştiinţă şi „canon” premieră -/ / să iubeşti şi să mori nu-i ecourile vieţii, iluziile sentimentelor, de urmat în viaţă, moarte şi poezie târziu/ niciodată” (Iubirile târzii). Cum satisfacţiile estetice: „dificilă muncă constituie inteligenţa spirituală a iubirea nu generează stări beatice, nici mai e şi tăcerea/ cu atât mai mult acum/ volumului. Desăvârşirea prin eros sentimentul tanatic nu invocă catastrofe când bătăile inimii/ au organizat conturează expresia poetică a lui: sufleteşti, rostogoliri în hău, decât pe flagrantul. ” (Flagrant) „Pentru că într-o zi/ trup al meu/ să nu alocuri: „Spaima bântuită de alte Deosebit de expresiv îmi pare seci ca un puţ părăsit/ mă topesc aici în spaime/ îmi pune cătuşe la picioare, pe lanţul de poeme-miniatură, ale căror sunete şi alinare/ şi ca-ntâia oară/ mâini/ aici în preajmă dar prea departe/ titluri punctează temele predilecte ale aparţin ultimului venit/ şi celui dintâi în îngerul meu taie frunză la câni/ / şi ea poeziei, iar textele dau formula lirică, zidire/ cărţile spun/ nu schimbi lumea se dă drept extazul meu/ fapt care nu se concentrată aforistic a trăirilor din temelii/ dacă ceri dragostea confirmă/ la întrevedere/ mă sugrumă/ sublimate. Înfăşurate într-o densă dovedită/ cu uneltele brute ale ca în visul de marţi spre luni/ chiar cu atmosferă tulburătoare, poemele dovezilor/ atomul explodează. / / De mâinile mele. ” (Într-o zi). Fantasmele modelează un lirism al fragilităţii şi când nu mai există/ dragoste în lume/ iubirii şi morţii se transformă în precarităţii fiinţei într-o lume în care patul fiinţei mele e al tău/ din zori „Comoara noastră de sentimente”, acea adie neantul. În acelaşi timp, eul liric până-n amurg/ din amurg până-n zori!” bogăţie vitală care irigă poemele cu îşi găseşte în iubire, în trăirea (Canon de dragoste). forţa, stabilitatea şi liniştea unui izvor voluptoasă a ei o poziţie transcendentă Încrederea că iubirea mişcă lumea adânc: „Bate într-un ritm/ care-o face care, dacă nu anulează, cel puţin umple – a femeii cel puţin – configurată puter- ______golurile existenţei, amână finalul. nic în aceste două texte programatice „Între două veşnicii” viaţa trebuie trăită rămâne substrat pentru toate poemele. ca o „călătorie în sine” agreabilă şi Însă sufletul are modulaţiile lui, semnificativă, nu ca o „destinaţie luminoase ori umbrite, şi este lăsat în precisă”. Iubirea şi dăruirea de sine libertatea de a alege felul în care să se creează marea iluzie a victoriei asupra manifeste. Preponderente sunt stările morţii, menţin respiraţia veşniciei. de elevaţie calmă, alimentate de Atenţie, a nu se consuma dintr-o înţelegerea că orice suferinţă îşi poate singură înghiţitură. Aceasta pare a fi găsi alinarea în contemplarea învăţătura şi poezia Călinei Trifan! ALIONA GRATI eliberatoare, în meditaţia reconfortantă, Livia Balu (detaliu)

28

https://biblioteca-digitala.ro exilaţi sub acoperişurile de ţiglă cărămizie/ valuri purpurii cu ochii neliniştitori/ unde uguiau mii de porumbei/ perdeaua albastră de Cartea de poezie anul din luna prusia a cerului s-a vălurit/ spre o săptămânii de ieri, sub semnătura lui seară tremurată de o boare de vânt Ioan Radu Văcărescu, a văzut lumina din senin/ peste noi prin ferestre tiparului la editura de prestigiu Tipo deschise/ încărcată cu miresme de Moldova din Iaşi, în anul 2012, în liliac/ dimineaţa a venit dinspre nord/ cadrul colecţiei OPERA OMNIA- primele noastre cuvinte au strălucit/ poezie contemporană, iniţiată de ca stropi de mirare/ părul ţi-era ud această editură. Poetul cu chipul unui de lumină/ te-am numit femeia cu Socrate modern, Ioan Radu tălpile de sare. Văcărescu, precizează în nota de la Stilul clasic, la care apelează din începutul cărţii că din cauza unui când în când, îi oferă poetului prilejul cuvânt, a unei propoziţii, a unei idei să jongleze cu măiestrie nedisimulată sau boarea de vânt a unei amintiri, ______cu literele şi cuvintele, oferind am pus poemele la grămadă, cum am de acoperişuri baroce vălurind/ ca o cititorului o punte de suflet către spus, pe lunile anului, rezultând astfel mare de lut cărămiziu/ învăluite în tainele poeziei adevărate: S-au dus o carte cu douăsprezece capitole, rotocoale de praf/ în ploi vineţii/ cu codanele cu sânii tari/ Ce m-au iubit fiecare purtând denumirea uneia pieţe ce se deschid în memorie ca numai o vară/ N-aveam ce să le dau dintre lunile anului, în ordinea lor paginile/ unui album cu ilustraţii în schimb/ Decât un cuib în lanul de firească, începând cu ianuarie. vechi şi apoi se opresc/ brusc la secară...S-au dus femeile cu mreaja După cum însuşi autorul o marginea unui pod antologic creaţă/ Ce m-au iubit o primăvară/ declară, fiecare poem al cărţii poate suspendat/ peste un petic de cer exilat N-aveam cu ce să le descânt/ Decât fi o lume, sau măcar o parte, mai pe pământ. cu ploaia caldă de afară mare sau infinitezimală, a acesteia, şi Lumea poetului, compusă din (Anotimpuri). tot el afirmă că lumea aceasta poate elementele la care m-am referit mai Subscriu la aprecierea lui Paul include familia, animalele dragi, sus, din reală devine o deziluzie, o Aretzu că „Lirismul lui Ioan Radu casa, grădina şi strada natală, lume încarcerată, plină de privaţiuni, Văcărescu se revarsă în valuri/ prietenii, Sibiul, locurile unde mă din care doar un Exil te mai poate voaluri de imagini, evaziv, simt bine, la munte sau în Bărăganul salva: astăzi s-a întors anotimpul/ în nestructurat, volatil, ilustrând o stare bănulescian, considerând, în ceea ce care ar fi trebuit iarăşi să intrăm/ contemplativă, melancolică şi mă priveşte, că Sibiul, oraşul său prin portalul de lumină dinspre libertăţile unei fantezii baroce”. Un natal, constituie un fel de axis mundi centru spre subarini/ la o întâlnire de argument sugestiv în acest sens îl al întregii economii a cărţii. taină şi melancolie/ am rămas prea constituie poemul Noiembrie, apărut Constatarea aceasta e confirmată puţini încât să ocupăm toate locurile/ în revista Euphorion din 11-12 chiar de poemul de început al ciclului din jurul statuii lui eminescu/ prea noiembrie-decembrie 2012: trage Ianuarie, intitulat Rătăcesc pe puţini pentru a bea tot vinul adunat/ obloanele bolţii luminate, doamne, străzile pustii ale Sibiului, ce se vadră după vadră în toţi aceşti ani acum,/ în clipa focului fraged al constituie într-o contemplare putrezi/ blândă privirea ne-ar fi fost/ arţarilor de aur,/ în clipa de suflet meditativă în miez de iarnă a oraşului aprigă cuvântarea şi cântarea/ bântuind pe coclaur,/ presară negrăit de frumos, oraş ce pare banal mângâind coame de lei tineri/ ferestrele cerului, doamne, cu scrum./ în timpul unei plimbări nocturne, dar asmuţind ciobăneşti mioritici contra trage perdelele peste crâng, doamne, banalitatea nu exclude acea stare de destinului potrivnic/ amintind pe îndată,/ în clipa fulgerelor calme ale graţie cu efectul ei binecunoscut fiecare dintre cei exilaţi/ departe într- mestecenilor de-argint,/ în clipa când asupra poeţilor, şi anume scrierea o europă tristă/ într-o ţară sau alta/ jarul toamne-i alint,/ închide porţile unor poezii de mare încărcătură astăzi toate orologiile oraşului amurgului, doamne, cu lacrimi de emoţională: rătăcesc pe străzi după imperial/ s-au prăbuşit în infern. tată./ trage draperiile noiembrice, sărbători/ când oraşul e golit de Poemele de dragoste dau cărţii doamne, grele,/ în clipa miezului oameni şi încărcat/ de amintirea un contur liric de o frumuseţe aparte, frânt al gorunilor de piatră,/ în clipa paşilor care i-au dospit caldarâmul/ iubirea, cu toate meandrele ei, fiind când jarul e coclaur pe vatră,/ cu aura marilor utopii/ atunci e materializată în adevărate bijuterii închide-mi, doamne, ochii, cu tăciuni negrăit de frumos/ scufundat până la literare, poezia Ferestre deschise de pe stele./ să nu vezi cum ard, glezne/ în troiene de gheaţă (parcă o transfigurare a poemului În doamne, vâlvătaie de seu,/ pădurile transparentă/ ca lumina de miere a luna lui Marte scris de N. Stănescu), primare ale bietului suflet al meu. ochilor ei de demult/ umbriţi doar de fiind un exemplu mai mult decât Fii binevenit, cititorule, în lumea fragede melancolii. grăitor în acest sens: Părul ţi-era ud cu douăsprezece luni a poetului Ioan Pe acelaşi plan contemplativ al de lumină/ stăteam în camera scundă/ Radu Văcărescu, o lume a poeziei oraşului de suflet se situează poemul în faţa ferestrelor deschise spre fără cusur, sinceră şi caldă ca Privind: Privind conturul zvelt exilat/ cartierul baroc/ priveam liniştea lacrimile cerului în creştetul verii. pe străzile întortocheate fără nume/ aşternută pe zidurile de var/ respiram ILIE GORJAN cu case şi ferestre ferecate/ în umbră odată cu fiinţa oraşului imperial/

29

https://biblioteca-digitala.ro moși,/ a distilării nervului lor,/ pentru sanctuare de copii sănătoși.../ Ţară a poetului tânăr/ care se naște, trăiește și moare,/ a poeziei, care pur și simplu sălășluiește aici,/ nenăscută și nemuritoare.”. Ce mare vers! Poezie nenăscută și nemuritoare, care pur și Am în față două cărți venite simplu sălășluiește aici! Să însemne foarte repede din Târnăveni la că tot ce e născut e și muritor? Nimic Chișinău. De la poetul și eseistul mai adevărat decât aceasta! De la Răzvan Ducan. Trebuie să spun că pe căderea protopărinților noștri în păcat, vremea comuniștilor clasici, până la noi, urmașii lor, am devenit născuți și 1987, corespondam cu o fată de la muritori, nedorind pur și simplu să Adămuș, localitate apropiată sălășluim pe aici, dar chiar să trăim, Târnăvenilor lui Răzvan Ducan. Eu altfel spus: să o ținem într-un eram proaspăt cetățean sovietic și continuu huzur pământesc! socialist, ea - numai cetățean al Prea multa Europă, spune României Socialiste. Scrisorile autorul, aduce uitarea de patrie, și de noastre, parfumate de florile uscate „strămoșii daci, care se aruncau în ______din ele, numai foarte subțiri fiind erau sulițe,/ iar urmașii lor se aruncă în inactualitate cronică. A bătut pe la admise de vameșii extrem de vigilenți card-uri...”, prea multa ospitalitate mai multe uși, iar diagnosticul final și din U.R.S.S. și R.S.R. Discurile cu este „egală cu prostia”, fiindcă unanim a fost că Răzvan Ducan este muzică românească și cărțile erau „românul dă străinului și cheia de la bolnav (grav bolnav-zicem noi) de returnate, fără nici o explicație, cât de cămară” (vezi Poveste mică), gazda Ardeal. „Ardealul mi-e boală/ Și cât plauzibilă. Acei ani au trecut. trezindu-se dată „din casă afară” de antidot, mereu”, le-a spus poetul, Acum cărțile vin în două zile la oaspetele lăcomos. fiindcă medicii erau neputincioși în Chișinău. Nu ca pe timpuri. Doar că La capitolul: învățăminte stabilirea unui tratament eficient și de acum ele vin să ne copleșească prin istorice suntem cei mai săraci, n-am durată. Ardealul e boală și leac, mesaje de mare larghețe sufletească însușit nici o lecţie, pildele (și cele Eminescu e boală și leac, Carpații tot mai rar. biblice, adăugăm noi) ne sunt străine, sunt boală și leac, viață și moarte, și Volumele de poezii „Torna, toți râvnim să fim înmormântați în iarăși Viață pe moarte călcând la a Torna” și „Poporul de proști versus cavourile de lux din capitală și numai doua venire a Mântuitorului nostru! Eminescu” sunt scrise sub același, poetul Răzvan Ducan îi blestemă pe Nici morții, că sunt morți, nu unic, drapel. Al Poeziei rare, pe cale cei ce nu-i vor respecta testamentul au tihnă în România! Ei au ajuns “să- de dispariție din toate Româniile de de a-l înmormânta la... Târnăveni. și sape alte morminte”, pentru că „le Azi. Prima carte, apărută la Editura Inima lui Iancu clopot este, ne este tras pămîntul de sub picioare” și VATRA VECHE din Tîrgu-Mureș, convinge poetul, care bate mai mult lor. Poemul “Egal 1 decembrie 1918” este dedicată Centenarului Unirii, în gol, deoarece oștenii sunt muți și poate fi citat integral, el constituindu- serbat în 2018. Parcă a fi comemorat surzi la chemările inimii lui. Poetul a se dintr-o columnă infinită de fapte, ori deplîns, datorită veșnicei neuniri fost și la medici, din cauza unor nume și ani, care au pregătit ziua de 1 la români, ar fi mai corect spus și colegi de condei, care îl suspectau de decembrie 1918. O cohortă de scris. ______evenimente pentru o zi cât o Istorie a În prefața volumului redutabilul unui neam înfrățit din nou și din nou poet și critic literar român, Nicolae și numai pentru o vreme. “Plânsu-mi- Băciuț, evidențiază “sentimentul sa, râsu-mi-sa” reprezintă starea de românesc al ființei”, pe care avîndu-l, spirit a poetului în fața ticăloșiei celor Răzvan Ducan „elogiază valorile mulți și muți. Durerea sufletului său fundamentale ale unei identități, fapt nu și-o poate alina decît în cântecul ce poate fi taxat ca un act de mare strigat în picioare, sub tricolorul care curaj, de îndrăzneală, de sfidare a este „a opta minune a Lumii”. La prejudecăților de orice fel.”. Limba sfârșitul cărţii, autorul are o Română, Alba cea Iulia, Curbura rugăminte pentru cititori, care sună Carpaților, 1 decembrie 1918, aşa: „Vă rog, vă rog din suflet:/ Nu Mureșul, Târnava, Horea, Ardealul, daţi ţara pe mâna mea,/ fiindcă s-ar Prutul, Avram Iancu, Tricolorul, putea să o strâng aşa tare la piept/ Dacia -sunt doar o parte din temele încît să o sufoc din prea multă abordate de poetul revoltat, adică adoraţie,/ precum o fac cu copiii lor neindiferent față de atrocitățile la care lăuzele,/ la care li s-a vărsat laptele este martor supus mărețul și bietul iubirii în sânge”. Ce neam mai popor român din mileniul trei. Vă suntem şi noi, românii! Poetul ne-a rog, Acultați inima, pe post de clopot, rugat să nu-i dăm ţara (nu cu → a poetului: „Ţară a forărilor TRAIAN VASILCĂU necondiționate/ până la zăcăminte de

30

https://biblioteca-digitala.ro majusculă şi are dreptate) pe mâna lui Autorul reconstituie firul vieţii lui şi ei l-au ascultat, şi au dat-o pe mâna Eminescu, pas cu pas. Bucureşti, Iaşi, străinilor, care poartă cîte 3-4-5 Ipoteşti, Răşinari, Târgu-Mureş, Blaj, prenume în paşaport şi nici măcar o Viena, Berlin, Odesa şi Bellu - iată un inimă-clopot în piept, precum Iancu! pelerinaj poetic ce ni-l readuce în actualitate pe cel Neplecat vreodată * din ea. Un veşnic trăitor în chirie... „Acolo, unde se lăsa ghilotinat,/ De ... În cartea “Poporul de proşti argintul moale al lunii pline,/ Din versus Eminescu”, poetul Răzvan spatele unei oglinzi de visat.../ Aştrii Ducan şi-a revăzut şi adăugit un i-au fost sigură casă de reverie,/ crâng de stări fireşti pentru cei vii şi Nimic al lui pe pământ,/ Mereu şi improprii celor morţi, tot mai mulţi mereu în chirie.”. Om şi, totuşi, de la 1989 încoace. „Văzut-a nevederea,/ Auzit-a Apărută la aceeaşi elegantă neauzitul,/ Spus-a nemaispusele,/ editură, VATRA VECHE, şi prefaţată Netăinuindu-ne/ Ce fuse tăinuitul...”. de eminescologul de la Ipoteşti, Înrudit cu schimonahiile Valentin Coşereanu, cartea însumează Fevronia, Sofia şi Olimpiada Iuraşcu, poezii scrise în perioada 2013-2015. toate surori de-ale mamei sale, dar şi E o Viaţă a lui Mihai Eminescu, cu alţi doi fii şi unchi ai familiei începând cu Naşterea pământească şi Iuraşcu, care au fost arhimandritul sfârşind cu Nesfârşirea Poetului. Cine Iachint şi monahul Calinic, Poetul nu a fost el şi cine suntem noi? - iată o singură dată a poposit la chiliile două întrebări în una singură, la care acestora, unde se îndeletnicea cu Dacă vom crede că viața noastră (întrebare) vine să răspundă tot cititul şi scrisul (Patericul românesc, evoluează în ,,CERCURI Răzvan Ducan. de Ioanichie Bălan, pg.484-485). CONCENTRICE”, atunci ne aflăm în Proştii suntem noi, care nu se ştie Nu peste mult timp, datorită fața unei cărți de poezie scrise cu de l-om fi meritat vreodată pe mergerii sale pe la sfintele ctitorii, sufletul poetei pentru sufletul nostru Eminescu. Noi l-am condamnat, noi “Credinţa lui zugrăvea biserici.../ Şi cel întinat de-acum cu toate păcatele l-am executat, noi l-am îngropat şi el boteza în cristelniţa firii,/ Rază cu lumii, pe care domnia sa vrea să-l noi l-am uitat. rază, nemărginirea...”. lecuiască, să-l mângâie, să-l trezească Greşesc cu ceva, când fac o Poezia “La bronzul numit la viață prin forța cuvântului său, excursie în amintirile românităţii din Eminescu” trebuie să fie incrustată pe picurat în forma unui vers matur, mine şi conchid că proşti am fost şi inima fiecărui român, cuvînt în elaborat, care are multă distincție, proşti am rămas? cuvînt. Şi apoi „să se tacă, cum nu s- dovada unei culturi vaste, temeinice, Acelaşi neam al nevoii şi-al a mai tăcut”, zice Răzvan Ducan, şi care înnobilează harul și darul primit sugrumării aproapelui ce ne iubeşte tot el continuă că „doar în tăcere de la celest pentru al împărți cu sau ba. O cruce imensă, urcând până Eminescu,/ Viitorul, ne vorbeşte din generozitate cititorilor ei. la cer, pe care sunt scrise nume de trecut”. Fiecare poezie are o temă martiri răstigniţi de noi înşine, dintr-o Poezia „La Eminescu apelează” distinctă, pe care poeta o dezvoltă nelămurită, istoriceşte vorbind, trebuie să fie ca un sărut lăsat frumos, armonios, purtându-ne pe căi prostie. autograf pe chipul iubitei. numai de ea știute pentru a ne Eminescu este, fără îndoială, în Poezia „Teii” este emblematică, dezgheța sufletul, pentru a ne înaripa acest sens, un crucificat! Din care, prin ideea inedită ce o conţine: „Teii gândul, pentru a ne înfiora simțurile ruginite, cuiele nu au fost scoase nici ar trebui scoşi din rândul copacilor/ și a ne face să trăim o fărâmă de timp azi. Cuvintele lui buciumă şi Şi trecuţi în rândul sfinţilor,/ Pentru în afara acestor timpuri, pe care, nu sângerează, tăcerea lui poartă cunună minunile înfăptuite la ceasul de puține ori noi ni le facem singuri și de spini, iar ulciorul suferinţelor, din înfloririi,/ În sufletele copiilor şi ale ni le merităm din plin. care bea, n-are capăt. părinţilor.// Teii ar trebui canonizaţi În multe din poeziile sale apar Despre un rege ce-a ajuns de urgenţă/ Şi trecuţi cu roşu în figuri emblematice ale unui trecut sufleor scrie Răzvan Ducan, despre calendar...”. glorios din istoria umanității, tocmai „Actorul anonim,/ ce nu primeşte Fiecare poem de-al lui Răzvan pentru a sublinia, prin comparație, flori,/ dar joacă toată piesa,/ din Ducan este cutremurare. De aici măreția acelei lumi trecute prea ușor cuşca de sufleor”. Poetul aude paşii culegem şi o cugetare eternă: „Cititul în uitare, față de urâțenia celei de lui Eminescu prin Târnăveni, ” un e rugăciune,/ recititul e spovedanie”. astăzi, lipsită de idealuri, de simțire, oraş de provincie, amirosind a tei,” Şi nemaiavând nimic să adaug la de speranțe spre mai binele tuturor. dar şi a Veşnicie, zicem noi. Uitaţi- această trecere prin eminescienele În altele, Viorica Șutu își vă, numai ce vers memorabil, de toată privelişti de totdeauna, închei tot cu etalează în fața ochilor minții noastre frumuseţea, izvodeşte poetul : ”Avea versurile lui Răzvan Ducan, care sună toate trăirile și visele sale îndreptate dulap pentru Goethe şi Heine,/ Unde aşa: „El (Eminescu—n.n.) este cel ce spre frumosul și umanul din noi, poliţe cu cărţi, pe post de pereţi,/ este, el este cel ce trebuia să fie/ şi a înfiorându-și versul pentru a ne Ţineau cerul propriei vieţi.”. Nu sunt fost trimis la noi!/ în vecii vecilor,/ şi înfiora inimile, pentru a ne aduce nici pe departe unicele din volum. pentru vecii vecilor,/ Emin!”. MIRCEA DORIN ISTRATE

31

https://biblioteca-digitala.ro aminte că suntem oameni cu și alină, bună de citit seara pentru a ne sentimente și trăiri ce trebuie a fi prelungi trăirile în visul nopții și a ne îndreptate spre frumos, bunătate, ferici măcar acolo clipita bucuriei. E iertare, cu vise ce trebuie înălțate spre de la sine înțeles că Viorica Șutu își a ne înălța spiritual, cu speranțe ce scrie singură acum neuitarea noastră trebuie duse până la capăt pentru a nu și a celor ce vin după noi, despre ea și pierde esența umanului din noi. despre urma pe care o va lăsa în Din cuprinsul acestei frumoase literatură. Citindu-i înaripatul vers o cărți ne putem alege ce vrem, poezii veți citi pe ea și veți fi mereu umbra de dragoste care ne răscolesc gândurilor sale. amintirile ducându-ne în lumea Așa am gândit eu, un împătimit preacuratului și al simțământului care cititor de poezie, atunci când mi-am a fost odată, dar care mai trăiește încă plimbat sufletul și ochii peste în neuitare undeva în țandără de gând versurile poeziei sale. frumos, tăinuit acolo cu grijă spre a-l feri de întinare; poezii patriotice care fac apel la măreția trecutului nostru pentru a ne da puterea de a dezrobi sufletul din robia lașităților noastre ______care ne-au îndepărtat de neam și țară, Stejărel Ionescu dă dovadă de nu e vin rozé, / e moartea noastră dezunindu-ne, sărăcindu-ne de temeritate când îmbrățișează ideea de ancestrală”), femeia – lumină sentimente și trăirile care țin în a scrie un volum de versuri pe o temă („atuncea doar începe să lumine, / nepierire vița neamului românesc. anume. Dacă Raul Bribete a publicat beția mea de catifea”), femeia – O remarcă aparte pentru poe- de curând un volum de versuri pe diavol („coastă de drac e, nu de om”), ziile cu tentă religioasă, atât de curat tema casei, Stejărel Ionescu se femeia – mister („vin necunoscut”), și cu sinceră trăire exprimate, în care apropie de o altă temă dragă omului, femeia – închipuire („femeie, poeta subliniază ideea că fără dragos- și anume vinul (Esență de vin e închipuire pură / văzută-n vinul din te, fără iertare, fără smerenie nu ne femeia, Editura Inspirescu, Satu pahar”), Vinul însoțește omul în toate putem apropia unii de alții și nici de Mare, 2018). Majoritatea poemelor etapele vieții, de la naștere până la Dumnezeire, nu ne putem schimba în incluse în acest volum au rimă, dar moarte, făcând chiar trecerea de la bine, nu putem merge mai departe, nu autorul nu respectă cu strictețe viață spre moarte, spre o altă viață suntem ceea ce s-a dorit a fi de către regulile clasicismului, preferând o („pe mine mă îngropați / cu o creator. La fel sunt și poeziile care îi anume libertate („destinu-i rebel când damigeană plină / din vinul meu de întorc gândul poetei spre timpul mă caută / se preschimbă în apă tot saț / și-l beau când n-am lumină”). copilărie, în acea lume fără de griji, vinul / și mă ascunde de soartă, / Dar este și prilej de aducere aminte fără de nevoi, plină de toată destinul”). Nu se poate bea vin când („de-l bei încet îi sorbi veninul, / te frumusețea unei fericite copilării. Aici nu e în preajmă nicio femeie, așa cum pierzi cu el în neuitare”), ori de uitare, cuvântul este vis și vibrație nu există nici erotism dacă vinul după caz („și o să-mi uit în noapte sufletească, lacrimă de suflet pentru lipsește. Este firească așadar existența, / când voi goli din nou ceva de preț pierdut pentru totdeauna, comparația dintre vin și femeie. paharul”), dar și de trăire la maximum un fuior de fum care s-a ridicat spre Întâlnim femeia-vin („pe femeia din a clipei („și sorb o clipă de trăire / din tăriile cerești unde ne va aștepta să-l cupă o beau / ruină și amar”), femeia pomul de la geam”). Vinul depășește retrăim iară când vom fi veșnicie. – esență de vin („esența lui, femei granițele timpului, făcând totul posi- Am spus și o repet, această bălaie / când viața este de altoi”), dar bil („și vieții am să-i fac o diagramă / carte, ca și celelalte de până acum ale și femeia – cal („iubirea ta, femeie- pe care am să o pun la crâșma din autoarei, ne arătă că suntem în fața cal”), femeia – timp („femeia-i timp Lipscani”). Autorul reușește să creio- unei ființe deosebit de sensibile, pe ce se declină / în prapuri duși la neze o atmosferă de suspans, presăra- care viața, cu toate cele rele și bune cununie”), femeia – moarte („femeia tă cu imagini viguroase, surprinzătoa- ale sale, a încercat-o din plin, ______re („graniți de hărți”; „într-un salon în îmblânzindu-i sufletul, făcându-l care mai dansau scheletele, / la balul parcă prea iertător uneori cu toți și cu nepereche”; „prin cimitire s-au trezit toate relele lumii care s-au abătut și morții, / crezând că vinul tău, feme- asupra ei. Poate că de aici vine ie, e de vină”). Volumul de față e un căldura poeziei, smerenia cuvântului strigăt al bucuriei de a trăi, de a savu- ei care nu jignește și nu supără ra intens fiecare moment, dincolo de niciodată pe nimeni, visul și visare durere și suferință. Pentru că omul într-o lume mai bună, mai umană, trebuie să fie înarmat în permanență mai aplecată spre înțelegere, spre cu speranță („înfrigurată speranță în iubire și iertare, spre frumosul pe care spânzur de stele / hlamidă de oaie în îl merităm ca ființe de lumină putred mormânt”). Stejărel Ionescu trăitoare ce suntem aici. este curajos, dar și inegal cu sine Iată așadar o carte frumoasă ca însuși. sufletul autoarei, o carte care mângâie Livia Balu DANIEL LUCA

32

https://biblioteca-digitala.ro Omului, în clipe de linişte sufletească, poate şi de melancolie, îi vin în minte: întâmplări, mai mult sau

mai puţin plăcute, amintiri din Acesta este titlul cărţii de poezii, copilărie, din viaţa de familie etc. şi recent apărută, semnată de poeta care îi luminează existenţa de moment, MARIA STURDZA CLOPOTARU la să realizeze cine este şi unde a ajuns, Editura SemnE, Bucureşti, 2017, cu o autoarea destăinuindu-se: ,,(…) ghizii prefaţă realizată de scriitorul Adrian mei spirituali/ de ranguri diferite/ ce îmi Lesenciuc, Preşedintele Filialei Braşov veghează Calea/ la şcoală pe Pământ/ a Uniunii Scriitorilor din România. ca-n trecerea lumească/ să nu uit cine Autoarea, pe parcursul volumului sunt/ şi am ales Lumina/ că din Lumină Am ales lumina, nu se referă la acel vin/ la fel ca fraţii mei/ sunt un Copil complex de radiaţii emise de corpuri Divin” ( Ghizii spirituali). Jules Verne incandescente care impresionează spunea: (citez aproximativ) ,,un lucru ochiul omenesc, ci face referire, ne pe care şi-l imaginează cineva astăzi, prezintă într-un mod original, poetic: mâine poate fi realizat de un altul.” În lumina gândului, a spiritului, lumina poezia Jocul cosmic, poeta Maria iubirii, Lumina Marelui Spirit Creator, Sturdza Clopotaru, aminteşte de lumina Luminii sau lumina fiecăruia Merkaba, care, conform informaţiei pe dintre noi. Cartea de faţă conţine două care am extras-o de pe internet, este o ______capitole: Călătorind în lumină şi metodă de propulsie anti-gravitaţională sunt). În această carte poeta trece prin Valsând printre fluturi, însumând în şi un vehicul de călătorie spaţiu-timp, diferite stări sufleteşti, de la pesimism total 70 de poezii, uşor de citit, nu descrisă la şcoala misterelor faraonului la optimism, şi ce este foarte interesant foloseşte expresii licenţioase, eliminând Akhunaton, aşadar autoarea mergând cu e că transmite cu uşurinţă aceste stări şi lungimile parazitare, asonanţele sau imaginaţia până acolo dă şi un sfat: cititorului: ,,un vânt nebun aleargă comparaţiile ieşite din comun. Poeta, ,,(…) în jocul cosmic suflete grăbit/ zarea/ şi norii-n vuiet se frământă/ născută pe data de 7 august 1961 pe prin tine te înalţi sau te extinzi/ dar aduce frigul şi schimbarea/ suflarea meleaguri ieşene, plecând, apoi, la lasă-n urmă gânduri măşti oglinzi/ şi- toată se-nspăimântă” (Zvon de toamnă), Braşov, unde a şi publicat primele acceptă-ţi Spiritul Înalt drept muză/ apoi se reculege în locul de veci al creaţii literare, este şi o pictoriţă Lumina şi Iubirea far şi călăuză”. părinţilor: ,,(…) când ating mormântul talentată, iar în decursul anilor a Mergând cu imaginaţia şi mai departe, părinţilor mei/ îmi zvâcneşte pieptul şi organizat mai multe expoziţii personale. poeta este optimistă, nicicând nu vom fi mi-s ochii grei/ mă apasă dorul dar mă Se vede că a studiat taoismul din pierduţi: ,,(…) sufletele noastre-sfere rog sperând/ c-au ajuns la Domnul filosofia religiei chineze, devenind, solare/ vor inunda Universul/ atunci din tăcuţi rând pe rând” (La mormântul chiar, dumneaei TAO: ,,(…) atunci într- Sălaşul Luminii/ Dumnezeu va surâde” părinţilor mei). o alchimie subtilă/ din lăcaşul de taină (Marele zăgaz). Oricât de bine ar fi prin alte părţi, dar al eternităţii din mine/ floarea de aur/ Poeta aduce, din nou, pe parcursul locurile copilăriei rămân neuitate, omul şi-a deschis larg petalele sacre/ cărţii, un elogiu mamei, fiinţei dragi: doreşte să le revadă sau să se întoarcă sorbindu-i cu bucurie nectarul/ am ,,(…) doar o mamă ştie/ că izvorât din pentru totdeauna, iar poeta, autoarea devenit una cu TAO” (Nectarul florii căldura sufletului ei/ copilul nu are acestei cărţi nu face excepţie: ,,mi-e dor de aur). Călătoria întru spirit pe Calea vârstă/ el poartă în matricea luminii/ de înserarea şi mi-e dor de acasă/ de Luminii prezintă atâtea semne de surâsul Veşniciei/ şi este viaţă din Muntele Tâmpa scânteind în apus/ în întrebare, încât generaţia actuală, cred Viaţă/ precum lumina din Lumină” irizaţii sticloase de galben mov/ şi mi-e că, nu va găsi răspuns la toate (Lapte de nuferi). Maria Sturdza dor de acasă/ mi-e dor de Braşov (Mi-e necunoscutele, însă: ,,rămâi o clipă Clopotaru având un câmp larg de dor de Braşov). tăcut/ şi îngerul păcii/ îţi va deschide manifestare poetică abordează în Maria Sturdza Clopotaru ne una câte una/ rogvaivele porţi ale această carte atât versul alb, cânt şi cel asigură, la sfârşitul cărţii, că-şi va cunoaşterii divine/ când vei ajunge la clasic, exprimându-şi trăirea, sub revărsa şi în viitor gândurile, Poarta cea Mare” (Conştiinţa semnul luminii, şi prin sonet: ,, (…) sentimentele şi trăirile către noi, vibratorie). iubirea fremătă când vine/ i-aud cititorii: ,,(…) conectat la/ Oceanul Poetei, parcurgând calea Luminii, chemarea-n depărtare/ ca spuma valului Iubirii/ mi-e sufletul/ ca un pom îi vine în minte, la fel ca oricărui dintre de mare/ la piept se sparge în suspine/ înflorit/ din el/ spre voi îmi revărs/ noi, chipul mamei sale, plecată spre în dulci fiori un gând tresare/ o petale de flori/ în cuvinte” (Primăvara cele veşnice, evocând: ,,(…) Lumină recunosc valsând în mine/ de poartă cuvintelor), iar mie mi-a fost dat să blajină/ din privirile mamei/ îmi chipul tău mi-e bine/ că primăveri citesc această carte: AM ALES aminteşte de Raiul pierdut/ de Chipul ascunde-n floare” (Chemare). Iubirea, LUMINA, tocmai în Săptămâna Mare, Iubirii de la-nceput/ ce-l poartă Lumina/ veşnica iubire este în atenţia autoarei, când aşteptam cu pioşenie Lumina cea în Slavă” (Lumina blajină). Fiecare nici nu se putea altfel, dânsa fiind o Sfântă a Învierii Domnului Iisus dintre noi suntem Lumină, după cum fiinţă deosebit de sensibilă: ,,(…) când Hristos. Nimic nu este întâmplător, evocă autoarea: ,,(…) când atenţia sunt scânteie şi Dumnezeire/ Lumina după cum se dovedeşte. Felicitări divină/ o laşi să asculte în taină/ Imnul din mine şi din tine/ e binecuvântarea autoarei, să-i fie calea vieţii veşnic Sacru al Spiritului/ atunci vei şti Graţiei Divine/ tăcut se manifestă prin luminată! negreşit/ că şi tu eşti Lumină/ parte din Iubire/ iubeşte-mă aşa cum sunt/ şi tu VASILE LARCO Fiinţa divină” (Şi tu eşti lumină). eşti pentru mine darul sfânt” (Aşa cum

33

https://biblioteca-digitala.ro mai dau ora exactă.” (Focul de pe dealuri). Sau: „Dar drumul mi se

pare lung/ Coboară-n văi şi urcă-n Poetul Ion Minulescu ar fi spus deal,/ Puţine clipe mai ajung/ despre poemele lui Valer Popean că Eternitate în Ardeal.” (Leac la sfârşit sunt „Romanţe pentru mai târziu”, iar de veac). poetul rus, americanizat, Evgheni Şi totuşi, cartea e una de iubire, Evtuşenko, că sunt poeme de „Miere sentimentul răzbind în cea mai mare târzie”. Şi cred că amândoi ar fi avut parte a versurile: „Am vrut să te mo- dreptate, de parcă s-ar fi înţeles, delez/ cum visul meu te vrea/ dar m- fiindcă Valer Popean are prin această am oprit speriat:/ erai perfectă...” carte (Oglinzi paralele, Ed. Vatra (Am vrut). Ca să spună: „Orizontul veche, 2018) zvâcniri târzii de speranţei/ îl voi găsi/ înăuntrul inimii orgoliu, de parcă şi-ar fi adus aminte tale...”(Orizontul speranţei). Iubirea că îi este dator lui Dumnezeu pentru faţă de femeie (de o anumită femeie), talanţii primiţi. Şi cum lui Dumnezeu regretul de a nu mai fi ceea ce a fost, nu trebuie să-i rămâi dator, acesta dă cu tot ce a însemnat aceasta (amin- pe repede-nainte, încercând să teşte şi de Sânziene, de Marea Neagră recupereze acum, la anii maturităţii ______văzută, probabil, albă în anii tinere- depline, ceea ce a pierdut la anii pe o carte”. Desigur, Valer Popean o ţii), obsesia timpului etc. sunt tot atâ- tinereţii divine. Spun aceasta, spune altfel, dar în aceeaşi notă: ”Am tea subiecte, ce se completează reci- deoarece am constatat că doar de înălţat în mine un Univers de proc, dând un anumit „rotund” cărţii. foarte puţini ani scrie cu frenezie. În gânduri/ Par răstignite-n clipe, Valer Popean este un romantic toată viaţa lui literară, de când a fost pierdute fără rost,/ Le-am adunat în incurabil, marea majoritate a poeziilor orbit de poezie ca de lumina flăcării carte, le-am aşezat în rânduri,/ Voind lui, cu foarte mici excepţii, respiră de la sudură, din anii juni până acum, să spună lumii că eu pe-aici am fost.” acest sprit. Este un romantic întârziat acesta a scris în salturi, în marje (Am înălţat în mine). şi nu a spun ca şi cutumă sau formă inconstante de timp, fiind furat, Anii tineri sunt anii dulcei de reproş, ci ca o constatare de cititor. probabil, de necesităţile traiului nepăsări. Cu trecerea timpului, Ceea trebuie însă remarcat este faptul cotidian. Când şi-a amintit de sine şi conştientizăm valoarea timpului. că acesta încearcă mereu să se rescrie de sufletul său „nemângâiet” a scris, Pentru cei mai mulţi este târziu. şi să se reinventeze în aceste versuri când nu, nu. Singur găseşte motivaţia Pentru unii, poezia poate fi şi colac de romantice, versuri ce constituie, pe care o spune într-un vers: „Privesc salvare şi formă de terapie, de a mai surprinzător dar benefic, poli ai cum destinul se joacă cu mine...” reduce din povara conştientizării surprizelor. Greu anticipezi următorul (Oglinzi paralele). „marii treceri”: „Accept tăcut a pas, următorul vers, ceea ce face ca Majoritatea poemelor respiră timpului povară/ Şi simt cum mă poetul să aibă cu adevărat ceva de nostalgia unor ani, verbul la timpul învăluie încet/ Secundele acuma nu spus şi nu doar să facă karaoke trecut câştigând în titlurile poemelor mai zboară/ Se strâng pe rând în poetic, încercând, cum o fac mulţi şi în mentalul poetului, majoritatea slove de poet.” (Clipele durerii). Este alţii, fără chemare reală, să imite sufragiilor: Am dăruit o carte, Am o Resemnare-n verde viu, după cum poeţi valoroşi, ca reflexe târzii şi fost un călător, Am fost un trecător? sună unul din titlurile poemelor. neproductive ale propriilor lor lecturi. Am vrut, Am fost un greier sau titluri Verdele viu ar putea fi o culoare a Versurile sunt în formă clasică cu altfel concatenate, dar în aceeaşi notă speranţei, a regenerării, totuşi tind să rime împerechiate şi încrucişate. faţă de... „Amintirea paradisului”, cred că la autor are tot mirosul Nimic nou sub soare, din acest punct cum ar fi spus Cezar Ivănescu, pe nostalgiei, fiind din jocul copilăriei, de vedere. Întâlnim şi câteva poezii în când era „mai tânăr şi la trup curat”: ştiut sau mai puţin ştiut „Stop verde vers alb, dar şi câteva „replici” date Amintiri din perle false, Trecute viu”. de terţe persoane-poetese la poemele romanţe, Romanţă târzie, Minune Cei care trăiesc în cultul sale, aşa cum întâlnim inclusiv replici târzie, Târziu în noapte, Resemnare-n trecutului, cum e Valer Popean, au date la replici. Sunt mai mult mofturi, verde viu, Leac la sfârşit de veac etc. mereu tendinţa comparării cu dar se găsesc în „foaia de parcurs” a Sunt poduri spre trecut, ca o prezentul, prezent care, pus în cărţii, ca o voinţă de autor. Şi autorul certitudine a prezentului său: „Pe antiteză, este, voit sau real, unul care e suveran. poduri ce leagă trăiri răsfirate/ nu se ridică la nivelului timpului de Nichita Stănescu spunea că Păşesc cu sfială şi paşii mă poartă,/ altădată. A spus-o magistral şi „poezia este dimensiunea cea mai Pe-alei troienite pe timpuri uitate/ Eminescu în „Epigonii”. Valer curată pe care orice fiinţă umană o Prin gânduri pierdute în zare de Popean, acest suflet deschis spre are”. Dacă e să dăm crezare poetului soartă.” (Pod spre trecut). mare, cum se autointitulează într-un „Necuvintelor”,înseamnă că Valer Obsesia generală a poeţilor, cum poem, are nostalgii de toate culorile, Popean, prin aceste versuri, îşi că odată şi odată nu vor mai fi fizic pe inclusiv nostalgia unui Ardeal întoarce pe dos buzunarelor sufletului acest pământ, răvăşeşte sufletul propriu, pe care îl cultivă şi se pare lui, curat şi curăţat de lumina lumilor poetului care, asemenea lui Tudor că-i face bine: „Pe dealurile din sale interioare. Iată dimensiunea care Arghezi, e conştient că nu va lăsa Ardeal,/ nici norii nu se mai adună,/ îi dă putere de mers. după moarte „decât un nume adunat totul pare părăsit,/ doar clopotele RĂZVAN DUCAN

34

https://biblioteca-digitala.ro ordon, trezește-te azi, /căci mâine va fi mult /prea târziu !” Se pot semnala unele inegalități, Virgil Ciucă, un român american şi dar volumul rămâne remarcabil prin Poezia ca discurs moral și revendicare poemele mari, pe temele atât de dragi socială autorului rebel: “Filosofia nopții”, Poezia lui Virgil Ciucă (Execu- “Plânge frunză” ori “Scriu și strig în ția, Editura “Semne”, București, pustiu”, dar și altele asemeni. 2014) e un clar discurs politic, un act Tot în zona specificului auctorial revendicativ de o violență nemaiîn- trebuie așezate și un număr de poeme tâlnită în literatură noastră și, desigur, care preiau teme din registrul fabule- și un document psihologic, o fișă lor clasice precum “Mielul blând și identitară pentru un răzvrătit, patriot oaia bearcă”, “La hanul negustorilor exacerbat și răzbunător până la paro- de vise“, “ Zaganul “, ş.a. xism, un haiduc în lupta cu sistemul, În toate poemele caracteristice și înțelegând prin sistem ordinea chiar în cele cu subiecte fabulistice, planetară nedreaptă, coercitivă atât la se simte o amprenta argheziană care București, cât și la New York. putea veni din particularitatea iden- De altfel, Vurgil Ciucă e, deopo- titară a oltenismului, disiminat din- trivă, cetățean român și cetățean ame- colo de epoci istorice și de spațiu de ______rican (încă din anii ‘80), dar conștiin- afirmare. hist-apocaliptic întrupat de un distins ța planetară nu apasă asupra identității Poemul titular al volumului este, domn sobru, echilibrat, albit de vre- sale de român și de oltean, care luptă într-adevăr, un inflexibil manifest so- muri, care scrie versuri incendiare împotriva Guvernelor și dă cu barda cial, de o duritate extremă, nemai- oriunde pe planetă: București, New în Dumnezeu, pentru că este anarhist îantâlnită în poezia noastră. Poetul, de York, Forest Park, Biblioteca Metro- și ateu. altfel, se luptă, în toate textele, cu politană, Buzău, Oradea, sau își da- Poetul e dezamăgit de America, ideologii de toate culorile politice de tează un poem: București, 31 iulie America își spionează poporul căruia la începutul noului mileniu, cu toți 2014, Ora cinci fără opinci/Ceru-i sus îi acordă un înalt nivel de trai pentru demagogii vicleni care propovăduiesc pentru pitici, /Doamne, cât suntem de a-l ține în frâu cu pumnul în gură. deznaționalizarea și globalizarea ca mici !” Puterea mondială dă libertate cu soluții ale prosperității și fericirii Versuri de ateu, fără comentariu! lingurița, Satana și Sfântul au distrus pentru viitorul imprevizibil. Creația lui Virgil Ciucă, în planeta, România e în pragul dispari- În spiritul său dur, haiducesc, simplitatea și transparent ei, devine ției: “Securiști și securiste /Comuniști poetul pune la zid pe toți trădătorii de un “caz”, o excepție de la toate și comuniste/ Turnători și turnătoare/ țară și neam: „Tâlharilor ce ne-ați regulile poeziei patriotice, așa cum au Ați scos țară la vânzare )”. adus la sapă/Va execut prin tragere în fost asumate ele de la începuturile Autorul nu se simte urmașul Ro- țeapă !/ Elitelor ce ați trădat poporul/ speciei, în epoca pașoptistă. mei, ci e dac sută la sută, nu crede în Vă ciopârtesc cu barda și toporul ! // Autorul româno-american impu- politicieni, popi, diplomați și nici în Pe voi ce ne-ați adus la disperare /V- ne un fel de naționalism violent, afir- instituțiile lor. Autorul proclamă ma- am condamnat la ocnele de sare/ mat cu putere, în gură mare, adică nifeste incendiare, chemări la luptă, Prelații ce se vor deasupra legii/Îi voi printr-un discurs exploziv, fără la- declarații de război până când se va decapita – cum doreau regii ! / “ [….] crimi, pedepsitor pentru trădătorii de instaura o nouă Ordine socială și Pe președinții care ne dezbină /Am țară și neam. Nu există iertare, nu morală. să-i arunc în flăcări de benzină !/ Pe există scăpare pentru cei care și-au Uneori autorul descoperă și vo- senatorii care ne-au trădat/Îi execut în vândut indentitatea de român. Poetul cea cu adevărat poetică a unei ziua de Sabat// Pe cei care își doresc cheamă pe români “la arme“, așa cum asemenea dezlănţuiri apocaliptice și, “Ținut în izolare”/Îi voi trimite la o făcea și Eminescu într-un poem mai cel mai frecvent, imensele elanuri spânzurătoare/ Nu tolerez să mi se puțin cunoscut. distructive se apropie de discursul fure glia / Nu vreau să dezmembreze Dar poetul iese uneori din starea arghezian; “Nu mă tem de moarte, România // Netoţilor ce-ați denigrat o de tensiune naționalistă și scrie fru- chiar de mă iubește/ Cu vorbe deșarte țară / S-aveți pe suflet pietrele de moase poeme de dragoste, unele, im- nu mă amăgește.// Nu mă tem de moară !/Ş-am să-i ordon Celui ce va previzibil, chiar mai decoltate!.... Am Sfântul, căci mă știe bine, /Când vină /Să vă rezerve loc la ghilotină// spune chiar că Virgil Ciucă deține un colind pământul, El stă lângă mine.// Toți colportorii ce vor să dezmem- exersat spirit ludic și un profund simt Nu mă tem de dracul, că el sunt și eu/ breze /Sunt condamnați pe viață la- al umorului, care intervin cu frumoa- Mă place ortacul că cred ateu// Când nchisoare//Pedeapsa voastră fi-va o se rezultate pentru poezia care mai citeam scriptura din buche în buche povață/ Pentru aleșii iubitori de Piață iese din înfruntările devoratoare și /Toată făcătura apărea pe muche// La /În vecii vecilor să nu mai fie / Un gravitatea impunătoare și tensională. ce bun credința în divinitate /Când trădător în Sfânta Românie !” Volumul are un motto explicit patriotism-i un păcat de moarte ? (Nu Un asemenea ton patriotic care nu are un mesaj diferit de cel mă tem de moarte) răzbunător, poezia românească nu a transmis de imnul naţional al Româ- Privindu-l acum, la anii senectu- mai întâlnit niei : “Trezește-te popor român, / îți ții, nu poți să ghicești mesajul anar- AURELIU GOCI

35

https://biblioteca-digitala.ro barea, reînnoirea. Edificator e episodul călătoare de mii de ani!), discursul larg relatat, din scrierea care dă titlul capătă torsiuni agresive, de ură zvârlită cărţii, şi al cărei final este conclusiv dar pentru a provoca o reacție. lăsând locul de meditativ… ”Acedia” (Ed. Brumar, 2016) este “La întoarcerea acasã, Gherasim un astfel de volum, în care țesătura scoase din magazie, valiza lui de soldat inadaptării într-o dimensiune lipsită de – că alta nici nu avea – făcută dintr-un magia naturii protectoare se multiplică lemn trainic şi vopsită în verde, şi ajutat în straturi ale suferinței. Contextul e cel de nevastă-sa îşi aranjă de drum câteva contemporan, cu o poeticitate schimburi, cămăşi, două flanele şi trei cvasicoerentă, cu mituri răbufnind mai pieptare fãcute de ea, ciorapi şi două greu, pentru că există prea multă perechi de pantaloni. Mai puse acolo şi obiectualitate și tehnologie. Eul liric, în o oală mai micã, o lingurã, un cuţit, o ipostaza unei călăuze spre sine și spre stachină, (că nu se ştie ce găseşte pe- concretețe, se lasă cîntărit, recunoaște acolo, până se rostuieşte la casa lui). că e doar ”0,5” din vastitatea Creației Iar a doua zi, dis-de-dimineaţă, oferite ca spațiu ludic, ”completarea” ieşi cu dreptul din casa şi bătătura lui fiind sinonimă cu refacerea, pãrintească, asta ca să aibă noroc, să-i reclădirea existențială, pe care doar meargã bine în noua viaţă spre care se cuvântul o poate realiza. îndrepta.” (Om în intersecţie). Lumea artistului e o groapă, o Atunci când dramatism când nu cameră cu becul spart sau pântecele e, întotdeauna însă se iveşte ceva unui cal troian din care ies fantasmele notabil senzitiv, de pildă nostalgia care lui copleșitoare, precum: singurătatea, E doar o părere că ar exista cuprinde până la urmă pretutindeni în dublul adormit, școala-labirint ori drumuri care să nu se întâlnească. Fie şi rostul înţelegerii; îşi fac loc şi iluzia şi revenirea acasă a fiului rătăcitor. La din întâmplare, dacă nu programatic. deziluzia, umblate la toartă în demersul nivel intertextual, lecturile diverse sunt Două autostrăzi se tot îmbrăţişează pe cu tentă memorialistică sau/şi mai reinterpretate prin construirea unui alt câmpii până se pupă în văzul lumii, curând introspectivă. fel de a le spune, integrându-le în texte chiar şi două căi aeriene se urmăresc Mariana Pândaru este o poetă acide, pline de spuma esteticii urâtului ( una pe alta până ce un magnetism dedicată, care s-a încumetat însă la mai cu secvențe voit cam prea bolovănoase, nonfizic le atrage. toate genurile literare, iar aici se simte cum ar spune Arghezi). Ele spun Intersecţia e până la urmă necesitatea aprofundării trăirilor prin povestea unei sensibilități excesive și frumuseţea drumului, dilema din care descriptivitate generoasă, prin nelămurite care curge într-un timp se poate merge mai departe sau se însufleţirea locurilor laolaltă cu inaderent contingentului, lipsit de întâmplă oprirea definitivă. oamenii, faptele fiind la rândul lor bariere, de marginile blânde ale unui Iar a fi „Om în intersecţie”, e o crescute din condiţia de punctualitate, estuar. Ele se rostogolesc, îndurerate de raţiune a căutărilor chiar dacă în aceea de respiraţie. reproșuri și de neputințe, într-un somn neîndeplinite în impetuoase împliniri, în MARIAN DANIEL bâjbâitor și într-o trezie confuză, elocvenţe îndreptăţite spre statuare. reinterpretând gestualitatea sacră. Mariana Pândaru trăieşte febra când Pe alocuri, fronda e manieristă, dar fierbinte, când rece, a reconstrucţiei ea vine din răni multiple, nevindecate fiinţei prin însoţirea şi adeseori de prezent și reactivate prin spunere. În însuşirea personajelor trăitoare în esență, volumul impune un fel ironic, rânduri de carte. parodic și ludic de reinterpretare a Atunci când realitatea devine umanității staționar-comode care caută deloc îngăduitoare, chiar insuportabilă, doar un soi de lirică de budoar. Pentru agresivă, posibil imbecilă câteodată, că lumea ”n-a fost făcută din turtă avem precum autoarea, senzaţii perfect dulce”, remediul nu apare decât prin justificate. Cum de curând scriam eu în confesiunea unui revoltat, a unui dedicaţia unei cărţi, care nu a fost deloc cvasiînvins care așteaptă -și el!- pe plac aceea dedicaţia: „Destinul nu e protecția divină și remodelarea logic, destinul nu e corect, nu vreau posttehnologizare și depoleire de destin; prefer visul”. sensuri. Dar, după deschiderea pungii „Cred că e trist pentru un om să durerii, artistul pare că nu își va nu cunoască retragerea în vis. Cel care canaliza energia către un sine luminat, nu poate visa trăieşte într-o lume rigidă, ci către o revoltă continuă și într-un somn fără luminã, da-da, fără iscoditoare. lumină. În întunericul somnului, doar Este un volum scris iute, ca dintr-o visul e luminã, şi uneori culoare, Fronda e semnul incompatibilității suflare, prin coborâri concentrice în depinde de stare. Ai trăit vreodatã cu cu un tipar. Ea se definește printr-o concretul gestual-prezent și în sinele adevărat lumina visului? Se pare că nu. inadaptat care nu-și găsește locul cald, Ţi-ai robotizat întreaga viaţă, întreaga energie specială care izbește, râcâie, mușcă gratiile doar-doar se va produce pentru că refugiul în cuvinte se trăire. Mănânci, joci teatru, iubeşti, ca dovedește fragil. Pe de altă parte, este o un robot.” (Actorul). eliberarea. Când captivitatea e intr-un spațiu rupt de transcendent (sau carte plină de avertizări adresate brutal Oricare viaţă nevoieşte la schim- lumii ce intră, pe neștiute, în letargie. bare, fericită ori nefericită, cum o fi a- suficient de îndepărtat, încât ecourile să fie mai stinse decât rămășițele luminii MARIOARA NOVAC ceasta. Însuşi sensul vieţii fiind schim-

36

https://biblioteca-digitala.ro încercat să definească literatura, mereu termenul le-a scăpat, ceva alunecos în viața fiecăruia, cava miraculos care i-a atras și i-a respins Într-o vreme în care oamenii în același timp. Oameni sub povara comunică tot mai greu în mod direct unui destin contorsionat, atinși de har. unii cu alții, Maria-Daniela Pănăzan Cei mai mulți au definit criza și Monica Grosul ne invită la „un literaturii, o criză de sistem, una care pahar de vorbă” cu scriitori de azi. O generează opere capitale, mereu carte destul de bogată, 425 pagini, ne pierdute în pădurea de cărți. Relațiile prezintă gândurile, speranțele, interumane dintre scriitori au avut motivațiile, eșecurile, viața simplă a mereu de suferit, orgolii cu ștaif, celor care iubesc cartea și trăiesc marketing literar cu ardei iute, pentru mesajul ei. Cartea ca un act de barbarii care iau totul și ard locul pe curaj, ca o modalitate de a expia în unde au trecut. Oameni care au visat realitatea cuvintelor alese. Cartea ca o și oameni care au intrat cu bocancii în poveste despre oameni, despre viață visele lor. Treizeci de scriitori în și moarte, cartea ca o rană deschisă pe arenă**, sub colții întrebărilor, sub trupul acestui veac. săgețile destinului. Fiecare a răspuns Cele două ne alintă cu volumul generos, cu bucurie, acceptând că de dialoguri cu stil De vorbă cu ______soarta este unică și fiecare are o rețetă scriitori de azi*, apărut la Sibiu: noul val, din prima linie, amatori de secretă de „făcut” capodopere în Editura CronoLogia, 2018. experiment și urcați pe textul labirint. Cu un simț acut al lucrurilor buldozer, ei sunt cei care au știut să Cele două autoare țin să profunde, cele două au știut să treacă Iordanul și să ajungă în țara precizeze în Precuvântare: „În marea lanseze întrebări spre inima celor care promisă. Operele lor stau mărturie, majoritate, răspunsurile primite sunt scriu despre faptele oamenilor în timp viața lor este o pată de culoare într-o adevărate lecții deschise prin și anotimp. Unul dintre cei atinși de lume gri, cuvintele lor au energia care intermediul cărora devenim martorii har, Ilie Rad, răspunzând întrebărilor mișcă munții și tandrețea de a tăcea în vremii, ai unor întâmplări și trăiri, afirma: „Stimată Doamnă profesoară hărmălaia globalizatoare. Au relevante nu doar pentru persoana în Maria-Daniela Pănăzan, stimată slăbiciuni, nu sunt perfecți, dar sunt cauză, ci pentru un întreg climatul Doamnă profesoară Monica Grosu, punctuali la întâlnirea cu miracolul istoric și cultural” (p. 5). vă felicit, în primul rând, pentru din cuvinte. S-au păstrat aceleași întrebări inițiativa elaborării acestei cărți. Ea Ei au trăit în epoci diferite, au pentru fiecare scriitor, există o mi se pare cu atât mai valoroasă cu cunoscut sărăcia, au căutat drumul continuitate a valorilor literare care se cât, din câte știu, Dvs. lucrați în corect. Ei și-au realizat doctoratele în transmite de la unul la altul ca într-un învățământul preuniversitar, cu un domenii exacte, au aprofundat o lume ritual de sărbătoare. program supraîncărcat, cu ore de a frumosului, o lume a ideilor cu Carte este un eveniment pentru dirigenție, teze corectate, vizite la impact. Uneori au ratat, alte ori au că face o analiză printr-o felie de domiciliul elevilor etc. Nu aveți, cu rămas singuri, și-au dus, cumva, viață literară, punând sub alte cuvinte, relativa lejeritate a crucea până la capăt. microscopul întrebărilor oamenii și cadrelor din învățământul universitar. Cine va realiza o „istorie cărțile lor carnivore. Proiectul Dvs. mi se pare cu atât sinceră” a literaturii române după Al La început, vremea scrisului era mai valoros (în urmă cu ani am publi- Doilea Război Mondial va fi obligat sub umbre, scriitorii scriau la mașini cat în presa centrală un articol intitu- să citeze din cartea realizată de de scris verificate de miliția statului lat Laudă învățământului preuniversi- Maria-Daniela Pănăzan și Monica totalitar. Dar au scris cum au putut, tar, care pleca de la această idee). În Grosu pentru că sursele sunt directe, pe ce au putut, sub ochii profesorilor, al doilea rând, vă felicit pentru precise și dureros de reale… în singurătate, cu ambiția de sparge ingeniozitatea întrebărilor. Mie, cel Temele cărții au dat curs unor zidul din timpurile de beton armat. puțin, mi-ați oferit ocazia de a scoate, direcții importante în viața unui Când, pentru prima dată, i-a din cotloanele memoriei, amintiri, scriitor, momentul în care s-a apărut textul publicat într-un ziar, trăiri, gânduri, sentimente” (p. 323). declanșat epopeea scrisului, acel scris Nicolae Băciuț ține să noteze: „Dacă Cartea ne oferă pagini de istorie la romanul universal al omului, e să dau concretețe momentului când literară, de memorii în direct, de capitole unice și legate. Momentele mi-am văzut prima oară semnătura în teorie literară, de filozofie, de de început, debutul literar și contextul ziar, cu știre, trebuie să recunosc că, sociologie aplicată, de mitologie în care au germinat textele, apoi așa cum se spune, putem să prind atinsă de luminile suferinței. legăturile cu părinții, cu profesorii, cu iepurii de fericire. Mergeam pe ulița Scriitori care au răspuns sunt (au locul natal, cu alte opere literare. satului, parcă așteptând să se uite toți fost, unii) oameni maturi, cu operă Scriitorii au avut modele, au fost la mine” (p. 25). pertinentă, statornici pe drumul modele, vor fi modele. Ion Brad reține despre locurile creației, cu viziune limpede, cu dureri Într-o lume în derivă, ei au avut natale: „Și în poezie și în proză, → vechi și noi, marcați de munca puncte fixe care i-au ajutat să miște CONSTANTIN STANCU scrisului dens, aplicat. Ei nu sunt din lumea din loc. Cei mai mulți au

37

https://biblioteca-digitala.ro se pot citi trăirile mele despre Pănade și a scriitorului-om se măsoară, în și Iclod. În 1999, vara, am înălțat opinia mea, prin puterea de a iubi și primul bust monumental al lui calitatea dragostei, care exclude, ani- Timotei Cipariu, celebrul nostru hilează orice impuls de ură.” (p. 176). consătean, când satul își aniversa 750 Eugen Dorcescu, după o viață de de ani de existență documentară” (p. trăire intensă prin poezie și prin 44). poezie, notează: „Ca scriitor, aș dori, Ion Buzași ține să menționeze că eventual, să scriu. Să mai scriu. Ca Ioan Alexandru a fost scriitorul său persoană, să trăiesc. Să mai trăiesc. preferat, o emoție respectuoasă l-a Deplin. Adică, să viețuiesc, dar nu marcat la întâlnirile cu el. Apoi ține oricum, ci știind că totul e Spirit, că să remarce: „Scriitorul contemporan realitatea se află în Spirit și că nu se mai bucură de prestigiul de altă Spiritul (de ce, oare?) o ipostaziază, dată, când era văzut ca o personalitate totuși, în afara lui” (p. 185). culturală” (p. 65). Valentin Marica ține să Dumitru Cerna povestește mo- sublinieze că poezia era/ este taina mentele în care l-a întâlnit pe Nichita care-l apăra… (p. 224). ______Stănescu, apoi cele în care l-a văzut și Citatele pot continua, Maria-Da- pacientul lui Dumnezeu. admirat pe Marin Sorescu și desenele niela Pănăzan și Monica Grosu au re- Gherghe Jurcă mărturisește că ar sale, ca legătură între text și viața ușit să adune în paginile cărții secre- fi dorit să-l întâlnească pe Homer, dar reală, sub contururi de lumi (p. 92), tul care dinamizează scriitorul, care nu l-a întâlnit… O sumă de fapte, de plus alte personalități ale vremii. Are mișcă toate cuvintele sale înspre un dorințe și erori. Prin cărți oamenii își o listă imensă de scriitori preferați, de sens și un semn în vreme. Menirea transmit comoara sfântă a vieții spre la Anton Pavlovici Cehov la Fernan- scriitorul e să scrie, să răspundă la în- cei care vin mereu să trăiască sub do Pessoa... Tot el spune franc și trebările puse de oameni și cele pe aripile cuvintelor. Cuvintele ard, ele corect: „Pentru asta trebuie găsit câte care și le asumă în intimitatea lui topesc ura… Dinu Virgil un Liiceanu pentru fiecare scriitor, creatoare. mărturisește: „Dacă ar fi să-mi placă așa cum Liiceanu însuși s-a găsit pe Literatura e misterul care leagă cineva, l-as alege pe Iisus!” (p. 399). sine pentru Mircea Cărtărescu” (p. oamenii de creația lui Dumnezeu, iar Cartea, la final, ne transmite 99). Scriitorul și editorul, scriitorul și locul natal este matca, locul unde informații despre inițiatoarele echipa lui de îngeri. izvorăște timpul personal al fiecăruia. volumului numit simplu De vorbă cu Constantin Cubleșan zice despre Există un confort fragil pentru scriitori de azi… La fel ca restul locurile natale: „Cât despre peisajul scriitor, cuvintele în care se ascunde scriitorilor, ele au devenit, indirect, Apusenilor nu pot să spun altceva ca într-o cetate. obiect al întrebărilor pe care le-au decât că e fermecător și plin de Pentru mulți literatura se confun- pus, întrebările reflectă pasiunea lor poezie, dar și de mistere ale istoriei dă cu viața, iar Dumnezeu vine, într-o pentru literatură, cărți, oameni și care s-au consumat pe acele văi și în zi, să stea la masă cu un om în timpul nebunia de a rămâne sfânt într-o lume acele păduri imense” (p. 116). vieții sale. Literatura ascunde un nebună, nebună… Tot domnia sa explică fenome- adevăr dureros de real, la marginea Așteptăm cu interes următoarea nul literaturii de azi: „Azi se scrie miracolului. Fiecare merge singur pe carte de interviuri, pentru că, iată, mult. Numai așa se pot ivi capodope-- drumul său, asaltat de umbre și îngeri, aventura literaturii române este mult rele. Și, sunt de părere, că azi se iar Octavian Doclin se consideră chiar mai intensă, cu personaje citește mult, mai ales în biblioteci, ______fermecătoare, abile să iasă de sub întrucât cărțile bune sunt scumpe, iar faldurile vremii. cititorii tineri, ca de obicei și de pre- ______tutindeni, nu au bani să le cumpere. *Maria-Daniela Pănăzan / Monica Dar, sălile bibliotecilor sunt pline. E- Grosu, De vorbă cu scriitori de azi, interviuri, 425 pagini, Sibiu. Editura vident, în afara lor se află și o cohortă CronoLogia, 2018. de tineri care nu citesc nimic. Stau **Scriitori la interviu (în ordine toată ziua cu nasul în telefonul mobil, alfabetică): Paul Eugen Banciu, Nicolae în internet, în tablete…” (p.119). Băciuț, Mirela-Ioana Borchin, Ion Brad, Simona-Grazia Dima notează Ion Buzași, Dumitru Cerna, Constantin despre calitățile unui om: caracterul, Cubleșan, Theodor Damian, Simona- franchețea, memoria, puterea de a Grazia Dima, Ștefan Dincă, Eleodor respecta cuvântul dat. Apoi spune cu Dinu, Octavian Doclin, Eugen tandrețe: „La scriitori, aceleași lu- Dorcescu, Vistian Goia, Gligor Hașa, cruri, cu mențiunea că sunt îngădu- Gheorghe Jurcă, Valentin Marica, itoare, le iert foarte multe confraților, Dumitru Mălin, Marcel Mureșeanu, mai puțin amatorismul, am o răbdare Olimpiu Nușfelean, Mariana Pândaru infinită cu ei, îi consider familia mea, Bârgău, Ioan Popa, Ilie Rad, Anca făpturi deosebite” (p.147). Sîrghie, Constantin Stancu, Gheorghe Octavian Doclin precizează: A. Stroia, Silvia Zabarcencu, Vladimir „Atât dimensiunea omului-scriitor cât Livia Balu Udrescu, Maria Vaida, Dinu Virgil.

38

https://biblioteca-digitala.ro nu a putut şterge specificul sau identitatea românilor, constituite în timp, pe fondul interferenţelor dintre Marea Unire – 100 Occidentul latin şi Răsăritul bizantin.

Românii contemporani –

(XIII) de la specificul naţional la mondializare Însă cea mai intensă şi eficientă reapropiere a românilor de Occident, În acest spirit, perioada adică de vechile lor rădăcini – cum se slavonă la români nu trebuie privită spunea în ideologia naţională a vremii ca un accident al istoriei, ci ca o – s-a produs în secolul al XIX-lea, realitate de mai multe secole, ______graţie influenţei franceze din fascinantă din unele puncte de asceţilor şi mucenicilor, cântecele Principatele Dunărene şi apoi din vedere, rezultat al specificului simple de laudă adusă Fecioarei, România. Un fapt interesant este că „frontierei”. proverbele isteţe etc., adică tot această influenţă a venit parţial în Românii au fost în evul mediu slavii şi românii au luat de la timpul ocupaţiei ruse a Principatelor un popor romanic de credinţă bizantini, de la marea cultură Dunărene (1828-1834), odată cu ortodoxă şi de cultură slavonă (este bizantină, numai părţile populare, demnitarii şi ofiţerii ruşi, vorbitori vorba de cultura elitelor), în primul inteligibile pentru ei. de franceză şi pătrunşi de modelul rând datorită geografiei şi apoi Este vorba despre o cultură francez. Ulterior însă, generaţii datorită istoriei. Aşezat geografic în bisericească de origine bizantină- întregi de tineri români, mai ales fii aria de influenţă bizantină, dar în răsăriteană, în haină slavonă, adaptată de boieri, de orăşeni înstăriţi şi de vecinătatea imediată a celei latine, era nevoilor spirituale ale unor popoare intelectuali, au studiat în Franţa, de firesc ca acest popor să oscileze un agrare patriarhale. Slavii au adaptat unde s-au întors nu numai cu serioase timp, dar apoi să aparţină sub aspect treptat slavonismul medieval la cunoştinţe în varii domenii, ci şi cu bisericesc şi cultural Bizanţului. cultura lor modernă, tot de sorginte limba lui Voltaire, pe care au Influenţa bizantină a fost însă slavă, pe când românii, deşi rămaşi de continuat s-o vorbească şi s-o mediată de slavi, aşezaţi geografic rit bizantin, au revenit la cultura răspândească. Marea parte a între Bizanţ şi români. Bizanţul a fost apuseană în haină latină. Revenirea deceniilor comuniste, principala cel mai important centru de cultură în aceasta a fost destul de problematică limbă străină studiată în şcolile din Europa la începuturile evului mediu. şi contradictorie: slavii i-au privit România a fost franceza. Ea a fost nu În plus, din secolul al XVI-lea, odată pe români ca pe nişte intruşi ciudaţi şi numai vectorul unei înalte civilizaţii cu formarea ideologiei „celei de-a nerecunoscători, iar apoi ca pe nişte şi a unei mari culturi, devenită treia Rome” – Moscova –, slavonis- „trădători”, iar occidentalii, inclusiv „clasică” în sens de model, ci şi mul românilor a primit impuls şi romanicii, ca pe nişte rude sărace şi simbolul lumii occidentale, de care sprijin şi dinspre răsărit. Tradiţia bi- impertinente, cu pretenţii de a intra în anumite curente, tendinţe şi forţe – zantină însemna predominarea clasi- clubul selecţilor. De fapt, românii nu mai ales comunismul – încercau să-i cismului, a concretului asupra ab- au nicio vină pentru destinul care le-a izoleze pe români. Şi astăzi, România stracţiei şi intelectualismului; în po- fost rezervat, dar trebuie să fie este principala ţară francofonă din litică a primat stăpânirea centrală în responsabili pentru felul cum şi-au Europa Centrală şi Orientală. contrast cu feudalismul cavaleresc construit istoria, cu cele bune şi cu Mai mult, în cultura modernă apusean etc. Această cultură bizantină cele rele, în limitele acestui destin. românească, curentul cultural- era potrivită pentru un imperiu, pen- Un popor neolatin de credinţă ideologic care privilegia latinitatea, tru Noua Romă, iar slavii şi românii ortodoxă şi cu o cultură slavă în evul legăturile cu Occidentul, erau popoare de comunităţi rurale, cu mediu, cu o viaţă modestă, situat la sincronizarea României cu structurile monarhii patriarhale şi agricole. interferenţa Apusului cu Răsăritul, moderne europene era unul modern, Slavii au luat de la Bizanţ ceea ce poate să fie o ciudăţenie pentru pragmatic şi progresist, pe când au putut, ceea ce era potrivit cu genul Europa, dar şi o provocare, un curentul care susţinea originea şi cu gradul lor de organizare socială: îndemn spre înţelegere şi cunoaştere. dacică, autohtonismul, tradiţia nu filosofia creştină sofisticată, ci Poporul român nu aduce, proba- ortodoxă, bizantino-slavă marca un predicile pentru mase ale bil, în concertul european nimic trend conservator, paseist, letargic. călugărilor, nu scrierile istorice xcepţional, ci doar o experienţă unică Până la urmă, în secolul al XX- retorice de genul celor ale lui de viaţă: este vorba despre o lea – punând între paranteze cea mai Tucidide, ci modelul cronicilor de comunitate cu rădăcini la Roma, mare parte a regimului de dictatură curte, cu evenimentele anuale, nu arta mediată prin influenţa celei de-a doua comunistă, străin de spiritul general al luxoasă a mozaicurilor strălucitoare, Rome, cu o limbă neolatină, cu o românilor – orientarea dominantă a ci pictura bisericească pe zid, care să- confesiune bizantină şi biserică de României a fost spre modelul i înveţe pe cei care nu ştiau să model slav, intrată azi în era european occidental, spre civilizaţia citească faptele Mântuitorului, ale calculatoarelor şi a telefoniei mobile! şi cultura promovate de acesta. sfinţilor, să povestească în imagini Acad. IOAN AUREL POP Fireşte, această orientare dominantă Cartea Sfântă; au luat apoi vieţile

39

https://biblioteca-digitala.ro nici măcar în biserică…Peste 90 la sută din populaţia autohtonă era

analfabetă! Cum să nu te întrebi, în această situaţie, cam care era nivelul ,,conştiinţei naţionale” al unor S-a discutat şi se mai discută oameni ţinuţi în întuneric, departe de încă, dincolo de Prut, despre limba ştiinţa de carte!” oficială a Republicii Moldova. Cei mai mulţi, în primul rând oamenii de * ştiinţă, susţin că aceasta este Limba Situaţia legată de formarea română. Nu sunt însă puţini nici ce conştiinţei naţionale s-a schimbat care sunt de părere că acolo se radical după Unirea din 1918 a vorbeşte ,,limba moldovenească”, Basarabiei cu România. Timp de 22 invocându-se rezultatele de ani, adică până în vara anului recensământului din 1989, când 2,7 ______1940, majoriatea şcolilor au miioane de cetăţeni au confirmat că procesul de deznaţionalizare a funcţionat în limba română, predarea limba lor este ,,moldovnească”. învăţământului, anihilarea spirituală a fiind asigurată de cadre didactice Motivaţia pe care ,,patrioţii” tinerelor generaţii, al căror spirit, deci chemate din Vechiul Regat, cât şi din basarabeni se bazează este că acest şi conştiinţa, a fost modelat în sensul Basarabia. Până la intrarea în lucru dovedeşte ,,o înaltă conştiinţă supunerii oarbe faţă de ocupanţii funcţiune a odiosului pact naţională a moldovenilor”! Ei ştiu că străini. Această strategie mârşavă a Ribbentrop-Molotov, au funcţionat strămoşii şi moşii lor au fost fost uşor pusă în aplicare prin 2.700 de şcoli primare cu predare în ,,moldoveni” şi au vorbit excluderea din instruire şi din viaţa limba română, fiind frecventate de de ,,moldoveneşte”! publică a limbii române. Sunt peste 17.000 de elevi; 25 de şcoli de Luând cunoştinţă de cele semnificative, în acest sens, cuvintele meserii şi gimnazii industriale, două afirmate mai sus, prof.dr.Anatol scriitorului basarabean Constantin facultăţi cu grad universitar, de Ciobanu, de la Universitatea de Stat Stamati-Ciurea (1828-1889): ,,Limba teologie şi agricultură. În aceste din Chişinău, membru corespondent română rustică, precum o vorbeşte instituţii de învăţământ îşi desfăşurau al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, poporul nostru din Basarabia a fost activitatea peste opt mii de cadre şi-a propus să analizeze, într-un singurul izvor din care ne-am didactice. articol, publicat în săptămânalul adăpat”. Acum, la mai bine de şapte ,,Literatura şi Arta”(nr.33, din 17 ,,Izvorul” a fost, însă a secat decenii, se poate afirma că acel sfert august 1995), cam ce înseamnă datorită netrebnicilor stăpânitori ai de veac de învăţământ românesc, din ,,conştiinţă naţională” şi care a fost pământului basarabean. Astfel, încă Basarabia, a contribuit efectiv la ,,mersul” ei la românii basarabeni. din anii `30-`40 ai sec.19, în formarea conştiinţei naţionale a După ce a stabilit că acest Basarabia nu au mai existat şcoli moldovenilor, trezindu-i din ,,somnul concept al ,,conştiinţei naţionale” este naţionale în limba română, aceasta de moarte” la care i-au osândit un fenomen ereditar, care a luat predându-se doar sporadic, ca ,,barbarii de tirani”! Şcoala naştere în procesul formării şi disciplină facultativă, numai în umele românească din perioada interbelică a dezvoltării fiecărui individ, omul de licee, până în 1872, când a fost contribuit din plin la formarea ştiinţă basarabean arată că în situaţii expulzată din programele de studii. spiritului naţional al românilor din anormale, cum a fost şi cea din anii Academicianul rus, Vladimir E. Basarabia, le-a insuflat ideea de totalitarismului sovietic, conştiinţa Sişmariov, în studiul său ,,Limbile unitate naţională, de demnitate şi de naţională la copii şi la tineretul romanice din sud-estul Europei şi mândrie, de dragoste pentru limbă, studios a evoluat într-un mod limba naţională din RSS neam, istorie şi tradiţii istorice, adică anormal, cu totul altfel decât la Moldovenească”(apărut în 1960) artă tot ceea ce ţine de noţiunea de generaţiile mature. Fiindcă toate că ultimul manual de limbă română ,,conştiinţă naţională”. elementele componente ce intră în din Basarabia a fost ,,Cursul primitiv Drama naţională a românilor noţiunea de ,,conştiinţă naţională” au de limbă română”, tipărit în 1856, de basarabeni a reînceput după 1944, fost grav deformate, ,,ca să nu mai Ioan Doncev. când aproape toţi intelectualii de spunem batjocorite”, scrie Anatol Ocupându-se de aceeaşi marcă, în primul rând corpul Ciobanu. chestiune a limbii române din profesoral, de frica deportărilor în Începând din 1812, când Republica Moldova, acad. Anatol Siberia, a luat drumul pribegei, Basarabia a intrat sub stăpânire Ciobanu scrie: ,,Nici un imperiu, refugiindu-se peste Prut. Numai din rusească, cu mici întreruperi, cum au după prăbuşirea lui, n-a lăsat în câteva judeţe(Bălţi, Cahul, Soroca) şi fost cele din perioadele 1918-1940 şi urmă atâta întuneric şi ruină ca cel din Chişinău s-au refugiat în România 1941-1944, atât existenţa limbii rus. Nu există nicio şcoală peste 45.000 de intelectuali, marea naţionale, cât şi a neamului românesc moldovenească care să fi funcţionat majoriate fiind învăţători şi profesori. de dincolo de Prut s-au aflat în în limba maternă. Deci nu puteau A urmat apoi tortura limbii primejdie de moarte, datorată celor exista nici cadre didactice care să române la un ,,nivel calitativ nou”. două imperii: cel ţarist şi cel sovietic. predea limba şi literatura română, Adică limba română nu a mai fost În lunga perioadă de dominaţie istoria neamului, geografia Patriei oprită, ca pe vremea ţarismului, → rusească, de după 1812, s-a petrecut etc. Verbul matern nu putea fi auzit ILIE ŞANDRU

40

https://biblioteca-digitala.ro însă aceasta nu se mai numea limbă faţă de 53,1 la sută etc. În această română, inventându-se povestea situaţie, oricât ar părea de straniu, ,,limbii moldoveneşti”, diferită de cea moldovenii de la oraşe ar trebui să fie română. În acelaşi timp, se ocrotiţi de stat, ca fiind minoritate propovăduia peste tot despre naţională în propria lor ţară!(Chstiune ,,înflorirea limbii naţionale”, dar se valabilă şi pentru românii din judeţele promova, permanent şi cu Covasna şi Harghita). perseveneţă diabolică, bilingvismul În legătură cu acest fenomen, al ruso-moldovenesc, conform căruia rusificării silnice, aflându-mă nu moldovenii trebuiau să cunoască, în demult la Chişinău, într-o discuţie cu mod obligatoriu, limba rusă. În un cunoscut, am făcut afirmaţii acelaşi mod făţarnic şi diabolic se admirative despre noile şi modernele vorbea despre dezvoltarea cartiere ale oraşului şi triplarea învăţământului în limba naţională, dar populaţiei în ultima jumătate a se acţiona astfel încât elevii de la secolului 20. Prietenul meu m-a privit ______şcolile cu predare în ,,limba cam pieziş şi posomorât, informându- un sfert din populaţia republicii! Iar moldovenească” să nu aibă nicio mă apoi că această constatare nu a dacă această situaţie se coroborează perspectivă, pentru că în toate adus nicio fericire pentru basarabeni, cu cea a dispariţiei populaţiei instituţiile de învăţământ din URSS deoarece aceste noi şi moderne autohtone, proces deloc întâm-plător, predarea se făcea numai în limba lui cartiere ale Chişinăului sunt ocupate ci bine regizat de Moscova, atunci se Ilici. Aşa că, dacă voiai să le urmezi de veneticii veniţi aici în timpul poate spune că, într-adevăr, trebuia să cunoşti limba rusă! În URSS, ca ,,specialişti”! ,,conştiinţa naţională” a românilor din această situaţie, părinţilor nu le Din păcate, fenomenul nu a luat Basarabia a fost îngropată odată cu rămânea altceva de făcut decât să-şi sfârşit ci a continuat şi după 1989, cei peste 400.000 de morţi din timpul trimită copiii la grădiniţele şi şcolile devenind de-a dreptul alarmant, foametei din 1946-47, pusă şi aceea la în care se preda numai în limba rusă. fiindcă procentul populaţiei autohtone cale de regimul bolşevic; a fost Aici începea un alt proces, cu se reduce văzând cu ochii. Este înmormântată sub zăpezile Siberiei totul invers decât cel ce ţinea de semnificativ faptul că la 1812 odată cu cei peste 50.000 de deportaţi ,,conştiinţa naţională”. Începea moldovenii reprezentau aproape 90 în perioada 1949-1951; a fost procesul mancurtizării elevilor, adică la sută din populaţia provinciei, spulberată prin Kazahstan, Caucaz şi tocmai procesul de pervertire a devenită apoi gubernie rusească, în prin regiunile polare ale Rusiei odată conştiinţei naţionale, prin care 1918 ei au scăzut la 77 % iar în 1989 cu cei peste 300.000 de moldoveni, românul basarabean trebuia să-şi uite să ajungă la 63,5 %! plecaţi ,,de bună voie” de pe limba maternă, istoria naţională, adică Situaţia este inversă în ce pământul natal, spre a-şi căuta istoria românilor, să-şi piardă credinţa priveşte persoanele de etnie rusă şi rosturile pe acele meleaguri nordice şi în Dumnezeu, transformându-se în ucraineană. În 1940 trăiau în îngheţate, spre a supravieţui foametei. acel ,,homo sovieticus”, un individ cu Basarabia 188.000 de ruşi şi 200.000 Sperăm totuşi – speranţa doar creierul spălat, îndoctrinat până la de ucraineni. În prezent numărul moare ultima, cum se spune – că refuz cu educaţia în spiritul etnicilor ruşi şi ucrainei a ajuns la încet, încet lucrurile se vor limpezi şi internaţionalist. 1.100.000, reprezentând mai mult de vor intra pe făgaşul lor normal, odată * ______cu limpezirea glotonimului ,,limbă În asemenea împrejurări se pune moldovenească, ori ,,limbă română”. întrebarea: mai poate Ar fi, probabil, singura cale pentru ca fi vorba de o ,,conştiinţă neamul românesc din Basarabia să naţională”? Răspunsul este unul supravieţuiască pe acel petic de singur şi cât se poate de tranşant: în pământ dintre Prut şi Nistru, pământ nici un caz! străbun, lăsat moştenire de strămoşii Acad. Anatol Ciobanu, autorul celor de azi, care, deşi moldoveni, studiului de care ne-am ocupat, mai vorbeau totuşi româneşte, ca şi fraţii analizaează încă un fenomen care şi-a lor din Ţara Românească, din Banat, pus amprenta pe modul de a gândi al din Maramureş şi din Transilvania. basarabenilor, mai ales al celor de la Fiindcă, după cum spunea cronicarul, oraşe, în contextul în care mai toate ,,românii înţeleg nu numai ceştia de aşezările urbane din Republica aici(din Ţara Românească, n.n.), ci şi Moldova populaţia băştinaşă, den Ardeal, carii încă şi mai neaoşi românească, a devenit minoritară. sunt şi moldovenii şi toţi câţi într-altă De exemplu, la Chişinău, capitala parte se află şi au aceeaşi limbă(…) ţării, moldovenii mai reprezintă acum Că doară pe aceştia, cum zic, tot doar 42-43 la sută, faţă de 77 la sută români îi ţinem, că toţi aceştia dintr- în 1940; la Bălţi 37-38 la sută, faţă de o fântână au izvorât şi cură”. 70,1 la sută; la Cahul 49 la sută, faţă de 51,2 la sută; la Tighina 25 la sută, Livia Balu, „Imari Mirror” ( septembrie, 1995)

41

https://biblioteca-digitala.ro Asterisc semnat sub ameninţarea forţei. Ţara se afla sub ocupaţia U.R.S.S. şi a unui regim impus de Kremlin. Pentru Ion Iliescu n-a fost în- Basarabia la 2018. deajuns tratatul din 5 aprilie 1991. În Ce-i de făcut? 2004, în al patrulea său mandat de (I) preşedinte al ţării se va duce încă o Nu am crezut cu niciun chip că, dată la Moscova, semnând cu Rusia după dezintegrarea Imperiului sovie- un tratat ruşinos, umilind iarăşi naţiu- tic, în 1991, şi ieşirea din regimul nea română. Căci nici tratatul din comunist a României, în decembrie 2004, nici cel din aprilie 1991 nu au 1989, că vor trece atâţia ani şi reuni- rezolvat gravele şi marile probleme rea părţii de răsărit a Moldovei cu dintre România şi Rusia lăsate de o Ţara, adică teritoriul românesc dintre moştenire istorică negativă: lichidarea Prut şi Nistru, nu se va produce. Îmi consecinţelor teritoriale ale pactului reamintesc cu limpezime bucuria ______: de la Moscova din 23 august 1939, uriaşă pe care am trăit-o în vara lui Moscova a controlat prin interpuşi tot dintre Stalin şi Hitler, condamnarea 1991 când republicile sovietice din timpul aşa-zisa Republică Moldova, atacului U.R.S.S. din 28 iunie 1940 imperiu îşi proclamau independenţa iar când scăpau oarecum lucrurile de împotriva României, în urma căruia una după alta faţă de Moscova. sub control, declanşa războiul de Stalin ocupă prin forţă nordul 27 august 1991 a fost pentru agresiune. Vinovaţii de război, în Bucovinei, Basarabia, Herţa şi insula mine o zi a fericirii totale. Vedeam cu opinia Moscovei, erau ei, moldovenii, Şerpilor, condamnarea genocidului ochii meu, căci televiziunea româ- nu ea, Rusia. efectuat de aceeaşi U.R.S.S. în nească a transmis zeci de ore de la Amintesc războiul de pe Nistru teritoriile româneşti din nord-est între Chişinău uriaşa adunare, în care un din 1992 pe care Rusia l-a impus anii 1940 – 1941, 1944 – 1953, milion de români şi nu numai au Moldovei, război în care au murit confiscarea avuţiei naţionale a strigat la unison: „Independenţă!”, 1.000 de eroi moldoveni aproape României depusă la Kremlin în anii „Independenţă!”, cum Reunificarea a degeaba. 1916 – 1917 de către Lenin şi Troţki, devenit posibilă. Am stat toată ziua Condusă de un om al Moscovei, tezaur nerestituit nici până astăzi etc. de 27 august 1991 cu ochii lipiţi de adică de Ion Ilici Iliescu, evident că Veţi vedea în carte cum a televizor, iar formidabila trezire la România nu a avut, imediat după reacţionat Mihai Eminescu, la 1878, viaţă a românilor basarabeni, după prăbuşirea U.R.S.S. (1991), nicio când România fusese obligată să atâtea decenii de asuprire naţională, intenţie, niciun gând să grăbească cedeze Rusiei cele trei ţinuturi/judeţe m-a făcut să plâng de bucurie. Şi de reunificarea. Mai mult, spre stupoarea din sudul Basarabiei, ca urmare a fericire, evident. poporului român, pe 5 aprilie 1991, hotărârii Congresului de pace de la Reţin că tot vorbeam în casa Ion Iliescu pleacă la Moscova şi sem- Berlin (iunie – iulie 1878), cât de părintească de unul singur: „Iată-i, nează cu Imperiul sovietic muribund vehement s-a manifestat poetul Doamne, pe românii cei sfinţi şi mari un tratat bilateral de „prietenie şi naţional, scriind cum că de bună voia ai Basarabiei româneşti, cum se colaborare”. A fost un act de supremă sa România nu va da Rusiei nimic. trezesc din morţi!”. În acele zile trădare din partea lui Ion Iliescu, o Nu-i cerem nimic, şi nici nu-i dăm istorice, nădejdile mele erau mari. Îmi lovitură de cuţit înfiptă în spate nimic Rusiei! Dacă ea ne ia cu forţa ziceam că nu vor trece decât câteva Basarabiei, românilor basarabeni, sfântul nostru pământ basarabean, să luni şi Basarabia se va reuni cu cărora le-a fost refuzată premeditat o facă, căci e în măsură. Dar, noi, România. Şi nu s-a unit. Iar neştiinţa orice şansă de a se reuni cu ţara. Ce a românii, scria Eminescu, niciodată nu mea de-atunci, cu privire la cine urmat după acei ani a fost o lungă vom fi de acord să-i dăm de bunăvoie stăpânea cu adevărat România, cât şi agonie. Republica Moldova încape pe sau de frică pământul nostru sfânt. La „Republica Moldova”, la acea vreme, mâna unor clanuri politico-mafiote 1878 am cedat în faţa forţei, la fel şi era totală. controlate de ruşi, iar statul moldo- în 1940 şi în 1944 şi 1947… Dar în În tumultul sufletului plin de vean şi aşa-zisa lui „independenţă” au 1991? În 2004? De ce am renunţat? fericire, îmi reamintesc că-mi tot eşuat drastic. La fel şi în România, Ce strategie a avut România, statul şopteam privind la şedinţa solemnă a unde demagogia şi hoţiile clanurilor român între anii 1990 – 2018 cu parlamentului de la Chişinău care politice au devenit endemice. privire la readucerea Basarabiei vota pentru „Independenţă”: de ce Aşadar, pentru prima dată în alături de ţară? Una greu de înţeles şi votează „independenţă” şi nu votează istoria sa, statul român a renunţat la de acceptat. Sau niciuna, ar fi mai UNIREA cu Ţara? Independenţă faţă Basarabia în 5 aprilie 1991, deoarece bine de spus. România în ultimii 30 de cine? De U.R.S.S.? De România? tratatul fusese semnat într-un timp al de ani a ajutat într-un fel statul În decembrie 1989 U.R.S.S. şi-a libertăţii. După 1944, orice ar fi românesc dintre Prut şi Nistru, făcând instalat la putere în România oamenii semnat România (tratatul de la Paris, gesturi de într-ajutorare financiar- săi: Ion Iliescu, Silviu Brucan (Saul procesul-verbal din februarie 1948 diplomatică pe arena externă. Prea Bruckner), Al. Bârlădeanu, Dan semnat de odiosul Eduard puţin, spun eu. Marţian, Petre Neulander-Roman etc. Mezincescu prin care România Foarte mult timp, la ea acasă, Acelaşi fapt s-a petrecut şi la cedează U.R.S.S. insula Şerpilor, fel adică între Prut şi Nistru, România→ Chişinău în 1991 şi după acel an de fel de acorduri bilaterale) le-a GICU MANOLE

42

https://biblioteca-digitala.ro a păşit în vârful picioarelor. De frica post românesc, post de radio unde am Rusiei, desigur. Ca şi cum dacă laşi avut prilejul de trei ori să vorbesc din dreptul tău, îl abandonezi la într-o emisiune de Eugenia Bulat- discreţia celui tare şi mare, Săhărneanu (2010; 2011; 2012). dobândeşti altceva decât dispreţ din În noiembrie 2010, am vorbit partea tuturor. despre Ştefan cel Mare şi rolul lui în Cât statul român a fost condus de istoria românilor; în 2011, chiar pe 27 oameni loiali Moscovei, până spre martie, am scos în evidenţă 2006 – 2007, Basarabia era pomenită evenimentele şi actorii istorici care au doar aşa, că dădea bine la popor, de făcut posibilă unirea din 1918, iar în imagine. Nu-mi ascund amărăciunea 24 mai 2012, de ziua eroilor ______şi mânia că statul român s-a complă- sărbătorită în teritoriul dintre Prut şi Chişinău. L-am urmat. Am fost cut atâta vreme într-o politică laşă, de Nistru, am vorbit despre miracolul ultimul român coborât din acel tren. abandon faţă de Basarabia. Cât şi faţă supravieţuirii românilor basarabeni, Eram vreo 20 – 25 de români, din de teritoriile româneşti încăpute pe cât şi despre legendarul lor eroism. diferite părţi ale ţării. În gară am stat mâna Ucrainei după 1991 şi la care Cine a închis postul Vocea vreo două ore, sub privirea atentă şi am renunţat definitiv prin odiosul Basarabiei? Nu a avut România atâta paza a câtorva soldaţi şi ofiţeri. Am tratat din 1997 de la 2 iulie, de la influenţă încât să-l salveze din avut inspiraţia să sun pe Vicu Aman Neptun. Responsabil de marea trădare ghearele rusofonilor? din Dorohoi. Cred că era ora 7:30 – aici este Emil Constantinescu, fie el În desele mele călătorii la est de 7:40 dimineaţa. I-am spus în câteva blestemat în veci de toţi românii, mai Prut, am trăit fel de fel de întâmplări. cuvinte ce se întâmplă la Ungheni, că ales de către cei din Ucraina. Am să povestesc două. din ordinul lui V. Voronin am fost Şi totuşi, ştiu bine, cred din tot Pe 27 martie 2009, la ora 2:00 sechestraţi în gară şi că bine ar fi să sufletul că Basarabia se va reuni cu noaptea am plecat din gara Nicolina – anunţe presa din România cu privire România. Nu ştiu când. Faptul se va Iaşi cu trenul spre Chişinău. Voiam să la ceea ce se întâmplă. Telefonul dat petrece doar după ce Rusia va intra, fiu în acea zi mare şi sfântă la lui Vicu a fost important. Când am ca şi în trecut, într-o perioadă de criză Chişinău, să particip la evenimentele încercat după câteva minute să sun pe politico-statală cu tendinţe centrifu- zilei. N-am ajuns la Chişinău. În altcineva, n-am mai putut. Fuseseră gale. Puterea Rusiei e aparentă. dimineaţa devreme a zilei de 27 tăiate toate legăturile telefonice cu Ceasurile ei de aşa-zisă „măreţie” se martie 2009, trenul internaţional ţara. împuţinează pe zi ce trece. România Sofia – Bucureşti – Iaşi – Chişinău – Între timp, autorităţile de la are aliaţi puternici, iar dacă dovedeşte Moscova a fost oprit timp lung în Chişinău au decis să ne expulzeze. consecvenţă şi loialitate absolută faţă gara Ungheni, la est de Prut. Patrule Ne-au confiscat biletele, pe care nu de aceşti aliaţi, la momentul istoric militare au pătruns în fiecare vagon şi le-au mai returnat, şi paşapoartele, aşteptat unificarea ţării se va produce. legitimau călătorii. Cetăţenii români care ne-au fost înmânate înainte de a Numai să facem ceea ce trebuie. identificaţi au fost coborâţi din tren şi fi trimişi la Vest de Prut. În ceea ce mă priveşte, în ultimii închişi în sala de aşteptare a gării. Autorităţile moldovene au 30 de ani, am făcut ce-am putut sau Observând patrulele m-am refugiat contactat pe cele româneşti, rugându- am crezut de cuviinţă cu slabele mele într-un vagon în care se aflau doi le să trimită un vagon şi o locomotivă posibilităţi de om singur întru diplomaţi din Vest. Când a intrat la Ungheni ca să ne readucă în apropierea marii zile a Reunirii. Am patrula, după ce au văzut din paşaport România. călătorit deseori între Prut şi Nistru. că sunt român m-au întrebat unde Până la tren am fost escortaţi Am suferit până la lacrimi văzând ce merg. „La Ustia”, am răspuns eu, de forţe militare. Unii dintre români minunăţie de pământ străvechi „unde am nişte prieteni”. „Cum îi făceau scandal. Nu voiau să urce în românesc nu este încă alături de ţară. cheamă”, mă întreabă ofiţerul. „Maria tren. O tânără din Bucureşti i-a zis Am vorbit cu sute de oameni, tineri, şi Ion Gâlcă. Am mai fost la ei în vara unui militar care avea la şold un ţărani, intelectuali. Şi-am constatat o lui 2007”. „Acum nu-i vara. Ce cauţi Kalaşnikov: „Dacă te-ar vedea Ştefan realitate: românilor dintre Prut şi acolo?”. „Urmează-mă!”, îmi zise cel Mare ce faci, sunt sigură că te-ar Nistru le place să-şi zică moldoveni răstit ofiţerul, fără să-mi înapoiez certa!”. La care, soldatul, mititel şi sau „moldovani”. Unii au regrete nici paşaportul şi biletul de tren Iaşi – e foarte înţepat, i-a răspuns fetei: măcar mascate faţă de timpurile ______„Ştefan cel Mare a fost domn la Imperiului sovietic. Alţii se simt Moldova, nu la România!”. Am foarte bine că au un „stat” al lor. Şi asistat tăcut la scenă, invitându-i pe nu scapă deloc ocazia de a reaminti că ceilalţi români să urce în tren. Să lase am fi noi „neamuri”, dar e bine să fim militarii în pace! „Vinovat”, am zis eu fiecare stăpân la el acasă. Ei, la ei cu voce tare, ca să fiu auzit de acasă. Noi, la noi acasă! Ca să vezi! comandantul trupei, „e tovarăşul Propaganda moscovită a prins la general de miliţie Volodea Voronin!”. foarte mulţi „moldoveni”. Rusia „Vedeţi, noi n-avem ce face. Domnul controlează autoritar mass-media cu pălărie (adică eu) are dreptate”, audio-video şi scrisă din Basarabia. zise ofiţerul. Ne-am urcat în tren, Nu de mult a fost închis postul de trecând Prutul spre Vest, revoltaţi şi radio Vocea Basarabiei din Chişinău, Livia Balu mânioşi.

43

https://biblioteca-digitala.ro Republicii Moldova). În anul 2006, Curtea Supremă de Justiţie a Repu- blicii Moldova a recunoscut Mitro- Câteva consideraţii istorice – polia Autonomă a Basarabiei, ca trecut, prezent şi perspective – „succesoare spirituală, canonică şi 25 de ani de la reactivare… istorică a Mitropoliei Basarabiei care (IV) a funcţionat până în anul 1944 9. Lupta pentru succesiunea inclusiv”, cu eparhiile ei componente: juridică Arhiepiscopia Chişinăului (înregis- trată juridic încă din decembrie anul Realizând că dosarul Mitropoliei 2004), Episcopia de Bălţi, Episcopia Basarabiei la CEDO urmează a fi Basarabiei de Sud şi Episcopia pierdut de către Republica Moldova, Ortodoxă a Dubăsarilor şi a toată Guvernul Tarlev, la 26 septembrie Transnistria13. Această hotărâre a anul 2001, adoptă Hotărârea nr. confirmat juridic un drept istoric şi 100810 privind aprobarea modificării canonic al Mitropoliei Basarabiei. introduse în statutul Bisericii Orto- Prin urmare, în luna octombrie anul doxe din Moldova (Mitropolia Mol- 2007, Sfântul Sinod al Bisericii dovei), conform căreia această Mi- Ortodoxe Române, a luat act, cu tropolie a Patriarhiei Moscovei se binecuvântare, de această recunoaş- autodeclară succesoare de drept a ______tere oficială a reactivării eparhiilor Episcopiei Chişinăului, Hotinului şi a care au aparţinut Mitropoliei Auto- 11 Republicii Moldova din 26 Mitropoliei Basarabiei . În momen- septembrie anul 2001 prin care nome a Basarabiei. tul în care s-ar fi deschis procedura de Mitropolia Moldovei a fost Atitudinea autorităţilor de la restituire a acestor bunuri de către recunoscută succesoarea juridică a Chişinău faţă de Mitropolia Basa- Stat ar fi rezultat, în termenii acestei Mitropoliei Basarabiei, dar în acelaşi rabiei a atras o mustrare din partea hotărâri de Guvern, că Mitropolia timp statuase ca Mitropolia Consiliului Europei deoarece, potrivit Basarabiei nu şi-ar putea redobândi Basarabiei ar putea fi doar succesoare Raportului Internaţional cu privire la aceste proprietăţi, întrucât ar fi suc- istorică, canonică şi spirituală a libertatea religioasă pentru anul 2005, cedată de structura locală a Patriarhiei Mitropoliei Basarabiei de până la Biserica Ortodoxă din Moldova (Mi- Ruse de la Moscova, fapt ce consti- anul 1944, Mitropolia Basarabiei a tropolia Moldovei) a fost favorizată tuie o violare flagrantă a drepturilor în comparaţie cu alte grupări iniţiat în anul 2004 un nou dosar la 14 de proprietate ale Mitropoliei Basa- CEDO pentru a demonstra ca în religioase . Aceste constatări survin rabiei, creatoarea şi deţinătoarea lega- accepţia legilor Republicii Moldova, Raportului Internaţional cu privire la lă a acestor bunuri până la confiscarea a CEDO şi a primului protocol din Drepturile Omului din anul 2003, sau naţionalizarea lor abuzivă. Ho- Convenţia Europeană, ratificat de care făcea referire la libertatea reli- tărârea de Guvern contestată este un Republica Moldova, succesiunea gioasă din Moldova arătând că, deşi a act de dezmoştenire a Mitropoliei istorică, canonică şi spirituală reuşit să se înregistreze şi să activeze Basarabiei şi echivalează cu o înseamnă, de fapt, succesiunea de în calitate de cult recunoscut de stat, uzurpare a totalităţii drepturilor ei, drept. Prin decizia Colegiului civil şi reprezentanţii Mitropoliei Basarabiei înainte ca Guvernul să admită de contencios administrativ lărgit al susţin că dreptul de proprietate este, Mitropolia Basarabiei în legalitate şi Curţii Supreme de Justiţie din 31 în continuare, violat. În acelaşi sens, să-i acorde protecţia prevăzută de martie anul 2004 se stabilea ca Raportul din anul 2005 menţiona că legi, la care era şi este pe deplin Mitropolia Moldovei a avut de 12 aprecierea referitoare la inexistenţa îndreptăţită . Puternic contestată şi succesorilor de drept nu contravine înfruntat doar mici dificultăţi în re- atacată în justiţie în fata Curţii legislaţiei şi este adecvată. Sentinţa a dobândirea proprietăţilor sale – bise- Supreme de Justiţie, care a dat câştig fost confirmată printr-o nouă hotărâre rici, scoli, spitale, orfelinate şi pro- de cauză reclamantului (Mitropolia a aceleiaşi instante din 14 aprilie anul prietăţi administrative, iar în cazul ce- Basarabiei), Hotărârea Guvernului 2004, privind cererea de revizuire lor distruse Guvernul a oferit com- Republicii Moldova nr. 1008 din 26 înaintată de Serviciul de Stat pentru pensaţii alternative. În schimb, liti- septembrie anul 2001 a fost anulată. Problemele Cultelor. În noiembrie giile de proprietate dintre Mitropolia Deoarece Curtea Supremă de Justiţie anul 2004, Adunarea Generală a Moldovei şi Mitropolia Basarabiei nu a anulat, la 2 februarie anul 2004, Mitropoliei Autonome a Basarabiei a au fost rezolvate. În plus, în cadrul Hotărârea nr. 1008 a Guvernului încheiat procesul de reactivare a şedinţei Comitetului de Miniştri al vechilor sale eparhii sufragane Consiliului Europei de la 8 februarie 10 Hotărâre privind aprobarea modificării (început încă din anul 1992), având anul 2006, fiind discutată problema introduse în Statutul Bisericii Ortodoxe din următoarele titulaturi: Arhiepiscopia respectării de către Guvernul → Moldova (Mitropolia Moldovei) nr. 1008 din Chişinăului, Episcopia de Bălţi, Material documentar întocmit de 26 septembrie 2001, Monitorul Oficial al Dr. STELIAN GOMBOŞ Republicii Moldova nr. 116-118 din 27 Episcopia Basarabiei de Sud şi septembrie 2001. Episcopia Ortodoxă a Dubăsarilor şi a 11 http://cubreacov.wordpress.com/2009/05/02/ toată Transnistria (s-a ţinut seama de 13 vlad-cubreacov-cazul-privind-succesiunea- http://www.patriarhia.ro/ro/relatii_externe/ juridica-a-mitropoliei-basarabiei-1/. configuraţia actuală a graniţelor probbas1.html 12 Ibidem. 14 http://www.usembassy.md/ro-IRF2004.htm.

44

https://biblioteca-digitala.ro moldovean a deciziei CEDO din anul Dosar “România -100” Ca niște nebune mi te-aduc în minte 2001 privind Mitropolia Basarabiei, Și prin ceața densă veșnicii străbat. s-a constatat că decizia nu a fost implementată pe deplin deşi au trecut Mă străpung prin oase vocile iubirii, patru ani de la emitere. De asemenea, Ca niște katane cu vârfuri de-argint. se constată necesitatea accelerării S-a-necat în lacrimi taina fericirii procesului legislativ în sensul Și-au îmbălsămat-o-n cupe cu absint. adoptării unei noi legi privind cultele, lege care să fie în concordanţă cu Revelație decizia CEDO. Cu toate că instanţa a Într-o pace fără margini noaptea-n dat câştig de cauză Mitropoliei brațe mă cuprinde, Basarabiei, recuperarea proprietăţilor Mă-nfășoară-n vălu-i moale, dintre ce au aparţinut instituţiei religioase în Am fost… oameni mă desprinde perioada interbelică este împiedicată Și mă duce-n lumi ascunse ochilor cei de faptul că nu s-a stabilit dacă există Am fost de o vreme plecată departe, orbi, de carne, o legislaţie naţională adaptată La clicul distanță de viață m-am dus, Peste-acoperișul lumii mă azvârle regulilor europene pentru Să caut lumina cea stinsă prin moarte Să-mping răsăritul departe de-apus. prin lucarne. revendicare, precum şi dacă Mitropolia va trebui să se adreseze în Străbătând ceruri deschise, văd acest sens instanţelor naţionale Am fost să vorbesc cu-mpăratul neantul, văd eterul, imediat după adoptarea legislaţiei de luminii Case albe sprijinite pe nimic, plutind retrocedare a proprietăţilor înstrăinate Să dea bucuriei zbor lin spre pământ, prin cerul ale cultelor sau instanţei europene Să-ngroape tristețea ce scutură crinii Cu străzi poleite-n aur, unde (până la adoptarea unei legislaţii Din inima lumii bătută de vânt. dragostea colindă naţionale concordante). Atât în anul Și-mi văd sufletul aievea, nu-l mai 2007 cât şi în anii 2008 şi 2009, Am fost după nori să aprind niște văd ca-ntr-o oglindă. oficialii Mitropoliei Basarabiei au stele, făcut cunoscuta Curţii Europene Să pâlpâie cerul prin ei scânteind, Mă topesc în spațiul fraged, situaţia precară în care se află De griuri să spăl înălțimile mele mângâindu-l ca o boare, demersurile autorităţilor moldovene, Și mantie-albastră pe boltă să-ntind, Iar el se dizolvă-n mine, fremătând ca privind respectarea drepturilor dulci izvoare. Mitropoliei Basarabiei. În procesul de Am fost sau n-am fost după ochiul Contopiți, curgând în dansul unei recuperare a proprietăţilor cel mai tăcerii armonii celeste dificil este să se facă proba dreptului S-aud cum se bate prezentul pe cruci, Fără prinți, fără prințese, iată, naștem de proprietate a Mitropoliei Sub cuiele strâmbe stă cuibul durerii o poveste. Basarabiei asupra diferitelor imobile Pe veci blestemată să ardă-n răscruci. şi obiecte de cult din perioada Și mă-nvăluie iubirea din tot interbelică, situaţie determinată de Am fost după dealuri să caut izvoare, cosmosul, deplină, faptul că arhivele fostei Mitropolii, În stânci am lovit cu toiege de flori, O primesc, ea mă transformă în care cuprindeau actele şi inventarele Iar ape-au țâșnit în sclipiri curgătoare oceane de lumină, de bunuri ale instituţiei ecleziastice, Sub raze de-opal izbucnind dintre Dăruindu-mi strălucirea cea pierdută fie au rămas în Basarabia ocupată de nori. pe pământuri, sovietici în anul 1940, fie, cele care Mă presară-n întuneric să-i duc nopții au fost parţial transferate în Romania, Vocile iubirii dalbe cânturi. la Craiova şi Râmnicu Vâlcea, în anul Tainice ferestre se deschid în ceruri, 1944, au fost cedate Uniunii N-aș mai vrea să plec vreodată din După ele, roiuri, astrele sclipesc, colindul meu, acasă, Sovietice, respectiv R.S.S. Îmi aruncă noaptea lacrima-n eteruri Moldoveneşti, în anul 1952. Unde timpul roade-n carne ca boală Și-n clepsidra spartă gânduri ațipesc. nemiloasă. ______Dar mă soarbe zâna nopții, cu lumini S-a legat de boltă starea mea de cu tot mă-nghite, veghe, Ielele îmi fură zborul și se-nvârt în Risipind în spațiu temerea de noi, cerc, zărghite, Undeva, un înger încă mai priveghe, Așteptând minunea de-a fi amândoi. Ochii se deschid și luna pe la geam tăcută-mi trece, Orișicâte drumuri pleacă din ferestre, Argintie și rotundă face semn cu raza- Rătăcind prin ele, ochii minții treji i rece, Readuc acasă visele buiestre Și-un alai frumos de stele, licurind Agățate vajnic de ai nopții vreji. neîncetat Scriu pe boltă-n fir de aur: „Duhul Legănate-n slavă, ultime cuvinte Sfânt te-a cercetat!” Vin din altă viață, încă mai răzbat. EMILIA AMARIEI

45

https://biblioteca-digitala.ro Ministerul Culturii, Alexandru – Saşa – la muzeu. În biroul său, l-am sărbătorit pe Vasile, cu ocazia , 12 octombrie 2000. împlinirii vârstei de 65 de ani, cu flori Plecăm spre Chişinău o formaţie şi palincă de Săcal! de ,,culturnici” mureşeni: prof. Dimi- La ora 13, împreună cu Vasile, trie Poptămaş, directorul Bibliotecii plecăm pe str. George Coşbuc, unde judeţene Mureş; prof. Cornel Moraru, se dezveleşte o placă comemorativă scriitor, redactor-şef la revista ,,Va- în cinstea poetului Liviu Damian tra”; Nicolae Băciuţ, scriitor, redactor (1935-1986), pe peretele blocului în la TVR., şi eu. Din Iaşi echipa s-a care poetul şi-a petrecut ultimii ani ______completat cu prof. Nicolae Busuioc, din viaţă. Aici, întâlnire neaşteptată, sectorul Râşcani. Ne-am propus să directorul Bibliotecii Judeţene dar deosebit de plăcută, cu poetul Gri- mergem şi noi, fiindcă eram de fapt ,,Gheorghe Asachi”. Am ajuns la gore Vieru, pe care-l ştiam venit în invitaţii acestui sector. Nu ne-am gân- Chişinău seara, pe la ora 21, şi am România. S-a întors în Basarabia anu- dit însă că vom avea un însoţitor atât tras direct la Biblioteca ,,Târgu- me pentru acest eveniment, fiind prie- de ilustru. Dimineaţa, la micul dejun, Mureş” de pe B-dul Moscova nr.8, ca ten apropiat cu Liviu Damian. Ne-am prin uşa deschisă a restaurantului, de- să descărcăm bagajele, adică pache- bucurat amândoi de reîntâlnirea odată am auzit vocea inconfundabilă tele cu cărţi din portbagajul Daciei. aceasta neaşteptată. I-am dat câteva a poetului Grigore Vieru, care întreba Am păşit cu mari emoţii pragul informaţii despre noi şi adresa unde de noi. A stat apoi cu noi, a băut cu bibliotecii, amplasată la parterul unui eram cazaţi, cu promisiunea că ne va mare plăcere o palincă de Ardeal, iar impunător bloc, gândindu-mă că o fi căuta negreşit. apoi ne-a avertizat: o încăpere cu câteva rafturi de cărţi La 15,30, la Biblioteca ,,Târgu- - Astăzi sunteţi ai mei!... Ne-a vechi, care nu putea depăşi o modestă Mureş” participăm la manifestările condus prin iarmaroc, să vedem fel de bibliotecă comunală de pe la noi. dedicate zilelor bibliotecii, care au fel de produse ale meşterilor populari Însă, după ce am depăşit antreul, ceea început cu lansări şi prezentări de şi să gustăm din produsele apetisante ce am văzut m-a năucit pur şi simplu. cărţi. Cartea mea de reportaje şi inter- ale bucătăriei populare din Basarabia, Fiindcă era ceva ce nu-mi puteam viuri ,,Omeni şi locuri din Călimani” dar şi din vinurile ei renumite. Ca să închipui : un spaţiu imens, inundat de a fost prezentată de Dimitrie Poptă- ne mai odihnim picioarele, am lumini, de cărţi şi de flori ! maş. Am prezentat apoi şi volumul poposit apoi la o plăcintărie. Doamne, Biblioteca ,,Târgu-Mureş’’ , lui Elie Cristea ,,Mihai Eminescu – ce plăcinte! Se topeau în gură! Finalul înfiinţată în 1996, prin strădania lui viaţa şi opera”, ediţia a 2-a, pe care zilei s-a petrecut pe terasa unui local, Dimitrie Poptămaş, fostul meu coleg am îngrijit-o. sub umbrelele ce ne apărau de razele de la Şcoala Pedagogică Română din Seara, cină veselă la hotel, unde nemiloase ale soarelui, de parcă era Reghin, dat afară însă în anul II, ne-a căutat Alecu Mocanu, aducând o luna lui cuptor, nu brumărelul! fiindcă tatăl său era preot greco- bărdacă cu vin negru, moldovenesc, Petrecând o zi întreagă în catolic, numără acum peste 20.000 de cu care ne tot ,,chinuim” de când compania marelui poet, desigur că nu volume, cărora li se adaugă o bogată suntem la Chişinău. am scăpat ocazia, atât eu, cât şi colecţie de publicaţii din România şi Nicolae Băciuţ, de a-l provoca la o Republica Moldova. Cu alte cuvinte, 14 octombrie, sâmbătă – hramul discuţie despre problemele actuale Biblioteca ,,Târgu-Mureş” este un fel Chişinăului: participăm la slujba care frământă pe românii de peste de ,,pui” al Bibliotecii Judeţene religioasă de la Catedrala centrală, la Prut, dar şi pe cei din Ţară, având Mureş, care creşte frunos aici, la depunerea de coroane de la statuia lui reportofoanele deschise. Aşa s-a Chişinău, pe unul dintre marile sale Ştefan cel Mare şi Sfânt şi la toate născut interviul intitulat ,,O zi cu bulevarde, din Sectorul Râşcani, prin celelalte manifestări artistice de pe Grigore Vieru”, publicat în volumul grija şi strădania deosebită a doamnei bulevardul central al oraşului, cu ,,Basarabia iarăşi şi iarăşi…” Claudia Satravca, a cărui spirit acelaşi nume (Ştefan cel Mare şi (Editura APP Bucureşti, 2003). organizatoric şi-a pus amprenta peste Sfânt) şi la recepţiile oferite de Transcriu din acesta doar răspunsul toate. După descărcarea pachetelor cu oficialităţile din Chişinău, respectiv Poetului la întrebarea mea legată la cărţi, ne-am grăbit spre Hotelul de Primăria oraşului. evenimentul petrecut în urmă cu cinci Turist, aflat undeva în zona centrală a În ziua de duminică, 15 ani, la Topliţa : ,,Mi s-au umezit ochii oraşului, unde suntem cazaţi pe toată octombrie, e iarmaroc mare în şi mi s-a înmuiat sufletul atunci când perioada şederii noastre aici. ______mi-ai adus la cunoştinţă că Topliţa A doua zi, vineri, 13 octombrie, m-a onorat cu titlul de Cetăţean de mergem în Parcul Naţional, unde, pe Onoare al oraşului. A fost prima dată Aleea Clasicilor, la bustul lui Mihai când deveneam Cetăţean de Onoare Eminescu, are loc tradiţionalul recital al unui oraş din România ! Şi de de poezie, organizat cu ocazia atunci cred că prin Topliţa am sărbătorii Hramului Chişinăului. Am devenit Cetăţean de Onoare al ţării plecat apoi de unul singur la Muzeul mele, România, pe care atât de mult o Naţional de Istorie, unde m-am iubesc şi cu dorul căreia mă voi duce întâlnit cu fraţii Vasile şi Alexandru în mormânt” ! Zagaievschi. Vasile lucrează la ILIE ŞANDRU

46

https://biblioteca-digitala.ro Destine basarabene mai ales pentru faptul că ne îndemna să afle și mai multe considerăm frați cu românii. lucruri despre valorile culturale, în Având în vedere acestea, voi plus față de cele știute deja. înainta Statului Român cererea mea Tot timpul purta în brațe trei, pentru dobândirea cetățeniei române, patru cărți, iar pe celălalt braț, pălăria cu toate că român m-am considerat sau fularul, după anotimp. Era tipic mereu, iar granița dintre România și dânsului și nu mi-l reamintesc altfel, Basarabia, pentru mine este numai o decât cu zâmbetul pe față, chiar grăbit linie pe o hartă. fiind, nu ocolea locul în care ne aflam Intențiiile mele de viitor, sunt să ne dea binețe, să spună câteva acelea de a relata pe linie culturală, cuvinte, cred că îi păsa de fiecare om într-un manuscris, memorii din viața întâlnit, se bucura de toți, era, din petrecută în Basarabia, să aduc în fața punctul meu de vedere, modest, dar ardelenilor, a României, tot ce am măreț în modestie. valoros de pe plaiurile basarabene Îmi amintesc de anul 1994, fiind unde m-am format ca om cu educație. membru al Ansamblului De aceea, povestirile mele, vor purta „Moștenitorii”, cu grupul de copii,

titlul sugestiv „BASARABIA MEA”. (având atunci 24 de ani), am avut M-am născut la data de 18 ocazia să particip la o lansare de carte februarie 1970, în comuna Holercani, a scriitorului Grigore Vieru și anume județul Chișinău, Republica Moldova. BASARABIA MEA „Albinuța”, la „Sala Prieteniei” din

Am urmat gimnaziul în comuna Chișinău, care acum este „Palatul Holercani, apoi Universitatea de Arte Republicii”. Intrând pe scenă cu „Gavril Muzicescu” din Chișinău, copii, Grigore Vieru a îmbrățișat secția regie-teatru. Poate fi de necrezut, dar e copii, urându-ne succes. Gestul a fost Din 1991-1994 am lucrat adevărat, că atunci când activam la impresionant, bucuria a fost mare, operator cameraman în Televiziunea Casa de Creație de pe lângă faptul că am participat la un moment Radio Chișinău la emisiunea Ministerul Culturii din Chișinău, de dat într-un spectacol alături de „Telematinal”. pe strada de atunci cu numele dumnealui, m-a marcat pozitiv, am Din 1994-2000 am lucrat la „Nicolae Iorga” nr 5, zilnic scriitorul prins drag de omul care zilnic și-a Centrul Național de Creație Populară Grigore Vieru, care locuia în exprimat bucuria față de semeni. de pe lângă Ministerul Culturii vecinătatea institutului, trecea pe Tot în 1994, de 1 iunie Ziua Chișinău, în calitate de operator video lângă biroul meu din cadrul Copilului, s-a organizat la Chișinău secția folclorică. instutuției, spre a merge la Uniunea de către domnul Tudor Colac, Am cântat - voce - în ansamblul Scriitorilor. Nu era zi lăsată de director pe atunci al Casei de Creație „Datina” de pe lângă Universitatea de Dumnezeu, să nu ne întrebe, după și implicit șeful meu, o sărbătoare, Medicină „Testemițeanu”, Ansamblul salutul de binețe, pe mine și colegii unde a fost invitat și Grigore Vieru, „Moștenitorii”, îndrumător Prof. Dr. mei, ce mai facem, cum mai suntem, care a împărțit tuturor copiilor cărțile Valentin Chiper și am colaborat cu binevoitor și prietenos cum era tot personale și a recitat. Ansamblul de Dansuri „Joc” - timpul, cu toată lumea. Au fost mai multe asemenea îndrumător artistic Vladimir Curbet. Lucrând în fondul folcloric cu momente plăcute alături de Grigore Din motive familiare, am plecat regretatul muzician Dumitru Blajinu Vieru, la sărbătorirea femeii sau la în Spania în anul 2000, unde am care era consătean cu Grigore Vieru, Palatul Național, care, actual poartă dezvoltat o afacere de familie în domnia sa, mereu ne întreba de numele „Nicolae Sulac”. domeniul hotelier, dar în 2012, am folclorul autentic pe care îl culegeam Pe când făceam studiile la hotărât să îmi continui viața în din zonele Basarabiei. Interesul Academia de Arte, în 1999, am avut România, la Sighișoara. dânsului nu era gratuit, calitatea plăcerea să îl întâlnesc pe scriitorul Prin căsătorie, am cerut și am umană dar și cea de scriitor îl Grigore Vieru, la o altă lansare de primit dreptul de ședere în România, ______carte a dânsului, și-a luat timp să burgul sighișorean mi-a deschis discute cu studenții universității, oportunitatea de a-mi relua o ocazie cu care am schimbat gânduri și activitate în muncă, aici îl cresc și îl opinii. educ pe fiul meu Alexandru Porubin, Cu plăcere îmi amintesc, pe aici mi s-a trezit interesul pentru atunci, rector al universității era cultură, m-am apropiat de oameni regretatul actor Veniamin Apostol, care dezvoltă activități culturale, înalt patriot al Națiunii Române, care, din 1991 și până în 1999 a avut motiv pentru care m-am înscris în funcția de Rector al Institutului de Asociația Literară „Creneluri stat al Artelor din Republica Sighișorene”. Moldova. Părinții și cele două surori În acea perioadă, am fost rămase la Holercani, au acceptat administrator al căminului → decizia mea de a rămâne în România, VICTOR PORUBIN

47

https://biblioteca-digitala.ro studențesc al Institutului de stat al Să-mi spuneți voi?... Artelor, care, se afla pe strada „Hristo Botev”, având oportunitatea de a mă Iubirea aceasta de neam şi de ţară întâlni frecvent și cu dânsul, care era mă pierde. superiorul meu. În 1991, lucram cu Daria Radu, Închid uneori ochiul minţii (compozitoare, interpretă, poetă, şi râd ca un prunc în ploaie, dirijor de cor, profesoară), la Casa de ca să nu vedeţi, să nu ştiţi Creație. delirul ce-l sufăr. Făceam fonogramele pentru ______seara de creație a dânsei (la Palatul Să-mi spuneţi voi cine sunt fie şi a unui licăritor fir de nisip Național pe atunci), având ocazia şi de unde vin, pe malul imensităţii. reîntâlnirii cu Grigore Vieru, dânsul când Decebal strigă în mine prezentând un recital de poezie din şi cere moarte, Ce ştie clepsidra despre litoral?!... creațiile personale. Anastasia iar mâna copiilor mei Nemărginirea... Lazariuc a cântat pe muzica Dariei reţine cuţitul drept inimă Ce-i pasă ei de fluxuri şi refluxuri?!... Radu și versurile lui Grigore Vieru, şi mă condamnă să trăiesc?! cântecul „Mama”. O clipă de repaos pe Terra Plecarea mea din Chișinău în Să-mi spuneţi voi şi cu demnitate ne vom cufunda în Spania la finele anului 1999, m-a rupt cine sunt şi de unde vin, neant. de colaborarea cu prietenii, colegii, când, sfetnic la curte, oamenii dragi, veștile de acasă venind Moţoc unelteşte şi noi, cei mulţi, Dar voi, doar prin scrisori sau telefon. nici îndrăznim capul să-i cerem?! cei ce ignoraţi unitatea divină Când am venit în concediu din a neamurilor în Univers, Spania, în 2009, am aflat de tragicul Să-mi spuneţi voi cei ce vă mărginiţi la universul eveniment al lui Grigore Vieru, m-am cine sunt şi de unde vin, dintre două sârme ghimpate, întristat desigur, mai ales pentru când, iată, ostateci ajunşi în casele cei ce cugetaţi în universul doamna Raisa Vieru cu care, de proprii, intestinelor voastre, asemenea mă întâlneam aproape spre răsărit ţinem vraişte porţile, încotro mergeţi voi, zilnic venind de la institut, obișnuit să de unde tiparniţe vin rătăciţi ai veacului douăzeci?!... văd o vecină deosebită, o doamnă pentru dosarele noastre? care a vea o blândețe, față zâmbitoare Icoană de mart și prietenoasă. Voi ştiţi mai bine de unde vin? Nu conta vârsta nimănui atunci Voi, cei ce ochiţi în inima-mi S-a topit cu alba ei povară când dorea să comunice, să-și rănită de colţii lupului mereu flămând și această iarnă sub ţărâne... exprime bucuria întâlnirii pe stradă, ce stă de ani lingă Prut?! Nu murirăm toţi şi-n primăvară chiar dacă era doar pentru „bună mai 'nălţăm spre cer cântări creştine. ziua”. Voi ştiţi mai bine cine sunt, Ne cuprinde soarele fierbinte, Am devenit emotiv și m-au când frate-meu ochii mi-a scos zările se limpezesc curate, imoresionat versurile poetului şi tăiatu-mi-a vatra nu-n două, râul vieţii curge înainte, Grigore Vieru, pe care doamna Raisa ci-n patru?! spuma e în laturi aruncată. chiar le-a inserat într-un articol: „Când am să mor/ Să mă Şi, iată, umblu prin codri, Este, cred, iar lecţia Ta, Doamne, îngropi/ În lumina ochilor tăi/ Lumea hăulind la stejari, pe ce drum ne duci nu ştiu nici sfinţii. / Venită la mormântul meu/ Va sta şi urlă lupii a mirare, Ne tot porţi prin ură şi prin foame îngenunchiată/ În fața ta mereu/ Ca că mai am puteri și ne speli din irişi somnul minţii. nimeni/ Să nu-mi joace pe mormânt/ să cresc pe Ştefan, Să nu fiu ca strămoșii, pus/ Sub ca să mă răzbune. Iată că ne-am luminat la faţă și intrăm din nou în primăvară, ierburi și pământ - / Îngroapă-mă-n ca într-un botez de dimineaţă, lumina/ Ochilor Tăi /Femeie de pe Să-mi spuneţi voi?!... ca într-o lumină tot mai clară. urmă/ Femeia mea dintâi”. Identitate E icoana Ţării ce-am păstrat-o Sunt mândru că am reușit să prin calvarul vremurilor toate. cunosc oameni atât de valoroși, care Şi, totuşi, sunt. Pentru faţa ei neîntinată au rămas în sufletul meu, de unde Sunt! pe-un pământ înstrăinat ne zbatem. niciodată nu vor pleca. In pofida voastră, Să privești un om ca Grigore căpcăuni ai veacului douăzeci ‒ ‘Nalţ-o, Doamne, apără-o de viaţă, Vieru în ochi, e ca și cum ai privi sunt! căci doar viaţă nu e ce avem. înțelepciunea, de unde măcar cu un Dă-ne-o într-un mart' de dimineaţă, Ce minune la acest fine de veac strop am reușit să mă aleg și eu. reînviaţi, din nou s-o-îmbrăţişăm! să ai conştiinţa de sine ‒ EUGENIA BULAT

48

https://biblioteca-digitala.ro Convorbiri duhovnicești și pe ei se jertfească idolilor. Au ieșit din apă, semn că vrea să dea refuzat. Au spus că vor rămâne mai ascultare poruncii împărătești – acolo departe credincioși jurământului era un loc cu apă caldă pentru cei ce ostășesc pe care l-au făcut sub se vor răzgândi – deci a ieșit din apa drapelul roman, dar că ei au mai rece, înghețată și, intrând în bazinul depus un jurământ, acela față de cu apă caldă, murit-a pe loc. Împăratul cel Ceresc, față de Hristos. Însă cei patruzeci de mucenici au L.C.: Deci, Înaltpreasfințite fost păziți, ca nu cumva să fugă din Părinte, cei patruzeci de ostași nu s-au apă. Unul dintre temnicieri, văzând lăsat înduplecați să jertfească idolilor, arătarea dumnezeiască a cununilor de aici toată pătimirea lor. pregătite de Hristos Domnul, văzând Îps. Ioan: Bineînțeles că lucrul și ce a pățit acela ce-a ieșit, a intrat în acesta l-a nemulțumit pe Agricola, i-a locul lui, spre surprinderea ostașilor

pus în temniță, lăsându-i să se mai mari, care s-au mirat când l-au „Mărturisiți, prin fapte și prin gândească, să se răzgândească, văzut dimineața și pe el acolo, pe el, cuvânt, că sunteți creștini!” amăgindu-i și în același timp care era omul lor de încredere. Acesta chinuindu-i, să se întoarcă de la cele le-a spus: Și eu sunt creștin! L.C.: Înaltpreasfințite Părinte spuse și să jertfească idolilor. N-au Atunci, pentru că au rezistat Mitropolit, în ziua de 9 martie, în reușit să-i întoarcă. Sosind în vizită gerului, gheții și frigului de noapte, toată ortodoxia se prăznuiesc cei un mare demnitar roman, care auzind prigonitorii lor au poruncit să li se patruzeci de mucenici din Sevastia, de neascultarea și de nesupunerea lor, zdrobească picioarele; dureri crunte. spre a ne aduce aminte de credința și i-a pus și acesta să jertfească. Nu s-au Văzând totuși că n-au murit, au patimirea lor. Vă rog să ne oferiți mai supus nici lui. pregătit un foc mare și pe toți i-au multe detalii despre acești sfinți Așa se face că într-o vreme ca aruncat și au ars de vii în foc. mucenici. Oare în ce perioadă au aceasta i-a pus pe toți patruzeci în Evanghelia aceasta a fost pusă îndurat acele chinuri pentru credință? acel lac, de lângă cetatea Sevastiei. pentru acel temnicer care, în ultimul Îps. Ioan: Izvoarele creștine ne Era iarnă, le-a poruncit să-și lepede ceas, s-a dus și el să-L mărturisească vorbesc despre pătimirea lor în hainele lor ostășești și să intre în apa pe Hristos și a răbdat doar. El n-a fost legătură cu un împărat roman rece și înghețată. în temniță cu ceilalți, el numai a intrat Licinius, care, după cum arată L.C.: Vă rog, Înaltpreasfințite în apă câteva ore, câteva ceasuri, spre izvoarele istorice a domnit între anii Părinte, să vă referiți și la evanghelia dimineață, și a spus doar atât: Și eu 308- 324 d.H., deci acești sfinți au citită în ziua când noi, creștinii, ne sunt creștin! Atâta a făcut. A stat pătimit în urmă cu 1700 de ani. Atât aducem aminte de pătimirea celor 40 câteva ore cu ceilalți în apa geroasă și de mare a fost pătimirea lor, încât s-a de mucenici (Matei 20, 1-16). a spus, dintru adâncul inimii: Și eu auzit în întreg Imperiul Roman de Î.P.S. Ioan: Da, oare ce legătură sunt creștin! Și Hristos, Fiul lui atunci și vestea s-a răspândit în toată ar avea evanghelia aceasta cu viețile Dumnezeu, și lui i-a pus pe cap lumea creștină. celor patruzeci de mucenici? De ce au aceeași cunună ca și celorlalți 39, care Cei 40 de mucenici au fost pus părinții bisericii această suferiseră chinuri și umilințe în bărbați de merit, erau ostași în armată evanghelie chiar în acea zi? temniță. romana, unde nu puteai fi ostaș decât Din cei patruzeci, unul, mai slab Noi oare în ce ceas ne aflăm? până la vârsta de 45 de ani, deci toți puțin, săracul, în credință, oricum și Mie îmi este teamă că de când ne cei patruzeci aveau vârsta sub 45 de acela, cel mai slab în credință dintre naștem și după ce suntem botezați, ani. Interesant este faptul că cei ei, vreau să vă spun că era mult mai mi-e teamă că suntem tot în ceasul al patruzeci proveneau dintr-o zonă tare în credință decât mine, acesta, a unsprezecelea, pentru că nimeni nu puternic creștină și anume din ______știe când va fi chemat Sus, la Capadocia, unde s-a născut și a trăit Domnul. Vedeți prin ce s-a mântuit Sfântul Vasile cel Mare, un pământ acest al patruzecilea! A spus, din profund creștin de la marginea adâncul inimii: Și eu sunt creștin! Imperiului Roman din vremea aceea. Câți dintre noi, astăzi, mărturisim Totuși vedem că au fost prinși și lucrul acesta, în fața oamenilor și în înrolați în armata romană care era fața lui Dumnezeu? păgână. Ei se aflau sub comanda unui L.C.: Această întrebare a ofițer roman pe nume Agricola. Înaltpreasfinției Voastre trebuie s-o Dintre cei patruzeci, oarecum considerăm ca un îndemn de conducător direct era unul dintre ei, al mărturisire a credinței noastre în cărui nume e păstrat de izvoarele Hristos. Vă rog să continuați a ne vechi, se numea Chirion. sfătui. Ei au fost buni luptători în multe Î.P.S. Ioan: Mărturisiți în bătălii, și-au apărat împăratul și au familiile dumneavoastră, prin fapte și luptat pentru legile Imperiului Roman prin cuvânt, că sunteți creștini! Faceți din timpul acela. La un moment dat a în lumea aceasta fapte creștinești,→ fost o sărbătoare păgână închinată A consemnat anumitor zei romani; atunci i-au pus LUMINIȚA CORNEA

49

https://biblioteca-digitala.ro Amvon imediată sau din altă vârstă a devenirii întru fiinţă. Lumea intră în poveste nu doar ca să se tezaurizeze, ci şi să fie

restituită spre a fi de folos şi Un an de poveste, adică 365 de îndreptare, ca atribute creştin-morale. poveşti, într-un exerciţiu care Autorul rezonează cu demonstrează că viaţa e o poveste, că problemele stringente ale zilei, dar nu lumea e o poveste, oricâtă poezie, şi atât în registru contemplativ, cât în nu numai, e în noi. Şi-atunci nu mai e cel atitudinal. surprinzător când Ana Blandiana Cartea e o pledoarie caldă spune fără echivoc: „Doamne, câtă pentru arta de a trăi nu reinventând literatură conţinem!” (poemul lumea, ci luând de la ea tot ceea ce e „Carantina”) bun şi se potriveşte fiecăruia în parte. Nevoia de poveste ar putea fi, Indiscutabil, povestirile într-o astfel de contextualizare, ca religioase, duhovniceşti ale pr. dr. aerul, ca apa... Fiecare are o poveste Gheorghe Nicolae Şincan şi-au să spună, fiecare o poveste pe care câştigat destinatari de care nu se bucură mulţi autori, pentru că ele sunt vrea să o audă. ______Pentru cei care vor să audă, pr. esenţe ale unor mesaje care scurtează drumul spre înţelegerea lumii şi spre dr. Gheorghe Nicolae Şincan, după conturează o dată în plus un univers lungi turniruri narative, propune un propria înţelegere. Fără artificii stilistice, fără în care se regăsesc deopotrivă mirenii maraton zilnic, de un an, în 365 de şi slujitorii bisericii. În care se secvenţe. labirinturi metaforice, dar pline de tâlc, povestirile din acest volum regăsesc aşteptări şi confirmări ale Aparent de factură unor opţiuni existenţiale. sheherezadiană, poveştile unui preot ______Povestirile nu sunt structurate nu sunt de natură să amâne un calendaristic, ele nu urmează însoţiri verdict, ci să consolideze trasee ale unor desfăşurări de istorie a existenţiale, pentru minte, inimă şi sărbătorilor de peste an. literatură, dar mai ales pentru cei care Ele ilustrează stări, asumabile găsesc în credinţă calea, adevărul şi momentului potrivit. În aşa fel încât mântuirea. povestea să devină lume, iar lumea să Poveştile pilde ale pr. dr. rămână o poveste, pentru că, o spune Gheorghe Nicolae Şincan sunt Gabriel Garcia Marquez, “Viața nu „cuvinte de învăţătură”, extrase din este ce ai trăit, ci ce îți amintești că ai învăţăturile lumii, reconfigurate epic trăit și cum ți-o amintești pentru a o de aşa manieră încât ele să se aşeze în povesti." orizontul moralei creştine. Cu pr. dr. Gheorghe Nicolae Ele sunt poveşti de manual, Şincan se intră în poveste, adică în fără didactică ostentativă, spuse cu viaţă, şi se rămâne în poveste, adică har şi cu umor discret, într-o în viaţa. Nu oricum, ci cu faţa spre cuprindere diversă şi cu adresabilitate lumină. dincolo de orice vârstă. Temele sunt de o largă NICOLAE BĂCIUȚ respiraţie, dar şi de actualitate, indiferent dacă ele sunt din realitatea

______

Convorbiri... Hristos Dumnezeu și legea iubirii stat în harul lui Dumnezeu, cântând și →ca să vă arate cineva cu degetul: sale. lăudând pe Dumnezeu, așa cum au Iată un frate, iată o soră cu adevărat Mă bucur că despre acei făcut cei patruzeci de mucenici, ei vor creștină! Iată o mamă cu adevărat credincioși, care sunt prezenți lua cununa celui de-al patruzecilea creștină! Iată un tată, un părinte, cu duminica la sfânta liturghie, vor zice mucenic. adevărat creștin! vecinii, văzându-i întorcându-se la Bunul Dumnezeu să vă Nu numai atunci a fost nevoie de casele lor: Iată o soră cu adevărat întărească în credință și să vă ajute să mărturisire creștină, ci am impresia că creștină! Iată un adevărat frate puteți trece peste iezerul, peste apa astăzi, mai mult ca oricând, este creștin, care și în ziua de astăzi s-a aceasta învolburată a lumii pe care o nevoie să fim mărturisitori și să dus să-L preamărească pe trăim! Să dea poruncă, în cer, Hristos mărturisim că suntem ai lui Hristos, Dumnezeu, Tată, Fiul și Duhul Sfânt sfinților îngeri să mai împletească mii că ne conducem după o singură lege și a făcut parte din ceata celor și sute de mii de cununi pentru cei pe pământ, valabilă permanent, o patruzeci! Chiar dacă n-au stat la care mărturisesc ca acel mucenic: singură lege și un singur împărat, liturghie în apă, într-un iezer rece, au Doamne, și eu sunt creștin!

50

https://biblioteca-digitala.ro întru folosul națiunii france, pe care a morţii lui Roland şi a pierderii Ganelon nu o dorise, se va alia războiului de către Carol, împăratul dușmanului țării sale, își va trăda francilor, care îi era şi cumnat, este seniorul și va accepta ducerea în atunci când Ganelon şi Blancandrin mâinile dușmanului a fiului soției lui ajung la Curtea regelui Marsil. (II) cu care avea, de altfel, un fiu, și a Complotul de trădare împotriva lui 3. Prezentarea structurii nepotului împăratului,: ”Zise iar Carol cel Mare şi de eliminare a lui caracteriale a meschinului în Carol: Vino, Ganelion,/ Să iei mănușa Roland, deja pus la cale, se sfârşeşte literatura populară europeană și acest baston./ Francii-au ales cu acceptarea ofertei trădării senioru- precum ai auzit.''// ''Nu, Sire, ci lui său lui Marsil. Întotdeauna, de la începuturile ei, Roland, el m-a numit!/ Nicicând n-am Carol cel Mare va fi convins să oamenii lumii s-au diferențiat caracte- să-l iubesc, aici o spun,/ Si nici pe se retragă, lăsându-l pe Roland la rial prin educație, cultură, evoluție Olivier, amicu-i bun./ Asemeni parii comanda ariergărzii,o vul-nerabilitate formativă socială. Oamenii s-au care-l îndrăgesc/ În fața ta spun că-i negândită de Carol, care a crezut în împărțit, după caracter, în răi și buni, disprețuiesc.''// Și Carol zise: ''Prea te- oferta lui Marsil, regele maur, iar după cultură, în profani și ai îndârjit./ Mergi negreșit, așa am transmisă de cumnatul său, Ganelon, intelectuali. Să nu credem că în lumea poruncit''.// ''Mă duc, dar chezășie eu aceea a unui atac meschin musulman. oamenilor elevați nu există elemente nu am/ Cum n-au avut Basiliei nici Primind cheile Zaragozei de la meschine sau răuvoitori în ceea ce Basan''. Ganelon se fericea la gândul trădătorul Ganelon, Carol cel Mare privește evoluția spre bine a unui că maurul Marsil, dușman al traversează Pirineii spre Franţa, semen de-al său asupra căruia împăratului Carol și al națiunii sale, îl încrezător că Marsil îl va urma în instinctul de ranchiună, cu sau fără va învinge pe contele Roland și pe pace. Sunt clipele de naivitate ale lui motiv, se întrezărește ca un fapt alt prietenul acestuia Olivier, cavaleri și Carol şi de încredere în Ganelon. stării de frustrare sau a complexului comandanți ai oștilor france. Cumnatul meschin îşi trădează atât de inferioritate a omului elevat. Ceea Discursul pe care Ganelon îl va avea regele, cât şi întreaga naţiune francă. ce îl evaluează pe elevat ca înfrânat al în fața crudului Marsil, rege al Prototip al elementului uman vanitos, pornirilor dușmănoase este tocmai maurilor, ce stăpânea în Spania Ganelon cade în propria ingratitudine conștiința înaltă despre ceea ce în- medievală și care mai ucisese înainte pentru că acesta este demascat şi ucis seamnă trebuința comunicării. Meto- alți doi soli ai marelui împărat franc, de către Carol după moartea dele comunicării pot fi distructive va sublinia starea impulsivă a viteazului Roland şi a cavalerului când profanul uzează de îndepărtarea meschinului, a individului lipsit de Olivier, prietenul eroului de la adversarului prin uneltiri, prin sto- scrupule. Scena în care Ganelon îi trecătoarea Roncesvalles. parea acestui procedeu de exprimare dezvăluie lui Blancandrin ura pe care Personajele din literatura populară cu ceea ce înseamnă izolarea celui o poartă fiului său vitreg, Roland, în şi cultă sunt prototipuri, coresponden- care ar putea să-și evalueze nevinovă- drumul spre Zaragoza, esate actul te ale imaginilor comportamnetale ale ția în fața celor care îl incriminează. împlinit al trădării meschinului, mai oamenilor din lumea care a fost şi Astfel de oameni incriminatori îi ales atunci când, de frica morţii care va urma, într-o întreagă numim meschini. Ei au trăit ca mărturiseşte regelui maur că se imaginaţie a scriitorului care este un păianjenii în toate mediile de evoluție bucură de încredere. Momentul rezultat al fiinţării acestei lumi. În socială a oamenilor și au infectat cu hotărâtor acceptării de către Ganelon literatura populară occidentală veninul lor sufletele trupurilor care au ______dragonii, aşa cum apar şi în poemul cedat la un moment dat sub torturile anglo - saxon Beowulf, erau fiinţe torționarilor. Răutatea este o meschine ce coborau omul lumii în manifestare ce pornește din interiorul grotele Iadului. Omul european nu mistuit de complexe, de frustrări ale diferă cu nimic în comportament în individului născut să păcătuiască, tot teritoriul pe care acesta îl ocupă, în mistuind vieți, destine, o tortură a tot timpul în care a căutat prin diferite bucuriei lui întreținută prin mijloace să ascede, să o ducă mai manifestări neînchipuite de o minte bine sau să fie un împătimit al sănătoasă. Meschinul se simte fericit cauzării răului semenilor lui. și se hrănește energetic din consumul Lumea s-a distrus în timp, energetic al celui pe care îl domină cu oprindu-şi propria evoluţie tocmai voia sau fără voia celui în cauză. existenţei unor astfel de indivizi În poemul popular franc, ”Cântecul meschini, în care s-a dezvoltat mental lui Roland”, elementul meschin apare dorinţa de a face rău mai mult ca cea la personajul Ganelon, tatăl vitreg al de a face bine. Ei sunt atât de bine nepotului împăratului Carol I, reliefaţi în literatură, încât unificatorul Europei sfârșitului modalităţile de înfăptuire a răului primului mileniu al civilizației erei uluieşte chiar şi pe cel mai renumit creștine. Cumnat al împăratului, psiholog. Un personaj care a doborât Ganelon ajunge la un apogeu al recordul stării de fapt a mes-chinului atitudinii meschine în momentul în este personajul Rodin → care, pentru o misiune dată de împărat ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU

51

https://biblioteca-digitala.ro din romanul lui Eugene Sue, „Misterele Parisului”. Antropologia *** atitudinală dezvoltă reprezentări de Poate că nebunul stă acum și caracter care s-ar putea crede că sunt pândește unice şi că în viaţa de toate zilele Să ieși din casă, astfel de personaje sunt inexistente. Ca să îți fure din nou judecata Realitatea caracterială a indivizilor se Și să te lase iarăși goală de tine. poate observa la fiecare pas pe care îl Îl mai știi, nu? Îl primeai la tine facem în lume, meschinul are în casă, mişcările lui ascunse, privirea jucăuşă Sub pielea ta, ca să îi fie cald și care impresionează şi o instabilitate a să doarmă. gesturilor, o mişcare a buzelor care dă Și el se zbătea și se zvârcolea ca impresia muşcării şi umezirii lor o maimuță permanente. Și te zgâria și urla în toiul nopții, Când îşi începe jocul sinistru Când toată lumea dormea. al planului distrugerii partenerului dă Ieșea prin firele de păr dovadă de curtoazie, de prietenie ce Și îți sufla în ureche, duce la slugărnicie, pentru că e Dar tu dormeai în continuare. conştient că răutatea interioară, gândirea mojică îl poate trăda * oricând. Literatura populară a scos la Apasă-ți tâmpla stângă Referințe bibliografice: iveală, prin toate creaţiile sale literare Și ține palma sub ea, figura omului mojic. Trăsăturile Ca să curgă toată apa aia neagră ●Anthony, Samuel, Biologie și acestora sunt oglindite în balade, dar Care face vâltori în tine noaptea libertate: eseu asupra implicațiilor şi în doine, unde eul liric tânguieşte şi Și care nu te lasă să dormi. etologiei umane, Editura Ştiințifică, unde dorul, reprezintă atât durerea București, 1995. fizică, cât şi cea a stărilor sufleteşti, în * ●Cojocaru, Nicolae, Istoria tradițiilor basme şi în toate creaţiile literare în Ai intrat pe sub pielea mea și obiceiurilor la români, 3 vol., care omul rău apare ca un contrapus Ca o omidă Editura Etnologică, București, 2008. teluric al binelui. Răul este Și ai început să rozi oasele. Durand, Gilbert, Structurile pământesc, iar în popor îl întâlnim în Ți-ai făcut un cuib din ace antropologice ale imaginarului, individul lumii retrograde distrugător Și mă înțepai de fiecare dată Editura Univers Enciclopedic, şi ameninţător, meschinul cu trăsături când voiam să plec, București, 1998. slugarnice şi lipsit de scrupule, Să te las cu tine. ●Mureșanu, Ștefan Lucian, Faptul răzbunător însă pentru scurt timp Nu știai că eram goală pe ritualic, sens al gestului mimetic în pentru că binele coboară angelic şi se dinăuntru studiul etnologiei aplicate înalţă triumfător pătrunzând în Din cauza ta. (naraţiunea ca discurs în prezentarea întunecimea lumii întunecate: „Spre faptului ritualic), Editura Singur, amărăciunea iubitorilor de cunoaştere, * Tâtgoviște, 2015. întregul spectru de înţelegere, întrece ●Papadima, Ovidiu, Literatură cu uşurinţă măsura oricărui potenţial Și când a venit dimineața populară, Editura Pentru Literatură, de exprimare. La sfârşitul vieţii, atât N-a mai vrut să te vadă. București, 1968. de râvnitele răspunsuri vor rămâne Fiindcă stăteai mereu la colț limitate... chiar şi dincolo de ea.  Antologie populară românească. Cu o pereche de foarfece Alimentaţi de prea multe scopuri Lirica, Editura Minerva, București, Și îi așteptai aripile, cuminte, evazive, prospectăm sugestii 1953. Ca să se culce devreme expresive, în scurte nostalgii naive.  La Chanson de Roland – Cântarea Și să le poți tăia după bunul tău Dovedindu-ne prea săraci spiritual să lui Roland, (ediție bilingvă), traducere plac. putem întreţine bucuria, ne și prefață de Eugen Tănase, ediție Voiai să faci niște forme ciudate manifestăm fiecare în parte, aceeaşi ilustrată de Marcel Chirnoagă, din ele, sumbră fascinaţie pentru o cât mai București, Editura Univers, 1974 Știu eu. deosebită suferinţă. Pierduţi pe calea (Versiunea din limba franceză veche Dar azi de dimineață, nu le-ai dinaintea propriei noastre fericiri, se este preluată din La Chanson de mai găsit la locul lor. poate întrevede cu uşurinţă, Roland, Publiée d'après le manuscrit Ai văzut geamul deschis și un asemănătoarea noastră identitate d'Oxford, L'Édition d'Art H. Piazza, fulg pe pat aberantă. Lipsiţi de cel mai minim Paris, 1931). Și ți-ai dat seama argument de a putea găsi un echilibru  Basmele românilor, Editura Că acum trebuie să le tai pe ale de a trăi; stăm şi privim fără rezerve, Cartea Românească, Curtea Veche tale. propria decădere. Neglijarea fericirii, Publishing, 10 vol., București, 2010. CRISTINA-MIHAELA reuşeşte să particularizeze teribila  Psaltirea Prorocului și BOTÎLCĂ noastră identitate universală într-un împăratului David, Editura Agapis, registru meschin.” (Iosif M. Cristian) București, 2009.

52

https://biblioteca-digitala.ro lumină atotputernică. Este o lumină și o bucurie întru Hristos.

Sfântul Simeon Noul Teolog este TENDINȚA SPIRITUALĂ ÎN prezent în cultura română prin cele CULTURA ROMÂNĂ DE AZI 225 de capete teologice și ascetice, (VI) prin Capete morale și prin - Insist, totuși. Cuvântările morale întâi și a cincea - Sfântul Simeon Noul Teolog a traduse de Părintele Dumitru Stăni- fost un intelectual de orizont loae și publicate în volumul al VI-lea enciclopedic, un preot deplin și un din Filocalia (București, 1977). monah de vocație, cunoscut pentru - Au fost traduse în limba viața sa plină de înțelepciune și de română Imnele dragostei sfințenie. dumnezeiești? Atunci când i s-a propus să fie - Imnele dragostei dumnezeiești Arhiepiscop, Sfântul Simeon Noul au fost traduse din greaca bizantină în Teolog a refuzat, preferând să rămână română tot de Părintele profesor în continuare la mânăstirea Sfânta Dumitru Stăniloae și publicate în Marina, în rugăciune, lecturi ziditoare colecția Studii de teologie dogmatică de suflet, contemplație și lucru la ortodoxă la Editura Mitropoliei ______masa de scris, unde își compunea Olteniei (Craiova, 1991). Dumnezeu în lumină și la unirea cu imnele care l-au făcut cunoscut în Arhiepiscopia Craiovei și El. lume și istorie. Mitropolia Olteniei se aflau atunci Simțirea, faptele, rugăciunile, sub ascultarea neuitatului meu prieten După Sfântul Grigorie de puterile minții și orientarea voinței Nazianz, numit, și el, Sfântul Grigorie și strălucitului om de cultură dr. conlucrează în mod activ pe parcursul Nestor Vornicescu, personalitate Teologul, marele poet și marele acestui urcuș spiritual. contemplativ Sfântul Simeon Noul harismatică, de care eu sunt puternic Este înaintarea spre cer întru Teolog este a doua mare personalitate atașat sufletește. Pe noi doi, adică pe lumină, în care se vede iubirea a doctrinei ortodoxe. mine și pe Părintele Mitropolit omului față de Creatorul său, Tatăl Ioan Alexandru este un mare Nestor, ne-a apropiat faptul că nostru Care este în ceruri, dar mai poet al luminii sfinte, necreate. Și amândoi ne-am ocupat de scriitorii ales dragostea lui Dumnezeu față de marele său înaintaș, Sfântul Simeon dacoromani de valoare universală din om. Este un proces (o autodepășire, o Noul Teolog, este un mare poet al secolele I-VI ale primului mileniu ale înaintare) de mare complexitate, în luminii. erei creștine. care credința, voința liberă a omului Ioan Alexandru a cunoscut Versurile și învățăturile Sfântului și harul divin revărsat din belșug Simeon Noul Teolog sunt centrate în imnele traduse de Părintele Stăniloae conlucrează activ. și le-a iubit mult. De aceea putem jurul Luminii Divine, ca realitate Adevărata cunoaștere a lui hristocentrică și putere activă în constata unele asocieri tematice, de Dumnezeu, ne spune Sfântul Simeon epicleza euharistică la Sfânta atmosferă și de trăsături stilistice între Noul Teolog, este „din vedere”. Liturghie. scriitorul român și marele său înaintaș Credinciosul vede o lumină Sfântul Simeon Noul Teolog a Sfântul Simeon Noul Teolog. imaterială, care iradiază din puterea și lăsat celebrele sale Cateheze (în Considerată din punctul de lucrarea lui Dumnezeu în lume, din număr de 24), Cuvântările teologice vedere al conținutului, țelurilor și revărsarea Prea Sfântului Duh asupra (în număr de 3), Cuvântările etice (în realizările ei artistice, poezia lui Ioan omului credincios. număr de 15), Capetele teologice și Alexandru ilustrează deosebit de Rezultatul vederii lui Dumnezeu practice (în număr de 225), dar, mai elocvent tendința spiritualistă în în lumina Sa revărsată în lume este cultura română de azi. presus de toate, Imnele dragostei unirea cu El. În acest sens Sfântul dumnezeiești, o culegere de Interpretarea pe care am dat-o Simeon Noul Teolog laudă în poeziei lui Ioan Alexandru în amplul capodopere lirice, ascetice și puternice exprimări și accente lirice spirituale susținute și orientate de un eseu pe care l-am publicat în revista unirea sfântă între persoana umană, mare elan mistic. Ele ne introduc în Luceafărul arată motivele pentru care curățată de egoismul și de mizeria atmosfera culturii, civilizației și consider că el este un mare clasic al patimilor, și Dumnezeu înomenit în teologiei bizantine, în sfera de valori literaturii române și europene. persoana divino-umană a nemuritoare pe care Ortodoxia le-a Poetul Ioan Alexandru reprezintă Mântuitorului nostru Iisus Hristos. adus în lume și istorie. tot ceea ce este frumos, demn, Această unire mistică este În imnele sale, Sfântul Simeon spiritual și înălțător în firea noastră, a conținutul luminii sfinte. Noul Teolog ne vorbește de urcușul românilor de pretutindeni. Oamenii de pretutindeni sunt Mi se pare mai mult decât spiritual al omului, mergând de la chemați de Dumnezeu să fie părtași la eliberarea de patimi și de la evident faptul că splendorile poeziei lumină, pentru că Dumnezeu Sfânta lui Ioan Alexandru ilustrează tendința dobândirea virtuților spre Treime îi iubește pe toți. Această contemplarea rațiunilor spirituale spiritualistă din cultura română de iubire divină îi apare marelui poet existente în cele mai diverse aspecte azi. Sfântul Simeon Noul Teolog ca o ale realului, până la vederea lui R. SUBŢIRELU

53

https://biblioteca-digitala.ro Puncte de vedere trumpistă, în care văd un panaceu al tuturor relelor, dacă mai este posibil. Când în joc este politica americană în Siria, relația cu Rusia, China, Coreea Situația mediei din America devine de Nord sau cu aliații americani, din ce în ce mai îngrijorătoare prin Israelul, Vestul european, Arabia dezertarea de la datoria din totdeauna Saudită, credem că este mult de a jurnalismului, care trebuie să dezbătut pe aceste teme, mult mai informeze onest, corect, la obiect, importante decât ocuparea spațiului bazându-se pe fapte, nu pe invenții televizat cu fotografiile lui Stormy contrafăcute. Starea presei americane, Daniele. vorbite și scrise, este cu atât mai Nu trebuie decât să cercetăm ______alarmantă cu cât evnimentele politice atitudinea mediei americane față de mână, dornic de războaie pe din ce în ce mai dramatice, reclamă recentul atac tripartit (SUA, Franța, cheltuiala poporului american, cu expunerea lor clară, transparentă, în Marea Britanie), care a constat în cele sacrificarea tinerilor americani și concordantă cu realitatea. 103 rachete trimise la Douma, o anihilarea atâtor țări din Orientul Dominația corporatistă și-a pus suburbie a Damascului. Toate Mijlociu. amprenta nu doar asupra sistemului televiziunile nu au comentat, nu au Tucker Carlson, posedând toată electoral, a activității guvernului, dezbătut actul, motivația, această informație, având bun simț și vieții economice, educației, dar din ce legitimitatea procedurii. O reacție conștiință profesională a supus unui în ce mai vizibil în domeniul mediei identică s-a manifestat față de atacul riguros examen logic întregul oficiale. Toate posturile de toxic de la Salisbury împotriva lui eșafodaj al lansării noului atac. televiziune și gazetele vorbesc pe Serghei Skripal și a fiicei sale. Se Bineînțeles că a stârnit consternare în aceeași limbă, ocolind problemele cu reeditează epoca mccarthismului. Ca rândul colegilor de breaslă, unde adevărat spinoase ale vieții politice niște papagali jurnaliștii americani starea de spirit este similară cu aceea interne și internaționale, optând în vorbesc sau scriu numai despre ceea din presa comunistă de odinioară, schimb pentru cabotinism. Se acordă ce indicațiile de sus le permit. La Fox unde nu se putea scrie despre adevăr. timp dezbaterilor pe tema unei relații singurul care a formulat o suită de Așa cum noi în timpul dictaturii în de acum un deceniu și mai bine a întrebări privind agresiunea România căutam cu fervoare să președintelui Trump cu o femeie de guvernului american a fost jurnalistul ascultăm radio Europa Liberă pentru moravuri ușoare, plătită ca să tacă Tucker Carlson. Poziția lui a fost atât informații autentice despre propria (hush money). Postura morală a unui de neobișnuită în contextul amneziei noastră țară, tot așa astăzi americanii președinte este importantă, dar când generale încât pe mulți i-a făcut să dornici de autenticitate o caută pe asemenea discuții ocupă prim planul, tresară. El s-a întrebat, cum era și internet sau la posturi dizidente de iar ceea ce ar trebui să fie cu adevărat firesc, dar normalul este evitat din televiziune, cum ar fi RT. în prim plan este ascuns, este trecut răsputeri în forumul public, s-a Cât de propagandistică a devenit cu vederea, ca și când nu s-ar fi întrebat de ce nu s-a urmat calea media americană și cât de jos a căzut întâmplat, avem de-a face cu o pură legală a intervenției care implica ea pe scara responsabilității de dezinformare specifică obținerea aprobării Congresului, a conștiință o dovedesc puținele totalitarismului. Este adevărat că Consiliului de Securitate ONU, și în opoziții, care se manifestă pe ici pe practica președintelui de a folosi fără primul rând confirmarea atacului colo, la câte-o dezbatere unde măsură tweet-erul și firea lui umorală chimic din Douma de către OPCW, participanții pot fi văzuți în stare de hrănesc din plin, cu subiecte care mai organizația neutră abilitată în șoc atunci când cineva are curajul să de care mai extravagante, media, care asemenea cazuri. Ca și în cazul dinamiteze stratul gros de minciună. a demisionat de la obligația ei Skripal s-a trecut în pripă la atacarea Și imediat ”un aparatcik” sare să fundamentală de a instrui, educa, unei puteri suverane fără a avea anihileze adevărul. La MSNBC cu călăuzi publicul în spiritul adevărului. probele necesare ale culpabilității ocazia atacului din Siria din noaptea To speak truth to the power (să spui Rusiei sau, respectiv a preşedintelui de 13 aprilie profesorul universitar puterii adevărul) a devenit o rara avis Assad. S-a comis o gravă încălcare a Jeffrey Sachs de la Colombia acum în SUA. legilor internaționale fără o University a atacat prin adevăr Cu trei, patru decenii în urmă în fundamentare prin fapte a acuzațiilor. eșafodajul minciunii, arătând că America exista o varietate de Adevărul este că Assad în conjuncția tragedia Siriei a început acum șapte publicații, reprezentând o diversitate cu Rusia și Iranul se află în pragul ani când CIA împreună cu saudiții au de voci, care nu se suprapuneau, așa victoriei, al eliberării țării sale de orchestrat o lovitură de stat acoperită cum se petrec lucrurile astăzi, de grupările teroriste ISIS, Al-Nusra, Al- ca să-l înlăture pe Assad. Acțiunea parcă toți ar fi ieșit din Ministerul Qaeda etc. White Helmets (Căștile eșuând, uneltitorii au sponsorat Adevărului al lui George Orwell. Albe), care au pozat o vreme în grupările teroriste, incluzând ISIS în CNN, MSNBC, CBS, Fox, The New benefactori, dar s-au implicat în scopul destabilizării. Ca să li se York Times, The Washington Post, distrugerea Siriei cu directa opună guvernul Assad și-a chemat în The New Yorker etc. se bat de un an și sponsorare financiară americană și ajutor prietenii, Rusia și Iranul. Astfel jumătate fie să delegitimeze occidentală. Ei erau așa zișii ”rebeli s-a declanșat un proxy war care acum președenția lui Donald Trump, fie, moderați”, la care se referea senatorul riscă să degenereze într-un război → mă refer la Fox, să apere politica John McCain, un neocon de primă SILVIA URDEA

54

https://biblioteca-digitala.ro nuclear. De aceea Jeffrey Sachs a coliziunea lui Trump și a echipei lui susținut justificat că singura cale ce cu Rusia în campania electorală. Încă le-a rămas americanilor este nu am aflat concluziile și de ce le-am retragerea trupelor. Este ceea ce afla. Este încă timp pentru că din instinctiv a declarat Trump că va face taxele noastre este plătit Robert chiar înainte de atac, dar cu John Mueller, în timp ce drumurile se Bolton și Mike Pompeo în jurul lui, sfărâmă, podurile se prăbușesc, recunoscuți ca extrem de belicoși, numărul homlessilor în cartierul Skid președintele a acționat tocmai pe dos. Row în Los Angeles crește văzând cu Această ambiguitate a lui Donald ochii. Nu amestecul Rusiei în Trump arată cât de dificil este să procesul electoral l-a stricat pe acesta, reziști presiunilor acelui ”deep state”. ci profunda lui corupție intrinsecă, În discursul inaugural el a declarat: intensificată cu fiecare ciclu de ”We see good will with the nations of imixtiunea banilor corporatiști. Și the world but we do so with the pentru că Hillary încă strigă în gura understanding that it is the right of mare Rusia, Rusia, Rusia să-i all nations to put their nation amintim că nu Rusia, ci Clinton first”(Privim cu bunăcredință machine și corupția din partidul națiunile lumii, dar înțelegem că este democrat au furat numirea lui Bernie Livia Balu, Dimineaţa de Sânziene dreptul fiecărei națiuni să se pună pe Sanders la candidatura pentru ______ea pe primul plan). Obosit de atâtea președenție. Sistemul electoral lui Vladimir Putin de la Crăciunul din războaie electoratul lui Donald american are multe lacune, care îl fac 2016 este o certă afirmare a loialității Trump s-ar putea să-l abandoneze, susceptibil de manipulare și Rusiei față de valorile morale măcar parțial, la viitoarele alegeri. falsificare, dar nu se schimbă creștine, pe care societatea Deocamdată sondajele nu indică deoarece atât partidul democrat cât și secularizată a Occidentului le-a trădat scăderi dramatice de popularitate. cel republican sunt complice la demult cu nonșalanță. Tot Rusia este Un asemenea colaps al presei menținerea statu quo-ului care le cea care atrage atenția că încălcarea americane este pentru mine de convine. frecventă a legilor internaționale de neimaginat. Noi, cei ferecați în Ori de câte ori un grup uman, un către America și aliați prin spatele cortinei de fier am privit colectiv, o națiune evită să se intervenționism în state suverane, întotdeauna cu admirație și încredere analizeze, să se scruteze în distruse ”to the stone age” a creat un spre democrația americană, în care intreprinderile ei eronate sau de-a climat periculos de insecuritate, care am văzut un model. Venind în State dreptul criminale apar diversiunile. poate conduce la războiul nuclear și am aflat că încă președintele Jimmy Sunt căutați vinovați cu totul în afara totala anihilare a planetei. Recentul Carter a declarat că democrația contextului celor vinovați. Astfel atac cu rachete din Douma chiar la americană nu mai există deoarece s-a sunt responsabili imigranții pentru această teribilă situație ne trimite: metamorfozat în oligarhie, evoluând declinul economic american, nu confruntarea dintre două puteri pe această direcție după 1970 prin elitele care au trădat interesele nucleare, SUA și Federația Rusă. concentrarea puterii economice în majorității populației, nu fraudele Având în vedere gravitatea celor mâinile câtorva monopoluri, prin bancare de proporții, nu corporațiile întâmplate, este cu atât mai desființarea puterii de contrabalans a lacome de profit, nu sarabanda condamnabilă trădarea mediei sindicatelor, prin distribuirea bogăției războaielor de agresiune, este americane, care se face că a uitat de pe baza legislației în mod constant vinovată Rusia pentru atacul chimical minciunile pe baza cărora a fost către cei 1% bilionari, prin din Sallsbury pentru că Rusia și-a lansat războiul din Irak în timpul accelerarea pauperizării clasei de omorât spionii în numeroase cazuri, administrației Bush junior. mijloc, prin capturarea statului de făcându-se aluzie imediat la epoca John Quigley, analizând în cartea către marile corporații. Această stalinistă. Se ignoră faptul că Rusia s- sa The Ruses for War, (1992 - evoluție a marcat și media americană, a schimbat după 1991, că discursul Tricurile pentru război), douăzeci și care este în prezent sponsorată de ______cinci dintre cele mai semnificative șase entități transnaționale, dictând acțiuni miliare americane de după conținutul ei în funcție de scopurile WWII, conclude că ”each was ideologiei globaliste. Dictând, acesta promoted with lies” (fiecare a fost este cuvântul potrivit care acoperă promovat cu minciuni - cf. David marasmul din media americană, Swanson, War is a lie, Just World zguduită de o criză fără precedent. Books, 2016, p. 43). David Swanson Subiectele fierbinți despre care în lucrarea sa observă că Department publicul american vrea să afle of War a fost rebotezat în 1948 în adevărul sunt eludate din presă, Department of Defense, culmea co- eliminate în numele tabuurilor care le incidenței, în același an George sunt comandate de capitalistul care Orwell a scris romanul său 1984. plătește. S-a întins pe un an și Schimbarea denumirii e ea însăși un jumărate investigația condusă de trick de indus lumea în eroare. Popu- procurorul Robert Mueller, privind Livia Balu, « Rocks People » lația acceptă mai ușor umflarea →

55

https://biblioteca-digitala.ro Senzații Altora le tremură în mână două plăcinte calde și bune, Bocăneam asfaltul în căutare de senzații Una umplută cu varză și cealaltă umplută cu prune. Prin centrul orașului, făceam umbră. E toamnă, merele stau lângă o sticlă de vin roșu. Zgomotele mă înconjurau frenetic, Într-o vitrină, unde picior peste picior e așezată o Cunoscuții vorbeau la telefon ignorându-mă. femeie, La cafenele bărbații își aleg pentru acea zi câteva Care strică armonia zilei de toamnă și a aromei de grații, gutuie, Aranjate într-un mod eclectic. Cu sânii ei rotunzi tulbură culoare galbenă Era dimineață, Doamne ce lene se încălzea! Gustul de cafea caldă și tenta ei slab amăruie, Alcool la terase încă nu se servea (nu era ora zece), Toate mă amețesc. Bocănitul în asfalt îl continui, Paharele erau aburite doar de limonadă rece. Până când obosit, mă plictisesc și mă sui în mașină. Cafeaua solitară, năștea alte senzații. Pășeam absent ca în alte vremuri, pașii îmi erau Mai încolo trecea o altă babă strada altfel. Zâmbindu-ne larg. Ne mirăm cu toții. Și ora era diferită, cădea după amiaza, Noi, cei care stăteam în mașini și o priveam Atunci oamenii erau deja beți, bieții. Cum avea doar o urmă unde au stat o dată dinții. Probabil că nici eu nu bocăneam la fel. În ziua aceea, la trecerea de pietoni Acum două babe își întind pielea de pe oase, la soare. M-au atins ultimele senzații. Stau pe o bancă și mănâncă, jucându-se cu proteza De ce râzi ? Vii de undeva? O întreabă pe bătrână Le cad firmituri în poală și pe lângă picioare. cineva. (s-a scumpit adezivul și-l pune numai moșul, Vin de la spălat doi morți. Hai sictir! care nu-i, își plimbă umbra și face piața, Citesc mai încolo, pe o tablă, Hazsongard cimitir. vinete și gogoșar roșu, ceapă nu, le deranjează rânza.) OVIDIU CRIŞAN ______

→ globul, plus spațiul exterior și cel care Trump a fost ales ca președinte a anuală a bugetului alocat complexului cibernetic in zone și n-a creat o fost promisiunea lui din timpul militar industrial când scopurile lui comandă militară ca s-o controleze campaniei electorale că va termina cu reale sunt asociate ideii de apărare. pe fiecare. Nimeni nu are câteva sute, intervenționismul în viața altor George Swanson dezvăluie caracterul poate peste o mie de baze militare popoare, cu ”regime change” pernicios al așa zisei defensive răspândite în jurul pământului in (schimbarea regimului) și că va aduce americane în politica externă: ”But if țările altor popoare. Chiar nimeni nu acasă trupele de pe unde sunt what Pentagon does is primarily are baze în țările altor popoare. răspândite. defense, Americans require a sort of Majoritatea țărilor nu au arme Leftiștii continuă se râcâie prin defending unlike any previously seen nucleare, biologice sau chimice. rufele murdare din biografia lui or currently sought by any other Armata americană are. Americanii Donald Trump, care nu este nici pe people. Nobody else has divided the cheltuiesc în domeniul militar mai departe un sfânt. globe, plus outer space and mult decât orice altă națiune, Auzim acuzații de tot felul cyberspace into zones and created a ridicându-se la 45% din cheltuielile privind posibilele lui relații cu mafia military command to control each militare mondiale. ... Acționând în new-york-eză, cu afaceriști de bani one. Nobody else has several scop defensiv, să fim clari, Statele murdari, cu femei de joasă speță. Dar hundred, perhaps over a thousand Unite au atacat, invadat, răsturnat sunt încă doar acuzații. Susținătorii military bases spread around the guverne, sau ocupat 62 de națiuni - lui continuă să-l urmeze pe earth in other people's countries. op. cit. p. 42-43). considerentul că ei au ales un Almost nobody else has any bases in O lume multipolară se naște sub președinte, nu un pastor. Să other people's countries. Most ochii noștri. America trebuie să recunoaștem că nici un alt președinte countries do not have nuclear, abandoneze ”excepționalismul” nu a fost urmărit de o asemenea biological, or chemical weapons. The generator de războaie și să învețe a isterică vânătoare de vrăjitoare. U.S. military does. Americans spend trăi firesc pe o planetă pașnică. Steve Globalismul cu urmările lui more money on our military than any Hawking observa că a fi inteligent ruinătoare asupra clasei de mijloc se other nation, amounting to about 45 însemnează a te acomoda la confruntă cu naționalismul, percent of the whole world's military schimbare. pauperizarea celor 99% dintre spending ... Acting in defense, to be Nu doar George Swanson, un americani depune mărturie acuzatoare sure, the United States has attacked, activist pentru pace, este împotriva la adresa acelui 1%, reprezentând invaded, policed, overthrown, or politicii belicoase a Statelor Unite. elitele superbogate. Țara este mai occupied 62 other nations". (Dar Sentimentul este larg răspândit în divizată și mai neliniștită decât dacă ceea ce face Pentagonul este în masa americanilor, așa cum o arată oricând, dar economia, se pare că se primul rând apărare, americanii au sondajele de opinie, dar în ciuda mișcă într-o direcție favorabilă nevoie de un fel de apărare cum nu s- acestui fapt marile demonstrații maselor. a mai văzut nici înainte, nici azi la pentru pace se lasă așteptate. Să nu nici un alt popor. Nimeni n-a împărțit uităm însă că una din rațiunile pentru Delray Beach, 19 aprilie 2018

56

https://biblioteca-digitala.ro ÎNTÂLNIRI ÎN SPAŢIUL benzinei sau al pâinii. Pentru că asta CANADIAN regimul comunist rezolvase pentru toată lumea: nu se putea face mai nimic cu banii și, cum nici pe piață nu se găsea nimic, timpul și energia se - prof. la "Toronto York puteau dedica teatrului, cinema-ului, University, Cinema & Media Arts muzicii, literaturii, adică unei hrane Department" intelectuale și emoționale atât de

necesare supraviețuirii în acel regim. Tereza Barta are o vastă Am avut o tinerețe extrem de bogată experiență de regizor de film, scriitor, și profund formativă. cercetător și editor. A lucrat la peste VPL: Te simți ruptă de cultura 25 de filme documentare, un film de Europei? Cum vezi și mai ales cum lung metraj și numeroase producții simți diferența dintre arta cinemato- de televiziune. Timp de 12 ani, a scris grafică în Europa și Canada? Este scenarii și a fost regizoare în Canada o "oazä" mai puțin cadrul Oficiului Național de Filme holliwood-iană a Nord Americii? din București, apoi la Oficiul TB: De curând, o bună și Austriac de film și la Postul de radio inteligentă prietenă a definit magistral CBC din Montreal. Filmele ei au fost cultura canadiană ca fiind o cultură prezente la prestigioase festivale de ștergar. Adică acele pânze brodate internaționale ca cel din Bilbao ( puse pe pereții caselor de la țară și Spania), Leipzig și Oberhausen care conțineau întreaga înțelepciune a (Germania), București, Chicago lumii în broderiile cuvintelor expuse: și Montreal. A luat numeroase "Gospodina frumoasă face mâncare premii naționale și internaționale, ______gustoasă", "Cuvântul dulce mult incluzând un Gemini în 1994 pentru copil. Și atunci am decis să risc totul aduce", "Bărbățelu-i fericit când bine documentarul "Chez nous, c’est nous și să îmi duc băiatul cât mai departe este hrănit", etc… ici". , Înainte de a preda la York de acel loc pe care îl iubeam și de Cam așa e și cultura anglo-cana- Universtity, unde lucrează din 1995, care îmi era atât de frică. Am plecat la diană pentru mine. Este o cultură Tereza Barta a predat și la alte sfârșitul toamnei lui 1989, cu 4 tănără, care caută să se definească, își instituții de învățământ post- săptămâni înainte de căderea caută identitatea, dar care, deocam- secundar, printre care Național regimului comunist. Ăsta da destin! dată, nu a depășit nivelul superficial Theatre School și Concordia VPL: Mediul artistic ți-a fost al cliché-elor, al dictoanelor și al unei University în Montreal, precum și la accessibil încă din copilărie? propagande ideologice transformată Academia de film, teatru și TB: Eu am avut o copilărie magică. în scop esențial al actului artistic. Dar televiziune din București. Barza m-a adus în casa a doi oameni ceea ce Quebec-ul produce este puţin Veronica Pavel Lerner: Am avut profund speciali, doi cineaști diferit, pentru că acolo oamenii ocazia să te cunosc la Toronto, unde documentariști, Dona și Gabriel trăiesc la un nivel mai profund și mai ai descins -via Montreal- din Româ- Barta, de la care am învățat în primul tensionat. Anxietatea de-a prezerva nia, unde ai avut un promițător rând bucuria de viață. În casa noastră cultura și limba quebecoază, amenin- început de carieră. Când ai plecat și era o stare ludică permanentă, umor, țată de a fi înghițită de marea anglo- de ce? tandrețe, cultură, prietenie, votcă și… fonă a continentului nord american, Tereza Barta: Aș fi vrut să pot țigări Carpați. Prietenii părinților mei, face ca demersul estetic să se apropie spune că cenzura vocii artistului, cineaști, scriitori, oameni de teatru, de cel european, adică de ambigui- opresia sistemului în care trăiam, etc. se adunau în micul nostru tatea și subtilitatea cu care artistul lipsa de libertate a expresiei apartament și deseori dezbaterile de european își dezvăluie neliniștile. Da, individuale, adică toate aceste nobile idei, de proiecte, de impresii și… un asta îmi lipsește nespus, mai ales în aspirații ale spiritului uman m-au pic de bârfă nu se opreau până la mici zona spectacolului teatral. determinat să-mi părăsesc țara, dar ore de dimineață. Artiștii nu trebuiau VPL: Vorbind despre "zona adevărul este altul. Am plecat să fie zilnic devreme la serviciu. spectacolului teatral", ne-ai putea de…frică. Poate chiar lașitate? Unerori, când plecam la școală și spune câte ceva despre Festivalul de Gheorghe Ursu, inginerul poet treceam prin fața ușii biroului lui tata, Teatru de la Sibiu, la care participi asasinat în închisoarea comunistă auzeam glasurile prietenilor lui care foarte des? pentru vina de a-și fi scris gândurile continuau să discute în limba maternă TB: Festivalul Internațional de într-un jurnal personal, era un bun a tatălui meu, limba maghiară. Eram Teatru de la Sibiu este gura mea de prieten de familie. Odată cu uciderea fascinată, pentru că nu aveam acces la aer cultural anual. Calitatea lui de către securitatea română, semnificația cuvintelor și deci totul spectacolelor, statura internațională a perspectiva mea asupra regimului în mi se părea foarte profund și regizorilor invitați, discuțiile și care trăiam s-a schimbat fundamental. important. Da, acesta a fost mediul în mesele rotunde din jurul actelor Teroarea nu mai era un concept, ci care am crescut, iar pe acești oameni artisitice prezentate îmi oferă nu → devenise un mod de viață. Nu era o rareori i-am auzit discutând despre VERONICA PAVEL LERNER stare în care să mai poți crește un ipoteci, investiții financiare, costul

57

https://biblioteca-digitala.ro numai informația dar mai ales dedicați artei cinematografice mi-au momente de catarsis artistic. Acolo cerut opinia critică și s-au bucurat de am aflat despre ceea se întâmplă nou dezbaterile din clasă, pe care și revoluționar în arta teatrală întodeauna le-am provocat dincolo de mondială, dar am și întâlnit noi zona comfortabilă a corectitudinii personalități fascinant de bogate și politice. Indiferent de bagajul etnic cu complexe ale culturii româneşti, cum care studenții ajung în clasă, condiția ar fi criticul și teatrologul Octavian umană le devine numitor comun. Arta Saiu sau fenomenala actriță Ofelia nu este o lecție de morală și nici de Popii. Apoi este și decorul orașului politică. Acest liant al emoției Sibiu, un oraș romantic cu casele lui omenești facilitează limbajul artistic făcute parcă din turtă dulce, unde într-o societate atât de fragmentată ______Hänsel și Gretel se plimbă sub cultural cum este societatea despre acest film. Câțiva ani mai umbrele unor figuri mitice, dar fără canadiană. târziu, regizoarea lui, Maren Ade, spaima răului. Spre marea mea nedumerire, avea să cucerească ecranele lumii cu Îmi pare numai rău că sentimentul cariera de profesor s-a dovedit mai un alt film remarcabil de inteligent: de întoarcere acasă se estompează cu gratifiantă și mai plină de satsfacția "Toni Erdmann". fiecare trecere a timpului. Acel acasă utilității timpului petrecut cu acești De data asta întreaga lume mi-e din ce în ce mai necunoscut: tineri decât cea de creator. cinematografică a vorbit. Pentru că oameni, gânduri, probleme, suferințe VPL: Aflându-te în Toronto, filmul a fost selecționat la Cannes, a și bucurii la care nu mai am acces și participi annual la festivalul TIFF luat niște premii importante și pentru pe care nici nu le mai pot înțelege. (Toronto International Film Festival). că deși noi, cei crescuți ȋn comunism, Am pierdut un vechi acasă, iar cel Ce îl deosebește pe acesta de nu am internalizat-o, reclama rămâne nou este doar un loc în care trăiesc. renumitele festivaluri de la Cannes, totuși sufletul comerțului. Acesta e lamentul oricărui emigrant Berlin, Veneția și cum sunt primite ȋn Dar, revenind la TIFF-ul din care și-a părasit pământul natal cu Canada filmele românești care au Toronto, acest festival - spre identitatea deja formată și tributară fost prezente la ultimele ediții ale deosebire de prestigioasele sale surori culturii în care s-a format. TIFF-ului? europene- este mai mult un târg de VPL: Care este relația ta cu TB: Festivalul Internațional de desfacere, o oportunitate de studenții care, veniți din toate Film de la Toronto, a cărui abreviere prezentare, de lansare, de testare a colțurile lumii, au un bagaj cultural engleză este identică cu a celui de la pieței. foarte deosebit de cel pe care l-ai Cluj (TIFF), este pentru mine Premiile sunt secundare, de altfel avut tu ca studentă? echivalentul cinematografic al nici nu prea sunt. De aceea totul TB: Am descoperit cariera Festivalului de Teatru de la Sibiu. devine mult mai relaxat, mai tangibil profesorală târziu și din necesitate. Adică acea imersiune anuală în lumea și mai mult despre cinema. Lipsa de relații și de conecții nu mi- filmului, un catarsis de toamnă (se Evident că filmul românesc este nu au permis să continui să lucrez ca ține în luna septembrie), în care numai foarte cunoscut, dar și extrem regizor de film liber profesionist într- realitatea se oprește într-un fel de de prețuit de critica din Canada. o lume perfect străină, mai cu seamă stop-cadru și nu rămâne real decât Aproape în fiecare an când la festival că aveam responsabilitatea creșterii universul proiectat pe cele peste 20 de au participat filme relizate de regizori fiului meu. ecrane ale festivalului. Încerc să văd români, invariabil am auzit de la Atunci când oportunitatea unui mult, să cuprind noutățiile venite din colegii canadieni: "Un etaj mai jos" al post universitar s-a ivit, cu stabilitatea toate colțurile lumii și îndotdeauna lui Radu Muntean este cel mai bun lui financiară și cu securitatea pe care sunt foarte mâhnită de limitarea film din festivalul acestui an, sau poziția o oferă (un lux în lumea trupului uman, care nu mă lasă să "Sieranevada" al lui Cristi Puiu este capitalistă a zilelor noastre), am decis vizionez mai mult de 5-6 filme zilnic. cel mai bun film din festivalul acestui să-mi încerc norocul și am postulat. În medie festivalul proiectează în jur an, sau "Dincolo de deal" al lui Cristi Drumul n-a fost ȋnsă lipsit de de 300-350 de filme. Cum să le alegi? Mungiu este cel mai bun film din obstacole şi greutăţi: o limbă străină, Cum să vezi esențialul și să eviți ne- festivalul acestui an, etc. Deși nu am un accent trădător de origini diferite, esențialul? avut nicio contribuție în realizarea o cultură situată aproape la polul opus Cristi Puiu spunea cândva că acestor filme, întodeauna am simțit că de cea a pământului unde aterizasem, premiile în festivalurile de filme sunt pot fura și eu un strop din succesul o metodă pedagogică privită că o prostie. Îi dau dreptate. De-a lungul lor, pentru că cei care i-au format și exotică datorită exigenței și timpului am descoperit în festival pe Radu Muntean și pe Mungiu și standardelor ei, etc. filme obscure, fără vedete și fără tobe pe Sitaru și pe Jude, etc. au fost Colegii nu mi-au fost niciodată hollywood-iene, filme modeste , colegii mei de generație, sunt aliați. Studenții însă da. Oamenii făcute de artiști necunoscuți, care ar fi prietenii mei de-o viață, sunt tovarăsii tineri și încă neuzați de cinismul și de meritat câteva Oscar-uri fiecare. mei de film, de speranțe și de corupția jocului de-a viața m-au Adevărate bijuterii artistice. Îmi deziluzii și pentru că deseori mă înțeles întodeauna. Cu teamă în amintesc că într-un an am văzut un întreb care mi-ar fi fost destinul dacă primele săptămăni ale cursurilor, apoi film german "Pădure pentru copaci" nu aș fi plecat de acolo de unde m-am cu umor și cu dorința de a-și depăși care m-a tulburat profund. Nimeni născut și unde mi-am cunoscut propriile limite, cei pasionați și nu-l văzuse și nimeni nu vorbea părinții. →

58

https://biblioteca-digitala.ro Starea prozei ˗ I˗auzi, și mai și, adică aici nu e casă, ci grajd pentru tine. Piei, nesuferito, din ochii mei și să nu te mai văd pe ziua de astăzi! O auzise pe bunica plângând în surdină și˗i păruse rău pentru În camera Mariei, mirosul era suferința pe care i˗o pricinuise. Știa plăcut și ademenitor. Mirosea a le- că spusese adevărul. Și cu ce se vănțică, de la săculeții pe care bunica alesese? Bunica nu mai scosese o îi răspândise peste tot, prin șifonier, vorbă, iar ea fusese pedepsită să stea pe sub saltea și chiar pe sub covor. în camera ei o zi întreagă. O întâmpinase așadar parfumul „ M˗am convins că nici adevărul diafan de levănțită, precum și nu este întotdeauna de folosˮ, își prospețimea aerului din camera care spusese și se hotărâse să nu mai fusese bine aerisită. Cu toate acestea, ______aducă niciodată în discuție subiectul nările sale rămăseseră insensibile la totdeauna marcată de ceea ce i se în- respectiv, pentru că ea n˗ar fi putut să mirosul plăcut din exterior și tâmplase personajului principal. Sufe- mintă, iar bunica nu putea să receptive sau chiar invadate de rise acesta, suferise și ea, plânsese înțeleagă. În privința a ceea ce mirosul stocat undeva în memoria sa acesta, plânsese și ea cu lacrimi ce simțea, își făcuse singură curaj, olfactivă. Iar această achiziție udaseră pagini întregi de carte, îi spunându˗și că la urma urmei nu era senzorială nu era nici plăcută, nici fusese frică acestuia, i se făcuse frică vorba decât de un miros, neplăcut, discretă, ci puternică, sufocantă, și ei, îndurase acesta mirosuri grele, ce˗i drept, dar care nu se manifesta în grețoasă și din cale˗afară de putregăcioase, le simțise și ea și chiar permanență, ci venea și trecea, respingătoare. Se alesese cu ea, citind îi rămăseseră în minte, de parcă i s˗ar lăsând˗o teafără și nevătămată, deci cândva o carte. Deci nu era vorba de fi întâmplat de adevăratelea pe un neajuns minor pe care se va o experiență personală, mediată direct propria˗i piele. Citise cartea cu strădui să˗l treacă de fiecare dată cu de simțurile sale, ci de ceva care sufletul la gură și trăise în paralel tot vederea și să nu mai spună nimic. venise din afară, prin intermediul unei ceea ce citise, alegându˗se astfel cu o Lucrurile nu s˗au oprit însă aici, lecturi oarecare. Lectura avusese însă sumedenie de senzații și trăiri. deoarece supărarea bunicii nu a trecut un impact emoțional atât de puternic Din auzite, n˗ar fi crezut că ceea cu una, cu două, iar câteva zile mai asupra ei, încât rămăsese pentru ce conțin scoarțele flendurite ale unei târziu s˗a pomenit că le˗a venit în ______cărți pot avea o asemenea înrâurire vizită o rudă pe care ea n˗o cunoștea. →ÎNTÂLNIRI… asupra cititorului. Se convinsese însă Ciudat lucru, pentru că nu le vizita - VPL: Da, toți cei care am plecat de aceasta și acum s˗ar fi putut nimeni niciodată. Se prinsese repede ne punem aceeași întrebare. Și, în supune chiar și unui test la poligraf, că ruda nu venise întâmplător, ci final, ai putea defini, în câteva fără să˗i fie frică de faptul că va fi răspunzând invitației pe care i˗o cuvinte, diferența culturală dintre etichetată drept mitomană. Maria nu făcuse bunica. Nici nu s˗au încheiat Europa și America de Nord? mințea deloc atunci când spunea că bine formalitățile de prezentare TB: Acum câțiva ani (buni), pe uneori simte un miros care îi pune ˗verișoara mea de˗a doua după tată și când într-un lobby de hotel îi luam un nervii la grea încercare. Știa și cum nepoata mea Maria ˗, că bunica a interviu lui Radu Mihăileanu, venit anume se alesese cu olfacția care o abordat abrupt problema care o durea: la Toronto cu un film definitoriu al înnebunea, doar că acest lucru nu˗l ˗ Ia spune, Saveto, a ce miroase carierei sale "Du-te, trăiește și vei fi", mai spunea bunicii, ca să n˗o certe. în bucătăria asta?, întrebase, privind o recepționistă ne-a întrerupt Mai mică fiind, făcuse această cu coada ochiului spre Maria. scuzându-se politicos și întrebându-l imprudență și se alesese doar cu Musafira își rotise capul la stân- pe Radu dacă cei doi băieți (ai lui) apostrofări și cu rușinea în nas: ga și la dreapta și trăsese aer pe nas, Gary și Iury (6 și 4 ani) erau ai lui. ˗ Ce˗mi îndrugi mie, Mario, că îți adânc, repede și cu zgomot, ceea ce Simțind că nimic bun nu poate ieși miroase a rahat? De unde așa ceva, că făcea ca nările să i se dilate și să i se din acestă întrebare, Radu a zâmbit, a doar stăm la bloc și tragem apa de strângă la loc ca două aripi de fluture. dat din umeri și a spus: "Nu, dar de ce fiecare dată, iar pereții i˗am dat cu ˗ Lele, aș zice că miroase a de mă întrebați ?" Recepționista, var, nu cu ce spui tu, încercase la toate, a mirodenii cumpărate și a convinsă de contrariul, ușor panicată început bunica s˗o combată cu buruieni uscate. Ai și adunat mărarul, și uitând de politețe, a devenit metode blânde, pur argumentative. că parcă ăsta ar mirosi cel mai tare? nemiloasă: "S-au dus în toaleta ˗ Bunico, îmi miroase ceva, nu ˗ Adunat, a răspuns bunica scurt doamnelor și se uită pe sub uși. atât a murdărie de om, cât mai - a și își aruncase ca o săgeată bărbia Câteva dintre clientele noastre erau să balegă și a pișat de animale, adică un spre locul în care mărarul înflorit era facă infarct. Vă rog să îi scoateți de miros ca de grajd nerânit de multă pus la uscat pe o foaie de ziar. acolo că pe mine nu mă ascultă !" vreme, se străduise ea să fie cât mai Apoi, mai mult cu forța, bunica a Cam așa arată pentru mine explicită și mai exactă în descrierea a plimbat˗o pe verișoară˗sa prin cele- conflictul cultural între Europa și ceea ce simțea uneori. lalte încăperi, ca să˗i spună cum → Nord America. Probabil că nici Gary Văzând că insistă în susținerea DOINA CHERECHEȘ și nici Iury, astăzi tineri adulți, nu unei prostii atât de mari, bunica se (fragment din povestirea „ Planul s-au asociat mișcării "Me too". supărase și o repezise cu vorba: secret al Mariei”)

59

https://biblioteca-digitala.ro mirosea și pe˗acolo. moarte. Totuși, tu ai simțit bine, unde oalele, cratițele, platourile și Surprinsă de ineditul situației, pentru că am aprins de curând farfuriile de diferite mărimi erau femeia se cam codise să umble prin candela și am ars niște tămâie. Și a așezate într˗o ordine perfectă, de toată casa, dar bunica nu o slăbise altceva mai miroase, Saveto? o parcă nici nu se umblase vreodată cu deloc. I˗o luase înainte, deschizându˗i iscodi, curioasă, bunica. ele. Și asta cam așa și era, în mod hotărât ușă după ușă, cu degetele sale ˗ A busuioc. Acum îmi dau curent ea și bunica folosindu˗se doar noduroase și atacate de reumatism. Și seama că trebuie să fie tot de˗acolo, de câteva obiecte de acest fel, care o trăsese și pe Maria după ea, de spuse verișoara și căutase cu ochi erau la vedere, puse pe aragaz sau în parcă plecaseră tustrele într˗un fel de blegi înspre peretele de răsărit al suportul de vase. Bunica scotocise procesiune religioasă. Se opriră mai camerei. peste tot și dintr˗o pungă veche, de întâi în ușa de la sufragerie. Înaltă ˗ Și a altceva îți mai miroase, hârtie, răsturnase într˗un castron planturoasă și cu un abdomen fato?, tot mai insistase bunica. câțiva biscuiți populari. Abia reușise proeminent, bunica ocupa mai tot ˗ Nu, lele, decât a miros de să se mai ridice, apucându˗se cu o cadrul. Deschisese ușa la maximum și tămâie și de busuioc și parcă aș zice mână de marginea bufetului de vase. se rezemase de geamul din sticlă mată că răzbare și un iz de naftalină, dar Cotul mâinii în care ținea castronul cu al acesteia, dar spațiul rămăsese tot poate că e numai din nasul meu, biscuiți și˗l proptise pe genunchi și prea îngust. Ca să mai facă loc, pentru că am mai răscolit ieri prin astfel, cu chiu, cu vai, se puse pe bunica o apucase pe Maria de mână și ladă. picioare. Mișcările îi erau încete și o dăduse în partea cealaltă. Nu o Zăboviră câteva minute și în greoaie, căutând să se sprijine la slobozise însă din strânsura puternică pragul dormitorului și chiar și în cel fiecare pas. Nu reușise se îndrepte de și îndârjită a mâinii sale, de unde ea al băii, unde bunica o anchetase pe tot. Mergea gârbovită și șontocăind. înțelesese că bunica era supărată foc, Saveta asupra aceluiași aspect ˗ Luase muchia mesei din aproape în chiar dacă încerca să mascheze acest mirosul˗, care se vedea că o interesa aproape până să ajungă în dreptul lucru, făcând pe gazda politicoasă: obsedant. aragazului, unde spațiul era atât de ˗ Dar treci pragul, Saveto, că Primise răspunsuri mulțumitoa- strâmt, încât se putea simți în doar nu ești străină de casa asta, chiar re. În dormitor, mirosea în mod cert a siguranță și fără să se mai țină de dacă n˗ai mai fost de multă vreme levănțică, iar în baie, a produse de ceva. Se rezemase de marginea pe˗aci, o îndemnase bunica, dar curățenie. aragazului, privind cu jind în direcția numai cu jumătate de gură. Maria simțise pe propria˗i piele fotoliului în care își făcea veacul. ˗ Da, lele, de la înmormântarea impactul fast pe care îl avuseseră Acolo și˗ar fi dorit să fie, tolănită tușii și parcă a fost ieri, atât de cuvintele verișoarei asupra bunicii, între pernele adânci și moi, dar neschimbate sunt toate cele, fața de deoarece aceasta o strânsese tare de deocamdată trebuia să˗și facă oficiul masă din macrameu, lampa cu abajur mână de câte ori primise răspunsul pe de gazdă. și măsuța cu picior în mijloc, spuse care dorea să˗l audă. ˗ Luați de serviți˗vă! spuse ea, verișoara cu glas smiorcăit, dar nu După ce au inspectat astfel tot cu voce gâfâită. intrase în sufragerie, ci inspectase apartamentul, căutând urma de miros Maria se repezise prima. totul din prag. În amintirea tușii, care nu exista, s˗au întors toate trei în Biscuiții erau tari ca piatra, dar ei tot lăcrimase puțin, rezemându˗se de bucătărie, de data asta cu verișoara în nu˗i păruse rău că luase doi deodată. partea din afară a catului ușii, cu frunte, iar ea și cu bunica în spatele Pe primul îl dăduse repede gata, așa mâinile puse în dreptul frunții. acesteia. Mâna îi transpirase și sfărâmicios și înecăcios cum era, dar ˗ Da, rămân toate în urma încercase de mai multe ori să și˗o cu cel de˗al doilea fusese mai atentă, noastră, că nu luăm nimic cu noi când elibereze, dar simțise împotrivirea ținându˗l mai întâi între dinți ca să se plecăm de pe˗aci, murmurase bunica bunicii și o lăsase baltă. înmoaie și apoi savurându˗l bucățică și oftase adânc, după care adăugase Bunica era furioasă și deși nu cu bucățică. În timp ce mânca, se pe alt ton: Auzi, Saveto, dar mirosul mai putea, făcea totul repezit, iar gândea că dacă bunica ar fi trebuit să cum ți se pare aici în sufragerie? vocea îi era mai răstită ca de obicei. ducă o farfurie cu supă în locul Supusă față de ruda care era mai Se străduia să pară doar grăbită, și nu castronului cu biscuiți, n˗ar mai fi în vârstă, femeia se desprinse de tocul nervoasă, dar tremuratul fin al avut acum nimic pe masă, la cât de ușii și își aplecă trunchiul în față, mâinilor și scurtele momente de tare îi tremurau mâinile. Stătea să adulmecând aerul dinăuntru. Se absență, când discuția cu verișoara înghită ultima firimitură de biscuit, prinsese că fusese chemată pe post de Saveta rămânea suspendată pentru când aceasta o privise într˗un fel expert în mirosuri, motiv pentru care câteva clipe și reluată apoi de te miri ciudat și îi spuse cu voce aspră: își luase rolul în serios. Inspiră rar și unde, vorbeau de la sine despre ˗ Mario, să ne spui a ce˗ți profund, repetă operația de mai multe frământarea și neliniștea sa. Bunica miroase ție în casa asta. ori, după care se pronunță categoric: părea mai curând să monologheze cu Pricepuse unde bătea vorba ˗ Aci, miroase a tămâie. Că doar sine însăși decât să vorbească cu bunicii și se înecase. nu s˗o fi păstrat mirosul tocmai cealaltă. În timp ce trebăluia ca să˗și ˗ Fii atentă, fetițo, că se poate și de˗atunci...spuse ea și cu un semn al servească musafira cu ceva, scotea muri din una ca asta, se speriase capului se duse cu mult timp în urmă. câte un „îhî!”, care se potrivea ca verișoara Saveta și se repezise s˗o ˗ Nici vorbă! anulase bunica nuca˗n perete cu cele pe care i le bată cu latul palmelor pe spate. presupunerea nerostită a verișoarei, turuia Saveta. Ea nu se atinsese de biscuiții din nefăcându˗i nicio plăcere să Se aplecase cu greutate și castron și nici nu luase loc. Părea vorbească despre morți și despre deschisese ușile bufetului de vase, stingheră și frământa continuu un →

60

https://biblioteca-digitala.ro colţ de mușama, încercând probabil Ochean întors să priceapă ce se ascundea dincolo de rostul vizitei sale. ˗ Saveto, măcar un sirup de zmeură, făcut de mine, dacă altceva nu vrei, propuse bunica. Revenit din vacanţă pentru ˗ N˗ar fi rău, lele, ca să˗mi treacă participare la defilarea grupului de sperietura pe care o trăsei cu fata asta. sportivi al Universităţii, în cadrul Ai văzut cum se învinețise la față și manifestărilor dedicate centenarului, stătea cu gura deschisă și cu limba Ghiţă căuta o modalitatea de a-l scoasă ca un pui de găină pe care îl întîlni pe unchiul Celei, Val Cotaru, strângi de gât? candidat la examenul de admitere la Bunica o luase din nou spre bufetul filologie, organizat în aceeaşi de vase, mergând tot anevoie. Luase perioadă. Ştia din scrisorile primite că ______de pe polița de sus două ceșcuțe din băiatul avea o foarte bună pregătire şi terminase anul doi. „O cunosc bine, porțelan fin, aproape transparent, și le că examenul îl considera o preluă Georgică, şi nici nu minţea; puse cu grijă pe ușa lăsată în jos a formalitate, fiind absolut sigur de mă bucur mult. Şi pe altcineva“? „Şi ceea ce numai cu numele era bar, reuşită. Plănuiseră prin scrisori ca, pe Ghiţă Domoleanu, intrat în ultimul pentru că acolo nu se ținuse niciodată dacă Val ar accepta să-l găzduiască, an“. „Îl cunoşti pe Ghiţă? sări băutură. Locul era ticsit cu pungi de să facă o vizită la Crineşti. Trebuia Georgică, surprins că ajunsese aşa de plastic și de hârtie, iar în fund de tot deci să-l întîlnească şi să vadă cum se repede unde voia să ajungă. Eşti 15 se zăreau câteva sticle de două sute aleg bobii . sigur“? „Cum adică dacă sînt sigur?“, cincizeci de mililitri, astupate cu dop Din listele cu rezultatele de la reluă Val întrebarea parcă temîndu-se de plută. Aceea era producția de sirop lucrările scrise află că Val obţinuse o ca nu cumva numele acesta să-l bage a bunicii, la care nu se apela decât în notă care excludea orice emoţii şi îşi în vreo belea. „Eu cred că nu-l zi de sărbătoare și acum pentru că puse în gînd să-l abordeze cînd cunoşti“, interveni în acel moment venise verișoara Saveta. Bunica aştepta să intre la o probă orală, Ghiţă, neluat în seamă pînă atunci. picurase ca și cu pipeta siropul în cele numai că nu se putea lega de el ca Val făcu ochii mari, vrînd parcă să două ceșcuțe, după care adăugase boala de om sănătos. Trebuia să întrebe de ce se amesteca în discuţia sifon, dintr˗un recipient de sticlă găsească ceva. Îi mărturisi lor neîntrebatul ăsta. „Nu cred că-l groasă, învelit în plasă de sârmă și frămîntările prietenului Georgică, pe cunoşti, pentru că nici el nu te prevăzut cu o țâșnitoare ce avea un care îl ştia foarte inventiv în toate şi cunoştea pe tine“. „De unde ştii“? mâner cu resort. Sifonul se umfla, se dovedi că bine făcuse. Cu puţine, „Din simplul motiv că eu sînt Ghiţă făcând la suprafață mici bule de aer, dar suficiente informaţii despre Val, Domoleanu“. Momentul de care se spărgeau cu un pocnet slab. Georgică socotea problema rezolvată. perplexitate fu urmat de rîsul care Lichidul dăduse peste marginea Merseră împreună pînă în apropierea accentua hazul întîmplării. Scopul ceșcuțelor puțin mai mari decât două sălii unde se susţinea proba orală. În înscenării trebuia mărturist, reuşita la degetare. Grijulie, bunica îl ștergea cu apropiere de grupul căutat Ghiţă se examen trebuia sărbătorită, aşa că degetul. Lăsase să se liniștească opri, iar Georgică se amestecă printre vizita la Crineşti era asigurată. Mai lichidul și apoi îl amestecase cu o candidaţii în aşteptare şi întrebă cine rămîneau stabilite detaliile. linguriță la fel de mică. Gustase din e Val Cotaru. Îi răspunse un tînăr Pînă la demonstraţia de pe sta- prima ceșcuță, după care o pusese la blond şi scund, care prin atitudinea dion Ghiţă trebuia să-şi asigure o ţi- loc cu maximă prudență. Pe Saveta o sociabilă îi uşura sarcina. Revista nută corespunzătoare. Nu se putea invitase să se servească direct de pe Viaţa studenţească, în numele căreia duce la Crineşti, cum nici la teatru capacul barului, pentru ca ea să nu vorbea, se lăuda Georgică, era sau la vreo altă ocazie nu se ducea de- mai fie nevoită să facă vreo mișcare. interesată de cooptarea noilor cît după ce, cu concursul prietenilor, Saveta sorbise conținutul ceșcuței colaboratori dintre proaspeţii studenţi, ţinuta era acceptată. De fapt el făcea dintr˗o singură înghițitură, după care iar despre el existau deja informaţii ceea ce intrase în obişnuinţa tuturor. se ștersese la gură cu dosul palmei. În suficiente că ar putea fi unul dintre Cine pleca primul la spectacol alegea, schimb, bunica băuse încet de tot, aceştia. Îi solicita doar cîteva minute ultimul culegea. Era fără supărare. ducându˗și precaut ceașca la gură și să stea de vorbă, pentru lămuriri. Marele necaz al lui Ghiţă era că, din ținând˗o strâns cu amândouă mâinile. Vorbind se deplasară pînă lîngă cauza înălţimii, putea lua de la ceilalţi Maria înghițise în sec. Ea fusese fereastra unde aştepta Ghiţă, fără însă doar cravata, căciula, şapca, cureaua sărită. a i se da vreo atenţie. Conform sau orice obiect care nu ţinea de ˗ Fata, de ce nu servește? Are vreo clişeului, veni întrebarea dacă statură. Una era să fie mîneca ceva alergie sau nu˗i place gustul de filologia din Iaşi îl atrăgea din anume mai lungă şi alta era să ai mînecile zmeură?, întrebase complezent motive, dacă avea cunoscuţi sau pînă la cot. Dar totdeauna se găsea verișoara și linsese fundul ceșcuței cu prieteni printre studenţii facultăţii. cîte ceva. Acum marea problemă era vârful limbii. Răspunsul veni repede: avea o rudă valiza, socotea Sandu. Cum să mergi ˗ Nici una, nici alta. Ea, cu studentă, Cela Fluieraş, care acolo cu cufărul de nuiele? Aşa că luă mirosurile, are treabă, spusese bunica valiza de carton, aproape nouă, a lui și o privise asupritor și rece. 15 Expresia face trimitere la vechiul Sandu. → obicei al ghicitului în bobi. GHEORGHE MOLDOVEANU

61

https://biblioteca-digitala.ro Impresia trebuia să fie favorabilă; mişca în permanenţă, cînd spre a curţii, casa, învelită cu stuf şi era în discuţie mîndria de student! dreapta, cînd spre stînga, străduindu- înconjurată cu prispă de jur împrejur, Drumul cu trenul pînă la se să menţină vehiculul pe şosea. a mătuşii, era moştenire de la părinţi Dorohoi, deşi mai scurt decît cel pînă Probabil că, obişnuiţi cu acest mod de şi mătuşa o întreţinea singură, cum la Focşani, cu care era obişnuit, părea a conduce, călătorii nu-i mai dădeau singură îşi purta de grijă. Avea nevoie că nu se mai termină. Spre Focşani, vreo atenţia, dar Ghiţă aştepta cu doar să i se aducă în casă sau în pod aştepta staţia Mărăşeşti să se aşeze la înfrigurarea transformarea coborîşului cele de trebuinţă. Asta intra în geam pentru a urmări cu privirea în urcare, socotind că urcarea reduce atribuţiile lui Toadiri, cînd Val nu era coama dealurilor de dincolo de posibilitatea apariţiei necazurilor. pe acolo. Odobeşti, în căutarea unor locuri După vreo jumătate de ceas de Veşnic zîmbitoare, nepreocupată ascunse printre amintiri. Aici ochii nu urcat şi coborît, autobuzul opri în faţa să-şi ascundă dinţii, prea mari pentru se lipeau de nimic, deşi dealurile de Sfatului Popular al comunei Crineşti, faţa ei puţintică, doamna Verona îşi pe ambele părţi ale liniei ferate ar fi unde aştepta Val, însoţit de un tînăr ospătă musafirul cum ştia ea mai bine putut atrage mereu atenţia prin cam de aceeaşi vîrstă, un zîmbet tot, şi nu era lipsită de ştiinţă. Cerea doar aspecte particulare, aşa cum îl care îi fu prezentat: Liviu, fratele un lucru: să mănînci tot ce îţi pune în impresionase o bucată de vreme Celei. Ameţit de mişcările volanului, faţă. Altfel însemna că nu-ţi place şi, terenul sărăturos ce părea că nu se Ghiţă nu prea înţelegea ce i se spunea; chiar dacă nu spunea nimic, vedeai mai termină. Ajuns, în sfîrşit, la grija lui era să-şi fixeze privirea de-a cum zîmbetul i se ofileşte. Dorohoi, urmă traseul precizat de Val lungul şoselei, ca să-şi poată menţine Odată masa încheiată, Ghiţă îl pînă la autogară şi află că pînă la direcţia de deplasare. Peisajul se rugă pe Val să-l conducă la familia autobuzul spre Crineşti era timp continua; drumul urma pe coama unui Fluieraş, dar la ieşirea în curte destul, aşa că, după cumpărarea deal, cu case înşirate pe ambele părţi, observă că doamna Verona lovea în biletului, care află că nu-i asigura şi iar dincolo de ele se profilau alte grămada de fasole coborîtă din car cu loc în autobuz, fiecare descurcîndu-se dealuri, pînă la care uliţele traversau un instrument format din două beţe, cum poate, o luă la pas pe străzile din alte văi. unul mai lung şi celălalt mai scurt, apropiere. Ca să nu-l încurce, legă În contrast cu acestea, gospodăria legate cu un lănţug. Comparînd cu valiza ca pe raniţă şi o puse în spate. Cotarilor, la care se ajungea printr-o furca pe care el o folosea acasă pentru Cam atrăgea privirile, dar era mult uliţă laterală, era situată pe un platou trebuşoara asta, instrumentul îi părea mai simplu de purtat. Îl impresionă întins, cu curte largă şi grădină lipsit de eficienţă. Una e să loveşti din strada ce părea de centru, probabil bogată. Semnele toamnei se vedeau puteri cu furca ridicată deasupra Strada Mare de aici, compară el cu peste tot, înainte de toate prin capului şi alta e să loveşti cu un băţ realităţi din Focşani, cum făcea mai recoltele aduse de la cîmp. atîrnat de altul. Val sărise deja să-i ia de fiecare dată. Obligat de căldură, nu Neobişnuită îi părea atmosfera care mamei instrumentul din mînă, iar rezistă tentaţiei de a-şi astîmpăra domnea. Spre deosebire de vorbirea Ghiţă, mînat de curiozitate, ceru să setea cu o îngheţată de la un colţ de de acasă, repezită, cu cuvintele rostite încerce şi el. „Eu îţi dau, numai că s- stradă, chiar dacă banii nu-i pe ton ridicat, ca de harţă, aruncate în ar putea să te pălească“. „Cum adică? prisoseau. Acesta avea să devină un mare grabă, încît sfîrşitul le era mai Îl ridici şi loveşti“. „Nu-i aşa. moment deosebit; pe oricine îl va curînd închipuit decît priceput, aici Mînuirea îmblăciului se face cu întreba după aceea ceva despre totul era altfel. Val avea o statură schepsis. Îl ridici numai cît trebuie, că Dorohoi, îl asigura că aici se mănîncă scundă şi era de aşteptat ca şi părinţii altfel te pocneşte“. Şi Ghiţă avea să se cea mai gustoasă şi mai catifelată să-i fie la fel. Mama lui, doamna convingă repede că aşa era. Folosirea îngheţată. Verona, era însă aşa de puţină la trup îmblăciului presupunea nu forţă şi Călătoria cu autobuzul de la şi de firavă, că te întrebai cum poate mişcări prin care capătul adăugat Dorohoi la Crineşti avea să-l face faţă solicitărilor din gospodăria celui din mînă să ajungă deasupra impresioneze nu mai puţin. ţărănească, iar vorbirea îi era pe capului, ci să rămînă mereu deasupra Aglomeraţia peste aşteptări nu-l măsură, un fel de şoaptă sonoră, grămezii în care urma să lovească. mirase şi nici faptul că nu prinsese obligîndu-te să vezi că nici nu se Forţa era înlocuită de frecvenţa şi loc. Aceeaşi situaţie era peste tot, ca putea altfel. Ordinea din toată precizia loviturilor şi treaba se făcea şi tipul de autobuz, rusesc, deloc gospodăria proba ordinea din sufletul mai repede decît cu furca. Cei doi s- promiţător după cum arăta. Necazul oamenilor; totul făcut cu au rînduit la mînuirea îmblăciului fu că din înghesuiala de la urcarea în chiverniseală. Vinovatul nu era dom´ pînă ce fasolea din car devenise autobuz reuşi să-şi scoată valiza într-o Dumitru, cum îi zicea agentului fiscal curpeni. „Ei, acum ne spălăm şi formă care nu mai avea vreo legătură întreg satul, încă neobişnuit cu mergem, hotărî Val. Nu de alta, dar cu cea anterioară şi nu ştia cum îi va cuvîntul tovarăş; el era toată ziua oamenii aceia or fi îngrijoraţi şi ne-or explica asta lui Sandu. La toată urma, plecat într-ale lui, iar Toadiri, refugiat da dispăruţi“. Abia terminase de spus era treaba lui, el insistase să o ia. basarabean stabilit în gospodărie de la cînd Liviu îşi făcu intrarea în curte, Urcînd printre ultimii, avea avantajul venirea în sat, în timpul războiului, şi anunţînd că nici o întîrziere nu se mai că se oprise în faţă şi putea privi care, deşi îşi încropise propria căsuţă, admite din acel moment fără să fie peisajul. Aşa observă că drumul ori continua să stea aici, ca unul de-al aspru sancţionată. urca, ori cobora, fără să-i îngăduie familiei, avea treburile lui. Avertizat de Cela în privinţa autobuzului să se aştearnă la drum. Şi În aceeaşi curte locuia sora atitudinii părinţilor săi faţă de vizita mai observă un lucru: şoferul nu ţinea doamnei Verona, mătuşa Maria, oarba, ce urma, Ghiţă îşi făcea tot felul de volanul într-o poziţie anume, ci îl aşa îi zicea lumea. Aşezată într-o parte probleme. Se vede că şi Val →

62

https://biblioteca-digitala.ro fusese pus la curent, căci pe drum potrivit: „Dragă cumnate, dacă nu ţinu să-l liniştească: „Să ştii că aflaserăţi de la Cela, sigur acuma ştiţi părinţii Celei nu-s chiar răi, cum de la Liviu de vizita din seara asta. crede ea. Sor-mea e mai mult Aşa că eu mă aşteptam să găsim pe fricoasă“. Nu-i zicea nici o dată altfel masă ceva ţuică, sămînţă de vorbă“. decît sor-mea, rezolvînd astfel „Apoi ăsta-i necazul. Ştiam că pe tine problema formulei de adresare la ţuica nu te preocupă, aşa că m-aţi adresa surorii, cu mult mai în vîrstă, prins nepregătit. Din ţuica pe care o dacă în vîrstă poate fi considerată o am, ţie ţi-aş putea da, nu şi femeie ce nu împlinise încă patruzeci oaspetelui; e cam mucegăită“. „Şi ce- de ani. Formula o folosea chiar în are dacă-i mucegăită? Să fie pe adresarea directă, sor-mio. „Mai masă“! Zîmbind a rîdere, dom´ important ca toate, noutăţile nu-i profesor făcu semn lui Liviu să dea inspiră încredere. Aşa-i ea şi o să curs cererii, iar acesta se ridică rîzînd trebuiască să te împaci cu ideea. Nu Livia Balu, “Cocoşul de Hurez” şi dispăru în hol. Cu ochii mari de ştiu cum e pe la voi, dar la noi ______mirare, Ghiţă încerca să înţeleagă perioada cînd pămîntul era lucrat doar care dădea gospodăria familiei cum vine asta cu ţuica mucegăită. Lui pentru cotele care plecau dincolo de Fluieraş. Cu faţa spre apus, singura Val nu-i trebui mult să priceapă Prut ne-a cam asprit. Cum salariul opţiune pe care o terenul o oferise stînjeneala prietenului şi ţinu să-l cumnatului nu ajungea pentru familie, constructorului, căci în spate se afla liniştească: „Lasă, c-o să-ţi placă. Ai a fost nevoită să să-şi caute şi ea dealul din care într-o vreme uitată se să vezi. Pentru mine ţuica mucegăită slujbă. O vreme a fost secretară la rupsese porţiunea de teren pe care se e cea mai faină“. Fu rîndul şcoală, iar acum e casieră la afla, casa oferea o perspectivă amfitrionului să se amuze. cooperativă, cu un salariu vai de minunată asupra lumii şi, înainte de Din hol se ivi Liviu cu sticla cu mama lui. Dar se cheamă că e toate, linişte şi siguranţă sufletească. ţuică şi tava cu păhărele, urmat de salariată şi pentru asta trăieşte cu În holul dintre cele două camere, Cela şi mama ei, cu platourile cu groaza că ar putea da greş cu banii“. după modelul casei tradiţionale bucate. Oricît de aspre ar fi vremurile, Cele auzite nu avură darul să-l româneşti, se ajungea de pe prispa nici o gospodină nu ar accepta să nu liniştească şi, mai ales cînd observă destul de înaltă, necesară pentru ofere oaspetelui ce are mai bun, că despre tatăl Celei nu spunea nimic, echilibrarea diferenţei de nivel dintre importantă fiind capacitatea de a teama crescu. „Despre domnul faţa şi spatele casei. Fură invitaţi în valorifica ce are la îndemînă, Fluieraş ştiu doar că e învăţător, camera dinspre sud, foarte largă şi destoinicia şi priceperea. După încercă Ghiţă să afle ceva şi despre foarte bine luminată, în mijlocul bucatele aşezate pe masă părea că din bărbatul în a cărui gospodărie urma să căreia masa aştepta să i se dea gospodăria Fluieraşilor nu lipsea nici ajungă“. „Aşa-i. El e mai puţin importanţa cuvenită. Odată una, nici cealaltă. Comanda era luată spăimîntos, e mai învăţat cu lumea, prezentările făcute, doamna îi făcu acum de doamna Fluieraş: „Măi mai ales că a avut multe de tras. Să fii semn Celei şi amîndouă dispărură în bărbate, numai la crîşmă bei fără să dat afară din partid după ce te-au hol. Ghiţă nu-şi putea lua ochii de la mănînci. Iar aici nu-i crîşmă“. „Dar înrolat aproape cu forţa nu-i uşor“. stăpînul casei. Încă tînăr, cu părul alb vorba că mîncarea-i fudulie, băutura-i „De ce să-l dea afară“? „Simplu. colilie, ce-i încadra faţa uşor măslinie, temelie e valabilă oriunde“. „Vrei să Pentru că, pe cînd cu epurările, se sau poate doar bronzată, sporind te dai mare băutor în faţa domnului. ceruse excluderea din partid pentru contrastul cu ochii deschişi la culoare, Ce fel de băutor eşti tu dacă ţi-a unul din colegii de cancelarie, dintre avea o distincţie aparte, iar ridurile mucegăit ţuica“? puţinii profesori calificaţi; probabil că adînci păreau a spune povestea unui Se aşezară toţi la masă. Ghiţă se încurca pe cineva. Dom´ Ghiţă s-a om cu care viaţa nu fusese tocmai nimeri între Liviu şi Val, iar Cela în- ridicat să-l apere, pentru că chiar era blîndă. Temîndu-se ca privirea prea tre părinţi. Privind-o, Ghiţă se simţea un profesor bun şi îşi făcea bine insistentă să nu devină jenantă, Ghiţă nespus de norocos. Cela, între frumu- treaba; rezultatul a fost că la o plimbă prin odaie şi atunci văzu că seţea netrucată, lipsită de orice far- excluderea colegului s-a adăugat şi deasupra mesei atîrna o lampă duri, a mamei, pentru care ar fi putut excluderea lui pentru că nu înţelegea nefiresc de mare, cu sticla înconjurată fi invidiată de femei mai tinere, şi rolul luptei de clasă şi pactiza cu de o ornamentaţie ciudată. Observînd distincţia tatălui. Nimic provocator, duşmanul. Şi aşa a rămas. El e atenţia acordată lămpii, amfitrionul se totul aşezat şi calm, într-o minunată învăţător calificat, dar, angajat ca simţi dator să explice că aceasta, atmosferă familială. Glumele erau în profesor la gimnaziu, pentru că şcoala obţinută cu mare dificultate, producea seama lui Val, cu atenţia acordată în are nevoie de profesori, e suplinitor, nu numai lumină, ci şi curentul primul rînd sor-mii, formula preferată aşa că postul e nesigur. De altfel ce e necesar aparatului de radio, satul pentru evitarea oricărei posibile sigur? Teama. Ăsta-i cuvîntul de nefiind încă electrificat. Abia acum încurcături din comunicare din cauza ordine“. Trăind cu propria teamă, deveniră vizibile şi firele care plecau diferenţei de vîrstă. Ghiţă începu să se teamă şi de modul de la lampă spre tavan, după care li se Răspunzători de această întîlnire, direct al lui Val de a aborda probleme pierdea urma. Cela şi Ghiţă erau cei mai stînjeniţi, despre care lumea prefera să tacă. Val îşi asumă de la început rolul întîi că toate privirile, direct sau pe Cînd au ajuns, soarele săruta de creator de atmosferă, aşa că atacă furiş, erau îndreptate spre ei, apoi coama dealului de peste valea spre fără să aştepte vreun moment mai pentru că fiecare se temea ca nu →

63

https://biblioteca-digitala.ro cumva Ghiţă să spună sau să facă loc de mulţumită. „Îmi pare rău, dar interveni oricînd situaţia o cerea. De ceva nepotrivit, care ar fi putut stîrni trebuie să refuzăm. Am fost invitaţi la un timp observă că mama, fără să- nemulţumiri, şi efectul vizitei să fie încă de aseară să luăm masa la sor- şi piardă interesul faţă de oaspete, nu contrar celui aşteptat. Cam slobod la mea şi a rămas că mergem“. „Treaba era şi pricinoasă şi găsi momentul să gură, de obicei, Ghiţă trecuse în voastră. Omului poţi să-i iei, nu poţi i-o spună şi lui Ghiţă, avertizîndu-l cealaltă extremă. Urmărea orice să-i dai cu sila. Nu-mi rămîne decît să însă că atenţia nu trebuie să scadă mişcare a gazdelor şi fiecare reacţie la vă urez zi plăcută“. cumva. ceea ce spunea, căci de făcut nu prea În lipsa părinţilor, plecaţi la Nimeni nu aducea în discuţie făcea; nu prea se înghesuia la slujbele lor, Liviu îşi luase în serios motivul prezenţei lui Ghiţă la mîncare, iar la băutură nici atît, rolul de gazdă, mereu atent faţă de Crineşti. Lui Ghiţă îi convenea; altfel riscînd astfel să pară prea pretenţios, Ghiţă şi caustic cu sora, căreia se ar fi trebuit să dea explicaţii şi asta mai ales că doamna Fluieraş insista vedea că are a-i plăti ceva poliţe, ceea nu-i plăcea. Una era să spună ceva mereu să ia din masă, iar de la ce pe Val îl amuza grozav; ştia că de despre ai lui, despre preocupările lui doamna Verona învăţase că refuzul de regulă nu prea sufla în faţa surorii de student şi alta să explice ce căuta a mînca tot ce ţi se pune în faţă sale. Marea bucurie, neascunsă în în casa oamenilor, evident pentru era jignitor pentru gospodină. Cela se vreun fel, a gazdelor era să prezinte oricine fiind că Val folosea doar ca mişca permanent între masă şi lumea ce se deschidea de pe dealul pretext. Fie evidentă, fie neluată în bucătărie, astfel ca mama să nu se din spatele casei. Şi aveau de ce. seamă, pricina rămînea în aer, atîta simtă prea aglomerată de sarcini, dar Peisajul părea scos dintr-o ilustrată timp cît cererea în căsătorie ar fi nu pierdea un moment din vedere sau un tablou semănătorist. Dincolo trebuit rezolvată de împricinaţi şi nu mişcările din jurul mesei. de pîrîul pînă la care cobora dealul pe fusese. Cînd domnul profesor ceru care de aflau se ridica dealul pe care Seara tîrziu, după încă alte permisiunea să iasă, să-şi aprindă cu o zi înainte oprise autobuzul. Se tablouri cu lună şi orăcăit al mult aşteptata ţigară, fu urmat afară putea uşor identifica biserica, lîngă broaştelor, Ghiţă îşi lua rămas bun de de mai toată lumea. Ghiţă răsufla care erau şcoala şi sfatul popular, iar la gazde. Ştia că era preferabil să uşurat. Oricum ar fi fost, afară se peste drum căminul cultural. Privirile plece mai devreme decît prea tîrziu. simţea mai în larg, depăşea statutul puteau trece în revistă aproape toate În camera lor din cămin era scris vietăţii prinse în insectar. Sentimentul gospodăriile, pînă la ieşirea spre mare pe o coală de hîrtie, uşor eliberării din chingile atentei observări pădurea parte cîndva din vestiţii codri vizibilă din toate colţurile camerei: lăsă locul bucuriei pe care i-o provoca ai Herţei, secţionaţi după război de omul vine, stă ce sta, dar mai şi spectacolul nocturn. Casa copilăriei graniţa prin care cea mai mare parte a pleacă. Spre surprinderea lui, la lui era pe malul Milcovului, era ţinutului Herţa trecea în stăpînirea plecare doamna casei îi puse în mînă obişnuit cu apa, cu susurul ei, dar şi marilor prieteni de la răsărit. Dincolo o sacoşă: „Pentru drum, maică, pentru cu zgomotul provocat de învolburarea de dealul bisericii se profila Măgura drum“. Carevasăzică, gîndi Ghiţă în apelor crescute. Aici era cu totul Ibăneştilor, care dădea primul semnal timp ce încerca să refuze şi să altceva şi în acesta privinţă. Prezenţa al apropierii iernii; cînd ploaia de la mulţumească pentru momentele pîrîului din vale era doar bănuită, Crineşti sau Ibăneşti se transforma pe plăcute petrecute împreună, impresia trădată de orăcăitul broaştelor, care, Măgură în zăpadă însemna că iarna nu fusese de tot rea, dacă îi dădea şi în irizările razelor lunii, păreau a se dă tîrcoale. În spatele dealului pe care mîncare pentru drum şi nu lăsase asta adresa covorului de stele care spuzeau se aflau se ridica un altul, dealul în seama mamei lui Val. Sau era doar cerul. Era răsplata binemeritată de Dămilenilor, a cărui coamă era un fel de a-i arăta drumul, să scape încununare a unei zile cu bucuria dominată de parcul cîndva proprietate dîndu-i de mîncare? zbuciumată. a şcolii profesionale din sat, A doua zi dimineaţă, cu A doua zi trezirea fu de întemeiată din iniţiativa şi pe autobuzul care îl adusese la Crineşti, dimineaţă, dar la ieşirea în curte Ghiţă pămîntul unor gospodari mai înstăriţi Ghiţă se reîntorcea la Dorohoi. Prima constată că gospodarii erau deja ai locului. Dacă s-ar fi întîmplat acolo lui grijă fu să refacă mental traseul, marcaţi de muncă. Peste tot, gîndi el, o baliză topografică, ochii ar fi putut cu fiecare coborîre reuşită dacă lumea satului e la fel; ziua se întinde lesne cuprinde terenul de jur şoferul izbutise să-şi păstreze maşina din zori în noapte. Folosindu-se de un împrejur. Aşa, lăsa loc închipuirii să pe şosea. Avea să constate repede că băţ, doamna Verona se străduia să completeze peisajul după spusele refacerea traseului fusese inutilă; adune în ţarc nişte pui de curcă, puşi cunoscătorilor. autobuzul luase un alt traseu. Tot cu pe contre; cînd simţeau apropierea După atmosfera relaxantă din urcuşuri şi coborîşuri, dar altul. Privi pericolului, în loc să fugă de teamă, ei timpul dimineţii, masa de prînz la feţele oamenilor, dar nu descoperi se tufleau16 la pămînt, iar cînd aducea din nou încordarea provocată vreo urmă de grijă pentru reuşita urmăritorul se apleca să-i prindă, de îngrijorarea lui Ghiţă, pe de o călătoriei. Se obişnuiseră să se lase în ţîşneau pe neaşteptate. Tăunjăriul, parte, şi a Celei, pe de alta, motivată seama şoferului, care conducea un cum îi zicea băţului, mai mult o de aceeaşi teamă: nu cumva Ghiţă, autobuz nesigur, dar bun aşa cum era. încurca decît să o ajute. Cu un dram cam dintr-o bucată, să spună ceva Altul, de unde? Nu era de ales. La de ajutor din partea tinerilor problema nepotrivit. Era încă un motiv să fie căruţă nu se puteau întoarce. se rezolvă. „Acum, dacă m-aţi ajutat, mereu lîngă mama; pe lîngă că o Gîndindu-se la sine, constată că şi el vă meritaţi mîncarea“, spuse gazda în ajuta, era mereu acolo şi, ştiindu-şi făcuse alegerea. Cu Dumnezeu mama mai interesată de înainte! 16 A tufli, „a trînti“. comportamentul oaspetelui, putea

64

https://biblioteca-digitala.ro Cai verzi ca-n cinema, în oraşe, am bătut trotuare, Ţandără sărită-n geam viaţă cu de toate pe treceri între din tăişul securii, semafoare, fiu legitim al gurii de azi pe mâine, riscând pe traversări, din neam în neam. din aniversări în aniversări, culcat târziu, sculat devreme. Bat nuci în pereţi, Zile sub soare, nopţi, după jaluzele. salt în şa pe cai verzi, colind nopţile zăpezi Pe cer, steaua între stele. troienind tinereţi. Lebăda

Povara Poemul tace între trestii Ascult pământul. întrebări pe oglinzi, Aud iarba cum creşte rătăcite tăceri, căutând lumină, nuferi timizi, cum mugurii soarelui răspund, din zori în amiezi, ______cum pasărea se întoarce la cuib... din amiezi, spre orizont, cum nisipul viaţa amurguri târzii. curge în clepsidră De lumină m-aş prinde, În urmă, puii, spre steaua ciocârlie dacă aş fi, cerul să ating, puncte de suspensii, unde timpul albină dacă aş fi, florile mărului alţi pui vor mai fi… aşteaptă adierea le-aş înflori, Lunateca umbră, să poată trece. mi-aş lega, furnică dacă aş fi, cântec îngână. de sânge povara, în galerii, Aripi molatic vâslesc servitor al reginei; pe cer vălurit, Doar închipuirea fluture dacă aş fi, clipa dată coborât printre peşti - în zadar să nu-mi treacă luceferi plutitori. M-am aplecat, m-aş grăbi s-o trăiesc Ascuns pe după umbre, ca peste marginea în inima luminii poemul – nufărul alb fântânii părăsite, zborul să-mi scald, cu rădăcini în trestii - peste sufletul meu. de-aş fi. visează. Întrebări Lumini spre întuneric, scot capul din oglinzi. adânc în beznă E primăvară. Trupul amintirile mi-l acopăr precum salcâmul răzbat tot mai greu, îşi împodobeşte iubirea cu florile sale Cel ascuns până când doar şi ies noaptea, închipuirea fluture în raza lunii. Mă caut le mai poate vedea. din uimiri în uimiri, după urme în umbre. Destin Mă găsesc altul, unul Corabia care se asunde de el. Deschisesem ochii sub zodii Corabia lăsată de tata norocoase, Mă caut, pe apa Sâmbetei s-a dus, umbră în carne şi oase. altul de mine ea curgătoare, a curs... În roz – tinereţi de ţinut minte – m-ascunde, De la far, mi s-a spus visuri trăite cu tot ce zboară, altul se ascunde în mine. că a fost văzută rătăcind spre apus, cartuşiere descărcate-n invidii, de-acolo, de-atunci, nici un gând. pieile palmelor lăsate pe rame, Trec fără să ştiu cine sunt. A fost o boare cum că-n furtuni, furtuni, în pahare, pe-nchipuită mare Ca să mă pot inventa de noroc a fost purtată către frumoasa cinica Circe îmi imaginez. spre orizont, după soare, şi fratele Arthur şi tatăl Merlin la întâlnire cu cerul, pânze cu dorul de ţărmuri Pipăi împreună cu norii, am împovărat catarge. realitatea să înnoade năluciri, Pe o părere am jucat singura carte, în care locuiesc. zile şi nopţi sperând adieri, poturi grase am lăsat pe mese, când apusul sângera pe chindii, ceţuri am tăiat să văd unde calc. gemând de dor în docuri, Buturuga din cale m-am opintit să Să poată trece de-i luau pânzele apă, răstorn şi se-aplecau norocul spart să-l păstrez întreg, Trimite-mi o boare catargele sub păsări semnul lăsat deşertului cu nori pe aripi. l-am urmărit să ştiu unde mi-e casa, din tălpi până sub pleoape IOAN GROŞESCU

65

https://biblioteca-digitala.ro Starea prozei Vasăzică nu-i aia și nici cea bătrână, de meserie profă, care dacă te-ncrunți bine la ea, imediat pișă ochii. Vicesa asta, tunsă Bubi, care răpspunde de noi și de Întâlnire cu un fost coleg de cei de la Social, e mai energică. Știe ce gimnaziu, în parcul cu cioate, al vrea Vicea noastră, numai că șade în orașului. concubinaș cu un fost hoț de buzunare - Sunt convins că lumea ne judecă și bea bere la doză. pe nedrept – vorbește Zeno, cadențat, - Și primarul? – întreb din nou, tot fără a fi întrebat - Nu-i convine că toată deteriorată, la rândul ei, de noi, de din politețe. ziua, noi stăm aici, în parcul central al cărțași. (Se paropie din nou de urechea - Ca pătrunjelul în zupă, pretene – orașului ăstuia pricăjit, și pierdem mea, cu mâna-pâlnie la gură.) N-ai face Zeno - E un om foarte de treabă, vremea jucând table sau cărți. Sau că ne auzit niciodată apelativele Tata, Taticiu, fin, bun la inimă, zâmbitor, generos de dospim pe băncile astea. Nimic mai Tăticuțu, Tătița și Tataia? Înseamnă că generos, dar promite și nu face... greșit. Sunt convins că lumea vorbește n-ai cultură, pretene. Ei bine, aceste - Și? în necunoștință de cauză. Nu știe cât de nume conspirative sunt practic numele - Cum și? A! Și să zicem bine- important e să stăm noi, ăștia, așa-zișii noastre, ale celor care veghează la mersi că-i avem ca conducători, pe puturoșii de pe centru și să tăiem frunză bunul mers al centrului acestui orășel ăștia, așa cum sunt. Că de veneau la câini, chipurile. de care se spune că e uitat de ăilanți la putere, era vai de capu’ - Eu, unul, cred că sunteți Dumnezeu de la Revoluție încoace. capului nostru… importanți… - încerc să-l împac cu (Brusc înseninat.) Uite-i. Ei sunt - Aha! – mă mir -Totuși, înseamnă ideea aferentă. cărțașii. S-au oprit lângă ultima bancă că, de când cu jobul ăsta, câștigați - Nimic mai greșit - continuă el din parc. Discută ceva. Pesemne ceva destul de bine. așezându-se pe-o bancă dezafectată - nu e în regulă. Când vor veni încoace, - Pe dracu – face Zeno cu buzele Cum să crezi, pretene, din moment ce te rog uită tot ceea ce ți-am spus. Și de smochină - Tocmai asta cred că discută tot ceea ce facem noi e secret? Vezi camere și de noi. Îl vezi pe ăla din acum cărțașii mei. Că măcar de am camera aceea de supraveghere de pe scaunul cu rotile și cu ochelari cu ramă putea face grevă pentru mărirea stâlpul de lângă parcul ăsta? Ei bine, albă, ca ai orbilor? Ei! Ăla e sub mine. I indemnizației, ar mai fi ceva, înțeleg? imaginează-ți că ea are rolul de a se spune Taticiu, în timp ce eu sunt Dar vicesa asta face așa cum ne-a răspunde de toată piața aceasta. Ea nu Tata. Ăla uscățiv și înalt, cu mutră de promis: dacă-i dăm un bip, imediat vine face altceva, pretene, decât tâmpit și cu părul prins în coadă de cal, aici, în parc, să stăm de vorbă codificat. supraveghează celelante camere de ca domnișoarele, e Tăticuțu. Adică e Spre exemplu, noi: „Aveți tăieței, supraveghere din zonă. Adică. (Cu adjunctul adjunctului meu. Adjunctul doamna Vice?” Ea, zâmbid fericită: mâna pâlnie la gură, să nu fie auzit.) lui Tăticuțu e Tătăița. Nu-i acum, „Deocamdată nu”. Adică deocamdată Ți-o spun așa, ca unui preten adevărat și printre ei. Întârzie. O să apară și o să-l ăsta ar fi echivalent cu vreun an jumate. fost coleg de școală ce ai fost, ești și vei vezi. Umblă îmbrăcat în costum de Noi: „Și când veți avea?” Ea, sfătoasă: fi. Pe șestache ți-o spun. Camera asta roker. Are cercei peste tot. Și pe creier „Când îmi intră…”. Noi: „ Când vă mamă, cum îi spunem noi, vede camera are. Așa-i place lui să se poarte. Mai intră?” și așa mai departe. de pe stâlpul de telegraf de lângă ieri avea tunsură cu creastă roșcată, dar Deodată, forțat de împrejurări, Suprmarket, care, la rândul ei, o vede și-a ras-o, că avea păduchi zburători. În Zeno încearcă să se scuze: pe cea de pe stradela ascunsă de după sfârșit, adjunctul lui Tătăița, adică - Pretene, tre’ să plec. Văd că liceu, care le vede pe celelante, de pe Tatatia, e ăla gras, icsoș și cu barbă gealații, în loc să vină aici, la întâlnire, alte stradele. Dincoace, ea vede camera albă, fără mustață, ca Ludovic Spiess. de data asta pleacă din parc. Ceva s-a- de lângă fosta librărie care, la rândul ei, Și bea ouă crude de prepelițe crescute ntâmplat… vede camerele de luat vederi de pe chiar de el în pivniță. Așa că ferească - Ce să se întâmple? stradelele arondate centrului și așa mai sfântul să se întâmple ceea ce ar fi să se - Cine știe pe ce stradă, vreo departe. Mai încolo, o vede pe cea care întâmple cu vreo cameră de luat cameră de luat vederi o fi dezafectată. supraveghează Primăria și Poliția și vederi… Săpartă sau unsă cu ceva… fostul becereu. - Și ce-i dacă se-ntâmplă ce se- - Parcă ziceai că Responsabila de - Și ce e cu asta? – întreb mai mult ntâmplă? – răspund eu cât mai pe stâlpul ăsta, le vede și pe celalalte… din politețe - Și-așa, în instanță, convingător -Vine Poliția și rezolvă - Hai mai aproape, pretene (Îmi mostrele video nu mai au, cum bine știi, totul… șoptește la ureche.) Nimeni nu știe ce-ți de luna trecută, nici o relevanță. Deci, - Noroc bun, Poliție! Poliția e sub spun eu acum. Șșșt! Toate sunt ce rost mai are?... noi, pretene. E ca una care nu știe că mincinoase… - Ce rost mai are? Ha-ha-ha! noi știm cu ce șmecherii se ocupă - Mincinoase? - șoptesc stupefiat. Camerele pot fi deteriorate, pretene. Pot angajații ei, înțelegi? - Sunt de formă - șoptește Zeno fi sparte cu praștia, pot fi unse cu - Așa? – mă prefac că mă mir, tot forțându-și toți mușchii feței, atât ca să slănina fixată-ntr-o prăjină, pot fi date din politețe - Și să înțeleg că mai sus de mă facă să înțeleg perfect bine ceea ce cu graffiti, ețetera, ețetera și-atunci voi e numai Primăria?... vrea să spună, cât și să nu mai am camera-mamă vede tot ce se petrece cu - Vicesa… intenția a mai întreba încă o dată - Așa, celelante. Punct. (După o pauză scurtă, - Care vicesă, că sunt trei?… ca să creadă lumea că funcționează și că scobindu-se în nara stângă, vorbește și - Cea corpolentă și tunsă Bubi… cineva vede tot ceea ce se mai convingător.) Reține, pretene: - Aha! – exclam tentant - Cea întâmplă…Vezi să nu sufli vreo vorbă. muritorii de rând ai orașului nostru căsătorită cu un pompier? Pa! habar n-au că această cameră de luat - Nu, măi omule. Aia e una - Pa. vederi e supravegheată spre a nu fi durdulie. Frumoasă și cam atât. NICOLAE SUCIU

66

https://biblioteca-digitala.ro de lup (1990), Moartea lui Zenon (1994), Dimineața marelui

Întâlnire cu academicianul-poet oraș (2003), Orfeu și singurătatea (2003), Grecia imaginară (2003), 101 poeme (2009), Elegiile fiului risipitor (antologie, 2010), Cafeaua Așa cum spunea Nicolae Băciuț, din paharul iubirii (2011), Cruciada Valeriu Matei este actualmente balcanică (antologie, 2013), Pietre ”autoritatea culturală Nr. 1 a albe, pietre negre (C.D. cu versurile Basarabiei”. Luptător pentru sale interpretate de actorul Nicolae românism și unire a Basarabiei cu Jelescu, 2013), Ecuațiile România, și asta încă din perioada disperării (antologie, 2015). A sovietică, Valeriu Matei are o publicat cărți și de altă biografie profesională, culturală și factură: Peregrinările și suferințele politică fabuloasă, imposibil de prins, spătarului Neculai din Milești (nuvelă în toată dimensiunea ei, într-un articol istorică, 1988), Pactul Ribbentrop- rezonabil, biografie care de multe ori Molotov și consecințele sale pentru ______a atins tragicul, în ceea ce-l privește. Basarabia (în colaborare cu (De exemplu, acesta a refuzat să Nicolae Băciuț și Sorina Bloj au fost V.Văratic și I. Șișcanu, culegere de cei doi amfitrioni prezentatori ai debuteze editorial în condițiile în care documente, publicate în lb. română, i se ceruse de către regimul sovietic întâlnirii, acestora adăugându-se rusă, engleză, franceză, ulterior Primărița de nota 10 a ”cel puțin o poezie” care să se 1991), Itinerar. O figură emblematică încadreze în ”temele majore”. În anul Reghinului, d-na ec. Maria Precup. a culturii românești- Mihai Înainte de a da cuvântul invitatului, 1983 a foste exclus de la doctoratură Cimpoi (eseu, 2012), Taina care ”pentru antisovietism și naționalism”, Nicolae Băciuț a vorbit și de femeile apără poetul (aspecte ale vieții și puternice din ”spatele” acestuia, d-na deși absolvise cu Excelență operei poetului Grigore Vieru, 2015). Universitatea de Stat ”M. Claudia Matei (soție), prezentă în I s-a conferit în România: Medalia sală, care a și spus câteva cuvinte, și Lomonosov” din Moscova, Facultatea Mihai Eminescu (2000), Marele de istorie, secția etnologie, cu o Mușata, fiica lor, de asemenea premiu Nichita Stănescu de la Ploiești scriitoare. lucrare despre Valoarea istorico - pentru Opera Omnia (2002), Ordinul etnologică a operei lui Nicolae După prezentarea de început, Național ”Steaua României” în grad Nicolae Băciuț a conferit invitatului o Milescu Spătarul. A fost inclusiv de Comandor (2004), a fost ales agresat fizic pentru convingerile sale DIPLOMĂ DE EXCELENȚĂ, din Membru de Onoare al Academiei seria ”10/100” din ANUL românești etc). Române (2011), a fost decorat de Ulterior, după deschiderea din CENTENAR, diplomă care a mai fost Președintele Republicii Moldova cu acordată și altor personalități care 1987 și câștigarea Independenței Medalia ”Mihai Eminescu” (2014) Republicii Moldova, Valeriu Matei a excelează în domeniul lor de etc. Este în prezent director al activitate: d-lui acad. Ioan Pop - fost deputat în Republica Moldova, Institutului Cultural Român ”Mihai apoi reales, devenind Vicepreședinte Aurel, proaspăt Președinte al Eminescu” de la Chișinău. Academiei Române, d-lui prof. univ. al Parlamentului (1998) și Președinte Toate acestea au fost argument al Comitetului de Cooperare dr. Mihail Diaconescu etc. solide pentru a premedita o întâlnire Intervenția d-lui Valeriu Matei a Republica Moldova – Uniunea cu marele patriot și scriitor român de Europeană. De altfel, a fost autorul avut trei părți. În prima parte a vorbit peste Prut. Vinovați, în cel mai bun despre Contribuția basarabenilor la principal al Declarației de sens al cuvântului, de întâlnirea de la Independență a Republicii Moldova Marea Unire, cu multe fapte Reghin, din după-amiaza zilei de 14 întâmplate în cronologia lor și, față de imperiul sovietic, adoptată de aprilie 2018 au fost: Primăria Parlamentul Republicii Moldova la desigur, cu protagoniștii acestora. Municipiului Reghin, Biblioteca Dincolo de personalitățile știute și 27 august 1991. A fost unul dintre Municipală ”Petru Maior” din liderii Alianței pentru Democrație și mai puțin știute, care au făcut posibilă Reghin și Direcția Județeană pentru la 27 martie 1918 unirea Basarabiei Reforme, care a format Guvernul. A Cultură Mureș. fost printre protagoniștii cu România. a vorbit despre ______”generația basarabeană a unirii”, evenimentelor de la Uniunea Scriitorilor din Moldova (1987), care apărută din ”rezistența basarabeană au început Mișcarea de Renaștere față de țarism” și din ”școala Națională. basarabeană românească constituită Ca și scriitor, Valeriu Matei a în condiții de ostilitate”, în condițiile publicat numeroase volume de în care ”imperiul țarist era un poezie, teatru, nuvele, materiale imperiu care te sufoca”. ”Această istorice, primind numeroase premii la generație a reușit să facă și alegeri, festivaluri naționale și internaționale. constituindu-se Sfatul Țării, ales pe Iată câteva titluri de volume de baze democratice largi”. → versuri: Stâlpul de foc (1988), Somn RĂZVAN DUCAN

67

https://biblioteca-digitala.ro ”Basarabia a trebuit să ardă niște etape după unire și a ars foarte NEGURI rapid”. A vorbit și despre Basarabia sovietizată: ”Istoria Basarabiei a fost strivit la ţărmul mării oraşu-i ca un pat prohibită”, ”Basarabia a fost unde noaptea se culcă să-şi pipăie transformată în poligon trupul ei negru, puternic şi lat experimental”; ”Cel mai diabolic prin care nu mai flutură aripe, regim instalat de sovietici a fost în cad istovitele-i neguri cu cerul pe Basarabia”; ”În Basarabia a fost cel frunte, mai mare procent de deportare (în găurite de zborul stelelor moarte, special români basarabeni) și de şi-n apele-naltului, plumburii, neştiute aducere a altor populații (ruși, privirea oarbă vor să şi-o scalde, ucraineni, găgăuzi, nemți etc.)”; spre orice fereastră bezna aruncă o ”Mulți au fost nimiciți că și-au iubit plasă țara”. La propunerea domniei sale, s- catifelată cu văl de nesomn - a păstrat un moment de reculegere în ochiurile-i reci timpul şi-ndeasă pentru generația basarabeană care a ______Municipiului Reghin care a acordat orele-ascuse-n altarul din dom, pierit pentru idealul unirii. invitatului o Diplomă de Excelență, o Al doilea moment a fost cel al speranţe strivite în ringul tăcerii, poeziei proprii și a cântatului, dl. Diplomă de Excelență fiind înmânată zgura durerii în veac neîmplinit, Valeriu Matei având o voce sur- și lui Nicolae Băciuţ. Dl. Valeriu lâncedă noapte pe culmile zării prinzător de frumoasă, deconspirată Matei a primit o Diplomă și de la dl. în oraşul negru, strivit de același Nicolae Băciuț. Academi- Mircea Dorin Istrate, președintele 1986 cianul-poet a recitat (sau citit) județean al Ligii Scriitorilor. Cuvinte poemele: Ecoul, Ai grijă, Frumoasă de mulțumire a avut parte invitatul și din partea harnicului publicist reghi- SEMNE ca o trestie-n lumină, Povestea calului bătrân, Aporia vieții și a nean, Florin Bengean, dar și a scriito- rului Ilie Șandru de la Toplița, care i- Oraşul acesta e ca un cimitir morții, Somn de lup, Numărătoarea în care defuncţii s-au răsculat a dăruit ultima sa apariție editorială, dacului nobil, Poetul în templul împotriva legilor morţii. poeziei (poezie dedicată poetului lui cartea Basarabia, iarăși și iarăși. Ion Alexandru), Înflorit-au Subsemnatul, am dăruit d-lui Printre lăzi de gunoi şi depozite de cornii (poezie dedicată poetului Cezar Valeriu Matei, o eșarfă tricoloră cu rachiu Ivănescu), Să fie viață, Psalm în ziua mult galben auriu, culoarea noastră trec grupuri de bărbaţi şi femei, de Înviere, Imnul lui Mihai Viteazu, națională, înfășurând-o personal pe bătrâni astmatici şi copii îmbătrâniţi Epistola de la Sarmisegetuza. după umerii acestuia. fără de vreme Al treilea moment a fost cel dedi- A urmat un program de cântece și în căutarea sticlelor goale, cat, după cum a spus ”celui care e dansuri populare unde protagoniști au în aşteptarea unui viitor luminos. și va rămâne Sfântul Limbii Româ- fost grupurile ”Ștejărelul” și ”Vatra ne, poetul Mihai E-minescu”. A citit satului” din Reghin și ”Coronița de la Ziduri cenuşii, poezia proprie Dor de Eminescu, reci- Solovăstru. Din Bucovina, de la mirosuri care provoacă-ameţeală, tând apoi superb Scrisoarea I şi Scri- Cernăuți, a venit și s-a manifestat un zdrenţe fluturând la balcoane, arborii ca nişte cruci în putrezire soarea III, a inegalabilului Emin, iar grup vocal de copii, intitulat ”Perla”, şi tramvaiele alunecând pe lângă ”la mijloc” poezia Se bate miezul grup condus de Iurie Levcic. A fost morminte – nopții, ca un posibil echilibru, așa pur și simplu o încântare să-i vezi și să-i auzi! Dacă manifestarea a început acesta-i oraşul în care locuiesc – cum a făcut și Titu Maiorescu, care a piatră fără memorie, pus-o, în 1883, la mijlocul volumu- prin intonarea Imnului Național al României, ea s-a încheiat cu cântece înscripţii şterse de ploi şi de vânturi, lui Poesii de Mihai Eminescu, din a- păsări care au uitat zborul religioase, cântate de întreaga celași motiv, probabil. În final, a cân- şi vitrine în care prezență, sub genericul ”Cu noi e tat Kamadeva, acompaniat fiind de foamea face apel la opinia publică. cei peste 200 de spectatori din sală. Dumnezeu”! S-au ciocnit ouă roșii, ”Să trăim emoția până la lacrimi” fiind sărbătoare, și s-a servit câte o Doar când noaptea-şi desfăşură a spus d-na Maria Precup, primarul felie de cozonac, de către toți cei din drapelele negre ______din sală, grație organizării de viaţa palpită prin cămările scunde excepție, unde vioara întâi a fost într-o frântură de cântec, aceeași Sorina Bloj. în chiote pline de disperare, Dl. Valeriu Matei a mulțumit într-un râs de damnat. organizatorilor pentru căldura cu care a fost înconjurat la Reghin, a Semn că ziua de mâine mai are o şansă. mulțumit d-lui Nicolae Băciuț, cel pe Semn cert că Judecata de Apoi care-l cunoaște de 30 de ani și a încă n-a venit.

acordat cu generozitete autografe, pe 1987 cartea sa ”Ecuațiile disperării”, pusă VALERIU MATEI la dispoziție publicului doritor.

68

https://biblioteca-digitala.ro educaţie făcut intenţionat de cei de la putere ca să controleze mai uşor masele, de ai ţine pe loc din drumul trezirii şi creşterii lor spirituale, ajută Ca să-ţi răspund la întrebarea: la iresposabilizarea globală şi Care-i diferenţa între acum şi “Pe distrugerea mediului. Dacă nu începe vremea când umblam pe jos…” din războiul suntem oricum direcţionaţi poemul unui autor necunoscut, aş spre dispariţie din neglijenţă şi putea spune că e mult de-atunci şi, nepăsare. Mâncăm tot felul de totuşi tema e atât de actuală! tâmpenii, devenim egoişti şi sterili şi În 1979, după şase luni de stat iată-ne fără urmaşi. în lagăr în Italia, la Trieste şi Latina Sub deviza "eşti liber şi faci ce ______(oraşul lui Mussolini), lângă Roma, vrei" se ascunde lanţul robiei pus în natură, pentru că eram sărac şi nu m-aş fi întors acasă şi erau mulţi ca gâtul individului; dacă ai bani aveam bani pentru jucării, pe care le mine care am descoperit că occidentul cumperi ce vrei şi plăteşti toată viaţa. priveam doar prin fereastra librăriei. nu este cu adevărat libertaate. Doresc Casa, maşina şi alte obiecte necesare Faptul de a nu avea poate fi criticat şi să vă spun că din 2000 de refugiaţi, funcţionării în sistemul consumerist folosit ca justificare să nu-ţi placă cel puţin jumătate sunt nişte fiinţe care îl orbeşte pe om şi nu mai are perioada comunismul, însă poate să extraordinare pentru că au reuşit să timp să realizeze cine e. Totul e atât fie un beneficiu mult mai mare în treacă prin filiera filtrelor comuniste de bine organizat încât atunci când construirea caracterului şi de frontieră. Nu este uşor să decizi sistemul descoperă un surplus de bani descoperirea stării tale creative. Or fi între viaţă şi moarte sau distrugerea la tine are scule în tolbă să ţi-l ia fost crime şi violenţe la intrarea fizică pe viaţă dacă eşti prins, că din printr-o amendă, să zicem, sau comunismului în ţară pentru că aşa se punct de vedere social eşti pe viaţă mărirea taxelor. Omul se trezeşte şi întâmplă la orice schimbare de regim, pătat, proscris. Iar cealaltă jumătate începe să înveţe să fure prin însă ele se epuizase în 20 de ani, deci au ajuns acolo căraţi de alţii, unii calculator şi începe să aibă tot aşa eu nu le-am prins. La căderea criminali, alţii agenţi infiltraţi şi mulţi cum aveau cei care furau în comunismului în '89 s-au produs tot tolomaci care nici nu ştiu de ce şi comunism. Şi-aşa eşti toată ziua şi atâtea crime şi chiar mai multe. Eu cum au ajuns acolo. Vestul este o noaptea preocupat să faci bani încât consider plecarea a 5 milioane de maşină extraordinar de bine nu îţi cunoşti nici măcar vecinii! Eu, români să trăiască în diaspora tot organizată care controlează şi în România cunoşteam toată crima se numeşte. Ştiu că 1% din ei exploatează omul la maximum, localitatea plus satele din rămân ca şi mine conectaţi la ţară şi transformându-l în vierme sau, mai împrejurimi. În cazul în care mă participă la evoluţia ei, însă 99% o nou, compar toate oraşele mari cu apuca noaptea, puteam să dorm la ignora şi încet, încet se integrează în "Găinării", ferme de găini care oricare dintre ei. Nu şi în occident!!! locul unde s-au aşezat, rămânând doar înghesuite nu fac altceva decât să Aici şi copiii sau părinţii se plătesc cu umbra dorului, ei şi urmaşii vor fi producă şi să consume 24 de ore. Zic unii pe alţii pentru servicii ca să asimilaţi. 24, pentru că oamenii dorm câte 4-5 înveţe să consume, cumpere şi vinde Am vizitat 18 ţări şi nu am ore pe noapte şi chiar atunci când de mici, cam aşa cum îi învăţăm noi văzut libertate aşa cum a existat şi dorm lucrează şi în vis la bandă pe copiii noştri să bea pălinca de mici există în ţările comuniste, în ţările rulantă. Consoarta mea punea capace cu cana. Toată lumea în vest mănâncă sărace, unde din cauză că nu există la cutii pe linia de asamblare, iar şi se îmbracă de la televizor. Dacă se forma modernă de exploatare şi deci noaptea, în pat, prin somn îşi mişca întrerupe curentul, jumate din ei mor nu eşti preocupat de existenţă aşa mâinile, săraca lucra continuu. În că nu ştiu ce să mănânce. Sistemul cum eşti forţat în sistemul fabrică, în România se transpira cu ştie asta şi îi ţine mereu terorizaţi prin materialistic şi de consum, ai timp să apă, în vest cu sânge, capitalistul ştie doze zilnice de frică. te descoperi pe tine şi pe cel de lângă să scoată tot din tine şi te plăteşte În România, după şase ore de tine. Dovada e că în India, unde sunt după lege. şcoală, în loc să-mi fac temele date de cei mai mulţi săraci din lume sunt Astăzi pot spune şi demonstra profesor, umblam pe dealuri până în dezvoltate cele mai multe filozfii de că în comunismul copilăriei şi noapte şi mă jucam cu alţi copii. viaţă. La fel şi în săraca China. tinereţilor mele de până la 26 de ani Despre noi, copiii, nu zic că ne În America şi în tot vestul se când am trecut fraudulos graniţa din jucam, pentru că în realitate, noi ne crează un univers al ciripitului şi curiozitate şi pentru aventură în vest, lumeam, noi cunoşteam mediul şi el lătratului continuu în interiorul am fost mult mai liber şi am putut să pe noi. Eram în clasă câte 25 de elevi. acestor cetăţi de beton şi sticlă şi, mai am experienţa creaţiei divine. De fapt, Cinci învăţau bine, erau tocilari şi nou se retrag în lumea virtuală a pentru asta suntem aici, pe pământ. premianţii clasei, zece alternau între internetului. Omul iubeşte mai mult şi După ce îmi plăteam tributul de şase note de 6 şi 10, cinci doar note de devine un adict al lumii artificiale. Nu ore, că atât se lucra la exploatarea trecere, iar restul mergeau la director mai vorbesc că această nouă filozofie uraniului şi tot atât la şcoală ca elev s-o ia la palmă cu şnurul de la reşou a "Just on time", de a trăi doar azi, şi eram apoi liber să fiu EU, să-mi creez ca să promoveze clasa şi, uite-aşa în prezent îl face să distrugă totul în lumea şi universul meu. Să cutreier umblam cu mâinile pe pereţi toată jur fără ai mai păsa de lumea de toate văile şi munţii Banatului, să mă ziua ca să se desumfle. Şi în → mâine, plus distrugerea sistemului de joc în natură cu jucării făcute din BEN TODICĂ

69

https://biblioteca-digitala.ro ziua de azi îl iubesc pe domnul director pentru că ne-a deschis ochii, ne-a trezit. Toţi ne-am realizat şi avem Revin în acest număr la literatura japoneză contemporană,vorbind despre poziţii bune pe când premianţii au unul dintre cei mai iubiți și apreciați ajuns nişte rataţi. Rataţi prin faptul că scriitori din ,,Tara soarelui răsare’’, nu ştiu să înoate şi au renunţat să HARUKI MURAKAMI. S-a născut în înoate prin viaţa asta nouă şi 1949, LA Tokyo, unde și-a desăvârșit mizerabilă, pentru care ei nu sunt studiile liceale și universitare. Expe- pregătiţi să funcţioneze. Eu vorbesc riența de proprietar al unui bar unde se doar de clasa mea din Ciudanoviţa, ______cânta jazz și cea de traducător al resimțit profund, mai ales în anii alţii poate au avut altfel de noroc. romanelor lui F. Scott Fitzgerald, John copilăriei. Astfel, povestea începe cu Şi pentru că ajunsei la noroc. O Irving, Truman Capote și Raymond rememorarea fragedei copilării, urmând doamnă redactor din România mi s-a Carver își vor spune cuvântul în firesc , cronologic, șirul evenimentelor plâns că pleacă românii din ţară cu formarea sa ca mesager al unei Japonii până la anii maturitățîi, când eroul caută sutele, adică tineretul educat şi în occidentalizate-un ținut amăgitor, lipsit să își reîntâlnească fosta iubita, fiind felul ăsta ţara se destramă. Lasă-i să parcă de suflet și suflu, al cărui spirit convins că timpul scurs poate fi plece, i-am răspuns pentru că ei sunt străvechi pare să fi dispărut aproape în recuperat și retrăit. pregătiţi pentru acea lume. Un şahist întregime. Deja de la debutul cu roma- Experiențele adolescentine îl marchează se duce să joace cu un alt şahist; el nu nul ,,Ascultă cum cânta vântul’’(1979) acut pe erou, Shimammoto fiind un fel poate rămâne acasă să se sinucidă, iar a obținut premiul Gunzo; acesta a fost de suflet-pereche, iar Izumi-prietenă și în felul ăsta poate aduce bani acasă urmat de ,,Automatul’’ și ,,În căutarea iubita, lângă care petrece clipe sau ne face un bun sau un rău nume, oii fantastice’’(1982), distins cu pre- memorabile, unice,față de care simte miul Noma. În 1987, publică romanul acolo le este locul. Însă cine rămâne fiorii primei experiențe erotice. Deși ,,Pădurea norvegiană’’, devenit best- sunt firi diametral opuse, Hajime și acasă? Omul simplu, bun şi curat care seller internațional, vândut în peste pa- lucrează pământul pe văi şi prin Izumi împărtășesc momente deosebite tru milioane de exemplare. Îi vor urmă împreună, trăiesc primele experiențe munţi, de care nu e interesată lumea un volum de interviuri, ,,Underground”, din fermele de găini care se freacă sexuale, comunica, învață, se bucură apoi romanele ,,La capătul lumii și în unul de prezența celuilalt. unii de alţii şi de gratii până le cad țară aspră a minunilor’’(1985), ,,Dans, penele şi doar mănâncă şi se ouă până Cu Shimamoto, lucrurile vor stă dans, dans”, ,,Cronica păsării-arc”, ,,Iu- diferit: se cunosc în copilărie, în anii de cad leşinate, în timp ce, acela din deal bita mea, Sputnik”, ,,Kafka pe malul școală, însă viața îi va despărți, din trăieşte în eternitate cu cei nou- marii”, ,,După cutremur”, ,,În noapte”; motive independente de voința lor. La născuţi ai săi doinind la fluier volumele de povestiri ,,Elefantul a dis- maturitate se reîntâlnesc, când Hajime cântecul domnului inspirit de natură părut” (1993), ,,Salcia oarbă, față ador- este deja căsătorit, are familie, o afacere şi atunci te întrebi: păi nu era mai mită” (2006), ,,Autoportretul scriitoru- de succes, dar toate acestea nu îl bine acasă? Prost să fii, noroc să ai!!! lui că alergător de cursa lungă’’(2007). împiedică să retrăiască momentele De unde vine proverbul ăsta care ne-a ,,La sud de granița, la vest de petrecute cu cea față de care simte o trecut înspre nemurire de mii sau zeci soare’’, cu un titlu metaforic ce atracție magnetică, inexplicabilă. de mii de ani dacă e să credem că pe parafrazează o cunoscută melodie Astfel, relația de căsătorie cu Yukiko, o Zamolxe l-am adus din Egiptul interpretată magistral de Nat King Cole, față obișnuită,liniștită, de familie bună, împărătesei Nefertiti?! Poporul român a apărut în 1992, bucurându-se de decurge frumos, firesc, cei doi iubindu- are un AND special şi o inteligenţă în același succes ca și predecesoarele sale. se sincer, respectându-se, comunicând subconştient rară. De asta nu ne Așa cum ne-am obișnuit, și în această permanent, într-un mod înțelept. Însă batem cu nimeni, nu facem războaie, scriere vocea narativă este a reapariția primei iubiri, Shimamoto,în pentru că războaiele sunt organizate şi personajului principal, un tânăr barul pe care îl deține personajul performate de laşi, bandiţi, trădători, proprietar de bar din Tokyo, pe care îl principal, va stârni o furtună emoțională nerăbdători, imaturi, minte scurtă, de cheamă Hajime. Așadar, Hajime în sufletul eroului, decis să o oameni de nimic. rememorează povestea de dragoste din regăsească, să refacă într-un fel legătura prima tinerețe, imaginea iubitei din Românii nu vor dispărea ruptă cu mulți ani în urmă. Și acest trecut revenindu-i atunci când ascultă lucru nu e imposibil, țînând cont de niciodată; poate numele locului va fi melodia caldă, ce îi mângâie sufletul. faptul că femeia de acum, fascinantă, îl schimbat, însă ei tot aici vor fi. Să nu Astfel, eroul este convins de faptul că tot vizitează, la bar, stau de vorba, uităm că noi am trăit şi sub pământ destinul uman depinde de opțiunile deapănă amintiri, se reapropie câteva sute de ani, poate mii până a fiecăruia dintre noi. Iar orice relație sufletește. Va reuși Hajime să-I reziste? trecut îngheţul şi s-a dezbrăcat interumană are caracterul ei unic, Își va învinge pornirile lăuntrice, care îl Europa şi Asia de zăpadă. irepetabil. conduc spre sufletul și trupul atât de Sub pământ am avut timp să ne Tânărul explică la începutul dorite? Sau îi va rămâne fidel soției atât albim la faţă. Am ieşit la lumină şi romanului semnificația prenumelui sau, de credincioase, care îl iubește și îl am dezvoltat cel mai mare ţinut al Hajime=început, legată de data nașterii respectă, care i-a dăruit două fetițe Europei, plin de bunătate şi sale, 4 ianuarie 1951, prima săptămâna minunate? Va invit să descoperiți înţelepciune. a primului an din cea de a două singuri finalul acestui roman superb, Avem tendinţe de unire, jumătate a secolului al XX-lea.Ca și alți realist, de o sinceritate a confesiunii întregire. Nu simţiţi asta în voi, protagoniști ai romanelor lui Murakami, absolut acaparatoare! românilor? și Hajime e copil unic la părinți, statut ROXANA LADUNCA

70

https://biblioteca-digitala.ro Starea prozei afară, care iarăși îi gâdila mințișoara și orgoliul, chemându-l să scrie ceva nou. Îi plăcea, avea senzația că scrisul conferea vieții lui un sens mai înalt, Nu-și mai amintea exact posibilitatea unei compensări, un când trecuse pragul. Știa doar că nu refugiu din cotidianul nu chiar sordid, mai avea cale-ntoarsă. Chiar dacă dar suficient de prozaic pentru pentru cei din jur schimbarea fusese pretențiile lui de „mai mult”. imperceptibilă, pentru el era Ciclul se repeta destul de definitivă. El singur percepea regulat. având și o latură palpitantă, tremurul care i se cuibărise în un suspans bine ținut în frâu, fără măruntaie, frica de a nu se da de gol. riscuri prea mari. Degeaba mai pretindea să fie Cu timpul, adoptase un fel sincer când scria! De fapt nu mai avea ______de ritm. Și-așa, ca un copil nevinovat, cu cine să-mpartă ce gândea; nu „Atâta pagubă!”, își spunea atunci în se tot jucase... pentru că n-ar fi vrut ceilalți, ci pentru gând, „înseamnă că nu-a fostdestul De jucat se mai juca și acum, că nu l-ar fi înțeles. Intuia asta, dar nu bună. Las´că vin ele, altele!”, se dar nu-i mai plăcea ca-nainte. În sinea spunea nimănui nimic și-și continua consola. Oricum, niciodată nu făcuse lui își dorea mai mult. Ar fi vrut să fie munca, de parcă nimic nu s-ar fi parte din categoria celor ahtiați, genial, nu doar talentat! întâmplat. Cel puțin aparent. alergători bezmetici după dramul de Obișnuit să conviețuiască cu Îl deranja nu teama că nu l-ar genialitate, îndârjiți să valorifice vezi- propria lui inspirație, în simbioză fi-nțeles, ci că l-ar fi interpretat greșit. Doamne orice fărâmă de nemurire. călduță, nu băgă de seamă că ritmul Se-ntreba dacă lucrurile pe care le Știa că revelațiile aveau să-l caute în acelor cicluri de creație se accelerase gândea mai puteau fi considerate mod reptat, până când se-ndura el să pe zi ce trecuse, devenind un fel de rezonabile, justificabile, acceptabile. le acorde atenția cuvenită. Îl drog, creându-i dependență. Treptat îi Fiind vorba despre ceva intim, ar fi străfulgerau din senin, sosind la veneau mai multe idei. Unele veneau fost îngrozitor de rănit dacă lumea l- pachet cu te miri ce, cu un cuvânt deodată, de-abia le mai putea gândi ar fi luat în râs. Așa că hotărâse să-și efemer, sau cu gesturi și mirosuri, ca până la capăt, separat. Nu-și mai țină gura, chiar dacă știa că așa parfumul madeleinelor lui Proust. dădeau rând, nu se mai așteptau una pierdea șansa de a afla dacă și mai Cândva și le lua la inimă. Le pe alta! Iar el aluneca vertiginos ...și erau și alții ca el. drăgălea, compunând din ele texte nici nu știa încotro. În urmă cu câteva săptămâni armonioase, asezonate decent. Lucra La-nceput chiar se bucurase începuse să se schimbe. Până atunci o mult la ele, îi plăcea să le-arunce și să de explozia asta de creativitate. Avea dusese bine, decenii de-a rândul, le prindă din zbor, alintându-le prin poftă să exploateze filonul ăsta împăcat cu sine, agățându-și mintea și figuri de stil, alternând vocalele neașteptat. Se puse pe scris mai mult condeiul dintr-o idee-n alta, sonore și consoanele mate, cultivând ca oricând, dând curs rugăminților sincronizându-le generos, după o verbul sprințar, adăugându-i unora și altora dintre lingușitori, care- coregrafie liniară, clasică, bine paranteze planturoase sau adverbe i cereau texte în exclusivitate. Însă studiată. scurte, seci. Se simțea în elementul luxul ăsta nu și-l putu permite prea Inspirația venea la lui, un acrobat săltând de la o mult; îl storcea de vlagă. răstimpuri. El o pescuia, rafinat, o frânghie la alta, agățat de cârligele O vreme își stăpânise bine mângâia aproape tandru și-o dădea inspirației sale fidele, pe care știa că bidivii nărăvași, dar mai nou mai departe, compactă, în porții se putea baza. începuseră să-l cam lase puterile. comestibile. Asocieri de idei, Pulsa pe lungimea de undă a Trăgeau de el, ba hăis, ba cea, iar el, analogii, împerecheri surprinzătoare unei idei, până când o avea bine din ce în ce mai greoi, abia mai de cuvinte, o vorbă aruncată-n vânt, fixată. Chiar dacă niciodată nu era pe reușea să-și disciplineze logica, să de pe la televizor... toate îl căutau deplin mulțumit cu rezultatul, tot descâlcească firele, separându-le unul parcă anume pe el, bătându-i vrând să mai șlefuiască ceva la de altul, cât de cât. impetuos la ușă. Dacă n-avea timp de giuvaerul de text de care între timp se Apoi intră în faza febrilă. ele, veneau altă dată, dar veneau. atașa ca de propriul său fiu, până la Inspirația nu se mai lăsa canalizată La început îl încercase teama urmă tot îi dădea drumul în lume. așa de ușor. Ideile se împleteau, se de a nu pierde cumva vreo idee Odată publicate, textele nu ciocneau și ricoșau, fără ca el să mai valoroasă, în cazul în care l-ar fi mai era pe de-a-ntregul ale lui. aibă vreun aport la împerecherile lor vizitat la un moment nepotrivit, dar se Veneau reacții, majoritatea pozitive. tot mai stranii. Se întrepătrundeau în eliberase și de angoasa asta. După ce Cei care poate l-ar fi criticat, probabil așa hal, încât nici el nu le mai putea dezvoltase o dexteritate specială în a că se abțineau; cel puțin așa își desface. capta ce-i ieșea-n cale, se obișnuise să explica el abundența elogiilor, Estetul din el gemea câ- privească scrisul mai cu detașare. încercând să rămână obiectiv și cât de teodată când vedea cum tornada mai Regularitatea cu care venea inspirația cât realist cu opera lui, pe care n-o puternică decât el își înfigea ghearele îl ajutase să se mențină relaxat. Căci percepea ca fiind așa de mult ieșită în grămezile de cuvinte, rânduindu-le de idei nu dusese lipsă niciodată! Își din comun. după legi necunoscute, putea permite să mai și piardă câte Venea apoi o perioadă de GABRIELA CĂLUȚIU una. acalmie, urmată de un nou impuls din SONNENBERG

71

https://biblioteca-digitala.ro dictate parcă de cineva din afară. fixare în cuvinte a unei părți din tot din când în când, în timp ce celorlalți Ieșeau la iveală nu numai noi ce-i bântuia ființa. În el, culorile le servea în continuare, pe bandă, înțelesuri, ci, spărgându-se carcasele prinseră-ncet să emane mirosuri, articolele pe care le cereau, ordonat și rigide ale sintagmelor, limbile se mirosurile să se asocieze cu numere, corect scrise, conforme standardelor completau între ele. Apăreau cuvinte numerele să se adune cu sunetele, unanim aprobate. noi, hibride, compuși poilisemantici, muzica să se lege cu gusturi de Îl durea că nu putea împarte amuzanți, perfect inteligibili deși erau mâncare și tot așa... cu lumea descoperirile lui științifico- onomatopeici, apelând la senzații și Tot ce învățase cândva prin fantastice, dar spaima de a fi trăiri extrase parcă direct de la sursa școli îi revenea în minte și părea mai considerat trăznit îl ținea pe loc, lor neuronală, de prin centrii care viu, unificat. Realitatea era un calup obligându-l la conviețuirea asta probabil erau mai vechi decât mare, din care el își lua ce și cât voia, stranie cu propriile lui idei, vorbirea însăși, găsiți întămplător de toate fiind legate unele de altele, într- dedublându-se. Se mișca natural în niște sinapse crescute recent în o complexitate perfectă, pe care lumea celorlalți, mimând placida creierul lui. De pe-acum, creațiile lui numai el o percepea. După dorință, armonie, dar purta peste tot asupra lui nu se mai oboseau să dea ocolul prin scotea la lumină bucățele din acel propria sa lume, într-o continuă curtea regulilor bunei-creșteri univers, servindu-se în funcție de surprindere extatică, o lume amuzantă auctoriale ci, nemaiținând cont de starea lui de moment. și infinit mai savuroasă. convenții, se autoalimentau. Când realiză că mintea lui nu Se uita cu nostalgie înapoi, Bineînțeles că fu el primul, putea cuprinde concomitent totul, dar către anii în care alergase după idei cu și până azi rămase și singurul, care se simțurile da, avu cea mai mare atâta candoare, ambiționat să le miră când dădură iama peste el revelație din viața lui. Impactul fu prindă din zbor și să le pună definitiv năzărelile astea. Dar n-avea încotro: îi aproape brutal! pe hârtie, mai mult ca să-i plăceau! La-nceput, din teama că Teme abstracte, cum ar fi impresioneze pe ceilalți. Acum ele poate lumea n-o să le iubească la fel condiția de corp străin a emigrantului, fugeau după el, asaltându-l din toate ca el - în fond erau mai mult decât se legau cu teoriile de prin științele părțile, aproape împiedicându-l să-și bizare - încercase să le pilească pe la exacte, cum e singularitatea vadă de treburi, învăluindu-l într-un colțuri, sperând să le poată da o față astronomică, întrețesându-se prin cocon de fantasme cu care-ar fi mai ... umană. Dar apoi le lăsă în pace analogii inedite și fuzionând într-o preferat s-o tundă din propria lui și chiar puse o parte din ele în rezultantă comună, ca de exemplu cea cochilie – așa confortabilă cum era - circulație, ce-i drept fără prea multă a privilegiului unicității. Sau, alt și să se miște liber, purtat încolo și- tragere de inimă. exemplu, procesul de adaptare al ncoace de dansul lor zbucuimat. Unii simțiră imediat că se- omului, în general, el îl percepea ca Încă le mai putea stăpâni, dar ntâmplase ceva major. Nehotărâți pe un fel de evoluție a unei altfel de spaima lui cea mai mare era că într-o dacă să-l laude sau să-l certe, ezitau celule epiteliale, în același timp bună zi aveau să îl dovedească, să ia atitudine, nesiguri. Îl mai sâcâiră vegetală, legată fiind de glie, dispusă nemailăsându-i loc de respirat, un timp cu întrebări curioase, dar în însă la fotosinteză câtă vreme soarele transformându-l în omul pe care toată final tăcură și-l acceptară așa cum era. îi venea dintr-o direcție anume. Și viața lui evitase să-l fie: un aerian, N-aveau curaj să spună că pierduseră cum de nimeni nu detectase înaintea incapabil să țină pasul cu sine însuși. firul, ca să nu râdă lumea de ei. lui frapanta asemănare dintre poziția De-aici până la deznodământ Treptat, depuse fiecare armele, chakrelor pe trupul omenesc și n-a mai fost decât un pas. rezumându-se la sușoteli pe la colțuri, dispunerea polilor și meridianelor de Într-o zi, l-a dovedit panica. precum că opera lui era mult prea pe Terra? Asaltat din toate părțile de propriile complexă pentru omul de rând. Genul ăsta de abstracție îl lui fantezii, smucit, blestemând clipa Câțiva l-au prevenit să nu devină prea predispunea spre lirism. Apoi algebra, de nesăbuire în care își dorise să criptic, dar lui deja nu-i mai păsa. chimia, biologia și fizica le combina devină geniu, realiză că libertatea După o vreme o lăsă și el cu linvgistica și cu teoria religiilor, maximă însemna de fapt sclavie baltă cu disimulatul ideilor și cu privindu-le ca pe un ciclu cardanic, pe necondiționată, sub călcâiul viziunilor toaletatul textelor. Reacțiile celor din care-l trecea prin sita unei sintaxe care-l smulgeau în toate direcțiile. jur nu-l mai interesau. N-aveau decât permisive, născând un tablou literar Obosit, se-ntinse sub masa să se străduiască să capteze lungimea de toată frumusețea, în fața căruia din bucătărie și, mușcând dintr-un lui de undă, dacă voiau cu adevărat să până și el rămânea încremenit în măr zemos, a cărui culoare îi inspira străpungă pojghița comunicării contemplație, ca-n fața unui tablou de cifra șase, se transformă într-o univoce, cea cu traseu cristalin, Gaugin. Era copleșit de onoarea și rapsodie, evaporându-se diafan în marcat de pase telefonate, ca-n fotbal! norocul de a fi fost ales chiar el să aerul rarefiat al serii, plecând să se- Producțiile lui literare se coagulau în creeze asemenea capodopere! ntrupeze în mintea unui alt nebun, forme din ce în ce mai de neînțeles, Rezultatul nu era doar frumos, ci care-l aștepta răbdător undeva, la dar aveau un farmec interior unic, copleșitor, ce mai încolo și-ncoace! celălalt capăt al galaxiei, cu creionul asta da.. N-avea cum să nu fie măgulit că în mână. Se pârguise. Spart fiind de pe-acum tocmai lui îi reușeau trăznăile astea! zăgazul, au dat peste el curcubeele Demult renunțase a mai Spania, martie 2018 celor mai sălbatice culori. Cufundat trimite altora, spre citire, creațiile lui. în beția asta sinestetică, era fericit Era sigur că l-ar fi considerat nebun, chiar și numai dacă-i reușea o simplă așa că le păstra în sertar, răsfoindu-le

72

https://biblioteca-digitala.ro Starea prozei Tovarășii sovietici nu înțeleg astfel de motive. Ei nu cred în plângerile și tânguielile dumitale. Nu au vreme de pierdut… Vezi ce faci… Fusese un an bun pentru grâu. Grigore Jianu știa de ce erau După ani de secetă și cote nebunești capabili ”eliberatorii”. Acum, însă, cu pentru despăgubiri de război pentru iarna care se apropia, simte că nu mai armatele sovietice învingătoare, poate îndura. Trecuseră ani de când Grigore Jianu credea că în anul acesta dăduseră cu regularitate cotele de va ieși la liman, el cu întreaga sa carne, de când se uniseră mai mulți familie. Adunase secerători, gospodari și trimiseseră animalele vii: munciseră cu sârg de dimineața până ______proci, mânzați, păsări și oi, seara cîteva zile bune, el legase trimiseseră tot astfel sacii de fasole, sovieticii construiesc cu entuziasm spicele grele în snopi și stătuse o viitorul întregii omeniri. Numai că de alte legume, dar acum, cererea de săptămână întregă la spatele mașinii acum trebuie să plătim ceea ce am grâu era peste măsură. Din toată de treierat ca să poată aduce în distrus. Iar acea societate a viitorului recolta de anul acesta nu mai siguranță recolta în hambar. Credea o vom face și noi aici cu ajutorul lor rămăsese cu nimic. Și cum vaca lui că, în sfârșit, în anul acela va reveni neprețuit. sta să fete, trebuia să se înjuge el cu prosperitatea și siguranța vieții de -Ferească-ne Sfântul de așa ceva. însuși la car, alături de boul cu care dinainte de război. Dumneata grăiești din ”politică”, eu aceasta făcea pereche. Pentru că toți Dar, iată, că nici acum nu va fi îți spun din ceea ce am văzut… omenii din Chirculești creșteau pentru așa. Venise toamna parcă mai repede, treburile gospodărești câte un bou și o -Nene Grigore, îi spune cu alte recolte destul de acătării, cele vacă. Boul pentru greutățile zilnice, președinta indigntă, dumneata văd că de porumb și de struguri, însă comisia iar vaca pentru a-l ajuta la jug, dar și te opui mersului ”drept” al de la sfatul popular umbla din casă în vremurilor. Și nu e bine. Ai văzut și pentru a le dărui laptele și vițeii. Așa casă pentru noi biruri, pentru noi cote, dumneata cum au dispărut cei ce ne- își duceau ei zilele de când s-au tot pentru armata rusă ”eliberatoare”. au îndemnat spre război, în fundul pomenit pe dealurile Oltețului de la -Nu se mai satură ăștia, pușcăriilor. Cred că nu vrei să-i Irimești către Omorâcea. Până acum, izbucnește Grigore Jianu, când urmezi… când tóate păreau că se răstoarnă cu președinta îi întinde foaia cu ceea ce -Tovarășe președintă, aici sau capul în jos. trebuie să dea din gospodărie pentru acolo… Cântăresc oamenii de la sfatul despăgubirile de război, parcă mai -Chiar nu mai vrei să vezi popular grâul, el îl așează în saci și multe și mai mari, cu trecerea pune sacii în car, ca toți ceilalți săteni, soarele… timpului. înjugă boul, aduce și vaca cu burta -Ba da, dar soarele de pe cer, nu -Nene Grigore, ai grijă cum mare, de-abia mergând, și-o pune la pe cel pe are ni-l trâmbițează rușii. vorbești. car. Știa că va fi ultimul drum al ei, -Dacă tot vorbești așa s-ar putea Femeia nu era la prima tinerețe, să nu-l mai vezi nici pe acesta… calea spre Drăgășani era lungă, trecea era membră a noului Partid care își Grigore Jianu simte fiori pe șira peste dealuri și văi, iar dacă Joiana va întinsese tentaculele pentru țară, spinării. Auzise de prin satele rusești cădea în drum, el îi va lua locul la venise dintr-o fabrică de la Drăgășni povestiri nesfârșite de dispariții în jug. Cu Dumnezeu înainte se înscrie pentru a-i îndruma pe țărani în noapte. Cele mai multe fără nici o de cu seară în colona de care ce vor campania de supraviețuire în noua eră noimă. Văzuse în ultimul timp și la ajunge dimineața, a doua zi, la trenul a ”fericirii” adusă de ”soarele de la noi cum cei mai buni, cei mai harnici ce așteaptă în gara din Drăgășani, răsărit”. pregătit să purceadă plin, gâfâind, și cei mai înstăriți fuseseră ridicați din -Dumitale știi că ai luptat alături către marea Uniune Sovietică, mijlocul gospodăriilor secătuite de de fasciști contra Uniunii Sovietice. înfometată și lacomă. Precaut, biruri și duși cine știe unde. Acum Iar cei ce au trecut Nistrul nu aveau Grigore Jianu luase la el cuțitul de președinta îl amenința și pe el. În ce căuta să tulbure viața pașnică a locul soarelui promis, nori grei se măcelărie, în cazul în care Joiana va celor ce construiau de peste două arătau la orizont. Înghețul lor îl cădea, s-o sacrifice să ia acasă ce se decenii era ”fericirii universale”. cunoscuse până în măduva oaselor… mai poate, iar el să-i ia locul… Dumneata știi bine asta… -Nene Grigore, mâine pleacă Pornesc carele scârțâind greoi pe -Ba bine că nu! Dar ceea ce am convoiul de care al chirculeștenilor drumul desfundat de ultímele ploi. văzut eu acolo nu seamănă de loc cu către Drăgășani. Acolo așteaptă trenul Noroiul ajungea până la bucele, iar ceea ce tot îndrugi dumneata. Am cu vagoanele de grâu. Dacă nu te duci vitele se sforțau din toată ființa să văzut sărăcie și umilință, paralizie și cu ceilalți, dumenata plătești tragă de ele. Oamenii le îndemnau spaimă a oamenilor spaimă ca de suduind, nu atât pe bietele animle, cât staționarea… animale hăituite, peste tot locul. Am mai ales condiția lor de robi ai unei -Tovarășa președintă, eu nu pot văzut în ochii lor speranța că noi, noi ere a dezumanizării și mai ales a să plec mâine, pentru că Joiana mea dușmanii ”de moarte” le vom aduce trebuie să fete. Iar altă vacă nu am s-o minciunii devenită lege. libertatea… pun a car. Bătea un vânt șfichiuitor cu ace -Nene Grigore, nu știu pe unde ai -Nene Grigore, atunci te înjugi de gheață peste sat, carele înaintau cu fi umblat dumneta, ce ai fi întâlnit, dumneata. Lucrurile nu au amânare. greu, vitele scoteau aburi groși → dar noi citim în cărți și în ziare că GEO CONSTANTINESCU

73

https://biblioteca-digitala.ro Nunta dintre dimineaţă şi zi printr-un vad, poate printr-o trecătoare, Printre doi nori care se sărutau toate staţiile. cu celestă tandreţe, S-au dus din partea soarelui, să îşi găsească, cu toată căldura, pentru liniştea lor, dimineaţa care a venit devreme, alte căi ferate, pentru căsătoria ei cu noua zi, ale ediţiei de noapte ale revistei... pe acelea pe care trec a primit un buchet de lumină. Dar o altă nuntă, o altă zi, o altă doar străinătăţi dimineaţă omologate de indiferenţe. Într-un alt buchet, urmează... în unul de flori, Acum, care, în petale era Tren spre infinit spre oriunde, revista din frunze a naturii, spre nicăiri, albinele au dat Suntem ca două şine, acest tren ştiri la aceeaşi cale ferată. nu mai găseşte despre polenizările făcute de ele Ne desparte întotdeauna aceiaşi mică nici o staţie pentru noi, ca dar de nuntă şi de viaţă distanţă acest tren care e iubirea noastră, celor doi copii ai timpului. dar, continuu devotată Împăratul ierbii, tot datorită ei, căii ferate socru care şi-a luat câmpii de bucurie, suntem mereu împreună. care merge spre absolut. a citit în această revistă şi despre neputinţa stelelor Traversele ei sunt Geometria spune că de a înflori săruturile, două linii paralele se vor întâlni la jadul, verdele mereu ursuz în piatră. dansurile, infinit. La fel a aflat îmbrăţişările noastre, În toată matematica iubirii noastre cum bietele de ele, de stele, ţinerile noastre de mâini. se vede deja că ne-am întâlnit nu pot înflori întunericul Pe acolo circulă, în diversele trecătoare infinite de din galaxiile înşurubate după ritmul bătăilor inimi, trăire... într-un etui de spaţii moarte... chiar trenul nostru, Şi calea ferată, Şi astfel care e iubirea. calea ferată care stă pe loc, buchetul de flori nu se opreşte nicăieri! se ofileşte De lângă calea ferată MARIUS DANIEL sub luminile de tipar negru au plecat, ______pe nări. Fiecare car avea agățat în s-a mai putut. Istoria își cere jertfele ar vrea să se înjuge el în locul ei. Dar partea din dreapta câte un felinar, iar sale, nu doar pe cele ale omenilor. ea îl încredințează că încă mai cu lăsarea nopții razele lor palide Grigore Jianu o mângâie stins și-o poate… străpungeau sfios pântecul aspru al îndemnă s-o ia tot împreună drumul Târziu, la lăsarea nopții, când au întunericului. Peste tot se auzeu înapoi către casă. Acolo să-și ajuns acasă prin gerul înghețat, vaca a numai scârțâiturile osiilor, împlinească în liniște sorocul ei de căzut, s-a târât aproape către staul, îndemnurile și suduielile oamenilor și ființă urgisită. Și astfel coloana se unde a fătat în chinuri groaznice sunetele de aramă ale vântului de reface și oameni și vite ponesc prin vițelul din pântece, mort. L-a privit gheață, smulgând frunzele ofilite ale gerul înghețat spre satul iubit. Sarcina mai apoi sleită de puteri, cu ochii în stejarilor bătrâni. După coborârea nu mai este grea, dar oboseala și gerul lacrimi, la fel ca și gospodarii adunați împiedicată spre Zăcătoare, acum tăios și-au pus amprenta peste în jur, la lumina oarbă a unui felinar, urcau cu greu dealul Omorâcei. Boii sufletele și trupurile lor. Înaintau nădăjduind că măcar ea va scăpa din trăgeau cuminți carele înglodate, greoi pe solul înghețat, cu coamele această dezlănțuire a bestialității vacile îngenuncheau sub apăsarea șleaurilor făcute în noaptea trecută, oamenilor ”vremurilor noi”… Dar poverii. Dar se ridicau într-un final și acum înghetate, tăindu-le dureros gerul se înstăpânise neîndurător peste porneau mai departe. La ieșirea către tendoanele înmuiate de drumul spre câmpuri și peste case, peste oameni și șosea, Joiana era aproape moartă de pântecele nesătul al trenului străin. peste vite, peste suflete și peste visuri, osteneală. Dar drumul spre Drăgășani Joiana se clătina tremurând, se peste necazuri și peste nevoi. un avea îndurare. Vaca lui Grigore sprijinea de proțapul tare, tras acum Întunericul devenise complet, de Jianu și-a dus sarcina cu stoicism și în doar de boul care părea că-i înțelege nepătruns… cumplite dureri, până la gara din oraș. suferința. Grigore Jianu o privea În pâlpâirea palidă a lămpilor de Acolo au descărcat, dar gerul se îngrijorat, ochii ei îl fixau triști, ea nu petrol, în casele lor înghețate și golite întețise. Au acoperit oamenii cu trebuia să facă acest drum, ea trebuia de noii stapânitori, chirculeștenii toți hainele lor spinările asudate ale să fie lăsată în staulul blând să-și facă căutau o rază de speranță de Undeva vitelor. Joiana avea ochii stinși, semn rostul ei pașnic, de înnobilare a de Sus, dar și aceasta dispăruse, că viața îi e spre sfârșite. Ea, care era gospodăriei cu o nouă ființă. Grigore parcă, pentru totdeauna… sortită acum să dea altă viață. Dar nu Jianu are lacrimi în ochi. Acum chiar

74

https://biblioteca-digitala.ro Ancheta „Vatra veche”

GRÂUL

Mă roteam, mă roteam fără oprire De de câte ori îmi arunc privirea într-un carusel imens de neliniști. În spre camp, urma mea săreau scîntei dintr-o stea Spre pământirile natale şi întinse spartă sau dintr-o piatră, nu mai știu. văd grâul, Îmi amintesc doar că aveam nevoie de Grâul , sau mai bine zis , pâinea un început să rămîn, să nu mă întorc în văzduh. Bătrîne și ele ca umbrele care trec noastră cea de toate Deodată, am văzut-o pe Ea… Arun- pragul cu o colindă-lindă. În ușă – Zilele, de toate orele şi de toate cată într-un cearcăn de lume fără nume. paznic – dorul casei care nu se vinde. clipele. Am știut că-i aparțin după credința, Au trecut multe veri hoinărind cu mine Grâul, rod de lumină, continuată nădejdea și dragostea cu care ținea în pe sub salcîmi. Dînd ocol întîmplării, de această vatră sîn o cruce de lemn. După seninul celor anii nechezau cînd sus pe deal, cînd Milenară. două izvoare din care sorbeau cîrduri de ședeau tolăniți cu piedica de fier pusă. În faţa grâului, a măreţiei lui, cocoare. După seara cu parfum de Toamnele și-au scuturat bătrânețile din n-am fost nici trist şi nici grăbit. tămîie. După lumînarea chircită, dar plete. La fel și iernile, iepele. Albele L-am privit în zori de zi şi-n aprinsă pe masă. M-am lăsat ispitit și- iepe...Casuța din deal s-a făcut tot mai amurg de seară, am intrat. Eram de multe drumuri, albă, mai mică…Dumnezeu însuși a i-am sărujtat spic ul curat, bobul ostenit. Bănuiam, pe undeva, un săpat în grădină o fîntînă. de vis şi de adevăr. așternut alb din bumbac care m- Era april și aveam un gînd nebunesc Acum, când scurgerea lui lină, dă așteapta. Și l-am găsit într-un colț de de-a fugi de-acasă pînă cînd primul pas în culoarea aurului, așezare paradisiacă „la țară”. Într-o l-a făcut ea. S-a ridicat la cer, asa, ca și frumuseţea ţarinei e mai înălţătoare cocioabă - conac aruncat de zei peste cum s-ar fi desprins o pană din aripa Grâul, rod al pământului, dulce şi unei păsări obosită de drum. N-am deal. Peste deal de Pașcani – un oraș cu bun, castani obosiți și scări multe spre rai – . simțit la timp durerea ei. În urmă au Pâinea pe masa tuturor îşi încheie Prin iarna și crivățul care șuiera pe rămas amintiri bolborosind prin ulița din sat, inima ei ca un iepure buruieni. Cîteva nuci și-un fir de somnul alerga să prindă lumina de la șosea. Cît busuioc agățate în cerdac. Frigul urlînd Prin cele patru anotimpuri.. un bob de grîu se vedea salvarea și în lampa înspăimîntată. Fericirea Stau în faţa grâului şi mă trebuia să ajungă grabnic la întîlnirea cu încercînd să treacă prin gaura cheii cînd gândesc ce altă ea. Pașii oftau prin nămeți. Din ce în ce prea strîmtă, cînd prea largă. Cerul cînd Bucura poate fi mai mare şi mai mai grei, din ce în ce mai apăsați. senin, cînd aprins ca focul. Ploile dreaptă Teama frăgezea zăpada. O făcea mai clătinînd norii. Ploile fugărind gustoasă. De parcă dintr-un sîn de întunericul din șopron. Privighetorile

Sfîntă curgea lapte, nu viața cu toate șușotind la fereastră. Ștergarul lîngă DIN NOU DESPRE GRÂU oglinda pătrată. Imaginea Sfintei ca o spaimele ei. Tot la stînga de drum, moartea alerga căprioare pe cîmp. Luna pată...O pată de sînge leagănă încă Visăm din nou la lumina de grâu se perpelea în ochii lor. Pe ulița pustie, pruncul din covată. Jarul din sobă îl plînsul cerșea o mînă blajină care să păstrez la mine în piept. Visăm la cum vine primăvara în mîngîie. Nehotărîrile au făcut lanț pînă Tîrziu, am înțeles că Dumnezeu face ţarini noaptea tîrziu cînd pe acolo a trecut, ca pîrtii spre cer prin oameni să ai unde Şi cum ne împlinim cuvi ntele din întîmplare, Sfîntul Nicolae. Avea aluneca. Și am alunecat. Și alunec ades La marginea dimineţii. traista doldora de bunătăți și, printre să adun dorul în pumni. Dimineața îmi Drumul ne umple sufletul de ele, ascunse, cîteva minuni. Mutrița splăl cu el fața albită de drum, și-apoi chemare. mea bosumflată a ieșit din vatra încalec murgul zvelt. Firește am fost și Pâmântul respiră şi se bucură tămîiată de suspin. În sfârsit… eu copil cîndva, și mi-a rămas amprenta De dragostea noastră înălţătoare În jurul meu flori de gheață desenau în pereții de lut. Lutul dintîi. Lutul Ce-şi face loc prin toate bronhiile odăița cu cele mai sfinte povești. Muș- strîns în pumni. Lutul plîns. Am zăvorât Deschise spre toate spaţiile largi catele cu surîsul lor nevinovat de dom- ușile, și pe mine m-am zăvorît să nu de rouă. nisoare cochete erau cocoțate în geam. mai intre nimeni. La lumina de grâu Peste ele, soarele năvălind ca o binecu- Toate astea le-am adunat în Din care mama făcea şapte pâini vantare, promitea... În colțuri, păienjeni genunchi. Le-am păstrat în inimă, în Cât cele şapte laude de iubire albi, țeseau răbdători rugăciuni. În pîn- gînd. Toate astea se potriveau cu ochii, Pentru tine,am privirea mereu za lor se leagănau doine șoptite de un cu mîinile ei – crînguri înflorite; cu tânără chip blînd. Un țol aruncat pe pămîntul umbra rămasă lîngă nucul Iubind cum se iubeşte pipernicit...Sub pleoape, Doamne, am și dureros de simplu, îmi încuraja drumul. Şi crezând în poezie până la Drum de lut dezrădăcinat dintr-un umăr acum cea mai frumoasă casă!… sacrificiu de deal ciuntit pentru chirpici. Cîtă Icoana din care degetele ei mai trec din sudoare se întorcea pe înserat cu gura cînd în cînd prin păr, să-mi aducă De a putea să o scriu cu sâgeele arsă. Cîtă sete și foame. Cît strigăt aminte că Ea – mi-a fost prima casă, meu neauzit de prunc... primul legămînt, cel mai duios și sfînt Legat cu lacrimi de rugăciune. Azi doar lacrimile au rămas lipite cuvînt – Mama. MIRON ŢIC cu urechea de pămînt. Și inimile... MIHAELA AIONESEI

75

https://biblioteca-digitala.ro Asterisc aceasta, cu o viteză, oarecum specific-managerial-postdecembristă, s-au făcut paşi mari, grei şi importanţi, şi în domeniul culturii- literaturii, atât prin marginalizarea unor oameni de cultură, acuzaţi pentru opera lor ba de proletcultism, ba de subtilităţi loial-comuniste, ba de infestarea cu viruşii comunismului, Brașov. Biblioteca „George sau de un realism socialism adesea Bariţiu” chiar la… prima vedere. În acest fel, fără să se mai analizeze corect, responsabil şi în profunzime creaţiile Atingi o carte, îi admiri înscrisul literare ale câtorva scriitori de Şi intuieşti conturul celui care incontestabilă valoare, aceştia au fost Se zbuciumă să scape de uitare, maziliţi (scuze) şi anulaţi ca autori. Umplând cu duh pustia şi abisul. Reprezentanţii devastatoarei firmei România S.A. în acest domeniu de E între oameni rodnică lucrare activitate, achitându-se cu mare şi Zvârlind în bezna frunţilor ridicolă conştiinciozitate de sarcina plictisul Şi înălţând nădejdile spre visul epurării rapide, totale şi en gros a scriitorilor aşa-zişi cu probleme Ce vrea să-şi afle poarta de Dacă la nivel mondial, vreuna moral-politice şi de neacceptat în intrare. dintre ţările lumii se hotărăşte să se condiţiile noi democraţii. sinucidă şi să dispară ca teritoriu Astfel, s-a ajuns, în anumite situaţii, În sală ochi înrodnicesc prinosul autonom cu tot ce ţine de stat la trecerea spectaculoasă de la De chibzuinţă, descifrând supus independent şi nu se prea descurcă, opreliştile de tip comunist (cenzură, Mişcate umbre prelungite-n firma România S.A. asigură „indicaţii preţioase”, încălcarea josul specialişti cu înaltă calificare şi normelor eticii şi echităţii socialiste profesionalism în distrugere, cu ş.a.), la cel puţin la fel de Căderilor dintr-un abrupt apus. vechime în domeniu de peste un sfert spectaculoasa prohibiţie, impusă sau M-aşez la masă, intuiesc folosul de secol. nu de unele principii occidentale bune Şi lupt să spun ce-a mai rămas Politica managerială, care a şi fervente executante ale „Apres de spus. stat la baza tuturor acţiunilor nous, le deluge”-ei pentru fostele ţări ADRIAN MUNTEANU respectivei firme a fost gândită în socialiste, în speţă România. Astfel, conformitate cu o idee preluată, apa la moara firmei România S.A. s-a adaptată şi adoptată după „dictonul” transformat în şuvoi apoi într-un unei subculturi şi creaţii doar aşa-zis lansat în urmă cu peste două secole de fluviu care, revărsându-se, la literare, de fapt total lipsite, în tot mai marchiza Pompadour „Apres nous, le retragerea într-un fel de albie, a lăsat multe cazuri de substanţă şi valoare, deluge” (După noi potopul, din fr. în urmă grămezi întregi de gunoaie ca să folosesc un termen… d.h.). Însă, pentru noua firmă din care, în realitate, a şi luat fiinţă acoperitor. postdecembristă, cu statut de firma despre care vorbim în acest text Sistemul denigrator şi „Societate pe acţiuni rapide şi şi s-a ajuns astfel, paradoxal-ridicol, demolator pus la cale de acţionariatul eficiente”, dictonul suna oarecum ca operele în cazul lui Eminescu, firmei, a funcţionat şi funcţionează desuet faţă de pretenţiile managerilor, Blaga, Marin Preda, Călinescu ş.a., ireproşabil la parametri mai mult ba chiar părea o teorie veselă, ş.a., să fie reanalizate de pe poziţiile decât ideali, în timp ce dovezile simpatică şi cam depăşită de realitate, indicate de nou democraţie, (câteva…) sunt numite Călinescu, drept care s-a trecut, de urgenţă, la „reconsiderate” şi declarate depăşite Noica, Steinhard, Piru şi, de ce nu?, anularea vechiului statut, regândirea şi, în final, inutile. Această realizare chiar Eminescu ş. a., „elemente” care sa, precum şi amplificarea unor de tip comunist nu s-a petrecut tacit, nu fac decât să contribuie la prevederi în obiectul de activitate cu ci printr-o gălăgioasă luare de „desfăşurarea” în cele mai bune termene „mai strânse”, cele vechi atitudine din partea unor „acţionari” condiţiuni rânjetul anticultural şi fiind cam prea depărtate, aceasta foarte activi, dacă nu cumva chiar cei chiar sardonic, tocmai fiindcă avem inclusiv prin crearea de ramificaţii cu mai activi din firma România S.A. acum alte treburi, alte nume, alţi regim mai pronunţat-distrugător. Fenomenul ca atare nu este unul „stâlpi-cariatide” pentru noua cultură Sensul general şi atotcuprinzător, a izolat, ci face parte dintr-un întreg, şi şi literatură. Din păcate, numele rămas cam acelaşi, însă era necesar foarte bine pliat pe structura generală acestora nu înalţă, ci întinează cu ca, odată cu trecerea timpului, a firmei care cuprinde şi industrie, dezinvoltură şi succes patrimoniul concomitent cu o apăsare mai mult agricultură, silvicultură, constrcţii, cultural şi literar care, în alte vremuri, sau mai puţin calculată pe acceleraţie, administraţie, economie generală şi nu foarte depărtate, se bucura de după… deluge, să se ia totul de la chiar politică… Rezultatele se cunosc respect în Europa şi în lume… zero, pentru ca noul să aibă puritatea şi se văd ilustrând un succes real al DUMITRU HURUBĂ prevăzută de scenariul iniţial. Pentru distrugerii generale, a impunerii

76

https://biblioteca-digitala.ro Cine te varsă în a mea călimară Născând cuvinte violete?

DOMNULE NICOLAE BĂCIUȚ Ce se scurg pe un fond alb Şi se scufundă în napalm, Membrii cenaclului ”Lucian Blaga” Napalm ce se aprinde vajnic al Despărțământului ASTRA ”dr. Şi ele se usucă tainic, Nicolae Căliman” din Codlea au fost Lăsând să cadă pulbere de stele, onorați și impresionați de prezența Cosmogonic peste degetele mele. dumneavoastră la întâlnirea din 12.04.2018. Ați creat un eveniment TURA DE NOAPTE memorabil, un reper cultural și Gheorghe Cutieru afectiv cu mare valoare simbolică Când alții se roagă, eu aprind pentru noi. ATRIUL DREPT radioul Vă mulțumim, de asemenea, pentru N-am de arhivat iubiri trecute bunăvoința de a ne primi în spațiul Mă pot doar ruga înaintea furtunii, Când toate culorile sângerează în Așa că îmi iau stiloul cultural al revistei ”Vatra Veche”, Și scriu în spatele unor redute. pentru sugestiile tacite sau explicite una De vină e luna autoimună, pe care ni le oferiți. E trecut de ora trei Vă dorim multă sănătate și putere Ce sapă un crater aflicțiunii. Când văd în nuanțele de a manifesta mulți ani, după anul penumbrei acesta plin de evenimente, modelul Un crater săpat în atriul drept La marginea lui te așezi inept, Particule de praf ce nu plătesc uman care sunteți. chirie Oferind doar timp împrumutat, Într-un transfer nocturn pari Și plutesc anarhic pe-o aferat. badinerie.

Stropii de ploaie se pleacă peste Se scurge timpul printre pleoape Ziua de azi și peste proteste, Și-n clipa urzită,cu vanitate Pe marginea abruptă a Îmi las fluturii să zboare în zare comprehensiunii, Și-ngheț timpul într-o mișcare.

Mă pot doar ruga înaintea furtunii. Din reflex mă gândesc la tine Și privesc în culori tangerine Cazon ești prins în poemul meu de Particule de praf ce stau Poeta Florina Păiuș a urmat joi suspendate cursurile școlare în Codlea, unde a Cu lentoare, rupi frunze de Totul e posibil în tura mea de debutat în revista Ecou a Liceului caprifoi noapte. Teoretic, în anul 2009. A absolvit Nu poți să pierzi ce nu ai avut, Facultatea de Medicină la Aruncă zarul, e ca la barbut. BRELOC Universitatea Transilvania din Brașov și este medic rezident. Mă pot doar ruga înaintea furtunii Ploaia a început exact la ora În 12 aprilie 2018 a citit din poe- Când culorile se scurg în violet de adolescenței mele sale în cadrul cenaclului ”Lu- petunii, Mâna ta m-a condus în spatele cian Blaga” al Despărțământului E doar un crâmpei al volițiunii, școlii ASTRA ”dr. Nicolae Căliman” din Agățat precum un epolet al Liliacul era înflorit, miros al Codlea. reprehensiunii. inocenței, Prin poemele sale creează un Violete erau reflexiile pielii. spațiu estetic insolit din conținuturi TARTAR psihice sublimate în imagini expre- În liniștea debonară, ochii tăi sive de mare amplitudine retorică și Cu blugii rupţi şi teneşii terni îmi recitau poeme multiple sensuri hermeneutice. Une- Pornesc pe drumul ce Tu îl aşterni, Tatuat sufletul îmi era, cu ori descriptivă, alteori criptică, poeta Drumul pavat cu intenţii bune, grafeme demonstrează posesia unui stil Îl străbat cu repeziciune. A tot ce nu ai rostit niciodată autentic. Inima ta era însă acordată. GHEORGHE CUTIERU APOCATASTAZĂ

O port și acum în loc de breloc Precum un satelit prin a ta orbită la chei Giram de lumină ademenită, Încă te scurgi din al meu condei Întrebând astrele, gravitând Înainte opreai timpul pentru Cine lasă soarele tău arzând? mine, acum vreau să îl dai înapoi Cine ţi-l stinge către seară Când înflorește liliacul caută- Precum o lumânare cu două mă, să fim din nou doi. degete? FLORINA PĂIUȘ

77

https://biblioteca-digitala.ro Teatru Babu (exasperat, dar rămânând politicos) – Da, mi-ai tot pomenit de el… Ce mare scofală: e șef de zămârci zborșite pentru niște acrituri! (Comèdie horror sau oroarea Viorey – Vorbește invidia din de comedíe) tine! Dragul de el – își riscă viața în (IV) fiecare zi. Scena 8 Babu – De parcă ar fi umblător (Babu continuă nedumerit de pe sârma la țircus! Hă, hă!… unul singur) Viorey – Râzi degeaba, că de Scena 11 când cu contractul cu americanii el ______(Babu și Viorey, ca mai înainte) garantează că sucul ăla,… na!,… zii-i ia de mine. Iar - colac peste pupăză - pe nume!, ăsta: „Pecsi”!, care ajunge am printre clienți pe toți șefuleții Viorey – Și acum, hai să-ți spun numai la conducători e… în regulă. locali… una din cele neîntâmplate!... (inspiră Babu – Și te pomenești că-l Babu – Da, da…: toți vor să vadă adânc de câteva ori) Cică, aseară… s- „regulează” tocmai el?! cam ce gust ar fi avut libertatea dacă a întrerupt emisiunea la televiziune! Viorey – Hai, nu fă pe „niznaiu”! americanii ar fi venit acum 40 de ani, Babu – Așa,… ca atunci la Știi bine că dacă s-ar strecura… așa cum trâmbițau la „Vocea cutremur?!... (dintr-o dată dur:) A cumva,… pe undeva,… ceva,… și Americii”, adică… „V. O. Ei”! fost cutremur?!?... Și tu acum îmi cineva de sus ar păți-o, el ar răspunde Viorey – Așa-i! Iar eu,… eu - spui?!? cu capul. după ce mi-am făcut suma din Viorey – Da’ unde ai simțit tu Babu – Ce te mai ascunzi după comerțul meu de doi bani - mă duc acum cutremur?!? Aseară a fost vorba deget… Adică, de ar fi să fie otrăvită întins la cârciumă și-mi iau un trăscău de o întrerupere a programului ca să cu poșirca aia tocmai una din… sănătos de-al nostru, de, când îl bei, se anunțe - iaca! - o biată de Stare de otrăvurile care ne conduc, el ar cam stă și motanul în coadă! urgență! (Babu îl ia de guler și îl mierli-o. Nu?! Babu – Îmi pare rău, eu nu am zgâlțâie) Stai, neamule! Ia-mă ușor!... Viorey – Cam așa ceva… Noroc însă decât un câine! Iar alcool nu mai vezi Babu – Ce „să stau”, care că e cu ochii în patru și, în plus, mai azi de la mine, că și așa vorbești „ușor”? Nu vezi că e lată! are grijă și de mine: săptămânal îmi numai aiureli. Viorey – Ba, nu e lată deloc! Ți trimite prin șoferul lui o ladă-două de Viorey – Lasă măi,… că tot eu se fac păreri… A început doară „Pecsi” din ăla, de se dă toată lumea sunt băiat de treabă! marele tontoroi!… în vânt după el. Iar eu îl pun frumușel Fac eu cinste! Uite (!): până una- Babu – Ce „tontoroi” visezi? în teleguță și zdranga-zdranga umblu alta, ia de aici o sticlă de suc și îmi Cred că ți-am dat să bei prea mult… de colo-acolo pe coclauri și îl vând pe desfac și eu una… Viorey – Ba nu, că ar mai sub mână la un preț înzecit. încăpea un pahar… (Babu ia repede Că nu mi-e deloc teamă! Cu o așa o [Viorey desface cu dinții sticla de pe masă) A căzut protecție nu are nimeni curaj să se capacele la două sticle tocmai scoase bolșevismul în toate țările așa-zis ______din căruciorul de cumpărături. Una i- „frățești”? A căzut! Ei, pur și simplu o întinde gazdei, după care beau ne-a venit și nouă rândul… Că, odată amândoi cu sete. Babu se cam pornită avalanșa, nimic nu o mai strâmbă... se ridică și scoate din poate opri. Știi cum ziceam noi în cuptor două vase cu „floricele de armată:… „că nu te poți ușura porumb”. împotriva vântului”. Ronțăie amândoi și mai trag un Babu – …și nici să stai în fața gât din sticle. Apoi Viorey se șterge avalanșei,… că îngheți cu „chestia” în cu mâna la gură și începe să mână! interpreteze aproximativ la trompetă Viorey – Desigur! Dacă e să fie linia melodică din „Hello Dolly”. ceva,… o să fie negreșit… vrem - nu Amândoi cad pe gânduri și - pe vrem! Norocul e că, până sa ajungă măsură ce intensitatea sonoră scade - istoria contemporană la noi, devine sunt tot mai melancolici și ronțăie istora secolului trecut… Așa că, mai floricelele de porumb… Câinele de bine, să ne vedem de ale noastre! afară începe să schiaune tot mai Babu – Da, că bine zici! stins. Viorey – Uite,… știi că nepotu- În paralel, lumina este filată și meu ăla mai răsărit - nu știu dacă ți- ea, până când întunericul devine am mai pomenit de el - a ajuns hăt,… total.] sus! E ditamai director la (cu ton oficios:) Linia de îmbuteliere a Cortina de sfârșit de act. sucurilor pentru activul superior de partid. Livia Balu, “Talking About” CRISTIAN STAMATOIU

78

https://biblioteca-digitala.ro Literatură şi film turile, ceasornicele, însă îşi permite să revină, să ne lase şi pe noi în trupul filmului. De parcă filmul lui Bergman ar fi un muzeu viu, în care poţi Un cinefil înrăit nu va sta pe gânduri întârzia cât doreşti, cu convingerea că şi va ghici imediat: e vorba despre „toţi avem în noi un Dumnezeu”. Ingmar Bergman. Puritatea şi visul în Joacă în piesă Imola Kezdi, Bogdan valuri de pasiuni mortale- aici se află Zsolt, Emoke Kato etc. Revenim la una din cheile interpretative ale film, însoțiți de impactul magic al filmului Strigăte şi şoapte , realizat în spectacolului realizat de Andrei ______1972, cu Ingrid Thulin, Liv Ulmann, Șerban, apoi intrăm din nou în spațiul fragilitatea paharelor, vinul roşu Hariet Anderson. Spectacolul lui șoaptelor de pe scenă. vărsat pe faţa de masă, prim-planurile Andrei Şerban de la Teatrul Maghiar Surorile Karin şi Maria sunt la cu fundal sângeriu, urmate de un din Cluj poartă același titlu, întrucât sora Agnès, care va muri. Servitoarea fondu convertit în roşu aprins. Şerban şi-a propus o radiografie a Anna veghează fără răgaz. Implaca- Mai apoi umbrele albe, pajiştea, filmului, într-o arhitectură inedită, bilul planează asupra suferinţei fizice. permanenţa amintirilor din fericirea unde personajul Bergman e obsedat Cearşafurile albe ostenite, crispările lucrurilor mărunte, ura şi afecţiunea, de perfecţiunile lui Tarkovski, cel feţei, contorsiunile corpului efemer, sonata răscolitoare, geamurile opace... care se plimbă natural prin vise. tic-tacul grăbit al ceasului lacom, pia- De ce mi-am amintit de Cehov? Există acum o modă a tran- nul, eleganţa conacului, conversaţiile Acolo la el e o pace minată, aici e sformării unor filme în piese de teatru formale, spaimele nocturne, mărşă- dramaticul eşuat pe insula revelaţiei (vezi şi piesa Cipsuri şi dale, inspirată luirea premonitorie prin labirintul morţii. Atenţie, cehovienilor cu conac de filmul Gol puşcă). Ca un fel de... camerelor învolburate- toate acestea şi albe umbreluţe, nu uitaţi că moartea revoltă a teatrului transpus în cinema. culminând cu duritatea strigătului „n- există şi răstoarnă priorităţile. Cine a Doar că Andrei Şerban intră în terito- am nimic cu moartea ta, eu sunt vie şi şoptit asta? rii complexe, într-o polemică au ra- te urăsc!”, ca o revoltă umană şi ALEXANDRU JURCAN lenti, cu o implicare emoţională res- dereglată în faţa mortii. Fiecare gest ponsabilă. El păstrează culorile, ges- are importanţă, la fel obiectele, ______

CONCURSUL NAŢIONAL DE La ediţia a II-a, prin grija CREAŢIE LITERARĂ ÎN LIMBA administraţiei locale Adămuş, strada RROMANI „ŞTEFAN FULI” pe care a locuit poetul a primit numele de Ştefan Fuli, fiind aşezată şi Constanţa a fost gazda celei de a o placă memorială pe casa în care a VII-a ediţii a Concursului Naţional de locuit poetul. Creaţie în Limba Rromani „Ştefan Mai mult, Ştefan Fuli a fost Fuli”, după ce ediţiile anterioare au introdus şi în manualele de predare în fost găzduite de Şuţeşti (Brăila), limba rromani. Târgu-Mureş, Craiova, Slatina, Carei, Ediţia de la Constanţa a Buzău. Concursul a fost organizat de ______Concursului, deschisă la Biblioteca Ministerul Educaţiei Naţionale, După apariţia cărţii, publicaţia Judeţeană şi încheiată cu festivitatea Inspectoratul Şcolar Judeţean „Allgemeine Deutsche Zeitung für de premiere la Muzeul de Istorie Constanţa, în parteneriat cu Direcţia Rumänien” menţiona că Ştefan Fuli e Naţională şi Arheologie, a confirmat pentru Cultură Mureş, preşedinte de primul din etnia lui, cel puţin în investiţia de încredere în copiii de onoare al Concursului fiind Nicolae ultimii 50 de ani, care poate prezenta etnie rromă, iar din cei peste treizeci Băciuţ, iar preşedinte executiv prof. un volum de poezie de sine stătător. de concurenţi, doisprezece au fost dr. Gheorghe Sarău. A fost un deschizător de drumuri, distinşi cu premii şi diplome. Festivalul a fost iniţiat în 2012, un reper de speranţă în energiile Sarcina Juriului nu a fost uşoară, de un grup din care au făcut parte creative ale unei etnii, în nevoia de iar nivelul concursului a fost apreciat Nicolae Băciuţ şi profesorii Angela integrare a acesteia şi depăşire a unor ca fiind du bună calitate. Olaru şi Corina Ceamă, în ideea de a stereotipii şi prejudecăţi. Participanţii la Concurs au avut descoperi şi promova talente în Destinul său tragic este parte şi de o întâlnire literară la care domeniul literaturii în limba rromani. impresionat, dar dincolo de el se află au participat Nicolae Băciuţ, Gheor- După cum se ştie, Ştefan Fuli e o operă, completată postum, cu un ghe Sarău, Güner Akmola, Diana poet de etnie rromă din judeţul Mureş volum „Calvarul rugului”, Editura Dobriţa Bâlea, Ştefan Negrişan. (n. 23 august 195, la Mureşeni, dece- Nico, 2018, de acelaşi editor, Nicolae Icbal Anefi, inspector de dat la 28 martie 1995, la Adămuş). În Băciuţ, care a încurajat debutul lui specialitate de la Inspectoratul Şcolar 1993, la Editura Tipomur din Târgu- Ştefan Fuli, în care, prin grija Judeţean Constanţa, s-a dovedit o Mureş, Nicolae Băciuţ i-a tipărit prietenilor poeţi din Târnăveni, gazdă primitoare pentru participanţii primul volum de versuri, „Aproape Răzvan Ducan şi Zoltan Demeter, au la această competiţie nu doar de departe”, după ce acesta se fost adunate manuscrisele care s-au creaţie, ci şi de speranţă. manifestase în Cenaclul Literar păstrat după dispariţia poetului. NICOLAE BĂCIUŢ „Elena din Ardeal” din Târnăveni.

79

https://biblioteca-digitala.ro limba cea fără de moarte a artei. Suzana Fântânariu procedează aidoma meşterului de la Mărţişor, asemenea lui Suzana Fântânariu, artista căută- Tudor Arghezi, făuritorul de nestemate toare de orizonturi noi, neexplorate, în până la el inexistente, scoase nu din artele frumoase, este gravorul de certă zăcăminte aurifere, ori de alte metale vocaţie, şcolit la Iaşi şi la Cluj, care a rare, ci „Din bube, mucegaiuri şi noroi/ lărgit teritoriile acestei bătrâne tehnici, iscat-am frumuseţi şi preţuri noi." deschizându-le spre tridimensionalitate Miraculoasa arătare în lumina parcă într-un demers original, cu ecou taborică a unor lucruri fără de însem- internaţional. Creatoarea de la nătate se produce prin modelarea de Timişoara a impus o direcţie novatoare către artista de la Timişoara a unor în această ramură a artelor vizuale, contexte şi raporturi inedite, capabile a direcţie continuată de elevii săi de la revela ascunzişuri de mare preţ, altfel Universitatea de Vest. De bune decenii sfinte, a presărat în mojarul alchimic inaccesibile vederii. Metafora, parabola, Suzana Fântânariu a pornit cu pulberea fiorului poetic şi al povestea, epicul mustos, toate aceste determinare, curaj şi autoritate transcripţiilor gracile ale Orientului şi a modalităţi sunt ferestre prin care intrăm profesională indiscutabilă într-o configurat monumental suprafeţele cu în universuri fascinante şi greu de în- călătorie argonautică de re(în) semnare ecouri de papirusuri dormitânde în chipuit, în care ne pofteşte şi ne călă- a spaţiului plastic cu semne vorbitoare piramide egiptene. uzeşte Suzana Fântânariu. Ne prindem, precum cuvântul, dând chip memorabil Mereu neliniştită, umblând fără privind, acceptând invitaţia, într-un dialecticii ce-i guvernează lucrarea, hodină după valea nevăzută de dincolo părelnic joc al imaginaţiei şi realităţii ce aceea „a devenirii imaginii între de zare, Suzana Fântânariu a deschis ne conduce spre rădăcina întemeietoare. planietate şi obiect." Această din urmă tot mai larg câmpul său de acţiune. Şi-a Simfonica ţesătură e tocmită din sintagmă defineşte sensurile operei, revoluţionat permanent viziunea şi mo- firul ca de iarbă al cuvântului. Artista îl mutaţiile survenite în discursul plastic dalităţile de exprimare. A înveşm-ântat toarce scoborând ca un speolog în mă- de la o etapă la alta, într-o curgere cu straie noi ceea ce-şi propunea să runtaiele universului, ori zburând pre- firească şi mereu suitoare. Sorgintea comunice semenilor. A apelat inspirat cum un fluture din floare în floare, cu- strădaniilor râvnitoare, pătimaşe de-a la ce se aruncă îndeobşte la lada de gu- legând nectarele cele frumos miro- dreptul, cerebrale şi senzitive, în acelaşi noi şi inutilităţi, metamorfozând teme- sitoare ale logosului din necuprinderile timp, săvârşite cu asumare mistuitoare rar meniri obiectuale consacrate în uitate. Aşa s-a alcătuit şi ultima expo- o carieră întreagă, trebuie căutată în altele cu viguroase valenţe artistice şi ziţie a Suzanei Fântânariu, cu care a aurorala vatră a Băii voievodale, cuibul emoţionale. Lucruri, obiecte din mediul revenit la izvoarele sale, în Iaşi. Este părintesc, de unde a plecat în lume să-şi înconjurător, bătrâne dantelării, cioburi vorba de manifestarea expoziţională rostuiască vocaţia cu o zestre genetică şi fragmente din alcătuiri supuse ero- „Uitat în manuscris", ce-a fost găzduită de simţire, de grăire, ce şi-a pus ziunii şi dispariţiei iremediabile, pre- de Galeria „Dana", panotată cu afecţiu- amprenta de neşters asupra artei sale. A cum cele din Palatul Baroc al Timi- ne, profesionalism de curatoarea Sma- fost matricea în care s-a cristalizat şoarei, au fost chemate să fie altceva, să rand Bostan. Ca motto expozanta a ales personalitatea sa inconfundabilă. aibă rosturi şi sensuri cu totul diferite un poem al său, scris parcă cu o pană Pendulul existenţial al Suzanei de cele iniţiale, dând naştere unor muiată în călimara sangvinităţii fremă- Fântânariu a bătut între două ţărmuri, privelişti nebănuite, mărturisitoare ale tătoare, purtând acelaşi titlu ca şi expo- cel al logosului şi cel al imaginii. Deşi unor semnificaţii generatoare de emoţii ziţia, „Uitat în manuscris". Poezia s-a dedicat artelor frumoase, ucenicind şi stări tulburătoare. Ceea ce părea publicată în decembrie 2017 în revista întâi la Iaşi, la Liceul de Arte, apoi la pierdut, tern, fără de noimă, renăştea „Viaţa românească" decodifică intenţi- Cluj, la Institutul „Ion Andreescu", astfel printr-o reconstrucţie epifanică, ile programatice ale autoarei: „ Artistul artista n-a ieşit niciodată cu totul de sub dobândind preţioasă identitate seman- îndură prescris/ incizia pe inima, cres- vraja cuvântului. L-a meşterit din când, tică şi afectivă. Cele mai adesea obiec- tată/ Cu pana ascuţită ca un cui,/ înţeapă în când, ca un condeier, dar, în deosebi, tele pe care artista le preface, inves- timpul vâscos/amestecat cu cenuşă şi a sondat cu uneltele plasticianului tindu-le cu alt înţeles decât cel primar, foc./ Stinsă, durerea transpare/ în chip înspre lăuntrul miezos al cuvântului, se înnobilează princiar de-a dreptul. de Pasăre Phoenix/ înalt renăscând/ lili- izbutind să extragă de acolo acele Concură la această geneză măiestria eci, zburând mai jos/ sub pământ, ei constituente în stare a îmbogăţi ideaţia bijutierului, harul caligrafului, rafina- poartă/corespondenţa din cenuşă şi vis/ lucrărilor şi a poliza expresivitatea mentele brodezei, ţesătoarei, iscusinţa între două lumi de artist/ uitat în limbajului. Încă din perioada în care meşterilor lemnului, fierului, priceperea manuscris." gravura, mai bine zis xilogravura, era tipografilor şi zeţarilor şi altor atâtor şi Aşa cum există un Cimitir al căr- modalitatea predilectă de exprimare, atâtor artizani nepereche. Din ţilor uitate, a cărui captivantă poveste a Suzana Fântânariu, cu toate că nu se experienţele lor bătrâne artista trage scris-o romancierul spaniol Carlos Ruiz depărtase în acea vreme de canonul foloase, recreând în manieră proprie, şi Zafón într-un ciclu romanesc de mare clasic al genului, abordat în maniera perpetuând în contemporaneitate, o succes, se află pe faţa pământului şi un mai gravă, cu tonalităţi expresioniste, inegalabilă moştenire artistică. În felul ţintirim al manuscriselor uitate. L-a caracteristice şcolii clujene, şi-a timbrat acesta fragmentele unei alte realităţi cercetat Suzana Fântânariu. A făcut-o rostirea, fructificând ingenios şi în devin metarealităţi, se cuprind de duh şi cu temeritatea şi perseverenţa cheie proprie valori patrimoniale vorbesc pre o limbă ce parcă am şti-o, fântânarului, care nu se lasă până nu dă româneşti şi universale. A topit în dar n-am mai auzit-o, o grăire de vâna de apă mântuitoare, cu flerul şi plasma gravurilor splendoarea smerită fermecătoare, ce ne îndeamnă la răbdarea benedictină a eremitului şi → a literei migălită măiestrit de caligrafii reflecţii şi stări de spirit intense. E GRIGORE ILISEI şi miniaturiştii din vechime ai cărţilor

80

https://biblioteca-digitala.ro cu fantezia creatorului mereu SCHIŢĂ DE PORTRET nemulţumit de sine. A dispus de mijloacele trebuitoare reuşitei. În tolba sa se afla puterea de a suferi transmisă de înaintaşii băiaşi. Tot în acea raniţă de S-a născut în 20 iunie 1962 la artist se găsea merinda primită spre Craiova. A urmat cursurile liceului ducere mai departe şi sporire de la ,,Carol I", pe care le-a absolvit în înaintaşii ce-au plăsmuit splendorile 1980. Este licențiată a ,,Facultății de cărţilor sfinte, darul hărăzit ei de Științe Economice" din localitate. neîntrecutele mânuitoare de ac şi igliţă, În 1992 a absolvit cursurile școlii de de război de ţesut şi de alte atâtea şi arte ,,Cornetti", unde va lucra până în atâtea instrumente de iscat frumuseţi anul 2001. Din același an a continuat cum alte nu-s. Aşa s-au ivit fundalurile, studiul în domeniul artei în Elveția, în sălaşul cel primitor şi izvorâtor, în care străluminează întruchipările născute de cadrul aWagner und Assenza Malschulea din Basel ______febrila şi mănoasa imaginaţie a Lingvistica mi-au permis să-mi artistului demiurgos. Se împleteşte în În Elveția din 2001, locuiește și consolidez propria creativitate și m- plăsmuirile semnate de Suzana lucreaza la Montreux. au îndrumat, în același timp, spre Fântânariu aurul cu argintul şi mătasea Tehnica preferată: Tehnica mixtă pe şi se aştern pe aceste ecrane fabuloase pânză terapia prin artă." ca într-un manuscris felurite obiecte şi Subiecte: Metafora, Samanism, Desenele prezentate de Livia lucruri, care îndeobşte nu au nici o Dans macabru Balu în revistă le explică chiar ea legătură unele cu altele. Artista le Diplome: 2006: Assenza Visual ,,Este imaginat ca o paralelă roman- re(n)semnează cu tâlc , de neînchipuit Art School Basel (CH) tică între simbolistica păsărilor în mai-nainte, într-o scriere a neuitării Premii: 1998: Premiul I, Salon indepartatul porțelan japonez Imari poveştilor celor îngropaţi ca sub de primăvară, Muzeul de artă Calafat și cea din ceramica de Horezu... lespede în plumbul literei. În colbuitele (RO); 2004: Premiul I pentru Cocoșul acesta cântă și rânduri prind relief destine de oameni Acuarelă, Art'air, Genève (CH); descântă, cum zicea cineva. care au fost. Biografiile lor împreunate 2009: Diploma de excelență, Mică fiind mă ducea tata la reprezintă laolaltă pagini din istoria Ambasada României la Berna (CH); celebrul târg al olarilor, îmi plăceau omenirii, făptuită de anonimii ce-s 2010 : Certificat de excelență, Palm culorile și luciul smalțurilor, mândria temelie şi zidire a veşniciei. Art Award, Art Domain Leipzig (DE) și veselia meșterilor... În pofida faptului că nu înfă- Colectii: Muzeul de artă Palatul Imari propriu-zise sunt în ţişează decât unele dintre faţetele artei numar de 15. polifonice, de amplă respiraţie, a Suza- Mogoșoaia, București. A participat la mai multe expoziții Iar 5 planșe sunt variațiuni pe nei Fântânariu, expoziţia de la Iaşi, de aceeași temă, având în plus ca per- la Galeria „Dana", ofrandă adusă cetăţii personale și colective. sonaj o prețioasă statuetă începuturilor sale, ne oferă posibilitatea Uneori întâlnim oameni pentru chinezească ... descifrării liniilor de forţă ale creaţiei prima oară și spunem că parcă îi știm acestei importante reprezentate a artei dintotdeauna sau cel puțin așa mi se Cât privește crezul meu despre româneşti. Întreg parcursul operei sale întâmplă mie. Întâlnirea cu Livia Balu artă și viață, acesta se regăsește e trasat sugestiv de exponatele de pe a fost o regăsire. Parcă ne știam foarte bine în deviza de pe cartea de simeze, de la acel moment inaugural, al demult și nu ne-am văzut de ceva vizită, care este rodul unei îndârjite viziunilor de factură clasică din anii '70 vreme. reflecții și a celor doi ani de latină ai veacului trecut, până la schimbarea Mi-a făcut două portrete după o din liceu: ,,GAUDIUM ANIMAE IN la faţă din deceniile postdecembriste, fotografie și mi-a scris că i-a plăcut ARTEM" adică ,,Bucuria sufletului în având în prim plan obiectul, cartea ca ,,cea cu privirea aplecată într-un artă." obiect, colajul, instalaţiile. E dialog interior." Extraordinară alegere Și îmi place expresia devenită configurată cu reliefuri pregnante și realizare ! Mulțumesc din suflet ! celebră a lui a Joseph Beuys: dialectica căreia artista i-a dat Livia Balu are o filosofie aparte ,,Jeder Mensch ist ein Künstler." materialitate, acea metamorfoză despre viață și artă : ,,Arta, mai ales adică ,,Fiecare om este un artist." organică a planietăţii în corporalităţii de desenul și pictura, m-au atras din Livia Balu e un artist complex, factură sculpturală, ceea ce în ultimă copilărie. Această pasiune mi-am profesionist și pune mult suflet în tot instanţă a dus la o schimbare radicală ce face. Folosește tehnici diferite: de substanţă a graficii, cu conservarea urmat-o oarecum împotriva voinței părinților mei. Mai târziu, ca soție și creioane colorate, cărbune, pastel, şi chiar accentuarea preţiozităţilor tusuri, acuarele, peniță, pensulă. picturale şi valorilor decorative. mamă, am simțit nevoia de a ,,De asemenea de la realism clasic Suzana Fântânariu, prin ceea ce exterioriza prin pictură anumite generos a etalat la Galeria „Dana", ne-a sentimente de represiune. la interpretări destul de îndepărtate redat minunăţia manuscriselor uitate. A Diploma și slujba de economist mi- de model..." după spusele ei. reînviat prin uitatele sale manuscrise au fost de un mare ajutor în a mă Mă bucur că o cunosc pe Livia chipurile pecetluite sub sarcofagul structura. Balu care este un mare artist și o slovei ziditoare a lumii. Le-a însufleţit, Diploma în pictură obținută la recomand cu toată căldura iubitorilor scăldându-le în lumina preacurată Basel, precum și certificatul de de frumos ! izvodită din sâmburele originar. practician în Programare Neuro ADALBERT GYURIS

81

https://biblioteca-digitala.ro De când am intrat în U.E.

În al scrisului sector, O gazetă-ar vrea statuie Dar ca Vatra alta nu e Mai stimată de popor… Toate sunt la locul lor.

RONDEL ÎN MEMORIAM

A fost un om deosebit, Deosebit de cei din jur,

Un domn aparte, nu prea dur Dar nici prea moale, potrivit.

Când îi spuneai de vreun cusur 1903-1970 LUNA MAI Cu drag îți mulțumea, spășit…

A fost un om deosebit, Mie însumi De le iau aşa la hurtă, Deosebit de cei din jur. Din înşiruirea toată, Nu mai pot să zic nici pâs, Luna MAI e cea mai scurtă... Prilejul când i s-a ivit, Scopul mi-am atins uşor, Din trei litere formată. Trecându-i zilele prin ciur, Să fiu râsul tuturor,

Plecând spre cer, ne-a spus: Fără să mă fac de râs! ADEVĂR ŞI TRISTEŢE Bonjur,

Mai sunt și alții de bârfit! Pensionarii pe-ale vieţii coarde, Şi un amănunt A fost un om deosebit. Luând pastile-şi zic în băşcălie:

Noi până ieri goleam restaurante, Poanta trebuie să fie LA TEATRU Iar azi golim întreaga farmacie! Al epigramei bisturiu.

Eu nu admit anestezie, S-a prezentat un recital poetic, UNUI CUPLU De-aceea operez pe viu! --- O premieră ce-a schimbat decorul,

Şi-au fost aplaudaţi prelung, Mariajul le oferă frenetic… Sfat unuia Satisfacţii uimitoare; Prezentatoarea şi-n final sufleorul. Pentru el e-o premieră, Lupta-n epigramă n-are Pentru ea-i… continuare. UNOR POLITICIENI Arme noi şi nucleare,

Ci doar arcul de la geţi- DIN HORTICULTURĂ Se tot certau, ţinea mânia Deci doboară cu săgeţi!

Luni multe, ani neîntrerupţi, Să aibă lumea în vedere, Dar s-a sudat prietenia… Eu şi albina S-a constatat un adevăr: De când au devenit corupţi. Că foarte des mâncăm toţi mere,

Dar cât de rar sădim un măr! Când îmi face vre-o figură UNUI ALES LOCAL Vreo albină oarecare,

REFLECŢIE Generos, pe-nţepătură, Deţine-o vilă-ncăpătoare, Pun tot eu un praf de sare. Terenuri până sus pe coastă, Mă ierte Domnul de greşesc, Iar ca baron de toate are… Dar adevărul e la bază: Muzica Şi ,,coarne” puse de nevastă. Că multe-n lume se unesc

Şi prea puţine se sudează. RONDELUL UNOR ALEŞI Melomană eşti! E cert!

(Muzica o faci frumoasă!) ACTIVITĂŢI LITERARE De când bravi s-au instalat, Dar, când vii de la concert, (rondel) Multe-n ţară s-au distrus, Nu-mi mai face şi acasă!

Şefi pe cine-au vrut au pus, Toate sunt la locul lor Selecţie VASILE LARCO Nimeni nu i-a deranjat. De când am intrat în U.E.

Soarta e bătută-n cuie, Bani să aibă şi-au impus, Că-s uituci, puţin e spus, - Cu sau fără viitor. Nu le fie cu bănat! Ştie Dumnez eu de sus, -

De când bravi s-au instalat, Ţara-i scoasă la mezat, Chiar şi fapte superflue Multe-n ţară s-au distrus. De când bravi s-au instalat Pe-al culturii sfânt decor, VASILE LARCO Toate sunt la locul lor Ce -au promis au şi uitat,

82

https://biblioteca-digitala.ro Firfirigul și câștigul Certați pentr’-un firfirig, Giuvaiergiul și cuvântul Am ajuns – Ce nagubă! – Un cuvânt e-un giuvaier Dușmani fățiși la câștig, Citit de-un bijutier. Prieteni la pagubă. Mai întâi să îl cioplești, Apoi lumii să-l ivești. Unui mire risipitor Umblă-o bârfă șfară-n țară Cuvântul, balsamul și descântecul Că, de când se tot însoară, Ce-a câștigat astă vară Un terapeut – cuvântul. A pierdut iarna-ntr-o seară. Lin, balsamul și descântul, Mângâios la întristare Roata norocului Ca doftorul la zăcare. Cine cheltuie la roată*

Mult mai mult decât câștigă, Oasele și visele Trăsura și fisura Acela – Nu-i prima dată! – Pierzând caii și trăsura, N-are-n casă mămăligă. Fincă-ai ros din plin la oase, A văzut unde-i fisura: Fie-ți visele frumoase. Fără câine-n bătătură Pirați în toată legea Câinele, când flămânzește, Ești ca fără dinți în gură. Piraților din Belina Tot la oase-n vis gândește. Le fierbe adrenalina

Ultrajul și masajul Și-au decis, uzând de hibe, Nu-i mai bine să fii câine? Moș Martin prins în ultraj, Să se mute-n Caraibe.

I-a făcut matca masaj. S-a-ndopat la chef, săracul, Nu-ntărta câinii din sat, Dreptatea și strâmbătatea Până i-a crăpat stomacul. De vrei să scapi nemușcat. Îmbuibatul nostru, frate, Este-o vorbă: Câine – câine, Să câștige crezi că poate Dar oprește și pe mâine. Bicla și încuietoarea Mai puțin, dar cu dreptate,

N-avea bicla-ncuietoare Decât mult cu strâmbătate? Mortul și contrafortul Și-ntr-o zi făcu picioare.

Pe ciobanul fără câine Câștigul și cârligul Mi-arăta un câine-n cușcă: Lupu-l lasă fără pâine. Unde-s doi, puterea crește Latră? – ‘Nseamnă că nu mușcă. Dacă-mpart același pește! Eu, cu Ițic contrafort: Câinii și milostivirea Tovarășul la câștig -Nu mai mușcă cel de-i mort. Până-i treci râului cracul, La pierderi pune cârlig.

Te faci frate și cu dracul. Câinii și ursul Miluiește câinii bine Economie

Până ieși din sat cu bine. Este-o lege: să mănânci Câinii când veghează, Nu mai mult decât câștigi. Lupii nu cutează, Că de-aceea câinii-s câini Cinci câștigă, șapte mâncă, Dar când vine ursul, Nu fi lup în jurul stânii, Ce rămâne bagă-n pungă. Câinii-și schimbă cursul. Nu lătra cum latră câinii. Acord caduc Să te latre cât le place, Dulăii și tâlharii Numai bine să știi face. În acordul nostru mut

Tot pățitu-i priceput: Au intrat în sat hoțește Postul mare – nsingurare Banul greu se-agonisește Papugii și păpușari. Nu dea Domnu-n postul mare, Și ușor se cheltuiește. Cine câinele iubește În marea însingurare, Nu se teme de tâlhari. Când regretele se-adună, Alții și mihalții

Să latri și tu la lună. O patentă iminentă Caută-ți soție

Ca să-ți placă ție, Brânza și burduful Ițic – mină insistentă, Că, de-or place-o alții, Ceasul chiar de-ți sună, C-ar pretinde la patentă: Te-or mânca mihalții. Tot una, frățâne, De te latră-n sat vreun câine, Nu pui brânza bună Astupă-i gura cu pâine. Uitare programată În burduf de câine.

Pe răboj gravat e Coada și sita Cheagul și ciomagul Adevăr sadea:

Dă din maluri cheagul Cine dă nu uită, Meditând de azi pe mâine, Câinilor din cușcă. Uită cel ce ia. Nu poți face șase case, Să-ți ascunzi ciomagul, NICOLAE MATCAŞ Nici din coadă – sic! – de câine _____ Că mai rău te mușcă. Sită fină de mătase. Ruleta rusească; roata norocului

83

https://biblioteca-digitala.ro ASTREI, aceea a răspândirii științei de carte și a culturii în rândurile

populației de la sate. Am primit cu bucurie cele mai Alte articole ce se cuvin recente numere 3/ 2017 și 1/2018 ale remarcate: Credință și unire de dr. publicației social-culturale și de Florin Bengean; Darul sacru al vieții informații editată de ASTRA – de preot protopop Valentin Vârva; Despărțământul Reghin. Redactor şef Mărturia ASTREI REDIVIVA de prof. - prof. Marin Şara, iar colegiul de Ioan Seni, vrednicul președinte al redacţie este alcătuit din cunoscuți Astrei năsăudene; Gânduri de Anul oameni de cultură ai locului: Ilie Nou, un mănunchi de creații literare Frandăş, Ioan Torpan, Sorina Bloj, alcătuit de Mircea Dorin Istrate, Elena Enache,Daniela Friciu. Tipărită preşedintele Ligii Scriitorilor cu sprijinul Consiliului Local și al Români, Filiala Mureş. Primăriei Municipiului Reghin, Prof. Ioan Torpan prezintă cu har ASTRA REGHINEANĂ, ambele evenimente astriste desfășurate la numere, prezintă chiar pe prima Reghin - 15 ianuarie, Ziua Culturii pagină cuvântul de salut al doamnei Naționale; 24 ianuarie 1859 – ziua ______Maria Precup, primarul municipiului Unirii Moldovei cu Țara de păsări, animale și flori și vom face Reghin, persoană implicată efectiv în Românească. Studiul Război, pace și din zilele noastre sărbători ale toate problemele culturale ale urbei. istorie – Reghin 1918, având drept dragostei, pentru că una din funcțiile În continuare ne vom referi la motto cuvintele rostite de Elie Miron esențiale ale sărbătorilor tradiționale primul număr pe anul 2018 al revistei Cristea, la 1 Decembrie 1918: este aceea a repunerii omului și astriste de la Reghin. Activități „Doamne Dumnezeul nostru, pace dă comunității în acord cu Dumnezeu, cu desfășurate de astriștii din Reghin, în nouă, pace pentru pace, celor de Universul”. anul 2017, sunt prezentate, cum altfel, departe și celor de aproape”, este Prof. Ion Tuşnea în Centenarul decât cu mândria celui care a luptat foarte interesant, realizat de prof. G. Marii Uniri vorbește, plecând de la pentru realizarea lor – bogate, A. Petca, cu ilustrație adecvată. Pe istorie, despre unirea ce se cere a fi consistente, cuprind patru pagini. aceeași actuală temă, Florin Bengean înfăptuită în zilele noastre. Spre a fi Revoluția românilor din Ardeal de la semnează două materiale: Unitatea mai convingător, adaugă poeziile Hai 1918 este adusă în fața cititorilor de naţională a românilor, reflectată în la Prut!, Basarabie frumoasă, ... să Ilie Frandăş. scrierile lui Vasile Netea și 150 de nu se-ncline. Despre Ioan Banciu din ani de la naşterea lui Miron Cristea, În articolul Unirea prin act, Iernuţeni – participant la marele act Episcopul Marii Uniri. Unirea prin fapt, preotul Dumitru al Unirii din 1 Decembrie 1918, a Cercet. șt. Maria Borzan Gherman parcă se roagă: „În Anul consemnat preot Vasile Chiorean semnează un deosebit de documentat Centenar 2018, la 100 de ani de la Logigan. studiu: Dragobetele – sărbătoarea Marea Unire, să ne dea Dumnezeu Prof. Marin Șara în articolul dragostei la români, încheind cu înţelepciune şi putere să cinstim ASTRA REGHINEANĂ – prezent și urarea „să ne aducem mai des aminte praznicul Marii Uniri de la 1918, viitor se oprește asupra principalelor ______până la sfârşitul veacurilor!” Alte înfăptuiri ale astriștilor din Reghin, semnături: George Echim, Dumitru afirmând că „ASTRA REGHINEANĂ Vasi-Şoimoşanu, Ioan Baciu, Petruş s-a impus prin întreaga activitate Andrei, Vasile Luca, Andone Olivia cultural educativă, fapt dovedit și în Maria, Moldovan Voicuţa. cursul anului 2016 prin manifestările În concluzie, revista organizate, cu frumoase rezultate și Despărțământului ASTRA din Reghin în anul 2017-2018, extinzându-se cu și-a găsit un loc bine meritat între activitatea în întreaga zonă a publicațiile astriste românești, Reghinului”. Prof. Marin Şara ființând întru același dor de simțire semnează și articolul Petru Maior – românească. promotor al ideii de unitate naţională Astriștii simt ca adevărate și românească. Din activitatea culturală astăzi cuvintele spuse, la 1887, de a unui lider a Şcolii Ardelene. Ne unul dintre președinții ASTREI, amintim, cu acest prilej, volumul Timotei Cipariu: „Dea cerul ca domnului prof. Marin Șara ASTRA precum toți suntem de un sânge, toți REGHINEANĂ- 140 de ani de la ne-am îndulcit de la sânul maicei înființare, apărut la Reghin în anul noastre cu aceleași cuvinte dulci, toți 2014, într-o ediție revăzută și ne suntem frați, oricât ne despart adăugită. Prezentând înfăptuirile munții și văile, și oricât ne împart Astrei și personalitățile astriste stările politice și confesiunile trăitoare pe meleagurile Reghinului, religioase, tot numai una să fim, una profesorul Marin Șara accentuează o națiune, una limbă, una literatură.” valoroasă idee a întemeietorilor Livia Balu, “Imari-Hao” LUMINIŢA CORNEA

84

https://biblioteca-digitala.ro Curier 1 -Mulțumim foarte mult pentru adresa de E-mail a insolitului și genialului poet sârbo-român Adam Puslovici 2 -Felicitări pentru ultimele numere ale prestigioasei revista Vatra Felicitări maestre Nicolae Băciuţ, am veche...o lumină puternică, acolo în primit revista ,,Vatra veche" pe luna inima Transilvaniei noastre dragi. Să aprilie, mulţumesc şi este bine de vă țînă Dumnezeu în putere, sănătos, avut în vedere îndemnul: frumos, harnic și...devreme acasă..! 3. Vă trimitem și noi u8n pachet Spun cititorii toţi din ţară, modest de materiale, postate pe Fiind revista îndrăgită, Facebook, etc din activitatea susținută Deşi afară-i primăvară, a SIRFEI Menţineţi ,,Vatra" încălzită! Cu cele mai alese sentimente SIRFA Cabinetul Președintelui VASILE LARCO Mihai Bandac

Dragă domnule Nicolae Băciuţ, ______Stimate domnule Nicolae Băciuţ, Consecventă cu sine, revista își Odată cu felicitările pentru înalta Vă mulțumesc pentru expedierea păstrează ținută mai mult decât ținută culturală și patriotică a revistei revistei "Vatra veche" din luna onorabilă; pagini bune, comentarii dv., țin să menționez mesajul istoric- aprilie. O citesc întotdeauna cu inteligente! literar al d-lui Gheorghe Andrei interes pentru că răspunde orizontului Reîntâlnesc numele Silviei Urdea; Neagu în evocarea savuros-simbolică de așteptare al unei categorii de spuneți-mi/scrieți-mi dacă nu e fosta a primului război mondial în memoria oameni de cultură. studentă a ''Filologiei'' clujene, prezentului. Vă trimit CUVÂNT ÎNAINTE la fiindcă, dacă memoria nu-mi joacă Citind apoi rubrica Biblioteca volumul "ÎNTRE DOUĂ LUMI- feste, e originară din zona Babel, cu traducerea versurilor unei CANADA ȘI ROMÂNIA" pentru Făgărașului? poete tătare din Tataristan / Kazan, publicat, dacă veți găsi de cuviință. Cu bune urări colegiale, versuri aparținând poetei Lilliya Cu aleasă prețuire, Ion Vlad Gazizova (Gazi înseamnă Elena Buică victoriosul) mi-am amintit de altă Toronto Am primit revista. Mulţumesc şi imagine de acum 100 de ani: primul felicitări pentru număr. Este popor care s-a adresat popoarelor- Mulțumesc, în numele băcăuanilor, impresionant; sîntem în anul 100! frate, chemând delegații acestora la pentru omagiul postum adus lui Trimit în ataş un nou text, fragment congres, au fost acești tătari din Marcel Chirnoagă, născut în comună dintr-un volum în pregătire. Sper să Qazan, deși ei erau primii subjugați, Poduri, de lângă Moinești. vă placă. la 1537; După 450 de ani, la 1917 / Ioan Dănilă Cum Paştile sînt aproape, vă urez 18, apelul lor suna așa: „Musulmani sărbători fericite, cu sănătate şi cîr din Rusia, la Moscova!” Revelația După „Zilele constănțene de la mai multe împliniri! poetică a venit prin versurile Concursul de POEZIE ÎN LIMBA Vă rog confirmaţi primirea. „Anotimpuri” de N.Băciuț, poem care rromani”, putem să ne considerăm G.M. mă determină să adresez redacției „angajați pe frontul literelor româno- întrebarea: îmi poate publica o suită universale. Felicitându-vă pentru Stimate Domnule Nicolae Băciuț, de 3-4 poezii bilingve, în tătară și în intervențiile din timpul lucrărilor și Vă felicit și vă mulțumesc pentru română, cu tema anotimpurilor pentru paginile revistei - mă refer la Vatra veche, nr. 3/2018, pe care l-am române? întreaga revistă dar în special atrag citit cu aceeași bucurie cu care citesc Güner Akmolla atenția tuturor asupra evocării epocii admirabilă Dumneavoastră revistă, comuniste. Ion Brad, Zaharia Stancu, încă de la primul număr al acestei noi Dragă Nicu, Dimitrie Stelaru, ș.a. trebuie să se serii. Domnul Grigore Ilisei de la Iași a menționeze măcar din când în când, Profit de ocazie și vă rog să primiți și scris o cronică foarte frumoasă despre precum scrie atât de sincer și real felicitările pentru cele două volume expoziția mea de la „DanaGallery”. dl.Adalbert Gyurus în art.„La Cotul ale Domnului Gheorghe Sarău, Mi-a trimis textul, eu i-am vorbit de Donului”. Generațiile următoare „Bibliografia Dimitrie Stelaru” și revista Vatra veche, evident că o trebuie să afle cine a fost vinovat? de „Corespondență Dimitrie Stelaru”, aprecia demult. El ar fi fericit și eu „victorie” și scene precum cea a apărute la Editura „Vatra Veche”. deopotrivă dacă ați acceptă publicarea „cartofilor ” se cer în mod liber Sunt două contribuțiide real interes, acestei scrieri în revista cu imaginea descrise pentru înaltul umanism de pe pentru care autorul merită toate afișului chiar dacă expo s-a închis. front! Cei crucificați în anii de tristă laudele. Mulțumesc cu statornicie, loaialitate amintire comunistă nu trebuie dați Cu deosebită prețuire, și admirație, uitării, pentru că ei n-au murit ca noi Stan V. Cristea Suzana acum să avem parte de restaurante sau hoteluri luxoase... Omul,

85

https://biblioteca-digitala.ro intelectualul, fie el român, tătar sau Vă mulțumesc din inimă, dragă Dle Mâine noi, basarabenii, mai degrabă rrom, a cunoscut cea mai „barbară” Nicolae Băciuț. comemorăm decât sărbătorim (nu-i umilință în perioada 1945- 1989. Vă trimit și eu, la rându-mi, cu mare timpul să jubilăm...) marele Güner Akmolla, drag, un ciclu de versuri pentru eveniment de la 1918. Să dea bunul membră a Uniunii Scriitorilor Tătari VATRA VECHE. Dumnezeu să-l sărbătorim cât de din Crimeea și a USR- fil.Dobrogea. curând! Domnului Nicolae Băciuț, Sincere felicitări și mulțumiri dlui Mulțumim din inimă pentru bogatele Am primit revista Vatra veche, nr. prof. Marin Iancu pentru omagiul și frumoasele 4/2018, vă mulțumesc, un număr adus Eroilor și Unirii! ore de lectură. reușit, dens. Ne-a atenționat că trebuie să fim întâi Cu alese ganduri de bine, De remarcat ținuta revistei, textele de toate buni români și numai apoi Prof. univ. dr. Dumitru Acu profunde și bucuria celor care au scris europeni și internaţionalişti (cum ne Preşedinte Asociaţiunea ASTRA poezie, proză, cronici. Am postat pe îndemnau sovieticii), să ne iubim bloguri apariția ei, un semnal literar Țară și Neamul, Istoria, Limba, Eroii. Domnule Niculae Băciuț, așteptat. Să le spunem tuturor râvnitorilor de cu bucurie am primit noul număr a Vă retrimit recenzia la romanul autononii pe pământ românesc: Pe revistei Vatra veche, am și citit-o Celesta, autor Mirela-Ioana Borchin- aici nu se trece! înainte să vă răspund... Dorcescu, romanul unei iubiri la Plecăciune, Felicitări pentru fiecare pagină și vă vârsta maturității, cu personajele N.M. mulțumesc! atinse de iubirea dintâi. Katalin Cadar Cordial, Stimate domnule Nicolae Băciuţ, C. Stancu Am intrat chiar acum în posesiunea Se spune că viața ne întâmpină cu fel www.costyconsult.wordpress.com numărului online din aprilie al de fel de oameni, prin cele mai www.constantinstancuscrib.wordpres revistei. neașteptate moduri. Dumneavoastră, s.com De Centenar (iar în revista dvs. domnule Băciuţ, faceți parte din www.arhiveliterare.blogspot.ro mereu) este prezentă și Basarabia categoria acelora pentru care îi sunt (prin V. Matei, A. Grati), fapt care nu recunoscătoare vieții, că mi i-a dăruit! Pentru cazul că veți dori să mă poate decât să mă bucure. Mulțumesc! Va îmbrățișez! găzduiți în frumoasa și consistenta Număr bogat, variat, ca întotdeauna. Corina Ceamă Dvs. publicație Câmpul Românesc Nu încetez să vă admir puterea de unde sunteţi aşteptat cu drag şi muncă. Să vă dea Dumnezeu Ce bucurie! Îmi amiteşte de cum era pretuire. sănătate! la Lăpușna, Sunteţi minunat, domnule Cu urări de mult succes, Mulțumesc mult pentru ospitalitate. Băciuţ, faceţi ca totul să se intâmple Elena Buică Că să nu vin cu mâna goală (dar nici simplu, firesc, de parcă nu ati depune n-aș vrea să vă forțez mâna!), atașez nici un efort. Eu știu câtă muncă este Stimate domnule Nicolae Băciuţ, câteva din Deliciile mele în fundalul acestor postări, de aceea Vă mulţumesc pentru expedierea epigram(at)ice (deși cred că mai vă preţuiesc. Sa aveţi un Armindeni revistei "Vatra veche" din luna aveți ceva în portofoliul redacției). Le pe inima dvs.! aprilie. O citesc întotdeauna cu țineți că rezervă pentru momentul Melania Cuc interes pentru că răspunde orizontului potrivit, nicio grabă sau, Doamne de aşteptare al unei categorii de ferește, supărare din partea mea. Stimate Domnule Nicolae Băciuț, oameni de cultură. Cu cele mai alese urări de bine, Mulțumim din inimă. Revista este De la Chișinău, N.M. excelentă! Felicitări! Eugenia Bulat Știți că sunteți cap de serie în cartea Dragă domnule Băciuţ, "Rezervor. Despre alcătuirea Stimate domnule Nicolae Băciuţ, Mulțumesc pentru revista minunată poemului" de Ladislau Daradici? Vă mulţumesc pentru Vatra veche si pe care mi-ați trimis-o, ca de obocei, Cu deosebită stimă, pentru publicare. Sper să ne dăm cu generozitate în fiecare lună. Vasile Poenaru mâna la volumul "ÎNTRE DOUĂ Citeam ultima pagină cu regretul că Editor LUMI-CANADA ȘI ROMANIA" am terminat-o, că am ieșit din lumea http://www.librariacoresi.ro/shop/pro pentru publicat, dacă veţi găsi de minunată a acestor litere. duct/rezervor-despre-alcatuirea- cuviinţă. Bogată ,inspirată, documentată, poemului-329 Cu aleasă preţuire, elegantă .Mulțumesc și pentru Elena Buică paginile pe care mi le-ați acordat și Am primit revista. Mulțumesc mult. Toronto pentru acţiunile culturale atât de Bogată și diversă, ca de obicei. frumoase pe care le inițiați și la care Constat că textul Zări nu a mai Iubite frate Băciuţ, ne invitați de fiecare dată. încăput. E planificat pentru numărul Mulțumesc din suflet pentru Sănătate și putere de muncă și nouă următor? Oricum, aveam de gînd să Antologie. Vibrantă pentru cei care celor din jurul dumneavoastră spor în trimit și un alt text. mai simt românește, cu atât mai mult a ține pasul alături mereu de un atât Să auzim numai de bine! pentru cei care își doresc prin toți de neobosit și iubitor om de cultură! G.M. porii Reîntregirea Țării și a neamului. Viorica Şutu

86

https://biblioteca-digitala.ro

Târgu-Mureş: Lansare de carte: Gh. Nicolae Şincan

Braşov: Votul meu la alegerile USR

Sărmaşu, Centenarul morţii lui George Coşbuc

Târgu-Mureş: ŞTII TV, Literatură şi actualitate

Reghin: Muzeul Etnografic “Anton Badea”, în “Noaptea Muzeelor”

Sângeorgiu de Mureş, Vernisajul Taberei de Pictură “Dealul piţigoilor”

Sărmaşu: Biblioteca Orăşenească “Liviu Rusu” şi arta Târgu-Mureş: vernisajul Taberei Intrernaţionale de de a promova valorile culturale Pictură din Complexul Week-end.

87

https://biblioteca-digitala.ro

Livia Balu, „Bărcile oamenilor” ______

Directori de onoare Lăzărescu, Cleopatra Lorinţiu, Cristina Sava, Acad. MIHAI CIMPOI Maria Dorina Stoica, Mihaela Malea Stroe, Acad. ADAM PUSLOJIC Valentin Marica, Nicolae Suciu, Titus Suciu, Ilie MIHAI BANDAC Şandru, Dorin N. Uritescu, Gabriela Vasiliu

Redactor-şef adjunct GHEORGHE NICOLAE ŞINCAN Corespondenţi: Elisabeta Boţan (Spania), Flavia Redactori: Cosma (Canada), Darie Ducan, (Paris), George Cezarina Adamescu, Mihaela Aionesei, Florin Filip (Canada), Andrei Fischof (Israel), Dorina Bengean, Diana Dobriţa Bîlea, Sorina Bloj, A.I. Brânduşa Landén (Suedia), Veronica Pavel Brumaru, Mariana Cheţan, Geo Constantinescu, Lerner (Canada), Gabriela Mocănaşu (Franţa), Luminiţa Cornea, Mariana Cristescu, Melania Dalila Özbay (Turcia), Mircea M. Pop Cuc, Iulian Dămăcuş, Răzvan Ducan, Suzana (Germania), Aliona Grati, Claudia Şatravca Fântânariu-Baia, Marin Iancu, Alexandru (Chişinău), M. N. Rusu (New York), Ognean Jurcan, Vasile Larco, Lazăr Lădariu, Rodica Stamboliev (Bulgaria)

Lunar de cultură editat de ASOCIAŢIA „NICOLAE BĂCIUŢ” PENTRU DESCOPERIREA, SUSŢINEREA ŞI PROMOVAREA VALORILOR CULTURAL – ARTISTICE ŞI PROFESIONALE Preşedinte SERGIU PAUL BĂCIUŢ Tiparul executat la S.C. Intermedia Group, Târgu-Mureş, str. Revoluţiei nr. 8, România. ● Nicio parte a materialelor nu poate fi preluată fără acordul editorului. ● Copyright © Nicolae Băciuţ 2017 ● Email : [email protected]; [email protected] ●Adresa redacţiei: Târgu-Mureş, str. Ilie Munteanu nr. 29, cod 540390 ● telefon: 0365407700, 0744474258. ● Materialele nepublicate nu se restituie. ● Responsabilitatea asupra conţinutului textelor revine autorilor. Opiniile reflectă exclusiv punctul de vedere al acestora.

88

https://biblioteca-digitala.ro