DOCSLIB.ORG

Saeculum52 Ok.Pmd

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Saeculum52 Ok.Pmd editorial Mircea Dinutz ÎN DANSUL NEBUN AL STRÃLUCIRILOR VREMELNICE Oare chiar ne mai pasã de valorile noastre?! ªi, în extremã am cãzut în cealaltã: formãm niºte tineri „per- general, mai avem conºtiinþa cã aparþinem unei fect adaptabili” lumii în care trãim, superficiali, zgomotoºi, dimensiuni axiologice, unui sistem coerent de valori, cã teribili ºi teribiliºti, competitivi ºi responsabili (de binele venim de undeva ºi cã putem distinge – mãcar – valoarea personal), încrezãtori în puterile lor (cu o cotã minimã de nonvaloare?! Respirãm toxine, cu sau fãrã voia recunoscutã hazardului), cu punþile retezate spre trecut, noastrã, de cum ne trezim ºi deschidem aparatele de tradiþie ºi transcendenþã, nu de puþine ori irascibili ºi radio sau televizoarele, rãsfoim presa cotidianã, fereascã pleziriºti . Dumnezeu sã o mai ºi aprofundãm!! Nu prea ºtim ce Nu toþi, e adevãrat. Ar fi mult prea trist. Celor mai lungime au picioarele Minciunii (de n-o fi vreun top-model), mulþi (însã) le lipseºte dimensiunea esteticã, simþul dar ºtim cã ea se lasã bine digeratã de presã (scrisã sau valorilor autentice, exerciþiul moral superior. Mã îndoiesc audio-vizualã)… Aºa de bine cã, uneori, cu greu o mai a fi numai vina lor. Unde s-ar putea forma altfel, când poþi deosebi de adevãr! sunt bombardaþi, ritmic ºi necruþãtor, de kitschuri, înconju- Nociv-(ã) cu adevãrat, de-a dreptul nimicitor-(oare) nu raþi de imposturã, atraºi de luminile înºelãtoare ale unei este minciuna pe care o condamnãm cu toþii, „uniþi în lumi ce-ºi aratã ostentativ nurii, proiectând imaginea unui cuget ºi-n simþiri”, ci adevãrul amestecat cu minciuna „paradis” întors pe dos! pânã la indistincþie, într-un melanj aromitor ºi adormitor Cui convine amestecul, la fel de indigerabil, între pentru cei mai mulþi, neliniºtitor sau chiar dezgustãtor valoare ºi nonvaloare? Toþi, mai bine zis toþi cei care au pentru un numãr din ce în ce mai restrâns dintre semenii posibilitãþi materiale ºi doresc acest lucru, pot deveni noºtri. Intelectualul adevãrat, bine calibrat, a ajuns o insulã studenþi, licenþiaþi, masteranzi, ba chiar ºi doctori, de ce înconjuratã de singurãtate ºi, mai ales, agresatã de nu? Realitatea e mai nãucitoare decât orice imaginaþie: valorile ameninþãtoare ale stupiditãþii, abjecþiei ºi vulgari- cu sau fãrã potenþe intelectuale, cu sau fãrã diligenþã în tãþii, asociate unui înfricoºãtor vid sufletesc ºi moral (cum pregãtirea de specialitate, cu sau fãrã o motivaþie civicã altfel?), ceea ce e mult mai grav decât incompetenþa ºi moralã, oricine poate deveni orice! «Toþi avem o generalizatã despre care vorbea Augustin Buzura în diplomã (ba chiar mai multe), deci suntem egali». Pânã editorialul sãu din „Cultura” (nr.37/18 septembrie 2008) ºi nu vom scãpa de aceastã misticã a cartoanelor care poate fi mai mult o ,,promisiune” decât o realitate acumulate, într-un sistem corupt ºi vulnerabil ca al nostru, curentã. Vreau, pur ºi simplu, sã spun cã sunt un opti- nu are cum sã fie bine! mist: se poate ºi mult mai rãu. Desfiinþarea concursurilor, a competiþiilor oneste care Ne orbesc luminile Occidentului ºi, ca în atâtea alte sã cearnã – din start – valorile de nonvalori, în multe rânduri, nu întotdeauna luãm ceea ce ne trebuie, ceea ce dintre facultãþile din þarã, va avea efecte catastrofice, pe ne-ar întregi cu adevãrat fiinþa (europeanã, de ce nu?) ºi termen lung, pentru România. Cui convine aceastã se „altoieºte’’ optim pe alcãtuirea noastrã etnicã ºi situaþie? Mã tem cã e o interogaþie ce-ºi conþine spiritualã. Ignorarea, mai grav chiar, terfelirea specificului rãspunsul. etnic, atrofierea sentimentului patriotic (cu deosebire, la Ce (mai) poate face cultura? Ar avea sorþi de izbândã promoþiile nãscute dupã 1989),diluarea progresivã a dacã am putea delimita corect graniþele între cultura valorilor tradiþionale nu pot avea drept efect-(e) decât majorã, cultura minorã ºi subculturã. Am cunoscut mulþi vidarea de spirit, îngenuncherea demnitãþii naþionale. oameni, ce nu-ºi atribuie neapãrat calitatea de intelectual „Homo novus” nu mai are repere morale stabile, nu (iatã un concept niciodatã lãmurit pe deplin), dar care mai crede cu adevãrat decât în prosperitatea materialã, resping, în virtutea bunului simþ, manelele ºi, în general, se delecteazã la televizor cu jalnicele caricaturi ale muzica hibridatã monstruos (lãutãreascã, folcloricã, umorului românesc, cu show-uri la limita de jos a decenþei orientalã). Nu sunt (însã) capabili sã-ºi motiveze opþiunile, ºi justificate pretenþii de capodopere ale prostului gust. consecinþã a unei intuiþii arbitrare, fãrã acces la sensul Ce face ºcoala în atari condiþii? Nu mare lucru, în spiritual prezent în forma operei de artã (în accepþie ciuda reformei declarate ºi susþinute pe toate vocile de hegelianã). aproape douã decenii. Dã informaþii, asta e adevãrat. Ce (mai) poate face cultura în condiþiile în care cel Unele – sã recunoaºtem – cu desãvârºire inutile, chiar puþin 80 la sutã din producþia editorialã curentã (mã refer dacã – sau mai ales – le raportãm la realitatea socialã. strict la literaturã) este mediocrã, sub-mediocrã ºi sub… Abundã în informaþii, instruieºte, dar într-o mãsurã mult orice criticã? Scriitorii se citesc între ei, criticii citesc ce mai modestã ºcoala formeazã… caractere! Dintr-o apucã sau dupã cum bat interesele, iar cititorii de calitate PRO PRO PRO PRO PRO SAECULUM 8/2008 1 eseu se împuþineazã pe zi ce trece, revistele de profil cultural de cluburi din fotbalul românesc. Orbiþi de câºtigul bãnesc, abia supravieþuiesc, în timp ce bietul scriitor (presupunând lipsiþi de un elementar fair-play, în ciuda declaraþiilor cã e unul adevãrat) este fericit cã-ºi scoate cãrþile, darmite rãsunãtoare, de ce ne-am mira?! Cel mai adesea, întâlnim sã aibã oarece profit de pe urma lor! Asta ar fi culmea… un vocabular primitiv, o gândire sãracã ºi o eminentã lipsã Ce (mai) poate face cultura atunci când fariseii, farsorii, de caracter – aproape o regulã! idolii falºi, protagoniºtii rasaþi ai imbecilitãþii fudule, acoperã N-am sã înþeleg niciodatã de ce ghetele, tricoul sau abuziv ecranele televizoarelor, ne infesteazã urechile cu ºortul unui fotbalist valoreazã – într-un spectacol regizat discursurile lor îngãilate, când nu mai e nici loc, nici timp cu surle ºi trâmbiþe – zeci de mii de dolari. decât pentru bani, valori materiale, pentru Adrian Copilul N-am auzit ºi nici nu pot sã-mi imaginez ceva similar Minune, Daniela Gyorfi ºi fraþii Becali? în cazul unui mare om de ºtiinþã, muzician, scriitor sau Recunosc, sunt un îndrãgostit al spectacolului sportiv plastician. Tot aºa cum n-am sã înþeleg niciodatã cum (de calitate), dar n-aº spune acelaºi lucru despre actori, poþi sã declari – cu iresponsabilitate – un jucãtor de fotbal întru totul dezagreabili dincolo de strãlucirile vremelnice (important, fãrã îndoialã) geniu ºi genial, sã-ºi aminteºti ale rampei. Cu ceva ani în urmã, douã mari campioane cu pioºenie, cel puþin o datã pe an, de moartea unui alt ale atletismului se porcãiau în faþa camerelor de luat mare fotbalist (Dobrin, nimic rãu în asta), în timp ce mari vederi, punându-se în ipostaze jalnice ce umbreau oameni de spirit sã alunece irevocabil în uitare la câteva meritele lor incontestabile în plan sportiv. Ca sã nu mai zile dupã dispariþia lui fizicã. Oare chiar ne mai pasã de vorbim de modul suburban, în afara unei minime morale, valorile noastre culturale? Sau kitschul s-a întronat pustiitor în care se încontreazã jucãtorii, antrenorii ºi conducãtorii anunþând moartea spiritului? D.R. Popescu DON QUIJOTE N-A AVUT COPII Ioan Holban n-a apucat sã fiinþeze nici biologic în anii leu-paraleu, fiindcã nu considerã literatura autenticã scrisã proletcultismului atotbiruitoriu, astfel cã nu poate fi socotit în ultima jumãtate a secolului XX – nucleul unei muscalagii nici mãcar un frate, un nitroderivat sau un coautor la ce urmãrea regresul moral ºi privarea omului de propria manualele ºi manevrele ce voiau sã zideascã un om nou, sa personalitate – ba chiar ºi frânarea evoluþiei spirituale roºu, în afara temeiurilor lui Dumnezeu. Ioan Holban a societãþii!… semneazã lunar o cronicã literarã în principala revistã Prin rapoartele sale despre starea literaturii române, culturalã de la Iaºi… Ioan Holban nu crede cã literatura Ioan Holban ne dã de ºtire, subiacent, sau exploziv, cã românã, în amploarea ei incontestabilã, a suferit o crizã toþi cei care scriu cãrþi sau îºi exerseazã condeiul despre a legitimitãþii sale… Ioan Holban scrie despre zeci de cãrþi, ºtiu, sau trebuie sã ºtie, cã existã o lege de aur a scriitori, din toate generaþiile, arãtând cã în vremile când literelor ce spune cã este imposibil, sau aproape imposibil, oamenii au fost mai sub vremi ca în alte vremi, sau ca în sã nu te fi atins cu puterea sa vrãjitã numitul Freston, cel vremile curente, umilirea desãvârºitã a literelor nu a fost atât de ocolit ºi chiar de dat uitãrii atunci când, normal, posibilã… Primul exemplu al unei realitãþi negative sau ar fi trebuit sã fie ºi el citat în triunghiul ce-i mai cuprinde pozitive despre care poate face vorbire un creator – este pe Don Quijote ºi pe Sancho, scutierul!.. Despre Freston, el însuºi! Cine vede în jur doar cum se întinde gloria Don Quijote ne asigurã cã… „E vorba de un înþelept deºertului, în timp ce el rãmâne o oazã cu flori pline de vrãjitor, duºman înverºunat de-al meu, care are un dinte miresme – flori numai muc ºi sfârc! – e de stimat: puterea împotriva mea, fiindcã, prin artele ºi meºteºugurile lui, sa este inapelabilã, papalã, absolutã, cu adânci rãdãcini ºtie cã voi ajunge neapãrat, în decursul
Load more

Recommended publications
  • Network Map of Knowledge And
    Humphry Davy George Grosz Patrick Galvin August Wilhelm von Hofmann Mervyn Gotsman Peter Blake Willa Cather Norman Vincent Peale Hans Holbein the Elder David Bomberg Hans Lewy Mark Ryden Juan Gris Ian Stevenson Charles Coleman (English painter) Mauritz de Haas David Drake Donald E. Westlake John Morton Blum Yehuda Amichai Stephen Smale Bernd and Hilla Becher Vitsentzos Kornaros Maxfield Parrish L. Sprague de Camp Derek Jarman Baron Carl von Rokitansky John LaFarge Richard Francis Burton Jamie Hewlett George Sterling Sergei Winogradsky Federico Halbherr Jean-Léon Gérôme William M. Bass Roy Lichtenstein Jacob Isaakszoon van Ruisdael Tony Cliff Julia Margaret Cameron Arnold Sommerfeld Adrian Willaert Olga Arsenievna Oleinik LeMoine Fitzgerald Christian Krohg Wilfred Thesiger Jean-Joseph Benjamin-Constant Eva Hesse `Abd Allah ibn `Abbas Him Mark Lai Clark Ashton Smith Clint Eastwood Therkel Mathiassen Bettie Page Frank DuMond Peter Whittle Salvador Espriu Gaetano Fichera William Cubley Jean Tinguely Amado Nervo Sarat Chandra Chattopadhyay Ferdinand Hodler Françoise Sagan Dave Meltzer Anton Julius Carlson Bela Cikoš Sesija John Cleese Kan Nyunt Charlotte Lamb Benjamin Silliman Howard Hendricks Jim Russell (cartoonist) Kate Chopin Gary Becker Harvey Kurtzman Michel Tapié John C. Maxwell Stan Pitt Henry Lawson Gustave Boulanger Wayne Shorter Irshad Kamil Joseph Greenberg Dungeons & Dragons Serbian epic poetry Adrian Ludwig Richter Eliseu Visconti Albert Maignan Syed Nazeer Husain Hakushu Kitahara Lim Cheng Hoe David Brin Bernard Ogilvie Dodge Star Wars Karel Capek Hudson River School Alfred Hitchcock Vladimir Colin Robert Kroetsch Shah Abdul Latif Bhittai Stephen Sondheim Robert Ludlum Frank Frazetta Walter Tevis Sax Rohmer Rafael Sabatini Ralph Nader Manon Gropius Aristide Maillol Ed Roth Jonathan Dordick Abdur Razzaq (Professor) John W.
    [Show full text]
  • ”Lost Generation”. the Phoenix Bird of Aesthetics Arising from the Refusal of Aesthetics
    CCI3 LITERATURE THE NEW POETRY AND THE NEW POETICS OF THE ”LOST GENERATION”. THE PHOENIX BIRD OF AESTHETICS ARISING FROM THE REFUSAL OF AESTHETICS Sorin Ivan, Prof., PhD, ”Titu Maiorescu” University of Bucharest Abstract: The poets of the Albatros magazine are the heart of a generation that aims to revolutionize literature and to create a new poetry. At the origin of this movement there lies an ontologically based aesthetic explanation: the desire of separation from the literary tradition and the aesthetic canons (a polemical and iconoclastic breakup), the need for poetic renewal in a time under the sign of urgency, of change and of desire for rebirth from the ruins of the war. In the young poets’ vision, poetry must descend from the metaphysical heavens of an empty aesthetics into the immediate reality, as an instrument of life, as a way of living. The new poetry is born from the ashes of an outdated aesthetics and from the ashes of time, with a new, messianic meaning, proclaiming the future and the new man. The poets of the Albatros magazine, and others, who write in the literary press of the time, thus create a revolutionary movement in the literary mentality and poetry. Out of the anti-poetic and anti- aesthetic ideology of this movement, a new aesthetic is born, from which the new poetry grows. In this context, Geo Dumitrescu is an iconic poet for the new aesthetics, raised from negation, and for the new poetry. It is interesting to see which are the defining elements of the anti-aesthetic and anti-poetic aesthetics and what the ”new poetry”, promoted by the war generation, means compared to the ”old poetry”.
    [Show full text]
  • Gidni 2 Literature 52 Poetry in a State of Emergency
    GIDNI 2 LITERATURE POETRY IN A STATE OF EMERGENCY. AESTHETIC FORMS OF OBJECTIFICATION OF THE NEW POETRY IN THE FIFTH DECADE Sorin Ivan, Prof., PhD., Postdoc Researcher, ”Titu Maiorescu” University of Bucharest Abstract: At the beginning of the fifth decade, poetry is in a state of emergency. The young poets of the war generation (the future Ŗlost generationŗ) do not want any longer to write as before and as in the immediate present of literature, as they explicitly state in their manifesto-texts. The state of emergency has an aesthetic dimension and a psychological one, and both converge in a common attitude towards literature: the rejection of aesthetics, the desire to assert a new poetic vision and a new literary canon.The new poetry of these years, defined by the poetsř attempt to revolutionize the canon, includes different forms of lyrical objectification, in a remarkable poetic variety, under the auspices of revolt, protest and aesthetic renewal. One of the poets who live dramatically the state of emergency is Ben. Corlaciu, a special lyrical voice of the generation, aesthetically interesting, representative for the poetics of the bohemian attitude, defiance and evasion as ways of developing the new poetry. Keywords: state of emergency, rejection of aesthetics, defiance, evasion, new poetry Boemul rebel bântuit de himera libertății Placheta Manifest liric (1945), de Ben. Corlaciu, se deschide cu un poem-motto, Cioclul, care aruncă o săgeată otrăvită, înmuiată în veninul sfidării, către lumea academică. Alternativa la condiţia de vagabond, de „golan‖, care, în esența ei, exprimă viaţa, dinamismul existențial, frenezia creatoare, este cea de academician ori chiar de preşedinte al Academiei, asociată cu sterilitatea, cu lipsa de vitalitate, cu o imagine solemnă care nu exprimă nimic.
    [Show full text]
  • Completare Trista La Un Jurnal Din 1949: Critica De Directie A
    Scris de corneliu.leu pe 14 ianuarie 2013, 13:56 Completare trista la un jurnal din 1949: Critica de directie a lamuririi si dumiririi (III) In memoria generatiei de confrati mai mari, cea a lui Mihu Dragomir, Dimitrie Stelaru, Neculai Tautu, George Dan,Tudor Musatescu, Geo Dumitrescu, Radu Boureanu, Ghita Dinu, Lucian Grigoresccu, Ion Vlad, Spiru Chintila, Petru Dumitriu, Gellu Naum, Laurentiu Fulga, Sasa Pana, Radu Tudoran, Alexandru Balaci, Mati Aslan,Eugen Schileru, Nicolae Margeanu, Nicolae Crisan, Nicolae Jianu, Mircea Marc, de la care am apucat sa invat ceva din lupta cu poncifele vremii. Asa s-a preluat din literatura burgheza termenul de „critica de directie” dandu-i-se continutul dorit de serviciile prop-agit si nu numai, unde respectivii se aflau in functii sau, dupa caz, deveneau colaboratori. Iar cea mai mare parte a generatiei mele literare a fost contaminata nu numai de totala neincredere intr-un asemenea aparat al criticii si cronicariei ci, chiar si de precautii tematoare. Care, uneori, s-au confirmat foarte tarziu; adica abia cand au iesit la iveala din arhivele securitatii dosarele unor confrati de ai nostri din lumea criticii literare. Sigur, intrucat in toate domeniile au existat asemenea cazuri, lucrurile nu mira. Dar nici nu putem spune ca demonetizarea pe care o constatam astazi in privinta genului literar respectiv nu are si asemenea cauze, de vreme ce, daca luam toti autorasii de recenzioare care ne deveneau colegi, ajungem la concluzia ca, pentru eficienta controlului „critic” asupra actului de creatie, partidul sau organele sale represive ar fi vrut chiar sa ne ducem viata „obsteasca” in colhozurile din Uniuni (a se citi „viata supravegheata”) in proportie de unu la unu.
    [Show full text]
  • Communication Interculturelle Et Littérature
    Centrul de Cercetare Comunicare Interculturală şi Literatură, Facultatea de Litere, Universitatea “Dunărea de Jos”, Galaţi COMMUNICATION INTERCULTURELLE ET LITTÉRATURE NR. 1 (28) / 2019 Volum I Coordonatori: Simona Antofi, Nicoleta Ifrim, Oana Cenac Daniel Gălățanu, Elena Botezatu, Iuliana Barna Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj-Napoca 2019 Editor : Centrul de Cercetare Comunicare Interculturală şi Literatură, Facultatea de Litere, Universitatea „Dunărea de Jos”, Galaţi Director: Prof. univ. dr. Doiniţa Milea e-mail: [email protected] Redactor-şef: Prof. univ. dr. Simona Antofi e-mail: [email protected] Secretar de redacţie: Prof. univ. dr. Nicoleta Ifrim e-mail: [email protected] Redactori : Prof. univ. dr. Nicoleta Ifrim, Conf. univ. dr. Oana Cenac e-mail: [email protected],, [email protected] Rezumat în limba engleză / franceză : Prof. univ. dr. Nicoleta Ifrim, Conf. univ. dr. Oana Cenac, Prof. univ. dr. Simona Antofi, Prof. univ. dr. Daniel Gălățanu Administrare site şi redactor web : Prof. univ. dr. Nicoleta Ifrim Corectură: Prof.univ. dr. Nicoleta Ifrim, Conf. univ. dr. Oana Cenac, Prof. Marian Antofi Difuzare: Prof. univ. dr. Nicoleta Ifrim Consiliul consultativ: Academician Eugen Simion, Prof. univ. dr. Silviu Angelescu, Prof. univ. dr. Mircea A. Diaconu Adresa redacţiei: Centrul de Cercetare Comunicare Interculturală şi Literatură, Facultatea de Litere, Universitatea Dunărea de Jos”, Str. Domnească, nr. 111, Galaţi Cod poştal: 800008 Telefon: +40-236-460476 Fax: +40-236-460476 ISSN : 1844-6965 Communication Interculturelle et Littérature Cod CNCSIS 489 / 2008 Abonamentele se fac la sediul redacţiei, Str. Domnească, nr. 111, Galaţi, cod 800008, prin mandat poştal pe numele Simona Antofi. Preţurile la abonamente sunt: 3 luni – 30 lei; 6 luni - 60 lei ; 12 luni – 120 lei.
    [Show full text]
  • Identitatea Românească (I)
    Eugen SIMION Identitatea românească (I) Abstract Mai totdeauna, când vine vorba de aceste subiecte ce țin de ideea de specific sau de valorile spiritualității naționale, primii care ies pe scenă şi se încaieră sunt, cum am zis şi altădată, delatorii şi zelatorii. Ei reuşesc să acapareze spațiul oricărei dezbateri şi s‐o compromită în cele din urmă... Să fie aceasta o specialitate românească, să pornească identitatea noastră de la această incapacitate de a privi corect şi de a judeca drept un subiect, şi nu orice subiect, ci acela care defineşte chiar modul nostru de a fi? Mulți cred că aşa stau lucrurile şi că felul românesc de a fi este să le ʺsminteascăʺ şi, astfel, să le încurce, să le obosească şi, la sfârşit, să le părăsească epuizate, golite de sens, inerte... Aşa să fie, de la acest punct porneşte, oare, ʺmintalitateaʺ românească, la atât se rezumă filosofia şi forța noastră de acțiune în istorie? Mi‐am pus deseori aceste întrebări, citindu‐i pe cei vechi (pe ʺspecifiştiiʺ noştri) şi pe publiciştii de azi, mai toți de părere că spiritul daco‐roman este vegetativ şi, cum a spus un filosof socratic din generația lui Cioran, modul lui de a acționa în viață este de a nu face nimic sau de a se face că face şi, atunci, încurcă bine lucrurile. Cuvinte‐cheie: identitate românească, globalizare, postliteratură, postmodernitate, delatori, zelatori. ʺRomanian Identityʺ. Almost always, when talking about subjects regarding the national specific or the national spiritual values, the first one who fall to blows are, as I mentioned, several times, the delators and the partisans.
    [Show full text]
  • EURESIS 1-200 C1 12/2/10 8:36 AM Page 1
    EURESIS 1-200 c1 12/2/10 8:36 AM Page 1 Le postmodernisme roumain, alors et maintenant Romanian Postmodernism, then and now EURESIS 1-200 c1 12/2/10 4:45 PM Page 2 Sur la couverture: Dessin de Vasile Kazar Illustrated by: Vasile Kazar EURESIS 1-200 c1 12/2/10 8:36 AM Page 3 EURESIS no. 1–4/2009 cahiers roumanins d’études littéraires et culturelles Romanian Journal of Literary and Cultural Studies Le postmodernisme roumain, alors et maintenant Romanian Postmodernism, then and now TABLE DE MATIÈRES Le postmodernisme alors/ postmodernism then… MIRCEA MARTIN – D’un postmodernisme sans rivages et d’un postmodernisme sans postmodernité . 11 VIRGIL NEMOIANU – Notes sur l’état de postmodernité. 23 IOANA. EM. PETRESCU – Modernism/Postmodernism: A Hypothetical Model . 26 DAN GRIGORESCU – Modernisme/postmodernisme: un processus de continuité?. 33 ANGÈLE KREMER°MARIETTI – La postmodernité: achèvement ou commencement? . 40 LINDA HUTCHEON – Postmodernism Goes to the Opera . 54 AMELIA PAVEL – Le postmodernisme et l’historiographie de l’art . 67 VALENTINA SANDU°DEDIU – Points de vue sur le postmodernisme musical . 72 *** ALEXANDRU MUØINA – Le postmodernisme aux portes de l’Orient. 85 ION BOGDAN LEFTER – La reconstruction du moi de l’auteur . 99 GHEORGHE CRÆCIUN – Entre le modernisme et le postmodernisme. 103 LIVIU PAPADIMA – Postmodernisme littéraire et modèles culturels. 117 ION MANOLESCU – La prose postmoderniste et le textualisme médiatique . 125 ANA°MARIA TUPAN– The Rhetoric of Displacement . 131 RODICA ZAFIU – Postmodernisme et langage. 136 AUGUSTIN IOAN – Le postmodernisme dans l’architecture: ni sublime, ni complètement absent . 145 MAGDA CÂRNECI – The Debate Around Postmodernism in Romania in the 1980s .
    [Show full text]
  • Axis Libri Nr 3 Final Var4 En.Indd
    AXIS LIBRI 1 3rd issue, 2nd year, June, 2009 AXIS LIBRI Hail to Axis Libri by a great writer When the linden trees are blooming they bring good luck to the book lover I am happy to find out that the city I was born in, Galaţi, that is now about to be covered in the immortal smell of the linden trees, is now richer with another literary magazine, AXIS LIBRI. I do hope that this magazine will make young people like I ���������� �������������������������� ��������������������forget the famous verse of Barbu Nemţeanu: „Galaţi, a terrible city of merchants/A place where ������������ ������������ ������������ �������� ��������������� ����� � ������ ��� �������� � ������ � �� � ����������� � ����� � � � ������ �the �� � ���������poet is � ��as � ����in Sodoma…” � � � ������� � ����� ��� ���� � !�"#�$� More%���&���������� � ���� � ���������������� �� ���� ���������� ���������������������������� ������" ��� than that, the Galaţi of the last years of the 20th century � %���� ����'� � �������������� ���������������(�)������������������� ��� ���� $$$*$ gave to literature+�� ����������� � ��������������� ��������������� ������������� �������,��� �������������������$ some brilliant quills. I am convinced that this � magazine, ��������������� � ���� � ������������������� ������"�������� �'-$�$�.���/� *�� � �� �������,���� issued by the „V.A. Urechia” Library will attract to the � ���������������� ���� ���� ��������������� ����� � ���� �� �� ������ ������� ��� ������� �������������� field �� ������ ���� ��0��&$�1������������������� �+����� ����2����������3�����������
    [Show full text]
  • Vol 6 1 2015.Pdf
    EDITOR-IN-CHIEF Florica Bodiştean EDITORIAL SECRETARY Adela Drăucean EDITORIAL BOARD: Adriana Vizental Călina Paliciuc Alina-Paula Neamţu Alina Pădurean Simona Redeş Melitta Roşu GRAPHIC DESIGN Călin Lucaci ADVISORY BOARD: Acad. Prof. Lizica Mihuţ, PhD, “Aurel Vlaicu” University of Arad Acad. Prof. Marius Sala, PhD, “Iorgu Iordan – Al. Rosetti” Linguistic Institute Prof. Larisa Avram, PhD, University of Bucharest Prof. Corin Braga, PhD, “Babeş-Bolyai” University of Cluj-Napoca Assoc. Prof. Rodica Hanga Calciu, PhD, “Charles-de-Gaulle” University, Lille III Prof. Traian Dinorel Stănciulescu, PhD, “Al. I. Cuza” University of Iaşi Prof. Ioan Bolovan, PhD, “Babeş-Bolyai” University of Cluj-Napoca Assoc. Prof. Sandu Frunză, PhD, “Babeş-Bolyai” University of Cluj-Napoca Prof. Elena Prus, PhD, Free International University of Moldova, Chişinău Assoc. Prof. Tatiana Ciocoi, PhD, Moldova State University Assoc. Prof. Jacinta A. Opara, PhD, Universidad Azteca, Chalco – Mexico Prof. Raphael C. Njoku, PhD, University of Louisville – United States of America Prof. Hanna David, PhD, Tel Aviv University, Jerusalem – Israel Prof. Tupan Maria Ana, PhD, “1 Decembrie 1918” University of Alba Iulia Prof. Ionel Funeriu, PhD, “Aurel Vlaicu” University of Arad Prof. Florea Lucaci, PhD, “Aurel Vlaicu” University of Arad Prof. Corneliu Pădurean, PhD, “Aurel Vlaicu” University of Arad Address: Str. Elena Drăgoi, nr. 2, Arad Tel. +40-0257-219336 e-mail: [email protected], [email protected], [email protected] ISSN 2067-6557 ISSN-L 2247/2371 2 Faculty
    [Show full text]
  • Poezia Generației Albatrosiste
    UNIVERSITATEA „DUNĂREA DE JOS” DIN GALAȚI FACULTATEA DE LITERE Poezia generației albatrosiste Teză de doctorat - rezumat - Conducător științific, PROF. UNIV. DR. NICOLAE IOANA Doctorand, Cristina Ciobanu Galați 2012 Cuprins INTRODUCERE GENERAŢIE, PROMOŢIE - CONTROVERSE CALEIDOSCOP (DECENIUL AL V-LEA) REVISTELE „ALBATROS” ŞI „CADRAN” 1. CLIMATUL PUBLICISTIC 2. RECEPTAREA – CÂTEVA PRECIZĂRI 3. UN MODELȘI O RAMPĂ DE LANSARE: CADRAN 3.1. Structura publicației 3.2. Pledoaria pentru o literatură socială 3.3. Sfere de interes – o abordare structurală 3.3.1. Cronica 3.3.2. Reportajul 3.3.3. Eseul, critica literară 3.3.4. Poezia 4. ALBATROS 4.1. Programul revistei în texte teoretice 4.2. Poezia 4.3. Insectar – pamfletul şi parodia 4.4. Albatros nr. 8 – cenzurat 5. PRELUNGIRILE UNUI FENOMEN PUBLICISTIC – GÂNDUL NOSTRU 6. PUNCTE DE CONVERGENŢĂ. REVENIRI POEZIA ALBATROSISTĂ 1. PRELIMINARII 2. IMAGINARUL POETIC. TEMATIZAREA UNOR OBSESII 2.1. Acvatic, erotic şi mortuar. Călătorie spre inimă 2.2. Ancorarea în cotidian. Pecetea coșmarului 3. MODALITAȚI DE STRUCTURARE A DISCURSULUI LIRIC 3.1. Acumulări, destructurări, forme de dialogism 3.2. Intertext. Certitudine și incertitudine – jocul probabilităților 3.3. (Auto)Ironia - modalitate de structurare a poeticului 3.4. Poemul ekphrastic 2 ALBATROSISMUL – ECOURI ÎN LITERATURA CONTEMPORANĂ 1. ALBATROSISMUL – CONTURURI 2. ECOURI ÎN POEZIA CONTEMPORANĂ 3. SUB ZODIA INCERTITUDINII 3.1. Autoreferenţialitatea 3.2. Poezia ca exerciţiu de sinceritate. Luciditatea 4. REALISMUL. O POETICĂ A FAPTULUI DIVERS, A BANALULUI
    [Show full text]
  • Investeşte În Oameni
    UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU ACADEMIA ROMÂNĂ POSDRU 2007-2013 2007-2013 Investeşte în oameni ! FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 Axa prioritară nr.1 „Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere” Domeniul major de intervenţie 1.5 “Programe doctorale şi post-doctorale în sprijinul cercetării” Titlul proiectului: “Cultura română şi modele culturale europene: cercetare, sincronizare, durabilitate” Beneficiar: Academia Română Numărul de identificare al contractului: POSDRU/159/1.5/S/136077 GENERAȚIA PIERDUTĂ – POEZIE ȘI DESTIN ÎNTR-O ISTORIE TRAGICĂ Cercetător postdoctorat: Prof. univ. dr. Sorin IVAN Facultatea de Științe Sociale, Politice și Umaniste Universitatea Titu Maiorescu din București (Email: [email protected]) Abstract Generația războiului, formată din scriitori născuți în jurul anului 1920, a debutat fulminant la începutul deceniului cinci. Tinerii poeți din jurul revistei Albatros, dar și alți colegi de generație au inițiat o mișcare de protest estetic împotriva literaturii tradiționale, având ca obiectiv reformarea poeziei, afirmarea unui nou canon poetic. Această mișcare în direcția noii poezii a fost întreruptă de instalarea regimului comunist în România, în anii de după cel de-al doilea război mondial. A urmat o perioadă întunecată de două decenii, în care toți au tăcut pentru poezia adevărată. Unii au făcut grave compromisuri morale și politice, alții au fost închiși, unii au plecat în exil, alții au murit. Odată cu tăcerea lor impusă de regim, poezia însăși a fost redusă la tăcere. Evoluția acestor poeți și a procesului de schimbare în poezie a fost grav compromisă.
    [Show full text]
  • Lunar De Cultură * Serie Veche Nouă* Anul IX, Nr. 3(99) Martie 2017 *ISSN 2066-0952 VATRA, Foaie Ilustrată Pentru Familie (1894) *Fondatori I
    3 Români din toate ţările, uniţi-vă! Lunar de cultură * Serie veche nouă* Anul IX, nr. 3(99) martie 2017 *ISSN 2066-0952 VATRA, Foaie ilustrată pentru familie (1894) *Fondatori I. Slavici, I. L. Caragiale, G. Coşbuc VATRA, 1971 *Redactor-şef fondator Romulus Guga* VATRA VECHE, 2009, Redactor-şef Nicolae Băciuţ ______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ Nizar Ali Badr - Siria, „Exod” _________________________________________________________________________________________________________ O BUNĂVESTIRE A LITERATURII ROMÂNE: Antologie „Vatra veche” ANA BLANDIANA FLUX Marea crescând odată cu noaptea de-apoi Înghite mlaştinile socotite ziua pământ, Desprinde din ele burţi de bărci uneori Şi umbre subţiri de catarge Legănate până departe Pe câmpiile moi Unde în zori Rând pe rând vor fi semănaţi peştii Condamnaţi la moarte Când valul se va retrage. Antologie “Vatra veche”. Flux, de Ana Blandiana /1 Vatra veche dialog cu George Astaloş, de Titus Suciu/3 Biciul ferecat în cruci, poem de Ioan Baba/4 Vatra veche dialog cu Paul Goma, de Titus Suciu/5 Vatra veche dialog cu George Filip, de Darie Ducan/6 Poeme de George Filip/8 Actuală poezia montrealeză (George Filip), de Mihaela Donciulescu, Darie Ducan//9 Permanenţa lui Caragiale, de Dumitru Hurubă/10 Scandalul în teatrul lui Caragiale, de Nicolae Băciuţ/11 Poeme de Elisabeta Isanos/13 Mihai Sin, unul dintre marii scriitori români ai sfârşitului de secol XX, de Dumitru Hurubă/14 Ben Corlaciu, damnatul pelerin al serilor, de Marin Iancu/16 Manifest poetic, de Ben Corlaciu/17 Atracţia cărării, de Marioara Novac/18 De la poezia naivă, la poezia modernist-ermetică, de Dumitru Hurubă/19 Eseu. Amurgul iubirii, de Aurel Codoban/20 Poeme de Florin Costinescu/21 Cronica literară - cartea de poezie.
    [Show full text]