BULETINUL ARHIVELOR MILITARE ROMÂNE Anul XX478/2017 , nr. ( ) ROMÂNIA ÎN PRIMUL RĂZBOI MONDIAL • Bătălia memoriilor •A şii avia ţiei • Finlanda – 100 de ani http://smap.mapn.ro/SIA/index.html editorial 1917 ÎN ISTORIA ROMÂNILOR 1917 - al patrulea an al participării românilor la Marele Război declanșat în 1914 - și îi avem în vedere pe transilvănenii și bucovinenii mobilizaţi de Imperiul Austro- Ungar, pe basarabenii chemaţi sub arme de Rusia -, și al doilea, al implicării statului român în întâia confl agraţie multi-continentală, a înscris în hronicul său evenimente militare și politice de o importanţă unică. Preliminariile le găsim în primele luni de război al României. În cele patru luni și jumătate scurse între 15 august, data intrării ţării în război alături de Antanta și până la sfârșitul anului 1916, pe fondul unor erori politice și militare s-au înregistrat fapte istorice cu consecinţe dramatice, care au pus în pericol existenţa statală. Bătăliile pierdute, începând cu Turtucaia (16 septembrie 1916), cu toate momentele eroice consemnate în încleștările cu inamicul, au impus retragerea unităţilor pe aliniamente succesive. Părăsirea localităţilor eliberate din Ardealul de Sud de către militarii români, urmaţi la jumătatea lui august 1916 de confraţii de peste munţi cu bucurie și speranţa în perspectiva deplinei eliberări, i-a lăsat pe ardeleni într-o stare de confuzie și lipsă de orizont. Cea mai mare parte a ţării, Dobrogea, mai puţin Delta Dunării, Muntenia și Oltenia, sudul Moldovei, au fost ocupate de trupele Puterilor Centrale. Mii de familii de români, și nu numai, s-au refugiat în Moldova neocupată. Iașul a devenit capitala de facto a României. Aici s-au retras Casa Regală, Parlamentul, Guvernul și alte instituţii. Frontul s-a stabilizat pe linia Mărăști, Mărășești, Oituz și Dunăre spre vărsare pe braţul Sfântul Gheorghe. Deznădejdea și îngrijorarea îi cuprinseseră pe cei plecaţi în pribegie, dar și pe cei rămași în orașe și sate sub aspra ocupaţie a Puterilor Centrale preocupate de jefuirea materiilor strategice de război. Când viitorul se profi la incert și îngrijorător, o voce unică bazată pe cunoașterea, cum nimeni nu o poseda în acele vremuri, a istoriei naţionale și universale s-a auzit în Parlamentul României. Nicolae Iorga, într-un discurs memorabil, își exprima încrederea în Armata Ţării care reprezintă un popor întreg și îi îndemna pe români să păstrăm cu scumpete sămânţa de credinţă și vom putea zice ca Petru Rareș, fi ul lui Ștefan, că „vom fi iarăși ce am fost și mai mult decât atât”. document 2017 4 (78) 1 editorial Mărăşeşti. Artileria în acţiune (Fototeca Muzeului Militar Naţional „Regele Ferdinand I”) Primele luni ale anului 1917 au fost dedicate În operaţia ofensivă de la Mărăști (24 iulie/6 august- refacerii Armatei, cu sprijinul Misiunii Militare 6/19 august), în luptele cu apărare de la Mărășești Franceze. Cu noi dotări și reorganizări s-a reușit (24 iulie/6 august-6/19 august) și Oituz (26 iulie/ să se insufl e încrederea că victoria va fi a militarilor 8 august-9/22 august) au făcut zid în faţa trupelor români și a aliaţilor ruși. Medicii francezi au avut un Puterilor Centrale, destrămându-le planurile, salvând rol major în stoparea epidemiei de tifos exantematic statalitatea ţării, cu toate efectele dezordinii din care a secerat în iarna anilor 1916-1917 mii de vieţi unităţile ruse. în Moldova. Martor la victoria ostașilor români, generalul De maximă importanţă pentru mobilizarea Berthelot i-a apreciat: Ei sunt cei mai buni soldaţi ai soldaţilor a fost discursul Regelui Ferdinand adresat lumii și fac la acest moment admiraţia armatelor aliate. Armatei a 2-a în care le-a precizat că pe lângă Evenimentele din Rusia, unde bolșevicii lui răsplata cea mare a izbândirii, care va asigura fi ecăruia Lenin au dat lovitura de stat de la Petrograd la recunoștinţa neamului nostru întreg, aţi câștigat totodată 25 octombrie/7 noiembrie 1917 și decizia de a dreptul de a stăpâni într-o măsură mai largă pământul ieși din război a prins Moldova neocupată, între pe care v-aţi luptat. Eu, Regele vostru, voi întâiul a da o Puterile Centrale. România a fost nevoită să pildă. Vi se va da și o largă participare la treburile politice. încheie Armistiţiul de la Focșani din 22 noiembrie/ De la Darniţa, de lângă Kiev, prizonierii români 5 decembrie 1917 și cel de-al patrulea guvern transilvăneni și-au exprimat dorinţa de a lupta în Ion I.C. Brătianu și-a depus mandatul. Armata română ca voluntari și au cerut într-un Raza de lumină și speranţă a venit de la Chișinău manifest de a se uni tot poporul, tot teritoriul românesc unde Congresul Ostășesc (2-7 noiembrie 1917) a din Monarhia Austro-Ungară în una nedespărţită decis autonomia și crearea structurilor proprii de Românie liberă și independentă. (sic) Nu întâmplător conducere a Moldovei dintre Prut și Nistru. Curentul s-a spus atunci că Darniţa este prima Alba-Iulie a unionist se pornise, iar anul 1918 îl va încorona în Ardealului. România Mare. În lunile iulie-august 1917, Armata română a dat măsura pregătirii și a nivelului de motivare. Profesor universitar Dr. Valentin CIORBEA 2 4 (78) 2017 document studii/documente PARTICIPAREA ROMÂNILOR DIN LOCALITĂŢILE RURALE ALE FOSTULUI JUDEŢ TÂRNAVA MARE LA PRIMUL RĂZBOI MONDIAL (1914-1918) Dr. Vasile MĂRCULEŢ1 Dr. Alexandru BUCUR2 Dr. Ioan MĂRCULEŢ3 zbucnirea Primului Război Mondial, în Prezentarea documentului. Studiul nostru își anul 1914, a implicat participarea unui mare propune să prezinte aportul locuitorilor de naţionalitate Inumăr de locuitori români din Transilvania, în română din fostul judeţ Târnava Mare. Precizăm faptul cadrul armatei austro-ungare. Până în 1918, la sfârșitul că, în prezent, localităţile afl ate în compunerea lui conflagraţiei mondiale, un număr mare de români în timpul primei transilvăneni au luptat pe diferitele fronturi ale acesteia, conflagraţii plătind un însemnat tribut de sânge. Alături de aceștia, mondiale au fost la efortul de război al dublei monarhii au contribuit ulterior împărţite masiv și restul comunităţilor locale. între actualele Românii transilvăneni în Primul Război Mondial. judeţe Alba, Numărul românilor transilvăneni participaţi la prima Brașov, Mureș și confl agraţie mondială, în cadrul armatei austro-ungare rămâne necunoscut cu exactitate. Diferitele cercetări, Sibiu. mai vechi sau mai recente au condus la rezultate diferite. Demersul Conform statisticii realizate de Teodor V. Păcăţian, iniţiat de noi se numărul acestora ar fi fost de 489.544 de persoane4. bazează pe un Dintre aceștia, 41.739 au căzut pe câmpul de luptă, document inedit, 11.275 au murit în detenţie, în pribegie, în spital sau care apare cu acasă din cauza rănilor sau a bolilor contactate în timpul titlul XX. Judeţul războiului, 29.839 au fost daţi dispăruţi, 343.387 s-au Târnava Mare, care întors din război complet sănătoși, 25.406 au revenit este în realitate un acasă invalizi, iar 37.898 s-au întors răniţi și bolnavi, tabel nominal al dar ulterior s-au însănătoșit5. Potrivit calculelor de dată mai recentă, realizate de localităţilor rurale Ioan I. Șerban, care valorifi că informaţiile transmise din fostul judeţ de Octavian Codru Tăslăuanu, numărul românilor Târnava Mare. încorporaţi în armata austro-ungară s-ar fi ridicat la Acesta este 6 peste 651.000 soldaţi, subofi ţeri și ofi ţeri . În rândul inclus în pachetul acestora s-au înregistrat în cei patru ani de război, intitulat Listele 82.588 de morţi și dispăruţi și 63.304 de răniţi, invalizi participanţilor la și bolnavi7. Primul Război Identifi carea românilor transilvăneni participanţi la Primul Război Mondial, din toate localităţile provinciei, Mondial, aflat a fost realizată în urma solicitărilor adresate de ASTRA la Arhivele autorităţilor locale. Iniţiativa a aparţinut ziaristului Naţionale, Teodor V. Păcăţian, care a conceput modelele tabelelor, Serviciul Judeţean atât pentru comunităţile urbane, cât și pentru cele Sibiu, în Fondul rurale, și a făcut demersuri repetate și insistente pentru Astra, pachet nr. completarea lui8. În pofi da acestor eforturi, ca urmare 12, act nr. 12a10. a dezinteresului manifestat de unii reprezentanţi ai Documentul autorităţilor locale faţă de această iniţiativă, rezultatele studiat de noi, pe au rămas incomplete9. care-l reproducem document 2017 4 (78) 3 studii/documente în anexă, în facsimil, conţine 3 fi le, numerotate de la 1 Cohalm, cu 27 de localităţi, Cercul Cincu Mare, cu 20 de la 3. Fila 1r cuprinde doar denumirea actului, iar fi la localităţi, Cercul Mediaș, cu 27, Cercul Sighișoara, cu 25 3v este un centralizator, care înregistrează rezultatele de localităţi și Cercul Agnita, cu 24 de localităţi14. Odată totale11. Restul fi lelor, de la 1v la 3r, cuprind localităţile cu intrarea în vigoare a legii organizării administrative- recenzate12. teritoriale, Legea pentru unifi care administrativă din 14 Data când a fost completat tabelul nu este precizată. iunie 192515, localităţile judeţului Târnava Mare au fost Cunoaștem însă, chiar din relatarea lui Teodor V. grupate în șase plase: Agnita, Daneș, Hendorf, Mediaș, Păcaţian, că dezinteresul arătat de unele dintre Rupeni și Șeica Mare16. autorităţile locale faţă de această iniţiativă a făcut ca Parcurgerea actului analizat ne relevă clar faptul în fi nalizarea ei să se prelungească până în 1922-1923. cazul fostului judeţ Târnava Mare, au putut fi recenzate Chiar și așa, multe autorităţi locale nu au transmis toate cele 124 de localităţi rurale din componenţa lui. informaţiile solicitate13. Ca urmare, referitor la acest În acest caz putem considera rezultatele obţinute ca aspect, credem că și redactarea documentului cu privire fi ind complete. la situaţia din fostul judeţ Târnava Mare s-a încheiat Documentul, un tabel nominal al localităţilor, cam tot în aceeași perioadă. cuprinde 10 rubrici principale. Patru dintre acestea La data recenzării, fostul judeţ Târnava Mare sunt împărţite în alte 11 rubrici secundare. Dintre cuprindea 124 de localităţi rurale, cu una mai mult decât rubricile secundare, două sunt compuse din câte alte comitatul omonim căruia i-a succedat până în iunie trei subrubrici.