5 Români din toate ţările, uniţi-vă! Lunar de cultură * Serie veche nouă* Anul X, nr. 5 (113) mai 2018 *ISSN 2066-0952 VATRA, Foaie ilustrată pentru familie (1894) *Fondatori I. Slavici, I. L. Caragiale, G. Coşbuc VATRA, 1971 *Redactor-şef fondator Romulus Guga* VATRA VECHE, 2009, Redactor-şef Nicolae Băciuţ ______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ Livia Balu, “Imari” https://biblioteca-digitala.ro Coşbuc – 100, de Nicolae Băciuţ/3 George Coşbuc, un secol de neuitare, de Florin Bengean/4 Pastel, de George Coşbuc/4 Vatra veche dialog cu Darie Ducan, de Răzvan Ducan/5 Poeme de Darie Ducan/8 Ipotezele iubitei (femeii) în lirica eminesciană, de Gligor Haşa/9 Să ne mai (re)amintim de... Zaharia Stancu, de Dumitru Hurubă/10 Corespondenţa lui Dimitrie Stelaru, de Gheorghe Sarău/12 Dimitrie Stelaru – Memoria locului, de Gheorghe Sarău/13 Înger vagabond, poe de Dimitrie Stelaru/13 Vitrina. Anca Sîrghie – primul volum al unui „vis românesc”, de Mihai Posada/14 Poeme de Dumitru Ichim/17 Biografie şi destin: Veronica Pavel Lerner, de Nicolae Băciuţ/18 Eseu. Temporalitatea în lirica Anei Blandiana, de Daniel Kiţu/19 Festivalul Internaţional de Creaţie şi Interpretare „Ana Blandiana”, de Nicolae Băciuţ/20 În văzduhul cuvintelor, de Nicolae Băciuţ/21 Gândul care ne uneşte, Tăcerea din cuvinte de Nicolae Băciuţ/22 Nevoia de traduceri, de Nicolae Băciuţ/23 Primăvara tăcerii (Cristina Vasiliu), de Ana Coman/23 Profil literar. Nicolae Băciuiţ (Mihail Diaconescu), de Răzvan Ducan/24 Vitrina. Tablouri de vânt... (Anica Facina), de Marius Chelaru/26 Suflare de iubire (Aurel Lăzăroiu), de Diana Dobriţa Bâlea/27 Femeile iubesc cum respiră (Călina Trifan), de Aliona Grati/28 Lumea cu douăsprezece luni (Ioan Radu Văcărescu), de Ilie Gorjan/29 Răzvan Ducan, două crengi dintr-o tulpină, de Traian Vasilcău/30 Poeme concentrice (Viorica Şutu), de Mircea Dorin Istrate/31 Esenţă de vin e femeia (Stejărel Ionescu), de Daniel Luca/32 Am ales lumina (Maria Sturdza Clopotaru), de Vasile Larco/33 „Resemnare-n verde viu” (Valer Popean), de Răzvan Ducan/34 Imari Execuţia (Virgil Ciucă), de Aureliu Goci/35 Conştientizarea spaţiului... (Mariana Pândaru), de Masrian Daniel/36 Singur printre singurătăţi (Valeriu Mititelu), de Marioara Novac/36 Scriitorul, pacientul lui Dumnezeu.. (Maria-Daniela Pănăzan și Monica Grosu), de Constantin Stancu/37 Documentele continuităţii. Transilvania, starea noastră de veghe, de Ioan-Aurel Pop/39 Mersul conştiinţei naţionale la basarabeni, de Ilie Şandru/40 Mihai Eminescu şi Basarabia, de Gicu Manole/42 Mitropolia Ortodoxă Română a Basarabiei, de Stelian Gomboş/44 Dosar România 100. Poeme de Emilia Amariei/45 Jurnal basarabean, de Ilie Şandru/46 Destine basarabene: Victor Porubin. Vecinul meu Grigore Vieru/47 Poeme de Eugenia Bulat/48 Convorbiri duhovniceşti cu Î.P.S. Ioan, de Luminiţa Cornea/49 Amvon. Lumea ca poveste. (Gheorghe Nicolae Şincan), de Nicolae Băciuţ/50 Pentru un studiu antropologic al meschinului...., de Ştefan Lucian Mureşean/51 Poeme de Cristina Mihaela Botilcă/52 Mihai Diaconescu, tendinţa actuală..., de R. Subţirelu/53 Puncte de vedere. Un colaps greu de imaginat, de Silvia Urdea/54 Senzaţii, poem de Ovidiu Crişan/56 Întâlniri în spaţiul canadian. Tereza Barta, de Veronica Pavel Lerner/57 Starea prozei. Planul secret al Mariei, de Doina Cherecheş/59 Ochean întors!... Zări, de Gheorghe Moldoveanu/61 Poeme de Ioan Groşescu/65 Starea prozei. De dragul secretului, de Nicolae Suciu/66 „Fratele e pururea frate”, întâlnire cu academicianul Valeriu Matei/67 Poeme de Valeriu matei/68 Scrisoare către un frate român, de Ben Todică/69 La sud de graniţă, la vest de soare (Haruki Murakami), de Roxana Ladunca/70 Pragul, de Gabriela Căluţiu Sonnenberg/71 Starea prozei. Joian, de Geo Constantinescu/73 Poeme de Marius Daniel/74 Ancheta „Vatra veche”. Prima casă, de Mihaela Aionesei/75 Poeme de Miron Ţic/75 Asterisc. Publicitate. De Dumitru Hurubă/76 Broşov. Biblioteca „George Bariţiu”, poem de Adrian Munteanu/76 Scrisoare de mulţumire, de Gheorghe Cutieru/77 Poeme de Florina Păiuş /77 Teatru. Streptease la Bazin, de Cristian Stamatoiu/78 Literatură şi film. Şoaptele lui Andrei Şerban, de Alexandru Jurcan/79 Concursul de Creaţie „Ion Creangă, de Nicolae Băciuţ/79 Valea nevăzută de dincolo de zare (Suzana Fântânariu), de Grigore Ilisei/80 Schiţă de portret: Livia Balu, de Adalbert Gyuris/81 Imari Good News Lumea lui Larco, de Vasile Larco/82 De la un clasic citire. Tudor Muşatescu/82 __________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ Strigături şi epigrame de Nicolae Mătcaş/83 Număr ilustrat cu reproduceri după lucrări de Astra reghineană, de Luminiţa Cornea/84 Livia Balu De la „Vatra” veche, la noua „Vatra veche”/85 Curier/85 2 https://biblioteca-digitala.ro Sau se se fi înşelat Petru Poantă, poate autoritate incontestabilă în opera lui Coşbuc, cel care a şters colbul prejudecăţilor şi etichetelor puse pe receptarea acestuia? După marcarea a 150 de ani de la Sau Vladimir Streinu când spune naşterea lui George Coşbuc, nu s-au că opera lui Coşbuc „este o întreagă limpezit lucrurile în privinţa locului viziune poetică, populară ca duh, însă său în posteritate. Aceasta cu toate că asimilându-şi nesimţit modul idilic de a fost unul dintre autorii cu o bună percepţie a orăşeanului faţă de vizibilitate, notorietate, inclus în realităţile ţărăneşti, ca şi măiestria manualele şcolare, valorificat prin unui poet savant în ritmuri, fuziune poezia sa la cele mai relevante de elemente rurale şi urbane, adică sărbători din viaţa satului şi nu sinteză de spirit românesc”, o numai. Pentru că sintagma „poet al încercare temerară de a pune în ţărănimii”, lansată de C. Dobrogeanu ecuaţie şi alte direcţii de interpretare, Gherea, nu este neapărat nefericită, ci de receptare. Să fi fost în eroare reducţionistă, chiar dacă nu se dorea Nicolae Iorga care susţinea că poezia limitarea, ci distincţie. Din păcate, lui Coşbuc e de “o virtuozitate eticheta a fost exploatată ideologic, extraordinară”. ______________________________ deturnată de la sensurile ei, făcând Poezia lui, în registrul baladelor (Laudă ţăranului român), în discursul carieră. Încorsetarea perspectivei şi idilelor, recuperează o lume nu de recepţie la primirea în Academia poetului e contrazisă însă de o operă doar ancestrală, ci una de care el se Română, cum a făcut şi Lucian Blaga cuprinzătoare, între care traducerile despărţise, fără a se rupe vreodată de (Elogiu satului românesc) într-un din marea poezie a lumii au relief ea. Nostalgia nu e dezangajantă, moment biografic identic? pregnant. Din nefericire, destinul pentru Coşbuc s-a raportat la sat în De altfel, la moartea poetului, operei a fost marcat de tragedia ambele dimensiuni ale sale (trecut/ Gheorghe Bogdan Duică accentua că familiei Coşbuc, pierderea unicului viitor), nepolarizate, necontradictorii, “Ţara pierde un mare poet, în sufletul fiu, Alexandru, într-un neverosimil ci într-un firesc al continuităţii. căruia se reflectaseră toate aspiraţiile accident de... automobil. Totodată, până la Coşbuc şi neamului nostru”. Coşbuc s-a prăpădit în plină după, puţini sunt cei care reuşesc să Personalitatea lui Coşbuc şi putere creatoare şi la o vârstă înaintea treacă “prin faţa ochilor şi a minţii complexitatea operei sale nu pot fi căreia se putea merge încă mult. toată istoria noastră veche”. (Ioan- abordate din vârful limbii. La o sută de ani de la moartea Aurel Pop), în care respiră toată Poeziei lui, operei sale poetului, după ce a fost într-un credinţa unui neam. cărturăreşti în ansamblul ei, li s-au continuu orizont de vizibilitate şi E o proiecţie monografică din găsit valenţe valorice care justifică pe impact, imaginea sa este la cel mai care nu e exclusă nicio trăsătură, iar deplin reconsiderarea lui Coşbuc şi jos nivel din întreaga sa biografie idilismul nu-i decât o aură a unui reînscrierea lui în circuitul valorilor literară. Scos din manuale, ignorat de adevăr verificabil şi istoric şi noastre culturale. critică, necunoscut de noile generaţii sociologic. Apoi, se trece prea uşor cu – un bilanţ de care ar trebui măcar Să aibă dreptate cei care privesc vederea că, prin Coşbuc, poezia puţin să ne fie jenă. înapoi cu mânie, lăsând să se aştearnă transilvană se manifesta pentru prima Să se fi înşelat oare critica uitarea peste o moştenire pe care s-a oară la cea mai mare altitudine. Şi literară decenii la rând, iar acum consolidat literatura română. aceasta în condiţiile în care ignorarea să fie judecata de valoare a Poetul George Coşbuc a fost Transilvania era sub cizmă imperială. contemporanilor? Nu vorbim de suflet în sufletul neamului său, ca să-i Plecarea poetului la Bucureşti n-a actualitate, fiindcă atunci ar trebui să folosim autoportretul său, iar opera însemnat nici abandon, nici detaşare. ne întrebăm cât de actual e... Homer, lui este o radiografie a sentimentului Revista Vatra, fondată împreună cu de pildă, ci de voaloare în context şi românesc al fiinţei. A ridicat o treaptă I.L. Caragiale şi Ioan Slavici, în 1894, din perspectivă istorică. în urcare după valorile tradiţionale, îşi asuma soarta românilor Să se fi înşelat oare George despre care s-au exprimat şi Rebreanu transilvăneni, publicaţia adresându-se Călinescu, atunci când scria că ______________________________ cu preponderenţă