ACADEMIA ROMAN:, PUBLICATIUNILE PERIODICEROMANESTI (ZIARE, GAZETE, REVISTE) DESCRIERE BIBLIOGRAFICA DE NERVA HODOS sIAl. SADI IONESCU DIN SERVICIUL BIBLIOTECEI ACADEMIEI ROMANE CU 0 INTRODUCERE DE LOAN BIANU BIBLIOTECARUL ACADEMIEI ROMANE TOM. I CATALOG ALFABETIC 1820-1906 BUCURESTI LIBRARIILE SOCEC & Comp. §i C. SFETEA LEIPZIG VIENA OTTO HARRASSOWITZ GEROLD & Comp. 1913 BUCURE§TI INST. DE ARTE GRAFICE CAROL GOBL S-Bor ION ST. RASIDESCTJ 16, STRADA PARIS, 16 1913. INTRODUCERE Tiparul cartilor prin caractere mobile, aflat pe la 1450 de Gu- tenberg la Maienta pe Rin, a dat un avant nemaipomenit rdspandirii culturei omenesti. Carti le scrise pan& atunci cu mana erau as& de scumpe, incat puteau fi cumparate numai de persoane sau de institutii bogate ; cele multiplicate prin tipar insa, erau de o iefti- natate uimitoare. De aceea mestesugul tiparului s'a raspandit foarte repede in toate terile apusene, a devenit o industrie foarte activA si numarul cartilor tiparite in intaia jumdtate de secol a tiparului, adicd inainte de anul 1500 (cunoscute sub nume de incunabule, dela cuvantullatinesccare insemneaza leagdn)este de -mai multe mii. Tocmai dupa doi secoli dela descoperirea lui, si-a gasit tiparul forma de intrebuintare sub care avea sd exercite cea mai puter- nic& influent& asupra intregei vieti culturale, politice si economice a omenirii : presa periodicd: gazete, ziare, reviste. Sub aceast& form& tiparul avea sa, hraneascd si sä conducd «opiniunea publica» si sit devina instatele moderne aceasta «a patra putere», care are o influent& adAncaadeseori hotaritoare asupra intregei vie ti a terilor, a natiilor si a neamurilor. a Intaiul ziar cu aparitie periodic& regulatd, intAiul jurnal in inte- lesul modern al cuvAntului, a fost Gazette de France, care a in- ceput sd, apart la Paris la 30 Maiu 1631 si a fost publicat de Th6ophraste Renaudot. Acesta este adevAratul intemeetor al ziaristi- cei, al «presei» periodice. Intaiul nutriar cuprindea stiri din Constan- tinopol, Roma, Spania, Portugalia, Germania-de-sus, Silesia, Ve- nezia, Viena, Stettin, Lubek, Frankfurt-pe-Odera, Praga, Hamburg, Lipsca, Maienta, Saxonia, Frankfurt-pe-Main, Amsterdam, Anvers. Evenimente $i fapte din toate pArtile Europei erau prin scurte informatiuni adunate si aduse la cunostinta abonatilor. IV Gazette de France a Jul Renaudot a avut repede imitatori in Franta si in cele mai multe teri apusene. Fericita inventie a lui Renaudot nu a inflintat «opinia publica» ; aceasta exista de secoli, si dorinta de a rti ce se petrece in tara proprie $i mai mult Inca in tArile vecine, $i chiar in altele mai depArtate, exista de mult, dar a devenit tot mai vie cu cat cul- tura popoarelor se generalize si se large& in toate stratele sociale,. mai ales in nobilime, clerpiburghezie. Inainte de inventarea tiparului aceste stiri se comunicau dintr'un oras intr'altul, dintr'o card intr'alta, prin scrisori sau copii de scrisori. Arhivele statelori oraselor apusene, precum si ale fami- Iiilor marlpiinfluente, sunt pline de asemenea scrisorisicopii de scrisori, numite Exempla litterarum sau Avvisi sau Relationi, comunicatepipAstrate pentru stirile de evenimente cuprinse in ele. Dupa descoperirea tiparului, aceste stiri se raspandeau cu inlesnire mult mai mare in foite sau in brosurele de 2 -4 foi tipArite in format mic §i imprAstiate in sute si mii de exemplare, prin comerciantii cari mergeau din ores in oral si din Oa in tarA, cu carutele for sau calari. Italienii mai ales umpleau lumea cu aceste brosurele nu- mite Avvisi, cari se tipareau, mai ales la Roma sau la Venezia, cele douA centre in cari se ad unau mai multe stiri din toatil, Europa, Roma find centrul lumei catolice, Venezia avand cele mai intinsesi mai sistematic organizate relatii politice idiplomatice. Aceste brosurele sunt astazi foarte rare si de aceea foarte cautate de Bi- blioteci. In anii trecuti o asemenea brosuricA spaniolA, care cu- prindea intaia relatie despre descoperirea noului continent de Co- lumb, s'a vA,ndut cu 25.000 marci, Si indatA s'a oferit pret indoit pentru un alt exemplar, care insl nu s'a mai gasit. Evenimentele cele mai pasionante pentru intreaga Europa in tot cursul secolilor XVI $i XVII, erau luptele cu Turcii, cari se infigeau tot mai adA,nc In- %Arne crestineeidevenisera o primejdie pentru tot apusul, dup& eP Regatul Ungariei cazuse la1526 subcal- caiul lor, si Viena de mai multe on a fost $i ea amenintAtl. Deaceea, cand marii nostri eroi *tefan al Moldovei, un secol dupA el Mi- haiu Voda, au oprit in loc navala Osmalhlor, faptele acestor stet- mosi au castigat insemnatatea mondialApierau aduse la cunos- tinta lumei apusene prin scrisoripitipArituri. In anii trecuti s'au gAsit si cumpArat pentru biblioteca Academiei (A.7908)deodatA 38de brosurele de asemenea Avvisi sauRelationi, tiparite la Roma in1594-1601despre actiunea razboinica a lui Mihaiu V Vod& inpotriva Turcilor1) ; in urm& s'au mai procurat asemenea brosurele despre aceleasi vitejii nationale tiparite in Franta si chiar in Spania 2). In lumea german& locul acestor Avvisi it tineau asa numitele Neese Zeitung, brosuri, cari se tipareau sise publicau obisnuit odatA, de dou& on sau de patru on pe an. Aceste semanau mai mult cu anuarele politice din zilele noastre. lnventia lui Renaudot a dat acestor publieatii o indrumare noun, pe care a mere desvoltAndu-se pAn& la intreprinderile gi- gantice din vremile noastre, cand ziarele sunt hrana intelectual& zilnic& a sute de milioane de oameni, cAnd la ele lucreaz& armate intregi de scriitori, corespondenti, desenatori, fotografi si corectori, de lucratori cari fabric& hartia, de lucratori tipografi, de imparti- tori si vanzatori. «Presa» ziarele si revistele, in multiplele for forme s'au dezvoltat mai curand, mai lute si mai bine, in ta,rile si la natiile cu viata mai statornica, cu poporatiune mai bogata, cu mai ras- pandit& cultur& si cu mai mart libertati publice. Este destul s& ne gandim laaceste conditii ale vietei popoa- relor si s& ne amintim trecutul neamului nostru inainte de secolul XIX, pentru ca sa intelegem ca* presa romaneasca trebuie s& fie tanar& de varsta. Tiparul nu a fost tarziu adus pe pamantul romAnesc : ince- pand dela 1507 s'au tiparit, in mAn&stirea domneasc& a Dealului de Tanga Capitala Targoviste sau in manastirea Bistrita de peste Olt a fratilorCraiovesti, frumoase carti slavonesti de biserica: Liturghii, Evanghelii si altele, infrumusetate cu sterna domneasca a terei. Si in tot lungul acelui secol XVI, cu mici Intreruperi, tipografi veniti de peste Dunare, din Serbia si dinspreVenetia, au multiplicat asemenea carti cu micile for «tiparnite» prin mama- stiri sau in Capitala Targoviste. Stiinta de carte era ins& la not in acel secol marginita aproape numai la slujitorii bisericei si la cetirea cArtilor sfinte in limba slavonA, din care foarte putini in- telegeau cAteceva. In secolul urmator XVII s'a facut cartea pe limba romaneasca a poporului, dar cultura a Minas aproape tot ')Reproduse In Hurmuzaki, Documente, III, 2, pag. 481-536. 2) Se reproduc in Hurmuzaki, Documente, XVIII, apendice. VI 110 de marginita si de saraca caqiinainte. Cb.tiva boeri numai isi deschisese min ile, invatand carte prin Polonia sau prin alte teri de cultura apuseana. Erau insa prea putini ca sa poata forma miezul unei vieti de cultura nationals, iar imprejurarile terei erau prea nestatornice, ca sa, se poata organiza temeinic o scoala nationala siprintr'insa o viata de cultura nationals. Asa am ajuns in secolul XIX. Cand vedem presa romaneasca de astazi cu multimea ziarelor politice si a re vistelor literare, fice, economice si de alte specia- HMV, se pare de- necrezut eä aceasta presa sa fie asa - de tanara cum este, sa aiba, numai 84 de ani de vieata. Intru adevar in anul 1912 s'au publicat in Romania, 598 pe- riodice$ianume : politice: 251, din cari 228 in limba romana, 5 in limba fran- ceza, 3 in cea germana, 10 evreesti (in limba roman& si evreeasca), 1 maghiara, 3 greceasca, 1 albaneza. de agriculturd, industrie, comert, finante : 80, din cari 70 in limba romana, 5 romano-franceze, 2 romano-franceze-ger- mane, 3 franceze. bisericesti si didactice: 31, din cari 1 in limba germanii. de literaturd si arte: 40, din cari 37 in limba romana, 1 ro- mano-francezA, 2 franceze. de administrafie, legisla(ie, drept, statistics : 66, toate in limba romana. de giiin(e, medicines, igiena: 40, din cari 31 in limba romana, 6 roman- franceze. de geografie, istorie: 8, din cari 7 in limba romana, 1 roman°. franceza. militare,gimnastica, sport, 'node'," : 19 in limba romana. enciclopedice (diverse) :41, din cari 37 in limba romana, 1 ger- mana, 1 armeana, 1 spaniola. esperanto: 1. umoristice si pornografice: 11. Numere de ocazie: 10. Din acestea au apitrut 306 in Bucuresti, 42 in Iasi, 35 in Cra- iova, 31 in Braila, celelalte in alte 50 localitati. Afars din Romania au aparut in limba roman& urmatoarele ziaregireviste: VII polltke. blaar. did. agr.lud.com.Montt. encicloped. umor. Total. in Ungaria .15 11 1 4 6 3 =40 » Bucovina. 3 3 1. 1 1. :=9 » Basarabia 1 =1 » Turcia .. 1 1 =2 » America. 5 . =5 Total . 24 15 2 5 8 3 =57 Mai multe din aceste ziare se tiparesc in 2-3 si 4 editii pe zi, in zecimi (se pretinde chiar sutimi) de mii de exemplare; intre- buinteaza masinile rotative Cele mai repezisimijloacele tehnice cele mai, perfectionate. Si cu toate ace3tea presa romaneascatiare inceputurile numai la 18201 Incercari s'au facut si mai inainte. Cea mai veche in.:ercare cunoscuta este facuta"la1790, la Iasi, in timpul ocupatiei armatei austriace sub comanda Printului Co- burg. Intr'adevar d-1 N. Docan 1) a gasit, in No. 18 dela 3 Martie 1790, a foaiei oficiale austriace « Wiener Zeitung», urmatoarele randuri : aCa raritate trebue sä mai semnalez ca aci va aparea sub ti- tlul :Courrier de Moldavie, un ziar care va fi tiparit pe o coloana in limba terii, iar pe cealalta in limba francezk In p -ospect se spune ca aceasta foaie va costa, pentru scurtul timp cat va apare, trei galbeni, ca articolul din Iasi va fl exceptional de important, $i a gazeta va aparea atat timp cat armata va ramanea in car- tierele ei de iarna, «caci la primavara, (astfel graeste prospectul) vom avea altceva de facut».