Armata Română În Apărarea Frontierelor Marii Uniri

Magazin al Fundaţiei „Mareşal Alexandru Averescu” Străjer în calea furtunilor

Cadran militar buzoian Anul XIII, nr. 26, decembrie 2019 ARMATA ROMÂNĂ ÎN APĂRAREA FRONTIERELOR MARII UNIRI

www.fundatia-averescu.ro AgendAStrăjer în calea furtunilor FUndAţIeI

SUMAR - EDITORIAL - - Gl.mr. Gheorghiţă Vlad - Armata Română în apărarea frontierelor Marii Uniri (1) - AGEnDA funDAţIEI - - Mr. Silviu Bădiliță - Ceremonial de dezvelire a bustului mareșalului Alexandru Averescu (2) - Mr. Silviu Bădiliță - Ziua Armatei în atmosferă de epocă (2) adresa: - Mr. Silviu Bădiliță - Concursul de istorie „1 Decembrie - Buzău, str. Unirii nr. 140 Ziua Națională a României” (3) Tel. 0735233264 - Col. dr. florin Șperlea - Rolul armatei române în apărarea frontierelor www.fundatia-averescu.ro Marii Uniri, în 1919 (6) Colegiul de redaCţie: - EVEnIMEnT - - Mr. Silviu Bădiliță - Ziua Armatei României în garnizoana Buzău (7) Preşedinte: - M.m.p. Iulian Cadulencu - Ziua Națională a României în garnizoana Buzău (9) Gl.mr. Gheorghiţă Vlad redactor-şef: - ISTORIE, CuLTuRĂ - Col. (r.) dr. Mircea Tănase redactor-şef adjunct: -1919 - Campaniile Armatei Române pentru apărarea Marii Uniri (11) Campania Armatei Române din Transilvania și Ungaria Mr. Silviu Bădiliță - Emil niculescu - (11) - Prof.univ. dr. Ion Giurcă - Armata Română în Pocuția (26) redactori: - Col. (r) Radu Voicu - Generalul Stan Poetaș, 100 de ani de la M.m.p. Iulian Cadulencu moartea apărătorului ființei naționale românești (35) Plt.adj.pr. Sandu Popa - Gl.mr. Dorin Blaiu - Forțele Terestre – vector principal al apărării Emil Niculescu frontierelor României Mari în anul 1919 - (37) Secretar de redacţie: - Gl.mr. Viorel Pană - Aeronautica Română în apărarea frontierelor Plt.adj.pr. Sandu Popa Marii Uniri – 1919 (39) Prelucrare grafică şi procesare text: - Prof. dr. Viorel Gheorghe - Dotarea aviației militare române la începutul Mr. Silviu Bădiliță anilor 1930 (42) Corectură: - Lt.-col. dr. Cezar Cucoș, 75 de ani de la debarcarea din Normandia. Eliberarea Franței (44) Plt.adj.pr. Sandu Popa - Col. (r.) Radu Voicu - Logistica Armatei Române în cel de-Al Doilea difuzare: Război Mondial (51) Plt.maj. Iulian Şerban - Col. (r.) Alexandru Rusu-160 ani de istorie a structurilor de informaţii militare (54) - Col. (r) dr. Mircea Tănase, Remember Decembrie 1989 (58) Autorilor le revine responsabilitatea - Rareș-Andrei furtună - Campania de eliberare a Ungariei (64) pentru conţinutul lucrărilor publicate, - Victor Constantin Tănase - Tancul în Primul Război Mondial (68) precum şi pentru formele grafice - Ana-Maria Ifrim - Din istoria benzilor desenate românești (70) folosite, prescurtări, indicaţii - Redacţia - Raftul cu cărți (72) bibliografice, transliterări etc. - TEORIE MILITARĂ - Revista pune la dispoziţia celor - Col. dr. Vasile Cerbu, col. Valentin Cioranu - Zona Extinsă a Mării Negre interesaţi spaţii de publicitate. în atenția NATO (75) Numărul curent al revistei se găseşte - Lt.col. Teodor Jipa - Sprijinul de geniu al acțiunilor militare în pe site-ul fundaţiei, în format pdf. condițiile hibridizării conflictelor (88)

Coperta 1 - AREALuL BuZOIAn - Regele Ferdinand I și regina Maria, - Plt.adj.pr. Sandu Popa - Balta Albă – stațiunea aurului negru (91) la trecerea Tisei de către trupele române foto: colecția Arhivelor Militare - MOZAIC BuZOIAn - naționale Române - M.m.p. Iulian Cadulencu - Exercițiul „Memorial General-maior Grigore Baștan" (93)b Ofițerii Regimentului 27 Infanterie în fața - Mr. Silviu Bădiliță - Roza cercetașilor (94) Parlamentului ungar, Budapesta, 1919 - Mr. Silviu Bădiliță - Ziua Veteranilor în garnizoana Buzău (95) - Slt. Pană nicoleta - Îngrijirea monumentelor – cinstirea ostașilor români (97) foto: colecția Arhivelor Militare - Mr. Silviu Bădiliță - Inaugurarea noului sediu al Bibliotecii Județene (97) naționale Române - Redacţia - Sublocotenentul post-mortem Ciprian-Ștefan Polschi Tipar: EditGraph, Buzău a fost condus pe ultimul drum (98) Ceremonial militar şi religios cu ocazia comemorării iSSN: 1843-4045 - Redacţia - eroului sublocotenent post-mortem Mădălin Stoica (99) - Redacţia - Rămas bun, locotenent-colonelului Eduard Furtună (100)

Revista se difuzează- 2 structurilor - militare din Buzău, asociaţiilor partenere şi instituţiilor publice interesate. EDITORIAL Armata Română în apărarea frontierelor Marii Uniri „Audentes fortuna iuvat” (Soarta îi favorizează pe cei curajoşi) - proverb latin -

Împlinim în acest an un secol de la glorioasele pagini de istorie națională, când voința ro- mânilor de a se uni într-o singură țară a trebuit susținută nu doar în cancelariile europene, ci și impusă pe calea armelor, concomitent, pe mai multe fronturi. Contextul în care s-a înfăptuit și, mai ales, apărat Marea Unire, a fost unul deosebit de complex și, în ciuda situației de la începutul intrării României în război, unul favorabil. Dar acest lucru nu a fost unul în întregime aleator. Astfel, alături de proverbul amintit mai sus, se cuvine a alătura și pe următorul: Fortuna Eru- ditis Favet (Soarta îi favorizează pe cei pregătiți). Ambele proverbe reflectă cât se poate de bine realitatea acelor vremuri, căci Marea Unire a fost pregătită în timp, inoculată fiind de veacuri în gândurile și simțămintele românilor de dincolo și de dincoace de Carpați ori de Prut și înfăptuită și apărată apoi, când a fost nevoie, într-un mod ferm și curajos. Deși vremelnică, unirea înfăptuită de Mihai Viteazul a fost un reper deosebit la care s-au raportat apoi și pașoptiștii, cei care au pregătit și realizat Mica Unire, „a lui Cuza”. Iar toate acestea au lucrat în anii ce au urmat, în mințile și sufletele românilor aflați sub diferite stă- pâniri străine, astfel că atunci când soarta a fost prielnică, românii au fost pregătiți. Unirea nu a fost impusă, nu armele Regatului au făcut unirea, ci românii din fiecare dintre provinciile aflate în afara granițelor țării-mamă. Întărită cu zeci de mii de voluntari din toate provinciile românești, unii dintre ei riscându-și viața și trecând, încă din anii războiului, frontierele care despărțeau frații de sânge pentru a lupta alături de Armata Română, ale cărei acțiuni au fost văzute încă de la început ca fiind în slujba idealului suprem național al unirii, aceasta, armata, a reușit să renască într-un timp relativ scurt și să-și poată îndeplini menirea. Armata română a fost nu doar mijlocul prin care s-a câștigat și menținut independența și suveranitatea țării, dar, alături de diplomație, a fost și intrumentul prin care s-au stabilit și apărat frontierele României Mari. Ea a avut parte, în acei ani ai Primului Război Mondial și imediat după, nu doar de militari, „trupă” sau ofițeri viteji și pricepuți, dar și de comandanți vi- zionari și cu un deosebit simț politic și diplomatic. În acele vremuri în care tăria brațului armat făcea ca diplomația să se realizeze (nu doar la nivelul Marilor Puteri ale vremii) cu arma în mână, conducerea Armatei Române, coman- danții săi de la diferite eșaloane, au știut să fie mai mult decât militari. Căci nu doar modul de planificare și ducere a operațiilor militare a contat, cât și felul în care factorii de deciziei ai armatei au știut să gestioneze relațiile cu populația și autoritățile locale, fie românești ori străine, fie cu armatele aliate. Luptând și în est, în Basarabia, încă de la începutul anului 1918, dar și în nord, în Buco- vina și în vest, înTransilvania și apoi în Ungaria, trupele române au eliberat și menținut teritoriile românești între frontierele României Întregite, asigurând stabilitatea nu doar acestora, ci și țărilor vecine, în fața pericolului revoluționar bolșevic ce amenința, anarhic, Europa Ră- săriteană și pe cea Centrală. Convergența tuturor forțelor naționale a făcut ca Unirea să fie înfăptuită și apoi menținută, iar dintre toate acestea, Armatei i se cuvin printre cele mai de seamă merite. De aceea, trebuie să cinstim nu doar pe cei care au realizat Unirea, ci și pe cei care au apărat-o, sutele de mii de militari care s-au jertfit în timpul, dar și după încheierea Primului Război Mondial, pentru o Românie Mare, a tuturor românilor. Președintele Fundației „Mareșal Alexandru Averescu” General-maior Ghoerghiță Vlad - 1 - AGENDA FUNDAȚIEI

Maior Silviu-Petru Bădiliță, Divizia 2 Infanterie „Getica” Ceremonial de dezvelire a bustului mareșalului Alexandru Averescu Miercuri, 14 august, începând cu ora 10.00, s-a Fundației „Mareșal Alexandru Averescu”, care a pre- desfășurat un ceremonial militar și religios cu ocazia zentat o succintă carte de vizită a activităților funda- dezvelirii bustului mareșalului Alexandru Averescu, ției, au mai luat cuvântul și sculptorul și pictorul organizat de Fundația „Mareșal Alexandru Averescu”, Valentin Tănase, Directorul studioului de Arte Plas- în colaborare cu Primăria Municipiului Buzău și co- tice al Armatei, realizatorul bustului, precum și repre- mandamentul Diviziei 2 Infanterie „Getica”, bustul ma- zentantul șefului Statului Major al Apărării, dar și reșalului fiind amplasat la intersecția bulevardelor deputatul Eugen Tomac, născut în aceeași localitate Mareșal Alexandru Averescu și Nicolae Bălcescu cu cel comemorat astăzi, susținător al acestui demers Ceremonialul a beneficiat de o atenție deosebită, încă de la inițierea sa. atât din partea publicului cât și a presei locale și mili- Ceremonialul a mai cuprins oficierea serviciului re- tare, la el participând cele mai importante oficialități ligios de către un numeros sobor de preoți în frunte locale și județene, numeroși și distinși invitați implicați cu arhiepiscopul Buzăului și Vrancei, depuneri de co- în ducerea la bun sfârșit a acestui deosebit demers roane la bustul mareșalului, precum și defilarea găr- memorialistic, precum și comanda Diviziei 2 Infante- zii de onoare și a muzicii militare de garnizoană. rie „Getica” și reprezentanții structurilor militare din garnizoană, cadre militare în rezervă și în retragere și, desigur, reprezentanții Fundației „Mareșal Alexan- dru Averescu”. În cadrul ceremonialului a fost evocată personali- tatea mareșalului, precum și semnificația acestei zile, amintindu-se că la 14 august 1916, prin Înaltul Decret nr. 2.784 din 14 august 1916, generalul de divizie, pe atunci, Alexandru Averescu a fost numit comandantul Armatei a 2-a, una din cele patru mari unități înființate conform planurilor de restructurare a Armatei în vederea intrării în război. Alături de primarul municipiului Buzău, fervent susținător al acestui gen de demersuri, și al coman- datului Diviziei 2 Infanterie „Getica” și președinte al Foto: Paul Oprea Ziua Armatei în atmosferă de epocă Manifestările organizate pentru sărbătorirea Zilei Armatei României în garnizoana Buzău au fost marcate nu doar de o vreme superbă de toamnă, dar și de promenada ținutelor militare și civile de epocă, asigurate de către Fundația „Mareșal Alexandru Averescu”, desfășurată pe parcursul mai multor zile în Parcul Crâng. Militarii de azi, îmbrăcați în ți- nutele "de ieri", la braț cu dom- nișoarele (eleve ale Colegiului „Mihai Eminescu” din Buzău) înveșmântate în la fel de super- bele ținute de epocă, s-au perindat pe aleile Crângului buzoian pentru a crea o atmos- feră de odinioară, în acompa- niamentul muzicilor militare.

- 2 - AGENDA FUNDAȚIEI

Concursul de istorie „1 Decembrie - Ziua Națională a României”

Maior Silviu-Petru Bădiliță, Divizia 2 Infanterie „Getica” În perioada 8-9 noiem- Programul a continuat cu prezentarea colonelului brie 2019 s-a desfășurat la Liviu Corciu a activităților Fundației, legate în principal Breaza a XI-a ediție a Con- de comemorarea eroilor și readucerea în atenția so- cursului de istorie „1 De- cietății actuale a acestora, precum și a concursului, a cembrie - Ziua Națională a echipelor și a juriului. Membrii acestuia (Manuel Stă- României”, organizat de nescu și SorinTurturică), împreună cu președintele ju- Fundația „Mareșal Alexan- riului, colonelul Florin Șperlea, sunt personalități dru Averescu”, în partene- recunoscute pentru valoarea lor profesională și probi- riat cu Divizia 2 Infanterie tatea morală, lucruri care asigură cea mai mare credi- „Getica” și cu sprijinul ne- bilitate și consistență acestui concurs de istorie. mijlocit al Consiliului Ju- La deschiderea oficială a Concursului, desfășurată dețean Buzău. în prezența conducerii, corpului didactic și a elevilor Pentru a doua oară con- cantemiriști, au participat general-maior Gheorghiță secutiv, de când în cadrul Vlad, președintele Fundației, general de brigadă Ionel concursului este și o secțiune dedicată echipelor co- Irimia, comandantul Brigăzii de Informații Militare și legiilor militare naționale, gazdă primitoare ne-a fost membru în consiliul director al Fundației, Petre Ema- Colegiul Militar Național „Dimitrie Cantemir”. Și spu- noil Neagu, președintele Consiliului Județean Buzău nem primitoare fără cea mai mică exagerare, condițiile și, desigur, membrii juriului. de cazare și de servire a mesei fiind dintre cele mai Colonelul Aurel-Constantin Neagu, comandantul bune, dar mai ales ospitalitatea și disponibilitatea conducerii de a sprijini din toate punctele de vedere acti- vitățile noastre meritându-și toată aprecierea și cele mai sincere mulțumiri. Astfel, în preziua desfășurării concursului, echipele participante, respectiv elevii și profesorii însoțitori, au avut parte de o prezentare detaliată a Colegiului. Directorul acestuia, profesorul (de istorie) dr. Aurel- Constantin Soare, a făcut, cu mult suflet și pricepere pedagogică și de specialitate, o prezentare intere- santă și de substanță a istoriei Colegiului, precum și un tur al Muzeului și al Sălii Excelenței Educaționale, Colegiului Militar Național „Dimitrie Cantemir”, a făcut o prezentare a instituției pe care o conduce, iar profesorul Soare a făcut o scurtă trecere în revistă a felului în care istoria, în diferitele ei interpretări date de regimurile politice de la putere, construiește sau influ- ențează memoria colectivă. În cuvântul său, președintele Fundației a adus mulțumiri celor care au contribuit și au făcut posibil acesastă activitate, precum și participanților, apreciind că acest concurs are un rol important în rememorarea jertfei istorice a neamului nostru. De asemenea, președintele juriului, colonelul Florin Șperlea, a apreciat efortul pe care Fundația „Mareșal Alexandru Averescu” și autoritățile județene îl fac pen- fiind amintite aici și rezultatele notabile obținute ori pro- tru a susține acest concurs și ceea ce reprezintă el, iectele de actualitate în care elevii și cadrele didactice dar și al profesorilor si elevilor care s-au aplecat asu- ale instituției sunt implicați. De asemenea, însoțiți de pra acestei frumoase și necesare știinte sociale - isto- profesori ai colegiului și de elevi ai acestuia, s-au putut ria - și care s-au pregătit pentru a se prezenta onorabil vizita Cancelaria, laboratoarele și sălile de pregătire la acest nivel. ale elevilor cantemiriști. După concurs, în așteptarea rezultatelor, prin grija

- 3 - AGENDA FUNDAȚIEI

Felicitări tuturor elevilor și profesorilor care i-au pre- gătit și însoțit! Toți participanții au primit cărți, reviste și abona- mente on-line din partea partenerilor concursului, Edi- tura Militară, Centrul Tehnic Editorial al Armatei, Revista Historia, Fundația culturală „Magazin Istoric” și Arhivele Militare Naționale Române, cărora le mulțu- mim cu multă recunoștință.

gazdelor, participanții au avut parte de o excursie în împrejurimi, la Ansamblul arhitectonic de la Brebu, fostă reședință domnească din vremea lui Matei Ba- sarab și Constantin Brâncoveanu și la Centrul cultural al comunei Brebu. Mulțumim pe această cale prima- rului comunei, fost cantemirist, precum și reprezen- tanților Muzeului județean de istorie și arheologie Pra- hova din Brebu, care ne-au primit cu multă amabilitate și prietenie.

Foto: Paul Oprea

A devenit o tradiție ca premierea câștigătorilor acestui concurs, respectiv înmânarea diplomelor și premiilor în bani, să se desfășoare pe 1 Decembrie, în cadrul festivităților organizate cu prilejul sărbătoririi Zilei Naționale a României în garnizoana Buzău. Pre- mierea are loc în fața tuturor celor care sunt alături de militari, de autoritățile locale organizatoare și, implicit, de valorile naționale reprezentate de această sărbă- toare, tocmai pentru a evidenția și aprecia pasiunea pentru istoria națională a acestor tineri, dar și pentru a-i încuraja pe ceilalți să le urmeze exemplul. În acest an, premiile în bani pentru elevii din insti- Rezultatele acestei ediții a concursului au fost ur- tuțiile de învățământ buzoiene au fost asigurate de mătorele: către Consiliul Județean Buzău, căruia îi mulțumim La secțiunea dedicată instituțiilor de învățământ din pentru sprijinul pe care, an de an, ni-l acordă, iar pen- județul Buzău: locul I - echipa Colegiului Național tru colegiile militare naționale, de către Fundație. „Bogdan Petriceicu Hașdeu”, locul II - echipa Liceului Valoarea premiilor este următoarea (pentru fiecare Teoretic „Radu Vlădescu” Patârlagele, locul III - echipa Colegiului Național Pedagogic „Spiru Haret”, mențiu- nea I - echipa Liceului de Arte „Margareta Sterian”, mențiunea a II-a - echipa Colegiului Național „Mihai Eminescu”. La secțiunea dedicată colegiilor militare: locul I - echipa Colegiului Militar Național „Ștefan cel Mare” din Câmpulung-Moldovenesc, locul II - echipa Colegiului Militar Național „Dimitrie Cantemir” din Breaza, locul III - echipa Colegiului Militar Național „Tudor Vladimi- rescu” din Craiova, mențiunea I - echipa Colegiului Mi- litar Național „Alexandru Ioan Cuza” din Constanța, mențiunea a II-a - echipa Colegiului Militar Național „Mihai Viteazul” din Alba Iulia. Foto: Paul Oprea

- 4 - AGENDA FUNDAȚIEI

ganizatori și am avut cuvinte de în- curajare pentru participanți. Recomand cu căldură elevilor de liceu să participe la acest concurs, deoarece vor pleca mai bogați în cu- noștințe, în prietenii și în experiență. (Maria Dinu) *** În perioada 26-28 octombrie 2018 am participat la concursul de istorie „1 Decembrie -Ziua Națională a României”, desfășurat în incinta Colegiului Național Militar „Dimitrie Cantemir”, Breaza. Sentimentele pe care le-am simțit în momentul în care am ajuns în această unitate școlară au fost de emoție, admirație Foto: Paul Oprea și respect. Prin participarea la acest con- dintre elevii echipei): pentru locul I – 500 de lei, pen- curs, am avut prilejul de a socializa cu ceilalți partici- tru locul II – 400 de lei, pentru locul III – 300 lei, iar panți din liceele și colegiile buzoiene, dar și cu elevii pentru mențiuni – 150 de lei. A fost acordat și un pre- din colegiile militare, legând prietenii care am sperat miu special, în valoare de câte 100 de lei pentru fie- să reziste, lucru care s-a și adeverit. care elev participant. Această experiență, dar și dorința de a le fi alături De asemenea, mulțumim și inimoșilor noștri volun- viitorilor concurenți, m-au făcut să vreau să sprijin pe tari care au dorit să ne fie alături și să ne sprijine în cei din echipa de organizare și, astfel, am decis să activitățile noastre, din pasiune pentru istorie și din devin voluntar la Fundația „Mareșal Alexandru Ave- respect pentru valorile pe care le promovăm, precum rescu”, lucru devenit realitate cu ajutorul domnului ge- și pentru instituția militară. neral - maior Gheorghiță Vlad. Impresii ale voluntarilor Anul acesta, concursul s-a desfășurat tot la Cole- Sunt Maria și am aflat despre concursul de istorie giul Național Militar „Dimitrie Cantemir”. În calitate de în clasa a XII-a de la doamna profesoară Felicia Boș- voluntar am ajutat la organizare, având diferite sarcini codeală. Fiind pasionată de istorie, am decis să mă administrative de îndeplinit, dar am avut și plăcerea înscriu la cea de-a X-a ediție a acestui concurs care a de a-i încuraja pe concurenți, știind câte emoții poate marcat și împlinirea a 100 de ani de la făurirea Ro- avea un elev în timpul unor astfel de momente, cu atât mâniei Mari. Desfășurarea concursului la Colegiul Na- mai mult un elev civil aflat într-o instituție de învăță- ţional Militar „Dimitrie Cantemir” din Breaza, a fost și o mânt militară la care, probabil, cândva a visat să oportunitate pentru mine de a descoperi lumea ca- ajungă, cum a fost si cazul meu. Mi-am dorit ca încu- zonă. rajările și sfaturile date să-i ajute pe participanți să nu Am avut deosebita plăcere de a întâlni oameni mi- mai fie atât de emoționați, de asemenea mi-a făcut nunați care se străduiesc să trezească în rândul tine- plăcere sa le povestesc despre experiența mea de rilor sentimentele de iubire față de țară și de trecutul anul trecut și despre sentimentele care m-au încercat înaintașilor care s-au jertfit pentru ca noi să trăim în pe parcursul concursului. pace și armonie. Am fost foarte încântată să mă revăd cu elevii, Am fost profund impresionată de organizarea și care între timp mi-au devenit prieteni, de la Colegiul desfășurarea concursului. Am schimbat impresii cu ti- Național Militar „Dimitrie Cantemir” , dar în acelaşi timp neri din liceele buzoiene și colegiile militare din țară. m-am bucurat că am putut să cunosc în acest an și Am descoperit că avem preocupări comune și suntem alți elevi de colegii militare, dar și elevi din liceele ci- uniți de aceleași valori: onoare, cinste, devotament și vile. nu în ultimul rând, iubirea de țară. Atât experiența de concurent, cât si cea de volun- Întreaga experiență trăită anul trecut m-a determi- tar m-au făcut sa îmi doresc foarte mult ca și anul vii- nat să-mi ofer ajutorul celor care organizează acest tor să mă reîntorc la Colegiul Național Militar „Dimitrie minunat concurs și astfel m-am înscris ca voluntar la Cantemir”. (Loredana Iacob) organizarea concursului din acest an. Experiența ca voluntar a fost la fel de plăcută ca și cea de concurent de anul trecut. Am fost alături de or-

- 5 - AGENDA FUNDAȚIEI

Rolul armatei române în apărarea frontierelor Marii Uniri, în 1919

Colonel Florin Șperlea, Trustul de presă al Ministerului Apărării Naționale

Academia Română, Statul Major al Apărării și Co- putința liberei exprimări a românilor în forurile alese mandamentul Logistic Întrunit au organizat, la Acade- de ei înșiși, în provinciile istorice românești. mia Română și la Sala de Marmură a Palatului Academicianul Răzvan Theodorescu a insistat Cercului Militar, conferința cu tema Apărarea frontie- asupra rolului decisiv al unor intelectuali de marcă, de- relor Marii Uniri (1919), marcând, în acest fel, împlini- veniți membri ai Academiei Române după 1918, în rea a 100 de ani de la evenimentele care au marcat conturarea deciziilor românilor din Basarabia, Buco- spațiul convulsiv al Europei Centrale, în 1919, prin vina și Transilvania. campania armatei române împotriva Ungariei bolșe- Generalul-locotenent Cătălin Zisu a punctat prin- vice a lui Bela Kun, încheiată, la 4 august, cu ocupa- cipalele momente ale anului 1919 și rolul armatei ro- rea Budapestei și prima operație majoră de menținere mâne în înlăturarea regimului bolșevic al lui Bela Kun a păcii într-un teritoriu străin. și în pacificarea manu militari a spațiului controlat de Armata română s-a dovedit un administrator im- bolșevicii maghiari, o campanie pentru liniștea Euro- pecabil, hrănind populația maghiară înfometată, cu pei, cum i s-a spus. mari eforturi financiare și materiale, dar și un factor de Generalul-locotenent Cătălin Zisu i-a oferit preșe- echilibru și coeziune, contribuind, decisiv, la refacerea dintelui Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, Em- armatei naționale ungare și la reînființarea și reorga- blema de Onoare a Statului Major al Apărării, un stilet nizarea jandarmeriei ungare. și drapelul țării, care îi însoțește pe militari în misiunile În noiembrie 1919 a început procesul de retra- pe care le îndeplinesc. gere a armatei române în granițele stabilite de aliați. Conferința a continuat la Sala de Marmură a Cer- Au fost prezenți Ioan-Aurel Pop, președintele cului Militar Național, unde generalul Nicolae Ciucă a Academiei Române, Răzvan Theodorescu, vice- prezentat principalele repere cronologice și ideatice președintele Academiei Române, membri ai celui mai ale evoluției Statului Major al Apărării, de la crearea înalt for științific din țară, generalul Nicolae Ciucă, șeful căruia se împlinesc, la 12 noiembrie, 160 de ani. Ge- Statului Major al Apărării, generalul-locotenent Cătălin neralul-maior Dorin Blaiu, comandantul Componentei Zisu, comandantul Comandamentului Logistic Întrunit, Operaționale terestre și locțiitor al șefului Statului șefii categoriilor de forțe ale Armatei României, gene- Major al Forțelor Terestre, a vorbit, în intervenția sa, rali și ofițeri, în activitate, rezervă și retragere, elevi ai despre rolul Forțelor Terestre în apărarea frontierelor Colegiului Național Militar Dimitrie Cantemir, din românești, în 1919, viceamiralul Alexandru Mârșu, Breaza, un public numeros. șeful Statului Major al Forțelor Navale, despre contri- Academicianul Ioan-Aurel Pop a făcut o radio- buția Marinei Române la efortul militar din 1919, iar grafie a momentului astral al românilor, în 1918, su- generalul-maior Viorel Pană, șeful Statului Major al bliniind importanța armatei române care a asigurat Forțelor Aeriene, a subliniat rolul Aviației Române în apărarea deciziilor românilor în contextul anului 1919. Dezbaterile au fost moderate de generalul-maior (rtr) Mihail E. Ionescu, directorul Institutului pentru Stu- dii Politice de Apărare și Istorie Militară. Generalul-maior Gheorghiță Vlad, comandantul Diviziei 2 Infanterie Getica, președintele Fundației Ma- reșal Alexandru Averescu, din Buzău, a prezentat par- ticipanților la conferință realizările Fundației, impresionante, menite să comemoreze eroii români căzuți în conflictele în care a fost implicată România în secolele al XIX-lea și al XX-lea. Paleta activităților Fundației Mareșal Alexandru Averescu este generoasă și beneficiază de una dintre Generalul-locotenent Cătălin Zisu înmânează cele mai bune cooperări între autoritățile locale din Emblema de Onoare a Statului Major al Apărării, Buzău și structurile militare din garnizoană, un exem- președintelul Academiei Române, Ion-Aurel Pop plu demn de urmat și în alte localități din țară.

- 6 - EVENIMENT Ziua Armatei României în garnizoana Buzău Maior Silviu-Petru Bădiliță, Divizia 2 Infanterie „Getica”

Armata în școli Elevii au avut ocazia să stea de vorbă cu profesio- În preambulul activităților organizate pentru sărbă- nişti desăvârşiţi, cu foarte multe misiuni la activ, în lo- torirea Zilei Armatei României, militarii Garnizoanei curi fierbinţi ale planetei, în special în Afganistan. Buzău, cu sprijinul Biroului informare-recrutare, au Prezenţa militarilor în şcoala lor le-a captat atenţia ele- desfăşurat, în zilele de 16 și 18 octombrie, activități vilor, mai ales că au fost făcute şi scurte prezentări din cadrul campaniei „Armata în Şcoli”, un proiect ale unor piese de armament şi dispozitive tehnice din educaţional și de întărire a relațiilor militarilor cu co- dotarea militarilor. munitatea locală. Activități deschise publicului larg în municipiul Buzău. în perioada 20-25 octombrie, Divizia 2 Infanterie „Getica”, în colaborare cu Primăria municipiului Buzău, Consiliul județean și Fundația „Mareșal Ale- xandru Averescu” a organizat o serie de manifestări dedicate publicului larg. Astfel, duminică, 20 octombrie, în Parcul Crâng a avut loc o întâlnire interactivă între militari și cetățenii orașului, constând într-o expoziție cu tehnică militară la care am beneficiat și de prezența colegilor noștri de la structurile județene de jandarmerie și poliție, o ex- poziție de carte a Editurii Militare, prezentarea ofertei Militarii buzoieni au fost prezenţi la Școala Gimna- educaționale a Ministerului Apărării Naționale, o pa- zială nr. 11 și Liceul Teoretic „Alexandru Marghilo- radă a costumelor militare și civile de epocă, precum man” pentru promovarea imaginii Armatei în şcoli, și un program artistic elaborat. pentru a le împărtăşi elevilor o pagină din istoria Ar- matei României, pentru a prezenta tradiţiile de luptă ale înaintaşilor noştri, dar şi pentru a promova oferta educaţională a sistemului militar şi a-i ajuta să se orienteze spre o viitoare carieră militară.

Pe toată perioada desfășurării activităților, muzicile militare reunite ale garnizoanei Buzău, Brigăzii 1 Me- Un capitol aparte al proiectului, l-a constituit pre- canizate „Argedava” și ale Brigăzii 282 Blindate „Uni- zența comandantului garnizoanei Buzău, general- rea Principatelor” au întreținut atmosfera cu un maior Gheorghiță Vlad, care a evocat elevilor faptele repertoriu bogat, un program artistic de promenadă de glorie ale înaintaşilor buzoieni, care şi prin sacrifi- alcătuit din marșuri, polci, valsuri, piese din folclorul ciu suprem au consolidat statul de drept precum şi național și muzică de big-band. integritatea naţională şi teritorială a României.

- 7 - EVENIMENT

Au mai încântat numerosul public prezent, cu cân- țării, Buzăul, unde a avut loc ceremonia militară orga- tecele și dansurile lor, copiii Liceului de Arte „Marga- nizată cu acest prilej. reta Sterian”, conduși de profesorii Gina La Cimitirul Eorilor din municipiu, o mulțime de ce- Grădinariu-Ghițău și Corneliu Vișan, cei ai Palatului tățeni, copii, militari activi, în rezervă și în retragere au Copiilor, filiala Berca, conduși de profesoara Flori Po- fost alături de Ziua Armatei. Invitați de seamă au ținut pescu, precum și ansamblul „Balada” al Liceului Teh- să aducă, prin cuvintele rostite, omagiile lor militarilor nic Buzău condus de profesoara Carmenuța Tănase. de ieri și de astăzi și instituției militare. Și pe parcursul zilelor următoare, programul activi- Astfel, președintele Camerei Deputaților, Marcel tăților a fost unul destul de încărcat. Zilnic, în perioada Ciolacu, primarul municipiului Buzău, Constantin 21-24 octombrie, muzicile militare au întreținut atmos- Toma, prefectul județului, Carmen Ichim, s-au adresat asistenței, iar comandatul Diviziei 2 Infanterie „Getica”, general-maior Gheorghiță Vlad a dat citire mesajului ministrului apărării naționale cu acest prilej. Ceremonialul a mai constat și într-un „Te Deum”, oficiat de un sobor de preoți, depuneri de coroane la Domul Central din Cimitirul Eroilor, încheindu-se, pe tonurile marșurilor cântate de muzica militară a garnizoanei, cu defilarea detașamentului de onoare. Rând pe rând, în admirația și aplauzele numeroși- lor participanți la ceremonie, plutoanele de paradă din unitățile militare din garnizoana Buzău, inclusiv un pluton echipat în ținuta purtată de militarii Regimentului fera în Parcul Crâng, cu repertoriul lor bogat și variat. 48 Infanterie din Primul Război Mondial, au dat onorul. În acordurile muzicilor militare a avut loc în continuare promenada costumelor de epocă militare și civile, spre curiozitatea și încântarea publicului. Activități cu prilejul Zilei Armatei României Joi, 24 octombrie, la sediul comandamentului Divi- ziei 2 Infanterie „Getica” au avut loc activități festive cu prilejul Zilei Armatei României, fiind citite mesajele ministrului Apărării Naționale și ale șefului Statului Major al Apărării cu această ocazie, precum și o ex- punere privind însemnătatea și contextul istoric al acestei zile. De asemenea, a avut loc premierea câștigătorilor competițiilor sportive din perioada 16 septembrie – 23 Festivitatea a fost punctul culminant al unei serii de octombrie organizate, în garnizoana Buzău, cu ocazia manifestări organizate la nivelul garnizoanei Buzău sărbătoririi Zilei Armatei. pentru a marca Ziua Armatei, manifestări care s-au în- Au participat loturi sportive din cadrul unităților mili- cheiat, seara, cu retragerea cu torțe a militarilor pe tra- tare precum și din cadrul instituțiilor Ministerul Admi- seul Piața Dacia – Calea Eroilor – comandamentul nistrației și Internelor din garnizoană, iar câștigătorii Diviziei 2 Infanterie „Getica”. au primit medalii, diplome și cupe din partea coman- La mulți ani militarilor, la mulți ani Armatei Româ- dantului diviziei, general-maior Gheorghiță Vlad. niei! Festivitățile de Ziua Armatei Foto: Silviu Bădiliță, Iulian Cadulencu, Paul Oprea, Vineri, 25 octombrie, zi de mare sărbătoare pentru Liviu Stoica Armata României în a doua garnizoană ca mărime a - 8 - EVENIMENT

Ziua Națională a României în garnizoana Buzău Maistru militar principal Iulian Cadulencu, Divizia 2 Infanterie „Getica”

Duminică 1 decembrie, buzoienii au sărbătorit îm- Ceremonia a debutat cu intonarea Imnului Națio- preună Ziua Națională a României, sărbătoarea de su- nal al României de către Corala bărbătească ortodoxă flet a tuturor românilor, printr-o ceremonie militară și „Credo in Deo” și ceremonialul religios, urmate apoi religioasă și defilare cu personal și tehnică militară ce de premierea elevilor participanți la concursul de isto- au avut loc pe Calea Eroilor din Buzău. rie „1 Decembrie – Ziua Națională a României”, orga- Ceremonia a fost organizată de către Garnizoana nizat de către Fundația „Mareșal Alexandru Averescu” Buzău în colaborare cu Instituția Prefectului, Consiliul cu sprijinul Consiliului Județean Buzău. Județean și Primăria Municipiului Buzău.

- 9 - ISTORIE, CULTURĂ

Defilarea a fost deschisă, în premieră în acest an, de către aviația militară buzoiană, căreiau i-au urmat cei aproximativ 600 de militari şi specialişti din Minis- terul Apărării Naţionale și celelalte instituții din cadrul Sistemului Național de Apărare, Ordine Publică și Si- guranță Națională, cu peste 70 de mijloace tehnice și circa 10 aeronave. La mulți ani România! La mulți ani tuturor românilor!

Foto: Iulian Cadulencu, Paul Oprea

- 10 - ISTORIE, CULTURĂ 1919 - CAMPANIILE ARMATEI ROMÂNE PENTRU APĂRAREA MARII UNIRI Pe plan militar, anul 1919 a fost marcat de eşecul intervenţiei Puterilor Aliate şi Asociate împotriva Rusiei sovietice, de războiul polono-ucrainean, de confruntările militare dintre armata italiană şi cea a nou constitui- tului regat al sârbilor, croaţilor şi slovenilor şi, în ceea ce ne priveşte, în scopul apărării României Mari, de ac- ţiunea armatei române împotriva armatei Republicii Ungare a Sfaturilor, statul din centrul Europei condus de un guvern bolşevic, care dorea şi spera realizarea Ungariei Mari cu sprijinul guvernului bolşevic rus, printr-o colaborare militară cu armata roşie rusă şi ucraineană. În contextul geopolitic şi geostrategic din primăvara şi vara anului 1919, cu acordul aliaţilor, armata română a acţionat ofensiv între Carpaţii Occidentali şi Tisa, a organizat acoperirea pe cursul de apă dorit ca frontieră vestică a ţării, a intervenit în sudul Galiţiei la cererea guvernului de la Varşovia, a respins ofensiva maghiară la Tisa şi, drept consecinţă, după respingerea trupelor ungare, dezvoltarea ofensivei pe direcţia generală Bu- dapesta, ocupată la 4 august, după ce la 1 august guvernul bolșevic a părăsit capitala Ungariei. Două acţiuni militare ale armatei române în vara anului 1919, distincte în spaţiu, cu elemente de simulta- neitate în timp, cea din Pocuţia și cea din Ungaria, alături de campania din Basarabia, începută încă din 1918, au fost definitorii pentru acţiunea politică şi militară a României de acum 100 de ani. Acestea trebuie aduse în atenție, chiar în puţine rânduri, acum, într-un moment în care se încearcă o revenire la epoca imperiilor, de astă dată nu prin stăpâniri teritoriale, ci prin subjugări economice, financiare şi mediatice. (Prof. Ion Giurcă ) CAMPANIA ARMATEI ROMÂNE îN TRANsILvANIA șI UNgARIA Emil Niculescu Eliberarea Transilvaniei soldați), Divizia 2 Vânători (344 ofițeri și 8239 sol- Generalul Traian Moșoiu, ardelean cu studii mi- dați), totalul însemnând 1511 ofițeri și 35338 soldați; litare în Austro-Ungaria, a trecut munții și, „în regat”, se adăugau cavaleriștii (1715 ofițeri și 40405 trupă) și a devenit sublocotenent în Regimentul 9 Dorobanți 45 de baterii de artilerie, trei baterii călărețe, 5 bate- Râmnicu Sărat, unde activase, prin 1883, Matei Emi- rii de munte, 2 baterii antiaeriene, un tren blindat și novici, fratele mai mic Grupul 5 Aviație2. al poetului. În 1918, la Un articol din „Le Temps” (30 martie 1919) ana- 1 decembrie, era deja liza postura ingrată în care se afla România, sus- comandantul Diviziei 7 ceptibilă a fi atacată pe Nistru și la nord, în Bucovina, Infanterie și înaintase de vreo zece divizii de infanterie bolșevică ucrai- până la Uioara, pe niană, la est de ruși, la vest de maghiari și în sud de Mureș, în scopul de a bulgari, ce revendicau Cadrilaterul, pierdut în al doi- împiedica operațiunile lea război balcanic3. Diviziei de Secui, aflată În aprilie 1919, după ce, în 10 martie se decisese sub comanda colonelului Kratochwill, care plecase de la Cluj spre Alba Iulia cu misiunea de a risipi adunarea și de a prinde pe condu- cătorii românilor1. Generalul Traian Moșoiu După proclamarea unirii Transilvaniei cu Româ- nia, teritoriul de la nord de Mureș rămăsese, abuziv, sub ocupație maghiară. În martie 1919, Comanda- mentul Trupelor din Transilvania însuma 215 ofițeri, 923 trupă, cărora li se adăugau Divizia 7 (387 de ofițeri și 11124 de soldați), Divizia 6 (324 ofițeri și Clădirea Comandamentului 7260 soldați), Divizia 1 Vânători (344 ofițeri și 7782 Trupelor din Transilvania - Sibiu

- 11 - ISTORIE, CULTURĂ

atribuirea liniei Satu Mare - Oradea - Arad românilor, 4 Anarhia fiind în creștere, Consiliul Dirigent a ho- lucru care determinase o furie care se traducea prin tărât ca trupele noastre să alerge în ajutorul popula- noi atrocități și noi masacre din partea ungurilor, se ției. Cererea a fost aprobată. impunea ca armata română să fie sprijinită de trupele 5. În consecință, Comandamentul trupelor române aliate pentru a ocupa noile ei poziții4. din Transilvania va trece Munții Apuseni și va ocupa Pe 5 aprilie 1919, forțele aliate din Orient aveau cu trupele necesare Crișana și Maramureșul. pe teritoriul românesc următoarea dislocare: Armata 6. Operațiunea trebuie să se execute în timpul cel franceză din Ungaria avea Divizia 76 Infanterie la mai scurt posibil, prin surprindere și cu maximum de Arad (unde era și cartierul general), Szeged, Reina; energie. Divizia 11 Colonială, la Timișoara, Vârșeț, Lugoj; Bri- 7. Vor fi distruse și aruncate peste Tisa toate ban- gada de Cavalerie, la Arad; Armata Aliată de Dunăre, dele de bolșevici. Dacă, însă, în înaintarea trupelor cu Divizia 16 Coloniali și Divizia 30 Franceză, regiu- noastre vor întâlni trupe organizate, le vor soma să nea Bălți-Bender; Armata sârbă cu Divizia Morava în evacueze în ordine regiunile de mai sus. În caz de Banat (Vârșeț) și Divizia 1 Cavalerie la Timișoara5. refuz vor fi atacate. (…) Pe 10 aprilie 1919, Secția operații din Marele Din Înalt Ordin Cartier General transmitea Comandamentului Trupe- Șeful de Stat Major General Șeful Biroului Operații lor din Transilvania următorul ordin: General de corp Locotenent colonel 1 Ținuturile românești neocupate de trupele noas- de armată adjutant tre trăiesc sub teroarea bandelor. Satele și orașele CONSTANTIN PREZAN ION ANTONESCU6. sunt pustiite. Locuitorii, îngroziți, au părăsit avutul și Comandantul acestei forțe era generalul Traian casele lor și s-au refugiat în munți unde mor de ger și Moșoiu. foame. În momentul declanșării ofensivei ungare, se 2 Aceleași bande încearcă prin forță să pătrundă aprecia că forțele acestora atingeau 100 de bata- în Transilvania. În acest scop ele atacă zilnic trupele lioane de infanterie, 10 escadroane de cavalerie, 800 noastre de acoperire. mitraliere, 60 de baterii de artilerie și 9 trenuri blindate 3 Cu toate protestările și intervenirile făcute nu s-a și, ca prevenție, Kuhn i-a scris lui Lenin să declanșeze putut pune capăt acestei stări de lucruri. o ofensivă în Basarabia, pentru ca românii să fie obli- gați să trimită trupe de pe Tisa pe frontul de acolo7. Românii opuneau forțe relativ egale, adică: 92 de batalioane de infanterie, 58 escadroane de cavalerie, 80 de baterii de artilerie și 2 trenuri blindate; cavaleria, categorie manevrieră, ne avantaja, inamicul fiind superior la trenuri blindate și, mai ales, la artileria de mare calibru (305 mm). Eșalonate în adâncime, trupele române puteau să-și modeleze dispozitivul după necesitatea ripostei ofensive. La jumătatea lunii aprilie, în ajunul confruntărilor din Munții Apuseni, comandamentul român aprecia capacitatea combativă a armatei ungare ca fiind în jur de 70000 de oameni, dintre care, în linia întâi, aproximativ 20000 cu 72 de guri de foc și 5 trenuri blindate, remarcându-se că infanteria, deși era bine înarmată (mitraliere și puști mitraliere) avea artilerie insufi- cientă, lipsă de cavalerie, iar trupele, „lipsite de disci- plină și pătrunse de ideile comuniste, nu puteau fi capabile de o acțiune coordonată”. Ofensiva armatei române începe pe 16 aprilie, după ce, cum nota istoricul Gheorghe Brătianu, ungurii au atacat posturile noastre înainte pe tot frontul Munților Apuseni. Pe 18 aprilie, după ce se înain- tase prin luptă 30 km, trupele de vânători, Diviziile 1 și 2, cea dintâi divizie - cu divizionul 1 din Regimentul 23 artilerie (Buzău), divizionul 28/3 obuziere (Râm- nicu Sărat) și escadronul divizionar vor acoperi flancul stâng al Diviziei 2 vânători, care se dirija spre nord- Schema bătăliei de la Tisa, 20-26 apilie 1919 vest pe direcția Salonta8. - 12 - ISTORIE, CULTURĂ

de muniție; din închisoarea orașului au fost eliberați 6 ofițeri români, 1 preot și 60 de soldați căzuți prizonieri în luptele de la Zalău. În seara zilei de 20 aprilie, o solie din partea Di- viziei de Secui, condusă de colonelul Károly Krato- chvil (uneori scris și Kratochwill), renumită prin temeritate și disciplină, se prezintă la Brigada 14 Infanterie română arătând că doresc să trateze un ar- mistițiu cu noi și să lupte apoi alături de trupele noastre contra bolșevicilor. Pe 23 aprilie, faptul se confirmă prin aceea că o delegație din orașul Debrețin cere trupelor Diviziei 7 să ocupe localitatea, precizând că atât populația cât și un detașament de secui, cam 2000 de oameni, (sunt) deja dezarmați și cu armele depuse la primărie. Divi- Regele Ferdinand I și regina Maria, la Oradea zia Kratochvil, ale cărei efective se cifrau la 10000 de La eliberarea Oradei, Traian Moșoiu a fost în- luptători, se predă pe 27 aprilie în condițiile fixate de tâmpinat cu pâine și sare de oficialitățile maghiare Comandamentul român.10 care au fixat o placă memorială pe zidul primăriei: „În Un moment cu deosebită încărcătură emoțională ziua de 20 aprilie 1919, ZIUA SFINTEI ÎNVIERI, și-a e consemnat de arhive: raportul preotului Comănescu făcut intrarea triumfală în orașul Oradea Mare glo- Iosif de la Regimentul 2 Vânători „Regina Elisabeta” rioasa armată a regelui Ferdinand I, al tuturor româ- către Marele Cartier General, Serviciul Religios. nilor, în frunte cu generalul Traian Moșoiu, Astăzi, duminică 4 mai (stil nou) 1919, am făcut comandantul Grupării de Nord, punând pe veci stă- sfințirea apei pe țărmul Tisei în prezența ofițerilor și pânire românească în acest oraș. În amintirea aces- trupei – cu apă din Tisa. tei ZILE ISTORICE s-a așezat această tablă .Am înălțat inimile spre rugăciuni pentru bravii comemorativă…”. Jenante intrigi „la vârf” au făcut ca ofițeri și ostași căzuți pe câmpul de luptă, am binecu- lui Traian Moșoiu să i se ia comanda grupului său și vântat țărâna care acoperă trupurile lor. să i se acorde demnitatea de guvernator al Ungariei Am mulțumit lui Dumnezeu pentru Duhul Vitejiei ocupate, cu sediul la Debrețin9. și al Dragostei de Neam, cu care a dăruit Oștirea Ro- mânească. Am sfințit și am răcorit cu stropi de apă sfințită fețele biciuite de vânturi și arse de nădușeala marșurilor fulgerătoare ale ofițerilor și ostașilor și neam cuminecat cu apă din Tisa. Înmuind Sf. Cruce ortodoxă în Tisa, am sfințit acest fluviu și l-am așezat, după un mileniu de sufe- rințe și după lupte sângeroase, hotar de veci al Țării Românești.(…) Mulțumind lui Dumnezeu că după o mie de ani de robie și de despărțire de Tisa, mi-a fost dat ca preot al altarului Legii Românești, ca împreună cu viteazul Regiment 2 Vânărori „Regina Elisabeta” să în- făptuiesc cel dintâi această slujbă11. La sfârșitul lui mai, românii sunt solicitați să in- tervină în ajutorul Diviziei 6 Cehoslovacă, atacată de Regele Ferdinand I și generalul Traian Moșoiu armata lui Bela Kuhn; se trimite un detașament ce-l trec în revistă trupele române la Careii Mari avea la comandă pe colonelul Drăgan Constantin, dar pierzând cehii în continuare teren, cade orice legătură După patru zile de ofensivă, la 20 aprilie, armata cu forțele românești. română, după ce străpunsese bariera Munților Apu- Până către sfârșitul lunii mai, în Banat, aflat sub seni, cucerise, cu sacrificii, aliniamentul „marilor cen- ocupație militară franco-sârbă, autoritățile maghiare, tre”: Satu Mare, Carei, Oradea, Salonta. La Satu Mare sfidând actul de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, au fost făcuți prizonieri 18 ofițeri și 600 de soldați, cap- trecuseră la recrutarea de voluntari pentru armata Re- turându-se 16 mitraliere, 600 de arme și mari cantitiți publicii Ungare a Sfaturilor12.

- 13 - ISTORIE, CULTURĂ

Bela Kuhn era un socialiștii, comuniștii și francmasonii organizaseră un oportunist, un aventu- complot care urma să arunce Spania în mâna evrei- rier care încercase să lor. Pentru realizarea acestui plan cominternul trimise lanseze în presă, în- sese la Barcelona pe Bela Kun, Vronski, cepând activitatea la Antonov-Ovssenko, Ehremburg, Kolțov, Miravillés, Cluj. Încurcat în tot felul Gorev, Tupolev, Primakov și alți „criminali de origine de șantaje și escroche- evreiască”. Câteva din personajele amintite, la retur- rii, acesta risca să narea în U.R.S.S., vor dispărea în urma epurărilor sta- ajungă pe mâna Par- liniste (în decembrie 1938, Mihail Kolțov, la nici chetului, dar izbucnirea patruzeci de ani, nu mai era printre cei vii). războiului mondial îl sal- vează. Este făcut prizo- Provincia Torontal nier în anul 1916 și Față de această chestiune, în 1919, când fron- trimis în Siberia. În mo- tierele nu se tranșaseră, colonelul Ion Antonescu adu- mentul în care se pune cea următoarele argumente: Torontalul a fost una și Bela Kun, președintele problema organizării aceeași provincie, niciodată sub stăpânire sârbească; Republicii Ungare unor detașamente revo- el este grânarul care aprovizionează celelalte două a Sfaturilor luționare din rândul pri- județe ale Banatului care, din cauza terenului, n-au zonierilor făcuți de Ruși, Bela Kuhn, care se afla în putința de a face agricultură. Pe de altă parte regiunea lagărul de la Tomsk, a înțeles că se ivește o șansă deluroasă a Banatului a aprovizionat întotdeauna, cu unică pentru ca el să parvină și a îmbrățișat cu fer- lemne, cărbuni, piatră și fructe regiunea de șes a Ba- voare cauza bolșevismului. S-a remarcat printr-un fa- natului. Aceste considerații de ordin economic au natism și printr-o ură neîmpăcată împotriva a ceea ce făcut să se stabilească între cele două regiuni ale Ba- el considera „dușmani ai revoluției”. Aceste calități l-au natului relații care nu pot fi astăzi rupte fără a lovi pu- făcut remarcat de către conducătorul revoluției bolșe- ternic în interesele vitale ale locuitorilor întregului ținut. vice, Lenin însuși acordându-i credit, deși Bela Kuhn Din punct de vedere etnic, dacă există o superioritate își vârâse mâinile în fondurile destinate organizării pe care ar avea-o sârbii în Torontal, aceasta cade față acțiunilor de propagandă în rândul prizonierilor13. de marea majoritate pe care o au românii în întregul „Enciclopedia României”, apărută spre finele de- Banat…16. ceniului patru al secolului trecut, nu-i furniza referințe Reacțiile publice față de pretențiile sârbe nu au prea măgulitoare: ziarist, fost director al asigurărilor întârziat să apară; la 20 mai 1919 colonelul doctor Va- muncitorești din Cluj, de unde a fost destituit. În 1914, sile Bianu, director al Spitalului „Brătianu”, nota: Astăzi fiind caporal în oastea ungară, cade prizonier la Ruși. s-au ţinut alte meetinguri de protestare în contra ten- Face propagandă bolșevică printre prizonieri și întors dinţelor de ciuntire a Banatului la: Iaşi, Brăila, Focşani, în Ungaria, continuă și acolo. Publică ziarul „Vörös Craiova, Ploeşti, Piatra-Neamţu, Râmnicul Vâlcii, Ujság” (Gazeta roșie) și ajunge dictatorul comunist al Constanţa, Caracal, Buzău şi alte oraşe. În oraşul Ungariei în 1919. Alungat de armata română, fuge la Buzău, meetingul a fost organizat de Liga culturală şi Viena și apoi în Rusia14. corpul profesoral în sala Teatrului Moldavia. Oraşul Pe 17 iunie 1919, generalul Radu R. Rosetti con- este împodobit cu steaguri. De dimineaţă grupuri de semnează tupeul comandantului Armatei Roșii orăşeni se îndrumă spre Teatru. Sosesc pe rând maghiare, imaginar dirijor de politică est-europeană: membrii Ligei, profesori, institutori, comercianţi, elevii Béla Kun telegrafiază insolent guvernului nostru ca să liceului şi ai şcoalei normale, apoi un mare număr de înceapă a retrage trupele de pe Nistru. cetăţeni şi de doamne, fără deosebire de stare so- Prezan prezintă un memoriu guvernului arătând cială, veniţi cu toţii ca să protesteze contra nedreptă- în ce condiții actuale și viitoare vede chestiunea de- ţii ce e pe cale să se facă la Congresul de pace. Sala zarmării ungurilor. Pe de altă parte, la Paris se tra- teatrului este prea mică pentru a cuprinde pe toţi şi o tează cu armata albă, inamicii bolșevicilor ruși: sunt mare parte sunt nevoiţi să steie pe stradă aşteptând vestit că Aliații au vorbit cu Denikin numai de „părțile sfârşitul întrunirii. Muzica militară intonează cântece românești ale Basarabiei”, ca și cum aceasta nu ar fi naţionale. Un cor format din elevii şcolii normale a in- un singur tot, cum o spune „The Times”15. tonat Pe-al nostru steag e scris unire, care a fost as- În 1938, spre sfârșitul războiului civil din Spania, cultat de adunare în picioare. Era vorba ca, la fostul caporal încă mai era o carte bau-bau în mâneca Congresul de pace de la Paris, o parte din Banat să dreptei franceze, după cum mărturisește în memoriile fie atribuită pe nedrept Sârbilor. Iau cuvântul D. Răş- sale Ilya Ehremburg: Din cartea lui Léon de Poncin canu, Emil P. Theodoru, G. Popescu, Petre Şerdi- („Istoria secretă a revoluției din Spania”, n.m.) aflai că nescu, Iustin Stănescu, Holban, N.C. Jitianu, Vasile

- 14 - ISTORIE, CULTURĂ

Bianu şi părintele Provian. O moţiune, votată prin pacificare între România, Serbia și Ungaria, în legă- aclamaţiune, se trimite miniştrilor Franţei, Angliei, Ita- tură cu banatul Timișoarei și Transilvania. (…) liei şi Americii, precum şi primului ministru, Ion I.C. În această dimineață am ajuns la Orșova, la fron- Brătianu, la Paris: Cetăţenii buzoieni după ce au as- tierea Banatului. E o graniță absolut artificială, pentru cultat discursurile rostite în întrunirea publică din 29 că populația din această regiune este în mod limpede Maiu a, c. convocată de Liga culturală şi de corpul de origine română, deși sârbii emit pretenția de a profesoral din localitate, au adoptat următoarea rezo- pune mâna pe el19. luţiune: ,,Banatul ca şi Ardealul sunt provincii pur ro- Jurnalul fostului șef al Misiunii militare franceze mâneşti, ele au fost mai întâi incorporate Ungariei şi consemnează, la 6 ianuarie 1919: Mârzescu îmi sem- apoi Habsburgilor. Sârbii, cari niciodată n-au posedat nalează abuzurile comise de sârbi în Banat. Mi se co- pământ pe malul stâng al Dunării, n-au asupra Bana- munică declarații, făcute la consiliul miniștrilor ungari, tului nici un drept istoric”; apoi corul elevilor intonează care demonstrează jocul lor dublu și faptul că trebuie un marş românesc. Cetăţenii, după ieşirea din sală, să ne menținem circumspecți în ceea ce-i pri- au format un cortegiu impozant, cu steagurile Socie- vește.(…) Generalul Văitoianu vine să îmi vorbească tăţilor în frunte, în sunetul muzicii militare, care cântă despre propaganda bolșevică, ucrainiană făcută pe marşuri patriotice, au parcurs mai multe străzi princi- vapoarele rusești la Ismail20. pale ale oraşului manifestând astfel protestarea în Colonelul Radu Rosetti, care îl întovărășea pe contra nedreptăţii pe care Congresul de pace vrea s- Berthelot, șeful Misiunii Militare franceze în România, o facă dând o parte din Banatul nostru Sârbilor17. pentru discuțiile cu generalul Henrys, comandantul Ar- Reamintim că relațiile româno-sârbe, la intrarea matei franceze de Orient, având de la Marele Cartier României în Marele Război, fuseseră de alianță. Ser- General un tablou de barbarii maghiare și nelegiuiri bia a fost ocupată de Puterile Centrale, încă din 1915; sârbești, confirmă entuziasmul de nedescris al româ- în toamna anului 1916, alături de români și ruși, lupta nilor: Cu miile, alocurea cu zecile de mii, îmbrăcați în și Divizia a X-a sârbă, recrutată dintre prizonierii de haine de sărbătoare, fluturând steaguri românești război făcuți de ruși, sub comanda colonelului Had- (adesea cu culorile puse de-andoasele), cântând jici. În decembrie, la Galați, într-un spital de campanie, „Deșteaptă-te române”, „Trăiască regele” și în mai se încropește un fel de concert „de adio”, întrucât se multe localități „La Marsellaise”, s-au revărsat asupra evacuau forțele noastre din Dobrogea, descris, cu o gărilor prin care urma să treacă generalul Berthelot, anumită emoție și simpatie, de Yvonne Blondel, vo- așteptând acest tren chiar și până la 14 ore și ocu- luntară de la Crucea Roșie (fiica reprezentantului pând împrejurimile gărilor atunci când trupe sârbești Franței în perioada neutralității 1914-1916, Camille sau ungurești îi împiedicau să intre pe cheiurile gări- Blondel: Un sârb a cântat cu o voce caldă de bariton, lor21. plină de amploare sălbatică. În acea limbă dură, plină Din păcate, conferința de pace de la Versailles nu de colțuri tăioase mi s-a părut meritoriu să producă a luat în seamă aceste argumente și sîrbii au mai ceva melodios. L-am rugat pe colonel să-mi traducă adăugat un impediment geopolitic și strategic: în cazul refrenul, fiind curioasă care era gândul dominant în că România ar lua întreg Banatul, granița ar periclita el. Nu era nici dragostea, nici regretul după familie, ci securitatea capitalei, Belgrad, care se afla (doar) lupta, războiul și moartea. „Copii, dacă vreți să trăiți peste Dunăre. independenți și liberi,/ Îmbrăcați-vă inima în armuri de Lucrurile, se pare, erau deja stabilite, cel puțin de oțel/ Și potcoviți-vă talpa picioarelor,/ Nu beți vin, să către diplomații britanici ce urmau să tranșeze pro- nu vă placă somnul,/ Căci somnul înseamnă moarte, blema, și încă într-un mod și mai dezavantajos româ- iar vinul trădare”18. nilor: „nu credem că o extindere a României în Banat Temperanța de altădată expirase, sârbii deveni- ar fi dezirabilă interesului comun al Aliaților și, prin ur- seră ei înșiși „apucători” și revendicau o treime din mare, porțiunea românească a Banatului care nu intră Banat (fostul ținut Torontal). la Serbia să fie lăsată Ungariei. Recomandăm împăr- Mergând către „cordonul sanitar” instalat pe o țirea Banatului între Serbia și Ungaria ca fiind prefe- parte a Transilvaniei, la 26 decembrie 1918, gene- rabilă împărțirii sale între Serbia și România”.(…) Este ralul Henri Berthelot nota: La Orșova, la ora 2 din adevărat însă că, la Conferința de Pace de la Paris, s- noapte, o întârziere de șase ore. Sârbii împiedică per- a procedat la susținerea unei soluții prin care Banatul soanele de naționalitate română să mă întâmpine la era împărțit între România și Serbia22. gară.(…) În drum spre Timișoara. Primire în toate gă- rile: Mehadia, Domașnea, Caransebeș (episcopul Campania în Republica Sfaturilor Cristea) și Lugoj, coruri, discursuri emfatice etc. Comandamentul Suprem Aliat, precum și cel al În aceeași zi îi scrie sorei sale, Louise, în Franța: Armatei Aliate de Orient, sub comanda generalului Iată-mă pe drum de ieri seară, pentru un turneu de Franchet d’Esperey, au convocat la Belgrad, în pre-

- 15 - ISTORIE, CULTURĂ

zența „pericolului roșu”, pe generalul Henrys, comandantul Armatei franceze din Ungaria în vederea unei operații ofensive spre Budapesta23. Evenimentele se precipită, Conferința de Pace de la Paris cerea oprirea armatei române pe Tisa, mai mult, cumva la est de acest reper; nu s-a acceptat, cum nici radiograma lui Kun Bela, 11 iulie, ce reclama Puterilor Aliate și Asociate același lucru, Clemenceau redactând următorul răspuns: Conferința de Pace nu poate discuta atât timp cât dumneavoastră nu res- pectați condițiile armistițiului. În iulie are loc o ofensivă a maghiarilor, semn că Republica Sfaturilor voia să asigure Ungariei granițe identice cu cele avute în timpul fostului imperiu. Trupele ungare de pe Tisa dispuneau, în prima și Brigada 4 Roșiori – comandant Gheorghe Rusescu linie, de circa 20000 de oameni (honvezi, infanterie, și Divizia 2 Cavalerie – comandant generalul vânători) la care se adăugau unități de voluntari din Alexandru Constantinidi27. „Garda Roșie” (grupuri de bolșevici cum mai erau Regimentele 7 și 8 vânători de munte au acționat menționate în documentele epocii), cărora li se mai în cadrul „Grupului general Dumitrescu”, cel mai pu- atașau și așa-zisele bande înarmate, compuse din e- ternic, situate în centrul dispozitivului ofensiv, alături lemente șovine care, de regulă, terorizau populația ro- de Divizia 2 Cavalerie, Divizia 7 Infanterie, Brigada 12 mânească). În plus se confruntau cu o problemă Artilerie. proprie modelului adoptat, Armata Roșie și, de aici, Tisa s-a forțat la 29/30 iulie 1919 pe un pod de disfuncții previzibile: Ordinea și disciplina, indispen- vase, la Kisköre, trupele trecând râul în prezența re- sabile în comunitățțile militare, precum și coeziunea, gelui Ferdinand și reginei Maria. Detașamentul mobil ca o a treia coordonată de eficiență, nu puteau fi puse de motomitraliere al vânătorilor a sprijinit acțiunile Di- în relație cu „voluntarismul”, cu metode de genul „ale- viziilor 7 Infanterie și 2 Cavalerie28. gerii” ofițerilor și comandanților de către soldați24. În zilele care au urmat, vânătorii de munte au În momentul premergător forțării Tisei, Coman- avut între misiuni: dezarmarea și escortarea inamicu- damentul Trupelor de Transilvania avea în zona de lui capturat, paza și ordinea din punctele de trecere operații 10 divizii de infanterie și vânători și 2 divizii peste Tisa, iar după ocuparea Budapestei, menține- de cavalerie, precum și 98 baterii de artilerie, însu- rea ordinii în oraș, fiind distribuiți, pe bata-lioane, divi- mând aproape 120000 de luptători25 (119 batalioane ziilor de infanterie și cavalerie29. de infanterie - 84088 puști, 60 companii de cavalerie - 12000 săbii și 392 tunuri)26.

Soldaţi maghiari predându-se trupelor române După 25 iulie, sesizând pericolul de a fi încer- cuite, trupele ungare au început retragerea generală, Generalii Gheorghe Mărdărăscu și Traian Moșoiu, retragere care a căpătat ulterior un aspect de adevă- la trecerea Tisei de către armata română rată degringoladă. În timpul retragerii, armata inamică În vara anului 1919 cavaleria română avea ur- și-a abandonat întregul armament, muniții și alte ma- mătoarea compunere Divizia 1 Cavalerie (coman- teriale. Tempoul în care au înaintat trupele române, dant- generalul Romulus Scărișoreanu) în care se afla - 16 - ISTORIE, CULTURĂ

după trecerea Tisei, a fost de 18 km pe zi, ceea ce nu tileriei sale „de a se așeza în baterie cu ținta asupra a permis inamicului să pregătească riposte impor- capitalei ungare”, și de primarul Budapestei, care i-a tante. înmânat cheile orașului33. Pe timpul nopții, românii au După dezastrul militar suferit de Armata Roșie, fost încartiruiți în cazarma „Arhiducele Joseph”. tendințele de non-combat ale soldaților acesteia erau În data de 3 august armata ungară a fost scoasă tot mai manifeste și, în după-amiaza zilei de 1 august din luptă, iar a doua zi, pe 4 august au intrat în capi- 1919, social democrații maghiari de dreapta au impus tala Ungariei trupele Diviziei 1 Vânători, punând stă- guvernului Sfaturilor să-și dea demisia, guvernul Gar- pânire pe oraș și pregătind intrarea altor trupe bai-Kuhn depunându-și mandatul. Lupta cea mai în- române. Solemnitatea militară ce consfințea victoria semnată pe care forțele maghiare au mai avut energia României a avut loc la ora 18, Comandantul Trupelor s-o ducă a fost la Szolnok30. române din Transilvania, generalul Gheorghe Mărdă- Pe 2 august, trupele române se aflau la numai 12 rescu, a primit, pe bulevardul Andrássy, defilarea unui km de Budapesta31 și tot atunci Bela Kuhn, împreună detașament român cuprinzând: Regimentul 4 Vână- cu tovarășii apropiați, fugea cu un tren blindat spre tori, un divizion din Regimentul 23 Artilerie (Buzău, Viena, adresându-se invectival și dezamăgit națiunii n.m.) și un divizion din Regimentul 4 Roșiori34. sale: Proletarii (e vorba de Mogyori) s-au arătat ne- De la începutul ostilităților, în martie 1919, până demni de revoluție. Ei au trădat în mod laș încrederea la sfârșitul lor, august 1919, pierderile suferite de ar- pe care am pus-o în ei. Pentru moment noi trebuie să mata română s-au ridicat la 188 ofițeri și 11478 sol- cedăm în fața necesității, dar voi reveni îndată. Nu fac dați, dintre care 69 ofițeri și 3556 soldați au făcut decât să vă las pentru mai târziu instaurarea erei co- supremul sacrificit pe câmpul de luptă35. muniste, când proletariatul va fi mai bine pregătit, ca La intrarea României în Războiul pentru Întregi- să primească ideile mele32. Va pica victimă mortală a rea Neamului, în Armata 1 română, la Divizia 13 In- „epurărilor” operate, în deceniul trei, de „tătucul popoarelor”, Stalin, drept care n-a mai putut să-i fericească pe conaționali cu generoasele sale „idei”, dar nici să fie martor la sângeroasa revo- luție de la Budapesta, din 1956, înăbușită în sânge de ruși. Pe 3 august 1919, Brigada 4 Roșiori, aflată la câ- teva ore distanță de Budapesta, subordonată Diviziei 6 infanterie, a primit misiunea de a acționa în direcția Kecsekemét pentru stoparea retragerii, încercuirea și capturarea trupelor ungare din gruparea de sud. Co- lonelul Rusescu a considerat că îndeplinirea misiunii nu necesită decât angrenarea Regimentului 11 Ro- șiori, căruia i-a adăugat un escadron (în total 5). Alte trei escadroane din Regimentul 6 Roșiori plus o sec- ție de artilerie (două tunuri) și două grupuri de mitra- Regimentul 27 Infanterie liere au pornit în trap mărit spre capitala Ungariei, în fața Parlamentului Ungariei unde au intrat în seara aceleiași zile, fiind întâmpinat de emisarii noului guvern, față de care a dat ordin ar- fanterie, Brigada 2 Artilerie, figurau Regimentul 23 Artilerie Buzău cu 6 baterii și Regimentul 3 Obuziere Râmnicu Sărat (înființat în 1913.) cu două baterii (comandantul Regimentului 28/ 3 obuziere, în perioada 01 februarie - 20 septembrie 1920, a fost colonelul Gheorghe Ștefănescu)36. Titus T. Stoika (1893-1983), fratele poetului erou sublocotenent Constantin T. Stoika (căzut apărând Valea Oltului, în octombrie 1916), cu studii de drept, absolvent al Şcolii militare de artilerie, cu gradul de căpitan, a comandat, în 1919, Bateria a V-a, din Divi- zionul II al Regimentului 23 Artilerie Buzău, cu care a luat parte la toate luptele din Ardeal, Tisa, Budapesta; Trupele române în Piața Millenium, la16 iulie este rănit în luptele de la Szentes. Va des- Budapesta, august 1919 crie această luptă în memoriile sale (zece volume dactilografiate aflate în fondul special al Bibliotecii - 17 - ISTORIE, CULTURĂ

judeţene „Vasile Voiculescu”) amintind că i-a avut su- me, iar din stocul armatei române un număr important bordonaţi pe locotenentul Caloenescu Mihail şi su- de cai, deveniți inapți serviciului, au fost cedați pentru blocotenentul Caloenescu Valeriu, comandanţi ai a fi tăiați în abatoare și distribuiți populației. Coman- bateriilor a IV-a și a VI-a fiind locotenentul Saiţa, res- damentul Trupelor din Transilvania a facilitat agenților pectiv căpitanul Gheorghe Macri. Va continua ofen- oficiali ai guvernului ungar libera circulație și a distri- siva, împreună cu regimentul de artilerişti buzoieni, buit 50000 kg carne congelată, 20000 kg carne de intrând, pe 6 august 1919, în Budapesta; acolo este vițel și 10 vagoane de grăsime; (…) 60000 de porci numit membru judecător la Curtea Marţială a (pentru a se tăia câte 300 pe zi pentru nevoile orașu- Diviziei I Vânători37. lui), iar din zona de la est de Tisa au fost predate mi- Mezinul familiei buzoiene Stoika, Nicolae T. nisterului maghiar 10000 de vagoane cu cartofi40. Stoika (1897-1943) era, în aprilie 1917, elev plutonier la Şcoala militară de artilerie; ia parte, cu un batalion de elevi, comandat de căpitanul Titus T. Stoika, la luptele de la Mărăşeşti - Diocheţi - Oituz - Caşin. Sublo- cotenent în Regimentul 23 Artilerie Buzău, cu care ia parte la luptele împotriva „republicii roşii” a lui Bela Kun, după război va fi substitut de procuror la Curtea Marţială din Chişinău (capturat de Armata Roșie so- vietică, în urma ultimatumului din 1940, va muri într- unul din lagărele nordice ale Gulagului). Un proiect de armistițiu al României cu Ungaria, propus de partea română a fost respins, deși între altele era vorba de recuperarea materialului rulant ridicat de ocupanții germani și austro-ungari din România (1800 de locomotive, 4100 vagoane de călători, Batalionul 7 Pioneri - Împărțirea hranei copiilor 40000 vagoane marfă); s-au recuperat, în prezența săraci din localitatea Peczel, Comisiei Interaliate o parte din arhivele Academiei în prezența generalului Dumitrescu Române și Ligii Culturale din București sustrase de trupele austro-ungare și germane, descoperite de ge- Armata română a sprijinit reorganizarea armatei neralul Holban în pivnițele Palatului Regal din Buda- naționale ungare, al cărei comandament fusese dat pesta38. de guvernul ungar amiralului Horty Miklós, care dis- În privința cererilor României, locotenent-colo- punea de un material de război considerabil (arme, nelul Bridges, din Misiunea Militară Britanică pe lângă tunuri, miniții) care nu putuse fi capturat din cauză că Majestatea Sa Regele României, telegrafia, la 15 apri- se găsea ascuns în regiunea neocupată din vestul lie 1919, către War Office: Ungariei. Solicitudinea „ocupanților” români, empatia 2. Țara (Ungaria) să fie complet ocupată și de- față de cei aflați în lipsă de alimente, de insecuritatea zarmată, materialul capturat și trimis afară din țară; elementelor bolșevizate și anarhiste, nu a scăpat a- (…) tenției maghiarilor: Necesitatea stabilității politice in- 4. Materialul de cale ferată va fi luat, lăsând o terne era cel mai bine înțeleasă de însăși populația cantitate suficientă pentru nevoile Ungariei noi, și în- Ungariei, care se temea de instaurarea unui regim de trebuințat pentru transportul trupelor române pe fron- dreapta dornic de represalii și crime politice. La 7 oc- tul basarabean. tombrie 1919, ziarul budapestan „Az Est” publica scri- Forțele românești și ale celorlalți Aliați trebuie soarea unui grup de cetățeni maghiari adresată lui C. deci să fie disponibile pe frontul de est, unde perico- Diamandy, pe marginea unei declarații a acestuia, în lul invaziei bolșevice amenință acum39. care exprimase ideea că „recunoștința popoarelor nu Cronica filantropiei românilor față cu trufașii su- durează niciodată prea mult”. Respingând această zerani seculari este prodigioasă. Preluînd asupra sa, aserțiune, autorii scrisorii declarau; „În legătură cu din proprie inițiativă, misiunea de a aproviziona cu ali- aceasta, ne luăm curajul a spune Excelențai Voastre mente populația Budapestei, Comandamentul militar că poporul ungar trebuie să fie într-adevăr recunos- român a cedat administrației maghiare toate depozi- cător pentru totdeauna regimentelor românești și statele capturate, ca fiind proprietatea statului ungar, iar tului lor major care ne-au salvat atât de genial de din depozitele proprii de subzistență, destinate arma- canalia comunistă, pe noi și patria noastră (…). Acum tei române de ocupație, a cedat jumătate pentru hră- există ordine, fiindcă trupele române sunt aici, iar pa- nirea locuitorilor Capitalei. trulele străbat orașul toată noaptea și asigură astfel li- Grupul General Moșoiu trimetea zilnic la Buda- niștea locuitorilor. (…) pesta 30 de vagoane de grâu și 10 vagoane de legu- Pe 20 octombrie 1919, Înaltul Comisar Român de - 18 - ISTORIE, CULTURĂ

la Budapesta înainta președintelui Consiliului Militar noiembrie 1919, apoi, începând cu 24 februarie1920, Interaliat un memoriu în care îi aducea la cunoștință retragerea trupelor pe teritoriul național finalizată la hotărârea României de a-și retrage armata, insistând sfârșitul lui martie 1920. Efectivele angajate de români asupra necesității, „de primă urgență”, ca trupele lo- în Ungaria s-au cifrat la 276611 oameni (din care 7425 cale să înlocuiască soldații români. Solicitând în acest ofițeri si 269186 militari în termen), sumele destinate scop urgentarea organizării jandarmeriei ungare, C. acestora fiind 382 776 370 lei și 132 843 291 franci. Diamandy informa că din partea Comandamentului Tratatul de pace cu Ungaria, cel mai dificil dintre roman au fost puse la dispoziția Comisiei Interaliate cele încheiate de România, va fi semnat la 4 iunie armele și munițiile necesare. 1920, în Marele Trianon, de către Franța, Anglia, Ita- Nu toți cei din Comisia Interaliată aveau o atitu- lia, S.U.A., Japonia, România, Regatul sârbo-croato- dine măcar imparțială; generalul H.H. Bandholtz, re- sloven, Cehoslovacia și alte 9 state, pe de o parte, și prezentantul SUA, a făcut, după cum reiese din de Ungaria pe de cealaltă; se stipula că, o dată cu jurnalul său, de câte ori a avut prilejul, reale deservi- destrămarea fostei monarhii, Ungaria renunță defini- cii românilor și lobby maghiarilor; în 11 august 1919, tiv la toate drepturile și titlurile asupra teritoriilor locuite spre exemplu, consemna că generalul român Ștefan în majoritate de români și recunoștea legitimitatea uni- Holban s-a sinucis deoarece fusese pus sub anchetă rii lor cu România. Fruntariile între cele două state au de guvernul român (ori acesta a fost numit guvernator fost trasate în teren de o comisie formată din delegați al Budapestei pe timpul prezenței armatei române ai Franței, Marii Britanii, Italiei și S.U.A. precum și ai acolo)41. Poziția proba faptul că rolul și contribuția României și Ungariei44. aliaților mici nu contau prea mult atunci când în joc Sextil Pușcariu, originar din Țara Bârsei, însărci- erau interesele Marilor Aliați. nat în 1919, să reorganizeze, pe noile baze și criterii Niște răzbunări împotriva evreilor și mai ales asu- naționale de stat învățământul universitar clujean, a pra celor comuniști, puse la cale de poliția ungară și publicat articolul „Pacea cu Ungaria”, în revista cetățeni de dreapta, cei angrenați în numita Teroare „Dacia” de la Cluj (II, 5. VI, 1920): Albă, au vrut a fi puse pe seama românilor, tendință Astăzi se semnează pacea cu Ungaria. dejucată de generalul Holban. Cu o pană care se va păstra în vreun muzeu, delegatul Ungariei va semna cu o mână tremurătoare Tratatul de la Trianon actul pe care maghiarii vor continua să-l considere un Prin Tratatul de la Trianon de la 4 iunie 1920 (din petec de hârtie și care totuși însemnează o sentință partea României fiind prezenți doctorul Ioan Canta- fără drept de apel. cuzino, ministru de stat, și Nicolae Titulescu) se sti- Prin iscălirea aceasta se încheie în sfârșit, în mod pula că: Ungaria renunță, în ceea ce o privește în oficial marea dramă ai cărei actori am fost. Atât că, la favoarea României, la toate drepturile și titlurile asu- sfârșitul acestei drame, nu se găsesc cuvintele ste- pra teritoriilor fostei monarhii austro-ungare situate reotipe „cortina cade” ci „cortina se ridică”. (…) dincolo de teritoriile Ungariei…42. Cine cunoaște istoria maghiarilor știe că acest Refuzul Ungariei, în care se instalase guvernul popor capabil de un patriotism cald și de jertfe mari, a comunist al lui Béla Kun, de a recunoaște pierderile fost cu adevărat puternic numai atunci când se simțea teritoriale – remarcă istoricul Lucian Boia - i-a deter- tare; îndată ce ajunge mic și supus, el nu mai e pri- minat pe români să continue operațiile militare. La în- mejdios.„Nu, nu, niciodată! se aude dincolo și din- ceputul lui august 1919 armata română a intrat în coace de Tisa. Dar aceste cuvinte sunt mai puțin o Budapesta. A fost singura capitală „inamică” ocupată amenințare pentru noi decât o mângâiere pentru ei. de unul dintre aliați. O extraordinară revanșă istorică Cuvintele acestea nu sânt o lozincă, ci cuprind ultima pentru românii care până atunci fuseseră mereu în nădejde, sunt florile pe care cel nemângâiat le pre- poziție de inferioritate față de Ungaria și unguri! Tra- sară pe un mormânt iubit…(…) tatele de pace (cu Ungaria, la Trianon) au consfințit În România întregită, fiecare cetățean trebuie să modificările teritoriale, nu fără dificultăți însă în ce pri- știe că se bucură de toate drepturile cetățenești, că vește trasarea graniței de vest a României. Românii legea și limba îi sînt respectate și că nimeni nu do- nu au obținut, așa cum ceruseră, teritoriul până la rește românizarea cu de-a sila. Dar în țara româ- Tisa. Partea de vest a Crișanei rămânea Ungariei, iar nească nu pot exista privilegii pentru nimeni și va vestul Banatului, cu mai mulți sârbi decât români, Ser- trebui ca concetățenii noștri neromâni să se obișnu- biei (Iugoslaviei) Și așa, succesul României era ieșit iască cu gândul că poporul românesc trebuie să ca- din comun. Înfrântă în război, România primea atât pete toate acele drepturi și instituții de care era lipsit Basarabia, cât și Transilvania și Bucovina43. înainte și că grija dintâi a statului trebuie să fie ca să Replierea armatei române s-a făcut, fără inci- se facă această dreptate românilor45. dente armate, sub supravegherea Comisiei Intera- Amenințările, mai ales diplomatice, ale Ungariei liate, până la est de Tisa, operațiune încheiată la 25 la adresa României au continuat și după Trianon, - 19 - ISTORIE, CULTURĂ

astfel că, referindu-se la modul în care era percepută nici cu hrană pentru soldații noștri, care erau loviți de în România întărirea armatei maghiare precum și la o armată întreit de mare a dușmanilor și asupritorilor faptul că „guvernul Ungariei se sprijinea pe elemen- Ardealului! Ce s-ar fi întâmplare dacă greva ar fi tele care nutresc împotriva noastră sentimente de re- reușit? Câtă tinerime n-ar fi pierit și câtă jale n-ar fi vanșă”, Iuliu Maniu, deputat al Partidului Național acoperit Ardealul?49 D. Nicolaescu fusese decorat cu Român, declara în august 1920 în Parlament: „Crucea României” cu spade , în grad de cavaler și în nici un caz nu avem un sentiment de frică față de „Crucea comemorativă” cu baretele ARDEAL, CAR- poporul maghiar. Nu, domnilor, Armata română, care PAȚI, TG. OCNA; mai apoi, ca mulți dintre comba- a înfipt odată steagul pe citadela de la Budapesta, va tanții pentru realizarea statului național unitar, între ști, totdeauna să-și facă datoria când va trebui46. anii 1958-1964, a fost deținut politic. Nu era un sentiment împărtășit de toți militarii; doi Amiralul (fără flotă) Horthy Miclós, regent al Un- ani mai târziu, în 31 octombrie 1922, M. Stoenescu, gariei din primăvara anului 1920, promova o politică antecesor în aceeași funcție, îi scria colonelului Ion revizionistă și revanșardă, crezul său fiind făcut pu- Antonescu, atașat militar în Franța: Am început servi- blic încă din octombrie 1919: Inamicul numărul unu al ciul la Marele Stat Major, Secția 1, interesant și an- Ungariei este România, pentru că cele mai mari pre- trenant. Zilele acestea am făcut o călătorie de stat tenții teritoriale sunt împotriva ei și pentru că ea este major în regiunea Buzău, Râmnicu Sărat la care a luat cea mai puternică din statele vecine. De aceea, prin- parte și dl. general Cristescu. Impresiunea generală cipalul țel al politicii noastre externe este rezolvarea este din cele mai penibile. Călătoria a fost bine mon- problemelor cu România prin recurgere la arme50. tată însă rezolvarea ei a întâmpinat regretabile greu- Direcția presei din Ministerul de Interne, fără „por- tăți. Am impresia că ne regăsim iarăși la începutul lui tofoliu” vreo 20 de ani, a fost înființată oficial în 1924 191647. și include biroul Presei de la Siguranță; între cei care După semnarea Tratatului de Pace de la Trianon, se ocupau de această problemă amintim pe N.Davi- s-au impus drastice limitări ale armatei ungare (un descu, C. Kirițescu, Liviu Rebreanu, V. Voiculescu, efectiv de maxim 30000 de militari, în proporția 3 scriitor de matcă buzoiană, medic căpitan în Marele ofițeri, 4 subofițeri, 60 de soldați; se desființa armata Război, Romulus Voinescu, directorul Siguranței Sta- obligatorie introducându-se voluntariatul; sarcina ar- tului, generalul Buzescu, directorul Poliției, translatori. matei era limitată exclusiv la păstrarea ordinii interne Ei informau asupra presei din țară, furnizau cărți bi- și paza frontierelor…). Modalități de a masca menți- bliotecilor sătești, mai ales din Basarabia, instructive nerea cadrelor militare s-au realizat prin crearea unor și pentru combaterea curentelor anarhice. (…) În mai organisme de tip paramilitar; în 10 iunie 1920 fiind puțin de doi ani Direcțiunea Presei a citit aproape constituit un corp de 6000 de oameni la Garda Va- zece mii de volume ungurești și rusești, a căror intrare mală și altul de 3000 la garda fluvială, școli de jan- a fost permisă în țară51. În pofida acestui cordon „sa- darmi, un corp de „inspectori de educație fizică”, unde nitar”, revizionismul ungar a reușit, în 1940, prin Dic- au fost camuflați numeroși ofițeri, ce urmau să contri- tatul de la Viena, să smulgă României nordul buie la pregătirea militară a tineretului maghiar, motiv Transilvaniei. pentru care s-a înființat, pentru tineretul sătesc „Aso- ciația Levente”, iar pentru cel universitar, „Asociația Memorii ale bravurii Turul” (o pasăre mitică ce ar fi condus triburile no- Cea mai înaltă decorație română de război, Ordi- made ungare din Asia până în Câmpia Dunării)48. nul „Mihai Viteazul”, a fost instituită în toamna anului În ziarul „Sfatul sătenilor”, Nehoiu, nr. 4, 1920, 1916 și desenată de însuși Ferdinand, un miniaturist condus de D. Serbescu–Lopătari, fostul confesor al și un heraldist de clasă. Distincția, inițial, se acorda Regimentului 3 Vânători, preotul D. Nicolaescu, pe numai pentru fapte de bravură pe câmpul de luptă, atunci deputat, atrăgea atenția, în articolul Răvaș deci nici măcar stat- către sate: pot fi sătenii socialiști?, asupra unor „ere- majoriștii regimente- zii” politice care ar fi putut contamina populația rurală lor combatante nu de pe lângă orașe: Dar socialismul mai vrea ceva. El nădăjduiau a o do- vrea dărâmarea hotarelor și-și dă mâna cu dușmanii bândi; apoi regulile țărei, fie cu rușii, fie cu ungurii și cu alții. au devenit mai laxe, Așa astă-vară, când ungurii bolșevici s-au nă- a fost destul de pustit odată cu Rușii asupra oștirei noastre la Tisa, parcimonios decer- când sparseră frontul la Solnoc și începuse măcelul nată combatanților Ardealului, știți dv. ce-au făcut capii socialiști de la regimentelor, unor noi? Au hotărât grevă la căile ferate române, adică să ofițeri străini (sârbi, nu mai meargă trenurile nici cu trupe, nici cu muniții, ruși, francezi etc)Ordinul și pelerina Mihai Viteazul

- 20 - ISTORIE, CULTURĂ

angrenați alături de români în campania 1916-1919. dinul s-a acordat maiorului Eugen Vârtejanu din Re- Uneori, deși distribuite mai târziu, când registrele is- gimentul 2 Vânători, care a comandat în 1919 bata- torice ale unităților se limpeziseră, brevetele, prin de- lionul de avangardă în luptele de la Puzsta, Kenkyel, taliere, au capacitatea de a schița itinerarii ofensive, Szolnok (…) capturând 2 tunuri, 6 mitraliere, alte arme sumare schițe de bravură presărate pe sute de kilo- și materiale de război și mulți prizonieri, maiorului Se- metri. bastian Ionescu Munte, din același regiment, ce s-a Ordinul „Mihai Viteazul” clasa I (Înalt Decret nr. distins și la 17 aprilie 1919 în lupta de la Buteni unde 372 din 5.II. 1920) a fost remis generalului de corp a căzut în spatele și flancul inamicului tăindu-i retra- de armată Constantin Prezan, șeful Marelui Stat gerea și ajutând eficace la înaintarea în front a Brigă- Major al Armatei, pentru competența cu care a dat – zii 3 Vânători și căpitanului Gheorghe Constantinescu, chiar pe câmpul de luptă – directive. tot comandant de avangardă la Puzsta, Kenkyel și Prin Înalt Decret nr. 17 din 2. I. 1920, clasa a II-a Szonlok. Maiorul Demostene Mărgăritopol, coman- a ordinului a fost acordată generalului Gheorghe Măr- dantul Regimentului 9 Roșiori, care, la Szamos-Dob și dărescu, comandantul Trupelor din Transilvania, Pen- Györtelec, rănit a continuat a conduce unitatea în tru deosebita pricepere cu care a condus operațiunile luptă a primit aceeși distincție, iar maiorul Alexandru ofensivei din 1919 și care s-a terminat cu completa Pastia din Regimentul 10 Roșiori (Î.D. nr.2339/ 1/V, înfrângere a armatelor Maghiare și cu ocuparea Bu- 1920), pentru modul în care a condus un pluton de dapestei. mitraliere în luptele cu maghiarii de la Kis Wyaslos, la Alți trei generali sunt distinși cu clasa a III-a: ge- 21 iulie 1919 când a intervenit energic în luptă, pre- neralului de brigadă Aristide Leca, comandantul Divi- cum și la 25 iunie, la Fegyrneki, la 25 iulie, când des- ziei 1 Vânători (Î.D. Nr 159 din 16.I. 1920), Pentru călecând divizionul a contracarat forțele inamice energia și priceperea cu care a condus trupele divi- superioare la număr forțându-le să se retragă. Ace- ziei în luptele de la Segvae, Szentes, Mindzet și lași ordin militar îl va primi maiorul Victor Marinescu Hodmezo-Vasarhely, în iulie 1919 unde înfrângând din Regimentul 92 Infanterie, pentru bravura în lupta trupele ungare le-a zvârlit pe malul stang al râului Tisa de la Tisa-Sayol (21 iulie 1919) și locotenentului Gri- și generalului de brigadă Mihail Obogeanu, coman- gore Măiuțu, rănit în luptele la baionetă (Î.D. Nr 1912 dantul provizoriu al Diviziei I-a (Î.D. 3812 din .din 26. IV. 1920). 17.IX.1920), pentru luptele de la Szonlok, Fegyver- Se poate observa că generalul Gheorghe Ru- neki și Kendereș; generalul de divizie Ștefan Holban, comandantul Diviziei a 6-a, Pentru bravura și destoi- nicia cu care a condus operațiunile diviziei și a grupului de sud în luptele cu maghiari (sic!) din luna iulie 1919 contribuind la ocuparea Budapestei (Î. D. nr. 1939 din 14.VI 1927). Decorat cu „Mihai Viteazul” clasa a III-a a fost și generalul Le Rond din Armata Franceză Pentru vite- jia cu care a condus operațiunile brigăzii de infanterie ce o comanda și a grupurilor de artilerie în marile lupte de pe frontul occidental din 1914-1918 unde a fost rănit de 5 ori și pentru competența deosebită cu care a colaborat la negocierea tratatelor de pace cu puterile centrale în 1918-1919 aducând distinse servicii cauzei aliaților (Î. D. nr. 725 din 14.VI 1920). Regele Ferdinand I decorează militarii români Post-mortem „Mihai Viteazul” clasa a III-a s-a sescu nu a avut onoarea de a fi cavaler al acestui acordat căpitanului Mathes Henric din Regimentul 81 ordin, lucru ce l-ar fi adus, printr-o relație comemora- Infanterie, pentru luptele de la Sajo, unde a primit a- tivă, lângă șeful său la întâlnirile interbelice. Ioan Țe- tacul la baionetă și, străpuns de baionetele maghia- pelea semnalează atitudinea generalului Mărdărescu rilor (…) a căzut strigând „Trăiască România Mare” față de temerara acțiune a colonelului Rusescu, din (Î.D. 635.din 20.II.1920). Ordinul a fost deferit, de seara zile de 3 august 1919, când, în fruntea unui de- asemeni, colonelului Gheorghe Moruzi, comandantul tașament de 400 de roșiori, două tunuri și două gru- Regimentului 8 Roșiori, pentru luptele de la Kirali puri de mitraliere, a intrat în Budapesta și a cerut Daros și Györtelec (Î.D. Nr 4 din 3.I.1920) și colone- guvernului ungar să dispună încetarea focului. Co- lului Victor Tomoroveanu, comandantul Brigăzii 2 In- mandantul Trupelor din Transilvania a estimat această fanterie - lupta de la Kenderes, iulie 1919 (Î.D. 2339 situație ca pe o acțiune de insubordonare, un act de din 1.VI.1920). indisciplină. Același Mărdărescu care, la 23 februa- Prin Înaltul Decret nr. 5304 din 23 XII 1919, Or- rie 1901, căpitan fiind, a figurat printre cei 75 de par- - 21 - ISTORIE, CULTURĂ

ticipanți (la Gheanțu din strada Sărindar) ce au săr- viciilor române de „in- bătorit pe Caragiale la împlinirea a 25 de ani de acti- telligence”, care au vitate literară; cu acest prilej, ofițerul toastează din scutit trupele comba- partea Revistei Infanteriei îl salută în numele tante de pierderi inu- armatei52. tile: Din perioada Drapelele de luptă ale unor regimente din noiembrie 1918 – această campanie „pentru liniștea Europei” au fost prima parte a anului distinse cu Ordinul „Mihai Viteazul”: Regimentul 4 Ar- 1920 sunt trecute cu tilerie, pentru fapte de arme din 1916, 1917, dar și în vederea în istoriogra- contra maghiarilor de la Maramureș, Sighet, Hadat, fia noastră, cu toate Also-Sopar, Varsoles, Meteszlka, Vamoș Pecs, La- că această perioadă Însemnul „Vulturul României” dany, Canalul Hortbagy, Tisa Füred, Ur Negyes, poate fi considerată ca fiind cea mai glorioasă pentru Nagy-Kalo, și Orase-Szalo, în 1919 (Înalt Decret Nr. Armata României, care a luptat singură și a obținut 3959 din 30.VIII 1920), iar ceremonia s-a desfășurat, două victorii pe două fronturi; în est cu Armata Roșie la 19 noiembrie 1921, la Palatul regal din București; și în vest cu armata maghiară. Victoriile sale au per- Regimentul 14 Roman, pentru fapte de arme din mis formarea României Mari. Informațiile puse la dis- 1916, 1917; în plus: „În 1918-1919, respinge trupele poziția Marelui Stat Major au permis planificarea ucrainiene din Maramureș și apoi ia Szatmar, iar în operațiilor din primăvara anului 1919. Comandanții 31 iulie 1919 în fruntea trupelor trece Tisa la Kis-Kore, trupelor române din Transilvania, generalii Gheorghe urmărind și dezarmând ultimele unități inamice, după D. Mărdărescu și Traian Moșoiu au fost avertizați din care apoi intră în Budapesta (Decorat la 10 Mai 1931 timp despre formarea unor grupări de forțe inamice, de Majestatea Sa Regele la Patriarhie în București). constituite din Divizia 6, Divizia 38 husari, Divizia de Ambientul în care a fost decernată se voia, e de pre- secui și Gărzile Roșii maghiare, care urmau să treacă supus, și un recviem, o cinstire a memoriei celor că- la ofensivă la mijlocul lunii aprilie. Darorită cunoaște- zuți pe câmpul de luptă în 1919; Regimentul 2 Artilerie rii din timp a intențiilor adversarului (ofensiva made Munte, pentru fapte de arme din 1916, 1917 și: „În ghiară s-a declanșat în noaptea de 15/16 aprilie 1919) 1919 sprijină cu Bateria 1-a Unitățile Diviziei a 7-a din trupele române au putut opri, din start, ofensiva in- jurul localităților Zalău, apoi în operațiunile din Munții amicului și încă din ziua se 16 aprilie 1919 au trecut Apuseni, cooperând la urmărirea inamicului pe axul la contraofensivă55. Șimleul-Silvaniei – Debrețin – Tisa – St. Imre – Tisa, Tot astfel, prin Decretul regal nr. 3390 din 2 sep- cu care ocazie a fost citată de către Grupul de Nord tembrie 1921, în scopul de a comemora frăția de arme prin ordin de zi, iar la Tisa parte cu Bateria a 2-a spri- dintre armatele aliate, s-a conferit ofițerilor și gradelor jină detașamentul din nordul Maramureșului. În bătă- inferioare, combatanți în perioada august 1916 - mar- lia de la Tisa, cu Bateriile 1, 2 și 5 care trecând râul tie 1921, Medalia „Victoriei”. execută împreună cu celelalte trupe urmărirea și de- Ovală, din bronz, înfățișa pe zarmarea trupelor ungare. În august 1919, ia parte cu avers o femeie înaripată, stând detașamentul constituit la Erlau, la atacul și captura- verticală și ținând în mână o rea forțelor ungare și Diviziilor 1-5 Roșii din regiunea spadă cu vârful în jos, iar în Bükk, care se pregătiau (sic!) de atac. Bateria a 5-a stânga o ramură de palmier. Pe de munte atașată la grupul de Vest al acestui detașa- reveres, o cunună de stejar ment compus din Regimentul Vânători de Munte și un străpunsă de o halebardă, iar în escadron de cavalerie, a luat parte la operațiunile interior inscripția „MARELE din calea ferată Erlau – Putnok și localitatea Salgo- RĂZBOI PENTRU CIVILI- Tarjan, ocupând și dezarmând succesiv comunele: ZAȚIE”, cu străvezie trimitere la Aptfalva, Nikofalva, Szt. Erzbet, Lelesz, Szt. Domo- pericolul bolșevic56. kos, Nadasd, Jordanhaza, Szent Simon, Domahaza, Medalia „Victoriei” ajungând în fața frontului cehoslovac la Jordanhaza”. Ecouri literare (Î. D, nr. 1525 din 30.VIII 1931)53. Dintre cele care s-au impus ateției europene și Una dintre decorațiile instituite cu prilejul acestei mai mult decît atât, câteva sunt semnate de etnici ma- campanii a fost Însemnul „Vulturul României”: cruce ghiari. Sextil Pulșcariu avertiza în memoriile sale asu- pe care e aplicat un vultur cu aripile ridicate și cu pi- pra unui prezumtiv pericol: Să nu ne bucurăm de cioarele stând pe o banderolă ondulată pe care se transfugii lor. Oportuniști care trădează pe semenii lor află înscris „Cercetașii războiului 1916-1919”; sub vul- pentru câștiguri materiale sau pentru satisfacerea tur, două spade încrucișate cu vârfurile în sus. Din ar- unor vanități personale se vor găsi mulți și între ma- gint patinat, se purta sub formă de broșă54. ghiari57. Aici se poate aminti efortul de „prevenție” al ser- Numele pe care le avem în vedere aparțin unor - 22 - ISTORIE, CULTURĂ

maghiari de origine ardeleană, care nu au renunțat, nemţesc, românesc, sârbesc, ba ofiţerii se instalară după conturarea noilor granițe, la cetățenia română prin case, împodobiră odăile rehiziţionate cu tot felul sau au revenit la ea. de nimicuri şi împărţiră printre femei articole de toaletă Marcovitz Rodion (1888, Gherla – 1948, Ti- ce nu se mai găseau prin oraş. Cetăţenii noștri des- mișoara) a publicat, în 1927, romanul „Garnizoana din coperiră curând că aceşti tineri francezi erau nişte bă- Siberia”, tradus, încă de atunci, în românește, la Lon- ieţi foarte de treabă şi simpatici, ,,În fond de ce ne-ar dra, Berlin, New York, America de Sud și Asia. În pre- fi duşmani?” ,,Nu se comportă aşa.”(…). Cercetam fața ultimei reeditări, Al. Simion, scrie că experiența feţele noilor veniţi şi încă nu puteam să le distingem de prizonier siberian a scriitorului degajă un mesaj pe cele dușmănoase de cele prieteneşti. Faptul că profund umanitar: Omul nu trebuie umilit și înjosit, toți sârbii erau cei ce umblau pe stradă cu ochii plânşi şi au în aceeași măsură dreptul la o existență liberă si deprimaţi nu era pentru noi o satisfacţie, şi durerea lor demnă. Tocmai acest suflu de autentică umanitate, ne interesa cu atât mai puţin pe cât bucuria nestăvi- de încredere în rațiune, de deschidere față de obse- lită a românilor, ca şi înaripatele cuvântări festive ale siile veacului imprimă cărții vibrație, un patos secret oratorilor lor, într-o limbă necunoscută, nouă, vioaie care cucerește și tulbură58. dar melodioasă. Populaţia românescă întâmpină în Nicolae Balotă remarca faptul că scriitorul este faţa bisericii primul drapel naţional care apăru în acest fascinat de spectacolul degradării umane, ca și de oraş. Înaltul lor prelat, pare-se un episcop, un bărbat acela al adaptării oamenilor; nu uita însă a adăuga un cu ochii negri şi barbă mare, purtând un bogat veş- „accident biografic” al autorului, nepreluat, se pare, mânt în fir de aur, odăjdiile bizantine din aur şi cati- de traducătorii români: Știm că el însuși, scriitorul, fea, purcese în faţa comandantului militar, aducând s-a înrolat în Armata Roșie și a fost comisarul politic pe o tavă de argint pâine şi sare. Se iviră deodată lo- al primei Brigăzi internaționale din Siberia. În această cuitorii sârbi ai oraşului, inundară strada pe care in- calitate a capturat cu brigada sa celebrul „tren cu aur” trau ostaşii sârbi, se buluciră în primele rânduri ale al gărzilor albe, acțiune la care se referă în romanul privitorilor, plângeau, râdeau de fericire, fluturau ba- său „Trenul cu aur” ce continuă într-un sens acțiunea tiste albe, îi sărutau pe obrajii neraşi, obosiţi şi slăbiţi, „Garnizoanei din Siberia”59. Garnitura feroviară-tele ofereau pâine şi vin, în timp ce strigau: zaur, ce fusese smulsă de la Kolceak, a ajuns în mâi- jivio…jivio…62 nile Legiunii cehe și a contribuit, ca „bază materială”, Camil Petrescu, fost prizonier de război, va la fondarea Cehoslovaciei. ajunge în 1919, ca jurnalist, în Banatul aflat sub ocu- Același critic literar se referă la Kuncz Aladar pație sârbo-maghiară. În urma Conferinței de Pace de (1886-1931), naratorul unui prizonierat de cinci ani la la Paris, abia la începutul lunii august trupele sârbești francezi (1914-1919), în romanul „Mânăstrea neagră”, de ocupație vor părăsi ultimele localități din partea de ce se înscrie în literatura ardeleană într-o formă ar- Banat atribuită României. Dar, deja din iulie, trupele tistică inspirată de romanul colectiv și al eului60. române intrau în Lugoj, prilej cu care scriitorul le sa- În jurnalul său, Liviu Rebreanu, ajuns prin Banat, luta entuziast prezența în articolul Sunt ei…(„Bana- după unire, consemează starea de spirit din zonă: Se tul”, I, nr 30, 23 iulie 1919: Douăzeci și doi iulie). De-a pomenesc şi acum multe amănunte de pe vremea lungul șoselelor, bocancii soldatului român ridică nori ocupaţiei sârbeşti de tristă memorie. Sârbii studiau de pulbere liberă din pământul robit al Banatului. În mereu planuri de anexiune. Au descoperit trei sârbi în sunetele nuzicilor, în uralele mulțimii, sub ploaia de Lugoj şi, pe baza asta pretindeau că trebuie să revie flori, ei intră astăzi în ținutul visurilor lor și ale noastre. Serbiei. Cereau să se pomenească în biserică regele Au răscolit drumurile Banatului și parcă au pus dru- Petru al lor. Au oprit pe români să meargă la Alba murile în mișcare. Ochii celor ce, de peste 1000 de Iulia. Sânt urâţi ca dracul pe-aici. Un deputat îmi ani, așteaptă sub genunchiul barbar, sunt astăzi spune cum s-a pierdut o parte din Banat la conferinţa numai flăcări, căci sălbăticia strigătelor de bucurie e păcii. Când s-a văzut că nu se mai poate obţine inte- făurită toată dintra zece veacuri. Cei care au ieșit cu gritatea Banatului, conform tratatului, Tardieu a cerut mic cu mare de-a lungul drumurilor nu au văzut nici- lui Brătianu să indice o frontieră convenabilă pentru când armate românești. De aceea, vor să-și umple cazul când nu s-ar putea câştiga tot. Brătianu a refu- ochii de priveliștea rară63. zat net. În lipsa lui, sârbii au făcut o propagandă im- Un alt nume de referință pentru atmosfera de ensă. Şi la sfârşit Clemenceau a tras el frontiera61. sfârșit de lume ce a urmat prăbușirii împărăției che- La Timișoara, armata de ocupație are, în memo- zaro-crăiești este Tamasi Áron (1897, Lupeni – 1966, ria scriitorului Meliusz Josef, pe atunci copil, o largă Lupeni). Între grupurile societății maghiare ardelene, paletă coloristică și varii acoperiri morale, ce girează din momentul „cutremurului”, are în vedere nobilimea populația majoritară, românii: Francezii cu soldaţii lor cu posesii ardelene, așa numita, pe model britanic, de culoare (trupe coloniale, zuavi, n.m.) se obişnuiră „gentry”, total insolitată de starea de fapt, în repede cu oraşul. Învăţară câte-un cuvânt unguresc, dolmanurile ei cu fireturi de husari imperiali (zriny, - 23 - ISTORIE, CULTURĂ

după numele unui commandant glorios din secolul al rit stăpânește însemnările căprarului Aurel, participant XVII-lea, statornic element de „recuzită” al nobilimii). fără voie la intervenția care a zdrobit Comuna ma- Un dialog reflectă totala ei debusolare: Aseară, în timp ghiară: „Moartea unei republici roșii”(1924). Simpatia ce stam de unul singur și mă gândeam la ziua de ne- pentru comunism se conjugă cu idei utopice și cu re- uitat când am fost aici la Cluj cu Maiestatea Sa, mi-am prezentări confuze asupra modului cum urmează să zis și eu că trebuie să facem ceva! Dar ce să facem? fie organizată noua societate65. Peste tot te izbești numai de mârlani și cioflingari! Ce Lucian Blaga, în septembrie 1919, în călătoria de să reușești cu golănimea asta? Părerea mea că sin- studii spre Viena, ajuns pe înoptate la Budapesta, dă gura noastră șansă e plecarea; adică să plecăm unde un peisaj uman atât de insolit, pentru un transilvă- deva în occident și să așteptăm acolo întoarcerea nean de baștină, încât notează: Pe alocuri vedeam unor zile mai bune. Ercsey, care tăcuse până atunci, trecând în două șiruri, de-a lungul străzii, câte zece izbucni iritat: -Și ce se va întâmpla aici, dacă plecăm soldați – patrule românești. (…) Vedeam pe cer Ursa cu toți? Ardealul să dea ortul popii? Noi să-l părăsim Mare, iar jos soldații români patrulând. Unde eram? tocmai când geme chinuit? Mai bine îl aruncăm noi la La Budapesta și-n univers. câini și numai pe urmă să o luăm la sănătoasa!64 Ro- În gara de est am așteptat până la 6 dimineața manul, apărut în 1931, ne relevă Mircea Zaciu în pre- când trenul pleca la Viena. La Kamarom, un steag față, a fost contestat în epocă, motiv pentru care fâlfâia deasupra peronului – era românesc. Cei câțiva autorul a emigrat în America; paradoxal, în 1944 re- soldați, care făceau de pază, erau români. La Györ – vine la Budapesta, unde fusese, în perioada interbe- soldați români în gară. În ultima stație maghiară de la lică „anatemizat”, dar lasă testamentar, ceea ce s-a frontiera ungaro-austriacă – un ofițer și câțiva soldați și întâmplat în 1966, să fie înmormântat în comuna români66. Lupeni. Avram Iancu și, poate, unii din memorandiștii sti- F. Aderca (1891-196?), polemist redutabil, mo- nși din viață mai devreme n-ar fi crezut nici ei aceste dernist scutier al lui Ion Barbu și Arghezi, cu simpatii pagini care păreau că descind dintr-un scriitor de an- pentru mișcarea socialistă, arată, întors din război, o ticipație precum Jules Verne. Campania armatei ro- pronunțată simpatie revoluției. În volumul „Idei și oa- mâne din anul 1919 a fost necesară și salutară și în meni”, I (1922), în diverse articole publicate prin zia- sensul că, pe principiul willsonian al voinței/determi- rele vremii, condamnă oportunismul Internaționalei a nării națiunilor, s-a înlăturat piedica ce întârzia pune- II-a, îi reproșează lui Gherea pozițiile reformiste și rea în operă a hotărârii Marii Uniri de la Alba Iulia. susține tendințe radicale în viața politică. Același spi-

Note: 1. Ioan Țepelea, 1919, O campanie pentru liniștea Europei, Cluj-Napoca, Editura „Dacia”, 1995, p. 58; 2. Idem, p. 91-93; 3. Idem, p. 99-100; 4. Dumitru Preda, Vasile Alexandrescu și Costică Prodan, În apărarea României Mari. Campania armatei române din 1918- 1919, Editura Enciclopedică, 1994, p. 171; 5. Dumitru Preda, Vasile Alexandrescu și Costică Prodan, Op.cit., p. 191-192; 6. Marele Cartier General al Armatei Române. Documente 1916-1920, Editura „Machiavelli”, 1996, p. 259; 7. Ioan Țepelea, Op. cit., p. 167-168; 8. Dumitru Preda, Vasile Alexandrescu și Costică Prodan, Op. cit., p. 223; 225; 9. Ioan Țepelea, Op. cit., p. 117-118; 139; 10. Dumitru Preda, Vasile Alexandrescu și Costică Prodan, Op. cit., p. 226; 227; 234; 238; 11. Gheorghe Nicolescu, Gheorghe Dobrescu și Andrei Nicolescu, Preoți în lupta pentru Marea Unire, Editura „Europa Nova”, 2000, p. 398; 12. Dumitru Preda, Vasile Alexandrescu și Costică Prodan, Op. cit., p. 245; 13. Veneția. Centrul European de Cercetări și Studii Istorice, Mogyoria – Magyarosag, Ungaria - și Istoria Mogyorilor, Edi- tura „Europa Nova”, 1998, p. 328; 14. Lucian Predescu, Enciclopedia României. Cugetarea. Material românesc. Oameni și înfăptuiri, ediție anastatică, Edi- turile „Saeculum” și „Vestala”, 1999, p. 470; 15. Generalul Radu R. Rosetti, Mărturisiri (1914-1919), ediție, studiu introductiv și note de Maria Georgescu, Editura „Mo- delism” , 1917, p. 302; Ilya Ehremburg, Oameni, ani, viață, Vol .4, Editura „Univers”, 1969, p. 334; 16. Ion Antonescu, Românii, originea, trecutul și sacrificiile lor, ediție de maior Ilie Schipor, Editura „Clio”,1990, p. 92; 17. Dr. Vasile Bianu, medic colonel I.R., fost medic primar al Spitalului I.C. Brătianu din Buzău, senator de Huedin, Însem- nări din răsboiul României Mari, Vol.2, Cluj, Institutul de Arte Grafice ,,Ardealul”, 1926, p. 256-259; 18. Yvonne Blondel, Jurnal de război 1916-1918. Frontul de sud al României, Editura Institutului Cultural Român, 2005, p.338; 19. Generalul Henri Berthelot, Memorii și corespondență (1916-1919), introducere de Glenn E. Torrey, Editura Militară, 2012, p. 387;

- 24 - ISTORIE, CULTURĂ

20. Ibidem, p. 394; 21. Generalul Radu R. Rosetti, Op. cit., p. 302; 22. Valentin-Ioan Fucșan, Albionul în căutare de aliați 1914-1918. Interesele politico-militare ale Marii Britanii la gurile Du- nării și în Balcani în anii Primului Război Mondial, Editura Militară, 2014, p. 206; 23. Ioan Țepelea, Op. cit., p. 82; 24. Ioan Țepelea, Op. cit., p. 94-96; 25. Dumitru Preda, Vasile Alexandrescu și Costică Prodan, Op. cit., p, 183-184; 26. Ioan Țepelea, Op. cit., p. 182; 191; 197; 202; 27. *** Istoria cavaleriei române, Editura Academiei de Înalte Studii Militare, 1998, p. 208; 28. Colonel Vasile Pricop, colonel Gheorghe Suman și colonel Marin Zaharia, Epopeea vânătorilor de munte, Editura Mili- tară, 1992, p. 42; 29. Ibidem; 30. Ioan Țepelea, Op. cit., p. 153; 204; 206; 31. Dumitru Preda, Vasile Alexandrescu și Costică Prodan, Op. cit., p. 287 -288; 32. Veneția. Centrul European de Cercetări și Studii Istorice, Op. cit., p. 333-334; 33. Istoria cavaleriei române, Editura Academiei de Înalte Studii Militare, 1998, p. 203; 34. Ioan Țepelea, Op. cit., p. 210-211; 35. Dumitru Preda, Vasile Alexandrescu și Costică Prodan, Op. cit., p. 291; 36. Emil Niculescu, Regimentul 28/3 artilerie Râmnicu Sărat, în: Fundația „Mareșal Alexandru Averescu”, Armata în județul Buzău. O retrospectivă istorică, Vol.1, Buzău, Editura „Editgraph”, 2016, p. 380; 386; 37. Geo Călugăru, Sfinte firi vizionare. Poeţii eroi Cezar, Constantin, Titus şi Nicolae T. Stoika, monografie istorico-lite-rară, Bucureşti, Editura „Perpessicius, 2011, p.235-236: 289-291; 179; 38. Ioan Țepelea, Op. cit., p. 228-229); 39. Valeriu F. Dobrinescu și Gheorghe Nicolescu, Ion Antonescu și relațiile româno-franceze din anii *20, vol.3, Pitești, Edi- tura „Cultura”,1996, p. 106-107; 40. Dumitru Preda, Vasile Alexandrescu și Costică Prodan, Op. cit., p. 303-304;317; 319; 320; 41. Ioan Țepelea, Op. cit., p. 231; 42. Ibidem, p. 240; 43. Lucian Boia, România, țară de frontieră a Europei, Editura „Humanitas”, 2002, p. 87-88; 44. *** Armata română și Marea Unire. Contribuții la realizarea Unirii și la consolidarea statului național, Cluj-Napoca, Edi- tura „Daco-Press”, 1993, p. 244-245; 45. Sextil Pușcariu, Memorii, ediție de Magdalena Vulpe, Editura „Minerva”, 1978, p. 409 – 502); 46. Ștefan Pâslaru, Parlamentul României și granița de vest a țării între Unirea cea Mare și desfășurarea celui de al Doi- lea Război Mondial, în: Anuar. Studii de politică de apărare, teorie, doctrină, artă și istorie militară, Editura „Vasile Cârlova”, 1996, p. 70-71; 47. Gl. mr. Mircea Agapie și cpt de. Jipa Rotaru , Ion Antonescu. Cariera militară (Scrisori inedite), Editura Academiei de Înalte Studii Militare, 1993, p. 71; 48. Ion Calafeteanu, Revizionismul ungar și România, Editura Enciclopedică, 1995, p. 92-95; 49. Preot D. Nicolaescu publicist, ediție alcătuită de Alex. Oproescu și Simona Rațiu, Buzău, Editura „Alpha MDN”, 2015, p.32; 50. Dumitru Preda, Vasile Alexandrescu și Costică Prodan, Op. cit., p. 325; 51. G. Caliga, Almanahul dicționar al presei din România și a celei românești de pretutindeni, cu o prefață de Constantin Bacalbașa, Imprimeria Fundației Culturale „Principele Carol”, 1925, p. 35-36; 52. Marin Bucur, Opera vieții. O biografie a lui Caragiale, Vol.2, Editura „Cartea românească”, p. 148; 150; 53. Colonel Eugen Ichim, Ordinul militar de război „Mihai Viteazul”, Editura „Modelism & Jertfa”, 2000, p. 86:87;88;89;90; 98;110;111; 54. Catone Ștefan, Șerbănescu Niculae și Bedivan Dumitrașcu, România. Decorații 1859-1991, Editura „Cover”, 1992, p.27; 55. Dan Plăvițu și Ilie Ovidiu Frățilă, Serviciul de informații al armatei române. Tradiție și actualitate, București, Editura „Axioma Print”, 2009. p. 73; 56. Ion Safta, Rotaru Jipa, Tiberiu Velter, Decorații românești de război 1860-1947, Editura „Universitaria”, 1993, p. 142; 57. Sextil Pușcariu, Op. cit., p. 501; 58. Marcovitz Rodion, Garnizoana din Siberia, roman-reportaj colectiv, București, Editura „Kriterion”, 1975, p. 7; 59. Nicolae Balotă, Scriitori maghiari din România, eseuri, București, Edirura „Kriterion”, 1981, p. 92-93; 60. Idem, p .49; 61. Liviu Rebreanu, Jurnal, în : Europa Centrală.Memorie, paradis, apocalipsă, volum coordonat de Adriana Babeţi şi Cor- nel Ungureanu, Editura ,,Polirom”, 1998, p.35; 62. Meliusz Josef, Oraşul pierdut în ceaţă, Vol.2, Editura ,,Minerva”, 1982, p. 205; 223; 217; 63. Lucian-Vasile Szabo, Camil Petrescu și Banatul, în: „Orizont”, nr. 6, iulie 2019, p. 24; 64. Tamasi Áron, Blazonarzii, prefață de Mircea Zaciu, București, Editura „Kriterion”, 1980, p. 196; 65. Ov. S. Crohmălniceanu, Literatura română între cele două războaie mondiale, Vol.1, ediție revăzută, Editura „Mi-nerva”, 1972, p. 422; 66. Lucian Blaga, Hronicul și cântecul vârstelor, Editura Tineretului, 1965, p. 252-253. - 25 - ISTORIE, CULTURĂ

Armata Română în Pocuția

Colonel (rtr.) prof. univ. dr. Ion Giurcă

Primele contacte cu comandanți din armata po- Tartarov, iar pentru oportunitatea conducerii, conform loneză ordinului generalului Nicolae Petala, un eșalon operativ al comandamentului Diviziei 8 infanterie a fost Înaintarea trupelor române în Pocuția a avut ca transportat de la Cernăuți la Colomea. Practic, din efect inevitabil și contactul cu armata poloneză, aflată acea zi generalul Iacob Zadik a exercitat conducerea într-o continuă mișcare pe teritoriul Galiției, unde con- trupelor din subordine de la Colomea, fapt ce a impus fruntările cu armata ucraineană, fără caracter decisiv, realizarea unui nou sistem de legături telegrafice și impunea regrupări de forțe și mijloace în raioane și pe telefonice. Având în vedere înaintarea unor unități po- poziții care să-i confere avantaje pentru acțiunile vii- loneze către Nadworna și Ottynia, a fost luată legă- toare. tura cu comandanții acestora, cărora li s-a cerut să Deși înaintarea trupelor noastre în Galiția era cu- ordone oprirea înaintării până la stabilirea definitivă, noscută Marelului Cartier General polonez, se pare de comun acord, a liniei de demarcație dintre cele că unitățile din subordinea sa aflate în acest spațiu două armate. Cu toate acestea, trupele poloneze in- (diviziile 3 și 4 infanterie) nu au fost înștiințate despre trate în Nadworna refuzau să evacueze orașul la ce- aceasta, sau poate nu li s-a transmis aliniamentul pe rerea părții române, invocând ordinele primite . care Divizia 8 infanterie urma să-l ocupe în cel mai În acel context, la 29 mai 1919 generalul Iacob scurt timp. Zadik i-a adresat o scrisoare comandantului Diviziei Primul contact dintre trupele române și cele polo- 4 poloneze, generalul Franciszek Kraliczek-Krajowski, neze a avut loc în ziua de 27 mai 1919, în contextul în în care arăta: „În urma cererii armatei poloneze către care o patrulă de recunoaștere formată din ofițeri a armata română de a interveni cu forțele sale, s-a con- ajuns la Stanislau, apoi a continuat înaintarea spre venit ca întregul nord de oraș, întâlnind subunități din Divizia 4 infan- teritoriu situat terie, al cărei comandant se afla în Kalusz, care aveau înapoia frontului misiunea să înainteze până la Stanislau. Până în român să fie sub seara zilei trupele poloneze au intrat în oraș, în timp administrația ce alte forțe poloneze au pătruns spre Solotwina, pe noastră până la care l-au ocupat în seara zilei de 28 mai. De acolo, noi dispozițiuni. un batalion polonez a fost trimis spre Nadworna, lo- Frontul nostru calitate în care a intrat la 29 mai. Contactat de către trece prin ofițeri români, comandantul acestui batalion a comu- Olesza, Hostov, nicat că avea ordin să înainteze până la Colomea. O Mikulsdorf, Ba- Generalul Iacob Zadik, altă unitate poloneză care staționase la Tismieniczany bianka, Hawry- comandantul trupelor române a înaintat în ziua de 29 mai prin Tulmacz către lowka, Potoki din Pocuția Olesza, concomitent cu alte forțe aflate în marș de la (vest Navodna), Priow, Luh, o linie la vest de calea fe- Stanislau spre Ottynia. Exista o situație imprevizibilă rată Delatyn, Körösmeszö. Pentru a evita conflictele și nedorită, aceea ca trupele române și poloneze să între trupele noastre aliate, propun excelenței voastre intre într-o dispută involuntară, având în vedere că linia de demarcație, care nu trebuie depășită de ni- vizau ocuparea acelorași orașe. ciunul din capetele coloanelor noastre. O acțiune importantă a zilei de 29 mai 1919 a con- Asupra acestei chestiuni adresez alăturatul raport stituit-o realizarea joncțiunii dintre trupele Diviziei 8 in- către domnul comandant al armatei poloneze din fanterie cu cele din subordinea Comandamentului Lemberg, rugând pe excelența voastră a-l transmite la trupelor române din Transilvania și Ungaria, în zona destinație. Pentru a stabili relații amicale ce trebuiesc localității Tartarov, prin detașamentul sosit de la Si- să lege armatele noastre, rog pe excelența voastră ghetul Marmației, cât și reglementarea problemei li- să-mi acorde o întrevedere pentru astăzi. Așteptând niei de demarcație dintre trupele române și poloneze răspunsul d-voastră asupra punctului și orei de întâl- din Galiția, în special în privința părăsirii localității Sta- nire, care ar putea avea loc la Ottynia sau aiurea, vă nislau. rog să binevoiți a primi distinsa mea considerațiune.”1 Odată cu înaintarea trupelor române au fost luate Întâlnirea solicitată de către generalul Iacob Zadik imediat măsuri pentru paza căii ferate Delatyn - a avut loc în noaptea de 29/30 mai 1919 la Ottynia,

- 26 - ISTORIE, CULTURĂ

partea poloneză fiind reprezentată de generalul F. ganizațiilor poloneze. Materialul de război și bunurile Karliczek, locțiitorul comandantului Diviziei 4 polo- statului să nu se evacueze. Rechizițiile să se facă neze, care a cerut scuze că generalul Franciszek contra plată sau chitanță.”3 Generalul polonez a pre- Aleksandrowicz nu a putut veni, împuternicind pe tri- cizat caracterul neoficial al solicitărilor sale, expri- misul său să-l reprezinte. Așa cum rezultă din rapor- mând ideea că doleanțele exprimate erau generate tul pe care generalul Iacob Zadik l-a trimis a doua zi de sentimentul general care domina societatea polo- generalului Nicolae Petala2, cu ocazia întâlnirii au fost neză. obținute date des- Cei doi generali au convenit asupra ideii ca trupele pre dislocarea tru- celor două armate să rămână pe loc până la ordinele pelor poloneze în eșaloanelor superioare, dar generalul F. Kraliczek a partea de nord a precizat că asigură acest deziderat în privința Diviziei Galiției, cât și des- 4 infanterie, dar nu era abilitat să vorbească în nu- pre comandanții mele Diviziei 3 infanterie. Și-a exprimat însă încrede- acestora. Astfel, la rea că generalul W. Ivaskievici va da ordine în acest Solotwina se afla Di- sens. Generalul Iacob Zadik a insistat pentru retrage- vizia 3 poloneză și rea trupelor poloneze din Nadworna, precizând că Brigada 3 infanterie această localitate este destinată trupelor Diviziei 8 in- din cadrul acesteia, fanterie, care a ocupat-o la 27 mai, și ,,s-a cedat fără comandată de către uz de arme numai pentru a evita un conflict armat, colonelul Leon Ber- care desigur se datorește unei necunoașteri a situa- Generalul Nicolae Petala, becki, la Stanislau ției din partea Diviziei a 3-a poloneze.”4 Comandantul Corpului IV Divizia 4 infanterie Așadar, în ziua de 30 mai se aștepta un răspuns Armată (în perioada 21 mai/3 comandată de ge- din partea polonezilor pentru stabilirea definitivă a li- iunie 1918 -12 iulie 1919) neralul F. Alexan- niei de demarcație între cele două armate, lucru care, drowicz, iar mai în adâncime o grupare eterogenă de surprinzător, s-a produs în timp scurt. Comandantul forțe, a căror valoare și comandantul nu au fost pre- Brigăzii 3 poloneze, din Divizia 3 poloneză, colonelul cizate. Comandantul forțelor poloneze menționate, Leon Berbecki, a trimis generalului Iacob Zadik o scri- aflate la sud de Nistru, era generalul Waclaw Ivaskie- soare prin care, în termeni diplomatici, sugera ideea vici, iar al celor de la sud și nord de Nistru erau co- prezenței militare comune române și polone la Nad- mandate de generalul Joszef Halller. worna și Delatyn: „Suntem încântați ca sinceri amici Din discuția dintre generalii Iacob Zadik și F. Kra- ai statului român și fericiți că neînțelegerile între tru- liczek a rezultat că partea poloneză nu avea cunoști- pele române și polone de la Nadworna s-au terminat. nță despre înaintarea trupelor române din Bucovina Detașamentul de la Divizia 8-a rămâne cu noi la Nad- până pe aliniamentul Olesza, Nadworna, ci doar des- worna ca buni oaspeți. Un pluton din cavaleria noas- pre faptul că o divizie română înainta dinspre Mun- tră, care va merge de la Nadworna la Delatyn, pentru cacs spre Colomeea, cu care Divizia 3 infanterie a face legătura cu armata română, va fi oaspetele D- poloneză trebuia să coopereze. Este puțin probabil voastră. ca acesta să fi fost adevărul, sau, nu excludem, o de- Vă rog Domnule General, a primi respectoasele și ficiență de comunicare între factorii de decizie politică sincerele noastre salutări și a ne permite să spunem și militară din Polonia cu această mare unitate sosită din toată inima: Să trăiască România Mare, trăiască de puțin timp în Galiția. Generalul Iacob Zadik și-a in- brava armată română, jos bolșevicii, pe care îi vom format interlocutorul că în baza celor convenite la învinge, luptând alături până când îi vom extermina.”5 nivel superior, Divizia 8 infanterie înaintase în Galiția Cuvintele pompoase, înapoia căroar se ascundea și ocupase aliniamentul marcat de localitățile: Olesza, o idee inacceptabilă din punct de vedere militar, nu Ottynia, Nadworna, că avea misiunea să mențină l-au impresionat pe generalul Iacob Zadik, care nu a aceste orașe până la noi ordine, cât și calea ferată agreat comunicarea directă cu un ofițer polonez mai care realiza legătura între Horodenka, Colomeea, mic în grad și funcție, astfel că acesta i-a ordonat co- Nadworna și Körösmezö. Totodată, generalul Iacob lonelului Petre Cănciulescu să formuleze un răspuns Zadik a fost informat că scrisorile sale fusese trans- în acord cu ideile sale. În aceeași zi colonelului Leon mise generalilor Waclaw Ivaskievici și Joszef Haller, Berbeski i-a fost transmisă de către colonelul Cănciu- partea poloneză prezentând misiunea trupelor sale și lescu o scrisoare, în care era exprimată clar și ferm doleanțele comandantului său: „Vor să înainteze mai poziția părții române în legătură cu relația dintre cele departe până la granița Bucovinei, iar trupele române două armate: „Din ordinul domnului general coman- să se retragă treptat cu înaintarea trupelor polone. Vor dant al Diviziei 8-a română am onoarea a aduce la cu- ca pe timpul înaintării lor să se permită formarea or- noștința dumneavoastră că încă din ziua de 29 mai

- 27 - ISTORIE, CULTURĂ

1919 comandantul Diviziei 8-a română ne știind că riul ocupat de români să fie dezarmați fără condițiuni. coloana ce înainta spre Nadworna este o divizie Pentru cazul că comandamentul român are lipsă de aparte, s-a pus în legătură cu comandantul Diviziei a trupe de etapă din cauza liniei foarte lungi de pe teri- 4-a poloneze din Stanislau, prin care a făcut cunoscut toriul polon ocupat, atunci se pot concentra părți ale comandamentului polonez misiunea trupelor noastre organizației militare polone, în batalioane de etapă, și însărcinarea ce avea de a ține în stăpânire linia care ar putea să facă serviciul sub conducerea ofițe- Olesza-Ottynia, Nadworna-inclusiv. În același timp s- rilor români atribuiți lor. a protestat contra ocupării localității Nadworna de În ce privește poliția, jandarmeria și alte instituții de către trupele polone. Intrarea D-voastre în Nadworna siguranță (militare) de sine înțeles că comandamentul s-a făcut contra voinței noastre, și deși luăm cu multă român va proceda după propria sa hotărâre. plăcere cunoștință de scrisoarea D-voastre de azi, Divizia 8-a română este rugată a permite ofițerilor ținem să accentuăm că ne bucură foarte mult priete- care vor avea legitimația corespunzătoare Diviziei 8- nia ce ne arătați și care, de altfel, este reciprocă, dar a a face recrutări din teritoriul polonez ocupat, pentru că chestiunea ocupării Nadwornei de către trupele D- completarea Diviziei 4-a vânători. voastră este încă în litigiu. Vă rugăm binevoiți a cu- Excelența voastră este rugată a-și preciza părerea noaște că n-am primit această situație decât în dorința față de aceste propuneri și a ne trimite un răspunds de a evita vărsări de sânge între trupe prietene, iar definitiv.”7 până la primirea ordinelor superioare nu putem con- Răspundul la scrisoare a fost dat de către șeful de simți ocuparea Nadwornei de către D-voastră.”6 stat major al Diviziei 8 infanterie, care a exprimat re- Nevoia de comunicare continuă între autoritățile gretul că generalul Iacob Zadik nu a putut fi prezent la militare române din Pocuția și cele poloneze din Ga- Colomeea pentru a primi vizita comandantului Diviziei liția a determinat pe atașatul militar polonez la Bucu- 4 infanterie poloneză. Având în vedere că trupele Di- rești să-i solicite, la 30 mai, generalului Constantin viziei 8 infanterie din Bucovina și Galiția urmau a fi in- Prezan să accepte pe locotenentul Boguslas de Ho- spectate de către generalul Nicolae Petala în zilele de rodynski ca ofițer de legătură cu comandantul Diviziei 1, 2 și 3 iunie, se exprima ideea că generalul Iacob 8 infanterie, cerea fiind admisă cu condiția ca și pe Zadik putea să întoarcă vizita omologului său polonez lângă comandamentul polonez să fie atașat un ofițer la Stanislau în ziua de 4 iunie 1919. de legătură stabilit de către generalul Iacob Zadik. În legătură cu solicitările generalului polonez, loco- Schimbul de scrisori dintre comandanții militari ro- tenent-colonel mâni și polonezi s-a dovedit benefic, în ziua de 31 mai Constantin Rovi- trupele Diviziei 3 poloneze deplasându-se spre Sta- naru a fost împu- nislau, lăsând la Nadworna o singură companie, ceea ternicit de către ce era un semnal pozitiv, dar nu și un răspuns așa comandantul său cum solicitase partea română. să comunice ur- În acea zi s-a petrecut un episod interesant în pri- mătoarele: „Să i vința atitudinii generalului Iacob Zadik în relația cu co- se facă cunoscut mandantul Diviziei 4 infanterie poloneză, care în numele cui solicitase o întâlnire cu comandantul Diviziei 8 infan- face domnia sa terie la Colomeea. La sosirea generalului polonez la aceste cereri pe Colomeea acesta a fost întâmpinat de către colonelul care domnul ge- Locotenent-colonelul Gheorghe Liciu, care a explicat că generalul Iacob neral dorește a le Rovinaru Constantin Zadik era reținut la Cernăuți cu probleme urgente, de- transmite Marelui terminate de sosirea la comandamentul diviziei a ge- Cartier General neralului Nicolae Petala. român, pentru a hotărî asupra lor și va da rezultatul. În acele condiții, generalul Frantiszek Aleksandro- Roagă a da rezultatul la cele două interveniri făcute wicz a lăsat o scrisoare care să fie transmisă genera- de către domnul general Zadik comandamentului su- lului Iacob Zadik, în care se arăta: „Toate organizațiile perior polon relativ la linia de demarcație și evacuarea militare aflate pe teritoriul ocupat de români, le roagă localității Nadworna.Conform instrucțiunilor Marelui a se îndrepta înarmate spre Stanislau. De asemenea Cartier General, contactul între armata polonă și cea se roagă a se da Diviziei 4-a vânători poloneză din română se va întreține numai prin comandamentele Cernăuți ordin să trimită la Stanislau ofițeri de încarti- superioare și ofițerii de legătură - pentru a evita astfel ruire. Asupra transportului Diviziei 4-a vânători polo- orice conflicte sau dezagremente ce s-ar putea pro- neze se va înțelege comandantul superior polon cu duce independent de voința comandamentelor numai comandamentul român. din faptul aflării trupelor în contact unele cu altele.”8 Se roagă ca toți ceilalți, fără deosebire de naționa- Colaborarea româno- poloneză era oarecum litate ( poloni, ruteni sau evrei) care se află pe terito- tensionată artificial, în condițiile în care partea - 28 - ISTORIE, CULTURĂ

poloneză dorea soluționarea problemei prin înțelegere de Est față de situația creată în relațiile dintre trupele între comandanții militari ale căror trupe se aflau în române și poloneze aflate în contact: ,,Îmi fac datoria contact, în timp ce generalul Iacob Zadik nu putea ac- de a vă transmite urgent expresia imensei bucurii care cepta cererile polonezilor, care erau în contradicție cu mă animă din nou că trupele națiunilor noastre surori cele stabilite de către eșalonul superior și situația con- luptă pentru același ideal. Programul pe care Majes- cretă din teren. Pe de altă parte, era un deficit de co- tatea Sa Regina a binevoit să mi-l expună în timpul municare, mai bine spus o comunicare întârziată la trecerii sale prin Paris, (referire la vizita din martie nivelul factorilor decizionali, fapt ce genera o stare 1919 în capitala Franței) este, în sfârșit, realizabil. tensionată la nivelul micilor comandanți puși în fața Este necesar să sperăm că providența va continua să unei situații care putea degenera într-un nedorit con- binecuvânteze armatele noastre și că națiunile noas- flict armat. Cert este că toate structurile militare lucrau tre vor putea prospera libere la adăpostul trupelor intens pentru detensionarea situației, în acest sens noastre ridicate împotriva barbariei. În scopul de a ziua de 31 mai fiind decisivă. Transmise pe cale ie- intra în legătură cu remarcabilele trupe care vă sunt rarhică, informațiile privind diferendul de la Nadworna încredințate, deleg trei ofițeri din statul meu major, au ajuns până la nivelul Marelui Cartier General, care, pentru a se întâlni cu suita cartierului general al dum- la 31 mai, a emis „Ordinul nr. 1405”, semnat de către neavoastră.”11 generalul Henri Cihoski, în care se răspundea la adre- Răspunsul generalului J. Haller era unul de com- sele pe care generalul Nicolae Petala le transmisese plezență, fără elemente concrete așa cum ceruse ge- generalului Constantin Prezan, din care rezultau ur- neralul Iacob Zadik, singurul apect care poate fi luat în mătoarele : „S-a cerut atașatului miltar polon în Bu- considerare fiind că va trimite reprezentanții săi la Co- curești să meargă personal în Galiția pentru a aplana lomeea pentru discutarea și reglementarea proble- neînțelegerile și a stabili de comun acord linia de de- melor în litigiu. marcație. Cea de a doua scrisoare, sosită la Colomeea în Linia de demarcație pentru trupele noastre va tre- ziua de 1 iunie 1919, era trimisă de către generalul F. bui să fie aceia hotărâtă de Ordinul de operații nr. Aleksandrowicz, în care, după cîteva formule proto- 1195 din 22 V. c. Divizia 8-a va comunica comanda- colare, se găseau răspunsuri concrete la cele scrise mentului trupelor poloneze de la sud de Nistru: de către generalul Iacob Zadik, dar și o solicitare: „Ce- a) Intrarea trupelor noastre în Galiția s-a făcut după rerile făcute de noi sunt în numele Marelui Cartier Ge- cererea scrisă a atașatului militar polon și comanda- neral de la Varșovia. Evacuarea Nadwornei a fost mentului superior polonez; ordonată la Bitkiw și Solotvina, care rămân garnizoa- b) Prin această cerere am fost rugați să înaintăm nele noastre. Ofițerii de legătură sunt deja în drum până la o linie care se găsește mai la vest de acea pe spre posturile lor, solicit ca acești ofițeri să fie trimiși la care ne găsim actualmente; Colomeea și Ottynia și, de asemenea, în alte puncte c) Trupele noastre rămân unde se găsesc până ce care vor fi necesare. Cer să aveți bunăvoința de a or- se va stabili între între Marele Cartier General român dona ca vagoanele cu nr. 98467, 661083, 131874, să și Marele Cartier General polonez linia de demarcație. transporte de la Ottynia la Stanislawowa matrialele Ele vor păstra o atitudine corectă față de trupele po- comandate, care ne sunt extreme de necesare pentru loneze; restabilirea podurilor peste Nistru.”12 d) S-a cerut comandamentului superior polonez să Cele scrise de către generalul F. Alexandrowicz se retragă la vest de linia pe care se găsesc trupele erau în parte reale, deoarece la 1 iunie la Nadworna Diviziei 8-a. Să trimită un delegat pentru ca de comun polonezii lăsase o companie destinată, conform justi- acord să se stabilească linia de demarcație între tru- ficărilor aduse, pazei unor depozite care aparțineau pele poloneze și cele române.”9 armatei poloneze. Prin urmare, corespondența dintre Nu rezultă din documente prezența atașatului mili- generalul Iacob Zadik și generalii polonezi era una for- tar polonez la Cernăuți sau la Colomeea, dar este mală, benefică doar în privința cunoașterii reciproce și sigur că răspunsurile la scrisoarea generalului Iacob asigurării unui climat de înțelegere reciprocă, fără a a Zadik au venit târziu deși ele au fost formulate la timp rezolva problema de fond, cea a liniei de demarcație de către generalii Jósef Haller și Franciszek Alexan- dintre cele două armate. Dovada în acest sens este și drowicz. În ziua de 1 iunie 1919 la Colomeea au sosit răspunsul comandantului Diviziei 8 infanterie române, la Eșalonul operativ al comandamentului Diviziei 8 in- care, în aceeași zi, i-a scris generalului J. Haller: „Pro- fanterie un ofițer francez de naționalitate română - fund impresionat de scrisoarea pe a-ți avut bunătatea Pop Bucur10 și unul polonez, trimiși de către genera- să mi-o trimiteți, vă rog să binevoiți a-mi permite să lul J. Haller, care au înmânt generalului Iacob Zadik, adresez salutul și admirația pe care o port bravilor sol- revenit de urgență în această localitate de la Cernăuți, dați polonezi, care cu prețul sângelui lor încoronează o scrisoare care fusese redactată la 29 mai, din con- cu laurii fruntea lor și a dumneavoastră. Îmi permit de ținutul căreia rezultă poziția comandantului Armatei asemenea domnule general sa vă felicit cordial - 29 - ISTORIE, CULTURĂ

pentru succesele obținute până în prezent, și ca buni Privite în toată complexitatea lor, problemele cele și sinceri vecini să vă urez noi și strălucite victorii în mai grave cu polonezii nu erau la contactul din centrul viitorul foarte apropiat.”13 Galiției, ci în zona Cernăuților unde se aflau forțele Di- Câteva zile mai târziu diferendul în legătură cu linia viziei 4 vânători, sosită din zona Bender, care consti- de demarcație în Galiția dintre trupele române și cele tuia un factor de insecuritate pentru autoritățile nou poloneze a fost rezolvat, în urma unor discuții la nivel instalate în Bucovina și pentru populația din localitățile politic și militar, astfel că, la 4 iunie 1919, Marele Car- unde era cantonată. tier General român a transmis comandantului Corpu- Sosirea Diviziei 4 vânători în Bucovina a fost relui 4 armată „Ordinul nr. 1459” care, la rândul său, a zultatul unor solicitări a Marelului Cartier General po- transmis o copie comandantului Diviziei 8 infanterie, lonez și finalizării discuțiilor pe această temă dintre din care rezultă modul de soluționare a unei situații atașatul militrar al Poloniei la București și generalul care tindea să se cronicizeze: „Dată fiind cererea co- Henri Cihoski, subșef al Statului Major General mandamentului polon de a le ceda Nadworna, stabi- român. La începutul lunii mai 1919 Divizia 4 vânători liți de comun acord cu comandamentul polon se afla în contact cu forțele bolșevice la est de Nistru, următoarea linie de demarcație între trupele noastre și în zona localităților Clonești și Telmazi. La 10 mai, cele polone: Lubiznia, nord Lajeva, sud Maidan, Huta, atașatul militar polonez pe lângă Comandamentul Su- nord-vest Maidan, sud cota 350, Nendt (exclusiv), S. perior al Trupelor Aliate de la București, solicitase Uhoniki, Ottynia, nord Zakszence, sud Herton, sud acestei structuri, Ministerului de Război al României și Przybitow, nord Puzniki, nord cota 304, Pesieka, Statului Major General român, ca în vederea apropia- Niezwiska. După fixarea acestei linii de demarcație, tei ofensive poloneze în Galiția, să se aprobe depla- trupele noastre vor trece la sud de această linie.”14 sarea Diviziei 4 vânători la nord-vest de Cernăuți, în În aceeași zi, comandantul Corpului 4 armată a raionul Sipeniț, Coțmani, Verenceanca. Dorința polo- emis și transmis comandantului Diviziei 8 infanterie nezilor era ca transportul pe calea ferată să se exe- „Ordinul de operațiuni nr.9”, care reflecta mai bine si- cute pe direcția Chișinău, Iași, Roman, Cernăuți, între tuația prezentă în relațiile militare româno-polone și 15-25 mai, solicitându-se în acest scop 20-25 de tre- perspectiva acțiunilor trupelor noastre din Pocuția: nuri, chiar dacă se recunoștea că la acea data nu se „Relațiile noastre cu polonezii trebuind să fie cu totul cunoștea situația de efective și materiale care urmau amicale, nu este nicio necesitate ca Divizia 8-a să or- a fi transportate. ganizeze defensiv frontul Nistru-Carpați în contra po- Totodată, se arăta comandamentului francez că si- lonezilor. După cererea comandamentului polon se tuația echipării trupelor acelei divizii era deplorabilă, cedează polonezilor localitatea Nadworna, în conse- faptul că dotarea și capacitatea de luptă erau slabe, cință în conformitate cu ordinul Marelui Cartier Gene- drept pentru care se solicita furmizarea imediată de ral nr. 1459 între trupele noastre și cele polone se va armament, echipament, muniții și alte materiale mili- stabili de comun acord cu comandamentul polon ur- tare pentru cel puțin 1800 de ofițeri și trupă, 1200 de mătoarea linie de demarcație…. arme de același tip, pentru revitalizarea forțelor. După fixarea acestei linii de demarcație trupele După mai multe discuții în legătură cu solicitarea noastre vor trece la sud de această linie, nelăsând pe Marelui Cartier General polonez, la 17 mai 1919 Bi- acest front decât slabe posturi. Inamicul nostru fiind roul 3 al Armatei de Dunăre a emis Ordinul nr.61, la est de Nistru, toată atenția trebuie îndreptată în semnat de către generalul Jean-César Graziani16, prin această direcție. În consecință, gruparea forțelor Di- care s-a dispus ca Divizia 4 vânători să fie înlocuită pe viziei 8-a trebuie să corespundă acestei situații.”15 front de către Divizia 13 greacă, urmând ca până la 20 Decizia și ordinul Marelui Cartier General român mai să fie concentrată în zona Bender, unde urma a poate fi văzută și interpretată ca o cedare în fața po- fi îmbarcată pe calea ferată. Ministrul de Război - ge- lonezilor, dar realitățile de atunci din zona de conflict neralul Arthur Văitoianu, a apreciat că solicitarea tre- nu permiteau o atitudine de frondă față de cei cu care buia rezolvată de către Statul Major General al practic eram aliați în lupta comună împotriva trupelor Armatei, prin urmare toată corespondența pe această ruse și ucrainene, bolșevizate sau nu, care doreau să temă a fost dirijată către această structură. ocupe teritorii româmești și poloneze. Franța și Marea Colaborarea între structurile militare aliate pentru Britanie sprijineau pe toate căile Polonia, iar o altă ati- rezolvarea solicitării Marelui Cartier General polonez tudine a României ar fi fost deranjantă și neproduc- a fost bună și eficientă, dovadă că la 18 mai 1919 ge- tivă, în condițiile în care la Conferința de Pace de la neralul Henri Cihoski a transmis generalului Nicolae Paris delegația română se confrunta cu mari pro- Petala o telegramă din care rezulta17 că Divizia 4 vâ- bleme în obținerea drepturilor și revendicărilor sale. nători, cu un efectiv de 9000 de oameni, urma să fie Decizia a fost, în cele din urmă, corectă, a avut ca transportată, începând cu ziua de 21 mai, din zona efect dispariția problemelor litigioase dintre cele două Bender, prin Basarabia, până la Noua Suliță pe calea părți. ferată, de unde, prin marșuri pe jos, către zona - 30 - ISTORIE, CULTURĂ

Verbăuți, Vasilăuți, Doboronăuți. fost clarificată prin nota generalului C. Prezan, astfel Se ordona comandantului Corpului 4 armată să că nu mai exista o presiune în privința trecerii diviziei dispună măsurile necesare ca în raionul stabilit pen- poloneze din Bucovina în Galiția. tru concentrarea diviziei poloneze să nu se afle și În contextul contactului cu trupele poloneze din Ga- trupe române, făcându-se precizarea că din acel raion liția și a prezenței Diviziei 4 vânători în Bucovina, pen- trupele poloneze vor fi trecute în Galiția. Transportu- tru o mai bună comunicare între comandanții militari rile pentru trecerea Diviziei 4 vânători din Basarabia în români și polonezi de la contact, la 5 iunie 1919 Ma- Bucovina, pe direcția de transport Bender-Noua Su- rele Cartier General a dispus ca Biroul comunicațiilor liță, au fost organizate de către Secția transporturi din să realizeze o legătură telegrafică între Colomeea și Marele Cartier General român în acord cu reprezen- Stanislau. Legătura între cele două comandamente s- tanții militari polonezi și comandamentul fancez de la a realizat relativ târziu, la 19 iunie 1919 locotenent- Bender, astfel că la 22 mai, zi în care se ordona in- colonelul Bădulescu, delegatul Marelui Cartier trarea trupelor române în Pocuția, șeful acesteia, General român pe lângă comandamentul polonez, locotenent-colonelul Gabrielescu, a transmis subor- transmițând Biroului operații că aceasta a fost reali- donaților săi, căpitanul Alexandru Mateescu și maio- zată la 10 iunie prin grija maiorului Constantin Tur- rul Stoica, detașati la direcțiile regionale CFR Iași și batu, șeful Serviciului telegrafic al Diviziei 8 infanterie, Chișinău, planul elaborat, care cuprindea și graficul acesta fiind preocupat și de asigurarea unei legături de transport pe calea ferată în perioada 23-28 mai radio între cele două localități. 1919, care a coincis cu cea în care trupele române au Având în vedere desele deranjamente produse pe luat sub control teritoriul Pocuției. traseul telegrafo-telefonic, se avea în vedere realiza- Din diferite motive, pentru transportul Diviziei 4 vâ- rea legăturii pe două direcții: Colomeea, Ottynia, Sta- nători nu au putut fi puse la dispoziție decât 9 trenuri, nislau și Colomeea, Delatyn, Nadworna, Stanislau, cu astfel că la 4 iunie 1919, dintr-o notă transmisă de o extindere a acestora de la Colomeea la Cernăuți. către Statul Major General al armatei române către Abia la 29 iunie 1919, șeful Biroului comunicații din comandamentul francez, rezultă că până la acea dată Marele Cartier General comunica Biroului operații din aceeași structură: „Am onoarea a vă comunica, spre știință, că s-a stabilit legătura între Divizia 8-a și Divi- zia a 4-a poloneză din Stanislau cum și cu Cartierul General Polon din Varșovia. MCG român va putea obține legătura cu comandamentele poloneze mai sus arătate, prin intermediul oficiului telegrafo-poștal al Di- viziei 8-a.”18 Semnificativ pentru situația cu care se confruntau autoritățile și o parte a populației din partea de nord a Bucovinei, este raportul pe care generalul Iacob Zadik l-a transmis generalului Nicolae Petala la 7 iunie 1919, în care se arăta: „Am onoarea a vă ruga în mod stăruitor să binevoiți a ordona ca Divizia 4-a vânători poloneză să fie dislocată de urgență la Stanislau sau Trupe române în Colomeea, Pocuția peste Nistru. Șederea diviziei poloneze în Bucovina este foarte sosiseră la Noua Suliță 5 trenuri, iar alte 4 erau în curs dăunătoare sub toate raporturile: destrăbălarea ce de deplasare. domnește în trupele acestei divizii este foarte mare și Primul tren cu efective și material ale Diviziei 4 vâ- ea crește pe fiecare zi. Orașul Cernăuți este plin de nători a sosit la Noua Suliță la 27 mai, fiind evidentă ofițeri polonezi, care stau toată ziua prin cafenele și o decalare a planului de transport, fapt ce l-a deter- birturi, ceea ce înseamnă că și-au neglijat unitățile minat pe generalul Jean-César Graziani (șef al Misiu- completamente. Jafurile, scandalurile, devastările și nii militare franceze în România începând cu 4 mai lovirile sunt foarte numeroase în satele unde canto- 1919) ca la 31 mai să solicite generalului Constantin nează trupe poloneze și vin sute de reclamații în Prezan să ordone măsurile care se impuneau pentru fiecare zi. Populația este foarte alarmată și cere spri- trecerea rapidă a Diviziei 4 vânători la Stanislau, pen- jinul armatei române. tru a intra în luptă împotriva ucrainenilor, fără a cu- Am atras în două rânduri atențiunea comandantu- noaște situația reală, aceea că după luarea sub lui diviziei poloneze asupra acestor grave fapte, pe control a Pocuției și înaintării spre sud a trupelor po- care le raportez dumneavoastră, dar măsurile luate loneze din diviziile 3 și 4 infanterie trupele ucrainene de domnia sa le văd ineficace. Părerea mea este că se retrăseseră spre est, dincolo de Nistru. Situația a interesul național impune dislocarea imediată a - 31 - ISTORIE, CULTURĂ

acestei divizii și trimiterea ei peste hotarele Bucovi- Regimentul 1 cavalerie, care „trecând prin Zabietov, nei.”19 în marșul său spre Tlumacz, a arestat 2 ingineri din Raportul generalului Iacob Zadik a fost înaintat Ma- acea localitate, fără a cere avizul autorităților militare relui Cartier General, care a reacționat imediat prin române.”21 Considerând acest fapt ca o încălcare a emiterea și transmiterea „Ordinului nr. 1613” conform atribuțiunilor trupelor române de ocupație, cât și o căruia se dispuneau măsurile de trecere a Diviziei 4- atingere adusă suveranității noastre, generalul Iacob a vânători poloneză în subordinea comandamentului Zadik a ordonat ca structura destinată administrării te- condus de către generalul J. Haller și transportul ritoriului ocupat să pună în vedere comandantului re- acesteia în teritoriul din Galiția aflat sub autoritatea gimentului polon că arestarea celor 2 ingineri era guvernului de la Varșovia. În baza acestui ordin, în considerată de către partea română ca o măsură ar- noua sa calitate de comandant al Grupului de divizii bitrară care nu putea fi tolerată, solicitându-se preda- „Zadik”, începând cu 7 iunie 1919, comandantul aces- rea imediată a celor arestați. Cel mai grav eveniment tei structuri a emis la 10 iunie 1919 „Ordinul nr. 3305” a fost produs însă de către militari din regimentul de către Divizia 4-a vânători poloneză, prin care se sta- artilerie al diviziei poloneze, care, în trecere prin Co- bilea viitoarea situație a acestei mari unități: lomeea în noaptea de 15/16 iunie, au produs dezor- „1. Divizia 4-a vânători poloneză aflată în regiunea dini grave, iar în localitatea unde au cantonat au Sadagura va trece la dispoziția comandamentului omorât 5 evrei22. Cazul a fost dat spre cercetare au- polon din Galiția. torității cu atribuții în domeniu din cadrul Diviziei 8 in- 2. Marele Cartier General ordonă ca să luăm dis- fanterie. Mai mult, generalul Iacob Zadik a raportat pozițiuni pentru ca Divizia 4-a vânători poloneză să sitația Marelui Cartier General român, solicitând „a in- treacă cât mai urgent în Galiția la nordul liniei de de- terveni pe lângă Legația poloneză din București, ca marcație ce separă trupele române de cele polone. luând act de cele arătate mai sus, precum și de actele Așadar, zona de staționare ar fi probabil Tlumacz, de vandalism raportate de noi cu nr. 3357 din 7.VI Tysmienica, Stanislau. 1919 și comise de către Divizia 4-a vânători poloneză, 3. Marele Cartier General ordonă ca pe zona de să se ia măsuri contra vinovaților.”23 operații română comandamentul Grupului de divizii Acțiunile reprobabile ale unor militari polonezi din „General Zadik” să vă fixeze itinerarul și etapele. cadrul Diviziei 4 vânători au făcut obiectul unei cerce- 4. În baza acestor prescripțiuni, din ordinul Marelui tări efectuate de către locotenentul Gheorghe Băciu- Cartier General, comandamentul grupului de divizii a lescu din Regimentul 3 grăniceri și procurorul hotărât ca transportul Diviziei 4-a poloneze din regiu- Ogonowski din Colomeea, pe baza reclamațiilor nea Sadagura să se execute cu trenul până la Otty- scrise ale celor afectați și ale unor martori. În urma nia, iar de acolo în marș pe jos în zona ce se va fixa cercetărilor proprii, locotenentul Baczinski, membru al de către comandamentul polonez. tribunalului Diviziei 4 poloneze, a transmis o notă de 5. Pentru aranjarea transporturilor Divizia 4-a po- serviciu Comandamentului român din Pocuția, în care loneză este rugată a raporta numărul trenurilor și a arăta în mod categoric „că aceste crime au fost să- vagoanelor necesare la fiecare tren pentru transpor- vârșite de particulari, iar nicidecum de soldați po- tul tuturor trupelor și formațiunilor sale. loni”24, fără a aduce vreo dovadă în acest sens. 6. Transporturile urmând a se începe în ziua de 12 Cercetările părții române în colaborare cu procurorul iunie, rugăm a ni se da rezultatul chiar azi 10 iunie din Colomeea, concluziile rezultate din expertizele 1919.”20 medicale, au dus la aprecierea că cele întâmplate au Deplasare Diviziei 4 vânători poloneză dincolo de fost rezultatul acțiunii „soldaților din bateria doua a di- linia de demarcație dintre cele două armate nu a fost vizionului Zalenkowski.”25 Din conținutul dosarului în- atât de simplă precum se anticipa, ieșind în evidență, tocmit rezultă că: „Deși lipsesc dovezile directe, totuși, din nou, dificultățile de comunicare între reprezentanții considerând faptul prezenței trupelor polone în acea celor două armate, slaba disponibilitate și posibilitate regiune, excitarea lor prin ziarele primite de la farma- a ofițerilor acestei mari unități de a restabili ordinea și cistul Lopatka din Kolomea și prin contactul cu polo- de a grăbi intrarea în zona operațiilor militare. Este nii din acel oraș, atrocitățile și prădăciunile săvârșite adevărat, partea română, la rândul său, se confrunta în același timp în comuna Racowski, felul leziunilor ce cu diferite probleme în privința asigurării la timp și în le prezintă cadavrele, nu lasă aproape nicio îndoială măsură suficientă a materialului rulant pentru trans- că această crimă a fost săvârșită de aceeași trupă. portul pe calea ferată la termenele planificate. Este o întreagă înlănțuire de jafuri, atrocități și crime, Transportul trupelor poloneze și marșurile pe jos care desemnează drumul ce l-a parcurs acel detașa- executate nu au fost lipsite de incidente provocate de ment polon.”26 către acestea. Un eveniment nedorit s-a petrecut în Din „Memoriul privitor la ilegalitățile și crimele co- ziua de 16 iunie, fiind provocat de către efective din mise de trupele polone în Pocuția”, rezută că

- 32 - ISTORIE, CULTURĂ

atitudinea trupelor poloneze la Colomeea și în alte lo- Pentru evitarea oricărei situații grave, nedorite, ge- calități din Pocuția „s-ar putea datora și incitării unor neralul Iacob Zadik a dispus o serie de măsuri, firești ziare polone, precum și a unui sentiment de ură în și necesare în asemenea situații, prevăzute în „Ordi- contra evreilor, dacă ținem seama de calitatea victi- nul nr. 3568” din 19 iunie 1919. Având în vedere prin- melor. Din cauza aceasta autoritățile noastre militare cipiul conducerii și comenzii unice, a numit pe luaseră măsurile de a opri răspândirea ziarelor ne- colonelul Petre Cănciulescu la comanda tuturor forțe- cenzurate și a dat în judecata Curții marțiale pe acei lor române din Pocuția (Regimentul 8 vânători, regi- agenți care nesocotind aceste dispozițiuni, distribuiau mentele 13 și 25 infanterie, bateriile 3 și 4 din în mod clandestin astfel de ziare chiar trupelor polone Regimentul 12 artilerie, Bateria 2/Regimentul 4 artile- care treceau prin Kolomea.”27 Despre toate aceste rie grea, Bateria 2/ Regimentul 17 obuziere), cărora fapte ale Diviziei 4 poloneze, în ziarul „Gazeta Po- le-a stabilit ca misiune: supravegherea și apărarea ranna” nu se scria nimic, dar se aduceau acuze tru- frontierei de nord a Pocuției pe linia Nistrului, în sec- pelor române care încercau să mențină ordinea în torul Babin, Niezwiska; supravegherea liniei de de- Colomeea. marcație dintre Pocuția și zona de dislocare și acțiune Nu există date în legătură cu rezultatul acestei re- a trupelor poloneze prin trimiterea de recunoașteri de acții a părții române, dar evenimentul confirma ten- ofițeri către zonele de acțiunea trupelor poloneze; rea- dința polonezilor de a desfășura activități și acțiuni lizarea unui contact permanent cu comandamentul Di- care să submineze autoritatea trupelor române din viziei 4 vânători, căruia să-i pună în vedere că nu-i va Pocuția. Pentru buna conlucrare între comandanții fi permisă trecerea liniei de demarcație stabilită și ocu- celor două divizii a căror zonă de acțiune se supra- pată de armata română, iar oamenii din acest teritoriu punea temporar, generalul Iacob Zadik a dispus ca pe trimiși în concediu să fie dezarmați.29 lângă marea unitate poloneză să fie atașat locote- După primirea misiunii, colonelul Petre Cănciu- nentul Hofman, din Batalionul 8 pionieri, care asigura lescu a transmis generalului Lucjan Zeligowski o legătura telefonică și telegrafică între Stanislau și Cer- copie a „Ordinului nr. 3577”, din aceeași zi, prin care năuți, unde la 6 iunie revenise comandamentul Divi- i se aducea la cunoștință poziția părții române în re- ziei 8 infanterie, iar ca ofițeri de legătură fusese numiți lația viitoare cu Divizia 4 vânători: maiorul Stan Constantinescu, locotenenții Foch și „Am onoarea a vă aduce la cunoștința D-voastre Gallin, care aveau o legătură directă cu colonelul următoarele: Petre Cănciulescu, numit comandant al forțelor ro- 1. Comandantul Grupului ,,General Zadik” a fost in- mâne din Pocuția. format că în cazul unei presiuni mai puternice din par- Deși la 19 iunie 1919 Divizia 4-a vânători poloneză tea ucrainenilor bolșevici, comandamentul Diviziei 4-a terminase concentrarea în zona Tyesmenica, Tlu- vânători poloneză ar avea intenția să se retragă spre macz, lucrurile nu erau pe deplin rezolvate, mai ales zona din Pocuția ocupată de trupele române, intrând în condițiile în care comandantul acestei mari unități, chiar în această zonă. Marele Cartier General român generalul Lucjan Zeligowski, „s-a exprimat că în cazul crede că linia naturală și logică de retragere a Diviziei când s-ar pronunța o presiune puternică din partea 4-a vânători poloneză este către NV, unde se găsește ucrainenilor-bolșevicilor, se va retrge în regiunea Ga- grosul armatei poloneze cu care această divizie tre- lițiană ocupată de trupele române.”28 buie să păstreze necontenit legătura. Părerea Grupu- Poziția exprimată de către generalul polonez a fost lui de divizii ,,General Zadik”este însă ca D-voastră raportată imediat Marelui Cartier General român, con- să căutați prin toate mijloacele să nu rupeți legătura text în care generalul Iacob Zadik a propus să nu se cu trupele române. permită revenirea trupelor poloneze în Pocuția, iar 2. În caz când Divizia 4-a vânători poloneză ar fi dacă aceasta s-ar produce, să fie dezarmate. Se con- nevoită să se retragă în zona din Pocuția ocupată de sidera, pe bună dreptate, că suprapunerea trupelor trupe române, atunci va fi primită numai sub urmă- poloneze cu cele române, într-un teritoriu aflat sub au- toarele condiții: toritate militară românească, putea fi motiv de acțiune a) Divizia 4-a vânători poloneză să intre sub ordi- a trupelor ucrainene-bolșevice, care să-și justifice ati- nele comandamentului Grupului care să-i destine un tudinea prin necesitatea militară de urmărire a inami- front propriu. cului. De asemenea, se considera că revenirea b) Divizia 4-a vânători poloneză să păstreze o ati- trupelor Diviziei 4 vânători poloneză în Pocuția era un tudine corectă din toate punctele de vedere. În acest factor de insecuritate pentru trupele române și popu- scop va funcționa pe lângă comandamentul diviziei lație, existând pericolul unei confruntări directe între poloneze un serviciu de pretorat român. forțele celor două armate, aprecierea având la bază c) În caz când se vor constata acte repetate de in- comportamentul marii unități poloneze pe timpul sta- disciplină și dezordine din partea trupelor Diviziei 4-a ționării în Bucovina și deplasării prin Pocuția. poloneză ele vor fi dezarmate și internate.

- 33 - ISTORIE, CULTURĂ

d) Dacă nevoile operative ar impune retragerea Di- măsurile prezentate, conducerea militară a Poloniei a viziei 4-a vânători poloneză pe teritoriul din Pocuția decis desființarea Diviziei 4-a vânători și întegrarea ocupat de trupele române, trecerea trupelor poloneze efectivelor sale în nou constituita Divizie 10 infante- peste linia de demarcație nu s-ar putea face decât rie, la comanda căreia a fost numit Lucjan Zeligowski. după ce comandamentul Diviziei 4-a vânători polo- Posibil ca măsura să fi fost determinată de capacita- neză ar conveni în scris la respectarea condițiilor de tea combativă redusă a acestei mari unități, cât și de mai sus.”30 necesitatea evitării confuziilor în privința numerotării Conținutul ordinului prezentat dovedește o atitu- diviziilor, având în vedere existența în aceeași zonă dine mai flexibilă față de trupele poloneze, posibilă de operații și a Diviziei 4 infanterie. datorită unor noi precizări din partea Marelui Cartier Fără a fi tensionate și cu risc de escaladare, până General român, care avea o linie de comunicare pro- la evacuarea Pocuției de către trupele române rela- prie cu autoritățile militare poloneze. Cert este că în țiile militare între comandanții militari români și polo- perioada care a urmat între trupele celor două divizii nezi au fost condescendente, cu exprimări nu a avut loc niciun incident, confruntările dintre tru- diplomatice și gesturi de curtuoazie, fără a lipsi de am- pele poloneze și cele ucrainene-bolșevice determi- bele părți fermitatea, argumentația atitudinilor expri- nând doar modificări în dispozitivul trupelor noastre mate și adoptate. din nordul Basarabiei. De altfel, în ziua în care se luau Fragment din lucrarea „TREI LUNI ÎN POCUȚIA. Acțiuni ale Diviziei 8 infanterie, 23 mai - 24 august 1919”

Note: 1. AMNR, fond 5448, dosar nr. 477, f. 125; 2. Ibidem, f.126; 3. Ibidem; 4. Ibidem; 5. Ibidem, f. 127; 6. Ibidem, f. 128; 7. Ibidem, f. 129; 8. Ibidem, f. 130; 9. Ibidem, f. 131; 10. AMNR, fond MCG, dosar nr. 1996, f. 423; 11. AMNR, fond 5448, dosar nr.477, f. 132; 12. Ibidem, f. 133; 13. Ibidem, f. 134; 14. Ibidem, f. 139; 15. Ibidem, f. 141; 16. AMNR, fond Marele Cartier General, dosar nr. 2642, f. 63; 17. Ibidem, f. 39; 18. AMNR, fond Marele Cartier General, dosar nr. 2640, f. 234; 19. Ibidem, f. 145; 20. Ibidem, f. 146; 21. Ibidem, f. 147; 22. Ibidem; 23. Arh. MAE, fond 71/1914, E 2, vol. 190, f. 223; 24. Ibidem; 25. Ibidem; 26. Ibidem, f. 224; 27. Ibidem, f. 230; 28. AMNR, fond Marele Cartier General, dosar nr. 2640, f. 150; 29. Ibidem; 30. Ibidem, f. 151.

- 34 - ISTORIE, CULTURĂ

generalul stan Poetaș, - 100 de ani de la moartea apărătorului ființei naționale românești Colonel (r.) Radu Voicu Generalul Stan Poetaș a văzut lumina zilei la 5 de- Participă la Războiul balcanic din vara anului 1913, cembrie 1870, într-o familie de țărani din satul în funcția de comandant batalion și ajutor al coman- Ulmu, plasa Balta, județul Brăila, având părinți pe dantului Regimentu- Theodor și Stan Poetaș. Urmează cursurile primare lui 40 Infanterie. La în satul natal, apoi gimnaziul. De copil, cu permisiu- 1 aprilie 1914 este nea familiei, pleacă de acasă și este înrolat în armată avansat la gradul de ca și copil de trupă. La 8 iulie 1889 este admis la stu- locotenent–colonel, dii la Școala de ofițeri de infanterie. La 5 decembrie iar la 1 octombrie 1891, la terminarea scolii, este avansat la gradul de 1914, este numit co- sublocotenent și este încadrat la Regimentul 11 In- mandant al Regi- fanterie Râmnicu Sărat. La 25 noiembrie 1901, se că- mentului 40 sătorește cu Geta Eugenia Dedu. Infanterie „Călugă- La 1 mai 1902 este avansat la gradul de căpitan și reni” pe care îl con- este admis la Școala Superioară de Război pe care o duce până la 16 absolvă în anul 1904, unde se distinge ca un „bun august 1916, când ofițer în toate privințele; merită a înainta la alegere”, este avansat la gra- iar după absolvire este mutat la Batalionul 2 Vânători dul de colonel și „Regina Elisabeta”. Între anii 1906 – 1909, va înde- numit la comanda Generalul Stan Poetaș plini funcția de comandant adjunct al Școlii de tragere Brigăzii 17 Infanterie. a Infanteriei. În anul 1907, susține examenul pentru Între anii 1916-1917, colonelul Stan Poetaș a lup- gradul de maior, grad în care este avansat la 10 mai tat alături de trupele sale în Dobrogea și a participat la 1910. Timp de un an efectuează stagiul în Statul luptele pentru București din noiembrie 1916. A con- Major al Diviziei a III-a Infanterie, apoi îl continuă pen- dus eroic bătălia de la Neajlov–Argeș, supranumită și tru încă un an la Regimentul 10 Roșiori. Bătălia Bucureștilor. El a declanșat un atac furibund la Bălăria și a luat 200 de prizonieri, capturând trei tunuri grele și numeros material de război. Vara anului 1917 l-a găsit la Mărășești, fiind în fruntea Brigăzii 17 In- fanterie, luptând eroic și pu- nând în practică deviza „Pe aici nu se trece!” a generalului Eremia Grigorescu. Pen- tru modul în care și-a condus trupele în data de 6 august, 1917, colonelul Stan Poetaș este avansat la gradul de general de brigadă și decorat cu ordinul „Coroana României de război în grad de comandor” cu panglica medaliei Virtutea Militară. După Mărășești, Brigada 17 Infanterie este transfe- rată în nordul Moldovei, având misiunea de a ocupa - 35 - ISTORIE, CULTURĂ

pozițiile părăsite trăsura este întâmpinată de patru indivizi care trag fo- de trupele ruse, curi de armă. Văzându-se atacat, generalul se adă- afectate de anar- postește într-un șanț, luptându-se vitejește timp de hie și bolșevism. peste o jumătate de oră cu bandele numeroase de Din cauza ata- bolșevici. Terminând cartușele, cade răpus de gloa- curilor mai multor nțele inamicului, nelăsându-se prins viu. bande de soldați Istoricul Constantin Kirițescu a scris astfel despre proveniți din Ar- moartea generalului Stan Poetaș: „I-a fost dat să mata Rusă aflată moară, lovit de un glonț mișel, tras din spate, acestui în descompu- erou legendar al armatei române, care la Topraisar, nere, precum și a Neajlov și la Mărășești, înfruntase de atâtea ori moar- incursiunilor gru- tea în față, în cele mai dramatice momente ale răz- părilor comuniste boiului nostru”. ale Rusiei Sovie- În ziua de 11 ianuarie 1919, „corpul mult regreta- tice care activau tului comandant Poetaș este dezgropat din zăpadă, în Ucraina, con- depus în sicriu și evacuat spre Soroca”. A fost înmor- ducerea Româ- mântat la 14 ianuarie niei a fost nevoită 1919, în orașul Soroca. să folosească ar- În amintirea generalului mata pentru a Stan Poetaș, în perioada apăra populația interbelică o serie de Basarabiei. Ast- acte administrative au în- fel, Brigada 17 Infanterie este trimisă la Bălți și apoi la cercat să cinstească me- Soroca cu misiunea de a asigura liniștea și ordinea în moria acestuia. Astfel, zonă, dar și pentru apărarea frontierei de răsărit a comuna Ulmu din județul țării, misiune pe care fiul de țărani din Ulmii Bărăga- Brăila, satul Cureșnița și nului a îndeplinit-o cu credință și devotament. o comună din județul Ca- Sosind la Drochia și mai apoi la Hotin, generalul liacra au primit numele Stan Poetaș a organizat unitățile militare în așa fel General Stan Poetaș. Monumentul încât să nu fie atacate prin surprindere de bandele Totodată, în orașul So- generalului Stan Poetaș bolșevice. Situația era foarte complicată. Râul Nis- roca, în semn de stimă și de la Soroca tru era înghețat și unitățile teroriste treceau liber în Ba- recunoștință, a fost înălțat la 30 octombrie 1921, un sarabia. În nordul Basarabiei, după cum scrie istoricul monument în memoria sa. Pe una din laturile sale a român Costin Scurtu, au existat trei sectoare de tre- fost inscripționat un ”Memento” cu următorul cuprins: cere din Ucraina în Basarabia: Żwaniec-Hotin, Bere- „Generalul Stan Poetaș, inspectând posturile de pază zówka-Lomacineți și Moghilău-Otaci. În zona rânduite în largul Nistrului, front de război, a fost ata- Hotinului era concentrată banda lui G.I. Bărbuță. La cat de bolșevici în ziua de Sfântul Ioan Botezătorul 5/18 ianuarie 1919 au fost primite anumite informații 1919, (ianuar) între satele Calarașovca si Unguri con- despre pregătirea bandelor bolșevice și petliuriste de tra cărora s-a luptat cu arma în mână până la ultima a trece Nistrul. S-au luat măsuri de întărire a frontie- clipă când răpus de 4 gloanțe dintre care unul drept în rei. La 7/20 ianuarie, ora 09.00, la comanda Regi- inimă a căzut pentru patrie murind ca un erou. Mân- mentului 34 Infanterie vin știri tot mai alarmante. drie Neamului și Țării. Slăvire memoriei lui”. Generalul Stan Poetaș a primit informații că bolșevi- Odată cu ocuparea Basarabiei în anul 1940, sta- cii au trecut Nistrul și în alte sate de frontieră. Trupele tuia generalului Stan Poetaș este evacuată în țară și române au fost atacate din spate, mai exact din unele predată Muzeului Militar National. Așezată din nou pe sate unde populația ruso-ucraineană s-a răsculat. postament după dezrobirea Basarabiei, aceasta fiind Văzând că situația este complicată, generalul Stan din bronz, cade pradă în anul 1944, trupelor rusești Poetaș a decis să inspecteze sectorul din dreapta Ba- care o topesc. Totodată, în timpul atacului privind ocu- talionului 2 din Regimentul 34 Infanterie. La ora 10.15, parea orașului Soroca de către trupele rusești, mor- se urcă în trăsură și însoțit de vizitiu și ordonanță se mântul generalului este lovit de un obuz, îndreaptă spre Otaci. La intrarea în satul Calarașovca distrugându-l. Referințe: 1. Nicolae Bulat, În cautarea unui mare erou, General Stan Poetaș, Editura Editgraph, 2019; 2. Cristian Negrea: Moartea unui erou. Generalul Stan Poetaș (1918 - 1919); 3. Florin Cical:Cinstirea memoriei eroilor de la Topraisar; 4. https://ro.wikipedia.orgwiki Stan Poetaș.

- 36 - ISTORIE, CULTURĂ Forțele Terestre – vector principal al apărării frontierelor României Mari în anul 1919 General-maior Dorin Blaiu, Statul Major al Forțelor Terestre

Evenimentele anului 1919, au constituit, în esență, Forța principală a armatei române în Campania din ,,Apărarea Frontierei României Întregite’’, după unirea anul 1919 a constituit-o structurile de comandă și exe- decisă de către Sfatul Țării de la Chișinau, Consiliul cuție din forțele terestre, care, în cooperare cu aviația, Național al Bucovinei de la Cernăuți și Marea Adunare acolo unde a fost cazul și cu marina militară, au acțio- Națională de la Alba Iulia, în condițiile prezenței arma- nat pentru îndeplinirea misiunilor stabilite de către Ma- tei române și a gărzilor naționale din Transilvania, care rele Cartier General. Ca structuri de conducere, în au asigurat libertate de acțiune politică liderilor aleși din Basarabia, Bucovina și Pocuția au acționat comanda- teritoriile care făcuseră parte din imperiile țarist și mentele Corpului 5 armată la Chișinău și Corpul 4 Ar- austro-ungar. mată la Iași. În Transilvania a fost constituit Celebrarea acestor evenimente, de uriașă importan- Comandamentul trupelor din Transilvania, dislocat la ță pentru națiunea română, este rezultatul hotărârii ro- Sibiu, care a luat succesiv în subordine diviziile puse la mânilor din vechiul regat și din teritoriile ocupate de a-și dispoziție. Pentru generarea forțelor cu resurse umane decide viitorul într-un stat unitar și indivizibil. Libertatea, și materiale din Transilvania, la Sibiu a fost constituit independența și integritatea teritorială reprezentau va- Comandamentul teritorial al Transilvaniei, subordonat lori pe care românii trebuiau să le apere, într-un con- Consiliului Dirigent și coordonat de la București de către text geopolitic complex, complicat și ostil, de către structuri din cadrul Marelui Stat Major. potrivnicii unirii, așa cum îi numea Nicolae Iorga. Rușii Comandamentul Trupelor din Transilvania era o și ucrainienii, monarhiști, bolșevici sau naționaliști, re- structură de comandă la nivel de armată, eșalon exis- vendicau teritoriul dintre Prut și Nistru și acționau în tent în armata română până în iunie 1918, care avea în acest sens pe toate căile, inclusiv militar. La nord și la subordine grupările de Nord și Sud,cu o valoare com- vest de Mureș, linie de democrație stabilită de Belgrad bativă variabilă, în funcțiile de nevoile operaționale. în octombrie 1918, în care autoritățile maghiare exerci- În cadrul forțelor tereste și în această campanie, di- tau o adevărată teroare împotriva populației românești viziile de infanterie și cavalerie, cărora li se adăugau și devalizau teritoriu de resurse materiale, iar în Do- cele de vânători, au constituit structura cu rol principal brogea bulgarii, în toată prezenta militară aliată, încer- în planificarea și desfășurarea operațiilor de apărare, cau să păstreze sub control teritoriul care le fusese ofensive și de acoperire. acordat prin Tratatul de pace de la București din mai O privire de ansamblu asupra Campaniei armatei ro- 1918. Situația era gravă și în Banat unde trupele sârbe mâne din anul 1919 evidențiază situațiile specifice în de ocupație, cu îngăduința francezilor, cooperau cu au- care s-a acționat în cele două zone de operații distincte: toritățile locale maghiare săvârșind abuzuri împotriva la Nistru, în Transilvania și Ungaria. Apărarea la Nistru populației românești. Față de aceste situații, factorii de era avantajată de caracteristicile cursului de apă, ceea decizie politică și militară români,reveniți la București, ce a permis concentrarea forțelor și mijloacelor în sec- au acționat pe căi politice, diplomatice și militare pentru toarele principale de forțare ale fluviului. apărarea teritoriilor unite cu țara, amenințate încă din Cu toate acestea, în prima jumătate a lunii ianuarie primele zile ale anului 1919. La chemarea regelui Fer- 1919 a fost marcată de un eșec în luptele din zona dinand I, cadrele militare în rezervă și contingentele Hotin-Ataki, situația fiind restabilită după elaborarea prevăzute în planul de mobilizare au răspuns prompt, unui plan de acțiune coerent și angajarea forțelor din au intensificat masurile de apărare la Nistru și au Diviziile 8 9 Infanterie și 1 Cavalerie. Eșecul inițial de acționat rapid în Transilvania conform ordinelor gene- la Hotin a fost o lecție învățată pentru comandanți și ralului C. Prezan, revenit la conducerea Statului Major statele majore, care în perioada care a urmat au ela- General al Armatei. Asemănător acțiunilor premergă- borat planuri de acțiune în cadrul cărora s-a pus accent toare ale armatei române în Basarabia și Bucovina, și pe prevenirea surprinderii, organizarea unei apărări pe în cazul Transilvaniei generalul C. Prezan a transmis o poziții și realizarea unor rezerve capabile să acționeze Proclamație către populația din această parte a țării, pe mai multe direcții. Acțiunea Diviziei 8 Infanterie în care era asigurată că: ,,Oștirea română vine, în numele Pocuția, în perioada mai-august 1919 a fost un model unor sfinte drepturi naționale și omenești, pentru a ga- de organizare, planificare și acțiune în care locul și rolul ranta libertate deplină tuturora. Însuflețiți de aceste gân- comandantului Corpului 4 armată și a unităților din su- duri, asigurăm pe toți locuitorii pământului românesc, bordinea generalului Iacob Zadik a fost covârșitor pen- până la Tisa și Dunăre, fără deosebire de neam și lege, tru îndeplinirea scopului politic și militar al operațiunilor. că vom păzi cu credință viața și avutul tuturora”. Incontestabil, centrul de greutate al operațiilor - 37 - ISTORIE, CULTURĂ

forțelor terestre în Campania armatei române din anul pace de la Paris a fost fermă, Tisa a fost considerată 1919 a fost Transilvania și Ungaria, acolo unde a exis- aliniament de securitate pentru România, iar dovada tat cea mai înverșunată opoziție în privința recunoaște- lipsei de intenție de a ocupa teritoriul Ungariei a fost or- rii Unirii, iar conducerea de la Budapesta, indiferent de dinul Marelui Cartier General român de a trece la aco- orientarea politică, a acționat pentru a păstra sub ocu- perirea pe cursul de apă cu două divizii pe un front de pație cel puțin teritoriul până la Mureș, așa cum a fost 300 km. Simbolic și semnificativ, această onoare a re- prevăzut în convenția de la Belgrad. venit Diviziilor 16 și 18 Infanterie ardelene, în timp ce După îndelungi discuții cu reprezentanții Puterilor majoritatea forțelor au fost dislocate în adâncime. Aliate și Asociate, purtate la București, Belgrad sau Hotărâte să-și îndeplinească scopul politic de a în- Paris, partea română a primit acordul oficial sau tacit globa din nou Transilvania, autoritățile de la Budapesta de a înainta cu diviziile din subordinea Comandantului au pregătit o nouă ofensivă împotriva armatei române, trupelor din Transilvania inițial până pe aliniamentul Si- ignorând realitățile politice și militare din iulie 1919. ghetul Marmației, Baia Mare, Dej, Cluj, Alba Iulia, ulte- Ofensiva declanșată de către armata maghiară la 20 rior până la crestele Carpaților Occindetali, unde au iulie a înregistrat un succes notabil în zona Szolnok, dar ocupat și organizat un puternic aliniament de apărare, în zilele următoare situația a fost restabilită, trupele ro- de valoare și importanță strategică. Luarea sub control mâne primind ordin să treaca la ofensivă pe direcția ge- a Clujului a fost un eveniment de importanță deosebită, nerală Budapesta. Planificarea corectă a operațiilor fiind astfel destructurată conducerea politică și militară militare, entuziasmul trupelor de infanterie,cavalerie, a așa numitei ,,Ungarii de Est”, iar din punct de vedere vânători și artilerie s-a facut simțit imediat. În seara zilei militar s-a deschis Poarta Someșului, principala direcție de 3 august 1919, primele unități române au intrat în favorabilă de înaintare spre vest. Budapesta pentru ca a doua zi, seara, generalul Măr- Lunile februarie și martie 1919 au fost cele în care dărescu să primească defilarea trupelor pe bulevardul valoarea combativă a forțelor terestre din Transilvania Andrasy din capitala Ungariei. Până la 18 august 1919 a crescut cantitativ și calitativ, iar până la jumătatea lunii teritoriul stabilit a fi ocupat de către trupele române a aprilie 1919 au terminat organizarea Diviziile 16 și18 fost luat sub control și ordinea restabilită. Se încheia Infanterie ardelene care au fost puse la dispoziția ge- astfel glorioasa campanie din 1916, pe durata căreia neralului Traian Moșoiu pentru acțiunile viitoare. toate încercările adversarilor Unirii, de la est la vest, au În condițiile în care guvernul bolșevic de la Buda- fost contracarate prin arta comandamentelor și coman- pesta a refuzat să-și retragă forțele la vest de localitățile danților, eroismului și sacrificiului celor care faceau Satu Mare, Carei, Oradea, Salonta, Arad, așa cum fu- parte din trupele de uscat. sese stabilit de către Consiliul Suprem Aliat, cu acordul Războiul de Întregire a României a fost evenimentul comandamentului aliat de la Belgrad, Marele Cartier cel mai important din istoria neamului românesc, a fost General român și Comandamentul trupelor din Transil- confruntarea politică, diplomatică și militară la sfârșitul vania au pregătit o operație ofensivă care avea ca careia s-a indeplinit idealul românesc, Marea Unire, obiectiv final ieșirea cu forțele principale pe Tisa. Ofen- într-un context geopolitic și geostrategic complex și im- siva planificată pentru ziua de 16 aprilie a fost prece- previzibil în care interese de natură diferită determinau dată de o amplă reconfigurare a dispozitivului de luptă, atitudini potrivnice față de România Întregită. de o asigurare logistică conform cerințelor situației. La Operațiile armatei române de la sfârșitul anului comanda Comandamentului trupelor din Transilvania a 1918, din cursul anului 1919 și până în martie 1920, fost numit generalul Gheorghe Mărdărescu, având în când cea mai mare parte a armatei a trecut la starea continuare ca șef de stat major pe generalul Ștefan Pa- de pace , ne oferă lecții învățate atât din punctul de ve- naitescu. dere al planificării și ducerii operațiilor ofensive de apă- Ofensiva maghiară declanșată în noaptea de 15/16 rare, cât si din cel al atitudinilor participanților la războiul aprilie a fost respinsă, iar a doua zi diviziile din eșalo- de apărare a Marii Uniri în anul 1919, dominat fiind de nul întâi au trecut la ofensivă pe direcțiile stabilite, obți- eroismul, spiritul de sacrificiu pentru o cauză pentru nând succese notabile, astfel că la sfârșitul lunii au ieșit care fusese pregătiți militar și educați pentru apărarea cu majoritatea forțelor la Tisa unde au trecut la apărare. valorilor unui popor supus de-a lungul veacurilor atâtor Pericolul unui atac la Nistru a impus Marelui Cartier Ge- nedreptăți. neral să adopte măsuri urgente, astfel că s-a executat În fața celor care au făcut jertfa supremă pe câmpul manevra de forțe și mijloace de pe un teatru de operații de luptă, au rămas mutilați pe viață, trebuie să ne încli- pe altul pentru evitarea unei situații critice. năm cu profund respect, să le aducem omagiul și re- Reacția autorităților politice de la Budapesta față de cunoștință, să-i slăvim în cântece și versuri, să le acțiunea armatei române a fost vehementă la Paris, îngrijim mormintele și însemnele comemorative, să de- unde în pofida existenței unui focar al bolșevismului în punem o floare și să vărsăm o lacrimă, cel puțin la mo- centrul Europei, la adresa României și armatei sale mentele comemorative sau când suntem în preajma s-au facut presiuni pentru retragerea forțelor spre est. locurilor unde-și dorm somnul de veci întru gloria Acțiunea politică a delegației române la Conferința de patriei.

- 38 - ISTORIE, CULTURĂ

AERONAUTICA ROMÂNĂ îN APĂRAREA FRONTIERELOR MARII UNIRI (1919) General-maior Viorel Pană, Statul Major al Forțelor Aeriene Născută în vremurile tulburi ale începutului de secol a intrat în război cu dorinţa de a-şi îndeplini idealul de XX, Aeronatica Militară Română, înfiinţată, prin lege, la unitate naţională, trecând în Transilvania prin trecăto- 1 aprilie 1913, va participa cu rezultate meritorii la con- rile Carpaţilor. flictul regional prilejuit de cel de-al Doilea Război Bal- Cu tot elanul şi spiritul de sacrificiu dovedite, canic şi va fi consacrată ca cea de-a cincea armă de copleşite de forţele inamicului, trupele române, luptând luptă în crâncenele încleştări aeriene ale Războiului pas cu pas, s-au văzut nevoite să se retragă spre sud de Întregire Naţională când, renăscută şi refăcută cu şi est, în Moldova, Oltenia, Muntenia şi Dobrogea, fiind sprijinul Misiunii Aeronautice Franceze, va contribui la ulterior ocupate de trupele inamicului. salvarea ţării, în vara de foc a anului 1917, prin apor- Sosirea în ţară a misiunii militare franceze, coman- tul decisiv la victoriile Armatei Române de la Mărăşti, dată de generalul Berthelot şi ulterior a unei misiuni Mărăşeşti şi Oituz şi va participa, prin misiuni aeriene aeronautice comandată de colonelul Malherbre, în de excepţie, la campaniile ulterioare pentru înfăptuirea luna decembrie 1916 , a condus la reorganizarea com- şi apărarea României Mari. pletă a Aeronauticii române. Grupurile aeronautice au Primul Război Mondial a consacrat aviația militară primit în dotare material volant de bună calitate, drept o armă redutabilă, cu un viitor cert. Pe toate fron- aparate de zbor înzestrate cu aparatură de re- turile, avioanele au jucat un rol important prin misiunile cunoaștere și bombardament, armate cu mitraliere fixe de culegere de informații sau de bombardament exe- sau mobile adecvate tipului de avion și încadrate com- cutate, având capacitatea unică de a ajunge până la plet cu personal navigant. câteva sute de kilometri în spatele liniilor inamice, iar Adevărata consacrare a aviației române s-a realizat aeronautica a contribuit la obținerea unor mari victorii. în timpul marilor bătălii din vara anului 1917 de la Se cunoaște că stoparea înaintării germane în Franța, Mărăști, Mărășești și Oituz, atunci când aviația română la începutul războiului, s-a realizat numai după ce avi- nu a permis aviatorilor germani și austro-ungari să atorii au informat că flancul drept al diviziilor kaiserului pătrundă în spațiul nostru aerian. Încadrată cu echipaje Wilhelm al II-lea era vulnerabil în regiunea râului mixte româno-franceze la nivelul apropiat de necesar Marna, la Est de Paris. ca număr şi pregătire tactică aeriană, dotată cu 300 de România s-a situat în avangarda aeronauticii mon- aparate de zbor, din care permanent au acţionat pe diale, ca un dat al poporului român, de la legendarul front 100 de avioane, Aeronautica Română a probat în Meşter Manole, la Traian Vuia, Henri Coandă şi Aurel campania aeriană pentru salvarea României în vara Vlaicu nemaifiind decât un pas de dezvoltare şi conti- de foc a anului 1917 dragostea de ţară şi neam, spiri- nuitate istorică şi astfel, armata română a beneficiat, tul de sacrificiu, curajul şi alesele calităţi de zburători printre primele armate din lume, de aportul aviaţiei pe ale tuturor piloţilor şi observatori aerieni din cele trei câmpul de luptă. grupuri aeronautice, deviza „pe aici nu se trece” fiind Analiza evoluţiei situaţiei internaţionale şi izbucnirea materializătă şi în spaţiul aerian al Oituzului, Mărăştiu- Primului Război Mondial în anul 1914 a determinat lui, Mărăşeştiului şi oriunde inamicul aerian a cutezat identificarea de soluţii pentru dezvoltarea aviaţiei, să atace. având în vedere nevoile resimţite cu acuitate de Ar- Pe frontul românesc, în timpul bătăliei de la mata Română după campania din vara anului 1913. Mărășești, aviatorii au fost singurii care – în momentele În acest sens, au fost adoptate reglementări impor- dificile ale luptelor – obțineau informații despre modul tante pentru organizarea şi funcţionarea structurilor de în care evolua încleștarea și le raportau comandanților Aeronautică Militară şi au fost fundamentate noile mi- români în timp util. Drept mărturie a acestui fapt stă Or- siuni ale aviaţiei în campanie, la nivelul dezvoltărilor dinul de Zi nr. 96, prin care comandantul Armatei I care aveau loc pe frontul de vest. Acestea se vor române, generalul Eremia Grigorescu, citează es- dovedi importante în decizia înfiinţării structurilor de cadrilele Grupului 2 Aeronautic, condus de maiorul An- aeronautică la război şi se vor dovedi utile, cel puţin în drei Popovici. Spicuim numai câteva cuvine: „V-am timpul campaniei anului 1916. Această campanie ne- văzut zburând la înălțime foarte mică deasupra liniilor a fost defavorabilă, pregătirea aviaţiei nu era la nivelul vrăjmașe, pentru a putea aduce știri precise în mijlocul cerut, numărul de avioane cu care s-a intrat în război întunericului cauzat de bombardamentul de artilerie. În a fost foarte mic, iar nivelul de performanţă al aces- vuietul asurzitor, nu vă vedeam decât pe voi și nu tora, scăzut. primeam decât de la voi știri că năvălitorii au fost stăvi- La 15 august 1916, România s-a alăturat Antantei şi liți, că valurile dușmane s-au sfărmat și dau înapoi...”.

- 39 - ISTORIE, CULTURĂ

Anii 1918-1919 se vor dovedi hotărâtori pentru sal- Enescu, format numai din aviatori transilvăneni, care varea României, în condiţiile dificile rezultate din ocu- pentru eroismul şi comportarea extraordinară în luptă parea a două treimi din teritoriu, încheierea armistiţiului vor fi decoraţi cu cele mai înalte distincţii militare ale şi ulterior păcii cu Puterile Centrale, cu clauze teritori- României. Având terenul de bază la marginea Sibiu- ale şi economice extraordinar de grele, jafului gene- lui, Grupul 5, format din două escadrile de re- ralizat în zonele de ocupaţie, situaţia dificilă alimentară cunoaștere și bombardament ușor (S.2 și S.12) și una şi sanitară din Moldova. Dar şi în aceste condiţii, deşi de vânătoare (N.7), a executat misiuni de luptă în- dotarea avea de suferit, dată fiind întreruperea rutelor cepând cu luna aprilie până în luna august 1919, de aprovizionare, Aeronautica Militară, alături de în- atunci când Armata Română a ocupat Budapesta. treaga Armată Română îşi va face datoria. În timpul înaintării trupelor române către Tisa, în După cum se cunoaște, unirea Basarabiei cu Româ- aprilie 1919, Escadrila S.2 s-a aflat în zona de nord a nia, realizată în martie 1918, nu a fost recunoscută de frontului, în subordinea operativă a generalului Traian Rusia Sovietică. De aceea, pe frontiera răsăriteană Moșoiu, iar Escadrila S.12 a acționat în regiunile su- situația a continuat să fie tensionată, de multe ori dice ale frontului, la ordinele generalului Gheorghe ajungându-se la confruntări armate între grănicerii Mărdărescu, comandantul trupelor române din Tran- români și grupurile prosovietice de pe ambele maluri silvania. ale Nistrului. Totodată, în sprijinul diviziilor române vor acţiona şi Încă din ianuarie 1918, pe lângă patru mari unități unităţi ale aeroanauticii constituite în Grupul aeronau- terestre, în Basarabia au fost trimise și două escadrile tic Basarabean, care va acţiona în această provincie, de aviație: una de informații și una de vânătoare. Mi- dar şi unităţi ale Grupului 1 Aeronautic care vor acţiona siunea primei escadrile a fost aceea de a aduce infor- în Bucovina. mații de pe ambele maluri ale Nistrului, iar secundar, Referindu-se la contribuția aviației române în timpul să bombardeze aglomerările de trupe ostile, în vreme operațiunilor din Ungaria din anul 1919, locotenent- ce a doua avea ca obiectiv interzicerea zborurilor colonelul Negulescu, șeful de stat major al Grupului de aparatelor sovietice în spațiul controlat de români. armate comandate de general Traian Moșoiu, nota Nevoia de informații a determinat Marele Cartier într-un raport: „În timpul ofensivei trupelor bolșevice General Român să trimită următoarea notă coman- maghiare aviatorii din Escadrila S.12, în frunte cu co- dantului aeronauticii: „Pentru reușita operațiunilor mandantul lor, căpitanul Racoveanu Gheorghe, au e- noastre în Basarabia, este bine să știm, cât mai precis, xecutat misiuni de legătură cu infanteria, recunoașteri situația trupelor inamice din această zonă. În acest îndepărtate în spatele liniei frontului pe care le-a exe- scop, este necesar să se stabilească, prin recunoașteri cutat atât de judicios și conștiincios, încât numai da- aeriene, toate mișcările și forțelor trupelor ruse. (...) torită observatorilor aerieni din subordine s-a putut Rezultatele se vor raporta zilnic Comandamentului deduce aproape matematic concentrarea forțelor duș- General al Basarabiei”. Conformându-se, piloții și ob- mane. A executat recunoașteri aeriene apropiate și a servatorii aerieni români, mulți dintre ei veterani ai mitraliat puternic coloanele inamice care urmăreau Di- bătăliilor de la Mărăști, Mărășești și Oituz, au survolat vizia 16 Infanterie aflată în retragere de la Miskolc la regiunile de la Nistru, fotografiind sau bombardând tru- Tokay, a împiedicat urmărirea acesteia de către duș- pele inamice aflate pe poziție sau în mișcare, amena- mani, iar pe de altă parte a dat indicații precise asupra jările de artilerie și căile de comunicații. grupării forțelor inamice...; a executat bombardamente Având în vedere prezența redusă a aviației Rusiei asupra transporturilor de concentrare pe căile ferate, Sovietice pe frontul din Basarabia, luptele aeriene au Escadrila sa lansând în plin bombe și distrugând două fost sporadice. Arhivele militare confirmă numai două trenuri cu trupe roșii”. victorii aeriene ale vânătorilor români, ambele obținute Pe parcursul campaniei din Ungaria, aviatorii în aprilie 1919, la Moghilev și la Bălți. Grupului 5 au obținut patru victorii aeriene. Numărul Și în Transilvania situația era tensionată. După ce, mic al luptelor aeriene purtate se explică, la fel ca în la 21 martie 1919 s-a instaurat la Budapesta un regim cazul inamicului de la Nistru, prin prezența redusă a comunist bolșevic condus de Béla Kun, Ungaria a re- aviației maghiare. În schimb, au fost realizate multe mi- fuzat să accepte propunerile Conferinței de Pace de la siuni de informații și bombardament. Paris și a trecut la acțiuni ostile împotriva României. În Pentru modul cum a comandat Grupul 5 Aeronautic primăvara anului 1919, trupele maghiare au atacat ar- Ardelean pe timpul campaniei din Ungaria în anul mata română care înaintase până în Apuseni. 1919, maiorul Athanase Enescu a fost decorat cu or- Aceasta, organizată în două grupări (de Nord și de dinul ,,Coroana României” cu spade în gradul de ofițer. Sud), a oprit ofensiva maghiară și a trecut la con- De asemenea, unul dintre cei mai activi aviatori traofensivă, ajungând, la 1 mai 1919, pe râul Tisa. români din această campanie a fost locotenentul Marele Cartier General a mobilizat și aviația, înfi- Emanoil Ionescu, viitor general și comandant al Cor- ințându-se, în sprijinul Comandamentului Trupelor din pului 1 Aerian Român în cel De-al Doilea Război Mon- Transilvania, o unitate specială - Grupul 5 Aeronautic dial. Ardelean, comandat de maiorul aviator Athanase În campania din 1919, un rol deosebit de important

- 40 - ISTORIE, CULTURĂ

din cadrul Aeronauticii Militare Române l-au avut şi ofiţerilor din serviciile de informaţii, 146 avioane unităţile şi subunităţile de artilerie antiaeriană. doborâte, din care 91 de aviaţie şi 55 de artileria anti- Astfel, Divizionul de Artilerie Antiaeriană a participat aeriană. Şi sacrificiile au fost mari, 33 de piloţi, obser- la Campania din Ungaria cu patru baterii, două de au- vatori şi mecanici de avion pierzându-şi viaţa. totunuri și două pe platforme de cale ferată. Grupul de Luptele din anii 1914-1919 au creat și au modelat autotunuri antiaeriene (Bateria a II-a și Bateria a IV-a) principiile de utilizare a puterii aeriene până în zilele se afla sub comanda maiorului Ioan Anghelescu, iar noastre. ajutor tehnic al comandantului era maiorul George Pentru că, în secolul care s-a scurs de la încheierea Valentin Bibescu, unul dintre întemeietorii aviației mi- Primului Război Mondial, mijlocele aeronauticii s-au litare române. Bateriile de autotunuri au fost încadrate perfecționat, dar misiunile au rămas aceleași: cu aproximativ 150 de artileriști antiaerieni din divizion - supravegherea spațiului aerian și identificarea și, în completare, au mai fost aduși 18 pompieri din oricărui potențial pericol; Compania București. Fiecare dintre baterii era formată - doborârea mijloacelor aeriene ale inamicului, uti- din patru autotunuri, patru autochesoane, un auto- lizând foc din aer sau de la sol; camion, un automobil cisternă și un autoturism. La în- - supravegherea și lovirea inamicului terestru din ceputul lunii martie 2019, Bateria a II-a a fost trimisă în aer; linia întâi, unde a fost folosită pentru protecția anti- - transport rapid de oameni, armament și provizii aeriană a unor obiective și în misiuni de recunoaștere acolo unde necesitatea războiului o impune. în folosul trupelor de uscat. În timpul ofensivei forțelor Piloţii, observatorii, aerostaţierii şi artileriştii anti- române către Tisa, Bateria a II-a de autotunuri le-a în- aerieni români, pe care destinul şi interesele supreme soțit. ale României i-au trimis în Marele Război, confrun- Între timp, la Iași s-au înființat Bateria I (cu tunuri an- tându-se cu puternice forţe aeriene, cu mare expe- tiaeriene clasice, de 75 mm) și Bateria a V-a (cu tunuri rienţă de luptă, au fost oameni obişnuiţi, tineri la „sistem Burileanu” de 57 mm), amplasate pe platforme început de drum, veniţi de pretutindeni, din toate medi- de cale ferată. Ambele baterii au plecat, din Iași la ile sociale. Sibiu, în luna aprilie a anului 1919. După ce trupele Aceşti eroi cu aură de legendă au învăţat sa zboare române au ajuns pe Tisa, o secție de 75 mm pe cale şi să lupte în acele şcoli ale aviaţiei româneşti de la în- ferată a fost trimisă la Debreţin, pentru a apăra Co- ceput de secol XX, de la Chitila, Cotroceni sau mandamentul Grupului de Nord, care se afla instalat Băneasa. în acest oraș. Două posturi din Bateria I de 75 mm pe Pe toţi i-a unit simţământul atracţiei, până la ob- cale ferată au fost trimise la Debreţin, unde au fost sesie, a zărilor albastre, eternul vis al lui Icar de a transformate într-un tren blindat (15 iunie – 13 iulie zbura, profunda, dar discreta dragoste pentru neamul 1919). şi ţara lor, iar atunci când zborul a devenit luptă, ei au Din ultimele cercetări, rezultă că acesta a fost primul luptat pentru a-şi apăra ţara împotriva invadatorului tren blindat al armatei române. Trenul blindat a fost aerian. apoi trimis în zona de sud a frontului de la Tisa, unde a devenit rezerva de artilerie mobilă a sectorului. La 31 iulie 1919, când trupele române au trecut Tisa pe poduri de vase, artileria antiaeriană a asigurat pro- Bibliografie: tecția acestora. Cum podurile nu erau foarte solide, Arhivele Militare Române: s-a decis ca bateriile de autotunuri să rămână pe malul - Fond Direcția Aeronautică; estic al râului. - Fond Jurnalul de operaţii al Divizionului de Artilerie Rolul Aeronauticii Române s-a făcut remarcat prin Antiaeriană. aprecierile ofiţerilor români şi aliaţi, fiind materializate Lucrări generale și speciale: în ordinele de zi ale celor mai înalte comandamente - Valeriu Avram, Aeronautica Militară Română în militare, iar distincţiile acordate au fost proba curaju- Războiul de Întregire Naţională, Bucureşti, Editura Mil- lui, eroismului, spiritului de sacrificiu şi dragostei itară, 2012. nemărturisite pentru neamul românesc. - Constantin Kirițescu, Istoria Războiului pentru În- Potrivit cifrelor de bilanţ, contribuţia Aeronauticii Mi- tregirea Națională, 1916-1919, ediția a II-a, Vol.1, Bu- litare Române în anii Războiului de Întregire Naţională curești, Editura Casa Școalelor, f.a. a fost remarcabilă, aviatorii, aerostaţierii şi artileriştii - Gheorghe Negrescu, Din amintirile unui vechi avi- antiaerieni demonstrând înalt spirit de sacrificiu şi ator, București, Editura Militară, 1977; alese virtuţi de luptători aerieni. Au fost executate - Gr. G. Stratilescu, Amintiri de colaborare cu Vintilă 10.000 ore de zbor, cu susţinerea a peste 700 de lupte Brătianu de la fabricarea de muniții și armament în aeriene, peste 75 tone de bombe lansate în liniile țară, București, Imprimeriile „Independența”, 1936. inamice, aproape 1000 misiuni de recunoaştere aeri- - Sorin Turturică, Mircea Barac, Artileria și rachetele ană în câmpul de luptă strategic şi tactic, numeroase antiaeriene române. Album istoric, București, Centrul misiuni speciale pentru infiltrarea în teritoriul inamic a Tehnic Editorial al Armatei, 2016.

- 41 - ISTORIE, CULTURĂ

DOTAREA AvIAȚIEI MILITARE ROMÂNE LA îNCEPUTUL ANILOR 1930

Prof. dr. Viorel Gheorghe

Zestrea aviaţiei militare nu era prea grozavă. Achi- aparate dintr-un necesar de 90. Situaţia cea mai grea ziţionarea de material aeronautic s-a făcut, din pă- era însă la aviaţia de vănătoare. România avea ne- cate, ţinându-se cont doar de interese particulare şi voie de 500 avioane de vânătoare, dar în acel mo- nu de cele ale aviaţiei militare sau comerciale. Nu- ment nu se putea baza decât pe 17 aparate: 11 meroasele scandaluri de corupţie, legate de aceste Gourdou 32, 2 Dewoitine 27, 3 Nieuport 72 Delange, contracte au devenit repede un fapt banal. Din pă- 1 Fokker D XVI. Soluţia de rezervă propusă în acel cate, statul român nu a reuşit să oprească aceste moment de către conducerea aviaţiei militare a fost practici negative. Rezultatele au fost pe măsură, ast- repararea şi întărirea celulelor la 25 avioane Spad fel că la începutul anilor 1930 aviaţia militară se 61, montarea pe 20 avioane Fokker D XVI a unor găsea într-o stare mai mult decât precară. motoare Hispano-Suiza de 300 CP, precum şi adre- sarea unei cereri inginerului Zamfirescu de a proiecta pe baza unei celule SET un avion de vânătoare echipat cu motor Bristol de 350 CP. La nivelul aviaţiei de observaţie, situaţia era mai bună, în sensul că la un necesar de 162 de aparate se găseau în unităţi, 169 avioane1. Hidroaviaţia se găsea într-o situaţie similară. Era nevoie de 90 de aparate, dar se găseau în dotare doar 28, din care 6 Savoia 55 pentru bombardament, 12 Savoia 62 bis pentru recunoaştere îndepărtată, 4 Savoia 56, pentru şcoală şi 7 Savoia 59 la rezervă2. Pentru a mai îndrepta ceva, conducerea aviaţiei militare a hotărât comandarea la uzinele SET a unui număr de 10 avioane SET-3 cu motor Salmson şi a 30 avioane SET-7 cu motoare Jaguar. Aceste avioane trebuiau să asigure antrenamentul a 500 de piloţi şi observatori cu un minimum de 15 ore de zbor. La aviaţia de şcoală, necesarul de aparate de zbor se întenţiona a se asigura doar din producţia internă. Pentru faza I-a erau 45 avioane Morane 35. Acestea urmau să fie înlocuite cu un avion realizat în Româ- nia şi prevăzut cu un motor fix, răcit cu aer, de 100 CP. Avioanele şcoală de faza a II-a erau formate din 15 Morane 230 şi 20 SET-3, dintr-un necesar de 30. Avioanele Morane 230 nu mai corespundeau li de aceea s-a cerut înlocuirea lui „cu un avion SET cu motor La 2 septembrie 1931, Inspectoratul General al de 300-350 CP, ce se Aeronauticii, într-un raport adresat conducerii ţării, va studia de ing.Zam- arăta că, dintr-un necesar de 50 avioane de recu- firescu”3. noaştere, nu existau în dotare decât 7 aparate Bre- Materialul de guet XIX. Era nevoie de 40 avioane de şcoală „din categoria războiului” se compunea din 15 bombardament greu, dar în dotare nu se găseau avioane Potez XXV, 15 avioane Spad 61, din cele 25 decât 7 avioane Liore 20. Hidroaviaţia avea 28 de cu celulă întărită, 15 Fokker D XI, din cele 20 cu noi

- 42 - ISTORIE, CULTURĂ

motoare Hispano-Suiza de 300 CP. Aceste avioane, Bristol Jupiter de 420 CP. Aparatele Farman Goliath, în viziunea conducerii aviaţiei militare române, erau care s-au găsit şi ele în dotarea aviaţiei româneşti de suficiente, pe o durată de un an de zile, pentru for- bombardament, au fost retrase datorită uzurii rapide. marea a 100 elevi-piloţi. Ţinta Inspectoratului General Nici avioanele Lioré-Olivier nu se găseau înt-o situa- al Aeronauticii, pentru următorii cinci ani, era dotarea ţie mai bună, ele necorespunzând cerinţelor cu 922 avioane. Din această cauză, numărul piloţilor operaționale8. instruiţi trebuia mărit foarte mult4. Hidroaviaţia era dotată în anul 1932, după opinia În anul următor situaţia a rămas la fel de critică. Ge- generalului Henţescu, mulţumitor. În acel an se aş- neralul Vasile Henţescu, un personaj controversat şi tepta venirea a 7 hidroavioane Savoia 62 cu motoare Isotta Fraschini de 750 CP şi a 6 hidroavioane, cu două coci, Savoia 55, prevăzute cu două motoare Isotta Fraschini de 500 CP. Problema hidroaviaţiei era însă alta. Nu exista nici un fel de doctrină asupra folosirii acestei arme în război. Nu exista nici o viziune asupra cooperării cu Marina Militară sau cu Apărarea de Coastă9. La dotarea cu motoare situaţia era comparabilă. În legat de anumite afaceri veroase, a redactat în anul 1932 un raport pentru regele Carol al II lea, în care arată şi el, în mod foarte clar, situaţia dificilă a aviaţiei miltare. Referindu-se la materialul de zbor, generalul Henţescu arăta că acesta este „un muzeu demn de a rivaliza cu o perfect organizată expoziţie”. În acel moment erau în aviaţia militară 25 de tipuri de celule. Din cele 110 avioane de vânătoare, doar unul singur era de nivel european şi anume Fokker D XVI5. În rest erau 69 Spad 61, care aveau celula foarte slabă, fiind anul 1932, aviaţia militară română folosea nu mai comandate în anul 1925 de Ministerul de Război, fără puţin de 16 tipuri diferite de motoare: Gnome de 80 avizul consultativ al Serviciului Tehnic Aeronautic şi CP, Siemens de 85 CP, Gipsy de 95 CP, Taton de 230 care nu corespundeau zborului acrobatic. Avioanele CP, Salmson de 230 CP, Loraine de 400 şi 450 CP, respective nu respectau principiile legii ariilor şi de Hispano-Suiza de 300, 500, 550, 600, 650 CP, Jupi- aceea, în anumite situaţii deveneau periculoase6. ter de 420 CP, Jaguar de 355 şi 450 CP. La acestea Cele 9 Gourdou 32 aveau performanţe mai slabe se mai putea adăuga şi licenţa proaspăt achiziţionată decât avioanele de recunoaştere şi antrenament. Mai a motorului Mercury. Întreţinerea şi repararea acestor erau 3 Nieuport 72 Delage, care nu suportau zborul motoare devenise un adevărat coşmar pentru tehni- acrobatic şi în consecinţă nu aveau valoare comba- cienii aviaţiei militare, fără a mai lua în calcul dificul- tivă, 3 Dewoitine 27 care se puteau rupe oricând în tatea aprovizionării cu piese de schimb. Gene-ralul zbor din cauza celulelor slab construite, 25 Fokker D Henţescu explica acest lucru prin „aceeaşi lipsă de XVI, cu performanţe derizorii7. program, acelaşi interes personal al interpuşilor sam- Dotarea aviaţiei de recunoaştere se compunea din sari”10. 170 avioane Potez XXV, care corespundeau pe de- Din aceste motive, conducerea ţării a hotărât să im- plin necesităţilor tactice ale anului 1932. La aceste pulsioneze producţia naţională de celule şi motoare avioane se mai adăuga o escadrilă cu 7 avioane de avion. Potez Hispano-Suiza şi Breguet XIX. Note: Aviaţia de bombardament dispunea doar de 7 1. A.N.I.C., Fond Casa Regală. Oficiale, dosar 37/1931, f.1 avioane Lioré-Olivier 20 Bn 3, echipate cu motoare 2. Ibidem 3. Ibidem, f. 2 4. Ibidem 5. Ibidem, dosar 71/1932, f.7 6. Ibidem, f.8 7. Ibidem, f.9 8. Ibidem, f.10 9. Ibidem 10. Ibidem ,f. 11

- 43 - ISTORIE, CULTURĂ

75 DE ANI DE LA DEBARCAREA DIN NORMANDIA. ELIBERAREA FRANȚEI Locotenent-colonel dr. Cezar Cucoș, Batalionul 495 Parașutiști „Căpitan Ștefan Șoverth”

„Führer-ul doarme. Nu poate fi trezit!”1

Contextul general germane, prin amploarea și particularitățile sale, Așa cum se prezenta situația la începutul anului avea să influențeze decisiv cursul celui de-al Doilea 1942, Armata Roșie ducea din greu luptele împotriva Război Mondial și, practic, să hotărască finalul aces- trupelor germane invadatoare, pe teritoriul URSS. Re- tuia. curgând la o declarație comună, președintele ameri- Zidul Atlanticului can Franklin Roosvelt, premierul britanic Winston Preocupat din ce în ce mai mult de posibila invazie Churchil și Stalin au anunțat un asa-zis „consens de- aliată în Europa de Vest, Hitler, printr-o directivă plin” privind urgența deschiderii unui al doilea front în emisă la 23 martie 1942, a ordonat mareșalului Erwin Europa. Cel din urmă făcuse insistent presiuni asupra Rommel, aflat la comanda trupelor germane din sec- aliaților pentru crearea acestui front în vestul conti- torul francez, să construiască un zid al Atlanticului (gr. nentului, încă de la declanșarea Operațiunii Barba- Atlantikwall), constând într-o salbă de fortificații, ridi- rosa, în 1941, când teritoriile URSS fuseseră ocupate cate de-a lungul coastelor vestice europene și scan- de către germani și aliații lor. dinave2. Astfel că, sistemul defensiv extins al Printr-un memorandum neoficial, Churchil i-a infor- așa-zisului zid s-a realizat între 1942-1944, fiind un mat pe sovietici că nu sunt suficiente resurse pentru amplu și agresiv subiect al propagandei de război na- o invazie de amploare pe teritoriul vest-european, in ziste, pe toată perioada construcției. Aceasta a afir- cursul anului 1942. Anunțul avea să îl mobilizeze însă mat mereu că puternicul zid defensiv, conceput pentru pe Hitler, acesta găsind motivul să ordone începerea apărarea împotriva anglo-americanilor, urmează să de urgență a lucrărilor de fortificare a coastei euro- se întindă de la Capul Nord, din Norvegia, până la pene a Atlanticului. La începutul anului 1943, planurile granița cu Spania. unei invazii aliate de amploare în Europa se prefigu- Până să ia decizia construirii Zidului Atlanticului, rau din ce în ce mai mult. Debarcarea trupelor aliate Hitler a cerut hărți detaliate ale Canalului Mânecii, iar pe continent și ofensiva pe teritoriul Franței avea să la 13 iunie 1941, hotărăște să suplimenteze cu trupe se întâmple însă abia în vara anului 1944, concomi- zona în care nu puteau fi utilizate tancurile sau artile- tent cu înaintarea trupelor sovietice spre vest. ria de coastă, pentru apărare. În același timp, Orga- În lunile premergătoare invaziei, aliații au desfășu- nizația Todt a fost desemnată să construiască în jur rat intense acțiuni de descurajare, cuprinse într-o de 250 de puncte fortificate, pe fiecare dintre marile operație cu nume de cod Bodyguard, menită a induce insule de pe canal. Fondată în 1933, această antre- în eroare pe germani asupra momentului și locului de- priză proiectase în anii premergători celui de-al Doilea barcării. Cu toate acestea, din cauza înrăutățirii vremii Război Mondial linia fortificată Siegfried, construind în zonă, operația propriu-zisă a trebuit să fie amânată cele mai importante amplasamente și fortificații pen- cu 24 de ore față de momentul stabilit inițial. Planifi- tru tunurile de calibru mare. De această data, organi- catorii au luat în calcul faptul că o întârziere mai mare zației i-a revenit sarcina de a subcontracta, prin ar fi pus în dificultate execuția, deoarece, luând în licitație, companii germane cât și franceze, din regiu- considerare fazele lunii și implicit mareea pe Canalul nea ocupată. Acestea erau angrenate cu tot perso- Mânecii, operația propriu-zisă ar fi trebuit amânată cu nalul și materialele de construcții promise, fiind câteva săptămâni, pierzându-se astfel inițiativa stra- urmărite îndeaproape, pentru ca lucrările să se reali- tegică, atât de importantă în contextul dat. zeze rapid, conform concepției Führer-ului. Compa- Codificată Operațiunea Neptun, cea mai mare in- niile care nu reușeau să țină pasul cu termenele vazie amfibie din istorie, desfășurată în scopul elibe- scurte impuse erau amendate și li se rezilia contrac- rării Europei de Vest de sub ocupația trupelor tul imediat3. - 44 - ISTORIE, CULTURĂ

generalul Frederick Mogan. Obiectivul strategic ur- mărit fusese stabilit de către COSSAC8, respectiv, o debarcare pe litoralul francez a forțelor aliate, urmată de o puternică ofensivă și pătrunderea pe continent, spre inima Germaniei, în scopul distrugerii complete a forțelor armate ale acesteia9. Astfel, planul general al operației cuprindea10: - debarcarea trupelor aliate pe coastele Norman- diei; - concentrarea efortului pe străpungerea cu rapi- ditate a dispozitivului de apărare german și ducerea acțiunilor de luptă decisive în zona de operații Nor- Zidul avea ca destinație și o puternică apărare a mandia – Bretania; bazelor navale și submarinelor. Astfel, fortificațiile au - urmărirea inamicului cu două grupuri de armate, apărut inițial în zona porturilor, ca mai apoi, spre sfâr- pe un front larg, în scopul ocupării porturilor, înaintă- șitul anului 1943, să se extindă și în alte sectoare, an- rii până la frontiera germană și atacării bazinului Ruhr. grenând un consum uriaș de materiale. Astfel, pe Efortul principal urma să fie concentrat pe partea parcursul unui an, din luna mai 1942 până în aprilie stângă a dispozitivului de luptă, iar cu forțele de pe 1943, consumul de beton pentru fortificații a crescut flancul drept trebuia să se realizeze joncțiunea cu tru- 4 de la 110.000 m³ la 780.000 m³ . De asemenea, se pele debarcate în sudul Franței; estimează că până la momentul debarcării aliate, na- - cucerirea porturilor din Belgia, Bretania și bazinul ziștii plantaseră peste 6 milioane de mine în zona de mediteranean, respectiv concentrarea masivă de 5 nord a Franței . Acolo unde se așteptau să aterizeze trupe la granița vestică a Germaniei; planoare sau să fie lansați parașutiști, nemții au dis- - lichidarea forțelor inamice la vest de Rin și crea- pus, în rețele de sârmă ghimpată, țăruși de lemn, de rea capetelor de pod pe malul drept al acestuia; 4÷5 m, cu vârfuri ascuțite, porecliți de către trupe - declanşarea atacului final, folosind manevra dublă „sparanghelul lui Rommel” (gr. Rommelspargel). învăluitoare în regiunea Ruhrului, cu efortul principal În ciuda ordinelor lui Hitler privind o apărare fără pe flancul stâng al dispozitivului. retragere de-a lungul întregului Zid al Atlanticului, Finalitatea punerii în aplicare a planului operației Gerd von Rundstedt s-a pronunțat vehement pentru viza continuarea ofensivei pe teritoriul german, pe o adoptarea unei reacții manevriere, rapide, după o direcție care urma să fie stabilită, având ca obiectiv eventuală debarcare a trupelor aliate, în timp ce Erwin final distrugerea armatei naziste și cucerirea Germa- Rommel recomanda o luptă susținută încă de la în- niei. ceputul operației, pentru interzicerea invaziei. De alt- Debarcarea trupelor aliate și desfășurarea bă- fel, intuind pericolul, Rommel avea să declare: tăliei în capul de pod „Primele 24 de ore vor fi decisive. Dacă nu vom îm- Cunoscută în istorie sub celebrul nume D-Day, ziua pinge imediat britanicii și americanii înapoi de pe aleasă pentru debarcarea aliaților în Normandia (sau 6 plaje, după aceea va fi prea târziu” . Astfel își exprima operațiunea Overlord) a fost 6 iunie 1944. Absența din acesta convingerea că dacă invazia pe plajele Nor- zonă a aviației și marinei, respectiv, sistemul dezor- mandiei nu va fi oprită rapid și ferm, înfrângerea Ger- ganizat de radare și reacția slabă a artileriei de coastă maniei va fi inevitabilă. germane, au făcut ca anglo-americanii să realizeze Planul operației surprinderea strategică într-un mod la care nici ei nu După trei ani de promisiuni, discuții și tergiversări îndrăzniseră să spere. Concomitent cu acțiunea dra- între SUA, URSS și Marea Britanie, la 6 iunie 1944, goarelor de mine care au curățat și balizat 10 cori- forțele aliate au debarcat în nordul Franței, deschi- zând astfel cel de-al doilea front european. Un rol major în planificarea și conducerea operației l-a jucat generalul american Dwight D. Eisenhower. Sosit la Londra, la 14 ianuarie 1944, acesta și-a instalat comandamentul SHAEF7 în suburbia londoneză Bushey Park, convocând printre alții pe mareșalii de aviație britanici Sir Arthur B. Tedder și Traford Leight-Mallory, generalul englez Bernard Montgomery, amiralul englez Bertram Ramsay, generalii americani Omar Braddley, Bedell Smith și George Patton, în scopul definitivării planului invaziei, întocmit inițial de către

- 45 - ISTORIE, CULTURĂ

doare pe plajele franceze, forțele aeriene strategice canadiană, debarcată pe plaja Juno, în zona loca-li- au lansat asupra coastei de nord a Franței peste tății Courseulles-sur-Mer, respectiv Divizia 3 10.000 de tone de bombe, ca mai apoi, aviația de Infanterie britanică, debarcată pe plaja Sword, transport să desanteze trupele aeropurtate ale divizii- în zona Lion-sur-Mer și, ulterior, la Caen, au lor 82 și 101 americane, respectiv 6 britanică. Peste întâmpinat o puternică rezistență din partea trupelor 4.000 de nave de transport, escortate de alte 600 germane. nave de luptă și circa 7.000 de avioane, încărcate cu Deși era așteptată, debarcarea a luat prin surprin- 176.000 de militari, au traversat Canalul Mânecii. dere comandamentele germane. Generalul Jodl, După o puternică pregătire de foc executată cu artile- apreciind că debarcarea din Normandia nu este decât ria navală, începând cu ora 05.50, trupele americane o diversiune, a cerut ca rezervele să nu fie introduse au fost desantate pe plajele cu nume de cod Utah și în luptă, în așteptarea clarificării rapide a situației. Omaha (06.30), trupele aeropurtate britanice, pe pla- Feldmareșalul Gerd von Rundstedt, pregătindu-se jele Gold și Sword, iar cele canadiene, pe plaja Juno pentru un puternic atac aliat în regiunea Parisului, a (ora 07.40). După cucerirea cu dificultate a capetelor interzis folosirea blindatelor pentru acțiuni de contra- de pod de către trupele aeropurtate11, s-a trecut la de- atac în cazul debarcării. La rândul său, feldmareșalul barcarea navală a câte unei divizii, în fiecare dintre Erwin Rommel plecase în Germania, pentru vizitarea aceste intrânduri pe plajă12. familiei și aniversarea zilei soției. La toate acestea s- Astfel, pe plaja Utah, la est de Varreville și vest de a adăugat un fapt inedit. În momentul debarcării, deși estuarul râului Vire, au fost debarcate trupele ameri- s-a anunțat că între Carentan și Caen parașutează in- cane ale Diviziei 4 Infanterie din Corpul 7 Armată, co- tens trupele aliate, nimeni nu a îndrăznit să îl trezescă mandat de generalul Laughton J Collins. Forțele din somn pe Hitler, pentru a lua decizia unei riposte americane ale Corpului 5 Asalt, debarcate pe plaja ferme. Este unul dintre gravele exemple ale istoriei, Omaha, în zona localității Saint-Laurent-sur-Mer, într- în ceea ce privește centralizarea excesivă a actului un teren frământat, au întâmpinat o rezistență fermă de comandă, a luării deciziei la cel mai înalt nivel. În din partea trupelor germane din Divizia 352 Infante- acest caz, eroarea nu a permis germanilor să-și de- rie, fiind respinse spre plaje. Ulterior, trupele ameri- plaseze și să introducă rapid în luptă diviziile blindate, cane au atacat spre sud, cucerind, pe rând, localitățile pentru sprijinirea trupelor proprii care se apărau în ca- Isigny, Port-en-Bessin, Lison, Airel și Saint Lauren. petele de pod. După doisprezece ore de luptă, atunci Pe plaja Gold, în zona localității Asnelles-sur-Mer, au când a fost aprobată deplasarea tancurilor spre nord- debarcat trupele britanice din Divizia 50 Infanterie din vestul Franței, fără o acoperire aeriană corespunză- Corpul 30 Armată, care au înaintat până la Caumont, toare, era mult prea târziu pentru armata germană. după cucerirea localității Bayeux. Divizia 3 Infanterie Pentru a înainta către sud, diviziile de infanterie

- 46 - ISTORIE, CULTURĂ

3 engleză și 3 canadiană au dus lupte grele pe direc- Ofensiva pe teritoriul Franței ția Caen, reușind să ajungă, până la 7 iunie, la 3÷5 Acțiunile de consolidare și unificare a capatelor de km depărtare de limita de nord și nord-est a orașului. pod, realizate inițial pe coasta franceză, au fost ur- Conștientizând importanța strategică a zonei Caen, mate de extinderea pătrunderii și de debarcarea altor atât pentru nemți cât și pentru aliați, Rommel inten- trupe, în vederea desfășurării ofensivei aliate în adân- ționa să o folosească ca „balama a dispozitivului”13, cimea teritoriului francez. Astfel, până la sfârșitul lunii pentru a face legătura între ambele armate care for- iunie 1944, circa un milion de militari, în principal din mau grupul pe care îl comanda. Așadar, cu două divi- Armata a 3-a americană (în compunerea căreia intra zii a contraatacat puternic la jonțiunea celor două și Divizia 2 blindată franceză) și Armata 1 canadiană divizii ale forțelor aliate, reușind să le respingă spre li- (care subordona și Divizia 2 blindată poloneză), se toral. desfășurau într-un dispozitiv de luptă larg de 100 km La 7 iunie, unitățile Corpului 5 american au atins și adânc de peste 40 km, în Normandia. aliniamentul comunicației Byeux-Carentan. A doua zi, Corpul 1 Armată britanic a atacat pe direcția Caen, acestea au realizat joncțiunea cu forțele Diviziei 50 In- cucerind la 8 iunie 1944 orașul transformat deja în fanterie britanică, ca mai apoi, la 11 iunie, să cuce- ruine, după care a continuat ofensiva spre sud. Cor- rească localitatea Caumont, la 11 iunie 1944. În pul 19 din Armata 1 americană a reușit să ocupe același timp, Corpul 7 american a ocupat, succesiv, orașul Saint Lô, la 18 iulie 1944, după care a urmat o Varreville, Sainte-Mère-Église, Carentan, Barneville, perioadă de completare a pierderilor suferite și de re- Lassay. Ulterior, forțele au fost dirijate către orașul- grupare a trupelor debarcate14. port Cherbourg, cucerit cu sprijinul artileriei navale, la La 25 iulie 1944, aliații au reluat ofensiva de pe ali- 26 iunie 1944. Astfel, trupele aliate au încheiat unifi- niamentul Caen, Caumont, Saint Lô, cu misiunea de carea celor cinci capete de pod într-unul singur, a ocupa peninsula Bretagne, inclusiv porturile, și de a extins de la Cherbourg la Caen, o importantă zonă înainta spre nord-est, în scopul împingerii trupelor ger- strategică pentru ceea ce avea să urmeze. mane peste Sena. În aceeași zi, în Germania se de- Marea conductă subacvatică construită între insula creta mobilizarea generală. Wight și orașul-port Cherbourg, din nordul Franței, a Pe componenta terestră, forțele aliate au fost struc- permis asigurarea cantității de carburanți necesară turate, până la 1 august 1944, pe două grupuri de ar- trupelor aliate, dezlănțuite împotriva mașinii de război mate. Astfel, pentru o mai bună coordonare a germane. acțiunilor militare, s-au constituit Grupul 12 Armate, sub comanda generalului Omar Bradley, format din

- 47 - ISTORIE, CULTURĂ

armatele 1 și 3 americane, în sprijinul căruia a fost Klaus von Strauffenberg, șef de stat major al Armate- data Flota 9 Aeriană a SUA, respectiv Grupul 21 Ar- lor de rezervă, acțiunea denumită Walkyria a eșuat, mate, sub comanda genaralului B.L. Montgomery, for- fiind urmată de o crudă reprimare a complotiștilor de mat din Armata 1 canadiană și Armata a 2-a britanică, către Hitler, care a continuat să conducă Wehrmacht- sprijinit la rândul său de forțele aeriene britanice, ul, Reich-ul și poporul german către capitularea care aflate sub comanda mareșalului Alan Gordon Cun- devenea din ce în ce mai evidentă. ningham. Montgomery avea să conducă și de această În sudul Franței, s-a urmărit capturarea porturilor, dată acțiunile militare terestre aliate. Pe componenta în scopul introducerii de noi divizii americane în luptă. aeriană, la nivel de front, aviația tactică aliată, a intrat Astfel, operația Anvil-Dragoon, declanșată la 15 au- sub comanda mareșalului Trafford Leigh-Mallory15. gust 1944, prin debarcarea la vest de Cannes, în zona localităților Saint Raphaël, Saint Tropez și Saint Ma- xime, a Armatei a 7-a americană, comandată de generalul McCarrel Patch și a Armatei 1 franceză, aflată sub comanda generalului Lattre de Tassigny. Printr-o așa-zisă ofensivă secundară, dusă pe valea Rohnului, cele două armate care compuneau Grupul 6 armate, comandat de către generalul Jacob Loucks Devers, se pare că au contribuit hotărâtor la obținerea victoriei finale asupra Germaniei. Astfel, după debarcare în zona localităților Saint Raphaël și Saint Tropez, trupele americane și cele franceze au atacat spre nord, La 1 august 1944, trupele americane au depășit cucerind Sisteron, la 20 august, Avignon, la 25 au- sectorul îngust de la Avranches, ocupând zona Mor- gust, Grenoble, la 24 august, Marseille și Toulon, la tain, două zile mai târziu. Cu sprijinul aviației acestea 28 august, Bourgon și Lyon, la 3 septembrie, Besan- au trecut la respingerea contraatacurilor germane, con, la 7 septembrie, Dijon, Saint Loup, Vesoul și până la 12 august 1944, când au început să se în- Sombernor, la 11 septembrie 1944. După realizarea drepte cu o parte din forțe spre sud, către Le Mans, joncțiunii cu forțele Armatei a 3-a americană, care ata- Angers, Nantes și Saint Nazaire, cu Corpul 15 ame- caseră din nord, s-a realizat practic un front neîntre- rican16 spre est, către Argentan, cu Corpul 20 ameri- rupt în vestul Europei. can către Chartes, iar cu Corpul 12 american către La realizarea obiectivului strategic de eliberare a Orléans, manevrând flancul drept al trupelor ger- Parisului, un rol important l-au avut Forțele Franceze mane. Armata 1 canadiană a atacat, în același timp Libere. În urma difuzării ordinului dat de către colone- de la Caen, cu lovitura principală pe direcția Falaise17, lul Rol-Tanguy, la 19 august 1944, acestea au declan- oraș pe care îl ocupă la 16 august 1944, făcând jon- șat insurecția parisiană și atacul asupra forțelor cțiunea cu trupele americane, care intraseră deja în germane, cucerind primăria, prefectura poliției, poșta Argentan, la 13 august 1944. Au urmat lupte grele centrală și alte instituții publice. În luptele duse pentru care s-au dat în zonele localităților Saint Malô, elibe- eliberarea Parisului au fost uciși 901 membri ai For- rată la 14 august, Mortain, eliberată la 15 august, țelor Franceze Libere, 130 militari din Divizia 2 blin- Brest, recucerită la 19 septembrie și în apropiere de dată franceză și peste 692 civili19. La 22 august 1944, porturile Saint Nazaire și Loriet, odată cu respingerea generalul Eisenhower a fost de acord cu propunerea totală a trupelor germane din Bretania. Astfel, cu spri- formulată de către generalul Charles de Gaulle, ca Di- jinul decisiv al forțelor aeriene, care au lovit trecerile viziei 2 blindate să îi revină onoarea de a intra prima de peste Sena, blocând retragerea trupelor germane, în Paris, marea unitate ale cărei forțe se alăturaseră la mijlocul lunii august, frontul era jalonat, de la vest aliaților încă din timpul luptelor duse în nordul Africii. spre est, pe localitățile Saint Nazaire, Nantes, Angers, Astfel, în dimineața zilei de 25 august 1944, aproape Orléans, Troyes, iar de la nord spre vest, acesta se în- concomitent cu trupele Diviziei 4 ame-ricană, Divizia tindea între est Paris, sud Rouen și est Le Havre18. 2 blindată franceză intră în Paris, iar la ora 15.15 co- În contextul luptelor din Normandia, nemții au lan- mandantul acesteia, generalul Philippe Leclerc, pri- sat asupra Londrei celebrele V-1, la 13 iunie 1944 și mește capitularea din partea comandantului V-2, la începutul lunii august 1944, cu un efect abso- garnizoanei germane din Capitala franceză, generalul lut demoralizator asupra populației civile, în timp ce la Dietrich von Choltitz. Evenimentul a declanșat emoție nivelul Înaltului Comandament german (OKW) se în- în întreaga lume, iar a doua zi, trupele armatei fran- registra deja o gravă criză, soldată de această dată ceze și detașamentele din Forțele Franceze Libere au cu atentatul la viața lui Hitler, petrecut în dimineața defilat, în frunte cu generalul Charles de Gaulle, pe zilei de 20 iulie 1944. Pusă la cale de către colonelul bulevardul Champs-Elisées.

- 48 - ISTORIE, CULTURĂ

Continuând ofensiva în ritm rapid, Armata a 3-a americană a ajuns la Nancy, la 3 septembrie 1944, a forțat râul Moselle, până la Metz, în timp ce Armata 1 americană atingea linia fortificată Siegfried, la 13 septembrie 1944, îndreptându-se ulterior către Aa- chen. Pe flancul stâng al frontului, trupele britanice aflate sub comanda lui Montgomery, au intrat în An- vers, la 4 septembrie 1944. Situația creată l-a determinat pe Hitler să-i ceară generalului Kurt Student, comandantul trupelor aeropurtate germane, să ocupe cei 160 km ai flancului dintre Anvers și Mastricht și să realizeze rapid un dispozitiv de apărare de-a lungul canalului Albert20. Astfel, la jumătatea lunii septembrie 1944, angajate în lupte pe teritoriile Belgiei și Olan- dei, trupele aliate dețineau aliniamentul Besancon, Epinal, Metz, est Luxemburg, vest Aachen, Maas- Debarcarea a fost o operație de anvergură, minu- tricht, Anvers, est Ostend. De cealaltă parte, trupele țios pregătiră din punct de vedere tactic. În poligoane germane, aflate în retragere, încercau să mențină por- speciale din Anglia, aliații au construit ziduri masive turile La Rochelle, Royan, Saint Nazarie, Brest, Lo- de piatră, cazemate și zone înțesate cu rețele de rient, Le Havre, Le Tréport, Dieppe, Boulagne, sârmă ghimpată, au plantat câmpuri de mine, au Dunkerque, Calais, fortificate cu lucrări genistice com- înălțat obstacole din oțel și au săpat șanțuri antitac, plexe și dense câmpuri de mine21. Pentru că prezen- tocmai pentru a replica apărarea nazistă de pe țărmul ța acestor elemente germane creau dificultăți aliaților, Atlanticului și a exersa noi procedee de luptă. lichidarea acestora devenise o necesitate strategică. În paralel cu instrucția s-au executat și acțiunile de De aceea, la 5 septembrie 1944, Armata a 9-a ae- studiere atentă a zonei unde urma să aibă loc debar- riană, comandată de către generalul William H. carea. Plaja Utah din peninsula Cotentin, în pofida di- Simpson, a declanșat o serie de operații aeriene ofen- ficultăților create de gardurile vii, înalte și dese, a fost sive, în scopul degajării porturilor, fără să reușească analizată și apreciată ca fiind o oportunitate în cuce- lichidarea totală a trupelor germane din La Rochelle, rirea de către aliați a portului Cherbourg, în scopul îm- Lorient, Saint Nazarie sau Dunkerque, însă s-a rea- piedicării inamicului să treacă la contraatac în spatele lizat blocarea acestora. Astfel, unele garnizoane ger- trupelor debarcate pe celelalte plaje, situate la est. mane care ocupau porturile franceze aveau să Un alt element important al debarcării l-a repre- reziste, izolate, până la încetarea definitivă a osti-li- zentat stabilirea momentului potrivit declanșării aces- tăților. teia. După ce au fost luate în calcul datele furnizate de Concluzii către experți, respectiv, situația meteorologică, core- Deși au existat și alte variante plauzibile privind de- larea dintre faza lunii, răsăritul soarelui și orarul barcarea aliaților în Europa22, în vara anului 1944, te- fluxului, generalul Eisenhower a decis, în dimineața ritoriul Normandiei a oferit acele plaje unde au putut fi zilei de 5 iunie 1944, orele patru și un sfert, ca debar- concentrate loviturile artileriei navale cu cele ale avia- carea să înceapă în noaptea următoare. Data apro- ției, iar distanța apropiată dintre teritoriul francez și cel ximativă a D-Day fusese dealtfel comunicată și rușilor, britanic a permis atacul intens și în valuri al aviației, în aprilie 1944, care i-au asigurat pe aliați că atunci urmat de debarcarea forțelor aeropurtate și cele vor declanșa și ei ofensiva în estul Europei. aduse cu navele pe Canalul Mânecii. În ciuda tensiunilor dintre sovietici și anglo-ameri- Dezastrul suferit la Stalingrad venise să le întă- cani, experiența dobândită de către aliați pe timpul de- rească nemților convingerea că războiul în est va fi de barcărilor din Dieppe (19 august 1942), nordul Africii durată, iar victoria rapidă împotriva rușilor era departe (8 noiembrie 1942), Sicilia (10 iulie 1943) și Italia con- de a se mai întâmpla. Deschiderea celui de-al doilea tinentală (3 septembrie 1943) i-a condus către succe- front în Europa, prin debarcarea trupelor aliate în Nor- sul final al operației. mandia, a pus Wehrmacht-ul, cea mai puternică ar- Prin concepția de luptă adoptată, prin forțele și mată la momentul declanșării celui de-al Doilea mijloacele angajate, prin modul în care a fost planifi- Război Mondial şi care implementase patentul Blit- cată și condusă și, nu în cele din urmă, prin importan- zkrieg-ului, în postura de a arăta că nu mai are capa- ța obiectivelor strategice urmărite, debarcarea din citatea să contraatace, printr-o ofensivă rapidă, Normandia se înscrie între cele mai mari operații mi- puternică și susținută, așa cum o făcuse cu patru ani litare din istoria militară universală. în urmă, pe teritoriul Franței.

- 49 - ISTORIE, CULTURĂ

Bibliografie - Alexandru Duțu, Constantin Olteanu, Războiul de 2194 de zile (1 septembrie 1939 - 2 septembrie 1945), Editura Tritonic, București, 2011 - Colectiv, Command Decision, Center of Military History, United States Army, Washington, D.C., 2006 - Colectiv, Memorial de război, Editura Politică, București, 1976 - Kenneth C. Weiler, Why Normandy Was Won: Operation Bagration and the War in the East 1941-1945, Ostfront Publications, 2010 - Phil Nordyke, All American, all the way. The combat history of the 82nd Airborne Divizion in World War II, Ze- nith Press, 2009 - Phil Nordyke, Four Stars of Valor: The Combat History of the 505th Parachute Infantry Regiment in World War II, Zenith Press, 2010 - Robert J. Icks, Famous tanks battles, Profile Publication Limited, Coburg House, Berkshire, 1973- - Steven Smith, 82nd Airborne, Normandy 1944, Casemate Publishers (UK), 2017 Note: 1. Răspunsul generalului Jodl la solicitarea feldmareșalului Gerd von Rundstedt, privind aprobarea de către Hit- ler a deplasării rapide a diviziilor blindate Panzer către Normandia; 2. Pentru construirea Zidului Atlanticului, nemții au concentrat peste 1 milion de francezi din zonele ocupate; 3. Handbook of the Organisation Todt - part 1. Military Intelligence Records Section, London Branch. May 1945, pp 53-54; 4. Kenneth C. Weiler, Why Normandy Was Won: Operation Bagration and the War in the East 1941-1945, Ost- front Publications, 2010, p. 312; 5. Peter Darman, The Allied Invasion Of Europe, Rosen Publishing Group, 2012, p. 8; 6. Jacques de Launay, Mari decizii ale celui de-al doilea război mondial, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1988, vol. 2, p. 123; 7. Comandamentul Suprem al Forței Expediționare Aliate (Supreme Headquartes Allied Expeditionary Force) a fost condus de către generalul Dwight D. Eisenhover până la 14 iunie 1945, când a fost desființat; 8. Comitetul Unificat al Șefilor Statelor Majore; 9. Colectiv, Memorial de război, Editura Politică, București, 1976, p. 312; 10. Ibidem, pp. 316-317; 11. „La debarcare, șalupele noastre au fost aruncate de valuri pe plaje, iar cele mai mici dintre acestea au fost înghițite de valuri înainte de a putea acosta. Altele au fost aruncate peste barajele de mine submarine, fiind astfel distruse. Soldații cu picioarele tăiate se împotmoleau și se înecau printre stânci, iar cei care reușeau să ajungă pe uscat erau total epuizați. Mai mult, nu toate plajele au permis apropierea de mal a tancurilor amfibii, cele care, de fapt, trebuiau să asigure sprijinul cu foc al debarcării”, notează Eisenhower atunci când prezintă operațiile din Europa ale Forțelor expediționare aliate, de la 6 iunie 1944 până la 8 mai 1945, în Memorial de răz- boi, p. 362; 12. Alexandru Duțu, Constantin Olteanu, Războiul de 2194 de zile (1 septembrie 1939 - 2 septembrie 1945), Editura Tritonic, București, 2011, p. 334; 13. Colectiv, Memorial de război, p. 352; 14. De cealaltă parte a frontului, Armata a 6-a tancuri germană apăra cu 14 divizii sectorul dintre Sena și Orne, iar, în continuare, până la Lessey, acționa Armata a 7-a. La 2 iulie 1944, la comanda Frontului de Vest a fost numit feldmareșalul Günther von Kluge, în urma demisiei feldmareșalului Gerd von Rundstedt; 15. Conform D.D. Eisenhower, în Memorial de război, pp. 389-390, la sfârșitul lunii august 1944, trupele terestre aliate care luptau pe continent constau în 20 de divizii americane, 12 divizii britanice, 3 divizii canadiene, una franceză și una poloneză. Aviația aliată era reprezentată de 4.035 bombardiere grele, 1.720 bombardiere ușoare, medii și torpiloare, 1.500 de avioane de vânătoare și peste 2.000 de avioane de transport; 16. În eșalonul întâi al Corpului 15 american s-a aflat Divizia 2 blindată franceză, comandată de către generalul Philippe Leclerc; 17. Zona Falaise a reprezentat „unul dintre cele mai impresionante abatoare pe care le-a cunoscut războiul”, re- marcă Eisenhower, citat în Memorial de război, p. 377; 18. Alexandru Duțu, Op. cit., p. 336; 19. Leonida Loghin, Al doilea război mondial. Acțiuni militare, politice și diplomatice. Cronologie. Editura Politică, București, 1984, p. 385; 20. Alexandru Duțu, Op. cit., p. 337; 21. Henry Bernand, Roger Gheysens, Bătălia pentru Ardeni, Editura Militară, București, 1989, p. 23; 22. Prin Planul Roundup se intenționa o debarcare pe plaje vaste, dispersate, care să nu permită concentrarea în raioane a inamicului. - 50 - ISTORIE, CULTURĂ

Logistica Armatei Române în cel de-Al Doilea Război Mondial

Colonel (r.) Radu Voicu

După o perioadă de neutralitate de mai bine de un aprovizionare sosite pe frontul de est în lunile oc- an, la 22 iunie 1941, România intra în război de partea tombrie-noiembrie 1942, pentru Armatele 3 și 4 puterilor Axei, cu scopul de a recupera teritoriile răpite române au fost repartizate doar 73, celelalte fiind doar de URSS: Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul pentru forțele germane). Structurile de „servicii” care Herța (teritorii care însumau 50.500 km2 , cu 3,7 mi- au susținut trupele române pe frontul de est lioane de locuitori). Alături de Germania, armatele cuprindeau unități și subunități de geniu, transmisiuni, române (Armatele 3 și 4 și Corpul 2 Armată) au în- apărare contra gazelor, armament, muniții, auto și ceput Campania din Est împotriva Uniunii Sovietice, carburanți, intendență, sanitar, farmaceutic, veterinar, prima operațiune numindu-se „Operațiunea pretoral, ateliere de reparat etc. Pe lângă acestea, au Munchen”, de recucerire a Basarabiei și a Bucovinei. existat depozite de armament, muniții, carburanți, În cea de-a doua parte a războiului, după 23 august subzistențe, echipament, spitale de campanie, spitale 1944, armata română a dus lupte de eliberare a Tran- veterinare, echipe de dezinfecție și deparazitare. Ele- silvaniei, dar și pentru izgonirea forțelor hitleriste din mentele de conducere, cât și cele de execuție a spri- Ungaria, Cehoslovacia și Austria. România a partici- jinului „de servicii”, cum era numit sprijinul logistic, pat cu efective numeroase în Campania din Est, erau caracteristice perioadei și corespundeau orga- numărul acestora oscilând în funcție de perioada de nizării și dotării armatei române la acea vreme. La timp, între 300.000 și 400.000 de militari. Astfel, dacă nivel central, structurile de logistică erau organizate la declanșarea ofensivei împotriva forțelor sovietice, la pe tipuri de servicii, în cadrul Direcției Intendență și a 22 iunie 1941, efectivele Armatelor 3, 4 și ale Corpu- Subsecretariatului de stat al Aprovizionării. lui 2 Armată se cifrau la 325.685 de militari, în august Hrănirea trupelor s-a realizat în regim normal, 1944, pe frontul de est acționau un număr de 431.800 reușindu-se asigurarea a două mese calde pe zi, de militari români. chiar și pe timpul desfășurării acțiunilor ofensive, prima masă caldă servindu-se dimineața, cu două ore înainte de începerea deplasării, iar cea de-a doua, seara, când de obicei încetau acțiunile de luptă.

Mareșalul Ion Antonescu, în vizită pe front

Existența unui număr atât de mare de militari pe frontul de est a impus un efort logistic considerabil. Servirea mesei în codiții de campanie Activitatea „serviciilor” a fost influențată în mod nega- Aprovizionarea cu pâine a trupelor s-a realizat cu tiv de către factori ca mărimea fronturilor de acțiune, ajutorul pâinii produse în brutăriile de campanie şi la adâncimea dispozitivelor marilor unități, starea trenul-brutărie. O problemă deosebită a fost asigu- proastă a drumurilor și numărul și tipul mijloacelor de rarea apei potabile, în special pe teritoriul URSS, transport. Un alt factor negativ pentru logistica armatei deoarece sursele de apă erau contaminate. S-a re- române l-a constituit dependența de sistemul german curs la transportul apei potabile din surse din spate, de transport, care acorda prioritate aprovizionării tru- verificate, cu ajutorul butoaielor, bidoanelor și cister- pelor proprii, în detrimentul celor aliate, cum era cazul nelor. Din punct de vedere al echipării nu au fost pro- armatei române (de exemplu, din 368 de trenuri de bleme, militarii români fiind echipați inițial cu ținută de

- 51 - ISTORIE, CULTURĂ

zona unităţilor şi formaţiunilor de servicii ale sectoarelor de etape, precum şi din trenurile-brutărie din subordinea armatelor și a brutăriilor particulare. Aprovizionarea cu carburanţi-lubrifianţi a trupelor române s-a efectuat din depozitele militare teritoriale, depozitele întreprinderilor civile și cu ajutorul trenurilor-depozit. Depozitele civile din Brașov, Me- diaș și Copșa Mică au asigurat carburanți-lubrifianți pentru Armata a 4-a, iar cele din Sebeș, Deva, Hune- doara și Lugoj pentru Armata 1. Armatei a 4-a, care dispunea de Detașamentul motomecanizat și avea nevoie de cantitate mare de carburanți, pe lângă sursele din teritoriu, i s-a alocat trenul de carburanți, care se deplasa pe cale ferată în spatele forțelor lup- Mareșalul Ion Antonescu, tătoare. la o bucătărie de campanie pe front vară. Înainte de apropierea iernii, Direcția Intendență a centralizat cererile de echipament de iarnă, reușindu-se echiparea militarilor până la sosirea frigu- lui. Pe măsură ce frontul se îndepărta de sursele de aprovizionare interioare au apărut mari greutăți în procesul de aprovizionare, datorate, în principal, transportului pe calea ferată, controlat de către germani. Misiunea diplomatică română de la Berlin a intervenit pentru creșterea numărului trenurilor alocate aprovizionării trupelor române de pe frontul de est, însă această intervenție nu a avut succes, proporția repartiției acestor mijloace de transport rămânând la fel de scăzută pentru acestea, în raport cu cele germane. Din această cauză, stocurile de materiale din Tren românesc de carburanți zona de operații nu au satisfăcut întotdeauna nece- Căile de comunicație au rămas intacte în proporție sarul forțelor luptătoare angajate pe frontul de est, cu mare, iar aprovizionarea s-a putut efectua din sursele efecte negative asupra ducerii acțiunilor de luptă și a din zona apropiată de operații, folosindu-se resursele nivelului de trai al militarilor. existente, în colaborare cu autoritățile locale. Din După 23 august 1944, armata română a acționat, punct de vedere organizatoric s-a luat măsura trac- în prima fază, pentru eliberarea Transilvaniei și apoi tării brutăriilor de campanie de către mijloace auto, pentru înfrângerea armatelor germane din Ungaria, pentru că mijloacele hipo nu asigurau viteza de de- Cehoslovacia și Austria, în aceste acțiuni fiind impli- plasare suficientă. cați aproximativ 280.000 de militari. Logistica armatei După eliberarea teritoriului Transilvaniei, s-a impus române a suferit modificări de ordin organizatoric atât o reorganizare a forțelor armate ale României, con- la nivel central, cât și la nivelul forțelor luptătoare. La stituindu-se Armatele 1, 2 și 4, compuse din 14 divizii. nivel central s-au creat comandamente de servicii, nu- Structurile logistice au suferit și ele transformări odată mite comandamente de etapă, fiecare corespunzând cu aceste schimbări. Ținând cont de mărirea dis- unei zone din aria de operații. Pe timpul eliberării tanțelor de aprovizionare, au fost luate măsuri pentru Transilvaniei, aprovizionarea a fost ușurată datorită aprovizionarea centralizată a marilor unități, în spe- distanțelor scurte până la depozitele și sursele de cial folosind mijloacele de transport pe cale ferată, da- aprovizionare și datorită faptului că acțiunile de luptă torită capacității mari de transport a acestora. Pentru se duceau pe teritoriul național, cu populație română. completarea stocurilor de hrană s-au folosit achizițiile Aprovizionarea cu alimente a efectivelor pe timpul din zonă, plătite integral de către organele colectoare acţiunilor de luptă s-a făcut din depozitele de subzis- și resursele găsite în depozitele capturate de la inamic tenţe dislocate în bazele de aprovizionare şi pe teri- (în special vite, grâu, făină, cartofi, legume şi zarza- toriu, în care s-au realizat stocurile necesare vaturi). În scopul prevenirii unor situații de criză, da- efectivelor pentru 30 de zile. Realizarea acestor torate întreruperii circuitelor de aprovizionare, s-au stocuri s-a făcut, în principal, din sursele existente în luat măsuri ca fiecare unitate să-și constituie o re- zonă. Asigurarea cu pâine a trupelor s-a realizat prin zervă de pâine (circa două zile de hrană, care se manutanţele divizionare, brutăriile civile existente în reîmprospăta din brutăriile de campanie pe măsura - 52 - ISTORIE, CULTURĂ

consumului) și o rezervă de slănină, transportată pe mai, când din țară au ajuns aproape 570 de vagoane căruțe. De asemenea, au fost luate măsuri la nivel de cu alimente, furaje, carburanți și combustibil. Redis- divizie, de a se constitui rezerve de hrană (alimente locarea unui număr atât de mare de militari a depășit de bază – grâu, fasole, vite, furaje) de 60 de zile. Una posibilitățile de transport ale armatei române. S-a es- dintre cele mai importante probleme a constituit-o timat că pentru transportul trupelor române erau nece- executarea transporturilor. Cel mai mare volum de sare cca 19.000 de vagoane de tren, disponibile fiind materiale era transportat pe cale ferată, deoarece for- doar 100, zilnic. S-a optat pentru marșul combinat, mațiunile de transport ale marilor unități erau înzes- trupele pe jos, iar materialele pe cale ferată, auto și trate cu mijloace de transport hipo, cu capacitate mică hipo. La întoarcerea în țară, efectivele au fost supuse de încărcare și cu viteză mică de deplasare. procesului de deparazitare, în cele 20 de stații de deparazitare (capacitate 30.000 de oameni zilnic). Au trecut prin acestea 217.698 de militari români, 427.377 de militari sovietici și 302.193 de civili. Au fost organizate 19 centre de aprovizionare cu subzistențe, în scopul satisfacerii nevoilor de hrană pentru 247.000 de oameni și 112.000 de animale. Sprijinul logistic al armatei române pe timpul celui de-al Doilea Război Mondial a necesitat un efort deosebit pentru structurile de logistică ale acesteia. Dotarea unităților și formațiunilor de logistică, infrastructura existentă în zonele de operații, precum și cooperarea cu forțele aliate în domeniul logistic și-au Transportul materialelor cu mijloace hipo pus amprenta asupra modului de realizare al sprijinului logistic. Au fost identificate o serie de neajunsuri Dotarea cu autovehicule de transport era insufi- care au influențat, în mod negativ, activitatea logistică. cientă, la nivelul întregii armate române existând doar Unul dintre cele mai importante a fost folosirea mi- 50 de autocamioane de transport (de exemplu, pen- jloacelor de transport hipo, lente, cu capacitate mică tru o zi de luptă pentru Armata a 4-a erau necesare de transport (300 - 500 kg). 600 t muniție, 20 t carburanți și 100 t alimente și fu- Folosirea acestui mod de transport și insuficiența raje, ce necesitau 360 de autocamioane de transport). autocamioanelor de transport au făcut ca de multe ori Bazele de aprovizionare s-au deplasat către linia fron- aprovizionarea trupelor să se facă cu întârziere și în tului inițial o dată la 2-3 luni, iar în ultima perioadă a volum redus. Distrugerea căilor ferate, lipsa războiului, o dată pe lună, pentru a micșora distanțele mijloacelor tehnice de descărcare și dependența de parcurse de unitățile de aprovizionare. aliați în organizarea transporturilor feroviare au fost După încheierea ostilităților, Armatele 1 și 4 alți factori care au influențat, în mod negativ, sprijinul române, însumând aproximativ 200.000 de militari, logistic. Cu toate neajunsurile, structurile logistice și- s-au regrupat într-un raion situat la 90 km sud de au făcut datoria, asigurând sprijinul logistic necesar Praga. Alte unități și formațiuni ale armatei române se forțelor luptătoare pe timpul ducerii acțiunilor. Asigu- găseau pe teritoriul Cehoslovaciei și Ungariei. Pentru rarea sprijinului logistic al armatei române a constituit cele două armate, în raionul de regrupare s-a organi- o sarcină de maximă răspundere pentru logistica ma- zat cazarea în adăposturi construite de către perso- rilor unități și a unităților, rezolvată atât prin eforturile nalul propriu și în corturile din dotare. Din cauza depuse pentru asigurarea cu materialele necesare rămânerii în urmă a depozitelor și a întârzierii luptei și traiului, cât și prin sacrificiul militarilor din for- trenurilor de aprovizionare, inițial, au fost probleme cu mațiunile de logistică, care au depășit numeroasele asigurarea hranei, impunând-se raționalizarea aces- greutăți pentru a-și îndeplini misiunile primite. teia. Acest impediment a fost înlăturat la sfârșitul lunii

Referințe: • Duțu Alexandru, Dobre Florica, Loghin Leonida, Armata română în al Doilea Război Mondial, 1941- 1945, Editura Enciclopedică, București, 1999; • Buletinul Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I“ Iunie, 2017; • Pînzariu Sorin, Istoria logisticii militare, curs universitar, Editura Universității Naționale de Apărare „Carol I”, București, 2015. • *** Armata română în al doilea război mondial – Eliberarea Basarabiei și a părții de nord a Bucovinei (22 iunie - 26 iulie 1941), Editura Militară, București, 1996; • *** Armata română 1941 - 1945, Editura RAI, București, 1996.

- 53 - ISTORIE, CULTURĂ 160 ANI DE IsTORIE A sTRUCTURILOR DE INFORMAŢII MILITARE Colonel (r.) Alexandru Rusu Pe data de 7 noiembrie 2019 cercetaşii militari re- mânești în Războiul de Reîntregire Națională și recu- zervişti buzoieni au sărbătorit, alături de cercetaşii mi- noașterea internațională a Marii Uniri (1919-1920), litari în activitate, împlinirea, la 12 noiembrie, a 160 general de brigadă (rtr) prof. univ. dr. Stan Petrescu; ani de la constituirea primelor structuri specializate de - Mijloacele de informație la sfârșitul Primului Război informaţii militare din Armata României. Mondial, colonel (r) dr. Mircea Tănase; Cu emoţie şi deferenţă, cercetaşii militari rezervişti - Învățământul în domeniul informațiilor militare, co- au păşit pe porţile cazărmii de care şi-au legat desti- lonel (r) Alexandru Rusu; nul, locul în care, cei mai mulţi dintre ei, şi-au început - Din activitatea aviației de informație în timpul celui şi încheiat cariera militară. de-al Doilea Război Mondial, comandor (r) dr. Ma- În cadrul activităţii sărbătoreşti a fost organizat un rius-Adrian Nicoară; Simpozion aniversar cu tema „160 ani de informaţii - Repere din istoria unei unități de elită, colonel (r) militare moderne”, la care au fost invitaţi să susţină Viorel Drenea; intervenţii specialişti de marcă ai istoriografiei militare - O carte-eveniment: Mihai Caraman, un spion româneşti şi pasionaţi de istoria domeniului informa- român în Războiul Rece, colonel (r) dr. Mircea Tă- ţiilor militare, astfel: nase. - Recurs la istorie, colonel (r) dr. Ilie-Ovidiu Frățilă; Materialele prezentate în cadrul simpozionului au - Activitățile de taină şi diplomatice în Dacia şi Țările fost cuprinse într-un volum aniversar, care a fost dis- Române, colonel (r) Ovidiu Iosif; tribuit participanţilor la activitate şi membrilor asocia- - Diplomația militară, general de brigadă ing. (rtr) Mi- ţiei. tică Detot; Cu aceeaşi ocazie, a fost editată şi revista anuală - Serviciile militare de informații și contrainformații ro- a asociaţiei, Cercetaşii buzoieni, ajunsă la nr. 9.

Pentru a introduce cititorii în ambianţa istorică a mo- Românească. Ideile şi le-au făcut cunoscute prin pu- mentului evocat, doresc să mă refer pe scurt la con- blicaţiile România literară şi Steaua Dunării, apărute la textul intern şi internaţional în care s-a înfăptuit Unirea Iaşi şi Românul, apărut la Bucureşti. Principatelor Române, Moldova şi Ţara Românească, Circulația ideilor despre unire în spațiul românesc actul politic fundamental prin care s-au pus bazele con- și-a dovedit utilitatea după sfârșitul Războiului Crimeei stituirii statului naţional român modern. (1853-1856), când Marile Puteri au dorit să stabilească Unirea Principatelor Române şi unirea tuturor ro- un echilibru între Rusia și Imperiul Otoman, prin am- mânilor au fost enunţate pentru prima dată în timpul plasarea unui stat tampon între cele două imperii. În Revoluţiei de la 1848, în contextul mai larg, european, Tratatul de la Paris (semnat la 30 martie 1856) se sti- al afirmării ideologiilor naţionale. În programul revolu- pula, printre altele, la articolul 24, necesitatea organi- ţionarilor din Cernăuţi, intitulat Dorinţele Partidei Na- zării unei consultări a populației cu privire la unirea ţionale din Moldova, se considera că [...] unirea este principatelor, iar la articolul 26 se menționa înființarea cheia bolţii fără de care s-ar prăbuşi tot edificiul naţio- armatei naționale pentru a menține ordinea și a apăra nal. frontierele. În anii care au urmat evenimentelor din 1848, revo- În perioada următoare au fost convocate Adunările luţionarii aflaţi în exil au întreprins o serie de acţiuni prin ad-hoc, forurile în care locuitorii principatelor erau con- care au promovat unirea românilor în faţa comunităţii sultați. Rezultatul consultării a fost favorabil unirii. După internaţionale, în special în spaţiul vorbitorilor de limbă ce au luat act de voința unionistă a românilor, Marile franceză. Au fost trimise memorii împăratului Napoleon Puteri au organizat, în perioada mai-august 1858, Con- al III-lea al Franţei şi prim-ministrului britanic Palmer- ferința de la Paris. Conferința a adoptat Convenția de ston şi au fost publicate o serie de reviste: România la Paris, prin care unirea principatelor românești era viitoare (Paris, 1850), Junimea română (Paris, 1851), recunoscută sub denumirea de Principatele Unite ale Republica Română (1851-1853, Paris şi Bruxelles). Moldovei și Valahiei, chiar dacă în convenție se pre- În spaţiul anglo-saxon, idealurile de unire au fost ciza că cele două state vor avea domni, guverne și par- promovate prin afilierea la Comitetul Central Demo- lamente separate şi se vor afla în continuare sub cratic European din Londra, care-şi propunea provo- suzeranitatea Porții, sub garanția colectivă a Marilor carea unei noi revoluții la nivel european. Puteri. După 1853, o parte a revoluţionarilor s-au întors în În acest context, mişcarea unionistă a identificat ţară, s-au înscris în formaţiunea politică Partida Naţio- adevărata miză a procesului unionist, care a devenit nală şi au înfiinţat Comitetele Unirii în Moldova şi Ţara obiectivul principal al acesteia, şi anume alegerile dom- - 54 - ISTORIE, CULTURĂ

nitorilor din Principate din luna ianuarie a anului 1859. tul ordin de zi nr. 27 din 14/26 aprilie 1859, în care, prin- Aşa cum ştim, Partida Naţională, care domina Adu- tre altele, domnitorul stabilea: narea electivă din Moldova, l-a propus drept candidat După propunerea inspectorilor generali ai ambelor pe Alexandru Ioan Cuza (în detrimentul lui Vasile Alec- armii din Moldova şi Ţara Românească, Noi, pe temeiul sandri şi a lui Costache Negri). O parte din deputații con- articolului 43 din Convenţia încheiată la Paris la 7/19 au- servatori, susţinători ai fostului domnitor, Mihail Sturza, gust 1858, ordonăm concentrarea ziselor armate la un nu au participat la vot, iar cealaltă parte a susţinut can- singur punct, care va fi între oraşele Ploieşti şi Buzău didatul Partidei Naţionale. Astfel, la 5 ianuarie 1859, toţi sau împrejur, unde va exista loc priincios pentru aşeza- cei 48 de deputaţi prezenţi l-au votat pe Alexandru Ioan rea taberei şi manevrare. Această concentrare se va Cuza ca domn al Moldovei. executa negreşit, până la sfârşitul lunei lui mai viitor, În Ţara Românească, Partidul Conservator deţinea când va şi urma a fi trupele inspectate şi manevrate2. majoritatea în Adunarea electivă, prin cele 46 de man- Momentul care a dat substanţă procesului de reali- date, din totalul de 72. Liberalul Dimitrie Ghica şi-a convins colegii să susţină candidatul Partidei Naţionale din Moldova şi să-şi retragă propriul candidat, pe Nicolae Golescu. Conservatorii, la presiunea manifestanţilor strânşi de liberali, şi-au re- tras şi ei proprii candidaţi, pe Gheorghe Bibescu şi Barbu Ştirbei, iar la 24 ianuarie 1859, cei 64 de de- putaţi prezenţi l-au votat în unanimitate ca domn al Tabăra de la Florești, Prahova Țării Românești tot pe Ale- zare a armatei unificate l-a constituit semnarea de către xandru Ioan Cuza. domnitorul Alexandru Ioan Cuza a Înaltului Ordin de zi Marile Puteri, surprinse 83 din 12 noiembrie 1859, prin care s-a constituit Corpul Alexandru Ioan Cuza de turnura neaşteptată a de Stat Major General al Armatei României, în cadrul evenimentelor din Principa- căruia a fost a fost înfiinţată Secţia a 2-a, [...], prima tele Române, au fost nevoite să accepte acest act poli- structură specializată de informaţii militare3. Aceasta tic, tânărului stat român fiindu-i astfel deschis drumul (Secţia a 2-a n.a.) a fost denumită Statistică militară şi spre modernitate. studiul armatelor străine, după modelul Biroului 2 din ar- În acest context, crearea unei armate unitare, mo- mata franceză4, iar sarcinile principale au fost stabilite în derne, s-a înscris printre priorităţile imediate ale Domni- detaliu, prin Ordinul de zi nr. 123 din 1859, „Atribuţiile torului Unirii Principatelor Române, colonelul Alexandru prevăzute la punctele A şi B din Înaltul Ordin de Zi nr. 83 Ioan-Cuza, care, ca militar de carieră, înţelegea foarte din 12 noiembrie 1859”, adică „pentru tot ce se atinge de bine urgenţele de apărare a tânărului stat român, prin lucrările statistice şi tot ce priveşte lucrările tactice şi unificarea celor două armate, a Moldovei şi a Ţării Ro- strategice precum recunoaşteri şi itine-rare militare, mâneşti, într-o structură organizată pe principii mo- combinarea sau dirijarea manevrelor, alegerea poziţiilor derne, dotată şi instruită corespunzător. şi întărirea taberelor militare”, secţie condusă atunci de Încă din primele zile de după alegerea sa ca domn al sublocotenentul Gheorghe Slăniceanu, având ca ajutor Principatelor Unite, Alexandru Ioan Cuza a căutat, îm- pe sublocotenentul Ştefan Fălcoianu5. preună cu cei mai apropiaţi colaboratori ai săi, soluţii Momentul important de la 12 noiembrie 1858 a fost concrete pentru unificarea armatei şi reorganizarea ei precedat de un alt eveniment, care şi-a pus amprenta potrivit misiunii şi cerinţelor câmpului de luptă de la acea asupra evoluţia structurilor de cercetare/informaţii şi dată. anume înfiinţarea, în anul 1857, în cadrul Regimentului Mai mult decât atât, cu ocazia cuvântării pe care a de infanterie de la Iaşi, prin Decret special, a Compa- ţinut-o în faţa ofiţerilor veniţi să-l felicite pentru dubla sa niei speciale de tiraliori (trăgători), ca subunitate spe- alegere, ca domn în Moldova şi Ţara Românească, nu cializată pentru culegerea de date şi informaţii. Printre a pregetat să dea un nume recent constituitei armate: alte argumente, în decretul de înfiinţare se evidenţia Armata României1. rolul important şi misiunile acesteia, precizându-se: „fără Un moment important, atât pentru unificarea arma- tiralieri nu se poate deschide o luptă, nici face un marş tei, cât şi pentru instruirea şi pregătirea ei de război, a înaintea neamicului [...]; tiralierii sunt mai cu seamă tre- fost constituirea Taberei Militare de la Floreşti, Prahova, buitori pentru a forma avanposturile, unde serviciul lor cea mai importantă acţiune întreprinsă de domnitorul de căpetenie este examinareaşi observarea poziţiei ne- Alexandru Ioan Cuza pentru contopirea oştirilor Princi- amicului, d-aceea tiralierii merită cu dreptul numire de patelor Unite Române şi realizarea armatei unificate a ochiul tacticii militare”6. În scurt timp, având la bază noului stat naţional român modern. Actul în baza căruia acest proiect, se va generaliza înfiinţarea companiilor au fost concentrate trupele în această zonă a fost Înal- speciale de tiraliori în toate regimentele de infanterie - 55 - ISTORIE, CULTURĂ

(ulterior, denumite de vânători), iar în timpul Războiului În anii 1923, 1927 şi 1929 s-au elaborat noi instruc- de Independenţă (1877-1878), [...] şi-au demonstrat pe ţiuni asupra informaţiilor şi s-au introdus, în regulamen- deplin rolul şi eficienţa7. tele de luptă şi de stat major, prevederi specifice pe linia Evoluţia elementelor şi structurilor specializate, des- cercetării. tinate pentru culegerea şi analiza datelor şi informaţiilor În anul 1929 s-a înfiinţat Plutonul de recunoaştere la a fost o componentă importantă a procesului de unifi- batalioanele de vânători de munte, Compania de recu- care şi modernizare a armatei Principatelor Române. noaştere la regimentele de infanterie, iar în 1936, Gru- Cu riscul asumat de a omite, fără intenţie, multe din purile de recunoaştere la divizii şi corpurile de armată. paginile importante din istoria structurilor de cercetare / În perioada celui de-al Doilea Război Mondial au informaţii militare, voi încerca să evoc în continuare o funcţionat următoarele structuri de conducere a cerce- parte dintre acestea. tării: În primii ani de existenţă, activitatea Secţiei a II-a a - Secţia a 2-a, la Marele Cartier General, grupurile de ar- vizat probleme de natură topografică […], activităţi de mată şi armate; pregătire pentru luptă a trupelor, conducerea unor apli- - Biroul 2, la corpurile de armată, divizii şi brigăzi; caţii şi exerciţii pentru unificarea sistemului de instrucţie, - Serviciul de cercetare, la regimente şi formaţiuni corp activităţile specifice de cercetare cuprinzând recu- aparte; noaşteri ale malului bulgăresc al Dunării şi ale frontierei - Serviciul special de cercetare, la artilerie, aviaţie şi ma- cu Rusia8. rină; La 14 august 1866, Secţia a II-a a fost desfiinţată ca În urma reorganizării Armatei Române din anul 1947, să fie reînfiinţată în 1870, când, prin Decretul 181 din 3 s-au făcut schimbări şi în cadrul structurilor de condu- februarie, a fost aprobat „Regulamentul pentru serviciul cere şi executare a cercetării, situaţia acestora fiind ur- ofiţerilor din corpul de stat major”9. mătoarea: Până la Războiul de Independenţă, înţelegându-se - Secţia a 2-a informaţii, la Marele Stat Major; importanţa culegerii datelor şi informaţiilor despre - Biroul 2 informare, la regiunile militare; inamic, s-au destinat la comandamentele de divizii şi - Biroul 2 cercetare, la diviziile de infanterie, de munte şi corpurile de armată, ofiţeri care să se ocupe cu acest brigăzile de cavalerie; domeniu. - Ofiţer cu cercetarea, la regimente; La 6 iulie 1877 a apărut prima reglementare pe linia - Biroul 2, la comandamentele artileriei, aviaţiei şi mari- culegerii datelor şi informaţiilor, elaborată de Secţia a II- nei. a din Marele Cartier General, „Instrucţiuni privind mij- La 15.02.1951, în baza Ordinului nr. 00316204 al Şe- loacele principale întrebuinţate în campanie spre a fului Marelui Stat Major, s-au produs următoarele schim- dobândi ştiri asupra inamicului”10; bări: În anul 1881, colonelul Ipătescu, comandantul Regi- - Secţia 2 Informaţii / Marele Stat Major s-a transformat mentului 17 Mecanizat, a elaborat, din nevoia statuării în Direcţia Informaţii din Marele Stat Major; activităţii de informaţii militare, mai ales în campanie, lu- - Biroul 2 / Secţia 2 Informaţii s-a transformat în Secţia crarea „Serviciul de siguranţă în campanie”11. Cercetare la Trupe; În anul 1886, a fost elaborat un set de principii şi re- - Biroul Legături Externe /Marele Stat Major a intrat în guli intitulat „Instrucţiuni provizorii privind înfiinţarea pe structura Direcţiei Informaţii. lângă comandamente a unor servicii de exploraţie, re- În anii ’50, la diviziile de infanterie, mecanizate şi de cunoaşteri şi informaţii secrete”12. tancuri s-a înfiinţat batalionul de cercetare, organizat pe În 1890 a apărut „Regulamentul privind funcţionarea 3 companii de cercetare, din care 2 pe transportoare legaţiilor diplomatice ale României în străinătate”, în blindate şi una de tancuri. care se stipulează şi faptul că vor putea fi numiţi pe În anul 1951 s-a constituit Centrul de Instrucţie al lângă legaţii „ [...] ofiţeri din armată, sau marină, cu titlul Cercetării, subordonat Direcţiei Informaţii, prima struc- de ataşaţi militari”13. tură de învăţământ în domeniul cercetării, care, din anul În anul 1891, a fost tipărită, la editura Librăria I. G. 1953, a fost transferat şi integrat în Centrul de Instruc- Haiman, Bucureşti, lucrarea „Albumul armatelor euro- ţie al Infanteriei şi Tancurilor din Făgăraş. pene”14, care poate fi comparată cu un veritabil memo- La 1 februarie 1958, prin Ordinul nr. T.A.00700 al Di- rator de cunoaştere a armatelor străine. recţiei Informaţii, semnat de şeful Marelui Stat Major, în În anul 1913 aeroplanele româneşti au executat pri- cadrul Batalionului 1025 Desant-Paraşutare (din 15 iulie mele misiuni de recunoaştere aeriană în cel de-al Doi- 1963 devenit Regimentul 60 Desant-Paraşutare), lea Război Balcanic. Buzău, se înfiinţează Compania de cercetare specială În anul 1917 (20 februarie/5 martie), s-au elaborat (organizată pe 3 plutoane a câte 2 grupe de cercetare) „Instrucţiunile asupra organizării şi funcţionării serviciu- - primul element de cercetare în dispozitivul inamicului lui de informaţii”, a luat fiinţă „Biroul 2”, structura de con- din Armata României. Această structură a ajuns, prin ducere a cercetării la eşaloanele armată, corp de evoluţii structurale succesive, la 2 Companii de cerce- armată, divizie, brigadă, batalion/divizion şi compa- tare prin paraşutare şi o Companie transmisiuni (1 no- nie/baterie şi s-au organizat primele cursuri speciale iembrie 1962), Batalion de cercetare înregimentat, pentru ofiţerii de cercetare15. Unitatea Militară nr. 01847 „C” (15 iulie 1963), - 56 - ISTORIE, CULTURĂ

Batalionul 404 Cercetare în Dispozitivul Inamicului prin Operaţii Speciale. Paraşutare (29 iulie 1976) şi Centrul 404 Cercetare (au- În anul 2005, unitatea fanion a cercetării - Batalioul gust 1995) - Unitatea Militară nr. 01171, astfel devenind 404 Cercetare - s-a desfiinţat, specialiştii riscului din unitatea fanion a cercetării Armatei României. Crângul Buzăului, ofiţeri, subofiţeri şi militari angajaţi pe În perioada 1991-1997, învăţământul de cercetare bază de contract, fiind nevoiţi să-şi găsească locul în ca- s-a desfăşurat la Batalionul 404 Cercetare (din 1995, drul celorlalte structuri care operau în domeniul special: Centrul 404 Cercetare), în cadrul Cursului de coman- informaţii militare, ISR şi operaţii speciale. danţi de companii şi grupuri de cercetare în dispozitivul Nu doresc să intru în alte detalii şi mă opresc aici cu inamicului prin paraşutare, cu durate de timp cuprinse această scurtă trecere în revistă pentru a lăsa plăcerea între 9 şi 5 luni. deplină celor care doresc să se informeze în domeniul La 30 octombrie 1993 s-a schimbat denumirea Di- muncii de informaţii, pentru a încerca să-i înţeleagă, par- recţiei Informaţii în Direcţia Informaţii Militare. ticularităţile frumuseţea, dar şi greutăţile inerente. Şi În anul 1997 s-a constituit, în cadrul Centrului 404 dacă, lângă toate acestea, mai adăugăm devotamentul Cercetare, Centrul de pregătire a cercetaşilor în dispo- şi calitatea deosebită a oamenilor care fac această zitivul inamicului prin paraşutare şi mijloace de zbor in- muncă, poate vom reuşi să-i înţelegem aura de mister dividuale, care s-a transformat, în anul 2000, în Centrul ce o înconjoară. de Pregătire a Forţelor Speciale şi, în anul 2001, în Cen- trul de Pregătire a Cercetaşilor. În anul 2005, Centrul de Pregătire a Cercetaşilor a fost integrat Şcolii de Aplicaţie a Forţelor pentru Opera- În domeniul muncii de informaţii, eroii nu sunt de- ţii Speciale, unde, împreună cu alte două structuri spe- coraţi şi nu li se face publicitate nici chiar în rândul cializate, Centrul de Pregătire pentru Operaţii Speciale confraţilor lor. Acţiunile lor îşi găsesc rădăcina în pa- şi Centrul de Pregătire pentru Informaţii Militare, asigu- triotism, recompensele lor sunt mici, le rămâne numai rau selecţia şi instruirea în domeniul „special”. conştiinţa că îndeplinesc o sarcină unică şi indispen- În anul 2008 (01 septembrie), Şcoala de Aplicaţie a sabilă pentru ţară. Forţelor pentru Operaţii Speciale s-a transformat în Cen- Dwight David Eisenhower (1890-1969), general şi pre- trul de Instruire pentru Operaţii Speciale, în cadrul căruia şedinte al SUA în perioada 1953-1961, citat de colo- s-a constituit Catedra ISR, pentru a gestiona selecţia şi nelul Stan Petrescu în lucrarea „Informaţiile, a patra instruirea în domeniul cercetării. La aceeaşi dată Centrul armă”, Editura Militară, Bucureşti, 1999, pag. 68 de Pregătire pentru Informaţii Militare a intrat în orga- nica recent constituitei Şcoli de Aplicaţie a Informaţiilor pentru Apărare, fiind redenumit Centrul de Pregătire Tactică şi a suferit apoi următoarele trasformări structu- Note: rale succesive: în iulie 2014, Centrul de Pregătire JISR 1. Marian Dulă, col. (r). într-un articol-mesaj trimis lui Ion (Joint Intelligence, Surveillance and Reconnaissance), Petrescu, postat pe internet, site-ul „Linia de miră”. iar în luna ianuarie 2017 în Serviciul 3 Pregătire JISR 2. Monitorul oficial al Ţării Româneşti, nr. 43 din 20 apri- din cadrul Centrului de Pregătire în Domeniul Informa- lie 1859, p. 169, citat de col. (r) Marian Dulă într-un ar- ţiilor pentru Apărare (fosta şcoală de aplicaţie). ticol - mesaj trimis lui Ion Petrescu, postat pe internet, Centrul de Instruire pentru Operaţii Speciale s-a site-ul „Linia de miră”. transformat succesiv, în cadrul unei interminabile re- 3. Direcţia Informaţii Militare între ficţiune şi adevăr, Bu- forme a învăţământului militar, în Centrul de Instruire cureşti, 1994, Ed. C.E.A.T.E.P.T.A., p. 34. pentru Paraşutişti, Operaţii Speciale, ISR şi JTAC 4. Dan Plăviţu, Ilie Ovidiu Frăţilă, Serviciul de informaţii (2017) şi Centrul de Instruire pentru Paraşutişti, ISR şi al Armatei Române, tradiţie şi continuitate, Editura JTAC (2019), din responsabilitatea căruia dispare, AXIOMA PRINT, Bucureşti, 2009, p. 22. după15 ani de performanţă didactică, domeniul opera- 5. Ibidem, p. 19. ţiilor speciale, prin constituirea altei Şcoli de Aplicaţie a 6. Direcţia Informaţii Militare între ficţiune şi adevăr, Forţelor pentru Operaţii Speciale. C.E.A.T.E.P.T.A., Bucureşti, 1994, p. 154-155; În anul 2001 s-au înfiinţat, în garnizoana Buzău, pri- 7. General de brigadă Mihai Chiriac, Cercetaşii, elita Ar- mele elemente specializate de Intelligence, Batalioanele matei României - istorie şi actualitate, Editura militară, Humint, Sigint şi Imint, iar în anul 2011, Brigada de In- Bucureşti, 2006, p. 42. formaţii Militare. 8. Ibidem, p. 22. În anul 2003 s-a înfiinţat, în garnizoana Târgu Mureş, 9. Ibidem, p. 24. Batalionul de Operaţii Speciale, în anul 2010 Regimen- 10. General de brigadă Mihai Chiriac, Op. cit., p.43. tul de operaţii speciale, iar în anul 2011, Brigada de 11. Dan Plăviţu, Ilie Ovidiu Frăţilă, Op. cit., p. 36. Operaţii Speciale. În aceeaşi perioadă, pentru condu- 12. Ibidem, p. 37. cerea procesului de operaţionalizare a structurilor de 13. Ibidem, p. 34-35. operaţii speciale ale Armatei României, s-a constituit, în 14. Ibidem, p. 39. cadrul Direcţiei Informaţii Militare, Componenta de 15. General de brigadă Mihai Chiriac, Op. cit., p. 45.

- 57 - ISTORIE, CULTURĂ REMEMBER DECEMBRIE 1989 Colonel (r.) Mircea Tănase În decembrie 1989 eram comandant de pluton pe toate feţele, dar nu bănuiam că vor lua întorsătura transmisiuni la Regimentul de Paraşutişti de la Buzău. care avea să urmeze. Cel puţin eu credeam că este Tocmai încheiasem victorios o campanie agricolă la doar o răbufnire a tineretului, a celor care simţeau ne- malul Dunării, în judeţul Călăraşi, tocmai fusesem ales voia să spargă zăgazurile unei constrângeri artificial în comitetul de partid al unităţii, spre nemulţumirea impuse, în condiţiile în care toată lumea din jurul nos- unora, mult mai grei ca mine prin unitate, care nu prea tru se mişca altfel, liber, beneficiind de tot ceea ce au fost de acord, nu au gustat spiritul de frondă al celor adusese civilizaţia sfârşitului de secol: muzică, video, tineri, care şi-au ales unul de-al lor în comitet, chiar programe la televizor etc. Nu toţi realizam atunci pro- dacă ştiau că mai mult decât să scriu procesele ver- funda criză a sistemului, nu eram informaţi, ba ar tre- bale ale şedinţelor n-o să am alt rol în comitet, tocmai bui să recunoaştem cu sinceritate că mulţi dintre noi mă apucasem să învăţ pentru Facultatea de Drept, eram oarecum ataşaţi valorilor comunismului – cel tocmai… dar s-au dus dracu’ toate. Pe 16 şi 17 de- puţin cei mai tineri, care nu cunoscuserăm altceva, ca- cembrie fusesem la Bucureşti, m-am plimbat cu So- pitalismul ne fusese prezentat mereu ca o orânduire rina, soţia mea, pe Victoria Socialismului, dăduseră socială depăşită, retrogradă, cu clase exploatatoare, drumul bulevardului – era frumos luminat, ne plăcea – pe când, în socialism, toţi eram egali. Cel puţin teore- , am intrat într-o librărie şi am cumpărat Raportul la tic. În realitate însă…Cine vroia mai mult decât cele Congresul al XIV-lea al Partidului Comunist Român, două ore de televizor pe zi se putea uita la bulgari, la mă consideram norocos că-l am în broşură, era musai unguri sau la sârbi, fiecare spre ce graniţă îl rânduise să-l conspectăm şi ar fi trebuit să-l iau din ziare, aşa, destinul. Jumătate din producţia de aluminiu a ţării se eu aveam broşura, era altceva… urcase pe blocuri, se transformase în antene cu peste Am venit duminică seara acasă, n-am apucat să mă douăzeci de elemenţi, orientate spre vecinii noştri mai odihnesc, era trecut de opt, a sunat telefonul, mi-a zis darnici şi, de ce nu?, mult mai abili în aplicarea for- centralistul să vin repede la unitate, „e alarmă, toa’ mulei pâine şi circ. lent-major”, „ce alarmă, mă, la ora asta?”, „nu ştiu, e Acum Europa Liberă isteriza. Ascultam radioul cu ceva cu ungurii, veniţi repede”. M-am îmbrăcat, am oarecare teamă, credeam că exagerează în multe, sunat la Cornel Popescu, era vecinul meu, maior la eram destul de circumspecţi; ceva se întâmpla totuşi noi în unitate, i-am spus de alarmă şi a început să şi aşteptam ca lucrurile să se aşeze în făgaşul lor; de râdă, „cred că face Gabor vreo glumă cu noi” – colo- altfel, nici nu vedeam de ce s-ar implica Armata, atâta nelul Gabor era şeful Secţiei Paraşutişti din Coman- timp cât nu erau ameninţate hotarele ţării. Păreri, pă- damentul Aviaţiei Militare. Am plecat cu Dacia lui reri… numai că, luni dimineaţa, cei de la Batalionul de verde, prin centru a vrut să ne oprească un miliţian, Cercetare, vecinii noştri, au plecat la Timişoara. Popescu l-a repezit din vorbe, ăla l-a lăsat în pace – Treaba se strica… Am primit şi noi muniţia de război. erau şi ei, miliţienii, în situaţie –, am ajuns la unitate, Nu ne spunea nimeni nimic clar. A doua zi, a plecat şi începuseră să vină toţi, nimeni însă nu ştia de ce am un batalion din regimentul nostru, la Caransebeş. Fu- fost alarmaţi. Ofiţer de serviciu era maiorul Nicu sesem anunţat că plec şi eu, mi-am luat muniţia şi ma- Stancu, zicea şi el ceva de unguri, fuseseră nişte pro- terialele, dar, în ultimul moment, ofiţerul cu mobilizarea bleme prin toamnă şi era oarecum credibilă ipoteza că şi-a adus aminte că eram la alt indicativ, la război tre- ungurii ar vrea ceva; noi râdeam şi ziceam că, la ne- buia să plec la 404 Cercetare. Mi-a zis să rămân în voie, vom face revelionul la Balaton; treaba era însă cazarmă, cine ştie dacă n-au nevoie de mine acolo. serioasă, am devenit şi noi serioşi şi ne-am întrebat Am rămas, dar nu credeam că va fi război, deci nu ce se întâmplă, nu mai avusesem aşa alarmă, să stăm aveam cum să plec din cazarmă. Între timp, Ceau- cu armamentul pe noi în cazarmă fără să primim vreo şescu plecase în Iran ca şi cum nimic nu se întâmpla misiune, erau fel şi fel de păreri, unele chiar fanteziste, în ţară – poate el aşa credea, sau poate îşi dădea nu era nimic clar. seama, dar nu vroia să se creadă că se teme de nişte Am rămas în cazarmă, s-au instalat paturi prin bi- huligani… şi îşi vedea de treburile lui, probabil mult rouri, iar noi am dormit la Punctul Meteo. Aveam acolo mai importante. un receptor radio pe unde scurte, deosebit de perfor- Într-una din seri, comandantul unităţii ne-a adunat mant, tehnică sovietică din cea mai bună la vremea în sala de festivităţi, ne-a prezentat situaţia, aşa cum aia – cunoscătorii ştiu ce-i un R-250 –, prindeam Eu- fusese primită de la eşaloanele superioare, era vorba ropa Liberă şi Vocea Americii, începusem să auzim tot de huligani la Timişoara; noi mai credeam şi despre Timişoara, eram poate cel mai bine informaţi speram că situaţia se va normaliza, mai ales după fer- din unitate de ceea ce se întâmpla, dar nu realizam mitatea cu care erau combătute acţiunile celor care în- gravitatea situaţiei, nu pătrundeam miezul problemei. călcau legile ţării şi mai ales că ştiam că aveam Făceam fel şi fel de presupuneri, întorceam lucrurile organe de restabilire a ordinii destul de temute. Seara - 58 - ISTORIE, CULTURĂ

s-a anunţat înapoierea lui Ceauşescu în ţară, parcă Daciei, l-au luat civilii pe sus. El era în uniformă şi deja am văzut ceva la televizor, nu exista îndoială că lu- se lansase sloganul „Armata e cu noi!”. Degeaba le-a crurile vor intra în normal. A doua zi, pe 21 decembrie, spus că era proaspăt operat, abia a reuşit să scape unitatea a fost adunată pe platou şi s-au ţinut cuvân- de entuziasmul lor, a ajuns la unitate şi ne-a povestit tări, au fost condamnate actele de huliganism, s-a ex- ce era în oraş. În timpul mesei de prânz, pe la felul doi primat hotărârea de a lupta împotriva lor. A fost un bun – se serveau sarmale, ţin bine minte asta! – a intrat prilej pentru unii de a se remarca din nou ca vajnici Matache, subofiţerul de la Meteo şi a spus tare în uşa luptători… cu gura. Şeful popotei, nea Popa, fost ofi- popotei: A fugit Ceauşescu!. Am lăsat toţi tacâmurile ţer în tinereţe, chiar i-a condamnat rău pe „aceşti an- jos, cele trei sarmale îmi stăruie şi acum în minte. Ni- tifascişti (sic!) care atentează la libertatea şi ciodată nu mai abandonasem trei sarmale în farfurie independenţa patriei noastre socialiste”. Am plecat de fără să mă ating de ele, atunci însă a meritat. Toţi am pe platou mai buimaci ca la sosire, chiar nu înţele- ţâşnit afară, ne-am oprit pe platoul unităţii, sub difu- geam de ce nu se termină odată. Ascultam în conti- zoarele mari din stâlpi, radioul fusese conectat la sta- nuare Europa Liberă. La noi, la Meteo, era de-acum ţia de amplificare, postul naţional încăpuse pe mâna birou de presă, făceam fel şi fel de comentarii, dar tre- revoluţionarilor, se făceau primele declaraţii fulmi- buie să recunosc cu sinceritate că nimeni dintre noi nu nante, se strigau lozinci despre democraţie, despre li- a anticipat exact ce se va întâmpla. Se constituiseră bertate… Fraţilor, am învins. Tiranul a fugit!, Libertate, patrule din cadre şi militari în termen care se deplasau libertate! Am intrat apoi în dormitoarele soldaţilor, am prin oraş; când veneau în cazarmă ne spuneau că at- dat drumul televizoarelor, mergeau la o oră la care, de mosfera era sumbră, lumea îi privea cu ostilitate – nu regulă, nu era emisiune, acum era. Au apărut pe puteam să înţelegem de ce, până atunci fuseserăm ecran, transfiguraţi, Mircea Dinescu, Ion Caramitru şi bine acceptaţi de populaţia urbei. Însemna că civilii toţi ceilalţi care mai mult amplificau panica în, de-acum ştiau mai multe decât noi, sursele lor de informare celebru, Studioul 4, a apărut şi Petre Roman, atunci erau mai credibile, deja se aruncase anatema asupra nu-l cunoşteam, şi nici pe Ion Iliescu. Îl ştiam doar pe armatei la Timişoara. Cu ai noştri, la Caransebeş, nu Caramitru, era actor mare şi înainte de ’89, la fel şi pe puteam să luăm legătura prea uşor, şefii, dacă ştiau, Sergiu Nicolaescu, nu-i cunoşteam însă pe generalii nu ne spuneau prea multe, mai târziu am aflat că nu a şi ofiţerii din armată care s-au perindat prin faţa ca- fost deloc uşor nici acolo. Apăraseră aeroportul împo- merei de luat vederi şi dădeau ordine din ce în ce mai triva unor terorişti-fantomă pe care aviatorii îi localizau contradictorii. Începuseră, după spusele lor, să măr- pe radare, în timp ce oraşul ardea… în mâinile revol- şăluiască spre Capitală divizii de tancuri, sursele de taţilor. apă fuseseră otrăvite... generalul Militaru dădea ordine Pe 22 decembrie, dimineaţa, a căzut bomba: s-a si- armatei să se retragă în cazărmi, un căpitan, Lupoi, nucis trădătorul de Milea. Deja lucrurile luaseră o tur- spunea ceva despre nişte cartuşe de un anumit fel cu nură alarmantă. Se întâmpla ceva destul de grav, dar, care se trăsese asupra demonstranţilor şi care nu erau cum încă eram tributari unui sistem de informare diri- folosite de armată. Fiecare căuta să fie cât mai con- jat de la centru – şi mă refer la radioul şi televiziunea vingător, mai ferm în afirmaţiile pe care le făcea, unii naţionale –, nu puteam fi convinşi că ceea ce se spu- s-au postat în faţa camerei de luat vederi şi n-au mai nea oficial nu era deloc adevărat. Nu prea înţelegeam plecat de acolo… mulţi ani, era un drept câştigat, cine totuşi ce l-a apucat pe generalul Milea să se sinucidă, a apucat, a apucat, cine nu… era ministrul nostru şi ştiam că e dat dracului... uite că Din timp în timp, se încingeau tuburile catodice ale s-a apucat să se sinucidă tocmai acum, când nu ştim emiţătoarelor, se oprea transmisia, şi până se răceau ce să facem cu armata asta. A venit apoi nota telefo- lămpile şi se relua transmisia ieşeam afară în curtea nică prin care se ordona armatei să se retragă în ca- unităţii. La difuzoarele din colţurile platoului se auzeau zărmi. Am respirat oarecum uşuraţi, nu mai aveau deja Ana Blandiana, Doina Cornea şi cine mai apu- nevoie de noi, era treaba lor, să se descurce cu şme- case microfonul la radio. Era o adevărată isterie, îi cu- cherii ăia ai lor de la Securitate, noi avem altceva de prinsese şi pe soldaţii noştri, unii au început să spargă făcut, nu ne pusesem niciodată problema că ne vom tablourile cu Ceauşescu de prin dormitoare, am în- bate cu ai noştri, ne pregătisem pentru a ne confrunta cercat să-i mai potolim, nu ne durea de Ceauşescu, cu un altfel de inamic. ramele şi geamurile tablourilor erau însă pe inventare, La prânz, Costică Ţone, un aviator convertit de ne- cineva avea să le plătească mai târziu şi era păcat. voie în paraşutist, s-a adresat unuia cu domnule şi a S-a lăsat seara, afară era cald – ce s-ar fi întâmplat fost atenţionat aspru de şeful de stat-major să aibă dacă în acel decembrie ’89 ar fi fost un ger să crape grijă cum vorbeşte. Ţone însă venise din oraş, fusese pietrele, ar mai fi reuşit Revoluţia? –, transmisia tele- operat de ulcer şi era în concediu medical, acum stă- viziunii s-a mutat în balconul Comitetului Central, dar tea acasă şi conspecta conştiincios Raportul la Con- ce căuta generalul Guşă acolo? S-au auzit primele gresul XIV, iar când a văzut la televizor ce se întâmpla cartuşe trase, s-au văzut şi câteva trasoare săgetând în Bucureşti, a plecat spre unitate şi, în centru, în Piaţa întunericul; din, mai apoi, celebrul balcon, s-a lansat - 59 - ISTORIE, CULTURĂ

pentru mulţi ani de-atunci înainte obsedantul teroriştii, vedea nimic, nimeni nu ne orientase în teren, nici n-ar cine erau şi pentru cine luptau ei nu se ştie nici acum fi putut-o face acum, noaptea. În faţă, adică acolo de – sau nu se vrea să se ştie?!; cineva a strigat atunci: unde ar fi trebuit să vină teroriştii, nu se vedea nimic, Să vină paraşutiştii, se ştia că aveam un regiment de doar câteva lumini spre dreapta noastră, pe o latură a paraşutişti la nord de Bucureşti, erau colegii noştri de comunei Otopeni care se învecina cu aeroportul. În la Boteni, care puteau ajunge în mai puţin de-o oră în spatele nostru era unitatea de aviaţie, cu avioanele mi- Capitală. S-au dus… şi acum îşi plâng morţii de la Te- litare de transport, cu Flotila 50 Aviaţie – Flotila lui leviziune, de la Hotelul Bucureşti, de la … Ceauşescu –, cu hangarele păzite de aviatorii militari, Am primit şi noi, la Buzău, pe la şase-şapte seara, iar în stânga-spate, în depărtare, spre Ploieşti, se ordin să ne pregătim şi să plecăm la Bucureşti. N-am vedea clădirea Aeroportului Internaţional Otopeni, mârâit, nici n-aveam cum, eram militari. S-au constituit acolo unde, în dimineaţa următoare, avea să se în- plutoanele, am intrat şi noi, transmisioniştii, cercetaşii, tâmple o mare tragedie cu băieţii aceia nevinovaţi de geniştii, chimiştii, artileriştii, în subordinea primului ba- la Câmpina. În faţă şi spre stânga, şanţul de care am talion de paraşutişti al regimentului, comandat de ma- vorbit se întindea până la capătul de est al pistei ae- iorul Negruţ. Au mai rămas şi în unitate ostaşi, aşa era roportului şi pe el, pe acest şanţ, a fost dispus întreg normal, trebuia apărată şi cazarma, şi chiar nu le-a batalionul nostru. Urma apoi antiaeriana de la capătul fost prea uşor, mai ales că şi la Buzău s-a tras, slavă pistei şi, dincolo de ea, nu mai ştiu ce era. Domnului, de peste tot şi de nicăieri. Şi noi şi ei, ofiţeri şi soldaţi, ne mascam teama, în- grijorarea, în primul rând pentru că nu ştiam unde ne ducem, ce avem de făcut, iar dacă trebuia să ne batem, cu cine trebuia să ne batem? Cine era inamicul? Cum aveam să ne apărăm în Bucureşti? Întrebări care începuseră să ne chinuie şi aveau să ducă cu- rând la înfrigurare şi deznădejde. Ne-am luat în grabă la revedere de la cei pe care-i lăsam acasă şi, încer- când să ne îmbărbătăm subordonaţii, ne îmbărbătam pe noi, la fel de speriaţi ca şi ei. Am plecat cu camioanele până la aerodromul Bo- bocu. Pe la spitalul judeţean, grupuri de tineri au strigat după noi încurajându-ne, numai de entuziasmul lor nu ne ardea acum – plecam în necunoscut şi ne în- trebam dacă mai apucăm să ne întoarcem. La Bobocu Parașutiști buzoieni pe aeroportul Otopeni, am tras direct la pistă – ne aşteptau trei An-26 –, ne- decembrie 1989 (inclusiv autorul) am îmbarcat, oameni şi muniţie, în aceleaşi avioane, am împărţit cartuşele pe timpul zborului, citeam Primul foc l-a tras un speriat de soldat, nici el nu ştia spaima pe chipurile soldaţilor şi cred că şi eu arătam de ce, dar probabil o fi văzut sau auzit el ceva, alţi la fel. Îmi era frică, o frică de necunoscut. Cineva spu- câţiva s-au speriat şi au tras şi ei, asta a fost prima nea că a fi curajos înseamnă să ştii ce să faci atunci salvă a paraşutiştilor la Otopeni, dar s-a oprit repede, când îţi este frică, nouă ne era frică mai ales pentru fără să se întindă pe toată lungimea lanţului de trăgă- că nu ştiam ce urmează să facem. Pe la Urziceni cred tori. S-a făcut apoi linişte, o linişte încordată, cu nervi că s-a tras asupra avioanelor, aşa au spus piloţii la gata să plesnescă, cu mâna strângând cu înfrigurare aterizare, poate li s-a părut şi lor, de frică, sau poate, ţeava armei pe care fiecare credea acum că îşi ama- cine ştie, chiar s-a tras. Pe Otopeni am aterizat în în- netase propria – şi singura! – viaţă. Secunde lungi cât tuneric, avioanele au tras la linie lângă hangare, avia- orele, ore lungi cât… Şi n-a trebuit decât un câine care torii ne-au întâmpinat cu mare bucurie. Vedeau în noi să treacă ca un fulger negru prin faţa puştii unuia, ăla pe cei care aveau să-i apere. Pentru ei, situaţia era a tras, şi aşa s-a dezlănţuit prima salvă de focuri pe ceva mai clară, trebuia apărat aeroportul împotriva te- toată lungimea dispozitivului de luptă. Aşadar, un deş- roriştilor. Pentru noi, aeroportul era o mare necunos- tept de câine, căruia nimeni nu-i adusese la cunoştinţă cută. Nu ştiam nimic despre ceea ce se întâmpla în modificările de dispozitiv de la Otopeni şi care, în mod jurul lui, despre cum arăta el în realitate şi cum ar fi sigur nu ştia că noi, paraşutiştii, suntem cu glonţul pe trebuit să-l apărăm, de unde ar putea veni teroriştii şi ţeavă în apărarea idealurilor Revoluţiei, a alergat prin cine sunt ei. Plutonul meu a fost dispus în spatele de- faţa armelor şi a aprins scânteia care, amplificată de pozitului de carburanţi – nici nu se putea mai bine! – încordarea maximă, a făcut ca fiecare să trimită în în- într-un şanţ de irigaţii care înconjura latura de răsărit tunericul din faţă mai multe gloanţe. Abia într-un târziu a aeroportului. Oamenii erau protejaţi împotriva focu- am putut să oprim focul soldaţilor. Să nu uităm însă lui inamic, dar nu şi împotriva panicii; în faţă nu se că şi noi, ofiţerii, aveam arme, şi nouă ne era frică, şi

- 60 - ISTORIE, CULTURĂ

noi eram de aceeaşi parte a liniei, care putea despărţi Apoi s-a oprit proiectorul. S-a oprit, pur şi simplu. A viaţa de moarte, şi noi am tras în teroristul de câine dat cineva ordin să-l oprească şi soldatul care-l ma- care a trecut prin faţa armelor şi care a refuzat să se nevra l-a oprit. În acel moment, un sloi de ghiaţă mi-a lase împuşcat. Să fi fost asta o descătuşare, o destin- lunecat pe spate. De ce au oprit proiectorul, Doamne, dere a nervilor întinşi la maximum? Dumnezeule? Cine a dat acest ordin? Cine ne-a băgat După aceea nu s-a mai tras până după miezul nop- din nou în întuneric? De ce? Ce facem acum? ţii. Începuse însă sarabanda antiaerianei, trăgeau – Spre Bucureşti se trăgea din ce în ce mai tare, ra- doar ei ştiau de ce! – artileriştii antiaerienei, trăgeau fale crescând în intensitate se auzeau tot mai aproape cu mitralierele şi, din când în când, câte o salvă de tun de noi, încordarea căpătase dimensiuni halucinante, antiaerian; cei de pe Otopeni aveau şi tunuri antiae- teroriştii puteau veni din orice direcţie, fără a-i putea riene şi, când trăgeau, se zguduia cerul. Îi secondau desluşi în noaptea de smoală, iar ăştia, inconştienţi, cu aceeaşi înverşunare cei de pe Băneasa, cerul era au oprit proiectorul. M-am simţit atunci condamnat, tot un foc de artificii; era de văzut, în nici un caz de fără posibilitatea de a putea riposta în vreun fel; poate trăit sub el în acele clipe. Mai târziu am aflat că aveau că aşa trebuia să se întâmple, dar ce vină aveam? motive serioase să tragă, pe radare aveau ţinte de a Singura scăpare era ivirea zorilor şi mărturisesc că n- căror autenticitate nu se puteau îndoi atunci. Din când am aşteptat niciodată răsăritul soarelui cu mai multă în când se auzeau şi rafalele de arme automate, parcă înfrigurare şi speranţă, ca singură salvare din infernul mai mult aşa, pentru decor, însă antiaeriana făcea tot în care ne găseam. Trebuia, era obligatoriu să vedem deliciul acestui spectacol înfricoşător. Cred totuşi că ce-i în jurul nostru, acceptasem că puteam să murim, s-a mai tras şi cu altceva – de către cine? La un mo- dar ceream să ni se dea dreptul de a vedea de unde ment dat, un fel de farfurie zburătoare îşi căuta drum, vine moartea. Timpul trecea greu, greu de tot, cerul cu o viteză nu prea mare, spre depozitul de carburanţi era luminat la intervale scurte de explozia proiectilelor lângă care mă aflam, am luat în braţe un copac gros de antiaeriană, săgeţile trasoarelor cărau cu ele moar- pe care l-am implorat să mă apere, deja vedeam să- tea pe traiectorii de foc desenate pe fundalul de ca- rind în aer depozitul, iar pe mine... nu mă mai vedeam tran al nopţii. Nu-mi găseam liniştea, trebuia să fac deloc, dar n-a fost să fie aşa, arătarea de foc a luat-o ceva, treceam pe la fiecare soldat aflat în tranşeea im- într-o altă parte şi s-a stins. Nu ştiu nici acum ce-a fost provizată, încercam să-i îmbărbătez – pe ei îi îmbăr- şi cine a trimis-o spre noi. bătam, sau pe mine? –, să le spun să-şi păstreze Situaţia s-a luminat când au adus un proiector, avea calmul şi să nu tragă după himere. N-au mai tras, aviaţia pe atunci şi mai are şi acum nişte proiectoare parcă nu se mai trăgea cu atâta înverşunare nici în montate pe camioane, erau destul de puternice, mă- jurul nostru. Doar dinspre aerogară, spre sfârşitul nop- turau cerul sau pământul până la peste un kilometru. ţii, s-a auzit o încleştare prelungă, cu rafale repetate Proiectorul făcea ziuă pe câmpul din faţa noastră şi de arme automate. Era totuşi destul de departe de noi eram oarecum liniştiţi văzând că nu venea nimeni spre să ne putem da seama ce se întîmpla acolo, aveam să noi; credeam că, dacă cineva vrea să cucerească ae- aflăm a doua zi că „a fost respins un atac masiv al te- roportul, era musai să vină din faţă, astea erau legile roriştilor care vroiau să ocupe Aeroportul Internaţional luptei pe care le ştiam noi, nu fusesem pregătiţi să lup- Otopeni şi mulţi dintre ei au fost omorâţi”. Asta s-a tăm cu inamici pe care nu-i vedeam. Acum ei, inami- auzit atunci şi asta am şi crezut că se întâmplase. cii, teroriştii, trebuiau să apară şi la noi, prea se trăgea Atunci puteam crede orice. Nu puteam, nu aveam cum în tot Bucureştiul, ne era clar că se dădeau lupte pe să facem distincţia între un zvon dirijat, o informaţie viaţă şi pe moarte, iar, dacă ar fi vrut să scape de eronată şi una reală. Totul era posibil, totul era inedit, mânia poporului, trebuia neapărat să vină la aeroport imaginaţia dădea realităţii dimensiuni nebănuite, unele şi să fugă cu avioanele. Aşa ne spuseseră aviatorii, şi chiar groteşti. de aceea fuseserăm aduşi la Bucureşti, să nu lăsăm Într-un târziu, când cred că eram la capătul aştep- aeroportul să cadă în mâna acestor terorişti. Mai târ- tării, Dumnezeu şi-a aprins proiectorul Lui, a împră- ziu am aflat că era o treabă foarte serioasă împiedi- ştiat întunericul din jur şi abia atunci am putut să carea oricui ar fi încercat să fugă cu vreun avion, şi vedem ce-i cu noi acolo. În faţa noastră, spre răsărit, asta nu numai la Revoluţie. Acum aviatorii erau hotă- se întindea un câmp căruia îi închideau orizontul nişte râţi să-şi apere avioanele şi hangarele, se adăposti- resturi de păduri. Spre dreapta, devenea reală locali- seră pe lângă ele şi trăgeau spre exteriorul tatea Otopeni. Casele erau, totuşi, destul de departe perimetrului, unde… ne aflam noi. A trebuit să ne şu- de noi şi erau dominate, în perspectiva care ni se ofe- iere câteva gloanţe pe la urechi ca să ne dăm seama rea nouă, din locul în care ne aflam, de turla bisericii că adevăratul şi cel mai apropiat pericol pentru noi în care se trăsese în draci, Doamne, iartă-mă! Şi tre- sunt aceşti zeloşi aviatori, care se pricep la orice, mai buie să ne ierţi, Doamne, dar toată noaptea pâlpâise puţin la militărie de-asta, de infanterie. Am fost nevoiţi acolo o flacără la gura ţevii şi se auzeau pocnete de să strigăm cu disperare la ei să nu mai tragă, altfel armă, şi atunci nu ştiam de jocul simulatoarelor în acum mulţi dintre noi am fi fost eroi martiri ai revoluţiei. acest spectacol. Biserica rămăsese la locul ei şi nici

- 61 - ISTORIE, CULTURĂ

n-am auzit mai târziu să fi fost rănit cineva din locali- chema – îi reţin numele pentru că aveam un prieten tate, mai puţin, se pare, un porc într-un coteţ, care ori- din şcoala militară cu numele ăsta (îţi promit, Adi, că cum îşi aştepta creştinescul sfârşit şi care a murit, cum o să mai scriu despre tine în cartea asta) –, care fu- se vede, ca un martir pe altarul Revoluţiei române. În sese plecat la un curs de centralişti telefonici de cum stânga noastră, departe, spre nord, se profila încă ne- venise în armată, nu apucase să tragă cu arma până desluşit turnul de control al Aeroportului Otopeni, în- atunci, dar am fost nevoit să-l iau cu mine din lipsă de conjurat de luminile aerogării şi proiectoarele efective. L-am dat, pe el şi pe alţi câţiva, lui Gică platformei de garare a aeronavelor. Avram, de la cercetare, pentru a apăra calea de acces Dimineaţa a limpezit realitatea din jur, nu s-au mai în unitate dinspre şoseaua naţională Bucureşti-Plo- auzit focuri de armă, se respecta parcă un armistiţiu ieşti. Spre prânz, Ciocan se întorcea din dispozitiv, cu impus de răsăritul soarelui. Am început să ne dezarma într-o atitudine lejeră, de Rambo autohton, plin morţim din încordarea unei nopţi de coşmar, încercam de el şi de respectul pe care îl impusese prezumtivilor să evaluăm situaţia la adevăratele dimensiuni; ne inamici. Mi-a întărit convingerea că învăţase într-o aflam totuşi într-un punct de maxim interes pentru noapte ca asta mai mult decât aş fi reuşit eu într-o lună eventualii terorişti şi, după cum se trăsese întreaga de instrucţie cu ţinte de placaj şi cartuşe de manevră. noapte, credeam fără îndoială în existenţa lor şi ne pu- Dar… să nu milităm totuşi pentru instrucţie în condiţii neam foarte serios problema respingerii acestora. Tre- reale. buia să apărăm obiectivul nostru, aeroportul militar, pe În spatele liniei de avioane se afla un autobuz de- care se aflau aeronavele prezidenţiale, printre care lu- zafectat – era, de fapt, doar o caroserie, o veşcă, cum xosul Boeing, abia adus de la reparaţii, precum şi spun şoferii. În el îşi făcuseră loc de adăpost maiştrii Dauphin-urile, celebrele elicoptere ale lui Ceauşescu, de aviaţie care lucrau la întreţinerea avioanelor, insta- din flotila prezidenţială. Unul dintre elicopterele astea laseră în el şi o sobă rotundă din fontă în care care ar- îi luase, pe el şi pe ea, de pe sediul Comitetului Cen- deau motorină. Acum autobuzul era la dispoziţia tral şi-i abandonase istoriei undeva la nord de Bucu- batalionului nostru. Maiorul Negruţ îşi instalase în el reşti. Acum, bijuteriile astea de mare preţ erau la punctul de comandă, dar avea să devină pentru noi, adăpost, în hangar, în timp ce Boeing-ul îşi etala dis- cadrele batalionului, mai mult decât atât: în el urma să preţuitor dimensiunile şi luciul vopselei pe o platformă ne adunăm, să mâncăm, să dormim, să ne uscăm îm- betonată, în faţa acestuia. Pe o margine a perimetru- brăcămintea şi încălţămintea pe toată perioada şede- lui, lângă breteaua pistei de decolare-aterizare, stă- teau, resemnate parcă, de un rang mult inferior şi într-o ierarhie stabilită de cine ştie cine, avioanele regimentului de aviaţie de transport. De care noi, para- şutiştii, boemii unei rânduieli aviatice destul de severe, ne simţeam însă foarte legaţi. Ele erau trăsurile noastre aeriene cu care ne plimbam şi pe care le pără- seam, fără să le trădăm, pe bulevardul cerului, printre nori şi uneori printre stelele nopţii. Avioanele, trase la linie, constituiau – ziceam noi atunci, şi credeam că avem dreptate – un punct de interes pentru terorişti, dar la fel de importante erau şi depozitul de carburanţi, Parașutiști buzoieni pe aeroportul Otopeni, precum şi hangarele şi celelalte clădiri ale unităţii. decembrie 1989 Care, ca orice unitate de aviaţie, are o întindere foarte rii noastre aici. mare şi, ţinând cont de dispunerea ei lângă aeropor- În dimineaţa de 23 decembrie, Negruţ a redispus tul internaţional Otopeni, căpătase o valoare strate- forţele, a planificat intrarea subunităţilor în dispozitiv, gică deosebită. Era clar că noi, paraşutiştii, nu puteam servitul mesei şi odihna efectivelor, iar plutonul meu a face faţă singuri acestei sarcini, mai ales că nişte su- trecut în rezervă până la lăsarea întunericului. Dar bunităţi de-ale noastre fuseseră duse, chiar din seara până seara mai era mult şi n-am avut parte de prea precedentă, pentru apărarea altor obiective din Capi- multă linişte. Pe la prânz a început din nou să se tragă tală. De altfel, peste două zile aveau să sosească în asupra noastră. La poarta principală a unităţii aveam această zonă fierbinte şi alte forţe, mult mai bine do- două plutoane şi o instalaţie de lansare a rachetelor tate tehnic pentru acest gen de misiuni. Acum însă antitanc care respingeau un atac dinspre şoseaua Bu- totul cădea pe umerii noştri, iar maiorul Negruţ, care cureşti-Ploieşti. Realizam că acolo se duceau lupte absolvise recent Academia Militară – dar nu cred că grele, se trăgea şi cu mitraliera de pe transportoare – învăţase acolo cum să acţioneze în caz de revoluţie – de unde apăruseră şi astea? –, gloanţele ălora – cine reuşise totuşi să acopere cu efective toate punctele dracu’ erau, nu ştiam – veneau şi peste noi. La un mo- vulnerabile ale dispozitivului. Şi nici noi, cei care in- ment dat, a apărut aviaţia, avioane de vânătoare care struiam soldaţii, nu i-am pregătit niciodată pentru aşa se lăsau deasupra şoselei şi trăgeau asupra unui in- ceva. Un brăilean brunet şi solid, Adrian Ciocan îl amic pe care îl ştiau sau doar îl bănuiau pe această - 62 - ISTORIE, CULTURĂ

şosea; antiaeriana trăgea şi ea, dar nu asupra acestor binelea şi am fost trimis şi eu la culcare, adică mai în avioane, şi nu avea aceeaşi vigoare ca pe timpul nop- spatele acestui autobuz care ne servea şi de punct de ţii, probabil că ziua nu se mai realiza spectacolul scon- comandă, şi de sală de mese, şi de dormitor, şi de… tat, cine ştie… Aici ni s-a adus şi presa, aici am citit primul număr al …Vestea că a fost împuşcat Laurenţiu Purcherea, Scânteii Poporului, ediţia din seara de 22 decembrie locotenent-major, colegul nostru, ne-a lovit pe toţi ca un 1989 a fostei Scânteia, „toaletată” după mersul eveni- trăznet. Căzuse primul paraşutist în Revoluţia Română, mentelor, ziarul care până ieri lăuda regimul, iar astăzi la poarta unităţii de aviaţie de la Otopeni. A fost dus cu constata cu indignare cât de odios fusese acesta. Cel un elicopter la spitalul din Baloteşti, a murit în drum spre mai mare şoc l-am avut când l-am văzut pe Marx, de- spital, şi-a dat viaţa pentru o cauză care atunci credeam miurgul comunismului, caricaturizat într-o postură jal- că este a noastră, a tuturor. Lui Laurenţiu i-am făcut nică şi am realizat însă cât de jalnic stăteam noi cu mai apoi, la finele lui 1990, un monument modest, din propria conştiinţă şi cât de uşor ne mlădiam după bătaia câteva pietre, în curtea unităţii de la Buzău, dar n-am vântului. mai fost în stare de atunci să-i înălţăm o cruce pe locul Am stat pe această latură a aeroportului, la flotilă, unde a murit, la poarta unităţii de aviaţie de la Otopeni, până în seara de 31 decembrie şi, în acest timp, am unde să-i aprindem o lumânare. De câte ori trec spre trecut prin situaţii al căror dramatism sau bizarerie în- sau dinspre Bucureşti îmi dau seama cât de mici sun- trecea uneori cea mai fertilă imaginaţie. Am fost pe tem faţă de cei care s-au dovedit mari în faţa lui Dum- punctul să-mi împuşc un soldat care, preocupat să se nezeu. Iartă-ne, Laurenţiu, că poate ne-o veni odată urce într-un avion unde ştia el că era cald, n-a răspuns mintea la cap. la somaţiile mele repetate, şi numai Dumnezeu ştie ce În după-amiaza aceleiaşi zile, când a început o nouă m-a oprit să nu trag. Am mai tremurat într-o seară până salvă de arme automate, m-am adăpostit sub un mal am transpirat de spaimă, pentru că nişte deştepţi de de pământ, lângă nişte copaci, şi am simţit un glonţ flu- maiştri de aviaţie, curajoşi până la inconştienţă, se plim- ierându-mi pe lângă ureche şi înfigându-se într-unul din bau prin dispozitiv fără să le pese că pot fi ucişi la fie- copacii din spatele meu. Am realizat atunci puţinul care care colţ de clădire, de îndată ce apăreau în cătarea desparte viaţa de moarte, am lăsat capul pe pământ şi puştii vreunui soldat vigilent, care ştia că oricine intră într-o fracţiune de secundă mi s-a derulat întregul film neanunţat în perimetrul său este un posibil terorist. al vieţii şi posibilitatea unei morţi stupide. Eram căsăto- După vreo săptămână am reuşit să ne spălăm şi să rit de peste doi ani şi nu aveam copii, ceea ce mi s-a ne bărbierim – nimeni nu ne atrăsese atenţia în legătură părut atunci o mare neîmplinire, mă gândeam că dacă cu barba crescută, dar şi să fi făcut-o, noi tot nu aveam ar fi fost să mor, nu lăsam nici o urmă pe pământ. Am unde să ne spălăm –, am identificat mai apoi posibilita- hotărât că dacă voi scăpa viu din nebunia asta, voi lua tea de a face baie la centrala termică a regimentului de măsuri în acest sens. Şi aşa a fost... sper ca fiul meu, aviaţie, am aranjat pentru săpun şi schimburi cu un plu- Alexandru, să citească şi el într-o zi aceste rânduri şi tonier şi am constat cât de minunate sunt rufele curate, să înţeleagă măcar puţin din ceea ce am trăit eu atunci. chiar şi din pânză ieftină! Seara am intrat din nou pe linia întâi şi din nou a în- Tot regimentul de aviaţie ne-a adus telefoane şi am ceput grozăvia. Antiaeriana trăgea în disperare, Bucu- realizat legăturile cu cei aflaţi în tranşee, am pus în reştiul parcă luase foc – „iadul pe pământ” e puţin spus. funcţiune staţiile radio pe care le adusesem de la uni- Proiectorul mătura cu lumină câmpul din faţă şi asta ne tatea noastră de la Buzău şi am realizat legătura cu co- dădea un pic de siguranţă, am insistat să nu se mai mandanţii de subunităţi şi cu proiectorul, element rămas oprească decât în pauze scurte pentru a se răci gene- la fel de important în dispozitivul de apărare. Am înce- ratorul electric. În schimb, zvonurile alarmiste începu- put să servim masa la popota unităţii, mâncarea era seră să capete dimensiuni vecine cu grotescul, orice se destul de bună, aviatorii ţineau la noi sau erau interesaţi auzea atunci lua forme halucinante, peste noi urma să să fim mulţumiţi. Începuseră să sosească ajutoare în vină sigur, vă spun eu…, valuri de elicoptere dinspre hrană şi îmbrăcăminte. Am primit ciorapi de lână de la Băneasa sau de aiurea, …uite, vezi de ce trage anti- maramureşenii din Botiza, sătenii din Otopeni ne trimi- aeriana? Comandourile lui Ceauşescu caută să ocupe teau mâncare.[...] cu orice preţ obiectivul acesta, şi pentru că nu reuşesc …Într-una din seri, un maistru aviator a venit plân- să intre pe Aeroportul Internaţional, desigur, foarte bine gând în autobuz şi a zis că vărul său, locotenentul- apărat, atunci o vor face pe la aeroportul militar, chiar major Liviu Dragomirescu, colegul nostru paraşutist de au prins unii pe nişte staţii radio un fel de mesaje, da, e la Boteni, a fost împuşcat la Televiziune. Mai târziu am sigur că vor încerca şi în seara asta să intre pe la noi, aflat de masacrul de la Televiziunea Română –muri- să fim deci vigilenţi… seră acolo 13 paraşutişti, fraţi de-ai noştri, care s-au [...]Primele trei nopţi n-am reuşit să închid un ochi, adăugat echipajului din ceruri şi colegului nostru Lau- unii mai grijulii cu ei înşişi se străduiau să mai tragă câte renţiu Purcherea.[…] un pui de somn pe unde puteau, eu nu ştiu cum am reu- (Fragment din cartea autorului, Eroii învinşi ai revo- şit să stau treaz atâta vreme. Când am căzut de somn luţiei, Editura Militară, Bucureşti, 2009) pe o banchetă şi am început să dau cu capul de geamurile autobuzului, s-au speriat cei care dormeau de-a - 63 - ISTORIE, CULTURĂ

Urmărind îndeplinirea obiectivele statutare ale Fundației „Mareșal Alexandru Averescu”, ce au în vedere promovarea valorilor morale, militare, tradiționale, cunoașterea și prețuirea istoriei armateiși a nemului nostru, facem loc în paginile acestei revistei și tinerilor pasio- nați de istorie și cultură, găzduind articole ale unor elevi din licee sau colegii din județul Buzău. Încurajăm, pe această cale, tinerii să se aplece asupra studiului, cercetării și revelă- rii acțiunilor și momentelor importante ale istoriei, științei, culturii și tradițiilor românești. CAMPANIA DE ELIBERARE A UNgARIEI Rareș-Andrei Furtună, Colegiul Național „Mihai Eminescu”, Buzău

Primul Război Mondial a produs schimbări majore în torii săi. Alături de românii transilvăneni s-au situat şi o plan politic, social, economic şi militar pentru toate statele parte a populaţiei de origine maghiară, germană, slavă participante sau neparticipante din Europa, dar şi din (sârbi şi ucraineni), care nu erau de acord cu noua ordine lume. Pe tot cuprinsul Europei, în vreme ce populaţia se socială şi politică impusă de ideologia comunistă. Ma- lupta cu o epidemie reală de gripă (1918), pe plan politic ghiarii comunişti conduşi de Bela Kun au proclamat Un- se manifestă o serie de conflicte ideologice şi etnice. Sta- garia Sfaturilor, în graniţele fostului Regat Ungar şi au tele desprinse din marile imperii europene, Ţarist şi Aus- început să impună prin forţă noile măsuri prin Revoluţia tro-Ungar, încearcă să-şi obţină independenţa. Pe fondul maghiară. acestor evenimente se scrie şi Istoria Contemporană a ti- În aceste împrejurări, înainte cu o lună privind eveni- nerei Românii, care devine simbolul reunirii tuturor româ- mentele enumerate mai sus, în 18/31 octombrie, repre- nilor într-un singur stat şi sub un singur conducător, regele zentanţii Partidului Naţional Român şi ai mişcării social Ferdinand I, supranumit „Cel Loial” sau „Întregitorul”. democrate din Transilvania au pus bazele Comitetului Na- În cartea Regimentul 81 de Infanterie „Dej” 1919 -1940, ţional Central Român format din Vasile Godiş, Aurel autorul colonel (r) Gheorghe Tanco precizează următoa- Lazăr, Teodor Mihali, Ştefan Cicio-Pop, Alexandru Vaida rele: „În această perioadă, în Ungaria evenimentele s-au Voievod, Aurel Vlad şi socialiştii Tiron Albani, Ion Fluie- precipitat. Revoluţia comunistă izbucnită în Ungaria, în raş, Enea Grapini, Iosif Jumanca, Iosif Renoiu şi Baziliu octombrie 1918, a dat peste cap şi evenimentel locale din Surdu, care să preia conducerea politică şi să conducă Dej şi din judeţul Solnoc -Dăbâca. Guvernul neputincios al Transilvania până la clarificarea situaţiei naţionale. CNRC Ungariei condus de Károly Mihály şi gafele ministrului şi-a început activitatea la 20 octombrie/2 noiembrie în apărării au creat diversiuni şi în rândurile armatei. Aces- casa lui Ştefan Cicio-Pop, la Arad. Comitetul Naţional tea erau deja semnele dictaturii proletare. Tot acest gu- Central Român, în calitate de organ politic al românilor, a vern, în 16 noiembrie 1918, a proclamat Republica condus viaţa politică şi administrativă a Transilvaniei la Populară Ungară1,iar la 21 martie 1919 s-a proclamat Re- nivel central şi a luat măsurile necesare pentru convoca- publica Ungară a Sfaturilor, condusă de Bela Kun. Mi- rea Marii Adunări de la Alba Iulia care să valideze actul de siunea sa era aceea de a instaura comunismul în Ungaria unire cu România. Pe plan local s-au înfiinţat consiliile na- şi Transilvania, iar pentru a avea cât mai mulţi susţinători ţionale comitatense, cercuale sau comunale3. La Arad, pe din rândul armatei, şi nu numai, a mizat pe cartea naţio- lângă CNRC, s-a constituit şi Comandamentul Suprem al nalismului, aceea de a reface Ungaria în vechile ei ho- Gărzilor Naţionale române, având ca şi comandant pe tare. Au urmat reforme radicale care aveau drept scop maiorul Vlad. La 20 octombrie/2 noiembrie, comanda- distrugerea vechii ordini de stat. Printre acestea se nu- mentul Gărzilor Naţionale emite următorul apel: „Am înfi- mără: naţionalizarea băncilor, a intreprinderilor şi a mo- inţat pe teritoriile locuite de români Gărzi Naţionale ca să şiilor şi arestarea burgheziei şi a nobilimii precum şi putem înfăptui mai uşor idealul sfânt al tuturor românilor înfiinţarea Armatei roşii”2. (…) Evenimentele ne-au aflat însă nepregătiţi materiali- Evenimentul politico-militar care îşi va pune amprenta ceşte. (…) Cheltuielile de susţinere foarte mari le putem asupra evoluţiilor viitoare din spaţiul românesc este sem- face numai cu sprijinul tuturor românilor, pentru că a tu- narea la Belgrad, în 31 octombrie / 13 noiembrie 1918, a turor e şi idealul(…). Suntem convinşi de spiritul de jertfă Convenţiei de armistiţiu dintre Puterile Aliate şi Aociate cu al poporului nostru şi nici nu ne îndoim, că fiecare român Ungaria. Semnarea documentului a fost o surpriză deloc îşi va face datoria, vrednică de scopul sfânt (…)”. Co- plăcută pentru regatul român, România nefiind invitată să mandamentul dădea aprobările şi pentru înfiinţarea găr- participe la acest act. Conform convenţiei, guvernul ungar zilor şi numiri în funcţii. 50 000 de militari români din fosta trebuia să-şi retragă în termen de 8 zile trupele la nord de armată Austro-Ungară răspund pozitiv la apelul de recru- râul Mureş, iar România putea să ocupe jumătatea de est tare. Jurământul gărzilor se va face faţă de Consiliile na- a Transilvaniei. Între timp, aşa cum am mai precizat mai ţionale ale fiecărei domnii şi nu cum se dăduse ordin iniţial sus, peste o parte a Ungariei şi asupra capitalei ei, Bu- faţă de guvernul de la Budapesta. Evenimentele politico- dapesta, îşi impunea stăpânirea Bela Kun. militare progresează şi devin din ce în ce mai intense. Pentru a contracara aceste evenimente, românii tran- După 28 octombrie/10 noiembrie 1918, Consiliul Naţional silvăneni au luat hotărârea de a infiinţa o gardă naţională Român Central cere guvernului maghiar preluarea pute- care să se opună măsurilor luate de Bela Kun şi susţină- rii depline de guvernare, politică, administrativă şi militară

- 64 - ISTORIE, CULTURĂ

asupra celor 23 de comitate din Transilvania şi părţile ro- seşti. După adoptarea Rezoluţiei Unirii, Vasile Godiş ci- mâneşti din comitatele Bichiş, Cenad şi Ugocea, printr-o teşte actul în faţa celor 100.000 de participanţi pe Câm- notă diplomatică. Guvernul maghiar, aflat la rându-i în pul lui Horia, la Alba Iulia. După adoptarea Rezoluţiei exil, răspunde pozitiv, spunând că este de acord cu o pre- Unirii, Marele Sfat Naţional formează Consiliul Dirigent al luare administrativă provizorie, fără recunoaşterea suve- Transilvaniei, Banatului şi ţinuturilor româneşti din Unga- ranităţii politice şi fără drept de reprezentare în politica ria, prezidat de Iuliu Maniu, care ia hotărârea de a aduce externă şi alte delimitări teritoriale4. Tratativele duse cu la cunoştinţa Regelui Ferdinand şi a Guvernului de la Bu- guvernul maghiar şi rezultatele acestora sunt comunicate cureşti constituirea celor 2 organisme şi Actul de Unire. opiniei publice locale şi internaţionale prin manifestul După Adunarea de la Alba Iulia, Marele Cartier Ge- semnat de Ştefan Cicio-Pop, Către popoarele lumii. neral al Armatei Române emite Ordinul nr.807 din 27 no- Situaţia politico-socială complexă din Transilvania este iembrie/ 10 decembrie sub semnătura locotenent- o moştenire a destrămării Imperiului Austro-Ungar, anar- colonelului Ion Antonescu, prin care se înfiinţa Coman- hiei şi abuzurile exercitate de Gărzile maghiare din spa- damentul Trupelor române din Transilvania cu scopul de ţiul intracarpatic asupra populaţiei româneşti care ajunge a avea o conducere unică care să uşureze raporturile din- la saturaţie. CNRC solicită sprijin militar guvernului rega- tre comandamente şi autorităţile alese la Alba Iulia, a co- tului român aflat la Iaşi. În paralel, după negocierile laborării factorului politic cu cel militar. eşuate cu delegaţia guvernului ungar la Arad, se ia deci- 2/14 decembrie 1918 este ziua în care Armata Română zia istorică de a se convoca o Mare Adunare Naţională la este pregătită să treacă linia de demarcaţie impusă prin Alba Iulia. Pentru a stopa evenimentul naţional de la Alba Convenţia de la Belgrad, deoarece naţiunea română şi o Iulia, se trimit în judeţul Arad 3 batalioane, 3 baterii de ar- parte din minorităţile din Transilvania se exprimaseră pen- tilerie, un tren blindat la Aiud şi o escadrilă de avioane de tru alipirea acestei regiuni şi, prin asta, pentru reîntregirea vânătoare, întreg detaşamentul căpitanului Takas, în gara României. Decizia de trecere a graniţei impuse este co- Teiuş o companie de soldaţi şi în gara Războieni, două municată Comisariatului de la Cluj în zilele următoare, de plutoane de husari. către Consiliul Dirigent, care îi cerea Comisariatului ma- La rândul lor, românii au luat măsuri pentru menţinerea ghiar să retragă Armata maghiară din zonă; acesta însă ordinii şi securităţii Marii Adunări Naţionale prin organiza- refuză. În 4/16 decembrie 1918, Armata Română trece rea unei Gărzi militare române sub numele „Legiunea Ge- graniţa, Comisariatul bate în retragere, iar trupele ma- mina română de la Alba Iulia”, compusă din 3 bata-lioane ghiare se retrag spre nord. Retragerea a avut la bază şi conduse de căpitanul Florian Medrea5. Situaţia nu era telegrama trimisă de generalul francez Berthelot care deloc liniştită, însuşi Soloman Haliţă, colonel, din contac- anunţa că Armata Română va ocupa Clujul la ordinul lui7. tul cu Ardealul şi ardelenii a rămas cu următoarele im- Se cerea de asemenea şi retragerea trupelor maghiare presii transmise printr-o scrisoare prim ministrului I.C. din zonele Dej, Gherla, Cluj, Turda. Brătianu: „Cu administraţia coruptă ungurească, nu se Autorităţile maghiare nu au cedat foarte usor, deoarece poate o viaţă normală de stat. Astăzi ungurii îşi dau silinţa la Cluj se constituie Comitetul de guvernare centrală tran- şi fac toate forţările ca prin republica lor, proclamată urbi silvăneană maghiară care solicita pentru populaţia ma- et orbi, să câştige simpatiile Franţei şi Americii. Soldaţii ghiară o guvernare autonomă. În urma unei adunări (români) reîntorşi de pe fronturi (…) nu vor să ştie de al- organizată la 9 decembrie 1918, ei vor adopta o rezoluţie tceva decât de o ţară românească şi o administraţie ro- prin care nu recunoşteau hotărărea de la Alba Iulia. mânească”6. Sibiul a devenit, din 11 decembrie 1918, Comanda- Consiliul de Coroană din 5/18 noiembrie 1918, a luat mentul Trupelor române din Transilvania, comandat de decizia de ajutorare a naţiunii române din spaţiul intra- generalul Traian Moşoiu. În aceeaşi zi, Armata Română carpatic, iar Majestatea Sa Regele Ferdinand ordonă şi intră în oraşul Cluj. La 2 ianuarie 1919, elementele înain- Marele Cartier General român dispune, la 5/18 noiembrie tate ale Armatei Române intră în război cu trupele ma- 1918, trecerea Carpaţilor de către trupele române. Planul ghiare dispuse pe aliniamentul: Dej, Gherla, Turda, Aiud, de operaţii al Armatei Române este trimis Comandamen- Teiuş, Alba Iulia, Orăştie, Deva, Lupeni. Frontul român tului Armatei Dunării care, la 10/23 noiembrie 1918, trece avansează rapid cu diviziile 6 şi 7 Infanterie şi 1 şi 2 Vâ- frontiera româno-maghiară în zonele Ghimeş – Palanca şi nători, forţe semnificative. Totuşi aceste forţe ale armatei Prisăcani – Tulgheş. Cu toate acestea, trupele române sunt insuficiente pentru accelerarea ritmului de eliberare nu vor depăşi graniţa stabilită prin Convenţia de la Bel- al Transilvaniei şi transpunerea Armatei Române pe ali- grad, dar şi pentru a nu altera rezultatele de la Alba – niamentul Arad-Oradea-Carei, care ar fi asigurat securi- Iulia. Armata română ar fi putut fi acuzată de amestec po- tatea populaţiei româneşti în faţa bandelor înarmate litic. În aceste condiţii guvernul maghiar îşi întăreşte po- ungureşti8. Cu toate aceste greutăţi, Armata Română ziţia la Cluj. avea de partea ei pe românii care au luptat în Armata Marea Adunarea de la Alba Iulia a avut loc în 18 no- Austro-Ungară şi populaţia de origine română. iembrie/1 decembrie 2018, zi de duminică, zi în care este Sub steagul Austro-Ungariei au luptat în Primul Război ales Marele Sfat Naţional de către cei 1228 de delegaţi, Mondial aproximativ 80000 de români. Sub steagul UNI- care a adoptat Proiectul Rezoluţiei Unirii. Marele Sfat Na- RII, se vor înrola alături de soldaţii români, circa 300.000 ţional urma să reprezinte naţiunea română, până la con- de români din spaţiul intracarpatic. Printre soldaţii transil- stituirea primului Parlament al României Întregite. văneni înrolaţi sub steagul UNIRII, îi putem aminti şi pe Preşedintele este ales în persoana lui George Pop de Bă- cei din Regimentul 81 de Infanterie „Dej” care au partici-

- 65 - ISTORIE, CULTURĂ

pat activ la evenimentele politico-militare. Regimentul s-a lul sovietic, regim care a durat 133 zile. În scurt timp, Bela înfiinţat conform Anexei nr.6 din Ordinul nr.458 al Coman- Kun, adevăratul şef al statului, respinge din nou hotărârea damentului General Teritorial Sibiu din februarie 1919, în Conferinţei de la Paris. Noul guvern decretează mobiliza- garnizoana Dej. Cazarea soldaţilor s-a realizat în cazarma rea generală, pentru apărarea integrităţii teritoriale ale sta- „Cuza Vodă” preluată prin luptă de la husari. Românii din tului ungar, a Armatei Roşii maghiare, încercându-se chiar zona Dejului au răspuns prompt la mobilizare, la fel ca alţii o colaborare militară cu Rusia Sovietică. din alte regiuni, cu toate că propagandiştii maghiari îi în- Prin Ordinul nr.183 al Comandamentului Teritorial Sibiu, demnau să nu facă asta. Maghiarii nu au luat în calcul că începând cu 3/16 martie 1918 se încredinţează trupelor mândria naţională a românilor după Alba Iulia se ridica la române să apere şi să păzească „liniile telegrafice-telefo- aşteptări înalte, deoarece 1000 de ani de asuprire ungară nice a reţelelor Căilor ferate Someşene” şi gările aflate pe deveniseră prea mulţi şi suportabilitatea atinsese limita. linia de demarcaţie. Alte misiuni militare imediate au fost Românii au înţeles că Unirea este puterea, iar lupta pen- de apărare a acestor obiective de Ziua Naţională a Unga- tru autodeterminare, soluţia pentru ca propria soartă să riei, 15 martie. devină mai bună alături de fraţii de peste Carpaţi. Situaţia dintre Ungaria şi teritoriile care au fost sub stă- În timp ce românii se aflau într-un război cu maghiarii, pânirea ei, în special teritoriile româneşti, se dorea a fi re- Marile Puteri se întâlneau în cadrul Conferinței de pace de zolvată, pentru ca negocierile de pace să fie finalizate mai la Paris pentru negocierile care încheiau prima conflagra- repede, iar naţiunile Europei să-şi reia viaţa cotidiană. Alia- ţie mondială. Războiul română-maghiar a dus la suspen- ţii doreau rezolvarea operativă a situaţiei din Europa Cen- darea tratativelor până la încheierea acestuia, în deplin trală şi de Est, care devenea o necesitate. În aprilie 1919, acord cu Consiliul Aliaţilor9. comandantul d’ Esperey al Comandamentului Armatei Românii transilvăneni și bănăţeni au refuzat oferta din Aliate de Orient a luat legătura cu Marele Cartier General Manifestul „Către popoarele mele credincioase” a împă- de la Bucureşti şi a convocat toţi comandanţii aliaţi, în apri- ratului Carol I al Austro-Ungariei, dar şi pe cea a maghia- lie 1919, pentru a decide ca forţele aliate (cehoslovace, rilor de constituire a Ungariei Mari, în graniţele fostului române, sârbe și franceze) să ocupe Budapesta şi prin- Regat al Ungariei medievale şi au hotărât la Alba Iulia, prin cipalele oraşe ungureşti, având drept scop dezarmarea prezenţa a peste 100.00010 de participanţi că vor să fie Armatei maghiare. alături de fraţii lor, că vor unirea militară a lui Mihai Vitea- În urma unei analize mai atente, Consiliul suprem al zul şi ideea frontului militar al lui Iancu de Hunedoara. Do- Conferinţei de Pace a hotărât la momentul respectiv că reau cu ardoare UNIREA pentru o soartă mai bună, pentru singura armată care poate acţiona pentru respectarea de- revenirea în aceeaşi casă. ciziilor din februarie, este armata română, deoarece ar- Războiul română-maghiar a fost o chestiune de apărare mata sârbă este în conflict cu italienii, iar cea cehoslovacă a fiinţei naţionale, românii răspunzând foarte prompt mo- este ameninţată de Armata maghiară mobilizată. bilizărilor. Începând cu 17 februarie 1919 până în 18 mar- În 30 martie/12 aprilie 1919, Consiliul de Coroană al Ro- tie 1919, conform Ordinului de chemare, au sosit mâniei a decis reluarea ofensivei Armatei Române, având contingentele recrutate din toată Transilvania. Armata Ro- scop imediat respingerea trupelor ungare dincolo de linia mână primeşte forţe proaspete pentru a continua lupta îm- etnică românească, adică pe aliniamentul şoseaua Arad - potriva armatei ungare care nu dorea să se conformeze Cenad, linia ferată Salonta - Oradea - Carei - Satu Mare. misivelor diplomatice venite din străinătate. Tot în februa- Marele Cartier General, în baza concepţiei locotenent- rie, Conferinţa de la Paris decide instaurarea unei Zone colonelului Ion Antonescu, transmite Ordinul de Operaţii neutre între forţele române şi cele maghiare, zonă ce va fi Comandamentului Trupelor din Transilvania, în acord cu ocupată de trupele aliate. Decizia venea în urma rapoar- decizia Consiliului de la Paris. Ordinul prevedea faptul că telor sosite din Transilvania şi Ungaria. Limita estică a trupele române nu vor depăşi linia fixată la Paris: Hust - zonei neutre spre teritoriul românesc este fixată pe şo- Satu Mare- Carei- Oradea- Salonta. Pentru ofensivă se seaua Arad-Cenad, linia ferată Salonta-Oradea-Carei- dispune să se acţioneze cu 6 divizii de Infanterie şi 3 bri- Satu Mare. Cea vestică, spre maghiari, pornea de la Tisa, găzi cavalerie, împărţite în 2 grupuri: Grupul de Nord / co- 5 km spre nord – est Vasarosnameny, 15 km vest Debre- mandant generalul Traian Moşoiu şi grupul de Sud / cen, vest localităţile Davavanyo, Gyoma, Oroshaza, Hod- comandant generalul Gheorghe Mărdărescu. La măsurile mazovasarhely şi Szeged. Trupele maghiare trebuiau să luate de Armata Română, trupele ungare, în curs de mo- se retragă dincolo de linia vestică a zonei neutre în ter- bilizare, dispun, la est de Tisa, de 7 divizii şi o brigadă ma- men de 10 zile, timp în care zona era ocupată de trupele rină, dintre care Armata Roşie ungară din zona Budapesta franceze. Trupele române vor ocupa linia estică numai avea aproximativ 60000 soldaţi, cu armament modern. după retragerea armatei maghiare. Pentru prima ofensivă asupra armatei ungare pregăti- Deciziile Conferinţei de pace au fost de neacceptat de rile sunt minuţioase şi bine organizate, pornind de la do- Guvernul maghiar care invocă Convenţia de la Belgrad, tarea cu armament, muniţie şi hrană, până la modul în refuzând să se conformeze. La 7/20 martie 1919, guver- care se efectuau deplasările şi se făceau aprovizionările, nul condus de contele Károly Mihály demisionează. Ple- pentru soldaţi şi animale. carea de la putere a foştilor regalişti dă oportunitatea Organizarea ofensivei pe cele două comenzi, partea social democraţilor şi comuniştilor să preia puterea, în activă şi sedentară a fost încheiată pe 7 aprilie 1919. De- frunte cu Şandor Garbai şi ministrul de externe Bela Kun, plasarea soldaţilor a fost făcută pe jos, călare sau prin care proclamă Republica Ungară a Sfaturilor după mode- transport auto şi feroviar. - 66 - ISTORIE, CULTURĂ

Ordinul de declanşare a ofensivei militare împotriva ar- la îndepărtarea regimului comunist al lui Bela Kun din matei roşii ungare a fost dat în dimineaţa zilei de 16 apri- centrul Europei. lie 1919. Operaţiile militare sunt derulate cu succes de Războiul româno-maghiar se încheie. În loc de con- armata română, astfel încât la 28 aprilie 1919, se dă un cluzie spunem că: în 11 august 1919 Marele Sfat Naţio- nou Ordin de Operaţii, nr.22, prin care se stabilea nimi- nal încetează de facto, iar de jure la 20 noiembrie 1919, cirea şi respingerea trupelor maghiare peste Tisa, apoi când se convoacă Parlamentul României Mari, iar la15 distrugerea tuturor podurilor de peste acest râu. În ziua octombrie 1922, Ferdinand şi Maria de Hohenzollern – de 3 mai 1919, se dă ordinul către Divizia 16 Infanterie Sigmaringen sunt încoronaţi Regi ai României Mari la pentru a trece la apărare în cadrul operaţiei de acoperire Alba Iulia; în 1923 este adoptată prima Constituţie a Ro- pe râul Tisa. Până pe 5 mai 1919, ungurii sunt respinşi mâniei Mari. pe malul stâng al Tisei. La 8 mai 1919, prin Ordinul nr.863, se ordona menţinerea frontului pe Tisa, asigura- Bibliografie selectivă: rea ordinii şi avutului locuitorilor din regiunile eliberate, • ***Atlas de Istorie Universală, vol. I - II, Editura Rao, Bu- dezarmarea locuitorilor din localităţile aflate în spatele cureşti, 2001. sectoarelor de acoperire până la limita de supraveghere. • ***Dicţionar Enciclopedic, vol.I -VII, Editura Enciclope- De asemenea, realizarea unor capete de pod în sectoa- dică, Bucureşti, 2006. rele unde inamicul nu este sau este slab. • Keith Hitchins, România 1866-1947, ed. a III-a, Ed. Armata roşie ungară încearcă să abordeze şi alte tac- Humanitas, București, 2004, pp. 293-332. tici care să ducă la demoralizarea şi dezbinarea armatei • ***LAUROUSSE - Istoria Universală, vol. III, Editura Uni- române în compunerea căreia luptau şi ardelenii. Stopa- vers Enciclopedic, Bucureşti, 2006. rea ofensivei pe Tisa, a dat posibilitatea armatei roşii un- • Valeriu Florin Dobrinescu, Doru Tompea, România la gare să se replieze şi să se reorganizeze pentru cele două conferințe de pace de la Paris (1919-1920, refacerea capacităţii de luptă. 1946-1947). Un studiu comparativ, ediție anastatică, Ed. La 20 mai 1919, trupele cehoslovace sunt atacate de TipoMoldova, Iași, 2017. gărzile roşii ungureşti, care vor solicita ajutorul trupelor • Ioan Scurtu, Istoria Românilor în timpul celor 4 regi române ce vor cuceri localitatea Miskolc. Însă cehoslo- (1866-1947), vol. II, Ed. Enciclopedică, București, 2004. vacii nu sunt în postura de a păstra localitatea, care este recucerită de roşii ungari. În 23 mai 1919 au loc mai Note: multe atacuri coordonate ale trupelor române care reu- 1. Col.(r) Gheorghe Tanco, Regimentul 81 de Infanterie şesc să menţină linia pe Tisa. Cu toate că trupele ungare „Dej” 1919 -1940, Editura Risoprint, Cluj Napoca, 2017, încearcă forţarea frontului, nu reuşesc să treacă Tisa; în p.40. 1 iunie 1919 armata română îşi păstra poziţiile. În 24 2. Ibidem; iunie 1919 inamicul încearcă forţarea în unele sectoare 3 Ibidem, p. 51; de pe râul Tisa. 4. Ibidem, p. 53; În 28 iunie 1919 se semna la Versailles Tratatul de 5. Ibidem, p. 54; Pace între Germania şi Puterile Aliate. În Tratatul de 6. Ibidem, p. 55; Pace, Germania se obliga să recunoască hotărârile Con- 7. *** Documentele Unirii.1918 la români, vol.III, Editura ferinţei de pace în privinţa Transilvaniei, Bucovinei şi Ba- Ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 1989, p.88; sarabiei11. 8. Ibidem; Operaţiile militare desfăşurate la Tisa prin limitările im- 9. C.Gh. Marinescu, Epopeea Marii Uniri, Editura Porto- puse sunt periculoase pentru soldaţii români, deoarece Franco, Galaţi, 1993, p. 363. propaganda ungară care încerca fraternizarea cu trupele 10. „Telegraful Român” nr.130, 21 XI/4 XII 1918. române ducea la demoralizare. Luptele sunt continuate, 11. Col.(r) Gheorghe Tanco, Op. cit., 2017, p.96. iar pe 20 iulie 1919, după încheierea armistiţiului dintre 12. Stephane Audoin – Rouzeau, Annette Becker, Răz- unguri şi cehoslovaci, maghiarii (aprox. 100000 de oa- boiul descoperit 1914-1918, Editura Corint, Bucureşti, meni) atacă mai puternic linia românească (aprox. 49000 2014, p.228. oameni) pe o distanţă de 300km. Atacul este respins, iar în 23 iulie se dă ordin pentru un contraatac desfăşurat începând cu 25 iulie 1919. 27 iulie 1919, inamicul ungur ocupa malul stâng al Tisei forţând şi malul drept, însă fără succes. Atacul trupelor roşii ungare este oprit prin ofensiva trupelor române, în 29.07.1919. Pentru securitatea teritoriului românesc se ia măsura de trecere a Tisei de către trupele române. În zilele de 30 și 31 iulie şi 1 august au loc vizitele pe front ale regilor României. Vizita monarhilor însufleţește pozitiv trupelor române, care pe parcursul lunii august, după trecerea Tisei, în- aintează spre Budapesta, care este cucerită pe 3 august 191912. Căderea Budapestei în mâinile românilor duce şi

- 67 - ISTORIE, CULTURĂ TANCUL îN PRIMUL RĂZBOI MONDIAL Victor Constantin Tănase, Colegiul Național Pedagogic „Spiru Haret”, Buzău Coordonator: profesor dr. Viorel Gheorghe Tancul este o mare realizare a secolului XX, creat după Zgomotul afecta comunicarea dintre echipaj, iar motorul eli- un concept antic: susținerea trupele de infanterie cu pro- mina gaze toxice. Aceste tancuri nu aveau suspensie, iar tecție mobilă și putere de foc. Motorul cu combustie internă, traversarea terenului anevoios conducea la rănirea echi- blindajul și șenila continuă, au fost cheia inovației ce a dus pajului. la crearea tancului. Mark I necesita un număr de 8 persoane. Comunicarea Marea Britanie cu exteriorul se făcea prin porumbei voiajori. Patru dintre Din 1914, un număr mic de ofițeri din armata britanica cei 8 membri erau implicați in frânarea sau virarea tancu- au încercat să propună Guvernului și Ministerului de Răz- lui, în timp ce restul se ocupau cu funcționarea motorului și boi ideea de a crea un vehicul blindat. Printre sugestiile lor, a armelor. Acesta a luat parte la primele acțiuni cu tancuri, a fost utilizarea șenilelor ca mijloc de transport. in 1916. Atunci când vedeau acești monștrii de oțel, infan- Ca rezultat al apropierii ofițerilor Royal Naval și Air Ser- teria germană se retrăgea în loc să lupte contra lor. vice, care operau automobile blindate pe Frontul de Vest, Guvernul britanic a dorit ca succesorul lui Mark I, Mark Primul Lord, Winston Churchill a format Landships Com- II, să fie îmbunătățirea primei variante, dar s-a dovedit a fi mittee (Comitetul Navelor de Uscat) pe 20 februarie 1915. același monstru de oțel, cu schimbări subtile. Au existat 50 Directorul Construcțiilor Navale al Marinei Regale, Eustace de tancuri Mark II, fiind folosite pe post de tanc de antre- Tennyson d’Eyncourt a fost numit liderul Comitetului, în nament urma experienței sale cu metodele de inginerie. Ceilalți doi Următorul model, Mark III a fost tot un vehicul de an- membrii erau ofițeri in Marină, iar un număr de industriași trenament. Acesta nu a fost văzut in luptă. 50 de tancuri au fost angajați în posturile de consilieri. au fost construite. Rolul conducător era deținut de către locotenentul Wal- Mark IV a fost o versiune mult mai îmbunătățită a pri- ter Gordon Wilson, care a proiectat cutia de viteze și un set mului model, Mark I. Blindajul a fost special construit îm- de șenile, iar pe 22 iulie 1915 o comisie a fost plasată pen- potriva armelor germane care puteau penetra armura tru a gândi un vehicul ce putea trece peste un tranșeu de tancurilor Mark I și Mark II. Primul model avea tunuri de aproximativ 1.2 metri. 57mm cu țeavă lungă, iar acestea se împotmoleau în pă- Primul design al Comi- mânt din cauza craterelor cauzate de către artilerie. Din tetului, Little Willie, a cauza aceasta, Mark IV avea aceleași tunuri de 57mm, dar rulat pentru prima dată in cu o țeavă scurtă. Rezervorul de combustibil al „navei de septembrie 1915 si a ser- uscat” Mark IV era montat în partea din spate a șasiului, vit la dezvoltarea unui fiind separat de echipaj. Au fost construite în total 1220 de nou tanc, ce putea tra- tancuri Mark IV. Producția acestuia a fost împărțită în mai versa tranșee. multe fabrici : Metropolitan Carriage & Motor Company, Fosters of Lincoln, Armstrong-Whitworth, Coventry Or- Prototipul tancului Mark I a început să fie evaluat pe dnance Works, William Beardmore & Company si Mirrlees, data de 16 ianuarie 1916. În următoarele săptămâni, au Watson & Company. urmat teste operaționale, iar acestea au demonstrat com- Mark V a fost o îm- plexitatea funcționării interne. Motorul acestuia era un bunătățire a modelelor Daimler cu 6 cilindrii, care genera 105 cai putere. Avea o anterioare. Își menține greutate de 28 de tone (versiunea „femelă” avea 27 de forma romboidala. Echi- tone). Blindajul varia între 6 și 12 mm grosime. Armamen- pajul era format tot din 8 tul acestuia era compus din două tunuri de 57 milimetri și persoane, iar virarea și 2 mitraliere Hotchkiss sau Lewis de calibrul 7.7 mm pentru frânarea era executată modelul „mascul”, iar modelul „femelă” avea 5 mitraliere de de un singur individ. Blin- 7.7mm. Înțelegând posi- dajul avea o grosime de bila valoare a vehicule- 16 mm în partea frontală și 12mm in laterale. Mark V deține lor blindate în luptă, acum un sistem de comunicații și o cupolă a comandantu- guvernul britanic a pla- lui. sat o comandă de 100 Era armat cu 2 tunuri de 57mm cu țeavă scurtă, montate de tancuri Mark I in fe- în parțile mobile laterale si 4 mitraliere de 7.7mm Hotchkiss bruarie 1916. (varianta „mascul”), iar varianta „femelă” avea 6 mitraliere Tancul britanic avea o lungime de aproximativ 10 metri, Hotchkiss de 7.7mm. „Femelele” aparau „masculii” împo- 4.2 metri lățime și o înălțime de 2.5 metri. Viteza maximă a triva atacului infanteriei. Mark V avea un motor Ricardo cu acestuia era de 6 kilometri pe oră și avea o rază funcțională 6 cilindrii in linie, ce producea 150 de cai putere. Avea o de 38 de kilometri. cutie cu 5 viteze, 4 înainte și una înapoi. Raza operațională Echipaje fără experiență în funcționarea navelor de era de aproximativ 73km pe teren ideal, la viteza maximă uscat trebuiau antrenate de personal fără activitate mili- de 8 kilometri pe oră. tară. Franța Condițiile de muncă erau extrem de gălăgioase din Schneider CA a fost prima încercare reala a Franței de cauza motorului care se afla in compartimentul de luptă. a diferenția tancurile dedicate de tunurile autopropulsate. - 68 - ISTORIE, CULTURĂ

Acest sistem nu și-a cu- acestui tanc a asigurat fabricarea a nu mai puțin de 3700 noscut niciodată adevăra- de exemplare. tul potențial din cauza Germania montării unui set de șenile Sturmpanzerwagen scurt pe un șasiu foarte A7V a fost primul tanc o- lung. Ideea construirii perațional al armatei ger- acestui tanc a aparținut mane, apărut în stadiile colonelului Jean Baptiste finale ale Primului Razboi Estienne, cu un design realizat de către Eugene Brillie, sub Mondial. Au fost coman- brandul Schneider Company. Amândoi au vizitat Statele date doar 20 de exem- Unite pentru a studia și cerceta seria de tractoare Holt. plare, deoarece nu era îndeajunsă materie primă. A7V era Armamentul principal al tancului francez constă într-un bazat pe o suprastructură în formă de cutie, cu șenilele mo- tun de 75mm și 2 mitraliere Hotchkiss. În acest tanc pu- dificate ale tractoarelor Holt. Rezultatul, a fost un vehicul teau încăpea 7 persoane. Aproximativ 400 de exemplare cu un tun de 57mm. S-au folosit tunuri britanice și rusești au fost construite. capturate, pentru producția acestuia. În afara tunului, A7V Tancul Saint Chamond deținea 6 mitraliere Maxim MG08. Echipajul era format din a avut origini franceze și a 18 persoane. Aproximativ 30.000 de cartușe pentru mitra- servit in Primul Război liere și 500 de proiectile pentru tun erau ținute in interiorul Mondial, după introducerea tancului. sa in 1916. În afara poten- O cupola situată central pe acoperișul acestuia deser- țialului, pe care acest tanc vea ca post de comandă. Blindajul frontal avea 30mm, cel îl avea, Saint Chamond s-a lateral 20mm, iar cel din spate 15mm. dovedit un tanc greu, inca- Alte prototipuri pabil în traversarea chiar și a celui mai modest teren. În Fiat 2000 – A fost primul prototip creat de italieni in Pri- ciuda manevrabilității scăzute, francezii au gândit destul de mul Război Mondial. Modelul cuprindea un șasiu cu o departe și au instalat un tun puternic de 75mm pentru tra- formă ciudată, iar turela avea formă de dom. Era armat cu geri la distanță. un tun de 65mm și 6 mitraliere de calibru 6.5mm. Echipa- Designul tancului a fost înmânat colonelului Emilio Ri- jul era alcatuit din 10 membri, iar blindajul varia intre 15 și mailho, care a utilizat mecanismul de rulare al tractorului 20 mm. Propulsia era realizată de către un motor FIAT American Holt, ca un punct de start. Motorul era poziționat Aviazone A12 ce dezvolta 240 de cai putere, viteza ma- în centrul șasiului, iar suspensia era realizată cu ajutorul ximă pe teren ideal fiind de 7 km/h. Avea o lungime de 7.4 arcurilor. Erau 2 șoferi, unul in față și unul în spate, acest m, o lațime de 3.1 m și o înălțime de 3.9 m. Au fost produse lucru permițând mersul înainte sau înapoi, fără a roti tancul. 2 exemplare. Armamentul principal era fix, acesta fiind însoțit de 4 mi- Leichter Kampfwagen II – Au fost comandate 580 de traliere. Grosimea blindajului ajungea la aproximativ 11 tancuri, dar niciodată realizate. Echipajul era format din 3 mm. Motorul era un Panhard-Levassor cu 4 cilindri, ce ge- persoane. Inima acestui tanc era un motor Daimler-Benz in nera 90 de cai putere. Prototipul inițial al Saint Chamond a 4 cilindri, dezvoltând 60 de cai putere, cu o viteză maximă fost gata în septembrie 1916, cu 377 de exemplare finali- de 16km/h. Protecția varia între 8 si 14 mm. Greutatea lui zate. LK II era de 9 tone, lungimea de 5.1 m, lațimea de 1.9 m iar Tancul ușor Renault înălîțimea de 2.5 m. Turela adăpostea armamentul princi- FT-17 a fost un model re- pal, un tun Krupp de 37mm, iar mitraliera de 7.92mm era voluționar pentru tancurile poziționată în partea din față. de luptă, deoarece acesta Tsar Tank (Tancul Țarului) a fost un plan eșuat al ingi- a influențat producția tan- nerilor ruși de a crea o platformă mobilă capabilă să treacă curilor timp de aproximativ peste orice tip de teren. Acesta nu era un tanc în sensul un secol. FT-17 a fost pro- tradițional, deoarece se baza pe o configurație cu 3 roți, iectat ca fiind un tanc ușor, cele 2 din față fiind unite de corpul principal, prin două ex- ce îi oferea o mobilitate și o viteză sporită, față de prede- tensii. Nu există date despre grosimea blindajului și tipul cesorii săi. Tancul produs de Renault a introdus 2 elemente de armament. noi, ce sunt utilizate și în zilele de astăzi : o turelă complet rotativă și motorul într-un compartiment separat în spatele Bibliografie șasiului. ● https://www.academia.edu/20322687/Tehnologia_in_ Echipajul Renault FT-17 era compus din 2 persoane, un primul_razboi_mondial șofer și un comandant, cel din urma operând un tun de ● https://www.militaryfactory.com/armor/ww1-armor- 37mm sau 1 mitralieră de calibrul 7.62 mm. Cu toate aces- index.asp tea, Renault FT-17 s-a dovedit a fi crucial in ofensivele ● https://www.bbc.com/future/article/20180531-the-wwi- Franței din ultimii ani ai războiului. Cei din Statele Unite au tank-that-helped-change-warfare-forever adoptat modelul FT-17 ca M1917. ●https://encyclopedia.1914-1918-online. FT-17 s-a dovedit a fi un vehicul capabil, continuându- net/article/tanks_and_tank_warfare și activitatea în anii de după razboi. Producția în masă a ● https://www.historylearningsite.co.uk/world-war-one/ the- western-front-in-world-war-one/tanks-and-world-war-one/

- 69 - ISTORIE, CULTURĂ DIN IsTORIA BENZILOR DEsENATE ROMÂNEșTI Ana-Maria Ifrim, Colegiul Național Pedagogic ”Sipru Haret”, Buzău coordonator: profesor dr. Viorel Gheorghe 1) Ce este o banda desenata? găsi poze cu tinerii cititori premianți, iar printre aceș- Definiţie: „Banda desenată este o povestire în tia se aflau Henri Coandă și Mircea T. Djuvara. imagini, a cărei acţiune se întinde de-a lungul a câ- Urmează Revista copiilor torva casete până la mai multe pagini, şi în care per- și a tinerimii, una dintre cele sonajele se exprimă, în mod curent, prin intermediul mai longevive reviste cu baloanelor”. Primele benzi desenate erau colecții de benzi desenate, în care a cadre umoristice luate din ziare, iar succesul comer- publicat Marin Iordache. cial al acestor colecții a dus la dezvoltarea acestui Revista Lumea copiilor mediu de exprimare. De la Haplea la un Harap-Alb apărută în 1922 este prima modern, personajele de bandă desenată din Româ- care apare în bicromie (adică este aproape color). Ary nia au traversat peste 100 de ani de istorie, fiind de- Murnu semnează toate benzile desenate, cum ar fi : senate de-a lungul timpului de numeroşi artişti. „CÂINII ACROBAȚI”, „OUĂLE BABEI”, „PAȚANIA 2) Care sunt reperele benzilor desenate la UNUI OM ZGÂRCIT”, „POLITICA NOCTURNĂ” etc. noi in țară? În aceeași perioadă puteai găsii Amicul copiilor, Prima revistă care a adus revista în care nu erau publicate benzi desenate ori- banda desenată în România a ginale, dar în care, în 1924, a apărut „MODELUL fost Amicul Copiilor, revistă pu- NEASCULTĂTOR”, un desen original Constantin blicată în 1891 şi condusă de B.P. Jiquidi realizat in 1892 și care rămăsese nepublicat Haşdeu. Avea 32 de pagini alb- timp de 32 de ani. Dacă ar fi fost publicat la vremea negru, aparea de două ori pe respectivă, ar fi fost prima bandă desenată lună. În paginile publicaţiei se românească. găseau poveşti pentru copii scrise În perioada dintre cele două de Ion Creangă, Ioan Slavici, războaie mondiale, patronii de Mihai Eminescu, precum şi „poveşti în imagini”, copi- ziare au pus ochii pe copii. ate din revistele de specialitate germane şi austrice. Timp de aproape 20 de ani, 5 ani mai tarziu in 1896, A- ziarele Universul și Adevărul micul Copiilor este înlocuită de s-au luptat pentru atenția celor o nouă publicaţie pentru copii, mici prin revistele Universul Revista Copiilor. Aceasta copiilor și Dimineața copiilor. apare bilunar, are 24 de pagini Ambele reviste râvneau la personajul „HAPLEA” . La alb negru şi format de carte. revista Universul copiilor s-a lansat Gică Petrescu, Încă din primul număr, Revista ca ilustrator. În 1934, când avea 19 ani, a fost pro- copiilor publica și prima bandă movat responsabil al paginii de jocuri și cuvinte în- d e s e - crucișate. De exemplu, banda desenată „HAPLEA A nată românească pe nume PĂȚIT-O” e compusă din ilustrațiile lui Pascal M. „PISICA SPĂLATĂ”. Aces- Radulescu și testul lui Gică Petrescu. tea îi aparţin lui Constantin O altă revistă de benzi desenate românești din pe- Jiquidi, un celebru desena- rioada postbelică ar fi Curentul tor şi caricaturist român, care pentru copii și tineret care, pe tocmai se întorsese dintr-un lângă cele obișnuite, conținea și s t a g i u o pagină pentru „Străjeri și stră- de mai jere”, noua denumire a cerc- m u l t e etașilor României. Aici a apărut luni pe- în foileton, adică în mai multe trecut în diverse redacții numere, prima bandă desenată pariziene. Din păcate, acesta realistă numită „SOS a dispărut avionul stratos- moare 3 ani mai târziu, la 34 de feric”, cu scenariul realizat de Marin Iorda și desene ani, iar prietenul său, Ion Luca de Ion Druga. Vreme de 30 de numere a fost publi- Caragiale, îi publică un necrolog cată această poveste, care prezintă istoria fantastică emoționant. Tot în această re- a unui avion pe nume U.V. (Uriașul văzduhului), rea- vistă era o rubrică unde puteai lizat la fabrica de aeronave din Brașov, care zboară

- 70 - ISTORIE, CULTURĂ

la mare altitudine folosind aerul drept combustibil. Cu 3) Care era cel mai popular personaj de banda acest avion, profesorul Deculescu, pilotul Titu Drumeș desenata de la aceea vreme? Haplea: și mecanicul Gheorghe Dorin Floricel pleacă să de- Personajul Haplea este primul mare hit românesc. scopere o insula necartografiată din Emisferul Austral, El s-a născut în 1924, în revista Dimineaţa copiilor, „insula de argint”, pe care se găseau bogății de preț. care era suplimentul ziarului U.V 3 dispare în chip misterios în Oceanul Indian și Adevărul. Aventurile lui apar U.V 4 avându-i la bord pe ziaristul Sorin Scriitorescu și chiar şi astăzi, desenate de alţi pe fiul mecanicului, Dănel pleacă în căutarea lui. La autori, într-un ziar din Craiova. sfârșitul aventurii de 30 de săptămâni, Insula de Argint Însă e un Haplea adaptat la devine prima colonie românească, aflată sub conduc- zilele noastre. În perioada co- erea regelui Carol al II- lea. munismului a fost desenat de La 11 iunie 1941 armata română a trecut Prutul și a Marin Iorda, iar după comu- început eliberarea Basarabiei. Pictorul Pascal a fost nism, şi-n zilele noastre e dese- mobilizat și a lipsit timp de 2 ani de la revistă. În oc- nat de Viorel Pârligras. tombrie 1941 în „Universul copiilor” apare un nou se- Toată lumea foloseşte expresia „Eşti Haplea”, adică rial de benzi desenate pe nume „POVESTEA eşti lacom, nesimţit. Etimologia cuvântului este bul- VESTITULUI CÂNTĂREȚ FLOREA” scrisă de Moș gărească. Nicolae Batzara fiind aromân, a preluat din Nae și desenat de domnișoara Mira Davidoglu. Din regiunea lui acest cuvânt care s-a transformat într-un 1942, revistele de benzi desenate pentru copii nu mai brand în România. pot ignora războiul. Copertele înfățișează soldați „Haplea este prototipul români, fie victorioși, fie răniți. În interiorul revistei românului obişnuit, în egală mă- puteai găsi benzi desenate dedicate luptelor, cum era sură naiv şi „dăştept”, fraier şi „TUDORICĂ ȘI ANDREI ÎN RĂZBOIU” aparută în şmecher, fricos si curajos. Şi Universul copiilor din 1944. astăzi după aproape 100 de ani Numărul 7 din 3 martie 1948 marchează sfârșitul de la naşterea sa, îl întâlnim în unei epoci și este ultimul număr în care coperta și fiecare zi pe stradă şi chiar îl grafica de interior sunt semnate de Pascal. vedem in oglindă, atunci când La 11 iunie 1948 a avut loc naționalizarea tuturor suntem sinceri cu noi înşine.” întreprinderilor private iar editurile particulare au dis- Soldatul Neață: părut. Aveau să treacă 15 ani până la apariția unei noi În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, benzile cărți de benzi desenate de data asta in plin comunism. desenate românești se înrolează și apar noi personaje Între ani 1960 și 1970, care luptă pe un front grafic, benzile desenate cu propaganda bolșevică. românești înfloresc și se Un astfel de erou național dezvoltă rapid. Reviste este „Soldatul Neață”, de- precum Licuricii și senat de Neagu Ră- Cutezătorii devin suport dulescu, grafician și creativ atât pentru artiști, prozator. Pățaniile acestui cât și pentru iubitorii de simpatic soldat sunt atat de benzi desenate. Acestea populare încât aventurile devin din ce în ce mai sale au fost adunate în apreciate și căutate. Săp- două cărți publicate în 1942 tămânalul Cutezătorii, una dintre cele mai longevive și 1943. După ce a venit co- publicații pentru copii și tineret din România (1967- munismul la putere, 1989; relansată în 2006), oferea cititorilor proză scurtă Rădulescu a fost pedepsit pentru asta şi n-a mai avut și poezie patriotică, romane în foileton și doar două voie să publice vreme de 15 ani. El totuşi a scăpat, pagini de bandă desenată pe număr. In 1970 revista fiindcă n-a făcut puşcărie, dar Nicolae Batzaria, Cutezătorii colaborează cu celebra publicație care-i trimisese pe „Tudorică şi Andrei în războiu” franceză Pif Gadget și organizează primul concurs de a fost băgat în închisoare, unde a şi murit în 1952. bandă desenată pentru cititori, ceea ce duce la formarea și încurajarea unei noi generații de artisti de- senatori.

- 71 - ISTORIE, CULTURĂ

R A F T U L C U C Ă R Ț I

Colonel (rtr) Vasile Chelaru, Ofiţer în două epoci, Editura Editgraph, Buzău, 2019

Ideea de a scrie această carte, mi-a venit după ce am constatat că nimeni nu a scris nimic altceva decât documentare despre unitatea mea de suflet, Regimentul 47 Transmisiuni în mod special, unitate în care am parcurs treptele de bază ale carierei militare şi mi-am desăvârşit pregătirea ca ofiţer de transmisiuni al Armatei României, ceea ce m-a condus la ideea că aş putea să mă autointitulez ca fiind unul din... fiii regimentului (în ac- militar care am trăit şi muncit în care, în primul rând, s-a străduit cepţiunea mea, ofiţer care şi-a cele două epoci istorice ale Româ- să-şi onoreze statutul de ofiţer al desăvârşit pregătirea în aceeaşi niei. Categoric sunt mult mai mulţi armatei române, să-şi îndepli- unitate şi a evoluat pe funcţii de cei care ar avea ceva de spus des- nească misiunile încredinţate – şi conducere pe linie de armă). Ni- pre viaţa militarului care a trăit şi ştim că a făcut-o cu brio – şi nici- meni nu a pătruns câtuşi de puţin muncit în aceste perioade. Poate decum să şlefuiască cuvinte şi să- în... intimitatea vieţii acestei unităţi, astfel îi provoc şi pe alţii să încerce şi clădească din ele un piedestal să scoată în faţă unele aspecte din ceea ce am încercat eu aici. pe care să-şi aşeze statuia. Dar a atmosfera de muncă în unitate, (Vasile Chelaru) încercat – şi sigur a reuşit – să cu- fapte, întâmplări, trăiri sau eveni- prindă în paginile cărţii sale, cu cu- mente din perioade diferite mai Ce aş mai putea spune în plus, vinte simple, dar pline de conţinut, mult sau mai puţin semnificative ca unul dintre primii cititori ai aces- o parte din ceea ce a trăit ca mili- dar specifice doar vieţii militarilor. tei cărţi, înainte chiar ca ea să tar, de la gradul de soldat la cel de şi nu le puteam trata altfel decât apară de sub tipar, şi eu ofiţer colonel comandant de unitate şi derulându-mi propria experienţă transmisionist în rezervă, aproxi- apoi într-o structură ierarhică su- pentru a putea da un curs logic mativ contemporan cu autorul perioară, cu împlinirile şi deziluziile amintirilor. Am avut plăcuta satis- acestei cărţi, cu garnizoană în ace- inerente activităţii într-o instituţie facţie de a păşi în această unitate laşi Buzău militar şi civil, cu profe- tributară şi ea unei societăţi măci- ca tânăr locotenent din promoţie în sori, colegi şi prieteni comuni, cu nate de disfuncţii, convulsionată de anul 1979 şi să plec apoi din regi- un parcurs profesioanal în mare mersul implacabil al istoriei şi ment în anul 2005 de pe funcţia de parte asemănător? poate prea puţin conştientă, socie- comandant de regiment chiar dacă Nimic mai mult decât că am citit- tatea aceasta contemporană, de între timp am mai îndeplinit şi alte o cu mare interes şi că mi-a răsco- rolul organismului militar. funcţii, în alte unităţi (1991-2002). lit multe amintiri, dar m-a şi făcut să Concomitent cu relatarea pro- Am căutat să-mi selectez şi să-mi mă întreb de ce n-am avut şi eu priului parcurs profesional, autorul ordonez amintirile prin care să sur- determinarea colonelului Vasile a reuşit să surprindă şi o parte din prind aspecte din viaţa şi activită- Chelaru şi să-mi leg una de alta evoluţia unităţilor sub drapelul că- ţile desfăşurate în unitate atât până propriile trăiri – puţinele scrise şi rora a servit Patria, ceea ce-i con- în decembrie 1989, cât şi după răvăşite pe aiurea, multele pier- feră cărţii o dimensiune în plus, aceea. Nu am putut să mă limitez dute prin labirintul unei memorii in- aceea de consemnare istorică, atât însă cum intenţionam iniţial, să las fidele. de necesară istoriografiei militare. deoparte viaţa trăită în celelalte Cartea aceasta, inedită în area- Cei care vor citi cartea – şi o re- unităţi militare în care mi-am des- lul publicistic buzoian şi, după şti- comand tuturor pasionaţilor de fe- făşurat activitatea. Extinzând, pro- inţa mea, printre puţinele de acest nomenul militar – dar mai ales cei babil şi de aici ideea de a numi gen la nivel naţional, surprinde atât care au fost colegi cu autorul pe cartea „Ofiţer în două epoci”. prin subiectul abordat, dar şi prin parcursul carierei lor şi, în special, Nici pe departe, nu sunt singurul faptul că este rodul muncii unui om cei care au lucrat în Regimentul/

- 72 - ISTORIE, CULTURĂ

Batalionul 47 Transmisiuni şi Bata- rare cu specialiştii de la Muzeul Ju- Adrian Nicoară şi alţii. lionul 332 Război Electronic şi Cer- deţean de Istorie Buzău, o aşezare Ca o concluzie, cartea prof. Du- cetare Radio de la Buzău vor fi, cu de tip Monteoru 2B, fiind şi coauto- mitru Scoroşanu va îmbogăţi, cu si- siguranţă, plăcut impresionaţi de ce rul scoaterii la lumină a unei aşe- guranţă, bibliografia istorică a vor redescoperi în paginile aces- zări dacice cu origini în epoca judeţului Buzău şi va capta atenţia teia. Iar dacă unii vor spune că au- bronzului, la Piatra cu Lilieci (Târ- cititorilor de pretutindeni. torul a omis să scrie despre...sau cov). Viorel Frîncu, membru al Uniunii despre...sau că ar fi putut scrie şi ei Semnează numeroase articole, Ziariştilor Profesionişti din România şi că ar fi avut mult mai multe de studii şi comunicări, reunite în „Mo- spus , îi aşteptăm cu mare interes nografia arheolorgică” (1986) şi Coordonatori: Mircea Dogaru, la lansarea propriilor cărţi. Fiecare „Monografia Pârscov - Plai stră- Viorel CIobanu, Dimitrie Cante- dintre noi este eroul propriei exis- vechi” (2004 - lucrare colectivă). mir și conștiința unității români- tenţe, şi oricât de interesantă ar fi De asemenea, a fost coautor, ală- lor. Studii și articole dedicate aceasta, n-o va afla nimeni de turi de Corneliu Ştefan şi Vasile centenarului Marii Uniri, Editura după noi dacă o vom etala doar la Drâmbocianu, al lucrării „Vestigii Universul Academic, 2018 un pahar de bere cu prietenii. rupestre din Munţii Buzăului”, pre- Colonelul Vasile Chelaru a în- cum şi al volumului „Vechi familii cercat să ofere din propria expe- pârscovene” (2016), împreună cu rienţă şi altora şi a reuşit. Îl felicităm Gheorghe Postelnicu. şi îl aşteptăm în continuare cu noi Prezentul volum cuprinde, pe apariţii publicistice. lângă prezentarea localităţii, un Mircea Tănase amplu material despre descoperi- rile arheologice de pe teritoriul co- Dumitru Scoroşanu, Istoria de munei Pârscov. Într-o ordine lângă inimă, Editura Alpha MDN, cronologică sunt abordate teme 2019, 221p. privind istoria comunei în timpul Cu o întindere de 400 de pagini Primul Război Mondial (1916.1918) și o grafică de excepție, lucrarea şi al celui de-Al Doilea Război Mon- cuprinde 35 de studii și articole dial, realităţi pârscovene după semnate de 32 de autori: cercetă- 1950 şi dezvoltare aşezării după tori științifici, cadre didactice din 1989. învățământul universitar și preuni- Un loc aparte îl ocupă istoria în- versitar, laici și clerici, militari și ci- văţământului, de la începuturi şi vili, membri ai Asociației Europene până la 1864, şi o trecere în revistă „Dimitrie Cantemir" sau profesând a şcolilor, învăţătorilor, profesorilor în instituțiile care-l au ca patron spi- şi directorilor acestor unităţi de în- ritual pe Dimitrie Cantemir. văţământ din comună. În ansamblu, volumul surprinde Cartea profesorului Dumitru nu numai fațetele multiple ale per- Scoroşanu include informaţii des- sonalității marelui cărturar, într-o pre oamenii de ieri şi de azi ai co- nouă viziune exhaustivă, ci și ideea munei, superstiţii la Pârscov şi un forță a conștiinței și necesității uni- interesant material despre vestigiile tății românești, care transpar din în- Autorul lucrării, profesorul de is- rupestre din Munţii Buzăului. treaga operă a academicianului torie Dumitru Scoroşan, slujitor Lucrarea beneficiază de o bo- european și bărbatului de stat care timp de 50 de ani al învăţământul gată iconografie şi o bibliografie pe a fost Dimitrie Cantemir. românesc, în special al celui pâr- măsură. Volumul a fost prezentat și per- scovan, este un „Om al şcoalei”, În opinia noastră, este timpul ca sonalului Comandamentului Divi- cum ar fi spus Spiru Haret. Cartea intelectualitatea din comună să în- ziei 2 Infanterie „Getica”, luni, 18 este o adevărată enciclopedie a ţi- ceapă realizarea unei noi mono- noiembrie 2019, de colonelul (r) nutului Pârscov şi a satelor compo- grafii a Pârscovului, mai ales că au VIorel Ciobanu și de general dr. (r) nente, experienţa de istoric al fost editate lucrări de referinţă în Ion Aurel Stanciu. semnatarului lucrării punându-şi o acest sens, unele de profesorul Cu acest prilej, autorii au donat amprentă puternică şi distinctă. Gheorghe Postelnicu, redactorul bilbiotecii instituției, gazda mani- Cercetător acribic al istoriei pla- şef al publicaţiei „Întrezăriri”, altele festărilor, exemplare ale acestei lu- iurilor pârscovene, în anul 1974, de prof. Ilie Mândricel, istoricul crări. descoperă singur, apoi în colabo- Constantin Costea, dr. Marius- Maior Silviu Bădiliță

- 73 - ISTORIE, CULTURĂ

Dr. Valeriu Avram, Dr. Marius- riei aviaţiei şi paraşutismului militar înfăţişează o adevărată frescă a Adrian Nicoară, Dr. Mircea Tă- românesc. contribuţiei Buzăului şi buzoienilor nase, Buzău - oraşul aviaţiei şi Volumul este structurat pe 8 ca- la dezvoltarea aripilor româneşti în paraşutismului militar româ- pitole şi 29 de subcapitole, cu o bo- toată splendoarea lor. „Cuibul avia- nesc, Editura Alpha MDN, 2019, gată iconografie, sursele torilor români”, cum numesc autorii 498 p. documentare bazându-se pe cer- cărţii Şcoala de Aplicaţie pentru cetări îndelungate şi acribice ale Forţele Aeriene „Aurel Vlaicu” de la celor trei autori în Arhivele Naţio- Ziliştea-Boboc-Buzău, care şi-a nale ale României şi Arhivele Mili- sărbătorit centenarul în anul 2012, tare ale României, dar şi pe o a constituit pentru mai bine de 100 diversă bibliografie de specialitate. de ani laboratorul în care s-au plă- Cele 8 capitole cuprind: mădit cele mai frumoase idealuri şi 1. Contribuţia buzoienilor la apa- în care cei mai mulţi dintre tinerii vi- riţia aeronauticii în România; sători şi aspiranţi ai zborului şi-au 2. Primele contacte ale buzoie- putut vedea împlinite visurile. nilor cu aviaţia, până la declanşa- Totodată, Buzăul s-a consacrat rea Războiului de Întregire ca „leagăn al paraşutismului militar Naţională; românesc”, având în vedere că, 3. Buzoienii şi învăţământul ae- după reînfiinţarea primei unităţi de ronautic la apariţia acţiunilor mili- paraşutişti, în 1950, la Tecuci, tare aeriene în „Marele Război”. aceasta a fost mutată în scurt timp Aviatori buzoieni care au luptat la Buzău, unde a crescut frumos şi pentru înfăptuirea României Mari; viguros, fiind, până în 1980, sin- 4. Aeronautica română în pe- gura unitate de profil din armata ro- La 19 iulie 2019 s-a dezvelit, la rioada interbelică. Politica aeriană mână. De aici au plecat, echipate intrarea în Buzău dinspre Focşani, naţională la Buzău. Aviatori şi teh- cu „spiritul şcolii curajului de la un foarte frumos simbol al Forţelor nicieni buzoieni în aeronautică; Buzău”, vlăstarele celorlalte trei re- Aeriene Române, avionul L-39 Al- 5. Buzăul şi „Cruciaţii aerului” în gimente de paraşutişti înfiinţate în batros, proiect realizat de către Pri- anii celui de-al Doilea Război Mon- 1980 la Caracal, Boteni şi Câmpia măria Municipiului Buzău, Baza de dial; Turzii. Instruire şi Formare a Personalului 6. Aviaţia reactivă şi Buzăul. Lansată la 18 noiembrie 2019, în Aeronautic, respectiv Şcoala de Dezvoltarea postbelică a învăţă- organizarea Primăriei Municipiului Aplicaţie pentru Forţele Aeriene mântului militar de aviaţie în Ro- Buzău, volumul s-a bucurat de in- „Aurel Vlaicu”de la Boboc şi Aso- mânia. Personalităţi buzoiene în teresul celor prezenţi, la sfârşitul ciaţia Română pentru Propaganda aviaţia reactivă; manifestării, primarul municipiului şi Istoria Aviaţiei (ARPIA) – filiala 7. Evoluţia trupelor de paraşutişti Buzău, domnul inginer Constantin Buzău, cu prilejul acordării urbei după cel de-al Doilea Război Mon- Toma, oferind câte un exemplar noastre a statutului de Oraş al avia- dial; fiecăruia dintre participanţi. ţiei şi paraşutsmului militar româ- 8. Modelismul la Buzău. Lucrarea de faţă şi autorii ei - nesc. Cartea conţine un volum impre- prof. univ. dr. Valeriu Avram, dr. Prezentul volum este o urmare sionant de informaţii de multe, Marius-Adrian Nicoară şi dr. Mircea scrisă a evenimentului susmenţio- având un caracter aproape ex- Tănase - binemerită toată lauda şi nat, aducând în faţa cititorilor o is- haustiv, deşi autorii nu şi-au propus aprecierea comunităţii buzoiene şi, torie a contribuţiei buzoienilor la aceasta, dar care, în anii viitori, ar desigur, va fi un izvor important de dezvoltarea aeronauticii naţionale, putea conduce, cu actualizările de informaţii pentru istoricii din ţară şi a unor personalităţi care au slujit cu rigoare, la realizarea unui mare de peste hotare preocupaţi de cer- credinţă Aripile Româneşti. compendiu al aviaţiei şi paraşutis- cetarea aeronauticii naţionale şi a Lucrarea reia, în mare parte, in- mului militar buzoian. paraşutismului românesc. formaţiile din volumul „Buzăul şi În prefaţa lucrării, comandorul Viorel Frâncu, membru al Uniunii Aeronatuca Română”, autori dr. de marină (rtr.) profesor universitar Ziariştilor Profesionişti din România Valeriu Avram şi comandor aviator doctor Jipa Rotaru, membru titular dr. Marius-Adrian Nicoară, actuali- la Academiei Oamenilor de Ştiinţă zate, la care se adaugă contribuţia din România, menţionează: Prin colonelului paraşutist dr. Mircea volumul pregătit pentru tipar Tănase, cunoscuţi pentru bogata „Buzău oraşul aviaţiei şi paraşutis- lor contribuţie la promovarea isto- mului militar românesc”, autorii ne

- 74 - TEORIE MILITARĂ ZONA EXTINSĂ A MĂRII NEGRE îN ATENțIA NATO Colonel dr. Vasile Cerbu, Divizia 2 Infanterie „Getica”, Buzău Colonel Valentin Cioranu, Regimentul 528 ISR „Vlad Țepeș”, Brăila Rezumat În ultimii ani s-au produs schimbări în politica tu- Marea Neagră este un complex de securitate, care turor actorilor zonei, în paradigma apărării NATO, s- a revenit în actualitate ca urmare a schimbărilor a generat adoptarea unui nou tip de conflict - conflictul geopolitice din ultimii ani. Schimbările au avut ca efect hibrid - și s-au adoptat măsuri specifice de con- modificarea frontierelor și apariția unor noi“conflicte tracarare a efectelor acestuia. De asemenea, a în- înghețate”. Zona a căpătat consistență concretizată ceput o nouă cursă a înarmărilor cu implicarea tuturor în atenția sporită acordată de Turcia și Federația actorilor cu influență și interese în regiune, inclusiv Rusia dar și de SUA și NATO, fiind poziționată la ale României. granița Europei cu Asia și cu Noul Mare Orient Mij- Putem afirma că România se află în mijlocul unei lociu. Este sursă de riscuri cu efecte încă imprecis „furtuni perfecte”. definite, având un foarte ridicat potențial destabiliza- Cuvinte cheie: schimbări geopolitice, război hi- tor cu implicații care pot fi chiar globale. brid, conflicte înghețate, oportunități economice INTRODUCERE Din cele mai vechi timpuri, zona Mării Negre (ZMN) și care își propune ca obiectiv cucerirea strâmtorilor a reprezentat punctul de întâlnire a unor civilizații Bosfor și Dardanele2. avansate, a ambițiilor expansioniste a unor mari im- Momente cheie în istoria regiunii au fost reprezen- perii, a confruntărilor militare și economice pentru tate de Războiul Crimeei din perioada 1853-1856 și dominația și controlul acestui spațiu. Întâi au fost Primul Război Mondial, din anii 1916-1918. Războiul orașele-state grecești care începând cu secolul al VII- Crimeei a avut ca rezultat slăbirea puterii și influienței lea, Î. Hr. au înființat colonii comerciale de-a lungul Imperiului Otoman, s-a terminat cu înfrângerea Im- țărmurilor1. Apoi, începând cu secolul al III-lea, d.Hr., periului Țarist și a deschis drumul spre independență Imperiul Bizantin, timp de peste un mileniu, a dominat a statelor (aflate sub dominație otomană) situate în acest spațiu prin intervenții militare selective, dar și vestul Mării Negre și din întreaga Peninsulă Bal- printr-un complicat sistem de alianțe. canică. În urma Primului Război Mondial, dezmem- Începând cu secolul XII au apărut tătarii, care au brarea imperiilor otoman și țarist au avut ca efect reușit să controleze un segment al Drumului Mătăsii, reconfigurarea raportului de forțe din regiune și po- cel ce unea China de Europa, Genova și Veneția, larizarea actorilor politici în susținători sau opozanți care au înființat și dezvoltat în ZMN centre comerciale ai statu-quo-ului teritorial rezultat prin Tratatul de înfloritoare care au reușit să reziste până în secolul Pace de la Paris. al XV-lea, când au fost cucerite de turci. În secolele Dispute între marile puteri au fost și în privința XV-XVIII zona este dominată de Imperiul Otoman regimului strâmtorilor Bosfor și Dardanele, care a fost care începând cu a doua jumătate a secolului al XVIII- reglementat prin Convenția de la Montreux din 1936, lea se confruntă cu tendințele expansioniste ale Im- în vigoare și astăzi, chiar dacă reflectă condițiile periului Țarist, dornic să-și asigure ieșiri la mările politice și tehnice specifice vremii în ce privește tona- calde, care își asumă rolul de conducător al luptei de jul și durata staționării navelor militare în zonă a eliberare a popoarelor creștine din Balcani și Caucaz statelor neriverane3. 1. Caracterizarea Zonei Extinse a Mării Negre de reajustare a rolului Turciei, atât în cadrul NATO cât Accelerarea procesului de globalizare a mutațiilor și în cadrul altor aranjamente de securitate, care in- de natură politică, militară și economică care s-au pro- clud sud-estul Europei, dar și Asia Centrală și Orien- dus la nivel mondial, dar mai ales în spațiul european, tul Mijlociu. au conferit și continuă să confere zonei Mării Negre o Zona a devenit un complex de securitate la sfărși- importanță economică și geostrategică deosebită, nu tul anilor ’90 ai secolului XX, ca urmare a evoluției re- doar pentru statele zonei dar și pentru NATO, UE sau lațiilor post-Război Rece. ZMN, ca și complex de alți actori globali sau cu veleități globale. Zona Mării securitate, este situată între trei macro-complexe de Negre (ZMN) este parte a unui proces care nu s-a securitate, constituite din blocul euro-atlantic, Noul încheiat, de eliminare a moștenirii Războiului Rece4, Mare Orient Mijlociu și spațiul ex-sovietic5. Aceste dar și a unuia care a început și este în curs de des- macro-complexe sunt despărțite de falii care se inter- fășurare, de reconfigurare a sistemului geopolitic, de conectează și formează un triunghi imaginar strategic reafirmare a rolului Federației Ruse ca actor global și care se suprapune peste Marea Neagră. - 75 - TEORIE MILITARĂ

Fig. nr. 1: Zona extinsă a Mării Negre6

În ultimii ani, zona Mării Negre a căpătat consis- (teoreticieni în domeniul securității, reprezentanți ai tență, concretizată în atenția pe care o acordă UE, școlii de la Copenhaga), grupează statele din regiune, NATO dar și SUA, ca actori global. Atenția este ge- iar securitatea acestora se poate deosebi cu ușurință nerată de factori de natură geopolitică, militară și eco- de regiunile de securitate din vecinătate10. nomică. Complexul de securitate al zonei Mării Negre gru- A intrat în atenția întregii lumi prin faptul că și-a re- pează state ale căror percepții și preocupări majore activat potențialul destabilizator, în special prin de securitate sunt interconectate la un nivel foarte ridi- războiul din Georgia (2008), prin anexarea Crimeii cat, astfel încât problemele lor de securitate inter- (2014) și prin evenimentele din estul Ucrainei începute națională pot fi analizate și rezolvate doar integral11. în 2014 și încă nesoluționate7. Zona Extinsă a Mării Negre (ZEMN) este un compex Nu există o definire unanim acceptată a zonei Mării de securitate unde paternul dominant este con- Negre nici în cadrul mediului politic dar nici în cadrul fruntarea, fără a lipsi acțiunile specifice cooperării. celui științific. În accepțiunea instituțiilor Uniunii Eu- Cele mai importante confruntării sunt cele între Rusia ropene, regiunea Mării Negre (ZMN) reprezintă o zonă și Georgia (2008), între Rusia și Ucraina începând cu distinctă care reunește 10 state, 6 state riverane: 2014, între Azerbaidjean și Armenia. În acest tipar al România, Federația Rusă, Georgia, Turcia, Ucraina și confruntării poate fi încadrată disputa dintre România Bulgaria și 4 state neriverane - Armenia, Azerbaidjean, și Ucraina privind delimitarea platoului continental al Republica Moldova și Grecia, pe care istoria, vecină- Mării Negre, soluționată prin arbitrajul Curții Inter- tatea și relațiile strânse cu spațiul Mării Negre le reco- naționale de Justiție de la Haga. mandă ca actori, cu o anumită relevanță8. Termenul Importanța Zonei Extinse a Mării Negre (ZEMN) de extins este, putem afirma, de dată recentă, iar uti- este evidențiată de câteva aspecte principale, astfel: lizarea acestuia este, în special, în proiectarea - reprezintă spațiul de interferență a trei zone geopolitică și geostrategică a intereselor manifestate, geopolitice și geostrategice care se confuntă cu prob- referitoare la acest spațiu. Prin urmare, putem afirma leme deosebite de securitate și stabilitate, Europa de ca Zona Extinsă a Mării Negre (ZEMN) include arealul Sud, Europa de Est și Orientul Mijlociu; dintre munții Balcani și Marea Caspică și a devenit - este traversată de două axe geopolitice majore: unul din cele mai dinamice zone din perioada post- axa Nord-Sud, care include Rusia, Armenia și Iranul și Război Rece și post sovietic9. axa Est-Vest, care include Asia Centrală, Caucazul și Zona Extinsă a Mării Negre (ZEMN) este un com- Balcanii; plex de securitate care, conform lui Buzan și Wever - reprezintă poarta de ieșire către mările calde și - 76 - TEORIE MILITARĂ

Fig. nr. 2: Principalele trasee ale gazoductelor din regiunea Extinsă a Mării Negre12 Oceanul planetar pentru Rusia, România, Bulgaria, și extracția acestor zăcăminte existente în cuprinsul Ucraina și țările transcaucaziene, inclusiv pentru țările acestui areal16. din Asia Centrală riverane Mării Caspice (prin canalul Deoarece Asia Centrală și Caucazul reprezintă cori- Volga-Don13); dorul energetic strategic al Eurasiei, Zona Extinsă a - reprezintă un segment important al graniței de sud Mării Negre a jucat și continuă să joace un rol esențial a Rusiei; în modelarea spațiului eurasiatic în viziunea eropeană - este extremitatea flancului sud-estic al NATO; și euratlantică. ZEMN reprezintă un liant în acest - reprezintă un punct vital pentru o serie de fluxuri spațiu, pe lângă cele trei culoare strategice europene, strategice: fluxul dintre producătorii de energie (Rusia deja menționate, se mai deschid cateva culoare strate- și țările din zonele Mării Caspice și ale Orientului gice spre spațiul asiatic, cum sunt: culoarul energetic Mijlociu) și consumatorii de energie (zona euro- Caucaz, Marea Caspică, Asia Centrală, culoarul atlantică); fluxul de securitate dintre comunitatea euro- strategic asiatic de sud-vest Marea Neagră, Turcia, atlantică-furnizor de securitate și consumatori de se- Câmpia Mesopotamiei, Golful Persic și culoarul curitate (Orientul Mijlociu și Asia Centrală14); streategic Don, Volga, Siberia de Vest. - trei din cele patru culoare strategice europene (Central European, al Dunării și cel maritime de sud) 2. Riscuri și amenințări în Regiunea Extinsă a influențează Zona Extinsă a Mării Negre (ZEMN), in- Mării Negre clusiv România; Zona Extinsă a Mării Negre, așa cum menționam, - este zonă de contact a două religii: creștinismul și este un spațiu prin care se realizează contactul cu alte islamismul;- reprezintă zona de contact între Uniunea regiuni fiind expusă riscurilor și amenințărilor. Europeană și Alianța Nord-Atlantică (adeptă a ideolo- Mediul de securitate în această regiune este într-o giei talasocrației) și Federația Rusă (adeptă a ideolo- continuă transformare, este caracterizat de complexi- giei telurocrației); statele celor două blocuri sunt, tate și dinamism ca urmare a repoziționării strategice astfel, adeptele a două ideologii antagonice, aducând și militare a statelor cu interese în zonă dar și ca ur- politici bazate pe forța întinderilor de apă, respectiv a mare a condiționărilor de natură politică, economică și întinderilor de uscat15; tehnologică generate de fenomenele specifice globa- - este zona în care au apărut conflicte în general pe lizării. criterii etnice, care sunt în stadiul de ,,conflicte Totodată, situația în regiune este caracterizată de înghețate”, cu slabe speranțe de a fi rezolvate curând manifestări previzibile și liniare, care reprezintă efecte (Transnistria-Republica Moldova, Osetia de Sud și Ab- ale unor strategii aplicate de unii actori statali și non- hazia în Georgia, Nagorno-Karabach-Armenia și Azer- statali pe termen lung, dar și de manifestări având un baidjean, Donețk și Lugansk-estul Ucrainiei); profund caracter impredictibil, neliniar și perturbator, - are dimensiunea energetică reprezentată de con- care pot genera surprize17. trolul rutelor de transport al țițeiului și gazelor naturale Principalele amenințări, riscuri și vulnerabilități sunt

- 77 - TEORIE MILITARĂ

de natură economic socială, politică, tehnologică și de acestei zone a fost pierdut de Republica Moldova în mediu18. Astfel, amenințările constau în perpetuarea urma unui război civil, în care separatiști au fost spri- conflictelor înghețate (Transnistria, Abhazia, Osetia de jiniți de Armata a 14-a rusă dislocată în special în Sud, Nagorno-Karabach și Ucraina), acțiunile desta- stânga Nistrului23. bilizatoare reprezentate de migrații, criminalitatea or- Pe teritoriul acestei zone locuiau aproximativ 505.0000 locuitori în 2015, față de 730.000 în 1990, care vorbesc limba română, limba rusă și limba ucrai- neană. Este un teritoriu care nu este recunoscut oficial ca stat de ONU, ci de doar trei pseudostate: Osetia de Sud, Abhazia și Nagorno-Karabach (aflat sub autoritatea Armeniei). Autoritățile acestei republici sunt puternic susținute de Rusia, care păstrează aici o forță de menținere a păcii cu o structură tip brigadă, organizată pe batalioane și cu efective de aproximativ 1.500 militari. Toate încercările de a soluționa conflictul și de a cla- rifica statutul republicii nu au fost încununate de succes. Recent, Rusia, prin ministrul său de externe Fig. nr. 3: Principalele focare de instabilitate din Serghei Lavrov, a declarat că intenționează să-și re- REMN (Centura instabilității de la Marea Neagră)19 tragă sau să caseze armamentul și muniția din uriașul ganizată transnațională, distorsiunile de pe piețele enegetice, proasta guvernare, acțiunile teroriste, trafic de arme, droguri și ființe umane, corupție, dezastre ecologice și altele20. De asemenea, în toate statele reginii se manifestă o serie de riscuri de natură politică (amplificarea co- rupției, un mediu politic intern instabil care determină diminuarea autorității instituțiilor statelor și accentua- rea unor fenomene specifice crimei organizate; implicarea unor lideri politici și militari în acțiuni ilegale etc), de natură economică și socială (criza statelor și lipsa sau ineficiența reformelor; existența unor decalaje mari între state; nivel de trai scăzut; e-migrații și im- igrații de masă), de natură securitară (mișcări separatiste, dispute teritoriale, insecuritatea frontierelor, Fig. nr. 4: Transnistria24 existența unor cantități mari de armamente și muniții aflate la limita termenului de păstrare, insuficiente mă- depozit de la Cobasna cu specialiști proprii. Autoritățile suri de securite a acestora)21. moldovenești afirmă că acest proces, desfășurat în Există o legătură între conflictele înghețate și o aceast mod poate fi o capcană, iar acțiunile trebuiesc parte din riscurile care se manifestă, în special tero- desfășurate doar cu participarea specialiștilor statelor rism și crimă organizată transnațională. Menținerea în care participă la procesul de pace în tratatul 5+2. Fon- stare latent, înghețată, a acestor conflicte, are ca efect durile necesare sunt asigurate în urma Summit-ului păstrarea statelor pe teritoriul cărora se petrec, în OSCE de la Istanbul din 1999, dar sunt blocate deoa- stare de înapoire, de stagnare din punct de vedere rece Rusia nu a fost de accord cu desfășurarea pro- economic, social și politic. Aceste state sunt în curs cesului25. de dezvoltare, sărace, cu populație săracă, cu un in- Negocierile purtate în format 5+2 (Transnistria, Mol- tens fenomen al corupției și al criminalității organizate, dova, Ucraina, Rusia și OSCE, respectiv SUA și UE cu ceea ce crează un nivel scăzut al securității și pentru statut de observator) s-au axat mai mult asupra as- statele cu care se învecinează22. pectelor socio-economice și mai puțin asupra celor po- În REMN se întâlnesc 5 conflicte „înghețate”: Trans- litice. nistria, Abhazia, Osetia de Sud, Nagorno-Karabach și Concepția de politică externă a acestei republici se- Estul Ucrainei. paratiste pune accentul pe cooperarea accentuată cu Transnistria este o așa-numită republică separa- Rusia, dar și pe necesitatea obținerii și recunoșterii in- tistă, parte a republicii Moldova. Autoritățile acestui te- dependenței. Ca prioritate este stabilită integrarea în ritoriu separatist controlează partea din estul Nistrului, Uniunea Eurasiatică. Relațiile autorităților transnis- dar și mici teritorii situate la vest de fluviu. Controlul trene cu cele centrale de la Chișinău sunt abordate

- 78 - TEORIE MILITARĂ

marginal26. Având în vedere contextul geopolitic în structurile militare rusești cu personal și tehnică mili- ZEMN, relațiile dintre Rusia și SUA, șansele de suc- tară. Problemele limbii și reprezentării politice, ulte- ces ale negocierilor pentru rezolvarea problemei trans- rioare acțiunii „Euromaidan din Kiev”, au fost factorii nistrene sunt improbabile într-un viitor apropiat. care au generat primele mișcări separatiste. Abhazia este un teritoriu separatist situat în nord- Acțiunile militare au fost oprite în urma unor nego- vestul Georgiei, declarat republică autonomă în 1992 cieri politice, desfășurate la Minsk în format Norman- în urma unui război civil în care separatiști au benefi- dia (Franța, Germania, Rusia, Ucraina și reprezentanții republicilor separatiste), finalizate cu un alt tratat, cunoscut sub denumirea de ,,Minsk 2”. Prin tratat s-au stabilit oprirea ostilităților, retragerea arma- mentului greu la 100 km de linia frontului, organizarea de alegeri în teritoriile separatiste s.a. Niciuna din pă- rțile aflate în conflict nu au respectat aceste preve-deri decât în mică parte. Negocierile purtate ulterior în- cheierii tratatului „Minsk 2” nu au fost încununate de succes. Opinăm că rezolvarea acestui conflict este departe de a-și găsi rezolvarea29. Toate aceste conflicte înghețate din partea euro- peană a fostului spațiu sovietic sunt localizate în Zona Extinsă a Mării Negre și influențează toți actorii politici aparținând acestui spațiu sau cu interese în zona. To- todată, existența celor 5 entități secesioniste a condus treptat la erodarea statelor din granițele cărora s-au desprins, iar consecința acestor fenomene care pot fi asociate cu eșecul statal, a fost apariția sau intensifi- Fig. nr. 5: Caucazul de Sud27 carea unor riscuri cum sunt crima organizată trans- națională, traficul de droguri, corupția, traficul ilegal de ciat de sprijin militar rus. armament și de substanțe periculoase. Osetia de Sud, alt teritoriu separatist din Caucazul S-a observat în ultimii ani o creștere alarmantă, atât de Sud, este situat în nordul Georgiei. Situația acestui pentru actorii regionali, cât și pentru cei globali, tot mai teritoriu, din punct de vedere al relațiilor cu Tblisi și vizibilă, a pretențiilor Rusiei în ZEMN30. Moscova, este similară cu cel al Abhaziei. Acest teritoriu a făcut obiectul intervenției armatei ruse în 2008, 3.Actorii și geopolitica regiunii în urma căruia autoritățile centrale georgiene au pier- Regiunea Extinsă a Mării Negre(ZEMN) este de- dut controlul. Ambele teritorii și-au declarat indepen- parte de a fi considerată o simplă pană temporară sau dența în 2008 în urma intervenției armtei ruse în periferică, ci este un caracter de importanță strategic, Georgia, statut recunoscut de către Rusia28. care influențează și este inflențat de actori globali. Nagorno-Karabach este un alt teritoriu separatist, Este principalul spațiu de tranzit și una din sursele im- situat în Caucazul de Sud, pe teritoriul Azerbaidjanu- portante pentru energia care se consumă în Europa31. lui, aflat sub autoritatea Armeniei. Este locuit de o La analiza importanței geopolitice deosebite a ZEMN populație majoritar armeană, ortodoxă. Statele din am avut ca punct de plecare pozițiile bine deosebite zonă s-au împărțit în două tabere. Pe de-o parte, existente în regiune; peninsula Crimea, gurile Dunării Rusia care sprijină Armenia, iar pe de altă parte Tur- și strâmtorile Bosfor și Dardanele. Crimeea, prin por- cia, care sprijină Azerbaidjanul. În schimbul sprijinului turile ei naturale și prin poziția înaintată în acvatorul său, Rusia are dreptul de a avea o bază militară pe te- Mării Negre, reprezintă o poziție cheie dominantă, asi- ritoriul Armeniei, baza militară 102, în care are dislo- gurând stăpânirea asupra întregii regiuni32. Actorii po- cate forțe mecanizate, de aviație, artilerie și litici în zonă sunt statele riverane lor și NATO, UE și radiotehnice. Conflictul nu a fost rezolvat nici până în China. prezent, cu toate sesiunile de negocieri desfășurate și Federația Rusă este statul cu cea mai mare supra- apreciem că este departe de a fi rezolvat într-un viitor față, riverană la Marea Neagră și posesor al unui ar- apropiat. senal convențional și nuclear apreciabil. Flota Mării Donbasul este un alt teritoriu separatist situat în Negre dislocată în special în Peninsula Crimeea în estul Ucrainei, cuprinzând așa numitele republici se- baza navală Sevastopol, dar și în est, în baza navală paratiste Lugansk și Donețk, care au ieșit de sub au- Novorostisk, este principalul vector de inflență militară. toritatea instituțiilor centrale în 2015, în urma unui Acest stat a făcut eforturi deosebite pentru a atrage și război în care separatiști au fost sprijiniți consistent de alte state, în special China și India, pentru crearea

- 79 - TEORIE MILITARĂ

unui bloc opus NATO, iar simultan cu aceste acțiuni a Statele Unite ale Americii, ca lider al NATO și-a ma- desfășurat acțiuni pentru impunerea „diplomației nifestat un interes crescut în regiune după 2001, odată energetice”, prin care vizează furnizarea de energie cu declanșarea campaniei antiteroriste din Afganistan, ieftină statelor aliate și energie scumpă adversarilor, dar mai ales după războiul din Georgia din 2008 și controlul surselor de energie și a rutelor de transport anexarea peninsulei Crimeea în 2014. SUA promo- a acesteia spre Europa. De asemenea, a încurajat și vează internaționalizarea statutului strâmtorilor Bosfor chiar a sprijinit activ grupările separatiste care acțio- și Dardanele35, rezolvarea conflictelor înghețate, in- nează în statele din ZEMN. A încercat și a reușit să tensificarea cooperării în regiune, combaterea riscuri- scoată Ucraina de pe traseul coridoarelor energetice, lor și în special a traficului de arme și a infracționalității a strâns relațiile cu Turcia atât în plan politic cât și mi- transfrontaliere36. litar, a intesificat cooperarea în domeniul energetic cu Un alt actor important în ZEMN este Uniunea Euro- Bulgaria și Georgia și a încurajat extinderea compa- peană care a ajuns riverană la Marea Neagră în 2007, niilor Gazprom și Lukoil în sudul și sud-vestul Mării prin intrarea în organizație a României și Bulgariei. Im- Negre. plicarea UE în ZEMN s-a nuanțat în ultimul deceniu, în Pricipalele obiective ale Rusiei în ZEMN apreciem a contextul tensiunilor energetice cu Rusia, al proiecte- fi următoarele: extinderea propriei influențe și crește- lor rutelor alternative, dar și în urma anexării Crimeii și rea prestigiului în regiune; refacerea sistemului militar a implicării Rusiei în conflictul din estul Ucrainei. În prin refacerea și dezvoltarea Flotei Mării Negre și a 2008 a inițiat proiectul „Sinergia Mării Negre”, în ca- structurilor terestre și aerocosmice; transformarea Cri- drul Politicii Europene de Vecinătate în care sunt in- meii într-un avanpost militar care să permită proiecta- cluse 10 state. rea forței în Orientul Mijlociu și în Marea Mediterană, Ucraina, un alt actor important în regiune cu rol de inclusiv în Nordul Africii; contracararea inflenței cres- pivot geopolitic în ZEMN, este supusă unei agresiuni cânde a Uniunii Europene și a NATO dar și a statelor evidente de către Rusia după 2014. Referindu-se la membre a uniunii politico economice-GUAM (Georgia, acest rol de pivot geopolitic al Ucrainei, reputatul Zbig- Ucraina,Azerbaidjan și Moldova)33. niev Brzezinski menționa că „Rusia fără Ucraina înce- România, țară membră NATO, are un avantaj major tează să mai fie un imperiu euroasiatic”. Geografic, prin staționarea pe teritoriul său a unor elemente ale Ucraina are în compunere trei regiuni distincte, res- Scutului antirachetă, a unor baze în care staționează pectiv Ucraina de Vest, Ucraina de Est și Ucraina Cen- forțe NATO și a formelor date de Fluviul Dunărea, trală. Peninsula Crimeea, ce a fost ane-xată la Rusia controlului gurilor fluviului; unul din elementele cheie în 2015, se constituie ca o a patra divi-ziune, după ce ale Mării Negre și de ieșirea la mare. președintele URSS, Nichita Hrusciov a semnat în Bulgaria, o țară a „identității împărțite” între est și 1954 decretul de alipire a acestui teritoriu la R.S.S. vest, deși membră a NATO, oscilează între mirajul Ucraina (anterior fusese în compunerea R.S.S.F. oportunităților asigurate de apartenența la UE și NATO Ruse). În lucrarea sa, „Ciocnirea civilizațiilor”, Huntin- și tradiția relațiilor istorice cu Rusia. Deși are pe teri- gton afirma că Ucraina reprezintă un teritoriu sfâșiat toriul său baze militare pe care staționează trupe între estul rusofil și vestul naționalist. Prin anexarea NATO, în special aparținând SUA și a încurajat acțiu- Crimeii, Rusia a obținut un veritabil punct de control nile GUAM, a acordat facilități avantajoase companii- strategic al întregii ZEMN, infrastructura militară relor rusești Gazprom și Lukoil, dar și altor companii prezentată de excepționala bază militară navală de la rusești care acționează în domeniul energetic, inclu- Sevastopol, dar și din bazele aeriene și terestre dis- siv în domeniul nuclear. Împreună cu România, con- puse în zonă. Prin războiul civil din est, în Lugansk și stituie frontiera estică a UE34. Donețk, Ucraina pierde controlul asupra celei mai bo- Turcia, stat membru NATO, cu valoare de pivot geo- gate regiuni din țară (resurse și producții industriale). politic, controlează strâmtorile Bosfor și Dardanele, Acordul de la Minsk prin care s-au oprit ostilitățile pe care controlează calea de acces maritim din Marea linia frontului între părțile implicate în conflict, nu a Neagră în Marea Mediterană și oceanul planetar. Asi- schimbat frontierele Ucrainei, dar putem afirma că a gură o influență în creștere în Orientul Mijlociu și Cau- trasat o nouă frontieră în interiorul statului. Această cazul de Sud. De asemenea și-a resetat relațiile cu frontieră nou creată este monitorizată de observatori Rusia, în special după lovitura militară de stat eșuată, OSCE, organizație în care Rusia are drept de veto. a optat pentru achiziția de sisteme de apărare antiae- Practic, prin această mutrare la Minsk, Rusia a ceat o riană S-400 din Rusia, dar și pentru ansamblarea în zonă tampon, necesară pentru crearea „cordonului sa- fabricație în cadrul programului complex militar al unor nitar” între regiunea euroatlantică și vecinătatea apro- sisteme de armament rusești. Cooperarea cu Rusia s- piată37. a intensificat și în domeniul energetic prin construirea Georgia și Moldova sunt statele din ZEMN care se gazoductului rus Turkish Stream de către Gazprom și aseamănă geopolitic în anumite privințe. Dimensiunile a centrului nuclear de la Akkuyuk, de către compania celor două state sunt relativ reduse, au populații de rusă Rosatom. 5-7 milioane locuitori, iar pe teritoriul lor sunt „conflicte - 80 - TEORIE MILITARĂ

înghețate” - surse de insecuritate continuă. De ase- acțiunile strategice ale Rusiei, în ZEMN a început să- menea, ambele state au relații complexe cu Rusia, nu și extindă influența, în mod insidios și subtil, un actor dețin controlul asupra unei părți din teritoriul și sunt care nu aparține spațiului euroatlantic, ci celui asiatic dependente de resursele energetice ruse, în primul – CHINA. Având ca punct de plecare promovarea pro- rând de gaz și parțial de energie38. priilor interese, China a identificat oportunități consi- Armenia este unul dintre actorii ZEMN și un parte- derabile în regiune, care constituie parte constitutivă a ner strategic al Rusiei. În ciuda acestui lucru, Armenia conceptului trans-eurasiatic „One Belt, One Road”. este supusă unui tratament abuziv de către partenerul Prima parte a ambițiosului proiect „Ruta de Transport strategic, în condițiile în care a acceptat cedarea eco- Internațional Transcaspică” (TCITR), care leagă China nomiei contra unui preț scăzut la petrol și gaze natu- de Kazakhstan, Azerbaidjean, Armenia, Georgia și în rale. Pentru Rusia, Armenia reprezintă o miză continuare în Europa, a fost finalizată în august 2015. strategică prin faptul că i-a cumpărat infrastructura de Această rută include 4000 Km de cale ferată cu o ca- producție și de transport a energiei (construită în parte pacitate de transport care în 2020 va fi de 13,5 mi- cu capital iranian) și blocându-se astfel alternativele lioane tone de mărfuri și 300.000 containere41. de transport a gazului iranian sau al gazului din Asia În prezent schimburile comerciale între China și UE Centrală către Europa. De asemenea, au mai fost pre- depășesc 1,5 militarde de EUR pe zi. În contrast cu luate, la prețuri relativ mici, toate companiile armene Rusia, China a văzut modernizarea și integrarea eu- care constituau afaceri rentabile, în special în dome- roatlantică a fostelor republici sovietice ca fiind opor- niul comunicațiilor39. Prin acești vectori economici, tunități de afaceri, cu rezultat prezumat de win-win. Rusia poate controla și impune evoluția geopolitică a Totodată, China a inițiat un proiect de dezvoltare a Armeniei. infrastructurii portuare de mare adâncime, în Ankalia, Azerbaidjeanul, cel mai important actor energetic Georgia, ca punct de tranzit pe TCITR, care să re- din Caucazul de Sud, este supus, similar celorlalte ducă toate costurile și care să asigure exploatarea state din ZEMN, acțiunilor Rusiei, care și-a transfor- oportunităților de dezvoltare economică regională42. mat politica energetică într-un instrument de politică Construcția și exploatarea acestui port a fost încre- internă. Prin aceste acțiuni, Azerbaidjeanul este supus dințată, în 2016, unui consorțiu internațional format din unui șantaj comercial de a accepta prețul la gazele na- companii din SUA, Marea Britanie, Georgia, Ka- turale și la petrol impuse de Rusia. Dar acest stat, prin zakhstan și Bulgaria. Planurile prevăd ca acest port să deciziile președintelui său, a rezistat șantajului co- devină operațional în 2020. Indiferent de acțiunile pe mercial, acesta declarând „Nu pot permite așa ceva. care China le are sau le-ar putea planifica în imediata Azerbaidjanul nu mai este genul de stat care să mai fie vecinătate, s-a distanțat de Rusia și aventurile sale mi- forțat la ceva”40. litare. Totuși, în contextul actual, și-a intensificat și a- În timp ce comunitatea internațională era atentă la cțiunile militare navale în spațiul ZEMN. 2017 este

Figura nr. 5 Ruta de Transport Internațional Transcaspică43

- 81 - TEORIE MILITARĂ

Fig. nr. 7: Anaklia, Georgia - Punct de tranzit TCITR anul când, pentru prima datăîn istorie, China a parti- tice ale Rusiei. Tărăgănarea de către Rusia a rezol- cipat la exerciții navale în Marea Neagră în cooperare vării acestor conflicte reprezintă rezultate favorabile cu Rusia). acesteia, pe când încercarea de „dezghețare” repre- În ZEMN se înregistrează evoluții geopolitice com- zintă intenția de a obține și mai multe avantaje46. plexe, axate pe focarele de conflict, legate de recons- În acest context, procesele geopolitice din ZEMN trucția națiunilor din regiune sau de disputele teritoriale sunt influențate de localizarea resurselor energetice și sau etnice care au urmat dispariției Uniunii Sovietice44. dificultăților pe care le presupune transportul acestora Tensiunile care se regăsesc în regiune au un foarte ri- la beneficiari. „Conflictele înghețate” fac din exploata- dicat potențial de contaminare a vecinătății apropiate, rea și transportul resurselor energetice o pro-blemă de fiind motivate de rațiuni etnice, religioase sau terito- securitate. Riscurile complementare sau generate de riale. „conflictele înghețate” pot descuraja investițiile viitoare. Abordările legale generate de rezolvarea pro-ble- Resursele energetice și transportul acestora, evoluț- melor impuse de geopolitica frontierelor au fost și sunt iile politice și a mediului de securitate aflat într-o con- flagrant încălcate de Rusia. Interesul acesteia nu este tinuă dinamică, influențează semnificativ politica de a rezolva problema, ci de a menține focarele de externă a tuturor actorilor din ZEMN47. Pe de-o parte, conflict în stare latentă și de a controla astfel întregul Rusia încearcă să obțină beneficii economice prin ex- (statele suverane sau zone care prezintă interes) prin ploatarea uriașelor sale rezerve de resurse naturale, instaurarea controlului asupra unei părți (zona de con- prin controlul transportului de hidrocarburi de la Marea flict, vezi Transnistria, estul Ucrainei, Abhazia, Osetia Caspică, prin Marea Neagră, către Turcia și Europa de Sud sau Nagorno-Karabach). Analiza acestor con- și, într-o anumită măsură, să stabilească termenii și flicte generează concluzia că în spatele lor stau pro- condițiile pentru modul în care funcționează piața de iecte inspirate de Rusia, prin care acțiunile conflictuale gaze din Europa. violente sau politice pot fi activate sau dezactivate, în Pentru Statele Unite ale Americii, ZEMN este o funcție de interesele strategice ruse. Prin „înghețarea” zonă importantă geopolitic datorită existenței resurse- acestor conflicte, Rusia are o capa-citate considera- lor energetice, securitatea extragerii acestora și a ru- bilă de a manipula, influența și controla, nemijlocit sau telor de transport, evoluțiile politice, dinamica prin terți, evoluțiile pe plan intern, a statelor „gazdă” a frontierelor și a mediului de securitate. Resursele conflictelor sau pe plan regional45. Regimurile instau- energetice din arealul pontic și caspic reprezintă mize rate în aceste teritorii separatiste, aceste entități sta- uriașe și pentru UE, chiar în condițiile în care un tale nerecunoscute de comunitatea internațională, se consorțiu format din companii din state vestice mem- constituie în pârghii excelente ale acțiunilor geopoli- bre UE și din Rusia, construiesc magistrala North- - 82 - TEORIE MILITARĂ

Stream 2, care crește capacitatea de transport între a fost găsit prin creearea rutelor nordice (North Stream Rusia și Germania pe ruta nordică la 110 milioane 1 și 2) și a noii rute Blue Stream Turkish Stream. m3/an. Acest lucru are ca efect transformarea Ger- În condițiile în care doar parte din producția de gaze maniei într-un hub energetic pentru țările vestului eu- transportate prin aceste ultime două conducte este uti- ropean și o creștere a dependenței acestora de gazul lizată pe piața turcă, este vădită dorința Rusiei de a rusesc. deține monopolul distribuției resurselor energetice pe O altă concluzie ce se poate desprinde, chiar în piața europeană și a utiliza această dominație în sco- condițiile sancțiunilor impuse de UE Rusiei în urma puri politice. anexării Crimeii și a implicării în războiul din estul Monopolul transportului este consolidat și prin fap- Ucrainei, când interesele marilor companii occidentale tul că Statutul Mării Caspice, primul din istorie, semnat sunt în joc, este că valorile democratice contează mai în anul 2018 de toate statele riverane, reglementează puțin. Acest aspect este confirmat și de discuțiile în construirea de conducte subacvatice (doar de rive- contradictoriu purtate de liderii Grupului G7 a celor mai rani), ceea ce obligă țările Asiei Centrale de a utiliza în puternic industrializate state din lume, de a reprimi în special infrastructura de transport rusă. Astfel, cheia organizație Rusia. strategiei de securitate a Rusiei în ZEMN este asigu- Uniunea Europeană, ca organizație, elaborează rarea transportului prin conductele proprii a resurselor strategii de reducere a dependenței sale de resursele energetice din Asia Centrală și Caucaz aplicând șan- energetice rusești. În condițiile în care consumul de tajul energetic atât producătorilor, cât și consumatori- resurse energetice crește, această dependență se lor. adâncește. UE are nevoie de acces la surse de UE caută alterantive la dependența în creștere față energie diversificate, de rute de aprovizionare alter- de gazul rusesc și astfel a realizat proiectul INOGATE, native și de acces strategic la sursele din Asia Cen- care implică construirea de conducte care vor interco- trală, în condițiile în care consumul său de gaze necta producătorii de gaze din regiunea caspică la Eu- naturale se va dubla (va ajunge la 400 milioane ropa. Acest proces este deja în curs de realizare prin m3/an)48. Dar Rusia nu are capacitatea de a furniza integrarea rețelelor europene de transport de gaze pe din resursele proprii toată cantitatea de care este ne- de o parte și construirea unei noi infrastructuri de voie, chiar în condițiile în care face investiții masive în transport care să conecteze Azerbaidjanul de Turcia, infrastructura proprie pentru creșterea producției. Pe pe de altă parte. În realizarea acestuia există nume- de altă parte, Azerbaidjanul și statele din Asia centrală roase probleme, în special create de disputa turk- (Kazakstanul, Turkmenistanul și Uzbekistanul) au un meno-azeră privind realizarea unei conducte mare potențial de petrol și gaze naturale neexploatat. transcaspice și de exploatarea resurselor în Marea În condițiile sancțiunilor impuse Rusiei, a monopolului Caspică. pe care aceata îl are în transportul resurselor energe- Geopolitica raporturilor de putere din ZEMN este tice din Asia Centrală si Azerbaidjan și a dorinței Ru- deosebit de complexă datorită dilemei de securitate siei de a exclude Ucraina de pe rutele de transport al dintre SUA și Rusia, conflictului din estul Ucrainei, pla- resurselor energetice, se pune pro-blema prin ce vor nificării multianuale în zonă a exercițiilor militare, dar și ajunge acestea la beneficiari49. O parte a răspunsului a balanței de putere din regiune51.

Fig. nr. 8: Conductele de gaze naturale existente sau planificate spre Europa50

- 83 - TEORIE MILITARĂ

Dilema de securitate din Regiunea Extinsă a Mării teme de apărare antiaeriană de tip S-400 din Rusia. Negre este întreținută de Rusia, care încearcă să-și SUA, în special, apreciază că aceste sisteme nu pot fi consolideze situația de securitate prin acțiuni și ame- interoperabile cu cele ale membrilor NATO și pun în nințări la adresa securității și integrității teritoriale ale pericol securitatea colectivă. Urmare a acestei decizii, Moldovei, Ucrainei și statelor din Caucazul de Sud, SUA au decis excluderea Turciei din programul avion dar și la adresa securității energetice ale UE. multirol F-35. În aceste condiții, Turcia s-a orientat tot Geopolitica raporturilor militare din ZEMN este mai mult și către o cooperare militară devenită tot mai amplificată în special prin prisma evenimentelor din extinsă cu Rusia. Astfel, a ansamblat în producție pro- estul Ucrainei, având impact major asupra balanței de prie o serie de sisteme de armament ruse, se orien- putere și arhitecturii de securitate din regiune. Cheia tează către achiziția de avioane de luptă rusești Su-35 geopoliticii raporturilor de putere din regiune este re- și chiar analizează oferta rusă pentru achiziția de lația dintre NATO și în special între SUA și Rusia. La avioane de ultimă generație Su-57. toate summit-urile NATO, pe agenda întâlnirilor s-a si- Există voci în capitala SUA, mai ales în ultimul an, tuat și situația de securitate din ZEMN, problemele pe de a exclude Turcia din NATO. Reprezentantul per- care le presupune și măsurile care sunt necesare. Ca- manent turc la NATO apreciază că este o greșeală drele de cooperare bilaterală NATO-Rusia și SUA – imensă de a include Alianța în problema achizițiilor de Rusia au fost suspendate, fiind menținute doar cele armament ale țării sale, ceea ce dăunează coeziunii situate la cel mai înalt nivel. SUA, în special, dar și alți aliaților. membri importanți ai NATO, și-au sporit prezența la Evoluția negativă a relațiilor Turciei cu SUA și flancul sud-estic al NATO care se subscrie în ZEMN, NATO sunt generate de alte aspecte, cum sunt impli- inclusiv Ucraina și Georgia. De asemenea, au fost carea în rezolvarea crizei siriene, într-un format în care suspendate și cadrele de cooperare regională BLAC- nu sunt incluse SUA și NATO, sprijinul acordat Iranu- KSEAFOR și Black Sea Harmony. Organizația Eco- lui în detrimentul relațiilor cu Arabia Saudită și parte- nomică de Cooperare la Marea Neagră și-a continuat nerii săi din Golf și implicarea în criza din Venezuela activitatea, dar cu o intensitate mai redusă. În aceiași prin susținerea președintelui în fucție, Nicolas Ma- parametri s-a situat și activitatea Forumului de Coo- duro53. perare la Marea Neagră. După anexarea Crimeei nu Situația din Ucraina a marcat și retorica privind s-a mai produs nici o activare a inițiativelor regionale Abordarea Europeană Adaptivă în etape (EPAA) a care aveau rolul de a securiza căile maritime de trans- NATO privind sistemul de apărare antirerachetă ba- port a mărfurilor și de a desfășura în comun cu Rusia listică (BRD), care este un element esențial al arhi- exerciții de interdicție navală, dragajul minelor mari- tecturii de securitate europeană, iar dezvoltarea time și cooperarea militară regională între flotele ma- acestuia a influențat și continuă să influențeze nego- ritime ale statelor riverane la Marea Neagră. cierile de dezarmare dintre SUA și Rusia. NATO in- Paradigma NATO a securității în ZEMN s-a modifi- sistă că sistemul nu este ofensiv și nu este îndreptat cat în special prin documentele sumintu-lui din Țara împotriva Rusiei, scopul său fiind apărarea împotriva Galilor din 2014, care s-a desfășurat în contextul ane- rachetelor lansate din Orientul Mijlociu. Acest sistem xării Crimeei și a evenimentelor, din estul Ucrainei. În se bucură de sprijinul puternic din partea statelor si- perspectiva SUA, în contextul conflictului din estul tuate pe flancul de sud-est al Alianței, pentru ele sem- Ucrainei, Germania a fost considerat stat manager de nificând angajamentul ferm al SUA fată de bătânul criză, atribuindu-și rolul de a fi interfața dintre Occident continent. și Rusia, ca urmare a capitalului de încredere de care În acest context, consolidarea dispozitivului militar cancelarul german Angela Merkel se bucura la Mos- NATO, la flancul sud-estic al Alianței este percepută cova. În această calitate, Germania a condus dialogul de Rusia ca o amenințare directă. În consecință, în diplomatic de la distanță între Occident și Rusia. Între special după 2014, a demarat un ambițios program de timp, relațiile diplomatice au suferit nuanțări, existând dezvoltare a structurilor sale militare din ZEMN. chiar opinii ale liderilor blocului euroatlantic că ar fi momentul ca Rusia să fie reprimită în G-8, ceea ce ar 4. Militarizare Rusiei la Marea Neagră avea ca efect inclusiv renunțarea la sancțiuni impuse Rusia acordă o atenție deosebită ZEMN. Acest Rusiei începând cu 2014 după anexarea Crimeei. Pro- interes a fost exprimat clar în februarie 2007 la Con- babil, analizând ultimele evenimente,ultimele luări de ferința de securitate de la Munchen, când președin- poziții ale liderilor europeni și ai SUA, acest moment tele rus Vladimir Putin a declarat tranșant că nu mai nu este prea îndepărtat52. Un alt aspect deosebit de este dispus să tolereze cea ce el a numit „intruziunea important care trebuie analizat când ne referim la si- NATO în zonele de interes privilegiat ale Rusiei”. În tuația din ZEMN este cel al relațiilor dintre Turcia și același an au fost decise măsuri de revitalizare a dis- NATO și în special cu SUA. Aceste relații au avut de pozitivului militar rus din acvatoriul Mării Negre, inclu- suferit ca urmare a deciziei Turciei de a achiziționa sis- siv din statele din Caucazul de Sud. Analiștii ruși - 84 - TEORIE MILITARĂ

apreciază că această decizie a avut rolul unui început zitivului militar rus din regiune, în special din Crimeea, al unei epoci a confruntărilor, în care Rusia se ba- incluzând infrastructura rutieră, navală și aeropor- zează doar pe un set diferit de valori care se ghidează tuară, dispunerea și modernizarea forțelor terestre, a pe tradiționala „aspirația către dreptate dincolo de legi unităților de aviație și de apărare antiaerieană precum și reguli formale” și pe dorința de a-și apăra interesele și modernizarea forțelor navale. naționale prin utilizarea forței54. Primul test l-a consti- În ultimii ani au fost construite autostrăzi care tra- tuit războiul din Georgia, în urma căruia concluzia ana- versează peninsula de la Vest la Est și de la Sud la liștilor militari ruși a fost că sunt necesare capabilități Nord, a fost finalizat podul rutier peste strâmtoarea militare specifice tuturor categoriilor de forțe, moderne Kerci, fiind pe punctul de a finaliza și construcția po- și performante. A fost începutul unui proiect ambițios dului feroviar, ambele cu o capacitate de trecere foarte de dezvoltare a capabilităților militare în zonă, care a mare. De asemenea, au fost modernizate atât aero- inclus în special dezvoltarea și modernizarea Flotei porturile civile, cât și cele militare. De o atenție de- Mării Negre, constituirea portului militar de la Novo- osebită s-a bucurat și infrastructura portuară, capabilă rossisk și a capabi-lităților aeriene asociate flotei. Ane- să adăpostească principalele structuri ale Flotei Mării xare Crimeei, în martie 2014, a oferit Rusiei un avantaj Negre, care furnizează și navele care intră în compu- geostrategic clar, asigurându-i posibilitatea de a trans- nerea Grupării Navale Permanente Ruse din estul forma peninsula într-un bastion naval și aerian de- Mării Mediterane, a cărei bază principală este la Tar- osebit de puternic și creării unei zone antiacces tus, în Siria. Flota Mării Negre (FMN) este a doua ca (A2/AD). Acest sistem din Crimeea reprezintă o pro- importanță (după Flota de Nord) în cadrul forțelor na- vocare și o amenințare pentru țările din flancul estic al vale ale Rusiei. În compunerea FMN se găsesc 6 fre- NATO, și chiar pentru întreaga Europă ca urmare a gate din clasa Krivak 5 dotate cu instalații de lansare potențialului său de descurajare55. a rachetelor Kalibr, 6 submarine din clasa Kilo 2 și 6 Dispozitivul strategic al Rusiei la Marea Neagră are corvete purtătoare de rachete Kalibr57. La aceasta se două componente: cea de estetică, bazată în special adaugă un număr mare de ambarcațiuni de patrulare pe flotele dispuse în Novorossisk, în bazele navale din și nave de desant. Nave noi sunt planificate a intra în estul Mării Negre și din Abhazia, Osetia de Sud și Ar- dotarea FMN, atenția de care se bucură aceasta fiind menia a căror misiune este de a menține influența în confirmată de declarația comandantului său, viceami- regiunea Caucaz și cea din Crimeea, ale cărei misiuni ralul Alexandr Moisuv, dată anul acesta: „Istoria Ru- sunt controlul navigației în spațiul Mării Negre, prote- siei a confirmat: fără o armată puternică nu există un jarea liniilor de comunicații și a rutelor energetice de stat puternic. Flota rusă din Marea Neagră a fost, este transport, intimidarea Bulgariei, României și Turciei și și va fi un garant al securității Crimeei și a întregii re- interzicerea accesului forțelor navale NATO în acva- giuni. Starea actuală a flotei nu suscită îndoieli în ca- toriul Mării Negre, în afara restricțiilor impuse prin Con- pacitatea sa de a îndeplini astfel de sarcini”60. venția de la Montreaux56. Strategia rusă din ZEMN combină securitatea infor- Este impresionantă amploarea și viteza acțiunilor mațională și de război electronic, operațiunile aeriene de dezvoltare, modernizare și transformare a dispo- tactice și strategice, cu un sistem de apărare AA integrat care să sprijine superioritatea navală, în cadrul căreia submari- nele au un rol cheie. În domeniul securității informa- ționale s-a înregistrat o dezvoltare imensă în ultimii ani. În Crimeea s- a dislocat un complex automatizat de bruiaj a comunicațiilor radio pe US de tip „Murmansk BN”, care au o rază de acțiune de 3000 Km, un radar modernizat de avertizare timpurie „Voronej-SM”, de asemenea cu rază mare de acțiune, echipamente radio și TU capabile să transmită în regiunile din sudul și estul Ucrainei, sisteme de răz- boi electronic de tip „NEBO”. A fost înființată o divizie de aviație cu 5 regimente care are în înzes- Fig. nr. 9: Sistemul de apărare al Crimeii58 trare avioane SU-35, SU-34, SU- - 85 - TEORIE MILITARĂ

de către NATO și SUA, în care România și Turcia pot fi actori importanți. Astfel, noua strategie trebuie să presupună abordarea integrată a zonei și oferirea de garanții de către SUA aliaților săi din regiune. Problemele de securitate din ZEMN și Orientul Mij- lociu trebui abordate integrat, ca aparținând aceluiași complex de securitate – Marea Neagră, cu două probleme distincte. Importanța ZEMN este în afara orică- rui discuții, fiind confirmată explicit de conținutul documentelor finale ale summitu-rilor NATO și ale UE, Fig. nr. 10: precum și în strategiile de securitate ale actorilor re- Dispozitivul vestic al apărării Rusiei, „Arcul de oțel”59 gionali. Soluția problemelor întâlnite în ZEMN nu este 27 și SU-24, precum și diferite tipuri de elicoptere cu izolarea Rusiei, ci negocierile. În acest context, Ro- diferite destinații. La acestea se adaugă 22 bombar- mânia reprezintă o ancoră de stabilitate la flancul sud- diere cu rază lungă de acțiune, TU-22M3. Sistemul de estic al NATO. apărare AA al peninsulei a fost modernizat, având în BIBLIOGRAFIE compunere sistemele de rachete AA de tip „S-300”, 1.https://newstrategycenter.ro>wp- ,„S-400” cu rază lungă de acțiune, sisteme „BUK” cu content>uploads>2016/049… iunie_2016_1.pdf 2.https://ier.gov.ro/wp- rază medie de acțiune și sisteme „Panțîr-S1”, cu rază content/uploads/publicații/spos_2009_4_ro.pdf scurtă de acțiune. 3.http://www.facebook.com/notes/iulian/chifu-istoria-unui- Există indicii că în peninsulă s-au dislocat și siste- concept-de-seciritate-în-regiunea-extinsă-a-Mărtii-Negre/, mele cu rachete de croazieră „R-500” (Iskander). Sis- 4.http://titulescu.eu/2011/05/zona_extinsa_a_marii_negre_ temul antinavă are în înzestrare complexele de povara_sau_sansa_pentru_riverani/ 5. http://ibn.idsi.md/sites/default/files.imag_file/Ameni- rachete „BAL” și „BASTION”. nțăti_și_vulnerabilități_la_adresa_securități/_o_pdf., Toate aceste acțiuni desfășurate de Rusia în ZEMN 6. http//: www.maps.com, pentru reconfigurarea și dezvoltarea dispozitivului mi- 7. litar subliniază determinarea sa clară de a transforma https://www.unap.ro/ro/doctorat/teze_doctorat/2016_ianuarie/R Crimeea într-o zona A2/AD cu caracter ofensiv și OȘU-MARIUS.pdf. 8. https://revistapolis.ro/falia-strtegică-marea-neagră- induc concluzia că statele membre NATO din vecină- marea-baltică/, tate sunt considerate drept o amenințare regională 9. https://ro.wikipedia.org/wiki/Transnistria#/media/fiș- care au drept scop blocarea, încercuirea Rusiei. Cri- ier/South_Russia_geopolitics_2015.jpg meea este un pivot al dispozitivului estic al Rusiei care 10. https://iran-resist.org/article 2357 poate fi numit Arcul de Oțel. 11. https://fcnap.ro/startegia-nationala-de-aparare-a-tarii- pentru-perioada-2015-2019/ Dintre statele riverane Mării Negre, doar Turcia are 12. https://www.ro.wikipedia.org/wiki/Republica_Moldove- 61 forțe navale și aeriene consistente . Recent, Turcia a neasca_Transnistreana; anunțat intenția de a-și construi o nouă bază navală 13. https://div.con/ro/o_noua_capcana_intinsa_Moldo- în vecinătatea orașului Trabzon. Totuși temerile Ru- vei_de_catre_Rusia_50416132 siei față de Turcia scad, urmare a relațiilor din ce în ce 14. https://g4media.ro/flota-rusa-din-marea-neagra-se- mai apropiate din cele două state. intareste-cu-13-nave-echipate-cu-rachete-de-croaziera- kalibr.html CONCLUZII 15. https://monitorulapararii.ro/evenimente-politico- Complexitatea Zonei Extinse a Mării Negre, carac- militare-nato-ue-iunie-1-17355; teristicile sale, procesele la care este supusă, au dus 16. https://dantomozei.ro/2017/05/08/china-dezvolta- la evoluții geopolitice ce au generat acțiuni strategice drumul-matasii-feroviar-europa-asia; pentru câștigarea unui rol în regiune, cât mai însem- 17. https://www/geopolitic.ro/R%20Geo/2019.pdf; 18. https://aesgs.ro/interesele-strategice-ale-romaniei-și- nat. Dezechilibrele masive și evoluțiile impredictibile rusiei-in-bazinul-marii-negre; au marcat ultimii ani. În conformitate cu ultimile evoluții 19.https://cpc- regionale, Rusia va folosi arma energetică pentru a-și ew.ro/pdfs/securitatea_in_regiunea_mar.pdf; impune voința politică expansionistă. De asemenea, 20. https://www.enpg.ro/turcia-da-sah-mat-eu nu va ezita să folosească și forța militară, în care scop NOTE: 1. De ce contează Marea Neagră, Policy Paper New Strategy și-a dezvoltat un formidabil dispozitiv militar în regiune. și Center for American Seapower (institutul Hudson, SUA) ver- Putem aprecia că problemele din ZEMN sunt pe siunea în limba română disponibil online pe https:/newstrategy- agenda tuturor cancelariilor europene, influențează center.ro>wp-content>uploads>2016/049… iunie_2016_1.pdf, cursurile de acțiune la nivelul întregii Europe, a Orien- accesat pe 18 septembrie 2019; tului Mijlociu și a Asiei Centrale. În opinia noastră, 2. Ibidem; 3. Lievern Dominic, Dilemas of Empire 1850-1918, Power, este necesară o schimbare a modului de abordare a Territory, Identity, în Journal of Contemporary History, vol. 34, situației din Ucraina, Siria și Irak, cât și a celor repre- nr.2, aprilie 1999, p. 172; zentate de conflictele înghețate din Caucazul de Sud, 4. Andrian Pop și Dan Manoleli, Spre o strategie europeană - 86 - TEORIE MILITARĂ

în bazinul Mării Negre. Cooperarea teritorială, Studiul nr. 4, In- div.con/ro/o_noua_capcana_intinsa_Moldovei_de_catre_Rusia_ stitutul European din România, București, decembrie 2007, p.9, 50416132, accesat pe 05 septembrie 2019 disponibil online pe ier.gov.ro/wp- 26. Ibidem; content/uploads/publicații/spos_2009_4_ro.pdf accesat pe 07 27. Hartă: http//: www.maps.com/752734/ , accesat la 09 sep- septembrie 2019; tembrie 2019; 5. http://www.facebook.com/notes/iulian/chifu-istoria-unui- 28. Cristina Bogzeanu, Op. cit., pp. 60-61; concept-de-seciritate-în-regiunea-extinsă-a-Mărtii-Negre/, acce- 29. Ibidem, p. 63; sat la 06 septembrie 2019; 30. Eugen J. Rumer și Simon Jeffrei, Contribuții la o strategie 6. Petrică-Lucian Foca și Vasile Cerbu, România o țară în mij- Euroatlantică pentru Regiunea Mării Negre, Editura Universității locul unei „furtuni perfecte”, în revista Gândirea Militară Româ- Naționale de Apărare „Carol I”, București, 2016, p.26; nească, nr.4/2016, p. 36; 31. Teodor Frunzetti, Geostrategia, Editura Centrului Tehnic 7. titulescu.eu/2011/05/zona_extinsa_a_marii_negre_po- Editorial al Armatei, București, 2009 pag. 55; vara_sau_sansa_pentru_riverani/ accesat pe 10 septembrie 32. Constantin J Corneanu, Interesele strategice ale Româ- 2019; niei și ale Rusiei în bazinul Mării Negre, disponibil online pe 8. Andrei Pop și Dan Manoleli, Op. cit., p. 9-10; aesgs.ro/interesele-strategice-ale-romaniei-și-rusiei-in-bazinul- 9. Florin Iftode, Amenințări și vulnerabilități la adresa securi- marii-negre, accesat pe 11septembrie 2019; tății în zona extinsă a Mării Negre, diponibil online pe 33. Marius Roșu, Considerații geopolitice asupra Regiunii Ex- ibn.idsi.md/sites/default/files.imag_file/Amenințăti_și_vulnerabi- tinse a Mării Negre – teza de doctorat,București, 2015; lități_la_adresa_securități/_o_pdf., accesat la 10 septembrie 34. Ibidem, pag. 53-54, 62; 2019; 35. Ibidem, pag. 55; 10. Cristina Bogzeanu, Evoluția mediului de securitatea în 36. Eugen J. Rumer, și Simon Jeffrei, Op.cit., București, 2016, Zona Extinsă a Mării Negre și influența acesteia asupra confi- p.26; gurării forțelor navale ale României pe termen mediu și lung, Edi- 37. Marius Roșu, Op. cit., pp 68-69; tura Universității de Apărare, Carol I, București, 2012, p.14; 38. Ibidem, pp 70-71; 11. Barry Buzan și Ile Wever, Securitatea, un nou cadru de 39. Iulian Chifu și Lavinia-Florentina Diaconu, Politica ener- analiză, Editura CA Publishing, Cluj-Napoca, 2011,p 27-28; getică a Federației Ruse, disponibil online pe cpc-ew.ro/pdfs/se- 12. Nota hărți: iran-resist.org/article 2357 accesat pe 02 sep- curitatea_in_regiunea_mar.pdf, accesat pe 6 septembrie 2019; tembrie 2019; 40. Ibidem; 13. Canalul Volga-Don, asigură navigația între Marea Cas- 41. Ganibov, A2ad, în Eurasia Daily Monitor, Jamestown pică și Marea Neagră. A fost construit pe vremea lui Petru cel Foundation, Washington DC, issue 75; Mare între 1701-1707. În forma actuală, acest proiect a fost fi- 42. https://clubferoviar.ro/forumul-railway-pro-ruta-trans- nalizat în 1952, necesitând un efort uriaș a 900.000 muncitori, in- caspica-de-transport-international-va-folosi-legatura-astara/; cluzând și 100.000 prizonieri germani și 100.000 deținuți în 43. anakliadevelopment.com, accesat pe 9 septembrie 2019; gulag. Canalul are 9 ecluze și o singură cameră pe panta dins- 44. Marius Roșu, Op. cit.; pre Volga, care pot ridica navele la 88 m și 4 ecluze de același 45. Ibidem; fel pe panta dinspre Don care pot coborâ navele cu 44 m și poate 46. În Transnistria, prin anunțul intenției Rusiei de a-și re- deservi nave de 5.000 tdw, de 140 m lungime, 16,6 m lătime și trage/distruge munițiile, de reluare a negocierilor între părți, re- 3,5 m pescaj; prezintă o încercare a Rusiei de a consoloda regimul instaurat și 14. Gheorghe Vaduva, Falia strategic Marea Neagră-Marea condus de președintele Igor Dodon și a inhiba acțiunile pro-eu- Baltică, disponibil online pe https://revistapolis.ro/falia-strtegică- ropene ale Moldovei; marea-neagră-marea-baltică/, accesat la 07 septembrie 2019; 47. German C. Tracey, Coridor of Power: the Caucasus and 15. Aydin Mustafa, Regional Cooperation in the Black Sea Energy Security, în Caucasian Review of International Affairs, and the role of Institutions, în Perceptions Autumn, 2005, pp. 58- vol.2, Spring 2008, pp 64-72; 60; 48. http://www/geopolitic.ro/R%20Geo/2019.pdf, accesat pe 16. Marius Roșu, rezumatul tezei de doctorat cu tema, Con- 16 septembrie 2019; siderații geopolitice asupra Regiunii Extinse a Mării Negre, dis- 49. Rusia își folosește poziția de monopol în transportul ga- ponibilă online pe zelor pentru a lua la preț mic de la producători și a-l vinde cu un https://www.unap.ro/ro/doctorat/teze_doctorat/2016_ianuarie/R preț de câteva ori mai mare la consumatorii europeni; OȘU-MARIUS.pdf. accesat la 17 septembrie 2019; 50. https://www.enpg.ro/turcia-da-sah-mat-eu; 17. Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 51. Marius Roșu, Op. cit., pp 106-109; 2015-2019, disponibilă online pe fcnap.ro/startegia-nationala-de- 52. Ibidem, pp 104-108; aparare-a-tarii-pentru-perioada-2015-2019/ accesat la 05 sep- 53. monitorulapararii.ro/evenimente-politico-militare-nato-ue- tembrie 2019; iunie-1-17355, accesat pe 9 septembrie 2019; 18. Ibidem; 54. New Strategy Center, Op. cit., pp 5-6; 19. vezi harta ro.wikipedia.org/wiki/Transnistria#/media/fiș- 55. George Visan și Octavian Mauer, The emerging acces- ier/South_Russia_geopolitics_2015.jpg accesat pe 07.09.2019; denial challange for NATO’s Estern Flank in Black Sea in Acces 20. Ibidem; Denial Age, Romanian Energy Center, raport special realizat cu 21. Dumitru Popilevski, Riscuri și amenințări în Regiunea Ex- sprijinul NATO, București, ianuarie 2019, p.19. Mai multe pe New tinsă a Mării Negre, disponibil online pe mail.yahoo.com/d/fol- Strategy Center, Op. cit., pp 5-6; ders/2/messages/3145/.../, accesat la 08 septembrie 2019; 56. Ibidem; 22. Cristina Bogzeanu, Op. cit., pp. 56-57; 57. New Strategy Center, Op. cit., p. 7; 2 3 . 58. CSIS Missile Defense Project, https://bit.ly/2iaiUX3 acce- www.ro.wikipedia.org/wiki/Republica_Moldoveneasca_Trans- sat pe 10 septembrie 2019; nistreana, accesat la 10 septembrie 2019; 59. Ibidem; 24. Hartă: http//: www.maps.com/244558/ , accesat la 08 sep- 60. g4media.ro/flota-rusa-din-marea-neagra-se-intareste-cu- tembrie 2019; 13-nave-echipate-cu-rachete-de-croaziera-kalibr.html, accesat 25. Vitalie Călugăreanu, O nouă capcană întinsă Republicii pe 1 septembrie 2019; Moldova de către Rusia, disponibil online pe 61. New Strategy Center, Op. cit., p. 7. - 87 - TEORIE MILITARĂ

Sprijinul de geniu al acțiunilor militare în condițiile hibridizării conflictelor Locotenent-colonel Teodor Jipa, Divizia 2 Infanterie „Getica”, Buzău

Rezultatele rapide obținute de către Federația Rusă trem de volatile și sub presiunea constantă a evitării în operația care a avut ca efect anexarea Peninsulei producerii de victime colaterale în rândul populației ci- Crimeea au determinat explozia dezbaterilor pe mar- vile, cel mai adesea folosită pe post de scut sau masă ginea noțiunii de război hibrid. Intenția de a stabili o de dispersie de către forțele neconvenționale. Cel mai definiție clară a acestui concept poate fi apreciată ca probabil, într-un astfel de spațiu de desfășurare a ope- un demers hazardat, având în vedere polemica stâr- rațiilor, misiunile de contramobilitate vor avea ca nită de acest subiect în ultima perioadă. obiectiv interzicerea pătrunderii adversarului în anu- Cu toate acestea, fie că sunt definite ca acțiuni ne- mite zone de importanță deosebită, deziderat totuși convenționale, asimetrice sau hibride și indiferent greu de atins în situația unor suprafețe întinse sau în dacă sunt provocate de actori statali sau nonstatali, eventualitatea dispunerii acestora în proximitatea po- conflictele moderne demonstrează că fața războiului pulației civile. s-a schimbat. Modificarea fizionomiei conflictelor mo- Privitor la misiunile de mobilitatea însă, lucrurile stau derne nu derivă neapărat din utilizarea unor metode și cu totul altfel. Având în vedere rapiditatea cu care tactici noi, ci mai ales din folosirea ingenioasă și sur- agresorul acționează și flexibilitatea dispozitivelor de prinzătoare a celor vechi, deopotrivă convenționale și luptă adoptate, apreciez ca evidentă necesitatea ca neconvenționale (inclusiv cu caracter terorist sau cir- forțele proprii să dispună de o libertate de mișcare cumscris criminalității organizate). mult crescută care să poată contrabalansa cu succes Astfel, putem afirma că ne aflăm într-un moment în avantajul de mobilitate al adversarului. care toate școlile de gândire militară încearcă să se Așadar, cel mai probabil, în viitor se va renunța la fo- repoziționeze rapid și să se adapteze la realitățile con- losirea metodelor tradiționale de realizare a viabilității flictelor moderne, în încercarea de a oferi unelte care căilor de comunicații, care necesită un întreg arsenal să facă posibilă contracararea amenințărilor hibride. de tehnică și personal și implicit un timp mare de rea- În ciuda faptului că elementele care concură la hibri- lizare a lucrărilor, în favoarea utilizării unor tehnici mo- dizarea conflictelor sunt numeroase, cel mai probabil derne de îmbunătățire a capacității portante a limitate doar de imaginația actorilor, se pot totuși ob- terenului (de orice natură) care să asigure trecerea ra- serva anumite caracteristici comune ale acestora. Re- pidă a trupelor, fără a fi necesare foarte multe lucrări ferindu-ne strict la operațiile militare și cu în acest scop. La acest moment, în domeniul con- preponderență la nivel tactic, putem identifica urmă- strucțiilor se folosesc diferite produse (enzime, poli- toarele semnături ale acțiunilor hibride: meri sintetici, biopolimeri, produse pe bază de - ciocnirile sunt de scurtă durată, de obicei evi- co-polimeri, rășini, stabilizatori ionici, fibre de ranfor- tându-se angajarea decisivă a forțelor; sare, clorură de calciu, clorura de sodiu etc.) care ac- - sunt utilizate frecvent dispozitivele explozive im- ționează pentru controlul eroziunii și stabilizării solului. provizate (DEI); În domeniul militar, aceste produse se pot folosi pen- - trupele sunt hărțuite prin executarea focului cu di- tru realizarea în regim de urgență a drumurilor neas- verse categorii de armament; faltate, zonelor de aterizare pentru elicoptere, - forțele neconvenționale sunt greu de diferențiat terenurilor destinate pentru camparea trupelor sau de- față de populația civilă, deoarece nu poartă uniforme pozitarea materialelor etc. sau semne distinctive. Analiza soluțiilor alternative pentru construcția dru- În context, o analiză din această perspectivă a rolu- murilor realizată de Ziarul Financiar a scos în evidență rilor sprijinului de geniu, în domeniile mobilității, con- avantajele folosirii acestor metode inovative, printre tramobilității și menținerii capacității operaționale, cele mai importante fiind: modul rapid de aplicare, evidențiază că într-un registru hibrid misiunile de con- costurile reduse de construcție și mentenanță, simpli- tramobilitate nu mai au aceeași însemnătate precum tatea tehnologiei de punere în operă și faptul că pro- în situația unui război convențional. Din punctul meu dusele sunt ecologice. de vedere este dificil, dacă nu chiar imposibil în unele Printre exemplele unor tehnologii de acest gen care situații, să încerci să realizezi contramobilitatea unui se regăsesc în literatura de specialitate, se numără și inamic flexibil și dinamic, aflat într-o continuă mișcare, tehnologia americană TerraZyme, produsă de com- în condițiile unei zone de operații cu limite și fâșii ex- pania Nature Plus. TerraZyme este un stabilizator de sol care are ca efect cimentarea pământului și - 88 - TEORIE MILITARĂ

Stabilizarea solului cu ajutorul produselor pe bază de enzime Sursa: https://www.substrata.us/home îmbunătățirea capacității portante a acestuia. Produ- O altă misiune a geniștilor pentru asigurarea mobi- cătorii garantează lucrările pentru cel puțin cinci ani lității o reprezintă detectarea, cercetarea și marcarea de exploatare, la un trafic de 1000 de vehicule pe zi și zonelor periculoase, în condițiile utilizării pe scară susțin că au reușit să reducă în timp costurile de con- largă a DEI și a numărului mare de victime produse de strucție de la 10% la 25%, iar costurile cu mentenanța către acestea. Așadar, această misiune este una din- cu 75%. tre cele mai importante în contextul unui conflict hi- De asemenea, specialiștii companiei Irridian Road brid, DEI-ul fiind una din armele preferate ale unui Stabilization&Dust Control consideră că folosirea pro- adversar inferior din punct de vedere al capabilităților dusului pe care îl realizează pe bază de enzime va de care dispune. Și în acest domeniu companiile civile determina reducerea costurilor de construcție a dru- au dezvoltat tehnologii care pot crește nivelul de de- murilor cu 40% (comparativ cu metodele clasice) și tecție al DEI, contribuind astfel la îmbunătățirea pro- cu 50% a celor cu mentenanța, scurtarea timpului de tecției trupelor, creșterea mobilității și salvarea de vieți realizare a lucrărilor și scăderea semnificativă a nu- omenești. mărului de mijloace și forțe implicate. Eficiența pro- Compania GRT – Global Road Tehnology comer- duselor companiei a fost recunoscută și de US Army cializează GRT1000 Counter Terrorism Landmine Corps of Engineers, reprezentanții acestei agenții afir- Clearance Tehnology, un produs pe bază de polimeri mând: Am testat în trecut o serie de produse pe bază și bi-polimeri, care ajută la detectarea zonelor unde de enzime și acesta este primul produs pe bază de au fost aplasate DEI. Tratarea suprafeței căilor de co- enzime testat care a crescut în mod substanțial rezis- municații cu acest produs (invizibil cu ochiul liber) per- tența solului. mite detectarea de la distanță (prin intermediul Făcând o paranteză, putem aprecia că în viitor sateliților sau a dronelor) a zonelor unde s-a modificat aceste soluții alternative vor fi tot mai folosite având în structura solului. vedere creșterea constantă a prețului bitumului. Dacă O altă modalitate de a semnala din timp suprafețele luăm în considerare și concluziile expuse pe site-ul de teren unde există suspiciunea că au fost ampla- www.knoema.com conform cărora totalitatea re-zer- sate DEI este utilizarea tehnicilor de detectare a mo- velor de petrol brut se vor epuiza în anul 2067 (luând dificărilor. Aceste tehnici se bazează pe compararea în considerare nivelul actual al rezervelor dovedite și de imagini de înaltă rezoluție având ca obiectiv o zonă ritmul de extracție), cel mai probabil produsele pe de interes, acestea fiind captate la diferite intervale de bază de enzime vor fi folosite cu preponderență în anii timp, acțiunea putând astfel să reliefeze schimbările ce vor veni. mediului înconjurător, aspect care ar putea indica pre-

Procesul de detectare a modificărilor. Sursa: https://shukka.com

- 89 - TEORIE MILITARĂ

zența unui DEI sau a unei mine. Dezvoltarea unor ast- acestora trebuie să facă față atacului. fel de tehnologii poate aduce be-neficii forțelor mili- În ultima perioadă de timp geniștii americani au dez- tare nu doar în eventualitatea implicării într-un conflict, voltat diferite sisteme de protecție a forței, menite să dar și în situația intervenției în caz de dezastre natu- înbunătățească gradul de supraviețuire a forțelor, dar rale (inundații, cutremure, etc.). fără a crește numărul de militari necesari pentru in- Așadar, dacă acțiunile de contramobilitate se vor stalarea acestora. restrânge ca număr în situația unui conflict neconven- Sistemul de protecție modular este realizat din țional, sarcinile sprijinului de geniu în domeniul mobi- cadre ușoare și panouri compozite proiectate să asi- lității vor căpăta o importanță mult mai mare, trupele gure protecția forțelor împotriva focului inamic. de geniu fiind obligate să asigure o libertate de miș- În plus, eficacitatea protecției bazei poate fi mărită care mult crescută forțelor proprii și o protecție sporită prin instalarea în proximitatea acesteia a unui sistem împotriva DEI, toate acestea într-un interval de timp de securitate perimetral format din senzori, integrați scurt și cu forțe și mijloace mult reduse. într-o rețea care să permită supravegherea unitară a În ceea ce privește sarcinile pentru menținerea ca- zonelor exterioare. pacității operaționale, consider că trebuie pus un ac- Articolul se dorește a fi un semnal referitor la nece- cent deosebit pe realizarea unor sisteme de protecție sitatea adaptării modului de acțiune a trupelor de modulare, ușor de instalat și de transportat și care să geniu la cele mai frecvente manifestări ale amenință- asigure un nivel de protecție rezonabil, în special pen- rilor neconvenționale. tru trupele care desfășoară acțiuni în baze militare în- În concluzie, consider ca schimbarea fizionomiei aintate menite să sprijine operațiile tactice (ex. FOB- conflictelor moderne nu modifică misiunile clasice ale Forward Operating Base). sprijinului de geniu, poate impune o regândire a mo- Nevoia de a fi în contact cu un inamic mereu sur- dalităților de realizare a contramobilității adversarului, prinzător și în mișcare a determinat forțele convențio- dar cu certitudine obligă decidenții militari să asigure nale să împingă anumite elemente ale sale către resursele necesare implementării tehnologiilor menite zonele în care, în mod tradițional, adversarul își des- să contribuie la creșterea mobilității forțelor, detecta- fășoară acțiunile (chiar dacă nu în mod regulat), ast- rea de la distanță a zonelor periculoase și creșterea fel încât ripostele la atacurile acestuia să fie rapide și protecției forțelor, toate acestea în condițiile întrebuin- eficiente. țării unor structuri mici, flexibile și capabile să acțio- Totuși, în situația în care inamicul concentrează neze simultan și sincronizat într-un mediu complex. forțe care exced posibilitățile de apărare ale structurilor avansate (FOB), până la sosirea sprijinului din partea bazelor principale, sistemul de protecție al

Sistem de protecție modular. Sursa:https://www.erdc.usace.army.mil

BIBLIOGRAFIE

1. https://www.erdc.usace.army.mil/Missions/Military-Engineering/Deployable-Force-Protection-Demo/; 2. https://shukka.com/change-detection-services.php; 3. https://www.zf.ro/business-construct/solutii-alternative-pentru-constructia-de-drumuri-locale-3034310; 4. https://www.globalroadtechnology.com/applications/military/; 5. https://knoema.com/smsfgud/bp-world-reserves-of-fossil-fuels; 6. http://www.terrazyme.com/index.htm; 7. https://www.irridan.com/

- 90 - AREAL BUZOIAN

Balta Albă – stațiunea aurului negru

Plutonier adjutant principal Sandu Popa, Divizia 2 Infanterie „Getica”

Balta Albă este o localitate din județul Buzău, În 1872 se construieşte primul hotel, iar la scurt amintită în documentele istorice încă din secolul al timp sunt puse în funcţiune băile calde şi reci. XVIII-lea, bazele stațiunii fiind puse de către boierul Ca denumire, stațiunea și localitatea Balta Albă Dumitru Seceleanu, originar din părţile Buzăului, cel poartă acest nume datorită lacului din zonă ale cărui care este considerat și artizanul înfiinţării staţiunii bal- săruri se depun pe timp de secetă pe maluri, iar de la neare Amara, valorificând la maximum potenţialul depărtare lacul, datorită sărurilor, provoacă astfel de apelor lacurilor de la Amara, prin construirea unor in- iluzii vizuale (de la distanță pare alb). stalații pentru tratarea afecțiunilor reumatice.

Ca localizare și acces, stațiunea Balta Albă se află Efectele terapeutice ale lacului nu au trecut neob- situată pe drumul național DN 22, care face legătura servate nici de Carol Davila (considerat întemeietorul între municipiul Râmnicu Sărat și municipiul Brăila, serviciului medical şi farmaceutic românesc) care, în aflându-se la o distanță de aproximativ 25 de kilometri urma analizelor efectuate, a atestat calităţile terapeu- de Râmnicu Sărat. Din drumul național se desprinde tice ale nămolului de aici. o alee asfaltată, străjuită de o parte și de alta de plopi

- 91 - AREAL BUZOIAN

înalți și tremurători, găsind la capătul aleii stațiunea sapropelic („aurul negru”) - un tip de nămol bogat în propriu-zisă. substanțe organice aflate în diferite stadii de descom- Staţiune Balta Albă a fost înainte de anii ’90, una punere - are proprietăți biotrofice, regeneratoare, an- dintre stațiunile cele mai căutate de turişti pentru apa tiinflamatoare, analgezice, sedative și vasodilatatoare, şi nămolul cu efecte tămăduitoare. Apa din lac este demonstrate în cercetări clinice. bogată în clor, sodiu, slab magnetizată și sulfatată, După 1989, stațiunea a intrat într-un proces de fiind recomandată pentru tratament, în special, bol- degradare continuă, fiind vizitată doar de câțiva turiști navilor cu afecţiuni dermatologice şi ale aparatului lo- nostalgici, care într-un ritm încet încearcă să îi re- comotor. descopere frumusețea de altă dată; deși potențial ex- Ca și în stațiunea Techirghiol, lacul Balta Albă as- istă, răsărind anual câteva investiții, stațiunea cunde un aur negru tămăduitor, lăudat de sutele de beneficiază în prezent doar de un motel ce găzduiește turişti care îl caută an de an, convinşi că durerile de 20-30 de turiști pe serie și 20 de căsuțe. oase şi bolile de piele dispar ca prin farmec. Nămolul De remarcat, pentru cei care doresc să se bucure de frumusețile și efectele terapeutice ale stațiunii, turiștii găsesc aici tot confortul: de la plaja amenajată, umbreluțe de stuf, șezlonguri, piscină, locuri de joacă pentru copii, teren de fotbal pe nisip, dușuri cu apă caldă, nămol terapeutic cu sare și iod, până la diferite terase, dintre care una dintre ele pe pontoane. Cu siguranță acest loc nu poate rivaliza cu marile stațiuni balneare, însă pentru cei care nu sunt destul de pretențioși va reprezenta o ieșire plăcută și benefică.

Bibliografie: - https://www.historia.ro/sectiune/actualitate/articol/ lacul-amara-zamislit-dintr-un-vechi-curs-al-ialomitei - https://www.primariagradisteabraila.ro/lacul-cu-apa- miraculoasa-balta-alba - http://travelbuzau.com/2014/05/11/lacul-balta-alba/

- 92 - MOZAIC BUZOIAN Exercițiul „Memorial General-maior Grigore Baștan" Exercițiul multinațional cu trupe în teren și parașutări Afganistan, sublocotenentului (p.m.) Ciprian-Ștefan de precizie, aterizări cu parașuta rotundă și aripa, marș Polschi. După ce ne-am regrupat, după parașutare, pe cu peste 20 de kilograme în spate presărat cu diverse aerodromul Buzău, toți am purtat acest tricou în memo- probe. Pe scurt „Memorialul General-maior Grigore Baș- ria sublocotenentului (p.m.) Ciprian Polschi căzut la da- tan”, ediția 2019. Un exercițiu aplicativ militar multi- torie în capitala Afganistanului, Kabul, în data de 5 național care în acest an a înregistrat și o premieră: septembrie 2019. Îi dedicăm toată această cursă”, ne-a participarea unei echipe a Batalionului cu destinație spe- transmis un reprezentant al echipei militarilor de la cială „Fulger” din Republica Moldova. operații speciale. Se spune că parașutismul alege caracterele tari. Gestul lor i-a impresionat pe cei prezenți dar și pe or- Acest lucru a fost demonstrat de cele 13 echipe, ganizatorii competiției. Valentina Baștan, fiica genera- reprezentând structurile din Sistemul de Apărare, Ordine lului-maior Grigore Baștan ne-a povestit cu emoție în Publică şi Siguranţă Naţională al României şi din Re- glas: „Pe militarii de la operații speciale îi respect din tot publica Moldova, care s-au întrecut pentru a obține mult sufletul pentru că, participarea lor la competiție a avut un râvnitul trofeu, Cupa transmisibilă „General-maior Gri- alt scop: să arate că acea componentă spirituală a lup- gore Baștan”. Această competiție a devenit deja o tătorilor este spiritul de corp. Nu mai e nevoie să spunem tradiție în rândul parașutiștilor militari. Dovadă stă și fap- ce înseamnă, pentru că ei l-au demonstrat. tul că „Baștaniada”, așa cum este cunoscut acest exer- Pentru generalul de brigadă în rezervă Marius Cră- cițiu în rândul celor care poartă cu mândrie bereta bordo ciun, vicepreședintele Fundației „General-maior Grigore a ajuns la cea de-a 32 ediție. Baștan” gestul militarilor de la operații speciale este un Colonelul Gabriel Carpiuc, comandantul Centrului de lucru obișnuit pentru că ei, parașutiștii sunt „oameni cu Perfecționare ISR, Parașutiști și JTAC din Buzău a ana- foarte mult suflet, cu foarte mult curaj, oameni dedicați lizat echipele iar concluzia sa a fost clară: „Echipele sunt meseriei, bărbați adevărați și femei care își fac datoria în determinate, hotărâte și dornice să câștige acest mult teatrul de operații Afganistan, unde pentru prima dată râvnit trofeu. De asemenea, exercițiul este o prioritate participă un batalion de parașutiști, Batalionul 495 pentru noi de a promova imaginea parașutismului militar Parașutiști Protecția Forței „Vulturii Negri” dar și în țară, românesc dar și de a promova totodată această spe- unde pe lângă faptul că se instruiesc intens, nu-și uită cialitate a parașutiștilor sau a militarilor în special care eroii”. folosesc ca procedeu de pătrundere sau de a ajunge la „Îi felicit pe câștigători, îi felicit pe toți participanții, pen- obiectiv parașutarea”. tru că trebuie spus că, parte dintre dânșii, au fost la Principalele etape ale exercitiului au constat în inserția prima activitate de acest gen și chiar vreau să remarc prin parașutare cu armament și materiale, aruncarea că, în lotul Batalionului 495 Parașutiști, au fost militari grenadelor de mână de exercițiu, deplasarea în teren care au fost încorporați în urmă cu patru luni, ceea ce contaminat, traversarea râului Buzău pe funicular, acor- spune foarte mult despre angajamentul acestor militari” darea primului ajutor și executarea unei ședințe de a afirmat și generalul-maior Gheorghiță Vlad, coman- tragere specifică, toate acestea desfășurate pe o dis- dantul Diviziei 2 Infanterie „Getica” din Buzău care a găz- tanță cumulată de aproximativ 25 de kilometri care s-au duit această „activitate deosebită, și îmi doresc ca, la desfășurat pe Aerodromul Buzău și în poligonul de nivelul garnizoanei Buzău, să avem și să continuăm cu tragere de la Mărăcineni. astfel de activtăți și sunt convins că, noi militarii și Toate cele 13 echipe au avut un obiectiv clar: să urce parașutiștii în mod special, ne vom face întotdeauna da- pe podium cât mai sus. Dar, ca la orice competiție clasa- toria”. mentul se constitue în funcție de performanțe. De această dată pe primul loc s-au clasat militarii Brigăzii de Informații militare din Buzău. Șeful echipei, locotenent-colonelul Iulian Voloșincu ne-a dezvăluit ce i-a mo- tivat pe militarii săi să dea cei mai bun pentru a urca pe podium: „Întotdeauna, la o asemenea competiție toți ne propunem să fim pe locul 1 și luptăm ca să fim acolo. Echipa mea a fost constituită din militari 40+, spiritul de echipă și hotărârea sunt ingredientele pe care consider că echipa mea le-a avut și care au dus la ocuparea locului întâi. Este rezultatul unei munci, unei cariere în spate, Colonelul Marian Bae, comandantul Şcolii de Instruire cumul de exerciții, aplicații care au fost acum încu- Interarme a Forțelor Terestre „Mihai Viteazul”, prezent nunate cu acest loc întâi”. la activitate, a afirmat că participă de fiecare dată cu Probele au pus în valoare pregătirea militarilor plăcere la competițiile organizate de parașutiștii militari și parașutiști. Chiar dacă a fost un traseu solicitant, parti- că acest concurs reprezintă un vârf al pregătirii profe- cipanții afirmând la unison că sunt pregătiți să facă față sionale în cadrul activităților cuprinse în planul de in- oricăror provocări. Tot o echipă din Buzău a obținut și struire al parașutiștilor militari. locul trei. Motivația lor a fost una de suflet: au dedicat Text: m.m.p Iulian Cadulencu Baștaniada camaradului lor căzut în teatrul de operații Foto: m.m. cls.a I-a Cătălin Mărculescu - 93 - MOZAIC BUZOIAN

Roza Cercetașilor În săptămâna 1-4 octombrie s-a desfășurat în gar- de cel al Brigăzii 282 Blindate, iar pe locul III se află nizoana Buzău, ediția de vară a competiției militar- lotul Regimentului 528 ISR. aplicative „Roza cercertașilor”, faza pe Divizia 2 Au mai fost acordate diplome de excelență pentru Infanterie „Getica”. participare constantă (căpitanului Bogdan Odobescu Loturile celor 9 structuri din cadrul diviziei partici- de la Batalionul 202 Apărare CBRN și Intervenție la pante la această ediție, aproape 120 de militari, au Dezastre), pentru fair-play (locotenentului Ionuț Banu avut de înfruntat , pe parcursul deja bine cunoscutelor de la Batalionul 49 Apărare CBRN), pentru cel mai probe de patrulă și ștafetă, un teren mediu spre greu bun timp la ștafetă (maistului militar Liviu-Marius Cioc frământat și o vreme relativ bună, dar totuși capri- de la Regimentul 53 Apărare Antiaeriană și sergentu- cioasă. lui Dragoș Andrei de la Brigada 2 Vânători de Munte), pentru cel mai bun punctaj la aruncarea grenadelor (sergentului Cătălin Iordăcheanu de la Regimentul 53 Apărare Antiaeriană și caporalului Octavian-Marius Tudor de la Batalionul 49 Apărare CBRN), precum și pentru cel mai bun punctaj la tragerea cu armamentul de infanterie (sergentului Alin Petric de la Brigada 2 Vânători de Munte), precum și diplome de participare.

Competiția, reprezentativă deja pentru structurile cu specific de cercetare din armată, valorifică și dezvoltă spiritul de echipă, camaraderia și deprinderile specifice de militar ale participanților, oferind constant, pe lângă activitățile de instruire ale fiecărei structuri, prilejul evaluării și autoevaluării nivelului de pregătire al militarilor și echipelor din unitățile și marile unități mi- Apreciem atât felul în care s-au prezentat echipele litare ale diviziei. în concurs, nivelul de pregătire, efortul și spiritul de După o săptămână de foc, dar și de apă, și la pro- fair-play al acestora, cât și modul de organizare a priu, și la figurat, militarii loturilor participante au primit acestei ediții, rodul unei echipe coordonate de locote- rezultatele efortului lor, în cadrul ceremoniei de pre- nent-colonelul Liviu-Costin Bălăceanu și a colegilor săi din cadrul modulului G-2 Informații al comandamentului diviziei, precum și al militarilor din cadrul bata- lioanelor 200 Sprijin, 3 Geniu și 47 Comunicații și Informatică care au asigurat buna desfășurare a activităților. Text: Mr. Silviu Bădiliță Foto: Iulian Cadulencu, Paul Oprea

miere și de închidere a acestei ediții a competiției. Premierea s-a desfășurat în prezența locțiitorului comandantului Diviziei 2 Infanterie, generalul de brigadă Claudiu-Mihail Sava, cel care a și înmânat premiile și diplomele câștigătorilor. Clasamentul general se prezintă astfel: locul I a fost ocupat de lotul Brigăzii 2 Vânători de Munte, locul II, - 94 - MOZAIC BUZOIAN

Ziua Veteranilor în garnizoana Buzău

Festivități în garnizoana Buzău Luni, 11 noiembrie, militarii garnizoanei Buzău au sărbătorit Ziua Veteranilor din teatrele de operații. Fes- tivitățile s-au desfășurat la Cimitirul Eroilor din municipiul Buzău și la Monumentul Eroilor din Teatrele de Operații din comuna Smeeni, unde au avut loc ceremonii militare și religioase cu depuneri de coroane și jerbe de flori, iar la Biserica Militară „Pogorârea Sfântului Duh” a putut fi vizionată expoziția fotografică dedicată eroilor buzoieni – „Afganistan: Chipuri ale războiului”.

au pierit eroii Iulian Dumitrache și Adrian Ion Vizireanu, precum și Paula Vizireanu, din partea familiilor eroilor buzoieni, care a vorbit despre modele și spirit de sacrificiu. De asemenea, copiii grupului „Veselia” din comuna Smeeni, pregătiți de Diana Ion- iță și coordonați de Georgiana Stănescu, au prezentat un moment artistic cu cântece patriotice.

La activități au participat reprezentanţi ai adminis- traţiei publice locale, cadre militare active, în rezervă și retragere, familiile eroilor buzoieni, distinși invitați, numeroși jurnaliști.

În încheiere, militarii Batalionului 52 Operații Spe- ciale „Băneasa-Otopeni” au defilat în fața numeroasei asistențe, acompaniați de muzica militară a garnizoanei Buzău.

În cadrul festivității de la Monumentul Eroilor din teatrele de Operații, comandantul garnizoanei Buzău, general-maior Gheorghiță Vlad, a prezentat asistenței însemnătatea acestei zile, precum și a sacrificiului celor ce și-au dat viața pentru țară, dar și a respectu- lui cuvenit veteranilor din teatrele de operații care au contribuit la respectarea angajamentelor luate de România în plan internațional și la prezervarea intereselor naționale. Au mai evocat memoria eroilor căzuți plutonierul Bogdan Dragomir, rănit în incidentul în care - 95 - MOZAIC BUZOIAN

Expoziție fotografică cu ocazia Zilei 2018 cu ocazia Centenarului României, expoziția a Veteranilor fost prezentată, sub înaltul patronaj al Consulatului În cadrul festivităților dedicate sărbătoririi Zilei Ve- General al României la Los Angeles, în acest an teranilor din teatrele de operații în garnizoana Buzău, putând fi vizionată la Institutul Cultural Român din Bu- la Biserica Militară „Pogorârea Sfântului Duh” a fost curești și la Centrul de Presă al Societății Române de deschisă publicului larg expoziția fotografică dedicată Radiodifuziune. eroilor buzoieni – „Afganistan: Chipuri ale războiului”. În garnizoana Buzău, expoziția de fotografie a putut La activitate au fi vizionată până în data de 14 noiembrie. participat reprezen- Un alt invitat de seamă, care ne-a onorat cu tanţi ai administraţiei prezența, luând parte la deschiderea acestei expoziții publice locale, cadre și care a rostit câteva cuvinte despre militarii români militare, familiile din teatrele de operații, a fost Mario Balint, jurnalistul eroilor buzoieni, dis- român dedicat deopotrivă temelor militare dar si vieții tinși invitați, nu- militarilor în ținuta de deșert. Jurnalistul Radio Româ- meroși jurnaliști, atât nia Actualități, care și-a petrecut, cumulat, 52 de luni din presa civilă lo- în zone de război alături de militari noștri, în Irak și cală, cât și din cea Afganistan, face parte din tripleta de onoare de jurna- militară. liști, alături de Radu Dobrițoiu și Ilie Pintea, care au Expoziția de fo- scris prin reportajele și corespondența lor jurnalistică tografie realizată de istoria participării militarilor români în teatrele de către Ilie Pintea, jur- operații. nalist Radio Româ- Am avut de asemenea plăcerea de a ne reîntâlni cu nia Actualitati, fostul nostru coleg, colonelul (rez.) Toni Ene, cel care, prezintă Afganistanul pe parcursul a 4 misiuni în teatrele de operații, a fost și condițiile de război de acolo prin prisma oamenilor o punte de legătură între militarii de acolo și familiile lor angrenați în aceste evenimente. Izvorâtă din dorința și care, cu multă emoție, a evocat momente de de a spune povestea locului, Afganistan, și oamenilor cumpănă la care a fost martor, atunci când militarii au săi, dar și a militarilor care, departe de familiile lor, își devenit eroi. fac datoria față de țară, expoziția reprezintă forma ex- presivă a participării lui alături de militarii români în teatrele de operații în decursul anilor. Ilie Pintea este corespondentul Radio România Actualități din anul 2000, iar din 2013 a însoțit de mai multe ori batalioanele românești dislocate în Afga- nistan. El a primit în 2018 Emblema de Onoare a Statului Major al Apărării, pentru activitatea sa din teatrul de operații.

Expoziția a fost accesibilă în perioada 11-14 noiembrie, fiind vizitată de un public numeros și variat, inclusiv de către elevi din școlile din municipiu. Text: Mr. Silviu Bădiliță Foto: Iulian Cadulencu, Paul Oprea

Această expoziție a fost prezentată pentru prima oară în anul 2017 în Afganistan cu ocazia Zilei Naționale a României, ca un omagiu adus eroului buzoian sublocotenent (p.m.) Mădălin Stoica, iar în anul

- 96 - MOZAIC BUZOIAN îngrijirea monumentelor – cinstirea ostașilor români Ziua Armatei României, sărbătorită în fiecare an pe Pe monument sunt înscrise numele a 74 de eroi care data de 25 octombrie, este un prilej în plus de a prețui s-au jertfit pentru realizarea aspirațiilor naționale. și cinsti memoria celor căzuți la datorie pentru patrie. Astfel, în perioada 22-23 octombrie, militarii Batal- ionului 3 Geniu „General Constantin Poenaru” au des- fășurat activități de îngrijire la Monumentul Eroilor din comuna Mărăcineni și Monumentul Țăranilor căzuți în Răscoala din anul 1907, de lângă podul de peste râul Buzău. Monumentul Eroilor este realizat de Jean și Nico- lae Sava din Măgura, în anul 1937, fiind dedicat eroilor comunei Mărăcineni căzuți în Primul Război Mondial.

Monumentul Țăranilor care au participat la Răs- coala din anul 1907 este, în forma actuală, opera sculptorului Corneliu Medrea. După anul 1990, edificiul a fost mutat în partea stângă a drumului care leagă Buzău-Râmnicu Sărat, lângă podul de peste râul Buzău. Acesta cinstește memoria țăranilor căzuți pentru pământ și libertate. Text: slt. Nicoleta Pană Foto: Constantin Moldoveanu

Inaugurarea noului sediu al Bibliotecii Județene

Inaugurarea noului sediu al Bibliotecii Județene Vineri, 2 august, a fost inaugurat noul sediu al Bibliotecii Judeţene Buzău în prezența autorităților locale și județene, precum și a comandantului Diviziei 2 Infanterie "Getica", generalul-maior Gheorghiță Vlad. Biblioteca va funcţiona în complexul comercial Galleria, aflat la ieşirea din Buzău spre Râmnicu Sărat,

pe timpul cât actualul sediu al instituţiei va intra într-un amplu proces de restaurare. Amintim că unități militare din garnizoană, în baza unui protocol de colaborare cu autoritățile județene, au sprijinit activitatea de mutare a materialelor și fondului de carte al bibliotecii în noul sediu. Text: Mr. Silviu Bădiliță Foto: Paul Oprea

- 97 - MOZAIC BUZOIAN

Sublocotenentul post-mortem Ciprian-Ștefan Polschi a fost condus pe ultimul drum

Joi, 12 septembrie, la Buzău au avut loc fune- Otopeni” a înmânat familiei îndoliate drapelul tri- raliile sublocotenentului post-mortem Ciprian-Ște- color al României. fan Polschi, Militarii din garnizoana Buzău, cu adâncă căzut la dato- durere şi profundă compasiune, deplâng şi re- rie în 5 sep- gretă trecerea în lumea veşnică a sublocotenen- tembrie a.c., tului post-mortem Ciprian-Ștefan Polschi, pe timpul în- totodată ne exprimăm profundul regret pentru deplinirii unei producerea acestui tragic eveniment și transmisiuni în Af- mitem condoleanțe familiei îndoliate. ganistan. La ceremonia reli- g i o a s ă , alături de familia îndu- rerată au participat camarazi, colegi, rude și prieteni din Garnizoana Buzău. De asemenea, conducerea Armatei române prin şeful Statului Major al Apărării, generalul Nicolae-Ionel Ciucă și reprezentanţi ai autorităţilor publice și instituțiilor locale au fost *** prezenți pentru a onora și omagia jertfa sublo- O faptă deosebită a fost făcută de echipa locotenentului post-mortem Ciprian-Ștefan Polschi. cală de handbal masculin, HC Buzău 2012, cărora le mulțumim și îi felicităm pentru onoranta inițiativă de a dedica unul din meciurile lor eroilor buzoieni, precum și pentru gestul față de familia eroului sublocotenent post-mortem Ciprian-Ște- fan Polschi.

Sublocotenentul post-mortem Ciprian-Ștefan Polschi a fost condus pe ultimul său drum la Ci- mitirul Eroilor, unde, după intonarea Imnului de stat al României, garda de onoare i-a prezentat onorul şi a executat trei salve, cu armamentul de infanterie. La finalul ceremonialului, comandantul Batalionului 52 Operaţii Speciale „Băneasa- Redacția

- 98 - MOZAIC BUZOIAN

Ceremonial militar şi religios cu ocazia comemorării eroului sublocotenent post-mortem Mădălin Stoica Vineri, 13 septembrie 2019, la sediul Bata- Activitatea a debutat cu aprinderea de candele lionului 47 Comunicaţii şi Informatică „General la mormântul eroului, la Cimitirul Eroilor din Nicolae Petrescu”, a avut loc ceremonia de Buzău, continuând în cazarma batalionului, în comemorare a sublocotenentului post-mortem faţa plăcii comemorative în memoria tuturor Mădălin Stoica, căzut la datorie în data de 15 eroilor Batalionului 47 Comunicaţii şi Informatică septembrie 2017, în Afganistan. „General Nicolae Petrescu”, unde militarii au depus coroane de flori, păstrând vie amintirea eroului sublocotenent post-mortem Mădălin Sto- ica. La ceremonie au participat membri ai familiei, foşti camarazi de misiune şi personal militar şi civil din cadrul batalionului aducând pe această cale un pios omagiu pentru dăruirea și curajul manifestate sub culorile drapelului național, pentru spiritul de sacrificiu dovedit în timpul executării unei misiuni în Teatrul de Operații din Afganistan. Noi, foști colegi sau camarazi , îi vom păstra o vie amintire, precum și recunoștință pentru sacrificiul său. Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Redacția

- 99 - MOZAIC BUZOIAN

Rămas bun, locotenent-colonelului Eduard Furtună

Cu deosebită mâhnire deplângem pe această amintire vie ca unui adevărat camarad și a cale trecerea dureroasă și mult prea devreme unui ofițer profesionist ce a fost. din această lume a colegului nostru, locotenent- Ofițerul era căsătorit și avea un copil. colonelul Eduard Furtună, în seara zilei de joi, Locotenent-colonelul Eduard Furtună a fost 31 octombrie. înmormântat duminică, 3 noiembrie, la Cimi- Născut în localitatea Vaslui, Eduard Furtună tirul „Sfântu Gheorghe” din municipiul Buzău, s-a dedicat de tânăr carierei militare, căreia i- cu onoruri militare a fost devotat până la sfârșit. Absolvent al Dumnezeu să-l odihnească în pace! Liceului Militar „Ștefan ce Mare” din Câmpu- lung-Moldovenesc, a urmat Școala Militară de Ofițeri Activi „Nicolae Bălcescu” de la Sibiu, fiind avansat la gradul de locotenent în anul 1991. Ulterior a îndeplinit diferite funcții în calitate de comandant pluton, comandant companie, șef al cercetării și apoi șef al informațiilor la nivel batalion, ofițer de stat major la Comandamentul 2 Operațional În- trunit, până la funcția de șef de stat major al Batalionului 200 Sprijin „Istrița” pe care o îndeplinea din anul 2009. Majoritatea funcțiilor îndeplinite au legă- tură cu comandamentul Diviziei 2 Infanterie „Getica” sau cu batalionul de sprijin al acestuia, o activitate continuă de 21 de ani în cadrul acelorași cazărmi și în rândul acelorași camarazi între care s-a perfecționat ca ofițer și ală- turi de care a împărtășit poate cele mai frumoase și mai pline clipe din viața sa. Noi toți, militari și civili, cei care l-am cunoscut și alături de care ne-am împletit parcursul vieții profesionale și uneori și personale, suntem alături de familia îndoliată, față de care ne exprimăm întreaga compasiune, păstrându-i o Redacția

- 100 - Acordaţi 2% din impozitul anual pe venit Fundaţiei „Mareşal Alexandru Averescu”, (organizaţie nonprofit, de utilitate publică, recunoscută conform HG 860 din 12.11.2013) pentru a reda patrimoniului naţional o clădire istorică MozAIC bUzoIAN CERCUL MILITAR bUzĂU

Detalii de completare şi trimitere a formularului 230 pe site-ul www.fundatia-averescu.ro

CoNsILIUL jUDEţEAN bUzĂU PRIMĂRIA MIUNICIPIULUI bUzĂU

Colectivul redacţional şi colaboratorii Cadranului militar buzoian mulţumesc cititorilor pentru fidelitatea şi interesul cu care ne urmăresc paginile, dorindu-ne să ne rezerve, în continuare, un loc privilegiat în lecturile dumnealor. Fundaţia „Mareşal Alexandru Averescu” Buzău, Bulevardul Unirii nr. 140 www.fundatia-averescu.ro