DOCSLIB.ORG

Tudor Arghezi, P. 3 ; Lucian Blaga, P. 21 ; Ion Minulescu, P

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Tudor Arghezi, P. 3 ; Lucian Blaga, P. 21 ; Ion Minulescu, P CUPRINS CUeva lămuriri V POEŢII Generaţia vîrstnică : Tudor Arghezi, p. 3 ; Lucian Blaga, p. 21 ; Ion Minulescu, p. 33 ; G. V. Bacovia, p. 36 ; Ion Pillat, p. 41 ; Demostene Botez, p. 48 ; Al. Plrilip- pide, p. 53 ; Aron Cotruş, p. 57 ; Radu Gyr, p. 57 ; Horia Furtună, p. 60 ; Sanda Movilă, p. 61 ; Camil Baltazar, p. 67 ; Saşa Pană, p. 68 ; Ştefan Roii, p. 68 ; Marcel Breslaşu, p. 70 ; Ştefania Zattoviceanu Russu, p. 73 ; Cornelia Buzdugan-Haşeganu, p. 74. Generaţia mijlocie : Mihai Beniuc, p. 76 ; Ion Th. Ilea, p. 88 : Virgil Carianopol, p. 90 ; Virgil Gheorghiu, p. 92 ; Radu Boureanu, p. 94 ; Eugen Jebeleanu, p. 96 ; Vlaicu Bîrna, p. 99 ; Cicerone Theodorescu, p. 100 ; Miron Radu Paraschivescu, p. 104 ; Măria Banuş, p. 109 ; Dumitru Corbea, p. 112 ; Dan şi Emil Botta, p. 114 ; Barbu Brezianu, p. 118 ; Gherasim Luca, p. 120 ; D. Trost, p. 120 ; Gellu Naum, p. 128 ; Paul Păun, p. 128 ; Virgil Teodorescu, p. 128. Generaţia tînără: Dimitrie Stelaru, p. 133 ; Ben. Corlaciu, p. 138 ; Ştefan Popescu, p. 143 ; loan Negoiţescu, p. 145 ; Ion Frunzetti, p. 147 ; Mihnea Gheorghiu, p. 150 ; Ion Caraion, p. 152 ; Mihail Cosma, p. 154 ; Victor Torynopol, p. 157 ; Ion Cutova, p. 159 ; Geo Dumitrescu, p. 162 ; Petru Vintilă, p. 165 ; Al. Po- 534 povici, p. 167 ; Constant Tonegaru, p. 168 ; Radu Te- culescu, p. 171 ; Alexandru Lungu, p. 173 ; Mircea Popovici, p. 176 ; Mihail Crama, p. 179 ; Corneliu Belciugăţeanu, p. 182 ; Magda Isanos, p. 185 ; Marga- reta Dorian, p. 190 ; Veronica Porumbacu, p. 191 ; Nina Cassian, p. 193 ; Vasile Nicolescu, p. 194 ; Cor- neliu Buda, p. 195 ; Ion Bănuţă, p. 195 ; Florin Tornea, p. 196 ; Sergiu Lezea, p. 196 ; Al. Şerban, p. 197 ; Vic- tor Tulbure, p. 198 ; Dan Desliu, p. 199. PROZATORII Generaţia vîrstnică : Mihail Sadoveanu, p. 203 ; Ionel Teo- • doreanu, p. 224 ; Cezar Petrescu, p. 247 ; Dmu Nico- din, p. 267 ; Ion Marin Sadoveanu, p. 269 ; F. Aderca, p. 272 ; Damian Stănoiu, p. 275 ; Ticu Arhip, p. 278 ; Margareta Miller-Verghi, p. 281 ; Lucia Mantu, p. 283 ; Cella Delavrancea, p. 286 ; Zaharia Stancu, p. 288 ; Ion Călugăru, p. 299 ; Sergiu Dan, p. 302 ; I. Peltz, p. 305 ; Emil Dorian, p. 307 ; Virgiliu Monda, p. 308 ; Henriette Yvonne Stahl, p. 310 ; George Ulicru, p. 314. Generaţia mijlocie : Geo Bogza, p. 316 ; Radu Tudoran, p. 320 ; Dan Petraşincu, p. 330 ; Mihail Şerban, p. 333 ; Eusebiu Camilar, p. 338 ; Gheorghe Crut- zescu, p. 353 ; Miza Cretzianu, p. 354 ; Cella Serghi, p. 356 ; Olimpia Filitti-Borănescu, p. 359 ; Elena Ma- tasă, p. 361 ; Dinu Bondi, p. 363 ; Theodor Constan- tin, p. 365 ; Oscar Lemnaru, p. 367 ; Demetru lor- dana, p. 369 ; Mircea Balaban, p. 369 ; Eugen Bălan, p. 371 ; Al. Adrian-Botez, p. 372 ; Eugen Radovici, p. 374. Generaţia tînără : Ovidiu Constantinescu, p. 378 ; Mihail Vil- lara, p. 383 ; Vintilă Corbul, p. 386 ; C. Cora-vu, p. 386 ; Const. Streia, p. 388 ; Liviu Bratoloveanu, p. 388 ; Alexandru Jar, p. 390 ; Nora Diamantstein, p. 391 ; Letiţia Papu, p. 394 ; Sorana Gurian, p. 396 ; Ruxandra Oteteleşeanu, p. 399 ; Dinu Pillat, p. 400 ; Mircea Alexandru Petrescu, p. 403 ; Grigore Vasiliu, p. 404 ; Al. D. Râdulescu, p. 405 ; Alexandru Ştefanopol, p. 405 ; Marin Preda, p. 406. 535 DRAMATURGII Generaţia vîrstnică : Cărnii Petrescu, p. 413 ; Victor Efti- miu, p. 426 ; G. Ciprian, p. 430 ; Ion Luca, p. 433 ; Al. Kiriţescu, p. 438 ; Gheorghe Magheru, p. 441 ; Sorana Ţopa, p. 442. Generaţia mijlocie : Mihail Sebastian, p. 444 ; Lucia Deme- trius, p. 450 ; Mihail Davidoglu, p. 453 ; Aurel Ba- ranga, p. 458. Generaţia tînără: Clementina Voinescu, p. 461 ; Pavel Chi- haia, p. 462. CRITICI ŞI ESEIŞTI Generaţia vîrstnică: G. Călinescu, p. 467 ; E. Lovinescu, p. 481 ; Tudor Vianu, p. 486 ; Perpessicius, p. 491 ; Basil Munteanu, p. 493 ; Alice Voinescu, p. 495 ; D. Ca- racostea, p. 496 ; D. Popovici, p. 499 ; Pompîliu Con- stantinescu, p. 500 ; Şerban Cioculescu, p. 503 ; Vla- dimir Streinu, p. 506 ; Petre Pandrea, p. 508 : V. G. Paleolog, p. 514 ; Petru Comarnescu, p. 515 ; Al. Dima, p. 519. Generaţia mijlocie : Mircea Eliade, p. 521 ; Ion Biberi, p. 524 ; Ovidiu Papadima, p. 525 ; Ion Schintee, p. 527 ; Ion Vitner, p. 528. Generaţia tînără : Alexandru Bălăci, p. 530 ; Silvian losi- fescu, p. 531 ; Ovidiu Drimba, p. 531 ; Dinu Stegă- rescu, p. 533. Redactor : MĂRIA SIMIONESCU Tehnoredactor : MINA CANTEMIR Dat la cules J7.09J985 Bun de tipar 11.12.1988. Apărut 1968. Tiraj 7.160 ex. Broşate 5090 ex. Legate 'A2070 ex. Hîrtie tipar înalt tip A. de 63 g/m'. Format 840X540/16. Coli ed. 28,40. Coli tipar 24,85. A. nr. 3733/196S. C. Z. pentru bibliotecile mari şi mici 852—95 Tiparul executat sub comanda nr. 80 729 la Combinatul Poligrafic „Casa Scînteii", Piaţa Scînteii nr. l, Bucu- reşti — Republica Socialistă România.
Load more

Recommended publications
  • “Gîndirea”. Nationalism and Orthodoxism in Interwar Romania (I)
    ETHNICITY AND DENOMINATION – ORTHODOXISM AND CATHOLICISM NICHIFOR CRAINIC AND “GÎNDIREA”. NATIONALISM AND ORTHODOXISM IN INTERWAR ROMANIA (I) IONUŢ BILIUŢĂ 1. Prolegomena After 1918, the struggle to define the Romanian ethnicity became bitterer than ever. A strong two-folded debate developed between the Westernizers and the traditionalists. People like Nichifor Crainic from “Gîndirea” started to publish extensively on the relation between Romanian culture, the Romanian specificity, the village and Orthodoxy to shape a traditionalist view regarding the character of a future Romanian culture. Continuing the 19th century project of the Junimists emphasizing an organic culture starting from the village, Nichifor Crainic framed a new nationalist project and that project was the birth of the Romanian culture in the category of Orthodox spirituality. The aim of this article is to lay out the way in which Orthodoxy is present in the nationalist discourse of Nichifor Crainic. I will point out that Orthodoxy played a major role in Nichifor Crainic’s conception of nationalism providing a spiritual background for any definition of the Romanian nation. Another aim is to determine that the Romanian traditionalist camp, represented by Nichifor Crainic, did not have a unitary discourse about the relation between Romanianness and Orthodoxy. The fact that Nichifor Crainic’s speech about the relation between Orthodoxy, the village and the nation changed dramatically during the interwar period is a proof that behind Nichifor Crainic’s nationalist Orthodoxism there were strong political sympathies. As Moeller van den Bruck in Germany1, Crainic began his political career from a neutral position, that of an intellectual uninterested in the political torments of his age, and he ended up as one of the first ideologues of the Romanian Fascist yoke.
    [Show full text]
  • ANUL III No. 11 a APĂRUT: a APĂRUT IONEL TEODOREANU ULIŢA COPILĂRIEI UN VOLUM Is4 PAGINI CARTONAT 30 LEI EDITURA CVLTVRA NAŢIONALĂ
    ANUL III No. 11 A APĂRUT: A APĂRUT IONEL TEODOREANU ULIŢA COPILĂRIEI UN VOLUM iS4 PAGINI CARTONAT 30 LEI EDITURA CVLTVRA NAŢIONALĂ A APĂRUT: A APĂRUT: ION PILLAT PE ARGEŞ IN SUS UN VOLUM 118 PAGINI CARTONAT 33 LEI EDITURA CVLTVRA NAŢIONALĂ RIVISTA MENSILE DELTA RIVISTA MENSILE Redattori : Arturo Marpicati, Bruno Neri e Antonio Widmar Redazione e Amministrazione : Via Giosuè Carducci 11, Fiume Abonamento per l'estero : Un anno Lire 25.— GÂNDIREA STATUL CA ÎNDREPTAR DE TUDOR VIANU DUPĂ terminarea răsboiului european şi socotind drept soluţionate prin unirea pro­ vinciilor, împroprietărirea ţăranilor şi votul universal, suma problemelor care alimentase literatura română din ultimele două sau trei decenii, d-1 G. Ibrăileanu o decreta anulată în motivele ei: «întregirea neamului şi desrobirea ţărănimii, scrie d-sa., vor face să dispară din literatură acele accente de protestare, de revendicări, acel caracter de propagandă, care dădeau tonul unei părţi din operele noastre cele mai preţuite». Şi în altă parte: «Avem cre­ dinţa că cele două mari acte... care au înlăturat toate abstacolele desvoltării normale şi de­ pline ale întregului neam şi a tuturor forţelor lui vor da şi literaturii noastre, ca şi celorlalte manifestări ale energiei româneşti, un avânt nebănuit, care ne va aşeza definitiv în rândul popoarelor producătoare de cultură universală». (După Răsboiu, pg. io şi n). Literatura adusese contribuţia ei la rezolvirea marilor probleme ale naţiunei. Aceste probleme se gă­ seau acum soluţionate; producţiunii din ultimele decenii i se închidea orice viitor. Având de aci înainte să se adapteze condiţiunilor unui Stat în care elementul românesc primează printre minorităţi orgolioase de tradiţiunea lor şi în care importanţei noui îi corespund res­ ponsabilităţi incalculabile, scrisului romanesc în Statul românesc i se puneau alte probleme.
    [Show full text]
  • Presa Rom.Pdf
    ă ă ă 0 ă ă ă BIBLIOTECA ŞTIINŢIFICĂ A UNIVERSITĂŢII DE STAT „ALECU RUSSO” DIN BĂLŢI Vestigia Semper Adora P Contributii bibliografice Fascicula 1 Bălţi, 2012 1 ă ă ă CZU 016: [070(498)+027.7(478-21)] P 91 Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii în colecţiile bibliotecii Presa românească : ultimele decenii ale sec. XIX şi primele decenii ale sec. XX : Contribuţii bibliogr. Fasc. 1 / alcăt. E. Scurtu, A. Nagherneac, D. Cosu- mov ; red. resp. E. Harconiţa ; red. lit. G. Mostovic ; red. bibliogr. L. Mihaluţa ; design/ cop./machetare S. Ciobanu. – Bălţi, 2012. – 277 p. – (Vestigia semper adora) ISBN 978-9975-931-26-7 Alcătuitori Elena Scurtu Ana Nagherneac Dorina Cosumov Redactor responsabil Elena Harconiţa Redactor literar Galina Mostovic Redactor bibliografic Lina Mihaluţa Culegere, tehnoredactare computerizată Ana Nagherneac Elena Scurtu Dorina Cosumov Design/copertă/machetare Silvia Ciobanu © Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat „A. Russo” din Bălţi, 2012 str. Puşkin, 38, Bălţi, MD 3121 Republica Moldova, tel/fax: (0231)5 24 45, e-mail: [email protected], Web: http://libruniv.usb.md, Blog: http://bsubalti.wordpress.com Open LIBRARY: http://openlibrary.org/people/librunivusb Calameo: http://ru.calameo.com/publish/books/ Issuu: http://issuu.com/bibliotecastiintificauniversitaraba ISBN 978-9975-931-26-7 2 ă ă ă „ ... Preţioase arhive ale regenerării vieţii neamului” Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat „Alecu Russo” din Bălţi tezaurizează o impunătoare colecţie de Carte Rară, inclusiv carte românească, mărturii ale trecutului culturii româneşti de la sfîrşitul secolului al XIX-lea – începutul secolului XX, ce ilustrează munca laborioasă a bibliotecarilor de-a lungul timpului. Constituirea fondului de carte rară a început odata cu fondarea Institutului Învăţătoresc şi a Bibliotecii Ştiinţifice (1945) şi continuă pînă în prezent, colecţiile spe- ciale avînd rolul de a conserva şi păstra documentele de o deosebită valoare culturală.
    [Show full text]
  • ”Lost Generation”. the Phoenix Bird of Aesthetics Arising from the Refusal of Aesthetics
    CCI3 LITERATURE THE NEW POETRY AND THE NEW POETICS OF THE ”LOST GENERATION”. THE PHOENIX BIRD OF AESTHETICS ARISING FROM THE REFUSAL OF AESTHETICS Sorin Ivan, Prof., PhD, ”Titu Maiorescu” University of Bucharest Abstract: The poets of the Albatros magazine are the heart of a generation that aims to revolutionize literature and to create a new poetry. At the origin of this movement there lies an ontologically based aesthetic explanation: the desire of separation from the literary tradition and the aesthetic canons (a polemical and iconoclastic breakup), the need for poetic renewal in a time under the sign of urgency, of change and of desire for rebirth from the ruins of the war. In the young poets’ vision, poetry must descend from the metaphysical heavens of an empty aesthetics into the immediate reality, as an instrument of life, as a way of living. The new poetry is born from the ashes of an outdated aesthetics and from the ashes of time, with a new, messianic meaning, proclaiming the future and the new man. The poets of the Albatros magazine, and others, who write in the literary press of the time, thus create a revolutionary movement in the literary mentality and poetry. Out of the anti-poetic and anti- aesthetic ideology of this movement, a new aesthetic is born, from which the new poetry grows. In this context, Geo Dumitrescu is an iconic poet for the new aesthetics, raised from negation, and for the new poetry. It is interesting to see which are the defining elements of the anti-aesthetic and anti-poetic aesthetics and what the ”new poetry”, promoted by the war generation, means compared to the ”old poetry”.
    [Show full text]
  • Gidni 2 Literature 52 Poetry in a State of Emergency
    GIDNI 2 LITERATURE POETRY IN A STATE OF EMERGENCY. AESTHETIC FORMS OF OBJECTIFICATION OF THE NEW POETRY IN THE FIFTH DECADE Sorin Ivan, Prof., PhD., Postdoc Researcher, ”Titu Maiorescu” University of Bucharest Abstract: At the beginning of the fifth decade, poetry is in a state of emergency. The young poets of the war generation (the future Ŗlost generationŗ) do not want any longer to write as before and as in the immediate present of literature, as they explicitly state in their manifesto-texts. The state of emergency has an aesthetic dimension and a psychological one, and both converge in a common attitude towards literature: the rejection of aesthetics, the desire to assert a new poetic vision and a new literary canon.The new poetry of these years, defined by the poetsř attempt to revolutionize the canon, includes different forms of lyrical objectification, in a remarkable poetic variety, under the auspices of revolt, protest and aesthetic renewal. One of the poets who live dramatically the state of emergency is Ben. Corlaciu, a special lyrical voice of the generation, aesthetically interesting, representative for the poetics of the bohemian attitude, defiance and evasion as ways of developing the new poetry. Keywords: state of emergency, rejection of aesthetics, defiance, evasion, new poetry Boemul rebel bântuit de himera libertății Placheta Manifest liric (1945), de Ben. Corlaciu, se deschide cu un poem-motto, Cioclul, care aruncă o săgeată otrăvită, înmuiată în veninul sfidării, către lumea academică. Alternativa la condiţia de vagabond, de „golan‖, care, în esența ei, exprimă viaţa, dinamismul existențial, frenezia creatoare, este cea de academician ori chiar de preşedinte al Academiei, asociată cu sterilitatea, cu lipsa de vitalitate, cu o imagine solemnă care nu exprimă nimic.
    [Show full text]
  • Completare Trista La Un Jurnal Din 1949: Critica De Directie A
    Scris de corneliu.leu pe 14 ianuarie 2013, 13:56 Completare trista la un jurnal din 1949: Critica de directie a lamuririi si dumiririi (III) In memoria generatiei de confrati mai mari, cea a lui Mihu Dragomir, Dimitrie Stelaru, Neculai Tautu, George Dan,Tudor Musatescu, Geo Dumitrescu, Radu Boureanu, Ghita Dinu, Lucian Grigoresccu, Ion Vlad, Spiru Chintila, Petru Dumitriu, Gellu Naum, Laurentiu Fulga, Sasa Pana, Radu Tudoran, Alexandru Balaci, Mati Aslan,Eugen Schileru, Nicolae Margeanu, Nicolae Crisan, Nicolae Jianu, Mircea Marc, de la care am apucat sa invat ceva din lupta cu poncifele vremii. Asa s-a preluat din literatura burgheza termenul de „critica de directie” dandu-i-se continutul dorit de serviciile prop-agit si nu numai, unde respectivii se aflau in functii sau, dupa caz, deveneau colaboratori. Iar cea mai mare parte a generatiei mele literare a fost contaminata nu numai de totala neincredere intr-un asemenea aparat al criticii si cronicariei ci, chiar si de precautii tematoare. Care, uneori, s-au confirmat foarte tarziu; adica abia cand au iesit la iveala din arhivele securitatii dosarele unor confrati de ai nostri din lumea criticii literare. Sigur, intrucat in toate domeniile au existat asemenea cazuri, lucrurile nu mira. Dar nici nu putem spune ca demonetizarea pe care o constatam astazi in privinta genului literar respectiv nu are si asemenea cauze, de vreme ce, daca luam toti autorasii de recenzioare care ne deveneau colegi, ajungem la concluzia ca, pentru eficienta controlului „critic” asupra actului de creatie, partidul sau organele sale represive ar fi vrut chiar sa ne ducem viata „obsteasca” in colhozurile din Uniuni (a se citi „viata supravegheata”) in proportie de unu la unu.
    [Show full text]
  • Perpessicius-Mentiuni-Critice.Pdf
    PERPESSICIUS MEN|IUNI CRITICE CUPRINS Not[ asupra edi\iei .....................................................................2 Tabel cronologic ..........................................................................3 MEN|IUNI DE ISTORIOGRAFIE LITERAR{ +I FOLCLOR LOCUL LUI DIMITRIE CANTEMIR }N LITERATURA ROM~N{ .... 11 LA CENTENARUL LUI ANTON PANN ......................................... 29 EMINESCIANA PROZA LITERAR{ A LUI EMINESCU ......................................... 64 EMINESCU +I TEATRUL .......................................................... 107 POSTUMELE LUI EMINESCU .................................................. 132 EMINESCU +I FOLCLORUL ..................................................... 140 ALECSANDRIANA POEZIA LUI VASILE ALECSANDRI ........................................... 170 ALECSANDRI +I LIMBA LITERAR{ .......................................... 191 VASILE ALECSANDRI, DUP{ 75 DE ANI .................................. 208 MEN|IUNI CRITICE BOGDAN PETRICEICU HASDEU .............................................. 215 CARAGIALE — }NTEMEIETORUL REALISMULUI NOSTRU CRITIC ..................................................................... 244 NOTE DESPRE ARTA PROZEI LA CARAGIALE .......................... 248 GEORGE CO+BUC .................................................................. 262 LIRISM +I NARA|IUNE }N OPERA LUI MIHAIL SADOVEANU 265 CARTEA POEMELOR NE-”OSTENITE” ..................................... 270 ACTUALITATEA LUI BACOVIA ................................................ 274 CAMIL PETRESCU +I
    [Show full text]
  • 67. Fanel Teodorascu
    European Integration - Realities and Perspectives 2010 The Newspaper Editorial Board, the Strength of the Journalistic Success (The Case of Curentul ) Fănel Teodora şcu Danubius University of Galati, Faculty of Communication Sciences, teodorascu.fanel@univ- danubius.ro Abstract: Curentul newspaper and Pamfil Seicaru, its owner and director, practically changed the interwar journalism. The editorial board was made up of well-known journalists, with extensive experience and a special polemic verve. Due to them, Curentul newspaper soon became a distinctive voice in the interwar media, its sources of information being among the most consistent and extensive. As a consequence, Seicaru’s newspaper held a primacy of information during that age, being a paper of wide circulation, moulding the public to like sensational and shocking news, those who read it accidentally. In one way or another, the journalistic method of the editorial staff is similar in many ways to that of a tabloid as it was conceived in the interwar years. At the same time, Curentul was a real newspaper of civic opinion and firm political attitude, despite some ideological and inherent derailments in the interwar years preceding the Second World War. Keywords: audience; editorial; ideology; journalism; blackmail Curentul newspaper is one of the most interesting journalistic achievements of interwar Romania. A few years after its establishment, the newspaper competed with Stelian Popescu’s Universe , “the most influential and wealthy press tycoon in interwar Romania” (Ciachir, 2008, p. 23). The journal founded by Pamfil Seicaru enjoyed a warm welcoming from readers even from its first issues and the success came as a result of the efforts made by the owner to hire experienced journalists and editors popular among the public.
    [Show full text]
  • Images of Town Life in the Writings of Ion Călugăru, Isac Peltz and Ury Benador
    Romanica Cracoviensia 12 / 2012 10.4467/20843917RC.12.020.0737 Gabriela Gavril-Antonesei Alexandru Ioan Cuza University Iaşi IMAGES OF TOWN LIFE IN THE WRITINGS OF ION CĂLUGĂRU, ISAC PELTZ AND URY BENADOR. ASPECTS OF THEIR RECEPTION1 CONTEXT Isac Peltz, Ion Călugăru, Ury Benador – and other important writers, particularly M. Sebastian, who will not be discussed in this paper, though – published their most representative work in the fourth decade of the last century. At the time, Romania faced a strong surge of nationalistic political movements, which led to multiplied and intensified anti-Semitic acts. More and more voices of the time2 – among them some public figures of a rather liberal line, and representatives of the church – were requesting the “cleansing” of Romania of its Jews and even the review and annulment of the citizenship granted to them in 1923. Under the party name of “Totul pentru Ţară” (“Everything for the Country”), the Garda de Fier (Iron Guard) obtained in the 1937 elections 16.5% of the votes of the electorate, thus becoming the third political power in the country. When the PNC (Goga-Cuza) government came to power in 1937, they imposed an anti-Semitic legislation that deprived more than 200 000 Jews of their civil rights.3 The media campaigns for a “Romanisation” of society – as pursued by Pamfil Şeicaru in Curentul, Nicolae Iorga in Cuget clar and Neamul Românesc – are proof that the anti-Semitic ideas and language were common in many circles.4 In December 1 A version of this paper was presented at the Conference “I Am a Romanian: the Bucharest – Tel Aviv Route”, organized by The Romanian Cultural Institute in Tel Aviv, in partnership with the “Ben Gurion” University in Beer Sheva, 29.03–1.04.2011.
    [Show full text]
  • Identitatea Românească (I)
    Eugen SIMION Identitatea românească (I) Abstract Mai totdeauna, când vine vorba de aceste subiecte ce țin de ideea de specific sau de valorile spiritualității naționale, primii care ies pe scenă şi se încaieră sunt, cum am zis şi altădată, delatorii şi zelatorii. Ei reuşesc să acapareze spațiul oricărei dezbateri şi s‐o compromită în cele din urmă... Să fie aceasta o specialitate românească, să pornească identitatea noastră de la această incapacitate de a privi corect şi de a judeca drept un subiect, şi nu orice subiect, ci acela care defineşte chiar modul nostru de a fi? Mulți cred că aşa stau lucrurile şi că felul românesc de a fi este să le ʺsminteascăʺ şi, astfel, să le încurce, să le obosească şi, la sfârşit, să le părăsească epuizate, golite de sens, inerte... Aşa să fie, de la acest punct porneşte, oare, ʺmintalitateaʺ românească, la atât se rezumă filosofia şi forța noastră de acțiune în istorie? Mi‐am pus deseori aceste întrebări, citindu‐i pe cei vechi (pe ʺspecifiştiiʺ noştri) şi pe publiciştii de azi, mai toți de părere că spiritul daco‐roman este vegetativ şi, cum a spus un filosof socratic din generația lui Cioran, modul lui de a acționa în viață este de a nu face nimic sau de a se face că face şi, atunci, încurcă bine lucrurile. Cuvinte‐cheie: identitate românească, globalizare, postliteratură, postmodernitate, delatori, zelatori. ʺRomanian Identityʺ. Almost always, when talking about subjects regarding the national specific or the national spiritual values, the first one who fall to blows are, as I mentioned, several times, the delators and the partisans.
    [Show full text]
  • Arhive Personale Şi Familiale
    Arhive personale şi familiale Vol. 1 Repertoriu arhivistic 2 ISBN 973-8308-04-6 3 ARHIVELE NAŢIONALE ALE ROMÂNIEI Arhive personale şi familiale Vol. I Repertoriu arhivistic Autor: Filofteia Rînziş Bucureşti 2001 4 • Redactor: Ioana Alexandra Negreanu • Au colaborat: Florica Bucur, Nataşa Popovici, Anuţa Bichir • Indici de arhive, antroponimic, toponimic: Florica Bucur, Nataşa Popovici • Traducere: Margareta Mihaela Chiva • Culegere computerizată: Filofteia Rînziş • Tehnoredactare şi corectură: Nicoleta Borcea, Otilia Biton • Coperta: Filofteia Rînziş • Coperta 1: Alexandru Marghiloman, Alexandra Ghica Ion C. Brătianu, Alexandrina Gr. Cantacuzino • Coperta 4: Constantin Argetoianu, Nicolae Iorga Sinaia, iulie 1931 Cartea a apărut cu sprijinul Ministerului Culturii şi Cultelor 5 CUPRINS Introducere……………………………….7 Résumé …………………………………..24 Lista abrevierilor ……………………….29 Arhive personale şi familiale……………30 Bibliografie…………………………….298 Indice de arhive………………………...304 Indice antroponimic……………………313 Indice toponimic……………………….356 6 INTRODUCERE „…avem marea datorie să dăm şi noi arhivelor noastre întreaga atenţie ce o merită, să adunăm şi să organizăm pentru posteritate toate categoriile de material arhivistic, care pot să lămurească generaţiilor viitoare viaţa actuală a poporului român în toată deplinătatea lui.” Constantin Moisil Prospectarea trecutului istoric al poporului român este o condiţie esenţială pentru siguranţa viitorului politic, economic şi cultural al acestuia. Evoluţia unei societăţi, familii sau persoane va putea fi conturată
    [Show full text]
  • Sabina FÎNARU, Mircea Eliade Şi Generaţia Marii Uniri
    MERIDIAN CRITIC No 2 (Volume 31) 2018 Mircea Eliade şi Generaţia Marii Uniri. Corespondenţă cu scriitori şi critici literari (II) Sabina FÎNARU Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava [email protected] ______________________________________________________________________ Abstract: Mircea Eliade began his intellectual formation and rose to prominence in the years immediately following the Great Union, an age dominated by important polemics concerning the relation between traditionalism and modernism, ethnicity and Europeanism, as well as the means of artistic expression of the national specific character and the rise of new aesthetic directions. Eliade’s correspondence with outstanding writers, theorists, and critics of the Great Union generation is a reflection of the recognition of the intellectual, literary, and ethical worth conveyed by the younger contemporary’s journal articles, essays, and novels; it refers to the cultural turmoil of that time, to the texts that generated it and to the personalities that orchestrated it, also evoked in subsequent memorialistic writings. He stood by his own vision of literature, which was close to that of the modernist group, but also open to tradition - like Şerban Cioculescu, Camil Petrescu, and Cezar Petrescu, to whom I shall refer in my paper, Mircea Eliade and the Great Union Generation. Correspondence with Writers and Literary Critics. Keywords: polemic, traditionalism, modernism, ethnicity, Europeanism, interwar. Înnoirea canonului etico-estetic Mircea Eliade a debutat, s-a format şi s-a afirmat în epoca imediat următoare Marii Uniri (1921 squ.), dominată de importante polemici legate de relaţia dintre tradiţionalism şi modernism, etnicitate şi europenism, de mijloacele de exprimare artistică a specificului naţional şi de afirmare a unor noi direcţii estetice.
    [Show full text]