BULETINUL ARHIVELOR MILITARE ROMÂNE Anul XX478/2017 , nr. ( )
ROMÂNIA ÎN PRIMUL RĂZBOI MONDIAL
• Bătălia memoriilor •A şii avia ţiei • Finlanda – 100 de ani
http://smap.mapn.ro/SIA/index.html
editorial
1917 ÎN ISTORIA ROMÂNILOR
1917 - al patrulea an al participării românilor la Marele Război declanșat în 1914 - și îi avem în vedere pe transilvănenii și bucovinenii mobilizaţi de Imperiul Austro- Ungar, pe basarabenii chemaţi sub arme de Rusia -, și al doilea, al implicării statului român în întâia confl agraţie multi-continentală, a înscris în hronicul său evenimente militare și politice de o importanţă unică. Preliminariile le găsim în primele luni de război al României. În cele patru luni și jumătate scurse între 15 august, data intrării ţării în război alături de Antanta și până la sfârșitul anului 1916, pe fondul unor erori politice și militare s-au înregistrat fapte istorice cu consecinţe dramatice, care au pus în pericol existenţa statală. Bătăliile pierdute, începând cu Turtucaia (16 septembrie 1916), cu toate momentele eroice consemnate în încleștările cu inamicul, au impus retragerea unităţilor pe aliniamente succesive. Părăsirea localităţilor eliberate din Ardealul de Sud de către militarii români, urmaţi la jumătatea lui august 1916 de confraţii de peste munţi cu bucurie și speranţa în perspectiva deplinei eliberări, i-a lăsat pe ardeleni într-o stare de confuzie și lipsă de orizont. Cea mai mare parte a ţării, Dobrogea, mai puţin Delta Dunării, Muntenia și Oltenia, sudul Moldovei, au fost ocupate de trupele Puterilor Centrale. Mii de familii de români, și nu numai, s-au refugiat în Moldova neocupată. Iașul a devenit capitala de facto a României. Aici s-au retras Casa Regală, Parlamentul, Guvernul și alte instituţii. Frontul s-a stabilizat pe linia Mărăști, Mărășești, Oituz și Dunăre spre vărsare pe braţul Sfântul Gheorghe. Deznădejdea și îngrijorarea îi cuprinseseră pe cei plecaţi în pribegie, dar și pe cei rămași în orașe și sate sub aspra ocupaţie a Puterilor Centrale preocupate de jefuirea materiilor strategice de război. Când viitorul se profi la incert și îngrijorător, o voce unică bazată pe cunoașterea, cum nimeni nu o poseda în acele vremuri, a istoriei naţionale și universale s-a auzit în Parlamentul României. Nicolae Iorga, într-un discurs memorabil, își exprima încrederea în Armata Ţării care reprezintă un popor întreg și îi îndemna pe români să păstrăm cu scumpete sămânţa de credinţă și vom putea zice ca Petru Rareș, fi ul lui Ștefan, că „vom fi iarăși ce am fost și mai mult decât atât”.
document 2017 4 (78) 1 editorial
Mărăşeşti. Artileria în acţiune (Fototeca Muzeului Militar Naţional „Regele Ferdinand I”)
Primele luni ale anului 1917 au fost dedicate În operaţia ofensivă de la Mărăști (24 iulie/6 august- refacerii Armatei, cu sprijinul Misiunii Militare 6/19 august), în luptele cu apărare de la Mărășești Franceze. Cu noi dotări și reorganizări s-a reușit (24 iulie/6 august-6/19 august) și Oituz (26 iulie/ să se insufl e încrederea că victoria va fi a militarilor 8 august-9/22 august) au făcut zid în faţa trupelor români și a aliaţilor ruși. Medicii francezi au avut un Puterilor Centrale, destrămându-le planurile, salvând rol major în stoparea epidemiei de tifos exantematic statalitatea ţării, cu toate efectele dezordinii din care a secerat în iarna anilor 1916-1917 mii de vieţi unităţile ruse. în Moldova. Martor la victoria ostașilor români, generalul De maximă importanţă pentru mobilizarea Berthelot i-a apreciat: Ei sunt cei mai buni soldaţi ai soldaţilor a fost discursul Regelui Ferdinand adresat lumii și fac la acest moment admiraţia armatelor aliate. Armatei a 2-a în care le-a precizat că pe lângă Evenimentele din Rusia, unde bolșevicii lui răsplata cea mare a izbândirii, care va asigura fi ecăruia Lenin au dat lovitura de stat de la Petrograd la recunoștinţa neamului nostru întreg, aţi câștigat totodată 25 octombrie/7 noiembrie 1917 și decizia de a dreptul de a stăpâni într-o măsură mai largă pământul ieși din război a prins Moldova neocupată, între pe care v-aţi luptat. Eu, Regele vostru, voi întâiul a da o Puterile Centrale. România a fost nevoită să pildă. Vi se va da și o largă participare la treburile politice. încheie Armistiţiul de la Focșani din 22 noiembrie/ De la Darniţa, de lângă Kiev, prizonierii români 5 decembrie 1917 și cel de-al patrulea guvern transilvăneni și-au exprimat dorinţa de a lupta în Ion I.C. Brătianu și-a depus mandatul. Armata română ca voluntari și au cerut într-un Raza de lumină și speranţă a venit de la Chișinău manifest de a se uni tot poporul, tot teritoriul românesc unde Congresul Ostășesc (2-7 noiembrie 1917) a din Monarhia Austro-Ungară în una nedespărţită decis autonomia și crearea structurilor proprii de Românie liberă și independentă. (sic) Nu întâmplător conducere a Moldovei dintre Prut și Nistru. Curentul s-a spus atunci că Darniţa este prima Alba-Iulie a unionist se pornise, iar anul 1918 îl va încorona în Ardealului. România Mare. În lunile iulie-august 1917, Armata română a dat măsura pregătirii și a nivelului de motivare. Profesor universitar Dr. Valentin CIORBEA
2 4 (78) 2017 document studii/documente PARTICIPAREA ROMÂNILOR DIN LOCALITĂŢILE RURALE ALE FOSTULUI JUDEŢ TÂRNAVA MARE LA PRIMUL RĂZBOI MONDIAL (1914-1918)
Dr. Vasile MĂRCULEŢ1 Dr. Alexandru BUCUR2 Dr. Ioan MĂRCULEŢ3
zbucnirea Primului Război Mondial, în Prezentarea documentului. Studiul nostru își anul 1914, a implicat participarea unui mare propune să prezinte aportul locuitorilor de naţionalitate Inumăr de locuitori români din Transilvania, în română din fostul judeţ Târnava Mare. Precizăm faptul cadrul armatei austro-ungare. Până în 1918, la sfârșitul că, în prezent, localităţile afl ate în compunerea lui conflagraţiei mondiale, un număr mare de români în timpul primei transilvăneni au luptat pe diferitele fronturi ale acesteia, conflagraţii plătind un însemnat tribut de sânge. Alături de aceștia, mondiale au fost la efortul de război al dublei monarhii au contribuit ulterior împărţite masiv și restul comunităţilor locale. între actualele Românii transilvăneni în Primul Război Mondial. judeţe Alba, Numărul românilor transilvăneni participaţi la prima Brașov, Mureș și confl agraţie mondială, în cadrul armatei austro-ungare rămâne necunoscut cu exactitate. Diferitele cercetări, Sibiu. mai vechi sau mai recente au condus la rezultate diferite. Demersul Conform statisticii realizate de Teodor V. Păcăţian, iniţiat de noi se numărul acestora ar fi fost de 489.544 de persoane4. bazează pe un Dintre aceștia, 41.739 au căzut pe câmpul de luptă, document inedit, 11.275 au murit în detenţie, în pribegie, în spital sau care apare cu acasă din cauza rănilor sau a bolilor contactate în timpul titlul XX. Judeţul războiului, 29.839 au fost daţi dispăruţi, 343.387 s-au Târnava Mare, care întors din război complet sănătoși, 25.406 au revenit este în realitate un acasă invalizi, iar 37.898 s-au întors răniţi și bolnavi, tabel nominal al dar ulterior s-au însănătoșit5. Potrivit calculelor de dată mai recentă, realizate de localităţilor rurale Ioan I. Șerban, care valorifi că informaţiile transmise din fostul judeţ de Octavian Codru Tăslăuanu, numărul românilor Târnava Mare. încorporaţi în armata austro-ungară s-ar fi ridicat la Acesta este 6 peste 651.000 soldaţi, subofi ţeri și ofi ţeri . În rândul inclus în pachetul acestora s-au înregistrat în cei patru ani de război, intitulat Listele 82.588 de morţi și dispăruţi și 63.304 de răniţi, invalizi participanţilor la și bolnavi7. Primul Război Identifi carea românilor transilvăneni participanţi la Primul Război Mondial, din toate localităţile provinciei, Mondial, aflat a fost realizată în urma solicitărilor adresate de ASTRA la Arhivele autorităţilor locale. Iniţiativa a aparţinut ziaristului Naţionale, Teodor V. Păcăţian, care a conceput modelele tabelelor, Serviciul Judeţean atât pentru comunităţile urbane, cât și pentru cele Sibiu, în Fondul rurale, și a făcut demersuri repetate și insistente pentru Astra, pachet nr. completarea lui8. În pofi da acestor eforturi, ca urmare 12, act nr. 12a10. a dezinteresului manifestat de unii reprezentanţi ai Documentul autorităţilor locale faţă de această iniţiativă, rezultatele studiat de noi, pe au rămas incomplete9. care-l reproducem document 2017 4 (78) 3 studii/documente
în anexă, în facsimil, conţine 3 fi le, numerotate de la 1 Cohalm, cu 27 de localităţi, Cercul Cincu Mare, cu 20 de la 3. Fila 1r cuprinde doar denumirea actului, iar fi la localităţi, Cercul Mediaș, cu 27, Cercul Sighișoara, cu 25 3v este un centralizator, care înregistrează rezultatele de localităţi și Cercul Agnita, cu 24 de localităţi14. Odată totale11. Restul fi lelor, de la 1v la 3r, cuprind localităţile cu intrarea în vigoare a legii organizării administrative- recenzate12. teritoriale, Legea pentru unifi care administrativă din 14 Data când a fost completat tabelul nu este precizată. iunie 192515, localităţile judeţului Târnava Mare au fost Cunoaștem însă, chiar din relatarea lui Teodor V. grupate în șase plase: Agnita, Daneș, Hendorf, Mediaș, Păcaţian, că dezinteresul arătat de unele dintre Rupeni și Șeica Mare16. autorităţile locale faţă de această iniţiativă a făcut ca Parcurgerea actului analizat ne relevă clar faptul în fi nalizarea ei să se prelungească până în 1922-1923. cazul fostului judeţ Târnava Mare, au putut fi recenzate Chiar și așa, multe autorităţi locale nu au transmis toate cele 124 de localităţi rurale din componenţa lui. informaţiile solicitate13. Ca urmare, referitor la acest În acest caz putem considera rezultatele obţinute ca aspect, credem că și redactarea documentului cu privire fi ind complete. la situaţia din fostul judeţ Târnava Mare s-a încheiat Documentul, un tabel nominal al localităţilor, cam tot în aceeași perioadă. cuprinde 10 rubrici principale. Patru dintre acestea La data recenzării, fostul judeţ Târnava Mare sunt împărţite în alte 11 rubrici secundare. Dintre cuprindea 124 de localităţi rurale, cu una mai mult decât rubricile secundare, două sunt compuse din câte alte comitatul omonim căruia i-a succedat până în iunie trei subrubrici. În total, actul cuprinde 21 de rubrici 1925, când a intrat în vigoare o nouă lege a organizării (principale, secundare și subrubrici)17. administrativ-teritoriale a României. Cele 123 de 1. Prima rubrică principală, Numărul curent, localităţi rurale erau grupate în cinci cercuri: Cercul înregistrează în ordine crescătoare un număr
4 4 (78) 2017 document studii/documente
de 124 de poziţii. Acestea corespund celor 124 de 6. Cea de-a șasea rubrică principală, Pagubele de localităţi recenzate18. război ale comunei în total, înregistrează valoare totală, 2. A doua rubrică principală este intitulată Comunele în lei, a pagubelor produse de război fi ecărei localităţi din judeţ. Ea cuprinde cele 124 de localităţi înregistrate, recenzate23. În cadrul documentului nu sunt precizate în ordine alfabetică19. nici contextul concret în care s-au produs aceste pagube, 3. Cea de-a treia rubrică principală, Poporaţiunea nici în ce au constat ele în mod concret. română a comunei, înregistrează numărul total de 7. A șaptea rubrică principală, intitulată Au luat parte locuitori români ai fi ecărei localităţi20. Precizăm faptul că la mișcările impuse de război, precizează pentru fi ecare cifra reprezintă numărul locuitorilor români domiciliaţi localitate numărul locuitorilor români concentraţi în în localitate la momentul completării tabelului de către timpul războiului. Rubrica cuprinde alte două rubrici autorităţile locale, nu la izbucnirea războiului. secundare, anume Chemaţi fi ind, în care sunt înregistraţi 4. Rubrica a patra principală, intitulată Numărul numeric toţi cei concentraţi în timpul războiului, în celor decoraţi în cursul războiului, înregistrează numărul funcţie de statutul avut în perioada participării la acesta decoraţilor din fi ecare localitate21. Nu sunt precizate și Au fost refugiaţi, care cuprinde numărul persoanelor nici numele celor decoraţi, nici numele sau clasele care în timpul războiului, din motive legate de acesta, decoraţiilor primite, nici numărul decoraţiilor primite și-au părăsit locuinţele plecând în refugiu. de fi ecare. Prima rubrică secundară cuprinde trei subrubrici, 5. A cincea rubrică principală, S-au făcut contribuiri anume: La partea activă, ca soldaţi pe front care îi include benevole pentru armată, precizează doar valoarea totală, numeric pe toţi cei care au participat la război în calitate în lei, a contribuţiilor și donaţiilor locuitorilor, pentru de combatanţi; La partea sedentară, pentru servicii susţinerea efortului de război22. Actul nu precizează însă auxiliare sau mobilizaţi pe loc înregistrează numărul în ce au constat aceste contribuţii benevole. celor mobilizaţi ca necombatanţi; Pentru a fi arestaţi document 2017 4 (78) 5 studii/documente sănătoși, îi cuprinde, de asemenea numeric pe cei care au revenit din război cu diferite traume, precum răni sau boli, dar care până la data recenzării se însănătoșiseră complet. 9. A noua rubrică principală, intitulată În urma decedaţilor și dispăruţilor au rămas, înregistrează statutul social al urmașilor celor morţi sau dispăruţi în timpul războiului. Rubrica cuprinde două rubrici secundare, anume Văduve și Orfani, în care este înregistrat numărul văduvelor și orfanilor rămași în urma celor morţi sau dispăruţi pe câmpul de luptă sau din cauze legate de război. 10. Cea de-a zecea rubrică principală, După clasele sociale au luat parte la mișcările impuse de război, cuprinde alte trei rubrici secundare, Intelectuali, Comercianţi și meseriași și Plugari. În cadrul celor trei rubrici secundare este înregistrat numărul celor concentraţi din fi ecare categorie socială24. Conţinutul documentului. Potrivit conţinutului documentului analizat, la momentul redactării acestuia în fostul judeţ Târnava Mare trăiau 61.703 locuitori de naţionalitate română25. Între 1914 și 1918, din rândul locuitorilor români au fost concentraţi sub diferite forme, pentru a lua parte la prima mare confl agraţie mondială, un număr de 10.955 locuitori de naţionalitate română26. Dintre aceștia, un număr de 9.953 au fost încadraţi la partea activă, ca soldaţi pe front, iar 1.002 la partea sedentară, pentru activităţi auxiliare sau mobilizaţi pe loc27. Localităţile care au avut cel mai sau internaţi cuprinde numărul persoanelor indezirabile mare număr de participanţi, la partea activă, au fost: regimului dualist, care în timpul războiului au fost Ferihaz (azi Albești, jud. Mureș) - 229; Dăișoara (jud. încarcerate sau deportate. Brașov) - 213; Agnita (jud. Sibiu) - 18528. La polul 8. Cea de-a opta rubrică principală, intitulată Soarta opus s-au situat localităţile: Valcăndorf (azi Văleni, jud. îndurată în timpul războiului, precizează numeric situaţia Brașov) - 2; Felţa (azi Florești, jud. Sibiu) - 11 și Beșa celor mobilizaţi, la sfârșitul conflagraţiei. Rubrica (azi Stejărenii, jud. Mureș) - 1529. cuprinde alte patru rubrici secundare. Prima rubrică Autorităţile austro-ungare nu i-au scăpat din vedere secundară, Morţi pe câmpul de luptă, înregistrează nici pe cei ostili dublei monarhii. Ca urmare, între 1914 numărul celor căzuţi pe front din fi ecare localitate. A și 1918, un număr de 111 locuitori români au fost doua rubrică secundară Morţi în temniţă, în pribegie, în reţinuţi pentru a fi întemniţaţi sau internaţi în lagăre, cel spital, în urma boalelor sau rănilor, precizează numărul mai probabil datorită implicării lor în lupta naţională, concentraţilor, care și-au pierdut viaţa în timpul iar 65 au ales calea refugiului30. Cel mai mare număr războiului, în afara luptelor, dar din motive determinate de reţinuţi a fost în următoarele localităţi: Merghindeal de acesta. A treia rubrică secundară, S-au reîntors acasă, (jud. Sibiu) - 16; Mercheașa (jud. Brașov) - 8; Cobor cuprinde numărul celor concentraţi, care au supravieţuit (jud. Brașov) - 731. Dintre localităţile cu cel mai mare războiului. A patra rubrică secundară, intitulată Sunt număr de refugiaţi, nominalizăm: Roadeș (jud. Brașov) - 13; dispăruţi, înregistrează numărul celor care au dispărut Boholţ (jud. Brașov) - 10; Calbor (jud. Brașov) - 932. pe front. Totalul celor care au fost implicaţi în acţiunile Cea de-a treia rubrică secundară cuprinde alte trei impuse de război s-a ridicat, conform documentului, subrubrici: Ca invalizi, în care sunt înregistraţi numeric la un număr de 11.131 de persoane33. S-au evidenţiat toţi cei care au suferit războiului, dar au rămas cu grade localităţile: Ferihaz, cu 231 participanţi; Dăișoara, cu diferite de invaliditate; Răniţi, bolnavi, însă în prezent 224; Agnita, cu 212 participanţi34. Dintre localităţile
6 4 (78) 2017 document studii/documente cu cei mai puţini participanţi, enumerăm: Valcăndorf, 3; Credem însă că ele au fost făcute în bani, produse Felţa, 16; Beșa, 1835. alimentare, produse agricole, precum și în alte produse Dintre aceștia, 180 au fost intelectuali, ale gospodăriei ţărănești. 483 comercianţi și meseriași, iar 10.468 agricultori De câteva ori mai mari au fost însă pagubele suferite. (plugari, conform documentului)36. Cei mai numeroși Acestea s-au ridicat la valoarea totală de 8.520.000 de lei49. intelectuali au fost din localităţile: Agnita - 10; Cele mai mari pagube le-au suferit localităţile: Ferihaz Caţa (jud. Brașov) și Hașag (jud. Sibiu) - câte 737. La numărul - 1.000.000 lei; Hasfalău (azi Vânători, jud. Mureș) - de comercianţi și meseriași, localităţile fruntașe au fost: 850.000 lei și Caţa - 800.000 lei50. Agnita cu 36; Biertan (jud. Sibiu) cu 24 și Hașag cu 2338. Componenţa concretă a pagubelor produse Cei mai numeroși agricultori au provenit din următoarele în timpul războiului comunităţilor rurale nu este localităţi: Ferihaz - 226; Dăișoara - 223; Mateiaș menţionată. Considerăm că la principalele pierderi (jud. Brașov) - 17839. au fost produse de rechiziţiile masive, constând Pierderile suferite au fost de asemenea însemnate. în produse alimentare, produse agricole, animale, Din rândul celor mobilizaţi, 1.009 locuitori au căzut pe impuse de autorităţi locuitorilor. S-au adăugat front, alţi 355 au murit în detenţie, în pribegie, de pe acestora, pagubele imense provocate de operaţiunile urma bolilor contactate sau a rănilor primite, iar 554 militare desfășurate pe teritoriul unora dintre ele. au fost daţi dispăruţi40. Localităţile care au avut cele Precizăm aici faptul că, în vara-toamna anului 1916, mai mari pierderi au fost: Biertan - 40; Mateiaș - 39; în timpul ofensivei armatei române în Transilvania și Agostin (jud. Brașov), Bârghiș (jud. Sibiu), Calvasăr (azi a contraofensivei forţelor Puterilor Centrale, pe raza Calvaser, jud. Sibiu) și Șeica Mare (jud. Sibiu) cu câte unor localităţi s-au desfășurat lupte violente, soldate 3441. Nu s-au înregistrat pierderi în rândul românilor cu mari distrugeri. concentraţi din următoarele localităţi: Alma Săsască Consideraţii fi nale. Desfășurarea Primului Război (azi, Alma Vii, jud. Sibiu), Felţa, Rovășel (azi Răvășel, Mondial și-a pus amprenta și asupra locuitorilor români jud. Sibiu), Șoala (jud. Sibiu) și Valcăndorf42. și a comunităţilor rurale locuite de aceștia, din fostul La sfârșitul războiului au revenit acasă un număr judeţ Târnava Mare. În acţiunile impuse de război a de 9.213 persoane, dintre care, 7.798 deplin sănătoase, fost implicat un număr de 11.131 de persoane, din 893 rănite sau bolnave, care până la data realizării cele 124 de localităţi rurale recenzate. Dintre aceștia, recenzării se însănătoșiseră complet, și 522 invalide43. 180 au fost intelectuali, 483 comercianţi și meseriași, Actele de curaj și vitejie au fost recompensate cu un iar 10.468 agricultori. număr de 840 de decoraţii. Cele mai multe decoraţii au Între 1914 și 1918 din rândul locuitorilor români ai fost conferite participanţilor proveniţi din localităţile: respectivelor localităţi au fost concentraţi sub diferite Măgărei (azi Pelișor, jud. Sibiu) - 36; Crihalma (jud. forme, pentru a lua parte la prima mare confl agraţie Brașov) - 35; Buia (jud. Sibiu) - 3244. mondială, un număr de 10.955 de persoane. Din Grav afectate au fost familiile celor morţi sau rândul celor chemaţi sub arme, un număr de 9.953 au dispăruţi. În urma acestora au rămas 743 de văduve și fost încadraţi la partea activă, ca soldaţi pe front, iar 1.691 de orfani45. Cele mai grav afectate au fost familiile 1.002 la partea sedentară, pentru activităţi auxiliare din următoarele localităţi: Biertan - 27 văduve și sau mobilizaţi pe loc. Alţi 111 locuitori români au fost 40 orfani; Șeica Mare (jud. Sibiu) - 25 văduve cu reţinuţi pentru a fi întemniţaţi sau internaţi în lagăre, cel 50 orfani; Ferihaz - 17 văduve cu 53 orfani46. mai probabil datorită implicării lor în lupta naţională, Informaţiile cuprinse în document evidenţiază de iar 65 au ales calea refugiului. asemenea efortul de război al comunităţilor rurale. În timpul războiului, din rândul celor mobilizaţi, Potrivit actului analizat, donaţiile și contribuţiile 1.009 locuitori au căzut pe front, alţi 355 au murit benevole ale locuitorilor din respectivele localităţi s-au în detenţie, în pribegie, de pe urma bolilor contactate ridicat pe parcursul războiului la valoarea de 426.400 de sau a rănilor primite, iar 554 au fost daţi dispăruţi. La lei47. Dintre localităţile care au avut cele mai însemnate sfârșitul războiului, numărul supravieţuitorilor a fost de contribuţii benevole pentru armată, enumerăm: Bărcut 9.213 persoane. Dintre acestea, 7.798 s-au întors acasă (jud. Brașov) - 20.000 lei; Mucundorf (azi Grânari, jud. deplin sănătoase, 893 rănite sau bolnave, care ulterior Brașov) - 18.000 lei; Valchid (jud. Sibiu) - 15.000 lei48. aveau să se însănătoșească complet, și 522 invalide51. Nu știm în ce au constat aceste donaţii și contribuţii Actele de curaj și vitejie au fost recompensate cu benevole ale locuitorilor pentru susţinerea efortului de un număr de 840 de decoraţii. În urma morţilor și război, deoarece documentul nu precizează acest lucru. dispăruţilor au rămas 743 de văduve și 1.691 de orfani. document 2017 4 (78) 7 studii/documente Comunităţile rurale ale judeţului și-au adus propria localităţi s-au ridicat pe parcursul confl agraţiei la valoarea contribuţie la susţinerea efortului de război. Donaţiile de 426.400 de lei. Totodată, acestea au suferit pagube care și contribuţiile benevole ale locuitorilor din respectivele s-au ridicat la valoarea totală de 8.520.000 de lei.
Th e Participation of the Romanians from rural Communities that were part of the former County Târnava Mare in the First World War (1914-1918) Vasile Mărculeţ, Ph.D., Alexandru Bucur, Ph.D., Ioan Mărculeţ, Ph.D. Abstract: Th e First World War also marked the lives of the Romanian inhabitants and the rural communities in which they lived that were part of the former-county Târnava Mare. In the actions imposed by the war were involved 11.131 persons from the 124 rural localities reviewed. Between 1914 and 1918 from the rural localities of the county were concentrated 10.955 Romanian inhabitants. Among those called to arms, 9.953 were employed in the active part, as soldiers on the frontline, and 1.200 in the sedentary part for auxiliary activities or mobilized on the spot. 111 other Romanian inhabitants were detained to be incarcerated or imprisoned in camp most likely because of their involvement in the national fi ght and 65 of them chose the path of refuge. During the war, among the Romanians mobilized, 1.009 died on the front, 335 died in detention, in exile, due to the diseases they caught or from the injuries and 554 went missing. At the end of the war the number of survivors was 9.213. 7.798 of them returned home fully healthy, 893 ill or injured that afterwards would make a full recovery and 522 of them disabled. 840 medals were received. Th ose that were dead or had disappeared left behind 743 widows and 1.691 orphans. Th e rural communities of the county had their own contribution in sustaining the war. Th e donation and voluntary contributions made by the inhabitants of those communities reached a total value of 426.400 lei during the entire war. At the same time, they suff ered damages that reached a total value of 8.520.000 lei. Keywords: Târnava Mare, Romanians, rural localities/communities, active part, sedentary part, widows, orphans
NOTE
1 Colegiul Tehnic „Mediensis” din Mediaş. 19 Ibidem. 2 Sibiu. 20 Ibidem. 3 Colegiul Naţional „Ion Luca Caragiale” din Bucureşti. 21 Ibidem. 4 T.V. Păcăţian, Jertfele românilor din Ardeal, Bănat, Crişana, Sătmar şi 22 Ibidem. Maramureş aduse în răsboiul mondial din anii 1914-1918, în „Transilvania”, 23 Ibidem. LIV, 1923, 1-2, p. 50; vezi şi broşura, T.V. Păcăţian, Jertfele românilor din 24 Ibidem. Ardeal, Bănat, Crişana, Sătmar şi Maramureş aduse în răsboiul mondial 25 Ibidem, f. 3v. din anii 1914-1918, Sibiu, 1923, p. 21 (în continuare: Jertfele românilor). 26 Ibidem. 5 Ibidem, p. 49; vezi şi Ibidem, p. 20. 27 Ibidem. 6 I.I. Şerban, Românii în armata austro-ungară în anii Primului Război 28 Ibidem, 1r, 2r, 2v. Mondial, în „Annales Universitatis Apulensis, Series Historica”, 2-3, 1998- 29 Ibidem, 1v, 2r, 3r. 1999, p. 207. 30 Ibidem. 7 Ibidem, p. 208. 31 Ibidem, f. 1v, 2v. 8 T.V. Păcăţian, în „Transilvania”, LIV, 1923, 1-2, p. 32-50; vezi şi T.V. 32 Ibidem, f. 1v, 2v. Păcăţian, Jertfele românilor, pp. 3-21. 33 Ibidem. 9 Ibidem, p. 49; Ibidem, p. 20. 34 Ibidem, f. 1v, 2r. 10 Serviciul Judeţean al Arhivelor Naţionale. Filiala Sibiu, Fondul Astra, 35 Ibidem, 1v, 2r, 3r. Pachet nr. 12, act nr. 12a: XX. Judeţul Târnava Mare, ff. 1r-3v (în continuare: 36 Ibidem. SJANSB, Fond Astra, pachet nr. 12, act nr. 12a: Judeţul Târnava Mare). 37 Ibidem, 1v, 2r. 11 Ibidem. 38 Ibidem, 1v, 2r. 12 Ibidem. 39 Ibidem, 2r, 2v. 13 T.V. Păcăţian, în „Transilvania”, LIV, 1923, 1-2, p. 32-50; vezi şi T.V. 40 Ibidem. Păcăţian, Jertfele românilor, pp. 3-21. 41 Ibidem, 1v, 2v, 3r. 14 N. Mazere, Supliment la Harta Etnografi că a Transilvaniei, Iaşi, 1909, 42 Ibidem, 1v, 2r, 2v, 3r. pp. 48-50. 43 Ibidem. 15 Lege pentru unifi carea administrativă, în „Monitorul Ofi cial”, 128 din 14 44 Ibidem, 1v, 2v. iunie 1925, pp. 6.850-6.893. 45 Ibidem. 16 Împărţirea administrativă a României însoţită de Legea pentru unifi carea 46 Ibidem, 1v, 2r, 3r. administrativă şi de Legea pentru organizarea administraţiunii comunale a 47 Ibidem. oraşului Bucureşti, Bucureşti, 1926, p. 87. 48 Ibidem, 1v, 2v, 3r. 17 SJANSB, Fond Astra, pachet nr. 12, act nr. 12a: Judeţul Târnava Mare, 49 Ibidem. ff. 1r-3v. 50 Ibidem, 1v, 2r. 18 Ibidem. 51 Ibidem.
8 4 (78) 2017 document studii/documente DESPRE AŞII AVIAŢIEI ROMÂNE ÎN RĂZBOIUL DE ÎNTREGIRE NAŢIONALĂ (1916 – 1919)
Comandor-aviator (r) Dr. Marius-Adrian NICOARĂ
a 15/27 august 1916, România s-a alăturat din cauza lipsei de experienţă. Să nu uităm faptul că Antantei și a intrat în război cu dorinţa de a-și aviatorii Puterilor Centrale aveau experienţa a doi ani Lîndeplini idealul de unitate naţională. Trupele de război pe Fronturile de Est și de Vest. eliberatoare ale Armatei Române începeau luptele La începutul campaniei, în august 1916, Corpul de pentru înfăptuirea României Mari, pe timpul cărora Aviaţie român nu dispunea de aviaţie de vânătoare. În Aeronautica Militară Română (în continuare A.M.Ro.) Ordinea de bătaie aprobată de Ministerul de Război a cunoscut consacrarea naţională și internaţională. La pentru Corpul de Aviaţie român, din 5/18 mai 1916, decretarea mobilizării generale, aviaţia militară română se prevăzuse înfi inţarea a trei escadrile pentru goana a avut ca principală organizare structurile Școlii Militare avioanelor inamice3. Neavând în dotare avioane de de Pilotaj și Școlii Militare de Observatori Aerieni1. vânătoare nu s-a materializat acest ordin. Prin natura faptei zilnice de zbor, aviatorii, acești La începutul lunii septembrie 1916, au sosit din Franţa cutezători ai aerului, sunt cel puţin fi zic mai aproape primele aparate Nieuport (N.) 11 Bébé, iar prin Ordinul de Dumnezeu și, precum în mitologia antică, încă nr. 645 din 1/14 septembrie, s-a înfi inţat Escadrila de de la apariţie, luptătorii aerieni erau consideraţi Luptă - prima unitate de vânătoare a aviaţiei române4. adevăraţi semizei, atleţi ai aerului, gladiatori moderni, Adevărata consacrare a Aeronauticii Române s-a ce se distingeau prin vitejie, curaj, abnegaţie, personaje materializat în timpul marilor bătălii din vara anului principale ale unor fapte de luptă cu totul deosebite. 1917. Atunci aviatorii noștri au zburat continuu și nu Iată de ce eroismul, de dublă factură, al faptei de au permis avioanelor Puterilor Centrale să pătrundă zbor și al luptei aeriene, erau permanente acte de în spaţiul nostru aerian. De aici și numeroasele lupte vitejie și, totodată, felul de a acţiona al eroilor aerului. aeriene duse cu aviatorii germani și austro-ungari. Performanţele luptătorilor aerieni au atins de foarte Permanent au stat în aer pe frontul celor două armate multe ori limitele umanului, pilotul și avionul creând române cinci avioane: trei de recunoaștere și două de un tot unitar, un tot organic psihofi ziologic de tip nou, vânătoare; aviatorii noștri deservind și armatele ruse. deosebit de mai vechea pereche cal – călăreţ. Sunt tot În vara anului 1917, aviaţia română a avut supremaţia atâtea motive pentru care a fost creat și folosit termenul aeriană asupra aviaţiei Puterilor Centrale, fapt unic în de as2 al aviaţiei inclusiv cu scopul propagandistic de a istoria Aripilor Românești. După declanșarea ofensivei crește moralul populaţiei și al armatei. și pe toată durata acesteia, aeroplanele și aerostaţia au În opinia autorului termenul de as al aviaţiei continuat să execute misiuni de observare aeriană și defi nește piloţii cu mare personalitate, care în vreme de fotografi ere în folosul trupelor de uscat, reglaje de artilerie, război, se disting ca perfecţioniști ai luptelor aeriene, prin bombardarea concentrărilor de trupe ale inamicului și, cu întrebuinţarea la maximum a potenţialului avionului și a aviaţia de vânătoare, acoperirea aeriană a trupelor proprii propriilor limite umane, obţin un număr mare de victorii și protecţia aviaţiei de recunoaștere și bombardament. aeriene, recunoscuţi fi ind ca cei mai valoroși luptători aerieni ai momentului, atât de către camarazi cât și de adversari. Așadar în anii Războiului de Întregire Naţională (1916-1919), A.M.Ro. și-a adus o importantă contribuţie la victoriile obţinute de armata noastră și putem afi rma că, fără aportul acestei tinere arme, nu se putea realiza România Mare. Aviaţia a reprezentat ochii trupelor terestre și aviatorii au survolat continuu liniile inamice pe care le-au fotografi at, astfel că trupele române au fost informate la timp despre pregătirile pe care le făcea inamicul. Desigur, s-au făcut și unele greșeli Avionul „Nieuport 11” – prima aeronavă de vânătoare a Aviaţiei Române document 2017 4 (78) 9 studii/documente Artileria anti- Mărdărescu, nota: Mai poate organizatorul militar de aeriană (în continuare azi (anul 1923 - n.n.) să privească cu aceeași neîncredere A.A.) română, afl ată și scepticism la progresele tehnicii moderne, cum am privit la debutul activităţii noi aviaţia în anul 1916? Ar însemna să fi m părtași la ei, a reușit cu succes, sinuciderea neamului și a ţării și să ne expunem ca în să apere centrele 1916, când aeroplanele inamice scoborau la câteva sute de sensibile ale statului metri înălţime asupra Capitalei ţării, pentru a semăna român în lupta cu moartea în rândul bătrânilor, femeilor și copiilor fără a aviaţia inamică și avea posibilitatea ripostei8. celebrele zepeline ale În confruntările aeriene cu aviatorii inamici au căzut acestora5. la datorie: lt. de marină obs. Mihail Hurmuzescu, slt. obs. Contribuţia Iulius Tetrat, ajutorul de slt. Bucur Stan și plutonierul A.M.Ro. în anii (în continuare plt.) de marină pilot Ioan Muntenescu. Războiului de Au fost doborâţi de A.A. inamică: lt. Șerban Petrescu, Căpitanul aviator Gheorghe Mihăiescu Întregire Naţională lt. Constantin Pavelescu, slt. Petre Creţu și submaistru de (1916-1919) a fost marină Marin Popa. Au fost loviţi de tirul A.A. inamice remarcabilă, aviatorii, artileriștii antiaerieni și aerostieri și au căzut prizonieri la inamic maiorul (în continuare au demonstrat înaltele lor virtuţi de luptători redutabili. mr.) Constantin Cristescu, lt. Eugen Iorgulescu - Aviatorii au executat peste 10.000 de ore de zbor, mort în lagărul de la Haskov din Bulgaria, lt. Ioan susţinând circa 700 de lupte, obţinând 101 victorii Mărășescu - mort în lagărul german de la Stralssund, aeriene din care 3 neomologate, clasamentul așilor slt. Petre Angelian, submaistrul de marină pilot Dumitru aviaţiei române în prima mare confl agraţie avându-i la Rosetti, plutonierul major (în continuare plt. maj.) pilot egalitate, în frunte, cu 8 victorii aeriene, pe căpitanul (în Ioan Radovici9. continuare cpt.) aviator (în continuare av.) Gheorghe Au fost grav răniţi: cpt. av. Ioan Peneș, cpt. av. Vasile Mihăilescu – pilot, și locotenent (în continuare lt.) Craiu, cpt. av. Ștefan Protopopescu, slt. obs. Dumitru av. Dumitru Cicerone Bădulescu – observator (în Bădulescu (de două ori), slt. obs. Adrian Dimitriu, continuare obs.) din avion (dar 3 victorii nu au fost slt. obs. Th eodor Alimănescu, slt. obs. Ermil Gheorghiu, omologate), urmaţi de sublocotenent (în continuare ajutorul de slt. Tase Rotaru și plt. Andrei Șișu. slt.) av. Marin Popescu – (pilot, locul trei) cu 5 victorii Majoritatea aviatorilor români au fost decoraţi aeriene, așa cum este prezentat în tabelul anexat6. pentru faptele lor de arme cu înalte ordine și medalii Dacă facem o comparaţie cu aviatorii aliaţi italieni, românești și străine. Un număr de 11 zburători au primit care au avut în serviciu câteva mii de avioane (italienii cea mai înaltă decoraţie militară română - Ordinul au fabricat în timpul războiului 12.600 de avioane) și „Mihai Viteazul” clasa a III-a10. au obţinut 600 de victorii aeriene, atunci înţelegem că Aviatorii, deși au fost puţini ca număr, în jur de zburătorii noștri au demonstrat efi cienţă, mult curaj și 100 de zburători, au fost văzuţi ca niște eroi autentici. vitejie în luptă. Din păcate însă, nu toţi așii români au Din nefericire, spre deosebire de armele terestre, aviatorii binemeritat de la patrie, precum slt. Dumitru Bădulescu, care și-au pierdut viaţa erau deja bătrâni la 21-23 de ani. care deși a fost propus de două ori pentru a fi decorat Unii dintre ei ne-au lăsat însemnări preţioase din focul cu Ordinul ,,Mihai Viteazul” clasa a III-a, interese luptelor. Energici, plini de culoare și de un curaj deosebit, obscure, meschine, au făcut ca acest erou, rănit grav de deși au trebuit să apese pe trăgaciul mitralierei. Manierele două ori în luptele aeriene susţinute, să nu primească aviatorilor noștri erau întocmai ca ale unor cavaleri care ceea ce merita pe deplin. respectau onoarea și demnitatea. Ei ne reamintesc de Într-un scurt bilanţ să precizăm că aviaţia română zilele legendare ale cavalerilor medievali, nu numai prin de bombardament a lansat în liniile inamice 75 îndrăzneala și faptelor lor, dar și prin caracterul nobil al tone de bombe, iar artileriștii antiaerieni au doborât spiritului lor de zburători, nota în amintirile sale, generalul 55 de avioane inamice. Așadar, pe frontul românesc, (în continuare gl.) av. inginer (în continuare ing.) aviaţia Puterilor Centrale a pierdut 156 de avioane, Gheorghe Negrescu, comandant de grup aeronautic11. doborâte de aviaţia (101) și A.A. noastră (55)7. La sfârșitul Primului Război Mondial, combatanţii Subliniind contribuţia deosebită a Aeronauticii în și-au făcut cunoscut palmaresul victoriilor aeriene Războiul de Întregire Naţională și necesitatea stringentă obţinute. Majoritatea ţărilor au adoptat sistemul francez de a dezvolta această armă, general de divizie Gheorghe în care dacă un avion inamic era doborât de mai mulţi
10 4 (78) 2017 document studii/documente aviatori, fi ecare dintre ei era cotat cu o victorie aeriană, forţat în liniile iar pilotul era considerat as al aviaţiei, dacă obţinuse cel românești, fiind luat puţin 5 victorii aeriene. prizonier19. În România, Marele Cartier General român a 25 iunie/8 iulie hotărât, în 1916, ca o victorie aeriană să corespundă 1917. Avionul Hansa unui avion doborât. Dacă mai mulţi aviatori doborau Brandenburg C.I, același aeroplan, numai celui considerat că a dat lovitura seria 67.52 din Flik de graţie i se va acorda victoria, iar în cazul unei victorii 39, având la bord colective în care nu se cunoștea cine a dat lovitura de echipajul format din sg. graţie, victoria ara atribuită escadrilei sau grupului căruia maj. Augustin Nowak îi aparţineau aviatorii implicaţi12. (pilot) și lt. Franz von Credem că este sugestivă aici, prezentarea pe scurt Felsobenced (observator a primilor trei ocupanţi ai acestui top al luptătorilor din avion) a fost atacat aerieni români pe timpul primului confl ict mondial. de cpt. Rene Chambe Cpt. av. Gheorghe Mihăilescu s-a născut la 2 februarie (pilot francez) și lt. 13 1888, în orașul Alexandria, judeţul Teleorman . Gheorghe Mihăilescu Sublocotenentul aviator Dumitru Bădulescu Ca studii militare a urmat Școala Militară de Artilerie, (pilot). Avionul inamic Geniu și Marină; respectiv Școala de Pilotaj a Ligii a fost grav avariat și la contactul cu solul s-a distrus complet. Naţionale Aeriene (în continuare L.N.A.) de la În timpul luptei aeriene, observatorul și-a pierdut viaţa, Băneasa, obţinând brevetul de pilot nr. 19 din iar pilotul a fost ușor rănit. Lovitura de graţie a primit-o 11 octombrie 191314. de la lt. Gheorghe Mihăilescu20. Grade militare și datele la care erau obţinute au fost: 27/9 august 1917. Lt. Gheorghe Mihăilescu (pilot) cu slt. 1 iulie 1908; lt. 1 iulie 1916; cpt. 1 septembrie 191715. aeroplanul N.11 nr. 1418, care însoţea av. pilotat de sg. (fr.) A îndeplinit funcţii de: pilot; pilot-instructor la De Triquerville/slt. Dumitru Bădulescu (observator din Școala de Pilotaj a L.N.A.; comandant-adjunct de avion), a avariat grav într-o luptă aeriană avionul Oeff ag escadrilă din cadrul Grupului 2; comandant-secund C.II. seria 52.63 din Flik 31. Cu foc la bord, echipajul și comandant în cadrul Escadrilei N.1; ajutor tehnic austro-ungar format din soldatul-fruntaș August Rabel al Grupului 1 Aeronautic; ajutorul comandantului (pilot) și lt. Francisc Xavier Schlarbaum (observator din Grupului 1 Aeronautic16. avion) a aterizat între linii, mai aproape de prima tranșee Așadar ocupă primul loc în acest clasament cu 8 românească. Lt. Francisc Xavier Schlarbaum a fost salvat victorii aeriene. Relatăm pe scurt consemnările din de slt. Dumitru Bădulescu din F.6, care l-a scos din carlinga arhive cu privire la acestea. cuprinsă de fl ăcări21. 9/22 ianuarie 1917. Plecaţi într-o patrulare deasupra 8/21 august 1917. Lt. Gheorghe Mihăilescu (pilot) s-a Frontului Armatei 2 Române, lt. Gheorghe Mihăilescu luptat cu un aeroplan D.F.W. german pe care l-a avariat (pilot) și lt. Charles Micheletti (pilot) din Escadrila N.1 grav, echipajul inamic a aterizat forţat în apropiere de au întâlnit un avion german de recunoaștere pe care l-au localitatea Zăbrăuţi și s-a predat trupelor române22. doborât, aparatul inamic s-a prăbușit în liniile inamice, 10/23 septembrie 1917. Echipajul din Flik nr. fi ind fotografi at de un F.40 din Escadrila F.6. Victoria 36 format din subofi ţerul Rudolf Simacek (pilot) și lt. aeriană i-a fost atribuită lt. Gheorghe Mihăilescu17. Leo Onciul (observator din avion) cu avionului Hansa 8/21 iunie 1917. Echipajul din Flik 39 format din plt. Brandenburg C.I. seria 269.26 a fost atacat de lt. G. Augustin Nowak (pilot) și cpt. Karl Lucats (observator din Mihăilescu, lt. G. Gheorghiu și sg. N. Mănescu din Escadrila avion), în timp ce executa o recunoaștere la Târgu Ocna a fost N.1 deasupra orașului Târgu Ocna. Grav avariat, de atacat de lt. Gheorghe Mihăilescu (pilot) pe aeroplanul N. tirul lt. Mihăilescu și sg. Mănescu, avionul austro-ungar nr. 1418 și sg. Nicolae Mănescu (pilot) pe aeroplanul N. nr. a aterizat forţat în liniile noastre, echipajul s-a predat 1411, avionul Hansa Brandenburg fi ind grav avariat. La infanteriștilor români23. contactul cu solul avionul s-a distrus complet, iar aviatorii 18/1 octombrie 1917. Slt. Soliser din Flik 36 afl at la inamici au fost răniţi18. manșa unui avion tip Hansa Brandenburg C.I seria 67, a 17/30 iunie 1917. Lt. Gheorghe Mihăilescu (pilot) și fost avariat grav într-o luptă aeriană cu două Nieuport-uri slt. Gheorghe Gheorghiu (pilot) au avariat un avion de românești din Escadrila N.1 pilotate de lt. G. Mihăilescu recunoaștere german L.V.G. (Luftverkehrsgesellschsft și sg. N. Mănescu. După ce a aterizat forţat în liniile - n.n.) deasupra Cotei 1.000, echipajul inamic a aterizat românești și a dat foc avionului, aviatorul austriac s-a document 2017 4 (78) 11 studii/documente predat autorităţilor în această funcţie. Se formează însă și în această direcţie26. militare române24. Pentru activitatea sa a primit următoarele decoraţii, Detalii relevante ordine sau medalii: Ordinul „Sfânta Ana” clasa a II-a, despre asul așilor Ordinul „Steaua României” cu spade în gradul de cavaler aviaţiei române din și „Croix de guerre” franceză. acest război sacru al Pe data de 1 septembrie 1919 a demisionat din aviaţia naţiunii noastre, afl ăm militară, întrucât s-a simţit nedreptăţit în momentul din caracterizarea când a fost demis din funcţia de ajutor al comandantului făcută acestuia de Grupului 1 Aeronautic. către cpt. av. francez Slt. av. Dumitru-Cicerone Bădulescu s-a născut în Rene Chambe, data de 23 martie 1893, la Pitești, în judeţul Argeș. comandantul A participat la: ca elev-sergent în cel de-Al Doilea Escadrilei N.1: Război Balcanic (1913) și la Campania din Războiul domnul locotenent activ de Întregire Naţională (1916-1919)27. Sublocotenentul aviator Marin Popescu de marină Mihăilescu A absolvit Școala Militară de Ofi ţeri Infanterie (1914) Gheorghe, afectat Grupului 1 Aeronautic – Escadrila de și Școala de Observatori Aerieni (la 12 ianuarie 1917)28. vânătoare N.1, este un ofi ţer-pilot de un curaj deosebit, mai A obţinut gradul militar de slt. în anul 1914, presus de orice. S-a distins de nenumărate ori în timpul parcurgând ierarhia militară până la gradul de colonel bătăilor din vara anului 1917 printr-o îndrăzneală (în continuare col.) de aviaţie. deosebită, susţinând peste 20 de lupte aeriene. A fost numit A fost brevetat observator din avion (brevet nr. 78 în funcţia de locţiitor al comandantului escadrilei, fi ind din 24 iunie 1917)29. înzestrat cu mari calităţi de organizator și de luptător aerian. Funcţiile deţinute până la sfârșitul Războiului de Întotdeauna, în timpul confruntărilor cu avioanele inamice, Întregire Naţională au fost: ofi ţer de administraţie la a dat dovada de o bravură și un curaj deosebit, îndeplinind Regimentul 10 Roșiori (1914); obs. aerian la Grupul misiuni periculoase. Nu de puţine ori s-a întors din luptă cu 2 Escadrile (16 septembrie 1916); din 12 ianuarie aparatul ciuruit de gloanţele inamice, dar de fi ecare dată a 1917 - obs. aerian la Escadrila F.6, F.2 din Grupul 1 ieșit învingător25. Aeronautic; din 1 aprilie 1917 - ofi ţer cu administraţia „Foaia califi cativă” pentru perioada 1916-1918 pentru în Grupul 3 Aeronautic; din 9 iunie 1917 - obs. aerian cpt. Gheorghe Mihăilescu, elaborată de către comandantul la Escadrila F.630. Grupul I Aeronautic, mr. av. Athanase Enescu, este de Pentru activitatea sa a fost decorat cu „Avântul asemenea elocventă. Sănătos și destul de rezistent, a suportat ţării”, „Coroana României” cu spade în gradul de ușor toate greutăţile campaniei. Inteligent și foarte manierat. cavaler, „Steaua României” cu spade în gradul de Nu prea activ. Posedă bine cunoștinţele aviatice. cavaler, „Coroana României” cu spade în gradul de A fost mobilizat la Aviaţie. A făcut toată campania pe ofi ţer, „Crucea Comemorativă” 1916-1918, „Leul alb front, zburând la început pe aparatul Morane Saulnier, cu Cehoslovacia”, „Virtutea Aeronautică” clasa Crucea de care a făcut câteva zboruri în Bulgaria. Fiind unul dintre Aur și „Virtutea Aeronautică” cu Spade clasa Ofi ţer31. cei mai vechi și fi ni piloţi i s-a dat un Nieuport cu care a fost A părăsit aviaţia în 1920 și s-a transferat la prima trimis în Dobrogea, apoi a fost atașat Grupului I Escadrile unitate de blindate înfi inţată la Giurgiu. A revenit în la Râureni, unde a executat mai multe zboruri. aviaţie în anul 1931, la ordinul regelui Carol al II-lea. La 1 ianuarie 1917, a fost numit comandant administrativ După cel de-Al Doilea Război Mondial, col. Dumitru al Escadrilei N.1 (până la 30 aprilie 1918 - n.n.) când a Bădulescu a fost dat afară din armată de regimul fost luat ajutor tehnic la Grupul 1 Aviatic. comunist și condamnat la 2 ani și 8 luni la Canal32. Este unul dintre cei mai bătrâni și fini piloţi de Ocupă locul 2 în acest clasament cu 8 victorii vânătoare ce are aviaţia – în ultimul timp însă zboară aeriene (din care 3 neomologate). Prezentăm pe scurt foarte rar. consemnările din arhive cu privire la acestea. Pe front a zburat la fel cu ceilalţi piloţi din Escadrilă, 7/20 noiembrie 1916. Plecat într-o misiune de executând conștiincios zborurile de însoţire și susţinând mai interceptare a unor avioane germane care survolau multe lupte cu avioane inamice superioare. Nu este însă prea Ploieștiul, echipajul format din cpt. av. ing. Gheorghe impulsiv în atac, nu a părăsit însă niciodată lupta. Negrescu (pilot)/slt. Dumitru Bădulescu (observator din La 1 martie, a fost numit ajutorul comandantului avion) din Grupul 2 Aviaţie, s-a luptat cu un avion grupului, însărcinare pentru care nu era destul de pregătit. A german. Grav avariat în timpul luptei, avionul inamic reușit însă să se pună la curent cu multe din atribuţiile acestei s-a prăbușit la sol lângă gara din Ploiești, echipajul și-a funcţii – nu este însă destul de scrupulos – calitate esenţială pierdut viaţa33.
12 4 (78) 2017 document studii/documente 14/27 iunie 1917. Echipajul din Escadrila F.6 cu spade clasa a II-a și „Virtutea Militară” de război format din lt. Petre Ioanin (pilot)/slt. Dumitru Bădulescu clasa a II-a. (observator din avion) a doborât într-o luptă aeriană A obţinut 5 victorii aeriene, ocupând locul 3 în deasupra Mărăști – Soveja un avion austro-ungar Hansa clasamentul așilor români din Războiul de Întregire Brandenburg C.I.34. Naţională. 19 iulie/1 august 1917. Echipajul format din lt. Petre 1/14 mai 1917. Slt. Marin Popescu (pilot) a doborât Ionanin (pilot)/slt. Dumitru Bădulescu (observator din un avion inamic pe frontul Armatei 140. avion) din Escadrila F.6. a doborât lângă Panciu un balon 25 iunie/8 iulie 1917. Plt. Marin Popescu (pilot) captiv german35. Escadrila N.11 a doborât un aeroplan L.V.G. care s-a 2/15 august 1917. Echipajul format din lt. Petre Ioanin prăbușit în liniile infanteriei române în apropiere de (pilot)/slt. Dumitru Bădulescu (observator din avion) din Frunzeasca41. Escadrila F.6 cu av. F.40 nr. 3240, a doborât un avion 25/7 august 1917. Slt. Marin Popescu (pilot) a doborât austriac care s-a prăbușit la Fălticeni36. cu o fuzee-rachetă „Le Prieur” un balon captiv în sectorul 8/21 septembrie 1917. Echipajul format din plt. Nicolae frontului de la Mărășești42. Cicei (pilot)/slt. Dumitru Bădulescu (observator din avion) a august 1917. Slt. Marin Popescu (pilot) a doborât un doborât un avion inamic care se prăbușește lângă satul Solonţ, aeroplan Fokker între Tecuci și Mărășești, avionul german echipajul inamic grav rănit este luat prizonier37. prăbușindu-se în fl ăcări pe malul Putnei43. A obţinut 3 victorii neomologate (în zilele de 12/ 8/21 august 1917. Slt. Marin Popescu (pilot) s-a luptat 25 iunie 1917, 17/30 iulie 1917 și 28 august/10 septembrie deasupra Mărășești-ului cu un avion german de vânătoare 1917), deoarece epavele au căzut în liniile inamice și nu pe care l-a doborât, aparatul inamic s-a prăbușit la nord au putut fi fotografi ate așa cum erau uzanţele vremii. de Tecuci44. Slt. av. Marin Popescu s-a născut pe 27 mai 1890, La centenarul consacrării sale este important înrolându-se în arma Cavalerie și a urmat Școala să ne reamintim eroicele lupte ale aeronauţilor, Militară de Pilotaj Cotroceni38. precum și alte evenimente, în general de mult uitate, În ierarhia militară a obţinut următoarele grade: răsplătite cu ordinele și medaliile naţionale sau ale soldat; caporal; sergent; plutonier (1 mai 1917); aliaţilor antantiști. Documentele de arhivă studiate slt. (1 noiembrie 1917); lt.; a devenit pilot, obţinând și prezentate aici, atestă consistenţa faptelor de arme brevetul nr. 44 din 3 iunie 1915.39 făcute de așii aviaţiei militare române, în scopul Pentru activitatea sa a fost decorat cu „Bărbăţie și împlinirii visului de aur al românilor, înfăptuirea credinţă” cu spade clasa a II-a, „Virtutea aeronautică” României Mari.
ED
CLASAMENTUL AȘILOR AVIAŢIEI ROMÂNE ÎN RĂZBOIUL DE ÎNTREGIRE NAŢIONALĂ 1916-1919. PILOŢII ȘI OBSERVATORII ROMÂNI CU CEL PUŢIN O VICTORIE AERIANĂ
Nr. Gradul, numele şi Nr. victorii aeriene Brevet Obs. crt. prenumele la brevetare omologate neomologate Cpt. av. Gheorghe Slt. 6 împreună cu alt 1. MIHĂILESCU Brevet nr. 19/ 8 avion (pilot) 1 octombrie 1913
Slt. av. Dumitru-Cicerone Slt. 7 împreună cu pilotul 2. BĂDULESCU Brevet nr. 78/ 531 balon împreună cu (observator din avion) 24 iunie 1917 pilotul Soldat Slt. av. Marin POPESCU 3. Brevet nr. 44/ 5 (pilot) 3 iunie 1915 Sg. av. Nicolae T. Soldat 3 împreună cu alt avion 4. MĂNESCU Brevet nr. 109 bis/ 5 1 balon împreună cu (pilot) 12 decembrie 1916 alt avion
document 2017 4 (78) 13 studii/documente
Nr. Gradul, numele şi Nr. victorii aeriene Brevet Obs. crt. prenumele la brevetare omologate neomologate 3 împreună cu Cpt. av. Petre Slt. observatorul 5. IOANIN Brevet nr. 74/ 4 1 balon împreună cu (pilot) 14 decembrie 1915 observatorul Slt. Slt. av. Egon NASTA 1 împreună cu alt avion 6. Brevet nr. 99/ 4 (pilot) 1 balon 23 august 1916 Slt. Cpt. av. Vasile CRAIU 1 împreună cu alt 7. Brevet nr. 59/ 3 (pilot) avion 13 august 1915 Cpt. av. Grigore Lt. 2 împreună cu pilotul 8. GAFENCU Brevet nr. 80/ 3 1 balon împreună cu (observator din avion) 1 iulie 1917 pilotul Slt. Slt. av. Ion 3 9. Brevet nr. 108 bis/ 2 în aviaţia franceză DRAGOMIRESCU (pilot) 15 noiembrie 1916
Ajutor de slt. av. Stan Plt. 3 împreună cu 10. BUCUR Brevet nr. 37/ 3 observatorul (pilot) 24 noiembrie 1914 Soldat Plt. av. Ioan GEORGESCU 1 balon împreună cu 11. Brevet nr. 42/ 3 (pilot) alt avion 3 iunie 1915 Lt. Mr. av. Panait CHOLET 2 împreună cu 12. Brevet nr. 31/ 2 (pilot) observatorul 18 iulie 1914 Lt. Lt. av. Dumitru DARIAN 13. Brevet nr. 72/ 2 2 împreună cu pilotul (observator din avion) 17 mai 1917 Lt. av. Ermil Slt. 1 împreună cu pilotul 14. GHEORGHIU Brevet nr. 19/ 2 1 balon împreună cu (observator din avion) 4 septembrie 1915 pilotul Lt. av. Gheorghe Slt. 1 împreună cu alt 15. GHEORGHIU Brevet nr. 98/ 2 avion (pilot) 29 august 1916 Slt. Lt. av. Constantin GONTA 2 2 împreună cu pilotul 16. Brevet nr. 74/ (observator din avion) 8 iunie 1917 Lt. av. Ioan Ralea Lt. 17. IOANID Brevet nr. 70/ 2 2 împreună cu pilotul (observator din avion) 19 aprilie 1917 Slt. av. Marcel Brevet din armata 18. DRĂGUŞANU 2 2 în aceeaşi ieşire franceză (pilot) Soldat 1 împreună cu alt Slt. av. Carol PAUCHERT 19. Brevet nr. 78/ 2 avion (pilot) 3 martie 1916
Plt. Ajutor de slt. av. Dumitru 1 împreună cu 20. Brevet nr. 80/ 2 CRĂSNARU (pilot) observatorul 4 martie 1915 Plt. av. Nicolae (Nae) Soldat 2 împreună cu 21. CICEI Brevet nr. 60/ 2 observatorul (pilot) 13 august 1915
14 4 (78) 2017 document studii/documente
Nr. Gradul, numele şi Nr. victorii aeriene Brevet Obs. crt. prenumele la brevetare omologate neomologate Sergent Plt. av. Ion 2 22. Brevet nr. 102/ 2 în aceeaşi ieşire MUNTENESCU (pilot) 23 august 1916 Plt. t.r. av. Constantin Plt. t.r. 2 23. PÂRVULESCU Brevet nr. 75/ 2 împreună cu pilotul (observator din avion) 10 iunie 1917 Sergent 2 împreună cu Sg. av. Ştefan ILIESCU 24. Brevet nr. 88/ 2 observatorul (pilot) 6 iulie 1916 Mr. ing. av. Gheorghe 1 împreună cu Brevet nr. 3/ 25. NEGRESCU 1 observatorul 17 iulie 1911 (pilot) Cpt. av. Vasile Slt. 1 împreună cu 26. ALEXĂNDREANU Brevet nr. 28/ 1 observatorul (pilot) 10 iulie 1914 Cpt. av. Cicerone Lt. 1 împreună cu 27. OLĂNESCU Brevet nr. 38/ 1 observatorul (pilot) 16 mai 1915 Cpt. av. Teodor Mr. 28. MÂNDRESCU Brevet nr. 315 bis/ 1 1 în aviaţia rusă (pilot) 16 septembrie 1923 Cpt. av. Ştefan Cpt. 1 împreună cu pilotul 29. SĂNĂTESCU Brevet nr. 73/ 1 (observator aerostier) 1 iunie 1917 Lt. Brevet pilot din Franţa/ Lt. av. Aurel 13 ianuarie 1918 30. CONSTANTINESCU 1 1 împreună cu pilotul Cpt. cdor. (observator din avion) Brevet observator din avion nr. 885/ 21 octombrie 1935 Lt. Lt. av. Nicolae DROSSO 1 împreună cu 31. Brevet nr. 151/ 1 (pilot) observatorul 11 aprilie 1919 Lt. 1 împreună cu Lt. av. Nistor GRECU 32. Brevet nr. 149 bis/ 1 observatorul (pilot) 14 martie 1919 Lt. av. Mihail Slt. 33. HURMUZESCU Brevet nr. 144/ 1 1 împreună cu pilotul (pilot) 29 octombrie 1918 Lt. Lt. av. Iosif RĂCĂŞANU 34. Brevet nr. 111/ 1 (pilot) 5 mai 1917
Lt. av. Ioan SAVA Plt. 1 împreună cu 35. CÂMPINEANU Brevet nr. 130/ 1 observatorul (pilot) 12 iulie 1918
Lt. av. Dumitru 1 împreună cu pilotul 36. SFETESCU 1 (observator din avion)
document 2017 4 (78) 15 studii/documente
Nr. Gradul, numele şi Nr. victorii aeriene Brevet Obs. crt. prenumele la brevetare omologate neomologate
Lt. av. Alexandru Slt. 37. VASILESCU Brevet nr. 87/ 1 1 împreună cu pilotul (observator din avion) 26 august 1917
Lt. Lt. av. Mihai VITZU 1 din balon 38. Brevet nr. 5/ 1 (observator aerostier) 1 iunie1917
Lt. av. Ioan VLAD Probabil brevetat în 1 împreună cu pilotul 39. 1 (observator din avion) străinătate
Slt. pilot Brevet nr. 141/ Slt. av. Ion BARZON 29 octombrie 1918 40. (pilot şi observator din Slt. observator din 1 1 împreună cu pilotul avion) avion Brevet nr. 83/ 7 august 1917
Ajutor de slt. av. Ioan Plt. 1 balon împreună cu 41. DUMITRESCU Brevet nr. 32/ 1 observatorul (pilot) 18 iulie 1914
Soldat Slt. av. Paul MAGÂLEA 42. Brevet nr. 43/ 1 (pilot) 3 iunie 1915
Slt. av. Gheorghe Slt. 1 împreună cu pilotul 43. STÂLPEANU Brevet nr. 123/ 1 (pilot) 31 mai 1918
Ajutor de slt. av. Ioan Soldat 1 44. GRUIA Brevet nr. 50/ 1 împreună cu pilotul (pilot) 5 iunie 1915
Ajutor de slt. av. Dumitru Sergent 1 împreună cu 45. NAIDINESCU Brevet nr. 84 / 1 observatorul (pilot) 22 martie 1916
Sergent instructor 1 balon împreună cu Ajutor de slt. av. Nicolae 46. Brevet nr. 35/ 1 observatorul TĂNASE (pilot) 6 octombrie 1914
Sergent Plt. av. Anghel GĂNŢOIU 1 împreună cu 47. Brevet nr. 40/ 1 (pilot) observatorul 16 mai 1915 Soldat Plt. av. Nae ILIESCU 1 1 împreună cu 48. Brevet nr. 93/ „MITRALIERĂ” (pilot) observatorul 6 iulie 1916
Soldat 1 balon împreună cu Plt. av. Andrei ŞIŞU 49. Brevet nr. 41/ 1 observatorul (pilot) 16 mai 1915
soldat 1 împreună cu Plt. av. Dumitru 50. Brevet nr. 49/ 1 observatorul TEODORESCU (pilot) 5 iunie 1915
16 4 (78) 2017 document studii/documente
About the Romanian Aviation Aces in the First World War (1916-1919) – Commodore pilot (r) Marius-Adrian Nicoară, Ph.D. Abstract: Young Romanian Aeronautics proved its effi ciency during the great battles of 1917 summer, when our pilots constantly fl ew, not letting the airplanes of the Central Powers to enter in the air space. In the air, on the front of the two Romanian armies fl ew fi ve airplanes: three for reconnaissance and two air combat fi ghters, our pilots served also the Russian armies. Th at year the Romanian aviation had the air supremacy over the Central Powers aviation, a unique fact in the history of the Romanian Wings. After the off ensive began and throughout its duration, the airplanes and the aerostation continued to carry out aerial observation and photo missions for the benefi t of the land troops, artillery adjustments, bombing the concentrations of the enemy troops, and with the fi ghter aviation, the aerial cover of the own troops and the protection of the reconnaissance and bombing aircraft. Th e pilots accomplished more than 10.000 fl ight hours, participating at about 700 fi ghts, obtaining 101 aerial victories of which 3 were non-approved. Th e ranking of the Romanian aviation aces in the fi rst major confl agration, had at equal, on top, with 8 air victories: captain-aviator Gheorghe Mihăilescu - pilot and lieutenant-aviator Dumitru-Cicerone Bădulescu - airplane observer (3 victories not-approved), followed by second lieutenant-aviator Marin Popescu - pilot with 5 air victories. Keywords: Romanian Aeronautics, 1917, air victory, captain-aviator Gheorghe Mihăilescu, lieutenant- aviator Dumitru-Cicerone Bădulescu, second lieutenant-aviator Marin Popescu
NOTE
1 Dr. Valeriu Avram, dr. Marius-Adrian Nicoară, Consacrarea 15 A.M.R., Fond Memorii Personale - Gheorghe Mihăilescu, f. 2. Aeronauticei Române – Misiuni şi lupte aeriene pe timpul Războiului 16 Ibidem. f. 3. de Întregire Naţională, Editura Editgraph, Buzău, 2017, p. 16. 17 Ibidem, f. 18. 2 Conform dexonline.ro/26 septembrie 2017, ora 18.00, as, - franceză 18 Ibidem. as, italiană asso - (sing.) - aşi (pl.) subst masc., defi nesc: 1. monedă 19 Ibidem, f. 19. romană de aramă sau de bronz folosită ca unitate monetară; 2. Carte 20 Ibidem. de joc marcată cu un singur punct sau semn, şi care de obicei este 21 Ibidem, f. 20; vezi pe larg Dr. Valeriu Avram, dr. Marius-Adrian considerată ca având cea mai mare valoare faţă de cărţile de aceeaşi Nicoară, Op. cit., pp. 114-115. culoare; birlic, 3. Fig. Persoană care se distinge în mod cu totul 22 A.M.R., Fond Memorii Personale - Gheorghe Mihăilescu, f. 21. deosebit într-un domeniu oarecare prin pricepere sau îndemânare. 23 Ibidem. 3 Arhivele Militare Române (în continuare A.M.R.), Fond Direcţia 24 Ibidem, f. 22. Aeronauticii, dosar nr. crt. 12, ff. 56-65; Fond Direcţia 4 Geniu, dosar 25 Ibidem, f. 22. nr. crt. 52, f. 20. 26 Ibidem, f. 23. 4 A.M.R., Fond Direcţia 4 Geniu, dosar nr. crt. 120, f. 2. 27 A.M.R., Fond Memorii Personale - Dumitru Bădulescu, f. 1. 5 Dr. Valeriu Avram, dr. Marius-Adrian Nicoară, Op. cit., p. 12. 28 Ibidem, f. 2. 6 După ani de studiu al arhivelor şi documentelor edifi catoare, împreună 29 Comandor dr. Jănel Tănase, comandor dr. Marius-Adrian Nicoară, cu domnul profesor universitar dr. Valeriu Avram, am reuşit să Op. cit., p. 14. defi nitivăm Clasamentul aşilor aviaţiei române în Războiul de Întregire 30 A.M.R., Fond Memorii Personale - Dumitru Bădulescu, f. 3. Naţională 1916-1919. Piloţii şi observatorii români cu cel puţin o 31 Ibidem, f. 4. victorie aeriană în timpul Războiului de Întregire Naţională. Vezi 32 Dr. Valeriu Avram, dr. Marius-Adrian Nicoară, Op. cit., pp. 192-193. pe larg Dr. Valeriu Avram, dr. Marius-Adrian Nicoară, Op. cit. – n.n. 33 7 Valeriu Avram, Istoria aviaţiei militare române 1910-2010, Editura A.M.R., Fond Memorii personale - Dumitru Bădulescu, f. 14. 34 Scrib, Bucureşti, 2010, p. 131. Ibidem. 35 8 A.M.R., Fond Marele Cartier General, dosar nr. crt. 315, f. 276. Ibidem, f. 15. 36 9 Dr. Valeriu Avram, dr. Marius-Adrian Nicoară, Op. cit., p. 15. Ibidem. 37 10 „Aeronautica Română”, an I, nr. 3, martie 1921, p. 135. Ibidem, f. 16. 11 Valeriu Avram, Generalul aviator inginer Gheorghe Negrescu. Viaţa 38 A.M.R., Fond Memorii Personale - Marin Popescu, f. 2. şi opera, Editura Thalia, Vaslui, 2004, p. 18. 39 Comandor dr. Jănel Tănase, comandor dr. Marius-Adrian Nicoară, 12 Această instrucţiune a fost în vigoare în A.M.Ro. şi în cea de-a doua Op. cit., p. 12. confl agraţie mondială – n.n. 40 A.M.R., Fond Memorii personale - Marin Popescu, f. 11. 13 A.M.R., Fond Memorii Personale - Gheorghe Mihăilescu, f. 1. 41 Ibidem. 14 Comandor dr. Jănel Tănase, comandor dr. Marius-Adrian Nicoară, 42 Ibidem. Cartea de aur a absolvenţilor Şcolii Aripilor Româneşti, volumul I (1911- 43 Ibidem, f. 12. 1941), Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, Bucureşti, p. 8. 44 Ibidem.
document 2017 4 (78) 17 studii/documente PRESA BRĂILEANĂ DE OCUPAŢIE – PROPAGANDĂ ŞI REALITĂŢI
Muzeograf Viorica PREDA1
dată cu pierderea capului de pod Turtucaia pentru rezolvarea cerinţelor birocratice, și o a treia, și căderea liniei Neajlov – Argeș, Oltenia, „Tipografi a Dunărea” (Kostomiris) ce servea exclusiv OMuntenia, Dobrogea și o parte din imprimării unicului ziar local, un oficios german. sud-vestul Moldovei sunt ocupate de trupele inamice, Tipografi ile funcţionau printr-o strictă supraveghere la sfârșitul anului 1916 și începutul lui 1917, frontul militară, exclusiv la dispoziţia autorităţilor germane8. stabilizându-se pe aliniamentul format de Carpaţii Înainte de război, presa brăileană era reprezentată Orientali – Putna – Siretul Inferior, Dunărea Maritimă2. satisfăcător, prin editarea a aproximativ 30 de gazete, Comandatura Militară Germană, stăpânitoare în deși de interes limitat9. teritoriul românesc, a hotărât ca judeţele Buzău, Râmnicu După intrarea în război, publicaţiile, fără excepţie, Sărat și Putna să treacă din administraţia românească sub intră sub jurisdicţia tribunalelor militare10, iar prin administraţie germană, întrucât ele se afl au în spaţiul de dispoziţia guvernului din 8 octombrie 1916 s-a interzis interes militar3. În acest context, aveau să formeze zona apariţia tuturor gazetelor de provincie, măsura fi ind de operaţii și etape a Armatei a IX a, administrată direct luată din raţiuni de stat, considerându-se că presa nu de Comandamentul Militar German. trebuie să stânjenească operaţiile militare11. Așadar, în 23 decembrie 1916, trupele ocupante Așadar, nemţii vor găsi orașul în parte izolat de alcătuite din austrieci, bulgari, turci, au intrat în realităţile interne și externe și, cunoscând valoarea presei, Brăila, iar orașul ajunge sub comandă germană: „pe vor folosi acest lucru, în benefi ciul propriu, populaţia 23 decembrie 1916, ora 13.30 p.m., sosește dinspre Brăilei ca și cea din alte regiuni ocupate fi ind privată Bariera Călărași, generalul conte von der Goltz însoţit de informaţii reale12. de șase automobile cu ofi ţeri înarmaţi cu revolverele Presa de ocupaţie se va face simţită aproape imediat întinse, intră în Palatul Administrativ și preia orașul după instalarea armatelor inamice, prin control și sub comanda germană. Apoi, în după-amiaza zilei de izolare, dezvoltate metodic, până la ruperea completă 24 decembrie 1916/6 ianuarie 1917, își face intrarea de realităţile românești, prin utilizarea celor două Divizia de Cavalerie a generalului conte, alcătuită din instrumente: cenzura și propaganda. Poșta, telegraful și trupe ale tuturor aliaţilor inamici”4. presa au fost desfi inţate. Acest domeniu era coordonat Ocuparea Brăilei s-a făcut dintr-o serie de raţiuni, de de poliţia politică, organism care avea printre atribuţii la motivaţia de ordin strategic, având în vedere poziţia conducerea tehnică a serviciilor de presă și tipografi e, sa în spatele frontului, urmată de statutul de oraș-port dar și o secţiune specială cu scop de „reînviere a presei”13. maritim, care asigura transportul fl uvial, putând facilita Cenzura și propaganda erau utilizate frecvent în controlul și, nu în ultimul rând, datorită argumentului presa vremii, și nu doar în presa de ocupaţie, ci în toată economic, Brăila fi ind un important centru comercial presa, din raţiuni diferite. Războiul în sine era un vector și agricol. Chiar dacă evenimentele politice și militare îi determinant pentru tendinţa dihotomică propagandistică diminuaseră potenţialul economic de odinioară, pentru în România, în anii ocupaţiei, mergându-se, pe de o Puterile Centrale, epuizate în urma celor doi ani grei de parte, către o propagandă naţională, iar pe de alta, către război, Brăila apărea ca o soluţie salvatoare5. o direcţie opusă, independentă de susţinerea cauzelor Astfel, după retragerea autorităţilor în Moldova, naţionale, o propagandă germană, în perioada 1916- orașul trece sub controlul strict și integral al armatei 1918, în teritoriile ocupate. germane, de la segmentul politico-administrativ, până Pentru exercitarea unui control al informaţiei, la circulaţia și difuzarea informaţiei6. Comandatura Germană (Amstblatt der Komandatur În decembrie 1916, imediat de la preluarea acestui Brăila) a înfiinţat, la Brăila, ziarul „Donau Armee centru administrativ, germanii impun controlul asupra Zeitung” care a apărut timp de 18 luni, în perioada tuturor tipografi ilor din oraș, mare parte dintre acestea 29 decembrie 1916/12 ianuarie 1917-1 iunie 1918. se închid, iar cele ce rămân vor fi rechiziţionate7. Pentru Acesta era buletinul ofi cial al Armatei de Dunăre, cu satisfacerea trebuinţelor, nemţii păstrează doar trei subtitulatura „Anzeiger fur Brăila” („Monitor pentru tipografi i, două în slujba Comandaturii și a populaţiei, Brăila”) și servea interesele germane, prin aducerea la
18 4 (78) 2017 document studii/documente cunoștinţă a dispoziţiilor către populaţie, dar și prin propriilor bunuri ale locuitorilor, deplasarea liberă în propaganda cotidiană, urmărind să câștige conștiinţele oraș și în exterior, până la interdicţia de a-și manifesta românilor, în lipsa unei prese naţionale14. simpatia faţă de soldaţii români. Toate acestea erau Până la 28 mai 1917, ziarul apare bilingv, română- cuprinse în regulamente și transmise populaţiei brăilene germană, pentru ca ulterior să se tipărească în două prin intermediul ofi ciosului „Donau Armee Zeitung”21. ediţii: una în germană, alta în română15. Gazeta „Donau Administraţia militară germană impunea populaţiei Armee Zeitung” era condusă de ofi ţeri germani, iar obligativitatea predării obiectelor vestimentare și a ediţia românească îl avea redactor pe M. Rolla (Marcus altor obiecte textile ce serveau la protejarea împotriva Rothstein), un ziarist evreu, fi logerman, unul dintre cei frigului pentru soldaţii Puterilor Centrale, pe timp de mai temuţi gazetari brăileni, din cauza tonului polemic vreme rece. Comentariul din textul publicaţiei relevă adoptat în articolele sale16. argumentat fi rescul și justeţea ajutorului dat trupelor Publicaţia s-a îmbogăţit, în 9 iunie 1917, cu ocupante, având în vedere poziţia lor de cuceritori, dar „Donau Armee Zeitung Wochentliche Bilderbeilage” în același timp încurajând cooperarea22: „Nu este deci un supliment săptămânal ilustrat scris în întregime în natural ca trupa să ceară de la cetăţenii orașului care limba germană, care era tipărit la București, în atelierele nu simt frigul în casele lor bine încălzite, ba uneori ziarului „Bukarester Tageblatt”. Fără îndoială, existau îmbelșugat amenajate ca să dea câte ceva din prinosul legături între publicaţia bucureșteană și cea brăileană, lor? Până și propria trupă ar cere aceasta de la populaţie, însă suplimentul se limita la prezentarea imaginilor cu atât mai mult cât trupa străină care se afl a aici ca orașului sub ocupaţie și ale frontului de luptă, oferind [sic!] cuceritoare. Firește că-i vine greu românului, nu mai puţine informaţii scrise17. i-o va lua în nume de rău. Ar trebui să-și dea seama că După 1 iunie 1918, cotidianul a fost înlocuit cu e vorba de o măsură necesară și absolut îndreptăţită, și „Monitorul de Brăila”, ediţie bilingvă și declarat în primul rând fi ecare să ia aminte că trebuie executat independent, deși slujea, la rândul său, tot interesele tot ce se poruncește și că orice nesupunere din partea Comandaturii Germane. „Monitorului de Brăila” unuia strică concetăţenilor și îngreunează situaţia i-a urmat „Foae de Ordonanţe” a Comandaturii și a anevoioasă a reprezentanţilor orașului care au preferat Comandaturii de Etapă 314, care și-a încetat apariţia să-și îndeplinească cu credinţă datoria în loc de a fugi”23. la 29 septembrie 1918, ziua retragerii trupelor de Noile norme vizau acţiuni dintre cele mai diverse care ocupaţie18. reprezentau, în fapt, control și exploatare economică, Un spaţiu amplu al ziarului este dedicat dispoziţiilor, preocupare majoră a administraţiei militare germane în alternanţă cu comunicatele de pe front, favorabile stabilită în zona Brăilei24. ocupanţilor. Această avalanșă de dispoziţii, cu denumiri Acestea restrângeau libertăţi, făceau din noul regim diferite: „Ordonanţă” („Verordnung”), „Ordin” („Befehl”), un instrument de constrângeri extrem de sever și „Înștiinţare” („Bekanntmachung”) sau „Publicaţiune” destul de greu de suportat pentru populaţie: „Chiar („Kundmachung”), emise de Comandatura Imperială raţionale, unele dintre ele (ordonanţe – n.n.) urmăreau Germană (CIG), își vor diminua frecvenţa, pe măsura inferiorizarea populaţiunii române, vinovate de toate consolidării poziţiei germane pe teritoriul judeţului și de orice”25. Brăila19. Între aceste ordonanţe se regăseau dispoziţii și Ordonanţele au cuprins toate sectoarele de activitate. reglementări privind administrarea noului teritoriu Ele reglementau noua rânduială obligatorie și aveau ocupat, în condiţiile unei accentuate aglomerări de caracter de lege, încheindu-se, de regulă, cu prevederea populaţie, ţinând seama că existau aproximativ 70.00026 unor sancţiuni drastice, în cazul nerespectării și de locuitori ai Brăilei, la care se adăugau refugiaţii, neaplicării lor20. prizonierii și cei 10.000 de ostași ai armatelor de Odată cu regimul de ocupaţie militară, are loc ocupaţie27. o riguroasă valorifi care a tuturor bunurilor care ar Normele juridice, juste ori nu, apărute în „Donau putea împlini nevoile noilor stăpânitori. Astfel, se Armee Zeitung”, erau impuneri cu rol de a supune și rechiziţionează tot ce are valoare: mărfurile din intimida populaţia. Pentru a preîntâmpina circulaţia magazine, haine, telefoane, locuinţe, mijloace de diverselor știri nefavorabile, nemţii vor folosi ziarul, transport, pânze de corăbii, metal provenind din diverse oferind acces publicului doar la un anumit tip de surse (vase, sfeșnice, clopotele bisericilor). Interdicţiile informaţie, adevăruri trunchiate, prelucrate, interpretate, aplicate populaţiei sunt variate și ele cuprind o în așa fel încât armatele Puterilor Centrale să deţină raţionalizare a alimentelor, ordine privind gestionarea permanent imaginea favorabilă, în opoziţie cu tot ceea document 2017 4 (78) 19 studii/documente
ce era românesc, local ori naţional28. Dispoziţiile își românesc, prezentate într-o manieră injurioasă, cu rol vor rări apariţia pe măsură ce stăpânirea germană se va de a demoraliza și intimida. consolida aici, fi ind înlocuite cu articole de fond, știri Procedeele erau aplicate cu abilitate, iar comunicatele de pe front, buletine informative. ofi ciale se regăseau bine amplasate în paginile ziarelor, Presa brăileană respecta direcţia presei centrale, atunci când acestea erau favorabile armatei germane. subordonate regimului militar de ocupaţie, fi ind ecoul În cazul în care erau defavorabile germanilor, apăreau ziarului „Bukarest Tagblatt” („Gazeta Bucureștilor”) sau trunchiate sau erau omise. De regulă, comunicatele30 a publicaţiei „Lumina”. Elaborarea materialelor necesare lipseau, dacă armata română înregistra victorii31. pentru apariţia ziarului local se datora profesorului Pentru a convinge și a impune o anumită direcţie, Constantin Stere, fi logerman, care se opusese categoric în 24 ianuarie 1917, în „Donau Armee Zeitung” este alianţei cu Antanta, considerând-o o politică de abandon abordată problema circulaţiei informaţiilor orale, faţă de Basarabia și preferând o politică favorabilă neofi ciale, brăilenii fi ind apostrofaţi asupra răspândirii Puterilor Centrale, prin care s-ar fi rezolvat amiabil informaţiilor neîntemeiate, argumentând ideea problema Transilvaniei29. existenţei unui monopol al adevărului în comunicatele „Donau Armee Zeitung” publică articole care ofi ciale32. dezbat diferite aspecte sociale locale, alături de buletine Autoritatea germană era la început, în ianuarie 1917, de știri, articole cu subiecte de interes naţional, nu își consolidase poziţia, iar îndemnurile la supunere informaţii diverse, abordate din perspective lipsite de puteau fi mijloace de a câștiga simplu și repede teritoriul obiectivitate. pe care îl ocupase33. Expunerea urmărea, în fapt, slăbirea În cea mai mare parte a existenţei cotidianului, vigilenţei populaţiei, acceptarea oricărei informaţii articolele de fond abordează teme tratate critic la servite locuitorilor și aducerea sub ascultare, pentru a adresa oamenilor politici, a monarhiei, armatei române, se evita potenţialele revolte: „să ne ţinem încrezători a instituţiilor, societăţii în genere. Subiectele care de comunicatul oficial căreia nici cel mai îndârjit vor ţine paginile ziarelor sunt consecvente, bazate pe adversar nu i-a putut proba nici cel mai mic neadevăr atacuri virulente și susţinute la adresa a tot ceea ce era de la începutul războiului încoace. Și să ne înfrânăm
20 4 (78) 2017 document studii/documente
curiozitatea căci profanii nu ne-o vor putea satisface rămână, orașul era foarte periclitat, și aceasta nu numai în realitate, pe când prin ea cultivăm un câmp pe care din partea armatei de Dunăre, ci chiar dinspre Măcin, cresc în belșug știrile rău înţelese și zvonurile false”34. unde trupele victorioasei armate bulgare care curăţaseră Articolul de fond din 6 ianuarie 1918, cu titlul Dobrogea de inamic, pregăteau acum o trecere spre „Brăila sub ocupaţie militară. Un An” oferă informaţii Brăila. Cu dispoziţii diferite, și veseli și întristaţi, referitoare la traseul străbătut de armatele Puterilor locuitorii au salutat intrarea trupelor aliaţilor și desigur Centrale, de la ocuparea capitalei și până la ocuparea că s-au evit multe divergenţe între populaţia orașului, Brăilei. Propagandistic, articolul elogiază armata foștii stăpânitori ai orașului care se afl aseră aici ca aliaţi și germană pentru curajul și tenacitatea de a fi depășit între noi stăpânii care intrau ca victorioși. Comandatura orice obstacol militar (ofensiva armatei româno-ruse) germană destinată pentru administrarea orașului s-a sau natural (vremea nefavorabilă), pentru a ajunge în manifestat energic în viaţa economică și privată, fi ind regiunea Brăilei. astfel nevoită să înlăture anumite antagonisme și să Lipsa veridicităţii atinge paroxismul, se inducea ideea desfi inţeze multe din obiceiurile populaţiei obișnuite eliberatorilor germani ai orașului. În aceiași termeni cu o libertate și o viaţă dezordonată, în scopul unei apologetici, e dezvăluit rolul civilizator al noilor stăpâni administrări drepte și corespunzătoare misiunii sale... încercând, astfel, o slăbire a vigilenţei populaţiei, prin În jurul Brăilei și în de-a lungul marelui arc al Siretului, excluderea oricărei judecăţi a existenţei unei armate Armata de Dunăre a rămas anul acesta de pază în germane inamice. frigul puternic și în paza fi erbinte a verii trupele unite De la trecerea în revistă a ideii armatei germane ale aliaţilor, atât forţele de uscat, cât și cele de apă s-au salvatoare, pledoaria progermană se încheie cu o subtilă menţinut în confraternitatea lor de arme”36. rememorare, a renumitei Armate de Dunăre – o forţă În descrierea lui Nae Vasilescu, se regăsesc amănunte numeroasă, puternică și invincibilă, izbutind a evidenţia legate de episodul tensionat privind intenţia bombardării ideea dezechilibrului între România și Germania35: Brăilei de către trupele bulgare, însă aceasta pare mai „Nimeni nu era mai satisfăcut de acest succes ca degrabă o nesincronizare între cele două armate, cea populaţia Brăilei, căci dacă rușii ar mai fi continuat să germană și cea bulgară, nicidecum o salvare germană37. document 2017 4 (78) 21 studii/documente Alte articole dezbat subiecte de istorie locală, cuvânt inventat de politicienii ipocriţi pentru a înfăţișa îndreptate împotriva României, interpretând statutul importanţa ţăranului ca factor social și naţional pentru Brăilei între cele două planuri trecut-prezent: cândva solul românesc”41. un centru urban însemnat, cetate afl ată în declin în Dramatismul în care se afla Regatul României, 1916, cauză a nesocotitei decizii politice de a împinge deruta, deznădejdea erau redate printr-o retorică a ţara în război, idee consacrată, care se va găsi repetitiv urii în textele ziarului. Un detaliu demn de semnalat, în paginile ziarului, dar și în alte publicaţii („Gazeta textele scrise aveau subiecte identice cu cele ale „Gazetei Bucureștilor”) cu discursuri privind legitimitatea Bucureștilor”, acestea fi ind preluate la scurtă vreme după războiului38. apariţia în cotidianul bucureștean42. Pentru a evidenţia mai bine mecanismele propagandei Un alt exemplu elocvent menit să susţină direcţia germane, se apelează la retorică – articolul „Sunt nemţii gazetei se regăsește în articolul „D.-Șmecherul”43, unde dușmanii noștri?”, prin care este lămurită detaliat relaţia M. Rolla critica politica dusă de Ion I.C. Brătianu, locuitorilor cu trupele militare ocupante, fi ind elocvent. considerat o biată mediocritate și acuzat de politica Cel mai probabil, în condiţiile unei grele stăpâniri dualistă dusă cu Antanta și Puterile Centrale, în germane, în teritoriul brăilean, era necesară o bună defavoarea Austro-Ungariei. Având în vedere poziţia colaborare între autorităţi și populaţie, pentru evitarea politică a familiei Brătianu, în neconcordanţă cu oricăror frământări sociale. Se creează premeditat interesele germane, termenii la adresa Brătienilor nu confuzia între ideea de ocupant și aliat, pledând cauza puteau fi decât depreciativi, iar atacurile virulente și prieteniei germane de real folos României: „Interesele constante44. celor două popoare sunt de aceeași natură și e imposibil Prima pagină a ziarului din 12 iulie 1917 este ca să se între-ciocnească. Nu se poate spune tocmai că rezervată unui articol cu titlul interogativ „Cine v-a cele două popoare depind unul de altul; Germania nu are chemat?” în care este evocat momentul trecerii armatei nevoie de România din punct de vedere politic, cu toate române în Transilvania, trecere interpretată ca abuzivă, că prietenia României i-a fost și rămâne de un mare nepotrivită, nedorită. Subiectul oferea cititorilor o folos în toate direcţiile”39. În continuare, articolul evocă perspectivă defăimătoare a ostașilor români, reclamând personalitatea regelui Carol I și dezaprobă subtil politica eliberarea provinciei românești și lovind în idealul antigermană a monarhiei domnitoare a lui Ferdinand. pentru care România se angajase în război. În articolul cu titlul „Ţăranul și războiul” din 5 M. Rolla comenta subiectul, susţinând ideea iulie 191740 este judecată atitudinea pe care oamenii întâmpinării cu ostilitate a armatei române intrată politici, monarhia și chiar societatea o au faţă de ţăranul în teritoriile ungare, insistând asupra apartenenţei român, socotind apologia făcută în presă, în literatură, Transilvaniei la Ungaria: „Afară de câţiva dascăli și în discursurile politicienilor, emfatică, dualistă, ipocrită, preoţi, agitatori de meserie și de o mână de politicieni ţăranul fi ind veșnic un pion al realizării scopurilor politice care, prin alipirea la România a unei părţi din teritoriul ori economice ale unei minorităţi: unealtă a moșierului, ungar, sperau cine știe ce situaţie lucrativă în stat, nimeni mijloc de obţinere a voturilor și apărător al patriei. nu ne-a chemat și nimeni nu ne-a dus dorul, fi e în Subiectul apărea în gazetă după discursul Regelui Transilvania, fi e în Banat sau în orice altă provincie – Ferdinand din 4 aprilie 1917 de la Răcăciuni, în care ungurească sau austriacă populată de români”45. le promitea ţăranilor pământ și drept de vot și după Faptele erau neconforme prezentărilor tendenţioase promulgarea proiectului de modifi care a Constituţiei ale lui M. Rolla, mărturiile susţinând ideea „unui din 19 iunie 1917. entuziasm delirant”46 cu care transilvănenii întâmpinaseră Neîndoielnic, era o încercare de descurajare armata română. Scenele petrecute au avut o încărcătură și o împiedicare a populaţiei de a se înscrie în emoţională remarcabilă, cel mai probabil unice în rândurile armatei, înrolare pe care statul o cerea pentru istoriografi a românească din epocă: „în satele românești reorganizarea acesteia și pentru continuarea războiului pe care le străbat, mulţimea iese în cale cu lacrimi în de apărare și întregire naţională: „Nu cred să fi e ţară ochi, iar preoţii în odăjdii ridică rugi fi erbinţi pentru în lume în care ţăranul să fi e în așa grad proslăvit și prea înălţatul nostru rege Ferdinand I și pentru biruinţa cântat ca la noi. De la șeful de partid, până la cel din oștirii lui”47. urmă politicastru, urcând în tribună, pentru a cerși Momentul marilor bătălii ale românilor nu este alegătorilor orășenești cele câteva voturi, toţi se vor omis din multitudinea de subiecte, dar apărea la rându-i obligaţi să facă temenele ţăranului și să arate în cuvinte modifi cat. Astfel, în 13 august 1917, comunicatele de înecate în suspinări și oftaturi cât de mult datorăm presă elogiau atotputernicia și invincibilitatea germană, ţăranului și cât de puţin știm să-l răsplătim. Talpa ţării în comparaţie cu politica falimentară a Antantei. Sunt
22 4 (78) 2017 document studii/documente omise voit detaliile care ar putea dezvălui victoriile de la Publicaţia „Donau Armee Zeitung”, ca și alte Mărăști, Mărășești și Oituz, ori amănunte cu privire la publicaţii similare presei de ocupaţie, a dus o campanie rezistenţa românească, oferind cititorilor doar adevăruri de neadevăruri, calomnii, intrigă, insulte la adresa convenabile nemţilor: „Toate încercările dușmanului oamenilor politici partizani ai războiului, monarhiei, (armata română – n.n.) de a despovăra acest front prin armatei și ai rezistenţei. Era condamnată, vehement, atacuri în masă, s-au prăbușit cu pierderi grele pentru întreaga societate românească și atitudinea ei favorabilă dânsul”. războiului întregirii, printr-o abordare părtinitoare O serie întreagă de subiecte, unele dintre ele repetitive, a segmentului informaţional, și printr-o perspectivă creau polemici cu scopul de a demonta în conștiinţele politică naţională pesimistă49. românilor orice element de unitate românească. Temele Sub infl uenţa cenzurii germane, se vor publica articole articolelor de fond au o rezonanţă dramatică, având în într-o manieră care ar fi putut dezavantaja imaginea vedere situaţia în care se afl a Regatul României și ele României, orice informaţie care ar fi putut aduce speranţă erau amplifi cate de stilul jurnalistic abordat, unul de populaţiei dominate, fiind tăinuite ori trunchiate, derută, deznădejde, integrat unui discurs al urii și unei propaganda germană devenind în acest fel un mecanism de retorici a dispreţului48. manevră, utilizat în toate teritoriile românești ocupate.
Brăila Press under Occupation – Propaganda and Realities Viorica Preda Abstract: In December 23, 1916, Braila was occupied by the Army of the Danube and passed under the German administration. Th e new regime was extremely sever, it controlled all the fi elds of activity and established a new organization. Monitoring and disseminating information was done through the German offi cial „Donau Armee Zeitung” which published orders regarding the organization of the territory and propaganda articles. „Donau Armee Zeitung” led a campaign of defamations and lies against the Romanian offi cials, with the clear purpose to intimidate and manipulate the population. Th erefore, the Germans used the monopoly over the media in Brăila territory as well as in the other Romanian territories occupied in order to dominate without imposing the force of the army. Keywords: Army of the Danube, World War I, newspaper, manipulation, territory occupied
NOTE
1 Muzeul Brăilei. Ştiinţifi că, 1968, p. 257. 2 Glenn E.Torrey, România în Primul Război Mondial, Bucureşti, Editura Meteor 22 „Donau Armee Zeitung...” nr. 327/30 ianuarie 1917, p. 1. Publishing, 2014, p.186. 23 Ibidem, p. 1. 3 Constantin Bacalbaşa, Capitala sub ocupaţia duşmanului 1916-1918, Brăila, 24 Constantin C. Giurescu, Op. cit., p. 256. 1921, p. 74. 25 Nicolae Petrovici, Op. cit., p. 56. 4 Nicolae Petrovici, Brăila sub ocupaţiune 23 decembrie 1916-10 noiembrie 26 Nicolae Mocioiu, Aspecte din lupta de rezistenţă pe teritoriul oraşului şi 1918, Brăila, Tipografi a Românească, 1939, p. 16. judeţului Brăila împotriva ocupanţilor germani în Primul Război Mondial, în 5 Toader Buculei, Istoria modernă a oraşului Brăila, Brăila, Editura Centrului „Revista arhivelor”, Anul LIV, vol. 39, Bucureşti, 1977, p. 272. de Creaţie, 2008, p. 155. 27 S.J.A.N. Brăila, Fond Primăria Municipiului Brăila, dosar nr. crt. 86/1916, f. 137. 6 Nicolae Petrovici, Op. cit., p.17. 28 Ibidem, f. 138. 7 Serviciul Judeţean al Arhivelor Naţionale Brăila (în continuare S.J.A.N. Brăila), 29 Nicolae Petriovici, Op. cit., p. 86. Fond Prefectura Judeţului Brăila, dosar nr. crt. 102/1916, f. 158. 30 „Donau Armee Zeitung...” nr. 181/13 august 1917, Brăila, p.1. 8 Ibidem, dosar nr. crt. 77/1916, f. 112. 31 Constantin Bacalbaşa, Op. cit., p.141. 9 Stanca Bounegru, Rodica Drăghici, Tipografi i brăilene, Brăila, Editura 32 Ibidem, p. 1. Biblioteca Judeţeană „Panait Istrati”, 2001, p. 53. 33 C. Kiriţescu, Op. cit., p. 170. 10 Adrian Marino, Cenzura în România, Craiova, Editura Aius, 2000, p. 53. 34 „Donau Armee Zeitung” nr. 308/6 ianuarie 1918, p. 1. 11 Vasile Th. Cancicov, Jurnal din vremea ocupaţiei, vol. I, Bucureşti, Editura 35 Ibidem, p. 2. Humanitas, 2015, p. 55. 36 Ibidem, nr. 150/5 iulie 1917, Brăila, p. 1. 12 Nicolae Petrovici, Op. cit., p. 34. 37 Nicolae Petrovici, Op. cit., p. 17. 13 Constantin Kiriţescu, Istoria Războiului pentru întregirea României, 1916- 38 Vasile Th. Cancicov, Op. cit., vol. II, Editura Humanitas, Bucureşti, 2016, p. 35. 1919, vol. III, Bucureşti, Editura Casei Şcoalelor, 1925, p. 169. 39 „Donau Armee Zeitung...” nr. 44/3 martie 1917, p. 2. 14 Constantin Bacalbaşa, Op. cit., p. 55. 40 Ibidem, nr. 150/5 iunie 1917, p. 1. 15 S. Semilian, Presa brăileană sub ocupaţie, în „Analele Brăilei”, Anul III, nr. 41 Ibidem, p. 2. 3-4 iulie-decembrie, 1931, p. 155. 42 Marian Petcu, Presa anilor de foc, în „Presa Primului Război Mondial”, Cătălin 16 Idem, Istoricul presei brăilene de 1839 până la 1926, Brăila, Editura Negoiţă, Zanfi r Ilie (coordonatori), Bucureşti, Editura Tritonic, 2015, p. 327. Tipografi a Modernă, 1927, p. 84. 43 „Donau Armee Zeitung” nr. 164/21 iulie 1917, Brăila, p. 1. 17 S. Semilian, Op. cit., p. 155. 44 Marian Petcu, Op. cit., p. 328. 18 Stanca Bounegru, Rodica Drăghici, Op. cit., p. 54. 45 „Donau Armee Zeitung...” nr. 156/12 iulie 1917, Brăila, p. 1. 19 Ioan Munteanu, Robia germană, Brăila sub ocupaţia duşmanului (23 46 Constantin Kiriţescu, Op. cit., vol. I, Editura Casei Şcoalelor, Bucureşti, decembrie 1916-10 noiembrie 1918), Brăila, Editura Proilavia, 2016, p. 11. 1925, p. 129. 20 „Donau Armee Zeitung, Anzeiger fur Brăila, Monitor pentru Brăila” nr. 47 Ibidem, p.130. 3/15 ianuarie 1917, p. 1. 48 Marian Petcu, Op. cit., p. 329. 21 Constantin C. Giurescu, Istoricul oraşului Brăila, Bucureşti, Editura 49 Constantin Kiriţescu, Op. cit., p. 171. document 2017 4 (78) 23 studii/documente PE VALEA OITUZULUI, COCARDELE TRICOLORE ÎNFRUNTĂ „CRUCILE NEGRE”
Profesor universitar Dr. Valeriu AVRAM
upă marile victorii de la Mărăști și Mărășești, activitatea Aeronauticii române s-a desfășurat Dîn continuare cu elan și spirit de sacrifi ciu și pe frontul de la Oituz. Misiunile ordonate au fost îndeplinite cu aceeași promptitudine, cu abnegaţie și curaj, comandamentele trupelor terestre primind la timp informaţii privind situaţia reală de pe front. Prin acţiunile lor, aviatorii români au contribuit la încetinirea ofensivei Corpului 8 Armată austro-ungar, care nu a reușit decât o înaintare minimă pe Valea Trotușului. Lovitura asupra vârfului Cireșoaia, afl at la joncţiunea dintre Armata 2 română și Armata 9 rusă, putea fi executată numai 1918. Regele Ferdinand I în inspecţie la Escadrila „N.1” Vânătoare, Grupul 1 Aeronautic Bacău (Colecţia Valeriu Avram) printr-o cooperare bine organizată și constant realizată pe timpul luptei, cu participarea tuturor escadrilelor de zbor de supraveghere în ziua de 21 august/3 septembrie aviaţie româno-ruse. Armata 2 română dispunea pe acest 1917, în zona Târgu Ocna – Onești, sergentul-pilot front de sprijinul Escadrilelor „Nieuport 1” (în continuare Nicolae Mănescu („N.” nr. 1206) s-a luptat cu un „Hansa N.), „Farman 2” (în continuare F.), „F.4” și „F.6”. Escadrila Brandenburg C.I.” pe care l-a avariat, echipajul inamic „N.10” Vânătoare dislocată în nordul ţării executa misiuni părăsind lupta într-un zbor dezordonat3. pentru trupele româno-ruse afl ate în acest sector. Din ordinul M.C.G. român, în ziua de 23 august/ Deși din punct de vedere ierarhic Escadrila „Caudron 5 septembrie 1917, Escadrila „F.5” a trecut în subordinea 12” (în continuare C.) se subordona Marelui Cartier Grupului 2 Aeronautic, urmând să folosească același General (în continuare M.C.G.) român, aviatorii hangar împreună cu „F.7”. Echipajul, format din unităţii au executat misiuni de recunoaștere îndepărtată locotenentul-pilot Minier și locotenentul de marină- și bombardamente pe frontul Oituzului, avioanele observator Aurelian Păunescu, a fost detașat la Escadra bimotoare „C.G.4” având o autonomie de șase ore de de Dunăre, cei doi aviatori deplasându-se la Ismail. zbor, putând lua în lansatoare opt bombe de 10-12 kg De asemenea, conform ordinului, în mod provizoriu, fi ecare1. locotenenţii Cicerone Olănescu, De Mailly, Houlon, Aviaţia austro-ungară dispunea de frontul Oituzului Grigore Gafencu și subofiţerii Dumitru Crăsnaru, de aproape toate unităţile de aviaţie care luptau pe Leon Gjebovici și Ștefan Iliescu au trecut la Escadrila frontul românesc și, cărora li s-au alăturat începând cu „F.5”, restul echipajelor fi ind transferate la Școala de 1 septembrie 1917, și „Flik nr. 27”. Personalul navigant Observatori Aerieni4. al acestei escadrile era format din piloţi care acţionaseră Echipajele din Escadrila „F.2” au survolat sectorul pe frontul rusesc și luptau pe avioane tip „Oeff ag C.II” Târgu Secuiesc – Covasna – Miercurea Ciuc, unde seria 52.5 și „Lloyd C.V.” seria 46, aparate de zbor au fotografi at la vest de acest oraș un nou aerodrom moderne, întrebuinţate în misiuni de recunoaștere și inamic, dotat cu trei hangare tip cort. La întoarcerea din bombardament2. misiune, echipajul Rosetti – Măicănescu s-a luptat cu În vederea ofensivei de pe Valea Oituzului, aviatorii două avioane austro-ungare și, după un schimb de focuri, Grupului 1 Aeronautic – Bacău au desfășurat o aparatele inamice s-au retras în liniile lor. intensă activitate în zilele de 21 august/3 septembrie și Piloţii din Escadrila de Vânătoare „N.1” au îndeplinit 25 august/7 septembrie 1917, echipajele Escadrilelor în această zi opt misiuni de luptă totalizând 11 ore „F.2” și „F.6” fotografi ind lucrările inamice afl ate pe de zbor, plutonierul Ioan Georgescu, locotenenţii vârfurile Coșna, Cireșoaia și Dealul Mare. Aviaţia de Gheorghe Mihăilescu și Paul Urechescu (venit de vânătoare a patrulat zilnic deasupra frontului, angajând curând în escadrilă) luptându-se cu cinci avioane de lupta cu avioanele germane și austro-ungare. Afl at într-un vânătoare austro-ungare tip „K.D”. ,,Aviatorii noștri,
24 4 (78) 2017 document studii/documente râuri de foc în toate sensurile și aveam impresia că nu mai aveam scăpare, mai multe gloanţe au trecut vijelios pe deasupra capetelor noastre, un glonţ a lăsat o urmă pe casca mea de zbor”6. Confruntarea a fost violentă, „F.”-ul nr. 3348 a fost lovit de 12 gloanţe în planuri și carlingă. ,,Am atacat Aviatik-ul de vânătoare – nota locotenentul francez Brullard – de la 100 m și am tras 60 de cartușe pe măsură ce mă apropiam de el. Aviatik-ul a făcut o întoarcere bruscă și pilotul inamic a tras o rafală care a trecut pe deasupra planului superior stâng al Nieuport-ului. Am deschis din nou focul și am văzut cum începe să zboare Căpitanul de marină av. ing. Radu Irimescu, comandantul Escadrilei „F.5”, dezordonat, retrăgându-se în liniile sale, semn că fusese în centrul grupului. În stânga sa, cu manta, maiorul av. Andrei Popovici, 7 comandantul Grupului 2 Aeronautic Tecuci (Colecţia Valeriu Avram) lovit în motor” . După-amiază, echipajul format din locotenentul- graţie curajului de care au dat dovadă, zburând și luptând pilot Constantin Mincu și locotenentul-observator împotriva avioanelor inamice pe care le știau superioare, Radu Cuţarida afl at la bordul „F.” metalic nr. 3008 a s-au impus în faţa aviaţiei inamice ale căror incursiuni bombardat dealul Cireșoaia. Artileria A.A. germană a au devenit mai rare și atunci veneau cu forţe superioare, deschis un foc intens, la aterizare mecanicii numărând ca în cazul de faţă, pentru că se temeau a nu fi atacate opt lovituri în planuri. de mai multe avioane românești și a suferi pierderi”5. În după-amiaza aceleiași zile, aviaţia germană a În dimineaţa zilei de 26 august/7 septembrie 1917, bombardat gara și orașul Adjud. Artileria A.A. română echipajul, alcătuit din submaistrul-pilot Dumitru Rosetti și aviaţia neintervenind la timp, pagubele au fost și locotenentul-observator Constantin Gonta, a primit importante. În urma anchetei făcută de conducerea misiunea să execute o recunoaștere în zona Cireșoaia. Direcţiei Aeronauticii, a fost întocmit un raport care În timp ce avionul „F.” tip 42 nr. 3348 survola Târgu a fost trimis Biroului operaţii din M.C.G. român. În Ocna, observatorul a văzut câteva baterii de artilerie document se precizau cauzele care au dus la această românești în curs de amplasare. Avionul și-a continuat situaţie: ,,Incursiunea aeriană a inamicului asupra gării zborul spre Cireșoaia, ale căror povârnișuri coborau în din Adjud a fost favorizată de următoarele împrejurări: trepte abrupte spre Slănic. Observatorul a fotografi at 1. Aviaţia inamică este superioară aviaţiei noastre traseul pentru a stabili zona pe care artileria română atât ca efective, cât și ca aparate care sunt de ultimul tip urma s-o bombardeze, identifi când cu precizie câteva perfecţionat. centre de rezistenţă germane care erau camufl ate pe 2. Obiectivul bombardat, fi ind prea aproape de front, Valea Slănicului. Locotenentul de marină-observator era normal să nu poată fi apărat de avioanele noastre, Constantin Gonta a determinat coordonatele unor întrucât această operaţiune se execută în câteva minute, baterii inamice și a transmis prin t.f.f. (telegrafi e fără deci fără a avea timpul necesar de a anunţa avioanele fi r – n.n.) tot ceea ce observa. În timpul zborului, artileria antiaeriană (în continuare A.A.) germană a deschis un foc intens, obligând pilotul să execute diferite manevre pentru a scăpa de efectul exploziilor obuzelor de calibru 105 mm. Când avionul era pe punctul de a se întoarce la aerodrom, tragerile artileriei A.A. inamice au încetat. Era ,,semnalul” că în zonă au apărut avioanele de vânătoare germane și austro-ungare. Nu peste mult timp, echipajul Rosetti – Gonta a fost atacat de un „Albatros”, apoi de un al doilea avion inamic. Aviatorii noștri se afl au într-o situaţie difi cilă și lupta se putea încheia cu un sfârșit tragic. În timp ce locotenentul-observator C. Gonta se apăra cu mult curaj, dinspre localitatea Măgura au apărut două avioane „N.” pilotate de locotenenţii Mihăilescu și Brullard din Escadrila „N.1”. ,,N-am părăsit câmpul Locotenentul av. Marcel Drăgușanu, cavaler al Ordinului ,,Mihai Viteazul” de bătaie – nota C. Gonta – am intrat și noi în luptă clasa a III-a. În postul de pilotaj, locotenentul av. Dumitru Bădulescu, împreună cu camarazii noștri. Rafalele curgeau ca niște asul aviaţiei române în anii Marelui Război de Întregire (Colecţia Valeriu Avram) document 2017 4 (78) 25 studii/documente protecţia, au doborât avionul austro-ungar, care s-a prăbușit lângă satul Hârja10. Aflat într-un zbor de vânătoare liberă, locotenentul francez Brullard, în timp ce survola liniile inamice pe frontul Armatei 2, Linie de avioane austriece de recunoaștere „Hansa Brandenburg C.I.” s-a luptat cu un avion pe aerodromul de la Târgu Secuiesc (Colecţia Valeriu Avram) german pe care l-a noastre. Cu atât mai mult, cu cât în cazul de faţă, au atacat doborât în fl ăcări11. 12 avioane [germane] deci o forţă superioară cărora nu li O importantă victorie Locotenentul de marină av. s-ar fi putut opune decât cele câteva aparate ale noastre aeriană a obţinut-o și Gheorghe Mihăilescu din Escadrila ce se afl au în momentul acela disponibile. căpitanul Micheletti „N.1” Vânătoare. A luptat pe fr ontul din Escadrila „N.1” de pe Valea Oituzului 3. Probabil că trenurile cu muniţii au stat garate câteva (Colecţia Valeriu Avram) zile în staţia Adjud, astfel că inamicul a fost informat Vânătoare pe frontul 12 de această situaţie. A lipsit orice mijloc de apărare Oituzului, doborând un avion inamic de recunoaștere . antiaeriană”8. O escadrilă de hidroavioane germane a bombardat Aeronautica română obţinea în această zi o victorie șantierul naval de la Chilia Veche, unde se reparau vasele aeriană mai deosebită. Locotenentul-observator Mihail rusești ,,Mistislav” și ,,Udalai”. Au fost uciși doi soldaţi și alţi patru răniţi, iar o cabină de șlep a fost aruncată Vitzu din Compania nr. 3 de Aerostaţie, în timp ce 13 executa o misiune în nacela balonului ,,Caquot”, a fost în aer . atacat de un avion de vânătoare german tip „Fokker” În dimineaţa zilei de 27 august/9 septembrie 1917, la ora 6.00, artileria Diviziilor 1, 6 și 7 Infanterie române a din Staffel nr. 42. Lupta a durat 20 de minute și deschis focul pe frontul de la Oituz, marcând începutul observatorul Vitzu a reușit, cu pușca mitralieră de bord ofensivei Armatei 2 române. Sectorul de front cuprins „Lewis” să lovească motorul aparatului inamic pilotat de între Cireșoaia – Bâtca – Cota 772 – vârful Ungureanu locotenentul Otto Müller. „Fokker”-ul a luat foc și s-a a fost puternic bombardat. Echipajele din Escadrilele prăbușit la sol în apropierea gării din Tecuci. Pentru fapta „F.4” și „F.2” au asigurat reglarea tragerilor de artilerie, sa de arme, locotenentul-observator aerostier Mihail fotografi ind poziţiile inamice și românești14. Vitzu a fost decorat cu Ordinul ,,Steaua României” cu 9 Plecat într-o misiune de supraveghere de sector, spade în grad de cavaler . echipajul din Escadrila „F.7” format din subofi ţerul- Survolând sectorul frontului între Frunzeasca – pilot Leon Gjebovici și sublocotenentul-observator Mărășești – Ciușlea, echipajul format din subofi ţerul- Constantin Nicolau a survolat frontul. Bombardamentul pilot Cezar Atanasiu și sublocotenentul-observator amic era în plină desfășurare și artileria inamică riposta Virgil Alexandrescu din Escadrila „F.9” a observat un la rândul ei cu înverșunare. Satul Muncelu era o mare bombardament al artileriei grele românești asupra satului de fl ăcări. La ora 8.00, artileria română a prelungit Jorăști [Focșani] și un puternic incendiu în partea de tragerile și unităţile Diviziilor 9 și 13 Infanterie au sud-est a localităţii. Bateriile antiaeriene inamice de început atacul în fl ancurile intrândului făcut de germani. 105 mm afl ate la Suraia au bombardat „F.”-ul nr. 2791, Observatorul a transmis prin t.f.f. situaţia frontului și două schije lovind planul inferior stâng. punctele unde trupele noastre înaintaseră cel mai mult. În ziua de 26 august/8 septembrie 1917, echipajele Echipajul format din plutonierul-pilot Th eodor Iliescu Theodor Iliescu – Michel Thauvin,Vasile Niculescu – și sublocotenentul-observator Sergiu Pașcanu, plecat Constantin Pârvulescu și Răducanu Vâscea – Ioan într-o misiune de regalarea tirului, a zburat în ajutorul Chiriţescu au bombardat fi ecare cu câte 8 bombe ,,Gros” unui alt avion românesc atacat de un avion de vânătoare bivuacurile inamice de pe Valea Slănicului și trupele inamic. Deși sublocotenentul Pașcanu a fost rănit germane staţionate în localitatea Hârja. Echipajul format în timpul luptei, nu a părăsit frontul, terminându-și din plutonierul-pilot Theodor Iliescu și căpitanul- misiunea15. observator Michel Th auvin s-a luptat cu un avion inamic, În Raportul nr. 2879 din 28 august/10 septembrie carlinga „F.”-ului 40 nr. 3253 fi ind lovită de două schije. 1917 întocmit de Comandamentul Armatei 2 române, Piloţii de vânătoare din Escadrila „N.1”, care asigurau se consemna: ,,Escadrila F.2: două zboruri de fotografi ere
26 4 (78) 2017 document studii/documente Activitatea deosebită desfășurată de aviaţia română a fost recunoscută chiar de inamic. Iată ce scria în carnetul său de însemnări un ofi ţer german luat prizonier la sfârșitul lunii octombrie 1917: ,,10 septembrie 1917. Compania noastră cu un efectiv de 22 de oameni a participat la inspecţia kaizerului [împăratul Wilhelm al II-lea]. Din regimentele tuturor diviziilor s-au ales soldaţi care iau parte la această inspecţie. S-au împărţit multe decoraţii, prusacii erau îmbrăcaţi în uniforme noi, toţi [decoraţi] cu [medalia] «Crucea de Fier» pe piept, iar bavarezii, cu uniformele lor zdrenţuite și plini de murdărie, fuseseră aduși din tranșee. În timpul ceremonialului, avioanele inamice au lansat bombe și au mitraliat trupele, încât Avionul de vânătoare austriac tip „Fokker B.II”. În carlingă, locotenentul av. Blicharsky din Escadrila „Flik 31” (Colecţia Valeriu Avram) s-a renunţat la inspecţie și kaizerul a trebuit să fi e dus la adăpost, pentru că era pericol să fi e rănit sau chiar ucis. De a bateriei afl ate lângă satul Herăstrău și a primelor linii la începutul lunii august și până acum, aviatorii inamici inamice de la Cireșoaia. O nouă linie de tranșee între ne-au creat mari neplăceri, când nu te așteptai, lansau Coșna și Grozești. S-au luat fotografi i ale celor două bombe sau mitraliau din aer pe bravii noștri infanteriști… aparate inamice doborâte de locotenentul Brullard ieri Am avut multe pierderi din cauza lor”18. dimineaţă și astăzi. Două reglaje de artilerie a Bateriei de Personalul navigant al Escadrilei „N.1” a îndeplinit 120 mm afl ată la Pârgărești, echipajul nostru [plutonierul opt misiuni de front în ziua de 29 august/11 septembrie major Bucur Stan și sublocotenentul Ioan Barzon] a 1917, susţinând patru lupte aeriene. Plutonierul Ioan susţinut o luptă cu un Brandenburg pe care l-a alungat. Georgescu afl at la bordul „N.”-ului nr. 792 ,,a întâlnit S-au aruncat 8 bombe asupra parcurilor și barăcilor de la trei avioane inamice în regiunea Cașin – Slănic și s-a Cota 570. Inamicul contraatacă și bombardează regiunea luptat cu două din ele. Un aparat austro-ungar a fost grav de la vest de Grozești. Un zbor de bombardament avariat în timpul luptei și s-a prăbușit lângă Grigoreni”19. asupra stabilimentelor inamice din regiunea Oituz și În Raportul nr. 10/487 întocmit de locotenent- Hârja. Escadrila F.6: un zbor de recunoaștere în regiunea colonelul Cantacuzino din Comandamentul Armatei Vidra – Vizantea. S-au văzut un convoi de vehicule și 2 române și înaintat M.C.G. – Biroul operaţii, se arăta trei companii de infanterie. Escadrila N.1: a executat următoarele: ,,La Holovarca s-au aruncat cu succes 11 misiuni de luptă, din care cinci misiuni de protecţie două bombe. Aviatorii inamici [austro-ungari] prinși la și a susţinut trei lupte aeriene cu avioanele inamice. Grigoreni în ziua de 29/11 septembrie 1917 au declarat Locotenentul Brullard doboară un aparat inamic Hansa că aparţin de Compania de aviaţie [Flik] nr. 39 compusă Brandenburg C.I.; locotenentul Mihăilescu [Gheorghe] din 6 aparate Brandenburg și de 4 aparate Fokker. se luptă cu un alt Brandenburg și trage asupra lui 100 Aerodromul companiei este la Czsiksereda [Miercurea de cartușe. Adjutantul Bruyèrre se luptă cu un K.D. pe Ciuc], iar sectorul de recunoaștere se întinde la 60 km care-l alungă. Plutonierul Popescu [Marin] se luptă la de Valea Uzului. Aviatorii confi rmă că au fost loviţi nord-est de Cota 1001 cu un avion inamic. Două gloanţe în motor, iar Parcul de aviaţie de etapă nr. 3 se afl ă la în aparat” [„N.” nr. 993]16. Kronstadt [Brașov]. Ei caută a da informaţii greșite, dar Aviatorii din Escadrila „N.1” au executat mai multe au fost prinși cu minciuna și au recunoscut adevărul”20. zboruri în ziua de 28 august/10 septembrie 1917, îndeplinind opt misiuni. Locotenentul Gheorghe Mihăilescu și sergentul Nicolae Mănescu s-au luptat cu avioane „Hansa Brandenburg C.I.”, iar locotenentul Brullard a susţinut trei lupte aeriene. Echipajele din Escadrila „F.6” au fotografi at distrugerile provocate de artileria română în sectorul de front cuprins între Cașin și vârful Coșna. La Cireșoaia s-au fotografi at distrugerile provocate de artileria română, germanii lucrând intens la amenajarea primei linii de tranșee. Echipajul din Escadrila „F.5”, format din plutonierul Nae Iliescu „Mitralieră” și sublocotenentul-observator Ioanid Ralea, a susţinut o luptă aeriană și a doborât un Un avion de recunoaștere german tip „L.V.G.”, avion german17. în zbor spre liniile românești (Colecţia Valeriu Avram) document 2017 4 (78) 27 studii/documente Grigoreni. Sergentul Nicolae Mănescu s-a luptat cu un „K.D.” și l-a silit să intre în liniile sale23. Ziua de 30 august/12 septembrie 1917 a fost tristă pentru aviaţia română. La ora 8.30, echipajul din Escadrila „F.5”, format din plutonierul-pilot Ioan Sava și sublocotenentul de marină-observator Constantin Pavelescu, și-a luat zborul de la Domnești [jud. Vaslui] pentru îndeplinirea unei misiuni de reglare a tirului pentru Grupul de Artilerie Grea „Colonel Paplica”. Din cauza timpului nefavorabil, cu ceaţă deasă, avionul „F.40” nr. 2492 a trebuit să coboare la 1.700 m, altitudine periculoasă, întrucât între 1.700-1.800 m, tirul artileriei A.A. germane era cel mai efi cace. Bateriile antiaeriene inamice de la Panciu au deschis un foc violent, șase Avionul austriac de recunoaștere și bombardament tip „Oeff ag C.II”. Aceste aparate de luptă au acţionat și pe fr ontul de la Mărăști schije lovind „F.”-ul românesc. ,,O schijă îl lovește în vara anului 1917 (Colecţia Valeriu Avram) mortal pe sublocotenentul Pavelescu Constantin, intrând prin spate și ieșind prin abdomen, traversându-i În Darea de seamă nr. 158 a Grupului 1 Aeronautic fi catul. Pilotul aterizează imediat la Domnești, de unde – Bacău se prezintă o sinteză a activităţii unităţilor sublocotenentul Pavelescu Constantin este transportat de aviaţie subordonate grupului în ziua de 29 august/ la Spitalul de Pufești și operat imediat. Rana fi ind foarte 11 septembrie 1917: ,,Ceaţa s-a menţinut toată ziua. gravă, sublocotenentul Pavelescu Constantin se stinge Zboruri executate: 5 zboruri de vânătoare, 2 zboruri la ora 13,15. Escadrila pierdea un ofi ţer de o valoare de reglaj, 2 zboruri de fotografiere, 2 zboruri de excepţională care a murit moarte de erou, îndeplinindu-și supraveghere. Total ore de zbor: 19 h și 45 minute. datoria până la sacrifi ciul vieţii” – se arăta în raportul Activitatea aviaţiei inamice a fost mare, în special în întocmit de căpitanul de marină-aviator inginer Radu sectorul Slănic – Cașin. Astăzi, între orele 10-12, s-au Irimescu, comandantul Escadrilei „F.5”24. văzut 7 aparate inamice în această regiune. S-au reglat Locotenentul-aviator Cicerone Olănescu a fost bateriile noastre de 120 mm lung asupra obiectivelor numit, în ziua de 30 august/12 septembrie 1917, ordonate, reglajul a reușit. S-a recunoscut o baterie în comandantul Escadrilei „F.4”, căpitanul Haralambie acţiune care trăgea asupra tranșeelor de la Cireșoaia, Giossanu fi ind avansat în funcţia de ajutor tehnic la la ora 15.40. S-a supravegheat zona Soveja – Grupul 2 Aeronautic – Tecuci25. Negrilești – Valea Putnei – Valea Zăbalei și Odobești – În ziua de 31 august/13 septembrie 1917, aviatorii din Valea Șușiţei. Pe Valea Milcovului [s-au văzut] un Grupul 1 Aeronautic au executat 14 misiuni de luptă, convoi de 30 trăsuri, un alt convoi de 25 trăsuri pe totalizând 24 ore și 15 minute de zbor. Echipajele din șoseaua Focșani – Găgești. Locotenentul Gheorghe Escadrila „F.6” au supravegheat sectorul cuprins între Mihăilescu a protejat un [avion] F.40 din F.6.”21. satul Muncelu – Cireșoaia – Cota 406, iar aviatorii din Amploarea activităţii aeriene pe frontul Armatei Escadrila „F.2” au survolat zona din spatele frontului 2 române a determinat M.C.G. român să întărească cuprins între localităţile Vidra – Burca – Străoani. Grupul 1 Aeronautic cu încă patru avioane: două „N.”-uri Escadrila „N.1” a îndeplinit 7 misiuni. tip XI, un „Morane Saulnier” și un „F.40” aduse de la Rezerva Generală a Aviaţiei de la Iași. În același timp, a fost refăcut Grupul 3 Aeronautic la Botoșani, iar din punct de vedere operativ personalul navigant al unităţii a fost pus la dispoziţia M.C.G. român22. Aviatorii din Escadrila „N.1”, cu forţe sporite, au susţinut 4 lupte aeriene. Adjutantul-pilot Bruyèrre și plutonierul Ioan Georgescu au asigurat protecţia unui „F.40” din Escadrila „F.2”. Aviatorii noștri au întâlnit mai multe avioane inamice și s-au luptat cu un avion de vânătoare german care atacase un „F.40”. Atacul a durat 30 de minute și plutonierul-pilot Ioan Georgescu a plasat o rafală în fuzelajul avionului de vânătoare, care, Un avion de vânătoare românesc „Nieuport XI”, survolând poziţiile grav avariat, a părăsit lupta, prăbușindu-se lângă satul inamice de pe Valea Oituzului (Colecţia Valeriu Avram)
28 4 (78) 2017 document studii/documente În timp ce patrula deasupra Oneștiului, sergentul- aviator Nicolae Mănescu a întâlnit un avion „Hansa Brandenburg C.I.” care avea înscrisă pe fuzelaj seria 67.30. A atacat cu „N.” nr. 1206 avionul inamic, trăgând asupra lui 70 de cartușe. ,,Aviatorii inamici au deschis și ei focul, dar pilotul nostru, prinzând un moment prielnic, îl atacă de jos în sus și aparatul Brandenburg a pornit într-un zbor dezordonat spre liniile sale în direcţia Câmpulung Moldovenesc trăgând după el o dâră de fum, semn că avionul a fost grav avariat”, se arăta în ,,Jurnalul de operaţii” al Escadrilei „N.1”26. Avionul „Hansa Brandenburg C.I.”, seria 67.30 din Avionul german de vânătoare „Albatros D.III.” (Colecţia Valeriu Avram) „Flik 1” a aterizat forţat în liniile sale, la contactul cu solul s-a distrus complet, fără a mai putea fi reparat. Raportul nr. 3244 al M.C.G. către regele Pilotul avionului, căpitanul Otto Jindra – as cu 9 victorii Ferdinand I al României cuprinde un scurt rezumat aeriene, a fost grav rănit. Pentru a treia oară era doborât al evenimentelor aeronautice din perioada 30 august/ într-o luptă aeriană. De data aceasta de un tânăr pilot 12 septembrie – 31august/13 septembrie 1917: ,,Aviatorii de vânătoare român. Ultima luptă a reprezentat totodată noștri au avut 7 lupte aeriene în regiunea Târgu Ocna; și încheierea carierei de zburător a celebrului pilot de locotenentul Craiu și plutonierul Muntenescu au dus origine cehă. Pentru fapta sa de arme, prin Decizia fi ecare câte două lupte. Aviaţia inamică a fost foarte Ministerială nr. 28.646/1918, sergentul-aviator Nicolae activă între orele 11.00-12.00 și 17.30-19.00. Mai Mănescu a fost avansat la gradul de plutonier și decorat multe avioane inamice au evoluat deasupra frontului cu Medalia ,,Bărbăţie și credinţă” cu spade clasa a II-a27. făcând recunoașteri. Un avion inamic, care a evoluat la O luptă aeriană dură, în care s-au schimbat mai ora 19.00 deasupra pădurii Muncelu, fi ind bombardat multe rafale cu gloanţe trasoare, s-a desfășurat deasupra de artileria noastră antiaeriană, a fost lovit, deoarece satului Pârgărești. Plecat într-o misiune de recunoaștere, a căzut brusc în liniile inamice, în ziua de 31august/ echipajul din Escadrila „F.2” format din submaistrul 13 septembrie 1917”28. de marină-pilot Dumitru Rosetti și plutonierul t.r.- În zilele de 2/15-3/16 septembrie 1917, aviatorii observator Ioan Guţă a fost atacat de un aparat „Hansa români s-au luptat cu avioanele inamice, zborurile Brandenburg C.I.” și de două „K.D.”-uri de vânătoare. acestora în liniile noastre determinând o mobilizare În ajutorul echipajului nostru au venit locotenenţii de forţe aeronautice importante. Plecat într-o misiune Mihăilescu și Micheletti din Escadrila „N.1”, schimburile de reglare a tirului, echipajul, format din plutonierul- de focuri de ambele părţi fi ind intense. În cursul luptei, pilot Ion Sava Câmpineanu [provenea din aviaţia avionul „F.40” nr. 3533 a fost lovit de mai multe gloanţe austro-ungară] și sublocotenentul-observator Th eodor în aripi și carlingă, aparatul de zbor fi ind trimis la Rezerva Alimănescu [cu avionul „F.40” nr. 2492] din „F.5” n-a Generală a Aviaţiei – Iași pentru reparaţii capitale. putut să execute misiunea din cauza avioanelor germane: ,,Am văzut trei avioane inamice și unul ne-a atacat de trei ori. Am tras sufi cient de multe cartușe pentru a-l determina să plece în liniile sale” – nota observatorul Alimănescu. Echipajul Teodorescu – Nicolau a reușit să ţină la distanţă un „Hansa Brandenburg C.I.”, trăgând asupra lui rafale lungi de mitralieră, continuând reglajul unor baterii din „Grupul Marinescu” asupra poziţiilor inamice de pe vârful Coșna. Tirul a fost condus perfect prin t.f.f., proiectilele românești lovind un depozit de muniţii german, care a explodat29. Un raport al plutonierului Ioan Georgescu din Escadrila „N.1”, preciza: ,,Recunoașterea sectorului Urești – Valea Doftanei și protecţie pentru F.2. Am văzut un [avion german] A.E.G. în apropiere de Târgu Căpitanul av. Ott okar Kemph din „Flik 33”. A luptat pe fr ontul de la Mărăști Ocna și am atacat aparatul inamic, care s-a refugiat în vara anului 1917 (Colecţia Valeriu Avram) spre Kezdy – Vazsarhely [Târgu Secuiesc]. Am văzut document 2017 4 (78) 29 studii/documente două Nieuport-uri și un F.40. Am pornit după un avion Personalul navigant al Escadrilei „F.2” a efectuat, în inamic care zbura deasupra Onești-ului și acesta, văzând ziua de 6/19 septembrie 1917, patru misiuni de luptă, că îl urmăresc, a intrat brusc în liniile sale pe la Fabrica fotografi ind poziţiile inamice în sectorul de front cuprins «Union». Luând înălţime, am văzut un alt avion inamic între Slănic – Piciorul Porcului – Grozești. Echipajul în luptă cu un Nieuport care n-a rezistat atacului și s-a Rosetti – Brissand a văzut în spaţiul dintre biserica retras pe Valea Oituzului. Între orele 10-11.35, am văzut din Slănic și satul Piciorul Porcului o linie de tranșee două avioane inamice, care n-au putut fi ajunse din cauza continuă, în spatele acesteia, inamicul realizând cea de-a norilor. Activitatea aviaţiei inamice – mijlocie”30. doua linie de rezistenţă. În sectorul Coșna – Grozești Plecat, în ziua de 3/16 septembrie 1917, să îndeplinească se construiau adăposturi și fortifi caţii, o tranșee fi ind o misiune fotografi că în sectorul de front Cosmeștii Noi construită până în vârful dealului Coșna. – Ciușlea – Biliești – Vadu Roșca, aparatul echipajului În Darea de seamă a Grupului 1 Aeronautic – Bacău din „F.9”, format din plutonierul-pilot Cezar Atanasiu se menţionează activitatea desfășurată de aviatorii și sergentul- Escadrilelor „F.2”, observator „F.4” și „F.6”, care Alexander-Henri au realizat, în ziua Schwartz, în timp de 8/21 septembrie ce fotografia o 1917, opt reglaje baterie inamică de artilerie și A.A. aflată la patru zboruri de Mirceștii Vechi supraveghere. ,,[„F.40” nr. 2791], S-au recunoscut a fost violent amplasamentele bombardat în unor baterii regiunea Pădurea germane la nord Neagră. Planurile de Irești, echipajele din dreapta, cât din „F.6” reglând și cel din stânga tirul bateriilor au fost găurite de din Regimentul schije, precum și Un avion german de vânătoare„ Albatros D.II”. 1 Artilerie Grea Mecanicii au pictat pe fuzelaj un căţel (Colecţia Valeriu Avram) două nervuri mari asupra unor din planul din dreapta au fost secţionate. O nervură ruptă obiective inamice afl ate pe vârful Coșna. Piloţii din de la echilibror și o diagonală – cablu de susţinere – din Escadrila de vânătoare „N.1” au îndeplinit cinci misiuni stânga”31. de vânătoare liberă și un zbor de protecţie. Echipajul, Baza Aeriană germană de la Focșani a fost survolată format din locotenentul-pilot Vasile Alexăndreanu și de plutonierul Paul Magâlea din Escadrila „N.11” în locotenentul Alphred Brissand din Escadrila „F.2”, ziua de 3/16 septembrie 1917. ,,Am văzut 7 hangare afl at în carlinga avionului „F.40” nr. 3354, în timp ce individuale, în semicerc pe câmpul de la sud-vest și un fotografi a Valea Oituzului, a fost atacat, prin surprindere, singur hangar pe câmpul de zbor din est. Urmărit de două în două rânduri de un „K.D.” austriac. Avionul inamic avioane inamice până la Focșani, am văzut cea de-a treia de vânătoare avea bordul aripilor colorate în negru. pistă de zbor care avea două hangare – corturi” – nota Echipajul româno-francez s-a apărat cu mult curaj, un pilotul nostru de vânătoare într-un raport32. glonţ inamic lovind planul superior drept. Plecat, în ziua de 5/18 septembrie 1917, într-o Plecat într-o misiune de supraveghere a frontului, supraveghere de sector în zona Târgu Ocna – Grozești, plutonierul Nicolae Mănescu a întâlnit, între Măgura plutonierul Nicolae Mănescu [avionul „N.” nr. 1206] a Cașinului și Grozești, două „Hansa Brandenburg C.I.”. întâlnit două avioane austro-ungare pe care le-a atacat ,,La ora 10.10, am văzut avioanele inamice. Când trăgând 50 de cartușe de la 50 m. Aviatorii inamici au locotenentul Gheorghe Gheorghiu [fusese transferat ripostat puternic, la rândul lor, trăgând serii lungi de de la Escadrila „N.10”, la „N.1” prin Decizia M.C.G. cartușe, lupta aeriană devenind foarte strânsă. Unul nr. 28 din 28/10 septembrie 1917] a venit în apropierea din avioanele inamice, lovit în luptă și avariat, a părăsit mea, am pornit împreună în urmărirea unui aparat care frontul, iar cel de-al doilea a fugit la Focșani. Pilotul se afl a în apropiere de Măgura Cașinului. Locotenentul Mănescu a susţinut o nouă luptă cu un avion german, Gheorghiu [avion „N.” nr. 1111] îl ajunge din urmă care a picat brusc în liniile sale, în apropiere de Focșani33. și-l atacă de la 300 m. L-am atacat pe cel de-al doilea
30 4 (78) 2017 document studii/documente deasupra Grozeștiului. Avionul a căzut în picaj și unele dintre aparate aveau lansatoare de fuzee-rachetă observatorul inamic n-a tras niciun foc. Postul de tip ,,Le Prieur”. Unitatea a primit în serviciu un bimotor observaţie de la Măgura Cașinului a telefonat că un avion „C.G.4” pentru executarea misiunilor de recunoaștere inamic a trecut pe deasupra liniilor noastre la 20 m și s-a îndepărtate și bombardament. îndreptat spre Oituz”34. – Grupul 3 Aeronautic Botoșani. Avea în subordine Locotenentul Gheorghe Mihăilescu din Escadrila escadrilele: „F.7”, cu sediul la Botoșani. Unitatea era „N.1” patrula în zona Oneștiului, survolată în ultimul înzestrată cu 3 avioane „F.40” și „F.46”; „N.10”, cu timp de avioanele de recunoaștere austro-ungare. terenul de zbor la Botoșani. Avea în dotare 6 avioane de Exploziile obuzelor trase de artileria A.A. română l-a vânătoare și vânătoare-bombardament tip „N.” 11, 12 și determinat să privească în jur cu multă atenţie, observând 21 și două avioane „Morane Saulnier”; Escadrila „B.M.8” două avioane inamice care se pregăteau să atace un „F.40” avea în dotare 8 avioane de bombardament „Breguet” pe Valea Oituzului. Atacă avioanele inamice și, după un și „Breguet-Michelin” și continua să fi e în subordinea schimb de focuri, aparatele Puterilor Centrale s-au retras M.C.G. român. spre Târgu Secuiesc. Camaradul său francez, căpitanul În ziua de 9/22 septembrie 1917, personalul navigant Micheletti, în urma unui schimb de focuri cu echipajul al Escadrilei „B.M.8”, din care făceau parte și subofi ţerii- unui avion austriac de recunoaștere, a doborât aparatul piloţi Gheorghe M. Stan și Simion Bărbulescu, a inamic, care s-a zdrobit de sol în liniile românești. Pentru bombardat depozitele de muniţii din Focșani. Și-a luat strălucita sa faptă de arme, căpitanul Micheletti a fost zborul de la Călmăţui, la ora 19.00, cu câte 20 de bombe citat prin Ordinul de Zi nr. 302 al Misiunii Militare ,,Michelin” fi ecare în lansatoare. Condiţiile de zbor erau Franceze în România în următorii termeni: ,,Căpitanul nefavorabile, din sud bătea un vânt puternic în rafale, Micheletti Charles, din Escadrila N.1, este un excelent iar ceaţa plutea deasupra liniilor. Echipajele au intrat în pilot de vânătoare și plin de înfl ăcărare, susţinând mai adâncimea teritoriului ocupat de inamic pentru derută, multe lupte aeriene în zona Carpaţilor și de fi ecare dată atacând obiectivul ordonat. ,,Orașul era bine luminat și și-a învins inamicul pe care l-a pus pe fugă sau l-a scos am lansat bombele asupra depozitelor care sunt lângă defi nitiv din luptă. La 21 septembrie 1917 și-a doborât gară. Când bombele au căzut, proiectoarele au măturat adversarul; lupta s-a dat la 150 de metri deasupra liniilor cerul pentru a ne prinde, dar ceaţa era groasă și lumina germane”35. difuză. Totuși, focul produs de bombele noastre se vedea Comunicatul Oficial al M.C.G. român nr. 215 de la 10 km și am aterizat, la ora 20.40, pe un vânt din 14/27 septembrie 1917, sublinia: ,,În ziua de puternic și inegal care, în apropiere de Vânători, și-a 8/21 septembrie 1917, la sud-vest de Chilia, în urma schimbat direcţia, bătea acum din spate și era foarte avarierii de către artileria noastră A.A. a unui aparat greu de aterizat. Din această cauză și a ceţii, pista nu inamic [hidroavion], acesta a fost capturat împreună cu s-a văzut și am fost nevoiţi să aterizăm la Călmăţui” – observatorul său”36. nota subofi ţerul-pilot Simion Bărbulescu într-un raport Prin Ordinul nr. 3917 al M.C.G. român, începând cu înaintat comandantului Armand Delas38. 9/22 septembrie 1917, gruparea unităţilor aeronautice a Prin Ordinul M.C.G. nr. 293 din 10/23 septembrie fost următoarea37: 1917, căpitanul Gheorghe Papazolu a fost repartizat – Grupul 1 Aeronautic Bacău. Avea în subordine împreună cu aparatul „F.40” nr. 3274 la Escadrila „F.6”, escadrilele: „F.2”, cu terenul de zbor la Borzești, avea în iar sergentul-pilot Ion Ionescu s-a prezentat la Escadrila dotare 6 avioane; „F.4” avea în dotare 6 aparate „F.40”, „F.4” primind în serviciu avionul „F.40” nr. 280239. terenul de zbor se afl a tot pe aerodromul de la Borzești; În ziua de 10/23 septembrie 1917, avioanele „F.40” „F.6”, cu aerodromul la Gârbovanul, avea în serviciu din Escadrilele „F.2” și „F.6” au bombardat poziţiile 6 avioane „F.40”, „F.46” și „F.60”; „N.1”, cu sediul la inamice din zona Szentmiklos [Lunca de Sus] – Palanca, Borzești, avea în dotare 6 avioane de vânătoare „N.” și fi ind incendiate câteva depozite de materiale și barăci. un aparat bimotor „C.G.4”. În replică, avioanele austro-ungare au bombardat – Grupul 2 Aeronautic Tecuci. Avea în subordine cantonamentele Corpului 36 Armată rus, locotenenţii următoarele escadrile: „F.5” avea în serviciu 8 avioane Gh. Mihăilescu, Gh. Gheorghiu, Brullard și subofi ţerii „F.40”, „F.46” și terenul de zbor la Domnești; „F.9”, Max Bryuèrre și Nicolae Mănescu luptându-se cu dotată cu 6 avioane de recunoaștere, avea aerodromul la avioanele inamice, pe care le-au alungat în liniile lor. Ţigănești; „N.3”, cu aerodromul la Tecuci și un altul de Pilotul Gh. Gheorghiu a fost rănit la genunchiul drept, rezervă la Bârlad era înzestrată cu 6 avioane de vânătoare iar „N.”-ul său nr. 1111, a fost lovit de 9 gloanţe40. „N.” tip 11, 17 și 21; „N.11” avea aerodromul la Tecuci. Aviaţia austro-ungară a pierdut un echipaj care Escadrila era dotată cu 7 avioane „N.” (tip 11, 17 și 21), s-a luptat cu mult curaj cu „N.”-urile românești din document 2017 4 (78) 31 studii/documente Escadrila „N.1”. Astfel, echipajul din „Flik nr. 36” format prizonieri. Mitraliera a fost capturată. Un avion austro- din subofi ţerul-pilot Rudolf Simacek și locotenentul- ungar care zbura deasupra localităţii Buhuși a fost avariat observator Leo Onciul, în timp ce îndeplinea o misiune de schijele obuzelor trase de artileria antiaeriană română de recunoaștere în sectorul Grozești – Târgu Ocna, a fost instalată în apropierea orașului. Avionul inamic a aterizat atacat de locotenenţii Gh. Gheorghiu, Gh. Mihăilescu forţat în teritoriul nostru, predându-se autorităţilor și subofiţerul Nicolae Mănescu. Avionul „Hansa militare române. Brandenburg C.I.” seria 269.26 a fost grav avariat în Aviatorii din Escadrila F.2 au zburat pe Valea urma schimbului de focuri, echipajul Simacek – Onciul Oituzului pentru identifi carea bivuacurilor, fotografi ind aterizând în liniile noastre, s-a predat trupelor române41. frontul inamic în sectorul Herăstrău – Hârja – Băile Cea de-a doua victorie aeriană a zilei a fost obţinută de Slănic, unde ceaţa se ridicase. Două avioane germane echipajul format din plutonierul major-pilot Bucur Stan au survolat aerodromul românesc aflat lângă satul și locotenentul-observator Constantin Gonta din „F.2”. Gârbovanul, avioanele noastre de vânătoare au alungat În urma unei lupte aeriene desfășurată deasupra localităţii aparatele inamice. La ora 12.45, deasupra Oneștiului Grozești, un avion austro-ungar de recunoaștere a fost s-a desfășurat o luptă între trei avioane Nieuport din grav avariat, prăbușindu-se în liniile noastre. La contactul Escadrila N.1 și cinci avioane de recunoaștere austro- cu solul, aparatul inamic a luat foc și a făcut explozie, ungare, aviatorii inamici au părăsit lupta fi ind alungaţi aviatorii austro-ungari pierzându-și viaţa42. de piloţii noștri”43. Activitatea aviaţiei Puterilor Centrale a fost foarte Un avion austro-ungar care zbura deasupra localităţii mare în ziua de 11/24 septembrie 1917, poziţiile Buhuși a fost avariat de schijele obuzelor trase de artileria românești fi ind survolate de zeci de avioane inamice. Până antiaeriană română instalată în apropierea orașului. la ora 12.00, s-au înregistrat opt avioane care au zburat Avionul inamic a aterizat forţat în teritoriul nostru, mai ales în zona Târgu Ocna – Grozești – Onești, sectorul predându-se autorităţilor militare române44. Cașin – Slănic; alte 7 aparate inamice de recunoaștere și În ziua de 12/25 septembrie 1917, timpul era noros, bombardament ușor „Hansa Brandenburg C.I.” însoţite cu ceaţă. Aviatorii din Escadrila „F.2” au zburat pe Valea de avioane de vânătoare „K.D.” au survolat sectorul Oituzului pentru identifi carea bivuacurilor, fotografi ind Grozești – Valea Oituzului. Plutonierul Georgescu din frontul inamic în sectorul Herăstrău – Hârja – Băile Escadrila „N.1” s-a luptat cu două „Brandenburg”-uri, în Slănic, unde ceaţa se ridicase. Două avioane germane două reprize, iar la ora 13.15 a susţinut o luptă aeriană au survolat aerodromul românesc aflat lângă satul cu un avion de vânătoare austro-ungar tip „K.D.” pe care Gârbovanul, avioanele noastre de vânătoare alungând l-a forţat să părăsească liniile noastre. aparatele inamice. La ora 12.45, deasupra Oneștiului s-a Artileriștii antiaerieni români au fost activi în desfășurat o luptă între trei avioane „N.” din Escadrila această zi, obţinând două victorii aeriene. În Raportul „N.1” și cinci avioane de recunoaștere austro-ungare, nr. 4896 al M.C.G. român din 11/24 septembrie 1917 aviatorii inamici părăsind lupta, fi ind alungaţi de piloţii adresat Regelui Ferdinand I al României, se preciza: noștri. ,,Aeronautica. Activitatea aviaţiei inamice a fost foarte În Raportul telefonic nr. 1413 al Serviciului mare în ziua de 11/24 septembrie 1917, poziţiile Siguranţei române pe lângă Armata 4 rusă din 12/25 românești fi ind survolate de avioanele inamice. Până la septembrie 1917 se menţiona: ,,Ieri, un aeroplan inamic ora 12.00, s-au înregistrat opt avioane care au zburat mai a fost doborât de aviatorii noștri între Teșcani și Scorţeni. ales zona Tg. Ocna – Grozești – Onești. Sectorul Cașin Aviatorul și pilotul sunt arestaţi și cercetaţi. Delegat, – Slănic a fost survolat de 7 avioane de recunoaștere și Husărescu”45. bombardament Hansa Brandenburg C.I. însoţite de În ziua de 13/26 septembrie 1917, avioanele austro- avioane de vânătoare K.D. Plutonierul Georgescu din ungare și germane au survolat Valea Oituzului și Soveja. Escadrila N.1 s-a luptat cu două Brandenburg-uri în La ora 11.30, două avioane germane au lansat opt două reprize, iar la ora 13.15, a susţinut o luptă aeriană bombe asupra gării și spitalului din satul Frunzeasca, cu un avion de vânătoare austro-ungar tip K.D. pe care schijele ucigând șase soldaţi și rănind alte nouă persoane. l-a forţat să părăsească liniile noastre. Deasupra Tecuciului s-au dus trei lupte aeriene, iar în Artileriștii noștri antiaerieni au fost activi în această sectorul Varniţa, aviatorii noștri au alungat patru avioane zi, obţinând două victorii aeriene. În urma tragerilor germane. Echipajul Rosetti – Guţă din Escadrila „F.2” executate de Postul nr. 7 antiaerian de la Bacău a fost ,,a susţinut o luptă aeriană timp de 15 minute contra lovit un avion german, care a fost silit să aterizeze unui aparat tip Brandenburg și a două K.D.-uri în zona lângă satul Gligoreni, la 20 km de Bacău. Aeroplanul Satu Nou – Târgu Trotușul, avioanele inamice au fost a fost incendiat de aviatorii germani, care au fost luaţi puse pe fugă…”46. Eroul zilei a fost sublocotenentul
32 4 (78) 2017 document studii/documente Marcel Drăgușanu din Escadrila „N.11”, care a doborât F.2 și F.6 au fotografi at poziţiile inamice de la Cireșoaia, într-o luptă aeriană două avioane inamice, iar pe al Burca și Varniţa, îndeplinind 10 misiuni de luptă. Pe treilea l-a avariat grav47. Căpitanul-aviator ing. Ștefan Valea Oituzului, aviatorii noștri și camarazii francezi Protopopescu, comandantul Escadrilei „N.11” Vânătoare, au susţinut trei lupte aeriene cu avioane inamice Hansa zburând în zonă relata că ,,am putut observa la locul Brandenburg C.I. și Lloyd C.II. Între orele 16.25-18.15, indicat două furgoane încărcate cu piese de avion și avionul de bombardament BR. nr. 257 [din Escadrila alături de ele un aparat pe jumătate demontat”48. B.M.8] a survolat sectorul Mărășești – Frunzeasca și Pentru fapta de arme deosebită, sublocotenentul- a lansat 12 bombe de 32 kg [fi ecare] asupra barăcilor aviator Marcel Drăgușanu a fost decorat prin Înaltul situate la sud de satul Clipicești. Bombele au lovit în Decret Regal nr. 830 din 9 aprilie 1918 cu Ordinul plin cinci barăci care au luat foc. Două Nieuport-uri ,,Mihai Viteazul” clasa a III-a. Temerarul aviator român din Escadrila de Vânătoare N.11 au asigurat protecţia care a luptat în aviaţia franceză încă din anul 1914, a bombardierului. Echipajele formate din pilotul subofi ţer executat, la 5/18 iulie 1917, un zbor de 860 km fără escală Blanchet – caporalul-bombardier Guimon [BR. nr. 252] de la Salonic în Basarabia. A venit în ţară să lupte pentru și plutonierul-pilot Simion Bărbulescu – sublocotenentul România Mare, fi ind repartizat mai întâi la Escadrila Charles Leprouve [BR. 263] din Escadrila B.M.8 au „N.3”, apoi, la „N.11”, unitate de vânătoare constituită bombardat cu 40 de bombe Michelin gara din Odobești, numai din aviatori români. fiind incendiate mai multe vagoane cu materiale și Artileriștii antiaerieni au dus, de asemenea, acţiuni patru vagoane-cisternă cu petrol, care au făcut explozie. de luptă, înregistrând succese importante. Astfel, în ziua Artileria A.A. germană a deschis un foc violent, fără să de 14/27 septembrie 1917, Postul fi x nr. 11, comandat producă nicio pagubă celor două bombardiere, echipajele de sublocotenentul C. Dumitru, a deschis focul asupra au zburat sub 1.000 m înălţime”52. unui avion ce zbura deasupra localităţii Ciușlea [pe Siret], Biruinţa de la Oituz, împreună cu victoriile obţinute pe care l-a avariat și l-a obligat să aterizeze între linii. de ostașii români la Mărăști și Mărășești, unde aviaţia a Cea de-a doua victorie aeriană a zilei a fost obţinută de avut o mare contribuţie, a determinat eșuarea planului Postul mobil nr. 1 format dintr-o secţie de tunuri de strategic al Puterilor Centrale de a zdrobi rezistenţa 57 mm ,,Burileanu” și o secţie de 75 mm. Tunurile A.A. forţelor române, de a scoate România din război și a ,,Burileanu” au deschis focul asupra unui avion inamic, cuceri întregul teritoriu naţional. Acest rezultat a fost care a fost lovit și a căzut între Comănești și Mărășești. posibil datorită înaltei valori a Comandamentului Comandantul postului, locotenentul Ion Georgescu, a român, care a condus cu fermitate și competenţă fost decorat cu Ordinul ,,Coroana României” în grad întreaga operaţie de apărare, închizând definitiv în de cavaler, iar plutonierul Costin Simionescu a fost faţa inamicului poarta Trotușului. Ca și la Mărășești și recompensat cu Medalia ,,Bărbăţie și credinţă” cu spade la Oituz s-au aplicat metode și procedee moderne de clasa a II-a49. organizare a apărării, aviaţia română a contribuit din Aceste succese ale artileriei antiaeriene române au fost plin la obţinerea acestor succese. Din cele 289 de misiuni remarcabile dacă se ţine seama de calitatea și cantitatea executate de aviatorii români în 32 de zile bune de zbor, materialului întrebuinţat pentru executarea tragerilor. cele mai numeroase au fost recunoașterile aeriene în În luna septembrie 1917, artileria A.A. română avea liniile inamice și fotografi erea distrugerilor provocate în dotare 70 de tunuri de 75 mm, 76 tunuri de 57 mm, de tragerile artileriei române53. De asemenea, au fost 23 mitraliere antiaeriene și 12 proiectoare repartizate fotografi ate și au fost descoperite amplasamentele unor celor două armate și zonei interioare50. fortifi caţii și baterii inamice. Toate aceste date au fost Suferind importante pierderi în luptele aeriene trimise la timp eșaloanelor trupelor terestre, aviaţia angajate cu aviatorii români, aviaţia Puterilor Centrale devenind ,,ochii” acestor comandamente. În timpul a trecut la bombardarea unor obiective civile. Astfel, în luptelor de la Oituz s-a ţinut o legătură permanentă cu ziua de 16/29 septembrie 1917, o escadrilă de avioane infanteria, reglându-se tirul bateriilor grele românești. germane decolate de la Brăila a bombardat orașul Galaţi Înfrânte pe frontul românesc în vara anului 1917, distrugând mai multe case. Piloţii germani ,,[…] au armatele coaliţiei Puterilor Centrale au trecut la un război coborât la mică înălţime și au tras cu mitralierele în defensiv, de poziţie, trupele inamice îngropându-se în populaţie, făcând mai multe victime”51. pământ, construind noi fortifi caţii și tranșee în așteptarea În Raportul nr. 683 din 18/1 octombrie unor momente mai favorabile. 1917 al Grupului 1 Aeronautic – Bacău înaintat Aviaţia română și-a continuat misiunile, cu multă Comandamentului Armatei 2 române, se precizau vigoare și dăruire. Înaltul Comandament al Puterilor următoarele: ,,[…] Echipajele noastre din Escadrilele Centrale a dotat escadrilele care luptau pe frontul document 2017 4 (78) 33 studii/documente românesc cu avioane performante, aducându-se noi aerian cu mare experienţă, care obţinuse pe frontul unităţi ale aviaţiei de vânătoare de pe frontul italian. italian trei victorii aeriene. Cea de-a doua unitate de La începutul lunii octombrie 1917 au fost constituite aviaţie înfi inţată a fost Jagstaff el Gălănești comandată două mari unităţi de aviaţie: Jagstaff el (Fliegerzug) Hârja de locotenentul-aviator Hans Fischer. Cu baza aeriană cu aerodromul în localitatea Hârja, afl ată în apropiere afl ată în apropierea orașului Rădăuţi, unitatea avea în de Târgu Secuiesc. La comanda acestei unităţi a fost dotare avioane de vânătoare „K.D.” și „Fokker D.II.” și numit locotenentul-aviator Rupert Terk, un luptător Albatros „D.III”54.
On Oituz Valley, the Tricolour Cockades confront „Black Crosses” Prof. univ. Valeriu Avram, Ph.D.
Abstract: After the important victories obtained on Mărăşti and Mărăşeşti fronts, the activity of the Romanian Aeronautics continued with enthusiasm and sacrifi ce spirit on Oituz battlefi eld. Th e missions entrusted were fulfi lled with the same promptitude and courage, so the land troops received on time information regarding the real situation on front. Keywords: Oituz, 1917, Romanian aviation, fl ight of aircraft, front
NOTE
1 Valeriu Avram, „Crucile negre”. Aviaţia Puterilor Centrale deasupra 27 Valeriu Avram, Aeronautica română..., p. 324. României 1916-1917, Bucureşti, Editura Pro Historia, 2001, p. 189. 28 A.M.R, Fond M.C.G., dosar nr. crt. 824, f. 205. 2 Ibidem. 29 Ibidem, dosar nr. crt. 408, f. 234. 3 Ibidem, p. 190. 30 Ibidem, f. 69. 4 Arhivele Militare Române (în continuare A.M.R.), Fond Direcţia 31 Idem, Fond Armata 1, dosar nr. crt. 308, f. 377. Aeronauticii, dosar nr. crt. 99, f. 101. 32 Ibidem, f. 375. 5 Ibidem, f. 142. 33 Valeriu Avram, Aeronautica română..., p. 326. 6 Ibidem, dosar nr. crt. 73, ff. 56-58. 34 A.M.R., Fond Direcţia Aeronauticii, dosar nr. crt. 28, f. 198. 7 Ibidem. 35 Ibidem, dosar nr. crt. 10, f. 94; vezi şi Valeriu Avram, Misiunea 8 Ibidem, dosar nr. crt. 99, f. 142. aeronautică franceză în România 1916-1918, Bucureşti, Editura 9 Idem, Fond Marele Stat Major, dosar nr. crt. 823, f. 145. Militară, 1998, p. 139. 10 Idem, Fond Marele Cartier General (în continuare M.C.G.), dosar 36 „România”, an I, nr. 215 din 14/27 septembrie 1917. nr. crt. 881, f. 20. 37 A.M.R, Fond Armata 1, dosar nr. crt. 815, f. 89. 11 Ibidem, dosar nr. crt. 1289, f. 46. 38 Idem, Fond Armata 2, dosar nr. crt. 408, f. 164. 12 Idem, Fond Direcţia Aeronauticii, dosar nr. crt. 31, f. 116; 39 Idem, Fond Direcţia Aeronauticii, dosar nr. crt. 68, f. 793. Comunicatul Ofi cial al M.C.G. nr. 395 din 12 septembrie 1917. 40 Idem, Fond M.C.G., dosar nr. crt. 1163, f. 181. 13 Arhiva Muzeului Militar Naţional „Regele Ferdinand I”, Fond 41 O.S.K., F. 8650/73, P. 63 ; vezi şi Thomas Darcey, Alan Durkota, Manuscrise, document nr. 299. Viktor Kulicov, The Imperial Russian Air Service, Flying Machines 14 A.M.R., Fond Direcţia Aeronauticii, dosar nr. crt. 63, f. 347. Press, USA,1995, p. 59. 15 Valeriu Avram, Aeronautica română în Războiul de Întregire 42 O.S.K, F. 8667/61, P.87; vezi şi A.M.R, Fond Armata 2, dosar Naţională 1916-1919, Bucureşti, Editura Militară, 2012, p. 322. nr. crt. 408, f. 192. 16 A.M.R, Fond Direcţia Aeronauticii, dosar nr. crt. 62, f. 341; dosar 43 nr. crt. 31, f. 116. A.M.R, Fond M.C.G., dosar nr. crt. 203, f. 728. 44 17 Ibidem, dosar nr. crt. 62, f. 345. Arhiva Muzeului Naţional al Aviaţiei Române, Fond Manuscrise, 18 Idem, Fond M.C.G., dosar nr. crt. 1180, f. 164. dosar nr. crt. 151, f. 40. 45 19 Ibidem, dosar nr. crt. 1289, f. 51. A.M.R, Fond M.C.G., dosar nr. crt. 1175, f. 48. 46 20 Ibidem, dosar nr. crt. 1162, f. 60. Ibidem, dosar nr. crt. 1175, f. 63. 21 Idem, Fond Direcţia Aeronauticii, dosar nr. crt. 2, f. 204. 47 Ibidem, dosar nr. crt. 816, f. 182. 22 Ibidem, dosar nr. crt. 149, f. 110. 48 Ibidem. 23 Ibidem, f. 114; Idem, Fond M.C.G., dosar nr. crt. 1289, f. 51. 49 „Monitorul Oastei”, nr. 5 din 16 februarie 1920. 24 Ibidem, dosar nr. crt. 31, f. 108. 50 Valeriu Avram, Aeronautica română..., p. 330. 25 Ibidem. 51 A.M.R., Fond M.C.G., dosar nr. crt. 1180, f. 169. 26 „Monitorul Oastei”, nr. 11 din 24 februarie 1919; vezi şi Martin 52 Idem, Fond Armata 2, dosar nr. crt. 308, f. 443. O’Connor, Air Aces of the Austro-Hungarian Empire 1914-1918, 53 Valeriu Avram, Aeronautica română..., p. 331. Fighter Museum Press, USA, 1986, p. 98. 54 Ibidem.
34 4 (78) 2017 document studii/documente IAŞI, NOIEMBRIE 1917: „TRĂIASCĂ BOLŞEVICII, PURTĂTORII PĂCII GENERALE!”
Lucian DRĂGHICI1
n noaptea de 25 spre 26 octombrie 19172, dorinţa Rusiei de a începe cât mai repede negocierile Guvernul Provizoriu rus, condus de Alexandru de pace. Aceste negocieri s-au desfășurat în localitatea ÎKerenski (care părăsise Petrogradul în dimineaţa Brest-Litovsk și s-au fi nalizat, la 22 noiembrie 1917, aceleiași zile), era înlăturat de la putere de Gărzile prin încheierea unui armistiţiu, urmat la 18 februarie/ Roșii bolșevice. În seara zilei de 26 octombrie, liderul 3 martie 1918 de un Tratat de Pace între Rusia și Puterile bolșevicilor, V.I. Lenin, a apărut în faţa Congresului Centrale, care a consfi nţit ieșirea Rusiei din război5. Sovietelor Muncitorilor și Soldaţilor, prezentând Tratativele la Brest-Litovsk l-au determinat pe adunării „Decretul asupra pământului” și „Decretul generalul Dimitri Șcerbacev, șeful statului major rus asupra păcii”, adoptate prin aclamaţii. Prin aceste două și comandantul de facto al armatelor ruse de pe frontul decrete, bolșevicii veneau în întâmpinarea revendicărilor românesc (comandantul nominal era regele Ferdinand I), milioanelor de ţărani-soldaţi care doreau înfăptuirea să iniţieze, la rândul său, negocieri cu Puterile Centrale reformei agrare prin exproprierea, fără despăgubiri, a pentru încheierea armistiţiului pe frontul din Moldova. moșiilor nobililor ruși și încheierea cât mai grabnică a Generalul Dimitri Șcerbacev cerea un armistiţiu separat, războiului. Amânarea acestor măsuri de către Guvernul deoarece nu recunoștea autoritatea Sovnarkom-ului, dar Provizoriu, constituit după Revoluţia Rusă din februarie era conștient că procesul de dezintegrare a trupelor ruse 1917, a fost cauza principală care a dus la pierderea pe care le avea în subordine se va amplifi ca la știrea că suportului popular și a facilitat reușita loviturii de noul guvern a stabilit încetarea, pe moment cu caracter stat bolșevice, devenită ulterior, conform propagandei provizoriu, a ostilităţilor. comuniste, Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie. Iniţiativa generalului Șcerbacev implica și suspendarea „Decretul asupra păcii” era de fapt un apel adresat operaţiilor militare pe porţiunea de front acoperită de „atât guvernelor, cât și popoarelor”3 din ţările beligerante armata română. La 21 noiembrie, Consiliul de Miniștri, de a încheia cât mai repede un armistiţiu general, care într-o ședinţă prezidată de regele Ferdinand, a decis să fi e urmat de o pace fără anexiuni teritoriale și fără în unanimitate că armistiţiul este impus României despăgubiri, o „pace albă”, cum se spunea în epocă. De de un caz de forţă majoră (suspendarea operaţiilor fapt, așa cum sublinia istoricul Orlando Figes, „Decretul militare între Rusia și Puterile Centrale, precum și asupra păcii” era doar un instrument de propagandă, un destrămarea armatei ruse) și că armistiţiul va avea un apel popular la declanșarea revoluţiei mondiale4. caracter pur militar6. Pentru a nu fi implicat sub nicio La 9 noiembrie 1917, Consiliul Comisarilor formă în tratativele de încheiere a armistiţiului, regele Poporului (Sovnarkom), noua denumire a guvernului rus, Ferdinand I a predat comanda armatei române generalului transmitea „Decretul Constantin Prezan, asupra păcii” aliaţilor șeful Statului Major din cadrul Antantei, General al Armatei. care l-au respins La 26 noiembrie ca pe o stratagemă 1917 a fost încheiat propagandistică. În Armistiţiul de consecinţă, la 13 la Focșani „între noiembrie 1917, armatele aliate Lev Davidovici și române de pe Troţki, în calitate de frontul român, pe de comisar al poporului o parte, și armatele pentru afacerile germane, austro- străine, a contactat ungare, bulgare și reprezentanţii turce operând pe Puterilor Centrale Asaltul asupra Palatului de Iarnă din Petrograd, din seara de 25 octombrie/7 noiembrie 1917, același front, pe de comunicându-le în viziunea propagandei ofi ciale din perioada Uniunii Sovietice altă parte”7. document 2017 4 (78) 35 studii/documente Lovitura de stat bolșevică de la Petrograd din Întrunirea o deschide președintele referindu-se 25 octombrie 1917 și Armistiţiul ruso-german de la Brest- asupra stadiului evenimentelor și anunţând că generalul Litovsk din 22 noiembrie 1917 au accelerat procesul Scerbaceff , cu consimţământul României și după ce a de dezintegrare al armatei ruse. Totuși, chiar și în aceste înștiinţat reprezentanţii aliaţilor de pe frontul român, a condiţii în care soldaţii ruși își agresau superiorii, dezertau în intrat în tratative de armistiţiu cu dușmanul. masă și, deseori, formau adevărate bande de răufăcători care Din acest fapt, generalul Scerbaceff nu este decât de terorizau populaţia civilă, guvernul bolșevic de la Petrograd felicitat, căci prin aceasta realizează decretul comisarilor încerca să aducă armata sub autoritatea sa prin înlocuirea poporului referitor la începerea tratativelor pentru pace, sovietelor de militari constituite imediat după Revoluţia care este dorinţa întregii democraţii ruse. din Februarie 1917, în care nu deţineau majoritatea, cu După Axenoff ia cuvântul sublocotenentul Arbaţki, comitete militare-revoluţionare controlate de bolșevici. O care spune că tratativele pentru armistiţiu trebuie duse mărturie a frământărilor generate în rândul trupelor ruse de oameni vrednici, care să aibă în vedere și interesele din Moldova de schimbările produse de evenimentele patriei și să lucreze astfel ca să obţină o pace solidă de la Petrograd din octombrie 1917 le regăsim într-o și democratică. „Aceste tratative nu pot să le ducă dare de seamă a unei ședinţe a Sovietului Soldaţilor din bolșevicii, care sunt o grupare mică din marea Rusie, raionul Iași din ziua de 22 noiembrie 1917. Din conţinutul și încă compromiși prin actele arbitrare săvârșite, documentului se poate observa cum, la aproape o lună de la prin arestări, sechestrarea ziarelor și vărsarea de sânge preluarea puterii la Petrograd, bolșevicii se confruntau cu fratricid”8. Se ridică împotriva ideii susţinute de Axenoff reprezentanţii celorlalte grupări socialiste ruse, menșevicii ca întreaga putere de la statul major al frontului să treacă și socialiștii-revoluţionari „de dreapta”, care nu acceptau în mâna sovietului de la Iași. controlul total al bolșevicilor în cadrul sovietelor. Un alt orator, care se declară social-revoluţionar De remarcat faptul că, deși sovietul soldaţilor din internaţionalist9, deci aproape bolșevic, se declară de Iași nu adoptă rezoluţia propusă de bolșevici, la fi nalul asemenea împotriva propunerii lui Axenoff ca puterea ședinţei cei prezenţi aprobă prin aplauze lozinca: să treacă la sovietul din Iași, această putere trebuind „Trăiască bolșevicii, purtătorii păcii generale!” strigată să rămână completă în mâinile comitetului militar- de unul dintre participanţi. revoluţionar, după cum s-a hotărât și de votul așa de Documentul prezintă o radiografi e a stării de spirit important al congresului de pe frontul de la Roman. a soldaţilor ruși afl aţi în Moldova în noiembrie 1917 „Pe de altă parte sovietul din Iași nu reprezintă decât și, totodată, oglindește eforturile agenţilor bolșevici micile unităţi care se găsesc în garnizoana Iași, rolul pe pentru preluarea controlului asupra sovietelor de soldaţi care îl râvnește [acest soviet] ar putea tot așa de bine speculând dorinţa fi erbinte a militarilor ruși pentru să fi e pretins de sovietul de la Socola. Dacă va fi admis terminarea, în cel mai scurt timp posibil, a ostilităţilor acest lucru, noi nu-l vom recunoaște”. și încheierea păcii. Un alt orator spune că Scerbaceff , prin iniţiativa luată, de a începe tratativele de armistiţiu, nu caută decât să ♦♦♦ aducă la îndeplinire decretul lui Lenin pentru începerea 22 noiembrie 1917 tratativelor de pace. „Ori aici este o neînţelegere: acum Scerbaceff caută să realizeze programul bolșevic, DARE DE SEAMĂ armistiţiul și pacea. Pe de altă parte, el nu recunoaște autoritatea comisarilor poporului. Acest echivoc nu Întrunirea sovietului soldaţilor din raionul Iași, ţinută poate fi decât o înșelăciune. Generalul Scerbaceff a în sala „Pastia”, a început la orele 9 și 1/4 (21 și 1/4) și vrut să calmeze spiritele care erau atrase de propaganda s-a terminat la ceasurile 1 noaptea. bolșevică. Deci binefacerea începerii tratativelor de Prezidează căpitanul Axenoff . Participă între 5-600 armistiţiu și pace vine de la Petrograd de la comisarii de soldaţi, iar către sfârșitul întrunirii rămân aproape poporului și nu de la Scerbaceff , care nu poate să inspire 200. Iau parte la discuţii câţiva oratori bolșevici, care sunt încredere că nu va înșela democraţia”. foarte porniţi împotriva onoarei ce-și arogă generalul Un alt orator bolșevic spune: „Noi toţi ardem de Scerbaceff de a fi iniţiatorul începerii tratativelor pentru dorinţa de pace pe care o vrem din toată inima. În armistiţiu, lucru care revine în întregime comisarilor același timp însă sunt mulţi în jurul nostru care se jură poporului (guvernului bolșevic). că vor pace, dar pun restricţii că trebuie să fi e onorabilă, Acei care au avut un ton moderat au fost Arbaţki solidă etc., care sunt motive să propună amânări până le și încă un orator. Căpitanul Axenoff a ţinut nota va veni bine și s-o excludă de tot din programul actual. mijlocie, înclinând mai mult spre bolșevici. El susţine Trebuie să știţi însă că noi, bolșevicii, apărăm drepturile că autoritatea deplină în sectorul statului major rus de poporului și ale soldaţilor, care suferă în tranșee și știm pe frontul român să treacă în mâna sovietului din Iași. că poporul este cu noi, pentru aceea, oricât de rușinoasă,
36 4 (78) 2017 document studii/documente
Lenin vorbind „maselor largi, populare”. De remarcat reprezentarea principalelor categorii sociale Manifestaţie pentru pace a militarilor ruşi prin personajele afl ate în primele rânduri ale audienţei (Bacău, 17 mai 1917) oricât ne-ar costa pacea și în orice chip, ea se va încheia. este vocea lui Dumnezeu, dar cu leniniștii nu înseamnă Ea va fi pacea cea mai fericită pentru Rusia, care, în caz că este poporul, ci este o mică fracţiune care a murdărit contrar, merge spre distrugere completă. Ţara și poporul puterea prin actele și violenţele sale. nostru sunt ameninţate de cele mai mari rele: foame, Un orator spune că moţiunea propusă de Axenoff nu frig, mizerie, nenumăraţi invalizi care umplu ţara, datorie trebuie să alarmeze deloc pe tovarășul Arbaţki, deoarece de 90 de miliarde de ruble, lacrimi și dureri nesfârșite. ea este mai mult minimalistă (socialist-moderată)10. Cheltuieli enorme ce se fac cu războiul, peste 80 de În această moţiune este și fraza prin care este felicitat milioane de ruble pe zi, toate acestea sunt pe spinarea Scerbaceff , cu toate că până acum generalul Scerbaceff poporului. Toate acestea le predicăm noi, bolșevicii, de s-a ţinut în rezervă. Ar fi recunoscut sinceritatea lui atâta timp. În sfârșit, comisarii poporului au reușit să pună Scerbaceff dacă vedea această acţiune din prima zi a pe tapet tratativele pentru pace și acum apar generali, ca decretului lui Lenin. Scerbaceff , care își arogă rolul de a fi început ei tratativele Un orator spune că nu este aici vorba de persoana de armistiţiu. Pacea o va face poporul, nu Scerbaceff . În generalului Scerbaceff și nici de comisarii poporului; aici privinţa puterii, ea trebuie să rămână comitetului-militar se discută chestiunea păcii. „Aceasta trebuie să ne preocupe, revoluţionar, iar nicidecum să se dea sovietului din Iași”. pentru că, odată cu aceasta, vedem fapte foarte regretabile. Un orator spune că acest general Scerbaceff , care Vedem că procesele verbale la germani sunt iscălite de se împăunează cu meritul de a fi luat iniţiativa pentru generali, colonei și de niciun soldat. Nu s-a petrecut ca la armistiţiu, mai întâi să recunoască comisarii poporului din noi, unde am trimis grade mici. Mai mult, ca să vedeţi cât Petrograd, care sunt adevăraţii iniţiatori ai armistiţiului. În ne preţuiesc germanii, vă comunic de pe front un amănunt: privinţa celorlalte puncte, este de părerea predecesorului când au început tratativele, germanii au adus un butoi său și anume: puterea să fi e dată comitetului militar- de votcă, care lucru au căutat să-l anunţe cât mai repede revoluţionar. „Teama că aceste comitete ne vor trăda nu soldaţilor ruși. Aceasta denotă cât de jos este simţul de este justifi cată, pentru că în acel caz noi ne vom adresa demnitate al soldatului rus și cum ne înjosesc germanii soldaţilor și lucrătorilor care ne vor da concurs sigur trimiţându-se votcă, ca noi, dușmanii lor, s-o bem”. pentru a lichida trădările. După noi vor merge soldaţii! Combate acţiunea bolșevică care a desfiinţat Aliaţii noștri spun că și ei vor face o pace onorabilă comitetul general al armatei de la Stavka. „Acest și solidă, iar dacă nu acceptă, atunci vor face pace pe comitet cuprindea oameni cu convingeri revoluţionare, socoteala Rusiei. Dar aceste ameninţări nu ne sperie!” care au pătimit zeci de ani în închisorile ţariste și care Arbaţki spune că aliaţii ne părăsesc, iar prin neutri se au fost izgoniţi din posturile lor democratice de către înţelege numai Spania, care singură a răspuns lui Lenin. bolșevicii care-i învinuiesc de reacţionarism. Tot acești La convorbirile pentru armistiţiu, dintre germani au luat bolșevici au comis crima de a ridica în baionete pe generalul parte generali și colonei și nu soldaţi ca la noi. Arbaţki Duhonin11, un om care voia a încheia pacea, dar subordona continuă să facă critica trupelor până când din sală se aceasta ca pacea să fi e solidă și acceptabilă. Noi, menșevicii aud proteste și cereri de a nu mai continua. Alţii cer să internaţionaliști (minimaliști internaţionaliști)12 vom lupta continue. Arbaţki continuă și spune că vocea poporului pentru realizarea unei păci democratice, durabile și veșnice. document 2017 4 (78) 37 studii/documente Căpitanul Axonoff propune ca membrii din comitetul militar-revoluţionar ce se găsesc în mijlocul adunării să spună cine l-a infl uenţat pe Scerbaceff pentru a-l determina să se supună decretului comisarilor poporului. Festein, membru al comitetului militar-revoluţionar, protestează împotriva acestei întrebări ce se face de către președintele adunării. Se propun trei rezoluţii: una a lui Arbaţki, alta a bolșevicilor și a treia a președintelui Axenoff . Rezoluţia bolșevicilor suna în modul următor: „Felicităm decretul lui Lenin prin care se anunţă armistiţiul pe toate fronturile și recunoaștem că este singurul demn să fi e felicitat pentru iniţiativa luată, a păcii democratice ce e pe cale de a se realiza”. Însă se votează rezoluţia lui Axenoff prin care se transmit Şedinţa unui soviet al soldaţilor ruşi în vara anului 1917 generalului Scerbaceff felicitări pentru iniţiativa avută de a pune în aplicare decretul comisarilor poporului pentru începerea Pentru că unde suntem noi siguri că, după această pace armistiţiului, iar principiile păcii le va hotărî Constituanta. schiloadă, peste 1/2 de an nu vom fi nevoiţi să reîncepem Se cere ca secţiunea „Rumcerod”, care nu mai războiul? Eu vă vorbesc ca omul care am stat pe front și am corespunde împrejurărilor, să fi e desfi inţată. făcut și războiul japonez. Să nu vă miraţi dacă veţi vedea Se cere ca puterea întreagă pe sectorul Iașiului să pe Kaledin în capul trupelor sale, exasperat de anarhia și treacă în mâna sovietului garnizoanei Iași. nerușinarea ce se petrece în toate părţile. Bolșevicii nu vor Votarea acestei moţiuni se face aproape în întuneric, să știe nimic. Am auzit astfel în tranșee de la bolșevici: deoarece se stinsese lumina și nu se putea distinge «Nu vrem să știm cine este pe tron: Lenin sau Wilhelm numărul celor care votau [pentru] sau care erau contra. sau Nicolae, noi vrem pace cu orice chip»”. Participanţii erau puţini la această votare. Un soldat combate pe bolșevici și neagă puterea lor. La sfârșit, ia cuvântul un bolșevic, care încă o dată se Pe frontul român, spune el, la alegeri au câștigat un opune contra trecerii puterii de la raionul statului major procent numai de 13%, iar în ţară nici nebunii nu le vor Iași în mâna sovietului și spune că singurul autorizat să ia da voturile. Felicită pe Scerbaceff că a avut tactul necesar puterea este comitetul-militar revoluţionar. Apoi termină pentru a nu înăspri spiritele și să vină la timp pentru a strigând: „Trăiască bolșevicii, purtătorii păcii generale!”. pune în aplicare ideea armistiţiului. Adunarea aplaudă13. Jassy, November 1917: „Long Live to the Bolsheviks, the Bearers of the general Peace!” Lucian Drăghici Abstract: After the Bolshevik coup d’état of October 25/November 7, 1917, one of the important goals of the new government in Petrograd was to gain control over the Russian Army. Th is could be achieved either by gaining a majority in the Soviets of Soldiers’ Deputies or by replacing the soviets with the military-revolutionary committees obedient to the Bolsheviks. In the report of the meeting of the Soviets of Soldiers’ Deputies of Jassy, of November 22, 1917, was refl ected the relentless generated in the soviets of soldiers’ deputies by the desire of the Bolsheviks to seize them. Keywords: First World War, Russian Revolution, Romanian Front, General Dimitri Scerbacev, Soviet of Soldiers’ Deputies, Bolsheviks
NOTE
1Arhivele Militare Naţionale Române. 10 Minimaliştii sau menşevicii erau membrii facţiunii Partidului Social- 2 Toate datele sunt conform calendarului iulian („pe stil vechi”). Democrat al Muncitorilor din Rusia care, spre deosebire de cealaltă facţiune, a 3 V.I. Lenin, Despre Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie, Editura de Stat maximaliştilor sau bolşevicilor, militaseră, după Revoluţia din Februarie 1917, pentru Literatura Politică, Bucureşti, 1957, p. 11. pentru continuarea războiului alături de Antantă. 4 Orlando Figes, Revoluţia Rusă 1891-1924. Tragedia unui popor, Editura 11 Referire la asasinarea, la 20 noiembrie 1917, a comandantului suprem al Polirom, Iaşi, 2016, p. 238. armatei ruse, generalul N. N. Duhonin, de către soldaţii ruşi bolşevizaţi. 5 Richard Pipes, Scurtă istorie a Revoluţiei Ruse, Editura Humanitas, Bucureşti, 12 După anul 1914, în cadrul partidelor şi grupărilor socialiste ruseşti, 1998, p. 160. prin termenul de „internaţionalişti” erau desemnaţi cei care susţineau că 6 ***România în anii Primului Război Mondial, volumul II, Editura Militară, „revoluţia este singurul mijloc prin care se putea pune capăt unui război Bucureşti, 1987, p. 430. pe care ei îl considerau imperialist şi în care toţi beligeranţii erau la fel 7 Arhivele Militare Naţionale Române (în continuare A.M.N.R.), Fond de vinovaţi” (Orlando Figes, Op. cit., p. 286). Partizanii războiului până microfi lme, rola F.II. 2.1401, cd. 7. la victoria fi nală erau denumiţi „defensişti”. Un rol decisiv în divizarea 8 Vorbitorul se referă la măsurile dure luate de bolşevici încă din primele zile de socialiştilor europeni (inclusiv cei ruşi) între adepţii revoluţiei mondiale guvernare pentru neutralizarea prin forţă a celorlalte grupări politice (inclusiv şi cei ai loialităţii faţă de guvernele proprii, au avut conferinţele socialiste a celor socialiste) şi anihilării presei independente. internaţionale de la Zimmerwald (septembrie 1915) şi Kienthal (aprilie 9 Adept al facţiunii de stânga a Partidului Socialist-Revoluţionar Rus („eserii de stânga”), 1916). aliată la guvernare împreună cu bolşevicii în perioada octombrie 1917-iulie 1918. 13 A.M.N.R., Fond microfi lme, rola F.II. 1.2534, cd. 289-294.
38 4 (78) 2017 document studii/documente MEMORIUL CĂPITANULUI FILIP DASCĂLU DIN REGIMENTUL „PRAHOVA” NR. 7 PRIVIND LUPTA ÎN CĂMĂŞI A REGIMENTULUI 32 INFANTERIE „MIRCEA”
Dr. Luminiţa GIURGIU1
ătălia de la Mărășești (24 iulie/6 august-21 articolul Cu august/3 septembrie 1917) se înscrie ca prilejul unui Bcea de-a doua mare confruntare a Armatei jubileu prin Române cu Armata 9 germană, afl ată sub comanda celui care aduce recunoscut ca „spărgător de fronturi” – feldmareșalul „o serie de August von Mackensen. Peste 12 divizii cu o vastă acuzaţii experienţă în război, sprijinite de o puternică artilerie Regimentului și de aviaţie au iniţiat un atac principal pe direcţia 32 Infanterie Mărășești - Adjud. Desfășurarea luptei este bine- arătând cunoscută și nu vom insista asupra ei. că broșura Supunem atenţiei faptele de arme săvârșite de Istoricul o unitate emblematică - Regimentul 32 Infanterie Regimentului „Mircea” - drept care considerăm oportună reamintirea cuprinde, câtorva repere din existenţa sa. între altele, Regimentul 32 Dorobanţi a fost înfiinţat prin date false Jurnalul Consiliului de Miniștri nr. 12 din 19 martie și anume, 1883, de la 1 aprilie, în garnizoana Brăila. A fost dislocat contraatacul la Mizil în baza Înaltului Decret Regal nr. 556 din dat de ostașii 17 martie 1889. În baza Înaltului Decret nr. 2329 din Regimentului 11 iulie 1891, unitatea va primi denumirea Regimentul 32 Infanterie „Mircea” nr. 32, iar la 21 octombrie 1893 va fi dislocat în cămăși nu Generalul Ludendorff şi feldmareşalul Mackensen în inspecţie pe fr ont (Fototeca Muzeului Militar Naţional în garnizoana Ploiești. În baza Înaltului Decret Regal a avut loc la „Regele Ferdinand I”) nr. 1778 din 23 mai 1932, unitatea își va schimba 25 iulie, ci la denumirea în Regimentul nr. 32 Dorobanţi „Mircea”. 31 iulie 1917”3, iar în ziarul „Universul” din 12 august Regimentul se va distinge în luptele de la Mateiaș și 1933 a fost publicat articolul Pelerinajul foștilor luptători Mărășești, drapelul unităţii fi ind decorat cu Ordinul ai Regimentului 32 „Mircea” la Mărășești, în care se arată, „Mihai Viteazul” clasa a 3-a. Între anii 1918 și 1921 va de asemenea, „că legendarul contraatac dat în cămăși fi dislocat în Basarabia. Din anul 1941 va lua parte la de către Regimentul 32 Infanterie a avut loc în ziua de luptele din Basarabia și Odessa, iar din anul 1942 la cele 31 iulie și nu în ziua de 25 iulie”. de la Mariopol și Cotul Donului, unde a suferit pierderi La nivelul Ministerului Apărării Naţionale, generalul foarte mari. A asigurat paza în Transnistria, revenind în Nicolae Samsonovici4, a ordonat Serviciului Istoric al ţară la 27 mai 1944. A luat parte la acţiunile militare de Armatei să întreprindă o anchetă care să stabilească la Ploiești – Vălenii de Munte și la cele desfășurate pe adevărul istoric, informaţiile rezultate urmând să fi e direcţia Orșova – Caransebeș – Timișoara. Unitatea va folosite în redactarea istoriei oficiale a participării fi desfi inţată în baza Instrucţiunilor Speciale ale Marelui Armatei Române la campaniile Primului Război Stat Major nr. 70200, de la 1 noiembrie 19442. Mondial. În anul 1933, cu ocazia jubileului unităţii, a fost editată În acest demers, generalul de brigadă Grigore o broșură - Istoricul Regimentului. Surprinzător, în presa Constandache5, șeful Serviciului Istoric al Armatei, vremii apar două articole care contestă informaţiile din va folosi atât mărturiile participanţilor la bătălia de publicaţia mai sus amintită. În ziarul „Cuvântul” din 16 la Mărășești, cât și documentele de arhivă, respectiv iulie 1933, colonelul în rezervă Emil Cristodulo publică Jurnalul de operaţii al unităţii. document 2017 4 (78) 39 studii/documente Unul dintre domnului colonel martorii intervievaţi Caracaș Lascăr, priveau a fost căpitanul Filip luptele după malul Dascălu, comandant stâng al Siretului, în de companie și lunca Siretului, înspre apoi de batalion sudul satelor Doaga și în Regimentul 7 Străjescu. Dorobanţi„Prahova”6. Pe la ora 9 din ziua Mărturia sa, plină de de 24 iulie 1917, au dramatism, conţinând început a trece răniţii „purul adevăr” este ruși în ambulanţe întărită și prin pe 2 roţi și 4 roţi, cei excepţionalele fapte de mai mulţi mutilaţi de arme săvârșite de acest artileria dușmană. brav erou, răsplătite Soldaţii români, cu medalii românești 1917. În marş pe podul de la Siret în curiozitatea lor, și străine „Virtutea (Fototeca Muzeului Militar Naţional „Regele Ferdinand I”) întrebau pe soldaţii Militară” de Război, ruși ce s-a întâmplat cu „Meritul Distins în Conducere” (Marea Britanie) și armata lor. Soldaţii ruși răspundeau „Prapal ghermanschi, „Medalia de Onoare” cu spade (Franţa). mlogo, mlogo!”. Căpitanul Dascălu mărturisește că a „făcut acest Deși soldaţii nu știau limba rusă totuși s-au înţeles! Din memoriu pentru a se da Marelui Stat Major al Armatei ce în ce, în acea zi, lupta era mai aprigă și aceasta se putea Române – Secţia Istorică pentru a se ști și a nu se deduce după cum trăgeau ambele artilerii. În această zi și comenta că ostașii au fost surprinși la baie în Siret în următoarele, lunca Siretului, de pe dreapta lui și până etc. etc.”. la șoseaua naţională, era o mare de foc, făcea impresia celui ce privea că pământului i s-a dat foc și că arde. ♦♦♦ Pe la orele 19, în aceeași zi, s-a primit ordin ca trupa să ia masa și să fi e gata de plecare în orice moment. Din luptele ce s-au dat la Mărășești – Bizighești – Valea M-am dus la comanda regimentului, unde am afl at că Jugastrului – Doaga de către Regimentele 32 Infanterie și domnul colonel Cornea și cu ofi ţerii superiori au plecat în 7 Infanterie. recunoaștere. „Lupta în cămăși” Pe la ora 21, trupa s-a adunat în cea mai mare liniște, Voi arăta aici modul cum au decurs luptele de la Mărășești punându-se în marș Regimentul 32 „Mircea” și Regimentul 7 – Bizighești – Doaga de la 23 iulie 1917 stil vechi și până „Prahova”. în ziua de 30 iulie 1917 stil vechi a Regimentelor 32 și 7 Cam pe la orele 23, am ajuns la podul de pe Siret. Aici Infanterie din Divizia 5. mare grămădeală, rușii se retrăgeau în dezordine: căruţe, În ziua de 23 iulie 1917, după ora 20, Regimentul chesoane de tot felul împiedicau marșul. Ceva mai mult, „Prahova” nr. 7 și Regimentul 32 Infanterie „Mircea” s-au rușii deveniseră agresivi și, la un moment dat, pentru a-i pus în marș, de la pădurea Barcea și satul Nou către Tecuci. intimida s-au tras de câteva mitraliere, la capătul podului, În dimineaţa zilei de 24 iulie 1917, Regimentul câteva rafale în sus. Trecerea podului s-a făcut cu mare „Prahova” nr. 7 a sosit în satul Cosmeștii din Deal, ocupând greutate. partea de sud, iar Regimentul nr. 32 „Mircea” în partea de S-a trecut podul CFR de pe Siret. Regimentul 32 nord a satului. „Mircea” a trecut la stânga, de la pădurea Prisaca – gara În zorii zilei de 24 iulie, trupa ce era camufl ată pe lângă Siret (azi General Eremia Grigorescu). Regimentul 7 garduri, case și tranșee a fost trezită din somn de zgomotul „Prahova” pe la cele două poduri mici și 300 m dreapta. tunurilor și a mitralierelor ce trăgeau în avioanele dușmane, De la ora 1 și până în zorii zilei de 25 iulie, totul era iar după un mic timp de lupta în văzduh a avioanelor dezorientat: legăturile nu se făcuseră, nu s-a mai păstrat amice și inamice deasupra satelor Cosmeștii din Deal și legătura între unităţi. Cosmeștii din Vale. De abia la apariţia zorilor am început să ne orientăm. În această zi, de la ora 5 dimineaţa și până seara, ambele Am afl at că la stânga noastră și înspre Moara Roșie (Gârla regimente ce compuneau Brigada 9 Infanterie, sub comanda Morilor), Regimentul 32 „Mircea” ocupă poziţie.
40 4 (78) 2017 document studii/documente Batalionul 2/Regimentul 7 Infanterie, sub comanda Aici a fost o luptă pe viaţă și pe moarte, luptă corp la domnului maior Malamuceanu, în rezervă spre fl ancul corp. Bravii noștri prahoveni aici s-au răzbunat, căci toţi drept al Regimentului 32 Infanterie, pe Șușiţa Seacă, cu luptătorii dușmani, precum și prizonierii au fost trecuţi Companiile 5 și 6 – linia I, Compania 7 Infanterie în prin baionetă; câţiva rămași au fost trimiși la postul de rezervă și eșalonată dreapta. comandă al companiei. De la orele 6 la 9 dimineaţa, în ziua de 25 iulie 1917, Domnul căpitan Mihalache Constantin vine la mare bombardament pe satele Străjescu, Doaga și Moara mine, mă ia în braţe și mă sărută și îmi spune cuvinte de Roșie. îmbărbătare. La orele 9.30, am afl at 25 iulie 1917, ora 12.30: că domnul colonel Stamate barajul de la nord de Gârla Vasile, comandantul Morilor continuă. În Regimentului 32 Infanterie, același timp, fl ancul stâng a murit și că regimentul a al companiei este atacat cu avut mari pierderi. focuri de la Moara Albă Pe la orele 10 dimineaţa, și după Gârla Morilor. s-a primit ordin ca [sic!] Plutonul 1 și Compania 5/ Companiile 5 și 6 să se Regimentul 7 au pierderi strecoare înspre dreapta, pe mari, iar comandantul Șușiţa Seacă, până la coliba Plutonului 1, un ofi ţer de ce era pe acea gârlă fără apă. rezervă, părăsește plutonul Aici, Batalionul 2 s-a oprit 1917. Post de observaţie la Mărăşeşti fi ind rănit ușor. și s-a îndreptat către movila (Fototeca Muzeului Militar Naţional „Regele Ferdinand I”) Domnul căpitan Cneazu și satul Bizighești. Mihalache Constantin se Companiile 5 și 6 – linia I-a, Compania 7 rezervă îndreaptă către flancul stâng al Companiei 5/Plutonul către dreapta. Compania 5 cu o patrulă de siguranţă 1, restabilește ordinea, îmbărbătând ostașii; în acest pe dreapta, aceasta din ordinul domnului căpitan timp este ciuruit de gloanţele mitralierelor dușmane ce Mihalache Constantin, pentru a face siguranţă și se trăgeau din flancul stâng și moare cu întregul grup legătură cu trupele din stânga (un batalion din de comandă. Regimentul 32 Infanterie). Am luat comanda companiei și prima grijă ce am avut La orele 11, comandantul patrulei raportează că la a fost să fac legătura cu stânga; la stânga se dădeau lupte stânga companiei este un mare gol (600-800 m). Domnul crâncene, însă nu știam ce unitate am. comandant al Companiei 5 a ordonat înaintarea, în salturi, În același timp, la ora 12.45-13.00, 25 iulie, șeful până aproape de movila Cneazu. patrulei din stânga companiei raportează că un batalion din Ajunși la movilă, am fost primiţi cu focuri de mitraliere Regimentul 32 Infanterie, sub comanda domnului maior și arme (în tot timpul mare bombardament de artilerie Ionescu Anastase, atacă inamicul ce pătrunsese în golul mare dușmană). de 6-800 m și este la înălţimea Batalionului 2/Regimentul S-a ordonat deschiderea focului de arme și arme 7 Infanterie/Corpul 5 Armată. automate. La un moment dat, inamicul ce înainta este atacat Barajul de la Gârla Morilor și satul Bizighești continuă. viguros de către cele două Companii 5 și 6, punându-l pe Fac legătura cu compania din dreapta Batalionului 3/ goană și producându-i mari pierderi. Regimentul 32 Infanterie, iau contact cu domnul maior La nord de satul Bizighești și Gârla Morilor, un mare Ionescu Atanase, raportez situaţia; mă întreabă unde baraj de artilerie grea de toate calibrele; inamicul, la atacul este punctul de comandă al Batalionului 2/Regimentul 7 nostru, a fost pus pe goană până la Baraj; aici nu a mai Infanterie. Am raportat că agenţii de legătură ai companiei putut să se retragă. mi-au raportat că se găsește la podul de fi er CFR Focșani Domnul căpitan Mihalache Constantin, comandantul - Mărășești, după Șușiţa Seacă. Mi-a ordonat că din acel Companiei 5, ofi ţer energic și fără frică de moarte, a luat moment sunt sub comanda sa. comanda ambelor Companii 5 și 6 și a ordonat înaintarea După stabilirea acestei situaţii, domnul maior Ionescu (comandantul Companiei 6 a fost rănit) până aproape de Atanase a ordonat ca tot Batalionul 3/Regimentul 32 Baraj. Infanterie, Companiile 5, 6 și 7 să facă măști (adăposturi – În timpul înaintării soldaţii noștri dau de dușman, care n.n.) pentru că nu se mai putea înainta din cauza barajului nu a mai putut să se retragă, și l-au atacat la baionetă. și cu o iuţeală vertiginoasă au început să sape. document 2017 4 (78) 41 studii/documente focul ucigător al mitralierelor dușmane, care se instalaseră în pomii de pe șoseaua naţională Focșani – Mărășești. În același timp, vin în ajutorul nostru automitralierele și automobilele blindate ruse, care au înaintat pe șosea și au curăţat cu foc mitralierele din pomi. La orele 14.15, artileria dușmană face ravagii, inamicul atacă în valuri. S-a ordonat retragerea, însă nu știu de cine. Chiar dacă nu se ordona, era fi resc a ne retrage faţă de puhoiul dușman care a atacat de front și fl ancurile drepte ale Batalionului 3/Regimentului 32 Infanterie și Batalionului 2/Regimentul 7 Infanterie. Retragerea s-a făcut în ordine, ostașii luptând, s-au retras, pas cu pas, până la Șușiţa Seacă. Aici am dat de PC al Batalionului 2/Regimentul 7 Infanterie. 1917. Linii de cale ferată distruse de inamic în luptele de la Mărăşeşti (Fototeca Muzeului Militar Naţional „Regele Ferdinand I”) Am raportat situaţia și domnul maior Malamuceanu mi-a ordonat ca să ocup o poziţie în mâncăturile de pe Șușiţa S-a ordonat de domnul maior Ionescu Atanase ca toţi Seacă, est podul CFR Focșani – Mărășești. ostașii să lepede raniţele și să se dezbrace de vestoane, În timpul retragerii și aproape de a ajunge la Șușiţa rămânând numai încinși cu casca și cu sacul de merinde. Seacă, Regimentele 133 și 134 ruse atacă pe dușman. Era firesc pentru că [sic!] căldura din acea zi era Am primit ordin de retragere, lăsând poziţia ocupată de insuportabilă, oamenii nu băuseră apă, îmbrăcaţi în regimentele ruse. De la această oră nu mai știu ce s-a făcut vestoane vătuite (zăbune) rusești, nu mai puteau suporta cu Batalionul 3/Regimentul 32 Infanterie și din ordin marea arșiţă de soare. unitatea s-a retras către Fabrica de parchete Cosmești, în Pe la orele 13.30-14.00, barajul artileriei amice a mutat valea Siretului. focul pe satul Bizighești, sud Gârla Morilor. Inamicul, care La orele 21, Batalionul 2/Regimentul 7 Infanterie se găsea pe Gârla Morilor - satul Bizighești - Moara Albă, a ocupat tranșeele din pădurea Călini, nord gara Siret atacă în valuri mari și dese. Domnul maior Ionescu Atanase (General Eremia Grigorescu). ordonă deschiderea focului și, la apariţia dușmanului La orele 23, în ziua de 23 iulie, a venit plutonierul major numeros, ordonă cu un ton disperat: „Înainte, pe ei măi, pe Boroș, șeful corniștilor la Compania 5, să meargă către postul ei băieţi! Ura! Ura!”. de comandă al Regimentului 7 Infanterie. Ostașii Batalionului 3/Regimentul 32 Infanterie și Am primit ordinul batalionului ca [sic!] Companiile Companiile 5-6/ Regimentul 7 Infanterie pornesc la 5 și 6 să ocupe poziţie pe Șușiţa Seacă, sud pădurea Călin, contraatac în cămăși, cu un formidabil „URA! URA!” la rambleul CFR Tecuci – Mărășești, cantonul 224. Dușmanul, la apariţia ostașilor noștri în cămăși, fuge, ai Am organizat compania, am ordonat facerea măștilor noștri îl fugăresc, îl ajung din urmă și îi trec prin baionetă [tranșeelor – n.n.], luând măsurile ordonate și cele dictate pe cei ajunși. de împrejurări. Aici a fost momentul cel mai eroic al bravilor noștri În ziua de 26 iulie, ora 6 dimineaţa, mare bombardament prahoveni și se duceau mult înainte, dar mitralierele de artilerie; artileria dușmană face ravagii în rândurile dușmane de la Moara Albă, pomii de pe Gârla Morilor noastre; inamicul atacă în masă, de front și, în special, pe și satul Bizighești, prind Batalionul 3/Regimentul 32 Șușiţa Seacă, cotul cu mărăcini și stufăriș, ce venea către Infanterie într-un clește de foc și îl decimează. nord podeţele CFR Tecuci – Mărășești și șoseaua naţională În acest contraatac moare bravul maior Ionescu Anastase. Tecuci – Mărășești. De asemenea, mitralierele ce erau instalate prin pomi, după Bravii noștri ostași stau neclintiţi în adăposturile lor ce șoseaua naţională Focșani – Mărășești, fac ravagii mari se găseau chiar pe rambleul CF. Aici se remarcă focul ucigător Companiilor 5-6-7 și, în special, Companiei 7 Infanterie, al mitralierelor noastre ce erau conduse de bravul sergent- care era în rezervă și care prelungise aripa dreaptă a instructor Scarlat - azi pensionar, în comuna Aricești Batalionului 2/Regimentul 7 Infanterie, având un pluton Ractivan, jud. Prahova - făcând mormane de cadavre. pe șoseaua naţională. Inamicul reușește să se apropie și pe la ora 14, se dau lupte În acest contraatac, ostașii noștri au atins marginea numai de grenade; inamicul este atacat și se retrage către de nord a satului Bizighești, mai puţin fl ancul drept al seară, până aproape de valea Jugastrului (prima viroagă Batalionului 2/Regimentul 7 Infanterie și au fost opriţi de de la nord).
42 4 (78) 2017 document studii/documente Batalionul 2/Regimentul 7 Infanterie rămâne pe poziţie și la lăsarea nopţii săpăm în pământul nisipos al luncii Siretului șanţuri adânci. În ziua de 27 iulie 1917, păstrăm această poziţie cu atacuri mari din partea dușmanului (Diviziile 12 bavareză și 76 germană) până seara. La stânga, iar un gol între Batalionul 2/Regimentul 7 Infanterie și Regimentul 3 Vânători, deoarece în înaintarea batalionului la atac se făcuse o pungă înspre poziţia dușmană. În această zi bombardament de artilerie, atac la satul Doaga și la dreapta Regimentului 7 Infanterie și Diviziei 9. În ziua de 27 iulie, pe la orele 21, am primit ordin că 1917. Generalul Eremia Grigo rescu şi generalul Henri Mathias Berthelot a luat comanda Batalionului 2/Regimentul 7 Infanterie, (Fototeca Muzeului Militar Naţional „Regele Ferdinand I”) căpitanul Grigore B. Constantin, zis I.B.C., deoarece domnul maior Malamuceanu Constantin, în acea zi, a Și în acest atac formidabil, ostașii prahoveni au dat trecut la comanda Regimentului 32 Infanterie. dovadă de mare eroism. Pe la orele 22, am primit ordin să mă retrag din poziţia În atacul nostru din această zi memorabilă pentru ce ocup, ocupând o nouă poziţie la înălţimea Batalionului Regimentul 7 „Prahova”, dușmanul a avut mari pierderi, 3 Vânători, în tranșeele ce erau făcute de ruși. iar câmpul era presărat cu cadavre și, în special, în viroaga Am ordonat retragerea cu cei 83 de oameni, ce au mai văii Jugastrului de la nord. rămas din cei 265 și am ocupat poziţia ordonată. Deși rănit, am rămas la comanda batalionului, iar Am primit ordin să fac legătura cu Batalionul 3 Vânători bravii mei ostași din acest batalion nu au dat o clipă înapoi. și la orele 23, am reușit să fac legătura, legându-mă cu Aici am fost ajutat de fruntașul cornist al Companiei compania locotenentului Vasiliu din Batalionul 3 Vânători 5, Mihalache Ion - azi locuitor în comuna Mărgineni, - azi locotenent-colonel. Prahova. Ziua de 28 iulie, mare bombardament de artilerie de Am rămas la comanda batalionului până în noaptea toate calibrele, puţine pierderi, iar inamicul a atacat și a de 30 iulie, ora 1 noaptea și nu am părăsit comanda până fost respins cu focuri. nu a venit Regimentul 5 de Marș pentru a ne înlocui La orele 16.40, am fost chemaţi, la postul de comandă sau mai bine zis s-au intercalat între bravii luptători ai al Batalionului 2/Regimentul 7 Infanterie, comandanţii Batalionului 2/Regimentul 7 Infanterie. de companie pentru a primi ordine. De la această oră, ajutat de soldatul-ordonanţă, m-am Comandantul de batalion a ordonat ca la orele 17, târât la postul de prim-ajutor, unde era și postul de batalionul să atace inamicul din faţă și cel din valea comandă al regimentului, unde am cerut să mi se schimbe Jugastrului, în legătură cu batalioanele din dreapta și stânga pansamentele ce mi s-au făcut de sanitarii improvizaţi, noastră, adică atac pe tot frontul, în direcţia satelor Doaga fi ind evacuat la spital. și Străjescu și, de aici, spre Focșani, dând totodată ordin Ajuns la spitalul Beldiman din Bârlad, am auzit ca trenul de luptă să se pună în marș pe drumul Doaga – frumoasa știre că regimentele prahovene au luptat în cămăși. Străjescu, spre Focșani. Am fost întrebat de mai mulţi solicitatori și nu le-am spus În după-amiaza zilei de 28 iulie, artileria amică a tras decât așa cum am arătat mai sus. asupra poziţiilor dușmane pregătind atacul. Cele spuse de mine aici nu sunt decât adevăruri și în La orele 17, batalionul pornește la atac, este primit cu modestia mea nu caut a-mi face un titlu de glorie, ci mi-am focuri puternice, totuși reușește să pună dușmanii pe goană, făcut datoria către ŢARĂ, NEAM și REGE. până la 100 m nord de valea Jugastrului. Ţin să arăt celor în drept că subsemnatul am făcut fapte Aici, rănit mortal, căpitanul Grigore B. Constantin, de arme și în prima parte a campaniei; am salvat Drapelul comandantul Batalionului 2/Regimentul 7 Infanterie, îmi Regimentului „Prahova” nr. 7 în retragerea de la Giuvala ordonă „a nu lăsa o clipă pe dușman”. Bran și pentru această bravură am fost decorat cu „Virtutea Am cucerit viroaga de nord a văii Jugastrului, cucerind Militară” de Război, prin Înaltul Decret nr. 808. această vale și, pe când fugăream pe dușman, am căzut rănit. Pentru faptele de arme de la Mărășești sunt decorat de Am rămas în această vale a Jugastrului, vest satul statul englez cu „Meritul Distins în Conducere”, iar de statul Doaga, urmărind pe dușman cu focuri. francez cu „Medalia de Onoare” cu spade. document 2017 4 (78) 43 studii/documente Când mi s-a trimis decoraţia engleză, Regele Ferdinand a scris: „Bravului și viteazului luptător Dascălu Filip”. Am făcut acest memoriu pentru a se da Marelui Stat Major al Armatei Române – Secţia Istorică pentru a se ști și a nu se comenta că ostașii au fost surprinși la baie în Siret etc. etc. Purul adevăr este cel arătat de mine mai sus7.
Th e Report of Captain Filip Dascălu from Regiment 7 „Prahova” regarding the Fight in Shirts of Regiment 32 Infantry „Mircea” Luminiţa Giurgiu, Ph.D.
Abstract: In 1933, after the publication of the booklet the History of the Regiment, two articles appeared in „Cuvântul” and „Universul” newspapers that contested the date of the legendary attack in shirts of Battalion 3 from Regiment 32 Infantry „Mircea”. At the order of National Defense minister, the Historical Service chief wrote a report that defi nitively established the date of the attack, as well as the commanders involved. Keywords: Battalion 3, Regiment 32 Infantry „Mircea”, attack, white shirts, August 1917, Mărăşeşti
ED
NOTE
1 Comisia Română de Istorie Militară. 2 Statul Major General, Serviciul istoric al Armatei, Centrul de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice, Ghidul Arhivelor Militare Române, coordonator general-maior conf. univ. dr. Mihai Chiriţă, Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, Bucureşti, 2010, pp. 300-301. 3 Arhivele Militare Române (în continuare A.M.R.), Fond 948, dosar nr. crt. 711, ff. 1-4. 4 Generalul Nicolae Samsonovici (n. 7 august, comuna Ştefăneşti, jud. Botoşani – m. 1950, Sighet, jud. Maramureş) şef al Marelui Stat Major între 1927-1932 şi 1934-1937 şi ministru al Apărării Naţionale între 1932-1933. 5 Generalul de brigadă Grigore Costandache a fost şeful Serviciului Istoric al Marelui Stat Major în perioada 28 ianuarie 1928- 31 octombrie 1936. 6 Regimentul 7 Dorobanţi (Infanterie) „Prahova” a fost înfi inţat în baza Înaltului Decret Regal nr. 2195 din 26 noiembrie 1876, de la 1 ianuarie 1877, din Regimentul 4 Dorobanţi, cu garnizoana la Ploieşti, cu Batalionul nr. 1 „Dâmboviţa” şi Batalionul nr. 2 „Prahova”.Regimentul a luptat pentru cucerirea redutelor Griviţa 1 şi Griviţa 2 în lunile august-septembrie, Drapelul unităţii fi ind decorat cu medalia „Crucea Trecerea Dunării” la 8 octombrie 1878. În baza Înaltului Decret nr. 1163 din 5 aprilie 1880 va primi numele de Regimentul „Prahova” nr. 7, tot cu garnizoana la Ploieşti. La 26 iunie 1913, regimentul a fost mobilizat şi dislocat la Craiova. La 7 iulie va trece Dunărea, ocupând Lepiţa şi Stupca. Va fi demobilizat la sfârşitul lunii august, întorcându-se în garnizoana de pace. În anul 1916, va lua parte la luptele din Transilvania, iar în anul 1917, la luptele de la Mărăşeşti, drapelul unităţii fi ind decorat cu Ordinul „Mihai Viteazul” clasa a 3-a în baza Înaltului Decret nr. 902 din 16 iunie 1918. În baza Înaltului Decret nr. 1778 din 23 mai 1932, unitatea îşi va schimba denumirea în Regimentul nr. 7 Dorobanţi „Prahova”. Din iulie 1941, unitatea va lua parte la luptele din Basarabia, Transnistria şi Cotul Donului, unde a suferit grele pierderi umane şi materiale. Unitatea a fost desfi inţată la 15 decembrie 1944. Vezi Statul Major General, Serviciul istoric al Armatei, Centrul de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice, Ghidul Arhivelor Militare Române, coordonator general-maior conf. univ. dr. Mihai Chiriţă, Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, Bucureşti, 2010, pp. 242-243. 7 A.M.R. , Fond 948/52d, dosar nr. crt. 702, ff. 1-5.
44 4 (78) 2017 document studii/documente TURTUCAIA ŞI FLĂMÂNDA ÎN BĂTĂLIA MEMORIILOR
Lector universitar asociat Dr. Alin SPÂNU1
urtucaia… Gustul amar de la Turtucaia a mai fost diluat de Un cuvânt manevra de la Flămânda, o operaţiune concepută să Tcare ne doare. recupereze onoarea armatei române la sud de Dunăre. Ne aduce aminte de Deși bine planifi cată și executată, aceasta a fost suspendată o înfrângere militară de Marele Cartier General din cauza presiunii germano- dureroasă, care ne-a austro-ungare la trecătorile din Carpaţi. Altă greșeală: în afectat inclusiv moralul timpul unei bătălii nu se mută trupele de pe un front pe și orgoliul. Dureroasă altul. Probabil că emoţiile au fost prea mari, raţiunea s-a pentru că nu ne așteptam, topit și deciziile au fost luate sub imperiul fricii. pentru că am pierdut Din când în când cercetătorii mai descoperă prin 6.000 de morţi și 28.000 cotloanele arhivelor și bibliotecilor diferite materiale de prizonieri și pentru privind Turtucaia și Flămânda. Puse cap la cap aduc că învingătorii bulgari noi fascicole de lumină faţă de evenimente și, încet dar Colonelul Nicolae Mărășescu, erau cei pe care i-am sigur, imaginea de ansamblu prinde un contur din ce în aici în grad de general subestimat după ce, în ce mai pregnant. 1913, i-am învins la ei Colonelul Mărășescu: Turtucaia nu-mi aduce aminte acasă. Desigur, cauzele înfrângerii au fost analizate decât jale și durere începând imediat după încheierea Războiului de Întregire, O mărturie interesantă, autocritică și plină de umor iar actorii principali s-au apucat să scrie memorii negru, aparţine colonelului Nicolae Mărășescu, cel care justifi cative și cărţi în care arătau cu degetul unii către a semnat capitularea trupelor române de la Turtucaia. alţii, adevăraţi vinovaţi ai dezastrului. Născut în 1855, a luat parte la Războiul de Independenţă Turtucaia era un cap de pod… fără pod. Într-un (1877-1878) și la Al Doilea Război Balcanic (1913). La eventual confl ict cu Bulgaria era clar ca lumina zilei că 15/28 august 1916 era comandantul Brigăzii 18 Infanterie va fi unul din primele obiective atacate. Totuși, după (Regimentele 36 și 76 Infanterie) care, împreună cu 15/28 august 1916, data când România a intrat în război Brigada 39 Infanterie (Regimentul 79 Infanterie și alături de Anglia, Franţa și Rusia contra Imperiului Batalionul 4 de la Regimentele 40, 75 și 80), constituiau Austro-Ungar, Imperiului German, Imperiului Otoman Divizia 17 Infanterie. La 24 august/6 septembrie 1916, și Bulgariei, nimeni nu s-a gândit să evacueze populaţia ora 16,30, colonelul Mărășescu în calitate de comandant din Turtucaia, deși acolo se afl au mulţi bulgari, care al capului de pod a ordonat încetarea luptei. numai loiali României nu erau. În al doilea rând, nici Cum a ajuns comandantul Brigăzii 18 Infanterie la trupele române n-au avut un lider competent. Generalul comandă afl ăm dintr-o mărturie ulterioară: Colonelul Constantin Teodorescu era un excelent geograf, cartograf, Mărășescu venind la comanda Cetăţii fără să cunoască câtuși topograf, profesor și teoretician. La război însă, lucrurile de puţin situaţia trupelor amice, precum și a trupelor inamice stau altfel. Teoria e una, practica din teren este alta. din cuprinsul Capului de Pod, deoarece generalul Teodorescu În punctul culminant al acţiunii militare generalul a luat cu sine întreg statul major al Cetăţii împreună cu Teodorescu a părăsit Turtucaia și trupele din subordine. întreaga arhivă operativă a Comandamentului, zic, fără să E drept, a plecat la ordinul Marelui Cartier General, dar cunoască situaţia de pe câmpul de luptă, văzând debandada ar fi putut să refuze și să lupte alături de subalterni până cumplită în care se găseau trupele și, probabil, fi ind solicitat la capăt. După campanie a început un război mediatic de ofi ţeri, a hotărât capitularea cetăţii fără condiţii2. cu cei care îl acuzau că este vinovat de pierderea bătăliei Efortul său a fost răsplătit cu primirea Ordinului și, mai ales, de părăsirea trupelor. În fi nal, lucrurile au „Mihai Viteazul” cl. a III-a, prin Înaltul Decret nr. 2970 rămas la fel de încurcate. Nici planurile Marelui Stat din 29 septembrie 1916 pentru că a fost în tot timpul Major sau Marelui Cartier General nu au fost realiste luptei în mijlocul trupelor sale la Turtucaia, expunându-se (ipoteza cea mai bună era abandonarea capului de pod), și îmbărbătându-le3. dar nici comanda de la Turtucaia nu a fost la înălţime. Cunoaște traiul amar al prizonieratului, apoi revine, Până azi s-a păstrat în memoria colectivă numele celor în 1918, la Iași. La 11 septembrie 1918 elaborează un consideraţi vinovaţi de dezastru: generalul Mihail Memoriu (dar nu primul), la solicitarea Ministerului Aslan, comandantul Armatei 3, și generalul Constantin de Război, pe care îl semnează în calitate de colonel în Teodorescu, comandantul Diviziei 17 Infanterie. rezervă. De la început își asumă întreaga responsabilitate document 2017 4 (78) 45 studii/documente pentru capitulare: dramă ce se desfășura acolo. Prizonier am fost Niciunul n-am intrat în făcut la Turtucaia, scenă spre a juca, ca actori, în ziua de 24 rolul ce ne impunea funcţia august 1916, gradului ce aveam fi ecare. ora 6 seara, din Cine va spune că am făcut cauza imbecilităţii altfel spune un neadevăr6. mele, căci în loc Mărășescu trece de a fugi, cum au apoi la vinovăţii și se făcut alţii, m-am consideră unul dintre încăpăţânat de a principalii artizani ai rămâne pe poziţie, înfrângerii, dar în același căci am crezut că timp opinează că merită un comandant de pedepse aspre toţi cei trupă este asemenea Generalul Arthur Văitoianu care au avut funcţii de unui căpitan de vas comandă. Când mi-aduc aminte că noi – un comandant de care, de îndată ce armată, unul de divizie, patru comandanţi de brigadă și opt s-a suit pe puntea de de regimente – care am avut sub mâna noastră un total de comandă, rămâne 34.000 oameni și asupra cărora n-am avut nici puterea și la postul său până nici priceperea de a-i conduce și ţine în luptă cum trebuie și în ultimul moment, cât trebuie, mă simt nedemn de gradul ce-l port, mic și umilit. afundându-se o Rușinea căderii Turtucaiei va apăsa asupra noastră cât vom dată cu vasul4. trăi. Fiecare din noi va fi arătat cu degetul cu apostrofa „și De aici înainte tu ești unul din cei de la Turtucaia”. Turtucaia nu-mi aduce Locul de veci al familiei Mărășescu nu se sfiește aminte decât jale și durere. Nu este, oare, aici ceva care apasă în Cimitirul Bellu din București să arate erorile conștiinţa? Dar Ţara care așteaptă de la noi salvarea? și lipsurile de Conștiinţa? Nicio mustrare de conștiinţă, fruntea sus, toţi caracter ale celor care au fugit din capul de pod și au lansat ne-am făcut datoria și acum, în urma bătăliei, toţi suntem versiuni despre eroismul lor și incapacitatea celor rămași. viteji, așteptăm plată, grade și decoraţii, nu un grad, ci două. În luptele de la Turtucaia au fost ofi ţeri, șefi și subalterni, care După plată – ca preţ al marii noastre isprăvi făcută la și-au părăsit unităţile cu una-două zile înainte și au fugit în Turtucaia de care istoria lumii va vorbi în veci ca de cea mai ţară pentru a-și pune la adăpost propria lor persoană. Aceștia, rușinoasă faptă de arme din câte a mai pomenit până azi ajunși în ţară, în loc să fi e împușcaţi ca lași, fi indcă prin fuga omenirea – trebuie să urmeze răsplata: lapidarea. Toţi ofi ţerii lor și-au lăsat unităţile în voia sorţii, au fost luaţi după care au fost la Turtucaia – cu mine în cap – ar trebui să fi m cel spusele lor necontrolate drept eroi și, ca răsplată a infamiei puţin reformaţi, dacă nu mai mult, „pentru lipsa cunoștinţelor lor, au fost gradaţi cu unul, ba chiar și cu două grade, iar militare cerute gradului și incapacitatea, probată în faţa astăzi, sub ocrotirea amnistiei, se lăfăiesc în capul unităţilor inamicului, de a le poseda”, căci sunt convins că dacă noi, cei lor desfi dând pe cei care au rămas pe loc și taxându-i de proști. de la Turtucaia, așa nepregătită cum se zice că a fost, tot ar fi Acestora le vine sarcina, după regulamentele militare, de a face rezistat 15-20 zile, căci eu care eram acolo de la 1 aprilie 1916 subalternilor lor educaţia de conștiinţă, împlinirea datoriilor, cunoșteam tăria Cetăţii. Tăria unei Cetăţi, zice un dicton, nu de caracter, de abnegaţie, de sacrifi ciul persoanei etc.5. stă în zidurile sale, ci în piepturile soldaţilor care o apără7. Despre ce s-a întâmplat la Turtucaia este convins că Memoriul continuă cu situaţia din prizonierat, modul fi ecare ofi ţer se consideră salvatorul capului de pod, deși de comportament al bulgarilor, al ofi ţerilor români, al realitatea este exact invers: Operaţiunile la care am luat Crucii Roșii și nu ezită să laude sau să critice pe unii sau parte la Turtucaia: eu personal nu am făcut nicio ispravă, pe alţii. Probabil că acest memoriu, împreună cu altele, ba cinstit vorbind nu știu de mi-am făcut chiar datoria. ale sale sau ale altora, au condus la reabilitarea ofi ţerului. Sunt convins că în rapoartele ce veţi primi veţi rămâne A fost rechemat în cadrele active și ulterior a fost avansat uimiţi de enormităţile ce veţi vedea. Fiecare ofi ţer, fi e cât de la gradul de general de brigadă. Spre tristeţea noastră nu mic ori ceva mai măricel, va spune în raport că de nu era el a lăsat memorii sau amintiri ale activităţii desfășurate pe acolo Turtucaia cădea înainte de a fi atacată și numai graţie timp de pace sau război, care ar fi fost cu siguranţă extrem deșteptăciunii și intervenţiei lui, cu unitatea sa, a mai rezistat de savuroase, după cum rezultă din memoriul întocmit și cât a rezistat. Nu numai eu, ci toţi din toată scara ierarhiei în septembrie 1918. A trecut la cele veșnice în 1934 și își militare, începând de la comandantul Armatei a III-a din doarme somnul de veci la cimitirul Bellu din Capitală. care făceam parte și până la cel din urmă soldat, dacă fi ecare Generalul Hristov despre Flămânda: operaţie atât ne făceam nu mai mult ci simpla datorie, lucrurile se petreceau de curajoasă, însă numai teoretică. altfel nu cum s-au petrecut. Toţi, de la general la soldat, am fost Despre Turtucaia și Flămânda au scris și bulgarii. Au la Turtucaia simpli spectatori, am rămas la galerie în teribila pierdut războiul, dar au la activ câteva victorii importante
46 4 (78) 2017 document studii/documente asupra vecinilor. Este drept, combatanţii erau bulgari, însă atacul infanteriei a început cu pierderi enorme12. Desigur, concepţia strategică a fost germană. victoria le-a aparţinut în cele din urmă și au capturat După încheierea Primului Război Mondial au început 450 de ofi ţeri, 28.000 de soldaţi și 151 de tunuri. să glorifi ce atacul de la Turtucaia și cucerirea Dobrogei. Hristov afl ă că francezii au trimis o misiune militară Toate, bineînţeles, prin forţe proprii, iar uneori chiar în în România și este maliţios când afi rmă că aceasta nu a contradicţie cu sfaturile primite de la germani. venit ca să ajute România, ci ca să pregătească din rămășiţele Unul dintre cei care au analizat acţiunile militare a fost armatei o armată pe care s-o arunce iar în luptă pentru cauza generalul A. Hristov, care menţionează că germanii au Antantei13. propus ca armata bulgară să apere temporar frontiera dinspre După cucerirea Turtucaiei și Silistrei (prin retragerea Dobrogea8, în timp ce ei vor ataca la șes, vor trece Dunărea românilor), Mackensen considera armata română și, printr-un atac combinat, vor cuceri Bucureștiul și vor dezorganizată și a iniţiat un plan de atac din fl anc care anihila armata va lichida română. Armata de Bulgarii s-au Dunăre opus ferm la (alcătuită din acest plan de trupe române teamă ca rușii și ruse). I s-a să nu atace opus, din nou, în nord-est și generalul au planificat Toșev care, singuri pe baza atacul către informaţiilor Turtucaia și a rezistenţei și Silistra. întâmpinate, Hristov se temea ca recunoaște inamicul să nu că ofensiva atace fl ancurile nu avea la 1917. Ceremonia decorării generalului Arthur Văitoianu de către generalul Henri-Mathias Berthelot armatei sale. A dispoziţie preîntâmpinat forţe numeroase pentru a asedia cele două fortăreţe inamice. atacul cu o ofensivă pe linia Aptaat – Musebei, care se afl a în Feldmareșalul german August von Mackensen se afl a centrul apărării româno-ruse. Dar etapa următoare, ofensiva în regiune din octombrie 1915, la comanda Armatei 11 asupra liniei Cocargea – Cobadin (5/18 septembrie 1916) germane, Armatei 3 austro-ungare și Armatei 1 bulgare, este criticată de Hristov pentru lipsa oricărei organizări14 cu care a declanșat campania contra Serbiei. La intrarea și utilizarea de efective reduse și obosite. A doua zi (6/19 României în război preia comanda trupelor germano- septembrie 1916) contraatacul româno-rus a obligat forţele bulgare de pe linia Dunării și avansează un alt plan, de a bulgare să se replieze pe poziţiile iniţiale pentru a pregăti ataca cele două fortăreţe în același timp. mai bine cucerirea Dobrogei. Comandantul Armatei 3 bulgare, generalul Ștefan Despre pregătirile pentru manevra de la Flămânda Toșev, s-a opus din același motiv al insufi cienţei forţelor analistul afi rmă că n-au existat informaţii din cauza și a propus un atac la Turtucaia cu Divizia 4 Infanterie și slăbiciunii fl otei noastre aeriene și a timpului nefavorabil două brigăzi din Divizia 1 Infanterie, în timp ce Silistra să pentru zbor15. fi e ţinută în șah de o brigadă din Divizia 1 Infanterie, iar Abia la 15/28 septembrie 1916 piloţii bulgari au văzut o brigadă din Divizia 6 Infanterie să rămână în rezervă. simptome izolate16 de pregătiri pe malul stâng al Dunării. La 20 august/2 septembrie 1916, grănicerii bulgari Informaţiile au venit prea târziu17 și nu au mai putut au atacat posturile române de pază și le-au împrăștiat9 produce mutaţii în rândul trupelor germano-bulgare asigurând trecerea Diviziei 4 Infanterie. Analistul angajate în ofensiva din Dobrogea. bulgar se miră de inactivitatea garnizoanei române de la La 18 septembrie/1 octombrie 1916, începând cu ora 7, Turtucaia, deoarece putea cu mare succes să se arunce asupra artileria română a deschis focul pe toată linia frontului de coloanei noastre răzleţe pe când aceasta se apropia de cetate10 sud. Până seara două divizii române au trecut Dunărea și s-o respingă cu pierderi grele. În opinia sa, carenţa și au debarcat în sectorul Flămânda - Rahova, iar în principală a apărării capului de pod a fost că n-au construit continuare trecerea se face în regulă18. podul proiectat, nici nu au putut pregăti pontoanele necesare Hristov afi rmă că liderii militari bulgari n-au fost cu care ar fi putut asigura legăturile cetăţii cu malul opus11. derutaţi de planul român, deoarece conducerea Armatei Deși benefi ciau de o artilerie numeroasă și de calitate, 3 avea în vedere incapacitatea armatei române de a românii au efectuat trageri dezordonate și nesistematice. manevra în maniera atât de amplă, așa cum era prevăzut La 23 august/5 septembrie 1916 a fost declanșată în operaţia atât de curajoasă, însă numai teoretică19. Astfel, ofensiva bulgară prin tiruri susţinute de artilerie grea, însă de la început s-a constatat că din cele 1.000 de vase de document 2017 4 (78) 47 studii/documente navigaţie necesare trecerii Dunării existau doar 250; Kaufman (german). o dată plecate bărcile au fost luate de curent, așa că A doua zi au fost debarcarea s-a efectuat dezordonat și în alte puncte decât cucerite avanposturile, cele prevăzute; comandanţii români au văzut ce prost a iar peste alte două zile început operaţiunea pierzându-și credinţa în succes20, ceea a fost tăiată28 poziţia ce s-a transmis și soldaţilor. În satul Borisovo se afl au principală. Turtucaia două companii de grăniceri care au înţeles importanţa este cucerită, în timp momentului și au decis să se sacrifi ce21 până la sosirea ce rezervele bulgare ajutoarelor. Au reușit chiar să respingă atacul unei întregi (Divizia de Cavalerie divizii române și au rezistat până au venit în sprijin două și alte unităţi de companii din Rezerva Mobilă, o baterie de artilerie de infanterie și artilerie) câmp și una de obuziere. Alte două batalioane bulgare au acoperit flancul au auzit zgomotele luptei și s-au îndreptat spre Rahova drept și au răspuns la alăturându-se apărătorilor. repetate atacuri inamice29, În ziua următoare (19 septembrie/2 octombrie 1916) inclusiv ale Corpului 47 bulgarii aveau forţe sufi ciente, în timp ce românii erau Armată rus. 1916. Feldmareşalul August von Mackensen nehotărâţi în ce direcţie să atace: în sud, unde nu exista În opinia memorialistului, Batalionul 1 din Regimentul nicio rezistenţă, sau spre Turtucaia. Mai mult, au început „von Borcke” nr. 21 (comandant maiorul baron von să retragă o parte din trupe la nordul Dunării pe motiv Hammerstein) a pătruns primul în Turtucaia, pe fl ancul că ar fi fost obosite22. Generalul bulgar punctează că din drept. Primele informaţii atestă că au fost capturaţi cauza incapacităţii comandamentului român de a organiza 12.000 de soldaţi și 300 de ofiţeri, între care și succesul tactic, situaţia trupelor se înrăutăţea tot mai mult23. doi comandanţi de brigadă. Ulterior, cifrele vor suferi Monitoarele austriece de pe Dunăre au bombardat modifi cări: 7.000 de morţi, iar 400 de ofi ţeri, între care podul și au lansat mine pentru distrugerea lui (la 20 trei generali (?!), 28.000 de soldaţi și 100 de tunuri au septembrie/3 octombrie 1916 acesta a fost atins și stricat rămas în mâinile învingătorilor. de mine speciale24, iar a doua zi a fost atins de patru ori), La 25 august/7 septembrie 1916 Mackensen răsufl ă iar ploile au inundat malul românesc și au forţat mutarea ușurat: Un bun început este făcut, să dea Dumnezeu ca artileriei care ţinea la distanţă navele inamice. Evident, sfârșitul să-i semene30. Totuși, deși victorios, nu ezită să-i în fi nal trupele române s-au retras din cauza presiunii critice pe generalii bulgari cărora le lipsește exerciţiul unitar germano-austro-ungare dinspre Transilvania. Hristov al unei lupte mari, lipsindu-le o vedere generală, se lovesc concluzionează că Marele Cartier General român a foarte ușor de impresiile momentane31. pregătit bine forţele pentru a lovi Armata 3 bulgară, Silistra este cucerită fără luptă (27 august/9 septembrie însă reușita acestei operaţii complicate cerea în primul rând 1916), ceea ce produce bucuria bulgarilor care ar dori acum viteză, care putea să fi e obţinută numai de trupe cu mari să se odihnească pe laurii lor în loc să înainteze32. calităţi morale, însă comandantul român nu făcuse nimic În fi ne, luptele continuă și trupele ţarului Ferdinand pentru ridicarea moralului armatei sale, aceasta fi ind și una cuceresc Dobrogea – la care ţineau foarte mult33 – dar din cauzele principale ale moliciunii operaţiilor după trecerea apoi le piere elanul de a mai continua ofensiva. Aceste Dunării25. Fără comentarii! discrepanţe între viziunea germană și cea bulgară îl Arthur Văitoianu versus August von Mackensen vor face pe Mackensen să exclame: Părerea mea asupra Alţi actori își dau replici în aceeași piesă. Decorul calităţilor lor de conducere asupra germanilor se reduce zilnic. este, însă, altul, căci duelul lor se petrece la peste „Un regat pentru o divizie germană!!!”, aș striga34. două decenii de la evenimente. Ilustrul August În urma insistenţelor la Marele Stat Major german von Mackensen își publică, în 1938, o parte din este anunţat că va primi întăriri: Divizia 217 Infanterie memorii sub titlul Scrisori și însemnări26, lucrarea fi ind germană și o escadrilă de 24 de avioane, la care se va îngrijită de locotenent-colonelul în rezervă Wolfang adăuga o brigadă din Divizia 12 Infanterie bulgară, toate Foerster27. Volumul conţine trei capitole cu referire pentru preconizata ofensivă asupra liniei Cernavodă – la România: Capitolul VI. Campania contra României Constanţa. (pp. 280-321), Capitolul VII. Anul 1917 (pp. 322-342) și La 18 septembrie/1 octombrie 1916 se află la Capitolul VIII. Anul 1918 (pp. 343-371), adică un total Adamclisi și admiră podul de la Cernavodă – o capodoperă de 91 de pagini. Memoriile bătrânului soldat nu diferă a tehnicii germane35 – când este informat că românii decât la nuanţe faţă de cele ale generalului Hristov, căci au bombardat Cobadinul. Informaţiile încep să capete așa cum fi ecare încearcă să tragă spuza pe turta lui, tot contur: trupe române au trecut Dunărea, au aruncat un așa fi ecare memorialist încearcă să aducă în prim-plan că pod la Rahova și mai multe batalioane au trecut36. Evident, planifi carea, execuţia și succesul i-au aparţinut. românii cunoșteau zona și erau bine informaţi prin agenţi Deci, la 20 august/2 septembrie 1916 bulgarii au asupra trupelor noastre37. Discută cu generalii bulgari trecut frontiera română în direcţia Turtucaia cu Diviziile în timp ce criza continuă și stabilesc planul de a ataca 1 și 4 Infanterie, dar sprijinite și de Detașamentul inamicul la Rusciuc în fl anc și spate.
48 4 (78) 2017 document studii/documente În seara zilei de 19 septembrie/2 octombrie 1916 nu Moltke și Schliefen, chiar dacă într-un cadru mai mare m-am îndoit că pericolul la Dunăre a trecut. Puteam dormi și mai vast46. În acest caz, ideea principală a planului era liniștit38, a notat feldmareșalul. un succes strategic. Concepţia generalului Averescu era Din 20 septembrie/3 octombrie 1916 începe superioară, execuţia nu a lăsat nimic de dorit, întreruperea a contraatacul: podul român peste Dunăre este distrus cu stricat execuţia și a impietat asupra concepţiei47 - a anticipat mine și trupele germano-bulgare comandate de maiorul generalul evoluţia operaţiunii. Imediat toţi cei implicaţi Wolf au atacat unităţile române pe fl ancuri obţinând un s-au pus pe treabă și în cel mai scurt timp s-au asigurat succes „strălucitor”39. Din cele 16 batalioane române care elementele premergătoare trecerii Dunării. Maiorul Sava au debarcat la sud de Dunăre s-au reîntors mici rămășiţe. a construit șoselele spre punctul de trecere; colonelul Aventuroasa întreprindere a eșuat complet40 - a rememorat Limburg a organizat artileria și a amplasat baterii ce Mackensen fi nalul acestei operaţiuni. băteau48 canalul Persina unde se aflau monitoarele Într-o formă sau alta volumul memorialistic a ajuns în austriece; locotenent-colonelul Popovici, comandantul mâinile generalului Artur Văitoianu, unul din cei implicaţi batalionului de pontonieri, s-a ocupat cu construcţia activ în manevra de la Flămânda în calitate de comandant și amplasarea podului; comandorul Niculescu-Rizea a al Diviziei 10 Infanterie. Acesta l-a citit cu creionul în mână mărit numărul de mine de curent (fi ind defectuoase nu și a scris, în replică, un material intitulat Flămânda. Despre au explodat49), a bateriilor de torpile, a minat regiunea volum a considerat că Zimnicea – Tabanu cu este scris sub o formă mai mine sistem Rădulescu mult de propagandă decât (fără valoare și foarte de documentare istorică. periculoase50) și a barat (…) Trebuie să spun de la Dunărea la Tabanu început că fi e feldmareșalul, (11 km aval faţă de podul fie locotenent-colonelul de la Flămânda). Foerster nu au păstrat nota La 15/28 septembrie obiectivă, pe care noi o 1916, avioane bulgare regretăm41. l-au informat pe Generalul român generalul Toșev de a analizat, în primă fază, masarea trupelor române elementele care au condus la vest de Olteniţa. Toșev la operaţiunea de la și Mackensen se întâlnesc Flămânda. La 29 august/ de urgenţă și discută 11 octombrie 1916 Noiembrie 1916. Feldmareşalul August von Mackensen pe malul Dunării măsurile ce trebuie Armata 3 română, luate, mai ales că trupele condusă de generalul Alexandru Averescu, a început existente erau absolut insufi ciente pentru a face faţă trecerii simularea de pregătiri de trecere numai în scopul de a Dunării51. Văitoianu se îndoiește că Mackensen nu a fost contribui indirect la ofensiva Armatei din Dobrogea surprins din punct de vedere strategic și afi rmă că orice împotriva diviziilor bulgare ce avea în faţă. Această idee declaraţie contrară nu poate avea decât valoarea unui bluf era bună atât cât era vorba de a simula o trecere, de a face pe postbelic52. Accentuează că rezervele bulgaro-germane inamic să creadă într-o trecere serioasă, care să-l determine erau niște biete batalioane de miliţii53 și se aștepta sprijinul de a aduce forţe în faţa punctului de trecere, forţe care să nu Diviziei 217 Infanterie germană pentru a contraataca. fi e trimise dincolo, la acţiunea principală42. În noaptea de 6/18 spre 7/19 septembrie 1916 marile Câteva zile mai târziu (2/15 septembrie 1916), are loc la unităţi ale Armatei 3 bulgare au transmis telegrame foarte București un Consiliu militar, prezidat de regele Ferdinand, îngrijorătoare54 referitoare la situaţia lor în faţa atacurilor în care se analizează situaţia de pe fronturile de luptă. Decizia române pe frontul din Dobrogea: a fost să se iniţieze o ofensivă la Dunăre, deși faţă de situaţia - Divizia 1 Infanterie: Menţinem cu mare greutate strategică era indicat inversul43, menţionează Văitoianu. poziţiile, nici eu, nici comandanţii de brigăzi nu mai avem A doua zi (3/16 septembrie 1916), generalul Averescu rezerve, proiectilele sunt terminate, menţinem situaţia cu este numit comandant al Grupului de Armate Sud, ultimele sforţări55; iar două zile mai târziu, pe baza ordinului Marelui - Divizia 4 Infanterie: Vom muri pe poziţie, dar datoria Cartier General, decide ca să fixeze pe inamic44 cu mea este de a vă aduce la cunoștinţă că unităţile trec printr-o forţele din Dobrogea (137 batalioane, 31 escadroane grea criză, încă două-trei atacuri din partea inamicului și și 103 baterii artilerie), iar cu Armata 3 (58 batalioane, totul va fi pierdut56; 24 escadroane și 65 baterii artilerie) să treacă Dunărea în - Divizia 6 Infanterie: Sunt respins. Divizia a terminat sectorul Olteniţa – Giurgiu în scopul de a cădea în spatele muniţiile57. inamicului45. La 18 septembrie/1 octombrie 1916, Divizia 10 Părerea lui Văitoianu e că această manevră a fost Infanterie română (comandant general Artur Văitoianu) a preferată, de-a lungul istoriei, de Hannibal, Napoleon, trecut Dunărea și a organizat un cap de pod, fi ind urmată document 2017 4 (78) 49 studii/documente de unităţi din Divizia 21 Infanterie (general Dumitru 20 septembrie (1-3 octombrie) 1916 și au fost respinse de Lambru). Din cauza furtunii podul a fost rupt de trei fi ecare dată. Unităţile Diviziilor 10 și 21 s-au retras în ziua ori, dar de fi ecare dată pontonierii au reușit să-l repare. de 20 septembrie/3 octombrie 1916 și în noaptea care a În ziua următoare au trecut restul unităţilor din Divizia 21, urmat nelăsând pe malul drept nici prizonieri și nici puţinii Regimentul 18 Artilerie și Regimentul 13 Artilerie. morţi, care și ei au fost trecuţi pe malul stâng. Pe malul drept Ziua de 20 septembrie/3 octombrie 1916 este una au rămas câteva trăsuri de la trenurile de luptă și ambulanţe. fatidică. La ora 15 s-a convenit între Marele Cartier Deci, nu poate fi vorba de „sfărâmături”60. Podul nu a fost General și generalul Averescu modul cum trebuie să distrus, ci ridicat de batalionul de pontonieri în ziua de continue ofensiva, dar câteva ore mai târziu același Mare 21 septembrie/4 octombrie 1916. Cartier General a ordonat telegrafi c ca trupele să se retragă În ce privește rezultatul posibil al acţiunii de la la nord de Dunăre, iar Diviziile 21 și 22 Infanterie să fi e Flămânda, generalul Văitoianu consideră că dacă nu direcţionate urgent, pe calea ferată, către Transilvania. ar fi fost o necesitate strategică care impunea aducerea de Feldmareșalul afi rmă că la 20 septembrie/3 octombrie ajutoare cât mai repede pe teatrul de operaţii din Nord, dacă 1916 s-a reușit distrugerea podului printr-o acţiune Comandamentul de Căpetenie ar fi avut o rezervă generală pe combinată a șlepurilor încărcate cu greutăţi, a minelor, care s-o trimită la Nord, atunci desigur că nu se oprea manevra a artileriei de pe monitoarele austriece și cea de pe de la Flămânda. În asemenea caz, anume la căderea Armatei a uscat. Batalioanele bulgaro-germane au atacat fl ancurile III-a române în spatele Armatei a III-a bulgare care, atacată corpului expediţionar român, iar succesul a fost desăvârșit58. și pe front de Armata de Dobrogea de sub comanda generalului Din cele 16 batalioane care au debarcat la sud de Dunăre Zaioncikovski, nu putea face altceva decât să se retragă spre au reușit să se retragă, la 21 septembrie/4 octombrie sud-sud-est, căci nici nu ar fi putut face altceva61. 1916, numai sfărâmăturile lor. Aventuroasa întreprindere Așadar, diverși și diferiţi memorialiști și-au expus era complet căzută59. părerile despre Turtucaia și Flămânda cu mai multă sau Văitoianu îl contrazice și aduce argumente: batalioanele mai puţină acurateţe, dar cu inserţii personale extrem de bulgaro-germane atât de lăudate erau, practic, un batalion pregnante. Alţi actori sau fi guranţi ai celor două acţiuni de grăniceri, patru batalioane de miliţii și două escadroane militare își așteaptă cercetătorii să le aducă la lumină de cavalerie. Acestea au atacat unităţile române între 18 și părerile scrise și uitate în colbul arhivelor. Turtucaia and Flămânda in the Battle of Memoirs - Assistant Professor Alin Spânu, Ph.D. Abstract: Th e battle from Turtucaia and, in particular, the defeat suff ered by the Romanian troops, the fi rst in a series that will end with the loss of Dobrogea, was analyzed by both military theorists and military leaders that were directly involved. Some tried to justify their failure and others to impress. Among them are Colonel Nicolae Mărăşescu, General A. Hristov, General Arthur Văitoianu and Field Marshall August von Mackensen. Keywords: Turtucaia, Flămânda, Dobrogea, Colonel Nicolae Mărășescu, General A. Hristov, General Arthur Văitoianu, Field Marshall August von Mackensen
NOTE
1 Universitatea Bucureşti. Institutul de Cercetări pentru Istoria Războiului). Din 1944 a devenit profesor. 2 Colonel în rezervă Constantin Zagoriţ, Turtukaia, Institutul de Arte Grafi ce 28 Arhivele Naţionale Istorice Centrale, Fond general Artur Văitoianu, dosar nr. crt. 22, f. 3. „Concurenţa”, Ploieşti, 1939, p. 489. 29 Ibidem. 3 Colonel Eugen Ichim, Ordinul Militar de Război „Mihai Viteazul”, Editurile 30 Ibidem. Modelism & Jertfa, Bucureşti, 2000, p. 51. 31 Ibidem, f. 4. 4 Biblioteca Naţională a României, Fondul Saint-Georges, dosar 208, f. 1. 32 Ibidem, f. 6. 5 Ibidem. 33 Ibidem, f. 7. 6 Ibidem, f. 2. 34 Ibidem. 7 Ibidem, ff. 2-3. 35 Ibidem, f. 9. 8 Luminiţa Giurgiu, Bătălia de la Turtucaia în viziunea bulgară (1916), în revista 36 Ibidem, f. 10. „Document” nr. 4/2016, p. 38. 37 Ibidem. 9 Ibidem. 38 Ibidem, f. 11. 10 Ibidem, f. 39. 39 Ibidem, f. 12. 11 Ibidem, f. 40. 40 Ibidem. 12 Ibidem, f. 43. 41 Ibidem, f. 2. 13 Ibidem, f. 50. 42 Ibidem, f. 13. 14 Luminiţa Giurgiu, Asaltul bulgar asupra Dobrogei (1916), în revista „Document” 43 Ibidem, f. 14. nr. 1/2017, p. 23. 44 Ibidem, f. 15. 15 Ibidem, f. 26. 45 Ibidem, f. 14. 16 Ibidem. 46 Ibidem. 17 Ibidem. 47 Ibidem, f. 15. 18 Ibidem, f. 28. 48 Ibidem, f. 16. 19 Ibidem, f. 29. 49 Ibidem. 20 Ibidem. 50 Ibidem, f. 17. 21 Ibidem. 51 Ibidem. 22 Ibidem. 52 Ibidem. 23 Ibidem, f. 30. 53 Ibidem. 24 Ibidem. 54 Ibidem. 25 Ibidem, ff. 30-31. 55 Ibidem. 26 Wolfang Foerster (ed.), Mackensen: Briefe und Aufzeichnungen des 56 Ibidem. Generalfeldmarschalls aus Krieg und Frieden, Leipzig, Bibliographisches Institut, 1938. 57 Ibidem. 27 Wolfang Foerster (n. 4 august 1875, Breslau – 14 octombrie 1963, Icking), ofi ţer şi 58 Ibidem, f. 19. istoric militar, participă la Primul Război Mondial şi trece în rezervă în 1920, dar rămâne 59 Ibidem. să lucreze în arhiva Ministerului de Război. Este directorul Departamentului de Istorie 60 Ibidem, f. 20. (1931) şi al Institutului de Cercetări Istorice pentru Armată şi Război (transformat în 61 Ibidem, f. 21.
50 4 (78) 2017 document studii/documente UN SECOL DE LA PROCLAMAREA INDEPENDENŢEI FINLANDEI
Dr. Oana Anca OTU1
a 6 decembrie 1917, Parlamentul de important spre controlul Mării Baltice. Semn al acestei la Helsinki (Eduskunta) a proclamat ambiţii, Petru cel Mare a construit un nou oraș, în care Lindependenţa Finlandei. Pe harta Europei a mutat capitala și care s-a și numit Petrograd. a apărut un nou stat, care, deși modest sub raportul În deceniile următoare, Rusia a fost preocupată populaţiei, s-a afi rmat puternic în secolul care a urmat. de problema Poloniei, reușind să o desfi inţeze prin Constituirea statului fi nlandez de sine stătător a trei împărţiri (1772, 1793, 1795) împreună cu Prusia fost parte a unui proces amplu de restructurare politico- și Austria, de războiul de șapte ani (1756-1763), de teritorială desfășurat la fi nalul confl agraţiei mondiale în „problema orientală”, respectiv de preluarea moștenirii centrul, estul și sudul continentului european. Imperiului Otoman din Europa, purtând războaie La sfârșitul războiului au dispărut patru mari împotriva acestuia, singură sau împreună cu Austria imperii – austro-ungar, otoman, rus și german – care (1735-1739), (1768-1774, 1787-1782). fuseseră vreme îndelungată actori importanţi ai vieţii La începutul secolului al XIX-lea, Rusia a fost internaţionale. Acest fapt a creat un vid politic, de care succesiv adversară, aliată și, din nou, adversară a Franţei, au profi tat din plin popoarele care fuseseră integrate în respingând, în 1812, „Marea Armadă” de sub conducerea aceste mari alcătuiri statale, cel mai adesea fără voia lor. lui Napoleon3. Printr-un proces de emancipare naţională, însoţit deseori În acest context, Imperiul Rus a câștigat competiţia de mișcări interne violente și de confl icte militare, harta cu Suedia în bazinul baltic, reușind să ocupe Finlanda politică a Europei a fost radical modifi cată. S-au format în anul 1808. Anexarea a fost recunoscută prin Pacea de noi state – Polonia, Cehoslovacia, Letonia, Estonia, la Fredrikshamm (Hamina) din 17 septembrie 1809 și Lituania, Austria, Ungaria, Turcia, iar România și-a reconfi rmată prin Tratatul de la Turku și de Congresul realizat unitatea naţională. La rândul lor, sârbii, croaţii și de la Viena (1815). slovenii s-au reunit într-un singur stat – Regatul sârbo- Finlanda a fost organizată ca un Mare Ducat, croato-sloven, denumit din 1929 Iugoslavia. Georgia, ţarul Alexandru I, în calitate de mare duce, luându-și Armenia, Ucraina nu au reușit să-și consolideze angajamentul de a respecta legile și religia ţării. statalitatea, astfel că după câţiva ani de existenţă de sine Istoriografia finlandeză apreciază că separarea de stătătoare au fost ocupate de Rusia bolșevică. Aceasta Suedia și intrarea sub controlul Imperiului Rus au s-a dovedit o continuatoare a regimului ţarist, preluând însemnat un pas important în constituirea statului și sub altă formula ideologică, programul expansionist al naţiunii fi nlandeze. acestuia.
Finlanda – parte componentă a Imperiului Rus
În istoria lor, fi nlandezii au fost obiectul disputelor dintre marile puteri ale timpului, între care s-au remarcat Suedia și Rusia. Prima a avut câștig de cauză și a stăpânit teritoriul fi nlandez vreme de secole2. La începutul secolului al XVIII-lea pe fondul reformelor lui Petru cel Mare, Imperiul Rus a declanșat expansiunea sa multidirecţională, unul dintre obiective fi ind regiunea baltică. Războiul Nordic (1700- 1720) dintre Suedia și Rusia s-a încheiat cu victoria acesteia din urmă, care a făcut un pas Februarie 1918. Batalionul de Jager la Vaasa document 2017 4 (78) 51 studii/documente În general, ţarii au respectat statutul de autonomie al Finlandei, o menţiune specială revenind lui Alexandru al II-lea (1855-1881). În timpul confl ictului ruso- otoman din anii 1877-1878, cunoscut în istoriografi a românească drept „Război al Independenţei”, Divizia de Gardă fi nlandeză a avut o contribuţie distinctă. Ofi ţerii fi nlandezi încadraţi în armata rusă au lăsat mărturii despre România, adunate de harnicul diplomat Raoul Bossy, afl at în post la Helsinki (1934-1936), într-o lucrare de sine stătătoare4. La sfârșitul secolului al XIX-lea, pe fondul întăririi curentului panslavist, relaţia dintre Imperiul Rus și Finlanda s-a modifi cat în defavoarea celei din urmă, Vladimir Ilici Lenin vorbind în faţa unei mulţimi care a început să fi e integrată din ce în ce mai mult sistemului rusesc. La 31 mai 1916, batalionul a fost trimis pe front, Declanșarea războiului mondial la 15/28 iulie 1914 luptând împotriva rușilor până la mijlocul lunii 6 s-a răsfrânt puternic și asupra societăţii fi nlandeze. decembrie același an, în diverse sectoare . De la sfârșitul Economia a stagnat, exportul s-a diminuat, armata anului 1916, subunitatea nu a mai fost implicată în rusă a fost dislocată pe teritoriul fi nlandez, Înaltul lupte, rămânând să fi e utilizată atunci când interesele Comandament rus temându-se de un atac german, fi nlandeze o vor cere. infl aţia a crescut, relaţiile dintre fi nlandezi și ruși s-au Revoluţia rusă și renașterea naţională fi nlandeză deteriorat etc. Au existat, însă, și militari de origine fi nlandeză Revoluţia din februarie-martie 1917 a reprezentat care au luptat în armata rusă, cel mai proeminent un eveniment foarte important care a infl uenţat decisiv exemplu fi ind generalul Carl Gustav Emil Mannerheim. cursul războiului mondial7. Ca peste tot, ea a creat și în Generalul Mannerheim, o fi gură simbol a Finlandei, a Finlanda o stare de optimism în rândul clasei politice participat la luptele de pe frontul românesc, din toamna și al opiniei publice. Treptat, difi cultăţile economice, anului 1916, fi ind, la un moment dat, subordonatul diferenţele ideologice și agitaţia bolșevică au contribuit generalului (din 1930 mareșal) Alexandru Averescu5. la divizarea societăţii fi nlandeze între stânga și dreapta. În timpul războiului, autorităţile ruse au luat măsuri Sovietele și-au extins infl uenţa și au format gărzile punitive împotriva fi nlandezilor – introducerea stării de roșii, iar pe teritoriul fi nlandez, la Razliv, în Golful asediu; efectuarea de percheziţii, arestări și deportări în Finic, după eșuarea loviturii de stat din iulie 1917 diverse regiuni ale Rusiei, inclusiv în Siberia, ale unor de la Petrograd, s-au refugiat Vladimir Ilici Lenin și lideri sau persoane cunoscute; exercitarea unei cenzuri Grigori Zinoviev, deghizaţi în ţărani fi nlandezi8. Cei stricte asupra presei etc. Toate acestea au determinat doi au pregătit preluarea puterii prin lovitura de stat ca fi nlandezii să recurgă la o poziţie de rezistenţă. Din de la 25 octombrie/7 noiembrie 1917. Ea a accelerat cauza injoncţiunilor și presiunilor autorităţilor rusești, tendinţele centrifuge din Rusia pe care bolșevicii unii fruntași și parte a opiniei publice și-au îndreptat păreau să le cauţioneze, prin adoptarea „Declaraţiei privirile spre Germania, inamica Rusiei, și spre Suedia, drepturilor popoarelor din Rusia” și „Decretului asupra care era neutră. Această orientare nu s-a manifestat doar naţionalităţilor” (15 noiembrie 1917). Aceste documente la nivel principial, ci a cunoscut materializări practice. creau cadrul pentru emanciparea popoarelor din fostul Este vorba, între altele, de formarea, prin voluntariat, Imperiu Rus. Bolșevicii au avut, însă, propria fi losofi e la Lockstedt (Lockstadt), cu sprijin german, a unui asupra acestui drept pe care l-au legiferat, Lenin batalion de tineri fi nlandezi. declarând că „dreptul la divorţ, nu înseamnă și obligaţia La 9 mai 1916, subunitatea a primit numele de a divorţa”. de „Batalionul 27 prusian regal de vânători”. El se Dar în câteva luni, polonezii, balticii, ucrainenii, compunea din patru companii de infanterie, o companie armenii, georgienii și românii din Basarabia au de geniu, una de mitraliere și o baterie de artilerie. materializat cele declarate formal de către bolșevici. Efectivul batalionului era mai mare decât al unei Printre ei s-au afl at și fi nlandezii. Au existat viziuni subunităţi similare din armata germană, fi ind de 1.900 diferite asupra căii de urmat. Social-democraţii apreciau de militari. că independenţa trebuie obţinută prin intermediul
52 4 (78) 2017 document studii/documente noilor autorităţi ruse, iar formaţiunile de dreapta doreau generalului von der Goltz. Debarcată în aprilie 1918, pe separarea rapidă de Rusia, bizuindu-se pe sprijinul coastele de sud ale Finlandei, ea a luat parte la faza fi nală Germaniei9. a luptelor, cucerind capitala Helsinki. Sub conducerea Finlanda și-a proclamat independenţa la 6 decembrie lui Mannerheim, numit de guvernul fi nlandez, la 28 1917, recunoscută de autorităţile bolșevice, la 31 ianuarie 1918, comandant șef, trupele guvernamentale, decembrie, prin Decretul nr. 101, semnat de Lenin, ce-și aveau originea în gărzile civile („albe”), sprijinite Troţki, Petrovski și Stalin, „în deplin acord cu principiul de Germania, au reușit după circa trei luni de zile să dreptului naţionalităţilor la autodeterminare”10. Ea a fost obţină victoria. Învingători, „albii” s-au orientat spre reconfi rmată la 4 ianuarie 1918, de Comitetul Central Germania, singura mare putere în zona Mării Baltice, al Sovietelor Muncitorești și Militare din Petrograd11. interesată de soarta Finlandei. Între formele de ajutor, Ulterior, bolșevicii s-au implicat în „războiul civil”, ei amintim trimiterea unei Misiuni Militare germane, care privind cu mefi enţă independenţa Finlandei. În cele a contribuit la constituirea armatei fi nlandeze. din urmă, s-a ajuns la o reglementare a raporturilor Factorul german și-a pus amprenta și asupra bilaterale prin semnarea Tratatului de la Dorpat (Turku, vieţii politice interne, caracterizată de disputa dintre 1920). Cu toate acestea, Moscova nu a renunţat la ideea monarhiști și republicani. În condiţiile în care Germania reîncorporării Finlandei, ca parte a programului de a contribuit nemijlocit la stabilizarea situaţiei din refacere a integrităţii teritoriale a Imperiului Rus. ţară, Dieta l-a ales, la 9 octombrie 1918, ca rege al Finlandei, pe prinţul Friederik Karl de Hessa, cumnatul Războiul civil împăratului Wilhelm al II-lea. Această orientare nu a fost împărtășită de unii oameni politici, între care cel Independenţa Finlandei mai însemnat a fost Mannerheim, care a și plecat la a fost recunoscută apoi de o Stockholm. serie de ţări europene: Franţa, În toamna anului 1918, confruntările politice din Suedia, Germania etc. Dar Finlanda au devenit mai aspre, unele cercuri acţionând situaţia internă era departe pentru îmbunătăţirea raporturilor cu Puterile Antantei de a fi stabilizată. Pe teritoriul care obţineau victorii hotărâtoare pe câmpul de luptă. finlandez se găseau forţe Mannerheim a fost convins să facă o vizită în Anglia și militare ruse, cu un efectiv de Franţa, ultima rupând relaţiile diplomatice cu Finlanda, peste 42.000 de oameni, mulţi odată cu alegerea lui Frederick Karl de Hessa. Parisul dintre ei adepţi ai ideilor a arătat autorităţilor de la Helsinki că o Finlandă revoluţionare. Guvernul monarhică și cu un prinţ german pe tron, nu putea fi Finlandei nu dispunea de Carl Gustaf Mannerheim sprijinită. În timpul vizitei lui Mannerheim au avut loc niciun mijloc coercitiv pentru două evenimente hotărâtoare – sfârșitul războiului prin a curma anarhia și a stabiliza situaţia. În plus, forţele încheierea armistiţiului dintre puterile Aliate și Asociate politice și populaţia s-au împărţit în două tabere – albii și Germania (11 noiembrie 1918) și proclamarea lui și roșii. În acest timp, a izbucnit războiul civil, numit în Mannerheim ca „regent”, în locul prinţului de Hessa, istoriografi a fi nlandeză și „războiul de independenţă” înlăturat de pe tron (12 noiembrie 1918)13. deoarece, așa cum aprecia mareșalul Mannerheim, Această numire a facilitat succesul lui Mannerheim luptele s-au dus împotriva forţelor ruse, care au refuzat în cele două mari state occidentale. Între altele, el a să părăsească teritoriul fi nlandez12. reușit să obţină asentimentul Parisului și Londrei ca Războiul a avut, însă, și semnifi caţii internaţionale, problema Finlandei să nu fi e adusă în faţa Conferinţei prin implicarea celor două puteri cu interese speciale în de Pace, deoarece statul fi nlandez nu se născuse în zonă – Rusia sovietică și Germania. Prima a sprijinit timpul Primului Război Mondial, ci avea o vechime guvernul revoluţionar, condus de Kullervo Manner, iar de peste o sută de ani. De asemenea, Mannerheim la 1 martie 1918, a încheiat o înţelegere cu Republica a obţinut acordul Parisului pentru trimiterea unei Muncitorească Socialistă Finlandeză, formaţiune creată Misiuni Militare franceze în Finlanda. În plus, Marea ad-hoc, prin care aceasta ceda istmul Kareliei și garanta Britanie își luase angajamentul să recunoască Finlanda asigurarea legăturilor telegrafi ce dintre Rusia și Suedia. înainte de deschiderea lucrărilor Conferinţei de Pace. La rândul său, Germania a acceptat cererea În concluzie, la sfârșitul anului 1918, situaţia politică autorităţilor fi nlandeze și a trimis în sprijinul forţelor internă a Finlandei s-a stabilizat, iar poziţia pe plan guvernamentale o divizie („Divizia Balticii”), cu un extern s-a îmbunătăţit considerabil, ea fi ind recunoscută efectiv de circa 12.000 de oameni, sub conducerea de facto și de jure de marile puteri. document 2017 4 (78) 53 studii/documente Relaţii româno- foarte prudente, fi nlandeze refuzând să trimită trupe dincolo de La sfârșitul Nistru, deoarece anului 1917 și o intervenţie a în prima parte României în acest a anului 1918, confl ict ar fi putut România și avea consecinţe Finlanda au catastrofale în parcurs o perioadă viitor. Reţinerea extrem de difi cilă autorităţilor a construcţiei lor românești a fost statale. De aceea, binevenită și din contactele ofi ciale punct de vedere și neofi ciale au fost Semnarea Armistiţiului de la Brest Litovsk (2/15 decembrie 1917) între Puterile Centrale şi Rusia sovietică militar, intervenţia extrem de puţine. Având în vedere starea de război și anglo-franceză în sudul Rusiei, din primăvara anului haosul creat din implozia Imperiului Rus, informaţiile 1919, fiind un fiasco. Același rezultat l-au avut și care ajungeau în România despre Finlanda și invers erau încercările nordice ale Parisului și Londrei. disparate și confuze. Urmărindu-și interesele în zona scandinavă și, dând Un canal important pentru cunoașterea evoluţiilor curs unor cereri ale autorităţilor fi nlandeze, Franţa a politice și militare din spaţiul scandinav a fost Serviciul trimis, în martie 1920, o Misiune Militară, condusă de știri (în fapt un birou de presă și propagandă) de locotenent-colonelul Georges Gendre17. Misiunea organizat la Stockholm de Consiliul Naţional Român. Militară franceză a avut un succes limitat datorită mai El era condus de Gh. Derussi, fost ministru la multor factori: bariera lingvistică; puternica infl uenţă Stockholm, care demisionase după încheierea Păcii cu germană în societatea fi nlandeză; dorinţa Parisului Puterile Centrale14. de a asigura cooperarea fi nlandezilor cu ruși albi etc. Un alt canal, mult mai semnifi cativ, a fost Parisul. Dintre realizările sale remarcăm construirea liniei Pentru Franţa relaţia cu Finlanda era foarte importantă, defensive în istmul Kareliei, după planurile maiorului din cel puţin două motive: în primul rând, era vorba de geniu Julien Grass-Caissy în colaborare cu generalul de pericolul german din zona baltică și scandinavă. fi nlandez Oskar Enckell. În anii următori ea va fi supusă Scopul diplomaţiei franceze era acela de a împiedica unor perfecţionări permanente și va juca un rol foarte extinderea infl uenţei germane asupra grupului de ţări important în anii 1939-1944. (în „războiul din iarnă” recent constituite, între care un loc privilegiat îl avea din anii 1939-1940 aliniamentul fortifi cat va fi cunoscut Finlanda. În al doilea rând, era vorba de pericolul sub numele de „linia Mannerheim”). bolșevic rus. Din acest punct de vedere statul fi nlandez Prin canalul francez se vor face și primele tatonări avea o poziţie foarte importantă, dată fi ind apropierea în vederea stabilirii relaţiilor diplomatice între Finlanda de Petrograd, fostă capitală a Imperiului Rus. Vreme de și România. Iniţiativa a aparţinut autorităţilor de la aproape doi ani, Parisul a cochetat cu ideea alăturării Helsinki, dornice să obţină rapid o recunoaștere cât Finlandei la acţiunile antibolșevice ale rușilor albi. mai largă a independenţei Finlandei. Acest lucru l-au Deși la un moment dat, unii lideri fi nlandezi, inclusiv făcut marile puteri participante la Conferinţa de Pace Mannerheim, păreau să accepte o acţiune împotriva de la Paris: Marea Britanie (6 mai 1919), S.U.A. (7 mai regimului bolșevic, în cele din urmă acest lucru nu a 1919), Italia (23 iunie 1919), Japonia (27 iunie 1919). mai avut loc. Faptul se explică, în primul rând, prin În contextul acestor recunoașteri, ministrul român în atitudinea rușilor albi care considerau că Finlanda capitala Franţei, Victor Antonescu, transmitea lui Ion trebuie să rămână, în continuare, parte a Rusiei15. I.C. Brătianu, primul ministru, la 2 iunie 1919, o notă Trebuie să evidenţiem similitudinile dintre situaţia primită de la Rudolf Holsti, ministrul afacerilor externe Finlandei și României. Datorită vecinătăţii cu Rusia, cele al Finlandei. Documentul făcea o scurtă prezentare a două ţări au făcut parte din ceea ce s-a numit „cordonul evoluţiei istorice a Finlandei, punctând principalele sanitar”, idee propagată cu asiduitate de Franţa (în etape. Se insista asupra faptului că, deși ea fusese anexată special) și Anglia16. Și România a fost solicitată de aliaţii în 1809 de Rusia, și-a păstrat propriul teritoriu, propria săi occidentali să intervină în războiul civil din Rusia, în legislaţie, propriul sistem fi nanciar, propria monedă. sprijinul rușilor albi. Autorităţile române au fost, însă, Revoluţia rusă din luna februarie 1917 a restabilit
54 4 (78) 2017 document studii/documente drepturile poporului fi nlandez, iar la 6 decembrie 1917, noastre din Paris și Varșovia prin care acestea erau Dieta fi nlandeză a proclamat independenţa. Aceasta rugate să informeze că guvernul de la București a a fost recunoscută imediat de o serie de guverne: recunoscut Finlanda ca stat independent. După cum francez, suedez, norvegian, danez, bulgar etc. Guvernul reiese din documentele de arhivă guvernul fi nlandez a fi nlandez, dornic de a întreţine relaţii prietenești, invita urgentat stabilirea relaţiilor diplomatice cu România. guvernul român să recunoască independenţa Finlandei Väinö Tanner, profesor de geografi e la Universitatea și să purceadă imediat la stabilirea de relaţii amicale18. de Helsinki, a fost trimis, la 6 aprilie 1920, în misiune Nu am găsit răspunsul guvernului român, dar este posibil specială la București. La 29 mai 1920, el a fost numit ca acestei solicitări să nu i se fi dat curs. În acea perioadă însărcinat al Finlandei în capitala României. O lună situaţia României era deosebit de complexă, eforturile mai târziu, la 28 iunie 1920, autorităţile române și-au concentrându-se asupra Conferinţei de Pace, unde dat asentimentul pentru numirea reprezentantului interesele României nu erau respectate de Marile Puteri. Finlandei la București. Acest moment este considerat De altfel, nemulţumit de tratamentul oferit, primul începutul relaţiilor diplomatice dintre cele două ţări. ministru Ion I.C. Brătianu a părăsit, la 2 iulie 1919, La 30 iulie 1920, V. Tanner a fost primit în audienţă Parisul, hotărât să nu semneze Tratatul cu Austria19. de către Take Ionescu, ministrul de externe, căreia Și situaţia militară era foarte complicată, armata i-a exprimat gratitudinea guvernului de la Helsinki, română respingând ofensiva trupelor roșii ungare pentru gestul României de a recunoaște Finlanda ca (20-24 iulie 1919) pe Tisa și ocupând Budapesta (4 stat independent23. La 14 mai 1921, V. Tanner a fost august 1919). Acest fapt a iritat și mai mult Consiliul ridicat la rangul de ministru plenipotenţiar24. Suprem Aliat de la Paris, astfel că guvernul condus de Recunoașterea reciprocă și numirea unui diplomat Ion I.C. Brătianu a demisionat. A urmat un guvern, care fi nlandez la București, în persoana lui V. Tanner, au fost l-a avut în frunte pe generalul Arthur Văitoianu. După urmate de înfi inţarea, începând cu data de 15 februarie alegerile din noiembrie 1919, s-a instaurat un guvern 1921, a unei legaţii românești la Helsingfors (Helsinki), al „Blocului Parlamentar”, condus de Alexandru Vaida- sub conducerea unui trimis extraordinar și ministru Voevod. Acesta va fi schimbat la 13 martie 1920, fi ind plenipotenţiar. În acest post a fost desemnat ziaristul înlocuit cu unul condus de Alexandru Averescu, șeful Dimitrie Plesnilă25. Partidului Poporului. Cele două ţări s-au aflat în faţa unei provocări Complicaţiile vieţii politice interne și situaţia comune în politica externă – relaţiile cu Rusia sovietică. internaţională tulbure a României ar putea fi una În anul 1920, contactele dintre Helsinki – Moscova și dintre explicaţiile întârzierii recunoașterii Finlandei și București – Moscova s-au intensifi cat. A existat, însă, stabilirii de raporturi normale cu această ţară nordică. o abordare diferită a acestor raporturi între Finlanda Tot autorităţilor de la Helsingfors (Helsinki), li se și România. datorează reluarea demersurilor pentru stabilirea de Guvernul fi nlandez și-a unit eforturile cu ţările relaţii diplomatice. La 18 februarie 1920, însărcinatul baltice pentru a exercita presiuni asupra Moscovei spre cu afaceri al României la Stockholm, C. Arion, se a o determina să accepte concesii mai mari. În același adresa primului ministru cu rugămintea de a examina timp, împreună cu partenerii baltici, Finlanda a decis posibilitatea recunoașterii imediate a independenţei să nu ţină cont de solicitările, uneori cu un caracter Finlandei, România fi ind singura dintre aliaţi, în afară de ultimativ, ale marilor puteri occidentale, care prefi gurau Regatul Sârbilor, Croaţilor și Slovenilor, care nu a făcut pentru toate aceste ţări un rol activ în cadrul unei coaliţii acest lucru. Solicitarea venea în urma unei întrevederi a antibolșevice. La 14 septembrie 1919 la conferinţa diplomatului român cu ministrul Finlandei, în capitala de la Tallin, statele din regiunea răsăriteană a Mării suedeză20. Baltice au decis să-și coordoneze eforturile în privinţa La începutul lunii aprilie 1920, C. Arion a revenit cu negocierilor cu Rusia sovietică26. Un exemplu în aceasta o nouă telegramă prin care ruga guvernul să accelereze privinţă este Conferinţa de la Tartu (29 septembrie- recunoașterea Finlandei, deoarece se găsea într-o 1 octombrie 1919). situaţie jenantă faţă de ministrul acestei ţări, acreditat în Cât privește România, ea a adoptat o altă strategie Suedia21. Demersuri similare a făcut, în aceeași perioadă, care viza recunoașterea unirii Basarabiei în primul rând și ministrul român la Varșovia, Alexandru G. Florescu22. din partea marilor puteri occidentale și, mai apoi, din Asemenea eforturi conjugate au avut, în cele din partea Rusiei sovietice. În lunile ianuarie-martie 1920, urmă, rezultatul scontat. La 5 aprilie 1920, Ministerul primul ministru Alexandru Vaida-Voevod a început Afacerilor Externe al României, condus de scriitorul negocierile cu sovieticii, Moscova fiind dispusă la Duiliu Zamfi rescu, a trimis telegrame identice legaţiilor încheierea unui tratat cu România27. Tot în același timp, document 2017 4 (78) 55 studii/documente Alexandru Vaida-Voevod negocia cu Parisul și Londra, Moscovei, deoarece în anii 1939-1940 a fost nevoită recunoașterea unirii Basarabiei. Afl ând de iniţiativele să se încline în faţa Uniunii Sovietice, însă, după o guvernului de la București, Franţa și Marea Britanie rezistenţă glorioasă. au reacţionat energic, cerând înlocuirea guvernului În anii interbelici, relaţiile dintre România și Finlanda și stoparea negocierilor cu regimul sovietic. În caz au fost sinuoase. Legaţia română de la Helsinki a fost contrar ele luau în considerare posibilitatea de a nu mai desfi inţată în 1922, din raţiuni bugetare. La 1 februarie recunoaște unirea Basarabiei cu România. 1934 misiunea diplomatică s-a reînfi inţat, în fruntea ei În faţa acestei situaţii, regele Ferdinand a schimbat fi ind numit Raoul Bossy, diplomat care, prin activitatea guvernul, aducând la putere, la 13 martie 1920, Liga sa, a impulsionat relaţiile româno-fi nlandeze. Bossy și-a (Partidul) Poporului, condusă de generalul Alexandru pus experienţa diplomatică, cultura și talentul în slujba Averescu. De reţinut că în acel moment, primul intensifi cării cunoașterii reciproce a celor două ţări și ministru, Alexandru Vaida-Voevod nu se afl a în ţară, ci la popoare, depărtate geografi c, dar având certe interese Londra28. Noul guvern a continuat tratativele cu regimul comune. Prin activitatea sa, el a câștigat respectul elitei sovietic în tot cursul anului 1920, fără a se ajunge la politice fi nlandeze, dovadă fi ind păstrarea legăturilor niciun rezultat concret29. La 28 octombrie 1920, s-a cu o parte a liderilor din ţara celor „1.000 de lacuri”, semnat Tratatul de la Paris, prin care Marea Britania, dintre care menţionăm doar pe mareșalul Mannerheim. Franţa, Italia și Japonia recunoșteau unirea Basarabiei Cu toate interesele comune, nu s-a ajuns la încheierea cu România. Tratatul reprezenta, fără îndoială, un unei alianţe între cele două ţări, motivele fi ind de natură succes important al politicii externe românești, dar nu a diversă: depărtarea geografi că; priorităţile divergente pe rezolvat contenciosul relaţiilor dintre România și Rusia plan extern: diferenţa de potenţial dintre România și sovietică. Aceasta a protestat faţă de parafarea acordului, Finlanda; o anumită acalmie a raporturilor internaţionale declarând că nu va recunoaște „anexarea” Basarabiei. până la jumătatea deceniului al patrulea etc. El a fost La începutul anului 1921, diplomaţia sovietică a venit urmat în post de Caius Brediceanu, care a funcţionat în cu o propunere surprinzătoare. Moscova să recunoască perioada 1 noiembrie 1936-1 ianuarie 193931. apartenenţa Basarabiei la România, în schimb guvernul Cele două ţări au fost victime ale Pactului Ribbentrop- de la București urma să renunţe la tezaur și să achite Molotov (23 august 1939), dar răspunsul lor a fost sumele datorate drept cotă parte a Basarabiei din datoria diferit. Finlanda a ales „soluţia eroică”, iar România a publică a fostului Imperiu Rus, precum și contravaloarea optat pentru cedare în faţa ultimatumului, apelând la armamentului preluat de autorităţile românești, după formula „cedăm teritorii și păstrăm statul”. retragerea trupelor ruse din spaţiul dintre Carpaţii În anii 1941-1944, România și Finlanda au fost în Orientali și Nistru. tabăra germană, dar așa cum a scris Larry Watts, ele au Liderii politici români, regele Ferdinand, Ionel fost aliaţi incompatibili, datorită și Ungariei32. Brătianu, Alexandru Averescu au acceptat, în cele din În perioada Războiului Rece, raporturile bilaterale urmă, teza lui Take Ionescu, ministrul de externe în acel au stat sub semnul noilor realităţi geopolitice de pe moment, care aprecia că legăturile cu vecinul de la răsărit continentul european, evoluţia Finlandei și României trebuiau să treacă prin Londra și Paris. Propunerea era fi ind infl uenţată, în mod decisiv de Uniunea Sovietică, generată de situaţia grea a Rusiei sovietice și avea o mare fostul lor adversar, de care încercaseră să se apere în doză de oportunism, urmărind să creeze breșe în relaţiile perioada interbelică, prin crearea unor aranjamente de României cu ţările occidentale. După stabilizarea securitate și împotriva căreia luptaseră în anii 1939-1940 situaţiei sale interne și internaţionale, Moscova nu a (Finlanda) și 1941-1944 (Finlanda și România). mai reînnoit oferta30. Finlanda a evitat sovietizarea și comunizarea Un lucru este cert – Finlanda nu a ţinut cont de societăţii, ea reușind să-și păstreze autonomia pe plan sugestiile venite din principalele capitale occidentale și intern, lucru pe care România nu l-a putut face. Este a tratat cu sovieticii ajungând și la un acord. România adevărat, că în politica externă, ea a fost nevoită să facă a tratat cu Rusia sovietică, dar negocierile nu s-au mari concesii și să creeze chiar o nouă sintagmă, cea de materializat nici în reluarea raporturilor diplomatice „fi nlandizare”, care, în esenţă, înseamnă, un compromis, și nici în recunoașterea unirii Basarabiei. A obţinut-o destul de instabil și de riscant, cu interesele de securitate din partea a patru mari puteri ale lumii, ceea ce, în ale unei mari puteri. Finlandizarea, termen apărut în sine, a reprezentat un fapt pozitiv, dar care nu a salvat cursul dezbaterilor din Republica Federală a Germaniei integritatea României două decenii mai târziu. Nici din anii ’60, semnifi că politica de neutralitate pozitivă a Finlandei nu i-a folosit recunoașterea din partea unei ţări în raport cu unul sau mai mulţi vecini puternici.
56 4 (78) 2017 document studii/documente Iniţial, conceptul a avut o conotaţie peiorativă, ce Calvocoressi, Francois Soulet, Tony Judt ș.a., a îmbogăţit desemna „stilul conformist al unei ţări neputincioase teoria și practica diplomatică. în raport cu niște vecini puternici și asumarea benevolă Finlanda este, astăzi, la o sută de ani de la obţinerea a calităţii de stat-tampon între două puteri sau alianţe independenţei, una dintre cele mai prospere și dinamice interstatale rivale”33. Ulterior, conceptul, abordat, state din Uniunea Europeană, o voce ascultată și între alţii de Henry Kissinger, Max Jakobson, Peter respectată pe arena internaţională.
A Century from the Proclamation of Finland Independence Oana Anca Otu, Ph.D.
Abstract: At 6th of December 1917, on the Europe map came into being a new state, which was modest with regard to the number of population, but which strongly imposed in the following century. Th e setting up of the Finnish state represented a part of an ample process of political and territorial reshaping at the end of the First Word War in the center, south and the east side of the Europe. Th e signifi cant political protagonists were represented by the great powers, Russia, France, Sweden and Germany but also the smallest states from which Finland strove to gain the recognition of its independence. Keywords: Carl Gustav Emil Mannerheim, Peace Conference from Paris, Russian revolution, fi nlandization, 1917
NOTE
1 Arhivele Militare Naţionale Române. Autonomy to Independence. A Selections of Documents edited and translated 2 Detalii în Elena Dragomir, Silviu Miloiu, Istoria Finlandei, Editura Cetatea by D.G. Kirby, printed in Great Britain by the Bowering Press Ltd. Plymonth, de Scaun, Târgovişte, 2010. pp. 143-256. (Revolution, Civil War an Independence). 3 Loius Joseph Vionnet, Retragerea lui Napoleon din Rusia. Memoriile 13 Mareşalul Finlandei, Carl Gustav Emil Mannerheim, Op. cit., pp. 112-118. maiorului Vionnet, 1812, traducere din limba engleză de Gabriel Stoian, prefaţă 14 Arhivele Ministerului Afacerilor Externe (în continuare A.M.A.E.), Fond de Filip-Lucian Iorga, în traducere şi note de Jonathan North, Corint Books, 71/1914. Finlanda, vol. 42, ff. 24-26. Bucureşti, 2015. 15 Mareşalul Finlandei, Carl Gustav Emil Mannerheim, Op. cit., pp. 119-120; 4 Raoul V. Bossy, Mărturii finlandeze despre România, Editura Cartea Silviu Miloiu, O istorie a Europei Nordice şi Baltice, volumul I, De la Epoca Românească, Bucureşti, 1937. naţionalismului la războiul rece, Editura Cetatea de Scaun, Târgovişte, 2004, 5 Pentru aceste aspecte, a se vedea, între altele, Mareşalul Finlandei, Carl Gustav pp. 238-239. Emil Mannerheim Memorii, cuvânt înainte de generalul-locotenent Ermei 16 Pentru această problemă a se vedea, între altele, Florin Anghel, Construirea Kanninen, preşedintele de onoare al Comisiei Finlandeze de Istorie Militară, sistemului „Cordon sanitaire”. Relaţii româno-polone 1919-1926, Editura traducerea de Teodor Atanasiu, ediţie îngrijită de Dumitru Preda, Adrian Pandea, Nereamia, Cluj-Napoca, 2003. Editura Militară, Bucureşti, 2003, pp. 50-52; Petre Otu, Mareşalul Alexandru 17 Louis Clerc, Les relations militaires franco-fi nlandaises entre 1919 et 1929, Averescu. Militarul, omul politic, legenda, Editura Militară Bucureşti, 2005, p. in „Bâtir une nouvelle sécurité. La cooperation militaire entre la France et les 162; Carl Gustaf Emil Mannerheim, Jurnal de pe frontul românesc (1916-1917), États d’Europe centrale et orientale de 1919 à 1929”, Chateau de Vincennes, ediţie îngrijită de Silviu Miloiu, Editura Cetatea de Scaun, Târgovişte, 2011. mars, 2001, pp. 287-297. (Actes du colloque organisé en décembre 1999 par 6 J.O. Hannula, La guerre d’independence de Finlande 1918, Payot, Paris, le Centre d’études d’histoire de la Defense en collaboration avec le Service 1938, pp. 23-26. 7 Historique de l’Armée de Terre et avec le concours du Centre d’histoire du Pentru evenimentele din Rusia anilor 1917-1922 există o consistentă monde germanique et danubien de l’Université de Paris, IV). istoriografi e. A se vedea, între altele, Marin C. Stănescu, Costin Feneşan, 18 A.M.A.E., Fond 71/1914. Finlanda, vol. 5, ff. 163-166. Lenin şi Troţki versus Ludendorff şi Hoffmann. Două cupluri inamice care 19 Gheorghe I. Brătianu, Acţiunea politică şi militară a României în 1919 în au schimbat cursul istoriei. Documente, scrieri, mărturii, amintiri, relatări, lumina corespondenţei diplomatice a lui Ion I. C. Brătianu, ediţie îngrijită şi Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1999; Nicolas Werth, Istoria Uniunii Sovietice prefaţă de Şerban Papacostea, Editura Corint, Bucureşti, 2001. de la Lenin la Stalin (1917-1953), traducere, cuvânt înainte şi note: Florin 20 Ibidem, f. 172. Constantiniu, Editura Corint, Bucureşti, 2000; S.A. Smith, The revolutions 21 Ibidem, f. 175. of 1917-1918, „The Cambridge History of Russia”, volume III, edited by 22 Ibidem, f. 173. Ronald Grigor Suny, Cambridge University Press, 2006, pp. 114-139; Helen 23 A.M.A.E., Fond 71/România. 1920-1944, vol. C. 14, f. 14. Rappaport, Ekaterinburg. Ultimele zile al Romanovilor, traducere de Ioana 24 Iepureanu, Editura Corint, Bucureşti, 2012; Orlando Figes, Rusia revoluţionară 80 years of Diplomatic Relations between Romania and Finland, Helsinki, (1891-1991), traducere din limba engleză de Alina Popescu, prefaţă de Ioan 2000, p. 12. 25 Scurtu, Editura Corint, Bucureşti, 2016; Orlando Figes, Revoluţia rusă 1891- A.M.A.E., Fond 71/Finlanda. 1920-1944, vol. 14, f. 1. 26 1924. Tragedia unui popor, traducător Cornelia Marinescu, Editura Polirom, Silviu Miloiu, România şi ţările Baltice în perioada interbelică, Editura Iaşi, 2016 etc. Cetatea de Scaun, Târgovişte, 2003, p. 57. 27 8 Detalii în Dmitri Volkogonov, Lenin. O nouă biografi e, Editura Orizonturi, Liviu Maior, Alexandru Vaida Voevod. Între Belvedere şi Versailles. Editura Lider, Bucureşti, f.a., pp. 176-181. (Însemnări, memorii, scrisori), Editura Sincron, 1993, pp. 279-284. 28 9 Elena Dragomir, Silviu Miloiu, Op. cit., p. 179. Arhivele Naţionale Istorice Centrale, Fond Casa Regală-Ferdinand, dosar 10 Silviu Miloiu, Finlanda, Estonia şi România. Evoluţii paralele în timpul nr. crt. 30/1920, f. 76. şi după sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, în „Revista de Istorie 29 Conţinutul acestor discuţii în A.M.A.E., Fond 71/România, vol. 131, Militară”, nr. 5-6/2008, p. 71. ff. 19-224; Fond 71/U.R.S.S. 1920-1944, vol. 134, ff. 183-210. 11 Cf. Emilian I. Bold, Finlanda. Tara celor „1000 de lacuri”. (schiţă 30 Constantin Argetoianu, Memorii. Pentru cei de mâine: amintiri din vremea istorică), Iaşi, 2004, p. 37; Matti Klinge, Privire asupra istoriei Finlandei, celor de ieri, vol. VI, Editura Machiavelli, Bucureşti, 1997, pp. 140-141. Kustannusosakeyhtiö Otava, Editura Otava, Helsinki, în traducere de Teodor 31 Ion Mamina, Monarhia constituţională în România. Enciclopedie politică Palic, Helsinki, 2001, pp. 117-118. 1866-1938, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2000, pp. 352, 356, 360. 12 Pentru desfăşurarea războiului civil din Finlanda şi evenimentele care au 32 Larry L. Watts, Aliaţii incompatibili, România, Finlanda, Ungaria şi al Treilea urmat, a se vedea, Mareşalul Finlandei, Carl Gustav Emil Mannerheim, Op. Reich, Editura RAO, Bucureşti, 2014. cit., pp. 67-108; J.O. Hannula, Op. cit., pp. 37-202; Finland and Russia, from 33 Oleg Serebrian, Dicţionar de geopolitică, Editura Polirom, Iaşi 2006, p. 93. document 2017 4 (78) 57 studii/documente PAGINI DIN CAMPANIA ANULUI 1919 ÎN AMINTIRILE COLONELULUI POST-MORTEM IOAN GH. TROFIN
Plutonier adjutant Eugen-Dorin SPĂTARU1
Fișa biografi că a eroului colonel post-mortem Ioan Gh. Trofi n2
-a născut la istorie militară la Școala de Aplicaţie a Infanteriei de la 7 februarie 1897, Sibiu și profesor de istorie militară și la Școala de Aplicaţie Sîn localitatea a Cavaleriei (1 octombrie 1936-31 martie 1939), ofi ţer Dofteana, judeţul Bacău. în Statul Major al Corpului 6 Armată (1 aprilie 1939- Părinţii: Gheorghe și Elena 20 februarie 1941), ofiţer în Secretariatul General al (Eleonora). Ministerului Apărării Naţionale (20 februarie-2 iulie 1941) S-a căsătorit, la 27 octom- și comandant al Batalionului 2 din Regimentul 7 Vânători brie 1921, cu domnișoara „Ioan Vodă cel Cumplit” (2 iulie-27 august 1941). Adriana Raţiu (n. 18 mai Participarea la campanii militare: participă la 1902, Arad-2 august 1979, Campania anului 1917 în luptele pentru apărarea București), a avut un copil, Moldovei și la Campania anului 1919 pentru oprirea Rodica-Adriana-Dorina Trofi n ofensivei trupelor maghiare, fi ind grav rănit la 21 iulie Ioan Gh. Trofi n, aici în grad de căpitan (căsătorită Dinescu), născută la 1919, la Puszta Tanya și luat prizonier, dar eliberat la (Fototeca Rodica Trofi n-Dinescu) 5 septembrie 1925, la Arad. puţin timp, după cucerirea Budapestei de trupele române. În iulie 1941, animat de o conștiinţă patriotică Studii: Liceul „Sf. Sava” din București (1916), Școala deosebită cere plecarea pe front, aceasta fiindu-i de Ofi ţeri de Rezervă de Infanterie de la Dorohoi aprobată de generalul Ion Boiţeanu, secretarul general (1 decembrie 1916-1 iulie 1917), Școala Specială de al Ministerului Apărării Naţionale. Participă în calitate Infanterie de la Sibiu (1922-1923), Școala Superioară de comandant de batalion la luptele pentru cucerirea de Război (1 octombrie 1924-1 octombrie 1926). Odessei, la Freudenthal - cota 80 și Dalnik. Grade: elev-plutonier (5 aprilie 1917), sublocotenent Ofi ţerul a căzut eroic la datorie la 27 august 1941, fi ind de rezervă (1 iulie 1917), trecut în cadrele active la 1 mai înmormântat în Cimitirul Militar românesc din Freudenthal 1918 cu vechimea 1 iulie 1917, locotenent (1 octombrie (astăzi distrus de către autorităţile sovietice ale vremii). 1919), căpitan (28 septembrie 1926), maior (16 octombrie Decoraţii: Medalia „Crucea Comemorativă 1916- 1937), locotenent-colonel (10 mai 1941), colonel post- 1918” (1918), Ordinul „Steaua României” în grad mortem (8 mai 1942, pe data de 27 august 1941). de Cavaler cu panglică de „Virtute Militară” (1920), Funcţii îndeplinite: comandant de pluton în „Semnul onorifi c pentru 25 de ani în serviciu” (1938), Regimentul 6 Vânători (5 aprilie 1917-21 iulie 1919), Ordinul „Mihai Viteazul” clasa a III-a post-mortem grav rănit și luat prizonier (iulie-august 1919), spitalizat (1942) și Ordinul „Coroana României” cu spade în grad și în concediu medical (1919-1921), comandant de de Ofi ţer cu panglică de „Virtute Militară” (1942). pluton în Regimentul 18 Vânători (6 mai-12 iulie Lucrări publicate: Istoria militară în cadrul Istoriei 1921), la Comenduirea Pieţei Arad (12 iulie 1921- universale (Vol. I - Evul Antic), Tipografi a Lavrov, Arad, 1922), comandant de pluton în Regimentul 4 Grăniceri 1933, Istoria militară în cadrul Istoriei universale (Vol. II - (1 aprilie 1923-31 martie 1925), Regimentul 29 Evul Mediu), Tipografi a Lavrov, Arad, 1935, Studiul Infanterie (1 aprilie 1925-30 septembrie 1926), analitic rezumativ asupra războiului mondial și un Atlas ofi ţer de stat-major în Regimentul 1 Roșiori Arad cu 36 schiţe colorate anexe la Studiul analitic rezumativ (1 octombrie 1926-1 octombrie 1928), Corpul 7 Teritorial asupra războiului mondial, Sibiu, 1937. (1 octombrie 1928-31 martie 1929), Divizia 1 Cavalerie A avut în proiect editarea unei lucrări - Amintiri din Arad (1 aprilie 1929-1 aprilie 1931), comandant de zile grele - lucrare care, din păcate, nu a mai apărut. Din companie în Regimentul 93 Infanterie „Cloșca” Arad acest proiect a reușit doar scrierea episodului privind (1 aprilie 1931-30 septembrie 1932), ofi ţer de stat- participarea la luptele din Ungaria, până în momentul major în Divizia 2 Vânători de Munte (1 octombrie rănirii grave. A surprins, cu sinceritate și talent narativ, 1932-30 septembrie 1935), Regimentul 84 Infanterie atât momentele tragice, cât și cele de destindere, inerente (1 octombrie 1935-31 martie 1936), Divizia 1 Cavalerie unei campanii militare, ceea ce dă culoare materialului (1 aprilie-30 septembrie 1936), profesor de tactică și și chiar savoare.
58 4 (78) 2017 document studii/documente ♦♦♦ materie, totuși în ziua aceea am isprăvit-o prost. Am fost „ATACUL pedepsit de comandantul batalionului, pentru răspuns Nu-mi amintesc bine cum am petrecut ziua de obraznic, cu patru zile arest. 19 iulie 1919, știu însă că ne găseam cu regimentul Vestea s-a răspândit ca în Mezötur veniţi de 2-3 zile cu un scop pe care nu-l fulgerul pe rampă. cunoaștem. - Auzi, Domnule! - Îmi aduc aminte perfect de bine aminte că în seara spuneau ponţii - specialistul acelei zile, cam pe la orele 10 și ceva, stăteam de vorbă nostru să fi e închis! cu fostul meu bun prieten Niţă Tudoran, în grădina Camaradul Mișu Nechita, casei unde eram cartiruiţi. Și cum stăteam noi așa de sublocotenent de rezervă, iar vorbă, spunându-ne de-ale noastre fl eacuri, au răsunat de meserie artist, striga cât 1941. Ioan Gh. Trofi n, aici în grad deodată două detunături ușoare, probabil de revolver și îl ţinea gura în șanţul unde de locotenent-colonel două gloanţe au fl uierat grăbite pe lângă noi. Faptul nu aștepta cu plutonul rândul (Fototeca Rodica Trofi n-Dinescu) ne-a impresionat. Știu că ne-am uitat foarte întrebători la îmbarcare: „Adevărată ediţie specială, arestarea unul la altul. Niţă, cum era el prudent din fi re, a propus sublocotenentului Trofi n!”, în timp ce domnul căpitan să intrăm în casă, iar eu am acceptat, așa cum acceptam Visarion3 era necăjit de moarte, că scăpase ca prin de obicei propunerile lui bune. Ce a fost, nici acum nu minune, un purceluș răpănos, ce se rătăcise printre știu și nici Niţă nu știe. oamenii lui. A doua zi, mi-aduc aminte, era duminică. Pe când noi Cu scandal, cu repezeli regretabile și fără rost, în mai ne ocupam cu nimicurile de dimineaţă, agentul meu de puţin de o oră primul tren a fost gata. legătură, dând semne vădite de enervare, ne-a anunţat În vagonul nostru, pe când o sticlă complect străină că e ordin să fi m imediat gata de îmbarcare. În treacăt de eveniment, trecea indiferentă din mână în mână și din fi e zis, acest imediat nu am putut să-l sufăr niciodată. gură în gură, camarazii își schimbau părerile. Domnul Totdeauna imediatul acesta produce febră morală. căpitan Traian I. de pildă, nu se putea consola de grija Pe noi însă vestea nu ne-a impresionat de loc. fetiţelor sale, Sanda și Măriuca. Am dat dispoziţiile de rigoare ordonanţelor și ne-am - Ce s-or face ele, măi Trofi nică, dacă o fi să mor? împărtășit părerile. Niţă, cum era el pesimist, vedea - Se vor mărita, domnule căpitan, și fi ţi sigur că o să sfârșitul pământului, iar eu, optimist ca întotdeauna, vă facă parastasele cuvenite. vedeam începutul lui. Domnul locotenent Oarză care vedea totdeauna Ce a urmat, după ce am ajuns la unităţi, nu interesează. lucrurile în negru se gândea cu groază la o eventuală panică. Ţin însă, și cu această ocazie, să remarc încă o dată haosul Gașca noastră, a gălăgioșilor, nici copii nu aveam și din creierul celor mici, atunci când primesc un ordin nici panici nu întrevedeam. Deocamdată, se antrenau toţi alarmant și nu știu despre ce este vorba. la box pe burta mea. Mi-a aduc aminte că am primit două Chestiunea adunării și îmbarcării nu conta. Eram lovituri neobișnuite. Domnul căpitan Visarion a vrut așa de obișnuiţi cu lucrul acesta, încât pentru noi și să-și arate puterea și m-a lovit cu mânerul baionetei așa pentru soldaţi evenimentul era foarte, foarte normal. de puternic că mi-a luat răsufl area, iar imediat după asta, Însă, planând asupra noastră necunoscutul și graba Lupan m-a izbit cu o palmă mai jos de burtă așa de rău, nejustifi cată, spiritele erau foarte agitate. încât am avut impresia , că voi fi evacuat cu primul tren. Cei mari erau arţăgoși. Se legau de nimicuri și ţipau În câmp deschis, în apropiere de Halta Puszta Tanya, pentru fl eacuri. Cei mici erau aspri cu subalternii și răi cu trenul s-a oprit și am primit ordin să debarcăm. soldaţii. Bieţii soldaţi alergau de colo-colo ca bezmeticii. Comandantul de batalion ne-a adunat și ne-a spus Cei cu sânge rece, păreau prea indiferenţi. Din această că vom intra imediat în poziţie și că, probabil mâine cauză - ţipete, repezeli, răspunsuri obraznice, în sfârșit, dimineaţă, vom ataca. Eram fericit că executarea un tablou de proastă impresie. În împrejurări de astea, pedepsei primite se amâna în mod implicit, după atac. dacă toată lumea ar ști despre ce este vorba, spectacolul Ne-a mai spus domnul maior să vorbim soldaţilor despre ar avea un aspect mult mai domol. Ori atunci, aveam eveniment și să le ridicăm moralul. Despre situaţia impresia că nimeni nu știa despre ce este vorba, decât generală, situaţia specială, inamic, misiune etc. nici vorbă. colonelul sau, poate, nici el nu știa precis. Mi-am adunat soldaţii și le-am spus: Eu, ca de obicei, am fost însărcinat cu îmbarcarea. Cu - Știţi că în ordinul la raport de ieri, era prevăzut ca toate că devenisem specialistul regimentului în această astăzi să faceţi baie la ștrandul din Mezötur. Ei, bine, document 2017 4 (78) 59 studii/documente ungurii vor să faceţi baie la Budapesta. Noi am fost lipsea, eu ţineam și jucam rolul comandantului întotdeauna politicoși cu ei și nu vrem să-i refuzăm. Companiei 1 Mitraliere. Această situaţie, mi-a dat Juraţi cu mine, pe ce aveţi mai scump, că ne vom scălda prilejul de a rămâne pe lângă comandantul batalionului, în ștrandul de la Budapesta. Ce zici Nicoară? adică pe lângă domnul maior Ioanovici5, care îmi dăruise N-o să uit cât voi trăi această întrebare fatală. Soldaţii cele patru zile de arest, cu ocazia îmbarcării. noștri, erau echipaţi atunci cu haine englezești noi-nouţe. Volens nonlens, noaptea de 20 iulie 1919 trebuia s-o Caporalul Nicoară s-a uitat lung în ochii mei și mi-a petrecem împreună la postul de comandă al batalionului, spus: instalat la rădăcina unui pom, într-o răscruce de drum. - Dar cizmuliţele astea cui să le las, domnule Eu fi ind mai sărac în îmbrăcăminte, domnul maior sublocotenent? a consimţit să petrec prima noapte de arest sub pelerina Am râs cu toţii, a râs și el, dar a doua zi, sărmanul sa - o pelerină largă și primitoare de postav de Buhuși, Nicoară a murit, iar eu și alţii nu am păroasă și de culoare albicioasă. ajuns să facem baie la Budapesta, Bineînţeles, m-am simţit obligat, așa cum ne propusesem. la rândul meu, să ofer două pături În momentul când râdeam de de samar, care ne-au servit drept Nicoară, a venit la noi domnul așternut. căpitan Visarion însoţit de M-aș fi simţit foarte bine în nedespărţitul lui prieten, domnul culcușul nostru haiducesc, dacă nu căpitan Nicu Vlădescu și, râzând, m-ar fi deranjat prea des domnul m-a întrebat, dacă mi-am asigurat maior cu ieșirile d-sale, în interes copiii: personal. - Totul este în regulă, domnule - Care-i cauza, domnule maior, căpitan, numai nu știu ce să facem de tot vă plimbaţi atâta? cu cizmele lui Nicoară! - De unde să știu eu? Poate Doamne! Ce clipe frumoase, ce frigul! clipe pline de mistic elan, pe care Eu, mărturisesc sincer, nu-mi păcat că nu le poate trăi oricine! era frig deloc. Am râs cu toţii, soldaţi și - Hai, mă, scoală și să mergem ofiţeri, contestându-ne curajul, în inspecţie pe linia avanposturilor. așa cum și-l contestă vânătorii, la Câte exerciţii de noapte am o vânătoare de cerbi. făcut înainte și după aceea niciunul Seara, eram deja pe poziţie. Brevetul Ordinului „ Mihai Viteazul” nu mi s-a părut mai frumos. Era o Schimbasem un batalion (dacă (Fototeca Rodica Trofi n-Dinescu) noapte frumoasă de iulie cu lună nu mă înșel din Regimentul 91 plină, care aruncă umbre pline de Infanterie ardelenesc), comandat de domnul maior mister. Domnul maior, înalt, pășea înainte, iar eu, mai Prosser4. micuţ, după el și totuși cine era mai mare ca mine? Să ai Nu pot să uit o scenă care mi-a adus aminte de o inamicul, adică moartea în faţă, și totuși să mergi liniștit poveste spusă de mama. înainte, așa cum mergi pe o alee în întâmpinarea unei Era aproape întuneric. Toată lumea vorbea în șoaptă. femei ce ţi-a tulburat nopţi de tinereţe, e ceva cum nu Se trimiseseră deja unităţile care să schimbe batalionul se poate mai sublim. ardelean, când, deodată, dinspre inamic, a apărut în Cum mergeam așa furat de vraja acelei nopţi care-mi goana mare un cal negru nechezând. Ne-am uitat unul încânta sufl etul, m-am împiedicat și am căzut peste un la altul și calul a trecut printre noi ca o nălucă. soldat care dormea una cu pământul. O clipă m-am văzut iarăși copil. Uitasem de război, - Ce-i cu tine, măi? uitasem de companie, uitasem totul și trăiam povestea - Mi-s santinelă. spusă de mama cu calul negru înaripat. Povestea se - Ce santinelă? contopise cu realitatea. Distanţa între una și alta nu are - Mi-s santinela Plutonului 1 din Compania 1-a. decât valoarea pe care vrem să o acordăm. Poveștile s-au - Care companie, băiatule? brodat în jurul eroilor, iar noi făceam atunci, pe eroii - Din batalionul domnului maior Prosser. poveștilor de mâine. - Dar unde-i comandantul dumitale de pluton? - îl Am uitat să spun că, prin faptul că mult iubitul meu întreabă domnul maior. comandant de companie, locotenentul Ghiţă Teodorescu - Aici, pe undeva.
60 4 (78) 2017 document studii/documente Nenorocitul și toţi nenorociţii lui camarazi nu știau - Ce-i cu tine, măi Mitică? că de mult ai noștri trecuseră înaintea lor. - Uite, măi băiatule! Niţă al tău, fi -ţi-ar Niţă al Domnul maior îngrijorat de această situaţie, m-a dracului, a crezut că fără mine nu se poate ocupa trimis să-l caut peste tot pământul pe domnul maior Budapesta și m-a chemat iar la cătănie. Prosser, pe care nu l-am găsit decât abia despre ziuă, la Bietul Mitică era sublocotenent de rezervă. Fusese trăsura de popotă a batalionului său. demobilizat în 1918, iar acum, Niţă Tudoran, care era - Domnule maior, am onoarea a mă prezenta etc., etc. ... adjutantul regimentului l-a chemat sub arme, pe el și pe - O! Am și uitat de voi! - mi-a spus domnul maior toţi băieţii care ne-au fost simpatici. Prosser, căznindu-se să înghită un ou răscopt, pe - Nu-i nimic, Mitică! Al nostru ești dacă nu cumva care-l îmbucase chiar în momentul când eu, călare, mă vei fi destinat pentru împărăţia cerurilor! prezentam domniei sale. - Taci dracului și mușcă-ţi limba. Ţie poate să-ţi A doua zi de dimineaţă de tot, mult simpaticul meu crească pătrunjel în colţul gurii, că ești teleleu, dar eu am comandant de muiere și copii. companie s-a Zefl emisind, prezentat, așa l-am condus că eu am trecut pe Mitică la comanda la plutonul Plutonului II lui, adică la Mitraliere, pe Compania care avusesem a III-a și după grijă să-l pun în ce l-am rugat prima linie. încă odată să-mi Regimentul las testamentul, nostru (6 ne-am despărţit. Vânători) se De unde să știu găsea la stânga eu că vorbeam dispozitivului în ceasul rău?! general Abia ne-am al diviziei despărţit și în domnului sectorul lui a general Papp. început un foc Asta o știu viu de pușcă și acum, atunci nu 1937. Cadrele Şcolii de Aplicaţie a Infanteriei (Fototeca Eugen-Dorin Spătaru) arme automate. am știut nimic Gloanţe rătăcite pentru că nu ni s-a spus nimic. Batalionul nostru se treceau mieunând pe deasupra noastră, iar altele găsea în linia I-a, având în linia I-a două companii zbârnâind se înfi geau furioase pe șosea și calea ferată. (I-a la dreapta și a III-a la stânga), iar Compania Artileria noastră începuse reglarea tragerii care a II-a în rezervă. Eu am dat o secţie din plutonul meu la mergea foarte greu. Câteva proiectile au căzut așa de Compania I-a și altă secţie la Compania a III-a. aproape de noi, încât am fost nevoit să improvizez din A doua zi, am trecut la comanda plutonului meu prosoape două fanioane albe și, de pe rampa căii ferate, instalat la Secţia a II-a, adică în sectorul Companiei să semnalizez lungirea tragerii. a III-a pe care o comanda domnul căpitan Traian I. Focurile din sectorul sublocotenentului Radoslav se Secţia mea de mitraliere era instalată în apropierea unui înteţiseră atât de tare, încât domnul căpitan Traian I. m-a trimis canton de pe calea ferată Puszta Tanya - Szolnok. să văd ce se petrece acolo, căci noi aveam impresia că mai mult Domnul căpitan Traian I. își instalase postul de trag ai noștri decât ungurii. După câţiva pași m-am întâlnit cu comandă chiar în canton. Paralel și foarte aproape de Mitică. Venea la mine să mă roage să vin acolo cu mitralierele, calea ferată era și șoseaua. căci e atacat cu forţe superioare și nu mai poate rezista. Inamicul ocupa sălașurile pustei și era cam la vreo - Fugi, mă băiatule! Cum măi, ai părăsit plutonul? 600 sau 800 m de linia santinelelor îndoite (dublate - Ce Dumnezeu! te-ai speriat de 2-3 focuri? Eu nu pot n.n.) Batalionul nostru ocupa un sector de circa 800 m. merge acolo, locul meu e aci! Situaţia aceasta am văzut noi a doua zi. Repet încă o Mai greu mi-a fost să-l conving pe domnul căpitan dată, nu ne-a spus nimeni nimic, nu ne-a orientat nimeni, Traian. Acolo unde mă găseam puteam susţine admirabil nu știam nimic despre inamic și nici hărţi nu aveam. prin focuri de fl anc Compania I-a și puteam fl anca, tot Abia am ajuns la secţia mea, când mă pomenesc cu în astfel de condiţii, și atacul inamic, dacă ar fi încercat bietul Mitică Radoslav. Dumnezeu să-l ierte! să ne întoarcă stânga. document 2017 4 (78) 61 studii/documente Sunt oameni care în timp de pace sunt de rară - De unde știu eu ce i-a găsit? cumsecădenie, însă în împrejurări grele, fac impresia - Adunaţi-i domnule căpitan, că ne văd ungurii și unor oameni cuprinși de fl ăcări care așteaptă salvarea ne facem de râs! de la oricine, chiar și de la un copil. Impresia asta mi-a În sfârșit, plutoanele s-au adunat, așa cum se adună făcut-o domnul căpitan Traian I. după orice exerciţiu. Camaradul Grama era foarte În stânga plutonului [lui] Radoslav, era o dâlmă6 afectat, ba chiar puţin supărat pe mine, că le rupsesem neocupată de-ai noștri. L-am consiliat pe domnul fi rul drumului spre glorie, iar camaradul Plugaru părea căpitan să ocupe dâlma cu o secţie (adică astăzi o grupă foarte nedumerit, așa cum a fost și a rămas întotdeauna. de luptă), de unde, cu pușca-mitralieră, să intervină cu Pe la ora 10, am încălecat și m-am dus la postul foc de fl anc în faţa plutonului Radoslav. de comandă al batalionului. Acolo, Alecu Simionescu, Mitică a plecat bombănind. Sărmanul! Parcă-l văd sublocotenent de rezervă, care îndeplinea funcţia de și acum, cu veston de trupă ajustat, cu moletiere verzi și adjutant al batalionului, mi-a făcut semn s-o șterg, căci niște ghete civile galbene. De atunci nu l-am mai văzut. tocmai se transmitea la telefon ordinul de atac. A doua sau a În drum treia zi a fost spre postul împușcat. meu de Camarazii comandă, spun că m-am oprit trupul lui o clipă la avea peste 20 domnul de împun- locotenent sături de Ghiţă baionetă, Teodorescu. iar nasul - Ascultă, și urechile Ghiţă! Azi tăiate. nu-i glumă. N-a plecat Am nevoie bine Mitică de multe Radoslav, cartușe. când, pe Să nu faci șosea, a economie, apărut un așa cum îţi soldat cu este obiceiul. spume la - Bine gură, cu râiosule! ochii injectaţi și ţipând cât îl ţinea gura: „Mor, mor, Așa-mi zicea de când fuseseră caii bolnavi de râie și uite-așa aș vrea să mor!”. Eu am crezut, la început, că susţinea că au luat-o de la mine! Bine! Îţi trimit și cruce făcea pe nebunul și, prin urmare, l-am tratat ca atare. dacă vrei, numai spune unde să ţi-o pun! Însă văzând că nu pot să-l fac bine, l-am evacuat. Am Când am ajuns la canton, domnul căpitan Traian I. auzit, mai târziu, că a făcut-o pe nebunul. tocmai primea ordinul de atac. Pe când mă ocupam cu chestia asta, aud pe câmp în - Măi, Trofi nel, îmi spuse rugător domnul căpitan, stânga mea, glasul sublocotenentului Grama: „Pentru scrie-l tu că scrii mai bine. asalt, puneţi baioneta!” - Și-s mai bine îmbrăcat! Am complectat eu în glumă. Ce se întâmplase? Ordinul domnului căpitan Traian I. După o scurtă pregătire de artilerie, atacul trebuia să s-a înţeles probabil greșit. Cele două plutoane de rezervă, se producă la ora 11, adică aproape imediat. unul comandat de sublocotenentul Grama și altul de La Compania a III-a urma să mai vină și Compania sublocotenentul Plugaru, s-au desfășurat în trăgători și a V-a comandată de dl. căpitan Ţigoianu. înaintau voinicește pe valuri, către dâlma cu povestea. Pe front urma să atace Compania I-a pe care o - Dar ce fac ăia, domnule căpitan? Pe cine iau cu comanda provizoriu, sublocotenentul de rezervă Morariu asalt când la dâlmă nu e nimeni și nici cel puţin focuri Pompiliu (titularul era în permisie). nu primesc? În răstimp, focurile în sectorul lui Radoslav Din moment ce la acea companie nu era decât se mai răriseră. Morariu, care nu avea la plutoane decât sergenţi și
62 4 (78) 2017 document studii/documente reangajaţi, am apreciat că locul meu era la cealaltă secţie, Până atunci nu mă culcasem niciodată. Aveam a mea, care era în sprijinul Companiei I-a. convingerea că nu o să mi se întâmple nimic. Curaj Așa că, cu toate regretele sergentului Albu, prostesc! Nu sfătuiesc pe nimeni să facă așa. comandantul secţiei, și, în special, ale d-lui căpitan Mă desfăta grozav tabloul și aveam impresia că Traian I., care numai după ce i-am demonstrat că la trăiam o zi din basme. Bubuitul tunului, răpăitul fi oros domnia-sa mai vine o companie încadrată cu un căpitan al mitralierelor, răniţii și morţii întâlniţi (de altfel și doi locotenenţi, că dispune de 3 ofi ţeri, pe când la puţini) prin trifoi nu ne impresionau cu nimic. Atacul Compania I-a care atacă nu este decât un sublocotenent se desfășura într-o dispoziţie uimitor de bună. Numai și numai după ce i-am pus problema: ce se întâmplă cu de sete sufeream cu toţii, căci era o căldură îngrozitoare. Compania I-a dacă moare Morariu? a consimţit să plec. Admiram curajul sublocotenentului Morariu Mi-am luat ordonanţa și o lopată Lineman, pe care Pompiliu, care desfășura o activitate demnă de toată am găsit-o pe câmp și am plecat, am plecat pe drumul lauda. Mereu îi auzeam glasul, oprind sau deschizând suferinţelor, căci această hotărâre mi-a fost fatală. Dar ce focul, conducând singur fi ecare pluton. Și el era mai putem face noi aceștia din lumea celor fără de putinţă, mult în picioare decât culcat și așteptam din moment când pașii noștri sunt purtaţi de forţa plină de neînţeles în moment să-l văd culcat defi nitiv. a destinului? Și eu și sergentul Toma urmăream un trăgător Atacul începuse. Valurile de trăgători înaintau în cu pușca-mitralieră din primul val de trăgători din valuri succesive, însă nu repezi. Când sergentul Toma compania lui Morariu. Trăgea și din mers, trăgea și m-a văzut la secţie a răsufl at ușurat. Înaintăm și noi culcat și iarba pâlpâia înaintea puștii-mitraliere, ca o tot prin salturi. Artileria inamică a deschis trageri lumină când e gata să se stingă. Când se culca, parcă se de oprire. Șrapnelele și obuzele se spărgeau înapoia rostogolea mort și, pe când noi îl credeam mort, pușca noastră. Infanteria inamică a deschis un foc extrem lui mitralieră iar începea să zvârle foc. de violent, însă prost condus. Cartușele cădeau atât de - Ce zici, Toma, se mai scoală? dese împrejurul nostru, încât aveam impresia că cineva - Se scoală, domnule sublocotenent! trage cu grebla prin iarbă. Însă niciun rănit și niciun - Eu zic că nu se mai scoală. mort. Când făceam această constatare, pe care i-am Și inimosul trăgător se scula. comunicat-o și sergentului Toma, încărcătorul 2 de la - Ce zici ,Toma, se mai scoală? piesa I-a, un soldat foarte inimos și al cărui nume îmi - Se scoală, domnule sublocotenent! scapă, în momentul când a dat să se ridice, s-a lăsat înapoi - Eu zic că nu se mai scoală. cu un gest moale de renunţare și s-a întors pe spate. Și inimosul trăgător nu s-a mai sculat. Îl adoram fără Fusese lovit drept între sprâncene. Când m-am să-l cunosc și am simţit că mi-a murit un frate. apropiat de el încă clipea. Nu știu dacă m-a văzut. Ne apropiasem la vreo 200 m de liziera sălașurilor. Sergentul Toma m-a întrebat curios dacă e numai rănit, Gloanţele fl uturau mai mult pe deasupra noastră. iar când i-am spus că-i mort a dispus prompt înlocuirea În momentul când executam un salt în fugă, am lui, exact așa cum făceam la exerciţii. simţit o lovitură puternică în picior și m-am prăbușit în Nu trăsesem niciun foc. poziţia așezat pe piciorul lovit și pe care tocmai făcusem La un moment dat, caporalul Voicu, șeful piesei I-a, pasul. Eram rănit. L-am îndreptat cu mâinile, în poziţie cum era culcat, mi-a arătat un pom și m-a făcut atent normală, am băgat mâna în buzunarul pantalonului să că de acolo trăgea o mitralieră. Era un prun sau cam văd dacă-i sânge și am scos două încărcătoare de armă așa ceva. (le luasem de la soldatul ce-o făcuse pe nebunul) și - Pune în bătaie și trage, Voicule! tabachera. Tabachera era găurită de un glonţ și înăuntru Cât ai clipi din ochi piesa a fost pusă în bătaie și erau trei ţigări Memfi s pline de sânge. trei benzi a 25 cartușe, au zburat din sentetiena nr. 1 Caporalul Voicu era aproape de mine și l-am chemat (mitralieră St. Etienne - n.n.) una după alta. Din pomul să mă ajute. Am luat teaca baionetei lui Voicu și coada cu pricina s-au rostogolit o poartă sau o ușă, o piesă și lopeţii cu care venisem, le-am băgat în cizmă, în dreapta doi maghiari ca doi saci. Voicu s-a întors la mine și a și stânga piciorului, am pus revolverul cu toc cu tot râs fericit. peste rană și am strâns această proteză improvizată - Bravo, Voicule! Încetarea și salt înainte. cu cureaua. În înaintare, sergentul Toma și armurierul râdeau pe Ajutat de Voicu, m-am ridicat în dorinţa și cu gândul înfundate. de a ajunge cel puţin pe liziera sălașelor. A fost însă - Ia vezi, Voicule, poate mai găsești și alţii! - îi spuse imposibil. Femurul era fracturat. Simţeam că mă lasă Toma când se opri din salt și se trânti lângă Voicu. puterile. document 2017 4 (78) 63 studii/documente - Lasă-mă, Voicule! Du-te la piesă și comunică - Cum să te duci, măi Uţă, tu nu vezi cum trage împrospătorilor să mă evacueze. De ordonanţă uitasem. artileria acolo? De altfel și el uitase de mine că nu l-am mai găsit și nu Dar până să isprăvesc eu vorba, Uţă a șters-o și, m-a găsit decât în spital la Budapesta. surprinzător de repede, a venit cu o gamelă de apă. Mi-a dat Am rămas singur cu fi rul elanului rupt. să beau, m-a udat pe frunte și pe piept, căci eu mă simţeam M-am uitat la ceas, era 12.25. Mă uitam, ca puiul de rău de tot și a dus gamela la gură să mai tragă o sorbitură. prepeliţă rănit, cum ai mei zburau spre liziera sălașelor Dar deodată, cu o miorlăitură scurtă și un sunet și mi se rupea inima de durere că eu devenisem așa din mut de tinichea spartă, o schijă dintr-un proiectil care senin neputincios. explodase aproape de tot, i-a trecut prin cască și i s-a A venit la mine soldatul Uţă Constantin, m-a luat de înfi pt deasupra tâmplei stângi. mâini și a început să mă târâie spre înapoi. Dar curând Uţă a scrâșnit din dinţi, a gemut surd și s-a prăvălit a căzut într-o groapă de obuz, gâfâind de oboseală, de peste mine. Îi simt și acum pe piept sângele cald. Pe căldură și de sete. Groapa mirosea încă a fum și a acid când îl credeam mort, s-a ridicat în capul oaselor picric. În apropiere era o fântână cu cumpănă. Soldaţii se și frecându-se cu mâna peste locul rănii, gemând și îngrămădesc ca roiul în jurul ei, cu toate că proiectilele tremurând din tot corpul ca un câine ud, a murmurat de artilerie încadraseră fântâna. Miorlăiau schijele pe printre dinţi: deasupra noastră, că aveam impresia că dacă scot un - Să mai zică lumea că (sic!) contingentul ’919 n-a deget afară din groapă mi-l retează. făcut nimic! - Domnule sublocotenent, lăsaţi-mă să aduc apă că nu mai pot. Școala de Aplicaţie a Infanteriei Sibiu, 1936” 7.
Pages from the Campaign of 1919 in the Memoirs of Colonel post-mortem Ioan Gh. Trofi n Warrant offi cer adjutant Eugen-Dorin Spătaru
Abstract: Young offi cer Ioan Gh. Trofi n noted in his manuscript Memoirs from diffi cult Days his participation in the battles in Hungary until the moment when he was seriously injured. He wrote with narrative talent about the relations established between comrades, as well as the drama of the fi rst confrontations with the enemy. Keywords: Ioan Gh. Trofi n, second lieutenant, machine gun, campaign, Hungary
NOTE
1 Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Arad. 4 Corect maiorul Mihail Brosser, primit în armata română la 17 iulie 1919 2 Vezi pe larg, Eugen-Dorin Spătaru, Un Erou uitat – colonelul post-mortem cu gradul de maior şi vechimea 1 septembrie 1918; comandant de batalion Ioan Gh. Trofi n, în „Anuarul Muzeului Marinei Române”, Tom XIX, Editura în Regimentul 91 Infanterie din Alba-Iulia, locotenent-colonel (25 martie Muzeului Marinei Române, Constanţa, 2016, pp. 153-163. 1928) în Regimentul 89 Infanterie. 3 General de divizie Constantin Visarion (n. 29 decembrie 1890, Produleşti, 5 General de divizie Romulus Ioanovici (n. 25 octombrie 1889, Târgu Jiu - jud. Dâmboviţa - ?). Studii: Şcoala de Ofi ţeri de Infanterie (1912-1914) d. 7 martie 1983, Arad). Studii: Şcoala de Ofi ţeri de Infanterie (1908-1910) şi şi Şcoala Superioară de Război (1924-1926). Grade: sublocotenent Şcoala Superioară de Război (1921-1923). Grade: sublocotenent (1 iulie 1910), (1 iulie 1914), locotenent (1 noiembrie 1916), căpitan (1 septembrie 1917), locotenent (1913), căpitan (1 noiembrie 1916), maior (1 septembrie 1917), maior (15 februarie 1925), locotenent-colonel (10 mai 1934), colonel locotenent-colonel (1927), colonel (10 mai 1934), general de brigadă (1939); (27 februarie 1939), general de brigadă (23 martie 1944), general de trecut în rezervă la 25 octombrie 1942, general de divizie (1943). Comandant divizie (1947); a trecut în rezervă la 23 martie 1944, menţinut concentrat, de batalion în Regimentul 93 Infanterie, Divizia 1 Cavalerie (1 aprilie 1925), prizonier în Ungaria şi Germania (5 septembrie 1944-1 mai 1945), repatriat ofi ţer în Comandamentul Diviziei 12 Infanterie, şef de stat-major al Diviziei la 1 august 1945, menţinut în cadrul disponibil şi trecut în rezervă la 9 Infanterie (1 octombrie 1929) şi Diviziei 17 Infanterie (1 octombrie 1930), 15 iunie 1947. Funcţii: ofi ţer în Batalionul 7 Vânători de Munte şi Batalionul comandant al Regimentului 86 Infanterie (1934-31 martie 1936), al Diviziei 10 Vânători de Munte (15 februarie 1925), la comandamentul Diviziei 4 6 Infanterie (10 mai-10 septembrie 1941), la dispoziţia Ministerului de Război Infanterie (1 octombrie 1928), comandant al Regimentului 86 Infanterie (10 septembrie 1941-10 ianuarie 1942), comandant al Diviziei 11 Infanterie (1938-1940) şi al Regimentului 16 Infanterie; grav rănit şi internat în spital (10 ianuarie-10 februarie 1942), la dispoziţia Subsecretariatului de Stat al (18 august 1941-10 mai 1942), şef de stat-major al Corpului 6 teritorial Înzestrării Armatei (10 februarie-25 octombrie 1942). (10 mai 1942-1 iunie 1943), inspector al cercurilor teritoriale din Corpul 6 Dâlmă: formă de relief cu aspect de deal scund, izolat şi cu vârful rotunjit - n.r. 6 Armată (1 iunie 1943-23 martie 1944), comandant al Inspectoratului de 7 Manuscris afl at în posesia fi icei colonelului post-mortem Ioan Gh. Trofi n, Mobilizare Industrială Braşov (1 aprilie-4 iunie 1944) şi comandant al doamna Rodica Trofi n-Dinescu, şi căreia, autorul îi mulţumeşte pentru Diviziei 20 Infanterie Instrucţie (4 iunie-5 septembrie 1944). încrederea acordată.
64 4 (78) 2017 document studii/documente CĂPITAN-COMANDORUL OCTAV NEDELCU – UN OFIŢER CONTROVERSAT
Dr. Ion RÎŞNOVEANU1
ctav Nedelcu s-a născut la data de comandată de căpitanul Alexandru Racleș, aflată 29 septembrie 1876 la Galaţi, plasa Siret, în organica Apărării Porturilor Maritime, structură Ojudeţul Covurlui, fi ind fi ul lui Gheorghe și operativă comandată de locotenent-comandorul al Policseniei. Petre Ponici. De altfel, în septembrie 1899, acesta Încă din copilărie a fost atras de cariera militară, acorda următorul califi cativ: Ofi ţer care a trecut Școala motiv pentru care, în anul 1891, la vârsta de cincisprezece de Aplicaţie din Corp în mod satisfăcător. Ambarcat pe ani, a susţinut examenul de admitere la Școala Fiilor canoniera „Griviţa” se achită în mod conștiincios de serviciile de Militari din Iași. Declarat admis, a fost înscris în cu care este însărcinat. Cu timpul se va forma fi ind încă clasa I începând cu data de 19 septembrie. tânăr. Conduită bună, ţinută neîngrijită5. La 14 septembrie 1895, după absolvirea Școlii După numai un an, în 1900, a fost mutat la Apărarea Fiilor de Militari din Iași, a devenit cursant al Școlii Porturilor Fluviale, structură din componenţa Diviziei de Ofi ţeri pe care a absolvit-o la 1 iulie 1897 cu gradul de Dunăre, unde a îndeplinit diferite funcţii de execuţie, de sublocotenent de marină. În ultimul an a primit un desăvârșindu-și pregătirea militară și de specialitate. califi cativ modest din partea locotenent-colonelului Activitatea sa laborioasă a fost apreciată de către șefi i Mihail Aslan, comandantul Școlii de Ofi ţeri care a săi, care i-au acordat califi cative foarte bune la sfârșitul notat următoarea caracterizare: Inteligenţă mărginită. anului de instrucţie. Astfel, locotenent-comandorul Foarte puţin disciplinat. Cele mai multe pedepse le-a luat Nicolae Negrescu, comandantul Apărării Porturilor pentru indisciplină și lipsă de respect pentru superiorii săi. Fluviale, acorda următorul califi cativ la 7 octombrie Conduita sa a lăsat foarte mult de dorit. Ţinuta foarte 1900: Sublocotenentul Nedelcu Octav întrebuinţat în neîngrijită. Slab în regulamente atât în practică, cât și în Serviciul aprovizionării s-a comportat bine, arătând zel, teorie. Trebuie de supravegheat de aproape 2. pricepere și bună-voinţă. E inteligent și a avut conduită Imediat după absolvire, a fost repartizat la Diviziunea bună și ţinuta curată. După acest serviciu în care am rămas Echipajelor, iar la începutul anului 1898 a urmat pe deplin satisfăcut, îl vom schimba la Companie. Îl propun cursurile Școlii de Aplicaţie, fi ind îmbarcat pentru la alegere. stagiu pe nava-școală „Mircea”. Cu această ocazie, În urma reorganizării Marinei Militare de la comandanţii săi direcţi au apreciat la modul laudativ începutul secolului al XX-lea, începând cu data de activitatea proaspătului sublocotenent, recunoscându-i 1 aprilie 1901, sublocotenentul Octav Nedelcu a fost meritele și râvna de care a dat dovadă. Edifi cator în acest mutat la Depozitul Echipajelor Marinei cu Școala sens este califi cativul acordat de căpitan-comandorul de Cadre de la Galaţi, structură afl ată în subordinea Emanoil Koslinski, comandantul Diviziei de Mare care, Diviziei de Dunăre, în funcţia de ofi ţer cu cazarmarea în septembrie 1898, nota: Îmbarcat pe bricul „Mircea” și ofiţer subaltern la Compania Infanteriști. Bun a urmat întreaga campanie de instrucţie a acestui vas. profesionist, a fost apreciat în mod deosebit de către Comandantul său direct a fost foarte mulţumit de modul locotenent-comandorul Cezar Boerescu, comandantul cum s-a condus în servicii. Are multă dorinţă a servi bine Depozitului Echipajelor Marinei care, în octombrie și dorinţa de a se instrui. Este unul din bunii elevi ai Școlii 1901, acorda un calificativ în care își manifesta de Aplicaţie. Va deveni un bun ofi ţer de marină3. admiraţia pentru activitatea subalternului său: Caută În anul I al Școlii de Aplicaţie a obţinut o medie a-și mări gradul de instrucţie citind reviste de marină și are generală foarte bună, 15,49 puncte, fi ind clasat al doilea dorinţă de a se instrui fără a fi îndemnat. Cunoaște limba din șapte cursanţi. Însă, în anul II rezultatele au fost franceză, o vorbește și o scrie. Posedă complet cunoștinţele modeste, sublocotenentul Octav Nedelcu acumulând militare corespunzătoare gradului, regulamentele marinei, mai multe absenţe din motive de sănătate, motiv pentru administrative și aplicaţiilor. În acest Corp de la 1 aprilie care a obţinut media generală 13,924. 1901, lucrări generale n-a făcut. A îndeplinit funcţiile După absolvirea Școlii de Aplicaţie a fost repartizat de ofi ţer cu cazarmarea și ofi ţer subaltern în Compania în funcţia de ofi ţer de bord pe canoniera „Griviţa”, Infanteriști și s-a achitat de aceste însărcinări. N-a luat document 2017 4 (78) 65 studii/documente parte la nicio manevră, căci nu s-a făcut în acest Corp. și capabil, are multă iniţiativă. Purtare bună; nu are avere, În serviciile sale caută a obţine rezultate complete și nu nu are datorii. Este capabil pentru gradul său și pentru se mulţumește numai cu aparenţe. Are aplicaţii pentru gradele superioare în general. Îl propun pentru înaintare serviciul militar în general și marină în special și posedă la alegere și anul acesta10. aptitudini îndestulătoare spre a putea înainta, este sănătos, În aceeași notă se încadrează și califi cativul acordat deși nu este robust, dar rezistent la servicii, caracterul în la 15 decembrie 1902 de către comandorul Emanoil aparenţă aspru. Nu cere concedii. Are simţ moral, educaţie și Koslinski, inspectorul general al Marinei Militare, care sociabilitate îndestulătoare. E inteligent, capabil și cu multă nota următoarele: Conducând în luna trecută șalupa iniţiativă. Purtarea sa e bună. Nu are altă avere, dar nu are canonieră „Smârdan” de la Tulcea la Galaţi printre sloiuri nici datorii și nici nu joacă cărţi. Ofi ţerul este capabil pentru cu riscul de a fi oprit în drum, a probat că este un ofi ţer decis gradul său și posedă toate cunoștinţele gradului de locotenent, și cu iniţiativă. De aceea îl propun a fi menţinut pe tabloul grad pentru care a de alegere11. mai fost propus la La 10 mai 1903, alegere și în anul prin Înaltul Decret trecut și-l propun și nr. 1783 din 9 anul acesta6. mai 1903, a fost În anul 1902, înaintat la gradul de pentru scurt timp, locotenent, dovadă a fost detașat a aprecierilor afară din cadre la unanime ale Serviciul Maritim comandanţilor Român, fiind săi12. îmbarcat pe nava „Iași”7. În aceste Începând din condiţii, la data de anul 1903, a fost 17 august 1902, numit, succesiv, căpitanul Teodor comandant pe o Athanasiu îi serie de șalupe acordă următoarea Crucişătorul „Elisabeta” canoniere, notare ca răspuns la Ordinul Comandamentului îndeplinind cu abnegaţie misiunile încredinţate, așa cum Marinei Militare nr. 199 din 13 iulie același an: Posedă reiese din Foile califi cative emise de comandanţii săi în deja cunoștinţele necesare și prin experienţa dobândită va această perioadă. Astfel, în octombrie 1903, căpitan- deveni un bun ofi ţer de marină8. comandorul Sebastian Eustaţiu, comandantul Diviziei La data de 1 aprilie 1901, a fost mutat la Depozitul de Mare, nota următoarele aprecieri: Mutat în aprilie Echipajelor Marinei cu Școala de Cadre de la Galaţi, în acest Corp, a fost înaintat la gradul de locotenent la 10 fi ind numit la comanda șalupei „Opanez” dislocată mai 1903 și a îndeplinit funcţia de comandant al șalupei la Periprava9. Activitatea sa a fost apreciată în mod „Rahova”. În iulie a înlocuit pe comandantul Companiei pozitiv de către comandanţii săi, motiv pentru care, în pe timpul absenţei acestuia și s-a achitat prea bine de toate noiembrie 1902, căpitan-comandorul Nicolae Barbieri, îndatoririle. Natura cam violentă. Se ocupă pentru a-și comandantul Diviziei de Dunăre, nota următorul mări gradul de instrucţie, așa că [sic!] cu timpul se va forma califi cativ: Caută a-și mări gradul de instrucţie, nu trebuie și va fi un bun ofi ţer de marină. Aceleași note date ca și anul îndemnat. Cunoaște limba franceză, o vorbește și scrie. trecut de Comandantul Diviziei de Dunăre13. Posedă complet cunoștinţele corespunzătoare gradului, La 1 octombrie 1904, căpitan-comandorul cunoaște regulamentele și aplicarea lor. În acest corp de la Constantin Mănescu, comandantul Diviziei de Mare, 1 aprilie, nu a prezentat nicio lucrare specială. A comandat acorda următorul califi cativ:Locotenentul Nedelcu șalupa „Opanez” detașată la Periprava, s-a condus foarte Octav a făcut serviciul ca secund pe canoniera „Griviţa”, bine. Caută a obţine cel mai bun rezultat. Are aplicaţie s-a achitat cu pricepere. E inteligent, dar îl strică pentru serviciul militar și cu deosebire pentru marină. caracterul său cam independent și oarecum răutăcios. În Posedă aptitudini îndestulătoare pentru a putea înainta; timpul iernii a fost însărcinat cu serviciul în Companie, este sănătos, deși nu foarte robust, este rezistent la serviciu; s-a achitat satisfăcător. Conduită și ţinută, bună. Are exteriorul și prezenţa severe. Nu cere dese concedii. Are nevoie de a servi pe vase unde să se formeze ca ofiţer de simţul moral viu, educaţia bună; este sociabil; este inteligent bord și șef de cart14.
66 4 (78) 2017 document studii/documente În anul 1905, locotenentul Octav Nedelcu se afl a serviciului. Căpitanul Nedelcu Octav este un ofi ţer de în organica Diviziei de Mare în calitate de comandant încredere și folositor armatei18. al șalupei canoniere „Rahova”. Și cu această ocazie, În anul 1908, a fost mutat la Divizia de Dunăre, comandanţii săi au avut numai cuvinte de laudă despre fi ind numit secund pe monitorul „Ion C. Brătianu”. tânărul ofi ţer de marină care a dat dovada unei foarte Și în această funcţie a fost apreciat de către superiori bune pregătiri de specialitate, dar și a unui spirit pentru buna sa pregătire militară și de specialitate, chiar organizatoric apreciat de către superiori. În acest sens, dacă temperamentul său irascibil îl punea, uneori, în este de remarcat califi cativul acordat în octombrie confl ict cu aceștia. Acest lucru a fost surprins, în mod 1905 de către căpitan-comandorul Constantin Bălescu, obiectiv, de către comandorul Constantin Bălescu, comandantul Diviziei de Mare: Locotenentul Nedelcu O. a comandantul Diviziei de Dunăre, care, în califi cativul servit în compania Sulina și ca [sic!] comandant al șalupei acordat în octombrie 1909, consemna următoarele: „Rahova”. În amândouă însărcinările a mulţumit pe deplin Îmbarcat ca ofiţer secund încă de la prima armare a pe șeful său direct. A navigat bine cu șalupa și a întreţinut-o monitorului, comandantul său a fost mulţumit de modul bine. S-a arătat bun instructor în prepararea oamenilor cum și-a îndeplinit serviciul sub toate raporturile. La toate pentru trageri. Conduite, ţinute bune15. vizitele și inspecţiile ce am făcut am găsit totdeauna vasul În anul 1907, îl regăsim ca șef al Serviciului Torpilelor și echipajul bine. L-am găsit vinovat însă de nepăsare cu din cadrul Comandamentului Marinei Militare, funcţie ocazia avariilor survenite la primele trageri, care se puteau plină de responsabilităţi în contextul în care Marile evita dacă punea pe comandant în cunoștinţă de ordinele Puteri Navale europene și-au înteţit eforturile de scrise anterioare relative la câmpul de tragere al pieselor. reorganizare și înzestrare. Acest an a reprezentat, de Din cauza temperamentului său irascibil, este de multe ori asemenea, un moment important în cariera militară a necuviincios cu superiorii19. viitorului căpitan-comandor prin înaintarea sa la gradul Până la izbucnirea Primului Război Mondial a de căpitan, la data de 10 mai, în conformitate cu Înaltul îndeplinit diferite funcţii în organica Diviziei de Decret nr. 2272 din 9 mai16. Dunăre, cele mai importante fi ind de comandant al Activitatea depusă în cadrul Comandamentului canonierei „Griviţa” și șef al Serviciului Transporturilor. Marinei Militare a fost apreciată de către comandanţii Un moment important al carierei sale marinărești a fost săi, elocvent fi ind califi cativul acordat, în anul 1907, de consemnat la 1 octombrie 1914 când a fost înaintat către comandorul Constantin Bălescu, comandantul la gradul de locotenent-comandor ca o încununare a Diviziei de Mare, care nota: Conformaţie normală, activităţii sale, dar și a bunei pregătiri de specialitate20. robustitate satisfăcătoare, rezistent, sănătate bună. La data de 28 iulie 1914, Austro-Ungaria a declarat Inteligent, bună judecată, concepţie, iniţiative satisfăcătoare. război Serbiei, fapt ce a dus la izbucnirea Primului Simţul demnităţii, simţul moral, simţul dreptăţii foarte Război Mondial, confl agraţie care s-a extins rapid în dezvoltate; are curajul răspunderii și al opiniei personale; afara Europei. În aceste condiţii, acţionând cu prudenţă, nu are pasiuni. Temperament cumpănit. Două clase liceale, la 21 iulie/3 august 1914, în cadrul Consiliului de Școala Fiilor de Militari, Școala de Ofi ţeri și Școala de Coroană de la Sinaia, clasa politică românească a optat Aplicaţie a Marinei. Absolvent al acestor școli. Nu are nicio pentru poziţia de neutralitate, de expectativă cu apărarea scriere. Franceza, italiana, germana – binișor; greaca – bine. frontierelor. Refuzul punerii în practică a Tratatului Maniere frumoase. Abnegaţie, devotament, conștiinciozitate cu Puterile Centrale a reprezentat afi rmarea politicii – dezvoltate. Nu a avut ocazia de a se distinge prin bravură. României care viza eliberarea teritoriilor pe care le A înaintat prin meritul său. N-a suferit pedepse aspre. considera de drept ale sale, dar care erau anexate de Traiul în corp și în societate, bun. E bun camarad. Studii Austro-Ungaria. diverse asupra marinei. Înclinaţii deosebite nu are. Ţinuta, După o perioadă de neutralitate de doi ani, la 4/17 modul de a se prezenta – corecte17. august 1916, la București, Ion I.C. Brătianu, în calitate Sfârșitul anului 1907 a adus cu sine o nouă de președinte al Consiliului de Miniștri, Stanislas recunoaștere a calităţilor marinărești și organizatorice Poklevski-Koziell, contele de Saint-Aulaire, Sir George ale căpitanului Octav Nedelcu, de data aceasta din Barclay și baronul Carlo Fasciotti, au semnat Tratatul de partea contraamiralului Emanoil Koslinski, inspector alianţă și Convenţia militară dintre România și statele general al Marinei Militare, care, în noiembrie, a membre ale Triplei Înţelegeri. În conformitate cu aceste acordat următorul califi cativ: Conduită exemplară. Ca acorduri, la data de 14/27 august 1916, în cadrul celui șef al Serviciului Torpilelor din Comandamentul Marinei de-al doilea Consiliu de Coroană desfășurat la Palatul a adus reale servicii prin zelul, competenţa și exactitatea Cotroceni s-a hotărât intrarea României în război alături document 2017 4 (78) 67 studii/documente de Antanta21. Câteva ore mai târziu, România a declarat Apreciat de către superiorii săi, care au avut numai cuvinte război Austro-Ungariei, devenind putere beligerantă în de laudă la adresa spiritului său organizatoric deosebit, Primul Război Mondial. În seara aceleiași zile, a fost în anul 1921 a primit comanda Bazei Navale Maritime, decretată mobilizarea generală, Marele Cartier General unitate tehnică afl ată în subordinea Diviziei de Mare, care elaborând Ordinea de bătaie a Armatei Române din asigura reparaţiile navelor românești de la mare. În timpul 14 august 1916. mandatului său, bastimentele de război ale Marinei Militare La mobilizare, locotenent-comandorul Octav române au primit, în condiţii deosebite, suportul tehnic Nedelcu a fost numit în funcţia de comandant al necesar pentru îndeplinirea misiunilor încredinţate. Grupului (Punctului) Naval Sulina care, alături După 25 de ani de activitate în serviciul Marinei de crucișătorul „Elisabeta”, comandat de căpitan- Militare în care a dat dovada bunei sale pregătiri comandorul Nicolae Kiriţescu și torpilorul „Smeul”, marinărești și de organizator, dar și a curajului, comandat de locotenentul Nicolae Gonta, se găsea în devotamentului și spiritului de sacrifi ciu, la 1 iulie 1922 a subordinea Apărării Maritime a Sectorului II Sulina22. ales să părăsească rândurile corpului ofi ţeresc de marină Cu aceste forţe insufi ciente, România a participat la și să treacă în rezervă prin demisie29. acţiunile din Marea Neagră, navele maritime efectuând De-a lungul carierei a dat dovadă de verticalitate și numeroase transporturi pentru front, între porturile de integritate, motiv pentru care a transmis superiorilor românești și cele rusești. săi diferite memorii în care, fi n cunoscător al situaţiei, Locotenent-comandorul Octav Nedelcu a îndeplinit a făcut o radiografi e obiectivă a stării marinei. Cu această funcţie, așa cum rezultă și din ordinea de bătaie aceste ocazii, a identifi cat problemele majore cu care a armatei elaborată la 15 iunie 1917, pe toată durata se confrunta această armă de elită a armatei române, campaniei militare din anii 1916-1917, executând propunând în același timp soluţii viabile. Din păcate, misiuni specifi ce în zona maritimă a Dunării și în însă, demersurile căpitan-comandorului Octav Nedelcu, bazinul Mării Negre23. pornite din respect și chiar dragoste pentru marină, nu Apreciat de către superiorii săi, la data de numai că nu au fost luate în seamă de către factorii 1 septembrie 1917 a fost înaintat la gradul de căpitan- decizionali, ba mai mult au fost considerate încălcări comandor, moment important al carierei sale militare ale regulamentelor militare și, chiar, atacuri personale dacă ţinem seama de faptul că acesta a fost ultimul grad faţă de comandanţii săi. militar pe care l-a primit în activitate24. De aceea, nu de puţine ori, căpitan-comandorul La sfârșitul anului 1917, ca urmare a reorganizării Octav Nedelcu a avut de înfruntat, pe de o parte, o stare armatei, a Marinei Militare în special, dar și a modifi cării de sufi cienţă păguboasă a șefi lor săi, dar și de rezistenţă la raporturilor de comandament și militare dintre schimbare, în condiţiile în care, imediat după încheierea armata română și trupele rusești dislocate pe teritoriul Primului Război Mondial, situaţia economică, politică și României, în contextul izbucnirii revoluţiei bolșevice militară din Europa impunea alinierea Marinei Militare din Rusia, proaspătul căpitan-comandor, cunoscător al la standardele fl otelor de război ale Marilor Puteri, în situaţiei de pe teren, dar și al atitudinii marinarilor ruși, vederea apărării intereselor legitime ale României la a fost numit ofi ţer de legătură, jucând un rol important gurile Dunării și în bazinul Mării Negre. între Comandamentul Marinei Militare române și În acest context se încadrează Memoriul asupra ofi ţerii de comandă ruși care își desfășura activitatea anchetei referitoare la polemica dintre ziarele „Dobrogea în zona Gurilor Dunării25. Misiunea acestuia a fost cu jună” și „Farul”30 pe care l-a trimis contraamiralului atât mai importantă cu cât s-a amplifi cat bolșevizarea Constantin Niculescu-Rizea, comandantul și inspectorul trupelor rusești care acţionau în România, iar autoritatea tehnic al Marinei Militare, la începutul anului 1922, ofi ţerilor imperiali a scăzut în mod dramatic. cu puţin timp înainte de trecerea în rezervă, în care Apreciat de către comandanţii săi, în anul 1918 a fost prezenta atât neajunsurile care caracterizau această numit șef de stat-major la Divizia de Dunăre26, funcţie armă, dar și pe cei care se aflau în spatele acestei deosebit de importantă în contextul celei de-a doua situaţii deosebit de tensionate. Identifi carea unor stări mobilizări a armatei din 28 octombrie/10 noiembrie 1918, de lucruri care nu făceau cinste marinei, dar și a celor când întreaga armată română a trecut pe picior de război27. care se afl au la originea acestora, în special comandorul A îndeplinit această funcţie până în anul 1920, când Corneliu Bucholtzer și locotenent-comandorul a fost mutat la Grupul contra-torpiloarelor A („Amiral Alexandru Gheorghiu, a reprezentat subiectul principal Ioan Murgescu”) și B („Amiral Emanoil Koslinski”), al Memoriului redactat în urma unei polemici acide între unitate care se afl a în subordinea Diviziei de Mare28. ziarele constănţene „Dobrogea jună” și „Farul”.
68 4 (78) 2017 document studii/documente Redăm, în continuare, acest Memoriu, folosind grafi a și învinuiţi pe nedrept prin presă, când se precizează că timpului pentru a păstra originalitatea acestui document, un comandor a dat 80.000 lei ca să fi e scos la examenul dar și caracterul său de sursă primară de informaţii care de amiral și atâtea alte cazuri, care de care mai grave, ne permite să creionăm o imagine cât mai aproape de Ministerul nu găsește de cuviinţă să facă nici de formă realitatea sa de la începutul perioadei interbelice. cercetări și socotește că presa fi ind liberă putem fi atacaţi oricum. Când e vorba de dl. comandor Buholtzer, libertatea ♦♦♦ presei nu mai este o piedică și cercetări peste cercetări, anchete Memoriu asupra anchetei referitoare la polemica peste anchete, comisii peste comisii, ca să se descopere cine este dintre ziarele „Dobrogea jună” și „Farul” acel ce a îndrăznit să răspundă d-lui comandor Buholtzer, care de fapt e vinovat de a fi provocat această polemică. De patru ani, de la 1918 încoace, nu e zi ca presa E clar, Ministerul are pentru același lucru două concepţii românească să nu se ocupe de marina noastră militară. diferite și ia două măsuri diferite, după cum persoana în Articole peste articole, în care uneori se denunţă acte de joc e agreată sau nu. incorectitudini, de contrabandă, de calomnii, de indisciplină Și astfel ancheta aceasta, care iese din felul de a vedea și alte note din gama păcatelor omenești, săvârșite de unii a Ministerului, își găsește explicaţia numai în faptul că din ofi ţerii de marină, alte ori se atacă conducerea acestei autorul acestor articole e bănuit a fi căpitan-comandorul instituţii și întotdeauna se lasă să se întrevadă că e ceva Nedelcu, asupra căruia autoritatea superioară s-a năpustit putred în marina militară. de la o vreme, cu întreaga-i putere de distrugere și deci Niciodată Ministerul n-a găsit de cuviinţă să ia vreo împotrivă-i se pot încerca măsuri ce nu s-au încercat cu măsură, fi e spre a descoperi autorii articolelor, fi e spre a nimeni altul. se stabili veridicitatea celor arătate în acele articole. Și Și ca să se vadă ce s-a urmărit prin această anchetă, e n-a făcut aceasta nici chiar atunci când a fost sesizat, de o bine să se știe că dl. amiral Niculescu, membru în comisia reclamaţie pe cale legală, a unuia din cei vizaţi de presă. de anchetă, a adus de la București o mulţime de dosare și Așa în august 1920, ziarul „Epoca” din București publică a iniţiat Comisia asupra memoriului proiectat de ofi ţerii un articol în care pe lângă dl. amiral Bălescu, dl. amiral de marină în 1918 și a procesului celor cinci comandori. Scodrea și comandor Zaharia, sunt atacat și eu și arătat Ce legătură au toate acestea cu obiectul anchetei de faţă? nominal ca fi ind șeful bolșeviștilor din marină. Cum era o Niciuna, decât de a se face atmosferă neprielnică unora. dispoziţie ministerială ca ofi ţerii atacaţi prin presă să nu S-a pus prin amnistie vălul iertăciunii și a uitării peste răspundă, ci să se adreseze Ministerului, care se obliga să toate crimele, dezertările, trădările și toate celelalte rele facă demersurile cuvenite, am reclamat într-o audienţă săvârșite în timpul războiului, numai memoriul proiectat d-lui secretar general, care cu toate că mi-a spus: „Ministerul de ofi ţerii de marină în 1918, memoriu ce n-a luat de nu pune temei pe învinuirile ce vi se aduc și n-are decât fapt fi inţă ofi cială, deoarece n-a fost înaintat nimănui, cuvinte de laudă pentru activitatea d-voastră”, n-a luat memoriu care chiar dacă în formă oarecum în contradicţie niciuna din măsurile ce putea și era obligat să ia, adică să cu prescripţiile serviciului interior, în fond nu e un act rău, intervină la ziar, să încerce să afl e cine e autorul sau să dea fi ind pornit dintr-un puternic sentiment de abnegaţie și un comunicat că învinuirile erau neîntemeiate. dragoste pentru instituţie; numai acel memoriu nu poate fi În Septembrie 1921, are loc în ziarele „Dobrogea jună” uitat și aceasta din cauză că autorul e bănuit a fi căpitan- și „Farul” din Constanţa o polemică în jurul chestiunii comandorul Nedelcu, care deși n-a fost nici criminal, procurării materialului nostru naval și cu toate că nu nici dezertor, nici trădător, nici la partea sedentară, nici s-a indicat niciun nume și cu toate că articolele erau sub îmbogăţit de război, ci unul din cei trei, patru ofi ţeri pseudonim, dl. comandor Buholtzer, care cum se va vedea superiori mai bătrâni din marină, care după spusa d-lui mai departe, a provocat această polemică, se găsește atins general Tomoroveanu ce a anchetat neregulile din marină, și reclamă arătându-mă pe mine ca autorul articolelor a rămas neatins și curat, tocmai pentru aceasta nu are loc din „Dobrogea jună”. Se ordonă să se facă cercetări: în Marină și trebuie să plece. dl. amiral, comandant al Diviziei de Mare, însărcinat cu În această atmosferă, au început lucrările Comisiei. aceasta, raportează că provocatorul polemicei e dl. comandor Neajunsurile și urmările ce am avut după ancheta din 1920 Buholtzer. Ministrul nu e mulţumit și numește o comisie a d-lui general Broșteanu, când, ca informator, mi-am din doi generali și un alt amiral să facă o nouă anchetă. arătat în mod corect și deschis părerea asupra situaţiei din Cu alte cuvinte, când (e vorba) ziarele denunţă arătând Marină, m-au determinat ca la această anchetă să mă nominal cazuri de incorectitudini, de contrabandă, de mărginesc a răspunde scurt și numai atunci când eram calomnii, când doi amirali și doi comandori sunt atacaţi obligat. După insistenţele d-lui general Ionescu Marin și document 2017 4 (78) 69 studii/documente din respect pentru membrii Comisiei, am renunţat la aceasta Dar cum gândurile și faptele omului sunt adesea și am acceptat să-mi dau părerea asupra chestiunilor ce se răsplătite prin însăși gândurile și faptele lui, iată că cercetau. locotenent-comandorul Gheorghiu, acel care a califi cat de Prima chestiune pusă a fost aceea a articolului „Risipa umilinţă ca ofi ţerii să primească bani de la stat pentru a se banului public”. S-a angajat pe această temă o discuţie, eu echipa, atunci când sunt trimiși din ofi ciu la nunta A.S.R. susţinând că cele șapte torpiloare nu sunt vase de luptă și Principele Moștenitor, să nu vadă că e o umilinţă mai mare „Vareze” nu e o bună achiziţie ca vas școală și mai puţin poate, aceea de a cere, indiferent sub ce pretext, ca statul să-i ca vas de luptă, dl. amiral Niculescu susţinând, cum era dea bani pentru voiajul său de nuntă. obligat prin calitatea d-sale ofi cială, că atât torpiloarele, Atâta răutate când e vorba de alţii și atâta inconsecvenţă cât și „Vareze” sunt vase bune de luptă. Dl. amiral spune când e vorba de sine, nu cred că s-a mai putut vedea atunci: „Cu alte cuvinte ești de părerea autorului articolului vreodată. Ori, una din afi rmaţiunile omului de caracter e de mai sus”, având bineînţeles să deducă mai departe că eu tocmai consecvenţa continuă a convingerilor ce are cineva aș fi autorul acelui articol. Văzând că și de astă dată, ca și despre lucruri și oameni. la ancheta d-lui general Broșteanu, dacă îmi spun părerea A treia chestiune a fost aceea privitoare pe dl. comandor se trag cine știe ce Buholtzer. Aș fi concluzii, și, cu dorit să nu-mi toate că o părere spun părerea în de bună credinţă a această chestiune, unui om n-ar trebui dar pentru că e să-i atragă urmări mai mult ca necesar rele, am revenit la să se cunoască gândul meu dintâi, în adevărata renunţând de a mai lumină modul discuta și pentru a cum a provocat și termina cu această acţionat acest ofi ţer chestiune, am scris în polemica dintre că nu împărtășesc ziarele „Dobrogea vederile articolului jună” și „Farul”, de mai sus. e bine să se știe A doua următoarele: chestiune a fost Monitorul „I.C. Brătianu” Indiferent cine aceea privitoare la articolul „Divertisment nupţial”. Fără este „Pilot”. Acest necunoscut a scris în „Dobrogea jună” a comenta acest articol, spre a se putea însă fi xa mai bine articolul „Risipa banului public”, în care în mod obiectiv ideile asupra valorii caracterului locotenent-comandorului analiza chestiunea procurării materialului nostru naval, Gheorghiu A., vizat în acel articol, precum și spre a se vedea articol în care nu era atacat personal nimeni. Dl. comandor întrucât acest ofi ţer superior contribuie la alimentarea Buholtzer, dacă era convins cu adevărat că cele scrise în vrăjmășiei dintre ofi ţerii din Marină, găsesc necesar să acel articol nu sunt exacte, ca ofi ţer superior cu pretenţii arăt următoarele. În iarna trecută, când s-a hotărât ca cele de militar disciplinat și cu aspiraţii de mărire, n-avea două contratorpiloare să meargă în Grecia pentru nunta decât o singură cale legal-militară prin care putea să-și A.S.R. Principele Carol, Ministrul a acordat câte o primă manifeste indignarea, aceea de a raporta autorităţii militare de echipare de 7.000 lei fi ecărui ofi ţer de pe aceste vase, primă îndreptăţită să facă cercetările cuvenite ca să afl e autorul justifi cată de solemnitatea actului la care acești ofi ţeri erau articolului și să ia măsurile necesare. N-a întrebuinţat trimiși ca reprezentanţi ai oștirii. Locotenent-comandorul această cale, cum n-a întrebuinţat nici pe aceea a omului Gheorghiu, faţă de mai mulţi ofi ţeri a zis că „este o umilinţă ce are curajul părerilor sale, de a fi răspuns prin presă sub ca un ofi ţer să primească o astfel de primă” și prin discuţiile semnătură proprie sau chiar sub pseudonim, ci bănuind că ce a provocat printre ofi ţeri, a dat naștere unui curent de un „Pilot” e căpitan-comandorul Nedelcu, cu care este în plină fel de pizmă și răutate între ofi ţerii de la contratorpiloare dușmănie, a profi tat de rivalitatea dintre ziarele „Dobrogea și ceilalţi. jună” și „Farul”, inspirând și aţâţând pe un redactor al Aprecieze oricine, dacă aceasta trebuie să fi e atitudinea „Farului” să atace pe „Pilot” de „resentimente, interes unui ofi ţer superior de Marină în starea de azi când e deja personal, supărări nemotivate” etc. „Pilot” răspunde, fără ca atâta vrăjmășie printre ofi ţeri. și de această dată să atace nominal pe cineva. Dl. comandor
70 4 (78) 2017 document studii/documente Buholtzer văzând că încercarea de aţâţare prin presă nu și subsemnatul a spus categoric: „La prima bubuitură de tun i-a reușit și s-a întors în contră-i, se pune la adăpostul a inamicului, dl. comandor Buholtzer s-a repezit în cabină răspunderii de a fi provocat această polemică, raportând la mine spunând: inamicul a început să tragă, a ieșit pe că a fost atins, adăugând în același timp că „Pilot” sunt eu. punte, s-a dus la prova, a schimbat câteva cuvinte cu dl. Dl. comandor Buholtzer e mai mare ca mine în grad și comandor Negulescu, a luat bastonul și a plecat la mal, de regulamentele nu-mi dau voie să califi c atitudinea d-sale, unde nu s-a mai întors decât după ce acţiunea s-a terminat care provoacă și aţâţă o polemică și când se vede încolţit și monitorul a plecat de pe poziţie”. fuge sub scutul ministrului căutând ajutor. Îmi rezerv însă Nu pot săvârși acest memoriu fără oarecare refl exii dreptul de a comenta și califi ca această atitudine în curând, asupra scopului ce s-a urmărit și a modului cum s-a făcut când nu voi mai fi în rândurile armatei și când voi arăta această anchetă. și partea de contribuţie ce acest ofi ţer a avut și are starea de Dacă ea a avut ca scop să descopere pe autorii polemicii, frământare și de vrăjmășie din Marină. atunci alcătuirea comisiei era justificată și cercetările Și acum câteva lămuriri cu privire la chestiunea care trebuiau în acest caz să se mărginească numai la aceasta. formează obiectul reclamaţiei d-lui comandor Buholtzer, Ori în modul cum au decurs aceste cercetări, se pare că s-a „Chestiunea de la Vâlcov”. mai căutat să se vadă de partea cui este adevărul și dreptatea Un lucru e cert ca fi ind realmente petrecut în această în această polemică și atunci prezenţa printre membrii chestiune. Dl. comandor Buholtzer, comandantul monitorului Comisiei a d-lui Inspector Technic al Marinei, care nu „Lahovari”, fi ind pe poziţie în faţa inamicului și angajat cu putea susţine decât punctul de vedere al Inspectoratului, el în luptă de artilerie, a plecat de la bord cu prima bubuitură n-a rămas fără infl uenţă, atât asupra celorlalţi membri ai a inamicului, părăsindu-și postul de comandă. Ori nicio lege Comisiei, cât și mai cu seamă asupra ofi ţerilor de marină marinărească din lume nu tolerează acest act; toate legile chemaţi să-și dea părerea și a căror soartă o deţine d-sa, marinărești fi ind unanime în a prevedea categoric că atât prin calitatea ofi cială ce are. este legat comandantul de vasul său încât sub niciun motiv Acest fapt lămurește de ce Comisia n-a făcut ceea ce nu poate părăsi bordul în timpul luptei și pentru acţiuni trebuia să facă: să asculte părerile tuturor celor chemaţi și ce ar urma să fi e executate la uscat de o parte din forţa apoi să tragă concluziile logice, ci într-un mod persistent a vasului, regulamentele spun precis că sunt conduse de un căutat să impună tuturor modul de a vedea a d-lui Inspector ofi ţer de la bord sau cel mult de secund; iar cu cei ce ar călca al Marinei, mod pe care dl. președinte și-l apropiase înainte această atât de categorică prescripţie a legilor marinărești, de a începe cercetările. Codul de Justiţie al Marinei noastre e atât de sever încât la Ceva mai mult, Comisia a urmărit chiar ideea de a art. 31 zice: „Comandantul care nu-și menţine postul său pătrunde starea de spirit a ofi ţerilor de marină, spre a se în timpul luptei se pedepsește cu moartea”. vedea cine e vinovat de frământările din Marină, ca în Că dl. comandor Buholtzer caută să dea explicaţie urmă bineînţeles să se avizeze la mijloacele de îndreptare. plecării sale de la bord, în timp ce obuzele dușmanului Această chestiune a făcut deja obiectul atâtor alte anchete, a cădeau în jurul vasului său, nu e de mirare deoarece e nevoit căror rezultate au fost contradictorii. Vreo trei-patru anchete să o facă. Aceasta nu înseamnă, însă, că explicaţia d-sale făcute de generali de la Armata de Uscat au găsit vinovaţi pe fortuită e impunătoare. Numai când știinţa psihologiei unii, două consilii de reformă au aplicat și ele stigmatul vinei experimentală va reuși să producă fotografi a gândului și acestora, o altă anchetă a unui alt general a scos vinovaţi pe simţului omului în orice moment, așa ca să se poată stabili acei ce anchetele anterioare îi găsise curaţi. Ceea ce înseamnă că cu precizie motivele ce determină acţiunile noastre; numai rezultatul anchetelor este supus diferitelor infl uenţe și atunci, atunci dl. comandor Buholtzer va putea dovedi imbatabil cu atât mai mult, se va depărta de adevăr ancheta de faţă, că această plecare a avut ca mobil explicaţia ce caută s-o dea. care are ca membru în Comisie un ofi ţer de marină, ce va fi Până atunci, acest fapt, care din punct de vedere legal exercitat o înrâurire în felul său de a vedea, care la rându-i e și n-are nicio justifi care, poate fi apreciat de oricine, fără să fi e el infl uenţat de anumite obligaţii sau consideraţii și aceasta cu tras la răspundere, ca un act refl ex datorit unui sentiment atât mai mult cu cât personal a luat parte la aceste frământări. de spaimă, pe care cel ce l-a săvârșit, fi e că și-a dat sau nu Și atât este adevărat că dl. amiral Niculescu a exercitat seama de el, nu l-a putut stăpâni; explicaţie care, de altfel, o infl uenţă, încât s-a observat că chiar de la început d-l s-a desprins în mod hotărâtor din declaraţia locotenent- președinte al Comisiei a lăsat să se înţeleagă că vede în comandorului Pogonatu, fost secundul monitorului Marină două partide: una a memoriștilor care i-a fost „Lahovari”, în timpul acţiunii de la Vâlcov și care, în ziua de arătată ca formată din cei răi, amorali, bolșeviști și al căror 27 decembrie 1921, înaintea Comisiei de anchetă, pe lângă cuvânt nu mai are dreptul la crezământ și alta a celor buni, care mai erau de faţă: dl. amiral Scodrea, comandor Vasilescu cu sufl et hristorian, morali și al căror cuvânt este hotărâtor. document 2017 4 (78) 71 studii/documente Despre memoriu am vorbit în altă parte și nu mai insist va mai fi bolșevism, iar Marina își va găsi drumul bun, din nou. Asupra valorii morale a unora și altora din aceste în a cărui căutare rătăcește de atât amar de vreme, nu din două presupuse partide, aș sugera să se ia lista memoriștilor, cauza bolșevismului pozitiv existent a unora din elementele din copia ce este la dosar, și să se vadă că nici unul din ei n-a conducătoare. trecut sau nu s-a apropiat de Curtea Marţială sau consilii de Toate acestea nu le va putea verifi ca și stabili mai în reformă, pentru incorectitudini sau alte fapte incompatibile conformitate cu adevărul și dreptatea decât o comisie străină cu demnitatea de ofi ţer; facă-să acela și lucru cu ceilalţi și de orice infl uenţă a vreunui ofi ţer de marină. apoi se va vedea de partea cui este superioritatea morală. În ceea ce mă privește, găsesc cu cale să mărturisesc că În ceea ce privește bolșevismul, care se caută printre toată acţiunea mea în Marină a fost pornită din cea mai ofi ţerii de marină, nu se va găsi niciodată, deoarece nu curată dorinţă de a vedea această instituţie, de care sunt există. Este o năpastă ce se aruncă unora din ofi ţerii de legat prin sufl et, nu prin cantitatea bunurilor materiale marină, spre a se putea acoperi faptele rele ale altora. Și ce mi-ar fi prilejuit, pe drumul bun al propășirii, acţiune dacă cercetările în această direcţie ar fi împinse mai în ce mi-e recunoscută de toţi, afară de acei în care am lovit adâncul lucrurilor, nu numai la suprafaţa lor, se va vedea pe motive de necinste și necaracter și care încearcă să-mi că cei arătaţi ca bolșeviști sunt tocmai acei plini de inimă, tăgăduiască aceasta și să lovească în mine, dar nu pe faţă și cinste și iubitori de Marină și Ţară, noţiuni ce nu fac pe căi legal-ofi ciale, ci pe ascuns și pe căi lăturalnice. parte din crezul bolșeviștilor, care după cât știu e „fără de Și dacă au reușit, vina nu e a lor, ci a autorităţii lege, tiranie și răzbunare”. Dar, dacă în Marină nu sunt superioare, care, nesocotind valoarea actelor oficiale, partide și nu sunt bolșeviști, sunt în schimb nemulţumiţi și încurajează prin aceasta mijloacele întrebuinţate de acei asupriţi. Și acei ce-au provocat asupririle prin ilegalitate, ce din lipsă de curaj și caracter nu acţionează la lumina nedreptate și răzbunare au născocit gogoriţa memoriului și clară a zilei. a bolșevismului, gogoriţă pe care o speculează ca să gonească prin tiranie cele mai bune și de valoare elemente din Căpitan-comandor O. Nedelcu Marină, care le stau în cale. Și unul din aceștia nu se sfi ește ca de pe jilţu-i ofi cial să strige în gura mare: „Am mâncat ♦♦♦ pe amiralul Bălescu, am mâncat pe comandor Rădulescu, nu mă voi lăsa până ce nu voi mânca și pe alţii”, în capul În concluzie, căpitan-comandorul Octav Nedelcu cărora mă pune pe mine. a dat dovadă, pe toată durata carierei sale militare, de A plecat amiralul Bălescu, un om de o capacitate, muncă o foarte bună pregătire marinărească, de bravură și și cinste superioară, a plecat comandorul Rădulescu, cea de spirit de sacrifi ciu, având simţul moral viu și care a mai desăvârșită concepţie a muncii și cinstei, au plecat înaintat prin meritul său, în contrast cu caracterul său atâţia alţi ofi ţeri de valoare, vor mai pleca și alţii, va aspru, cam independent și oarecum răutăcios, iar din cauza pleca și căpitan-comandorul Nedelcu, șeful bolșeviștilor, și temperamentului său irascibil, era de multe ori necuviincios lucrurile tot nu se vor schimba în Marină. Dacă cei care cu superiorii. Toate aceste trăsături personale i-au dat au răspunderea sorţii Marinei doresc cu adevărat să aducă aura unui ofi ţer controversat, apreciat de către superiori ordine și liniște în această instituţie, atunci ar trebui să plece pentru deosebitele sale calităţi militare și organizatorice, acei a căror formulă de activitate a fost necinstea, iar de dar și contestat pentru atitudinea sa rigidă, de multe ori conducere „ilegalitatea, nedreptatea și răzbunarea”, atunci abuzivă faţă de subalterni și lipsită de respect faţă de și numai atunci se va vedea că nu vor mai fi partide, nu unii comandanţi.
Commander Octav Nedelcu – a controversial Offi cer Ion Rîşnoveanu, Ph.D.
Abstract: Commander Octav Nedelcu was a capable Navy offi cer, who showed bravery, sacrifi ce and a good, moral behavior. At the same time though, he was mean, nervous and rude with his superiors. Th is is why he was appreciated by his commanders, but remained a controversial offi cer nonetheless.
Keywords: World War I, Danube, monitor, commander, a controversial offi cer
72 4 (78) 2017 document studii/documente
NOTE
1 Arhivele Militare Naţionale Române. acorda următorul califi cativ: Locotenentul Nedelcu Octav este un bun 2 Arhivele Militare Române (în continuare A.M.R.), Fond Direcţia Cadre şi ofi ţer de marină având energie şi iniţiativă în momente grele. Trebuie Învăţământ, născuţi până în 1910, Ofi ţeri, dosar nr. crt. 1698/1891, f. 9. În să-şi stăpânească caracterul său violent căci aceasta nu poate decât octombrie 1897, generalul Ioan Murgescu, inspectorul general al Corpului să-i facă rău. Comandantul Marinei Militare se referea la incidentul Flotilei, nota următoarele: Ofi ţer tânăr care cred că îşi va îndrepta conduita. pentru care locotenentul Octav Nedelcu a primit, în data de 19 august, 3 Ibidem, f. 12 verso. Locotenent-comandorul Constantin Bălescu, zece zile de arest pentru purtare rea în oraş (a lovit un chelner care a comandantul Şcolii de Aplicaţie, făcea următoarea apreciere în aprilie fost necuviincios cu d-sa). 1899: Intrat în Şcoala de Aplicaţie în anul 1897-1898. A urmat cursurile 14 Ibidem, f. 23 verso. Caracterul său violent a fost scos în evidenţă, încă cu puţină silinţă în timpul anului, dar s-a distins la examenele generale. odată, de comandorul Emanoil Koslinski, inspectorul general al Marinei A fost promovat al 2lea din 7 cu media generală 15,49. A continuat anul care, la 1 noiembrie 1904 nota: Caracterul său nervos şi predispus la al 2lea al şcolii în 1898-1899 urmând cursurile cu silinţă, dar a rămas lipsă de disciplină îi face mult rău. Trebuie ţinut în sub-ordine. înapoiat având multe absenţe din cauză de boală. Conduită destul de 15 Ibidem, f. 25 verso. Căpitan-comandorul Constantin Bălescu a acordat bună, a trecut anul teoretic cu media 13,92. acest califi cativ laudativ, deşi la 6 noiembrie 1905 locotenentul Octav 4 Ibidem, f. 12 verso. Nedelcu a primit zece zile de arest pentru corespondenţă necuviincioasă 5 Ibidem, f. 14 verso. Un califi cativ asemănător i-a fost acordat de către către şeful său direct, în conformitate cu Ordinul Comandamentului comandorul Ilie Irimescu, comandantul Diviziei de Dunăre care, în Marinei nr. 386 confi denţial. octombrie 1900, nota în următoarele: Menţin notele şefului de Corp, îl 16 „Monitorul Oastei” nr. 24 din 22 mai 1907, p. 544: Nr. 227. – Înalt propun pentru înaintare la alegere. Însă, cel mai important califi cativ decret relativ la înaintări de ofi ţeri inferiori şi asimilaţi de marină. pentru anul 1900 i-a fost acordat de către contraamiralul Ioan Murgescu, Având în vedere Legea de înaintare în armată, precum şi Legea de inspectorul general al Marinei Militare, care îl aprecia în mod deosebit pe organizare a marinei militare; Asupra raportului ministrului Nostru tânărul sublocotenent: Bun ofi ţer, serveşte bine şi se sileşte a-şi completa secretar de Stat la Departamentul de Război sub nr. 538, Am decretat cunoştinţele speciale de Marină. Conduită bună. Ţinută curată. şi decretăm: Art. I. – Se fac următoarele înaintări de ofi ţeri inferiori şi 6 Ibidem, f. 16 verso. Comandorul Emanoil Koslinski, inspectorul asimilaţi în marina militară, pe data de 10 mai 1907: LA GRADUL DE general al Marinei Militare, i-a acordat sublocotenentului Octav Nedelcu CĂPITAN. Completarea seriei 5 din Înaltul Decret nr. 1643 din 6 mai califi cativul foarte bine în nota din noiembrie 1901: Ofi ţer cu viitor, activ 1906. Al doilea rând la alegere. Nedelcu Octav, de la Comandamentul şi serios la serviciu. Posedă bine cunoştinţele gradului. Purtare prea Marinei, locotenent de la 10 mai 1903, la vacanţa ce există la acelaşi bună. Îl propun pentru înaintare la alegere. comandament. 7 Cargobot construit, în anul 1897, la Şantierele Navale „Napier et Sons” 17 A.M.R., loc. cit., ff. 29-30. din Glasgow. Avea un deplasament de 5.200 t, lungimea de 91,44 m, 18 Ibidem, f. 31 verso. lăţimea de 12,04 m şi putea atinge o viteză medie de 9 Nd. A fost prima 19 Ibidem, f. 33 verso. Se face referire la monitorul „Ion C. Brătianu” navă românească ce a inaugurat la noi transportul maritim de cereale, intrat în serviciul activ al Marinei Militare în anul 1907. plecând în cursă, în septembrie 1909, de la Constanţa la Rotterdam. 20 „Monitorul Oastei” nr. 47 din 27 octombrie 1914, Partea Ofi cială, 8 Ibidem, f. 18 verso. p. 1073. 9 Şalupă canonieră construită la Şantierele Navale „Thames Iron Works” 21 ***Istoria României în date, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2003, din Londra şi intrată în serviciul activ al Marinei Militare împreună cu p. 329. şalupele surori „Rahova” şi „Smârdan” în anul 1882. Şalupele canoniere 22 Nicolae Bârdeanu, Dan Nicolaescu, Contribuţii la istoria Marinei aveau un deplasament de 45 t, lungimea de 17 m, lăţimea de 3,5 m şi Române, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1979, înălţimea de 1,6 m. Puterea efectivă a motorului era de 100 C.P., putând p. 266. atinge viteza de 8,5 Nd. Era armată cu 1 tun „Hotchkiss” calibru 37 mm 23 Marele Cartier General, Ordinea de bătaie a Comandamentelor şi şi o mitralieră „Nordenfeld” cu cinci ţevi calibru 11,45 mm. În timpul Serviciilor Armatei din 15 Iunie 1917, Tipografi a Serviciului Geografi c, Primului Război Mondial a intrat în compunerea Apărărilor sub Apă, în Bucureşti, 1917, p. 55. grupul port-mine, dragă-mine, participând la acţiuni de minare şi dragaj. 24 Ministerul de Război, Anuarul ofi ţerilor de rezervă ai Armatei române A fost scoasă din serviciu la 30 decembrie 1919. Vezi şi comandor (r) pe anul 1925, Tipografi a Militară Ministerul de Război, Bucureşti, Anton Bejan (coord.), Dicţionar enciclopedic de marină, Societatea 1925, p. 533. Scriitorilor Militari, Bucureşti, 2006, p. 375. 25 Marele Cartier General, Ordinea de bătaie a Comandamentelor şi 10 A.M.R., loc. cit., f. 19 verso. Deşi comandantul Diviziei de Dunăre a Serviciilor Armatei din 15 decembrie 1917, p. 66. avut cuvinte de laudă în aprecierea din noiembrie 1902, totuşi caracterul 26 Idem, Ordinea de bătaie a Comandamentelor şi Serviciilor Armatei din său violent i-a adus serioase neplăceri. Astfel, la 22 octombrie 1902 a 1 noiembrie 1918, p. 45. primit cinci zile de arest din Ordinul comandamentului nr. 411 pentru 27 ***Istoria militară a poporului român, vol. V, Editura Militară, insultele aduse factorului poştal Oprea Ion, pentru ca la 10 noiembrie Bucureşti, 1988, p. 685. să primească alte cinci zile de arest prin Ordinul 214 pentru lovirea 28 Ministerul de Război, Ordinea de bătaie a Armatei Române de la 1 soldatului Luca Gheorghe. noiembrie 1920, Serviciul Geografi c al Armatei, Bucureşti, 1920, p. 489. 11 Ibidem, f. 20 verso. 29 „Monitorul Oastei” nr. 32 din 30 iunie 1922, Partea Ofi cială, pp. 12 „Monitorul Oastei” nr. 25 din 21 mai 1903, pp. 493-494: Nr. 1783. 548-549: Nr. 2665 din 17 iunie 1922. FERDINAND I, Prin graţia lui – Înalt Decret relativ la înaintarea mai multor ofiţeri inferiori şi Dumnezeu şi voinţa naţională „Rege al României”, la toţi de faţă asimilaţi de marină. Având în vedere Legea de înaintare în armată, şi viitori sănătate. Având în vedere Legea asupra poziţiei ofi ţerilor; precum şi Legea de organizare a marinei miliare; Asupra raportului Asupra raportului Ministrului nostru secretar de Stat la Departamentul ministrului Nostru secretar de Stat la Departamentul de Război sub nr. de Război, sub nr. 3165/922. Am decretat şi decretăm: Art. 1 – Se 171, Am decretat şi decretăm: Art. 1 – Se fac următoarele înaintări de aprobă de Noi, demisia din armată pe ziua de 1 iulie 1922, a căpitan- ofi ţeri inferiori şi asimilaţi din marină, pe ziua de 10 mai 1903, după comandorului Nedelcu Octav din Marina militară, trecându-se pe cum urmează: LA GRADUL DE LOCOTENENT. Seria I. Întâiul rând aceeaşi zi, în cadrele de rezervă ale marinei, conform art. 13 şi 14 din vechime. Nedelcu Octav, de la Divizia de Mare, sublocotenent de la Legea asupra poziţiei ofi ţerilor şi se repartizează ca ofi ţer de rezervă 1897, iulie 1, la vacanţa ce este la Divizia de Dunăre. în Divizia de Mare. 13 Ibidem, f. 21 verso. Câteva zile mai târziu, mai exact la 29 octombrie, 30 Arhivele Naţionale ale României, Fond Casa Regală (vol. III), dosar comandorul Emanoil Koslinski, inspectorul general al Marinei Militare, nr. crt. 45/1922, ff. 104-108. document 2017 4 (78) 73 studii/documente
ADEVĂRUL, LOIALITATEA ŞI DRAGOSTEA DE ŢARĂ – REPERE ALE CREZULUI UNUI MILITAR INCOMOD, GENERALUL DE DIVIZIE IOAN TRĂILESCU
Drd. Silviu-Daniel NICULAE1
eneralul de sârguinţă și de zel, ţinută excelentă, conduită perfectă; a divizie Ioan lucrat cu zel pe timpul celor doi ani petrecuţi în școala de Trăilescu s-a aplicaţie și a profi tat foarte mult. Foarte bun călăreţ, pare G 5 născut la 6 mai 1877, în a avea aptitudini militare excelente . localitatea Vidimirești2, Cu Adresa nr. 3856 din 11 decembrie 1900 a Marelui plasa Cloșani, judeţul Stat Major (în continuare M.St.M.) au fost trimise, Mehedinţi, ca fiu al lui sub semnătura căpitanului Miclescu, notele obţinute Constantin și al Anei. în anul I de studiu de către locotenentul Trăilescu: La 24 iulie 1905, s-a însurat Artileria – 16, Istoria Militară – 18, Geografi a – 18, cu domnișoara Valeria Fortifi caţia – 18; Topografi a – 15, Construcţii – 18, Petrescu, împreună avându-i Mecanica – 19, Știinţe aplicate – 19, Cota de apreciaţii Nica-Marie (născută la –17 și Conduită – 19. 22 septembrie 1905 - decedată În anul 1902, locotenentul Trăilescu a fost numit la 25 ianuarie 1925) profesor de Artă Militară și Artilerie la Școala de Generalul Ioan Trăilescu și pe Gheorghe Artilerie Geniu și Marină, generalul Popescu notând: (născut la 10 iulie 1907). A divorţat la ofi ţer de artilerie cu cursuri tehnice complete; poate să mai 1 aprilie 1914, recăsătorindu-se la „… a fost sărbătorit de camarazii stea un an la școală, unde aduce bune 5 decembrie 1915 cu domnișoara săi pentru serviciile reale ce a servicii prin modul de a profesa, după Ala Elen. Din această căsătorie s-a dus armatei şi, într-un elan de care trebuie luat la trupă spre a-și născut Ionel, la 14 septembrie 1916. camaraderie şi stimă, s-au despărţit completa cunoștinţele tehnice. A fost absolvent al Școlii de de o carieră aşa de frumoasă ce Comandantul Școlilor de Artilerie și Geniu (1 iulie 1895), a avut acest general, cu toată Artilerie și Geniu consemnează École Polytechnique (1897- dragostea ce porţi unui distins în „Foaia califi cativă”6: locotenentul 1899, Paris), École d’application camarad” Trăilescu este abia ieșit din Școala de (1899-1901, Fontainebleau), Școlii Aplicaţie de la Fontainebleau, pe care Superioare de Război (anul II, 1910-1911) și al a terminat-o cu succes după cum se vede din notele alipite la Centrului de Studii Tactice ale Artileriei (1927, Metz)3. memoriul său. Este un ofi ţer instruit și doritor a se instrui. A urcat toate treptele ierarhiei militare de la gradul de Cunoaște și se poate servi foarte bine de limba franceză și sublocotenent (1 iulie 1897), locotenent (28 noiembrie destul de bine de cea germană. Stăruiește a se pune la curent 1900), căpitan (28 noiembrie 1907), maior (1 aprilie teoretic cu cunoștinţele necesare gradului său. Nu poate fi 1914), locotenent-colonel (1 octombrie 1916), colonel încă notat asupra modului cum aplică regulamentele, cum (1 septembrie 1917), general de brigadă (1 aprilie 1923), comandă sau administrează. La școală nu mai are ocazia la cel de general de divizie (1 aprilie 1936). a se desăvârși în această privinţă și nu nici nu a fost timp Tânărul ofi ţer a fost repartizat, la 1 aprilie 1900, la a se constata aptitudinea sa din acest punct de vedere. Regimentul 2 Geniu, ca la 1 octombrie 1901 să fi e mutat Funcţionează ca profesor la Cursurile de matematică la Regimentul 12 Artilerie. elementară, algebră complementară, geometrie descriptivă Comandantul regimentului, colonelul Rașcu, și artă militară și am credinţa că se va achita bine de această notează: se afl ă la studii în Franţa; a terminat anul I la sarcină și de toate îndatoririle ce îi vom da. În interesul școlii Școala de Aplicaţie din Fontainebleau cu un frumos succes4. și ale cursurilor ce profesează este neapărat ca să fi e lăsat la Atașatul militar din Paris, cu Raportul nr. 137, școală anul curent; anul viitor ar fi bine să fi e trecut pentru informează: locotenentul Trăilescu a arătat întotdeauna stagiul la trupă, însă în garnizoana București spre a putea bunăvoinţă, lucrând conștiincios și arătând aptitudini urma profesarea. Are aptitudine și gust pentru călărie și militare; acest ofi ţer a meritat numai cuvinte elogioase din aplicaţie pentru serviciul militar. Are mult simţ moral, bună partea ofi ţerilor profesori și instructori, este un element educaţie, iar traiul în societate este moderat, rezervat și ales. excelent. Foarte inteligent, spirit foarte deschis, model de Este inteligent, capabil și cu multă pricepere. Nu se poate
74 4 (78) 2017 document studii/documente spune dacă are sau nu iniţiativă. Are purtare bună și are ceva a aduce servicii eminente resurse bănești foarte puţine. Cu un cuvânt, este un ofi ţer armei. Școala de Cercetași instruit, un element foarte bun, folositor și cu mult interes. a Divizionului 2, cu care Menţin notele pe care le-am dat cu ocazia inspecţiei generale l-am însărcinat, o conduce a anului trecut, cu adăugare că face tot ceea ce poate spre a prea bine. Îl propun pentru se pune la curent cu regulamentele și cunoașterea serviciului a fi înaintat la gradul de în armată; fi ind energic și vioi, nu îi lipsesc calităţile de a căpitan la rândul alegeri. putea comanda bine și de a plica cu pricepere regulamentele. A În luna septembrie a luat profesat la Cursul de artă militară campaniile napoleoniene, parte la tragerile anuale și pe care le-a tradus din limba franceză, litografi indu-și și la manevrele de garnizoană cursul. A profesat la Cursul de artilerie balistica interioară din jurul Bucureștiului. și calculul probabilităţilor, pe care le-a și imprimat. Munca La 15 octombrie 1905, Generalul Ioan Raşcu acestui tânăr profesor, chiar în primul an al acestor grele locotenentul Trăilescu este sarcini, merită toată lauda. transferat la Ministerul de Război. În „Foaia personală”8 La inspecţia generală din 1903, același comandant comandantul Regimentului 2 Artilerie consemnează: al școlilor notează: mă refer la notele, date în amănunt în […] mă despart cu mult regret de acest ofi ţer cu multe trecut, pe care le menţin. Ca profesor-ajutor la Cursul de artă calităţi. Ca [sic!] cunoștinţe a avut bogate și le pune în militară a predat tactica de marș și staţionare, campaniile evidenţă ca profesor la Școala de Aplicaţie, unde aduce mari napoleoniene și a luat parte la toate aplicaţiile pe hartă și pe servicii. Ca ofi ţer în regiment a probat multă iniţiativă, teren, în calitate de ajutor al profesorului. Experienţa unui multă activitate și multă capacitate la instruirea oamenilor. an trecut i-a fost cu foarte mult profi t, astfel că prelegerile Foarte bum camarad. A luat parte la manevrele regale cu sale, anul acesta mai ales, au fost foarte bine ţinute, așa Bateria Călăreaţă, care a atras privirile șefi lor superiori. că i se poate prezice un bun viitor ca profesor. Se silește pe Comandantul Brigăzii 1 Roșiori, în adresa de mulţumire cât îi permite ocazia a se ţine la curent cu regulamentele pentru modul cum s-a condus bateria, citează numele acestui și cu aplicarea lor. A fost ca ofi ţer - comandant de secţie în ofi ţer. Se poate spera mult de la acest ofi ţer. Îl propun pentru bateria elevilor și a comandant bateria la tragere în timpul înaintare la rândul alegerii. aplicaţiilor tactice. A funcţionat și s-a achitat bine ca ofi ţer cu La 27 noiembrie 1905, inspectorul general al aprovizionarea la școală. Fiind ofi ţer propozabil și instruit, Artileriei notează: este venit la această direcţie, de la se pare că a dus folos școlilor, mai ales ca profesor, îl propun 15 octombrie 1905, din Regimentul 2 Artilerie de Câmp, pentru a înainta la alegere. Ar fi deosebit în interesul său și face serviciul la Biroul Materialului din Secţia Tehnică. S-a al armatei ca să fi e trimis la trupă la un corp din București pus repede la curent cu lucrările biroului. Sunt încredinţat că pentru a putea profesa la școală. La 20 octombrie i-a încetat va aduce bune servicii Direcţiei. Este inteligent și stăruitor atașarea la școala care a urmat-o, până în cele din urmă la lucru. Conduita foarte bună. Se prezintă bine. La Școala a adus bune și reale servicii. Cred ca va mulţumi și pe Militară de Artilerie și Geniu este profesor-ajutor la Fizică. comandanţii săi la trupă, unde va avea ocazia a intra în Este propus de Regimentul 2 Artilerie pentru a fi înaintat toate amănuntele meseriei. Este de destul de bine pregătit căpitan la alegere. Mă asociez cu plăcere la această propunere. și mă aștept că va face cu succes faţă tuturor cerinţelor. Cu Va fi un bun comandant de baterie. școala, este de dorit să rămână în strânse legături ca profesor, În „Foaia personală” pe anul 19069, directorul sub care a fost și este foarte bine și folositor. Artileriei notează: conformaţie bună, ţinută curată, Inspectorul general, generalul Popescu concluzionează: rezistent, îi place călăria, inteligent cu judecată și bun simţ, la școală s-a format ca prea bun profesor de artă militară. lucrează bine, liniștit și cu ordine. Nu posedă școli și titluri Trebuie trecut la trupă spre a căpăta obiceiul care îi lipsește; civile. Cunoaște limbile germană și franceză. Cu cunoștinţe pentru că nu trebuie pierdut ca profesor să se dea la un generale militare. Absolvent al școlilor militare din ţară și de regiment din București. aplicaţie din Franţa. Cunoaște instrucţia și regulamentele La 15 aprilie 1904, locotenentul Trăilescu este numit armei. Nu a avut ocazia, anul acesta, să rezolve teme pe teren la Regimentul 2 Artilerie. În „Foaia personală” din 4 și pe hartă. Se aplică bine la studiu. În concluzie, concepe mai 19047, comandantul unităţii notează: deși de puţin bine, are voinţă și hotărâre, este energic și cu iniţiativă, timp la trupă, a pus atâta râvnă la muncă, atât pentru disciplinat, ţinută corectă, execută bine și la timp ordinele. a-și însuși regulamentele, cât și la instruirea oamenilor Pătruns de simţul datoriei și al onoarei. Riguros, cu tact cu secţiei ce comandă în Bateria 4, că abia poate fi considerat ca camarazii. Merită înaintare la alegere. Are prestigiu, serios, începător. Acest ofi ţer, graţie cunoștinţelor sale, este superior sincer, cu demnitate, are curajul misiunii, cu sentimente și a caracterului - om serios, va avea un viitor strălucit. de familie și moral. Integru, modest. Posedă o conduită Este de dorit să rămână la trupă pentru a se forma, pentru foarte bună. Are avere dotală. Cumpătat, nu are defecte. document 2017 4 (78) 75 studii/documente Îndeplinește bine serviciul activ, exact la serviciu, are Foarte sănătos. Are rezistenţă calităţile unui bun ofi ţer, sunt sigur că unitatea ce va avea pentru campanie. Încalecă va fi bine comandată. Ofi ţer foarte bun sub toate raporturile. bine. 2. Capacitate. Ofiţer Sunt mulţumit de serviciile sale. foarte inteligent și cu judecată La 1 martie 1907, îl regăsim la Regimentul 2 dreaptă. Înzestrat cu mult Artilerie, ca 22 octombrie să fi e transferat la Regimentul bun simţ și cu o excelentă 5 Artilerie. La 31 octombrie 1908, comandantul unităţii memorie, ordonat și metodic. notează: căpitanul Trăilescu comandă Bateria a III-a. Posedă o cultură generală Cu foarte multă pricepere și zel, foarte sârguitor la orice întinsă. Ofiţer desăvârșit serviciu ar fi pus, foarte studios și cu foarte bune cunoștinţe în ceea ce privește instrucţia tehnice și tactice ale armei. Bune cunoștinţe generale. A militară și a armei. Se avut bune rezultate la inspecţiile diferitelor perioade de aplică mult la studii, fi ind instrucţie ale bateriei ce comandă. Asemenea și la Școala de la curent cu toate ideile noi. Generalul Constantin Christescu Tragere a Artileriei din vara trecută. A luat parte, având Are aptitudini cu totul speciale pentru toate genurile de bune rezultate, cu bateria sa la tragerile și manevrele lucrări tactice. A absolvit Școala Superioară de Război, regimentului. La Concursul de tragere al artileriei corpului anul acesta, obţinând media 6,93. 3. Aptitudini militare. de armată a reușit cu bateria întâiul. Bună conduită, Ofi ţer cu aptitudini deosebite pentru câmp. Concepe cu multă sănătos și foarte rezistent, judecată dreaptă, mult amor înlesnire și just. Foarte prevăzător, hotărât și cu multă propriu, comandantul Brigăzii 1 Artilerie concluzionând: voinţă. De un temperament vioi, cu multă iniţiativă. Pe ofi ţer cu calităţi distinse, cult, activ și cu o deosebită iubire timpul concentrărilor de instrucţie ale Diviziei 10, a fost pentru meseria sa. Îl cunosc bine încă de când era locotenent notat foarte bine ca aptitudini militare de către comandantul în Regimentul 2 Artilerie, unde a venit sub comanda Regimentului 35 de Rezervă, iar dl comandant al Diviziei subsemnatului. Ofi ţer de viitor. Stăpân pe întrebuinţarea 10 îl notează că este un ofi ţer eminent cu calităţi superioare. materialului10. 4. Educaţie militară. Cu totul disciplinat și cu simţul În „Foaia personală”11, întocmită de comandantul datoriei foarte dezvoltat, are mult ascendent în comandă. Școlii de Tragere a Artileriei pentru campania anului Prea bun camarad. Posedă toate calităţile și toate virtuţile 1908, se menţionează: foarte bine pregătit, cunoscând unui excelent ofi ţer. Conduita sa nu lasă nimic de dorit în amănunt regulamentele, mai ales cel al serviciului în nicio împrejurare. Nu recurge niciodată la intervenţii. la tunuri și al tragerii, cât și cele care privesc pregătirea 5. Îndeplinirea serviciului. Foarte punctual și foarte activ tragerii, asemenea pe cele ce privesc puterea și proprietăţile în îndeplinirea serviciului. Putere de muncă excepţională. materialului ce a putut comanda la trageri, în cazurile și 6. Caracterizare și propuneri. Ofi ţer eminent înzestrat cu supoziţiile cele mai grele, cu foarte bune rezultate. Desigur aptitudini deosebite pentru serviciul de stat-major14. că [sic!] cu timpul și cu practica lucrurilor va căpăta și mai Prin Înaltul Decret nr. 2959 din 16 octombrie 1910 multă iuţeală în operaţiile sale, așa ca să fi e unul dintre cei este numit la Pirotehnia Armatei, ca la 12 aprilie 1911 mai desăvârșiţi comandanţi de baterie, cel puţin în ceea ce să îl regăsim la Pulberăria Armatei Dudești (Înaltul privește tragerile. Cu mult interes, dragoste și voie bună a Decret nr 1169). urmat cursurile tot timpul cât a fost la școală, trăgând profi t În „Foaia calificativă” (1 noiembrie 1910- și fi ind de folos chiar școlii care l-a însărcinat, de multe ori, a 31 octombrie 1911)15, directorul Pulberăriei, locotenent- face exerciţii de deprindere cu ceilalţi ofi ţeri pentru pregătirea colonelul Albu notează: se prezintă foarte bine, ţinută elementelor tragerii. Robust, ager, călărește destul de bine și foarte corectă, foarte sănătos și foarte rezistent pentru cu gust pentru echitaţie pentru mișcare. Bine dotat din toate campanie. Ofi ţer foarte inteligent și cu judecată foarte punctele de vedere. dreaptă, înzestrat cu foarte mult bun simţ și cu o excelentă În anul 1909, căpitanul Trăilescu este ajutor de memorie, foarte ordonat și metodic. Posedă o cultură generală profesor la Cursul de artă militară la Școala Artilerie întinsă și o instrucţie militară desăvârșită a armei sale. Este Geniu și Marină, șef de birou la Direcţia Artileriei, dar și la curent cu ideile cele mai noi. A probat că are aptitudini elev la Școala Superioară de Război, în anul II (Ordinul cu totul speciale pentru toate genurile de lucrări tactice, iar M.St.M. nr. 5304/noiembrie 1909), remarcându-se la Pulberărie a făcut parte din Comisia de experienţe, a prin articolele publicate în revista „Artileriei” privind colaborat, în modul cel mai activ și cu o pricepere demnă metodele de tragere ale artileriei de câmp12. de laudă, la toate chestiunile chimice și balistice privitoare A absolvit cursurile Școlii Superioare de Război la la pulberi progresive de infanterie și a pulberii de artilerie. 1 noiembrie 191013, comandantul acesteia, colonelul Ofi ţer care a dovedit că are aptitudini deosebite pentru Constantin Christescu notând: 1. Aptitudini fizice. câmp, precum și pentru lucrările tehnice, foarte prevăzător, Se prezintă bine. Ţinută corectă. Aspectul fi zic plăcut. foarte hotărât și foarte energic. Foarte disciplinat, cu simţul
76 4 (78) 2017 document studii/documente datoriei foarte dezvoltat. Are mult ascendent în comandă. Ioan Trăilescu. […] 15 august 1916-31octombrie1917. Camarad prea bun, posedă toate calităţile și virtuţile unui A îndeplinit funcţia de atașat militar al ţării noastre în excelent ofi ţer. Conduită foarte bună. Foarte exact și foarte Italia. În această calitate a vizitat frontul italian, serviciile activ în îndeplinirea serviciului. Comandă cu foarte mult și centrele de instrucţie ale acestei armate. Rezultatul tact compania Pulberăriei cu un efectiv de 159 de oameni, acestei vizite a fost o serie de rapoarte importante adresate iar disciplina, educaţia și instrucţia companiei nu lasă M.C.G. în care se tratează ca chestiuni de căpetenie: nimic de dorit. Iubește soldaţii și are foarte mare grijă de ofensivele armatei italiene din mai și iunie 1917, ofensiva material. Continuând a proba aceste însușiri ostășești cred inamicului din octombrie 1917, chestiuni asupra tragerii că va înainta în mod excepţional. și tacticii artileriei și infanteriei. Extrase din rapoartele și În „Foaia calificativă” (1 noiembrie 1911-31 memoriile ofi ţerului au fost publicate în anexa „Buletinului octombrie 1912)16 este consemnată reușita la examenul de Informaţii” a M.C.G. Această perioadă de activitate pentru gradul de maior, directorul Pulberăriei menţinând a ofi ţerului a fost caracterizată astfel: „foarte frumoasă aceleași aprecieri. Inspectorul general al artileriei și folositoare, din care se poate vedea că acest ofi ţer este o concluzionează: împărtășesc în totul excelentele aprecieri personalitate”. 1 noiembrie 1917-14 iunie 1918. Colonelul ale directorului Pulberăriei. Se distinge în mod deosebit în Trăilescu a lucrat la M.C.G., ca inspector al Artileriei toate însușirile cerute pentru înaintarea excepţională pe care Grele, unde a ajutat pe colonelul Steghens să reorganizeze o merită cu prisosinţă atât prin modul cum a servit acest și instruirea Artileriei Grele. Această perioadă este stabiliment, cât și prin notele elogioase ce a dovedit de la toţi caracterizată de șeful respectiv: „colonelul Trăilescu a lucrat șefi i săi în serviciul, la trupă în anii precedenţi. cu multă râvnă și pricepere dovedind capacitate și muncă Șeful Adjutanturii din Marele Stat Major notează, la rodnică”. 15 iunie 1918-15 martie 1919. Timp petrecut 30 aprilie 1913: în 1913 a fost caracterizat „excepţional” de ofi ţer în concediu în Franţa. Cu ocazia înapoierii sale de Comitetul Inspectorilor. Ordinul Ministerului de Război în ţară Ministerul de Război i-a încredinţat conducerea a nr. 577 din 11 aprilie1913. 500 de soldaţi români, foști prizonieri în Germania, care În „Foaia calificativă” (1 noiembrie 1912-31 au fost repatriaţi cu vaporul România. 15-31 martie 1919. octombrie 1913)17 subșeful M.St.M., colonelul Ofi ţerul a fost trimis de M.C.G. la Constantinopol ca ofi ţer Constantin Christescu notează: prea bine înzestrat sub de legătură pe lângă generalul francez Franchet D'Espery raportul aptitudinilor fizice, căpitanul Trăilescu poate comandant al Trupelor Aliate din Orient, funcţie prin care suporta toate greutăţile unei campanii. A absolvit Școala colonelul Trăilescu a ușurat foarte mult relaţiile noastre cu Superioară de Război cu mult succes, prezentându-se direct Comandamentul Superior Aliat, procurându-ne în același la examenul de absolvire. Cu această ocazie a arătat că timp informaţii precise asupra modului cum sunt văzute posedă o instrucţie militară foarte întinsă și foarte variată. acolo (Constantinopol) toate cererile de la armata noastră și În timpul stagiului de încercare la M.St.M., pe care l-a revendicările naţionale și a ajutat la articularea acţiunilor terminat anul acesta (1 noiembrie), s-a arătat că posedă noastre militare și politice. Pentru cunoștinţele ce posedă (a calităţi și însușiri cu totul deosebite, care îl recomandă ca terminat Școala Superioară de Război 1911), pentru modul apt pentru serviciul de stat-major. Pentru întrebuinţările cum și-a executat serviciile ce i s-au încredinţat și pentru ulterioare ale acestui ofi ţer trebuie să se ţină seama că are acţiunile sale militare, apreciez că [sic!] colonelul Trăilescu aptitudini speciale pentru studiile și lucrările tactice și un va conduce în bune condiţii fi e o brigadă, fi e chiar o divizie. caracter foarte tenace. Îl propun, cu toată convingerea, Menţin propunerea de înaintare excepţională la gradul de pentru înaintarea excepţională la gradul de maior, generalul general pe care i-au făcut-o toţi șefi i direcţi sub care a servit de divizie Averescu, șeful Statului Major General, în timpul campaniei. concluzionând: menţin aprecierile și propunerile subșefului Informaţii despre activitatea desfășurată la începutul de stat-major. primei confl agraţii mondiale de către colonelul Trăilescu Prin Înaltul Decret nr. 4210 din 1 octombrie 1912, ne sunt oferite și de generalul Vasile Rudeanu, șeful ofi ţerul va fi transferat la Regimentul 1 Artilerie „Regele Comisiei de recepţie a materialelor de război de la Paris. Carol”, ca prin Înaltul Decret nr. 1156 din 1 aprilie 1914, În „Foaia califi cativă” (1 aprilie 1915-30 septembrie să fi e mutat la Regimentul 2 Obuziere Ușoare. 1916)19 acesta notează: însușește toate aptitudinile cerute La 4 aprilie 1915, a fost trimis în misiune în gradului său, foarte apt pentru campanie. Am întâlnit deseori Franţa, sub conducerea generalului Rudeanu, pentru în cariera mea pe acest ofi ţer, fi e direct sub ordinele mele, fi e achiziţionarea de muniţii, ca la 1 aprilie 1916, prin Înaltul la școlile de tragere de artilerie. L-am apreciat întotdeauna: Decret nr. 1023, să fi e încadrat la Ministerul de Război. a fost și este un ofi ţer excepţional de capabil, posedând, de Generalul Henri Cihoski, în „Foaia calificativă” asemenea, în mod excepţional aptitudinile militare. Educaţia (15 august 1916-31 mai 1919)18 pe care o semnează, sa militară este ireproșabilă. L-am cunoscut întotdeauna un face un bilanţ al activităţii desfășurate de colonelul sclav al serviciului ce avea de îndeplinit, făcând parte din document 2017 4 (78) 77 studii/documente Comisia de recepţie și expediţii a materialului de război este o personalitate dotat cu frumoase aptitudini și cunoștinţe din Franţa la diferite uzine și stabilimente și-a îndeplinit și care în serviciul de stat-major poate da eminente rezultate însărcinările întotdeauna în mod excepţional. Deși aceste și că este un ofi ţer pe care putem conta în orice misiune i-am însărcinări au fost variate și difi cile, serviciile aduse de ofi ţer încredinţa. S-a arătat întotdeauna ca un caracter hotărât le apreciez ca fi ind întotdeauna indiscutabil excepţionale. A ceea ce îl indică ca este un ofi ţer pregătit pentru a comanda, fost însărcinat cu recepţia de cartușe complete de obuze de conduce și instrui unitatea și pe subalternii săi. Merită 75 mm, cu recepţia de săbii și revolvere, de coifuri individuale, înaintarea excepţională20. bidoane cu elemente de cartușe pentru armamentul de 93. Inspectorul General al Artileriei notează în „Foaia A studiat și înaintat diferite memorii asupra muniţiilor și califi cativă” (1 octombrie 1917-1 mai 1918)21: colonelul materialului de război modern. În chestiunile de transporturi Trăilescu a fost cerut ca ajutor al Inspectorului Artileriei și depozitări de materiale a pus, de asemenea, o pricepere și un Grele, colonelul francez Steghens, în scopul de a se forma și zel deosebit. Ofi ţer care atât la trupă, fi indcă l-am examinat rămâne ca ajutor al inspectorului general al Artileriei, după la școlile de tragere de artilerie și la întrebuinţări tehnice, îl plecarea Misiunii Franceze, în tot ceea ce privește lucrările apreciez tot atât de capabil și excepţional. Merită a înainta inspectoratului relativ la Artileria Grea. Alegerea acestui în mod excepţional. Îl propun cu insistenţă a fi decorat cu ofi ţer, pentru cea mai tehnică dintre artileriile de câmp, a Ordinul „Steaua României” clasa a IV-a. fost făcută ţinând seama de instrucţia solidă a acestui ofi ţer, Șeful Secţiei Informaţii din M.C.G., colonelul capacitatea și puterea sa de muncă, precum și de instrucţia Condeescu, consemnează că în perioada cât a fost atașat generală militară care să-i permită a considera acţiunea militar pe lângă M.C.G. italian, colonelul Ion Trăilescu Artileriei Grele în cooperare efi cace și judicioasă cu operaţiile a desfășurat o activitate remarcabilă. Între principalele trupelor care cooperează. Colonelul Trăilescu a luat parte la lucrări primite de la el sunt următoarele: 1) studiul toate lucrările Inspectoratului Artileriei Grele în destul timp organizării Înaltului Comandament italian; 2) studiul în care a făcut parte (octombrie 1917- mai 1918), în care serviciilor dinapoi (sanitar, transporturi, intendenţă); nu au avut loc operaţii și numai proiecte de operaţii. Cred 3) studiul forţelor prezente pe frontul italian, cu comentarii necesar a releva faptul că a fi lucrat chestiunile de organizare, asupra organizării armatei italiene, care din totalul forţelor de material, de trageri și de proiecte de operaţii cu colonelul mobilizate păstrează prea puţin pe front (combative) și prea Steghens, care este un desăvârșit artilerist, constituie pentru multe în servicii; 4) studiul școlilor de tragere (bombardieri, acest ofi ţer, care posedă toate calităţile, o recomandare de a se mitraliere); 5) studiul moral al armatei italiene; 6) studiul menţine la Artileria Grea în interesul continuării bunelor ofensivelor italiene din mai 1917 și iulie 1917, cu comentarii principii câștigate. asupra cauzelor prea micilor succese obţinute și cu prevederi Șeful Serviciului Artileriei de la M.C.G., generalul (realizate) de ce se va întâmpla în cursul unei ofensive Nicolae Papană, notează în „Foaia calificativă” inamice (octombrie 1916); 7) lucrări personale, traduceri (1 noiembrie1917- la 15 iunie 1918)22: colonelul Ioan și broșuri italiene relative la: a) tactica diferitelor arme; Trăilescu - venit de la M.C.G. italian, unde a fost atașat b) tragerile diferitelor arme; c) tragerile artileriei contra militar - a fost numit ajutor al inspectorului Artileriei Grele navelor ariene; d) descrierea unui sector defensiv austriac de la Inspectoratul Artileriei din M.C.G., unde a secundat cu și italian; e) serviciul de igienă și hrană a trupelor italiene multă râvnă și pricepere pe colonelul francez Steghens. Astfel, în campanie; f ) descrierea de aparate necesare tragerilor a lucrat la reorganizarea Artileriei Grele, fortamente de de infanterie (telescop, cătare luminoasă etc.); g) descrierea refăcut după prima perioadă a campaniei, gruparea pe calibre de proiectile și grenade speciale; h) tactica detașamentelor și, mai ales, mobilitatea și efectul întregii artilerii grele avută germane în timpul retragerii pe linia Hindenburg; de noi și luată de la ruși, este opera acestor doi valoroși ofi ţeri. k) date asupra materialului de artilerie austro-ungar; De asemenea, primele exerciţii organizate și reglementarea l) regulamentele artileriei italiene. Din aceste lucrări întrebuinţării tractoarelor pentru transportarea artileriei M.C.G. a tras vădite foloase, întrucât toate erau cât se grele la noi în ţară se datorează colonelului Trăilescu, care poate de exacte și interesante. Informaţiile asupra situaţiei a făcut toate lucrările în această privinţă. Trebuie a se trupelor aliate, moralului lor, valoarea comandamentului menţiona numeroasele lucrări personale, traduceri și broșuri au fost de o reală importanţă, căci comandamentul român trimise de acest ofi ţer pe când era atașat militar în Italia. De și-a putut da seama de starea morală și materială a acestor asemenea, în pregătirea planului de operaţie proiectat pentru armate. Știrile date asupra inamicului au fost utilizate cu evenimentele ce se pregăteau în primăvara anului 1918, folos de noi pentru verifi carea datelor ce aveam. Parte din colonelul Trăilescu a organizat și executat atât repartiţia studiile sale asupra diferitelor învăţăminte trase de pe acest artileriei grele pe întregul front, cât și transportul unităţilor front au fost publicate de noi pentru a fi aduse la cunoștinţa de artilerie grea în sectoarele respective. Pentru grupurile din armatei. În rezumat, caracterizez această activitate foarte nordul și nord-vestul Moldovei, circa 15 baterii păstrate frumoasă și folositoare, din care se poate vedea că acest ofi ţer la dispoziţia M.C.G. și care urmează să fi e puse în timpul
78 4 (78) 2017 document studii/documente acţiunii sub comanda sa, colonelul Trăilescu a executat în și Bucovinei sunt mai mulţi persoană recunoașterile generale și a dat comandanţilor ruși decât români și dacă de grupuri respectivele ordinele necesare pentru stabilirea ne-ar conveni darea la ruși planurilor directoare construcţiei de baterii, depozite etc., a acestor regiuni. Evident preparând astfel în întregime imediata intrare în acţiune a că am protestat, arătând că artileriei grele de sub comanda sa. Ofi ţer superior cu o cultură acele mici colonii, analoage generală vastă și cu cunoștinţe militare și tehnice foarte cu cele germane din sudul profunde - a dat probe în întreaga sa carieră de capacitate Basarabiei și din Dobrogea cu și muncă rodnică. Este autor a mai multor uvraje de mare cele române de la est de Nistru folos tuturor ofi ţerilor și, mai ales, celor de artilerie. Colonelul și de pe Valea Timocului, Trăilescu este unul din valoroșii și distinșii ofi ţeri ai armatei sunt infiltraţii sporadice noastre. Pentru toate calităţile sale îl caracterizez că merită și anormale, care impietă să înainteze în mod excepţional la gradul de general de fruntariile istorice, geografi ce G eneralul Alexandru Cihoski brigadă și că i se poate încredinţa orișice comandament de și economice ale Basarabiei, brigadă sau divizie. care până la 1812 era pur românească, în întregime și, de Pe aceeași „Foaie califi cativă” generalul Toroceanu la 1854 la 1877, mai mult de jumătate. A răspuns că 1812 contrasemnează: sunt cu totul de acord cu notele date de e deja departe și că englezii acum vreo câteva sute de ani generalul Papană. Colonelul Trăilescu care ca elev a făcut aveau teritorii în Franţa. De altfel, retragerea fără nicio întotdeauna studii eminente - Școala Militară, Școala urmărire și neliniște (din partea bolșevicilor) a trupelor Politehnică, Școala de Artilerie din Fontainebleau - a aliate din jurul Odessei, alegerea zonei lor de ocupaţie în continuat a fi un ofi ţer foarte studios, sârguincios mereu și Basarabia, fraternizarea (declarată de un ofi ţer rus venit sigur a căpătat toată instrucţia Școlii Superioare de Război din Odessa și de șoaptele politicii de aici) trupelor aliate cu pentru care a trecut examenul și a fost primit în Statul bolșevicii, luând parte împreună la prădarea orașului - toate Major. Ca ofi ţer de artilerie a făcut o muncă de ofi ţer tehnic, acestea trebuiau să ne dea de gândit și de văzut dacă, fi ind a scris și publicat o foarte bună lucrare pentru instrucţia decisă cedarea nordului Basarabiei și Bucovinei, nu ar fi generală tehnică și tactică a ofi ţerului de artilerie. A adus mai bine să intrăm în înţelegere directă cu bolșevicii pentru foarte bune servicii ca ofi ţer tehnic în nevoile ce armata păstrarea restului și, mai ales, scăparea ţării de periculoasa noastră avea în străinătate pentru armamentul necesar lor invazie și propagandă care poate ne-ar costa mai mult. campaniei noastre și, întors în ţară, a dat un avizat, 3) Am asistat pe bordul vaporului nostru „Regele Carol I” inteligent și conștiincios ajutor comandantului Artileriei care, trecând spre Marsilia, a stat o zi aici, la o scenă nespus Grele, muncă foarte apreciată de colonelul Steghens. Merită de impresionantă și duioasă. Un oarecare mare duce rus a înainta excepţional la gradul de general23. (mi se pare Alexis, rudă cu curtea noastră regală) cu soţia La 1 martie 1919, colonelul Trăilescu a fost numit ca și o fetiţă s-au prezentat cerând locuri pentru a merge în ofi ţer de legătură la Constantinopol pe lângă M.C.G. al Franţa. Cum numărul pasagerilor era enorm de mare li s-a Armatei de Orient. Dar să îl lăsăm pe distinsul ofi ţer să ne spus că nu mai sunt locuri. Atunci ducele a căzut în genunchi familiarizeze cu atmosfera marelui oraș, prin telegramele implorând ajutor, iar ducesa plângea cu lacrimi care, din trimise Marelui Cartier General, în luna aprilie: 1) Aici lipsă de batistă, erau dispersate cu mâna sau înghiţite. Am în Constantinopol se afl ă fără nicio formă și vreun căpătâi intervenit și medicul vaporului a binevoit să cedeze cabina o serie de ofi ţeri români activi și de rezervă care, fi e că au acestei nenorocite familii din împărăţia tuturor rușilor. dezertat la inamic (cazul ofi ţerului activ de cavalerie Sabri), Iată o reprezentaţie la care ar fi trebuit să asiste mulţi din fi e că, fi ind luaţi prizonieri în Germania, au fost aduși în politicienii noștri mult mai egoiști, autocraţi și nepatrioţi ţară de trădătorul Sturza și puși în slujbe, unde au servit ca alţii din vechea Rusie acum un neant și haos. 4) Din interesele germane, schingiuind populaţia română (cazul convorbirile cu cercurile italiene de o parte și sârbe de altă poliţistului Negrescu). Autorităţile aliate sunt dispuse să-i parte, pare că cei dintâi vor să ia și Fiume, la care cei de-al aresteze și predea nouă. Rămâne ca dvs. să decideţi dacă doilea ţin morţiș făcând casus beli și spunând că li se taie mă autorizaţi sau nu de a-i executa. 2) Pe zi ce trece - și debușeul și plămânii Iugoslaviei lor. La observaţia amicală am conversaţii mai ales cu englezii - capăt convingerea că ce le-am făcut că tot așa voiesc și ei să procedeze cu Banatul aliaţii par dispuși să trateze cu bolșevicii care - după părerile nostru occidental, au tăcut momentan și apoi au răspuns: multor ofi ţeri de la Marele Cartier - încep să se organizeze „ar fi păcat ca sârbii și românii să se certe pentru așa ceva”, în mod solid și capătă în cadrele lor mulţi ofi ţeri germani și după care au schimbat subiectul. Cum văd însă că prin ruși de multă valoare de sub vechiul regim. Colonelul englez propagandă, italienii nu vor să cedeze cu niciun preţ, mă - ofi ţer de legătură pe lângă acest comandament - mi-a tem că Banatul nostru să nu servească de compensaţie și spus că o anchetă a lor a dovedit că în nordul Basarabiei plăcere pentru sârbi. 5) Și atunci, trunchiaţi de nord-vestul document 2017 4 (78) 79 studii/documente Transilvaniei, de nord-vestul Banatului, de Cadrilater, de (căci tramvaiul și picioarele nordul Basarabiei și al Bucovinei, este evident că aliaţii sunt aici apanajul soldaţilor ar practica în România noastră 4 porţi de cele 4 colţuri ale și săracilor), fără concurs trapezului sferic, destul de periculoase faţă de niște vecini loial din partea așa-zișilor rapaci și străini de rasă și aspiraţii. Rămâne ca dibăcia și reprezentanţi ai guvernului sângele rece al politicii noastre să caute pe de o parte o întărire de aici (raport nr. 3), nu cred lăuntrică a propriilor noastre forţe morale, fi zice și economice, că nimeni nu ar putea face iar pe de altă parte, alianţa care, după umila mea părere, ar ceva să ţină piept enormelor găsi teren prielnic la poloni. […] mijloace de care dispun chiar Din primirea telegramei nr. 248, am dedus că nu toate grecii, sârbii, bulgarii și turcii. rapoartele mele au sosit aici sau cel puţin nu v-au fost Rolul de legătură între prezentate. Alătur lista cu cele mai importante deja (3, 5, 6, două comandamente de talia 12, 24, 26, 28, 30) trimise. Deși poate nu conţin lucruri așa celor ce subsemnatul trebuie Generalul Vasile Rudeanu de interesante, totuși doresc ca dvs., cu care am mai avut deja să lege și, mai ales, circumstanţele actuale cuprinde nu numai onoarea să lucrez, să binevoiţi a lua la cunoștinţă pentru o parte pur materială, ci și una morală și de propagandă, de a putea urmări înlănţuirea ideilor și știrilor în curs aici, creare de spirite și simpatii pentru cauza noastră. Rezoluţiile asupra acţiunilor militare și politice ce aliaţi nutresc faţă privitoare la ajutorul material și moral ce aliaţii trebuie să ne de noi și între dânșii chiar. dea se iau la Paris de cei patru sub impresia fi e a celor ce ei știu Domnule general, am început să mă introduc câte despre noi (din nefericire puţin și prost), fi e a știrilor și ideilor puţin în mediile așa de cosmopolite și disparate de aici și ce primesc de la reprezentanţii lor politici din București și vă declar că am rămas uimit de invidia și dușmănia ce de la militarii de aici. Ori militarii de aici trebuie convinși există între așa-zișii aliaţi: francezii sunt pizmuiţi de prin toate mijloacele atât de insultele nedemne ce dușmanii toţi prin hegemonia Comandamentului, italienii urăsc pe ne aduc, cât și de dreptatea cauzei noastre. Trebuie, deci, o francezi fi indcă aceștia susţin pe sârbi, care urăsc de moarte activitate mare desfășurată prin audienţe și vizite la șefi i pe italieni și pe greci, care fac aici o reclamă și tapaj mare, militari aliaţi de aici, la camarazii cu infl uenţă pe lângă ei, ceea ce îi face suspecţi și chiar supravegheaţi de englezi care asistări de recepţii, invitaţii, ori eu sunt singur aici găzduit se instalează și organizează poliţia și expulzările ca și cum la 5 km de centru orașului, cu o cameră de cazarmă fără nicio ar rămâne de veci. În fi ne, pe noi românii nimeni nu ne prea mobilă, cu picioarele și tramvai ca mijloc de transport și bagă în seamă, necunoscându-ne din lipsă de propagandă numai cu 72 lei pe zi (pe când un director din Ministerul de și susţinere a existenţei și aspiraţiilor noastre prin presă și Comerţ și un căpitan de la Comandamentul Marinei trimiși publicarea de broșuri speciale. Tot ceea ce știu de noi e că tot de guvernul nostru aici au, cel dintâi credit nelimitat, suntem tari în certuri și intrigi politice, că avem o clasă cel de-al doilea 100 lei pe zi și 1.000 fond reprezentativ pe dominantă mai autocrată ca în Rusia, că ţăranul e incult și lună). În asemenea condiţii nu pot decât să stau toată ziua rob, că, în fi ne, avem pretenţii asupra teritoriilor care secole să cifrez și să descifrez telegrame, să scriu de zor rapoartele, nu ne mai aparţin. deci să fac pe un simplu furier. Această mentalitate, mai ales a englezilor, este rezultatul Iată de ce până și sârbii și grecii sunt simpatizaţi și tristei noastre politici și certuri de la Paris, chiar și al susţinuţi de toată lumea militară și politică din Paris și de propagandei ce se face pe o întinsă scară de unguri, evrei și aici, pe când noi, îndată ce părăsim ţara, suntem uitaţi cu bulgari contra noastră. Bineînţeles că-mi dau toate silinţele totul și lăsaţi în voia sorţii. ca să combat aceste idei contrare nouă, dar mijloacele de care În concluzie și, deși e destul de trist că trebuie să mă dispun sunt așa de mici și insufi ciente încât mi-e greu să adresez prin scrisori personale pentru rezolvarea de chestiuni obţin rezultatele ce doresc. ofi ciale, vă rog domnule general să stăruiţi și dvs. ca să Deși nu am făcut niciodată caz de însărcinările pe care se aprobe și dea ordin de executare pentru: 1) Trimiterea cei mari mi le-au dat, subsemnatul este de principiu că ori ofi ţerului ajutor aprobat deja (am cerut fi e pe sublocotenentul ai încredere în cineva și atunci trebuie să-i pui la dispoziţie Gagea Haralambie de la Grupul 4 Aviaţie, fi e pe căpitanul tot ce cere, ori nu și atunci să fi e lăsat în pace ca orice muritor Suţu de la Biroul Transporturi). 2) Sa fi u autorizat să neobservat și nebăgat în seamă de nimeni. Este aproape o instalez biroul și locuinţa la Legaţie (cum au făcut și sârbii lună de când am fost azvârlit aici și dat uitării, cu toate și grecii și bulgarii chiar) unde sunt instalaţi delegatul cererile aprobate în principiu chiar înainte de plecarea mea guvernului nostru și al Ministrului de Comerţ. 3) Să ni și repetate încă prin rapoartele nr. 3, 7, 20 și 21. se dea mijloace bănești sufi ciente pentru a putea face faţă Fără bani, fără personal ajutor, fără locuinţă demnă însărcinării ce mi s-a dat și mijloc de transport. de instituţia și ţara ce reprezint (indiferent de gradul și Colonelul italian de aici mi-a comunicat că regimentul persoană nesocotite la noi) fără mijloc de transport mai urban de transilvăneni adus de la ei în ţară avea 12 automobile
80 4 (78) 2017 document studii/documente „Lancia” în perfectă stare. Cu puţină bunăvoinţă s-ar putea unităţilor ce comandă, având în vedere cele prima linie ce găsi în toată Ţara Românească un automobil și un șofer care, sunt pe frontiera Nistrului. În perioada a doua de instrucţie într-o săptămână de zile (cu trenul până la Constanţa și a luat parte la toate aplicaţiile unităţilor între garnizoane, apoi cu vaporul până aici) ar putea veni aici. Mi-e rușine cu care ocazie a precizat, prin observaţii clare și întemeiate, când văd și pe locotenenţii sârbi și greci (ajutoarele coloneilor) principiile de conducere și întrebuinţare a trupelor pe câmpul cu automobile, iar eu unul pe jos. 4) Să fi u onorat cu răspunsul tactic. A fost însărcinat cu organizarea și conducerea unui la diferitele mele rapoarte și cereri pentru ca să știu dacă au exerciţiu tactic în teren cu trupe, efective reduse, în cadrul fost primite și ce s-a decis, altfel simt o nesiguranţă generală, unei divizii într-o acţiune ofensivă, cu care ocazie a pus mai ales că mijloacele poștale nu sunt destul de sigure. mută stăruinţă pentru organizarea cât mai completă și, deci, Termin domnule general printr-o mică rugăminte cât mai folositoare a exerciţiului, precum a făcut dovada personală. Evenimentele au făcut, de la plecarea în bunelor sale cunoștinţe referitoare la conducerea Diviziei străinătate (aprilie 1915) și până în prezent, să nu fi u pe câmpul tactic. Dacă exerciţiul nu ar fi fost judecat de notat decât pentru perioada octombrie 1917-iunie 1918 timpul existent, cred că aceste însușiri ar fi fost și mai mult la Inspectoratul General al Artileriei, cu toate că nu am confi rmate. A luat parte la călătoria de instrucţie pe corp de stat degeaba pe unde am fost. Activitatea mea în Franţa armată, dovedind că posedă cunoștinţele necesare conducerii în decursul anilor 1915-1916 (unde am recepţionat și diviziei. expediat în ţară primele muniţii și tunuri cu care s-a început Comandantul Corpului 3 Armată, generalul campania noastră) domnul general Rudeanu (căruia în Scărișoreanu, notează: T. a întocmit două lucrări cu zadar i-am cerut să mă trimită în ţară la război) o știe prea caracter tehnic de artilerie: 1. Modele de platforme și modul bine. De asemenea, rapoartele mele din Italia (1916-1917) lor de întrebuinţare de către artileria noastră. 2. Situaţia ca atașat militar la Marele lor Cartier (în care am prevăzut armamentului armatei noastre - propuneri de realizat. toate rezultatele întâmplate) sunt cunoscute de actualii șefi Ambele lucrări sunt bine studiate și cu multă competenţă. ai Birourilor operaţii, organizare și informaţii. Nu este cazul de a i se face propuneri26 […] în acest timp Știu că spinoasa chestiune a propunerilor va veni zilele s-a interesat de buna organizare și funcţionare a școlilor de acestea în discuţie și, deși nu am gonit niciodată după galoane subinstructori ai corpurilor de trupă din divizia ce comandă. și propuneri, totuși, având conștiinţa împăcată că toată viaţa Nu mai puţin aceeași străduinţă a avut în organizarea și mi-am făcut datoria cu cinste și devotament oriunde am fost buna funcţionare a școlilor de instrucţie a ofi ţerilor inferiori pus, nu aș dori să mă văd neglijat și dat la o parte pe simplul în corp. În garnizoana Chișinău a condus instrucţia ofi ţerilor motiv că nu am notele necesare. Vă rog deci, pe dvs. domnule pe garnizoană, cu care ocazie a dovedit că are metodă în general, să vă interesaţi de soarta mea, asigurându-vă de cel predare. Înaintea sosirii recruţilor, prin inspecţiile ce a făcut, mai nestrămutat al meu devotament24. s-a asigurat că vor fi instalaţi în cazărmi. A mai trecut încă După întoarcerea de la Constantinopol, colonelul o asemenea inspecţie către fi nele lunii martie 1929 după Trăilescu a activat la Regimentul 3 Artilerie (de la 15 sosirea recruţilor. Toate acestea dovedesc că s-a interesat iulie 1919), la Comandamentul Teritorial al Corpului 4 de aproape de bunul trai al oamenilor și de îndrumarea Armată ( de la 1 noiembrie 1920), șef de stat-major la personalului și predarea instrucţiei la servanţi27. Direcţia a VII-a Intendenţă din Ministerul de Război Inspectorul general de armată, generalul de divizie (de la 9 februarie 1921), profesor la Școala Superioară de Nicolae Petala concluziona: comandă de puţin timp Război (1921-1922), șef de stat-major la Inspectoratul divizia, așa încât nu am avut putinţa de a constata General nr. 3 Armată (de la 1 aprilie 1923), comandant al rezultatele activităţii sale; slăbiciunea marcantă în Brigăzii 16 Artilerie (de la 1 aprilie 1924), comandant al pregătirea tactică ce am constat la unul din regimentele sale Centrului de Instrucţie al Artileriei (de la 15 septembrie nu i se poate atribui, ea revenind din sarcina predecesorului 1926) sau comandant al Diviziei 15 (de la 1 aprilie său la comanda diviziei. Un exerciţiu ce am ordonat să 1928). organizeze și să conducă în faţa mea nu a putut fi executat În „Foaia calificativă” (1 noiembrie 1927- 31 din cauza timpului nefavorabil și a faptului că a doua zi octombrie 1928)25 este consemnat: generalul Trăilescu I. trupele trebuiau desconcentrate. Mă voi pronunţa asupra a fost numit comandant al Diviziei 15 pe 1 aprilie 1928. însușirilor sale de comandant de divizie, după rezultatele Până la această dată a fost apreciat de Inspectoratul Artileriei activităţii sale28. în felul următor „Generalul Trăilescu este un distins ofi ţer. A La 1 aprilie 1929 este avansat la gradul de general de condus Centrul de Instrucţie al Artileriei cu multă pricepere brigadă și numit comandantul Diviziei 20 din Corpul 6 și putere. De la 1 aprilie a fost numit comandant de divizie. Armată (Înaltul Decret nr. 861). Este foarte bine pregătit pentru această comandă și cred că va În „Foaia calificativă” (1 noiembrie 1928-31 putea fi pus în curând și la comanda de corp de armată. Venit octombrie 1929)29 este consemnat: […] de la 1 aprilie la comanda diviziei, fără întârziere a plecat în inspecţia 1929 ca [sic!] comandant al Diviziei 20 a depus muncă document 2017 4 (78) 81 studii/documente pricepută și rodnică pentru a ridica nivelul instrucţiei director al Direcţiei Tehnice Militare. A condus cu bune ofi ţerilor și trupei diviziei sale, reușind prea bine. A luat rezultate toate ramurile de activitate ale direcţiei sale și parte la călătoria de instrucţie a corpului de armată, în luna a executat în tocmai toate ordinele și directivele date de mai, dând lucrări atât ca [sic!] comandant de divizie, cât și Inspectoratul General Tehnic al Armatei. A ţinut la Cercul ca [sic!] comandant ca corp de armată în atac și în apărare, Militar, în faţa ofi ţerilor din garnizoană, două conferinţe, bine studiate, cu ordine clare și precise. A dovedit în această una cu privire la întrebuinţarea gazelor de luptă - cu multă misiune că, pe lângă cunoștinţa temeinică a regulamentelor competenţă și alta relativă la organizarea armatei - cu marilor unităţi, posedă și o judecată sănătoasă, că se hotărăște păreri personale. Cererea sa de a intra în Corpul Tehnic repede și știe prea bine să armonizeze activitatea diferitelor Militar, pe baza studiilor făcute în Franţa, la Fontainebleau, arme. La concentrarea Diviziei 20 nu am putut lua parte, fi ind discutată în Consiliul Superior al Armatei, nu a fost nu-l pot, deci, aprecia ca director de manevră. Temele pentru admisă neavând titlul de inginer propriu-zis cum cere legea. această perioadă au fost instructive și bine alcătuite. În luna În iulie a fost numit director al Școlii Superioare Tehnice, iunie 1928, generalul Trăilescu a publicat lucrarea „Câteva unde am convingerea că va da prea bune rezultate. Rodnica lămuriri tactice”. activitate a generalului Trăilescu atât la front, cât și la Comandantul Corpului 6 Armată, generalul de servicii, în lunga sa carieră, mă îndreptăţesc să-l caracterizez divizie Papp, concluziona: […] a trecut în anul acesta „este un ofi ţer general bun, necesar instituţiei armatei”. proba prevăzută la art. 42 din LIA (Legea înaintărilor în Generalul de divizie Alexandru Rizeanu considera că, armată - n.n.), rezultatul nu s-a comunicat. În speranţa în calitatea sa de director al Școlii Superioare Tehnice, că acest rezultat îi este favorabil, îl caracterizez: merita generalul de brigadă Trăilescu a continuat să se ocupe cu înaintat la alegere la gradul de general de divizie și merită organizarea acestei școli în vederea începerii funcţionării, a i se încredinţa comanda unui comandament de corp de făcând Ministerului Armamentului propuneri judicioase armată teritorial. Din păcate, rezultatul a fost unul și bine studiate. A mai supus ministerului și un proiect de negativ: neadmis a urma cursul de comandament pentru organizare al Ministerului Armamentului, în sensul ca comandă de corp de armată. acesta să se ocupe cu întreaga chestiune a materialelor de În „Foaia calificativă” (1 noiembrie 1929-31 război, precum și cu organizarea industriei naţionale pentru octombrie 1930)30, comandantul Corpului 6 Armată, producerea acestor materiale. În toate propunerile generalul generalul de divizie Alexandru Hanzu consemnează: Trăilescu a dovedit o frumoasă pregătire tehnică32. […] generalul Trăilescu a continuat a comanda Divizia La 11 iunie 1934 a fost numit comandant al Școlilor 20 […] cu rezultate foarte mulţumitoare. Este sănătos, de Artilerie, în care calitate, graţie solidei sale culturi și foarte rezistent și apt pentru campanie. La călătoria de îndelungatei sale practici ca autor de numeroase scrieri și ca instrucţie a Corpului 6 Armată a dovedit cunoștinţe și profesor, a reușit a stabili o justă progresie și o dezvoltare însușiri satisfăcătoare pentru comanda unui corp de armată naţională a chestiunilor tratate în cursurile ce se predau în și prea bune pentru conducerea unei divizii. Criticile sale diferitele școli și ani de studii. Generalul Trăilescu Ion a la exerciţiile în teren cu trupa și la tragerile artileriei s-au mai avut următoarele însărcinări: președinte al Comisiei remarcat printr-o pricepere profundă a luptei moderne și a pentru trierea și clasarea armamentului din depozitele principiilor de tragere. Are ochiul câmpului bine dezvoltat. Târgoviște și Sibiu, unde a luat cele mai judicioase măsuri În general, el corespunde foarte bine ca [sic!] comandant spre a realiza o precisă clasare și punere în ordine a marelui de divizie din toate punctele de vedere. […] comandantul stoc de material și armament ce posedă. S-au remarcat Grupului Roșu la Manevrele Regale scria „a comandat propunerile foarte folositoare pe care le-a făcut; președinte Divizia 20, în zilele de 25 și 26 octombrie, dovedind energie, al Comisiei de distrugeri de muniţii din acelea în stare de pricepere și sânge rece. Toate măsurile pe care le-a luat au conservare și periculoase pentru depozitare. A completat fost călăuzite de o judecată bine echilibrată, un simţ tactic Instrucţiunile de triere și clasare și a făcut juste propuneri desăvârșit”. pentru distrugere, spre a putea astfel evita accidentele și a În perioada următoare a deţinut următoarele funcţii: asigura utilizarea muniţiilor ce depozităm; președinte al comandant al Comandamentului 6 Teritorial (Înaltul Comisiei de redactare și alcătuire a unui Regulament pentru Decret nr. 3320 din 1 octombrie 1931), director al instalarea, construirea, organizarea, funcţionarea, paza și Serviciului Chimic Militar (Înaltul Decret nr. 1917 din administrarea depozitelor de muniţii - lucrare foarte bine 6 iunie 1932) și comandant al Școlii Superioare Tehnice studiată și încă în cadrul mai complet decât cele ce se găsesc la Militare (5 iulie 1933). alte armate. Modul cum generalul Trăilescu I. se achită de toate Generalul de divizie Nicolae Papană, inspectorul însărcinările ce i s-au dat, dovedesc soliditatea culturii și general tehnic al armatei aprecia, în „Foaia califi cativă” experienţei sale tehnice, spiritul său deosebit de discernământ (1 noiembrie 1932-31 octombrie 1933)31, că generalul și organizare, perseverenţă și multă putere de muncă, Trăilescu a continuat a aduce bune servicii instituţiei ca punând tot zelul pentru a realiza cele mai bune rezultate.
82 4 (78) 2017 document studii/documente Îndeplinind condiţiile prevăzute de Ordinul Circular 1915 și 1920 în Memoriul37 nr. 108/1934 și pentru intensa activitate ce a desfășurat, remis Serviciului Istoric al contribuind, prin temeinica pregătire ce posedă, la progres Armatei la 7 martie 1937. în toate însărcinările date, propunem pe generalul Trăilescu Am onoare a înainta Ioan să fi e decorat cu Ordinul „Coroana României” clasa alăturatul Memoriu asupra a II-a33 - consemna Inspectorul General al Artileriei. activităţilor mai importante Generalul de divizie Motaș, noul inspector general avute și observaţiile culese de al artileriei aprecia că, datorită competenţei generalului subsemnatul pe timpul aprilie Trăilescu, materialele de război au fost puse în ordine 1915-octombrie 1920. O parte la acele depozite, iar prin vinderea părţilor reformate și din aceste activităţi cred că completarea celor bune s-a recuperat valoarea mai multora poate servi istoricului ofi cial din ele, care cu timpul erau destinate degradării; numărul al Epopei noastre naţionale, exploziilor de depozitele de muniţii au scăzut simţitor, iar dar majoritatea lor și, mai prin propunerile de a se descărca și distruge la timp părţile ales, observaţiile culese nu pot Generalul Nicolae Condeescu periculoase înlocuindu-le cu altele bune se va recupera o bună servi decât arhivei secrete și, îndeosebi, psihologiei și fi losofi ei parte din muniţii; depozitele de muniţii vor fi în posesia cititorilor imparţiali ai acestui memoriu scris de un bun unui regulament de organizare și funcţionare a lor, precum român și devotat ostaș care în toată viaţa lui militară nu a și de modul de depozitare, manipulare, conservare, pază și avut ca deviză și ideal decât curajul răspunderii și, mai pe siguranţă a muniţiilor din aceste depozite34. sus de toate, binele scumpei sale ţări.[…] Prin Înaltul Decret nr. 2603 din 1 octombrie 1934, I. Din aprilie 1915-octombrie 1916. Am făcut parte generalul Ioan Trăilescu a fost numit comandant al din Comisia Militară română trimisă în Franţa pentru Comandamentului 2 Teritorial. cumpărături de materiale de război din străinătate, având Inspectorul general de armată, generalul Condeescu ca președinte pe colonelul Rudeanu Vasile și ajutor pe colonel îl caracteriza în „Foaia califi cativă” (1 noiembrie 1934- Popescu D. și în care serviciu am luat parte ca președinte al 31 octombrie1935)35 […] în acest an a dat rezultate Subcomisiei din sud-vestul Franţei la următoarele activităţi: cât se poate de mulţumitoare la inspecţiile ce am făcut 1. Recepţia la Bordeaux a circa 1.000.000 bidoane și cam cercurilor de recrutare, centrelor și subcentrelor de pregătire tot atâtea foi de corturi, perechi bocanci și raniţe; 2. Punerea premilitară. Am constatat că [sic!] conducerea lor, ca și la punct a fabricaţiei și recepţia câtorva milioane de cartușe rezultatele obţinute în materie de recrutare, de rechiziţii de de infanterie de 65 mm; 3. Punerea la punct a fabricaţiei în mobilizare, de pregătirea lucrărilor agricole și industriale serie și recepţia a câtorva zeci de mii de revolvere la Eibar și de apărare pasivă au fost bine controlate și îndrumate. în Spania; 4. Recepţia a câteva sute de mii cartușe complete În direcţia pregătirii corpului ofi ţeresc, a pus o deosebită de obuze explozive la St. Chamond, pentru tunul nostru grijă pentru a-l menţine la nivelul cerut, punând în de 75 mm Md.1904, cu care ocazie am afl at și comunicat același timp un deosebit interes pentru întărirea moralei Comisiei Centrale din Paris planul și folosirea focosului și disciplinei lor. Au fost câteva cazuri (C.R. Durostor și I.A.L. necunoscut încă în ţara noastră; 5. Supravegherea Teleorman) unde a trebuit să dea sancţiuni severe, dar în încărcării și expedierii în ţară a circa 3-4 vapoare cu conformitate cu spiritul regulamentelor, propunând ca pe materiale de război, din Bordeaux în ţară, prin portul rusesc ziua trecerii sale în rezervă […] să fi e înaintat la gradul Arhanghelsk din oceanul glacial de nord. de general de divizie. Cu ocazia acestor activităţi am avut de observat Ultima „Foaie califi cativă” (1 noiembrie 1935- următoarele: lipsa de organizare și pregătire la nevoile 1 aprilie 1936)36 păstrează aprecierile emoţionante ale militare din timp de pace a personalului civil (inginerii generalului Condeescu la fi nalul unei lungi și demne români) vârât de guvern în Comisia Militară din Franţa, cariere militare a generalului Trăilescu. În ziua de așa că majoritatea lui a fost folosit ca șefi de birou la 19 mai 1936 a fost înaintat la gradul de general de Centrala din Paris, lucru prea costisitor faţă de foloasele divizie și trecut în rezervă pentru limită de vârstă. Cu aduse; amestecul intempestiv al tuturor felurilor de misiţi și această ocazie a fost sărbătorit de camarazii săi pentru misite trimise chiar din ţară, care îngreuna darea comenzilor, serviciile reale ce a dus armatei și, într-un elan de ridica enorm preţurile și zădărnicea intervenţiile directe camaraderie și stimă, s-au despărţit de o carieră așa de ale Comisiei la fabrică și chiar la autorităţile franceze; frumoasă ce a avut acest general, cu toată dragostea ce costul înzecit și însutit a fabricatelor și materiilor prime, porţi unui distins camarad. când în loc să fi e procurate încă din timp de pace sunt luate Evocarea personalităţii remarcabile a generalului Ioan în timp de război, adică atunci când concurenţa e mare, Trăilescu o încheiem, dându-i cuvântul distinsului ofi ţer calitatea micșorată iar timpul și mai ales riscul de livrare și pentru a-și prezenta activitatea desfășurată între anii de transport mărite. document 2017 4 (78) 83 studii/documente II. Din noiembrie 1916-august 1917. Am primit ordin servi lecţie atât minorităţilor din armata noastră, pentru să trec ca atașat militar la Marele Cartier General italian, a-și da seama de datoria lor faţă de ţara care-i crește și sub președinţia răposatului general Perticari. În această hrănește, cât și guvernanţilor noștri, pentru a medita dacă calitate: nu ar fi bine să se schimbe politica adoptată faţă de aceste 1. Am cules și trimis în ţară o serie de studii și date minorităţi, în a-i exclude de la posturi de încredere (grade, asupra organizării, dotării și randamentului armatei arme speciale) din armată, dar în schimb de a le tolera orice italiene din care reieșea: un comandament la înălţimea abuzuri politice și comerciale, așa că dictonul sub care erau cerinţelor; o mobilizare de forţe foarte parcimonioasă obișnuiţi să trăiască „sever, dar just” a dispărut. pentru a economisi viaţa și resursele ţării; un echipament 4. Relativ la puterea de luptă și moralul infanteriei bun și sufi cient; un armament uniform, în special artileria italiene provenite din sudul ţării, am de semnalat că în omogenă de puţine calibre și mai bine aprovizionată, preajma loviturii austro-germane de la Caporetto, o divizie instruită și încadrată; o infanterie mediocră, mai ales la italiană fusese adusă de pe frontul pasiv din nordul Italiei pe unităţile recrutate din sudul Italiei unde clemenţa climatului acest front activ, ca pedeapsă pentru un început de bolșevizare și a solului care dă fără nicio muncă intensă de toate a infanteriei (conversaţie avută cu comandantul diviziei, (portocale, lămâi, măsline) face pe un om leneș și fricos); la un pahar de Chianti). Desigur că inamicul a afl at despre centre de instrucţie și de experienţe admirabil organizate aceasta și, după ce prin spionii săi a aruncat în aer o serie înapoia frontului; serviciile admirabile, îndeosebi excelente de depozite cu muniţii italiene din împrejurimile chiar ale și extraordinare lucrările de pionieri ca maestrele șosele Marelui Cartier General italian, care au produs o adevărată carosabile pentru 2-3 trăsuri alăturate și împinse în munţi spaimă, a dat renumita lovitură în faţa căreia infanteria până la înălţimi de 2.000-2.500 m; funiculare permiţând italiană a fugit, descoperind artileria în majoritate engleză ridicări la mii de metri și tot felul de reaprovizionări în și franceză, nevoită să distrugă sau să azvârle materialul adevărate vagoane cuplate, purtând zeci și sute de tone de în prăpastie, silind frontul italian să se retragă cu o viteză materiale și chiar persoane dintr-o dată; galerii în stâncă nemaipomenită până la Piave, unde a putut fi oprit și fi xat în care erau instalate mitraliere și tunuri, chiar de calibrele graţie numai câtorva divizii franceze și engleze venite în cele mai mari; în fi ne, galeriile de mină lucrate sub nasul și grabă din Franţa, lăsând în sfârșit în mâna inamicului ochii adversarului orbit și asurzit de zgomotul mitralierelor, considerabile cantităţi de materiale de război și tot felul de trăgând în continuu asupra observatoarelor sale, așa că se subzistenţe aglomerate între Piatre și Izonzo. pomenea aruncat în aer fără să știe de unde și când. Perfecta 5. Am constatat: un început de vrajbă și lipsă de și repedea executare a acestor lucrări se datora atât spiritului camaraderie între ofi ţerii italieni și francezi, primii fi ind ancestral moștenit de la romani al poporului italian, cât și mai orgolioși și cu ambiţii teritoriale mai ales în Africa, faptului folosirii de unelte perfecţionate și, în special, de unde pretindeau că francezii au prea mult; neajunsul perforatoare cu aer condiţionat. trimiterii noastre pe lângă Marile Cartiere Generale 2. Am ţinut încontinuu la curent Marele Cartier aliate, ca șefi ai misiunilor militare, a unor ofi ţeri generali General român cu dislocările, organizarea, tactica și moralul români declasaţi, exilaţi și fără nicio pregătire în rolul lor. trupelor austro-ungare de pe frontul italian, culese de Marele În special, șeful Misiunii Militare din Italia era mereu Cartier italian și din declaraţiile prizonierilor austrieci. în confl ict cu subsemnatul pe tema a ce trebuie comunicat 3. Relativ la declaraţiile și mentalitatea prizonierilor în ţară, dânsul pretinzând că era îndeajuns transmiterea austrieci trebuie semnalate două cazuri tipice: un medic- cifrată a comunicatului italian, în majoritatea cazurilor sublocotenent român îmi declara că majoritatea luptătorilor foarte pompos și fi ctiv. De altfel, cercetarea documentelor de pe Isonzul inferior și, îndeosebi, de pe faimoasa trimise de acești șefi de misiuni ar confi rma sau infi rma „Mermada” - obstacol de neînvins în faţa Triestului, erau aserţiunile mele. români de prin Brașov, Sibiu și că ei luptau cel mai bine, III. Din august 1917-iulie 1918. Cerând rechemarea preferând să moară la post, pe când ungurii și cehii fugeau în ţară și după un voiaj tragic-romantic de trei săptămâni sau se predau foarte repede; un caporal român fi ind întrebat prin Roma, Paris, Londra, Norvegia, Suedia, Finlanda, de mine de ce lupta contra italienilor, fraţi de sânge cu Petrograd, Odessa și Iași, am fost dat ca ajutor și viitor noi, mi-a răspuns falnic: „eu am jurat pe drapel credinţă înlocuitor al colonelului francez Steghens la Subinspectoratul împăratului meu și nu-mi calc cuvântul”. Voind să-l derutez Artileriei Grele din Marele Cartier General de la Iași în i-am spus că pe frontul din Bucovina românii din armata care calitate: am tradus și completat toate regulamentele și austro-ungară au fraternizat cu cei din armata rusă (din instrucţiunile privind artileria grea; am conlucrat cu acest Basarabia) el mi-a ripostat: „că aceia erau muieri, iar nu brav, modest și extrem de conștiincios ofi ţer la pregătirea bărbaţi și să-i bată D-zeu”. Regele Italiei căruia i-am trimis planului Artileriei Grele pentru eventuala rezistenţă a această convorbire a avut lacrimi în ochi și a strâns mâna faimosului triunghi al morţii; am servit de tampon, între bravului caporal, al cărui caracter și mentalitate ar putea ciocan și nicovală, îndulcind rapoartele deseori încordate
84 4 (78) 2017 document studii/documente între ofi ţerii francezi de la Artileria Grea și cei români. În confi dent în darea în tarbacă a celor din urmă – dar eu special, am reușit să conving pe colonelul Steghens, indus încercând în continuu să îndulcesc raporturile; am asistat în eroare de un căpitan al său, mai mult ofi ţer de chef la dese și zădărnici încercări ale generalului francez de decât de front, că [sic!] colonelul Izvoreanu D. era cel mai a decide pe sârbi să atace și ei în fl anc și spate pe unguri, bun artilerist și că nici nu se poate compara cu camarazii care se opuneau și chiar ne atacau pe noi la est și apoi pe săi, coloneii Sârbu Gr., Juteanu Gh. și Paplica Pompiliu - Tisa; am descoperit ca spion și trafi cant pe un oarecare complet desconsideraţi. Tot astfel am îmbunătăţit raporturile macedonean Popa Costea care, din dragoman al Legaţiei între acest colonel francez și colonelul Teodorescu de la române, s-a pomenit (mai tot timpul războiului) însărcinat Comandamentul Artileriei Grele din Vaslui, tiranizat și de afaceri al României pe lângă guvernul turcesc. Acest trist acesta de un oarecare maior Eustaţiu, celebru geambaș și individ, a cărui soţie cocheta cu un maior turc, care ajuta la negustor cu cai și boi pentru Artileria Grea și de aghiotantul cifrarea telegramelor ofi ciale ale bărbatului cu Bucureștiul. său, oportunistul căpitan Enescu. Acaparase de la răposatul atașat militar Tratomir, mort Pe 3-4 ianuarie 1918, am plecat la Odessa, unde aveam acolo, toată mobila și lenjeria acestuia, pe care o folosea și pe fratele meu șef al spitalului român (evacuat acolo), cu un purta cu emfază. Era sub aripa protectoare a unui oarecare tren în care se afl a și o mulţime de deputaţi și senatori (plecaţi Docan, nemișcat și secretar general la Ministerul nostru de sărbători la Odessa cu buzunarele pline de lei și ruble ca de Externe și căruia îi trimitea, prin cursele de vapoare, să joace cărţi acolo). Ajunși la Chișinău, trenul a fost oprit tot felul de covoare, tablouri, monezi, iatagane și pistoale de bolșevici, iar noi debarcaţi și duși într-o cameră din gară, turcești. Mi-aduc aminte cum, anunţat de mine că poliţia unde am fost buzunăriţi de sovietul din gară și am mulţumit secretă aliată a descoperit pe căpitanul turc (Azet Ali mi se lui Dumnezeu că ne-au lăsat viaţa și ne-au trimis înapoi pare) din Cavaleria română, care dezertase la inamic cu la Iași în 2 vagoane de marfă. Acest incident – exagerat de escadron cu tot (în luptele din Dobrogea) și că a doua zi îl va deputaţi și senatori – a servit desigur ca pretext al intrării aresta și aduce în port pentru a-l expedia în ţară, acest mare trupelor (Divizia 11 - general Broșteanu) în Basarabia. În diplomat și patriot s-a grăbit să-l anunţe pe acest dezertor privinţa pagubelor aduse și reclamate, guvernul s-a grăbit să și trădător, care a fugit la Scutari (Asia Mică). Sesizat și despăgubească imediat pe domnii reprezentanţi ai Naţiunii, de Biroul de Informaţii francez de toate aceste activităţi iar ceilalţi – printre care și subsemnatul – au fost trimiși la patriotice ale diplomatului nostru, am raportat cazul la plimbare, promiţându-ne că vom fi satisfăcuţi atunci când Marele Cartier General, unde deșteptul de locotenent- se va stabili debitul și creditul între guvernul rus și român. colonel Bianu de la Informaţii a înţeles să mă deconspire După vreo lună de zile, am cerut voie să mă duc la Chișinău și să trimită la Ministerul de Externe chiar telegrama mea pentru a cerceta cazul și, din fi gurile văzute și comparate din Constantinopol. Primită chiar de dl Docan, acesta l-a cu ale zbirilor din gara Chișinău, am convingerea fermă convins pe șeful meu și chiar Guvernul că sunt un intrigant că, dacă s-ar regăsi și relua cercetările dosarului de atunci și periculos, așa că trebuie să fi u rechemat, lucru la care șeful îngropat la Divizia 11, unde căpitanul Neagu Bosescu era meu (generalul Prezan) a cedat. Cum Dumnezeu are însă factotumul împușcărilor fără niciun discernământ, actualul grijă de a restabili adevărul, după 1-2 ani, individul Popa mare patriot și fost primar Pantea era cu siguranţă printre Costea a fost prins cu contrabandă (prin vapoare și avioane) cei care ne buzunăriseră cu câteva luni mai înainte. De altfel, de mărfuri și devize între Constantinopol și Constanţa și activitatea sa la Primăria Chișinăului, când și-a împrejmuit detronat împreună cu toţi sfi nţii lui, iar generalul Prezan via cu grilaj de fi er luat din împrejmuirea Catedralei și a m-a consolat prin declaraţia între patru ochi că „se vede Grădinii Publice, e cunoscută, dar nesancţionată, așa că omul dreptatea mea”. nu se teme de sancţiuni și poate trăi în liniște. Rechemat în ţară, desigur ca periculos siguranţei statului, IV. Din iulie 1918-octombrie 1920. Din iulie 1918, am comandat Regimentul 3 Artilerie din Divizia 10 în după încheierea păcii pe frontul ruso-român, până în martie Basarabia, apoi la Călărași (Ialomiţa), călare pe Dunăre și 1919, am fost în Franţa pentru a-mi aduce familia lăsată la reședinţa sa din Brăila, în care calitate am avut ocazia acolo și de unde am revenit pe mare cu vaporul „România”, să trăiesc cele mai frumoase momente ale vieţii de militar aducând și primul transport de voluntari ardeleni, foști ca [sic!] comandant de regiment, în capul a 9 baterii cu prizonieri la Aliaţi. În decursul voiajului am constatat că peste 1.000 cai, din care un întreg divizion numai cu peste ei erau deja bolșevizaţi și a trebuit să le ţin mereu șezători 300 catâri de o frumuseţe, putere, sobrietate și răbdare la patriotice și morale. În aprilie, mai și iunie 1919, am fost intemperii cu mult superioare cailor noștri - așa că a fost și trimis la Constantinopol ca ofi ţer de legătură pe lângă este o crimă atât vinderea lor mai pe nimic, cât și, mai ales, generalul Franchet d’Esperay, șeful Comandamentului părăsirea ideii de a căuta să înfi inţăm și noi herghelii de Interaliat. producerea lor în ţară. În această calitate: am constatat un progres în vrajba Am fost șef de stat-major la Corpul 2 Armată, când era dintre ofi ţerii italieni și francezi, primii luându-mă de în Basarabia, la Chișinău, în care calitate am avut ocazia document 2017 4 (78) 85 studii/documente să văd și să lucrez cu un șef care, deși tot războiul îl făcuse ca fost făcuţi cu o ușurinţă uimitoare prizonieri în primele [sic!] comandant al căruţelor și grădinilor de zarzavaturi zile de război, fi e că după o mică plimbare (mulţi chiar nici de la Etapele Armatei, totuși era de o prezenţă rară și care aceasta) pe front s-au eternizat la comandamentele Marelui închipuia că toată principala calitatea a unui ofi ţer se rezuma Cartier General și servicii, la zeci de kilometri de muzica la călărie, iscălirea personală până la ora 2 a ordinelor, gloanţelor și obuzelor, fără ca totuși să nu fi fost apoi, după chiar pentru mutarea unei ordonanţe, lăsarea cele mai reluarea liniștii stării de pace, copleșiţi de decoraţii de război, depline libertăţi șefului intendenţei, care se îndeletnicea cu de zeci de hectare de pământ și de comenzile cele mai înalte contrabanda de zahăr, petrol și sare. De aceea lesne mi-am în armată. explicat, mai târziu, posibilitatea pierderii în tren a unor Graţie fi rii mele loiale și vorbăreţe, moștenită din cei bijuterii în valoarea de bagatela sumă de 500.000 lei și a peste 8 ani de zile petrecuţi la studii și diferite însărcinări posesiei unei case de câteva milioane în București și a unei în Franţa, în fl oarea vieţii și formarea caracterului nu am vile la Predeal cu toată Legea controlului averilor. putut fi agreat și suportat de mulţi din șefi , care atunci când Am fost mutat apoi la Comandamentul 4 Teritorial la Iași, am voit să pun conștiinţa și cinstea mai pe sus de toate m-au căci odată ce Corpul 2 Armată a plecat la București, subsemnatul încondeiat și scris în cartea neagră a Consiliului Superior numai era bun de șef de stat-major, post așteptat la barieră de al Armatei. alt camarad, care nu voise să se deplaseze la Chișinău. Am părăsit draga oștire cu mângâierea sufl etească că, V. Concluzii. Soarta, indiferent de voinţa mea, nu a deși am în curând 60 de ani și sunt sărac, pot însă dormi hotărât că pot lua parte la vreo acţiune efectivă pe frontul liniștit (fără a visa Codul Penal), mânca puţin, dar cu poftă nostru de luptă pe timpul războiului. Am însă conștiinţa și, îndeosebi, merge pe stradă cu capul sus și privind drept împăcată că, prin activitatea mea în străinătate, alăturarea în faţă pe orișicine. de meritoși tehnicieni ca coloneii Rudeanu și Popescu, care Întreaga sa activitate a fost răsplătită cu înalte ordine au rămas la Paris până prin 1920-1921, totuși am avut și medalii: „Medalia Jubiliară Carol I” (1906), „Coroana norocul să ajungă la marile comandamente, mi-am făcut României” clasa a V-a (1912), Medalia „Avântul Ţării” modesta mea datorie și contribuţia la victoria fi nală, prin (1913), „Semnul Onorifi c de Aur” pentru 25 de ani trimiterea în ţară a milioanelor de cartușe și obuze, adică serviciu (1918), Ordinul „Coroana României” în grad de scule, bravilor noștri luptători. de comandor (1922), „Crucea Comemorativă”, „Ordinul Am convingerea că această contribuţie valorează cel Steaua României” (1927) și „Semnul Onorifi c pentru puţin tot atâta cât a celor rămași în ţară, dar care, fi e că au 40 de ani serviciu” (1931).
Th e Truth, the Loyalty and the Country Love – References of the Belief of an inconvenient Serviceman, Major-general Ioan Trăilescu Silviu-Daniel Niculae, Ph.D. candidate Abstract: General Ioan Trăilescu was an eminent artillery offi cer. His activity was remarked in France because of the work carried out for the acquisition of weapons and ammunition, in Italy as military attaché and as liaison offi cer at the High Interallied Headquarters from Constantinople. His whole activity was appreciated with excellent words. Keywords: artilleryman, military attaché, professor, France, Italy, Constantinople
NOTE
1 Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”. 20 Ibidem, f. 58. 2 Astăzi sat în comuna Bala, jud. Mehedinţi. 21 Ibidem. 3 Arhivele Militare Române (în continuare AMR), Fond Direcţia Cadre şi 22 Ibidem, f. 60. Învăţământ - Memorii Bătrâni Generali, Litera T, dosar nr. crt. 2/1897, f. 1. 23 Ibidem. 4 Ibidem, f. 15. 24 Idem, Fond Microfi lme, rola F.II. 1.2585, cd. 70-71. 5 Ibidem, f. 18. 25 Idem, Fond Direcţia Cadre şi Învăţământ – Memorii Bătrâni Generali, 6 Ibidem, f. 25. Litera T, dosar nr. crt 2/1897, f. 75. 7 Ibidem, f. 28. 26 Ibidem. 8 Ibidem, f. 29. 27 Ibidem, f. 76. 9 Ibidem, f. 32. 28 Ibidem. 10 Ibidem, f. 33. 29 Ibidem. 11 Ibidem, f. 37. 30 12 Ibidem, f. 38. Ibidem, f. 80. 31 13 Ibidem, f. 39. Ibidem, f. 83. 32 14 Ibidem, f. 40. Ibidem, ff. 85-86. 15 Ibidem, f. 45. 33 Ibidem. 16 Ibidem, f. 46. 34 Ibidem, f. 87. 17 Ibidem, f. 48. 35 Ibidem, f. 88. 18 Ibidem, f. 54. 36 Ibidem. 19 Ibidem, f. 55. 37 Idem, Fond Microfi lme, rola F.II. 5.172, cd. 367-372.
86 4 (78) 2017 document studii/documente ARTILERIA ANTIAERIANĂ DIN APĂRAREA ANTIAERIANĂ A TRUPELOR DE USCAT ÎN ANII 1950-1959
General-maior (r) prof. univ. Dr. Visarion NEAGOE1
ransformările structurale și sub aspectul concepţiei 3 subofi ţeri și 15 trupă pentru constituirea comandamentelor de întrebuinţare cunoscute de Armata Română regimentelor și câte o baterie grea (4 ofi ţeri, 4 subofi ţeri, 2 Tîn anii de după cel de-Al Doilea Război Mondial maiștri și 50 trupă - 36 servanţi și 14 specialiști telefoniști, și-au pus puternic amprenta și asupra artileriei antiaeriene radiolocatori, altitelemetriști, transformatori, șoferi) pentru din organica Trupelor de Uscat. Desfi inţările masive de mari înfi inţarea subunităţilor luptătoare. unităţi și unităţi operate imediat după încheierea războiului La sfârșitul lunii iulie 1949, cele două unităţi erau au condus la dispariţia unor mari unităţi și unităţi de artilerie deja constituite, executând deplasarea în garnizoanele de antiaeriană, care se întorseseră glorioase de pe Frontul de Vest, reședinţă, astfel: Regimentul 15 Artilerie Antiaeriană, la așa încât, în subordinea nemijlocită a celor trei regiuni militare Cluj (în 27 iulie) și Regimentul 13 Artilerie Antiaeriană, organizate după război, cărora li se subordonau Trupele de la Târgu Jiu (în 3 august). Uscat, au continuat să fi inţeze doar câte un regiment de Având atribuţii pe linia organizării, mobilizării, artilerie antiaeriană. pregătirii pentru luptă și înzestrării, inclusiv în domeniul Treptat, pe măsura amplifi cării contradicţiilor ideologice, apărării antiaeriene a marilor unităţi și unităţilor de politice și militare dintre Est și Vest și instaurării epocii artilerie antiaeriană operative (cele din organica Trupelor „Războiului Rece”, forţele armate ale statelor au început să de Uscat - n.n.), C.A.F.A. cuprindea în structura sa fi e redimensionate, în sensul creșterii efectivelor acestora. și compartimente de specialitate (birouri de apărare Evoluţia ascendentă a forţelor aeriene militare din unele antiaeriană - în statul major și direcţia tehnică), care se armate străine, creșterea continuă a posibilităţilor tehnico- ocupau nemijlocit de rezolvarea problemelor specifi ce tactice ale mijloacelor din înzestrarea acestora au determinat artileriei antiaeriene. Astfel, în competenţa acestor birouri, sporirea preocupărilor pentru realizarea unei apărări intrau conducerea pregătirii pentru luptă a cadrelor și trupei, antiaeriene corespunzătoare, menită să contracareze o elaborarea și difuzarea directivelor de pregătire, separarea eventuală agresiune aeriană. și completarea armamentului și muniţiei, elaborarea de Ca urmare, și în Armata Română, în afara măsurilor studii și propuneri privind înzestrarea artileriei antiaeriene, întreprinse pentru organizarea apărării antiaeriene a precum și experimentarea și avizarea noilor mijloace de obiectivelor și populaţiei de pe teritoriul naţional, începând luptă specifi ce artileriei antiaeriene5. cu anul 1949, s-a trecut la multiplicarea mijloacelor de Trecerea temporară, în cursul anului 1949, a Centrului apărare împotriva loviturilor din aer a principalelor eșaloane de Instrucţie și a Școlii Militare de Artilerie Antiaeriană în tactice și operative din compunerea Trupelor de Uscat. Astfel subordinea C.A.F.A., ca și ideile emise de acesta de separare s-a trecut la crearea unor structuri de apărare antiaeriană a celor două instituţii militare de învăţământ și, respectiv, de la toate marile unităţi și unităţile de arme întrunite din dislocare a Centrului de Instrucţie în Poligonul de Trageri compunerea acestora. Antiaeriene de la Mamaia sunt elemente care atestă implicarea Existenţa și evoluţia artileriei antiaeriene aparţinând benefi că a C.A.F.A. în problemele artileriei antiaeriene ce Trupelor de Uscat sunt strâns legate de Comandamentul rămăseseră nerezolvate în perioada de după război6. Artileriei Forţelor Armate (în continuare C.A.F.A.), constituit Tot de apariţia C.A.F.A. este legată dezvoltarea, în acest prin Ordinul Marelui Stat Major (în continuare M.St.M.) deceniu, a artileriei antiaeriene aparţinând Trupelor de nr. 51720 din 28 august 19482. După intrarea în funcţiune a Uscat. De altfel, perioada 1949-1959 a marcat o puternică acestui comandament (la 1 septembrie), documentele vremii amplifi care a măsurilor de natură conceptuală și în plan atestă existenţa în structura sa a unei Școli Pregătitoare și structural a apărării antiaeriene a acestora. Astfel, în anul Speciale a Artileriei Antiaeriene3. De asemenea, în baza 1949, pentru apărarea antiaeriană a armatelor de arme Ordinului M.St.M nr. 45103 din 2 februarie 1949, începând întrunite, în organica acestora au fost introduse regimente cu 1 martie, Divizia de Artilerie Antiaeriană a intrat sub de artilerie antiaeriană calibru mijlociu, fi ecare având ordinele C.A.F.A. Totodată, la 4 aprilie 1949, Atelierele de în compunere câte patru baterii de artilerie antiaeriană Reparaţii Armament Antiaerian de la Pipera au trecut în înzestrate cu tunuri calibru 75 mm. Aceste regimente subordinea aceluiași comandament. s-au transformat, în anul 1950, în brigăzi de artilerie Pe data de 1 iulie 1949, au fost înfi inţate Regimentul antiaeriană7, care aveau în compunere câte un regiment de 13 Artilerie Antiaeriană (de către Regimentul 2 Artilerie artilerie antiaeriană calibru mijlociu și câte un regiment de Antiaeriană), subordonat Regiunii 2 Militare, și Regimentul calibru mic, fi ecare cu câte patru baterii. 15 Artilerie Antiaeriană (de către Regimentul 1 Artilerie Această organizare s-a menţinut până în anul 1951, Antiaeriană), în subordinea Regiunii 3 Militare4. Ordinul de când brigăzile de artilerie antiaeriană s-au transformat în înfi inţare a celor două regimente destinate apărării antiaeriene divizii de artilerie antiaeriană, având în compunere aceleași a Trupelor de Uscat prevedea ca Regimentele 1 și 2 Artilerie regimente de artilerie antiaeriană (calibru mijlociu și mic) Antiaeriană („unităţile matcă”) să verse la nuclee câte 2 ofi ţeri, cu câte patru baterii fi ecare. document 2017 4 (78) 87 studii/documente
Grigore Georgescu (1949-1950), maiorii Octavian Vișan (1950-1951), Costache Mediam (1951-1954), Otiliu Socaciu (1954-1955), Ovidiu Ionescu (1955-1958) și Mihai Dolhan (1964-1968); - Regimentul 8 Artilerie Antiaeriană calibru mijlociu; pe data de 1 decembrie 1951, și-a schimbat denumirea în Regimentul 176 Artilerie Antiaeriană calibru mijlociu; la 1 iulie 1958, a trecut la forma de organizare pe divizioane în cadrul Brigăzii 4 Artilerie Antiaeriană Mixtă; la 1 octombrie 1964, din Divizionul 1 și 2 Artilerie Antiaeriană, s-a înfi inţat Regimentul 77 Artilerie Antiaeriană calibru mijlociu. Acest regiment a fost comandat în perioada Tun antiaerian „Oerlikon” calibrul 20 mm menţionată de către maiorul Octavian Vișan (1951-1958) (Fototeca Muzeului Militar Naţional „Regele Ferdinand I“) și locotenent-colonelul Petre Danciu (1964-1969). Prin reorganizarea din anul 1958, diviziile de artilerie În compunerea Regiunii 3 Militare, se înfi inţa, la 20 antiaeriană s-au transformat în brigăzi, având în compunere octombrie 1950, Brigada 5 Artilerie Antiaeriană Operativă8, câte patru divizioane (2 de calibru mijlociu și 2 de calibru cu dislocarea în cazarma Someșeni (Cluj), având ca nucleu mic). Prezentăm, succint, două dintre aceste mari unităţi, Regimentul 15 Artilerie Antiaeriană. așa cum au evoluat ele în perioada prezentată. În ianuarie 1951, această brigadă s-a transformat în Divizia Prin Ordinul M.St.M. nr. 00123246 din 12 octombrie 78 Artilerie Antiaeriană, având în organică comandamentul 1950, s-a înfiinţat Brigada 4 Artilerie Antiaeriană în diviziei, Regimentul 141 Artilerie Antiaeriană calibru subordinea Regiunii 2 Militare, având dislocarea în cazarma mijlociu, Regimentul 252 Artilerie Antiaeriană calibru mic și de lângă „Coloana Infi nitului” și „Masa Tăcerii” - celebre subunităţi de divizie. Comandamentul diviziei era dislocat sculpturi ale marelui Constantin Brâncuși - din orașul în municipiul Cluj, în cazarma de pe Calea Dorobanţilor, Târgu Jiu. Nucleul marii unităţi l-a constituit Regimentul iar regimentele în cazarma Someșeni. 13 Artilerie Antiaeriană, dispus în aceeași garnizoană. Primul La 31 mai 1958, în baza Ordinului M.St.M. din 26 mai 1958, comandant al acestei mari unităţi a fost locotenent-colonelul Divizia 78 Artilerie Antiaeriană s-a transformat în Brigada 78 Grigore Georgescu (1950-1951), urmat la comandă de către Artilerie Antiaeriană Mixtă, organizată pe patru divizioane de locotenent-colonelul Radu Emanoil (1951-1953). artilerie antiaeriană de calibru mic (2) și a redevenit, prin Ordin Data de 20 octombrie 1950 a fost stabilită, prin Ordinul al M.St.M., Brigada 5 Artilerie Antiaeriană. M.St.M. nr. 001884 din 30 septembrie 1953, ca zi de Comandanţi ai acestei mari unităţi au fost colonelul aniversare a înfi inţării marii unităţi. Nicolae Enculescu (1950-1953), locotenent-colonelul La data de 6 ianuarie 1951, prin Ordinul M.St.M. Simion Șulariu (1953-1958) și generalul de brigadă Ion nr. 00316940, Brigada 4 Artilerie Antiaeriană s-a Busuioc (1958-1970). reorganizat, transformându-se în Divizia 4 Artilerie În toată această perioadă, preocuparea de bază în marile Antiaeriană, subordonată aceleiași regiuni militare. unităţi de artilerie antiaeriană din compunerea Trupelor de La 1 decembrie 1951, Divizia 4 a devenit Divizia 45 Uscat a constituit-o desfășurarea pregătirii pentru luptă după Artilerie Antiaeriană Operativă. În sfârșit, prin Ordinul standardele rezultate din analiza concluziilor desprinse M.St.M. nr. 02002 din 10 ianuarie 1959, Divizia 45 din cel de-Al Doilea Război Mondial, precum și însușirea Artilerie Antiaeriană Operativă se transforma în Brigada procedeelor de luptă și principiilor de întrebuinţare a 45 Artilerie Antiaeriană, pentru ca la 23 februarie 1959 să tehnicii noi ce avea să intre în înzestrare în acest deceniu - se numească Brigada 4 Artilerie Antiaeriană Mixtă. tehnică de producţie sovietică. La comanda acestei mari unităţi s-au mai afl at, în Procesul de întărire a apărării antiaeriene cu artilerie această perioadă, colonelul Alexandru Florescu (1956- și mitraliere antiaeriene a continuat prin înfiinţarea, 1957), colonelul Mircea Zaharescu (1957-1959) și colonelul în compunerea diviziilor și regimentelor de infanterie, Alexandru Ungureanu (1959-1961). precum și a marilor unităţi și unităţi de arme cu subunităţi În compunerea marii unităţi de artilerie antiaeriană de specializate în lupta cu inamicul aerian. Astfel, pentru la Târgu Jiu au fost: apărarea antiaeriană a diviziilor de infanterie, ulterior, - Regimentul 13 Artilerie Antiaeriană Mixt (care a luat mecanizate, în organica acestora au fost înfiinţate fi inţă din Regimentul 2 Artilerie Antiaeriană al Diviziei 2 divizioane de artilerie antiaeriană. Primele divizioane au Artilerie Antiaeriană); la 1 decembrie 1951, Regimentul fost constituite în anul 1950, fi ind organizate pe câte două 13 Artilerie Antiaeriană Mixt și-a schimbat denumirea baterii înzestrate cu tunuri de calibru 25 mm, care, în anul în Regimentul 233 Artilerie Antiaeriană calibru mijlociu; la 1956, au fost înlocuite cu tunuri antiaeriene de 37 mm. 1 iulie 1958, Regimentul 233 Artilerie Antiaeriană trece la În anul 1956, în compunerea regimentelor de tancuri, forma de organizare pe două divizioane (3 și 4), în cadrul au fost introduse plutoane de artilerie antiaeriană dotate Brigăzii 4 Artilerie Antiaeriană Mixtă, pentru ca, la 1 iulie cu tunuri de 25 mm. De asemenea, în compunerea de 1964, să se reînfi inţeze sub denumirea de Regimentul 96 luptă a unităţilor de vânători de munte, desant aerian și Artilerie Antiaeriană calibru mijlociu. Regimentul a fost artilerie terestră existau subunităţi de artilerie și mitraliere comandat în această perioadă de către locotenent-colonelul antiaeriene de valoare baterie-pluton.
88 4 (78) 2017 document studii/documente
Un progres În tot cursul anului 1951, are loc întărirea apărării remarcabil antiaeriene a diviziilor și brigăzilor de arme întrunite sub aspectul din compunerea Trupelor de Uscat, prin transformarea conducerii unei bateriilor de artilerie antiaeriană, astfel: la Divizia 2 cantităţi tot Infanterie, Bateria 2 Artilerie Antiaeriană dislocată la mai mari de Craiova, se transformă în Divizionul 2 Artilerie Antiaeriană; forţe și mijloace la Divizia 16 Infanterie, Bateria 4 Artilerie Antiaeriană de apărare dislocată la Călărași se transformă în Divizionul 4 Artilerie antiaeriană Antiaeriană; la Divizia 5 Infanterie, Bateria 5 Artilerie din compu- Antiaeriană dislocată la Lugoj se transformă în Divizionul nerea Trupelor 5 Artilerie Antiaeriană; la Divizia 18 Infanterie, Bateria 18 de Uscat l-a Artilerie Antiaeriană dislocată la Oradea se transformă în constituit Divizionul 18 Artilerie Antiaeriană; la Brigada 1 Cavalerie, înfiinţarea, Bateria 15 Artilerie Antiaeriană dislocată la Oradea se începând cu transformă în Divizionul 15 Artilerie Antiaeriană; Divizia 7 anul 1953, Infanterie avea deja în compunere, în anul 1951, Divizionul a organelor 7 Artilerie Antiaeriană9. Tun antiaerian „Rheinmetal” calibrul 37 mm specializate Tot pentru anul 1951, se prevedea înfiinţarea în (Fototeca Muzeului Militar Naţional de conducere garnizoana Constanţa a Regimentului 27 Artilerie Antiaeriană, „Regele Ferdinand I“) a apărării prin contopirea Divizionului 19 Artilerie Antiaeriană Fix și antiaeriene în compunerea armatelor de arme întrunite și a Divizionului 20 Artilerie Antiaeriană Mobilă10. diviziilor, sub forma Șefului apărării antiaeriene. Apariţia Divizioanele de artilerie antiaeriană din compunerea marilor acestui compartiment de conducere și control, cu largi atribuţii unităţi de arme întrunite erau înzestrate, în general, cu tunuri pe linie de specialitate, a reprezentat o etapă importantă în antiaeriene de calibru mic (în special 37 mm „Rheinmetall”). procesul de constituire și asigurare a funcţionalităţii activităţilor Existenţa Comandamentului Apărării Antiaeriene a apărării antiaeriene a Trupelor de Uscat. Au fost astfel Teritoriului (în continuare C.A.A.T.), ca organ de specialitate create premise favorabile aplicării în perioada următoare, a al Ministerului Forţelor Armate (în continuare M.F.A.) în unor măsuri consistente ce au vizat perfecţionarea cadrului problemele apărării împotriva loviturilor din aer a condus la organizatoric al apărării antiaeriene, îmbunătăţirea apărării sporirea treptată a responsabilităţilor acestuia. Ca urmare, în împotriva loviturilor din aer a principalelor eșaloane tactice și același an 1951, sarcina dotării pe linia artileriei antiaeriene a operative ale Trupelor de Uscat, înzestrarea cu tehnică de luptă fost trecută de la regiunile militare la C.A.A.T., care a devenit modernă și perfecţionarea conducerii. astfel organ unic de înzestrare pe linia apărării antiaeriene În ceea ce privește înzestrarea subunităţilor, unităţilor pentru întreaga Armată Română11. și marilor unităţi de artilerie antiaeriană din compunerea În ceea ce privește înzestrarea unităţilor și subunităţilor Trupelor de Uscat, este de menţionat că, în prima parte de artilerie antiaeriene din organica Trupelor de Uscat în a perioadei analizate, exista o mare varietate de tehnică: perioada prezentată, acestea mai dispuneau de următoarele tunuri antiaeriene de calibru 20, 25, 37, 75 și 88 mm, mijloace: tunuri antiaeriene de 100, 85, 57 și 37 mm; aparate centrale de conducere a focului tip „Bungescu-38” mitraliere antiaeriene de 14,5 mm („Z.R.U.” 1, 2 și 4); și „KG-40”, precum și sisteme optice și acustice pentru aparate de conducere a focului „PUAZO-5” cu altitelemetru descoperirea ţintelor aeriene. În marea lor majoritate, „DT-49”, „PUAZO-6” cu altitelemetru bază 4 m; staţii de aceste tipuri de tehnică aveau un pronunţat grad de uzură ochire tunuri „SON-4”, în complet cu „PUAZO-7” (dotate fi zică, datorită acţiunilor de luptă duse în cel de-Al Doilea cu instalaţie de apărare împotriva bruiajului „AZP-4”) și Război Mondial, precum și o uzură morală avansată. „SON-9”, în complet cu „PUAZO-6”; radioproiectoare Urmare a acestei stări de lucruri, începând cu „RP-15-1”; staţii de radiolocaţie de descoperire și dirijare anul 1951, s-a desfășurat o susţinută activitate pentru „P-20” cu aparatură de recunoaștere „NRZ-1” și „P-8” cu modernizarea tehnicii de apărare antiaeriană existente și aparatură de recunoaștere „NRZ-1” și instalaţii de apărare de procurare a unor categorii noi de mijloace, realizate împotriva bruiajului „AZP-8”12. la nivelul cerinţelor impuse de evoluţia forţelor aeriene Ca mijloace de transmisiuni, unităţile de artilerie militare. A fost demarat, astfel, un proces de modernizare antiaeriană dispuneau de autostaţii „R-104” instalate pe a dotării artileriei antiaeriene, care, în principal, a constat „GAZ-69”, staţii radio „R-104” și „108”, radioreceptoare în procurarea de tehnică militară specifi că din import - „R-253” și centrale telefonice tip „P-193”. furnizor unic fi ind U.R.S.S. Ca urmare, în anii 1953-1954, Din punct de vedere organizatoric, la mijlocul deceniului în dotarea Armatei Române au intrat tunurile antiaeriene analizat, un divizion de artilerie antiaeriană din organica de 57 și 100 mm sovietice, prevăzute cu aparate pentru unei divizii de infanterie reduse (la pace) era compus din: conducerea focului de tip „RUAZO” 3, 5, 6 și 7 și staţii de comanda divizionului (comandant, locţiitor, stat-major, radiolocaţie pentru tragere „SRT-4” și, ulterior, „SRT-9” aparat politic, șefi i de servicii, șeful înzestrării artileristice, și „9A”. Aceste complexe antiaeriene aveau să intre, însă, serviciul de gospodărie, serviciul fi nanciar); subunităţi în dotarea artileriei antiaeriene din compunerea Trupelor de asigurare (pluton de cercetare și topografi c, pluton de de Uscat abia din anul 1961. transmisiuni); subunităţi de luptă (2 baterii de artilerie document 2017 4 (78) 89 studii/documente
și mitraliere antiaeriene subordonate să execute, în fi ecare an, trageri de specialitate. În acest context, în anul 1950, C.A.F.A. trecea la organizarea centrelor speciale de trageri antiaeriene, care urmau a fi funcţionale la 15 mai 1950. Cele trei centre (poligoane de trageri antiaeriene - n.n.) urmau să fi e la Tecuci, Turda și Mihai Bravu, respectiv, câte unul pentru fi ecare regiune militară, unde vor fi planifi cate a executa trageri antiaeriene subunităţile de artilerie antiaeriană de calibru mic (20-25 mm). Organizarea materială a acestor centre speciale (aducerea, depozitarea și gestionarea muniţiilor, materialelor de întreţinere, precum și măsurile de cazare și hrănire a personalului) revenea regiunilor militare respective. Tragerile antiaeriene urmau a se executa pe divizioane, astfel încât 2/3 dintre acestea Aparat central de conducere a focului artileriei antiaeriene „Bungescu” să rămână în garnizoanele de dislocare, pentru executarea model 1938 (Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I”) serviciului de luptă permanent. Conducerea instrucţiei și a tragerilor propriu-zise revenea comandanţilor artileriei din antiaeriană de 85 mm - una de cadre și două de 57 mm cadrul comandamentelor regiunilor militare respective. - una de cadre); subunităţi de deservire (punct medical, Întrucât problemele de transport și de stare de atelier artileristic, atelier de reparaţii auto, punct de control operativitate nu permiteau ca fi ecare unitate și subunitate tehnic, punct de întreţinere tehnică, pluton de transport și să se deplaseze în poligonul respectiv cu tehnica din gospodărie și depozitul de materiale stoc). înzestrare, s-a stabilit ca la centrele speciale să fi e aduse În ceea ce privește efectivele, acest tip de divizion era 1-3 secţii de artilerie antiaeriană din fiecare calibru, încadrat cu 305 militari (40 ofi ţeri, 15 sergenţi reangajaţi, proporţional cu dotarea, fi ecare piesă dispunând de câte 53 sergenţi în termen și 197 soldaţi) și 9 angajaţi civili. 2 ţevi de schimb, precum și de piesele de schimb și trusele Experienţa încă vie a participării artileriei antiaeriene la de scule necesare remedierii incidentelor de tragere. cea de-a doua confl agraţie mondială a determinat factorii de Regimentele și divizioanele de artilerie antiaeriană dotate conducere a destinelor armei să acorde, în această perioadă cu tunuri antiaeriene de 37 mm, 57 mm și de calibru mijlociu de profunde transformări structurale prin care trecea executau trageri antiaeriene în Poligonul Capu Midia, Armata Română, o atenţie aparte pregătirii pentru luptă a activităţile din acest poligon fi ind conduse de către C.A.A.T.13. efectivelor ce încadrau marile unităţi și unităţile de artilerie Durata executării tragerilor de către subunităţile de antiaeriană, inclusiv pentru cele afl ate în compunerea artilerie antiaeriană în cele trei centre speciale era de 1,5- armatei de uscat. Ca urmare, în afara planurilor de pregătire 2 luni, timp în care erau rulate toate subunităţile din organica aplicate în cadrul unităţilor de origine, cadrele militare regiunii militare respective14. urmau diferite cursuri în cadrul Centrului de Instrucţie Regimentele și divizioanele de artilerie antiaeriană al Artileriei Antiaeriene. deplasate în Poligonul Capu Midia executau misiunea timp Două elemente sunt demne de menţionat în legătură cu de 10-15 zile, personalul fi ind adus în poligon pe serii, astfel activitatea Centrului de Instrucţie al Artileriei Antiaeriene: încât în garnizoanele de reședinţă să rămână 2/3 din efective15. primul se referă la aceea că, în cadrul lui, se pregăteau cadre Deoarece în urma demobilizării, epurării unui mare număr de specialitate pentru unităţile și subunităţile de artilerie de cadre din armă pe principii politice, dar și unei politici de aparţinând tuturor categoriilor de forţe ale armatei, iar al cadre defectuoase, în cadrul căreia personal cu pregătire de doilea, faptul că această instituţie de învăţământ continua să specialitate fusese mutat în unităţi de alte arme, începând cu fi e cu adevărat un „laborator” al armei, în care se menţinea anul 1950, s-a trecut la concentrarea rezerviștilor. Aceștia erau spiritul de corp, dragostea de armă, dar și priceperea și planifi caţi a executa trageri antiaeriene împreună cu efectivele pasiunea pentru artileria antiaeriană. unităţilor în care erau concentraţi16. O dovadă a atenţiei deosebite acordate instrucţiei Ieșirea în poligoanele de trageri antiaeriene era precedată practice, capacităţii combative a acestei arme prin excelenţă de antrenamente temeinice, organizate și executate pe ţinte de apărare, o constituiau preocupările constante pentru aeriene reale, puse la dispoziţie de către Comandamentul pregătirea și aprecierea unităţilor și subunităţilor de Aviaţiei Militare. Zborurile aviaţiei militare în scop de artilerie antiaeriană pentru executarea tragerilor de luptă antrenament pentru unităţile și subunităţile de artilerie în poligoane special destinate. antiaeriană, în dispozitivele de dislocare la pace, se executau Preocupărilor, căutărilor de soluţii și rezolvărilor găsite în de trei ori pe săptămână cu câte 2 avioane17. acest deceniu pentru asigurarea unor condiţii cât mai apropiate Interesant de consemnat că, tot din cauza defi citului de realităţilor câmpului de luptă de organizare și executare a cadre din artileria antiaeriană, în anul 1950 s-a procedat tragerilor antiaeriene le vom închina rândurile ce urmează. la organizarea tragerilor antiaeriene și cu elevii din anul Ca un merit incontestabil al C.A.F.A. menţionăm, în doi de studiu ai școlilor militare de ofi ţeri de infanterie, mod expres, preocuparea constantă pentru a asigura în acești cavalerie și artilerie, avându-se în vedere că o parte dintre ani de fi resc declin economic de după anii grei de război ei urmau să încadreze plutoanele de artilerie și mitraliere posibilitatea ca toate unităţile și subunităţile de artilerie antiaeriene de la unităţile de arme întrunite18.
90 4 (78) 2017 document studii/documente
În anul 1951, tragerile antiaeriene s-au desfășurat după același sistem ca cel din anul precedent. Organizarea avea să fi e, însă, mai riguroasă. A fost introdusă practica deplasării în poligoane cu parte din tehnica de luptă afl ată în înzestrare, s-a mărit cantitatea de muniţie destinată tragerilor pentru echipa de tun, iar numărul de ore de zbor pentru antrenarea subunităţilor în garnizoanele de dislocare, ca și pentru executarea tragerilor în poligon a fost simţitor sporit. Spre exemplu, pentru anul de instrucţie 1951-1952, C.A.F.A. solicita 1.000 ore de zbor, repartizate astfel: 320 ore de zbor pentru nevoile impuse de tragerile în Poligonul Capu Midia, 80 ore de zbor pentru nevoile impuse de tragerile cu plutoanele regimentare ale Regiunii 3 Militare în poligonul de la Gilău și 600 ore de zbor pentru nevoile de instrucţie a divizioanelor de artilerie antiaeriană și unităţilor de artilerie antiaeriană ale corpurilor de tancuri Aparat central de conducere a focului artileriei antiaeriene „Bungescu” și, respectiv, de armată19. model 1938 (Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I”) Analizele periodice ale tragerilor executate în acești ani au stat la baza aplicării unor măsuri ferme menite Aceluiași deziderat - creșterea nivelului pregătirii pentru a ridica nivelul de pregătire de specialitate a unităţilor luptă a unităţilor și subunităţilor de artilerie antiaeriană și subunităţilor de artilerie antiaeriană. Astfel, în anul din compunerea Trupelor de Uscat - a răspuns și măsura 1951, se constata că unii comandanţi de mari unităţi ordonată de către ministrul forţelor armate, prin M.St.M., și unităţi de arme întrunite nu acordă atenţia cuvenită din luna mai 1952. Potrivit acestui ordin, urmau a fi subunităţilor de artilerie antiaeriană din subordine, iar unii recunoscute și amenajate genistic poziţii pentru bateriile de comandanţi ai acestor subunităţi nu stăpânesc îndeajuns artilerie antiaeriană în garnizoanele de reședinţă, precum problemele întrebuinţării armei, îndeosebi pe linia și puncte de comandă în fi ecare garnizoană unde existau tragerilor antiaeriene. Prin urmare, rezulta necesitatea mari unităţi, unităţi sau subunităţi de artilerie antiaeriană. pregătirii prin cursuri a ofi ţerilor comandanţi de plutoane C.A.F.A. va emite ordin de detaliu privind utilarea și în Centrul de Instrucţie ai Artileriei Antiaeriene, pregătirea funcţionarea acestor puncte de comandă. centralizată a efectivelor plutoanelor de artilerie antiaeriană 1952 era anul în care programările de zbor pentru pe mari unităţi, precum și mărirea duratei de pregătire a aeronavele care survolau spaţiul aerian românesc ajungeau acestor subunităţi în poligoanele de tragere până la 60 și la unităţile și subunităţile de artilerie antiaeriană din de zile, în condiţiile creșterii numărului de ore de zbor al compunerea Trupelor de Uscat pentru avioanele al căror aviaţiei la câte 2-3 ore zilnic pe parcursul a 30 de zile20. itinerar trecea la o depărtare de 10 km de garnizoana de La fel de adevărat, însă, era și faptul că rezultatele dislocare a unităţilor respective. C.A.A.T. era obligat, de mai slabe obţinute la tragerile antiaeriene (majoritatea asemenea, să informeze subunităţile de artilerie antiaeriană satisfăcătoare) se datorau și gradului avansat de uzură a dispuse pe o rază de 40 km faţă de itinerarul de zbor al tehnicii de luptă afl ate în înzestrare, cea mai mare parte a ei unor aeronave străine infractoare despre evoluţia acestora, fi ind aceeași cu care artileriștii antiaerieni români luptaseră în scopul combaterii lor. Informaţiile despre eventualele în cel de-Al Doilea Război Mondial. aeronave inamice urmau a fi furnizate de către sistemul Creșterea rolului și locului artileriei antiaeriene în edifi ciul O.I.L.A.22 de cercetare a spaţiului aerian realizat de militar românesc al perioadei prezentate a fost determinată și către C.A.A.T. Ordinul de deschidere a focului de către de introducerea obligativităţii ocupării „unor poziţii normale bateriile (plutoanele) de serviciu din garnizoane (tabere) și de schimb” (de bază și de rezervă - n.n.) de către toate era dat de către șeful garnizoanei (taberei), la aprobarea unităţile de artilerie antiaeriană, începând cu eșalonul baterie, M.St.M., cerută direct sau prin regiunea militară căreia care executau aplicaţii, în tabere de instrucţie, împreună cu i se subordona. În caz de atac aerian executat cu bombe marile unităţi și unităţile de arme întrunite din compunerea sau armament de bord asupra garnizoanei sau taberei, cărora făceau parte. Potrivit ordinului emis de C.A.F.A., comandantul bateriei (plutonului) de artilerie antiaeriană de toate unităţile de artilerie antiaeriană erau obligate să urmeze serviciu avea dreptul să deschidă focul din proprie iniţiativă, marile unităţi de arme întrunite pe timpul aplicaţiilor și să le raportând imediat despre aceasta eșalonului superior23. Era apere antiaerian în zonele de aplicaţie. Efectivele rămâneau o măsură specială, extremă, dictată de condiţiile istorice în apropierea materialului antiaerian, în măsură a interveni de adversitate instaurate după cel de-Al Doilea Război în minimum de timp, fi ind schimbate din serviciu de luptă Mondial între cele două blocuri militare opuse, ce aveau la 1-2 săptămâni. Conform aceluiași ordin, „subunităţile să întreţină prin astfel de modalităţi acţionate militare de artilerie antiaeriană de serviciu vor trebui să dispună de atmosfera specifi că „Războiului Rece”. întreaga capacitate de luptă, fi ind gata a deschide focul într-un Ca rezultat al evaluării juste a rolului și locului artileriei minut ziua și două minute noaptea”21. Deschiderea focului se antiaeriene a Trupelor de Uscat, eșaloanele superioare au făcea numai cu aprobarea comandantului taberei și numai în acordat, în această perioadă, o atenţie specială verifi cării cazul unui atac aerian prin bombardament sau trageri. stării pregătirii pentru luptă a marilor unităţi, unităţilor document 2017 4 (78) 91 studii/documente
și subunităţilor de artilerie antiaeriană. Edifi catoare în La fel de numeroase erau responsabilităţile și pentru acest sens sunt concluziile desprinse în urma controalelor celelalte domenii repartizate prin atribuţii. Cu toate aceste, executate de comisii ale M.St.M. la începutul anului 1952, dacă avem în vedere numărul redus de ofi ţeri care încadrau astfel: s-a redus capacitatea de luptă a unităţilor și subunităţilor compartimentele respective (4 - în Secţia Artilerie Antiaeriană de artilerie antiaeriană din cauza descompletării efectivelor de la C.A.F.A., câte 2 - la regiunile militare, 1 - la corpurile de prin multiple răspândiri și sarcini de garnizoană (exemple: armată și câte un șef al apărării antiaeriene în statele majore Regimentul 252, Divizionul 511, 589, 336 și 45 Artilerie ale diviziilor de infanterie), este evident că rezolvarea unei Antiaeriană); s-a diminuat timpul necesar pregătirii de game atât de largi de probleme ce priveau marile unităţi și specialitate a subunităţilor de artilerie antiaeriană, deoarece unităţile de artilerie antiaeriană era mult îngreunată. acestea au fost subordonate regimentelor de artilerie, care Concepţii privind întrebuinţarea în luptă a artileriei au folosit oamenii subunităţilor respective la îngrijirea cailor antiaeriene a Trupelor de Uscat sau la alte sarcini în unitate (exemplu: Bateria 572 Artilerie De-a lungul deceniului 6, Artileria Antiaeriană română Antiaeriană); unele unităţi și subunităţi de artilerie aeriană era organizată astfel: artileria antiaeriană a teritoriului; nu și-au putut executa aplicaţiile din cauză că marile artileria antiaeriană a trupelor; artileria antiaeriană a unităţi respective fi e că le-au luat autotractoarele pe care marinei (de pe vase). Având în vedere această organizare, care le-au folosit pentru nevoi administrative, fi e că benzina s-a menţinut în spiritul tradiţional românesc, caracteristic de alocată pentru pregătirea pentru luptă a fost consumată la înfi inţarea armei, concepţiile de întrebuinţare a artileriei de către marea unitate (exemple: Divizionul 495, 511, antiaeriene din cadrul Trupelor de Uscat au evoluat în 529, 324 și Bateria 572 Artilerie Antiaeriană); unităţile și raport cu schimbările produse în înzestrarea cu armament subunităţile de artilerie antiaeriană din cadrul regimentelor și tehnică de luptă armatei în general și a mijloacelor de infanterie, artilerie și cavalerie au fost slab instruite din aeriene ale inamicului probabil, dar, mai ales, a mijloacelor punct de vedere al specialităţii, deoarece comandanţii de de apărare antiaeriană proprii. mari unităţi și unităţi care le-au avut în subordine nu s-au Ceea ce trebuie menţionat, încă de la început, este faptul preocupat sufi cient de pregătirea lor și, în plus, le-au dat cu că în această perioadă a fost dezvoltat și îmbogăţit conţinutul multă ușurinţă sarcini de altă natură, sustrăgându-le astfel conceptului de apărare antiaeriană, cu toate derivatele de la programul de instrucţie24. acestuia. Astfel, potrivit unui document elaborat la C.A.F.A. Ca măsuri de eliminare a acestor neajunsuri și a la finele anului 1952, apărarea antiaeriană cuprindea: cauzelor lor, se ordonau anularea tuturor răspândirilor din acţiunile de luptă ale aviaţiei de vânătoare; sistemele cadrul unităţilor și subunităţilor de artilerie antiaeriană, de foc ale mijloacelor speciale de artilerie antiaeriană; respectarea disciplinei statelor de organizare, precum sistemele de foc ale mitralierelor antiaeriene; sistemele de și utilizarea autotractoarelor și carburanţilor numai în foc ale armamentului de infanterie; sistemele de O.I.L.A.; scopurile pentru care au fost destinate (la instrucţie și la sistemele de detecţie prin radiolocaţie a aviaţiei inamice; aplicaţii). sistemele de iluminare a inamicului aerian prin proiectoare Apariţia unor probleme de această natură (ingerinţe antiaeriene; baloanele de baraj pentru apărarea antiaeriană ale comandanţilor din alte arme în viaţa și activitatea a obiectivelor mari ale spatelui; măsurile pentru protejarea unităţilor și subunităţilor de artilerie antiaeriană, afectarea trupelor și a spatelui în contraatacurile aeriene prin programului de instrucţie etc.) avea să fi e diminuată, treptat, fracţionare, mascare și organizare genistică26. prin creșterea competenţelor organelor de conducere Privind posibilităţile de acţiune ale mijloacelor pârtiei/ specializate de la diferite eșaloane4. Astfel, începând pante la apărarea antiaeriană, acestea erau menţionate cu anul 1953, Secţia 4 Artilerie Antiaeriană din cadrul în mod expres pentru fi ecare categorie de tehnică din C.A.F.A., ca și ajutoarele pentru artilerie antiaeriană ale înzestrare. Astfel, mitralierele antiaeriene de calibru comandanţilor (șefi lor) artileriei de la regiunile militare și normal puteau duce lupta cu inamicul până la înălţimea de mari unităţi de arme întrunite au primit atribuţii mai largi 1.000 m, în timp ce cele de calibru mare până la 1.500 m. pe linie de armă atât în domeniul pregătirii pentru luptă, Proiectoarele antiaeriene serveau pentru luminarea cât și al încadrării, înzestrării, organizării-mobilizării sau ţintelor aeriene pe timpul nopţii în folosul aviaţiei de operaţiilor. Dintre responsabilităţile pe linia pregătirii vânătoare proprii, al artileriei și mitralierelor antiaeriene. pentru luptă încredinţate organelor de specialitate amintite, Bătaia proiectoarelor depindea de caracteristicile lor și menţionăm: organizarea și planifi carea pregătirii pentru de starea atmosferică. În medie, ea era de 6.000 m. Ele se luptă a unităţilor și subunităţilor de artilerie antiaeriană amplasau în dispozitiv de luptă, la intervale de 3-5 km, ale trupelor; organizarea și controlul convocărilor cu dar nu mai aproape de 500 m de poziţiile de tragere ale caracter metodic de specialitate; întocmirea, tipărirea și bateriilor antiaeriene. Pentru a se putea folosi în bune difuzarea programelor analitice pentru pregătirea soldaţilor, condiţii, ele trebuiau să fi e dispuse către limita zonei de sergenţilor și ofi ţerilor; întocmirea planului bugetar pentru acţiune a artileriei antiaeriene, dând astfel posibilitatea nevoile artileriei antiaeriene a trupelor; întocmirea, pregătirii primei salve la aceste limite. Ţinta trebuia să tipărirea și difuzarea regulamentelor și instrucţiunilor de fi e încadrată de 3-4 fascicule, proiectoarele moderne fi ind specialitate; organizarea și controlul tragerilor antiaeriene; cuplate prin transmisie sincronă cu radiolocatoare, care le asigurarea bazei materiale a instrucţiei și tragerilor; dirijau fasciculul pe ţintele de iluminat. inspecţii și controale asupra pregătirii pentru luptă, Serviciul O.I.L.A. se compunea, la sfârșitul anului organizării și dotării artileriei antiaeriene25. 1956, din: observatori aerieni de la companii și batalioane;
92 4 (78) 2017 document studii/documente posturi de observare O.I.L.A., pe lângă punctele de „Qustloff ” și „Oerlikon”, 25 mm „Hotckiss” și sovietice, 37 comandă ale regimentelor; P.P.O.-O.I.L.A. pe lângă mm „Rheinmetall” și 40 mm „Bofors”; artileria antiaeriană punctele de comandă ale marilor unităţi; serviciul O.I.L.A. de calibru mijlociu (60-100 mm), dispunând de tunuri al subunităţilor speciale; P.O. și P.P.O. ale unităţilor speciale calibru 75 mm, 76 mm sovietice, 85 mm sovietice și 88 mm. O.I.L.A.; radiolocatoare S.O.R. - posturi radiotehnice Artileria antiaeriană de calibru mic putea duce lupta O.I.L.A.; serviciul O.I.L.A. al marii unităţi de apărare împotriva aviaţiei inamice până la înălţimea de 3.000 m, antiaeriană a teritoriului. iar cea de calibru mijlociu până la 7.000 m. În spaţiul ocupat de front, se organizau 2-3 zone de Unitatea de tragere a artileriei antiaeriene de calibru observare la următoarele distanţe faţă de limita dinaintea mijlociu era bateria, iar unitatea tactică - divizionul trupelor: prima zonă - 4-10 km; a 2-a zonă- 20-40 km și (regimentul) de artilerie antiaeriană. Bateria de artilerie a 3-a zonă - 50-80 km. antiaeriană de calibru mijlociu se putea amplasa pe o singură Distanţele pentru posturile de observare nu trebuiau să poziţie de tragere, neadmiţându-se fracţionarea acesteia fi e mai mari de 8-10 km. decât pe timpul marșului (pe plutoane). Pentru informarea trupelor afl ate în deplasare, marile Repartiţia la pace a artileriei antiaeriene române era în unităţi și unităţile organizau, cu mijloace organice, o reţea cadrul Trupelor de Uscat astfel: la batalioanele de infanterie de posturi mobile, care se deplasau, de regulă, cu siguranţa și vânători de munte - 1 pluton de mitraliere antiaeriene din marș. x 2 grupe x 2 piese „D.S.K.” de 12,7 mm; la regimentele În documentele timpului, erau precizate în mod expres de infanterie, artilerie și cavalerie câte 1 pluton de artilerie și misiunile serviciului O.I.L.A. al trupelor. Ele constau antiaeriană x 3 tunuri de 20-25 mm; la brigăzile de artilerie, în: descoperirea la timp, recunoașterea inamicului aerian, obuziere și tancuri - câte 1 baterie de artilerie antiaeriană precum și informarea aerodromurilor, mijloacelor de x 2-4 plutoane x 3 tunuri de 20-25 mm; la diviziile de apărare antiaeriană, statelor majore, trupelor și obiectivelor infanterie, vânători de munte, tancuri și mecanizate câte 1 de spate; strângerea și prelucrarea datelor despre inamicul divizion x 3 baterii x 2 plutoane x 3 tunuri de 25-37 mm; aerian; cercetarea inamicului terestru în raioanele de la corpurile de armată, câte 1 divizion artilerie antiaeriană observare ale posturilor. Mijloacele principale de transmitere mixt x 3 baterii de artilerie antiaeriană calibru mijlociu a informaţiilor erau staţiile radio și telefonul. 75-76 mm; la armate, câte 1 divizie de artilerie antiaeriană Radiolocatoarele erau utilizate în apărarea antiaeriană pentru x 4 regimente (2 de calibru mic 25-37 mm și 2 de calibru descoperirea avioanelor inamice de la distanţă mari, precum și mare 76,2-85 mm). pentru conducerea focului bateriilor de artilerii antiaeriană. Referitor la posibilităţile de foc ale artileriei antiaeriene, În raport cu principiile constructive și folosirea lor, se aprecia că cele tehnice sunt determinante, depinzând existau două tipuri de radiolocatoare: staţiile de observare de calibru, viteza iniţială a proiectilului, bătaia maximă radială (S.O.R.), cu raza de acţiune de 100-200 km, adică orizontală și verticală, bătaia efi cace orizontală și verticală, 15-20 minute de zbor pentru un avion care zbura cu viteza câmpul de tragere orizontal și vertical, precum și de cadenţa de 400-600 km/h. Ele se foloseau pentru informarea aviaţiei, de tragere teoretică și practică realizată de fi ecare piesă. artileriei antiaeriene și serviciilor O.I.L.A. de la distanţă Aceste caracteristici tehnice determinau, la rândul mare. Fasciculul de unde electromagnetice era emis circular lor, posibilităţile teoretice, care, în principal, se refereau pe toate direcţiile, putând detecta în același timp mai multe la dispunerea bateriilor, divizioanelor și regimentelor ţinte; staţiile de ochire tunuri (S.O.T.) cu bătaia de 40-70 km, de artilerie antiaeriană în dispozitive grupate sau liniare, erau întrebuinţate pentru urmărirea avioanelor și conducerea precum și la anumite intervale între entităţile de foc de focului artileriei antiaeriene; lucrau cu un fascicul restrâns bază (bateriile), intervale obligatorii pentru păstrarea dirijat pe o singură direcţie, dând elemente precise necesare legăturii de foc. Din analiza posibilităţilor tehnico-tactice artileriei antiaeriene, asigurând, totodată, posibilitatea rezultau următoarele concluzii: posibilităţile mijloacelor combaterii inamicului aerian în orice condiţii de vizibilitate. de artilerie antiaeriană se completează unele pe altele, Artileria antiaeriană continua să constituie unul dintre dar ele nu se pot înlocui; pentru obţinerea unui succes mijloacele de bază ale apărării antiaeriene. Rolul ei consta sigur în protecţia trupelor și spatelui lor, trebuie urmărită în distrugerea prin foc a avioanelor inamice, precum și concentrarea mijloacelor și realizarea protecţiei la toate obligarea acesteia de a renunţa la îndeplinirea misiunii de altitudinile, pornind de la principiul că CINE VREA SĂ luptă. De asemenea, artileria antiaeriană era destinată să APERE TOTUL NU APĂRĂ NIMIC! nimicească parașutiștii și parașutele inamice. În conţinutul documentului menţionat se efectua și un În ceea ce privește misiunile ce reveneau artileriei calcul estimativ al nevoilor de proiectile (consum de muniţie antiaeriene din compunerea Trupelor de Uscat, acestea constau antiaeriană - n.a.) ale armatei în apărare. Pornindu-se de în: protejarea contraatacurilor din aer a trupelor, punctelor de la experienţa războiului, se aprecia că pentru a doborî un comandă și obiectivelor principale din spatele frontului; ca avion sunt necesare 800 de lovituri la tunurile de calibru misiune specială, artileria antiaeriană putea duce și lupta mic și 500 de lovituri la cele de calibru mijlociu. Un calcul împotriva tancurilor, infanteriei și cavaleriei pătrunse în riguros fundamentat matematic se realiza și în ceea ce raionul poziţiilor de tragere. privește densitatea gurilor de foc antiaeriene/km de front, Din punct de vedere al calibrelor, artileria antiaeriană se rezultând un necesar de 12-18 tunuri/km front, din care clasifi ca în: artileria antiaeriană de calibru mic (20-60 mm), 4-6 tunuri de calibru mijlociu și de 2-3 tunuri/km front, în înzestrarea armatei române existând tunuri de 20 mm din care un tun de calibru mijlociu. document 2017 4 (78) 93 studii/documente
(trupele), precum și de posibilităţile tehnico-tactice ale mijloacelor de artilerie antiaeriană. Pentru a facilita conducerea și a permite realizarea unei cooperări cât mai bune între mijloacele de diferite calibre care concură la protecţia aceluiași obiectiv și, mai ales, cu trupele protejate, gruparea de artilerie antiaeriană se putea fracţiona în subgrupări, în măsură să se sprijine reciproc cu foc (numărul subgrupărilor depinzând de numărul obiectivelor de apărat). Subgrupările destinate protecţiei trupelor din eșalonul întâi sau doi erau afectate, de regulă, diviziilor sau regimentelor de infanterie. Grupările de artilerie antiaeriană erau subordonate direct comandantului artileriei și locţiitorului său pentru artileria antiaeriană, de la care primeau misiunea de luptă în conformitate cu planul general de protecţie antiaeriană. Subgrupările de artilerie antiaeriană se subordonau în același timp comandantului grupării din punct de vedere al conducerii centralizate a focului și comandantului marii unităţi pe lângă care se constituiau din punct de vedere tactic. Aparat pentru reperat sunetele (Muzeul Militar Național Dispozitivul de luptă al artileriei antiaeriene trebuia „Regele Ferdinand I”) eșalonat în adâncime, astfel încât să protejeze întreaga adâncime tactică a marii unităţi, să asigure acţiunile rezervelor Referitor la întrebuinţarea propriu-zisă în luptă a artileriei pe direcţiile probabile de contraatac și pentru ca fl uctuaţiile antiaeriene, se considera că aceasta realizează un randament neînsemnate ale frontului, în desfășurarea operaţiunilor, să maxim de luptă dacă acţionează într-un sistem unitar atât în ceea nu necesite schimbări simultane ale poziţiilor de tragere ale ce privește focul, cât și descoperirea și indicarea ţintelor aeriene. mai multor baterii de artilerie antiaeriană. Din aceste considerente rezulta necesitatea conducerii centralizate În ceea ce privește poziţiile de tragere ale artileriei a artileriei antiaeriene. Conducerea centralizată urma a se realiza antiaeriene în apărare, se prevedea ca acestea să se dispună, prin punerea sub aceeași comandă a tuturor mijloacelor de artilerie în principal, în nodurile și raioanele antitanc sau înapoia lor, antiaeriană care au o misiune comună și acţionează în același fi lon, iar bateriile de artilerie antiaeriană să fi e pregătite atât pentru constituind astfel grupările de artilerie antiaeriană. executarea tragerilor antiaeriene, cât și a celor antitanc. Așa Pornindu-se de la cerinţa organizării apărării antiaeriene cum este lesne de observat, bazate pe experienţa de război pentru a putea face faţă atacurilor aeriene executate la acumulată pe câmpurile de luptă ale celui de-Al Doilea toate altitudinile, se mergea pe concepţia realizării unor Război Mondial și utilizând, în general, aceeași tehnică de grupări antiaeriene mixte, compuse din tunuri antiaeriene luptă, concepţiile de întrebuinţare a artileriei antiaeriene de toate calibrele. Ţinându-se seama de lărgimea maximă a române nu au cunoscut, în deceniul prezentat, evoluţii frontului, pe care se poate organiza și conduce sistemul de deosebite. Ele aveau să cunoască doar ușoare adaptări la noile foc al artileriei antiaeriene după un plan unitar (respectiv structuri adoptate în cadrul Trupelor de Uscat în această 12-15 km), grupările de artilerie antiaeriană puteau fi de perioadă. Una dintre reorganizările notabile avea să fi e cea din corp de armată și de armată. În cazuri speciale se prevedea și anul 1956, când, în organica de pace a artileriei antiaeriene posibilitatea constituirii grupărilor de artilerie antiaeriană de din compunerea Trupelor de Uscat, intrau 5 regimente divizie, situaţie posibilă cu deosebire atunci când nu se puteau (4 în cele 2 divizii și 1 regiment independent), 12 divizioane realiza legătura de foc cu alte unităţi de artilerie antiaeriană. de corp de armată și la diviziile de infanterie (mecanizate), Misiunile ce puteau fi îndeplinite de o grupare de artilerie 18 divizioane regimentare, 11 baterii de artilerie antiaeriană antiaeriană constau în protecţia antiaeriană a marii unităţi independente și 68 plutoane de mitraliere antiaeriene. În din eșalonul întâi sau doi sau a unui grup de obiective noua structură, artileria antiaeriană a Trupelor de Uscat a importante din zona spatelui. crescut numărul de divizioane regimentare de la 12 la 18, iar În ceea ce privește apărarea antiaeriană a marii unităţi de numărul divizioanelor de artilerie antiaeriană de la divizii a arme întrunite în apărare, se considera că, în condiţii de acţiune crescut de la 9 la 12. În același timp, însă, numărul de baterii normale (în afara direcţiei principale de interzis - n.n.), aceasta independente s-a micșorat cu 2427. nu va dispune decât de mijloacele organice. Marile unităţi Interesantă, din același punct de vedere al întrebuinţării care apără o direcţie principală vor benefi cia întotdeauna de în luptă, este situaţia dotării artileriei antiaeriene din mijloace de întărire, în raport cu importanţa ce se atribuie cadrul Trupelor de Uscat în aceiași an 1956. Astfel, la cele acelei direcţii și cu lărgimea zonei în care se realizează apărarea 22 baterii (a câte 6 piese) prevăzute a fi înzestrate cu tunuri împotriva loviturii principale a inamicului. Cantitatea și tipul de 85 mm „K5-18”, tehnica prevăzută în statul de organizare mijloacelor care intrau în compunerea grupărilor de artilerie era substituită în totalitate cu tunuri de 85 mm md. 1939, antiaeriană depind de importanţa și numărul obiectivelor 76,2 mm și 75 mm md. 1936. La bateriile de artilerie ce trebuie apărate antiaerian, de cantitatea, capacitatea și antiaeriană calibru mic (de la diviziile de infanterie, corpuri altitudinea obișnuită de atac a inamicului, de dimensiunile de armată și armate), cele 162 piese de 57 mm prevăzute în și conturul suprafeţei pe care se găsesc obiectivele de protejat stat erau, de asemenea, în totalitate substituite cu tunuri de
94 4 (78) 2017 document studii/documente
37 și 25 mm, în timp ce la subunităţile prevăzute a fi dotate cu tunuri calibru 37 mm toate cele 154 piese necesare erau substituite cu tunuri calibru 25 și 20 mm. Pentru specialiștii militari români ai timpului, era evident că tehnica afl ată în înzestrare nu mai corespundea executării tragerilor antiaeriene asupra ţintelor aeriene cu performanţe moderne. Astfel, materialul de calibru mic existent (20-25 mm) putea executa trageri cu efi cacitate asupra avioanelor care realizau o viteză de 500-600 km/h. Cum însă, avioanele timpului zburau cu 800-900 km/h, era clară imposibilităţii combaterii lor cu materialele de substituire existente, indiferent de gradul de pregătire a subunităţilor. În plus, apărea tot mai imperios necesară introducerea în înzestrare a radiolocatoarelor atât pentru cercetarea și descoperirea ţintelor care evoluau cu viteze mari și la înălţimi mari, cât și pentru a permite combaterea lor în condiţii de vizibilitate Tun antiaerian „Gustloff ” (Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I”) redusă. Modernizarea tehnicii din înzestrare, mai bine-zis schimbarea celei vechi, se va produce chiar în anii următori. controlul și îndrumarea desfășurării acestora; pregătirea În mod deliberat, am lăsat pentru încheierea rândurilor generală pe linie de apărare antiaeriană a comandanţilor, referitoare la această perioadă evocarea a două evenimente statelor majore și trupelor; asigurarea, în colaborare importante ce aveau să marcheze evoluţia artileriei antiaeriene cu organele centrale de resort ale M.F.A., a rezolvării în anii ce vor urma. Primul se referă la înfi inţarea, în iulie oportune a problemelor privind organizarea, înzestrarea 1959, a Secţiei Apărare Antiaeriană a Trupelor, subordonată și încadrarea marilor unităţi, unităţilor și subunităţilor de nemijlocit adjunctului ministrului forţelor armate, înfi inţare apărare antiaeriană a trupelor29. aprobată cu numărul C.L. 001914 din 23 iulie 1959 Al doilea eveniment îi constituia înfi inţarea, prin Ordinul al M.St.M. În cuprinsul aceluiași ordin, se prevedeau nr. C.L. 002946 din 6 noiembrie 1959 al M.F.A., a Școlii Militare reorganizarea secţiilor de apărare antiaeriană a trupelor de de Subofi ţeri de Artilerie Antiaeriană, care urma a funcţiona pe la regiunile militare, precum și adăugarea unui ofi ţer la șeful lângă Școala Militară de Ofi ţeri de Artilerie Antiaeriană din apărării antiaeriene la comandamentele de mari unităţi orașul Stalin (astăzi Brașov), subordonată C.A.A.T. (divizii de infanterie și mecanizate, brigăzi de vânători Cu același ordin, lua fiinţă și Școala Militară de de munte)28. Aceste măsuri erau menite a spori efi cienţa Subofi ţeri de Radiolocaţie, ce urma a funcţiona pe lângă conducerii eșaloanelor în creștere, cantitativ și calitativ, a Școala Militară de Ofi ţeri de Radiolocaţie din București, structurilor apărării antiaeriene a Trupelor de Uscat. subordonată, de asemenea, C.A.A.T. Ambele școli își Secţia Apărare Antiaeriană a Trupelor din organica începeau cursurile la data de 1 noiembrie 195930. M.F.A., înlocuia Secţia Artilerie Antiaeriană din C.A.F.A. Aceste instituţii de învăţământ își vor aduce o (desfi inţată cu această ocazie) și avea ca atribuţii de bază contribuţie remarcabilă la pregătirea subofi ţerilor din următoarele responsabilităţi: organizarea și planifi carea ambele arme, la formarea unui corp de cadre valoros, pregătirii tactic-operative și de luptă a marilor unităţi, indispensabil marilor unităţi, unităţilor și subunităţilor de unităţilor și subunităţilor de apărare antiaeriană a trupelor; artilerie și, apoi, rachete antiaeriene din Armata Română. Anti-aircraft Artillery from the Anti-aircraft Defense of the Land Forces between 1950-1959 Major-general (r) prof. univ. Visarion Neagoe, Ph.D. Abstract: In the period that is presented in the article the anti-aircraft defense from the Land Forces underwent profound changes both regarding the organizational structure and the endowment. Th e military theorists tried to use the experience gained during the Second World War, which they enriched with the new information related to the evolution of airplanes and the new techniques of Soviet origin. Particular attention was given to the training of the personnel through the establishment or the modernization of the educational institutions. Keywords: land forces, endowment, education, doctrine, reorganization, anti-aircraft artillery NOTE
1 Academia Oamenilor de Ştiinţă. 16 Ibidem, ff. 27, 102, 121. 2 Arhivele Militare Române (în continuare A.M.R.), Fond 1714, dosar nr. crt. 13 (Registrul 17 Ibidem, f. 38. istoric al Comandamentului Artileriei). 18 Ibidem, dosar nr. crt. 1587, ff. 10-11. 3 Ordinul M.St.M. nr. 45206 din 7 februarie 1949. 19 Ibidem, dosar nr. crt. 1951, f. 276. 4 A.M.R., Fond 1726, dosar nr. crt. 735, f. 47. 20 Ibidem, dosar nr. crt. 1298, f. 3. 5 Idem, Fond 1714, dosar nr. crt. 86, ff. 64-65. 21 6 Ibidem, dosar nr. crt. 1961, ff. 42-43. Ibidem, dosar nr. crt. 98, f. 14. 22 7 O.I.L.A.: observare, informare şi legătură aeriană - n.n. Idem, Fond M.St.M., Colecţia statelor de organizare a trupelor de apărare antiaeriană pe anii 1956-1961. 23 8 A.M.R., Fond 1714, dosar nr. crt. 1961, ff. 114-117. Ordinul M.St.M. nr. 00123246 din 12 octombrie 1950. 24 9 Ibidem, dosar nr. crt. 2214, ff. 13-14. A.M.R., Fond 5440, dosar nr. crt. 6, ff. 8, 66,69. 25 10 Ibidem, dosar nr. crt. 2827, ff. 44-45. Ibidem, dosar nr. crt. 11, f. 38. 26 11 Ibidem, f. 168. „Protecţia antiaeriană a operaţiei armatei în apărare”, vezi Fond 1714, dosar nr. crt. 3410, ff. 11-34. 27 12 Ibidem, dosar nr. crt. 657, f. 464. Ibidem, dosar nr. crt. 4192, ff. 93-101. 13 Idem, Fond 1714, dosar nr. crt. 182, ff. 54-55. 28 Idem, Fond 5440, dosar nr. crt. 1059, f. 30. 14 Ibidem, dosar nr. crt. 791, f. 19. 29 Idem, Fond 1714, dosar nr. crt. 1714, dosar nr. crt. 5845, f. 120. 15 Ibidem, f. 1. 30 Ibidem. document 2017 4 (78) 95 agora SESIUNEA DE COMUNICĂRI ŞTIINŢIFICE RETRĂIRI ISTORICE ÎN VEACUL XXI – ACADEMIA OAMENILOR DE ŞTIINŢĂ DIN ROMÂNIA
cademia Oamenilor de Știinţă din România a organizat la Maia, în zilele de 8-9 septembrie, Sesiunea de comunicări știinţifi ce „Retrăiri Aistorice în veacul XXI”, ediţia a XIII-a dedicată următoarelor evenimente comemorate în anul 2017 - „140 de ani de la proclamarea Independenţei României, 100 de ani de la eroicele bătălii din vara anului 1917 și 75 de ani de la confruntarea de la Cotul Donului – Stalingrad”. Din partea instituţiei noastre a participat dr. Teodora Giurgiu cu tema: Analiza bulgară privind situaţia operaţiunilor militare înaintea intrării României în război (1916), material elaborat în colaborare cu dr. Luminiţa Giurgiu.
Dr. Teodora GIURGIU
ED
CONFERINŢA NAŢIONALĂ DE COMUNICĂRI ŞTIINŢIFICE DUNĂREA ŞI MAREA NEAGRĂ ÎN SPAŢIUL EUROASIATIC. ISTORIE, RELAŢII POLITICE ŞI DIPLOMAŢIE – MUZEUL MARINEI ROMÂNE
n perioada 5-7 octombrie a.c., Muzeul Marinei Române a organizat ediţia a XXI-a a Conferinţei naţionale de comunicări știinţifi ce Dunărea și Marea ÎNeagră în spaţiul euroasiatic. Istorie, Relaţii Politice și Diplomaţie. Și în acest an, printre invitaţi s-au numărat istorici și istorici militari care au prezentat studii deosebit de incitante care au suscitat interesul celor prezenţi, atât prin prezentare, cât și prin subiectele abordate. La această ediţie, Arhivele Militare Naţionale Române au fost reprezentate de colonel dr. Gabriel Pătrașcu - șeful Biroului editorial, documentare istorică și memorialistică și de dr. Ion Rîșnoveanu. Colonelul dr. Gabriel Pătrașcu a prezentat studiul Despre funcţii unicat în Armata României (1915-1947). Colonel cu stea și comodor - un subiect mai puţin abordat de istoriografi a militară românească. Prin prezentarea acestui material, au fost aduse o serie de corecţii și completări pe care specialiștii în domeniu le vor valorifi ca în consecinţă. Dr. Ion Rîșnoveanu a participat la această activitate cu studiul Comandor Vasile Toescu - „harnic și priceput ofi ţer”, în care a prezentat un memoriu trimis de acest ofi ţer regelui Ferdinand I. Elementul de noutate a fost reprezentat de radiografi a realizată de ofi ţerul român cu privire la relaţiile pe care corpul ofi ţerilor din Marina Militară Română l-au avut cu ofi ţerii din Misiunea Militară Franceză în timpul Primului Război Mondial. Cea de-a XXI-a ediţie a Conferinţei naţionale de comunicări știinţifi ce Dunărea și Marea Neagră în spaţiul euroasiatic. Istorie, Relaţii Politice și Diplomaţie organizată de Muzeul Marinei Române s-a bucurat de un real succes în rândul specialiștilor, dovadă a profesionalismului de care au dat dovadă membrii consiliului știinţifi c al acestei instituţii.
Dr. Ion RÎȘNOVEANU
96 4 (78) 2017 document agora EXPOZIŢIA VIAŢA COTIDIANĂ ÎN PRIMUL RĂZBOI MONDIAL – MUZEUL NAŢIONAL MILITAR „REGELE FERDINAND I”
a 12 octombrie 2017, a avut loc la Muzeul Naţional Militar „Regele Ferdinand I” vernisajul expoziţiei Viaţa cotidiană în Primul Război Mondial. L Vernisajul a fost inaugurat de directorul Muzeului Militar Naţional „Regele Ferdinand I”, colonelul Petre Neaţă, care a subliniat atenţia deosebită acordată de instituţia pe care o conduce participării, prin manifestări muzeale deosebite, la Centenarul Primului Război Mondial, Războiului de Întregire și al Marii Uniri. În cadrul vernisajului, colonelul (r) prof. univ. dr. Ion Giurcă a prezentat principalele momente ale participării României la Primul Război Mondial, colonelul (r) prof. univ. dr. Petre Otu a vorbit despre starea de spirit a militarilor și a populaţiei civile din România în perioada primei confl agraţii mondiale, precum și despre percepţia contemporanilor noștri asupra evenimentelor petrecute acum un veac, iar prof. univ. dr. Alin Ciupală a subliniat rolul jucat de femeile din România în perioada 1914-1918. Vizitatorii pot vedea obiecte care au aparţinut unor personalităţi prestigioase, precum regele Ferdinand I, regina Maria, mareșalii Alexandru Averescu, Constantin Prezan, August von Mackensen, generalii Eremia Grigorescu, David Praporgescu ș.a. Un punct de atracţie al expoziţiei l-a reprezentat vitrina în care este expusă o ie a Ecaterinei Teodoroiu – „eroina de la Jiu”. Prin strădania unui valoros colectiv de muzeografi condus de dr. Cristina Constantin, coordonatoarea acestui proiect, sunt prezentate publicului iubitor de istorie numeroase uniforme, arme documente, fotografi i, dar și obiecte de uz casnic (o mașină de spălat germană din 1914-1918!), multe expuse acum în premieră, prin care realizatorii expoziţiei reușesc să redea asprimea vieţii militarilor din prima linie, dar și greutăţile cotidiene prin care treceau cei afl aţi în spatele frontului. Lucian DRĂGHICI ED EXPOZIŢIA FAMILIA REGALĂ A ROMÂNIEI PE FRONTUL MARELUI RĂZBOI (1916-1918) – MUZEUL NAŢIONAL COTROCENI
iua de 25 octombrie are o dublă semnifi caţie: Ziua Armatei României și ziua de naștere a regelui Mihai I. Pentru a omagia aceste două Zaniversări, la Muzeul Naţional Cotroceni a avut loc vernisajul expoziţiei Familia Regală a României pe frontul Marelui Război (1916-1918). Arhivele Naţionale Militare Române s-au numărat printre colaboratorii care au contribuit la realizarea acestei expoziţii alături de Biblioteca Academiei Române, Muzeul Naţional de Istorie a României, Muzeul Naţional Militar „Regele Ferdinand I”, Arhivele Naţionale ale României, Arhiva Diplomatică – Ministerului Afacerilor Externe, asociaţiile „Romilitaria” și „Prodetecţie”, precum și colecţionarii Daniel Obreja și Sorin Mărgărit. Expoziţia cuprinde un bogat material fotodocumentar, alături de uniforme militare, medalii și decoraţii, hărţi și documente de epocă. Catalogul expoziţiei (de fapt un volum de 99 de pagini) cuprinde imagini cu numeroasele exponate de o valoare istorică deosebită, precum și două studii referitoare la participarea României la Primul Război Mondial și, respectiv, la contribuţia Casei Regale la efortul de război al României și la Marea Unire. În cadrul vernisajului a avut loc prezentarea unor uniforme și piese de armament individual din perioada Marelui Război realizată de asociaţiile „Tradiţia Militară” și „Deutches Freikorps”. În încheiere a avut loc un recital vocal-instrumental susţinut de soprana Raluca Oprea și pianista Ioana Maria Lupașcu. Lucian DRĂGHICI document 2017 4 (78) 97 recenzii RUMANIA EN LA GUERRA DE UNIDAD NACIONAL 1916-1919
alutăm cu satisfacţie apariţia recentă în cunoscuta Editură cubaneză de Știinţe Sociale din Havana, în colaborare cu Editura noastră SMilitară, a primei sinteze în limba spaniolă dedicate Războiului de Întregire Naţională din anii 1916-1919 - Rumania en la Guerra de Unidad Nacional 1916-1919, Editorial de Ciencias Sociales, Editura Militară, La Havana, București, 2016, X+171 [-227] p., bibl., index, il. Această deosebită contribuţie este rezultatul deceniilor de investigaţii laborioase în arhivele și bibliotecile românești, dar și străine efectuate de către doi dintre cei mai valoroși istorici militari, profesorul universitar Dr. Dumitru Preda și colonel (r) Dr. Costică Prodan, materializate în alte numeroase lucrări și articole dedicate evenimentelor de acum un secol, care au condus la Marea Unire a românilor. Așa cum subliniază în prefaţa cărţii reputatul istoric Dr. Pedro Pablo Rodriguez, membru al Academiei de Istorie a Cubei, volumul examinează minuţios și argumentat strategia militară dezvoltată de conducerea României și etapele dramatice, inclusiv marile bătălii din vara lui 1917, de la Mărăști, Mărășești și Oituz, care au condus la deznodământul fericit din anii 1918 și următori, la constituirea Statului naţional, independent, unitar și suveran, înscris defi nitiv pe calea modernizării. Este vorba de istoria unei ţări europene puţin știută în lumea latino-americană - continuă profesorul cubanez - un demers necesar și util înţelegerii corecte a evoluţiei complexe a României de care atât Cuba, dar întreaga latinitate americană sunt și se simt legate prin multiple rădăcini și relaţii culturale, și un numai. Cartea este structurată pe cinci mari secţiuni: I) România în perioada neutralităţii (august 1914-august 1916), cu preparativele diplomatice, economice și militare; II) Campania anului 1916; III) Campania anului 1917; IV) Situaţia politică și militară din septembrie-noiembrie 1917 și contextul realizării Unirii Basarabiei cu România; V) Campania din anii 1918-1919, având ca borne defi nitorii Unirea Bucovinei și a Transilvaniei, Banatului, Bihorului și Maramureșului cu România, eliberarea deplină a provinciilor românești care aveau să fi e recunoscute apoi prin tratatele de pace din 1919-1920 și înfrângerea agresiunii bolșevice ungare, contribuţie la restabilirea păcii, securităţii și echilibrului în centrul Europei. Reamintim că cei doi autori, alături de regretatul colonel (r) Dr. Vasile Alexandrescu, au publicat în anul 1994 lucrarea fundamentală consacrată acestei ultime și decisive etape a Războiului de Întregire – În apărarea României Mari, distinsă cu Premiul „Mihail Kogălniceanu” al Academiei Române, tradusă ulterior în limba franceză (La Roumanie et sa guerre pour l’unité nationale). Apreciem că, alături de calitatea superioară a analizei autorilor, de pertinenţa concluziilor care încheie volumul, se impune să evidenţiem redactarea clară, precisă și traducerea fl uidă, ca și ansamblul de hărţi, schiţe și ilustraţii anexe, toate împreună conferind deopotrivă specialiștilor, cât și cititorilor diverși, interesaţi de acest capitol hotărâtor al devenirii ţării noastre, un excelent material de studiu, cunoaștere și refl ecţie. Ar fi bine ca și alte lucrări de valoare ale istoriografi ei române să fi e traduce în limbi de circulaţie internaţională și difuzate în străinătate corespunzător, în apărarea și promovarea istoriei noastre naţionale. Cu atât mai mult acum în contextul Centenarului Reîntregirii și al Marii Uniri.
Dr. Luminiţa GIURGIU
98 4 (78) 2017 document recenzii GRUPUL OPERATIV DE ACOPERIRE RUCĂR–BRAN
n cadrul evocărilor dedicate evocării eroismului Armatei Române în campaniile Primului Război Mondial, se înscrie și lucrarea Grupul Îoperativ de acoperire Rucăr – Bran semnată de Cornel Popescu și Cornel Ţucă, Editura Militară, 2016, 258 p. Cartea beneficiază de o prefaţă semnată de Radu Ștefan Vergatti, fiind structurată astfel: Grupul operativ de acoperire Rucăr-Bran, Crearea Grupului „Bran” misiunea lui (Jurnal de operaţiuni al Brigadei a 6-a Infanterie, 28 august 1915-13 august 1916), Trecerea frontierei și începerea ostilităţilor (Jurnalul de operaţiuni al Brigadei a 6-a Infanterie, 14 august 1916-29 noiembrie 1916), anexe, precum și de o bogată iconografi e. Documentele de arhivă care se regăsesc în paginile lucrării creionează, așa cum subliniază binecunoscutul istoric Radu Ștefan Vergatti, „imaginea aproape cinematografi că a acţiunilor militare, începând de la desfășurarea efectivelor, cercetarea și pregătirea terenului, moralul trupelor și al populaţiei, luptele propriu-zise”. O serie de fotografi i atent selecţionate, care reușesc să surprindă instantanee din pregătirile armatei la faţa locului, dar și din desfășurarea ostilităţilor, întregesc textul cărţii.
Dr. Luminiţa GIURGIU
ED
PIRAMIDA NEMURIRII. RÂNDURI ÎMPOTRIVA UITĂRII EROILOR NOŞTRI
ub egida Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria” și sub semnătura generalului de brigadă (rtr) Petre Stoica a apărut lucrarea SPiramida nemuririi. Rânduri împotriva uitării eroilor noștri (Editura Societăţii Scriitorilor Militari, București, 2016, 364 pag.). În Cuvânt către cititori, generalul (r) Grigore Buciu afi rmă: „cartea de faţă este o culegere de materiale publicate, documente publice de analiză sau de intervenţie la autorităţi, luări de poziţie în apărarea cauzelor eroilor. Este în esenţă o autobiografi e spirituală și specială. Autorul nu se autodefi nește și nu vorbește despre sine, ci despre faptele sale și ale organizaţiei pe care a condus-o, de multe ori sprijinindu-se doar pe sine și a pus-o în slujba unei idei generoase și aristocratice - păstrarea memoriei eroilor căzuţi pentru patrie și conservarea semnelor lor de trecere pe acest pământ care a fost ţara lor”. Iniţiator și fondator al Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria” în anul 1991, Petre Stoica ne propune pe lângă articole și studii și Interviuri, lucrarea benefi ciind și de un foarte bogat material iconografi c. În concluzie „Petre Stoica nu este istoric, dar simte istoria în reperele ei esenţiale, corecte și de necontestat”.
Dr. Luminiţa GIURGIU
document 2017 4 (78) 99 recenzii DIVIZIA A VI-A INFANTERIE. JURNAL DE OPERAŢIUNI
u ocazia Centenarului Primului Război Mondial, la Editura Pallas din Focșani a apărut lucrarea Divizia a VI-a Infanterie. Jurnal de operaţiuni, Cvol. I (14 august 1916-12 mai 1918), 665 p., datorată neobosiţilor și reputaţilor cercetători Horia Dumitrescu, Marian Moșneagu, Cornel Ţucă și Dan Pintilie. În Priviri retrospective autorii trasează principalele repere cronologice ale evoluţiei marii unităţi, de la înfi inţarea sa la 1 aprilie 1883, în baza Înaltului Decret nr. 770 din 6 martie, cu garnizoana la Focșani, până în anul 1922, lăsând cititorului plăcerea lecturării și descoperirii unei istorii pline de semnifi caţii. Cartea cuprinde: Extras după Jurnalul de Operaţii al Diviziei a VI-a de la data de 14 august 1916 până la încheierea Armistiţiului (22 noiembrie 1917) și Campania anului 1916-1917. Al doilea an (15 august 1917-12 mai 1918). Bazată pe documentele create după anul 1910, afl ate în custodia Centrului de Studii și Păstrare a Arhivelor Militare Istorice, lucrarea, apărută în condiţii grafi ce deosebite, redă dramaticele acţiuni de luptă petrecute în timpul Primului Război Mondial, constituindu-se într-un reper pentru viitoare cercetări. Dr. Luminiţa GIURGIU ED PREOŢI IALOMIŢENI ÎN RĂZBOIUL DE REÎNTREGIRE
ub semnătura preotului Adrian-Lucian Scărlătescu, Editura Editgraph din Buzău a publicat lucrarea Preoţi ialomiţeni în SRăzboiul de Reîntregire, 89 p., cu binecuvântarea Preasfi nţitului Părinte Vicenţiu, Episcopul Sloboziei și Călărașilor. Benefi ciind de un bogat material iconografi c, cartea - ilustrativă pentru modul de valorifi care a istoriei locale - cuprinde următoarele capitole: Preotul locotenent-sachelar Nicolae V. Furnică, Clerici din Ialomiţa în Primul Război Mondial și Clerici ialomiţeni necombatanţi în Războiul de Reîntregire. Fundamentată pe documente regăsite la Arhivele Naţionale Istorice Centrale, dar și pe alte surse bibliografi ce, lucrarea arată efortul depus de preoţi ialomiţeni în demersul înfăptuirii Marii Uniri. Dr. Luminiţa GIURGIU
ED
C O N T E N T S
Editorial, Prof. univ. Valentin Ciorbea, Ph.D.♦ Th e Participation of the Romanians from rural Communities that were part of the former County Târnava Mare in the First World War (1914-1918) – Vasile Mărculeţ, Ph.D., Alexandru Bucur, Ph.D., Ioan Mărculeţ, Ph.D. ♦ About the Romanian Aviation Aces in the First World War (1916-1919) – Commodore pilot (r) Marius-Adrian Nicoară, Ph.D. ♦ Brăila Press under Occupation – Propaganda and Realities - Viorica Preda ♦ On Oituz Valley, the Tricolour Cockades confront „Black Crosses” - Prof. univ. Valeriu Avram, Ph.D. ♦ Jassy, November 1917: „Long Live to the Bolsheviks, the Bearers of the general Peace!” - Lucian Drăghici ♦ The Report of Captain Filip Dascălu from Regiment 7 „Prahova” regarding the Fight in Shirts of Regiment 32 Infantry „Mircea” – Luminiţa Giurgiu, Ph.D. ♦ Turtucaia and Flămânda in the Battle of Memoirs - Assistant Professor Alin Spânu, Ph.D. ♦ A Century from the Proclamation of Finland Independence - Oana Anca Otu, Ph.D. ♦ Pages from the Campaign of 1919 in the Memoirs of Colonel post-mortem Ioan Gh. Trofin – Warrant officer adjutant Eugen-Dorin Spătaru ♦ Commander Octav Nedelcu – a controversial Officer – Ion Rîşnoveanu, Ph.D. ♦ The Truth, the Loyalty and the Country Love – References of the Belief of an inconvenient Serviceman, Major-general Ioan Trăilescu – Silviu-Daniel Niculae, Ph.D. candidate ♦ Anti-aircraft Artillery from the Anti-aircraft Defense of the Land Forces between 1950-1959 – Major-general (r) prof. univ. Visarion Neagoe, Ph.D. ♦ Agora ♦ Review
100 4 (78) 2017 document