DOCSLIB.ORG

Ziare, Gazete, Reviste

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Ziare, Gazete, Reviste ACADEMIA ROMAN:, PUBLICATIUNILE PERIODICEROMANESTI (ZIARE, GAZETE, REVISTE) DESCRIERE BIBLIOGRAFICA DE NERVA HODOS sIAl. SADI IONESCU DIN SERVICIUL BIBLIOTECEI ACADEMIEI ROMANE CU 0 INTRODUCERE DE LOAN BIANU BIBLIOTECARUL ACADEMIEI ROMANE TOM. I CATALOG ALFABETIC 1820-1906 BUCURESTI LIBRARIILE SOCEC & Comp. §i C. SFETEA LEIPZIG VIENA OTTO HARRASSOWITZ GEROLD & Comp. 1913 BUCURE§TI INST. DE ARTE GRAFICE CAROL GOBL S-Bor ION ST. RASIDESCTJ 16, STRADA PARIS, 16 1913. INTRODUCERE Tiparul cartilor prin caractere mobile, aflat pe la 1450 de Gu- tenberg la Maienta pe Rin, a dat un avant nemaipomenit rdspandirii culturei omenesti. Carti le scrise pan& atunci cu mana erau as& de scumpe, incat puteau fi cumparate numai de persoane sau de institutii bogate ; cele multiplicate prin tipar insa, erau de o iefti- natate uimitoare. De aceea mestesugul tiparului s'a raspandit foarte repede in toate terile apusene, a devenit o industrie foarte activA si numarul cartilor tiparite in intaia jumdtate de secol a tiparului, adicd inainte de anul 1500 (cunoscute sub nume de incunabule, dela cuvantullatinesccare insemneaza leagdn)este de -mai multe mii. Tocmai dupa doi secoli dela descoperirea lui, si-a gasit tiparul forma de intrebuintare sub care avea sd exercite cea mai puter- nic& influent& asupra intregei vieti culturale, politice si economice a omenirii : presa periodicd: gazete, ziare, reviste. Sub aceast& form& tiparul avea sa, hraneascd si sä conducd «opiniunea publica» si sit devina instatele moderne aceasta «a patra putere», care are o influent& adAncaadeseori hotaritoare asupra intregei vie ti a terilor, a natiilor si a neamurilor. a Intaiul ziar cu aparitie periodic& regulatd, intAiul jurnal in inte- lesul modern al cuvAntului, a fost Gazette de France, care a in- ceput sd, apart la Paris la 30 Maiu 1631 si a fost publicat de Th6ophraste Renaudot. Acesta este adevAratul intemeetor al ziaristi- cei, al «presei» periodice. Intaiul nutriar cuprindea stiri din Constan- tinopol, Roma, Spania, Portugalia, Germania-de-sus, Silesia, Ve- nezia, Viena, Stettin, Lubek, Frankfurt-pe-Odera, Praga, Hamburg, Lipsca, Maienta, Saxonia, Frankfurt-pe-Main, Amsterdam, Anvers. Evenimente $i fapte din toate pArtile Europei erau prin scurte informatiuni adunate si aduse la cunostinta abonatilor. IV Gazette de France a Jul Renaudot a avut repede imitatori in Franta si in cele mai multe teri apusene. Fericita inventie a lui Renaudot nu a inflintat «opinia publica» ; aceasta exista de secoli, si dorinta de a rti ce se petrece in tara proprie $i mai mult Inca in tArile vecine, $i chiar in altele mai depArtate, exista de mult, dar a devenit tot mai vie cu cat cul- tura popoarelor se generalize si se large& in toate stratele sociale,. mai ales in nobilime, clerpiburghezie. Inainte de inventarea tiparului aceste stiri se comunicau dintr'un oras intr'altul, dintr'o card intr'alta, prin scrisori sau copii de scrisori. Arhivele statelori oraselor apusene, precum si ale fami- Iiilor marlpiinfluente, sunt pline de asemenea scrisorisicopii de scrisori, numite Exempla litterarum sau Avvisi sau Relationi, comunicatepipAstrate pentru stirile de evenimente cuprinse in ele. Dupa descoperirea tiparului, aceste stiri se raspandeau cu inlesnire mult mai mare in foite sau in brosurele de 2 -4 foi tipArite in format mic §i imprAstiate in sute si mii de exemplare, prin comerciantii cari mergeau din ores in oral si din Oa in tarA, cu carutele for sau calari. Italienii mai ales umpleau lumea cu aceste brosurele nu- mite Avvisi, cari se tipareau, mai ales la Roma sau la Venezia, cele douA centre in cari se ad unau mai multe stiri din toatil, Europa, Roma find centrul lumei catolice, Venezia avand cele mai intinsesi mai sistematic organizate relatii politice idiplomatice. Aceste brosurele sunt astazi foarte rare si de aceea foarte cautate de Bi- blioteci. In anii trecuti o asemenea brosuricA spaniolA, care cu- prindea intaia relatie despre descoperirea noului continent de Co- lumb, s'a vA,ndut cu 25.000 marci, Si indatA s'a oferit pret indoit pentru un alt exemplar, care insl nu s'a mai gasit. Evenimentele cele mai pasionante pentru intreaga Europa in tot cursul secolilor XVI $i XVII, erau luptele cu Turcii, cari se infigeau tot mai adA,nc In- %Arne crestineeidevenisera o primejdie pentru tot apusul, dup& eP Regatul Ungariei cazuse la1526 subcal- caiul lor, si Viena de mai multe on a fost $i ea amenintAtl. Deaceea, cand marii nostri eroi *tefan al Moldovei, un secol dupA el Mi- haiu Voda, au oprit in loc navala Osmalhlor, faptele acestor stet- mosi au castigat insemnatatea mondialApierau aduse la cunos- tinta lumei apusene prin scrisoripitipArituri. In anii trecuti s'au gAsit si cumpArat pentru biblioteca Academiei (A.7908)deodatA 38de brosurele de asemenea Avvisi sauRelationi, tiparite la Roma in1594-1601despre actiunea razboinica a lui Mihaiu V Vod& inpotriva Turcilor1) ; in urm& s'au mai procurat asemenea brosurele despre aceleasi vitejii nationale tiparite in Franta si chiar in Spania 2). In lumea german& locul acestor Avvisi it tineau asa numitele Neese Zeitung, brosuri, cari se tipareau sise publicau obisnuit odatA, de dou& on sau de patru on pe an. Aceste semanau mai mult cu anuarele politice din zilele noastre. lnventia lui Renaudot a dat acestor publieatii o indrumare noun, pe care a mere desvoltAndu-se pAn& la intreprinderile gi- gantice din vremile noastre, cand ziarele sunt hrana intelectual& zilnic& a sute de milioane de oameni, cAnd la ele lucreaz& armate intregi de scriitori, corespondenti, desenatori, fotografi si corectori, de lucratori cari fabric& hartia, de lucratori tipografi, de imparti- tori si vanzatori. «Presa» ziarele si revistele, in multiplele for forme s'au dezvoltat mai curand, mai lute si mai bine, in ta,rile si la natiile cu viata mai statornica, cu poporatiune mai bogata, cu mai ras- pandit& cultur& si cu mai mart libertati publice. Este destul s& ne gandim laaceste conditii ale vietei popoa- relor si s& ne amintim trecutul neamului nostru inainte de secolul XIX, pentru ca sa intelegem ca* presa romaneasca trebuie s& fie tanar& de varsta. Tiparul nu a fost tarziu adus pe pamantul romAnesc : ince- pand dela 1507 s'au tiparit, in mAn&stirea domneasc& a Dealului de Tanga Capitala Targoviste sau in manastirea Bistrita de peste Olt a fratilorCraiovesti, frumoase carti slavonesti de biserica: Liturghii, Evanghelii si altele, infrumusetate cu sterna domneasca a terei. Si in tot lungul acelui secol XVI, cu mici Intreruperi, tipografi veniti de peste Dunare, din Serbia si dinspreVenetia, au multiplicat asemenea carti cu micile for «tiparnite» prin mama- stiri sau in Capitala Targoviste. Stiinta de carte era ins& la not in acel secol marginita aproape numai la slujitorii bisericei si la cetirea cArtilor sfinte in limba slavonA, din care foarte putini in- telegeau cAteceva. In secolul urmator XVII s'a facut cartea pe limba romaneasca a poporului, dar cultura a Minas aproape tot ')Reproduse In Hurmuzaki, Documente, III, 2, pag. 481-536. 2) Se reproduc in Hurmuzaki, Documente, XVIII, apendice. VI 110 de marginita si de saraca caqiinainte. Cb.tiva boeri numai isi deschisese min ile, invatand carte prin Polonia sau prin alte teri de cultura apuseana. Erau insa prea putini ca sa poata forma miezul unei vieti de cultura nationals, iar imprejurarile terei erau prea nestatornice, ca sa, se poata organiza temeinic o scoala nationala siprintr'insa o viata de cultura nationals. Asa am ajuns in secolul XIX. Cand vedem presa romaneasca de astazi cu multimea ziarelor politice si a re vistelor literare, fice, economice si de alte specia- HMV, se pare de- necrezut eä aceasta presa sa fie asa - de tanara cum este, sa aiba, numai 84 de ani de vieata. Intru adevar in anul 1912 s'au publicat in Romania, 598 pe- riodice$ianume : politice: 251, din cari 228 in limba romana, 5 in limba fran- ceza, 3 in cea germana, 10 evreesti (in limba roman& si evreeasca), 1 maghiara, 3 greceasca, 1 albaneza. de agriculturd, industrie, comert, finante : 80, din cari 70 in limba romana, 5 romano-franceze, 2 romano-franceze-ger- mane, 3 franceze. bisericesti si didactice: 31, din cari 1 in limba germanii. de literaturd si arte: 40, din cari 37 in limba romana, 1 ro- mano-francezA, 2 franceze. de administrafie, legisla(ie, drept, statistics : 66, toate in limba romana. de giiin(e, medicines, igiena: 40, din cari 31 in limba romana, 6 roman- franceze. de geografie, istorie: 8, din cari 7 in limba romana, 1 roman°. franceza. militare,gimnastica, sport, 'node'," : 19 in limba romana. enciclopedice (diverse) :41, din cari 37 in limba romana, 1 ger- mana, 1 armeana, 1 spaniola. esperanto: 1. umoristice si pornografice: 11. Numere de ocazie: 10. Din acestea au apitrut 306 in Bucuresti, 42 in Iasi, 35 in Cra- iova, 31 in Braila, celelalte in alte 50 localitati. Afars din Romania au aparut in limba roman& urmatoarele ziaregireviste: VII polltke. blaar. did. agr.lud.com.Montt. encicloped. umor. Total. in Ungaria .15 11 1 4 6 3 =40 » Bucovina. 3 3 1. 1 1. :=9 » Basarabia 1 =1 » Turcia .. 1 1 =2 » America. 5 . =5 Total . 24 15 2 5 8 3 =57 Mai multe din aceste ziare se tiparesc in 2-3 si 4 editii pe zi, in zecimi (se pretinde chiar sutimi) de mii de exemplare; intre- buinteaza masinile rotative Cele mai repezisimijloacele tehnice cele mai, perfectionate. Si cu toate ace3tea presa romaneascatiare inceputurile numai la 18201 Incercari s'au facut si mai inainte. Cea mai veche in.:ercare cunoscuta este facuta"la1790, la Iasi, in timpul ocupatiei armatei austriace sub comanda Printului Co- burg. Intr'adevar d-1 N. Docan 1) a gasit, in No. 18 dela 3 Martie 1790, a foaiei oficiale austriace « Wiener Zeitung», urmatoarele randuri : aCa raritate trebue sä mai semnalez ca aci va aparea sub ti- tlul :Courrier de Moldavie, un ziar care va fi tiparit pe o coloana in limba terii, iar pe cealalta in limba francezk In p -ospect se spune ca aceasta foaie va costa, pentru scurtul timp cat va apare, trei galbeni, ca articolul din Iasi va fl exceptional de important, $i a gazeta va aparea atat timp cat armata va ramanea in car- tierele ei de iarna, «caci la primavara, (astfel graeste prospectul) vom avea altceva de facut».
Load more

Recommended publications
  • Ministerul Cultelor Și Instrucțiunii Publice. 1947-1949
    ARHIVELE NAŢIONALE SERVICIUL ARHIVE NAŢIONALE ISTORICE CENTRALE Biroul Arhive Administrative şi Culturale Nr. inventar: 3435 INVENTAR MINISTERUL CULTELOR ŞI INSTRUCŢIUNII PUBLICE 1947 - 1949 2017 PREFAȚĂ Perioada anilor 1947-1949 marchează transformările produse în sistemul educațional românesc, când a fost instalat modelul sovietic. Astfel, prin Decretul nr. 175 din 3 august 1948, în școlile din România a fost impus sistemul manualului unic, la început fiind traduse manualele rusești, controlul fiind făcut prin Comisia de Învățământ a Direcției de Agitație și Propagandă a Comitetului Central al P.M.R., condusă de Mihail Roller. Reformele din anul 1949 au fost esențiale în distrugerea sistemului vechi și crearea unei noi versiuni, școlile fiind segmentate pe trei niveluri (grupuri școlare, școli și universități de mijloc), care ofereau o educație identică, multe din universități fiind retrogradate la nivelul de institute tehnice, iar școlile private și religioase au fost închise și au fost preluate de către stat. Limba rusă a devenit obligatorie, iar ateismul științific a luat locul religiei, cenzura a devenit foarte răspândită, mulți autori clasici fiind interziși. Cu toate acestea, au existat și unele realizări, cea mai importantă fiind campania de alfabetizare, dar și reintroducerea învățământului în limbile minorităților. Inventarul Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice (1947-1949) conţine următoarele genuri de documente: decizii, rapoarte, instrucțiuni, proiecte legi, decrete, HCM, circulare, corespondenţă externă, programe,
    [Show full text]
  • Oradea Pe Zone
    TABEL CU STR ĂZILE MUNICIPIULUI ORADEA PE ZONE NR.PAR NR.PAR NR.IMPAR NR.IMPAR DENUMIREA STR ĂZII ZONA MIN. MAX. MIN. MAX 1 Decembrie Pia ţa 1 22 Decembrie Pia ţa 2 12 Octombrie 1 1848 1 1907 2 9 Mai 3 A Abraham Lincoln 2 Abrudului 2 Academiei 1 Adev ărului 3 2 80 1 79 Adev ărului 4 82 Sfâr şit 81 Sfâr şit Ady Endre (fost ă Brainer Bela) 1 Agricultorilor 3 Agronomului 3 Aiudului 4 Alba Iulia 2 Albacului 1 2 22 1 7 Albacului 2 24 Sfâr şit 9 Sfâr şit Albinelor 3 Aleea C ălinului 3 Aleea Emanuil Gojdu (fost ă Romană) 1 Aleea Forajului 2 Aleea Onisifor Ghibu – Prof. 2 (fosta Aleea Apelor Calde) Aleea Posada 2 Aleea Rogerius (fosta Aleea Cartierului Nou) 2 8 Sfâr şit 1 Sfâr şit Aleea Rogerius 3 2 6 Aleea Salca 2 Aleea Sulfinei 2 Aleea Ştrandului 1 Aleea Zidarilor 3 Ale şdului 4 Alexandru Andri ţoiu 3 Alexandru Cazaban Calea 2 Alexandru cel Bun 2 Alexandru Donici 3 Alexandru Ha şaş 3 Alexandru Odobescu 1 Alexandru Papiu Ilarian 3 Alexandru Roman 2 Alexandru Sahia 3 Alexandru Todea Cardinal 3 Alexandru Vaida Voievod 2 Alexandru Vlahu ţă 1 Alma şului 2 Aluminei 2 Alunei 3 Americii 4 SC EVEXPERT SRL 1 Ana Ip ătescu 2 Anatole France 1 2 12 1 19 Anatole France 2 14 Sfâr şit 21 Sfâr şit Andersen – Nexo Martin 2 Andrei Mure şanu 1 Andrei Şaguna 1 Anton Bacalbaşa 2 10 Sfâr şit 9 Sfâr şit Anton Bacalba şa 3 2 8 1 7 Anton Pann 1 Apateului 3 Apelor 3 Arabilor 3 Aradului Calea 1 2 60 1 73 Aradului Calea 3 62 Sfâr şit 75 Sfâr şit Arany Janos 1 Ardealului 2 Arenei 2 Arge şului 3 Arie şului 1 Armatei Române Calea 2 4 22 1 1 Armatei Române Calea 3 24 Sfâr
    [Show full text]
  • Network Map of Knowledge And
    Humphry Davy George Grosz Patrick Galvin August Wilhelm von Hofmann Mervyn Gotsman Peter Blake Willa Cather Norman Vincent Peale Hans Holbein the Elder David Bomberg Hans Lewy Mark Ryden Juan Gris Ian Stevenson Charles Coleman (English painter) Mauritz de Haas David Drake Donald E. Westlake John Morton Blum Yehuda Amichai Stephen Smale Bernd and Hilla Becher Vitsentzos Kornaros Maxfield Parrish L. Sprague de Camp Derek Jarman Baron Carl von Rokitansky John LaFarge Richard Francis Burton Jamie Hewlett George Sterling Sergei Winogradsky Federico Halbherr Jean-Léon Gérôme William M. Bass Roy Lichtenstein Jacob Isaakszoon van Ruisdael Tony Cliff Julia Margaret Cameron Arnold Sommerfeld Adrian Willaert Olga Arsenievna Oleinik LeMoine Fitzgerald Christian Krohg Wilfred Thesiger Jean-Joseph Benjamin-Constant Eva Hesse `Abd Allah ibn `Abbas Him Mark Lai Clark Ashton Smith Clint Eastwood Therkel Mathiassen Bettie Page Frank DuMond Peter Whittle Salvador Espriu Gaetano Fichera William Cubley Jean Tinguely Amado Nervo Sarat Chandra Chattopadhyay Ferdinand Hodler Françoise Sagan Dave Meltzer Anton Julius Carlson Bela Cikoš Sesija John Cleese Kan Nyunt Charlotte Lamb Benjamin Silliman Howard Hendricks Jim Russell (cartoonist) Kate Chopin Gary Becker Harvey Kurtzman Michel Tapié John C. Maxwell Stan Pitt Henry Lawson Gustave Boulanger Wayne Shorter Irshad Kamil Joseph Greenberg Dungeons & Dragons Serbian epic poetry Adrian Ludwig Richter Eliseu Visconti Albert Maignan Syed Nazeer Husain Hakushu Kitahara Lim Cheng Hoe David Brin Bernard Ogilvie Dodge Star Wars Karel Capek Hudson River School Alfred Hitchcock Vladimir Colin Robert Kroetsch Shah Abdul Latif Bhittai Stephen Sondheim Robert Ludlum Frank Frazetta Walter Tevis Sax Rohmer Rafael Sabatini Ralph Nader Manon Gropius Aristide Maillol Ed Roth Jonathan Dordick Abdur Razzaq (Professor) John W.
    [Show full text]
  • A Study of Institutional Change Within the Romanian National Political Economy with a Focus on Elites, International Forces and Labour
    A Study of Institutional Change within the Romanian National Political Economy with a Focus on Elites, International Forces and Labour By Ioana Jipa-Muşat Submitted to Queen Mary University of London Department of Business and Management Submitted in partial fulfillment of the requirements of the Degree of Doctor of Philosophy Supervisors: Dr. Liam Campling Dr. Martha Prevezer Programme of Study: 2015-2019 1 Required statement of originality for inclusion in research degree thesis I, Ioana Jipa-Muşat, confirm that the research included within this thesis is my own work or that where it has been carried out in collaboration with, or supported by others, that this is duly acknowledged below and my contribution indicated. Previously published material is also acknowledged below. I attest that I have exercised reasonable care to ensure that the work is original, and does not to the best of my knowledge break any UK law, infringe any third party’s copyright or other Intellectual Property Right, or contain any confidential material. I accept that the College has the right to use plagiarism detection software to check the electronic version of the thesis. I confirm that this thesis has not been previously submitted for the award of a degree by this or any other university. The copyright of this thesis rests with the author and no quotation from it or information derived from it may be published without the prior written consent of the author. X Ioana Jipa-Muşat Date: 2 Abstract Recognised shortcomings of the comparative political economy literature are its relatively static analysis and general bypassing of context-specific explanatory variables.
    [Show full text]
  • DREPTATEA V R E M E a V R E M U I E Ş
    „LUMINEAZÄ-TE Şl VEI FI : VOIEŞTE ŞI VEI PUTEA". C. A. ROSETTI Director : ANUL VII, Nr. 213 şl 214 Generalul NICOLAE PETALA REDACŢIA, STR. REGALĂ No. 16. CRĂCIUNUL ANULUI 1927 ADMINISTRAŢIA STR. REGALA No.16 BUCUREŞTI Apare în flecare Duminică DREPTATEA Constatări dureroase Vremea vremuieşte Şi se lasă iarăşi nemărgi­ nită linişte în sufletele noas­ După 10 ani de Ia înfăptuirea Foarte des am stat de — N'au avut nevoie, căci ţele acoperite cu stuh ori tre. Este zi de sărbătoare. visului şi aspiraţiunei strămoşilor vorbă cu sătenii despre nou­ nu le-au cunoscut, unche­ paie Şi cu oişte ferestrici Se prăznueşte din nou naş­ glorioşi, reîntregirea poporului ro­ terea mântuitorului nostru tăţile şi născocirile pe care şule. cât pumnul, în care nu-ţi mânesc în vechile-i hotare „Dacia", putei vâri decât nasul. A- Isus Christos. Este minunat când nu numai ţăranul român dar le-au adus şi le aduc vre­ — Şi vrai să spui că, prilej de reculegere—Şi ne şi cel minoritar, a devenii pro­ necunoscându-le, a u fost cu ma se clădesc în sate case întrebăm întru sfârşit de murile nouă; şi de cele de prietarul pământului, pe care îna­ mai puţin fericiţi decât voi ? încăpătoare, bine acoperite, taina mântuirei adusă de isus. inte îi Iura ca slugă, iobag ori mai multe ori i-am găsii, bine luminate. Vra să zică — Nu vreau să spun asia, Dreptatea este dorinţa ar­ clacaş, este dureros, amar de du­ mal ales pe cei bâfrant, în­ acem rău că nu trăim în- uncheşule, căci fericirea ne zătoare a omenirei în mersul reros, tânguitorul refren car'l au­ dărătniciţi in cele apucate vizunie ca cei dedemult? ei către mai bins.
    [Show full text]
  • Traduire Zola, Du Xixe Siècle À Nos Jours
    La traduction de Zola en roumain Maria Bîrnaz1 ABSTRACT La transposition des romans d’Émile Zola en Roumanie a débuté en 1882, avec la traduction de Thérèse Raquin par Frédéric Damé. Les difficultés de traduire l’œuvre zolienne, qui témoigne d’un discours nouveau, soucieux de “tout dire”, n’ont pas rebuté le traducteur roumain. De nombreuses traductions et retraduc- tions se sont succédées, Émile Zola faisant partie des écrivains abondamment traduits en Roumanie. Parallèlement à l’admiration que l’œuvre de Zola a éveil- lée parmi les lecteurs, la méthode de l’écrivain naturaliste a été très appréciée par les jeunes écrivains recherchant de nouveaux modèles en littérature. C’est ainsi que plusieurs auteurs roumains du début du XXe siècle, en trouvant leurs sources d’inspirations dans l’univers de Zola, ont été qualifiés de “zoliens” voire “très zoliens”. The transposition of Emile Zola’s novels in Romania began in 1882, withThérèse Raquin’s translation by Frédéric Damé. The difficulties of translating the Zolian work, which testifies to a new discourse, intent on “saying everything”, did not deter the Romanian translator. Numerous translations and retranslations followed, Emile Zola being part of the writers abundantly rendered into Romanian. In parallel with the admiration that Zola’s work awakened among readers, the method of the naturalist writer was much appreciated by young writers in search of new models in literature. Thus, several Romanian authors of the early twentieth century, finding their sources of inspiration in the universe of Zola, acquired the sobriquets of “Zolian” or even “very Zolian”. Dans le milieu littéraire roumain Émile Zola devient célèbre en même temps qu’en France.
    [Show full text]
  • Nr. 149 IULIE
    Nr. 149 IULIE Anul XVI 2014 Judeţul Vaslui în Securitatea şi descrierile călătorilor intelectualii în România străini (sec. al XVII-lea) anilor ‘80 (4) Dan RAVARU Liviu ŢĂRANU Ne reîntâlnim mai întâi cu vechea noastră cunoștință, Herta Müller şi Securitatea Bartolomeo Bassetti, de data aceasta ca autor al unor scrisori adresate monseniorului Ingoli, secretarul Propagandei Fide între O discuţie pe marginea 1641-1644. Sunt reluate, între altele, acuzațiile aduse lui Giacinto, relaţiei dintre Securitate şi vicarul episcopului catolic de Bacău, inclusiv agresiunea de la intelectuali comportă desigur, Huși asupra celor pe care trebuia să-i cunune dar nu-i plătiseră pe lângă aspectele generale, la timp taxa pe care le-o pretindea. Pe 6 martie 1642 „Am scris o serie de particularităţi, despre vizitația episcopului de Sofia (Baksić). Aici la Iași se află în funcţie de fiecare caz Giovanni Andrea Scocardi, ca medic al Domnului. Prin mijlocirea în parte. De aceea, ne-am lui am obținut autorizația de vicar, cea de a acoperi biserica din propus în continuare să Bacău, de a face una în Vaslui” (Călători străini..., vol. VII, p. evocăm, pe baza dosarului 49). Vedem că, deși numărul catolicilor din Vaslui era foarte mic, de la Securitate, două Bassetti vrea să construiască aici o biserică, sperând probabil că cazuri reprezentative pentru va reuși să realizeze noi convertiri în viitor. Într-o nouă scrisoare, subiectul nostru – cel al având aceeași dată 6 martie, Bartolomeo Bassetti se adresează scriitoarei Herta Müller şi al cardinalilor de la Roma, relatându-le o întrevedere cu domnitorul istoricului Florin Constantiniu. Vasile Lupu, acesta manifestând o deplină bunăvoință față de el.
    [Show full text]
  • Martie 1934 Apare in Fiecare Lună La Braşov
    ANUL III. — MARTIE 1934 BRAŞOV I' Biilioto* Unim::*!*; ?i!^»Ftiàmx "] .. EXALAU Lf'QA? APARE IN FIECARE LUNĂ LA BRAŞOV CUPRINSUL: Cincinat Pavelescu . Amintiri literare Ion Focşeneanu Marea întoarcere Gherghinescu Vania . Blestem, Calvar (versuri) I. Valerian .... Stafiile dela Geamia veche (fragment) Ion Th. Ilea . , . Peste mine cad chemări (versuri) C. S. Anderco , , Ruga matinală (versuri) Ecaterina Pitiş . Sufletul naturii, Amăgire (versuri) Aurel Chirescu . Don Chicote (versuri) Smaranda Andricu . Din lumină în întuneric (versuri) Aurel Marin . Yodler (schiţă) Pimen Constantinescu Asfinţit tragic de Arturo Graf (versuri) Arni Kenna . Pândarul timpurilor uscate (versuri) Cronica cărţilor : „Amvonul de azur" (Gherghinescu Vania) de Ion Focşe­ neanu ; „Casa Thüringer" (Panait Istrati), „Fântâna cu chipuri" (N. Davi- descu), „Reînviere" (George Georgian), „Talaz" (I. Al. Bran-Lemeny) de Valeria Branisce-Căliman ; „Firu 'n patru" (E. Lovinescu), „Ucenicii Sfân­ tului Antonie" (Damian Stănoiu) de Petru I. Teodorescu. — însemnări : Bucureşti, Arad, Timişoara, Cluj, Sibiu.— Cronica revistelor. — Redacţionale Redacţia şi Administraţia: Str. Regina Maria 26 BRAŞOVUL LITERAR Marea întoarcere Goana omenirii spre ocean se apropia de sfârşit. Popoarele din fruntea epocalei cavalcade, îi simţeau deja suflarea abisică în care, mâine, trebueau să se piardă fără urme. Valul negru cu rădăcina departe, le apărea în zare, înşelător de verde Ciclonul înfăiişea pe fundaluri violete, antice coloane de spuma dantelată, iar mugetul din adâncuri li se auzea surdinat, ca o chemare hieratică de sirene. Şi goana conitnua înfricoşată, fără suflare. Cine, turburat, n'a ascultat în agitata sbatere a inimei fiecărei ore, trepidanta exo­ dului spre acest Nirvana modern? Şi mai ales, cine nu s'a simţit disolvat, smuls, tîrît, spre această visată incertitudine a oceanului ? Dar iată că buza prăvălirii se apropie.
    [Show full text]
  • US Helsinki Commission
    Commission on Security & Cooperation in Europe: U.S. Helsinki Commission “The Romanian Anti-Corruption Process: Successes and Excesses” Commission Members Present: Senator Roger Wicker (R-MS), Chairman; Senator Sheldon Whitehouse (D-RI); Representative Robert Aderholt (R-AL); Representative Gwen Moore (D-WI) Witnesses: Ambassador Mark Gitenstein, Special Counsel, Mayer Brown; Heather Conley, Senior Vice President, Center for Strategic and International Studies; David Clark, Foreign Policy Commentator and Consultant; Philip Stephenson, Chairman, Freedom Capital The Hearing Was Held From 9:32 a.m. To 11:03 a.m. in Room 212-210, Senate Visitors Center (SVC), Washington, D.C., Senator Roger Wicker (R- MS), Chairman, Commission for Security and Cooperation in Europe, presiding Date: Wednesday, June 14, 2017 Transcript By Superior Transcriptions LLC www.superiortranscriptions.com WICKER: The hearing will come to order. Good morning to everyone. The Helsinki Commission is mandated to monitor the compliance of participating states with the consensus- based commitments of the Organization for Security and Cooperation in Europe, or OSCE. These include commitments relating to combating corruption and good governance. Today we will focus on the ongoing effort to combat corruption in Romania. Earlier this year, the Romanian parliament considered passing a bill that would have pardoned many officials who had already been convicted of corruption. This measure sparked mass demonstrations that rolled across Romania – the largest since 1989 – drawing more than half a million people and lasting for more than two weeks. These protests put an international spotlight on how intensely Romanians from all walks of life feel about the corrosive effects of corruption. They reflected the desire of the Romanian people ensure that their country is a transparent democracy based on the rule of law.
    [Show full text]
  • Traian Demetrescu
    transilvania 6/2017 transilvania Traian Demetrescu – gestul estetic Angelo MITCHIEVICI Universitatea „Ovidius”din Constanța, Facultatea de Litere The „Ovidius” University of Constanța, Faculty of Letters Personal e-mail: [email protected] Traian Demetrescu – The Aesthetic Gesture The symbolist Romanian poet Traian Demetrescu wrote a few articles and an essay discussing the limits of aesthetics and poetry outside of the poem itself. The writer captures poetic moments, in Laurent Jenny’s terms, preceding the writing of the poem or simply existing outside of it. It confers to some situations and objects the attribute of poeticity; consequently, a series of objects appear to him as endowed with a sort of poetic expressiveness. Traian Demetrescu thus realizes the widening of the perception of the poem at the moment when the Romanian culture steped into the first modernist stage at the end of the 19th century. Keywords: Romanian pre-war literature, symbolism, Traian Demetrescu, poetic vs. prosaic, aesthetic gesture, pre-war aesthetic Gestul frumos artiștilor plastici, spre exemplu cele două capodopere ale sculpturii grecești, Discobolul lui Miron sau Laocoon Generația simbolistă din care face parte Traian și fii săi, sculptură realizată de Hagesandros, Polydoros Demetrescu, Tradem, deschidea o perspectivă nouă a și Athanadoros. În opinia scriitorului francez, mișcarea modernității în lumea finiseculară românească. O nouă reprezintă „le beau geste” (frumosul gest), iar scriitorul sensibilitate care colora altfel tardoromantismul căruia este pus în fața unui astfel de manifest estetic care Eminescu îi precizase un apogeu se simte discret în recalifică gestul criminal, gest socotit ca atare și de care poezia congenerilor lui Traian Demetrescu. Ceea ce a se distanțează poetul român se delimitează polemic.
    [Show full text]
  • Italian Historical Migration and Investments in Modern-Day Romania
    CA' FOSCARI UNIVERSITY OF VENICE UNIVERSITY OF HOHENHEIM Double Degree Laurea Magistrale in Economia e gestione delle aziende Master of Science in International Business and Economics Department of Management Associate Professor Dr. Giovanni Favero Master-Thesis Italian Historical Migration and Investments in Modern-day Romania Liviu Constantin Jakob 848196 / 425517 [email protected] [email protected] Venice, October 9th 2014 1 Executive Summary The present master thesis analyses the common historical and economic relationship between Italy and Romania, two countries of Latin origin that have been both founded by the middle of the 19th century, through the unification of different former states of same roots, language, culture and history. The thesis is divided into five chapters. The first chapter covers the middle ages and then the period from the 19th century until 1945, when Italian craftsmen, especially from the provinces of North-Eastern Italy, came to the newly established Romanian Kingdom, laying the foundation for the nowadays officially recognized Italian minority in Romania. The second chapter presents the economic and social relationships between Italy and Romania during the time of the communist regime, which was imposed to Romania by the Soviet Union after World War 2 and lasted until the end of 1989. Chapter three presents the status of the Italian minority after the revolution of 1989 and until today. After the fall of the Iron Curtain, the markets of the former communist states in Eastern Europe were opened to western products and investments. Also Romania opened its economy step by step during the transitional period from communism to capitalism and free market.
    [Show full text]
  • Iuliu Maniu and Corneliu Zelea Codreanu Against King Carol
    Reluctant Allies? Iuliu Maniu and Corneliu Zelea Codreanu against King Carol II of Romania Introduction Iuliu Maniu is today regarded as the principle upholder of democratic and constitutional propriety in interwar Romania. As leader of the Romanian National Peasant Party throughout much of the interwar period and the Second World War, he is generally considered to have tried to steer Romania away from dictatorship and towards democracy. Nevertheless, in 1947 Maniu was arrested and tried for treason together with other leaders of the National Peasant Party by the communist authorities. The charges brought against Maniu included having links to the ‘terrorist’ and fascist Romanian Legionary movement (also known as the Iron Guard). The prosecutors drew attention not only to the entry of former legionaries into National Peasant Party organizations in the autumn of 1944, but also to Maniu’s electoral non- aggression pact of 1937 with the Legionary movement’s leader, Corneliu Zelea Codreanu. The pact had been drawn up to prevent the incumbent National Liberal government manipulating the elections of December 1937. Maniu had subsequently acted as defence a witness at Codreanu’s trial in 1938. 1 Since the legionaries were regarded by the communists as the agents of Nazism in Romania, Maniu was accordingly accused of having encouraged the growth of German influence and fascism in Romania.2 Maniu was sentenced to life imprisonment and died in Sighet prison in 1953. Possibly no single act of Maniu’s interwar career was more condemned within Romanian communist historiography than his electoral pact with the allegedly Nazi- 1 Marcel-Dumitru Ciucă (ed.), Procesul lui Iuliu Maniu, Documentele procesului conducătorilor Partidului Naţional Ţărănesc, 3 volumes, Bucharest, 2001, vol.
    [Show full text]