PERSONALIT|}I DE REFERIN}|

A. PROMOTORI {I PROFESIONI{TI AI EDUCA}IEI FIZICE {I SPORTULUI

ACHIM, {TEFAN (1930), n. la la CM, halterofilii antrena]i de el ocup\ locul I pe Bucure[ti. Ofi]er (ultimul grad echipe [i cuceresc 21 medalii (8 de aur, 8 de argint [i avut `n armat\ fiind cel de 5 de bronz). ~ntre 1960 [i 1964, a fost secretar colonel). Halterofil. Absolvent al general al FR de Haltere. I-a fost acordat titlul de An- primului curs – organizat, `n trenor emerit. ~n anul 2000, i-a fost decernat\ 1950 – pentru formarea Medalia na]ional\ „Serviciul Credincios” clasa I. antrenorilor de haltere. Ca sportiv de performan]\ a fost ALEXE, ANGHEL (1927), n. legitimat `ntâia oar\ la Clubul `n com. Homorâciu, jud. „Monitorul Oficial” din Prahova. Absolvent al Academiei Capital\. S-a transferat, apoi, la Clubul „CCA” de {tiin]e Social-Politice „{tefan („Steaua”). Ca purt\tor al culorilor clubului militar Gheorghiu” [i, apoi, al Facult\]ii bucure[tean, {t. A. a cucerit, `n 1951, la cea de-a de Drept a Universit\]ii VIII-a edi]ia a CN de haltere, primul s\u titlu de Bucure[ti. A fost numit pre[edin- campion [i recordman na]ional la categoria 56 kg, tele UCFS, `n 1965, func]ie pe fiind cel dintâi sportiv român care a folosit procedeul care a de]inut-o pân\ `n 1973. ~n tehnic de ridicare denumit „hochei”. Timp de peste acela[i interval de timp, a fost [i 30 de ani, antrenor al echipei Clubului „CCA” pre[edintele COR. A condus delega]iile ]\rii la dou\ („Steaua”), [i de peste 15 ani, antrenor al lotului edi]ii consecutive ale JO (Mexico City, `n 1968, [i na]ional, a avut o `nsemnat\ [i unanim recunoscut\ München, `n 1972). A fost directorul Clubului de contribu]ie la afirmarea halterofililor români `n ]ar\ Tenis din Bucure[ti (1982-1989), la a c\rui `nfiin]are [i peste hotare, preg\tind numero[i viitori campioni a contribuit `mpreun\ cu federa]ia de profil (FRT). [i recordmeni europeni, mondiali [i olimpici, printre Pentru activitatea depus\ `n slujba sportului i-au fost care Nicu Vlad (autor a nu mai pu]in de 3 recorduri decernate ordine [i alte distinc]ii de stat. olimpice), Silviu Cazan, Ilie Dancea, Eremia Delc\, Tiberiu Roman, Laz\r Baroga, Fitzi Bala[, Dragomir ALEXIU, LEONIDA (1898- Cioroslan, Ioan Buta, Virgil Dociu Enciu [i Vasile 1977), n. la Craiova, jud. Dolj. Groap\. Echipa de haltere „CCA” („Steaua”) General medic. Profesor univer- antrenat\ de el a cucerit peste 20 de titluri de sitar. A absolvit Facultatea de campioan\ na]ional\. Considerat printre cei mai buni Medicin\ Uman\ din Bucure[ti, antrenori de haltere din lume, {t. A. [i elevii s\i din fiind elev, apoi ofi]er al lotul na]ional au ob]inut, la JO de la Los Angeles, `n Institutului Sanitar Militar. S-a 1984, rezultate cu totul deosebite: 2 medalii de aur, 5 specializat `n fiziologie la Paris medalii de argint [i o medalie de bronz. ~n acela[i an, (unde [i-a sus]inut [i teza de

21 PERSONALIT|}I

doctorat `n [tiin]e). Cariera didactic\ [i-a `nceput-o ca care nu aveau serviciu militar obligatoriu, el aprecia asistent al prof. dr. C. Mich\ilescu, atât la Catedra de c\ ceea ce asigura for]a, rezisten]a [i dinamismul `n fizic\ de la Facultatea de Medicin\ Uman\ din lupt\, se datora educa]iei fizice [i sportului pe care Bucure[ti, cât [i la Catedra de fiziologie de la ANEF. tineretul anglo-saxon le practica intens, `n contrast cu ~n perioada 1944-1948, a ocupat postul de profesor educa]ia exclusiv de tip intelectual [i artistic de fiziologie la ANEF, `ndeplinind, timp de doi ani practicat\ la popoarele latine. De aceea, el s-a str\duit (1946-1948), [i func]ia de rector al acestei institu]ii. s\ dea o nou\ structur\ `nv\]\mântului na]ional, con- {i-a `mpletit armonios activitatea de clinician, de ferind educa]iei fizice rolul pe care `l merita. C. A., medic militar [i cea de cadru didactic `n `nv\]\mântul `mpreun\ cu academicianul Dimitrie Gusti [i cu superior de educa]ie fizic\, cu munca de cercetare [ti- generalul G. M\rd\rescu, acord\ un important sprijin in]ific\, ale c\rei rezultate au fost prezentate la con- generalului Virgil B\dulescu la `nfiin]area INEF, la grese [i `n revistele de specialitate. A avut [i contri- crearea bazei materiale necesare pentru practicarea bu]ii organizatorice `n cadrul Societ\]ii Medicale de exerci]iilor fizice `n [coal\, `n armat\ [i `n via]a Educa]ie Fizic\. ~n 1949, când s-a reorganizat `ntre- civil\, la formarea cadrelor universitare corespunz\- gul `nv\]\mânt, a renun]a la activitatea didactic\, op- toare acestui demers. tând pentru cea de medic la Spitalul Militar Central din Bucure[ti, unde a condus, pân\ la pensionare, una ANGELESCU, GHEORGHE dintre sec]iile de medicin\ intern\. (1961), n. la Bucure[ti. Absol- vent al Institutului Politehnic din ANGELESCU, CONSTANTIN (1869-1948), n. la Bucure[ti. A condus Ministerul Craiova, jud. Dolj. Absolvent al Facult\]ii de Medici- Tineretului [i Sportului, `ntre n\ din Paris. A fost chirurg la Spitalul Brâncovenesc, octombrie 1992 [i septembrie apoi la Spitalul Filantropia din Capital\. ~n 1903, este 1993. A continuat s\ lucreze ca numit profesor [i director al clinicii chirurgicale de la secretar de stat, la acela[i minis- Facultatea de Medicin\ din Bucure[ti. Dup\ ce intr\ ter, pân\ `n 1994, când a plecat, `n activitatea politic\, este ales deputat [i senator, `n calitate de consilier, la Centrul fiindu-i `ncredin]ate o serie de portofolii ministeriale Cultural Român de la Roma. [i alte demnit\]i (ministru al Lucr\rilor Publice [i Comunica]iilor; de mai multe ori, ministru al ANGELESCU, MIRCEA Instruc]iunii [i Cultelor; ministru plenipoten]iar `n (1938), n. la Bucure[ti. Inginer Statele Unite; prim ministru; consilier de Coroan\). A constructor. Conferen]iar univer- `ncurajat `nv\]\mântul românesc de toate gradele, sitar. A practicat atletismul de fiind un demn urma[ al lui Spiru Haret. A sprijinit [i performan]\, cucerind un titlu determinat, `n deplin\ cuno[tin]\ de cauz\, `nfiin]area na]ional de juniori, `n 1955, cu Institutului Na]ional de Educa]ie Fizic\, asigurându-i echipa de [tafet\ a Clubului cadre didactice de o `nalt\ autoritate [tiin]ific\ [i CCA. Din 1967, de la vârsta de profesional\. ~n timpul celor patru mandate de 29 de ani, a `ndeplinit func]ii de ministru al Instruc]iunii [i Cultelor (1918-1919; conducere `n fotbal: vicepre[e- 1922-1926; 1927-1928; 1933-1937), a contribuit la dinte al FRF (1967-1968; 1975-1978; 1981-1986), legiferarea introducerii educa]iei fizice ca disciplin\ pre[edinte al FRF (1969-1975; 1986-1989; august `n toate verigile [colare, `ncepând de la gr\dini]a de 1990-octombrie 1993) [i, din nou, vicepre[edinte al copii, pân\ la `nv\]\mântul superior; s-a preocupat de FRF, apoi pre[edinte al Ligii Profesioniste de Fotbal crearea unei baze materiale adecvate (s\li, terenuri, (din octombrie 1993). ~n prima jum\tate a anului echipament [i inventar sportiv); a elaborat programe 1990, a fost ministru al Sportului. Din 1974 [i pân\ `n de `nv\]\mânt de specialitate. Concep]ia avansat\ a 1991, a f\cut parte din Comisia de Amatori a FIFA. lui C. A. despre rolul instructiv [i educativ al ~n calitate de conduc\tor al FRF, a depus o laborioas\ exerci]iului fizic rezult\ din propriile-i m\rturisiri activitate, atât pe plan organizatoric, prin `nfiin]area publicate `n „Buletinul Educa]iei Fizice” (anul I, nr. centrelor olimpice de profil, cât [i pe cel al mobiliz\- 1, pag. 3-4), editat de ONEF. Impresionat de calit\]ile rii [i men]inerii poten]ialului de joc al componen]ilor motrice ale militarilor armatelor Angliei [i SUA – ]\ri echipei reprezentative la nivelul marilor performan]e

22 A. Promotori [i profesioni[ti

interna]ionale. Sunt de re]inut, `n acest sens, ANTONESCU, GEORGE rezultatele remarcabile – considerate drept cele mai CRIN (1959), n. la Tulcea. valoroase din istoria de pân\ acum a fotbalului Absolvent al Facult\]ii de Istorie românesc – repurtate de fotbali[tii tricolori, `n a Universit\]ii Bucure[ti, promo- r\stimpul cât s-a aflat M. A. (cel mai tân\r pre[edinte ]ia 1984. A lucrat ca profesor de de federa]ie!) la cârma FRF: calificarea României la istorie la gimnazii [i licee din turneul final al CE din 1984 [i la trei turnee ale CM, Vaslui [i Tulcea, apoi, ca `n 1970, 1990 [i 1994. muzeograf (1989-1990). Deputat. Vicepre[edinte al Partidului Na- ANGHELACHE, CONSTAN- ]ional Liberal. ~ntre 1997 [i 2000, TIN (1920), n. la Bucure[ti. a fost ministrul Tineretului [i Sportului. Profesor de educa]ie fizic\. Absolvent al ANEF, promo]ia ARN|UT, IOAN CAIUS (1910-1992), n. la 1942, [i al Facult\]ii de Drept F\g\ra[, jud. Bra[ov. Urmeaz\ liceul la F\g\ra[ din Bucure[ti, promo]ia 1947. A (1921-1925), Bra[ov (1925-1926) [i Gheorgheni jucat fotbal (remarcându-se ca (1926-1929) [i, apoi, Facultatea de Drept la Cluj un valoros mijloca[) la „Unirea (1930-1937), unde ob]ine [i titlul de doctor `n drept. Tricolor” din Capital\, `ntre Iubitor al exerci]iului fizic, `n general, [i al 1934 [i 1947, perioad\ `n care atletismului, `n special, se dedic\ profesiei de echipa din „Obor” realizeaz\ dou\ performan]e pedagog, de educator [i modelator de con[tiin]e [i notabile: campioan\ na]ional\ [i finalist\ a CR, `n caractere, de trupuri [i min]i s\n\toase, c\l\uzind sezonul 1940-1941. Are o singur\ prezen]\ `n echipa devenirea multor tineri `n ovalul pistei de atletism [i na]ional\. La un an dup\ abandonarea activit\]ii de dincolo de spa]iul ei. ~nzestrat de natur\ cu robuste]e juc\tor, este arestat, `n 1949, din motive politice, fizic\ [i sufleteasc\ deosebite, cu calit\]i fiind considerat opozant al regimului comunist. psihopedagogice `mpletite organic cu dorin]a de Dup\ eliberarea din deten]ie, `n 1951, `[i continu\ autoformare [i autoperfec]ionare `n noua profesie, munca de profesor [i antrenor, fiind `ncadrat, `ns\, ca urmeaz\ o serie de cursuri de preg\tire pentru muncitor. ~n aceste condi]ii lucreaz\ alternativ la antrenori (primul curs `l face la Predeal, `n 1938). Bac\u, cu echipa „Letea”, [i la Câmpina, cu echipa Debuteaz\ ca antrenor, `n 1940, la Timi[oara, la CS „Poiana”, pân\ `n 1958, când este `nl\turat din „Electrica”. ~n perioada 1945-1949, pred\ ca corpul cadrelor didactice [i al antrenorilor, din profesor de educa]ie fizic\ la Institutul Politehnic acelea[i motive politice. A activat, totu[i, neoficial, timi[orean. ~n 1949, este numit, de c\tre FRA, pân\ `n 1970, când la Bac\u, la „Dinamo”, când la antrenor de stat. ~n 1952, se stabile[te la Cluj. Munca Câmpina, la „Poiana”, când la Bra[ov, la de antrenor la CS „Universitatea” Cluj [i la lotul „Tractorul”, pentru a-[i asigura existen]a. Dup\ na]ional de atletism i-a adus mari satisfac]ii 1970, o dat\ cu `nfiin]area Liceului de Fotbal de la profesionale. Se pensioneaz\ `n 1974, dar nu Bac\u, a desf\[urat aici (pân\ `n 1975) o munc\ p\r\se[te pista de atletism, nici chiar atunci când un plin\ de entuziasm [i bogat\ `n realiz\ri, reu[ind s\ destin hain `i `mpu]ineaz\ trupul. Din 1952 [i pân\ `n pun\ bazele unei valoroase pepiniere din care ultima clip\ a vie]ii, a slujit cu abnega]ie [i fotbalul divizionar b\c\uan s-a „alimentat”, mai bine devotament nem\rginit atletismul clujean. A format de 15 ani, cu juc\tori talenta]i. Modelul s\u de peste 30 de mae[tri ai sportului [i peste 100 de atle]i formare a schimbului de mâine a fost, ulterior, extins cu performan]e de talie interna]ional\. ~n timpul [i la nivel na]ional, concretizat, cu unele activit\]ii sale, Clujul a devenit cel mai puternic `mbun\t\]iri, prin `nfiin]area centrului de preg\tire centru atletic din România, iar „doctorul” – cum i se „Luceaf\rul” al FRF pentru copii [i juniori. ~n semn spunea, cu ales respect! – a fost [i va r\mâne un de pre]uire, `n 1995, i s-a acordat titlul de Antrenor simbol al cinstei, d\ruirii [i al eficien]ei. I s-a acordat emerit [i a fost primit `n rândul membrilor de onoare titlul de Antrenor emerit. I-au fost decernate ai FR de Fotbal. numeroase diplome [i medalii.

23 PERSONALIT|}I

ATANASIU, VIRGIL (1937), perfec]ionare a antrenorilor de tir, dar [i la elaborarea n. `n Dumbr\veni, jud. Sibiu. unor lucr\ri metodologice, cum ar fi: Preg\tirea fizic\ Absolvent al Institutului de Arhi- `n tir (1978, uz intern) [i manualul Tir-pistol (1984, uz tectur\ „Ion Mincu” din intern, coautor); colaboreaz\, de asemenea, la Bucure[ti, promo]ia 1961. realizarea unor lucr\ri [tiin]ifice – pe probleme Specialist `n probele de: pistol privind complexitatea efortului la tr\g\torii de tir de vitez\; pistol cu aer comprimat; `nalt\ perfoman]\ – elaborate la nivelul IEFS (1979) pistol calibru mare; liber. A [i al CCPEFS (1980-1987). Pentru rezultatele activat la cluburile „{tiin]a” ob]inute i s-au acordat titlurile de Maestru al spor- (1955-1961) [i „Steaua” (1961- tului, `n 1962, Maestru emerit al sportului, `n 1966, [i 1977) din Bucure[ti. Este Antrenor emerit, `n 1991. ~n anul 2000, a fost decorat de]in\torul a 3 recorduri na]ionale [i a dou\ recorduri cu Ordinul na]ional „Pentru Merit” `n grad de cavaler. mondiale [i europene. A participat la 5 edi]ii ale CE [i 3 edi]ii ale CM, ob]inând 10 medalii – 3 de aur, 4 de ATHANASIU, ION (1868- argint [i 3 de bronz. Debuteaz\ la CE din 1963 (Stock- 1926). Medic veterinar. Profesor holm), `n echipa de pistol vitez\, [i ob]ine medalia de de fiziologie la Facultatea de bronz. ~n 1965, la Bucure[ti, devine campion {tiin]e din Bucure[ti. Membru european, cu echipa de pistol vitez\, [i cucere[te corespondent al Academiei medalia de argint, la individual. La alte edi]ii ale CE Române. Dup\ studii str\lucite la mai ob]ine: medalia de argint, `n 1969 (Plzen) – la Bonn [i la Paris, urmate de pistol vitez\, pe echipe; medalia de bronz, `n 1971 activitatea desf\[urat\ la Institutul (Mezibori) – la pistol cu aer comprimat, pe echipe; Marey (unde a ajuns pân\ la func- titlul continental, `n 1975 (Madrid) – cu un record ]ia de subdirector), s-a re`ntors `n european [i mondial la pistol vitez\, pe echipe. La ]ar\, refuzând ofertele avantajoase de a-[i continua edi]iile CM cucere[te: `n 1966 (Wiesbaden), medalia munca `n laboratoarele bine dotate din capitala Fran]ei. de aur – la pistol vitez\, individual cu 596 puncte (nou Cercet\rile efectuate [i tehnicile ingenioase utilizate `n record mondial) – [i medalia de argint, cu echipa; `n fiziologia muscular\ i-au adus un binemeritat prestigiu 1970 (Phoenix) – medalia de argint, iar `n 1974 interna]ional. La Bucure[ti, cercet\rile de laborator (Thun) – medalia de bronz, la pistol vitez\, pe echipe. s-au `mpletit cu sus]inuta sa preocupare pentru Din 1977, a oficiat, ca arbitru, la majoritatea problemele teoretice [i organizatorice ale educa]iei competi]iilor de tir organizate pe plan na]ional, iar ca fizice. Lucr\ri precum Munca mu[chiului [i condi]iile arbitru interna]ional, la JO din 1980 [i la 4 Cupe ei fiziologice (1915), Bazele [tiin]ifice ale educa]iei Mondiale, `ntre 1992 [i 1994. ~n perioada 1977-1987, fizice (1916) [i Organizarea `nv\]\mântului de a activat ca antrenor federal, `ntre 1987 [i 1990, ca educa]ie fizic\ (1921, `n colaborare cu I. Bucovineanu) antrenor de tir la Clubul „Dinamo” Bucure[ti, iar din reprezintau adev\rate pietre de hotar pentru abordarea, 1990, a revenit pe postul de antrenor al FRTS. A `n ]ara noastr\, a domeniului educa]iei fizice. I. A. r\spuns, ca antrenor, de preg\tirea loturilor olimpice considera educa]ia fizic\ drept o [tiin]\ complex\ [i na]ionale de tir, `ntre 1978 [i 1998. ~n cele peste bazat\ pe anatomie, fiziologie, mecanic\, psihologie, dou\ decenii cât a fost antrenor federat [i, respectiv, pedagogie [i pe cercet\ri experimentale. De aceea, cât a antrenat loturile na]ionale, au fost cucerite peste cadrele de specialitate ale domeniului trebuiau s\ aib\ o 45 de medalii `n competi]iile interna]ionale oficiale de solid\ preg\tire [tiin]ific\ ce putea fi asigurat\ numai `n tir. Al\turi de ceilal]i antrenori din colectivele tehnice, institu]ii de `nv\]\mânt cu grad universitar. Sus]inea, a contribuit, cu toat\ priceperea, experien]a [i tactul de asemenea, respectarea cu stricte]e a „principiului s\u pedagogic, la afirmarea, pe plan european, armoniei func]ionale” `n practicarea exerci]iilor fizice. mondial [i olimpic, a unor „tr\g\tori” de elit\, Potrivit acestui principiu, „...func]iunea nici unui precum: Ion Corneliu, Marin Stan, Sorin Babii, Silvia organ nu poate fi separat\ de celelalte organe, nici Kaposztai, Maria Macovei, Dorina Guler [. a. A activitatea mu[chilor nu se desf\[oar\ independent de `ndrumat preg\tirea tr\g\torului Iulian Raicea, care, la restul organelor din corp [i `n special de creier”. A JO de la Sydeny 2000, a fost medaliat cu „bronz”, la pledat st\ruitor pentru reconsiderarea statutului pistol vitez\. Ca specialist `n problemele acestui sport, educa]iei fizice [colare, pentru trecerea acesteia din a participat direct la ac]iunile de formare [i rândul „dexterit\]ilor” `n cel al disciplinelor de baz\,

24 A. Promotori [i profesioni[ti

precum [i pentru obligativitatea educa]iei fizice `n biomecanicii sunt deosebit de utile medicilor `nv\]\mântul universitar. A fost adeptul ideii c\ sportivi, antrenorilor, studen]ilor [i profesorilor de educa]ia fizic\ este un proces pedagogic complex, care educa]ie fizic\. Preocupat de folosirea exerci]iilor trebuie adaptat la cerin]ele [i particularit\]ile fizice ca mijloc terapeutic, elaboreaz\ studii dedicate practican]ilor (elevi, muncitori, intelectuali, militari, trat\rii deficien]elor fizice [i recuper\rii dup\ suferinzi etc.). Sistemul suedez de educa]ie fizic\ traumatisme [i interven]ii chirurgicale. Cea mai mare fiind, dup\ p\rerea sa, superior celorlalte sisteme parte a activit\]ii sale s-a desf\[urat `n domeniul existente `n epoc\, era cel mai indicat pentru a fi ortopediei, specialitate `n beneficiul c\reia a introdus [i `n ]ara noastr\. Fundamentarea solid\ a conceput, realizat [i a experimentat aparate [i tehnici argumentelor aduse de el `n discu]ie [i prestigiul operatorii omologate ca inven]ii, care, `n lucr\rile de dobândit de personalitatea sa cople[itoare au contribuit specialitate, poart\ numele s\u. Prevenirea [i tratarea la cre[terea importan]ei acordate, `n România, traumatismelor produse `n s\lile [i pe terenurile de educa]iei fizice. Activitatea neobosit\ a sa [i a celor sport au ocupat, de asemenea, un loc important `n care-i `mp\rt\[eau ideile [i demersurile a fost activitatea sa de ortoped. Ca autor sau `n colaborare `ncununat\ de `nfiin]area Institutului Na]ional de cu al]i ortopezi, a publicat tratate, monografii, Educa]ie Fizic\ [i de elaborarea planului de studii al cursuri, referate [i studii bazate pe date clinice sau acestui l\ca[ de `nv\]\mânt. experimentale, care l-au impus `n lumea [tiin]ific\ româneasc\ [i interna]ional\. A fost membru al AVRAM, IOAN (1914-1995), n. `n com. Bucium, Societ\]ii Române de Ortopedie [i Traumatologie [i jud. Satu Mare. Licen]iat `n educa]ie fizic\, promo]ia al unor societ\]i similare din Fran]a, Germania, 1935. A urmat [i cursurile de filosofie – `ncepute la Belgia [i Austria; a fost cooptat de Comitetul Paris, continuate [i absolvite la Bucure[ti, `n 1945. Interna]ional al Crucii Ro[ii de la Geneva, ca medic Profesor la liceele „Gh. Laz\r” [i „Spiru Haret”, apoi [ef al unei echipe interna]ionale de chirurgi trimis\ `n cadru universitar, lector la catedra de specialitate a teatrul de r\zboi din Yemen (1968-1969); a participat, Institutului de Agronomie „N. B\lcescu”. A fost ca invitat, la schimburi de experien]\ organizate `n membru al FRJ [i antrenor al echipei na]ionale de clinici renumite din Belgia, Austria [i Polonia. judo. Gra]ie lucr\rilor de specialitate elaborate [i activit\]ii sale nemijlocite, este considerat drept unul BALA{, ION (1919-1993), n. la dintre bunii cunosc\tori ai domeniului care au Bucure[ti. Absolvent al stimulat dezvoltarea artelor mar]iale `n România. Academiei de Studii Economice Bucure[ti. A practicat fotbalul [i BACIU, CLEMENT, (1922- atletismul, `ntre 1936 [i 1940, 1989), n. la Bucure[ti. Medic. dar nu la nivel de performan]\. Doctor docent. Licen]iat `n Dup\ 23 august 1944, a educa]ie fizic\. Conferen]iar `ndeplinit o serie de sarcini `n universitar. Absolvent al domeniul mi[c\rii sportive [i, `n Facult\]ii de Medicin\ Uman\ special, al fotbalului. ~ntre 1948 [i 1949, a fost din Bucure[ti, promo]ia 1948. director al Direc]iei de propagand\ din OSP, iar `ntre Pasiunea pentru atletism, dis- 1950 [i 1955, a func]ionat ca pre[edinte al Clubului ciplin\ sportiv\ a c\rei practicare „Dinamo” Bucure[ti. ~ntre 1957 [i 1967, a `ndeplinit i-a adus ob]inerea a numeroase func]ia de vicepre[edinte al UCFS, r\spunzând, `n titluri [i recorduri na]ionale, l-a determinat s\ aceast\ calitate [i `n anumite perioade (1955-1958; frecventeze, `n paralel cu Facultatea de Medicin\, 1960-1962), de problemele fotbalului românesc. Academia Na]ional\ de Educa]ie Fizic\, devenind ~ntre 1967 [i 1968, a fost vicepre[edinte al COR, iar licen]iat „Magna cum laudae” al acestei institu]ii pân\ `n 1973, vicepre[edinte al FR de Fotbal. ~n (promo]ia 1947). Cariera didactic\ [i-a `nceput-o ca continuare, a func]ionat ca director al Centrului de asistent la ANEF [i a reluat-o, dup\ mul]i ani, la preg\tire a loturilor na]ionale. Pentru perioadele `n Facultatea de Educa]ie Fizic\ a Universit\]ii din care a r\spuns de fotbal, se cuvine s\ amintim trei Bucure[ti, unde a ocupat postul de conferen]iar. dintre marile succese repurtate de fotbali[tii români Lucr\rile sale `n domeniul anatomiei func]ionale [i `n acei ani: câ[tigarea turneului UEFA pentru juniori,

25 PERSONALIT|}I

`n 1962; participarea echipei na]ionale la turneul lui românesc [i construc]ia noului sediu al FRA. A final al CM din Mexic, `n 1970; calificarea ini]iat apari]ia revistei „Atletismul Românesc”. Face aceleia[i reprezentative la sferturile de final\ ale parte din Comisia tehnic\ a Asocia]iei Europene de CE, `n 1972. ~n ultima parte a vie]ii, s-a retras din Atletism, iar din 1995, este cooptat\ `n Comisia de lumea sportului, r\mânând doar cu o func]ie femei a IAAF. Cet\]ean de onoare al Municipiului onorific\ pe via]\, ca membru `n Comisia Timi[oara. ~n 1951, la vârsta de 15 ani, i s-a acordat financiar\ a UEFA, calitate `n care a participat [i la titlul de Maestru al sportului, iar `n 1958, titlul de congresul acestei organiza]ii interna]ionale a Maestru emerit al sportului. ~n 1963, CIO `i fotbalului, `n 1990. decerneaz\ „Trofeul Mohammed Taher Pacha”, pentru contribu]ia adus\ la propagarea olimpismului. BALA{ (SÖTER), IOLANDA ~n 2000, a fost nominalizat\ printre primele 10 atlete (1936), n. la Timi[oara. Absol- din lume ale secolului XX. ~n acela[i an, i s-a conferit vent\ a ICF, `n 1966. Primii pa[i Ordinul na]ional „Steaua României” `n grad de ofi]er. `n atletism `i face `n ora[ul natal, la Clubul „Electrica” (devenit BARANI, SAMUEL GAVRI- „Progresul”), sub `ndrumarea L| (1915-1997), n. la Timi[oara. antrenoarei Luize Ernst-Lup[a, Absolvent al ICF, promo]ia 1957. multipl\ campioan\ na]ional\. ~n A practicat mai multe sporturi 1953, se transfer\ `n Bucure[ti, la printre care atletismul, gim- Clubul „CCA” (din 1961, „Stea- nastica, luptele [i canotajul, la ua”), unde se preg\te[te sub `ndrumarea antrenorului clubul timi[orean „~nainte”. A emerit Ion Söter (cu care se c\s\tore[te `n 1967). ~[i cucerit titluri de campion na- `ncheie cariera sportiv\ la vârsta de 31 de ani, dup\ ]ional la canotaj [i a fost selec- 19 ani de atletism. ~n str\lucitul s\u palmares ca ]ionat `n lotul reprezentativ al remarcabil\ s\ritoare `n `n\l]ime, se `nscriu: 19 titluri României. ~n 1948, se retrage din activitatea de campioan\ na]ional\ (16 la senioare + 3 la competi]ional\, continuând, totu[i, s\ `ndeplineasc\ junioare), 63 de recorduri na]ionale (41 la senioare + diferite func]ii pe t\râmul sportului de mas\: 22 la junioare), evoluând `n lotul na]ional de atletism responsabil sportiv la tipografia „Helicon” [i, de 41 de ori. ~n cariera sa, a participat la 136 respectiv, `n Comisia sindical\ local\ Timi[oara, [i concursuri, dintre care, `ntr-o perioad\ de peste 10 ani secretar jude]ean al OSP Timi[oara (1948-1949). ~n (`ntre decembrie 1956 [i iunie 1967), a câ[tigat toate 1948, a contribuit direct la apari]ia revistei „Educa]ie cele 114 `ntreceri la care a luat parte – performan]\ Fizic\ [i Sport”. Remarcat pentru calit\]ile sale `nscris\ [i `n Guinnes Book of Records. Pe plan organizatorice, `n 1949, este transferat la Bucure[ti [i interna]ional, a cucerit dou\ medalii de aur la JO numit director al Direc]iei Tehnice a OSP. ~n cadrul (1960 [i 1964), trei medalii de aur [i una de argint la CCFS, i se `ncredin]eaz\ conducerea Direc]iei CE, trei medalii de aur la JMU, 9 medalii de aur la JB. [colilor de cultur\ fizic\ [i sport [i a educa]iei fizice ~n 1956, la 14 iulie, la Bucure[ti, I. B. realizeaz\ – cu a tineretului studios (1950-1953) [i, apoi, a Direc]iei o s\ritur\ de 1,75 m – primul din seria celor 14 instruirii sportive (1953-1957). ~ntre 1957 [i 1960, a recorduri mondiale (dintre care 12 consecutive!) [i 4 fost directorul Direc]iei de educa]ie fizic\ [i sport din recorduri continentale stabilite de ea. Iar `n 1958, la Ministerul ~nv\]\mântului. ~n aceast\ calitate, a Stockholm, „zburând” peste stacheta ridicat\ la 1,77 m, `nfiin]at peste 150 de [coli sportive, care au constituit I. B. cucerea pentru România cel dintâi titlu european temelia sportului românesc din deceniile urm\toare, la s\rituri `n `n\l]ime. Dup\ `ncheierea activit\]ii [i a impus lec]ia de educa]ie fizic\ `n toate verigile sportive de performan]\, lucreaz\ ca antrenor la sec]ia `nv\]\mântului secundar [i universitar din ]ar\. ~n de atletism a Clubului „Steaua” [i ca instructor la 1960, este transferat la UCFS, fiind angajat `n cabinetul metodic al aceluia[i club, pân\ `n 1990, ac]iunile de preg\tire pentru participarea sportivilor când este aleas\ pre[edinte al FR de Atletism. Din români la JO de la Roma [i Tokio. ~n 1961, este numit 1994, devine pre[edinte executiv al Funda]iei directorul Centrului de antrenament „23 August”, „Atletismul Românesc”, de numele [i eforturile c\reia contribuind la dezvoltarea [i transformarea acestuia sunt legate modernizarea bazei materiale a atletismu- `n Centru de preg\tire a loturilor olimpice [i

26 A. Promotori [i profesioni[ti

na]ionale. A fost pre[edinte al FR de Sporturi român care cucere[te, la „total”, o medalie la un CE Nautice, `n 1953 fiind ales vicepre[edinte al (bronz, la Milano, `n 1960); la JO de la Tokyo Federa]iei Interna]ionale de Canotaj. ~ntre 1968 [i (1964), ocup\ locul V [i stabile[te un record olimpic 1978, a `ndeplinit func]ia de secretar general, iar `ntre (la stilul aruncat). A fost antrenor federal, secretar al 1984 [i 1989, pe aceea de pre[edinte al FR de Tir, FR de Haltere (1967), membru `n Comitetul contribuind pe multiple planuri (organizatoric, Executiv al COR, pre[edinte al Comitetului Tehnic tehnic, material) la afirmarea acestui sport. A al IWF (din 1980), membru `n Comitetul Executiv al desf\[urat o activitate remarcabil\ `n organismele IWF [i vicepre[edinte al EWF. S-a remarcat printr-o interna]ionale ale tirului: membru `n Consiliul de bogat\ activitate de elaborare a unor lucr\ri cu Administra]ie al UIT (1955-1990); prim-vicepre[e- caracter [tiin]ific, metodic [i istoric (20) `n domeniul dinte al UIT (1960-1990); membru de onoare al UIT halterelor, culturismului [i al tehnicilor yoga, dintre (din 1990). ~n cadrul UIT, a contribuit la introducerea care men]ion\m monografia Weightlifting – fitness probelor feminine de tir `n programul CM [i JO, all sports (Halterele – mijloc de preg\tire `n toate precum [i la `nfiin]area unor comitete (tehnic, sporturile), semnat\ `mpreun\ cu dr. Tamas Ayan, medical, arbitri, feminin) ca organisme de specia- secretar al IWF (1980), editat\ `n limba englez\ la litate ale Consiliului de Administra]ie. A ini]iat [i Budapesta; For]a `n sportul de performan]\ (1980); organizat, `n 1974, primul Congres al UIT pe Halterele de la A la Z (1985); Antrenamentul modern probleme [tiin]ifice – de medicin\, psihologie [i al halterofilului (1982); Educarea calit\]ilor pedagogie – ale tirului sportiv de performan]\, combinate (1984). precum [i alte dou\ asemenea manifest\ri `n 1982 [i 1986. Dup\ ce, `n decursul anilor, a r\spuns de tirul B|DULESCU, VIRGIL (1882- european `n cadrul UIT, din ini]iativa sa, cu ocazia 1944), n. la C\l\ra[i, jud. Ialomi]a. CE din 1969, a fost constituit\ prima organiza]ie Studiile militare urmate `n continental\ – Confedera]ia European\ de Tir –, al Germania (terminate `n 1902) [i c\rei pre[edinte a fost de la `nfiin]are pân\ `n 1989, le-a `ntregit cu cele f\cute `n perioad\ `n care sediul acesteia s-a aflat la Bucure[ti. Suedia, la Institutul Regal Cen- A contribuit la organizarea celor 85 de edi]ii ale CE tral de Gimnastic\ din Stockholm desf\[urate `ntre 1955-1989, `n 26 de ]\ri, 6 dintre (terminate `n 1913). Revenit `n acestea fiind g\zduite de România. Pe plan european, ]ar\ a primit o dat\ cu postul de a organizat 2 congrese [i 6 simpozioane [tiin]ifice ale profesor [i misiunea conceperii [i CET. A sprijinit alegerea unor speciali[ti români `n aplic\rii unor programe de preg\tire fizic\ la Colegiul diferite organisme ale UIT [i CET. Din 1989, a fost Militar de la Mân\stirea Dealu. Aceast\ institu]ie de ales pre[edinte de onoare al CET. Pentru bogata [i elit\ a armatei române avea s\ devin\ una dintre variata sa activitate pe plan sportiv a primit numeroase distinc]ii din partea forurilor na]ionale [i principalele structuri pentru formarea cadrelor interna]ionale, printre care „Ordinul Olimpic” de implicate direct [i profund `n fiin]area [i dezvoltarea Argint acordat de c\tre CIO, [i „Crucea Albastr\”, educa]iei fizice [i sportului din ]ara noastr\. Dup\ cea mai `nalt\ distinc]ie a UIT. terminarea primului r\zboi mondial, V. B., decorat cu `nalta distinc]ie Crucea de Cavaler al Ordinului „Mihai Viteazul”, a fost numit (1919) [eful Biroului BAROGA, LAZ|R (1937- de Educa]ie Fizic\ din Marele Stat Major. ~n aceast\ 2000), n. la Cisn\die, jud. Sibiu. calitate, a militat pentru `nfiin]area Oficiului Na]ional Absolvent al ICF, promo]ia pentru Educa]ie Fizic\ – necesar organiz\rii, `ndrum\- 1961, [i al Facult\]ii de Psiholo- rii [i r\spândirii educa]iei fizice [i sportului `n ]ara gie din cadrul Universit\]ii Bucu- noastr\ –, ca [i a Institutului Na]ional de Educa]ie re[ti, promo]ia 1978. Sportiv de Fizic\ – menit s\ asigure fundamentarea [tiin]ific\ a performan]\, multiplu campion acestor demersuri [i formarea de speciali[ti `n [i recordman na]ional, participant domeniu. A reu[it s\ introduc\, `n legea func]ion\rii la marile competi]ii ale vremii Casei Culturii Poporului (1921), prevederea `nfiin]\rii sale. Este primul halterofil ONEF [i INEF (care a avut loc `n 1922). Ca director

27 PERSONALIT|}I

al ambelor institu]ii (1922-1930), a reu[it s\ le B|L|CEANU-STOLNICI, `ncadreze cu personalit\]i de frunte ale [tiin]ei [i CONSTANTIN (1923), n. la culturii române[ti din acea vreme [i, deopotriv\, s\ le Bucure[ti. Apar]ine unei vechi [i `nzestreze cu dot\ri materiale corespunz\toare: mari familii de boieri români, complexul de la Eforie, poligonul de tir, stadionul care `[i are originile `n secolul ONEF [. a. A selec]ionat [i a trimis la specializare `n XIII. Unii genealogi consider\ o str\in\tate o pleiad\ de tineri care, la `ntoarcerea `n fost\ c\petenie din o[tile ]ar\, s\ desf\[oare o larg\ [i sus]inut\ activitate voievodului Mircea cel B\trân – didactic\, [tiin]ific\ [i propagandistic\ `n favoarea boierul Constantin „ot” Balaci – educa]iei fizice [i sportului din România. Membru al drept `ntemeietorul neamului Comitetului de conducere (din 1935) al UFSR, B\l\cenilor. Cancelaria aulic\ a `mp\ratului Leopold I pre[edinte de onoare al OSR, V. B. r\mâne `n acord\ descenden]ilor acestei familii titlul de conte al memoria urma[ilor ca un ctitor dotat cu energia [i Sfântului Imperiu Romano-German [i dreptul de a capacitatea organizatoric\ atât de necesare cultiv\rii [i avea o stem\ nobiliar\ proprie. A urmat liceul d\inuirii unor idei noi [i, deopotriv\, fond\rii unor particular la Pite[ti, apoi a absolvit Facultatea de institu]ii de profil ale educa]iei fizice [i sportului din Medicin\ din Bucure[ti, promo]ia 1947, devenind România, care aveau s\-[i probeze, prin ani [i decenii, doctor `n medicin\ [i chirurgie, `n 1948 (confirmat, `n func]ionalitatea generoas\ [i valoarea formativ\, 1967, doctor `n [tiin]e medicale). A desf\[urat o instructiv\, social\, reprezentativ\ pentru poporul bogat\ activitate didactic\ `n cadrul IMF din român. Bucure[ti, pân\ `n 1952, când a fost exclus pe motive politice. Datorit\ polivalen]ei preg\tirii [i profunzi- B|IASU, NICOLAE (1918), n. mii acesteia a fost solicitat s\ predea cursuri de ciber- `n com. Crucea, jud. Ia[i. netic\ la Universitatea din Bucure[ti, apoi la Univer- Absolvent al ANEF, promo]ia sitatea New Castle-upon Tyne (Anglia), Univer- 1941, [i al Facult\]ii de Litere [i sitatea Pontifical\ de la Porto-Alegre (Brazilia), Filosofie din Bucure[ti, promo]ia Universitatea Menendez Pelayo din Santander 1947. Cadru didactic universitar, (Spania), Academia Medical\ Catalonez\ din cu grad de conferen]iar, a predat, Barcelona (Spania) [i la Colegiul de Medicin\ din timp de 37 ani, la ANEF/ IEF/ Paris. A mai predat cursuri de matematic\ biologic\, ICF/ IEFS [i la Institutul istoria culturii [i ciberneticii. La momentul elabor\rii Pedagogic, gimnastica, `notul, acestei Enciclopedii, era profesor de geriatrie [i preda s\riturile `n ap\, schiul, boxul, scrima, atletismul [i cursuri de istoria culturii, neuropsihologie [i dansurile na]ionale, deta[ându-se prin exigen]\, neuroanatomie la Universitatea Ecologic\ din profesionalism [i printr-un exemplar ata[ament fa]\ Bucure[ti, fiind totodat\ pre[edintele Funda]iei de valorile perene morale [i istorice ale românilor. „Ateneul Român”, care patroneaz\ aceast\ institu]ie Iubit de studen]i pentru bonomia [i talentul s\u de `nv\]\mânt. Membru de onoare al Academiei pedagogic, dar [i pentru modul de organizare a Române. Membru titular al Academiei de {tiin]e taberelor [i excursiilor c\rora le-a impregnat un bogat Medicale. Membru de onoare al Societ\]ii Franceze con]inut educativ [i instructiv. Din respect pentru de Neurologie [i al Societ\]ii de Cibernetic\ din trecut [i adev\r, cu o remarcabil\ voca]ie pentru Madrid. Director onorific al Centrului de Antropo- investigarea [i valorizarea faptului istoric, a cules [i a logie „Fr. Rainer” al Academiei Române. Membru f\cut cunoscut\ o bogat\, original\ [i variat\ infor- titular al Uniunii Scriitorilor din România. Doctor ma]ie despre `nceputurile, evolu]ia [i efectele proce- Honoris Causa al Universit\]ii „Gr. T. Popa” din Ia[i sului de formare a cadrelor ANEF/ IEF/ ICF/ IEFS, [i al Universit\]ii din Petro[ani. A publicat despre personalit\]ile care i-au conferit acestei numeroase c\r]i [i tratate de anatomie, fiziologie, institu]ii de `nv\]\mânt autoritate universitar\ [i cibernetic\, neurologie, gerontologie [i geriatrie, notorietate na]ional\ [i interna]ional\. A fost membru antropologie, lingvistic\, istorie [i altele. Este de onoare al FRG, antrenor de lot na]ional [i arbitru inventator `n domeniul ciberneticii (a elaborat un interna]ional de gimnastic\. model original al neuronului, module neuronale, un

28 A. Promotori [i profesioni[ti

model holografic al organiz\rii cortextului cerebral na]ional [i interna]ional – la JO din 1948, de la St. etc.). Este un pasionat iubitor al motociclismului, au- Moritz (Elve]ia), [i din 1952, de la Oslo (Norvegia); tomobilismului [i sporturilor hipice. A parcurs, cu la JMU din 1951, de la Poiana Bra[ov, [i din 1956, de motocicleta [i automobilul, trasee de mare la Zakopane (Polonia). La Poiana Bra[ov, ob]ine dificultate, mai ales montane. Vicepre[edinte al locul I [i titlul de campion mondial universitar la Jockey Clubului Român, unde conduce Comitetul slalom special. A ob]inut locul I la concursurile alerg\rilor. A contribuit, `n mod substan]ial, la interna]ionale de la Oberhof (Germania), de la Stara `mbun\t\]irea rasei de cai pur sânge englezesc `n Planina (Iugoslavia) [.a. A fost antrenor al echipei România. Prin studiile de antropologie [i cele privind na]ionale de schi alpin [i al echipei de schi alpin a activitatea nervoas\, ofer\ domeniului exerci]iilor „CCA” (1955-1958). ~ntre 1960 [i 1969, a fost fizice (educa]ie fizic\, sporturi, kinetoterapie etc.) o consilier juridic, iar `ntre 1965 [i 1994, ziarist [i fundamentare [tiin]ific\ de mare valoare, eviden]iind comentator sportiv radio [i tv. Autor a 4 c\r]i de importan]a acestora `n formarea personalit\]ii umane. specialitate. ~n calitate de cercet\tor [tiin]ific, `n cadrul CCPS, s-a preocupat de problemele sporturilor B|NCIULESCU, VICTOR (1923-1990), n. la de iarn\. Ca ziarist [i comentator tv, a participat la JO de iarn\ de la Sapporo (Japonia, 1972), Innsbruck Timi[oara. Ziarist. Absolvent al Facult\]ii de Filologie (Austria, 1976), Albertville (Fran]a, 1992), a Universit\]ii din Bucure[ti, promo]ia 1960, al {colii Lillehammer (Norvegia, 1994). Secretar al CJEFS superioare de cadre sindicale „I. C. Frimu”, `n 1954, Bra[ov (1978-1990), vicepre[edinte al FR de Schi- [i al Cursului pentru perfec]ionarea preg\tirii cadrelor Bob (1970-1990), membru al FIS (1965-1990), din domeniul presei de la Academia de {tiin]e Politice membru al COR [i `n Biroul executiv al COR (1990- „{tefan Gheorghiu”, `n 1947. ~ncepând cu 1940, timp 1994). Pre[edinte de onoare al Olimpic Club Bra[ov. de aproape jum\tate de secol, a lucrat `n cadrul ~n 1951, i s-a acordat titlul de Maestru al sportului. aceleia[i redac]ii, a ziarului „Sportul popular” („Gazeta sporturilor”), `ndeplinind, `n diferite BÂRLEA, ADINA (1924), n. la perioade, [i func]ii de conducere `n cadrul colegiului Lugoj, jud. Timi[. A absolvit de redac]ie. Activitatea sa, desf\[urat\ cu talent [i ANEF, `n 1947. Asistent\ la competen]\ profesional\, a vizat aproape toate Catedra de gimnastic\ a ANEF/IEF, ramurile sportive. Prioritatea au avut-o probele a predat, pe lâng\ educa]ia fizic\ olimpice, tenisul [i fotbalul. A fost autorul a – disciplina de baz\ –, `notul [i numeroase lucr\ri de specialitate, dintre care schiul. Transferat\ la Facultatea enumer\m: Jocurile Olimpice de-a lungul veacurilor, de Educa]ie Fizic\ a Institutului Sport [i cultur\, Acest straniu secol al sportului. S-a Pedagogic din Bucure[ti, la afirmat [i pe plan interna]ional, fiind ales membru al aceea[i catedr\, a ob]inut gradul de [ef\ de lucr\ri. ~n Academiei Olimpice Interna]ionale. A fost decorat, paralel, a func]ionat [i ca antrenoare a lotului na]ional post mortem, cu „Ordinul Olimpic”. feminin de gimnastic\, fiind [i arbitr\ interna]ional\. Ulterior, a fost `ncadrat\ la Facultatea de Educa]ie BÂR|, MIHAI GHEORGHE Fizic\ a Universit\]ii Ecologice din Bucure[ti. Prin (1929), n. la Predeal, jud. Bra[ov. priceperea, comportamentul, exigen]a [i moralitatea Absolvent al ICF, promo]ia sa, se `ncadreaz\ `n elita profesioni[tilor educa]iei 1953, [i al Facult\]ii de {tiin]e fizice [i sportului. Juridice din Bucure[ti, promo]ia 1958. Ca sportiv, a activat numai BÂRS|NESCU, CORNELIU la Clubul „CCA” Bucure[ti. (1934), n. la Constan]a. Profesor Gra]ie rezultatelor deosebite de educa]ie fizic\, absolvent al ob]inute, a fost considerat drept ICF, promo]ia 1956. A practicat cel mai bun schior alpin din ]ara noastr\. Dovad\ canotajul `n cadrul Clubului titlurile de campion na]ional dobândite `ntre anii „{tiin]a” al ICF, pentru care a 1947 [i 1952 [i, apoi, `ntre 1955 [i 1956, `n probele cucerit titlul de campion na]ional de slalom, coborâre [i combinat\. A câ[tigat peste 50 `n 1954. Din 1959, s-a dedicat de cupe la concursurile la care a participat, pe plan activit\]ii de kaiac-canoe. ~n

29 PERSONALIT|}I

perioada 1961-1964, a lucrat ca antrenor la {S nr. 2 Timi[oara, `n 1954, se transfer\ la Catedra de din Bucure[ti, unde a reu[it s\ selec]ioneze [i s\ educa]ie fizic\ a Institutului Politehnic „Traian Vuia” preg\teasc\ numero[i viitori campioni na]ionali de din acela[i ora[, unde este promovat la gradul juniori, care, ulterior, au fost promova]i `n sportul de didactic de [ef de lucr\ri [i, apoi, de conferen]iar performan]\. Din 1965 [i pân\ `n 1989, a func]ionat universitar. ca antrenor federal `n cadrul FR de Kaiac-Canoe. ~ntre 1962 [i 1982, a f\cut parte din colectivele BELU, OCTAVIAN (1951), tehnice ale loturilor reprezentative, aducându-[i n. la Ploie[ti. Absolvent al IEFS, contribu]ia, al\turi de cei mai valoro[i antrenori, la promo]ia 1974, specializarea afirmarea kaiacului [i canoei române[ti pe plan gimnastic\. {i-a `nceput cariera interna]ional, fapt atestat de cucerirea unui mare ca antrenor la Clubul Sportiv num\r de medalii [i titluri olimpice [i mondiale de „Petrolul” din Ploie[ti. ~n anul c\tre reprezentan]ii ]\rii noastre. ~n 1980, este 1981, este solicitat [i accept\ s\ solicitat s\ participe la preg\tirea lotului olimpic lucreze, la Deva, ca antrenor la italian pentru Olimpiada de la Moscova. ~ncepând lotul olimpic (`n 1990, devine din 1969, a oficiat ca arbitru interna]ional la CM [i la antrenor coordonator). Gra]ie competen]ei, JO. A contribuit direct la elaborarea orient\rii profesionalismului [i d\ruirii muncii sale [i, metodice, a planurilor [i programelor de preg\tire, deopotriv\, talentului [i ambi]iei sportivelor preg\tite precum [i la formarea unor noi genera]ii de [i antrenate de el, gimnastica feminin\ româneasc\ tehnicieni. A fost membru `n Comisia de turism a [i-a `nscris `n palmares o serie de succese de Federa]iei Interna]ionale de Canoe, `ntre 1972 [i prestigiu: la Los Angeles (1984) – locul I pe echipe, 1974. ~n 1993, a fost ales vicepre[edinte al Asocia]iei medalii de aur (Ecaterina Szabo, la s\rituri, sol [i Europene de Canoe. ~ntre 1990 [i 1994, a func]ionat bârn\), locul II la individual compus (Ecaterina ca secretar general al FR de Kaiac-Canoe, iar `n Szabo) [i locul III (Simona P\uc\); la Seul (1988) – 1995, a fost ales pre[edintele acestui organism, locul II pe echipe [i locul II la individual compus contribuind, astfel, la cucerirea celor 80 de medalii (Daniela Siliva[), medalii de aur la paralele, bârn\ [i (17 de aur, 41 de argint, 22 de bronz) la edi]iile din sol (Daniela Siliva[), medalie de argint la s\rituri perioada 1990-2000 ale CM [i CE de seniori [i (Gabriela Potorac); la Barcelona (1992) – locul II pe juniori, precum [i a celor 5 medalii (una de aur, una echipe, medalii de aur la s\rituri [i sol [i medalie de de argint, trei de bronz) la JO din 1996 [i 2000 de bronz la individual compus (Lavinia Milo[ovici) [i c\tre kaiaci[tii [i canoi[tii tricolori. Pentru rezultatele medalie de bronz la sol (Camelia Bonta[); la Atlanta ob]inute pe plan intern [i interna]ional, ca tehnician, i (1996) – locul III pe echipe, locurile II [i III la s-a acordat titlul de Antrenor emerit. ~n anul 2000, a individual compus (Gina Gogean, respectiv, Simona fost decorat cu Ordinul na]ional „Pentru Merit” `n Amânar), medalie de aur la s\rituri (Simona grad de cavaler. Amânar), medalie de argint la sol (Simona Amânar) [i medalii de bronz la bârn\ [i s\rituri (Gina Gogean); BEJAN, EMIL SILVIU (1921-1995), n. `n com. Tinca, la CM – locul II pe echipe, aur la sol (Budapesta, jud. Bihor. A absolvit Liceul „C. D. Loga” din 1983), pentru Ecaterina Szabo, [i la bârn\ (Montreal, Timi[oara, `n 1929, [i, apoi, Facultatea de Drept din 1985), pentru Daniela Siliva[; argint la s\rituri Oradea, `n 1933. ~ntre 1934 [i 1935, a urmat {coala (Budapesta, 1983), pentru Ecaterina Szabo [i Lavinia Militar\ de Ofi]eri de Rezerv\ din Craiova. ~n Agache, [i la paralele, pentru Ecaterina Szabo [i perioada 1935-1937, a practicat avocatura, ca stagiar, Lavinia Agache; argint (Montreal, 1985), la s\rituri, la Brad [i Arad. ~n anul 1937, se `nscrie la ANEF [i, pentru Ecaterina Szabo; locul I pe echipe, la `n anul 1941, ob]ine diploma de licen]\ `n educa]ie individual compus (Aurelia Dobre) [i pe aparate, prin fizic\. ~n baza acestei licen]e, a fost `ncadrat la FR de Daniela Siliva[, la paralele [i sol, la bârn\, prin Atletism, de unde a fost mobilizat pentru a pleca pe Aurelia Dobre; argint la s\rituri (Eugenia Golea); front. La `napoierea de pe front, a activat, `n perioada bronz la s\rituri (Aurelia Dobre), bârn\ (Ecaterina septembrie 1942-septembrie 1945, ca profesor de Szabo) [i la sol (Aurelia Dobre) – Rotterdam, 1987; educa]ie fizic\ la Liceul „C. D. Loga” din Timi[oara. locul II pe echipe, 3 medalii de aur prin Daniela Dup\ ce pred\ educa]ia fizic\ `n mai multe licee din Siliva[ (la paralele, bârn\ [i sol), argint la s\rituri

30 A. Promotori [i profesioni[ti

(Cristina Bonta[), bronz la bârn\ (Gabriela Potorac) medalii de argint [i o medalie de bronz, la CE de la [i la sol (Cristina Bonta[) – Stuttgart, 1989; locul III Paris; 2 titluri olimpice (pe echipe [i la individual pe echipe [i la individual compus (Cristina Bonta[), 2 compus), 2 medalii de argint (la individual compus [i medalii de aur [i o medalie de bronz pe aparate: aur la s\rituri) [i una de bronz la sol, la JO de la Sydney. la sol (Cristina Bonta[) [i la s\rituri (Lavinia Pentru meritele sale deosebite, O. B. a fost desemnat Milo[ovici) [i bronz la bârn\ (Lavinia Milo[ovici) – „cel mai bun antrenor al anului” `n 1992, 1994, 1995, Indianapolis, 1991; medalii de aur la paralele 1996 [i `n 1997. I s-a conferit Ordinul „Meritul (Lavinia Milo[ovici), argint la bârn\ (Maria Sportiv” clasa I [i titlul de Antrenor emerit. ~n anul Neculi]\) [i bronz la paralele (Mirela Pa[ca) [i la sol 2000, i s-a decernat Ordinul na]ional „Serviciul (Maria Neculi]\) – Paris, 1992. La CM de la Credincios” `n grad de ofi]er. Birmingham (1993), `mpreun\ cu antrenoarea Maria Bitang, O. B. este coautorul altor succese: o medalie BERCEANU, MIHAIL GHEORGHE (1882 – ?). de aur la bârn\ – Lavinia Milo[ovici; medalii de Dup\ ce a ob]inut la Paris doctoratul `n drept, a fost argint – Gina Gocean, la individual compus [i la sol, numit profesor universitar la Facultatea de Drept din [i Lavinia Milo[ovici, la s\rituri; medalii de bronz – Bucure[ti, unde a activat `ntre 1909-1929. A publicat Andreea Cacovean, la paralele, [i Gina Gogean, la o serie de lucr\ri cu con]inut juridic [i cultural. A fost bârn\; la CM de la Brisbane (1994) – Lavinia profund ata[at de activitatea de educa]ie fizic\ [i Milo[ovici ob]ine „argint” la individual compus [i la sport din ]ara noastr\, fapt atestat [i de articolele de sol [i „bronz” la s\rituri, iar Gina Gogean – „aur” la specialitate pe care le-a publicat `n revistele s\rituri [i „bronz” la sol; la CM de la Dortmund „Gimnasticul Român” [i „Buletinul Educa]iei (1994) – unde s-a concurat numai pe echipe – echipa Fizice”, editat de ONEF. A `ndeplinit func]ia de de gimnastic\ feminin\ a României a ob]inut locul I pre[edinte al FR de Gimnastic\. [i medalia de aur, loc recucerit la CM de la Sabae (1995), la care s-au mai ob]inut: dou\ medalii de aur, BERCEANU, MIRCEA RADU (1953), n. la la sol (Gina Gogean) [i la s\rituri (Simona Amânar), Râmnicu Vâlcea. Absolvent al Colegiului de [i dou\ medalii de bronz, la individual compus Construc]ii Spa]iale din cadrul Institutului Politehnic (Lavinia Milo[ovici) [i la s\rituri (Gina Gogean); la din Bucure[ti (1978). A lucrat ca inginer la Centrul CM de la San Juan (Porto Rico), `n 1996, se ob]in: Industrial de Aeronautic\ din Craiova (1980-1989) [i, dou\ medalii de aur la s\rituri [i sol (Gina Gogean), `n paralel, ca profesor la {coala de Aeronautic\ din dou\ medalii de argint la s\rituri (Simona Amânar) [i Craiova (1980-1989). Ca om politic este, din 1990, la bârn\ (Alexandra Marinescu) [i o medalie de bronz membru al Camerei Deputa]ilor, `n 1991, fiind ales la sol (Lavinia Milo[ovici); la CM de la Lausanne vicepre[edinte al acestui for parlamentar. A fost (1997) – 4 medalii de aur (pe echipe, la s\rituri – ministru al Industriei [i Comer]ului (1996-2000). Ca Simona Amânar, la bârn\ [i la sol – Gina Gogean) [i sportiv de performan]\ a practicat, mai `ntâi, o medalie de argint (la individual compus – Simona atletismul, devenind, apoi, campion [i recordman Amânar). CM din Tianjin (China) a constituit, `n na]ional la aeromodelism [i navomodelism (1972). A 1999, `nc\ un prilej de reconfirmare a valorii fost antrenor al lotului na]ional de juniori de gimnasticii feminine române[ti, prin cele 7 medalii aeromodelism (1984-1989). De asemenea, `ntre 1987 cucerite: 3 de aur – `n proba pe echipe (Simona [i 1992, a fost vicepre[edinte, apoi, `n 1992, Amânar, Maria Olaru, Andreea R\ducan, Corina pre[edinte al FR de Aeromodelism. Din 1997, Ungureanu, Andreea Is\rescu, Loredana Boboc), la membru de onoare al Federa]iei Aeronautice individual compus (Maria Olaru) [i la sol (Andreea Române. ~n 1972, i s-a acordat titlul de Maestru al R\ducan); 3 de argint – la s\rituri (Simona Amânar), sportului. la sol (Simona Amânar) [i la bârn\ (Andreea R\ducan); una de bronz la s\rituri (Maria Olaru). La BERINDEI, GRIGORE (1867 – ?). A fost ofi]er de CE desf\[urate `n perioada 1985-1998, gimnastele stat major, apoi comandantul Regimentului 21, cu române au ob]inut 47 de medalii (18 de aur, 15 de care a luptat `n primul r\zboi mondial. A fost argint, 14 de bronz). Competi]iile anului 2000 aduc aghiotantul onorific al viitorului rege Carol al II-lea. gimnastelor antrenate de O. B. [i de colaboratoarea Este considerat membru fondator al Asocia]iei sa noi rezultate de referin]\: o medalie de aur, dou\ Cerceta[ilor din Româna (`nfiin]at\ `n 1912). ~n

31 PERSONALIT|}I

cadrul comitetului de ac]iune (condus de prin]ul ~n 1930, este ales pre[edinte al FAI (func]ie pe care o Carol) pentru fondarea acestei organiza]ii, Gr. B. a va de]ine pân\ `n 1941,când se stinge din via]\). Prin `ndeplinit func]ia de comandant de legiune [i aceast\ alegere se aducea, implicit, un omagiu lui consilier al Comandatului Suprem al Marii Legiuni Vuia, Vlaicu, Coand\ [i Constantin (Bâzu) de Cerceta[i din România, institu]ie care a plasat `n Cantacuzino – românii care au avut contribu]ii centrul activit\]ii sale educative exerci]iul fizic, fundamentale la edificarea avia]iei ca [tiin]\ [i excursia, tab\ra [i via]a `n aer liber. activitate important\ a secolului al XX-lea. ~ntre 13 martie [i 2 aprilie 1935, la solicitarea avia]iei BIBESCU, GEORGE VALEN- franceze, echipajul format din pilo]ii români G. V. B. TIN (1880-1941), n. la Bucu- [i Gh. B\nciulescu, `nso]i]i de mecanicul re[ti. Absolvent al {colii Militare radiotelegrafist francez Louis Agnus, execut\ un raid de Artilerie [i Geniu din Bucu- `n Nordul Africii, cu un avion bimotor Potez-56, re[ti (1903). Pasionat de aerona- pentru a recunoa[te trasee noi de zbor, `n vederea utic\, `ntreprinde primele zboruri deschiderii unei linii aeriene spre Madagascar. ~n cu balonul `n România. S-a aflat, lunile februarie-martie 1939, `mpreun\ cu pilotul o bun\ perioad\ de timp, la Ioan Culuri [i radiotelegrafistul Enescu, efectueaz\ conducerea atât a FSSR, cât [i a un zbor, tot cu un aparat Potez-56, pentru deschiderea COR (1920, 1923). ~ntr-o vreme unor noi rute aeriene: decoleaz\ de la Napoli [i `n care avia]ia `[i crea primele aparate mai grele decât survoleaz\ Tunisia [i Algeria, spre a ajunge la aerul, G. V. B., animat de pasiunea zborului, Bangui, `n Ciad. Numele [i faptele lui G. V. B. r\mân `nfiin]eaz\, `n 1909, `mpreun\ cu locotenentul `nscrise, definitiv [i glorios, `n galeria pionierilor Asachi, primul Aeroclub. Fiind un om de ac]iune [i avia]iei na]ionale [i interna]ionale. fascinat de sporturile mecanice, se remarc\ printre primii pilo]i care au parcurs distan]a Bucure[ti-Tiflis BIBESCU, GH. GEORGE (1834-1902). Fiul lui (Tbilisi)-Karachi-Teheran-Ispahan, cu ceea ce se Gheorghe Dimitrie Bibescu, domnitor al }\rii chema, pe atunci, „automobil”. Istoricul zbor peste Române[ti (1842-1848). ~[i face studiile liceale [i Canalul Mânecii efectuat, la 25 iulie 1909, de militare `n Fran]a, participând, apoi, ca ofi]er, la aviatorul francez Blériot, ca [i demonstra]iile r\zboaiele din Mexic (1862), Algeria (1867) [i acestuia executate, la 18 octombrie 1909, pe Albania (1870). Gh. G. B. este primul român care ia hipodromul B\neasa, l-au cucerit pe G. V. B. contact cu Comitetul Interna]ional Olimpic [i cu determinându-l s\ plece la [coala de pilotaj de la Pau Pierre de Coubertin, personal. ~n 1899, este ales (Fran]a); la absolvirea cursurilor ob]ine brevetul nr. membru al CIO, prin el România fiind cea de-a XVI-a 20 de pilot interna]ional, devenind astfel „aviatorul na]iune din lume cu reprezentant `n forul nr. 1” al României. La 11 august 1910, asist\, la interna]ional suprem olimpic. Gh. G. B. a fost o Cotroceni, la primele zboruri ale lui Aurel Vlaicu, personalitate complex\, cu o intens\ [i variat\ c\ruia `i trimite o scrisoare de admira]ie [i o medalie. activitate social-cultural\: organizator al sec]iei ~n acela[i an, la 23 august, participa la un concurs române din cadrul Expozi]iei Interna]ionale de la aviatic unde, la bordul unui aparat Blériot, se `ntrece Paris (1889); administrator al institu]iilor filantropice cu pilotul francez Mola (pe avionul Farman) – [eful brâncovene[ti (1890); membru al Academiei de [colii de pilotaj de la Chitila, prima [coal\ de acest {tiin]e Morale [i Politice din Paris (1891); asociat al profil din ]ara noastr\ – [i cu Aurel Vlaicu (pe Institutului de {tiin]e din Fran]a (1897); coautor al avionul „Vlaicu 1”); la probele de vitez\ [i de unei lucr\ri cu profil sportiv (Conseils pour les duels „`n\l]are”, Vlaicu a dominat cu autoritate competi]ia. à l’épée au floret, au sabre et au pistolet). Toate ~n septembrie, G. V. B. trece `n zbor Dun\rea `ntre acestea sunt ipostaze care confer\ dimensiune Giurgiu [i Rusciuk (Ruse). ~n 1923, se `nfiin]eaz\ continental\ activit\]ii [i personalit\]ii lui Gh. G. B. „Aeroclubul Regal al României” – afiliat la Federa]ia Aeronautic\ Interna]ional\ (FAI) – al c\rui BIVOLARU, SEVER (1912-1985), n. la Turnu vicepre[edinte a fost ales G. V. B. (care va deveni, `n Severin. Absolvent al ISEF, promo]ia 1934. Student 1927, [i vicepre[edinte al FAI). ~n 1929, reprezint\ fiind, este selec]ionat `n echipa de jiu-jitsu [i `n cea de aeroclubul român la Congresul FAI de la Copenhaga. scrim\ a ISEF, cu care particip\ la competi]ii `n ]ar\ [i

32 A. Promotori [i profesioni[ti

peste hotare (Bulgaria [i Iugoslavia). ~[i `ncepe cariera profesional\ [i, deopotriv\, pasiunea pentru sport [i didactic\ la Turnu Severin unde, prin iscusin]\, `n postura de reporter sportiv. h\rnicie, spirit organizatoric [i gospod\resc, reu[e[te s\ schimbe nu numai baza material\ (a construit BOTEZ, A. C. (1897-1927), n. numeroase terenuri sportive), ci [i mentalitatea la Dorohoi, jud. Boto[ani. Dup\ elevilor [i a urbei privind educa]ia fizic\ [i sportul. absolvirea Colegiului Militar de Organizeaz\ reu[ite zile ale sportului [colar, `n cadrul la Mân\stirea Dealu, a urmat c\rora au loc `ntreceri de atletism, meciuri de oin\ [i cursurile {colii Militare de alte jocuri sportive. ~nfiin]eaz\ [i conduce Asocia]ia Ofi]eri de Infanterie, fiind Sportiv\ „Stadiul Traian”. Din 1951, se transfer\ la repartizat, apoi, la Batalionul I de Deva, unde `[i continu\, cu aceea[i abnega]ie, munca vân\tori de munte din Sinaia. de dasc\l [i str\daniile de promovare a sportului de Gra]ie aptitudinilor sale, a fost mas\ [i de performan]\. ~ntre 1954 [i 1958, trimis de Ministerul de R\zboi `ndepline[te func]ia de inspector la inspectoratul [colar s\-[i continue studiile `n SUA, la Universitatea din regional Hunedoara. Ziarele [i autorit\]ile locale Springfield, Massachussetts, unde a ob]inut, `n 1922, remarc\, `n repetate rânduri, meritele deosebite ale diploma de licen]\ `n [tiin]e [i `n educa]ie fizic\. profesorului S. B. `n munca de depistare [i instruire a Revenit `n ]ar\, a frecventat cursurile INEF, pe care sportivilor de performan]\ la volei [i atletism (G. le-a absolvit `n 1926. Apoi a plecat la studii de Popescu, multiplu campion na]ional [i balcanic la perfec]ionare `n Belgia, la Gand, unde `[i sus]ine aruncarea suli]ei a fost unul dintre ace[tia), `n examenul de doctorat. A func]ionat ca director al organizarea unor reu[ite reprize de gimnastic\ (de ONEF [i al INEF. Concomitent a predat, la catedra de exemplu, la Festivalul Mondial al Tineretului [i profil a INEF, cursuri practice destinate jocurilor Studen]ilor din 1953) etc. ~n 1957, a publicat Cartea dinamice, sporturilor [i exerci]iilor de gimnastic\. A jocurilor (cuprinzând peste 300 de jocuri cu caracter elaborat [i ]inut cursul Bazele educa]iei fizice. ~n dinamic) [i un manual de educa]ie fizic\ pentru clasele decursul scurtei sale activit\]i didactice [i [tiin]ifice I-IV. A fost distins cu „Medalia Muncii”. (cinci ani) – scurt\ i-a fost [i via]a! – a publicat 61 de articole `n „Buletinul Educa]iei Fizice” [i a tradus BOLDI{, VASILE LASZLO (1915-1997), n. la lucrarea de referin]\ pentru vremea aceea Principiile Cluj. A absolvit liceul unitarian din localitatea natal\, fundamentale [tiin]ifice [i pedagogice ale gimnasticii `n 1936, dup\ care a urmat cursurile ANEF din 1937 educative, semnat\ de prof. dr. W. P. H. Van pân\ `n 1940 (când s-a retras datorit\ efectelor Bljemburg. Spirit activ, A. C. B. a ini]iat [i a transpus Dictatului de la Viena). {i-a continuat studiile la `n fapt `nfiin]area Societ\]ii Studen]ilor `n Educa]ia {coala Superioar\ de Educa]ie Fizic\ de la Fizic\; `n 1927, a fost ales pre[edintele acestei Budapesta. Pe timpul `ndelungatei sale activit\]i organiza]ii profesionale. didactice a contribuit, ca profesor [i antrenor, ulterior ca [ef al catedrei de educa]ie fizic\, la BRAN, EUGEN LAUREN}IU preg\tirea a 25 de elevi (dintre care 17 de la Liceul (1913-1998), n. la Bucure[ti. „Ady-{incai” din Cluj [i 8 de la liceele de educa]ie Absolvent ANEF, promo]ia 1938. fizic\ din Bistri]a, Baia Mare [i Satu Mare), care, Fost atlet, s\ritor `n `n\l]ime. ~ntre ulterior, au ob]inut calificarea de antrenori sau arbitri 1938 [i 1941, a activat, ca pro- pentru diferite sporturi. A fost un polisportiv de fesor de educa]ie fizic\, la Liceul performan]\, ob]inând frumoase rezultate: la atletism „Petru Maior” din Gherla, jud. (ca alerg\tor la 400 m [i 1 500 m [i la probele de Cluj. Din 1941, a fost `ncadrat ca semifond [i fond); la patinaj pe ghea]\ [i pe rotile; la asistent la Catedra de activit\]i fotbal; la tenis de câmp [i de mas\; la `not; la schi; la practice a ANEF, `ncredin]ându-i- ciclism [i cros. Particip\ la numeroase `ntreceri se predarea atletismului atât la grupele de studen]i, cât sportive (`ncepând de la vârsta junioratului, pân\ la [i la cele de studente. Dup\ reforma `nv\]\mântului, cea de veteran al sportului), participare care i-a fost este numit [ef (cu gradul didactic de conferen]iar) al r\spl\tit\ cu numeroase diplome, medalii [i alte nou `nfiin]atei Catedre de atletism din cadrul ICF, trofee. V. B. [i-a valorificat cuno[tin]ele, preg\tirea func]ie pe care o va `ndeplini `ncepând cu anul [colar

33 PERSONALIT|}I

1949/1950, pân\ `n 1973, când va ie[i la pensie. ~n române[ti Alexandru Papan\. Aterizarea a avut loc `n anul 1970, devine profesor universitar. Prin Câmpia B\r\ganului, `ntr-o porumbi[te, la 20 km de competen]a sa profesional\, prin capacitatea de munc\ Slobozia. La 25 septembrie 1931, sose[te la New York, [i organizatoric\, a reu[it s\ asigure condi]iile cu inten]ia de a „bate” recordul masculin la materiale [i de studiu necesare desf\[ur\rii activit\]ii para[utism, care era de 21 171 picioare (6 452,92 m). didactice la nivelul ICF (devenit, ulterior, IEFS) `n La 19 mai 1932, prin saltul executat la Sacramento, de domeniul atletismului. Permanent a acordat aten]ia la 7 233 m, stabile[te primul record mondial absolut, cuvenit\ preg\tirii cadrelor de specialitate [i form\rii devenind, astfel, para[utista nr. 1 a lumii (performan]a antrenorilor necesari FR de Atletism, pentru sa a rezistat pe plan mondial 20 de ani, iar pe plan dezvoltarea practic\rii acestei complexe discipline na]ional a fost dep\[it\ abia la 18 mai 1959, de sportive `n ]ara noastr\. ~n calitate de antrenor federal c\pitanul Traian Demetrescu-Popa: acesta a s\rit de la al loturilor de atletism (masculin [i feminin), a 7 250 m `n\l]ime, record ce va d\inui 13 ani, pân\ când impulsionat ob]inerea unor performan]e de prestigiu colonelul Grigore Ba[tan se va lansa de la 9 600 m). S. de c\tre sportivii români pe plan intern [i interna]ional. B. urmeaz\, `n 1934, cursurile [colii civile de pilotaj de Poate fi considerat drept unul dintre fondatorii [colii turism, recunoscut\ [i de autoritatea aeronautic\ din na]ionale de atletism, `ndeosebi prin activitatea sa România. La 19 mai 1937, survoleaz\ Marea didactic\. Activitatea laborioas\ pe care a desf\[urat-o Mediteran\ – premier\ absolut\, la acea dat\, pentru o la catedr\ (cursuri, monografii, indica]ii metodice, femeie-pilot! – de la Roma la Sarmen (ora[ situat la 65 analize biomecanice) [i `n calitate de antrenor federal, km de Tripoli), `n 6h 10', traseul m\surând 11 000 km. dar [i de conduc\tor tehnic al tuturor concursurilor de Dup\ aceast\ nou\ performan]\, efectueaz\, singur\ la atletism organizate, la vremea sa, `n ]ara noastr\, a fost bord, raidul Londra-Paris-Bucure[ti. ~n mai 1933, r\spl\tit\ prin importantele distinc]ii ce i-au fost poetul Octavian Goga, membru al Academiei Române, decernate, de-a lungul anilor, `ncepând cu Ordinul o propune pentru „Premiul de Virtute” pe care, din „Meritul Cultural” pentru Sport (1943), la care s-au p\cate, nu l-a primit niciodat\. Persecutat\ [i urm\rit\ ad\ugat, ulterior, „Medalia Muncii” clasa I [i Ordinul pentru activitate antisovietic\ [i anticomunist\, `n „Merite Sportive” clasa a III-a. 1947, a fost nevoit\ s\-[i schimbe numele. A decedat, la 2 februarie 1948, `ntr-un sanatoriu, la Cluj, sub BR|ESCU, SMARANDA (1896- numele de Maria Popescu. S. B. a fost decorat\ cu 1948), n. `n H\n]e[tii Tecuciului, „Crucea de Aur” a Ordinului „Virtutea Aeronautic\”. jud. Gala]i. Fiic\ de ]\rani, nepoata haiducului Drago[, S. B. BR|TIANU, I. C. IOAN este considerat\, pentru perfor- (1864-1927), n. `n com. Florica, man]ele sale, drept cea mai re- jud. Arge[. Om politic. Membru prezentantiv\ sportiv\ din epoca al Academiei Române. Absolvent de `nceput a para[utismului al {colii Politehnice de la Paris. na]ional [i chiar interna]ional. ~ntors `n ]ar\, intr\ `n via]a P\r\sind, `n 1923, {coala de politic\. Continuând tradi]ia Belle Arte, pleac\ la Berlin, unde urmeaz\ cursurile de familiei, candideaz\ [i este ales para[utism „Heinecke”, la marea firm\ „Schraeder”, [i deputat. ~n aceast\ calitate i se ob]ine brevetul interna]ional de para[utism `ncredin]eaz\, rând pe rând, (autorit\]ile aviatice din România `i refuzaser\ cererea diverse portofolii ministeriale [i chiar mandatul de de a deveni para[utist\, refuz pe care, cu 15 ani prim-ministru. ~n timpul când a condus guvernul, a `naintea ei, `l „primise” [i Elena Stoenescu-Caragiani, reu[it s\ determine `nfiin]area Oficiului Na]ional de prima aviatoare a României). S. B. sufer\, `n august Educa]ie Fizic\, menirea acestui organism 1930, la Satu Mare, pe timpul unei para[ut\ri, un grav corespunzând deplin concep]iei sale despre accident [i este imobilizat\ `n spital, vreme de 6 luni. importan]a ce trebuia acordat\ preg\tirii fizice [i La 2 octombrie 1931, stabile[te primul record na]ional morale a poporului. Vizita f\cut\, `n noiembrie 1927, absolut [i primul record mondial feminin, lansându-se la Institutul Na]ional de Educa]ie Fizic\, i-a prilejuit de la 6 000 m, dintr-un avion pilotat de asul avia]iei cunoa[terea activit\]ii acestui l\ca[ de `nv\]\mânt,

34 A. Promotori [i profesioni[ti

c\ruia `i aduce meritate elogii. Din p\cate, moartea, lucr\ri `n domeniul metodologiei, didacticii, survenit\ la doar câteva zile, l-a `mpiedicat s\-[i istoriei [i propagandei sportive. Dup\ pensionare, onoreze promisiunile f\cute cu prilejul vizitei de a s-a stabilit `n Germania, unde a desf\[urat o sprijini INEF, institu]ie de `nv\]\mânt proasp\t sus]inut\ activitate publicistic\ `n favoarea `nfiin]at\, `nvestit\ cu `nsemnate r\spunderi `n educa]iei fizice [i sportului românesc, organizând, domeniul cre[terii, instruirii [i form\rii viitorilor `n acela[i scop, [i un centru de cercet\ri [i de speciali[ti `n educa]ie fizic\ [i sport. informare. I s-a acordat titlul de Doctor Honoris Causa al Universit\]ii din Craiova. BUCOVINEANU, ION (?-?). Dup\ absolvirea cursurilor {colii de gimnastic\ (ce a func]ionat `n CALAVREZO, CONSTANTIN (1903-1988), n. la cadrul Societ\]ii Române de Arme, Gimnastic\ [i Dare Bucure[ti. Absolvent al facult\]ilor de Drept [i de la Semn), a fost `ncadrat la Liceul „August Treboniu Filosofie, promo]ia 1927 [i, respectiv, 1928, Laurian” din Boto[ani (1878). Prin articolele care-i specialitatea psihologie. {i-a luat doctoratul `n poart\ semn\tura `n coloanele revistei „Gimnasticul psihologie [i fiziologie, la Berlin, `n 1934. Ulterior, Român”, ca [i prin manualul s\u practic, publicat `n a fost `ncadrat ca asistent al prof. univ. Nae Ionescu 1910, I. B. sus]ine, cu ardoare, importan]a gimnasticii la Catedra de psihologie a ISEF (promovat, apoi, suedeze (`n antitez\ cu D. Ionescu, partizan convins al pân\ la gradul de profesor universitar). Transferat, [colii franceze a lui Demeny), completat\ cu exerci]ii `n 1948, din motive politice, la Laboratorul de preluate din gimnastica german\ promovat\ de L. Jahn Psihologie [i Logopedie (pe care l-a condus pân\ `n [i A. Spiess. Manualul s\u complet de gimnastic\ va fi anul 1953), C. C. [i-a `ncheiat cariera la Spitalul de retip\rit\, `n 1922, de „Casa {coalelor”, prezentând un copii „Grigore Alexandrescu”, `n 1969. A volum mare de informa]ii (cuprinse `n spa]iul a 926 desf\[urat, de asemenea, o interesant\ activitate `n pagini); pe lâng\ cele 40 de modele de lec]ii de aria cercet\rii [tiin]ifice, lucr\rile elaborate [i publi- gimnastic\ de tip suedez, pentru b\ie]i [i fete, [i 50 de cate de el constituind o surs\ inedit\ de informa]ie jocuri dinamice, sunt expuse principii pedagogice, pentru cercet\torii de azi ai domeniului. Dintre aces- anatomice, fiziologice, igienice [i mecanice. S-a tea enumer\m: O nou\ teorie a jocului, Considera- afirmat eronat c\ lucrarea ar fi o traducere din limba ]ii psihologice asupra `nv\]\rii s\riturii `n lungime, german\ a unui manual original suedez. I. B. `[i `ncheie Aplica]iile psihologiei `n educa]ia fizic\. cariera ca profesor la {coala Militar\ de Ofi]eri de Infanterie [i la Liceul „Mihai Viteazul” din Bucure[ti. CALISTRAT, FERDINAND (JUPI) (1916-1985), n. la Foc- BUCUR, CONSTANTIN [ani. A absolvit ANEF, promo]ia (1923), n. `n satul Gura V\ii, 1939. Cadru didactic polivalent com. Rahova, jud. Bac\u. [i sportiv de excep]ie, situat, `ntr-o Absolvent al {colii Militare de ipotetic\ ierarhie, `ntre primii Cavalerie de la Târgovi[te, zece performeri, din secolul al promo]ia 1943, [i al ICF, XX-lea, ai sportului românesc. A promo]ia 1951. ~[i ia doctoratul predat cu succes [i a practicat cu `n educa]ie fizic\ la Bruxelles har atletismul, boxul, schiul, (1968). A lucrat ca inspector `n rugby-ul, handbalul, fotbalul, tenisul de mas\ [i de Direc]ia „{coli” a Comitetului câmp, hocheiul pe ghea]\ [i pe iarb\. Multiplu pentru Cultur\ Fizic\ [i Sport de pe lâng\ campion na]ional [i balcanic la atletism. Juc\tor de Consiliul de Mini[tri. Transferat la Catedra de rugby la echipa „Viforul Dacia” din Bucure[ti, pe educa]ie fizic\ a Institutului Politehnic din post de „aripa de trei sferturi”, era dotat cu resurse Timi[oara, unde a parcurs toate gradele didactice fizice deosebite care-i permiteau o mare vitez\ de pân\ la cel de profesor universitar. S-a remarcat deplasare. Multiplu campion na]ional. F. C. sau Jupi printr-o mare capacitate organizatoric\ [i prin – cum era cunoscut `n lumea sportului anilor '40 – s-a demersurile statornice de promovare [i sprijinire a stins din via]\ departe de ]ar\, dup\ un lung exil, `n sportului de mas\ [i de performan]\. A elaborat Spania.

35 PERSONALIT|}I

CANTACUZINO, CONSTAN- `n grad de comandor. ~n 1946, a fost numit pilot [ef TIN (BÂZU) (1905-1958), n. la al companiei TARS (Transporturile Aeriene Româno- Bucure[ti. Dotat cu aptitudini Sovietice), continuându-[i activitatea de pilot sportiv fizice deosebite, pe care le [i acrobat de `nalt\ clas\ (au r\mas memorabile v\de[te din copil\rie, se ini]iaz\ riscantele sale treceri `n zbor pe spate „la firul de timpuriu `n practicarea ierbii”). A emigrat, la sfâr[itul anilor '40, `n Occident. tenisului de câmp, patinajului, hocheiului, scrimei. A fost CAPSALI (DUMITRESCU), campion na]ional la tenis `n 1930 FLORIA (1900-1982), n. `n (la simplu) [i `n 1931 (la dublu, ora[ul Bitolia, din Macedonia. cu Al. Botez). Juc\tor interna]ional de hochei, a Tat\l s\u, revizor [colar, era participat la edi]iile CM din anii 1931, 1932, 1933, aromân, iar mama, profesoar\, 1934, 1935 [i 1937. A jucat la „TCR” [i, spre finalul era românc\, sora generalului I. carierei, la „Hochei Club” Bragadiru, cu a c\rui Manolescu. ~n timpul celui de al echip\ a cucerit [apte titluri de campion na]ional. De doilea r\zboi balcanic, din 1913, asemenea, de tân\r devine un remarcabil automo- profesoara Maria Capsali a venit bilist [i, mai cu seam\, motociclist de concurs, la Bucure[ti `mpreun\ cu cele realizând, `ntre 1931 [i 1932, performan]e de talie dou\ fiice. F. C. a urmat [colile primar\ [i secundar\ na]ional\ [i interna]ional\. Pasionat practicant al la Bucure[ti. Studiile superioare – `n domeniile sportului cu motor [i entuziasmat pân\ la extaz de teatrului [i al coregrafiei, al istoriei artelor [i al avia]ie, `n 1933, se `nscrie la {coala Civil\ de Pilotaj muzicii – [i le face, timp de 9 ani, ca bursier\, la „Mircea Cantacuzino” de la B\neasa. Dobândind Paris. Dup\ ce revine `n ]ar\, `nfiin]eaz\ o [coal\ brevetul [i având v\dite aptitudini pentru zbor, particular\ [i organizeaz\ recitaluri [i spectacole de particip\, `n 1934, la concursul aviatic pentru „Cupa dans pe muzic\ de compozitori români. Elevii s\i au Ionel Ghica” pe traseul Bucure[ti-Constan]a-Gala]i- devenit, ulterior, excelen]i dansatori, coregrafi, Ia[i-Cern\u]i-Cluj-Arad-Turnu Severin (1650 km.). mae[tri [i profesori de balet. Momentul culminant al Survoleaz\ de dou\ ori Carpa]ii, `n condi]ii carierei `l constituie angajarea sa, `n 1938, ca prim\ meteorologice nefavorabile, [i ocup\ locul I. ~n 1935, balerin\ [i profesoar\ de balet la Opera Român\ din ob]ine brevetul nr. 9 de pilot de linie la LARES Bucure[ti. ~n perioada 1927-1933, a predat, la INEF, (Liniile Aeriene Române Exploatate de Stat). ~n lec]ii de gimnastic\ estetic\ [i ritmic\, printre acela[i an, zboar\ pe ruta Bucure[ti-Paris, parcurgând studentele sale num\rându-se [i viitoarea eminent\ distan]a `n 6h 25', cu o vitez\ medie de 312 km/h. ~n specialist\ Vera Ciortea-Proca. A colaborat cu FR de anul urm\tor, repet\ cursa de rezisten]\ [i vitez\ pe Gimnastic\ (1949-1954) pentru preg\tirea [i ruta invers\: cei 1900 km de la Paris la Bucure[ti au stilizarea programelor prezentate de gimnastele [i fost parcur[i `n 5h 40'. Tot `n 1936, cu acela[i aparat, gimna[tii loturilor na]ionale, la probele de sol [i de un avion Caudron, zboar\ de la Bucure[ti la ansamblu. Amsterdam `n 6h 13'. ~n 1937, pe 15 iulie, `ncearc\ s\ doboare recordul mondial de vitez\ pe distan]a de CAPSALI (NEGREANU), SILVIA (1908-1993), n. 5 000 km, pe traseul Paris-Tunis-Paris [i, apoi, Paris- la Bitolia, `n Macedonia. Sor\ cu Floria Capsali. S. C. Bucure[ti. Tentativa e[ueaz\ din cauza unei pene de a absolvit ISEF, promo]ia 1933, dovedind reale calit\]i motor. ~n 1939, cucere[te campionatul na]ional de motrice [i `nclina]ii pentru gimnastic\, jocuri sportive acroba]ie, categ. I, organizat conform normelor [i, mai ales, pentru atletism, sport `n care a ob]inut un Federa]iei Aeronautice Interna]ionale. ~mpreun\ cu titlu de campioan\ na]ional\. A func]ionat ca specialist George V. Bibescu, pre[edintele FAI, C.C. execut\, `n Direc]ia „Educa]ie Fizic\” din Ministerul Instruc]iei `n acela[i an, un raid pe ruta Bucure[ti-Moscova [i Publice [i `n sectorul metodic al OSP. A lucrat, de retur, pentru a stabili o nou\ linie care s\ lege cele asemenea, `n CCFS. A mai fost [i director al {colii dou\ capitale. ~n timpul celui de-al doilea r\zboi Sportive „Viitorul”, de pe lâng\ Centrul de Cercet\ri mondial, a luptat ca voluntar, pilot de vân\toare, „23 August” – unitate de referin]\ a UCFS. Cariera comandant al unei escadrile a Grupului 9 Vân\toare. didactic\ [i-a desf\[urat-o, `n cea mai mare parte, la A ob]inut 60 de victorii aeriene, fiind decorat cu Liceul „Gheorghe {incai” din Capital\. Pe lâng\ „Virtutea Aeronautic\” [i Ordinul „Mihai Viteazul” `nsu[irile pedagogice, priceperea `n organizarea [i

36 A. Promotori [i profesioni[ti

conceperea demonstra]iilor [i serb\rilor sportive i-a component al echipei României, `n 1919, la Jocurile atras o binemeritat\ autoritate profesional\. I s-a Interaliate de la Paris-Pershing. A jucat, `n 1907, la decernat titlul de „Profesor emerit”. Clubul „Racing” din Paris. Este considerat „p\rintele rugby-ului românesc”, fiind fondator [i primul CARACA{, CONSTANTIN pre[edinte al Comisiei Centrale de Football-Rugby (1773-1828), n. la Seati[te, `n (1915) [i, ulterior, conduc\torul nou createi FR de Macedonia. De origine aromân, Rugby (26 martie 1931). A fost membru [i consilier a studiat medicina [i filosofia la `n primul comitet FIRA, `nc\ de la `nfiin]area acestui Viena. S-a stabilit, apoi, la organism. Forurile oficiale din Fran]a i-au conferit Bucure[ti, unde a lucrat la Ordinul „Legiunea de Onoare” (1931) [i „Medalia de Spitalul „Sfântul Pantelimon”, Aur pentru Sport [i Educa]ie Fizic\” (1935). fiind numit, ulterior, medic al ora[ului Bucure[ti. Apelând la CARAFOLI, ELIE (1901-1983), „contribu]ia or\[enilor filantropi”, n. `n com. Monastir (lâng\ Salo- `ntemeiaz\, `n anul 1815, Spitalul „Filantropia”. Printre m\surile luate de C.C. pentru ap\rarea nic) din Grecia. Era, de origine, s\n\t\]ii popula]iei, merit\ s\ fie men]ionat\ gene- aromân. Inginer. Profesor ralizarea vaccin\rii antivariolice `n Bucure[ti [i `n universitar. Absolv\ {coala „alte târguri” ale ]\rii. Bogata cultur\ profesional\, de Politehnic\ din Bucure[ti, pro- specialitate, [i preocup\rile sale multilaterale sunt mo]ia 1924. ~ntre anii 1925 [i gr\itor puse `n valoare prin elaborarea unei 1928, `[i continu\ studiile `n importante lucr\ri – Topografia }\rii Române[ti [i Fran]a, unde ob]ine licen]a `n observa]iuni antropologice privitoare la s\n\tatea [i [tiin]e fizico-matematice la Uni- bolile locuitorilor. Cele 432 de pagini ale c\r]ii versitatea Sorbona [i lucreaz\ la Institutul Aeronautic cuprind date referitoare la geografia, clima, situa]ia de la Saint-Cyr, care apar]ine de aceea[i celebr\ politic\ [i economic\ a ]\rii, precum [i analiza st\rii universitate francez\. Concomitent, func]ioneaz\ ca sanitare, a condi]iilor de munc\, de via]\ [i de nutri]ie „ata[at” la Catedra de mecanic\ de la Sorbona, ale popula]iei. ~n acest context, autorul se ocup\ [i de catedr\ condus\ de eminentul profesor [i mate- exerci]iile fizice, considerându-le factor de mare matician P. Painlevé. ~n 1928, ob]ine doctoratul `n `nsemn\tate pentru `nt\rirea s\n\t\]ii. Combate [tiin]e fizice. Se `ntoarce `n ]ar\ la vârsta de 27 de ani, trând\via [i supraalimenta]ia. Subliniaz\ efectul fiind numit profesor la Politehnica din Bucure[ti, binef\c\tor al jocurilor [i plimb\rilor `n aer liber. unde `nfiin]eaz\ Catedra de aerodinamic\ [i Cartea, scris\ `n limba greac\, a fost tip\rit\ postum, mecanica fluidelor, al c\rei titular r\mâne 45 de ani; `n 1830, gra]ie c\rturarului I. Heliade R\dulescu (cel `nfiin]eaz\ „Sec]ia de avia]ie” (actuala Facultate de care, dup\ decesul lui C. C., cump\rase, de la so]ia defunctului, tipografia acestuia). Tradus\ `n limba Inginerie Aerospa]ial\ a Universit\]ii Politehnica german\, ea a fost publicat\, ulterior, la Budapesta, Bucure[ti, unde Catedra de [tiin]e aerospa]iale poart\ tot prin grija lui I. Heliade R\dulescu. Traducerea `n numele lui E. C.), România situându-se, astfel, limba român\ a r\mas, din p\cate, `n manuscris. printre primele ]\ri care formeaz\ ingineri de avia]ie. Paralel cu activitatea didactic\ [i de cercetare CARACOSTEA, GRIGORE [tiin]ific\, prof. E. C. a `ndeplinit func]iile de inginer (1886-1956), n. la Bucure[ti. [ef [i, apoi, de director la Fabrica de avioane „IAR” Este unul dintre cei care au adus, de la Bra[ov, unde a proiectat, construit [i `ncercat – `n România, jocul de rugby. Joc `n afara primului aparat de zbor construit aici, CV-11 pe care l-a „descoperit” la Paris, (Carafoli–Virmaux), un monoplan cu arip\ joas\, `n timpul studen]iei, al\turi de concep]ie original\ a lui E. C., realizat, `n 1930, fra]ii Iconomu, Henry Manu, `mpreun\ cu inginerul francez Lucien Virmaux –, Nae M\r\scu, Mi[u Wardalla, aparatele de tip IAR-13, IAR-14, IAR-15 [i IAR-16, fra]ii T\n\sescu [i Vidra[cu. cu remarcabile performan]e militare comparabile, la Juc\tor `n linia a II-a la echipa vremea aceea, pe plan mondial. Pân\ `n 1941, a „TCR” (al c\rei pre[edinte fondator a fost) [i `ndeplinit func]ia de consilier tehnic al companiei de

37 PERSONALIT|}I

transport aerian LARES, succesoarea Companiei activitate: ministru al Aerului [i Marinei (1935- Aeriene Franco-Române, prima companie aerian\ 1937); pre[edinte al Consiliului superior al din Europa. ~n 1948, a fost ales membru titular al transporturilor [i tarifelor (1938-1980) [. a. A creat, Academiei Române. De rezultatele cercet\rilor sale `n 1928, primul post de emisie al Radiodifuziunii au beneficiat, `n m\sur\ considerabil\, [i Române. A fost unul dintre ini]iatorii lucr\rilor de constructorii avioanelor folosite de avia]ia sportiv\. asanare a lacurilor din jurul Capitalei, precum [i a Principalele sale lucr\ri au fost traduse [i publicate celor de electrificare a periferiilor bucure[tene. {i `n peste hotare: Aerodinamica aripilor de avion – Paris, domeniul sportului s-a dovedit la fel de 1928; Aerodinamica (1951), tradus\ `n limbile `ntreprinz\tor. ~n calitatea sa de pre[edinte (1934- german\ [i rus\ (1954, 1955); Aerodinamica 1937) al abia `nfiin]atei Federa]ii de Scrim\, vitezelor mari (1957), tradus\ `n rus\ (1958); Mi[c\ri `ndeamn\ mae[trii de arme [i sportivii (cu o oarecare conice `n regim supersonic, ap\rut\ `n China, la reputa]ie) s\ pun\ `n joc câte un trofeu – care urma Beijing (1955); Teoria aripilor [i fluxul supersonic – s\ le poarte numele – la arma preferat\. Au r\mas Oxford (1969); Dinamica fluidelor incompresibile celebre, pentru calitatea „asalturilor”, cupele „Neagu (1981). A prezentat peste 200 de comunic\ri la Boerescu” [i „Gheorghe Caranfil” (floret\), „C. H. congrese, conferin]e [i simpozioane interna]ionale Rosetti” [i „Al. Racovi]\” (spad\), „Dumitru (Bucure[ti, Paris, Roma etc.). Multe foruri [tiin]ifice Raiciu” [i „Nicolae Caranfil” (sabie). Organizarea [i universitare l-au ales ca membru sau pre[edinte cupelor de acest gen se f\cea, s\pt\mânal [i prin (Federa]ia Aeronautic\ Interna]ional\, Academia de rota]ie, la nivelul celor 15 s\li de scrim\ din {tiin]e din New York, Academia Regal\ de Capital\. Modelul a fost preluat [i de alte ora[e ale Aeronautic\ din Anglia etc.). Recunoscându-i ]\rii. Ca sportiv de performan]\ N. C. s-a remarcat, meritele [i contribu]ia de excep]ie la perfec]ionarea [i `mpreun\ cu fratele s\u, `n competi]iile de scrim\. sporirea performan]elor tehnice ale aparatelor de Ca majoritatea scrimerilor vremii, fra]ii Caranfil au zbor, Federa]ia Aeronautic\ Interna]ional\ i-a acordat practicat [i floreta, [i spada, [i sabia. Dar, `n timp ce Diploma „Paul Tissandier” – prima distinc]ie de acest Gheorghe devine campion numai la floret\ (1926, gen dintre cele 14 conferite, `ntre 1958 [i 1966, 1928, 1931), Nicolae se afirm\ la toate cele trei reprezentan]ilor aeronauticii române[ti. Vasta sa arme, cucerind 10 titluri `n cei 10 ani cât a concurat: activitate pe t\râmul `nv\]\mântului [i cercet\rii 6, la spad\ (1924, 1925, 1927, 1931, 1933, 1934); 3, [tiin]ifice i-a fost `ncununat\ [i de alte distinc]ii pe la sabie (1924, 1925, 1927) [i 1, la floret\ (1924). Cu care i le-au acordat forurile abilitate din ]ar\ [i de echipa României, a fost semifinalist la JO din 1928, peste hotare: titlul de Om de [tiin]\ emerit al R. S. de la Amsterdam; la CE de la Budapesta din 1933 România, Premiul de Stat clasa I, Ordinul „Steaua (devenit CM, la acea edi]ie), s-a clasat, cu echipa Republicii” clasa a II-a, Ordinul „Meritul {tiin]ific” român\ de spad\, pe locul IV, la egalitate cu echipele clasa I, „Ordinul Muncii” clasa I [i, respectiv, Ungariei [i Angliei, dup\ cele ale Italiei, Fran]ei [i Premiul „Louis Breguet”, Marea Medalie „Gauss” Suediei. Asemenea fratelui s\u, N.C. se preg\tea cu (care se acord\, anual, unui savant al lumii, de c\tre maestrul francez Henri Pipart, la sala Cercului Societatea {tiin]ific\ din Braunschweig–Germania), Militar. ~n paralel, devine fondatorul [i pre[edintele Diploma [i Medalia „K. E. }iolkovski” [. a. Asocia]iei Sportive [i de Agrement „Metropola” (1931), care dispunea de una dintre cele mai CARANFIL, NICOLAE (1893-1969), n. la Piatra moderne [i dotate baze sportive bucure[tene. ~n Neam]. Inginer. Dup\ absolvirea liceului din Gala]i 1943, a emigrat `n Occident. A fost decorat cu `[i face studiile superioare la „École de Génie Ordinul „Coroana României”, „Ordinul Casei Civile” din Ganel (Belgia) [i, apoi, la Universitatea Domnitoare” pentru merite deosebite, Medalia Cambridge (Anglia). ~ntors `n ]ar\, devine „Virtutea aeronautic\” [i cu Medalia „Meritul conferen]iar universitar [i este desemnat membru cultural” pentru sport clasa a II-a. Statul francez i-a corespondent al Academiei Române. N. C. `[i conferit Ordinul „Legiunea de Onoare”. De dovede[te puterea de munc\ [i dinamismul printr-o asemenea, i-au fost acordate „Insigna sportiv\ de multitudine de func]ii de mare r\spundere ce i-au onoare” clasa I [i „Insigna de sportiv interna]ional” fost `ncredin]ate `n cele mai diferite domenii de clasa I.

38 A. Promotori [i profesioni[ti

CAROL I DE HOHENZO- sporturilor atletice [i organizarea campionatelor LLERN-SIGMARINGEN (1839- na]ionale destinate elevilor [i militarilor; se implic\ 1914), n. la Sigmaringen, `n `n demersurile vizând `nfiin]area primelor federa]ii Germania. A fost declarat (prin na]ionale sportive (1912) [i a Comitetului Olimpic plebiscitul organizat dup\ Român (1914) – al c\rui pre[edinte a fost –, ca [i `n abdicarea lui Alexandru Ioan conducerea Asocia]iei de Cerceta[i din România Cuza), domnitorul României, `n (1914); sugereaz\ mandatarea c\pitanului Virgil I. 1866, iar `n 1881, dup\ r\zboiul B\dulescu (de curând `ntors de la studii de la de Independen]\, a fost proclamat Stockholm), pentru aplicarea experimental\ a rege al României. Pe timpul `ndelungatei sale domnii gimnasticii suedeze la Colegiul Militar de la (48 de ani), educa]ia fizic\ a fost introdus\ `n programa Mân\stirea Dealu. Dup\ ce devine suveranul unit\]ilor [colare [i, deopotriv\, `n procesul instruirii României, transform\, `n 1937, Institutul Superior militarilor armatei na]ionale. S-a m\rit, corespunz\tor, de Educa]ie Fizic\ `n Academia Na]ional\ de efectivul speciali[tilor solicita]i de instruirea motric\ a Educa]ie Fizic\; aprob\ fondurile necesare elevilor [i a solda]ilor. Au ap\rut [i cele dintâi societ\]i reamenaj\rii Stadionului ONEF (devenit, `n 1937, sportive, conduse de personalit\]i cu nume de Stadionul ANEF). Sprijin\, de asemenea, `ntregirea rezonan]\, socotite drept pionieri ai domeniului – Gh. bazei didactico-sportive, pe care ANEF o crease la Moceanu, C. Constantiniu, N. Velescu, D. Ionescu etc.; Eforie, aprobând fondurile necesare pentru constru- s-a `nfiin]at prima Societate a profesorilor de educa]ie irea bazinului de `not [i a poligonului de tir; `ntre fizic\ (1893); a ap\rut revista „Gimnasticul Român” 1936 [i 1938, `mbr\]i[eaz\ ideea modific\rii legilor (1892); a luat fiin]\, `n 1906, Federa]ia Societ\]ilor privind programele de `nv\]\mânt [i m\rirea Române de Gimnastic\, Arme [i Dare la Semn. Curtea num\rului de ore prev\zute pentru educa]ia fizic\; regal\ [i oameni politici ai vremii (precum Ion Br\tianu, Lasc\r Catargiu, Petre Carp, Titu Maiorescu, aprob\ crearea, `n 1930, a Oficiului Na]ional de Spiru Haret, Tache Ionescu, Nicolae Filipescu), dar [i Turism; promulg\ legea `nfiin]\rii organiza]iei militari, de talia generalului Emanoil Florescu, au „Str\jeriei” [i contopirea ei cu „Cercet\[ia”, având stimulat apari]ia primelor federa]ii sportive na]ionale [i comandant suprem pe regele `nsu[i (1937); instituie, a Comitetului Olimpic Român, au contribuit la `n 1932, „Ziua Sportului [i a Educa]iei Fizice”. introducerea jocului na]ional de oin\ `n programele Pentru aceste demersuri i s-a conferit „Ordinul [colare [i s-au `ngrijit de formarea cadrelor de profil. Olimpic” clasa a II-a. Astfel, au fost trimi[i peste hotare doi ofi]eri (lt. Virgil I. B\dulescu [i lt. Justin Marinescu), pentru a studia CEAU{ESCU, N. NICOLAE organizarea [i predarea educa]iei fizice `n Suedia. ~n (1923), n. `n com. B\ile[ti- acest scop, au urmat, `ntre 1910 [i 1913, cursurile Poeni]a, jud. Arge[. Urmeaz\ Institutului Central Regal de Gimnastic\ din Stockholm cursurile Facult\]ii de Litere [i (dup\ modelul c\ruia a fost `nfiin]at\, ulterior, `n Filosofie (sec]ia pedagogie [i România, [coala militar\ pentru preg\tirea cadrelor psihologie), `n paralel cu cele ale necesare instruirii corpului ofi]eresc [i a subofi]erilor, Facult\]ii de Drept (promo]ia `n vederea pred\rii gimnasticii, a scrimei [i a altor 1950). ~n 1950, este `ncadrat ca forme ale educa]iei fizice `n armat\). asistent la ICF, la Catedra de pedagogie [i psihologie (unde va lucra pân\ la CAROL AL II-LEA DE pensionare, `n 1994, cu gradul de profesor universi- HOHENZOLLERN-SIGMA- tar). A ob]inut titlul de doctor `n pedagogie. Dintre RINGEN(1893-1953), n. la numeroasele sale studii [i monografii de specialitate Sinaia. {i-a f\cut studiile `n ]ar\ se remarc\ Problemele pedagogice `n educa]ia fizic\ [i `n Germania. Proclamat rege (1966), Rolul educa]iei fizice `n formarea omului [i al României `n 1930, va domni Pedagogia educa]iei fizice [i sportului (1976). A pân\ `n 1940. ~nc\ din tinere]e, publicat peste 200 de articole `n „Revista de sprijin\ `nfiin]area asocia]iilor Pedagogie”, `n revistele „Educa]ie Fizic\ [i Sport”, sportive [colare, practicarea „Tribuna `nv\]\mântului”, „Contemporanul” etc.

39 PERSONALIT|}I

CESIANU, DINU (1889- ?). numit pre[edintele clubului, a `nfiin]at acolo sec]ii Personalitate proeminent\ a puternice de atletism, gimnastic\ [i de sporturi sportului românesc din prima nautice. De asemenea, [i-a asumat conducerea sec]iei jum\tate a secolului XX, de fotbal, a c\rei echip\, antrenat\ de Augustin remarcându-se ca un foarte activ Botescu, f\cea parte din Divizia A [i `i num\ra pe organizator al vie]ii sportive din viitorii „celebri” Voinescu, Dr\gan, Nicu[or, Ene, ]ara noastr\ pân\ la `nceperea componen]i ai reprezentativei na]ionale. ~n cadrul celui de-al doilea r\zboi mon- sec]iilor sportive de performan]\ ale Clubului dial. Este considerat precursor al „Metalo-Chimic”, au activat [i s-au distins, prin re- scrimei moderne române[ti: zultatele lor, Lia Manoliu, Niculae Nicu, Nicolae primul campion na]ional la floret\; câ[tig\tor a Catan\ (atletism), Nicolae Navasart (kaiac-canoe) [i numeroase concursuri [i cupe de floret\ [i spad\; mul]i al]i sportivi de mare valoare. ~n 1950, V. C. este câ[tig\tor al Concursului interna]ional de spad\ de la transferat la CCFS, ca inspector [ef; `n 1951, este Paris, `n 1911; ocup\ locul II (dup\ campionul numit director adjunct la Direc]ia „Instruire olimpic Nedo Nadi) la floret\, la `ntrecerile sportiv\”; din 1954, ocup\ postul de director la organizate, la Bucure[ti, `n 1912, `n „Marea Direc]ia „Sporturi individuale”. ~mpreun\ cu s\pt\mân\ a armelor”; `mpreun\ cu Dan Gheorghiu Gheorghe Demeca a `nfiin]at Centrul Na]ional de [i Aurel Hen]ia, aduce echipei de scrim\ a României ~not de la Baia Mare, unde au fost preg\ti]i cei mai locul III, la concursul de la Monte Carlo (1913) – era talenta]i `not\tori care au ob]inut, ulterior, cele dintâi cea dintâi participare a scrimerilor români, la nivel de medalii pentru România, la probele de profil ale CM, echip\ na]ional\, la o asemenea `ntrecere interna]io- CE [i JO. Pe lâng\ `not, s-a mai ocupat `n mod nal\. A de]inut mandatul de secretar general al FSSR special de promovarea altor câtorva discipline [i UFSR, `n perioada 1923-1933; a militat pentru sportive: atletism, kaiac-canoe, canotaj, c\l\rie, constituirea federa]iei na]ionale de scrim\ [i pentru pentatlon modern [i polo. ~ntre 1962 [i 1987, a fost afilierea acesteia la FSSR [i FIE. ~ntre anii 1911 [i membru titular, iar din 1988, membru de onoare al 1932, a fost, de mai multe ori, pre[edinte al COR. ~n 1979, a fost numit secretar adjunct al COR. Federa]iei Române de Scrim\ (`n diferitele ei A f\cut parte din conducerea delega]iilor sportive ipostaze). ~n 1921, a fost delegat din partea COR la române la JO din 1952, 1964, 1968, 1976 [i 1980. A Congresul CIO de la Lausanne. Este autorul primului fost decorat cu Ordinul „Meritul Sportiv” clasa a III-a Statut de organizare a FRS [i al primului Regulament [i clasa a II-a, precum [i cu Ordinul „Steaua de desf\[urare a concursurilor de scrim\ (1913). De Republicii Socialiste România” clasa a IV-a. Pentru numele lui D. C. sunt legate toate eforturile depuse, faptele de arme s\vâr[ite `n timpul celui de-al doilea `n epoc\, pentru consolidarea pozi]iei scrimei r\zboi mondial a fost distins cu Ordinul „B\rb\]ie [i române[ti pe plan intern [i extern. credin]\” cu spade.

CHIOSE, VANGHEL (1923), CHIRIL|, IOAN (1925-1999), n. la Sofia, `n Bulgaria (este de n. `n com. Cairaclia, jud. Ismail origine aromân\). Profesor de din Basarabia (ast\zi, `n educa]ie fizic\, absolvent ICF, Ucraina). Absolvent al Facult\]ii promo]ia 1957. Debutul `n sport de Drept din Bucure[ti, promo]ia [i l-a f\cut `n atletism, ca 1949; ca ziarist, a urmat cursul alerg\tor de semifond [i mar[, pentru perfec]ionarea cadrelor reprezentant al Clubului „CFR” din domeniul presei, la Academia din Bucure[ti, `n 1938. ~n anul de {tiin]e Social-Politice „{tefan 1947, devine recordman na]ional la 3 km mar[, iar, Gheorghiu” (promo]ia 1974). Din 1950, a lucrat, ca `ntre 1939 [i 1943, este cotat printre cei mai buni redactor, la Editura UCFS. ~n 1958, s-a transferat la alerg\tori la 800 m [i 1 500 m. Dup\ revenirea de pe cotidianul „Sportul popular” – unde a `ndeplinit, rând front, `n 1947, este angajat ca antrenor de atletism la pe rând, func]iile de redactor (pân\ `n 1964), [ef de Clubul „Metalo-Chimic”, unde `i preg\te[te, printre rubric\ (pân\ `n 1974), publicist comentator (pân\ `n al]ii, pe atle]ii Nicolae Catan\, Niculae Nicu [i 1978) [i [ef de sec]ie (pân\ `n 1993, când devine Ladislau Szöcs. Dup\ toamna lui 1948, când a fost director general al „Gazetei sporturilor”). Din 1997, a

40 A. Promotori [i profesioni[ti

activat, ca senior editor, la „Pro Sport”. Prodigioasa CIORTEA (PROCA), VERA sa activitate de ziarist, comentator radio [i TV – (1913-2002), n. la Sibiu. Absol- promotor al unui stil original de exprimare, colorat, vent\ a ISEF, promo]ia 1935, [i a dar mergând c\tre profunzimi [i esen]e – `l situeaz\ Facult\]ii de Filosofie, promo]ia `n fruntea ierarhiei personalit\]ilor presei sportive din 1941. Având remarcabile dispo- ]ara noastr\. Printre evenimentele sportive de unde a nibilit\]i motrice pentru atletism [i „transmis” [i a convins I. C. s-au num\rat cele 9 `not, dublate de inteligen]\, turnee finale ale CM de fotbal (Anglia – 1966, Mexic sensibilitate [i bogate resurse de – 1970, Germania – 1974, Argentina – 1978, Spania exprimare prin dans, a fost – 1982, Mexic – 1986, Italia – 1990, SUA – 1994, `ncadrat\ la catedra ISEF/ANEF Fran]a – 1998), precum [i dou\ JO, din 1972 [i 1992. care coordona predarea gimnasticii ritmice, fiind Este [i autorul unui impresionant num\r de volume ajutat\ [i de so]ul ei, compozitorul Tudor Ciortea. de publicistic\ (27 de titluri) `nchinate unor sportivi Colaboreaz\ cu renumita maestr\ de balet Floria [i evenimente sportive, dintre care men]ion\m: {i noi Capsali [i cu asistenta suedez\ Clara Lanz. Se speciali- am fost pe Conte Verde, Glasul ro]ilor de tren, zeaz\, timp de doi ani, `n Germania, la Berlin, `n gim- {epcile ro[ii, Frumoasele noastre duminici, R\sucind nastica ritmic\, sub `ndrumarea unor renumi]i mae[tri fusele orare, Nadia, Lucescu, ~nving\torul lui Cruyff, `n domeniu. Bogata cultur\ muzical\ [i coregrafic\ i-a Ar-gen-ti-na [i España '82. Majoritatea c\r]ilor sale asigurat o prestigioas\ carier\ didactic\ [i artistic\. A au fost premiate de Asocia]ia Presei Sportive. fost, rând pe rând, conferen]iar [i profesor la Institutul Membru al Uniunii Scriitorilor din România, I. C. [i- de Art\ Teatral\ [i Cinematografic\, precum [i la a `nscris numele cu majuscule `n cartea de aur a Institutul de Etnografie [i Folclor, maestr\ de balet la publicisticii sportive române[ti, pe care a slujit-o cu Teatrul Na]ional din Bucure[ti, membr\ a Consiliului har, competen]\ [i fidelitate. Interna]ional de Dansuri din cadrul UNESCO. A predat diverse cursuri [i a prezentat comunic\ri de specialitate CHI}U, GHEORGHE (1828-1897), n. `n com. `n ]ar\ [i peste hotare. Oboga, fostul jud. Romana]i. A studiat la Viena, unde [i-a luat licen]a `n drept. Intrând `n politic\ a fost ales CI{MIGIU, PETRE (1915), n. primar, deputat [i senator, fiind numit, `n decursul la Bolgrad, jud. Ismail (azi, `n anilor, la conducerea diverselor ministere. ~n calitate Ucraina). Inginer constructor, de ministru al Instruc]iunii Publice [i al Cultelor, a absolvent al Institutului Politehnic decis, `n 1876, predarea obligatorie a gimnasticii `n Bucure[ti. {i-a dedicat `ntreaga via]\ afirm\rii tirului, pe plan [colile secundare [i a exerci]iilor de tir la licee (a fost intern [i interna]ional, `n calitate alc\tuit\ o program\ analitic\, unde, pentru [colile de sportiv, antrenor, arbitru, con- primare rurale, la rubrica materii de predare era structor, organizator [i, ulterior, de trecut\ „gimnastica [i exerci]iul militar”, prev\zute pedagog. Ca sportiv, a activat `n s\ se predea, `n 3 lec]ii s\pt\mânale, la primele trei sec]iile de tir ale cluburilor „Telefoane” [i „BNR” clase; o program\ analitic\ s\pt\mânal\ asem\n\toa- (1943-1950), „Dinamo” (1950-1952) [i „Metalul” re este elaborat\ pentru [colile primare urbane, unde (1952-1956). A cucerit 4 titluri de campion na]ional [i gimnastica urma s\ se predea la toate clasele de b\ie]i a stabilit 4 recorduri na]ionale – 2 la individual [i 2 cu [i de fete; pentru [colile rurale erau prev\zute, la echipa. ~n 1952, a participat la JO [i la CM, iar `n 1955, toate clasele, „exerci]ii de muzic\ [i gimnastic\, la CE. ~n perioada 1952-1975, a r\spuns de preg\tirea pentru distrac]ii”). ~n legea ini]iat\ pentru numirea loturilor na]ionale [i olimpice de tir, coordonând profesorilor `n gimnazii, licee [i [coli profesionale activitatea colectivelor de tehnicieni. Dintre trofeele (1879), ministerul condus de Gh. C. stipula orga- cucerite de tirul românesc, `n acest r\stimp, nizarea unui examen (concurs) [i pentru ocuparea consemn\m: o medalie de argint, la CM din 1952; posturilor didactice din catedrele de gimnastic\ [i titlurile „europene”, la pu[c\, pe echipe, `n 1955, [i la scrim\, candida]ilor cerându-li-se, pe lâng\ pistol vitez\, pe echipe, `n 1958; o medalie de aur, la cuno[tin]ele necesare pred\rii exerci]iilor fizice, [i pistol vitez\, [i 3 medalii de argint la CM din 1966, cele de anatomie [i igien\. precum [i o medalie de aur, la pistol calibru mare,

41 PERSONALIT|}I

ob]inut\ la edi]ia CM din 1974; 2 titluri olimpice [i 2 tehnice, `n scopul experiment\rii „propulsiei prin medalii de bronz ob]inute la JO din 1952 [i 1956; titlul reac]ie” a aparatelor de zbor mai grele decât aerul. olimpic `n 1960; 2 medalii de argint la JO din 1964 [i, Tot `n 1907, H. C. construie[te, `n Atelierele respectiv, din 1968; o medalie de argint [i o medalie de Arsenalului Armatei, macheta unui avion propulsat bronz la JO din 1972. P. C. a activat ca antrenor, pentru de o rachet\. Dup\ ce-[i d\ demisia din armat\, loturile olimpice de tir, `n Japonia, Columbia, Brazilia, pleac\ la studii `n str\in\tate. Frecventeaz\ Porto Rico, Italia, Suedia [i Spania. Dintre sportivii la Technische Hochschule din Charlottenburg, unde `[i a c\ror preg\tire [i afirmare pe plan mondial a ia doctoratul `n [tiin]ele tehnice. Urmeaz\, apoi, contribuit P. C. `i amintim pe: C. Antonescu, campion cursurile Universit\]ii din Liège [i, ulterior, pe cele mondial la pu[c\ calibru mare, `n 1958; {t. Petrescu, ale Institutului de Electronic\ Montefiore din Torino, campion [i recordman olimpic `n 1956, la pistol vitez\; pentru ca, `n 1909, s\ absolve {coala Superioar\ de Takeo Kamachi (Japonia), campion mondial, la pistol Aeronautic\ din Paris. ~n iarna anului 1908-1909, cu cu aer comprimat, `n 1990; Paulo Lamego (Brazilia), sprijinul inginerului Gustave Eiffel (el `nsu[i un medalie de bronz, la pistol cu aer comprimat, la CM precursor al aerodinamicii experimentale), sus]inut [i din 1978. A desf\[urat o bogat\ activitate [i ca arbitru de Paul Painlevé, membru al Academiei Franceze de principal la competi]iile interne [i interna]ionale de {tiin]e, [eful Catedrei de analiz\ matematic\ [i tir organizate `n perioada 1945-1975. ~n calitate de mecanic\ de la Universitatea Sorbona, fost prim- arbitru interna]ional de tir a oficiat la 7 edi]ii ale JO ministru al Fran]ei, H. C. a construit un banc mobil [i la 5 edi]ii ale CM. A activat ca antrenor federal pentru experien]ele aerodinamice. Cu ajutorul acestui `ntre 1958 [i 1960 [i, apoi, `ntre 1965 [i 1975. Ca banc (cel dintâi `n lume), el a descoperit „aripa cu specialist `n problemele tirului a contribuit la fant\ de bord de atac”, element cu totul nou, folosit `n formarea [i perfec]ionarea multor „promo]ii” de construc]ia avioanelor pentru sporirea portan]ei la antrenori. De asemenea, a fost ini]iatorul [i aterizare [i la controlul lateral al aeronavei. ~n proiectantul poligoanelor „Tunari” (numit, ulterior, octombrie 1910, la cel de-al II-lea Salon Interna]ional „Iosif Sârbu”), „Dinamo” [i „Tineretului”. ~n calitate de Aeronautic\ din Paris, H. C. `[i prezint\ avionul de consilier tehnic, a contribuit la realizarea „Coand\ – 1910”. Pentru prima oar\, rezervele de complexelor sportive „Floreasca” [i „Poiana Bra[ov” combustibil [i lubrifiant erau instalate `n aripa [i a condus lucr\rile de construire a cl\dirii CCFS, superioar\. Dar elementul revolu]ionar l-a constituit din str. Vasile Conta nr. 16 (devenit\ sediu al sistemul de propulsie care a f\cut ca acest aparat de Ministerului Tineretului [i Sportului). Este autorul zbor s\ fie considerat, pe drept, primul avion cu lucr\rilor Tirul cu arma sport (1954), Tineretul [i reac]ie din lume (experimentat la 16 decembrie 1910, tirul sportiv (1970), [i Tiro con pistola, ap\rut\ `n pe câmpul de la Issy-les-Moulineux de lâng\ Paris). Columbia. ~n perioada 1956-1984, a fost membru `n ~n noiembrie 1911, la Reims, cu ocazia unui concurs comisiile tehnice ale UIT [i a `ndeplinit diferite de avioane militare, al\turi de aparate de zbor ale misiuni ale acestui for interna]ional. A devenit celor mai vesti]i constructori ai timpului – Blériot, Maestru al sportului `n 1950, iar `n 1966, i s-a acordat Lotham, Voisin, Nieuport, Breguet etc., H. C. titlul de Antrenor emerit. Pentru activitatea [i prezint\ primul avion bimotor din lume. Apoi pleac\ contribu]ia sa la dezvoltarea tirului, i s-au acordat `n Anglia, fiind numit director tehnic la uzinele numeroase distinc]ii, printre care Medaliile de aur [i Bristol (aici vor fi construite, `ntre 1911 [i 1914, mai de argint instituite de UIT [i Diploma CIO. multe tipuri de avioane de concep]ie proprie denumite generic Bristol–Coand\). Dup\ dou\ COAND|, HENRI (1886- decenii de cercet\ri [i inven]ii, descoper\ fenomenul 1972), n. la Bucure[ti. ~n 1905, care `i poart\ numele – „efectul Coand\” –, fenomen absolv\ cursurile {colii Militare care are multiple aplica]ii `n diferite domenii. ~n de Artilerie, Geniu [i Marin\. 1970, H. C. revine `n ]ar\, unde este ales membru al Peste doi ani (1907), ajutat de Academiei Române, numit director al Institutului colonelul Al. Zamfirescu, Na]ional de Crea]ie {tiin]ific\ [i Tehnic\ [i i se directorul Pirotehniei Armatei confer\ titlul de Doctor Honoris Causa de c\tre din Cotroceni, concepe [i con- Institutul Politehnic din Bucure[ti, pentru meritele struie[te o serie de rachete piro- [tiin]ifice [i vasta sa activitate de cercetare. Pentru

42 A. Promotori [i profesioni[ti

remarcabilele sale realiz\ri `n sfera aerodinamicii, i 2 titluri na]ionale la juniori (echipa Liceului nr. 2 [i se confer\ numeroase distinc]ii, printre care, Ordinul CS{ „Steaua”); 5 titluri universitare (4 cu „IEFS” [i 1 „Bene Merenti” clasa I, din partea României (1913), cu „Politehnica”). A reu[it promovarea echipelor „Legiunea de Onoare” (1966) [i „Medalia Militar\” na]ionale de baschet juniori [i seniori din grupa B `n (1961), acordate de Fran]a. grupa A european\. A elaborat 61 de lucr\ri [tiin]ifice. A publicat 81 de articole, 4 c\r]i [i manuale. I-au fost COJOCARU, VICTOR (1916- brevetate 6 inven]ii [i inova]ii. A fost ales membru `n 1997), n. la Bucure[ti. Licen]iat Biroul FR de Baschet (1975-1990) [i pre[edinte al `n educa]ie fizic\ (promo]ia 1938 Colegiului Central de Antrenori (1971-1995). A fost a ANEF) [i absolvent al vicepre[edinte al Societ\]ii Profesorilor de Educa]ie Facult\]ii de Filosofie, din cadrul Fizic\ [i Sport din România (1990-1994). I s-au Universit\]ii Bucure[ti, promo]ia acordat numeroase distinc]ii, printre care: Diploma 1942. Ca tân\r studios, viitor „Merite `n activitatea sportiv\ de performan]\” (1972) specialist `n filosofie [i sociolo- – primit\ din partea UCFS; „Ambasadorii Sportului” – gie, a activat `n cadrul Funda]iei conferit\ de pre[edintele SUA, Gerald Ford, [i Culturale „Carol al II-lea”, f\- Societatea „People to people” (1976) [i Diploma când parte din echipele studen]e[ti care au studiat „Merite `n sport” (1994) – acordat\ de Societatea via]a satului românesc [i au `ndrumat organizarea Profesorilor de Educa]ie Fizic\ [i Sport din România. educa]iei fizice [i a programelor sociale `n mediul rural. ~ncadrat, ini]ial, ca profesor de educa]ie fizic\ la COM|NAR, GHEORGHE (1908-1983), n. la Colegiul Militar de la Mân\stirea Dealu, trece, apoi, F\g\ra[, jud. Bra[ov. Absolvent al ISEF, promo]ia ca asistent la ANEF, unde a predat handbalul [i 1931. Profesor de educa]ie fizic\. Depisteaz\ [i atletismul. ~n aceast\ calitate, datorit\ aptitudinilor antreneaz\ atle]i de `nalt\ valoare, cum au fost: sale didactice [i a tactului pedagogic, dublate de o discobolul Aurel Coman, s\ritorul `n lungime Bondoc energie [i un sim] organizatoric de excep]ie, reu[e[te Ionescu-Crum (campion na]ional [i balcanic), s\ pun\ bazele [colii române[ti de handbal. A sprinterul Ion Moinea (multiplu campion na]ional [i func]ionat ca antrenor `n România, Italia [i `n Algeria. balcanic). ~n 1950, debuteaz\ `n `nv\]\mântul superior ~ntre 1941 [i 1944, a `ndeplinit func]ia de director ca asistent (devenit, ulterior, [ef de lucr\ri [i lector tehnic `n cadrul OSR. A elaborat mai multe lucr\ri `n universitar) la Catedra de educa]ie fizic\ a domeniu, printre care se num\r\ [i o monografie Universit\]ii „Babe[-Bolyai” din Cluj; o perioad\ de privind individualizarea antrenamentului sportiv. timp, lucreaz\ la Institutul de perfec]ionare a cadrelor didactice. ~n 1960, este numit [ef de catedr\ la nou COLIBABA-EVULE}, DU- `nfiin]ata Facultate de Educa]ie Fizic\ din Cluj, MITRU (1939), n. la R\d\u]i, ulterior devenind decanul acestei institu]ii de jud. Suceava. Absolvent al ICF `nv\]\mânt superior. Dup\ mai bine de patru decenii din Bucure[ti, promo]ia 1962. de carier\ didactic\, a l\sat celor care l-au urmat `n Doctor `n educa]ie fizic\ (1995). generoasa profesie imaginea dasc\lului neobosit, Cadru didactic universitar la ICF exemplu de munc\ sistematic\ [i mig\loas\, de d\ruire – asistent [i [ef de lucr\ri la [i pasiune pentru tot ce a creat `n acea perioad\ [coala Catedra de jocuri, specialitatea româneasc\ de educa]ie fizic\ [i sport. baschet; conferen]iar universitar la Universitatea Politehnica din COM|NECI (CONNER), NA- Bucure[ti. Antrenor categoria I (1974) care a preg\tit DIA (1961), n. la One[ti, jud. echipe de toate vârstele, de la cele de mini-baschet [i Bac\u. Profesoar\ de educa]ie pân\ la loturile na]ionale de juniori [i seniori. A fizic\, absolvent\ a IEFS din realizat: dou\ promov\ri din categoria „Onoare” `n Bucure[ti. Antrenoare [i arbitr\ divizia B – cu echipele „IEFS” [i „Voin]a” Bucure[ti; interna]ional\ de gimnastic\. 4 promov\ri din divizia B `n divizia A – „IEFS” (1968 Una dintre cele mai mari sportive [i 1970), „Carpa]i” Bucure[ti (1981) [i „Politehnica” [i gimnaste din România [i din Bucure[ti (1986). A cucerit cu echipele antrenate: lume. A f\cut cuno[tin]\ cu gim-

43 PERSONALIT|}I

nastica la vârsta de 5 ani, pe timpul gr\dini]ei. A fost echipe (389,550 p.) La edi]ia din 1977 a selec]ionat\ de antrenorul Marcel Duncan [i „europenelor” de la Praga, se claseaz\ pe locul I, la legitimat\ la AS „Flac\ra” One[ti. De la vârsta de 7 individual compus [i la paralele, [i pe locul II la ani, `n ora[ul s\u natal, `n cadrul celei dintâi institu]ii s\rituri, gimnastele românce fiind nevoite s\ [colare cu program de gimnastic\ din ]ara noastr\ p\r\seasc\ competi]ia, la jum\tatea finalelor pe (unde va func]iona [i Centrul na]ional de gimnastic\, aparate (din cauza incorectitudinilor de arbitraj la unitate care `i va purta numele), N. C. s-a preg\tit, proba de s\rituri). La Copenhaga, `n 1979, cucere[te mai `ntâi, sub `ndrumarea antrenorilor Martha Karoly 3 titluri de campioan\ european\, la individual [i Valeriu Munteanu; din 1971, a fost antrenat\ de compus, s\rituri [i la sol, medalia de bronz, la bârn\, Bela [i Martha Karoly. Dup\ 1977, `n anumite [i locul IV, la paralele. Cucerind de 3 ori consecutiv perioade, s-a preg\tit la Bucure[ti, cu antrenorii Iosif titlul de campioan\ continental\, intr\ definitiv `n Hidi, Gheorghe Condovici, Atanasia Albu posesia „Cupei Europei”, fiind prima gimnast\ de pe (septembrie 1977-august 1988), Gheorghe Gorgoi, continentul nostru care reu[ea aceast\ performan]\. Anca Grigora[ (aprilie 1980-august 1981). La vârsta Num\rul total al medaliilor câ[tigate de N.C. la JO, de 11 ani, câ[tig\ primul s\u titlu de campioan\ na- CM [i CE se ridic\ la 25, din care 16 de aur. ~n 1975, ]ional\ absolut\, iar la 11 ani [i jum\tate, concureaz\ cucere[te „Trofeul Campioanelor”, la Londra, iar `n la categoria maestre, unde ocup\ locul III. La 1979, la „Cupa Mondial\”, desf\[urat\ la Tokio, se Campionatele Interna]ionale de Gimnastic\ ale claseaz\ pe locul I la sol [i la s\rituri, pe locul II, la României, din 1973, cucere[te 5 medalii de aur. ~n bârn\, [i pe locul III, la individual compus. ~n 1981, la 1974, ob]ine primul ei mare succes peste hotare, Universiada de la Bucure[ti, ob]ine 5 medalii de aur. câ[tigând locul I la individual compus, `n cadrul La acest palmares remarcabil se adaug\ titlurile de Concursului „Prietenia” de la Gera (Republica campioan\ na]ional\ [i numeroasele medalii, `n Democrat\ German\). La CE din 1975, de la Skien, special de aur, câ[tigate `n diverse competi]ii [i turnee ca un preludiu la JO din 1976, la vârsta de numai 14 interna]ionale, precum [i aprecierile deosebite ale ani, are o presta]ie excelent\, cucerind 4 medalii de spectatorilor [i speciali[tilor. A fost considerat\ o aur – la individual compus, s\rituri, paralele [i la gimnast\ perfect\, un adev\rat fenomen, impunându-se bârn\ –, precum [i medalia de argint la sol. Cea mai prin gra]ie, precizie, armonie, sim] artistic, amplitu- `nsemnat\ izbând\ sportiv\ a repurtat-o la JO din dine [i `ndr\zneal\ `n abordarea unor elemente de 1976, de la Montreal – care, datorit\ performan]elor mare dificultate. S-a scris despre ea c\ reprezint\ str\lucitoare ob]inute de foarte tân\ra gimnast\ din des\vâr[irea `n sportul pe care-l practic\, fiind, One[ti, a intrat `n istoria sportului drept „Olimpiada totodal\, o gimnast\ `ncânt\toare [i uimitor de Nadia Com\neci”: la cei 15 ani ai s\i, N. C. prime[te expresiv\, str\lucitoare [i plin\ de temperament, care 7 note de 10 (primele `n istoria concursurilor oficiale a adus o not\ deosebit\, original\ nu doar `n de gimnastic\!) [i stabile[te un „record absolut”: 20 acrobatic\. ~n calitate de antrenor federal – func]ie pe de puncte, la paralele. Cu acest prilej, cucere[te: 3 care a `ndeplinit-o `n perioada 1984-1989, dup\ ce a titluri de campioan\ olimpic\ – la individual compus, abandonat activitatea competi]ional\ – a adus o la paralele [i la bârn\; medalia de bronz, la sol; locul `nsemnat\ contribu]ie la preg\tirea loturilor na]iona- IV, la s\rituri, [i, cu echipa României, titlul de le de gimnastic\. ~n noiembrie 1989, N.C. emigreaz\ vicecampioan\ olimpic\. La JO din 1980, de la `n SUA, apoi `n Canada. Revine `n SUA [i se Moscova, intr\ `n posesia a 2 titluri de campioan\ stabile[te la Oklahoma. Se c\s\tore[te cu Bart olimpic\, la sol [i la bârn\, precum [i a medaliilor de Conner, campion de gimnastic\ al SUA, dublu argint, la individual compus [i `n proba pe echipe. La campion olimpic, ceremonia având loc, `n aprilie CM din 1978, de la Strasbourg, cucere[te prima 1996, la Bucure[ti. ~n codul de punctaj al FIG, la medalie de aur la bârn\ – ob]inut\ la „mondiale” – paralele, sunt incluse dou\ elemente care-i poart\ pentru gimnastica româneasc\ [i 2 medalii de argint, numele: „coborâre Com\neci” [i „salt Com\neci”. ~n la s\rituri [i cu echipa. ~n 1979, la CM de la Forth 1996, a fost aleas\ pre[edinte de onoare al FR de Worth (SUA), aduce o contribu]ie esen]ial\ la Gimnastic\. Funda]ia american\ pentru Sport câ[tigarea de c\tre lotul feminin de gimnastic\ al Feminin (WSF) – care, anual, recompenseaz\ o României a primului titlu de campioan\ mondial\ pe femeie cu merite deosebite `n sport – i-a acordat, `n

44 A. Promotori [i profesioni[ti

1998, „Premiul Flo Hyman”. De asemenea, numele, fizice [i sportului, precum [i a unor ramuri sportive. realiz\rile [i performan]ele remarcabile ale N. C. au A sprijinit preg\tirea sportivilor români pentru cele 8 fost incluse `n „Hall of Fame”-ul gimnasticii mondiale edi]ii ale JO, desf\[urate `n perioada 1960-1988. A din Oklahoma (o original\ galerie a celebrit\]ilor din fost membru `n colegiile de redac]ie ale revistelor rândul „a[ilor” acestei discipline sportive). ~n 1975, Caiete de Nata]ie [i Sporturi Nautice [i Educa]ie este declarat\ „cea mai bun\ sportiv\ a României [i din Fizic\ [i Sport, publicând [i o serie de articole de Balcani” (BTA), iar `n 1976, „cea mai bun\ sportiv\ specialitate `n coloanele lor. ~n calitate de consultant din lume” (UPI). ~n 1984, CIO i-a acordat „Ordinul tehnic, a realizat o serie de filme [i diapozitive Olimpic de argint”, pentru meritele deosebite `n privind tehnica `notului. Este autorul capitolului domeniul sportului [i servicii remarcabile aduse cauzei Sportul `n lume din Almanahul lumii publicat `n olimpice. Performan]ele ei str\lucite ob]inute la JO de 1996. A fost membru al Consiliului Na]ional al UCFS la Montreal, eviden]iate [i nuan]ate prin aprecierile [i CNEFS (1958-1989), precum [i al COR, din 1963 elogioase ale speciali[tilor din `ntreaga lume, au pân\ `n 1990, dup\ care a devenit membru onorific. determinat oficialit\]ile române ale timpului s\-i decerneze cea mai `nalt\ distinc]ie a statului din acea CONSTANTINESCU (ZE- vreme – titlul de „Erou al Muncii Socialiste”. Anterior, LLER), ELLA (1933), n. la i se acordase titlul de Maestr\ emerit\ a sportului. ~n Moldova Nou\, jud. Cara[- martie 2002, a fost aleas\ pre[edinte de onoare al Severin. Absolvent\ a IEFS. COR. ~n anul 2000, i s-a conferit Ordinul na]ional Juc\toare cu performan]e deose- „Steaua României” `n grad de comandor. bite `n tenisul de mas\ românesc [i mondial. A debutat la Timi[oa- CONSTANDACHE, VALEN- ra, continuându-[i, apoi, ac- TIN (1929), n. la Ia[i. Profesor tivitatea la cluburile „Progresul” de educa]ie fizic\, absolvent, cu [i „Voin]a” din Bucure[ti. A Diplom\ de Merit, al Institutului câ[tigat peste 30 de titluri de campioan\ na]ional\ la de Cultur\ Fizic\ „P. F. Lesgaft” toate probele de concurs. Gra]ie calit\]ilor sale din Leningrad (ast\zi, Sankt- competitive a fost selec]ionat\ `n loturile tenismenilor români care au participat la edi]iile CM din 1950, 1951 Petersburg), promo]ia 1954. [i 1952, experien]a acumulat\ cu aceste prilejuri Antrenor de nata]ie. A practicat ajutând-o s\ ob]in\ rezultate remarcabile `n mai multe discipline sportive, competi]iile ulterioare, rezultate `ncununate de printre care atletismul, `notul, cucerirea a 16 medalii, din care 6 de aur. Astfel, la scrima, gimnastica [i turismul, la care a ob]inut [i edi]iile CM, a cucerit trei titluri de campioan\ calificare sportiv\. Arbitru de atletism, volei [i de mondial\ cu echipa (`n 1953, 1955 [i 1956) [i alte `not. ~n perioada 1948-1950, a fost pre[edinte al dou\ titluri de campioan\ mondial\ la proba de dublu Comisiei de atletism a ora[ului Ia[i [i secretar al feminin (`n 1955 [i 1956), `mpreun\ cu Angelica Comisiei de ping-pong din acela[i ora[. ~n 1954, Rozeanu; dou\ titluri de vicecampioan\ mondial\, cu dup\ o scurt\ activitate ca asistent la ICF, a fost numit echipa (`n 1957 [i 1963); cinci medalii de bronz, la antrenor de stat pentru nata]ie, `n cadrul CCFS. ~n proba de simplu (`n 1956, 1957 [i 1963), la proba de anul 1958, a fost ales `n func]ia de secretar general al dublu mixt (`n 1956), cu T. Reiter, [i la proba de dublu FR de Nata]ie. ~n 1962, a fost numit [ef al sec]iei de feminin (`n 1957), cu Angelica Rozeanu; titlul de rela]ii sportive interna]ionale a UCFS. ~n perioada campioan\ european\ la proba de dublu (`n 1958), cu 1963-1972, a `ndeplinit func]iile de instructor [i Angelica Rozeanu; titlul de vicecampioan\ european\, consilier pentru educa]ie fizic\ [i sport `n compar- cu echipa (`n 1958) [i la proba de dublu (`n 1964), cu timentele de specialitate ale unor organisme centrale, Maria Alexandru; medalia de bronz, la CE din 1964, contribuind la solu]ionarea problemelor ce ]ineau de cu echipa. Cu cele cinci medalii de aur cucerite la CM activitatea sportiv\ na]ional\. Din 1973 pân\ `n 1990, se situeaz\ pe pozi]ia a cincea, `n ierarhia mondial\, a fost [eful Sec]iei sport de performan]\ [i preg\tire stabilit\ pentru r\stimpul 1926-1994. ~n perioada olimpic\ din CNEFS. A participat direct la elaborarea 1967-1989, a activat ca antrenoare federal\ [i unor planuri [i programe de dezvoltare a educa]iei antrenoare a lotului na]ional de tenis de mas\. A adus

45 PERSONALIT|}I

o contribu]ie deosebit\ la formarea unor sportivi de deopotriv\, prin calit\]ile de pedagog [i de tehnician. valoare, la ob]inerea unor performan]e de prestigiu [i ~ntre anii 1949 [i 1956, a condus echipa masculin\ de pentru continuarea afirm\rii [colii române[ti de tenis volei a Clubului „Dinamo”, iar `ntre 1956 [i 1972, pe de mas\ pe plan interna]ional. ~n perioada cât a cea feminin\, cucerind 10 titluri de campion na]ional. func]ionat ca antrenoare federal\ [i de lot na]ional, De asemenea, a fost [i antrenorul echipelor na]ionale tenisul de mas\ românesc a cucerit, la CM [i CE, 3 de volei – masculin\, `ntre 1951 [i 1953, [i feminin\, medalii de aur, 7 de argint [i 16 de bronz. A `ndeplinit `ntre 1953 [i 1965. De pe banca tehnic\ a condus, ca de dou\ ori func]iile de antrenoare [i de c\pitan al antrenor, evolu]iile voleibali[tilor [i voleibalistelor selec]ionatelor europene feminine pentru meciurile Clubului „Dinamo”, `n 250 de partide sus]inute atât Europa–Asia. Timp de 30 de ani, a fost pre[edinta `n cadrul competi]iilor interne, cât [i `n cele Colegiului Central al Antrenorilor [i membr\ a interna]ionale, precum Dinamoviadele, CCE [i Cupa Biroului FR de Tenis de Mas\. A f\cut parte din Biroul Cupelor. La cârma echipei na]ionale feminine, a Executiv al CNEFS, fiind [i pre[edint\ a Comisiei ob]inut, rând pe rând: locul IV, la CE din 1955; locul na]ionale pentru sportul feminin. A elaborat II, la CM din 1956; locul IV, la CM din 1962; locul numeroase lucr\ri de specialitate, pe care le-a II, la „Universiada” din 1965, [i locul III, la prezentat [i publicat `n ]ar\ [i peste hotare. Dup\ 1989, competi]iile prilejuite de Festivalul Mondial al s-a stabilit `n Germania; `ntre 1990-1994, a lucrat la Federa]ia German\ de Tenis de Mas\, ocupându-se cu Tineretului [i Studen]ilor din 1955. De asemenea, a problemele privind rela]iile interna]ionale [i, respectiv, antrenat echipele na]ionale feminine de volei ale activitatea competi]ional\ feminin\. ~n perioada 1982- Greciei [i Italiei, care au ob]inut frumoase rezultate la 1992, a f\cut parte din Comitetul Director [i din JMU [i la CM. A fost membru al Biroului federal [i Comitetul Executiv al Uniunii Europene de Tenis de al Colegiului Central de Antrenori din cadrul FRV. I Mas\. A fost aleas\ membr\ `n Comitetul Executiv [i s-a acordat titlul de Antrenor emerit `n anul 1969. De `n Comisia tehnic\ ale Federa]iei Interna]ionale de asemenea, a fost decorat cu Ordinul „ Meritul Tenis de Mas\. ~n semn de apreciere a activit\]ii Sportiv” clasa I. depuse pentru dezvoltarea tenisului de mas\, i-a fost acordat titlul de membru onorific pe via]\ al Uniunii CONSTANTINIU, CONSTAN- Europene de Tenis de Mas\, iar Federa]ia TIN (1830-1905), n. la Bucure[ti. Interna]ional\ de Tenis de Mas\ i-a decernat distinc]ia Dimitrie Ionescu, `n lucrarea sa care `i confirm\ intrarea `n „Camera Celebrit\]ii” Istoricul gimnasticii [i educa]iei („Hall of Fame”) – o galerie sui-generis rezervat\ fizice la noi, `l consider\ drept marilor performeri ai tenisului de mas\, care au cucerit ini]iatorul celei dintâi societ\]i de cel pu]in 5 titluri mondiale. Gra]ie performan]elor sale gimnastic\ din ]ara noastr\ – deosebite, `n anul 1953, a fost distins\ cu titlul de Societatea Român\ de Arme, Maestru al sportului, `n 1955, cu cel de Maestru emerit Gimnastic\ [i Dare la Semn (al al sportului, iar `n 1965, cu acela de Antrenor emerit. c\rei prim pre[edinte a fost, `n A fost decorat\ cu „Ordinul Muncii” clasa a III-a, iar 1867, istoricul V. A. Urechia). Din aceea[i surs\ docu- `n anul 2000, i s-a conferit Crucea na]ional\ „Serviciul mentar\ s-au aflat [i alte am\nunte despre activitatea lui Credincios” clasa a III-a. C. C.: a predat gimnastica [i scrima la liceele „Sf. Sava” [i „Matei Basarab”, precum [i la {coala Militar\ de Geniu CONSTANTINESCU, GHEOR- [i Artilerie din Bucure[ti; `ntre anii 1893 [i 1904, a fost GHE (1919), n. la Bucure[ti. A profesor de gimnastic\ medical\ [i inspector al sta]iunilor debutat, `n 1933, `n echipa de balneare ale statului. ~n 1892, când ministrul Instruc]iunii volei „Avântul Sportiv” a Publice era Tache Ionescu, C. C. a fost numit pre[edinte Liceului „D. Cantemir”. ~n 1946, al Comisiei de examinare a cadrelor didactice care se transfer\ la Clubul „SC 44”. candidau pentru ocuparea posturilor de profesor de ~n perioada 1947-1948, joac\ la gimnastic\ [i de scrim\. La ini]iativa sa (`mbr\]i[at\ de Dimitrie Ionescu, F. St\nciulescu, N. B\descu, I. Radu [i „Petrolul”, apoi, timp de 4 ani, de al]ii), `n 1893, a fost `nfiin]at\ Societatea profesorilor evolueaz\ sub culorile Clubului de gimnastic\ din România (condus\ de el, ca pre[edinte, „Dinamo” Bucure[ti. Se remarc\, [i de Dimitrie Ionescu, ca vicepre[edinte). A fost

46 A. Promotori [i profesioni[ti

colaborator activ la revista „Gimnasticul Român”, unde a „Ordinul Muncii” clasa I [i cu Ordinul „Meritul publicat o serie de articole `n care dezb\tea problemele Sportiv” clasa I [i clasa a II. actuale ale educa]iei fizice. Timp de patru decenii, s-a situat statornic `n rândul cadrelor didactice care au militat COVACIU-ULMEANU, FLO- [i activat pentru r\spândirea larg\ a gimnasticii [i a altor RIAN (1903-1973), n. `n com. sporturi aflate la `nceput de drum `n România acelor ani. Ulmeni, jud. Maramure[. Medic A fost primul specialist care a predat, la noi `n ]ar\, militar. Doctor docent `n medici- gimnastica medical\. n\ [i chirurgie. Licen]iat `n edu- ca]ie fizic\. Doctor `n [tiin]e al CORNIANU, ION (1927-1992), Universit\]ii din Paris. Profesor n. `n com. Plugova, jud. Cara[- universitar. Dup\ unirea Tran- Severin. Absolvent al ICF, silvaniei cu România, a venit la promo]ia 1953. A practicat Bucure[ti, unde a urmat cursurile luptele greco-romane la Asocia- Facult\]ii de Medicin\ Uman\, ca elev [i, apoi, ca ]ia Sportiv\ „Vulturii” din Lugoj, ofi]er al Institutului Sanitar Militar. Dup\ ce lucreaz\ de unde s-a transferat la sec]ia de ca asistent – pentru predarea fiziologiei – la ISEF, se lupte a Clubului „CCA” din hot\r\[te s\ urmeze cursurile aceleia[i institu]ii de Bucure[ti. Component al lotului `nv\]\mânt, ajungând ca, `n anul 1932, s\-[i ia licen]a na]ional, ob]ine, la categoria `n educa]ie fizic\ (teza sa de licen]\ era consacrat\ semigrea, locul I, la Cupa României, `n 1949, [i locul Cercet\rilor experimentale asupra modific\rilor II, `n `ntrecerile organizate cu ocazia Festivalului cronaxiei `n urma oboselii [i antrenamentului). Trimis Interna]ional al Tineretului [i Studen]ilor, din 1953, pentru specializare la Paris (1934-1936), se dedic\ de la Bucure[ti. ~ncadrat ca asistent la Catedra de studiului sistemului neuro-muscular [i ob]ine Premiul lupte a ICF (1957). ~n 1954, a fost numit antrenor „Boulard” acordat de Academia de Medicin\ din Paris, federal, `ncredin]ându-i-se conducerea tehnic\ a pentru lucrarea de doctorat Effort volontaire et lotului na]ional. ~n aceast\ calitate, pân\ `n anul chronaxie (Efort voluntar [i cronaxie). Revenit `n ]ar\ 1992, a preg\tit echipa de lupte greco-romane cu care lucreaz\ ca medic militar [i cadru didactic la România a participat la 10 edi]ii consecutive ale JO, ISEF/ANEF (promovând pân\ la gradul de general [i, cucerind `n total 27 medalii, din care 6 de aur, 8 de respectiv, titlul de profesor universitar [i func]ia de [ef argint [i 13 de bronz. La CM, lupt\torii români de catedr\). A desf\[urat o bogat\ activitate organiza- antrena]i de I. C. au cucerit 14 medalii de aur, 22 toric\, alc\tuind [i conducând numeroase colective de medalii de argint, 22 de bronz, iar la CE, 20 de speciali[ti `mpreun\ cu care a abordat teme complexe medalii de aur, 31 medalii de argint [i 25 medalii de de cercetare [i a redactat cursuri, tratate [i monografii bronz. La acest palmares se mai adaug\ numeroasele – importante surse de documentare pentru medici, medalii ob]inute la concursurile oficiale de lupt\torii profesori de educa]ie fizic\ [i antrenori. Timp de mul]i juniori care i-au fost elevi. Printre sportivii de elit\ pe ani, `n calitate de secretar general, apoi, de pre[edinte care i-a preg\tit I. C. se num\r\ Gh. Berceanu, V. al Societ\]ii de Medicina Educa]iei Fizice [i Sportului, Bularca, {t. Rusu, D. Pârvulescu, I. Draica. ~n cei a `ndrumat [i coordonat, la nivel na]ional, organizarea aproape 40 de ani cât a lucrat ca antrenor, a preg\tit reuniunilor, conferin]elor [i congreselor de specia- [i o serie de discipoli care i-au continuat „[coala” [i litate, `n cadrul c\rora studiile elaborate `mpreun\ cu experien]a (I. Cernea, N. Pavel, C. Taparjan, C. colaboratorii s\i au constituit prezen]e permanente Ofi]erescu, G. {uteu, N. Martinescu, M. Cristea etc). unanim apreciate. De asemenea F. C. U. s-a remarcat, Fiind membru al FILA, i s-a acordat pre[edin]ia printr-o participare sus]inut\, la congresele organizate Comisiei de Antrenori a acestei federa]ii. Rezultatele de societ\]ile de medicin\ sportiv\ din alte ]\ri [i, de prestigiu ale echipei na]ionale antrenate de el, dar deopotriv\, de c\tre Federa]ia Interna]ional\ de [i prestan]a dobândit\ ca arbitru interna]ional de Medicin\ Sportiv\ (din al c\rei comitet de conducere a lupte, i-au conferit o autoritate unanim recunoscut\ `n f\cut parte). Prin `ntreaga sa activitate, a contribuit lume. Fapt pentru care a fost solicitat s\ conduc\ substan]ial la consolidarea [i progresul medicinei stagii [i cursuri de perfec]ionare organizate de FILA. educa]iei fizice [i sportului din ]ara noastr\, la I-au fost acordate titlurile de Maestru al sportului [i, cunoa[terea [i aprecierea realiz\rilor acesteia peste respectiv, de Antrenor emerit. A fost distins cu hotare.

47 PERSONALIT|}I

CREANG|, GHEORGHE (1911-1994), n. `n valoroase ghiduri ale traseelor de alpinism din Plopana, fostul jude] Tutova. ~n 1931, a absolvit Bucegi, Piatra Craiului [i F\g\ra[. A fondat Clubul cursurile Liceului „Regele Ferdinand” din Bac\u, Alpin „Floarea de Col]” din Bucure[ti [i, dup\ ie[irea apoi a urmat cursurile ISEF, pe care le-a absolvit `n la pensie, s-a dedicat promov\rii alpinismului, a 1935. ~ntre 1940 [i 1945, a fost student al Facult\]ii de cultului pentru natur\ [i munte `n rândul tinerilor, Drept din Ia[i. A predat, ini]ial, ca profesor de educa]ie organizând nenum\rate excursii alpine, prezentând fizic\, la Liceul „Regele Ferdinand”, apoi s-a proiec]ii de diapozitive, prelegeri [. a. Un tragic transferat la Facultatea de Educa]ie Fizic\ din Bac\u. accident i-a curmat via]a, `n 1982, `n timp ce se La aceast\ facultate a `ndeplinit func]ia de [ef al documenta (pentru ghidul alpin la care lucra) asupra Catedrei de gimnastic\ [i a predat cursul de Teoria [i unor marcaje din Mun]ii F\g\ra[. ~n 1955, i se acord\ istoria educa]iei fizice, conlucrând, astfel, la formarea titlul de Maestru al sportului, iar `n 1969, cel de a 15 promo]ii de profesori de educa]ie fizic\. Pe Maestru emerit al sportului. timpul cât a lucrat ca profesor de liceu, a organizat [i condus demonstra]ii [i competi]ii sportive, excursii [i CUZA, ALEXANDRU IOAN tabere [colare, la munte [i la mare; `n aceea[i (1820-1873), n. la Hu[i, jud. perioad\, a `ndeplinit [i func]ia de comandant de Vaslui. A f\cut studii la Paris, unitate de „Cerceta[i”, de „Str\jeri” [i, ulterior, de Pavia [i Bologna. Dup\ ce „Pionieri”, contribuind la educarea tineretului [colar de]inuse diverse func]ii militare din Bac\u `n spiritul respectului [i cultiv\rii [i administrative, `n 1859, a fost activit\]ilor care aveau menirea [i capacitatea de a c\li ales domn al Moldovei [i al }\rii din punct de vedere fizic, moral, civic, patriotic. Române[ti, de c\tre cele dou\ adun\ri elective de la Ia[i [i CRISTEA, EMILIAN (1915- Bucure[ti, realizându-se astfel 1982), n. la Bucure[ti. Vulcani- Unirea Principatelor Române. Printre m\surile [i zator auto. Absolvent al {colii de reformele care l-au plasat `n con[tiin]a contempo- antrenori de alpinism. A `nceput ranilor [i a poporului român, se `nscriu [i cele care s\ practice alpinismul `n 1935, aveau s\ constituie premisele p\trunderii exerci]iilor participând la ascensiuni orga- fizice `n [coal\ [i `n armat\. Astfel, `n legea pentru nizate de Clubul Alpin Român. `nv\]\mântul primar (obligatoriu [i gratuit pentru to]i Primele trasee `n premier\ le copiii ]\rii) [i `n legea privitoare la organizarea urc\ `n masivul Piatra Craiului: armatei, s-a prev\zut includerea gimnasticii ca Traseul Central din Peretele disciplin\ distinct\ `n planurile [colare [i, respectiv, Piscul Rece, de gradul IV A (1942), [i Muchia Ro[ie, `n programele de instruire a militarilor. Anume pentru de gradul III B (1945). ~n 1946, face parte din armat\ a aprobat numirea italianului Spinzi, ca echipele care urc\ `n premier\ traseul Trei maestru de gimnastic\ [i scrim\. Tot `n timpul Surplombe, de gradul V A (al\turi de Nicolae Baticu, domniei lui Al. I. C., `n 1862, s-a stabilit `n Bucure[ti Sorin Tulea [i G. Nicolescu) [i traseul Fisura din ardeleanul Gh. Moceanu, care avea s\ fie admis, prin Pintenul V\ii Albe, de gradul V A (`mpreun\ cu concurs, maestru de scrim\ [i gimnastic\ pentru Nicolae Baticu), din Mun]ii Bucegi. Dup\ 1948, a liceele „Matei Basarab” [i „Sf. Sava”. De asemenea, devenit antrenor la Sec]ia de alpinism a Clubului Al. I. C. [i-a dat acordul pentru adaptarea la „CCA” [i, ulterior, la AS „Armata” Bra[ov. ~n 1953, condi]iile ]\rii noastre a sistemelor na]ionale de realizeaz\ premiera Fisurii Albastre, traseu de gradul gimnastic\ ap\rute `n Europa [i preluate, cu VI A, din peretele V\ii Albe din Bucegi. ~mpreun\ cu prec\dere, de institu]iile militare. ~n acest domeniu, a echipa AS „Armata” Bra[ov, escaladeaz\, `n premier\, avut un sfetnic de n\dejde `n generalul Ion Emanoil nenum\rate trasee de dificultate ridicat\ (gradele IV- Florescu, ministrul de R\zboi, care, inspirat de Gh VI) `n Carpa]i. A fost membru al Comisiei Centrale Moceanu, emite o „Ordonan]\ asupra instruc]iunei de Alpinism [i, apoi, `n primul comitet al FR de gimnasticei prin corpuri [i stabilimente militare”, Turism-Alpinism. A desf\[urat o bogat\ activitate care va preg\ti [i ob]ine, `n timpul mandatului s\u, publicistic\, scriind articole despre trasee alpine `n legiferarea introducerii obligatorii a gimnasticii `n ziare [i reviste. De asemenea, sub semn\tura sa apar armat\.

48 A. Promotori [i profesioni[ti

DAMIAN, ASCANIO (1914), dreptul de a acorda titlul de „doctor `n medicin\ [i n. la Bucure[ti. Absolvent, chirurgie”). ~ntemeietor al Serviciului sanitar al „Magna cum laudae”, al Facult\]ii armatei (remarcându-se, cu prec\dere, pe timpul de Arhitectur\, promo]ia 1942. R\zboiului de Independen]\ din 1877-1878, prin Debutul ca juc\tor de rugby [i-l misiunile generoase `ndeplinite `ntru salvarea vie]ii face, `n 1930, la Clubul „Sportul osta[ilor combatan]i) [i creator al [colii române[ti Studen]esc” din Capital\, unde i-a moderne de medicin\ [i farmacie, C. D. a `nglobat `n avut antrenori pe A. M\r\[escu [i complexa sa activitate [i o serie de preocup\ri I. Buzoianu (a mai practicat privitoare la promovarea educa]iei fizice. A fost voleiul [i atletismul `n anii de adeptul curentului care subordona educa]ia fizic\, sub liceu, la `ndemnul profesorului de educa]ie fizic\ I. aspectul organiz\rii, metodicii [i mijloacelor ei de Dobre). Pân\ `n 1949, când `[i `ncheie activitatea practicare, modelului de preg\tire [i instruire competi]ional\, cucere[te 5 titluri na]ionale – patru ost\[easc\. A contribuit, `n mare m\sur\, la titluri, cu echipa „Sportul Studen]esc”, [i un titlu, cu transpunerea `n via]\ a acestei concep]ii, prin echipa „Universitatea” (noua titulatur\ a Clubului `nfiin]area, dup\ modelul „batalioanelor [colare” din „Sportul Studen]esc”). ~n echipa na]ional\ de rugby a Fran]a, a institu]iei „Micii doroban]i”. Militarizarea României este selec]ionat de 9 ori, `ntre 1934 [i 1949; educa]iei fizice, primit\, la `nceput, cu simpatie, a fost, joac\ `n 4 meciuri `mpotriva echipei Fran]ei [i apoi, comb\tut\ datorit\ exager\rilor care tindeau s\ particip\ (`n 1936) la JO de la Berlin. Eminent cadru transforme [colile `n caz\rmi [i educa]ia fizic\, dintr- universitar, a parcurs toate treptele didactice pân\ la un proces pedagogic, `n instruc]ie militar\. gradul de profesor universitar [i func]ia de rector al Institutului de Arhitectur\ din Bucure[ti, func]ie DEMECA, GHEORGHE (1929- de]inut\ timp de 7 ani. A fost, vreme `ndelungat\, 1993), n. la Constan]a. Profesor pre[edintele Uniunii Arhitec]ilor din România. de educa]ie fizic\, absolvent al Participant permanent la congresele [i celeltalte ICF, promo]ia 1952. Dup\ reuniuni organizate de Uniunea Interna]ional\ a absolvire, pân\ `n 1956, a fost Arhitec]ilor. Dup\ pensionare, a continuat s\ predea, ca `ncadrat la catedrele de educa]ie profesor consultant, la Facultatea de Arhitectur\. fizic\ ale unor institu]ii de Meritele `n activitatea didactic\ i-au fost r\spl\tite cu `nv\]\mânt din Arad [i Bra[ov. ~n titlul de Profesor emerit. ~n februarie 2000, Institutul de perioada 1956-1974, a func]ionat Arhitectur\ [i Urbanistic\ „Ion Mincu” i-a acordat titlul ca antrenor de `not `n Bucure[ti, la {coala Sportiv\ de de „Doctor Honoris Causa”. Tineret, Liceul nr. 35, CS{ nr. 1 [i la CS „Triumf”. De asemenea, a avut colabor\ri cu cluburile DAVILA, CAROL (1828-1884), „Steaua” [i „Dinamo”. Din aceast\ activitate a n. la Parma (Italia). Medic [i acumulat o bogat\ experien]\ pe care a valorificat-o farmacist român de origine `ntr-un experiment original, `nceput pe 1 octombrie francez\. A venit la Bucure[ti `n 1975, la CSM Baia Mare. Beneficiind de condi]ii anul 1853, adus de domnitorul propice lucrului modern [i de calitate, precum [i de Barbu {tirbei [i numit, cu grad o baz\ material\ adecvat\ (care cuprindea, printre de maior, medic [ef al o[tirii [i altele, un bazin nou de dimensiuni olimpice), a director al Spitalului Militar. ~n trecut la reorganizarea `ntregii activit\]i – care a cadrul Spitalului Militar, dep\[it cadrul restrâns al sec]iei de `not de la CSM, `nfiin]eaz\, `n 1855, {coala de mic\ chirurgie [i, `n extinzându-se la nivelul municipiului, jude]ului [i, 1857, {coala na]ional\ de medicin\ [i farmacie, prima mai târziu, la cel al altor localit\]i din ]ar\ –, demers form\ de `nv\]\mânt medical superior din ]ara noastr\, finalizat prin `nfiin]area unui Centru de preg\tire devenit\, `n 1869, Facultatea de Medicin\ din olimpic\. S-a angajat `ntr-o larg\ ac]iune vizând Bucure[ti (institu]ie de rang universitar, `nvestit\ cu ini]ierea `n „secretele”, frumuse]ile [i beneficiile

49 PERSONALIT|}I

`notului, ac]iune `n care a fost cuprins\ inclusiv excep]ie Gh. D. s\-i poarte numele. I s-a acordat majoritatea elevilor din clasele I [i II; a constituit titlul de Antrenor emerit [i i-au fost conferite grupe de preg\tire; [i-a format un colectiv tân\r [i importante decora]ii [i distinc]ii sportive. ambi]ios de tehnicieni (unii dintre ace[tia au aplicat acela[i sistem de lucru [i `n alte localit\]i) [i a DEMETER, ANDREI (1927), introdus un antrenament conceput [i practicat la n. `n com. Glodeni, jud. Mure[. nivelul cerin]elor moderne ale `notului de Absolvent al Facult\]ii de Me- performan]\. Dup\ nici doi ani de la demararea dicin\ Uman\ din Tg. Mure[, `n acestei ac]iuni, sportivii din Baia Mare au dominat, 1953. Medic. Doctor `n [tiin]e medicale. S-a dedicat fiziologiei, edi]ie de edi]ie, CN de copii [i de juniori mici. Din lucrând mai `ntâi la Institutul de grupa de performan]\ constituit\ astfel au fost Medicin\ [i Farmacie din Tg. selecta]i, `n perioada 1983-1987, cei mai mul]i Mure[, ca asistent universitar, [ef `not\tori necesari loturilor na]ionale de juniori, de lucr\ri [i [ef de laborator. sportivi care, `n drumul lor spre culmile m\iestriei Activitatea sportiv\ – care i-a fost `ncununat\ de competi]ionale, au realizat un num\r impresionant cucerirea titlului de campion na]ional la aruncarea de recorduri na]ionale [i o reprezentare de prestigiu suli]ei – l-a determinat s\ se transfere la IEFS, unde a nata]iei române[ti pe plan interna]ional. Scurt promoveaz\ pân\ la gradul didactic de profesor bilan] al rezultatelor muncii antrenorului Gh. D. [i universitar, [i s\ aprofundeze fiziologia educa]iei a ajutoarelor sale: 4 `not\toare participante la 3 fizice [i sportului. Concomitent, [i-a preg\tit [i edi]ii ale JO (1984, 1988, 1992), finaliste `n 11 sus]inut teza de doctorat `n [tiin]e medicale, la probe, cuceresc primele medalii olimpice: medalie Institutul de Fiziologie din Bucure[ti, sub conducerea de bronz, la 200 m spate, la Los Angeles, Anca acad. Gr. Benetatto. Se remarc\, de asemenea, prin P\tr\[coiu; medalie de argint, la 400 m mixt, [i valoroase comunic\ri prezentate la diverse reuniuni medalie de bronz, la 200 m mixt, la Seul, Noemi [tiin]ifice [i congrese na]ionale [i interna]ionale, precum [i prin studiile [i articolele de `nalt\ ]inut\ Lung; la CM din 1986 (Madrid) – dintre cele 3 publicate `n revistele de specialitate din ]ar\ [i participante finaliste la 6 probe, Noemi Lung str\in\tate. A elaborat, ca autor sau coautor, ob]ine o medalie de bronz, la 400 m mixt; la JMU numeroase cursuri, monografii [i manuale de din 1987 (Zagreb) – 3 participante, finaliste `n 9 fiziologie, care au constituit [i constituie importante probe, cuceresc 11 medalii, din care 7 de aur surse de documentare pentru studen]i [i profesorii de (Noemi Lung – 5 [i Anca P\tr\[coiu – 2), 2 de educa]ie fizic\, pentru antrenori [i medicii sportivi. argint [i 2 de bronz (Anca P\tr\[coiu, Noemi Lung Ca membru `n organismele centrale ale mi[c\rii [i Enikö Palencsar); la CE de seniori (1983-1989) – sportive [i ca pre[edinte, timp de aproape dou\ 6 participante, finaliste `n 24 de probe, cuceresc 5 decenii, al Societ\]ii de Medicin\ Sportiv\ din medalii, dintre care 1 de aur (Noemi Lung), 1 de România, a participat nemijlocit la organizarea [i argint [i 3 de bronz (Noemi Lung, Stela Pura, Anca conducerea activit\]ii [tiin]ifice consacrate educa]iei P\tr\[coiu); la CE de juniori (1983-1987) – 7 fizice [i sportului. Dup\ retragerea de la IEFS `n participante, finaliste `n 33 de probe, cuceresc 11 1978, a lucrat, pân\ la pensionare, la Bra[ov, `n medalii, dintre care 3 de aur (Robert Pinter, Stela cadrul Dispensarului Policlinic pentru Sportivi [i la Facultatea de Educa]ie Fizic\. A fost ales membru `n Pura), 6 de argint [i 2 de bronz (Stela Pura, Andreea Comitetul Executiv al Federa]iei Interna]ionale de Szigyarto, Ramona Ter[anschi); la CB de seniori Medicin\ Sportiv\ [i `n Comitetul Societ\]ii (1982-1987) – palmaresul sporte[te cu 71 de Balcanice de Medicin\ Sportiv\ [i membru medalii (25 de aur, 28 de argint, 18 de bronz). corespondent al ICHSPER. I s-a acordat titlul de Munca [i rezultatele sale l-au situat printre cei mai Maestru al sportului. De asemenea, pentru rezultatele buni antrenori din ]ar\, apreciat [i respectat [i pe deosebite ob]inute `n complexa [i `ndelungata sa plan interna]ional. ~n semn de apreciere [i activitate pe t\râmul cercet\rii [i al `nv\]\mântului, i-au recuno[tin]\, autorit\]ile din Baia Mare au hot\rât fost conferite ordine, medalii [i alte importante ca bazinul olimpic de care [i-a legat activitatea de distinc]ii.

50 A. Promotori [i profesioni[ti

DIM|NCESCU, IOAN (1898- DINU, CORNEL (1948), n. la 1951), n. la Titu, jud. Dâmbo- Târgovi[te, jud. Dâmbovi]a. Absol- vi]a. Ofi]er de carier\. Absolvent vent al Facult\]ii de Drept a Uni- al {colii Militare de la Ia[i versit\]ii din Bucure[ti. Prima (1917) [i al Academiei Militare legitimare ca juc\tor de fotbal a de Educa]ie Fizic\ de la Spring- avut-o, `n 1963, la Clubul field, promo]ia 1925. Dup\ „Metalul” Târgovi[te, unde a primul r\zboi mondial – `n timpul jucat pân\ `n 1966, când s-a c\ruia s-a distins `n luptele de la transferat la Clubul „Dinamo” Tg. Jiu, Predeal [i Oituz, fiind Bucure[ti. Debuteaz\, `n acela[i r\nit de mai multe ori – a f\cut parte din anturajul an, cu echipa de fotbal a clubului, `n prima divizie, [i generalului V. B\dulescu, participând nemijlocit la `i r\mâne, de atunci, fidel (chiar [i dup\ retragerea din via]a competi]ional\). Ca sportiv, a fost un lider organizarea ANEF [i a Institutului Militar de Educa]ie de genera]ie, un lupt\tor pân\ la sacrificiu, om de Fizic\. S-a implicat `n via]a „Cercet\[iei” [i, apoi, a echip\, sufletist. ~n dreptul numelui s\u sunt `nscrise „Str\jeriei”, pe considerentul c\ ac]iunile desf\- o serie de mari performan]e: 6 titluri de campion [urate, `n anii ’20-’30, de aceste organiza]ii, `n rândul na]ional, `n 1971, 1973, 1975, 1977, 1982 [i 1983; de copiilor [i tinerilor, la nivelul [colii [i `n afara ei, dou\ ori câ[tig\tor al Cupei României, `n 1968 [i cultivau [i valorificau, cu prec\dere, practicarea 1982, toate reu[ite cu echipa de fotbal a Clubului exerci]iilor fizice [i a `ntrecerilor sportive, a „Dinamo”; de 75 de ori selec]ionat `n echipa organiz\rii de tabere [i de excursii. Pentru aceea[i na]ional\, având la activ 7 goluri marcate `n ra]iune, s-a implicat `n organizarea [i dezvoltarea meciurile sus]inute cu echipe de peste hotare; a asocia]iei române[ti de tip YMCA destinat\ tinerilor, participat la turneul final al CM din Mexic, `n 1970; pân\ la desfiin]area acesteia (1948). ~n perioada desemnat de 4 ori „cel mai bun fotbalist al anului” – 1942-1944, a conlucrat cu generalul E. P\l\ngeanu la `n 1970, 1972, 1974, 1977; 454 de prezen]e pe prima organizarea experimentului derulat, la Breaza, sub scen\ divizionar\. Dup\ un `nceput promi]\tor ca genericul „Munca Tineretului Român”. Axat\ pe antrenor secund la „Dinamo”, cu care ob]ine preg\tirea paramilitar\ a tinerilor, ac]iunea urm\rea calificarea `n semifinalele CCE, câ[tigarea educarea `n spiritul muncii sociale [i antrenarea campionatului na]ional [i a Cupei României, toate `n acestora la construirea de viaducte, apeducte, 1984, C. D. a parcurs, ca antrenor principal, un traseu tuneluri, poduri, [osele, pârtii de schi etc. ~n calitatea profesional inegal, sinuos: de la CS Târgovi[te la sa de ofi]er al Batalionului 1 vân\tori de munte din „Metalul” Bucure[ti, de la ASA Tg. Mure[, „O]elul” Sinaia, a `nfiin]at, `mpreun\ cu fra]ii Pascu, Asocia]ia Gala]i, „Universitatea” Cluj [i pân\ la FC Olt. A avut Sportiv\ „Pele[”, care avea sec]ii de schi, s\niu]\ [i marea [ans\ s\ conduc\ [i destinele na]ionalei de de bob. Activitatea asidu\ `n sporturile de iarn\ l-a fotbal a României c\tre o calificare la turneul final al promovat `n func]ia de pre[edinte al FR de Schi CM, `n 1994, dar un nefericit „accident”, numit Kosice (scor 2-5, cu echipa Cehiei [i Slovaciei, la 2 iunie (1945), pe care a preluat-o de la E. P\l\ngeanu. A 1993) i-a barat calea spre un meritat succes final f\cut parte din Sec]ia a V-a a Marelui Stat Major, care (fiind schimbat de la cârma reprezentativei noastre, se ocupa de activitatea sportiv\ desf\[urat\ la nivelul dup\ acumularea a 9 puncte, adic\ a unui procent de institu]iilor de `nv\]\mânt din armat\. A ]inut 60% din totalul zestrei care ne-a asigurat biletele de conferin]e [i a publicat articole `n coloanele presei avion pentru America ’94). Dup\ Revolu]ia din1989, române[ti („Gazeta Sportului”, „Diminea]a”, a fost numit secretar de stat la Ministerul Tineretului „Automobil Club”) [i de peste hotare – pe teme [i Sportului. Dup\ eliberarea din func]ia de antrenor referitoare la diversele forme [i exerci]ii de preg\tire al echipei na]ionale, `n 1993, a devenit, pentru un fizic\. A fost decorat cu Ordinul „Virtutea militar\”, timp, director al FC „Na]ional”. S-a re`ntors, apoi, la Ordinul „Coroana României” [i Medalia „Victoria”, „Dinamo”, preluând, `n primele zile ale anului 1996, fiindu-i decernate, de asemenea, importante diplome conducerea clubului `n calitate de pre[edinte, pentru [i distinc]ii culturale [i sportive, `ntre care: „Meritul ca, ulterior, s\ opteze pentru conducerea tehnic\ a cultural” [i „Insigna sportiv\ român\ de aur”. echipei de fotbal. S-a dedicat, cu pasiune [i

51 PERSONALIT|}I

profesionalism, ideii de revenire a forma]iei specialitate. ~n anul 2000, `i este decernat\ Crucea dinamoviste `n prim-planul fotbalul românesc na]ional\ „Serviciul Credincios” clasa a III-a. (dovad\, performan]a câ[tig\rii, cu „Dinamo”, a campionatului na]ional [i a Cupei României, edi]ia DRAGNEA, MARIN (1923), n. 1999-2000). Din 2001, a devenit manager general al `n com. Sili[tea-Gume[ti, jud. FC „Dinamo”. Maestru emerit al sportului. Teleorman. Ofi]er de infanterie, promo]ia 1943. Veteran de DOBRESCU, IOAN (1956), n. la Ploie[ti. Absolvent r\zboi. General `n retragere. A al IEFS, promo]ia 1979. Profesor [i antrenor la CS{ fost prim vicepre[edinte (1973- Ploie[ti; apoi, antrenor la echipa BRD (Banca Român\ 1974; 1977-1981) [i pre[edinte de Dezvoltare) [i la lotul na]ional de baschet (juniori). (1974-1977; 1981-1984) CNEFS, A fost: secretar de stat la Ministerul Tineretului [i având cel mai lung mandat din Sportului, `ntre 1998-2000; pre[edinte, `n 2000, [i, perioada postbelic\, `n conduce- apoi, din 2001, pre[edinte executiv al FR de Baschet; rea mi[c\rii sportive din ]ara noastr\. Concomitent, a membru [i, din 2000, vicepre[edinte al Comitetului fost [i pre[edintele COR. A condus delega]iile interguvernamental pentru Educa]ie Fizic\ [i Sport, olimpice ale României la JO din 1976 (Montreal) [i din cadrul UNESCO. Distins cu Ordinul na]ional din 1980 (Moscova), când, prin medaliile cucerite de „Serviciul Credincios” `n grad de cavaler. reprezentan]ii s\i, România s-a situat `n clasamentul primelor zece ]\ri participante la aceste ample DRAGNEA, ADRIAN (1938), competi]ii. De asemenea, M. D. a coordonat n. `n com. Mogo[e[ti, jud. preg\tirea delega]iei noastre pentru JO din 1984, de Giurgiu. Absolvent al ICF, pro- la Los Angeles. ~n 1998, a fost ales membru de mo]ia 1963, [i al Facult\]ii de onoare al COR. Din 1998, pre[edinte al Asocia]iei Psihologie, `n 1972. Doctor `n Na]ionale a Veteranilor de R\zboi din România. A educa]ie fizic\ [i sport, speciali- fost decorat cu Ordinul „Steaua României” clasa a V-a, tatea psihologia sportului. Asis- pentru participarea, ca ofi]er combatant, la cel de-al tent la Catedra de discipline te- doilea r\zboi mondial. CIO i-a conferit, `n 1983, oretice (1971), [ef de lucr\ri Ordinul Olimpic (1990), conferen]iar (1992) [i profesor universitar (1994). ~n anul 1996, devine [ef al DRAGOMIR, ZENO (1923- Catedrei de discipline teoretice din ANEFS. 1967), n. la Caransebe[. Multiplu ~ndepline[te func]ia de secretar general la Ministerul campion [i recordman na]ional la Tineretului [i Sportului, `n perioada 1996-1998. ~n s\ritura cu pr\jina (primul atlet planul sprijinirii [i `ndrum\rii sportului de performan]\, român care a trecut [tacheta s-a remarcat ca pre[edinte al Sec]iei de patinaj din IEFS ridicat\ la 4 m; `n perioada 1946- (1975-1985), apoi ca membru al Biroului FR de Patinaj 1952, a stabilit 6 recorduri [i pre[edinte al Colegiului antrenorilor de patinaj. ~n na]ionale, `ncepând cu 3,90 m [i anul 1998, a fost ales `n func]ia de pre[edinte al FR de terminând cu 4,20 m), component Patinaj. A f\cut parte, `mpreun\ cu prof. dr. Mihai al lotului na]ional de atletism. Epuran, prof. Mircea Olaru [i prof. Gheorghe Absolvent al IEF, promo]ia 1947. ~ncadrat, ini]ial, ca Teodorescu, din comitetul de ini]iativ\ pentru profesor la SMTCF de la Re[ita, a fost transferat, apoi, re`nfiin]area, `n anul 1990, a Societ\]ii Profesorilor de ca asistent la Catedra de atletism a ICF din Bucure[ti. Educa]ie Fizic\, contribuind, nemijlocit, la elaborarea De]in\tor al unui bogat bagaj de cuno[tin]e de regulamentului ei de func]ionare. Este, din 1998, specialitate [i dotat cu priceperea definirii [i red\rii, pre[edintele Comisiei na]ionale de educa]ie fizic\ [i `ntr-o form\ simpl\ [i sugestiv\, ca `ntr-o chinogram\, sport din `nv\]\mântul preuniversitar. Lucr\ri de baz\: a efortului [i gestului sportiv specifice probelor atletice, M\surarea [i evaluarea `n educa]ie fizic\ [i sport, aptitudine dublat\ de experien]a motric\ dobândit\ `n Editura „Sport Turism”, 1984; Antrenamentul Sportiv, peste dou\ decenii de performan]\ atletic\, Z. D. a Editura Didactic\ [i Pedagogic\, 1966; Teoria elaborat cursuri universitare [i, totodat\, a tradus [i activit\]ilor motrice, Editura Didactic\ [i Pedagogic\, publicat apreciate lucr\ri de specialitate. A fost 1999. A mai publicat peste 45 de articole `n reviste de promovat pân\ la gradul de conferen]iar. Dasc\l [i om

52 A. Promotori [i profesioni[ti

de sport model, admirabil camarad, mult regretat de DR|GAN, GH. IOAN (1930), colegii [i studen]ii s\i, atunci când un accident de n. la Bucure[ti. Doctor `n [tiin]e ma[in\ i-a frânt, timpuriu [i dramatic, firul vie]ii. medicale. Profesor universitar. Membru al Academiei de {tiin]e DR|GAN, AUREL (1938), n. Medicale din România. A `n com. Hunia, jud. Dolj. desf\[urat o `ndelungat\ [i re- Profesor de educa]ie fizic\, marcabil\ activitate organizato- absolvent al ICF, promo]ia 1962. ric\, [tiin]ific\ [i didactic\ `n Doctorand. M\iestria la care a domeniul medicinei sportive (di- ajuns pe postul de ridic\tor- rector al Centrului de Medicin\ Sportiv\, pe care a coordonator a fost atins\ de izbutit s\-l „promoveze” la rangul de Institut Na]ional pu]ini juc\tori de volei din ]ara de Medicin\ Sportiv\; secretar [i, apoi, pre[edinte al noastr\. A debutat, `n 1952, la Societ\]ii de Medicin\ Sportiv\ din România; Clubul „Locomotiva” din Timi[oara, cu echipa c\ruia a coordonator al activit\]ii medicale la nivelul loturilor câ[tigat CN de juniori, `n anii 1955 [i 1956 (antrenor reprezentative ale ]\rii noastre, participante la 10 edi]ii fiindu-i Milorad Koin). ~ntre 1957 [i 1974, a evoluat la ale JO). Are la activ abordarea a numeroase teme de Clubul „Rapid” Bucure[ti, ob]inând, cu colegii de cercetare [tiin]ific\ vizând, mai ales, domeniile: echip\, 10 titluri de campion na]ional. De asemenea, farmacologiei aplicate la sportul de performan]\; avându-l `n echip\, voleibali[tii rapidi[ti au cucerit refacerea organismului dup\ efort; metodologia trofeul CCE de 3 ori (`n 1961, 1963 [i 1965) [i s-au clasat utiliz\rii stagiilor la altitudine pentru cre[terea de 4 ori pe locul II la aceea[i competi]ie, `n 1960, 1962, eficien]ei antrenamentului sportivilor. Ca autor sau 1966 [i 1967. A. D. a evoluat `n echipa na]ional\, timp coautor (membru `n colectivele de speciali[ti români [i de 15 ani (1956-1970), luând parte la 210 de meciuri str\ini), a elaborat monografii [i tratate de medicin\ interna]ionale. Cu echipa României, A. D. a cucerit locul sportiv\, publicate `n ]ar\ [i peste hotare. Lucrarea I, la CE `n 1963, pentru ca, `n 1958, la Praga, s\ ocupe Medicina nuclear\ `n practica medical\, la care a locul II. La CM din 1966, reprezentativa de volei a colaborat cu capitolul referitor la aplica]iile domeniului României beneficiaz\ de „serviciile” lui A. D. [i `n medicina sportiv\, a primit Premiul „Victor Babe[” al cucere[te medaliile de argint (dup\ ce, `n 1960 [i 1962, Academiei Române (1981). Ca [ef al disciplinei la edi]iile de la Rio de Janeiro [i Moscova, cucerise „medicin\ sportiv\” la Facultatea de Medicin\ din medaliile de bronz). La JO de la Tokyo, din 1964, Bucure[ti, a contribuit din plin la formarea profesional\ voleibali[tii „tricolori”, `ntre care se afla [i el, au ocupat a medicilor necesari re]elei de specialitate din ]ara un onorant loc IV. ~n 1966, a fost selec]ionat `n noastr\. Recunoa[terea interna]ional\ a meritelor sale `n reprezentativa de volei a Lumii. Dedicându-se profesiei domeniu i-a adus alegerea ca membru `n Comitetul de antrenor, a condus echipa de volei „Rapid” {tiin]ific al FIMS [i `n Comitetul Medical al Federa]iei Bucure[ti, `ntre 1969 [i 1974, apoi a preluat echipa Interna]ionale de Nata]ie. De asemenea, i-au fost „Steaua” (care avea s\ aib\ o bun\ presta]ie `n conferite Diploma de Onoare a Federa]iei Interna]ionale campionatul intern – a ocupat locul I, `n 1978 – [i pe de Medicin\ Sportiv\ [i medaliile de aur [i de argint ale plan interna]ional – a ocupat locul II, la CCE, `n 1979, Federa]iei Interna]ionale de Nata]ie. Pe plan na]ional, a [i la Cupa Cupelor, `n 1977). A f\cut parte din colectivul fost distins cu ordine [i medalii, cu numeroase diplome de antrenori ai echipei na]ionale masculine de volei [i alte distinc]ii onorifice. ~n anul 2001, i-a fost decernat\ (1971-1975; 1978-1979). ~n calitate de cadru didactic a Crucea na]ional\ „Serviciul Credincios” clasa I. predat voleiul la ICF/IEFS (1963-1974). Din 1995, antrenor al echipei „Metal 33” Bucure[ti [i cadru DUCKADAM, HELMUT (1959), didactic la Universitatea „Spiru Haret” Bucure[ti. n. `n com. Semlac, jud. Arad. Secretar general al FR de Volei (1989-1994). Maestru Primii pa[i `n fotbal i-a f\cut `n emerit al sportului (1963), [i Antrenor emerit (1994). ~n comuna natal\, la forma]ia anul 2000, i s-a conferit Crucea na]ional\ „Serviciul "Semlecana" (1974 - 1975). De Credincios” clasa a II-a. aici a trecut la {coala Sportiv\ "Gloria" din Arad (1975 - 1977), DR|G|NESCU, EMIL – vezi Federa]ia Român\ dup\ care face un scurt popas la de Rugby, vol. I. echipa UTA, `n 1977. Joac\, `nc\

53 PERSONALIT|}I

un an, la "Constructorul" Arad [i revine la UTA, pentru [i Centrul de Medicin\ Sportiv\. A condus delega]ia o perioad\ mai lung\ (1978 - 1983), când `[i va pune `n olimpic\ a ]\rii noastre la JO de la Tokyo, din 1964. valoare talentul de portar. Atrage aten]ia Clubului "Steaua", care-l va aduce `n rândurile fotbali[tilor s\i, DUMITRESCU, NICOLAE `ncredin]ându-i postul de goalkeeper. Cu echipa de HORIA (1893-1988), n. la Bu- fotbal a Clubului "Steaua", a cucerit, de dou\ ori, titlul z\u. Absolv\ Facultatea de Medi- na]ional (`n 1985 [i 1986) [i a câ[tigat, `n 1985, Cupa cin\, luându-[i diploma de României. Dotat cu o statur\ impresionant\ [i cu o serie licen]\ ca doctor chirurg, de alte calit\]i fizice [i psihice impuse de postul de promo]ia 1920. ~ntre 1916 [i ap\r\tor, H. D. a r\mas `n istoria fotbalului nostru cu o 1920, este medic `ncep\tor- performan]\-unicat demn\ de "Guiness Book": `n finala extern la Eforia Spitalelor Civile CCE sus]inut\ de "Steaua", pe stadionul "Sanchez din Bucure[ti, post ocupat prin Pizjuan" din Sevilla, `n seara zilei de 7 mai 1986, a concurs, dedicându-se, apoi, carierei didactice ap\rat patru lovituri de departajare de la 11 metri, universitare (pentru `nceput este numit asistent la executate de juc\torii forma]iei F.C. Barcelona, fiind, Catedra de anatomie, condus\ de prof. dr. Francisc astfel, principalul artizan al unei superbe victorii care a Rainer). ~ntre 1924 [i 1926, beneficiind de o burs\, adus clubului militar bucure[tean cucerirea pre]iosului pleac\ `n Fran]a, spre a-[i perfec]iona preg\tirea la trofeu continental. Din p\cate, dup\ acest succes de Facultatea de Medicin\ din Roscoff [i, ulterior, la r\sunet interna]ional, cariera sa fotbalistic\ a fost Facultatea de Medicin\ din Paris, unde s-a specializat `ntrerupt\ brutal, datorit\ unei grave maladii vasculare `n biologie, sub `ndrumarea savantului dr. Pende (a (anevrism), care a impus o dificil\ interven]ie c\rui lucrare Cre[tere [i ontogenez\ o va traduce `n chirurgical\ la bra]ul drept, aceasta f\cându-l s\ ias\, limba român\). ~ntors `n ]ar\, `l supline[te, `n mult prea devreme [i `n plin\ glorie, din arena perioada 1927-1929, pe prof. Rainer, la Catedra de performan]ei. Nevoit s\-[i `ndrepte pa[ii spre o anatomie a INEF, a c\rei conducere o va prelua, `n profesiune din afara gazonului, a optat pentru activitatea 1930, de la celebrul profesor. Va conduce catedra desf\[urat\ ca ofi]er `n cadrul Poli]iei de frontier\, la pân\ la reforma `nv\]\mântului din 1949, când a fost N\dlac. ~n 1986, a fost declarat "cel mai bun fotbalist al transferat cercet\tor [tiin]ific la Academia Român\, anului". I s-a acordat titlul de Maestru emerit al pe func]ia de [ef al Laboratorului de cercet\ri sportului. La 12 mai 1986, a fost decorat cu Ordinul antropologice (de unde va ie[i la pensie, `n 1964). Numit rector al ANEF, N. H. D. s-a remarcat, `n „Meritul Sportiv” clasa I. perioada 1942-1946, printr-o multitudine de ac]iuni organizatorice [i didactice, dintre care amintim: DUMA, AUREL (1919-1993), amenajarea bazelor de `nv\]\mânt [i sportive ale n. `n com. Baba, jud. Mara- ANEF din Capital\ [i din sta]iunea Eforie; mure[. Absolvent al Facult\]ii de construirea [i dotarea modern\ a s\lii de anatomie, Drept, promo]ia 1956. ~n utilizat\ de studen]ii ANEF [i ai Academiei de Arte perioada 1960-1965, a fost pre- Frumoase; adoptarea unei programe na]ionale [i [edintele UCFS, func]ie `n care a echilibrate de `nv\]\mânt, care `mbina armonios demonstrat reale calit\]i orga- lec]iile practice cu cele teoretice; `nfiin]area, pe lâng\ nizatorice [i administrative. ~i ANEF, a Sec]iei pedagogice de educa]ie fizic\, revine meritul de a fi primul pentru preg\tirea `nv\]\torilor care predau educa]ia pre[edinte care a promovat tehnicieni (profesori de fizic\ `n [coala primar\. Ca urmare a argumentelor [i educa]ie fizic\) `n posturi de r\spundere ale mi[c\rii insisten]elor sale, s-a reu[it s\ se redea ANEF titlul sportive din `ntreaga ]ar\. Poate fi considerat academic, de institu]ie de `nv\]\mânt superior, retras fondatorul Complexului Olimpic din Bucure[ti, ca [i `n 1943. De asemenea, gra]ie demersurilor `ntreprin- al complexelor de la Snagov [i Poiana Bra[ov, se de N. H. D., prin Legea nr. 581, privind educa]ia contribuind, totodat\, la `nfiin]area laboratoarelor de fizic\ (publicat\ `n Monitorul Oficial nr. 164/23 iulie biomotrie (condus de I. Mayer), de biochimie 1945), s-au adoptat, printre alte m\suri benefice (condus de Gh. Haralambie) [i de documentare domeniului: preg\tirea sus]inerii doctoratului `n (condus de Alexe Nicu), pe temeiul c\rora s-au educa]ie fizic\, `n cadrul ANEF, cu o durat\ de 2 ani; `nfiin]at Centrul de Cercet\ri `n Problemele Sportului crearea unui Institut de cercet\ri [tiin]ifice de profil;

54 A. Promotori [i profesioni[ti

introducerea de specializ\ri pentru diferite discipline atât ca membru fondator al Societ\]ii Medicale de sportive, `n ultimul an de studii. Pe lâng\ o serie de Educa]ie Fizic\, cât [i ca membru `n comitetele de cursuri universitare extrem de utile studen]ilor – conducere ale diferitelor structuri prin care a ac]ionat Elemente de anatomie uman\ (vol. 1), Anatomia aceast\ societate pe parcursul evolu]iei sale. descriptiv\ (pentru studen]ii ANEF), Anatomia Multilaterala sa activitate a fost brusc `ntrerupt\, `n aplicat\ studiului artistic (pentru studen]ii de la Arte 1959, când a fost trimis `n judecat\, condamnat, pe Frumoase) –, N. H. D. a elaborat studii de recunoscu- motive politice, pentru „uneltire `mpotriva ordinii t\ autoritate [tiin]ific\, precum, bun\oar\: Contribu- sociale”, [i `ntemni]at pân\ `n 1964. Dup\ eliberarea ]iuni la studiul ariei cardiace [i diametrelor cardiace din deten]ie, a reluat leg\tura cu problemele medico- `n raport cu talia [i perimetrul toracic la sportivi sportive, participând activ, pân\ `n ultimii ani ai vie]ii, (studiu realizat `n colaborare cu B. Menkes [i la reuniunile metodico-[tiin]ifice de specialitate. publicat, `n 1937, `n Analele Educa]iei Fizice). DUMITRESCU, VASILE (1931- DUMITRESCU, TRAIAN (1903- 2001), n. la Bucure[ti. Absolvent 1988), n. la Bucure[ti. Doctor `n al Institutului Central de Cultur\ medicin\ [i chirurgie. Ca elev [i, Fizic\ [i Sport din Moscova apoi, ca ofi]er al Institutului (specializarea atletism), promo]ia Sanitar Militar, urmeaz\ 1954. Doctor `n [tiin]ele sportului cursurile Facult\]ii de Medicin\ (Var[ovia – 1974). ~ncadrat ca Uman\ din Bucure[ti, pe care o antrenor federal la FR de Atletism absolv\ `n 1928. Dup\ absolvire, (1955-1960). Antrenor pentru a lucrat ca medic secundar `n probele de sprint la Clubul Spitalul Militar Central [i apoi, „Steaua”. Antrenor al lotului na]ional de atletism, din 1931, `n sec]ia militar\ a ONEF. Pentru a cercet\tor [tiin]ific la centrul de profil al Ministerului aprofunda problemele medico-biologice ale educa]iei Sportului [i Tineretului; instructor de specialitate la fizice [i sportului, frecventeaz\ cursurile ISEF, Sec]ia „Sport de Performan]\” [i la Centrul de luându-[i licen]a `n 1938. Activitatea didactic\, perfec]ionare, apoi, secretar adjunct la FR de Atletism; `nceput\ `n 1932, ca asistent la Catedra de fiziologie antrenor federal coordonator. A adus contribu]ii din ISEF (ANEF/IEF/ICF), a desf\[urat-o, f\r\ meritorii la: folosirea calculului statistico-matematic `ntrerupere, pân\ `n 1959. ~n 1949, a fost promovat `n cercetarea [tiin]ific\ `n domeniul sportului; lector la aceast\ disciplin\. ~ncepând cu anul 1934, a elaborarea teoriei model\rii antrenamentului sportiv; fost cadru didactic [i la IMEF. Concomitent, a selec]ia mijloacelor esen]iale [i programarea acestora. sus]inut prelegeri la cursurile de specializare `n ~n acest sens, a colaborat la elaborarea a 6 lucr\ri medicina sportiv\ [i la cele de instructori [i antrenori colective [i a publicat, ca autor, 4 c\r]i de specialitate, pentru diferite discipline. Activitatea la catedr\ a `ntre care: Dezvoltarea calit\]ilor fizice (Editura `mbinat-o continuu [i eficient cu practica medical\ CCFS, 1966), Alerg\ri [i sprint (Editura CCFS, 1967), nemijlocit\, lucrând `n Dispensarul Central pentru Metode statistico-matematice `n sport (Editura Sport- Sportivi [i ca medic al loturilor reprezentative ale Turism, 1971). A semnat peste 140 de articole ]\rii preg\tite pentru importantele competi]ii metodico-[tiin]ifice `n revistele de specialitate. interna]ionale (prilejuite de Festivalurile Tineretului [i Studen]ilor, CM, CE, JO). Bogatul material faptic DUNGACIU, PETRE (1927- adunat prin observa]ii [i cercet\ri de ordin [tiin]ific [i 2002), n. la Gurahon], jud. Arad. didactic a fost valorificat de T. D. `n capitole de A absolvit ICF, promo]ia 1951. cursuri universitate, `n comunic\ri prezentate la ~nc\ din anul 1950, a fost numit congrese [i `n articolele publicate `n revistele de preparator la Catedra de specialitate. O aten]ie special\ a acordat problemelor gimnastic\, unde, ulterior, va fi medico-sportive ale fotbalului, disciplin\ pe care a promovat la gradul didactic de [ef practicat-o el `nsu[i, cu pasiune, `n tinere]e. S-a de lucr\ri. ~ntre anii 1952 [i 1956, implicat permanent `n organizarea activit\]ii a urmat cursurile de aspirantur\ la [tiin]ifice din domeniul educa]iei fizice [i sportului, Institutul Central de Cultur\

55 PERSONALIT|}I

Fizic\ din Moscova. A fost antrenor al echipelor de consilier al FRF. Ca teoretician, a militat pentru gimnastic\ a ICF [i a Clubului „Dinamo” Bucure[ti. adoptarea unei metode unitare `n fotbalul nostru [i Gra]ie rezultatelor deosebite ob]inute `n preg\tirea afirmarea unei concep]ii proprii române[ti de joc. lotului na]ional feminin de gimnastic\, a fost solicitat Acestei idei centrale i se subordoneaz\ [i bogata sa de federa]iile de specialitate din Spania, Italia [i activitate publicistic\, materializat\ `n apari]ia a [apte Mexic, pentru conducerea preg\tirii echipelor lor importante lucr\ri de specialitate. reprezentative, dup\ modelul „[colii române[ti de gimnastic\”. Timp de aproape trei decenii, a publicat ELIADE, MIRCEA (1907-1986), o serie de articole metodologice de specialitate `n n. la Bucure[ti. Filosof, istoric al revista „Educa]ie Fizic\ [i Sport”. ~nzestrat religiilor, eseist, romancier [i excep]ional din punct de vedere motric, dar [i cu o cadru didactic universitar. Stabilit, mare sensibilitate [i o aleas\ cultur\ muzical\, a creat, dup\ 1940, `n SUA. Studiile `n institu]iile de `nv\]\mânt `n care a func]ionat, superioare urmate [i terminate `n atmosfera [i cadrul propice organiz\rii concursurilor ]ar\ (a absolvit Facultatea de sportive, a serb\rilor [i demonstra]iilor de gimnastic\ Litere [i Filosofie a Universit\]ii [i, deopotriv\, constituirii [i fiin]\rii echipelor [colare Bucure[ti, promo]ia 1928) [i le-a de dansuri populare. Prin convingeri [i atitudine, prin completat `n India, ca student discre]ie [i eficien]\ `n munca de zi cu zi, P. D. se bursier la Universitatea din Calcutta (1928-1933). `nf\]i[eaz\ drept cel mai fidel [i mai reprezentantiv Dup\ ob]inerea, `n 1933, a doctoratului `n filosofie – discipol al prof. univ. Victor Ro[al\, ctitorul cu o tez\ despre Yoga –, a lucrat ca asistent la profesiunii [i al modelului de dasc\l de educa]ie fizic\ Facultatea de Litere [i Filosofie a Universit\]ii [i sport din [coala româneasc\ a anilor 1930-1950. Bucure[ti. ~n 1933, l-a suplinit pe profesorul Nae Ionescu [i a predat, timp de un semestru, cursul de ECONOMU, VIRGIL (1896- psihologie la ISEF, luând, astfel, contact nemijlocit cu 1978), n. la Bucure[ti. Inginer problemele complexe ale educa]iei fizice [i sportului. agronom, doctor `n [tiin]e De fapt, reg\sea `ntr-un context nou, adaptat cerin]elor agricole. Ziarist. A practicat [colii superioare române[ti de profil, o serie de no]iuni fotbalul ca juc\tor – `n cadrul [i chestiuni pe care le cunoscuse `n anii studen]iei din „Tenis Club Telefoane” India. Acestor ani le datoreaz\ M. E. nu doar preg\- Bucure[ti, apoi, `n perioada tirea tezei de doctorat, ci [i sursa de inspira]ie [i de 1919-1923, cât [i-a f\cut studiile documentare pentru elaborarea studiilor ulterioare – `n Fran]a – [i ca antrenor la Yoga. Essai sur les origines de la mystique indienne „Montpellier Université Club”. (Yoga. Eseu asupra originilor misticii indiene), ap\rut Revenit `n ]ar\, pune bazele, `n 1923, primei [coli de `n 1936; Le Yoga. Imortalité et liberté (Yoga. Nemurire arbitri [i, pân\ `n 1930, antreneaz\ o serie de echipe, [i libertate), ap\rut `n 1954 – consacrate sistemului de printre care [i „Gloria CFR” Arad, cu care a ajuns concepte [i practici proprii cunoscutei [coli filosofice pân\ `n finala CN, edi]ia 1929-1930. ~n continuare, indiene care impunea un ansamblu de mi[c\ri fizice este: director al ziarului „Sportul Capitalei”; [ef al menite s\ conduc\ la controlul deplin al organismului rubricii de sport la cotidianul „Curentul”; crainic uman, al respira]iei [i b\t\ilor inimii. sportiv; selec]ioner unic al echipei na]ionale. Dup\ cel de-al doilea r\zboi mondial, particip\ la ENCU}ESCU, P. AUREL reorganizarea FR de Fotbal [i la editarea ziarului (1924), n. la Turnu Severin. „Sportul popular”. ~ntre anii 1946 [i 1947, Dup\ absolvirea Liceului militar `ndepline[te func]ia de pre[edinte al FRF, apoi, `n „Mihai Viteazul” din Timi[oara, perioada 1954-1957, este consilier tehnic la echipa de a urmat cursurile {colii Militare fotbal a Clubului „CCA”, aici punând `n practic\ o de Ofi]eri Tehnici Auto, `n concep]ie modern\ de joc. ~ntre 1962 [i 1966, paralel cu cele ale Facult\]ii de conduce, ca director coordonator, primul centru de Drept din Bucure[ti. ~n 1957, a juniori [i copii organizat la Stadionul „23 August” absolvit ICF. ~n intervalul 1949- din Capital\, iar pân\ `n 1974, activeaz\ `n calitate de 1954, a func]ionat ca profesor de

56 A. Promotori [i profesioni[ti

educa]ie fizic\ [i sport la liceele din Turnu Severin [i Saint-Moritz. Ulterior a lucrat ca instructor la FR de Predeal. Dup\ ce lucreaz\ ca inspector [colar pentru Schi. Excelent juc\tor de baschet – component al regiunea Cluj (1954-1955), ocup\ postul de secretar echipei na]ionale (1946-1948), a fost membru la cluburile sportive „Universitatea” Cluj [i fondator [i juc\tor al forma]iei Clubului Sportiv „Dinamo” Bucure[ti. Din 1965, este `ncadrat ca Central al Armatei – devenit, ulterior, Clubul „Casa lector universitar la Facultatea de Educa]ie Fizic\ din Central\ a Armatei” – cu care, `n 1949, a câ[tigat Oradea (al c\rei decan va deveni `n 1966). S-a Cupa România (handbal `n 11). Ca ziarist [i pensionat, ca profesor universitar, `n 1985. ~n 1992, fotoreporter a debutat la „Gazeta sporturilor” (1940), `nfiin]eaz\ Colegiul de Management `n Sport, pe publica]ie c\reia i-a r\mas fidel pân\ la 1978. A fost, lâng\ Universitatea Cre[tin\ „Dimitrie Cantemir” din de asemenea, colaborator al revistei ilustrate Bucure[ti. Rector al Universit\]ii „Gh. Anghel” din „Stadion”. A mai publicat reportaje [i fotografii de Drobeta-Turnu Severin. Membru al Academiei pres\ `n revistele „Autoturism”, „Sport [i Tehnic\”, Olimpice Române, al Consiliului {tiin]ei Sportului „România Pitoreasc\”. A iubit drume]ia [i muntele. din România, al Comitetului Interna]ional pentru ~mpreun\ cu Emilian Cristea `nfiin]eaz\ Clubul Educa]ie, S\n\tate [i Recreere [i al Federa]iei Alpin „Floarea de col]”. A fost redactor al revistei Interna]ionale a Sportului pentru To]i. A participat [i „România Pitoreasc\”. Mare parte din lucr\rile a ]inut conferin]e la stagii interna]ionale organizate la publicate de Gh. E. sunt pe teme de alpinism [i Bruxelles, Paris, Tunis, Var[ovia, Casablanca. Din turism: Urme de schi peste veacuri (1958) – o ampl\ 1996, profesor asociat la Colegiul de Management monografie a schiului; Ghidul cabanelor (1962); din New-Jersey (SUA). A demonstrat, `n repetate }ara Bârsei (1962); Ghidul auto-moto (1964); situa]ii, o real\ voca]ie [i disponibilit\]i remarcabile monografia Himalaya (`n colaborare cu prof. dr. de manager (se au `n vedere: conducerea [i Marcian Bleahu); Circuitul marilor trec\tori administrarea Facult\]ii de Educa]ie Fizic\ din (coautor). Oradea; construirea cabanei de la Stâna de Vale, jud. Bihor; amenajarea [i construirea de terenuri [i s\li de EPURAN, MIHAI (1923), n. la sport la Predeal, Oradea [i Cluj-Napoca). Autor [i Predeal. Absolvent al Facult\]ii coautor la 4 c\r]i, P. A. E. a mai elaborat 10 cursuri de Filosofie [i Litere din universitare [i a prezentat peste 70 de lucr\ri Bucure[ti, promo]ia 1946. A [tiin]ifice, `n ]ar\ [i peste hotare. ~n 1998, i se acord\, urmat, 3 ani, cursurile IEF/ICF. de c\tre Universitatea din Oradea, titlul de Doctor Doctor `n Psihologie al Uni- Honoris Causa, pentru `ndelungata [i bogata sa versit\]ii Bucure[ti. ~n intervalul activitate [tiin]ific\, didactic\ [i organizatoric\. 1949-1969, a parcurs toate treptele didactice universitare la EPURAN, GHEORGHE (1921- IEF/ ICF/ IEFS. ~ntre 1970-1976, 1993), n. la Sinaia, jud. Prahova. a fost prorector al IEFS. {ef de catedr\ (timp de 20 de Absolvent al {colii Militare de ani), a predat psihologia educa]iei fizice, psihologia Ofi]eri de Infanterie, arma sportului, metodologia cercet\rii [i pedagogia. ~n vân\tori de munte. Veteran de paralel cu laborioasa-i activitate didactic\, a desf\[urat r\zboi (r\nit `n 1944). Ca militar o sus]inut\ activitate [tiin]ific\ [i editorial\, elabo- ajunge pân\ la gradul de rând numeroase lucr\ri (manuale [i monografii) [i locotenent-colonel. A urmat peste 250 studii, comunic\ri [tiin]ifice [i articole. cursurile IMEF, unde a fost Dintre lucr\rile pe care le-a publicat, men]ion\m: `ncadrat ca asistent (1947-1948). Psihologia sportului (1968), Psihologia sportului de ~nzestrat cu har, aptitudini [i calit\]i de autentic performan]\ (1998) [i Metodologia cercet\rii polisportiv, cu performan]e pe m\sur\: practicant al activit\]ilor corporale (1998). A proiectat [i realizat atletismului, fiind, `ntre 1933 [i 1943, unul dintre cei 8 aparate [i dispozitive (brevetate ca inven]ii), printre mai buni s\ritori cu pr\jina din ]ar\, schior talentat – care „actograful”, pentru `nregistrarea ac]iunilor a devenit [eful sec]iei de profil a Clubului „CCA” sportivilor `n concurs [i `n timpul preg\tirii. Bucure[ti. ~n 1948, coordonatorul patrulei militare, Considerat membru fondator al FEPSAC (1968). M. E. care a reprezentat România la JO de iarn\ de la a fost membru `n Comitetul de conducere al Societ\]ii

57 PERSONALIT|}I

Interna]ionale de Psihologia Sportului (1973-1977) [i România `n sec. XIX [i starea ei la `nceputul sec. XX, membru `n Comitetul de conducere al FEPSAC tip\rit\ la Bucure[ti, `n 7 volume (1901-1903), (1969-1979). ~n 1990, a ini]iat re`nfiin]area Societ\]ii sus]ine: obligativitatea educa]iei fizice pentru to]i Profesorilor de Educa]ie Fizic\ [i Sport din România. elevii [i toate elevele `n vârst\ de peste 14 ani; ~n 1992, este ales pre[edinte al Consiliului {tiin]ei necesitatea practic\rii exerci]iilor fizice sub form\ de Sportului din România. Considerat atât `n ]ar\, cât [i jocuri populare, plimb\ri, excursii [i gimnastic\ `n str\in\tate drept `ntemeietorul psihologiei sportive pentru adul]i [i persoanele `n vârst\ de ambele sexe. din România. Universitatea din Craiova i-a acordat Subliniaz\ efectul benefic sporit al exerci]iilor fizice titlul de Doctor Honoris Causa (2000). Distins cu efectuate `n aer liber. Insist\ asupra respect\rii Ordinul „Steaua Republicii” clasa a V-a, „Medalia regulilor de igien\ a corpului, precum [i asupra Muncii” [i cu Diploma „Merite Sportive”. folosirii judicioase a echipamentului sportiv, a s\lilor, terenurilor, instala]iilor [i a materialelor utilizate FELIX, IACOB (1832-1905), pentru gimnastic\ [i alte sporturi. I. F. poate fi n. la Horschitz, `n Boemia. considerat [i drept primul „medic sportiv” român, Colonel medic. Profesor univer- pentru c\, printre altele, se preocup\ `n mod special sitar. Membru al Academiei de aspectele igienico-medicale ale „umbl\rii cu Române. Dup\ terminarea lice- velocipedul” – sportul premerg\tor ciclismului ului la Praga, urmeaz\ cursurile actual, care trezise interesul unui num\r crescând de Facult\]ii de Medicin\ a persoane, la acea vreme, `n ]ara noastr\. Universit\]ii din Viena, ob- ]inând, `n 1858, titlul de doctor FERDINAND I DE HOHEN- `n medicin\ [i chirurgie. ~n ZOLLERN-SIGMARINGEN august, acela[i an, vine la Bucure[ti [i trece examenul (1865-1927), n. la Sigmaringen de liber\ practic\ medical\. Dup\ transformarea (Germania). Nepotul [i succesorul {colii na]ionale de medicin\ [i farmacie `n Facultatea lui Carol I de Hohenzollern la de Medicin\ (1869), devine titularul Catedrei de tronul României. Devenit, `n igien\. Din 1865, de]ine func]ia de medic [ef al 1914, rege al României, Ferdi- Capitalei. Dup\ ce, `n 1880, a fost ales membru nand I s-a dovedit un demn titular, `n 1884, devine vicepre[edinte al Academiei continuator al demersurilor pre- Române, iar `n 1898 [i, `ntre 1902 [i 1904, vice- decesorului s\u, dezvoltându-le pre[edinte al Sec]iunii [tiin]ifice. ~n perioada 1883- [i adoptându-le corespunz\tor cerin]elor României 1887, a fost decan al Facult\]ii de Medicin\, iar `ntre moderne `ntregite. ~n acest sens, promoveaz\ prima 1892 [i 1899, director al Serviciului Sanitar Civil. A lege cu privire la menirea [i organizarea activit\]ii `n reprezentant România la numeroase congrese domeniul educa]iei fizice (votat\ [i promulgat\ `n interna]ionale de medicin\ (Roma, Dresda, Berlin, 1921). Obiectul acestei legi a fost `nfiin]area Casei Viena etc.). Este socotit `ntemeietorul igienei Culturii Poporului. ~n legea respectiv\ s-a stipulat, [tiin]ifice din ]ara noastr\. Ca medic igienist, a pentru `ntâia oar\ `n România, necesitatea cre\rii acordat o aten]ie deosebit\ rolului important al unui Oficiu [i a unui Institut Na]ional de Educa]ie exerci]iilor fizice `n dezvoltarea armonioas\, robust\ Fizic\, pentru organizarea [i coordonarea acestei a genera]iei tinere [i nu numai a ei. Un exemplu al activit\]i pe cuprinsul `ntregii ]\ri. ~n 1923, promulg\ modului s\u de gândire `l g\sim `n Raportul asupra legea care prevedea `nfiin]area [i organizarea ONEF st\rii sanitare a capitalei `n 1891, din care cit\m: [i a INEF, pe care le-a plasat sub `ndrumarea fiului „... educa]ia modern\ este una din anomaliile s\u, principele Carol, viitorul rege al României. civiliza]iei noastre. Ea d\ inteligen]ei dezvoltarea Prezen]a regelui Ferdinand [i a familiei sale la cea mai mare posibil\ [i neglijeaz\ educa]ia fizic\. diferitele ac]iuni sportive [i exerci]ii demonstrative, Copiii petrec o mare parte a zilei `nchi[i `n atmosfera dar [i practicarea sistematic\, de c\tre copiii s\i, a nes\n\toas\ din [coal\ [i mai lucreaz\ acas\ multe sportului, ace[tia participând ei `n[i[i la concursuri de ore dup\ terminarea `nv\]\turii `n [coal\. Pentru gimnastic\, dansuri populare, scrim\, atletism, `not, exerci]iul corporal nu r\mâne copilului timp tir sau automobilism (vezi principii Carol [i Nicolae suficient”. De asemenea, `n lucrarea Istoria igienei `n [i principesa Ileana), au `nsemnat un sprijin real

58 A. Promotori [i profesioni[ti

acordat institu]iilor de profil, un exemplu [i un Margareta, la 80 m garduri, 100 m [i s\ritura `n `ndemn pentru tineretul ]\rii de a se forma [i fortifica lungime. A scris mai multe articole axate pe prin mijlocirea exerci]iilor fizice [i a sporturilor. probleme didactice, ale pred\rii [i `nv\]\rii educa]iei fizice [i sportului. A fost decorat\, `n dou\ rânduri, cu FERENCZ, SIGISMUND „Ordinul Muncii”. („JIGO”) (1925), n. la Tg. Mure[. Profesor de educa]ie FILIPESCU, NICOLAE (1862-1916), n. la fizic\, absolvent al ICF, `n 1954. Bucure[ti, ca descendent al unei vechi familii Ca juc\tor de baschet a evoluat boiere[ti. Om politic [i de stat. ~n calitate de ministru la cluburile „CFR” Tg. Mure[, de R\zboi, decide s\ trimit\, `n 1910, doi ofi]eri „CCA” („Steaua”), ICF [i (Virgil I. B\dulescu [i Justin Marinescu) la studii `n „Constructorul” Sibiu. A debutat Suedia, la Institutul Regal Central de Gimnastic\ din `n echipa na]ional\, cu prilejul Stockholm, din dorin]a ca propagarea [i practicarea CB din 1946 (Bucure[ti), fiind exerci]iilor fizice `n ]ara noastr\ s\ fie organizate, declarat cel mai bun juc\tor de baschet din Balcani conduse [i transpuse `n fapt conform celor mai (la numai 21 de ani). De atunci, a fost selec]ionat de actuale [i moderne standarde ale momentului, atât la 32 de ori `n echipa na]ional\. {i-a cucerit un renume nivelul unit\]ilor armatei, cât [i `n `nv\]\mântul deosebit [i ca antrenor. La Clubul bucure[tean secundar din România. Tot ministrului de R\zboi „Rapid” a fost antrenor timp de 25 de ani, `mpreun\ N. F. `i revine [i meritul de a fi hot\rât `nfiin]area cu baschetbalistele rapidiste cucerind 7 titluri na- Colegiului Militar de la Mân\stirea Dealu. ]ionale. Numit antrenor principal al echipei na]ionale de senioare (1959), S. F. particip\ cu aceasta la 9 FIREA, ELENA (1928), n. la edi]ii ale CE, aducând României locul IV la edi]iile Chi[in\u (ast\zi, `n Republica din 1962, 1964 [i 1966. ~n anul 1952, a fost desemnat Moldova). Absolvent\ a ICF, s\ conduc\ partidele unei selec]ionate de baschet a promo]ia 1951. {i-a sus]inut SUA, sus]inute `n Cehoslovacia [i Polonia. doctoratul `n [tiin]ele educa]iei la Profesionalismul, probitatea [i corectitudinea dove- Universitatea Bucure[ti (1998). A dite `n aceast\ ipostaz\ i-au fost `ncununate, `n 1953, practicat gimnastica sportiv\ de prin primirea sa `n rândul arbitrilor FIBA. ~n afar\ de performan]\, fiind selec]ionat\ `n baschet, S. F. a practicat nata]ia, polo (selec]ionat `n lotul na]ional (1950-1951). Dup\ echipa României la CB din 1948), hochei pe ghea]\, absolvirea ICF, a fost `ncadrat\ handbal `n 11, fotbal (`n divizia C, la echipa asistent\ la Catedra de istoria, teoria, metodica [i „Medicina” Tg. Mure[). I s-a acordat titlul de An- organizarea educa]iei fizice [i a parcurs, `n timp, toate trenor emerit. treptele didactice, devenind profesor universitar. ~n 1980, a fost aleas\ decan, iar `n 1984, rector al IEFS, FILIP, ANGELA (1911), n. `n com. N\dlac, jud. fiind prima femeie profesor din istoria institutului Arad. Absolvent\ a ISEF, promo]ia 1934. Ini]ial, a c\reia i se `ncredin]eaz\ aceast\ func]ie. ~n 1990, fost `ncadrat\ ca asistent\ la Catedra de gimnastic\ a `nfiin]eaz\ facult\]ile de educa]ie fizic\ [i sport `n ISEF, pentru atletism, fiind, ulterior, transferat\ ca cadrul Universit\]ii Ecologice [i al Universit\]ii profesoar\ de educa]ie fizic\, mai `ntâi, la liceele din „Spiru Haret” din Bucure[ti. Ca dasc\l, a contribuit la Tg. Jiu [i Ploie[ti, apoi, la Bucure[ti, unde, timp de formarea a 49 de promo]ii de speciali[ti (profesori [i 20 de ani, a condus catedra de specialitate a Liceului antrenori) [i la promovarea lor `n ierarhia specific\ „Gh. Laz\r”. ~nc\ din primul an de facultate (1931), `nv\]\mântului [i sportului românesc. Este autoarea a fost selec]ionat\ `n echipa de atletism a ]\rii, ei cursului Bazele generale ale metodicii educa]iei fizice apar]inându-i, la vremea aceea, recordurile na]ionale [colare [i sportului [i coautoare la lucrarea Sistemul la 100 m, 200 m, 80 m garduri [i la s\ritura `n unitar de verificare [i apreciere a elevilor (SUVA). De lungime. A. F. a fost inclus\ `n echipa României, care asemenea, a f\cut parte din colectivul de speciali[ti a participat la Concursul Interna]ional de la Floren]a care au elaborat Terminologia educa]iei fizice [i [i la `ntâlnirea amical\ cu echipa de atletism a sportului (un amplu dic]ionar cuprinzând 200 de Ungariei, cucerind 3 titluri pe stadionul din Insula termeni reda]i `n 6 limbi – român\, francez\, spaniol\,

59 PERSONALIT|}I

german\, englez\ [i rus\), ap\rut\ la Ed. Stadion, `n 9 recorduri na]ionale. Participant la JO de la Helsinki 1973. Aspecte ale bioritmului circadian la studen]ii (1952). Dup\ `ncheierea activit\]ii competi]ionale, IEFS, Valoarea biopedagogic\ a lec]iilor de educa]ie `ntre 1955 [i 1961, a fost [ef al Serviciului „Sporturi fizic\, Evolu]ia [i tendin]ele de dezvoltare ale [tiin]ei individuale” la Clubul „Dinamo” Bucure[ti, iar `n educa]iei fizice [i sportului, Evaluarea nivelului perioada 1964-1983, a de]inut func]ia de secretar somato-func]ional [i motric al popula]iei [colare din general al FRA. A func]ionat, de asemenea, ca România cu ajutorul testelor EUROFIT constituie Secretar permanent al Jocurilor Balcanice, iar `ntre doar o parte din cele aproape 200 de studii, referate [i 1992 [i 1999, a `ndeplinit func]ia de Secretar general articole pe care le-a f\cut publice `n presa de al Funda]iei „Atletismul Românesc”. Pe lâng\ specialitate sau la diverse reuniuni [tiin]ifice. Ca aptitudinile remarcabile valorificate `n construirea [i arbitru interna]ional de gimnastic\ sportiv\ (artistic\), amenajarea, organizarea [i administrarea unor baze particip\ la JO, CM [i la Cupele Mondiale organizate sportive necesare atletismului (s\li, terenuri, piste), V. F. `ntre 1955 [i 1990. A fost: vicepre[edint\ a FRG [i a avut o real\ chemare pentru domeniul editorial, membr\ `n Biroul executiv al CNEFS (1986-1990; semnând mai multe c\r]i, printre care, Crosul (1951), pre[edint\ a Colegiului de arbitri al FRG (1970- Exerci]ii [i jocuri de atletism (1979) [i 30 de ani de 1980); pre[edint\ a cluburilor sportive al IEFS (1984- atletism `n Balcani (1975). Cu ocazia celei de-a 75-a 1990) [i al Universit\]ii Ecologice (1996-2000). I-au anivers\ri a FRA, a realizat scenariul filmului docu- fost conferite o serie de distinc]ii, `ntre care Medalia mentar Retrospectiva atletismului românesc [i a editat „Muncii” [i „Merite sportive”. o bro[ur\ care con]ine cele mai importante momente ale evolu]iei acestei discipline sportive `n ]ara noastr\, FIREA, VASILE (1908-1991), `ntre 1912 [i 1987. I s-a acordat titlul de Maestru al n. `n com. M\rgineni, jud. Sportului. Federa]ia Interna]ional\ de Atletism l-a Neam]. Ca atlet m\r[\luitor, [i-a distins, `n 1980 [i 1987, cu „Panglica de Veteran”. `nceput activitatea competi]io- nal\ la Clubul „Stadiul Român” din Bucure[ti. A de]inut mai FLAMAROPOL, MIHAI (1919- multe titluri de campion na]ional 1985), n. la Bucure[ti. La vârsta la probele de 3 km, 5 km, 10 km de 12 ani, a intrat `n lumea [i 20 km mar[. A ocupat locul I jocului cu balonul rotund, ca half (din 120 de concuren]i), `n centru la „Gloria” Bucure[ti. La memorabila curs\ de mar[ Bucure[ti-Ploie[ti- 17 ani, s-a `mprietenit cu crosa [i Bucure[ti (1935). A dominat, de asemenea, de mai cu pucul, devenind repede titular multe ori, cursa Bucure[ti-Breaza. A participat la JO `n prima garnitur\ a hochei[tilor de la Berlin (1936), la proba de 50 km mar[, sosind de la Clubul „Telefoane”. Doi ani pe locul 19 (din 100 concuren]i). Cu cele 18 titluri de mai târziu, a trecut la Clubul campion na]ional pe care le-a cucerit este considerat „Juventus”, alternând, `n func]ie de sezon, fotbalul cu al III-lea atlet al anilor ’30-’40, clasat dup\ renumi]ii hocheiul pe ghea]\, pentru ambele dovedind calit\]i atle]i Dinu Cristea (39 titluri) [i Ion Moina (20 de de excep]ie care l-au impus printre marii sportivi ai titluri). {i-a `ncheiat cariera competi]ional\ `n 1946. ]\rii. La 32 de ani – vârst\ care, de regul\, coincide cu retragerea din activitatea competi]ional\ –, FIREA, VICTOR (1923), n. `n for]eaz\ c\ile destinului [i ale performan]ei. Devine, com. M\rgineni, jud. Neam]. astfel, component al echipei de fotbal a Clubului Absolvent al ICF, promo]ia 1950. „CCA” [i, respectiv, „interna]ional” `n echipa Atlet de performan]\, cu rezultate reprezentativ\ a ]\rii; `n acela[i timp, a fost [i unul remarcabile `n probele de fond dintre juc\torii de baz\ ai echipei de hochei pe ghea]\ [i semifond (800 m, 1 500 m [i a clubului militar bucure[tean, multipl\ campioan\ 5 000 m, 3 000 m cu obstacole [i na]ional\, cu care merge din victorie `n victorie. cros). A cucerit 10 titluri Dup\ ce [i-a `ncheiat, `n pragul `mplinirii a patru na]ionale la cros [i la [tafet\ – decenii de via]\, cariera competi]ional\, s-a dedicat, 4x800 m [i 4x1500 m –, realizând `n continuare, profesiei de antrenor de hochei,

60 A. Promotori [i profesioni[ti

repurtând, cu „{tiin]a”, cu „Dinamo” Bucure[ti, dar, instructor, la cca 20 de cursuri de perfec]ionare a mai ales, cu na]ionala României, succese de prestigiu antrenorilor (1978-1982); lector, la cursurile de per- interna]ional. ~ncepând din 1975, s-a retras `n lumea fec]ionare a antrenorilor de canotaj din Republica scrisului. Cu un talent remarcabil, a pus `n paginile Democrat\ German\ (1956) [i Belgia (1981); expert unor lucr\ri de specialitate, dar [i `n filele unor c\r]i al FISA, la cele 3 cursuri de perfec]ionare organizate de reportaj o bun\ parte din experien]a sa de juc\tor la Bucure[ti (1984-1991) pentru antrenorii din [i antrenor, oferind cititorilor momente de real\ Europa [i la cursurile din Canberra (Australia) pentru desf\tare, cu pove[ti adev\rate [i `ntâmpl\ri inedite antrenorii din zona Pacificului (1989). A fost, vreme din tumultoasa lume a sportului românesc [i de peste 35 de ani, membru al Comisiei tehnice interna]ional. Men]ion\m, `n acest sens, volumele olimpice [i, mai bine de 25 de ani, membru al COR, Hochei pe ghea]\, 50 de ani de hochei `n România, iar `ntre 1990 [i 1998, membru al Comitetului ~nsemn\rile unui sportiv, Fotbal – cadran românesc Executiv [i al Biroului acestui for olimpic. A scris o [i Fotbal – cadran mondial. serie de articole tehnice [i metodice pentru revistele sportive de specialitate. A contribuit la apari]ia FLORESCU, CORNELIU (1921), Caietelor de Nata]ie [i Sporturi Nautice. Printre n. `n com. Bahmutea, jud. lucr\rile publicate de C. F. se num\r\: Sporturi Tighina (ast\zi, `n Republica nautice (1951), Canotajul – semnat\ `mpreun\ cu V. Moldova). Economist, absolvent Mociani (1983), Metodica dezvolt\rii calit\]ilor al Academiei Comerciale, pro- fizice – `n colaborare (1964; reeditat\ `n 1969), mo]ia 1943, [i profesor de edu- Dezvoltarea for]ei [i vitezei (1965), Sportul de ca]ie fizic\, absolvent al ICF, performan]\ (1985). A f\cut parte din colectivele de promo]ia 1955 (a mai urmat 3 speciali[ti care au elaborat lucrarea Con]inutul [i ani, `ntre 1946 [i 1948, cursurile metodica antrenamentului sportiv contemporan, Facult\]ii de Drept din Bucu- tip\rit\ `n 1967 [i 1971. I s-a acordat titlul de re[ti). A practicat canotajul (1940-1950), cucerind Antrenor emerit. medalia de argint la JMU din 1949. ~ntre 1944 [i 1948, a jucat volei la Bucure[ti, `n sistemul com- FLORESCU, IOAN EMANOIL (1819-1893), n. la peti]ional al categoriei „Onoare”. Dup\ 1949, [i-a Râmnicu Vâlcea. General [i om politic. Dup\ `nchinat, vreme de aproape 50 de ani, activitatea absolvirea Colegiului „Sf. Sava” din Bucure[ti, perfec]ion\rii organiz\rii sportului de performan]\ [i, `mbr\]i[eaz\ cariera armelor intrând, `n 1833, `n deopotriv\, `mbun\t\]irii con]inutului selec]iei [i rândurile o[tirii române reorganizate, ca iunc\r. ~n preg\tirii sportivilor. ~n perioada 1949-1982, a fost 1836, pleac\ la studii la Paris (unde frecventeaz\, doi `ncadrat `n diferite func]ii de specialitate `n cadrul ani, cursurile {colii de Stat Major a armatei OSP, CCFS, UCFS, AS „Spartac”, CS{ „Triumf”, franceze). ~n perioada când se afla `n Fran]a, este CNEFS [i Centrul de perfec]ionare a cadrelor. ~n `naintat la gradul de locotenent (1838). La perioada 1950-1952, a fost asistent la Catedra de `ntoarcerea `n ]ar\, prime[te func]ia de adjutant nata]ie [i sporturi nautice din ICF. Antrenor la lotul domnesc, urcând, apoi, rând pe rând, treptele na]ional de canotaj [i antrenor federal al României, `n ierarhiei militare, pân\ la gradul de general de intervalul 1951-1958. Timp de peste 25 de ani, a fost brigad\. A `ndeplinit func]ia de ministru de R\zboi, membru `n organele de conducere ale FR de Canotaj, sub trei domnitori: Gheorghe Dimitrie Bibescu, `n pân\ `n 1993, când a fost ales pre[edinte de onoare al 1846; Alexandru Ioan Cuza, `ntre anii 1862 [i 1863, acestei federa]ii. A activat ca antrenor al lotului [i Carol I, `ntre anii 1871 [i 1876 [i `n 1889. Pe na]ional al Indoneziei, preg\tindu-l pentru par- timpul lui Al. I. Cuza, a mai fost ministru de Interne ticiparea la Jocurile Asiatice din 1986. A reprezentat [i, respectiv, al Lucr\rilor Publice, iar `n timpul FR de Canotaj la numeroase congrese ale FISA, iar `n regelui Carol I, a mai `ndeplinit mandatele de prim- calitate de arbitru interna]ional de canotaj a oficiat la ministru [i de pre[edinte al Senatului. La sugestia lui CE, CM [i JO desf\[urate `ntre 1954 [i 1984. Ca Gh. Moceanu, l-a determinat pe domnitorul specialist `n probleme tehnico-metodice, a fost Alexandru Ioan Cuza s\ introduc\ gimnastica `n mod solicitat [i a `ndeplinit atribu]iile de: expert- obligatoriu `n procesul de instruc]ie desf\[urat `n

61 PERSONALIT|}I

armat\ (1863) [i `n programa [colar\ (1864). Pentru frontul de r\s\rit (1941-1942), cât [i pe cel de vest unit\]ile [i forma]iunile armatei I. Em. F. a elaborat (1944-1945). Pentru faptele sale de arme a fost „Ordonan]a asupra instruc]iunei gimnasticei prin distins cu numeroase ordine [i medalii, printre care, corpuri [i stabilimente militare”. „Coroana României” cu spade [i panglic\ de Virtute Militar\ (1941), medalia „Victoria” (1946), Medalia FLORESCU, MIHAIL (1912- „A 30-a Aniversare a eliber\rii Cehoslovaciei de sub 2000), n. la Roman. Inginer domina]ia fascist\” (acordat\ de pre[edintele chimist. Membru corespondent Cehoslovaciei). Din 1949 [i pân\ `n 1951, a fost al Academiei Române (din `ntâiul comandant al Clubului Sportiv al Armatei 1973). Membru al Academiei de „CCA” (de la sfâr[itul anului 1961, „Steaua”). ~n {tiin]e din România [i al aceast\ perioad\ [i, apoi, `ntre anii 1953 [i 1954, Academiei de {tiin]e din New când {t. Al. F. a revenit la conducerea „CCA”, echipa York (din 1955). General MFA. militar\ de fotbal a cucerit titlul de campioan\ A fost ministru al Petrolului, na]ional\ (`n 1951 [i `n 1953) [i Cupa României (`n Chimiei [i Petrochimiei [i 1949, 1950 [i `n 1951), iar celelalte sec]ii s-au vicepre[edinte al Consiliului Na]ional al Cercet\rii remarcat prin alte numeroase succese, pe plan intern {tiin]ifice. ~n tinere]e a practicat alerg\rile de [i interna]ional. ~ntre 1955 [i 1958, p\r\se[te mi[carea semifond. ~n 1955, este numit pre[edintele FRA, sportiv\, `ncredin]ându-i-se comanda unei divizii de func]ie pe care, exceptând perioada 1962-1968, a artilerie antiaerian\ (1955-1957) [i, apoi, func]ia de de]inut-o pân\ `n 1982. Prezen]a sa, timp de 21 de [ef al Comenduirii Garnizoanei Bucure[ti (1957- ani, `n fruntea acestei federa]ii a constituit un factor 1958). ~n 1958, este trecut `n rezerv\, fiind suspectat de modelare intens\ [i continu\ a activit\]ii atletice, de ac]iuni antistatale. Revine `n mi[carea sportiv\ `n un stimulent puternic pentru formarea unui adev\rat 1965, ca secretar general adjunct al Federa]iei de spirit de echip\ `n conducerea, `n mod activ [i creator, Atletism. ~n 1969, este reprimit `n rândul cadrelor a atletismului românesc [i, deopotriv\, un suport de active ale Ministerului For]elor Armate, fiind numit n\dejde pentru modernizarea [i perfec]ionarea bazei comandant al AS „Armata” din Tg. Mure[. ~n 1975, i materiale (s\li, terenuri etc.). A jucat un rol hot\râtor se `ncredin]eaz\ conducerea sec]iei de fotbal a `n `nfiin]area [i organizarea clubului militar „CCA” Clubului „Steaua” Bucure[ti, cucerind, `mpreun\ cu (1948). Gra]ie demersurilor sale directe, determi- fotbali[tii militari, titlul na]ional, `n 1976 [i `n 1978, nante, se toarn\ elbitex pe pista fostului Stadion [i Cupa României, `n 1976 [i 1979. ~n 1982, trece `n ANEF (devenit „Republicii”) [i se acoper\ cu coritan rezerv\ [i se pensioneaz\, retr\gându-se [i din mi[carea pistele de atletism din Pite[ti, Foc[ani, Cluj-Napoca sportiv\. A fost decorat cu numeroase ordine [i [.a. Sub pre[edin]ia sa, FRA a avut o contribu]ie medalii, drept recompens\ a bogatei [i valoroasei remarcabil\ la sporirea recoltei de medalii [i de sale activit\]i `n slujba sportului românesc. recorduri realizate la JO, CM, CE [i, nu `n ultimul rând, pe planul campionatelor na]ionale. ~n 1992, la FOC{ENEANU, PETRE (1929- ini]iativa sa, a fost `nfiin]at\ Funda]ia „Atletismul 2000), n. `n com. Cornu, jud. Românesc”. Ales pre[edinte de onoare al acestei Prahova. Profesor de educa]ie funda]ii, M. F. [i-a adus o contribu]ie important\ la fizic\, absolvent ICF, promo]ia procurarea de fonduri, cu prec\dere, pentru 1954, specializarea schi. Dup\ dezvoltarea [i modernizarea bazei materiale a absolvirea facult\]ii, a fost atletismului din ]ara noastr\. repartizat ca profesor la CS „Metalul” Bucure[ti, unde a FLORESCU, {T. ALEXANDRU (1920-1987), n. la activat pân\ `n 1956, când a fost Bucure[ti. Ofi]er MApN. Absolvent al Academiei numit secretar general al FRSB. Militare – Cursul de perfec]ionare comandan]i [i [efi Din 1982 pân\ `n 1991, a lucrat, ca [ef al de stat major de mari unit\]i –, promo]ia 1952. Pe Serviciului rela]ii interna]ionale, `n CNEFS/MTS. timpul celui de-al doilea r\zboi mondial, a luptat ~n 1991, a fost transferat la COR, ca secretar al\turi de artileri[tii bateriei comandate de el atât pe adjunct. ~n 1990, a fost ales pre[edinte al FR de

62 A. Promotori [i profesioni[ti

Schi, Bob, Sanie [i Biatlon. ~ntre 1972 [i 1998, a GA}U, CRISTIAN (1945), n. la f\cut parte din conducerea delega]iilor României Bucure[ti. Inginer, absolvent al participante la 8 edi]ii ale JO de iarn\ [i la 2 edi]ii Facult\]ii de Construc]ii. Dup\ ce ale JO de var\. A fost vicepre[edinte al FIBT. Ca joac\ fotbal `n echipa de juniori a pre[edinte de juriu [i delegat tehnic al FIBT a Clubului „Dinamo”, debuteaz\ `n participat la numeroase edi]ii ale CM [i JO, precum handbal la echipa de divizie A a [i la concursuri FIS. De asemenea, a participat la 15 Clubului „Rapid” Bucure[ti congrese ale FIBT [i FIS. Ca secretar adjunct al (1962), dup\ ce fusese transferat COR, a reprezentat România la congresele CIO, de la {S nr. 2. Adev\rata ANCO [i ACNOE. consacrare `n handbal o cunoa[te la Clubul „Steaua” (sub `ndrumarea antrenorului I. K. FÖLDVARI, TIBERIU ER- Gherm\nescu), cu echipa c\ruia câ[tig\ 10 titluri de VIN (1927), n. la Lupeni, jud. campion na]ional [i, `n 1977, trofeul CCE. Postul s\u specializat de joc a fost acela de conduc\tor (centru); Hunedoara. Licen]iat al ICF, pasele sale, uneori imprevizibile, circula]ia lui promo]ia 1952. Ca student, a permanent\ [i arunc\rile la poart\ prin surprindere l-au practicat atletismul de perfor- f\cut inimitabil [i cunoscut `n `ntreaga lume. man]\, având la activ ob]inerea Component al na]ionalei masculine de handbal – cu unui record na]ional de sal\, `n care evolueaz\ `n 212 meciuri interna]ionale – este proba de vitez\. A realizat, de dublu medaliat cu aur (la CM din 1970 – Paris [i 1974 asemenea, performan]e la schi – Berlin) [i dublu medaliat olimpic (`n 1972, la [i tir. A lucrat ca antrenor coordonator al sec]iilor de München – medalie de bronz [i `n 1976, la Montreal – atletism de la Clubul „Dinamo” Bucure[ti (1956- medalie de argint). Mai are `n panoplia sa o medalie de 1957), iar `n intervalul 1957-1989, a fost asistent [i, bronz cucerit\ la CM de seniori din 1967 [i o medalie ulterior, [ef de lucr\ri la ICF/IEFS. A fost director de aur ob]inut\ la CMU din 1969. O scurt\ perioad\ de educativ, `n 1958 [i `ntre 1982 [i 1984, apoi a timp, lucreaz\ ca antrenor, `n ]ar\ [i `n Italia – la Clubul func]ionat ca secretar la CS „Universitatea” „Polisportiva Follonica” (1980-1983). De asemenea, la Bucure[ti. ~n 1990, a fost ales secretar general [i, Clubul Sportiv al Armatei „Steaua” de]ine, rând pe din 1994, pre[edinte al Societ\]ii profesorilor de rând, func]iile de: vicepre[edinte (1984-1989), [ef al educa]ie fizic\ [i sport din România. Pe timpul cât a sec]iei de fotbal (1989-1990); vicepre[edinte [i [eful fost antrenor al loturilor de atletism de seniori [i instruirii sportive (1990-1991). ~n perioada 1991-1993, senioare (1954-1982), sportivii preg\ti]i de el au `n cadrul MTS, i se `ncredin]eaz\ func]ia de secretar de ob]inut 58 de titluri de campioni na]ionali [i au stat [i [ef al Departamentului Sport. ~ntre 1993 [i 1997, stabilit 34 de recorduri. A semnat, `n calitate de se afl\ la comanda Facult\]ii Militare de Educa]ie coautor, `ntre alte lucr\ri, monografiile Persona- Fizic\. Din 1997 [i pân\ `n 1998, este comandantul lit\]i de prestigiu `n cadrul ANEFS (1994) [i Cadre Clubului „Steaua”. Tot din 1997, este [i pre[edintele didactice de la ANEFS. A participat la stagii de FR de Handbal. Pân\ `n prim\vara lui 2002, a fost perfec]ionare [i a sus]inut cursuri de specialitate vicepre[edinte al COR. I s-a acordat titlul de Maestru emerit al sportului (1970). ~n anul 2000, a fost distins peste hotare (Germania, URSS, Cuba, Finlanda, cu Ordinul na]ional „Serviciul Credincios” `n grad de Norvegia, Canada, Polonia, Italia, Grecia, Turcia). ofi]er. A fost distins cu „Merite `n sport”. GEORGESCU, MIRON (1921), FRÂNCU, AMO{ (1829-1891), n. `n com. Bening, n. `n com. Provi]a de Sus, jud. jud. Alba. Avocat. Reputat intelectual [i patriot Prahova. A absolvit, `n 1946, transilv\nean, participant la mi[carea memorandist\. Facultatea de Medicin\ Uman\ Membru fondator al Clubului Sportiv „Ardeleanul” din Bucure[ti – frecventat\ ca (Clubul Sportiv al „Tinerimei Române”) din Cluj. A elev [i, apoi, ofi]er al Institutului contribuit, `n 1872, la `nfiin]area unui liceu Sanitar Militar – [i, `n 1948, românesc, `n a c\rui program\ [colar\ a sus]inut ANEF. A participat la cursul de introducerea „mi[c\rilor” (exerci]iilor fizice). antrenori organizat de FR de

63 PERSONALIT|}I

Fotbal (1948) [i la cursurile de instructori organizate de GEORGESCU, {TEFAN federa]iile de `not [i de schi (1947). A lucrat ca medic (1937), n. la Bucure[ti. Profesor `n cadrul unor servicii specializate ale: OSR, de educa]ie fizic\, absolvent al Dispensarului Central pentru sportivi, Centrului de ICF. Dup\ o relativ scurt\ carier\ medicin\ sportiv\, laboratorului Catedrei de fiziologie competi]ional\ de tenisman (a de la Facultatea de Medicin\ Uman\ din Bucure[ti, câ[tigat titlul de campion de laboratoarelor de explor\ri func]ionale de la Institutul juniori `n 1954 [i a fost de Medicin\ Intern\, Spitalul „Fundeni” [i Institutul de component al echipei României Expertiz\ [i Recuperare a Capacit\]ii de Munc\. pentru „Cupa Galeea”, `n 1957, Activitatea didactic\ [i-a `nceput-o ca asistent [i a [i pentru „Cupa Davis”, `n 1960), `ncheiat-o ca profesor universitar la IEF/ ICF/ IEFS/ se consacr\ carierei de antrenor. Conduce loturile ANEFS din Bucure[ti. A fost [ef al disciplinei reprezentative ale României (de seniori, senioare [i „Medicin\ sportiv\” la Facultatea de Specializare [i tineret, `n perioada 1962-1970); este c\pitan Perfec]ionare a Medicilor din Bucure[ti, `n anii când nejuc\tor al echipei ]\rii noastre la finalele „Cupei aceasta a organizat cursurile cu dublu profil, de medic Davis” de la Charlotte (8-10 octombrie 1971) [i Bu- sportiv [i de antrenor. A desf\[urat o bogat\ activitate cure[ti (13-15 octombrie 1972), unde s-au ob]inut ce- `n domeniul cercet\rii [tiin]ifice, ale c\rei rezultate au le mai bune rezultate din istoria tenisului românesc. f\cut obiectul unui mare num\r de rapoarte [i Revine la conducerea tehnic\ a echipei na]ionale de comunic\ri (dedicate fundament\rii fiziologice a tenis `n 1977. Publicist, autor al mai multor lucr\ri de controlului medical [i dirij\rii metodice [i medicale a specialitate. I s-a acordat titlul de Antrenor emerit. ~n antrenamentului sportiv) sus]inute la congrese anul 2000, i s-a decernat Medalia na]ional\ na]ionale [i interna]ionale. A elaborat metode originale „Serviciul Credincios” clasa I. pentru: m\surarea puterii maxime anaerobe; investigarea calit\]ilor fizice; reglarea func]iilor cardio- GHEORGHIU, IOAN (1903-1973), n. la Roman. vasculare `n efort specific; determinarea deregl\rilor Absolvent al INEF, promo]ia 1928. Preocupat de caracteristice supraantrenamentului. De asemenea, a `mbog\]irea cuno[tin]elor, a urmat [i Facultatea de pus bazele metodologiei colabor\rii medicului sportiv Litere [i Filosofie din Bucure[ti. A fost `ncadrat ca cu antrenorii. A contribuit la organizarea activit\]ii de profesor la Liceul „Alexandru cel Bun” din ora[ul medicin\ sportiv\ din ]ara noastr\ ca: [ef al primului natal, transferându-se, ulterior, la Liceul „Regele serviciu de profil, `nfiin]at la nivelul organului de Ferdinand” din Bac\u. Remarcându-i-se preg\tirea conducere al mi[c\rii noastre sportive, dup\ al doilea profesional\ temeinic\, `n 1942, a fost numit `n r\zboi mondial (1948); director al Dispensarului fruntea OSR, unde a creat un comitet na]ional de Central pentru Sportivi (1957) [i director al Centrului de Medicin\ Sportiv\ (imediat dup\ `nfiin]area `ndrumare sportiv\ care, sub conducerea generalului acestuia, `n 1963). ~n paralel, M. G. a desf\[urat o V. B\dulescu, avea drept principal\ atribu]ie organi- sus]inut\ [i rodnic\ activitate ca instructor de schi [i de zarea [i coordonarea activit\]ii competi]ionale de `not (`n taberele [colare), ca antrenor de fotbal [i, mai performan]\. Pentru a sublinia importan]a educa]iei ales, ca antrenor principal al echipelor reprezentative de fizice [i a sportului `n via]a societ\]ii [i a cet\- volei feminin ale României, care au ob]inut locurile II- ]eanului, dar [i pentru a cunoa[te mai bine care sunt IV la campionatele mondiale [i europene, la Univer- cauzele [i, deopotriv\, remediile crizei prin care siadele [i Olimpiadele desf\[urate `n anii ’50. Pe plan trecea acest domeniu la noi `n ]ar\, I. G. a conceput na]ional, a f\cut parte din conducerea Societ\]ii de un chestionar ce a fost trimis unor personalit\]i cu Medicin\ Sportiv\, FR de Volei (vicepre[edinte) [i a munci de conducere `n stat, spre a-[i exprima Colegiului de antrenori de fotbal. Membru al Federa]iei opiniile, propunerile [i sugestiile. Datorit\ acestei Interna]ionale de Medicin\ Sportiv\, al Colegiului ini]iative [i a altor m\suri pe care le-a luat cât s-a American de Medicin\ Sportiv\, al Academiei aflat la conducerea OSR, `ntreaga activitate de Româno-Americane [i al Sec]iei medicale a Societ\]ii educa]ie fizic\ [i sport a `nregistrat un proces de Franceze de Psihologie Sportiv\. A fost distins cu titlul `nviorare, inclusiv `n lumea satelor. de Antrenor emerit [i decorat cu Ordinul „Meritul Sportiv”. ~n anul 2000, i s-a conferit Medalia na]ional\ GHEORGHIU, STELIAN (1907-1997), n. la Turnu „Serviciul Credincios” clasa a III-a. Severin. Absolvent al ISEF, promo]ia 1935 – una

64 A. Promotori [i profesioni[ti

dintre cele mai reprezentative din cele peste 70 de la Piatra Ars\. A contribuit, de asemenea, la promo]ii ale institutului, datorit\ rezultatelor adoptarea unor solu]ii organizatorice care s\ remarcabile dobândite de „titularii” ei `n planul stimuleze preg\tirea marilor performeri, prin educa]iei fizice [colare [i universitate, al sportului `nfiin]area centrelor de preg\tire olimpic\ a românesc, `n general. Profesor la Colegiul „Sf. juniorilor [i a unit\]ilor de `nv\]\mânt cu program pe Sava”, apoi director tehnic `n cadrul OSR (1941- ramuri de sport (precum liceul de la One[ti, unitate 1944). Organizator reputat, S. G. a gândit [i transpus model, specific\ `nv\]\mântului nostru, care a creat `n fapt ac]iuni de mare anvergur\ de stimulare a [coala româneasc\ de gimnastic\ feminin\, unde s-a popula]iei [colare pentru practicarea sporturilor format Nadia Com\neci [i alte gimnaste de prim\ moderne. ~n acest sens, el este creatorul mi[c\rii m\rime). ~n paralel, a desf\[urat [i o intens\ pentru dezvoltarea minibaschetului, care, prin activitate didactic\ la IEFS – ca [ef de lucr\ri (1962) amploare [i durat\ (1966-1995), nu are egal `n [i conferen]iar (1972), la Catedra de istoria, teoria, sportul românesc. Trebuie s\ mai amintim de metodica [i organizarea educa]iei fizice. ~n cadrul festivalul celor 1 500 de schiori din lumea satelor, de COR, de-a lungul a peste 30 de ani de activitate, i-au ac]iunea „Delfinul” (1940-1985), prin care au `nv\]at fost `ncredin]ate func]iile de: vicepre[edinte (1959- s\ `noate zeci de mii de elevi, ca [i de marile crosuri 1970; 1973) [i secretar general (1974-1982). ~ntre din Bucure[ti. A militat pentru includerea 1970 [i 1972 [i `n perioada 1982-1989, a fost speciali[tilor `n organismele federa]iilor sportive membru al COR. ~n 1990, a participat la `nfiin]area na]ionale. ~n lunga sa carier\, a publicat 14 lucr\ri AOR, fiind desemnat primul director al acestei dedicate schiului, turismului, minibaschetului [i institu]ii. A fost membru `n prezidiul Consiliului gimnasticii. Interna]ional pentru Educa]ia Fizic\ [i {tiin]a Sportului (CIEPSS), `n perioada 1972-1988, GHIBU, EMIL (1922-1992), n. militând pentru extinderea colabor\rii [tiin]ifice la Bucure[ti. Profesor de edu- interna]ionale `n domeniu. A condus, frecvent, ca]ie fizic\, absolvent al ANEF delega]iile de sportivi români la CE, CM, JMU [i, `n (1945). Doctor `n [tiin]e peda- calitate de [ef de misiune, la JO de la Tokyo, gogice, titlu ob]inut la Institutul Mexico, München [i Moscova. ~n intervalul 1987- de Cultur\ Fizic\ „P.F. Lesgaft” 1992, a fost cooptat, ca expert-director de cursuri, `n din Leningrad (ast\zi, Sankt-Pe- cadrul programelor solidarit\]ii olimpice desf\[urate tersburg). A predat educa]ia sub egida CIO pentru ]\rile francofone din Africa. A fizic\ la {coala de Mai[tri condus stagiile de preg\tire din Benin, Zimbabwe, Militari (1945-1948) [i la Liceul Niger [i Senegal. Dup\ 1982, Ministerul Sporturilor „Mihai Eminescu” (1948-1949). A fost instructor `n din Maroc l-a solicitat s\ ajute, `n calitate de OSP (1949-1951) [i consilier pe problemele consilier, la perfec]ionarea organiz\rii activit\]ii educa]iei fizice [colare `n cadrul CCFS. Din 1955 [i sportive [i la preg\tirea delega]iei de sportivi ai pân\ `n 1957, a `ndeplinit func]ia de director al acestei ]\ri pentru Jocurile Pan-Mediteraneene din instruirii sportive `n CCFS, iar `ntre 1958 [i 1961, a 1983. ~n colaborare cu I. Todan, a semnat valoroasa fost [eful Sec]iei tehnice din UCFS. Fiind apreciat monografie Sportul românesc de-a lungul anilor, pentru competen]a sa, timp de 22 de ani, i s-au editat\ `n 1970. A publicat, de asemenea, `n 1957, `ncredin]at unele dintre cele mai `nalte func]ii Lec]ia de educa]ie fizic\ (lucrare care reune[te tehnice din mi[carea sportiv\ – vicepre[edinte al rezultatele cercet\rilor [i experimentelor efectuate UCFS (1961-1967) [i al CNEFS (1967-1973); pe timpul preg\tirii tezei de doctorat, `ntre 1951 [i secretar al CNEFS (1973-1982) –, r\spunzând direct 1955). A coordonat elaborarea lucr\rii Con]inutul [i de preg\tirea sportivilor români pentru principalele metodica antrenamentului sportiv contemporan, competi]ii interna]ionale: JMU, CE, CM [i JO. A fost publicat\ `n dou\ edi]ii (1967 [i 1971), care unul dintre speciali[tii `n domeniu care a `mbr\]i[at sintetizeaz\ [i prezint\ experien]a acumulat\ de concep]ia privitoare la preg\tirea sportivilor `n speciali[tii români `n preg\tirea sportivilor români cantonamente organizate la mare altitudine, pentru CE, CM [i, `n special, pentru JO. A colaborat sprijinind, `n consecin]\, realizarea Complexului de la revistele de specialitate, cu numeroase articole

65 PERSONALIT|}I

privind teoria [i metodica educa]iei fizice [i 1973) [i reangajat la Intreprinderea „Contactoare” sportului, problemele de organizare, selec]ie [i de din Buz\u, pân\ `n 1989. Cu fiecare transfer, ia cu preg\tire a sportivilor de performan]\. Pentru sine [i echipa de rugby, ca pe o emblem\ a reu[itei. contribu]ia sa la dezvoltarea [i afirmarea sportului Cu aceast\ echip\ buzoian\ promoveaz\ `n grupa românesc i s-au acordat o serie de ordine [i medalii frunta[\ a primei divizii [i câ[tig\ Cupa României. ~l printre care „Steaua Republicii” (1964), „Tudor putem socoti, pe drept cuvânt, cel care a introdus Vladimirescu” (1971), „23 August” (1974) [i rugby-ul `n Buz\u. „Prin]ul” a reu[it de unul singur „Meritul Sportiv” (1976). s\ impun\, `nainte de decembrie '89, nu un sport, ci o stare de diziden]\ prin sport. GHICA, {ERBAN (1919), n. la Bucure[ti. Descendent al unei GHI{OIU, GHEORGHE (1920), vechi familii de boieri [i dom- n. la Bucure[ti. A absolvit ANEF nitori din }ara Româneasc\ [i `n anul 1945. Numit preparator la Moldova. Absolvent al Insti- Catedra de gimnastic\ `n anul tutului Politehnic din Bucure[ti, 1944, a parcurs toate treptele Facultatea de Mine [i Metalur- universitare, ob]inând, `n final, gie, promo]ia 1942. Este, de ase- gradul de profesor universitar [i menea, absolvent al Universit\]ii conducerea catedrei. ~n intervalul din Birmingham (Anglia). „Prin- 1967-1973, a fost secretar al ]ul” sau Bani Ghica (cum era cunoscut `n epoc\) CNEFS, `n paralel `ndeplinind [i manifest\ de foarte tân\r un real talent pentru jocul func]ia de vicepre[edinte al FR de Gimnastic\. de rugby. Debutul `n activitatea competi]ional\ [i-l Pentru activitatea sa didactic\ [i organizatoric\ `n face, `n 1933, la Clubul TCR, pe postul de 3/4 arip\. slujba dezvolt\rii [i afirm\rii gimnasticii române[ti, a ~n 1935, la numai 15 ani, este cel mai tân\r juc\tor fost decorat cu „Ordinul Muncii” clasa a III-a [i cu titular `n prima echip\ a acestui club (cu care avea s\ Ordinul „Merite Sportive” clasa a III-a. cucereasc\ 4 titluri de campion na]ional, `n 1936, 1938, 1940 [i 1942). Selec]ionat `n echipa na]ional\ GING|RA{, GEORGIU (1959), de rugby `n 1937, particip\ la turneul prilejuit de n. la Br\ila. Inginer. Absolvent Expozi]ia Interna]ional\ de la Paris, fiind cel mai (1984) al Facult\]ii de Geologie [i tân\r juc\tor interna]ional din România [i, poate, Geografie (specialitatea inginerie chiar din lume. Timp de 2 ani, a jucat `n Anglia, la geologic\ [i geo-fizic\) din „Athletic Club” din Birmingham. La nici 24 de ani, cadrul Universit\]ii Bucure[ti. ~n `n 1943, devine pre[edinte al FR de Rugby (func]ie 1994, absolv\ cursul de manage- `ndeplinit\ pân\ `n 1945, când este demis de autorit\]ile guvernului dr. Petru Groza). ~ntre 1946- ment industrial organizat, la 1947, este secretarul particular al lui I. Maniu, iar `n Copenhaga, de Sindicatul Inde- 1947, este `ntemni]at [i trece, pe timpul deten]iei, pendent Danez (specialitatea prin `nchisorile de la Jilava, V\c\re[ti, Aiud, Ocnele rela]ii industriale), iar `n 2000, termin\ Facultatea de Mari, Capul Midia, Bragadiru, Ghencea [.a., fiind {tiin]e Economice, specialitatea management „coleg” de celul\ al lui Corneliu Coposu. Fostul financiar-contabil, a Universit\]ii din Craiova. A de]inut politic declara: „Am sc\pat fiindc\ [tiam c\ practicat atletismul de performan]\ la CS „Unirea” nu am nici o [ans\”. Aceasta a fost [i deviza omului Br\ila. ~n perioada 1992-1994, a fost lider de sindicat de rugby {. G. `n fa]a oric\rui meci care `i p\rea de (`n cadrul Federa]iei Sindicale „Familia Construct” necâ[tigat. Ca pre[edinte al FR de Rugby, `n 1944, Pite[ti). De asemenea, `ncepând din 1997, a ini]iaz\ [i gireaz\ realizarea emisiunii de m\rci desf\[urat o intens\ activitate politic\ (pre[edinte al po[tale române[ti intitulat\ „RUGBY”, prima din Organiza]iei Jude]ene PSDR Arge[; vicepre[edinte al lume cu aceast\ tematic\. Eliberat din arest, a luat de PSDR; membru al Camerei Deputa]ilor). La 28 la cap\t via]a [i, din 1969, `l g\sim ca inginer decembrie 2000, a fost numit ministru al Tineretului constructor la ICAB, [ef de [antier la Buz\u (din [i Sportului.

66 A. Promotori [i profesioni[ti

GRECU, D|NU} (1950), n. la vului de tehnicieni care avea s\ preg\teasc\, la Cen- Bucure[ti. Profesor de educa]ie trul Olimpic din Re[i]a, lotul masculin de gimnastic\. fizic\, absolvent al IEFS din Ca urmare a activit\]ii sale [i a antrenorilor cu care a Bucure[ti, promo]ia 1980. colaborat, `n perioada 1988-1999, gimna[tii români Sportiv cu merite deosebite `n (`ntre care s-au eviden]iat Marius Urzic\, Marius afirmarea gimnasticii române[ti Gherman, Dan Burinc\, Cristinel Brezeanu, Cristian pe plan intern [i peste hotare. Leic, Nicu Stoica, Nicu[or Pascu [i Adrian Antrenor [i arbitru interna]ional Ianculescu) au cucerit, la JO, CM [i CE, 18 medalii de gimnastic\. Debuteaz\ `n dintre care 2 de aur. ~n anul 2000, a realizat, cu gimnastic\ la vârsta de 12 ani, la sportivii pe care i-a preg\tit, performan]e de prestigiu Ia[i, sub `ndrumarea profesorului Octav Ungureanu. la CE de la Bremen – concretizate `n cucerirea a trei ~n 1963, este legitimat la Clubul „Viitorul” din Bucu- medalii de aur (Marian Dr\gulescu, la sol; Marius re[ti, de unde se transfer\ la Clubul „Dinamo”. La ce- Urzic\, la cal cu mânere; Ioan Suciu, la s\rituri), una le dou\ cluburi, precum [i la lotul na]ional, s-a preg\- de argint, `n proba pe echipe, [i una de bronz, Marian tit cu antrenorul Mircea R\dulescu. Dup\ ce ob]ine, Dr\gulescu la individual compus – [i la JO de la `n 1966, primul s\u titlu de campion la juniori, va Sydney – prin titlul de campion olimpic, cucerit de câ[tiga, de-a lungul carierei sale sportive, mai mult de Marius Urzic\, la cal cu mânere. Antrenor federal 25 de titluri de campion na]ional de gimnastic\. ~n cei pentru gimnastica masculin\. Succesele repurtate i-au peste 10 ani de activitate competi]ional\ interna- fost r\spl\tite prin acordarea titlurilor de Maestru al ]ional\, particip\ la 3 Olimpiade, 4 CM, 4 CE, 2 JMU sportului (1971), Maestru emerit al sportului (1974) [i la 3 edi]ii ale Cupei Mondiale, cucerind, pentru [i de Antrenor emerit (1992). ~n anul 2000, i s-a gimnastica româneasc\, primele titluri de campion conferit Ordinul na]ional „Serviciul Credincios” `n mondial [i european. Palmares: la CM – `n 1970 grad de cavaler. (Ljubljana), locul VIII, cu echipa; `n 1974 (Varna), medalia de aur [i titlul mondial la inele, plus locul VI GRIGORESCU, LUCIAN (1924- cu echipa [i locul XVI la individual compus; `n 1978 1990), n. la Râmnicu Vâlcea, jud. (Strasbourg), medalia de bronz la inele [i locul VII cu Gorj. Profesor de educa]ie fizic\, echipa; `n 1979 (Fort Worth), medalia de argint la absolvent al ICF din Bucure[ti. inele; la CE – `n 1971 (Madrid), locul XXI la Fost fotbalist [i activist `n cadrul individual compus; `n 1973 (Grenoble), medalia de FR de Fotbal (`n perioada 1947- argint la inele [i locul X la individual compus; `n 1949), `n 1950 devine secretar 1975 (Berna), medalia de aur [i primul titlu conti- general al FR de Handbal, nental la inele, plus locurile VI la individual compus func]ie pe care o de]ine pân\ `n [i la bar\; `n 1977 (Praga), locul V la bar\ [i locul XI anul 1986, când se pensioneaz\. la individual compus; la JO – `n 1972 (München), Tot ceea ce s-a realizat `n handbalul românesc, `n locul VII cu echipa; `n 1976 (Montreal) – medalia de acest lung interval de timp, este legat de numele s\u, bronz la inele, locul IV la s\rituri, locul IX la de respectul permanent pe care l-a avut fa]\ de individual compus [i locul VI cu echipa; la Cupa oamenii de handbal [i regulamentele elaborate de ei, Mondial\ – medalia de bronz, `n 1975; medalia de fa]\ de munca [i opiniile tehnicienilor, ca [i fa]\ de argint, `n 1978, [i locul VI, `n 1979, toate la inele. abnega]ia, con[tiinciozitatea [i efortul sportivilor. Bogata sa carte de vizit\ mai cuprinde: 2 titluri de Priceperea [i perseveren]a sa l-au ajutat s\ creeze campion mondial universitar, 6 titluri de campion handbalului din ]ara noastr\ o baz\ organizatoric\ [i balcanic [i nenum\rate medalii ob]inute la diverse tehnic\ perfec]ionat\, model care a fost preluat [i de concursuri interna]ionale. ~n 1974, este declarat cel alte federa]ii sportive na]ionale [i interna]ionale. A mai bun sportiv al ]\rii [i al treilea din Balcani. Dup\ acordat `nsemn\tatea cuvenit\ dezvolt\rii princi- accidentul suferit (ruptur\ muscular\) pe timpul palelor e[aloane ale handbalului românesc, re]eaua execut\rii exerci]iului la inele, `n cadrul JO din 1980 sec]iilor de copii, juniori, tineret [i seniori (cluburi [i – care i-a `ntrerupt activitatea competi]ional\ – D. G. loturi). A fost preocupat de formarea [i perfec]ionarea s-a dedicat muncii de antrenor la Clubul „Dinamo”. corpului de antrenori [i arbitri, de stimularea ~n 1984, a fost numit antrenor coordonator al colecti- activit\]ii comisiilor federa]iei, de planificarea [i evi-

67 PERSONALIT|}I

den]a acesteia. Pentru toate aceste merite poate fi face parte din prima echip\ a lumii (condus\ de prof. considerat drept ctitor al handbalului românesc I. K. Gherm\nescu). ~n anul 1967, este declarat „cel modern [i artizan al marilor lui performan]e (titluri mai bun handbalist al lumii”. Urmeaz\, `n 1970, la mondiale [i medalii olimpice). Ca o recunoa[tere a Paris, cucerirea, pentru a doua oar\, de c\tre echipa activit\]ii sale deosebite, Federa]ia Interna]ional\ de României, a titlului de campioan\ mondial\. ~n 1972, Handbal l-a cooptat, `n anul 1972, `ntre membrii s\i ob]ine `mpreun\ cu handbali[tii tricolori medalia de de baz\, introducând `n propriile regulamente de spe- bronz la JO de la München. A fost c\pitanul echipei cialitate o serie de lucruri izvorâte din experien]a de handbal a Clubului „Steaua” [i al echipei handbalului românesc. ~n memoria lui L. G., una reprezentative a României sub culorile c\reia a dintre importantele s\li de sport (fost\ „Floreasca”) evoluat de 92 de ori. La mijlocul anilor 1970, a din Bucure[ti poart\, din 1994, numele „Lucian Gri- emigrat `n Mexic, unde [i-a continuat activitatea ca gorescu”. juc\tor [i antrenor de handbal [i de volei. ~n anul 1968, i se acord\ titlul de Maestru emerit al sportului. GRUIA, GHEORGHE (1940), A fost distins cu Ordinul na]ional „Pentru Merit” `n n. la Bucure[ti. Profesor de edu- grad de cavaler. ca]ie fizic\, absolvent al IEFS, promo]ia 1965. ~n istoria hand- GUDJU, ION (1897-1984), n. la balului a r\mas ca unul dintre cei Bucure[ti. Inginer chimist. mai prolifici marcatori. La vârsta Doctor `n chimie. Juc\tor de 15 ani, ca elev al Liceului „D. `nzestrat [i propagandist remar- Bolintineanu”, face atletism (a- cabil al [ahului, `ntre 1914 [i 1932, runcarea greut\]ii [i s\ritura `n `n perioada de `nceput a acestui `n\l]ime). ~n acela[i timp, joac\ sport `n ]ara noastr\. A participat, `n echipa [colii handbal `n 11. Intrând apoi, `n 1957, `mpreun\ cu al]i 14 delega]i din la [coala militar\ de ofi]eri, se face remarcat prin alte ]\ri, la Conferin]a de la Paris calit\]ile sale fizice. ~n aceea[i perioad\, `l g\sim din 1924 [i a semnat, `n numele jucând volei `n campionatul ora[ului Bucure[ti, la României, Protocolul de `nfiin]are a Federa]iei echipa „Trac]iune Depou-Triaj”. ~n anul 1958, este Interna]ionale de {ah. A fost ini]iator [i autor al transferat la Clubul „CCA” („Steaua”), `n sec]ia de primei reviste române[ti de [ah, ap\rut\ `n 1914. Ca volei, postur\ `n care particip\, `n 1961, la Campio- juc\tor de [ah, a participat la turneul de la Hastings natul Armatelor Prietene, din R. P. Mongol\. din 1926-1927, iar `n calitate de conduc\tor de ~ntâmplarea a f\cut s\ fie observat, `n acela[i an, de delega]ie, la Olimpiadele de [ah din 1928 (Haga), antrenorul emerit prof. I. K. Gherm\nescu, fapt care 1930 (Hamburg) [i din 1931 (Praga). Cu ocazia celei `l va determina pe Gh. G. s\ se dedice deplin [i de a 25-a Olimpiade de la Lucerna (1982), este ales definitiv handbalului. ~n 1971, totalul golurilor vicepre[edinte de onoare al FIDE. ~n 1971, este ales marcate de el dep\[ea cifra 500. ~n anul 1962, debu- pre[edinte de onoare al FR de {ah, când i se confer\ tul `n echipa na]ional\ de tineret, sub conducerea [i titlul de Maestru emerit al sportului. prof. Eugen Trofin, `i aduce [i selec]ionarea pentru prima reprezentativ\ de handbal a României. {i GUIDEA, NICOLAE (1934), n. `n com. Niscoreni, performan]ele nu `ntârzie s\ apar\: la CMU din 1962- jud. L\pu[na (azi, `n Republica Moldova). A urmat 1963, la Lund (Suedia), urc\, `mpreun\ cu ceilal]i liceul la Bac\u [i a absolvit ICF `n 1956. A debutat handbali[ti tricolori, pe locul III `n clasamentul final `n cariera didactic\ la liceul din Bac\u. Timp de 2 ani, al competi]iei; `n 1963, câ[tig\ cu echipa de handbal a fost director la CS{ Bac\u [i, apoi, 6 ani a „Steaua” primul titlu de campion na]ional; `n 1964, `ndeplinit func]ia de inspector [colar de specialitate. tr\ie[te bucuria câ[tig\rii, cu echipa României, pentru Din anul 1964, [i-a desf\[urat ne`ntrerupt activitatea `ntâia oar\, a finalei unui Campionat Mondial didactic\ la institutul de `nv\]\mânt superior din (Praga); `n 1967, ocup\, cu coechipierii, locul II pe Bac\u ca [ef de catedr\ (1964-1972 [i 1976-1991) [i podiumul CM din Suedia (`nscriind 34 de goluri); `n decan al Facult\]ii de Educa]ie Fizic\ (1972-1975). 1968, al\turi de colegii de echip\ de la „Steaua”, Timp de 15 ani, N. G. a preg\tit, ca antrenor de cucere[te CCE (la Frankfurt pe Main); `n acela[i an, handbal, echipa institutului, promovând-o din divizia

68 A. Promotori [i profesioni[ti

B `n prima divizie a campionatului na]ional. Director paselor. ~n acest r\stimp a participat, `n 1984, la al filialei Bac\u a AOR [i membru al Comisiei turneul final al CE din Fran]a. Junior fiind, a `mbr\cat na]ionale de educa]ie fizic\. tricoul primei reprezentative, dup\ ce, tot ca junior, a promovat cu echipa „Farul” Constan]a pe scena GUSTI, DIMITRIE (1880- primei divizii. Din iarna anului 1987, a fost transferat 1955), n. la Ia[i. Sociolog, la Clubul Sportiv al Armatei „Steaua” Bucure[ti, cu a filosof [i etician. Fondatorul c\rui echip\ de fotbal [i-a `nscris `n palmares primul {colii Sociologice din Bucure[ti. s\u mare succes interna]ional – câ[tigarea Supercupei Studiile universitare `ncepute `n Europei, `n 1987, el fiind autorul unicului gol `n ora[ul natal [i le-a continuat la meciul cu echipa „Dinamo” Kiev. Cu „Steaua” a mai Berlin, Leipzig [i Paris, `n cucerit 3 titluri de campion na]ional (`n 1987, 1988 [i domeniul psihologiei, filosofiei, 1989) [i de dou\ ori Cupa României (`n 1987 [i 1989), sociologiei, economiei politice [i participând, de asemenea, la semifinala, `n 1988, [i la dreptului. Ob]ine titlul de doctor finala CCE, `n 1989. C\pitan al echipei na]ionale, a `n filosofie. Sub influen]a profesorului francez Emil „condus” fotbali[tii tricolori la 3 edi]ii ale turneului Durkheim, pune bazele `nv\]\mântului sociologic final al CM (din Italia – 1990, SUA – 1994 [i Fran]a modern din România. Profesor universitar, membru [i, – 1998), precum [i la turneul final al CE din Anglia, apoi, pre[edinte al Academiei Române, D. G. a fost: `n 1996. A `mbr\cat de 126 ori (record absolut) tricoul director al Casei Culturii Poporului; pre[edinte al primei reprezentative de fotbal a României, dep\[ind, Societ\]ii de Radiodifuziune; organizatorul `n 1998, recordul `n materie de]inut de Bölöni – [i a pavilionului României la Expozi]iile Interna]ionale de marcat 35 de goluri pentru „na]ional\” – dep\[ind, `n la Paris (1937) [i de la New York (1939); creatorul toamna anului 1997, recordul ce apar]inea, de 58 de Muzeului Satului Românesc; conduc\torul cercet\rilor ani, lui I. Bodola. Num\rul golurile `nscrise de el `n pentru `ntocmirea monografiilor sociologice ale campionatul na]ional, pe parcursul a 223 de meciuri satelor [i ora[elor (`ncepând din 1925). Cu ocazia jucate `n Divizia A, s-a ridicat la 141. Dup\ 1989, a elabor\rii [i vot\rii legii privind `nfiin]area, `n 1921, a devenit juc\tor profesionist, activând la „Real Casei Culturii Poporului, D. G. `n calitate de ministru Madrid”, `ntre 1990 [i 1992, la „Brescia”, `ntre 1992 al Instruc]iunii Publice, Cultelor [i Artelor [i de om cu [i 1994, [i la FC „Barcelona” `ntre 1994 [i 1996. De o viziune modern\ asupra rolului educa]iei `n via]a dou\ ori a fost golgeterul campionatului na]ional de social\, a sus]inut ideea cre\rii Oficiului Na]ional [i a fotbal, `n 1985 [i 1986. „Ucenicul vr\jitor” – cum a Institutului Na]ional de Educa]ie Fizic\, precum [i a fost poreclit Gh. H. de presa sportiv\, pentru arta unei Sec]ii de educa]ie fizic\ [i sanitar\. Echipele „jongl\rii” balonului – este considerat ca fiind printre studen]e[ti de cercetare sociologic\ pe care le-a cele mai valoroase produse ale fotbalului românesc condus au `nregistrat profilul, rolul, locul [i din toate timpurile. Dintre performan]ele sale de `nsemn\tatea exerci]iilor fizice [i dansului popular `n excep]ie mai sunt de men]ionat câteva „recorduri” tradi]ia satului românesc. care-i apar]in: prezen]a `n echipa na]ional\ vreme de 14 ani, 10 luni [i 20 de zile; este fotbalistul român cu HAGI, GHEORGHE (1965), cele mai multe prezen]e `n cupele europene (57 de n. `n com. S\cele, jud. Con- jocuri sus]inute, cu 22 de goluri marcate); de 55 ori stan]a. Primii pa[i `n fotbal i-a purt\tor al banderolei de c\pitan al echipei na]ionale; f\cut la echipa „Farul” (FC „cel mai bun fotbalist” al ]\rii, desemnat `n anii 1985, Constan]a), `ntre 1978 [i 1980, 1987, 1993, 1994 [i 1997, [i „cel mai bun sportiv” al dup\ ce fusese descoperit de României, `n 1994, an `n care canalul tv „Eurosport” antrenorul Iosif Bukössi. A trecut i-a desemnat golul din meciul cu echipa Columbiei, la apoi la echipa „Luceaf\rul” „World Cup” din '94, „cea mai frumoas\ reu[it\ a Bucure[ti, care era, de fapt, anului”. Mai trebuie precizat c\ Gh. H. a egalat nucleul „na]ionalei” de juniori a recordul de]inut, timp de 60 de ani, de fotbalistul României. ~n 1983, s-a transferat la echipa „Sportul român N. Kovacs, cu 3 particip\ri consecutive la Studen]esc”, unde, pe parcursul a patru ani, [i-a pus `n turneele finale ale CM (1990 – Italia, 1994 – SUA [i eviden]\ `nclina]iile sportive [i calit\]ile fotbalistice 1998 – Fran]a), evoluând `n 12 meciuri din faza final\ de excep]ie, `ndeosebi, viteza de reac]ie [i abilitatea a competi]iei mondiale. Din 1996, a devenit

69 PERSONALIT|}I

component al echipei turce „Galatasaray” Istanbul, modific\rilor de echilibru acido-bazic `n efort. Cele echip\ la ale c\rei reu[ite [i performan]e notabile – peste 50 de lucr\ri semnate, axate pe dirijarea câ[tigarea de trei ori consecutiv a campionatului antrenamentului sportivilor `n func]ie de tabloul na]ional al Turciei (`n 1997, 1998 [i 1999), cucerirea biochimic, i-au conferit autoritate [i recunoa[tere Supercupei Turciei (`n 1998), Cupei Turciei, Cupei interna]ional\. De re]inut, `n acest sens, monografia UEFA [i a Supercupei Europei (`n 2000) – a contribuit sa ap\rut\ `n limba german\, la Berlin, `n 1982, la considerabil. La vârsta de 33 de ani, dup\ turneul final Editura Barteles Wernitz, sub titlul Einleitung in die al CM din Fran]a – 1998, s-a retras din echipa Sportbiochimie (Introducere `n biochimia sportului). na]ional\. A revenit `ns\ `n 1999, având un aport decisiv la calificarea echipei na]ionale la turneul final HARET, SPIRU (1851-1912), al CE din Belgia-Olanda (la cap\tul c\ruia, `n 2000, n. la Ia[i. Matematician, [i-a `ncheiat definitiv activitatea competi]ional\). La sociolog, pedagog [i om politic. finele anului 1999, a fost declarat fotbalistul român Pe timpul cât [i-a `ndeplinit cele al secolului. Membru `n Comisia pentru fotbal a trei mandate de ministru al FIFA, din care fac parte cei mai mari fo[ti [i actuali Instruc]iunii Publice (1897-1899; fotbali[ti ai lumii. De la 26 aprilie 2000, Stadionul 1901-1904; 1907-1910), s-a „Farul” din Constan]a `i poart\ numele. La 24 aprilie remarcat ca un autentic 2001, cu ocazia retragerii sale din activitatea de reformator al [colii române[ti de juc\tor, la Bucure[ti, pe stadionul „Lia Manoliu” a toate gradele. Studiile [tiin]ifice, fost organizat\ „Gala Hagi”, `n cadrul c\reia s-a sociale [i didactice, autoritatea sa profesional\ [i disputat un meci festiv de fotbal `ntre o „na]ional\” a moral\ l-au plasat `n con[tiin]a poporului român ca un României [i o selec]ionat\ a lumii. ~n iulie 2001, Gh. ctitor de [coal\ [i cultur\ na]ional\. Forma]ia sa H. a fost `nvestit selec]ioner al primei reprezentative intelectual\, influen]at\ de curentele occidentale, l-a de fotbal a ]\rii, pe care, din p\cate, nu a reu[it s\ o ajutat s\ acorde importan]a cuvenit\ educa]iei fizice [i califice la turneul final al CM din 2002, motiv pentru `ntrecerilor [colare de oin\, pe care le va introduce care a demisionat din func]ie, la 20 noiembrie 2001, obligatoriu, atât pentru b\ie]i, cât [i pentru fete, `n fiind `nlocuit, ulterior, cu Anghel Iord\nescu. Drept `nv\]\mântul de toate gradele. A m\rit num\rul lec]iilor recunoa[tere a performan]elor sale `n fotbalul de profil `n orarul s\pt\mânal. A ini]iat majoritatea românesc [i interna]ional, i-a fost acordat titlul de asocia]iilor sportive [colare, fiind socotit ca adev\ratul Maestru emerit al sportului. organizator al educa]iei fizice [colare `n România. Prin crearea „Casei {coalelor”, a pus bazele aprovizion\rii HARALAMBIE, GHEORGHE (1934-1984), n. la cu materiale, aparate [i echipament sportiv pentru Câmpina, jud. Prahova. Absolvent al Facult\]ii de aceast\ activitate. Sub conducerea sa s-au publicat Chimie din Bucure[ti, promo]ia 1954. ~ncadrat ca programele de studii [i s-au organizat cursuri de asistent la Catedra de fiziologie [i biochimie de la perfec]ionare a cadrelor care predau, la vremea ICF `n 1958, va aborda pe lâng\ activitatea didactic\ respectiv\, aceast\ disciplin\ (mai[tri [i profesori de [i cercetarea biochimic\. ~n 1962, va lua conducerea specialitate). Pentru aceste merite incontestabile a fost laboratorului de biochimie `nfiin]at `n cadrul ales, ca vicepre[edinte, `n Comitetul de conducere al Complexului Olimpic Na]ional „23 August” Federa]iei Societ\]ilor de Gimnastic\ din România, (actualul Complex Olimpic „Lia Manoliu”), care, devenind, ulterior, membru de onoare. `mpreun\ cu laboratorul de biomotrie, va constitui un nucleu al viitorului Centru de Cercet\ri pentru HA}IEGANU, IULIU (1885- Problemele Sportului (`nfiin]at `n 1967). A elaborat [i 1959), n. `n com. Dârja, jud. publicat prima lucrare româneasc\ de biochimie a Cluj. Medic. Profesor universitar, sportului, ap\rut\, `n 1957, la Editura UCFS. Dovad\ decan [i rector al Universit\]ii a recunoa[terii originalit\]ii cercet\rii [i viziunii sale din Cluj. Membru al Academiei asupra domeniului abordat, a primit o burs\ Române. Prin activitatea de Humboldt [i a plecat, `n 1968, `n RFG. Din 1969, a clinician [i, deopotriv\, prin lucrat la Clinica medical\ universitar\ din Freiburg, cercet\ri [tiin]ifice de `nalt\ al\turi de reputatul savant dr. I. Keul, studiind, ]inut\, a contribuit, timp de o `ndeosebi, rolul electroli]ilor, enzimelor [i jum\tate de veac, la alinarea

70 A. Promotori [i profesioni[ti

suferin]elor bolnavilor [i, respectiv, la progresul petrecu]i ca juc\tor, apoi, ca antrenor, la echipa medicinei române[ti. Ca profesor dotat cu calit\]i „CCA” (devenit\, ulterior, „Steaua”) – campioan\ pedagogice remarcabile, a selec]ionat, `ndrumat [i na]ional\ de seniori de 11 ori, `n acest interval; promovat un mare num\r de colaboratori, creând participant\ de 9 ori la CCE unde, `n 1961, a ajuns [coala de medicin\ intern\ de la Cluj. A sus]inut pân\ `n semifinale (performan]\ neegalat\ `n permanent valoarea educa]iei fizice pentru individ [i baschetul românesc). Dup\ retragerea din activitatea na]iune, considerând c\ „o na]iune se perpetueaz\ `n sportiv\ de performan]\, `ntre 1968 [i 1972, a fost prima linie prin vigoarea integral\ a trupului [i asistent [i, apoi, lector universitar la Catedra de sufletului. Aceast\ vigoare se conserv\ [i se spore[te educa]ie fizic\ a Institutului Pedagogic [i, ulterior, a prin educa]ie fizic\”. A dat via]\ acestei convingeri Universit\]ii din Bucure[ti. Pân\ la sfâr[itul vie]ii, a mai ales ca pre[edinte al Asocia]iei „{oimii antrenat echipa de baschet de Divizia B a AS „Mine- Carpa]ilor”, sec]ia de educa]ie fizic\ a renumitei Energie”. Presa sportiv\ româneasc\ l-a considerat asocia]ii „Astra”. S-a ocupat direct de organizarea „campionul polisportivit\]ii”. De-a lungul vie]ii, a cursurilor de formare a cadrelor de specialitate pentru practicat la nivel competi]ional [i cu performan]e, de conducerea activit\]ii de educa]ie fizic\ `n mediile la meritorii la cele de vârf, 14 discipline sportive: rural [i, respectiv, universitar [i a sprijinit dotarea atletism, baschet, canotaj, fotbal, gimnastic\, asocia]iilor s\te[ti [i studen]e[ti cu materialele, handbal, polo pe ap\, rugby, schi, scrim\, tenis de instala]iile [i terenurile sportive necesare. A fost câmp, tenis de mas\, tir, volei. Costi Herold, poreclit factorul hot\râtor al `nfiin]\rii, `n 1932, a Societ\]ii cu admira]ie [i respect „unchiul”, s-a bucurat de o medicale de educa]ie fizic\ [i sport – sec]ia Cluj, al simpatie public\ aparte [i de aprecieri elogioase organiz\rii, `n 1937, a primului curs de medicin\ unanime pentru valoarea performan]elor sportive, sportiv\ din acela[i ora[, precum [i al dot\rii integritatea caracterului [i spiritul de fair-play. ~n universit\]ii clujene cu o baz\ sportiv\ complex\ – 1966, i se acord\ titlul de Antrenor emerit, primul de „Parcul Sportiv”, c\ruia i s-a dat numele ilustrului acest fel acordat unui antrenor român de baschet. s\u `ntemeietor. Prin `ntreaga activitate [i prin Printre decora]iile care i-au fost conferite s-au realiz\rile sale, I. H. se `nscrie `n rândul ctitorilor [i num\rat Ordinul „Meritul Sportiv” clasa I [i mentorilor educa]iei fizice din ]ara noastr\. „Medalia Muncii” clasa a II-a.

HEROLD, CONSTANTIN HILLERIN, PIERRE JO- (1912-1984), n. la Moreni, jud. SEPH DE (1949), n. la Bu- Prahova. Dup\ studiile urmate la cure[ti. Absolvent al Facult\]ii de licee din Ploie[ti [i din Bra[ov, a Fizic\, specialitatea biofizic\, frecventat cursurile INEF din din Universitatea Bucure[ti, Bucure[ti, `ntre 1931 [i 1935, pe promo]ia 1972. Doctor `n [tiin]a care le-a absolvit cu „Magna educa]iei fizice [i sportului cum laudae”. Primele sporturi (specializarea psihologia sportului). practicate au fost atletismul (de S-a ini]iat `n scrim\ la Clubul mai multe ori, a fost declarat „Viitorul” din Bucure[ti. A campion [i recordman na]ional `n probele de vitez\ [i concurat pân\ la categoria I de clasificare sportiv\, decatlon), fotbalul (titular `n echipa „Astra” Bra[ov, `ntre 1963 [i 1972, fiind component al echipei de „INEF” [i „Telefoane” Bucure[ti) [i gimnastica scrim\ a Clubului „Viitorul”, cu care a ob]inut (component al echipei model a INEF, participant\ la promovarea `n divizia na]ional\. Dobândind tab\ra studen]easc\ organizat\ cu prilejul JO din calificarea necesar\ a func]ionat, ulterior, ca 1936, de la Berlin). ~n 1934, devine campion na]ional instructor sportiv, iar din 1974, ca antrenor. ~ncadrat, la decatlon, cu un record ce va dura pân\ `n 1948. Din `n 1972, prin concurs, biofizician la CCPS, a lucrat `n 1937, se dedic\ jocurilor sportive, `n care se afirm\ cadrul laboratorului de biomotrie. ~n 1990, a fost ca juc\tor [i antrenor, component – timp de câ]iva ani numit directorul acestei institu]ii, transformat\, `n (1946-1952) –, `n paralel, al reprezentativelor 2001, `n Institutul Na]ional de Cercet\ri pentru Sport. României de volei, handbal [i de baschet. Baschetul Cercet\rile sale s-au orientat c\tre conceperea de `i va aduce consacrarea `n cei 20 de ani (1948-1968) metode de m\surare a unor m\rimi fizice carac-

71 PERSONALIT|}I

teristice pentru volumul, intensitatea [i tehnicitatea sportului [i psihologiei clinice (`n virtutea func]iilor efortului specific `n sport. A conceput metodele de `ndeplinite ca: pre[edinte al Colegiului Român de m\surare iner]ial\ a for]ei de lovire `n box (`n cazul Psihoterapie; vicepre[edinte al Comisiei Române de „cro[eelor” [i al „directelor”) [i, respectiv, de Psihologia Sportului; pre[edinte al Comisiei Române m\surare a for]ei [i de determinare a pozi]iei ramei `n de Sugestie [i Hipnoz\; membru `n Consiliul Director efortul specific al canotorilor; a preluat [i reconvertit al Federa]iei Europene de Psihologia Sportului [i metoda dr. Miron Georgescu de m\surare a Activit\]ilor Corporale. A scris [i publicat 15 c\r]i `n capacit\]ii de efort anaerob, pentru evaluarea domeniul psihologiei sportului, psihoterapiei, relax\rii calit\]ilor neuromotorii de for]\ – vitez\ – control, [i hipnozei, printre care: Compendiu de psihologie punând `n eviden]\ posibilitatea de precizare a st\rii pentru antrenori (`n colaborare cu Mihai Epuran), [i nivelului de antrenament al sportivului; a colaborat Editura Sport-Turism, 1980; Activitatea sportiv\: la realizarea sistemului „Ergosim” – utilizat la preg\- decizie, autoreglare [i performan]\ (1987) [i tirea loturilor na]ionale de gimnastic\, `not, canotaj, Autodep\[irea `n sport (1988), ambele scrise `n kaiac-canoe, atletism [.a. Din 1992, vicepre[edinte al colaborare cu I. P. Vasilescu [i ap\rute la Editura Sport- Consiliului {tiin]ei Sportului. Membru al Comisiei Turism; Psihologia succesului, Editura Ceres, 1993; Tehnice Olimpice. De asemenea, multe organisme Gândirea pozitiv\, Editura „{tiin]\ [i Tehnic\”, 1998. [tiin]ifice interna]ionale l-au cooptat `n rândul membrilor lor. Membru `n Comitetul Executiv al ICSSPE/CIEPSS [i coordonator regional pentru HU}AN, RADU (1927), n. la Europa de Est. ~n anul 2000, i s-a acordat Crucea Gura Humorului, jud. Suceava. na]ional\ „Serviciul Credincios” clasa I. Ofi]er superior MI. A fost unul dintre principalii sus]in\tori [i promotori ai kaiacului [i canoei HOFFMANN, ARTHUR- `n ]ara noastr\. Ca sportiv, a fost PIERRE (1949), n. la Ploie[ti. legitimat la cluburile AS PTT, Absolvent al IEFS, promo]ia „Telefoane” [i „Dinamo” din 1974. Profesor gradul I. Bucure[ti. A cucerit 12 titluri de Antrenor categoria I. Membru al campion na]ional. ~n 1953, COR, secretar al AOR. Director renun]\ la activitatea competi]ional\ [i se dedic\ general `n MTS. Printre studiile muncii de antrenor. ~ndepline[te func]ia de antrenor [i articolele semnate de A. P. H. coordonator al Sec]iei de kaiac-canoe a Clubului se num\r\ Elemente de strategie „Dinamo”, cu echipajele acestui club cucerind 600 de olimpic\, Educa]ie [i olimpism, titluri de campion na]ional. Antrenor al loturilor Jocurile olimpice – Edi]ia XXIV (`n colaborare). ~n na]ionale, timp de 33 de ani (1953-1986), a preg\tit anul 2000, i s-a conferit Ordinul na]ional „Serviciul echipajele pentru JO – `ncepând cu edi]ia din 1956, Credincios” `n grad de cavaler. de la Melbourne, [i pân\ la cea din 1984, de la Los Angeles –, inclusiv pentru edi]iile CE [i CM HOLDEVICI, IRINA (1949), n. la Bucure[ti. desf\[urate `n aceast\ perioad\. Dintre sportivii Absolvent\ a Facult\]ii de Psihologie din Universitatea preg\ti]i de el la clubul „Dinamo” au fost medalia]i Bucure[ti, promo]ia 1972. ~n 1980, ob]ine titlul de 35 (dintre care 11, cu aur), la JO; 133 (dintre care 42, doctor `n psihologie. Cariera sa profesional\ s-a cu aur), la CM; 80 (dintre care 29, cu aur), la CE. A desf\[urat `n mai multe direc]ii: asistent universitar la realizat, cu „elevii” s\i, o serie de performan]e româ- IEFS [i psiholog la loturile olimpice de tir, de ne[ti `n premier\: primele medalii cucerite la kaiac, la gimnastic\ [i de scrim\ (1972-1982); psiholog sportiv un CM (1954 – M. Anastasescu) [i la un CE (1957 – [i psiholog clinician (1982-1990); lector la Catedra de M. Anastasescu, S. Teodorof); primii campioni psihologie a Facult\]ii de Sociologie, Psihologie [i europeni (1957) [i mondiali (1958) la canoe (S. Pedagogie din Universitatea Bucure[ti (1990-1995); Ismailciuc [i D. Alexe); primul campion european din 1995, profesor la Universitatea Bucure[ti [i la (1961) [i mondial (1963) la kaiac simplu (A. Institutul Na]ional de Informa]ii. ~n perioada 1995- Vernescu); primele medalii olimpice de aur ob]inute 2000, desf\[oar\ o intens\ activitate academic\ [i de la canoe (JO din 1956 – L. Rotman, dublu campion cercetare `n domeniul psihoterapiei, psihologiei olimpic, S. Ismailciuc [i D. Alexe) [i la kaiac (JO din

72 A. Promotori [i profesioni[ti

1976 – V. Diba); 4 titluri de campion olimpic – Ivan cup\, `n 1976, [i, apoi, cucere[te un nou titlu na]ional Patzaichin). A reu[it s\ impun\ pe plan interna]ional `n 1978. ~ntre 1978 [i 1983, activeaz\ la forma]ii de o serie de sportivi de excep]ie ca: I. Patzaichin – 30 fotbal de prim e[alon din provincie (FC Bihor, CS de medalii (13 de aur) la JO, CM [i la CE, 4 titluri Târgovi[te), dup\ care revine la „Steaua”, reu[ind s\ olimpice, 8 mondiale [i unul european; A. Vernescu – realizeze performan]e de mare prestigiu pe plan intern 30 medalii (13 de aur), 4 titluri mondiale [i 9 – câ[tigarea campionatului [i a Cupei României, `n europene; A. Sciotnic – 19 medalii (7 de aur), 4 titluri 1985, apoi, din nou, a campionatului, `n 1986 – [i pe mondiale [i 3 europene; V. D`ba – 11 medalii (6 de plan interna]ional – câ[tigarea Cupei Campionilor aur), 5 titluri mondiale [i unul olimpic; M. Zafiu – 11 Europeni, edi]ia 1986, dup\ victoria, `n finala de la medalii; Maria {tefan – 10 medalii; Viorica Dumitru Sevilla, asupra echipei FC Barcelona. Din toamna – 11 medalii; S. Covaliov – 8 medalii; S. Ismailciuc anului 1986, preia conducerea tehnic\ a primei – 7 medalii; A. Sidorov – 7 medalii; D. Alexe – 6 reprezentative a ]\rii, pe care o calific\ la turneul final medalii; M. }urca[ – 6 medalii. A adus, prin al CM din Italia `n 1990 (unde avea s\ ob]in\ cea mai experien]a sa, o contribu]ie practic\ deosebit\ la bun\ performan]\ de pân\ atunci din istoria fotbalului formarea [colii române[ti de kaiac-canoe, la românesc – calificarea `n optimile de final\ ale perfec]ionarea procesului de selec]ie [i preg\tire a competi]iei nr. 1 mondiale). Dup\ 1990, se retrage de sportivilor de mare performan]\. A fost membru al la cârma echipei na]ionale [i desf\[oar\ o activitate Biroului FR de Kaiac-Canoe [i al Colegiului central profesional\ discontinu\, cu scurte perioade la con- al antrenorilor. S-a remarcat printr-o mare exigen]\ [i ducerea tehnic\ a unor echipe din ]ar\ („Steaua”, FC atitudine dârz\ fa]\ de problemele de preg\tire [i de Bihor) sau din str\in\tate („Parmalat” – Ungaria, [i asigurare a condi]iilor organizatorice cerute de acest „Panionios” – Grecia). Cu „Steaua” `[i mai adaug\ `n sport [i cu mare autoritate `n rândul celor care palmares, `n calitate de director tehnic, cucerirea constituiau poten]ialul sportiv reprezentativ al ]\rii. Cupei României, `n 1992, [i ca antrenor principal, S-a bucurat de un binemeritat prestigiu pe plan ob]inerea unui nou titlu na]ional, la edi]ia 1993-1994. interna]ional. I-au fost acordate titlurile de Maestru al La `nceputul anului 1997, este numit secretar de stat `n sportului (1951) [i de Antrenor emerit (1957). MTS, func]ie `ndeplinit\ pân\ `n februarie 1998, când Decorat cu Ordinul „Muncii” clasa I [i „Merite devine director tehnic `n FR de Fotbal, pentru ca, din Sportive” clasa I [i a II-a. toamna anului 1998, s\ preia func]ia de director tehnic al FC „Steaua”. De la 1 ianuarie 2000, a fost numit `n IENEI, EMERIC ALEXAN- func]ia de antrenor al echipei na]ionale (care, la turneul DRU (1937), n. la Arad. Profe- final al CE din acela[i an, a reu[it s\ treac\ de faza sor de educa]ie fizic\. Legitimat, grupelor, calificându-se `n sferturile de final\). Dup\ la vârsta de 9 ani, la ITA. A Euro 2000, E. I. a de]inut func]ia onorific\ de director activat la Arad pân\ `n 1956, tehnic al echipelor na]ionale de fotbal [i, ulterior, a când, component fiind al echipei devenit pre[edintele Comisiei tehnice a FRF. La 12 na]ionale de juniori, s-a transfe- mai 1986, a fost decorat cu Ordinul „Meritul Sportiv” rat la Clubul „CCA” („Steaua”), clasa I. ~n decembrie 2000, i-a fost conferit Ordinul unde, pân\ `n 1969, a fost unul na]ional „Pentru Merit” `n grad de ofi]er. dintre fotbali[tii de baz\ ai forma]iei militare cu care a câ[tigat de 3 ori (`n 1960, 1961 [i 1968) campionatul na]ional [i de 4 ori Cupa ILEANA DE HOHEN- României (`n 1962, 1966, 1967 [i 1969), `n acela[i ZOLLERN (1909-1991), n. la timp `mbr\când [i tricoul na]ionalei de 12 ori. A f\cut Bucure[ti. Particip\ la cursurile parte din reprezentativa ]\rii la JO din 1964 (Tokio). Institutului Na]ional de Educa]ie ~ntre 1969 [i 1970, a activat ca juc\tor profesionist `n Fizic\. Fiind `nzestrat\ cu reale Turcia, la „Kaiseri”. Fotbalist de mare angajament, cu aptitudini pentru practicarea atle- o mare capacitate de efort, s-a remarcat [i printr-o tismului, schiului, `notului, gim- ]inut\ de `nalt\ sportivitate. Dup\ anul 1971, a lucrat nasticii, alpinismului [i jocurilor ca antrenor `n cadrul Clubului „Steaua”, preg\tind populare, a luat parte, efectiv, la mai `ntâi fotbali[tii juniori. Ca antrenor principal la demonstra]ii [i concursuri `mpre- echipa de seniori, realizeaz\ eventul campionat – un\ cu echipa reprezentativ\ a studen]ilor INEF. ~n

73 PERSONALIT|}I

calitate de comandant al unei legiuni de cerceta[i, IOANI}ESCU, CONSTANTIN (1921), n. `n com. apoi ca pre[edint\ a Academiei Cre[tine a Femeilor Glodeanu Cârlig, jud. Buz\u. A urmat {coala Române, a desf\[urat o sus]inut\ activitate cu con]inut Normal\ din Buz\u, apoi a absolvit ANEF, `n 1945, moral [i de preg\tire fizic\ `n rândul tineretului. [i Facultatea de Drept, `n 1960. {i-a `nceput cariera de profesor de educa]ie fizic\ la Liceul Industrial ILIESCU, ION (1930), n. la „Polizu” din Capital\, continuând-o la {coala Olteni]a. Inginer hidro-energeti- Normal\ din Buz\u. Dup\ 1950, a fost `ncadrat la cian. {i-a `nceput studiile supe- Centrul Universitar Ia[i, ca responsabil pentru rioare la Facultatea de Electro- educa]ia fizic\. La `nfiin]area Institutului Pedagogic tehnic\ a Institutului Politehnic din Ia[i, a fost `ncadrat la Facultatea de Educa]ie Bucure[ti, pe care le-a continuat Fizic\, unde a predat disciplinele „Teoria [i metodica la Institutul Energetic din Mos- educa]iei fizice” [i „Volei”. A elaborat mai multe cova, absolvindu-le `n anul 1955. cursuri de teorie [i metodic\ a educa]iei fizice, Practicant [i mare iubitor al precum [i un caiet de lucr\ri practice pentru volei. A sportului `nc\ din copil\rie, a condus activitatea de perfec]ionare a profesorilor de fost aproape de fenomenul sportiv [i s-a implicat `n educa]ie fizic\ din Moldova, timp de 21 de ani. A tot ceea ce putea s\ duc\ la dezvoltarea acestuia. avut gradul didactic de lector universitar. A condus, Num\rându-se printre fondatorii Uniunii Asocia]iilor `n calitate de pre[edinte, Comisia jude]ean\ de volei Elevilor din România (1948) [i ai Uniunii Ia[i. A fost arbitru divizionar de volei. ~ntors la Asocia]iilor Studen]ilor din România (1956), f\când Buz\u, a condus, timp de 7 ani, Comisia jude]ean\ de parte [i din conducerea acestora, a promovat cu fotbal. I-a fost acordat\ distinc]ia „Merite Sportive”. consecven]\ activitatea sportiv\ `n rândul tineretului studios. De pe pozi]ia func]iilor pe care le-a `ndeplinit `n decursul anilor – ministru pentru IOANI}OAIA, TRAIAN OVI- problemele tineretului (1967-1971); vicepre[edinte al DIU (1945), n. la Peri[, jud. Consiliului jude]ean Timi[ (1971-1974); pre[edinte Ilfov. Ziarist. Absolv\ Liceul al Consiliului jude]ean Ia[i (1974-1979); pre[edinte „Ion Maiorescu” din Giurgiu, `n al Consiliului Na]ional al Apelor (1979-1984); 1962, [i Institutul de Limbi [i director al Editurii Tehnice (1984-1989) [.a., a Literaturi Str\ine din Bucure[ti continuat s\ sprijine activitatea sportiv\ [i s\ (limba polon\), `n 1967, ca [ef de contribuie la afirmarea sportului românesc pe plan promo]ie. Debuteaz\ `n presa intern [i interna]ional. ~n perioada 1980-1989, a scris\ `n 1968, ca redactor la `ndeplinit func]ia de pre[edinte al FR de Kaiac- ziarul „Sportul popular”. ~ntre Canoe. ~n aceast\ postur\ [i-a consacrat eforturile [i 1973 [i 1986, lucreaz\ `n redac]ia revistei „Flac\ra”, demersurile dezvolt\rii celor dou\ ramuri sportive. A remarcându-se ca unul dintre cei mai aprecia]i ziari[ti contribuit nemijlocit la realizarea noii baze sportive din presa sportiv\ [i nu numai. Din 1986, lucreaz\ la construit\ special pentru kaiac-canoe la Bascov ziarul „Sportul” (devenit, ulterior, „Gazeta Sporturi- (Pite[ti). A participat direct la evenimentele din lor”), pentru ca, `n 1991, s\ devin\ redactor [ef al co- decembrie 1989; a fost pre[edintele Consiliului FSN tidianului „Sportul românesc”. ~n 1997, `nfiin]eaz\ [i a condus Consiliul Provizoriu de Uniune Na]ional\. primul cotidian de sport color de factur\ occidental\ A fost ales Pre[edinte al României la 20 mai 1990 (o „Pro Sport”, devenind directorul acestuia. Din anul dat\ cu alegerile pentru Adunarea Constituant\) [i 1994, sus]ine emisiunile „Procesul etapei” apoi, dup\ adoptarea noii Constitu]ii, la 11 octombrie 1992 [i la 10 decembrie 2000. ~n virtutea atribu]iilor (fotbalistice) la Pro TV [i „Sport show” la Pro FM. A conferite de calitatea de [ef al statului, a acordat o fost desemnat de 12 ori „cel mai bun ziarist sportiv al aten]ie deosebit\ recunoa[terii [i aprecierii valorilor anului”. Se poate aprecia c\ el a creat `n România o autentice ale sportului românesc, promov\rii lor pe [coal\ de pres\ sportiv\ modern\, descoperind [i va- plan na]ional [i interna]ional, ac]ionând constant lorificând o serie de veritabile talente `n domeniu, pentru acordarea cuvenitelor recompense de ordin precum: C. Tolontan, A. Vochin, Cr. Geamba[u, E. moral [i material celor mai buni sportivi ai ]\rii. Terzian, B. Stamatoiu, A. Niculescu, A. Buz\riu,

74 A. Promotori [i profesioni[ti

Elena Popa, Lumini]a Diculescu. A urm\rit [i a ION, CORNELIU (1951), n. la transmis de la fa]a locului `ntrecerile din cadrul CM Foc[ani, jud. Vrancea. Ofi]er de fotbal din Italia, 1990 (când a fost ofi]erul de pres\ MApN. Absolvent al Institutului al lotului nostru na]ional), din SUA, `n 1994, [i din de Studii Economice din Fran]a, `n 1998. A fost, de asemenea, prezent, ca Bucure[ti, promo]ia 1973. A ziarist, la JO de la Moscova, din 1980, [i de la `nceput s\ practice tirul `n 1969, Barcelona, din 1992, la multe alte mari competi]ii `n cadrul Clubului „Steaua” Bu- sportive: CM de gimnastic\, „Cupa Davis” la tenis cure[ti, sub `ndrumarea antreno- etc. Este autor al mai multor c\r]i de interviuri [i re- rilor Gh. Corbescu [i T. Coldea portaje, printre care: B\rba]i cu obiceiuri de eroi (dup\ 1976). Multiplu campion [i recordman na]ional, a `nregistrat performan]e de (distins\, `n 1981, cu Marele premiu pentru reportaj), excep]ie [i `n competi]iile interna]ionale oficiale de Nimeni nu are nimic de ascuns, ~ntâmpl\ri din tir. Selec]ionat `n loturile na]ionale, a realizat, pe par- realitatea imediat\, Via]a la 1000 km pe or\. cursul a peste 20 de ani, `ncepând din 1970, perfor- man]e maxime – 600 de puncte din 600 posibile `n IOAN, VIRGIL (1908-1986), n. proba de pistol vitez\; are la activ egalarea recordului la Foc[ani, jud. Vrancea. Atras mondial, 598 puncte, la proba de pistol vitez\, `n `nc\ din timpul liceului de 1977, [i un aport substan]ial la stabilirea unui nou activitatea sportiv\, practic\ cu record mondial, `n 1975, `n proba de pistol vitez\ pe talent rugby-ul [i atletismul. Ca echipe, 2 370 puncte. Participant la 3 edi]ii ale JO, 3 atlet, legitimat ini]ial la clubul CM [i la 5 CE, a ob]inut 12 medalii – 4 de aur, 7 de Liceului „Mihai Viteazul” [i, argint [i una de bronz. La CM din 1974, la Enschade apoi, la Clubul „Stadiul Român”, (Olanda) ob]ine medalia de argint la pistol cu aer a concurat, `ntre 1920 [i 1935, la comprimat, iar la Thun, medalia de bronz la pistol probele de alergare pe distan]a vitez\, pe echipe, [i locul XI, la individual. La CM de scurte: 100 m, 200 m, 400 m, 110 m garduri [i la de- la Caracas, din 1982, face parte din echipa de pistol catlon. A cucerit peste 20 titluri de campion na]ional vitez\ care intr\ `n posesia medaliei de argint. La JO [i a stabilit 4 recorduri ale ]\rii, fiind selec]ionat [i din 1976, de la Montreal, se claseaz\ pe locul V, dup\ concurând de 4 ori `n echipa de atletism a României. un baraj `n 3 pentru medalia de bronz. La cea de-a A fost, timp de 18 ani, membru al Biroului FR de XII-a edi]ie a JO din 1980, de la Moscova, `[i Atletism, iar `n perioada 1941-1948, pre[edintele ales demonstreaz\ din plin calit\]ile tehnice, fizice [i al acesteia. Generos, a avut la activ repetate ac]iuni psihice, devenind campion olimpic la pistol vitez\, `n filantropice, a d\ruit echipament celor 25 componen]i urma unui baraj desf\[urat `n 3 man[e (prima man[\ ai reprezentativei na]ionale de atletism, care f\ceau `n 3, `ntre I. Corneliu, W. Jurgen – Republica deplas\ri la concursurile interna]ionale; la ini]iativa Democrat\ German\ – [i Petrisch Gerhard – Austria; [i pe seama fondurilor sale, au fost invita]i speciali[ti a doua, `ntre I. Corneliu [i W. Jurgen, care s-a din Germania (antrenorii Lugelhard [i Woitzer [i terminat la egalitate, 147 p, a impus cea de-a treia, `n doctorul Weimann), care au predat cursuri de ini]iere care I. C. realizeaz\ 148 p, iar Jurgen 147 p). La JO [i perfec]ionare, de tratamente [i refacere tehnicieni- de la Los Angeles, din 1984, devine vicecampion lor [i atle]ilor români. ~n sus]inuta sa activitate de olimpic la aceea[i prob\. ~nalta clas\ `n proba de publicist a popularizat atletismul. Având [i o voca]ie pistol vitez\ este pus\ `n eviden]\ [i la CE, unde de istoric s-a documentat la Biblioteca Academiei cucere[te 3 titluri continentale: unul cu echipa, `n Române, strângând date referitoare la trecutul 1975 (Madrid), [i 2 la individual, `n 1977 (Bucure[ti) atletismului `n spa]iul românesc. Efectul acestei – cu 598 p – record mondial egalat – [i `n 1985 febrile [i fecunde c\ut\ri s-a concretizat `n elaborarea (Osijek), precum [i 4 medalii de argint – `n 1975 [i monografiei Atletismul românesc, pe care a editat-o 1981 (Titograd), la individual, `n 1983 (Bucure[ti) [i pe cheltuiala sa [i a distribuit-o gratuit iubitorilor 1985, `n proba pe echipe. Dup\ ce [i-a `ncheiat acestei ramuri sportive, dorind ca „aceast\ carte s\ cariera ca sportiv, [i-a continuat activitatea ca fie dezvoltat\ [i completat\ de viitorii ziari[ti, antrenor la Clubul „Steaua”, din 1989 fiind numit statisticieni, profesori [i atle]i”. [eful Sec]iei de tir din cadrul aceleia[i grup\ri

75 PERSONALIT|}I

sportive. Din 1995, s-a ocupat de preg\tirea unor prin gimnastic\ medical\ (1940), Masajul (1950), tr\g\tori de perspectiv\, precum: I. Raicea (locul III, Gimnastica articular\ (1954), Cultura fizic\ (1964), la Cupa Mondial\), A. Todor (locul III pe echipe, la Cultura fizic\ a mamei [i copilului (1958), Despre pistol vitez\, [i locul IV `n proba individual\, la CE de atitudinea corect\ a corpului (1961), Automasajul juniori din 1997), iar din 1997, a preluat [i preg\tirea (1962), Femeia [i cultura fizic\ (1964), Cultura fizic\ sportivului Sorin Babii (medalie de bronz, `n proba pentru cei vârstnici (1965), Cre[terea normal\ [i pistol cu aer comprimat, [i medalie de argint, `n proba dezvoltarea fizic\ (1968). Pe plan organizatoric pe echipe, la CE din 1997; locul II, la Cupa Mondial\ `nfiin]eaz\, `n colaborare cu dr. Ana Kiss Strugurescu, din 1997). ~n 1990, a fost ales `n func]ia de pre[edinte dr. Traian Dumitrescu [i cu dr. Petre Radovici, Centrul al FR de Tir. ~n 1981, a participat, ca invitat, la de cercetare a deficien]elor fizice `n cadrul Spitalului sesiunea Academiei Olimpice de la Atena. Membru `n „Gr. Alexandrescu”. Elaboreaz\ [i conduce, `mpreun\ Biroul Executiv al COR. Pentru rezultatele sale de cu dr. R. Ludu, primul curs de medicina culturii fizice. excep]ie [i contribu]ia adus\ la afirmarea tirului româ- ~n anii '60, este pre[edintele Comisiei Române de nesc, i s-au acordat titlurile de Maestru emerit al spor- Bibliografie, afiliat\ la Biroul Interna]ional de tului [i de Antrenor emerit [i a fost distins cu ordine [i Documentare [i Informare (IASI), alc\tuind, `mpreun\ medalii. ~n anul 2001, i s-a conferit Ordinul na]ional cu membrii comisiei, bibliografiile `n limbile francez\, „Pentru Merit” `n grad de ofi]er. englez\, german\ [i român\ ale lucr\rilor din domeniul educa]iei fizice [i sportului ap\rute `n ]ara IONESCU, ADRIAN (1904- noastr\ `n prima jum\tate a secolului XX. 1972), n. `n com. P\troaia, jud. Dâmbovi]a. Absolvent al IONESCU, ADRIAN (1930-1995), n. `n com. Facult\]ii de Medicin\ [i al ISEF Berde[ti-Horezu, jud. Vâlcea. Absolvent al ICF, [eful (1930), ca [i al Facult\]ii de promo]iei din 1958. Repartizat ca profesor `n Buz\u, Filosofie din Bucure[ti (1932). este numit directorul [colii sportive din ora[, ~n intervalul 1934-1936, a `nfiin]at\ `n 1957. ~n 1968, o dat\ cu `nfiin]area frecventat cursuri de perfec- Consiliului jude]ean Buz\u pentru Educa]ie Fizic\ [i ]ionare la: Institutul Central Sport, a fost numit pre[edintele acestui for, `n fruntea Regal de Gimnastic\ din Stock- c\ruia s-a aflat pân\ `n 1980. ~n aceast\ perioad\, holm (la catedrele de gimnastic\, ortopedie, fiziote- datorit\ tenacit\]ii [i calit\]ilor sale de ordin rapie [i radiografie); la Paris (fizioterapie) la Ham- managerial, baza sportiv\ a jude]ului a sporit burg (fizioterapie [i fiziologie). ~n 1930, `[i sus]ine considerabil, prin construirea stadionului de fotbal [i teza de doctorat `n medicin\ [i chirurgie, sub `ndru- de atletism, a s\lii CS{, a patinoarului artificial [i a marea prof. univ. dr. Fr. Reiner, iar `n 1936, teza de S\lii Polivalente a Sporturilor „Dacia”. A desf\[urat doctorat `n fiziologie muscular\ la Universitatea [i o sus]inut\ activitate practic\, `n calitate de antre- hanseatic\ din Hamburg. Dup\ revenirea `n ]ar\, nor al echipelor de volei a ora[ului Buz\u [i a CS{, desf\[oar\ o bogat\ activitate didactic\: asistent la cu care a ob]inut rezultate de prestigiu `n CN de Catedra de gimnastic\ medical\ (1931), [ef de lucr\ri juniori [i la campionatele [colare. A preg\tit [i pro- (1948), conferen]iar (1958), profesor universitar movat sportivi de valoare `n reprezentativele de volei (1962). ~n 1968, devine doctor docent. A ]inut ale ]\rii, precum: Corneliu Chifu – care, `n 1979, cursuri: de igien\ [colar\; pe probleme medicale ale cucere[te, `mpreun\ cu na]ionala tricolorilor, locul III, psihologiei practice; de cultur\ fizic\ medical\; de la JO de la Moscova (1980) [i la CE, iar cu echipa CS masaj, control medical [i de prim-ajutor. Conco- „Steaua”, locul II, la CCE (1979); Petric\ Stancu, mitent, a desf\[urat o sus]inut\ activitate de cercetare maestru emerit al sportului, participant la CM din [tiin]ific\ privind: efectele exerci]iului fizic `n [coal\ Mexic (1974); Florian Sârbu – medalie de bronz, cu [i `n mediul profesional; examenul antropometric [i „na]ionala”, la CB din 1979; Adrian Dumitru – fiziologic; problematica viciilor de atitudine [i a component al lotului medaliat cu bronz la JMU din deficien]elor fizice; aspectele fundamentale ale 1981. ~n perioada 1963-1974, ca antrenor al echipei cre[terii [i dezvolt\rii fizice. A semnat o multitudine CS{ Buz\u, [i-a calificat „elevii” de 11 ori `n de lucr\ri de referin]\ pentru domeniul culturii fizice turneele finale, ob]inând cu ei 2 titluri de campion medicale, printre care: Scoliozele [i tratamentul lor na]ional.

76 A. Promotori [i profesioni[ti

IONESCU, ANTON (1910), n. IONESCU, DIMITRIE (1864- `n com. Ciol\ne[ti, jud. Teleor- 1946), n. la Bucure[ti. Studiile [i man. Licen]iat al Facult\]ii de le-a f\cut la Roma, la {coala Drept (1934) [i al ISEF din Central\ de Gimnastic\. ~n 1883, Bucure[ti (`n 1935). A ales a fost numit profesor suplinitor la cariera didactic\ [i a predat gimnaziul din Gala]i, fiind apoi, educa]ia fizic\, timp de 37 de `n 1886, transferat la Liceul „Gh. Laz\r” din Bucure[ti. Pred\, `n ani, la {coala Normal\ din paralel, la {coala Normal\ [i la Câmpulung Muscel [i la Semi- Liceul „Sf. Gheorghe”. ~n inter- narul Pedagogic din Bucure[ti, valele 1907-1912 [i 1925-1939, a apoi, 22 de ani ne`ntrerup]i, la Liceul „Spiru Haret”. func]ionat ca inspector [colar, pe problemele Pentru merite remarcabile `n preg\tirea echipelor gimnasticii, la Ministerul Instruc]iunii Publice. Poate [colare cu care a cucerit, `n `ntrecerile desf\[urate `n fi considerat ca pionier al gimnasticii din România [i cadrul campionatelor na]ionale [i al competi]iilor un demn continuator al operei [i activit\]ii lui Gh. organizate la nivelul Capitalei, locuri frunta[e [i Moceanu. Ministrul Instruc]iunii Publice Spiru Haret titluri de campioni (la gimnastic\, atletism [i i-a acordat pre]uirea sa [i l-a `ns\rcinat s\ conceap\ [i baschet), `n prezentarea demonstra]iilor de gimnasti- s\ coordoneze diverse ac]iuni pe linia form\rii c\ [i organizarea de tabere [i excursii, `n `ndrumarea mae[trilor [i profesorilor de gimnastic\, s\ organize- practicii pedagogice a studen]ilor ANEF [i pentru ze cursurile pentru perfec]ionarea lor `n 1909 [i 1910 activitatea desf\[urat\ ca pre[edinte al FR de Lupte [i [.a.m.d. La ini]iativa lui D. I., se `nfiin]eaz\, la Haltere (1946-1947) [i al FR de Atletism (1947- Bucure[ti, `n 1905, Societatea de gimnastic\ „~na- 1953), i s-au acordat titlul de „Profesor frunta[” [i inte”, care va impulsiona, pentru moment, activitatea `n domeniu [i va preg\ti apari]ia primei federa]ii medalia „Merite Sportive”. sportive române[ti – Federa]ia Societ\]ilor de Gimnastic\ din România (1906). Ca [i predecesorul IONESCU, CONSTANTIN s\u Gh. Moceanu, D. I. era adeptul sistemului (1926-1997), n. `n com. P\troaia, german de gimnastic\, al lui L. Jahn, impregnat de jud. Dâmbovi]a. Absolvent al elemente ale sistemului francez de gimnastic\ al lui IEF, promo]ia 1950. A lucrat, Demeny (acesta din urm\ fiind invitat, `n 1914, ini]ial, ca instructor `n cadrul pentru a sus]ine mai multe conferin]e la Bucure[ti, cursurilor de preg\tire [i formare Craiova, Ia[i [i la Gala]i). Ap\rând eficien]a [i a ofi]erilor [i subofi]erilor care valoarea instructiv-educativ\ a sistemului hibrid urmau s\ desf\[oare activit\]i pe germano-francez, D. I. a intrat `ntr-o disput\ spinoas\ linia preg\tirii fizice a persona- cu I. Bucovineanu, ardent sus]in\tor al sistemului lului armatei. Ca sportiv cate- suedez, animând, la o scar\ mai mic\, a[a-zisa goria I, a practicat voleiul. A fost membru al FR de „b\t\lie a sistemelor” purtat\, `n mai toate statele din Volei. A condus primul curs de scafandri din armata Europa celei de-a doua jum\t\]i a sec. XIX, `ntre român\. A f\cut parte din Comandamentul For]elor discipolii diver[ilor creatori ai sistemelor de gimnastic\. Acceptând, `n cele din urm\, teza c\ Armate Unite ale Tratatului de la Var[ovia, fiind gimnasticii trebuie s\ i se al\ture [i activit\]ile `ns\rcinat cu preg\tirea fizic\ a osta[ilor. Ca vicepre- sportive care `nregistrau, la `nceputul sec. XX, o [edinte al Clubului „Steaua”, a r\spuns de `ndru- dezvoltare impetuoas\, consemnat\ prin apari]ia marea tehnic\ a 12 sec]ii, preponderent de jocuri federa]iilor na]ionale de baz\, D. I. public\, pentru sportive. Fiind un remarcabil organizator, a primit prima dat\ `n România, un regulament de fotbal, sarcina preg\tirii cursurilor [i convoc\rilor pe linia `ncorporat `n Tratatul de jocuri [colare pentru uzul preg\tirii fizice desf\[urate la nivelul for]elor noastre [coalelor de ambele sexe. Prin intermediul articolelor armate. ~n perioada 1952-1965, a elaborat instruc- publicate `n revista „Gimnasticul Român” (pe care a ]iuni [i regulamentele privind preg\tirea fizic\ a creat-o [i condus-o `n 1907) [i `n revista militarilor. A fost distins cu ordine [i medalii militare „Educa]iunea” (1892), D. I. a contribuit esen]ial la [i sportive. r\spândirea, organizarea [i afirmarea gimnasticii `n

77 PERSONALIT|}I

]ara noastr\. De asemenea, a semnat mai multe „România Liber\”, „Ramuri”, „Cronica”, „F\clia”. A articole [i lucr\ri de metodic\ [i de istorie a redactat, `mpreun\ cu al]i colegi gazetari, primul gimnasticii, precum: Instruc]iunea gimnasticii `n almanah fotbalistic care a ap\rut `n România dup\ cel [colile de b\ie]i [i fete, curs elementar (1891); Jocuri de-al doilea r\zboi mondial. S-a num\rat printre [colare (1895), `n colaborare cu Gh. Teodosiu; Jocul colaboratorii permanen]i ai revistei FIFA „Fotball oina (1900), `n colaborare cu N. Velescu; Importan]a News”. ~n domeniul audiovizualului, a de]inut rubrici unor sisteme de educa]ie fizic\ (1905); Gimnastica. permanente la Radio Bucure[ti [i Radio Cluj [i a Studii critice, editat\ `n colaborare cu N. Velescu realizat peste 200 de reportaje [i transmisii tv de la tot (1906); Conduc\tor pentru predarea gimnasticii `n atâtea meciuri de fotbal (el este autorul primei transmi- [colile primare, secundare [i normale de b\ie]i [i fete siuni, `n 1965, pentru telespectatorii români, a unui (1915); Metodica gimnasticii (1916); Raport asupra meci de fotbal interna]ional – finala CE disputat\ `ntre Congresului de Educa]ie Fizic\ de la Paris (1913); chipele „Internazionale” Milano [i „Benfica” Istoricul gimnasticii [i al educa]iei fizice la noi Lisabona). A fost prezent la 4 edi]ii ale CM de fotbal: (1939). Pentru meritele sale deosebite, a fost distins din Anglia, `n 1966; din Mexic, `n 1970; din Germania, cu `nalte distinc]ii ale timpului: ”Coroana României”, `n 1974; din Italia, `n 1990. Este autorul mai multor Ordinul „Sf. Sofia”, „R\splata muncii” clasa I, volume de publicistic\ sportiv\, printre care Larma [i „Diploma de Ofi]er al Instruc]iunii Publice” gloria stadioanelor [i A[ii fotbalului românesc (`n (acordat\ de statul francez), „Meritul cultural”. colaborare cu George Iva[cu). A l\sat `n manuscris cartea De la Wembley la Bocca Juniors – povestea a 4 IONESCU, EFTIMIE (1927- campionate mondiale de fotbal. Este considerat, prin 1997), n. la Pite[ti. Absolvent al valoarea demersurilor profesionale [i realiz\rile sale Facult\]ii de Filologie din remarcabile gazet\re[ti, un veritabil as al presei Bucure[ti (1967), al Facult\]ii de sportive române[ti. Ziaristic\ din cadrul Academiei de {tiin]e Social-Politice „{tefan IONESCU, MIHAIL (1903- Gheorghiu” (1983) [i al Cursului 1986), n. la Bucure[ti. Absolvent pentru perfec]ionarea cadrelor al ISEF, promo]ia 1929. din domeniul presei (1974). Du- Inspector pentru educa]ie fizic\ p\ absolvirea Liceului „N. B\l- `n Ministerul ~nv\]\mântului cescu” din Pite[ti, `n 1945, a intrat `n presa sportiv\ `n (1955-1973). {ef de catedr\ calitate de corespondent al ziarului „Sportul popular” (Educa]ie Fizic\ [i Sport) la pentru jude]ul Arge[. Venind, apoi, `n Capital\, a Universitatea Bucure[ti (1958- `ndeplinit, rând pe rând, atribu]iile specifice meseriei de 1973). Decan al Facult\]ii de gazetar: de la colaborator, reporter, pân\ la [ef de sec]ie Educa]ie Fizic\ [i Sport din la ziarul „Sportul”. ~nc\ din 1950, a `nceput colaborarea Institutul Pedagogic de 3 ani (1968-1971). A predat cu sec]ia de sport a Radiodifuziunii, num\rându-se apoi gimnastica [i tirul. A efectuat studii privind metodica printre reporterii care aduceau actualitatea sportiv\ `n pred\rii educa]iei fizice `n `nv\]\mântul emisiunile nou `nfiin]atei Televiziuni na]ionale. ~n preuniversitar [i universitar. paralel, a colaborat la o serie de publica]ii din ]ar\ [i din str\in\tate profilate pe problemele fotbalului. ~ntre IONESCU, V. MIHAI (1925), 1958 [i 1967, [i-a desf\[urat activitatea `n redac]ia I. S. n. la Ploie[ti. Absolvent al LOTO-Pronosport, de unde a trecut, prin transfer, la Colegiului Militar de la Mân\sti- revista „Fotbal”, ca [ef de sec]ie. Din 1972, revine la rea Dealu, `n 1944, [i al Fa- ziarul „Sportul” („Gazeta sporturilor”), unde va lucra cult\]ii de Istorie-Geografie din ca publicist comentator pân\ la pensionare, `n 1994. Bucure[ti, `n 1969. Din 1946 [i Chiar [i dup\ ie[irea la pensie a continuat s\ semneze, pân\ `n 1959, a fost ofi]er activ `n calitate de colaborator, articole despre fotbalul MFA. A trecut `n rezerv\ cu românesc [i interna]ional. Ziarist prolific, deosebit de gradul de colonel. ~ntre 1940 [i talentat, a sus]inut cu regularitate rubrici sportive nu 1950, activeaz\ ca juc\tor de doar `n ziare [i reviste de profil, ci [i `n paginile altor fotbal la cluburile „Prahova” Ploie[ti [i AS Armata publica]ii, precum: ”Magazinul”, „Contemporanul”, Bucure[ti. Ca antrenor, `n perioada 1959-1965, a

78 A. Promotori [i profesioni[ti

lucrat `n cadrul Centrului de copii [i juniori al monioas\ a gândirii cuprinz\toare [i profunde a unui Clubului „CCA” (ulterior, „Steaua”). Din 1967, este filosof cu gândirea iscoditoare [i rigoarea unui mate- prezent `n presa sportiv\ ca redactor. Mai `ntâi scrie matician a fost benefic\ atât vie]ii [i activit\]ii la revista „Fotbal” (pân\ `n 1974) [i, apoi, la ziarul profesorilor [i studen]ilor INEF, cât [i pentru „Sportul”, pân\ `n 1982. Din octombrie 1982 pân\ `n fundamentarea [tiin]ific\, umanist\ a educa]iei fizice februarie 1988, a `ndeplinit func]ia de secretar al FR [i sportului din România primei jum\t\]i a sec. XX. de Fotbal, r\spunzând de sectorul juniori – tineret – fotbal de mas\. ~ntre anii 1988 [i 1990, este pre[edinte IONESCU (PETROVICI), MA- al Comisiei de disciplin\, vicepre[edinte al Colegiu- RIA RUXANDRA (1928), n. la lui central al antrenorilor [i vicepre[edinte al Comisiei Constan]a, absolvent\ a Institutu- de apel a FR de Fotbal. ~n prima jum\tate a anului lui Central de Educa]ie Fizic\ [i 1990, este ales vicepre[edinte al FR de Fotbal, Sport din Moscova, specializarea calitate `n care `nfiin]eaz\ Comisia de istorie [i sta- scrim\, promo]ia 1954. ~ntre tistic\ a Federa]iei. ~n acela[i an, este numit consilier 1954 [i 1958, a fost antrenoare tehnic al echipei na]ionale participant\ la „Coppa del federal\ de scrim\, iar `n Mondo” din Italia. Revine `n presa sportiv\ `n 1991, perioada 1961-1983, lector de ca redactor [i [ef de departament la cotidianul educa]ie fizic\ la Institutul de „Sportul românesc”, de unde trece, `n 1994, la „Gazeta Construc]ii Bucure[ti. Timp de 26 de ani, a oficiat ca sporturilor”. Din 1995, este redactor [ef adjunct la arbitru atât la competi]iile interne, cât [i la `ntrecerile revista „Fotbal plus”. ~n 1997, devine vicepre[edinte interna]ionale de scrim\. A f\cut parte din Biroul FR al Comisiei de competi]ii [i disciplin\ iar, din 2001, de Scrim\, timp de 28 de ani, ca pre[edint\ a Colegiului este numit pre[edinte al Comisiei Mass-Media a Ligii de antrenori. A scris [i tradus numeroase lucr\ri de Profesioniste de Fotbal. A publicat 14 volume de specialitate. ~n ideea de a reorienta metodologia publicistic\, `ntre care La por]ile fotbalului (`n pred\rii scrimei [i din dorin]a de a crea o termino- colaborare cu Drago[ Cojocaru), Constela]ia va- logie autohton\, public\ manualul Floreta electric\ lorilor sportive (`n colaborare cu Ion Cupen), Fotbal (1968, edi]ia I, Editura C.N.E.F.S; 1979, edi]ia a II-a, – Tehnic\ [i Stil, Fotbal pe contraatac, Antrenori la Editura „Sport-Turism”). ~n colaborare cu publici[tii ora confesiunilor, Confiden]e la marginea gazonului, Tiberiu Stama [i Paul Sl\vescu, a scris [i publicat Fotbal de la A la Z (fotbalul românesc [i mondial de- compendiul Scrima de la A la Z (1983, Editura a lungul anilor „monitorizat” `n colaborare cu Mircea „Sport-Turism”). ~n calitate de cadru didactic la Tudoran), Coppa del Mondo 1990 (`n colaborare cu Institutul de Construc]ii, a elaborat peste 100 de Cornel Dr\gu[in), Fa]a nev\zut\ a fotbalului, Cu [i comunic\ri [i referate pe probleme de statistic\ [i f\r\ crampoane, Un veac de fotbal românesc (scris\ metodologie `n domeniul educa]iei fizice [i sportului, cu Ioan Chiril\) [i 101 idoli ai gazonului). prezentate `n cadrul unor sesiuni [tiin]ifice sau publicate `n „Buletinul Sportiv” (pe care l-a redactat IONESCU, NAE (1890-1940), timp de 14 ani, la nivelul catedrei). Pentru activitatea n. la Br\ila. Studiaz\ filosofia la desf\[urat\ `n cadrul FR de Scrim\, i s-au acordat universit\]ile din Bucure[ti, „Diploma de onoare” (1968) [i medalia „Merite `n Göttingen [i München, ob]inând activitatea sportiv\” (1964, 1965 [i 1967). licen]a `n ]ar\ [i doctoratul `n Germania. Activitatea didactic\ IONESCU, TACHE (1858- [i-a `nceput-o ca profesor `n 1922), n. la Ploie[ti. Licen]iat [i `nv\]\mântul secundar din Bu- doctor `n drept. A f\cut o cure[ti [i, apoi, la Colegiul Mi- str\lucit\ carier\ ca om politic [i litar de la Mân\stirea Dealu. ~n de stat, fiind numit, rând pe rând, anii '20, la solicitarea lui C. R\dulescu-Motru, N. I. membru al guvernului, vice- pred\ la Catedra de logic\, psihologie [i pedagogie a pre[edinte [i, chiar, pre[edinte al INEF. Ulterior, `n perimetrul aceluia[i prestigios Consiliului de mini[tri. ~n l\ca[ de `nv\]\mânt, N. I. `i va deveni un pre]ios perioada când a fost ministrul sfetnic [i prieten lui Octav Onicescu. ~mbinarea ar- Instruc]iunii Publice [i Cultelor a

79 PERSONALIT|}I

realizat reorganizarea `nv\]\mântului primar, normal Bucure[ti; 2 basoreliefuri la baza sportiv\ a Clubului [i seminarial, ac]iune `n care a fost cuprins\ [i „Progresul” din Bucure[ti [.a. A organizat expozi]ii educa]ia fizic\, disciplin\ care a devenit obligatorie personale, numai cu tematic\ sportiv\, `n anii 1957, atât pentru b\ie]i, cât [i pentru fete (1892). S-a 1966, 1968, 1970, 1971 [i 1972. C. I. a participat la interesat de con]inutul [i metodica pred\rii educa]iei numeroase manifest\ri interne [i interna]ionale, `ntre fizice, diferen]iat\ pe clase [i sexe, de nivelul pro- care Bienala de pictur\ [i sculptur\ sportiv\ de la fesional al mae[trilor `ncadra]i `n [colile secundare. Barcelona (1971-1973) [i a XV-a Bienal\ a Fede- Viziunea sa modern\ despre rolul exerci]iilor fizice, al ra]iei Interna]ionale de Medalistic\ (Helsinki, 1973). excursiilor [i plimb\rilor zilnice cu o durat\ de 1-2 ore, rezult\ din circularele emise `n 1892 – privitoare IORD|NESCU, ANGHEL la eliminarea efectelor sedentarismului din [coli [i, (1950), n. la Bucure[ti. Licen]iat `ndeosebi, din internate, „prin practicarea cotidian\ a `n [tiin]e economice. De la vârsta exerci]iilor fizice, a dansului, jocurilor de mi[care [i de 12 ani, când a fost legitimat ca preumbl\rilor” – [i `n 1893 – adresat\ cadrelor de juc\tor de fotbal, a activat numai specialitate din [colile secundare, pentru valorificarea la CS „Steaua” (timp de 20 de exerci]iilor de gimnastic\ atât de necesare s\n\t\]ii [i ani). A debutat `n prima divizie a vigorii corporale [i intelectuale a elevilor. ]\rii `n 1968, adunând 318 pre- zen]e `n e[alonul de elit\ al fotba- IONESCU, VASILE (1907-1985), n. la Bucure[ti. lului nostru. Succesele ob]inute De forma]ie tipograf, meserie pe care a practicat-o `n aceast\ perioad\: a `mbr\cat de dou\ ori tricoul de pân\ `n anul 1945, când ader\ la Partidul Social- campion na]ional (`n 1976 [i 1978); a câ[tigat de 4 ori, Democrat (Titel Petrescu), fapt care `i va schimba cu echipa sa de club, Cupa României (`n 1970, 1971, radical preocup\rile. De]ine func]ia de prefect al 1976 [i 1979); a cucerit titlul de golgeter al jude]ului Cara[, `n perioada 1945-1947, apoi ocup\ campionatului `n 1982; a marcat 156 de goluri `n diverse func]ii importante `n Ministerul Culturii meciurile din prima divizie; de 64 de ori a fost (1950-1967), Ministerul ~nv\]\mântului (1967-1969) selec]ionat `n echipa reprezentativ\, a purtat de 9 ori banderola de c\pitan al „na]ionalei” [i a marcat pentru [i Consiliul Culturii [i Educa]iei Socialiste (1969- România 26 de goluri. A f\cut, de asemenea, parte din 1983). De]ine func]ia de pre[edinte al FR de Scrim\ echipa României calificat\ `n sferturile de final\ ale (1957-1983), `ntre 1969 [i 1983 fiind [i membru al CE din 1972. Posesor al unui dribling foarte derutant Comitetului Executiv al FIE (ulterior, a devenit [i maestru al loviturilor libere, A. I. se `nscrie `n membru de onoare al FIE). categoria atacan]ilor cu stil propriu, partizan al esteticii execu]iilor tehnice [i al spectacolului fotbalistic, fiind IORDACHE, CONSTANTIN (1920-1994), n. la socotit unul dintre cele mai valoroase produse ale Br\ila. Absolvent al Academiei de Arte Frumoase din fotbalului nostru postbelic. ~ntre 1982-1984, a activat Bucure[ti, promo]ia 1950, elev al maestrului Cornel ca juc\tor profesionist la echipa „Heraklion” din insula Medrea. Preocupat de tematica sporturilor a executat Creta (Grecia). Dup\ `ntoarcerea `n ]ar\, a `mbr\]i[at numeroase sculpturi, dintre care majoritatea sunt profesiunea de antrenor, aceasta dovedindu-se la fel de expuse `n aer liber, la diverse complexe sportive din bogat\, poate chiar mai bogat\ `n performan]e decât Capital\ [i din ]ar\, precum: ”Gimnast\” (bronz, 1,60 aceea de juc\tor. Astfel, ca „secund” la „Steaua” m) [i „Boxer” (bronz, 1,75 m) – ambele la Sala (1984-1986), a câ[tigat campionatul na]ional [i Cupa „Lucian Grigorescu”; „Sportiv\” (piatr\, 1,65 m) – la României, `n anul 1985, [i, din nou campionatul, `n Palatul Copiilor din Bucure[ti; „Atlet” (gips) – la AS 1986, an `n care cucere[te, `mpreun\ cu fotbali[tii „Voin]a” Ia[i; „Alerg\tor” (piatr\ artificial\) – la militari bucure[teni, la Sevilla, cel mai important Stadionul Na]ional „Lia Manoliu” din Bucure[ti; trofeu continental de club, Cupa Campionilor „Sportiv” (bronz) – la baza sportiv\ de la B\neasa; Europeni. Ca antrenor principal la „Steaua” (1986- „Boxerii” – la baza sportiv\ a Clubului „Metalul” din 1990), cucere[te Supercupa Europei (1987), `nc\ trei Bucure[ti; ”Sportiv\” – la CS „CFR” Timi[oara; titluri de campion na]ional – `n 1987 (la 15 puncte „Sportiv” – la {S nr. 2 Gala]i; „Fotbalist” – la Clubul diferen]\ – cea mai mare din istoria campionatului – de Sportiv din Br\ila; „Sportiv” – la Muzeul Sportului vicecampioan\), 1988 [i `n 1989 – [i Cupa României – din Bra[ov; „Sportiv\” – Muzeul Sportului din `n 1987, 1988 [i `n 1989 –, reu[ind, `n aceast\

80 A. Promotori [i profesioni[ti

perioad\, pe parcursul a trei campionate [i mai bine, s\ Bucure[ti, la Centrul de Cercet\ri {tiin]ifice `n nu cunoasc\ `nfrângerea `n cele 104 partide disputate. domeniul Sportului de Performan]\ (viitorul CCPS). ~n Dup\ 1989, activeaz\, doi ani (1990-1992), ca 1963, este numit [ef de catedr\ [i, apoi, decan la antrenor `n Cipru. Revine la „Steaua” [i, `n anul Facultatea de Educa]ie Fizic\ din cadrul Universit\]ii competi]ional 1992-1993, mai adaug\ `n palmaresul Timi[oara, unde func]ioneaz\ ca profesor universitar s\u [i al echipei un nou titlu de campion na]ional. Din pân\ `n 1974, când se pensioneaz\. A descoperit [i luna iunie 1993, preia conducerea tehnic\ a primei preg\tit numero[i atle]i care au devenit campioni [i reprezentative de fotbal a ]\rii, pe care reu[e[te s\ o recordmeni ai României (Zeno Dragomir, Martin califice `n turneul final al CM din S.U.A. (1994), unde Belba, Ion Söter, Mihai Raica, Florica O]el, Edith realizeaz\ cea mai bun\ performan]\ din istoria Treibel, Zoltan Vamo[ [.a). A elaborat peste 70 de fotbalului nostru, clasarea `n sferturile de final\ [i `n comunic\ri [i referate cu caracter [tiin]ific [i metodic, primele opt echipe ale lumii. Continu\ seria din care 12 au fost prezentate la sesiuni interna]ionale performan]elor interna]ionale cu o nou\ calificare a desf\[urate `n Austria, Belgia, Fran]a [i Germania. Este na]ionalei la turneul final al CE din Anglia (1996) [i o considerat promotorul atletismului modern de pe alta la turneul final al CM din Fran]a (1998), unde meleagurile b\n\]ene. Pentru merite `n sport a fost fotbali[tii români s-au clasat `n „optimile” de final\, distins cu „Medalia Muncii”. conducând prima reprezentativ\ `n 56 de partide – un adev\rat record pentru antrenorul unei na]ionale de IS|RESCU, MUGUR (1949), n. la Dr\g\[ani, jud. fotbal a României. Motiv pentru care, la propunerea Vâlcea. Absolvent al Academiei de Studii Economice Ministerului Ap\r\rii Na]ionale, lui A. I. i se acord\ din Bucure[ti (1971) [i doctor `n [tiin]e economice gradul de general, iar FRF `l declar\, `n 1999, (1989). Dup\ absolvire, a fost `ncadrat ca cercet\tor antrenorul cu cele mai mari performan]e interna]ionale principal la Institutul de Economie Mondial\ din – antrenorul secolului. Din vara lui 1998, a preluat Bucure[ti (1971-1990). ~n paralel, a desf\[urat activi- conducerea tehnic\ a echipei na]ionale a Greciei, la tate didactic\ (1975-1989), ca asistent, lector [i, care, dup\ pu]in\ vreme, renun]\ prin demisie. La ulterior, profesor (1995) la Academia de {tiin]e Eco- `nceputul lui 2000, trece la cârma echipei „Al-Hillal” nomice din Capital\. ~ntre 1990 [i 1991, a f\cut parte din Arabia Saudit\, cu care, `n luna mai acela[i an, a din colectivul de diploma]i acredita]i la Ambasada cucerit Cupa Campionilor Asiei, Supercupa Asiei [i României de la Washington DC. ~n 1991, este numit Cupa Prin]ului. ~n edi]ia de campionat 2000-2001, guvernator al B\ncii Na]ionale a României. ~n 1993, preia conducerea tehnic\ a echipei „Rapid”, de la care devine membru al Clubului de la Roma. La 21 se retrage dup\ 10 etape, f\r\ s\ fi ob]inut rezultatele decembrie 1999, este numit prim-ministru al a[teptate. Din 2001, se re`ntoarce `n fotbalul arab, Guvernului. ~n perioada 1994-1998, a fost pre[edinte devenind antrenorul echipei „Al-Ain” din Emiratele al FR de {ah. ~n 2001, a fost ales pre[edinte de Arabe Unite. ~ncepând cu iarna lui 2002, a revenit la onoare al FR de Atletism. A sus]inut modernizarea cârma reprezentativei de fotbal a României, având Clubului Sportiv „BNR” („Progresul”), ast\zi drept obiectiv calificarea la CE din 2004. I s-au proprietatea B\ncii Na]ionale a României. acordat titlurile de Maestru emerit al sportului [i de Antrenor emerit. ~n anul 2000, i s-a conferit Ordinul ISTRATE, ILIE (1921-1997), na]ional „Pentru Merit” `n grad de ofi]er. n. `n com. Stoina, jud. Gorj. Ab- solvent al ANEF, promo]ia 1945. IOV|NESCU, CORNEL (1913-1981), n. la Lugoj. Ca student a fost secretarul Aso- Absolvent al ISEF (1936). A `nceput activitatea cia]iei Sportive de la ANEF, didactic\ la liceul din Caransebe[, ca profesor de dublu campion universitar la tir, educa]ie fizic\. Dup\ cel de-al doilea r\zboi mondial instructor de planorism la este transferat la Liceul nr. 1 din Timi[oara, ora[ unde aerocluburile din Bra[ov [i se dedic\ nu doar activit\]ii de la catedr\, ci [i celei de Petro[ani. A func]ionat ca pro- antrenor de atletism. O dat\ cu `nfiin]area SMTCF fesor la liceele „Gh. Laz\r” din Timi[oara, este numit director la aceast\ unitate [colar\ Bucure[ti [i „Traian” din Turnu Severin (1947-1948), cu profil sportiv, unde func]ioneaz\ pân\ `n 1955, când {S nr. 1 Bucure[ti (1958-1959), apoi ca asistent uni- `n ora[ ia fiin]\ o [coal\ de antrenori, a c\rei conducere versitar la ICF Bucure[ti [i ca inspector general `n i-a fost `ncredin]at\. ~n 1961, este solicitat s\ lucreze `n Ministerul ~nv\]\mântului (1957-1962). A fost res-

81 PERSONALIT|}I

ponsabil tehnic al OSP – regionala Oltenia (1946- o mare valoare moral\ [i educativ\, constituiau, 1947); responsabil tehnic al OSP – filiala Mehedin]i; `mpreun\ cu exerci]iile militare, gimnastica [i scrima, [ef sec]ie la CNEFS; consilier al pre[edintelui mijloace foarte importante pentru `nt\rirea s\n\t\]ii CNEFS; secretar general al COR; vicepre[edinte al popula]iei din ]ara noastr\. Considera c\ practicarea FR de Ciclism. A participat la preg\tirea sportivilor exerci]iilor fizice este o necesitate de prim ordin pentru olimpici români `n perioada 1952-1982, f\când parte ambele sexe [i la toate vârstele. Capitolul Gimnastica [i din conducerea delega]iilor României la JO de la din punctul de vedere terapeutic trateaz\, `n lumina cu- Roma, Tokyo, München, Montreal [i Moscova. A no[tin]elor de atunci, efectele profilactice [i condus loturile na]ionale la numeroase campionate terapeutice ale exerci]iilor fizice. I. C. I. preconiza [i balcanice, europene [i mondiale de gimnastic\, tir, crearea unui institut de gimnastic\ terapeutic\, `nzes- ciclism [.a. A coordonat programele de educa]ie trat cu personal calificat, cu instala]ii [i aparatur\ fizic\ pentru institu]iile de `nv\]\mânt de toate complex\. A avut satisfac]ia de a-[i vedea materiali- gradele [i a elaborat mai multe manuale de educa]ie zat\ ideea prin institutul `nfiin]at de prof. dr. Al. Mar- fizic\ pentru licee, [coli generale [i [coli covici, titularul Catedrei de clinic\ medical\ de la profesionale, `n perioada 1950-1965. De asemenea, a Facultatea de Medicin\ din Bucure[ti. colaborat cu articole la ziare [i reviste de specialitate [i a publicat c\r]i cu tematic\ sportiv\. A participat, JECU, EMIL (1924), n. la cu peste 20 de lucr\ri personale [i realizate `n Bucure[ti. Absolvent al ANEF, colaborare, la sesiuni [i congrese [tiin]ifice desf\[u- promo]ia 1947. De la 1 ianuarie rate `n ]ar\ [i peste hotare. Men]ion\m [i contribu]ia 1947 [i pân\ la 1 noiembrie sa la organizarea cabinetelor metodice jude]ene, la 1948, a frecventat, la Conser- promovarea activit\]ii metodice `n cluburile sportive vatorul de Stat, cursurile clasei [colare [i universitare. A fost distins cu numeroase de euritmie (unde a fost, ulterior, medalii [i diplome, `n ]ar\ [i str\in\tate, precum [i cu `ncadrat, pe post de asistent Ordinul „Merite Sportive”. universitar, `n baza diplomei de licen]\ de la ANEF). Ca profesor, ISTRATI, I. C. (1850-1918), n. a predat educa]ia fizic\ la Liceul „Al. Sahia” din la Roman, jud. Bac\u. Savant [i Bucure[ti. A fost: membru `n Consiliul Central al AS om politic. Medic [i chimist. „Progresul” Bucure[ti (1960-1967); secretar al Profesor de chimie organic\ la Consiliului Municipal Bucure[ti de Educa]ie Fizic\ [i Facultatea de {tiin]e din Sport (1967-1979); secretar al FR de Atletism (1979- Bucure[ti. Membru al Academiei 1981). ~n sportul de performan]\ s-a remarcat ca Române. A lucrat, la `nceput, ca alerg\tor de vitez\, pe distan]ele de 100 m, 200 m, medic `n mediul rural [i la 400 m [i 800 m, activând, `ntre anii 1945 [i 1952, la: spitalele din Bucure[ti. Pleac\, „Clubul Atletic Român”, la Clubul „Dinamo” [i, `n apoi, la specializare `n Fran]a, final, la Clubul „Progresul” Bucure[ti, avându-l ca dedicându-se chimiei, disciplin\ `n care a avut realiz\ri antrenor pe prof. univ. Eugen Bran, de la ANEF. A didactice [i [tiin]ifice de valoare deosebit\. Lecturile, participat la numeroase competi]ii sportive, interne [i observa]iile [i experien]a sa de medic l-au determinat interna]ionale, la `ncheierea c\rora a urcat de multe s\ scrie, `n anul 1880, lucrarea Considera]iuni asupra ori pe podiumul premian]ilor, ocupând de pild\: locul importan]ei [i necesit\]ii gimnasticii din punctul de II `n proba de 400 m, la CN din 1945; locul I, la CN vedere igienic [i social. ~n cele 135 de pagini ale din 1947, la 400 m; locul I, la CN din 1948, tot la 400 acestei lucr\ri, tân\rul medic trecea `n revist\: evolu]ia m; locurile II [i III, cu echipa României, `n [tafeta de gimnasticii de-a lungul vremii (inclusiv la români); 800 – 400 – 200 – 100 m, respectiv, de 4 x 400 m, la influen]a benefic\ a acesteia asupra principalelor JB din 1947. Pentru rezultatele ob]inute pe pista de organe [i sisteme ale corpului omenesc; importan]a atletism, la catedr\ [i `n activitatea de sprijinire a asocierii factorilor de mediu cu practicarea exerci]iilor sportului de mas\, i-a fost acordat titlul de „Profesor fizice [i a respect\rii unor principii metodice – frunta[” (1964) [i a fost distins cu Medalia „Meritul accesibilitatea, gradarea [i individualizarea eforturilor. Sportiv” clasa a II-a (1966) [i Ordinul „Muncii” clasa ~n concep]ia sa, jocurile populare tradi]ionale, având [i a II-a (1967).

82 A. Promotori [i profesioni[ti

KAROLY, BELA (1942), n. la stat. ~n anul 2000, i s-a conferit Ordinul na]ional Cluj. Absolvent al Institutului „Pentru Merit” `n grad de ofi]er. Pedagogic de 3 ani, Facultatea de Educa]ie Fizic\, promo]ia KIRI}ESCU, CONSTANTIN 1963. Ini]ial, a practicat atletis- (1876-1965), n. la Bucure[ti, mul [i handbalul. Dup\ absol- unde [i-a f\cut studiile medii [i virea facult\]ii, a fost repartizat universitare. {i-a luat licen]a `n ca profesor la sec]ia de handbal [tiin]e naturale [i, apoi, [i-a sus- din Vulcan, dup\ care s-a trans- ]inut teza de doctorat la Ia[i ferat la CS{ din Petro[ani, la (1930). A func]ionat ca profesor sec]ia de handbal, ca antrenor, func]ie pe care a avut-o secundar – la mai multe licee, [i `n 1969, la sec]ia de handbal a CS One[ti. Din [coli normale [i seminare din 1971, este angajat ca antrenor la liceul cu program Capital\ [i din provincie –, ca special de gimnastic\ `nfiin]at `n One[ti de profesoara asistent [i [ef de lucr\ri, la Institutul de Fiziologie [i Maria Simionescu [i antrenorul Marcel Duncan la Facultatea de {tiin]e – [i, din 1930, ca profesor la (1969). Ajutat de so]ia sa Martha Karoly, profesoar\ ANEF din Bucure[ti. Paralel cu activitatea didactic\, [i antrenoare de gimnastic\, va prelua [i preg\ti a desf\[urat, vreme `ndelungat\, o sus]inut\ munc\ grupa de gimnaste selec]ionate dintre cele mai talen- organizatoric\ `n cadrul Ministerului Instruc]iunii, `n tate eleve din clasele I-IV, grup\ din care f\cea parte intervalul 1907-1938 (de când a fost numit, de c\tre [i Nadia Com\neci. Datorit\ metodelor sale de pre- ministrul Spiru Haret, ca inspector, [i pân\ când [i-a g\tire [i a rezultatelor promi]\toare, este cooptat ca dat demisia – aprobat\ de ministrul Armand antrenor la lotul na]ional feminin de gimnastic\, C\linescu – din func]ia de director general al pentru participarea la CE de la Skien (Norvegia), din `nv\]\mântului superior). Activitatea [i opera lui C. 1975, competi]ie ce va deschide drumul consacr\rii K. se disting prin vastitatea lor (câteva mii de lucr\ri marii gimnaste Nadia Com\neci, care cucere[te, la cei 14 ani ai s\i, 4 medalii de aur [i una de argint. ~n publicate), prin multitudinea domeniilor abordate anul urm\tor, la JO de la Montreal, echipa feminin\ ([tiin]ele naturii, istorie, literatur\, pedagogie, me- de gimnastic\ a României ob]ine medalia de argint, morialistic\, critic\ social\, rela]ii culturale interna- iar Nadia Com\neci va str\luci din nou ob]inând, `n ]ionale, educa]ie fizic\ [i sport), precum [i prin lon- plus, 3 medalii de aur [i una de bronz. B. K. va gevitatea perioadei afirm\rii, consacr\rii [i conduce echipa feminin\ de gimnastic\ la CE din recunoa[terii depline a valorii lor (`ntre 1898 [i 1977 (Praga) [i din 1979 (Copenhaga), la CM din 1979, când i-au fost tip\rite memoriile). Din 1978 (Strasbourg) [i din 1979 (Fort Worth), unde va bibliografia sa impresionant\ se deta[eaz\ valoroasa câ[tiga, cu echipa ]\rii, titlul mondial [i 2 medalii de monografie Palestrica – dedicat\ istoriei universale aur, la sol [i s\rituri, prin E. Eberle [i Dumitri]a a culturii fizice – [i monumentalul opus Istoria Turner. La JO din 1980, de la Moscova, echipa r\zboiului pentru `ntregirea României (1916-1919) condus\ de el va cuceri locul II, iar Nadia Com\neci – distins de Academia Român\ cu Premiul va ob]ine medalia de aur (sol [i bârn\). ~n 1978, gim- „N\sturel”. Prestigiul de care se bucurau nastele vor fi aduse la Deva, unde, cu sprijinul FR de personalitatea [i opera lui C. K. explic\ decizia Gimnastic\ [i al autorit\]ilor locale, se creeaz\ un rectorului ISEF, prof. univ. Fr. Rainer, de a-i nou centru de preg\tire [i un liceu de profil, care va `ncredin]a Catedra de istoria, teoria [i organizarea continua tradi]ia de la One[ti, prin rezultatele educa]iei fizice. Gra]ie forma]iei [i preg\tirii sale de remarcabile ob]inute de gimnastele tricolore `n excep]ie, prin profesiunea de credin]\ ce acorda un perioada 1978-1981. Dup\ 1981, când p\r\se[te Ro- rol determinant educa]iei `n formarea omului, prin mânia, B. K. `[i continu\, `n SUA, str\lucita carier\ viziunea enciclopedic\ asupra inter-rela]iilor dintre de antrenor, aplicând experien]a [colii române[ti de fenomenele [i procesele care influen]eaz\ dezvolta- gimnastic\, formând campioane olimpice [i mon- rea fiin]ei umane, a imprimat o necontestat\ autori- diale. Pentru rezultatele ob]inute [i contribu]ia sa la tate abord\rii [i valoriz\rii educa]iei fizice [i dezvoltarea gimnasticii, i-a fost acordat titlul de sportului profesate [i practicate `n România `n Antrenor emerit, fiind decorat cu ordine [i medalii de primele decenii ale secolului XX.

83 PERSONALIT|}I

KOVACS, {TEFAN (1920- decorat cu Ordinul „Muncii” clasa a II-a [i cu alte 1995), n. la Timi[oara. ~ncepu- ordine [i medalii. turile sale fotbalistice sunt legate de CA Timi[oara [i CA Oradea, KUMMER, ARNOLD (1914-1990), n. la Bra[ov. unde joac\ pân\ `n 1938, când Absolvent al ISEF, promo]ia 1935. ~n anul urm\tor, pleac\ `n str\in\tate, pentru a face cursuri de specializare `n Germania, la Leipzig, evolua ca juc\tor profesionist `n [i la Institutul Superior de Educa]ie Fizic\ din Berlin. Belgia, la „Olympique Charle- La `ntoarcerea `n ]ar\ (1936), este numit asistent la roi”. Revenit `n ]ar\ `n 1941, catedra de gimnastic\ a ISEF, unde func]ioneaz\ pân\ activeaz\ la o serie de echipe de `n 1937. Ulterior, se mut\ `n ora[ul natal, func]ionând fotbal frunta[e, ca: ”Ripensia” Timi[oara, „CFR” Turnu ca profesor la Liceul „Andrei {aguna”. Dup\ reforma Severin, „KAC” („Ferar”), „CFR” Cluj [i „Univer- `nv\]\mântului din 1948, este numit director al sitatea” Cluj. Ca fotbalist, a excelat prin tehnic\ SMTCF din Bra[ov [i, apoi, la liceul cu program de individual\ [i intui]ie tactic\. Din 1949, a fost educa]ie fizic\ [i sport. ~n 1971, ob]ine gradul I antrenor [i, dup\ o scurt\ perioad\ de preg\tire a didactic. ~n 1982, a emigrat `n Germania. juniorilor Clubului „CFR” Cluj, preia conducerea tehnic\ a echipei de seniori a aceluia[i club, precum KUNST-GHERM|NESCU, [i aceea a echipei „Universitatea” Cluj. ~n 1962, este IOAN (1925-1997), n. la Lugoj. cooptat ca antrenor federal. ~n urma e[ecului (1-7) cu Licen]iat al IEF din Bucure[ti na]ionala Elve]iei, la Zürich, `n mai 1967, `n cadrul (1948). ~n cariera universitar\ a preliminariilor CE, este eliberat din func]ie [i preia parcurs, `n intervalul 1951-1989, echipa „Steaua” Bucure[ti. ~n perioada 1967-1971, toate treptele de promovare, de la izbute[te s\ ob]in\, an de an, câte o performan]\ de asistent la profesor. ~n paralel, a prestigiu cu fotbali[tii militari bucure[teni: câ[tigarea desf\[urat, ca sportiv, o intens\ CN, `n 1968, apoi, 3 edi]ii consecutive, cucerirea activitate competi]ional\ (1942- Cupei României. ~n vara anului 1971, a plecat `n 1952) `n echipele de handbal ale str\in\tate ca antrenor la „Ajax” Amsterdam [i, 2 ani, cluburilor „Rapid” [i „CCA”. Apoi, ca antrenor al cât a condus celebra forma]ie olandez\, a colec]ionat echipei „CCA” („Steaua”) [i, respectiv, al reprezen- tativei na]ionale de handbal, a contribuit la ob]inerea un m\nunchi de trofee care l-au impus `n rândul celor mai multor titluri de campion al României [i a patru mai reputa]i antrenori continentali: `n 1972 [i 1973, a titluri de campion mondial (1961, 1964, 1970 [i câ[tigat campionatul [i Cupa Olandei, Cupa Campio- 1974); a ocupat, cu echipele antrenate de el, locul II nilor Europei [i Cupa Intercontinental\. De la „Ajax” la CM din 1976, locul II la JO din 1976 (Montreal) [i, a trecut, ca director tehnic, la Federa]ia Francez\ de de 3 ori, locul III la JO din 1972, 1980, 1984. De Fotbal, reu[ind s\ pun\ bazele unei echipe repre- asemenea, a cucerit la 6 campionate universitare zentative valoroase, care, ulterior, a ob]inut, `n 1976, locul I. A mai `ndeplinit, rând pe rând, func]iile de: calificarea la JO de la Montreal [i la turneul final, din [ef de catedr\ [i rector al IEFS (1981-1989) [i 1978, al CM din Argentina. Revenit `n ]ar\, este pre[edinte al FR de Handbal. Sub semn\tura sa, au numit vicepre[edinte al FRF, director tehnic [i, v\zut lumina tiparului 160 de lucr\ri monografice respectiv, antrenor al echipelor reprezentative de (printre care Handbalul `n 7, Handbalul – tehnica [i fotbal ale României: na]ionala A, olimpic\ [i de tactica jocului, Teoria [i metodica handbalului), tineret. Dup\ anul 1982, a activat ca instructor FIFA traduse `n mai multe limbi (rus\, francez\, sârbo- [i membru `n cadrul Comisiei interna]ionale a FRF, croat\, german\, englez\ [i spaniol\). A sus]inut, sub dar [i ca antrenor [i director tehnic al unor echipe de patronajul Federa]iei Interna]ionale de Handbal, peste hotare, precum „Monaco” [i „Panathinaikos”- conferin]e de specialitate `n numeroase ]\ri Atena. Bogata sa experien]\ profesional\, unanim (Argentina, Brazilia, Spania, Elve]ia, Germania, apreciat\ la nivel interna]ional, [i-a `mp\rt\[it-o `ntr-o Iugoslavia, Bulgaria, Ungaria, Marea Britanie, valoroasa lucrare: Fotbal total. Pentru meritele sale Suedia, Danemarca, URSS, China, Japonia, Canada) deosebite i-au fost acordate titlul de Antrenor emerit [i a prezentat referate [i comunic\ri la diverse [i calitatea de membru de onoare al FRF. A fost simpozioane interna]ionale [i na]ionale. A fost

84 A. Promotori [i profesioni[ti

pre[edinte al Consiliului IHF, al Comisiei de LAZ|R, PETRE C. (1896- antrenori [i metodic\ [i al Comisiei de arbitri din 1987), n. la Bucure[ti. A absolvit IHF, secretar al CNEFS [i membru `n Biroul Execu- {coala Militar\ de Ofi]eri de tiv al COR. Prin `ntreaga sa carier\ didactic\ univer- Infanterie [i a fost `ncadrat la sitar\, sportiv\, publicistic\ [i organizatoric\, poate fi Batalionul I vân\tori de munte, considerat ca fondator al [colii române[ti de handbal de unde a fost selec]ionat de [i unul dintre speciali[tii cu merite incontestabile `n Ministerul de R\zboi, pentru a-l dezvoltarea handbalului interna]ional. ~n memoria lui trimite s\ urmeze cursurile {colii I.K.G., Sala Polivalent\ din Parcul Tineretului din Militare de Educa]ie Fizic\ de la Capital\ `i poart\ numele. I s-au acordat titlurile de Joinville le Pont (Fran]a), institu- Maestru al sportului [i de Antrenor emerit. I-au fost ]ie de tradi]ie, creatoare de idei [i sisteme ale edu- decernate nenum\rate distinc]ii sportive române[ti [i ca]iei fizice moderne. Revenind `n ]ar\, a frecventat str\ine, printre care [i Ordinul „Meritul Olimpic”, cursurile proasp\t `nfiin]atului INEF, f\când parte, `nmânat de pre[edintele CIO, Juan Antonio apoi, din prima promo]ie de absolven]i (1926). Samaranch, la `mplinirea a 75 de ani de la `nfiin]area Re]inut ca asistent, va fi trimis, de colonelul Virgil Comitetului Olimpic Român. B\dulescu, la perfec]ionare la Viena [i Geneva. Titlul de doctor `n filosofie acordat de Universitatea din LASC|R, ION (1883-1959), n. Geneva `i asigur\ primirea postului de conferen]iar la `n com. Rediu, jud Neam]. Catedra de istoria, teoria [i organizarea educa]iei Doctor `n medicin\ [i chirurgie. fizice, pe care a condus-o pân\ `n 1947, când a plecat Profesor universitar. Absolvent `n exil. ~n ierarhia militar\ a urcat pân\ la rangul de al Facult\]ii de Medicin\ Uman\ general. Gra]ie vastei culturi [i temeinicelor sale din Bucure[ti, frecventat\ ca cuno[tin]e `n cele mai diverse domenii (anatomie, elev, apoi ca ofi]er al Institutului fiziologie, filosofie, psihologie, pedagogie, [tiin]\ Sanitar Militar. A `nceput s\ se militar\), P. L. a pus bazele teoriei educa]iei fizice [i preocupe de problemele educa- sportului `n ]ara noastr\. Contactul s\u cu cercet\rile ]iei fizice datorit\ lui Virgil savan]ilor occidentali (printre care [i psihologul Jean B\dulescu, pe care l-a cunoscut [i pre]uit `n perioada Piaget), valorificat printr-o mare putere de sintez\ [i când amândoi lucrau la Colegiul Militar de la de generalizare a tot ce `nsemnau date experimentale, Mân\stirea Dealu (1914-1916). Prietenia lor s-a aser]iuni teoretice [i, nu `n ultimul rând, observa]ie consolidat pe front, `n anii primului r\zboi mondial, proprie, i-a asigurat premisele fundament\rii teoriei I. L. fiind medicul batalionului de vân\tori de munte pe care se va cl\di [tiin]a domeniului `n deceniile comandat de Virgil B\dulescu. Dup\ r\zboi a r\mas urm\toare. A publicat `n paginile revistei „Educa]ia colaborator apropiat al lui Virgil B\dulescu la ONEF Fizic\” idei interesante [i originale despre omogeni- [i INEF, precum [i `n Sec]ia Militar\ (de Educa]ie tatea somatic\ [i motric\ a elevilor claselor [colare, Fizic\) din cadrul acestuia din urm\. A fost unul `ntr-o polemic\ str\lucitoare, purtat\ cu colegul s\u dintre cadrele de baz\ ale ONEF [i INEF de la Gh. Zapan. `nfiin]area lor (1922) pân\ `n anul 1949, când a ie[it la pensie. S-a dedicat cu prec\dere gimnasticii L|C|TU{U, CONSTANTIN - medicale, integr\rii organice a acestei discipline `n TICU (1961), n. la Piatra Neam]. procesul preg\tirii viitorilor profesori de educa]ie Inginer geolog, absolvent al fizic\. A militat pentru dezvoltarea cercet\rilor Facult\]ii de Geologie [i Geo- [tiin]ifice [i practice `n domeniul exerci]iilor fizice, fizic\ din cadrul Universit\]ii pentru buna organizare a acestor exerci]ii. A fost ales Bucure[ti, promo]ia 1986. A pre[edinte al Societ\]ii Medicale de Educa]ie Fizic\, `nceput s\ practice alpinismul `n imediat dup\ `nfiin]area acesteia, `n 1932. 1981, pe timpul studen]iei, la Concomitent cu activitatea didactic\, I. L. [i-a Clubul „Universitatea” Bucu- `mplinit menirea [i ca medic militar, avansând pân\ re[ti, continuând, apoi, la Alpin la gradul de colonel (fiind, apoi, `naintat la gradul de Club „Petrodava” Piatra Neam]. Pân\ `n 1990, a f\cut general, dup\ trecerea `n rezerv\). ascensiuni numai pe traseele alpine din Mun]ii

85 PERSONALIT|}I

Carpa]i, `ndeplinind, `n 1988, normele pentru `mpreun\ cu Cornel Galescu, prima tentativ\ categoria I de clasificare sportiv\. ~n 1990, particip\ româneasc\ de cucerire a celui de al 6-lea vârf al la prima expedi]ie româneasc\ `n Caucaz – lumii, Cho-Oyu de 8 201, din Himalaya, abordat pe escaladând mai multe vârfuri de peste 4 000 m: versantul tibetan. Vremea rea `i oblig\ s\ se retrag\ Chatân-Tauw (4 200 m), Sciurovski (4 259 m), de la 7 500. C. L. `[i ia revan[a `n toamn\, când U[ba de Nord (4 700 m), Elbrus (5 621 m) – [i ajunge, la 24 septembrie, singur, pe Cho-Oyu, parcurge trasee de stânc\ dificile `n regiunea Elve]ia reu[ind astfel prima ascensiunea solitar\ a unui Saxon\ din Germania. ~n 1991, organizeaz\ o român pe un „optmiar”. ~n 1999, particip\ la o expe- expedi]ie `n Caucaz, `n cadrul c\reia urc\ vârful di]ie interna]ional\ organizat\ pentru ascensiunea Donguz Orun de 4 468 m [i vârful Ullu Tau W de vârfului Dhaulagiri, de 8 167 m, din Himalaya, Nepal, 4 200 m. ~n anul urm\tor (1992), particip\ la o [i atinge cota aflat\ la altitudinea de 8 140 m, pe expedi]ie interna]ional\ `n Himalaya-Karakorum [i, creasta de NE. ~n anul 2000, urc\ Karstensz Pyramid, `n echip\ cu doi alpini[ti americani [i trei alpini[ti de 4 884 m, cel mai `nalt masiv din Australia- spanioli, reu[e[te atingerea vârfului Broad Peak de Oceania. Pentru a-[i `ndeplini proiectul TOP 7 – 8 047 m, fiind primul alpinist român care ajunge pe ascensiunea celor mai `nalte vârfuri de pe cele 7 un „optmiar” (el stabilea, implicit, `nc\ un record continente – i-a r\mas de urcat doar cel aflat `n na]ional de altitudine). ~ntr-o nou\ expedi]ie `n Antarctica. Pentru deosebitele perfoman]e realizate, i Caucaz, `n 1993, escaladeaz\ vârfurile Nakra de s-a acordat titlul de Maestru emerit al sportului. ~n 4 451 m [i Keishi de 3 702 m, traverseaz\ Nakra- anul 2000, i s-a decernat Ordinul na]ional „Steaua Donguz Orun, atinge vârful Elbrus de 5 642 m [i României” `n grad de cavaler. realizeaz\ remarcabila parcurgere a traseului Herghiani, de gradul 5 B din peretele nordic al L|Z|RESCU, ALEXANDRU vârfului Sciurovski de 4 259 m. ~n 1994, este primul (1935), n. la Petro[ani, jud. Hu- român care ia parte la o expedi]ie interna]ional\ nedoara. Absolvent al ICF din pentru cucerirea celui mai `nalt vârf al lumii, Everest, Bucure[ti. Legitimat ca junior la de 8 848 m. S-a `ncercat ascensiunea pe un traseu `n Clubul „Jiul” din ora[ul natal, el premier\ absolut\, pe fa]a NE, dar vremea rea [i [i-a `ncheiat cariera `n sportul de nevoia de a interveni pentru salvarea unor alpini[ti performan]\ ca baschetbalist, afla]i `n dificultate au determinat retragerea juc\tor `n divizia na]ional\ la echi- expedi]iei la altitudinea de 8 100 m. Pentru modul pa ICF. Dup\ absolvire, a func]io- cum a ac]ionat pe timpul opera]iunilor de salvare, nat, din 1959, ca asistent la COR i-a acordat Trofeul „Fair-Play” al anului. ~n Catedra de jocuri sportive, predând baschet [i tenis 1995, realizeaz\ ascensiuni `n Africa, urcând cele mai pân\ `n 1965, când a fost numit secretar al FR de `nalte vârfuri ale „continentului negru”: Mt. Kenya, Tenis (func]ie de]inut\ pân\ `n 1984). A `ndeplinit vârful Batian (5 199 m), Point Lenana (4 985 m) [i func]ii importante `n organele de conducere ale mi[- Kilimanjaro (5 895 m). ~n lunile aprilie [i mai acela[i c\rii sportive din România, ocupându-se de aspectele an, particip\, pentru a doua oar\, la o expedi]ie pentru de ordin metodologic [i tehnic. A fost ales membru al cucerirea celui mai `nalt vârf al lumii, reu[ind, la 17 Comitetului Executiv al Consiliului Interna]ional mai 1995, s\ devin\ primul român care atingea pentru Educa]ie Fizic\ [i Sport. A colaborat la Everestul. ~mpreun\ cu Oliver Batâr, efectueaz\, `n elaborarea Enciclopediei Tenisului, editat\ de 1996, ascensiunea, pe fa]a SV, a vârfului Cerro federa]ia interna]ional\ de profil, la Londra, `n 1974, Cuerno de 5 462 m [i ascensiunea vârfului Acon- [i a semnat lucr\ri cu caracter didactic. Membru al cagua de 6 960 m, din America de Sud. ~n septembrie Comitetului Executiv al COR, a participat la 4 edi]ii acela[i an, organizeaz\ expedi]ia româneasc\ `n ale JO (la Sydney, a fost [ef de misiune `n delega]ia Himalaya, pentru cucerirea vârfului Dhaulagiri de României). ~n anul 2000, a fost distins cu Crucea 8 167 m, al 7-lea vârf al Terrei, atingând, `mpreun\ cu na]ional\ „Serviciul Credincios” clasa a II-a. Lucian Bogdan, cota de 7 800 m pe creasta NE. ~n mai 1997, realizeaz\, `mpreun\ cu Cornel Galescu, LEU, STELIAN (1907-1994), n. la Br\ila. ascensiunea vârfului McKinley de 6 194 m, cel mai Absolvent al ISEF din Bucure[ti, promo]ia 1932. `nalt vârf al Americii de Nord. ~n 1998, `ntreprinde, Datorit\ aptitudinilor sale, este selec]ionat `n echipa

86 A. Promotori [i profesioni[ti

de fotbal divizionar\ „Dacia-Unirea”. D\ curs, apoi, vitez\, cu 586 puncte [.a. Campion interna]ional al voca]iei sale pedagogice consacrându-se `ndeplinirii României `n 1952, `n proba de pistol vitez\. A parti- nobilei misiuni de profesor. Deosebit de exigent `n cipat la JO de la Helsinki, `n 1952, unde a cucerit lec]iile predate la clas\, acord\ o aten]ie aparte [i medalia de bronz (dup\ un baraj cu sportivul ungur sporirii valorii educative, formative a activit\]ilor Kun Szillard), aceasta fiind prima medalie olimpic\ la extra[colare, ac]ionând consecvent pentru cultivarea pistol vitez\ pentru tirul românesc. De asemenea, Gh. L. [i permanentizarea excursiilor [i drume]iilor `n [i Iosif Sârbu, au fost primii tr\g\tori români care au natur\, a c\l\toriilor pe itinerare cuprinzând locuri cucerit medalii olimpice. Tot o medalie de bronz a istorice etc., `mbinate cu reprize de exerci]ii fizice [i ob]inut `n proba de pistol vitez\, la Olimpiada din 1956, jocuri tematice de tab\r\ [.a. A antrenat sportivi [i de la Melbourne. La vârsta de 43 de ani, cea de-a doua echipe care au ajuns `n finalele pe ]ar\ la gimnastic\, medalie olimpic\ venea s\-i `ncununeze valoroasa [i atletism [i oin\. A depistat talente pentru sportul de exemplara carier\ sportiv\. La CE din 1955, de la performan]\, cum au fost campionii na]ionali [i Bucure[ti, ocup\ locul IV. A `ndeplinit diferite func]ii, balcanici M. Budan (garduri), V. Manolescu (disc), S. `ntre care [i acelea de secretar general al OSP (1946- B\l\[escu (semifond). Are ini]iative remarcabile 1952) [i de vicepre[edinte al CCFS (1949-1952). ~n pentru organizarea [i desf\[urarea activit\]ii perioada 1947-1957, a fost membru al COR. Dup\ metodice [i [tiin]ifice a profesorilor de educa]ie 1960, a coordonat, timp de peste dou\ decenii, `n fizic\. ~n [coal\ [i `n afara ei, prin exemplul personal calitate de arhitect [ef al Institutului de Proiectare [i orientarea pedagogic\ pragmatic\ [i anticipativ\, a ISCAS din Bucure[ti, dezvoltarea urban\ [i promovat adev\rate norme de conduit\ moral\ [i arhitectural\ a mai multor localit\]i din ]ar\, printre juridic\, devenind, pentru elevi [i colegii de care ora[ele Gala]i [i One[ti, sta]iunile Mamaia, cancelarie, un dasc\l model. Munca [i meritele sale Neptun [.a. S-a num\rat printre sportivii c\rora li s-au de pedagog [i animator al vie]ii sportive i-au fost acordat primele titluri de Maestru al sportului (1951) [i r\spl\tite prin diplomele ce i-au fost acordate de de Maestru emerit al sportului (1953). Ministerul ~nv\]\mântului [i CNEFS. LI}|, COSMA V. (1925), n. `n LICHIARDOPOL, GHEOR- com. Bulbucata, jud. Giurgiu. GHE (1913-1991), n. la Bucu- Licen]iat `n educa]ie fizic\, re[ti. Arhitect. Absolvent al Facul- specializarea jocuri sportive, t\]ii de Arhitectur\ din Bucure[ti, promo]ia 1950. Ofi]er MI. Com- promo]ia 1939. A practicat mai ponent al echipelor de handbal multe ramuri de sport, printre care ale CSU („{tiin]a”) [i Clubului `notul (campion de juniori, `n „Dinamo” Bucure[ti (1945- timpul liceului), schiul (campion 1953). A fost selec]ionat `n lotul universitar), rugby-ul (component na]ional de handbal `n 11. Cadru al echipei facult\]ii) [i vân\toarea. didactic la ICF – Catedra de jocuri sportive (1959- Dup\ ce `mpline[te 32 de ani, se dedic\ tirului sportiv. 1964). A avut diferite responsabilit\]i `n cadrul UCFS, A g\sit `n sportul de performan]\ un aliat `n efortul de pe probleme metodice [i `n jocurile sportive. A a-[i dezvolta dârzenia, voin]a, st\pânirea de sine [i `ndeplinit, la Clubul „Dinamo”, func]ia de vicepre- puterea de concentrare, calit\]i care l-au ajutat s\ ob]in\ [edinte cu problemele instruirii sportive, iar `ntre 1971 rezultate deosebite pe linie sportiv\. A activat ca sportiv [i 1981, pe cea de pre[edinte. A dovedit calit\]i de bun la cluburile „Godeanu”, „Dinamo”, „Constructorul” [i organizator [i conduc\tor cu temeinice cuno[tin]e `n „Progresul” din Bucure[ti. ~n tirul de performan]\, a domeniul sportului de performan]\, fapt care explic\ fost un sportiv multilateral, cucerind numeroase titluri rezultatele care au situat Clubul „Dinamo”, `n perioada de campion [i vicecampion na]ional la individual [i pe când C. L. s-a aflat la conducerea sa, printre cele mai echipe, la: pistol vitez\, `n 1946, 1948-1950, 1954, puternice unit\]i sportive cu realiz\ri de excep]ie pe 1956; pistol liber, 1953; talere, 1952-1954; arm\ liber\, plan interna]ional, la JO, CM [i CE. A fost membru `n 1949; pistol calibru mare, 1957. A stabilit mai multe re- COR [i `n CNEFS. A participat, ca membru al corduri na]ionale la pistol vitez\, pistol pentatlon, colectivelor de conducere a delega]iilor sportivilor dintre care unele de valoare mondial\, cum au fost `n: români, la JO de la Tokyo (1964), Mexic (1968), 1949, la pistol-duel, cu 199 puncte; 1952, la pistol München (1972) [i Montreal (1976).

87 PERSONALIT|}I

LUCESCU, MIRCEA (1945), echipei „Galatasaray” Istanbul, campioana Turciei, n. la Bucure[ti. Economist, ab- cu care, `n sezonul 2000-2001, a recucerit titlul na]io- solvent al Academiei de {tiin]e nal, câ[tigând, apoi, Supercupa Europei. Din 2002, Economice. Ca fotbalist, a fost antreneaz\ echipa „Be[ikta[” Istanbul. Speciali[tii `l legitimat, `n 1961, la {S nr. 2 din consider\ drept unul dintre cei mai valoro[i Bucure[ti, unde a activat 2 ani, tehnicieni din istoria fotbalului românesc. Este dup\ care s-a transferat la echipa de]in\tor al titlurilor de Maestru emerit al sportului [i de fotbal a Clubului „Dinamo” de Antrenor emerit. (pentru al]i 2 ani), 1963-1965, perioad\ `n care debuteaz\ `n LUCHIDE, OCTAV (1901- prima divizie. ~ntre 1965 [i 1967, evolueaz\ `n 1979), n. la Bucure[ti. Doctor `n e[alonul secund, la echipa Clubului „{tiin]a” drept. Este unul dintre ctitorii Bucure[ti, dup\ care revine la „Dinamo”, unde joac\ fotbalului românesc. A practicat pân\ `n 1977, când trece la echipa de fotbal „Corvi- din 1915 fotbalul, rugby-ul [i nul” Hunedoara. ~n cea de-a doua „etap\ dinamovis- atletismul. Elev fiind, s-a num\rat t\”, `[i define[te personalitatea sportiv\, profilul de printre membrii fondatorii ai atacant modern. Cu „Dinamo”, cucere[te de 5 ori Clubului „Sportul Studen]esc”, `n titlul na]ional, `n 1965, 1971, 1973, 1975 [i 1977, [i 1916. ~n 1919, a participat la câ[tig\ Cupa României `n 1968. A avut 360 de Olimpiada Sportiv\ Militar\ de la prezen]e `n prima divizie, marcând 78 de goluri. ~n Paris. ~n perioada 1920-1930, a `ndeplinit diverse 1966, debuteaz\ `n echipa na]ional\ ca juc\tor `n func]ii `n mi[carea sportiv\ din ]ara noastr\: pre[edinte e[alonul secund. Este, apoi, unul dintre componen]ii al districtului de fotbal Bucure[ti; pre[edinte al de baz\ [i c\pitan al reprezentativei noastre par- Federa]iei de Atletism [i secretar al Comisiei Centrale ticipant\ la CM din Mexic – 1970 [i la CE din 1972, de Fotbal. Timp de 12 ani, `ntre 1930 [i 1942, a fost când fotbali[tii tricolori s-au calificat `n sferturile de secretar general al FRF (dup\ ce fusese unul dintre final\. ~n 1974, a doborât recordul celor 48 de membrii fondatori ai federa]iei); `n aceast\ calitate, a prezen]e `n echipa na]ional\ (de]inut, timp de 35 de condus echipa na]ional\ de fotbal la cele trei edi]ii ani, din 1939, de celebrul Iuliu Bodola), ajungând la antebelice ale CM (1930 – Montevideo, 1934 – Roma 70 de selec]ii `n prima reprezentativ\. ~n toamna [i 1938 – Paris), a `nfiin]at [i organizat sistemul anului 1981, se retrage din activitatea competi]ional\, divizionar ca formul\ de desf\[urare a campionatului preluând conducerea tehnic\ a „na]ionalei”, pentru na]ional (`n 1932 – Divizia A, `n 1934 – Divizia B [i `n ca, un an mai târziu, s\ devin\ [i director la FR de 1936 – Divizia C), a condus prima reprezentativ\ a Fotbal, calitate `n care a reu[it calificarea tricolorilor României la balcaniadele de fotbal [i a `ndrumat la turneul final al CE din Fran]a (1984). A condus echipele de club române[ti participante `n Cupa echipa na]ional\ `n 59 de partide. Din anul 1986, Europei Centrale. Suspendat din func]ie `n 1942, a fost trece ca antrenor la „Dinamo”, `ncununându-[i obligat s\ lucreze, o vreme, numai ca avocat. Dup\ munca cu un „event” campionat-cup\ `n sezonul r\zboi, `n 1945, este numit consilier al OSP [i [ef al 1989-1990. Dup\ aceast\ performan]\ remarcabil\, Serviciului „Educa]ie fizic\” din Ministerul ~nv\]\- se stabile[te temporar `n Italia, lucrând ca antrenor al mântului. Ulterior, va deveni, `n cadrul CCFS, consi- echipelor „Pisa”, „Brescia” [i „Reggiana”, izbutind lier tehnic pentru toate sporturile. Revenit la fotbal `n s\ le promoveze `n prima divizie, dar nereu[ind s\ le 1962, activeaz\ `n calitate de consilier al FRF pân\ `n men]in\ acolo mai mult de o edi]ie de campionat. 1974, când se retrage din motive de s\n\tate. Persona- Revenit `n ]ar\, a preluat conducerea tehnic\ a litate complex\, cu o remarcabil\ [i foarte divers\ echipei „Rapid” Bucure[ti, ajutând-o s\ ob]in\ titlul activitate `n domeniul sportiv, O. L. a fost, la un de vicecampioan\ [i s\ câ[tige Cupa României `n moment dat, [i arbitru de box, num\rându-se printre „stagiunea” 1997-1998. Din decembrie 1998, a primii oficiali ai acestui sport `n ]ara noastr\. devenit antrenor al celebrei echipe italiene „Inter- nazionale” Milano. Dup\ o scurt\ perioad\ de timp, a LUDU, REMUS (1914-1982), n. la Tg. L\pu[, jud. revenit `n ]ar\ pe banca tehnic\ a echipei „Rapid”, cu Maramure[. Absolvent al Facult\]ii de Medicin\ care a câ[tigat edi]ia 1998-1999 a campionatului Uman\ din Cluj, promo]ia 1940. Doctor `n medicin\ na]ional. Din 2000, a preluat conducerea tehnic\ a [i chirurgie. Dup\ 5 ani, `n care a lucrat ca medic `n

88 A. Promotori [i profesioni[ti

diferite localit\]i din Transilvania, se dedic\ 400 m garduri. Legitimat la „Atletic Club Român”. A medicinei culturii fizice, `n virtutea pasiunii sale fost: asistent universitar la ANEF, Catedra de istoria, pentru sport (activitate `n care ob]inuse performan]e teoria [i organizarea educa]iei fizice (1946-1947); in- de nivel na]ional – la patinaj artistic – [i interna]ional spector [colar; director adjunct al liceului cu program – la gimnastic\, unde a lucrat [i ca antrenor). A special de educa]ie fizic\ din Bra[ov; secretar al organizat primele servicii de medicina culturii fizice Consiliului jude]ean Bra[ov de Educa]ie Fizic\ [i `n cadrul policlinicilor Casei de Asigur\ri Sociale, Sport; cercet\tor [i muzeograf. ~ncepând cu 1939, `ntre 1947 [i 1949. Aceste servicii, `mpreun\ cu cele când f\cea gazet\rie la „Universal Sport”, pe similare din OSP, erau singurele unit\]i care asigurau parcursul anilor, a fost prezent `n presa româneasc\ controlul [i asisten]a medical\ a celor care cu articole [i comentarii sportive. Autor inspirat de desf\[urau, `n epoca respectiv\, activit\]i sportive. ~n eseuri [i evoc\ri din lumea sportului, [i-a pus semn\- 1949, când Ministerul S\n\t\]ii [i Prevederilor Soci- tura pe volume reprezentative precum: Oameni [i ale a primit sarcina de a rezolva problemele medicale atletism, Ritmuri [i performan]e, Cartea mun]ilor, ale educa]iei fizice [i sportului, a fost numit [eful Scriitorii români [i lumea sportului, Performan]\ [i departamentului profilat pe medicina culturii fizice. personalit\]i, ~ndemânare, Fair-play, Cartea ~n aceast\ func]ie, de]inut\ `ntre 1949 [i 1950, a recordurilor, Olimpia [.a., care `l definesc ca perso- contribuit `n mod hot\râtor la `nfiin]area primelor nalitate complex\ a culturii fizice [i eticii sportive din policlinici [i servicii de medicina culturii fizice [i la deceniile ’50 [i ’60. Remarcabil prin erudi]ia, for]a elaborarea regulamentelor de func]ionare a acestora. polemic\ [i comportamentul s\u discret [i delicat Contribu]ii organizatorice remarcabile a avut, ulte- pentru care a fost admirat, respectat [i a r\mas `n rior, ca director al Centrului medical pentru cultur\ memoria celor care l-au cunoscut [i apreciat. I s-a fizic\ din Bucure[ti, ca secretar al Comisiei pentru acordat titlul de Maestru al sportului. medicina culturii fizice din Consiliul [tiin]ific al Mi- nisterului S\n\t\]ii [i ca membru `n Comitetul de LUPESCU, ALEXANDRU I. (1867-?), n. la conducere al Societ\]ii de Medicin\ Sportiv\. A Boto[ani. General [i om politic. A absolvit Liceul desf\[urat o sus]inut\ activitate didactic\ la cursurile Militar din Ia[i, apoi {coala Special\ de Ofi]eri de de ini]iere [i perfec]ionare, pe care le-a organizat pen- Artilerie [i {coala de R\zboi. La `nfiin]area ONEF [i tru medicii `ncadra]i `n unit\]ile nou `nfiin]atei re]ele INEF, i s-a `ncredin]at func]ia de pre[edinte executiv al de medicina culturii fizice, [i la Facultatea de Comitetului de conducere al acestor dou\ importante Medicin\ Uman\ din Bucure[ti, unde a predat, pân\ institu]ii, postur\ `n care a colaborat strâns cu colonelul `n 1976, ca lector universitar, fiind numit [eful Virgil I. B\dulescu (directorul general al ONEF) [i a disciplinei „Medicina culturii fizice” (`n 1952, anul introducerii acesteia `n planul de studii). ~nzestrat cu participat activ la toate ac]iunile propice bunului mers imagina]ie creatoare [i cu o mare putere de munc\, a al educa]iei fizice [i sportului `n ]ara noastr\. realizat numeroase aparate [i tehnici de investigare omologate ca inven]ii [i inova]ii [i a elaborat un MALTOPOL, VALERIU (1931), num\r impresionant de lucr\ri metodice [i de cerce- n. la Bucure[ti. Diplomat `n tare [tiin]ific\, impunându-se ca unul dintre factorii [tiin]e economice, absolvent al importan]i ai dezvolt\rii, dup\ al doilea r\zboi Academiei Comerciale din Bu- mondial, a medicinei culturii fizice `n ]ara noastr\. cure[ti, promo]ia 1955. Profesor de educa]ie fizic\, absolvent al LUDU, VIRGIL (1919-1997), ICF promo]ia 1967. A debutat `n n. la B\l]i, `n Basarabia (ast\zi, activitatea sportiv\ `n 1948, ca Republica Moldova). Absolvent practicant al atletismului [i al Facult\]ii de Drept din rugby-ului. ~n 1950, este ales Bucure[ti, promo]ia 1942, [i al secretar al Comisiei de atletism din Bucure[ti. Din ANEF, promo]ia 1946 (cu teza 1953 pân\ `n 1958, este angajat ca inspector adjunct de licen]\ Sportul `n literatura la Inspec]ia de atletism din cadrul CCFS. ~n 1958, a român\). Atlet de performan]\. fost numit economist `n cadrul Direc]iei economice, Campion na]ional la 110 m iar dup\ un an este promovat [ef al Serviciului bugete garduri [i campion balcanic la federa]ii. ~n perioada 1962-1967, a fost secretar al

89 PERSONALIT|}I

Comisiei Centrale de Revizie din cadrul UCFS. ~ntre MANOLACHE, CONSTANTIN (1924), n. `n com. 1965-1966, este deta[at `n func]ia de director al Comana, jud. Giurgiu. ~nc\ de elev a dovedit IEABS, iar `ntre 1967 [i 1972, `ndepline[te func]ia remarcabile calit\]i motrice. ~n clasa a VII-a, sub de consilier pe probleme economice al pre[edintelui `ndrumarea renumitului profesor de educa]ie fizic\ [i CNEFS. ~n 1972, este `ncadrat instructor de sport Mateescu, de la liceul din Giurgiu, evolueaz\ ca specialitate la Sec]ia „Sport de performan]\ [i preg\tire s\ritor, reu[ind performan]e de peste 6,50 m, la olimpic\”. ~n perioada 1962-1978, a `ndeplinit func]ia lungime, [i 1,80 m, la `n\l]ime. O asemenea condi]ie onorific\ de vicepre[edinte al FR de Atletism, `n atletic\ `nn\scut\ [i, apoi, cultivat\ l-a ajutat s\ devin\ 1972 fiind ales membru al Comisiei de Cross-country un pilot de elit\ al avia]iei române. A intrat `n avia]ia din cadrul Federa]iei Interna]ionale de Atletism, con- militar\ `n 1944, ca pilot de vân\toare, devenit, tribuind la aplicarea m\surilor de afirmare a acestei ulterior, comandant de escadril\ de vân\toare [i, apoi, ramuri sportive [i la elaborarea unor lucr\ri cu carac- comandant de regiment. ~n 1952, a p\r\sit corpul ter documentar. ~n 1978, este promovat secretar ge- cadrelor active ale Avia]iei Militare, ob]inând brevetul neral al FR de Nata]ie, func]ie pe care o `ndepline[te de pilot sportiv, care l-a consacrat pe plan na]ional [i pân\ la sfâr[itul anului 1982. {i-a adus contribu]ia la interna]ional. Datele esen]iale ale pilotului C. M., dezvoltarea [i afirmarea centrelor olimpice de la Baia sunt remarcabile: a dep\[it cu mult 25 000 de ore de Mare, Re[i]a [i Br\ila, la editarea unor lucr\ri cu zbor; a zburat cu peste 80 de tipuri de avioane, caracter tehnico-metodic [i la cucerirea unor medalii planoare, elicoptere, hidroavioane; a reu[it 21 de la CE de juniori la `not [i s\rituri, precum [i a primei ateriz\ri for]ate [i 7 salturi cu para[uta; de]ine medalii (argint), la CE de polo pentru juniori (1982) [i numeroase recorduri na]ionale, interna]ionale [i mon- a primei medalii (bronz), la CM de `not (1982). ~ntre diale. La 72 de ani, a realizat o performan]\ remarca- 1983-1989, este `ncadrat ca instructor de specialitate bil\: la 8 noiembrie 1996, `ntr-un zbor simultan cu 2 la Sec]ia „Sport de performan]\ [i preg\tire olimpic\”. aparate „Zlin – 142”, efectuat `mpreun\ cu pilo]ii T. ~n 1990, este numit secretar general adjunct al FR de Gheorghiu [i Gh. Militaru, stabile[te un record Atletism, iar `n august 1991, director al Direc]iei mondial de vitez\ pe parcurs recunoscut, pe ruta economice din cadrul MTS. ~ntre 1994 [i 1995, este Bucure[ti – Chi[in\u – Bucure[ti, `nregistrându-se consilier al ministrului Tineretului [i Sportului, dup\ 210,35 km/h la dus [i 220,87 km/h la `ntors. ~n 1997, care, pân\ la sfâr[itul anului 1996, este deta[at `n `ntr-un alt zbor simultan, dar de data aceasta cu 3 func]ia de secretar general al FR de Box. Director avioane „Zlin – 142”, C. M. [i pilo]ii cu care a f\cut executiv al Funda]iei Boxului Românesc. A fost „echip\”, au stabilit 3 recorduri mondiale de vitez\ distins cu numeroase diplome, medalii [i ordine. pe parcurs recunoscut pe rutele: Bucure[ti – Istanbul (203,71 km/h); Antalia – Istanbul (200,80 km/h) [i MANOLACHE, ANGHEL Istanbul – Bucure[ti (195,04 km/h). ~n calitate de (1905-1993), n. `n com. Scrioa[- pilot recep]ioner de fabric\, a `ncercat 14 tipuri de tea, jud. Teleorman, a absolvit avioane, plus un hidroavion, toate construite de In- Facultatea de Drept [i Facultatea dustria Aeronautic\ Român\. La expozi]iile interna- de Litere [i Filosofie din ]ionale de avia]ie de la Hanovra, Hamburg, Paris, Bucure[ti. A avut o lung\ carier\ Cannes, Viena, a prezentat `n zbor avioanele didactic\, `nceput\ ca profesor construite `n România. Din 1977, a antrenat lotul de pedagogie la Colegiul Militar na]ional de `nalt\ acroba]ie aerian\, participând cu de la Mân\stirea Dealu [i conti- „elevii” s\i la 4 CM, 3 CE, 5 Campionate Interna]io- nuat\, din 1948, la Catedra de pe- nale [i 3 CB, la care a ob]inut locul I [i medaliile de dagogie [i psihologie a Academiei Na]ionale de aur. A format [i a antrenat, `n ultimii ani, „Patrula Educa]ie Fizic\. A `ndeplinit func]ii de conducere `n Român\” de `nalt\ acroba]ie aerian\, cu care a luat Ministerul Educa]iei [i ~nv\]\mântului [i la Universi- parte la diferite mitinguri aviatice interna]ionale `n tatea din Bucure[ti. Dintre lucr\rile sale re]inem: Elve]ia, Ungaria, Cehoslovacia, Bulgaria [i, respec- Gândirea pedagogic\ (1948) [i Dic]ionarul de tiv, `n România. A introdus, pentru prima dat\, zborul pedagogie (1970). S-a num\rat printre primele cadre instrumental [i de noapte `n avia]ia sportiv\. Este cel universitare care au abordat chestiunea fundament\rii care a promovat [i realizat cu elevii s\i pilo]i, dup\ pedagogiei educa]iei fizice [i a sportului. 1944, primele recorduri na]ionale la zborul cu motor.

90 A. Promotori [i profesioni[ti

~n perioada 1959-1961, a `nfiin]at 6 aerocluburi cesului instructiv profilat pe preg\tirea fizic\ a [co- teritoriale la Deva, Oradea, Satu Mare, Baia Mare, larilor [i elevilor. A `ndeplinit func]ia de pre[edinte al Gala]i, Bac\u. A de]inut func]ia de comandant al Ae- FR de Schi [i, dup\ 1944, când s-a retras din roclubului Central Român. Membru al Comisiei activitatea sportiv\, a fost ales pre[edinte de onoare Interna]ionale de Acroba]ie Aerian\ a FAI. Arbitru al aceleia[i federa]ii. Al. M. a urcat toate treptele na]ional [i interna]ional. ~n 1992, cu un avion BN 2, ierarhiei militare, pân\ la gradul de general. A fost fabricat la Intreprinderea de Reparat Material aghiotant regal [i administrator al Domeniilor Aeronautic din Bucure[ti, a participat, `n calitate de Coroanei. A fost decorat cu Ordinul „Meritul Cultural comandant de echipaj, la Raliul Aerian al M\rii Egee pentru Sport” `n grad de ofi]er. (Grecia), ocupând locul II (din 28 de participan]i). La 76 de ani, continua s\ piloteze [i s\ fac\ acroba]ie MANOLESCU, GHEORGHE (1917), n. `n com. aerian\ joas\, ceea ce constituia o performan]\ Izvoarele, jud. Olt. A absolvit ANEF `n 1940. A singular\ [i de r\sunet pe plan interna]ional. FAI i-a de]inut, rând pe rând, func]iile de: secretar general al acordat Diploma „Paul Tissandier”, iar forurile FR de Schi (1940-1941); profesor la Liceul comercial sportive din ]ara noastr\ titlurile de Maestru emerit al „Regele Mihai”, la liceele „Mihai Viteazul” [i „Matei sportului [i de Antrenor emerit. Basarab” din Bucure[ti (1941-1947); director la OSP Bucure[ti (1945-1947); profesor la Liceul comercial MANOLESCU, ALEXANDRU din Arad (1947-1948); director al SMTCF Gala]i (1880-?), n. la Sinaia. Frate cu (1948-1955); profesor la Liceul „Vasile Alecsandri” Ion Manolescu, marele actor al (1955-1964); [ef de catedr\ la Institutul Pedagogic Teatrului Na]ional din Bucure[ti. (1964-1969); decan al Facult\]ii de Educa]ie Fizic\ Dup\ terminarea liceului, a (1969-1971); conferen]iar la Universitatea din Gala]i urmat {coala Militar\ de Ofi]eri pân\ `n 1982, când s-a pensionat. A publicat peste 20 din Bucure[ti. ~ntre 1912-1916, a de lucr\ri `n domeniul educa]iei fizice. A fost distins activat ca ofi]er instructor cu cu titlul de „Profesor frunta[”. gradul de locotenent, la Colegiul Militar de la Mân\stirea Dealu, MANOLESCU, ION (1869-1937), n. la Breaza, jud. unde l-a cunoscut pe locotenentul Emil P\l\ngeanu, Prahova. Absolvent al {colii Militare Superioare de pe profesorul de matematic\ Octav Onicescu Ofi]eri de Infanterie din Bucure[ti, a urcat `n ierarhia (viitorul rector al ANEF [i, ulterior, academician), pe militar\ pân\ la gradul de general. A desf\[urat o locotenentul dr. Ion Lasc\r (care a devenit profesor variat\ [i remarcabil\ activitate `n domeniul educa]iei universitar [i [ef al Catedrei de gimnastic\ medical\ tinerei genera]ii, fiind, rând pe rând, comandantul de la INEF) [i pe colonelul Virgil B\dulescu, cel care adjunct al Marii Legiuni de Cerceta[i din România [i conducea procesul educativ [i de preg\tire fizic\ al vicepre[edinte al Societ\]ii „Tinerimea Român\”, elevilor-osta[i. ~n primii ani dup\ terminarea primu- secretar general la Ministerul de R\zboi [i, respectiv, lui r\zboi mondial, Al. M., la propunerea colonelului la cel de Finan]e. ~n aceste func]ii, ca [i `n calitate de V. B\dulescu, a fost trimis de c\tre conducerea ziarist [i publicist, I. M. a sus]inut ideea practic\rii de Ministerului de R\zboi, pentru perfec]ionarea `n c\tre tineret a exerci]iilor fizice, fapt pentru care a domeniul educa]iei fizice, `n Fran]a, apoi `n Suedia, fost cooptat [i `n Comitetul de conducere al ONEF. unde a absolvit Institutul Regal Central de Gimnastic\ de la Stockholm. Din 1922 pân\ `n 1927, MANOLIU, LIA (1932-1998), a func]ionat ca director administrativ [i cadru n. la Chi[in\u (azi, capitala didactic la INEF, predând studen]ilor Institutului [i Republicii Moldova). Absolvent\ ofi]erilor de la Sec]ia Militar\ de Educa]ie Fizic\, a Institutului Politehnic Bucu- gimnastica, jocurile educative [i schiul. Al. M. a re[ti, Facultatea de energetic\, publicat o serie de articole de specialitate `n „Bu- sec]ia electro-energetic\, promo- letinul Educa]iei Fizice”, editat de ONEF; `n 1927, ]ia 1956. Polisportiv\. A `nceput Editura „R\s\ritul” a Institutului de Arte Grafice i-a cu practicarea tenisului (1945) [i publicat lucrarea Educa]ia fizic\ a copiilor, care trata a continuat cu voleiul, baschetul probleme de pedagogie [i de organizare necesare pro- (la „Start Club”) [i tenisul de

91 PERSONALIT|}I

mas\ [i de câmp. La toate aceste sporturi a dep\[it (1976-1995); membru al Comisiei CIO pentru AIO [i stadiul de „amatoare”, atingând nivelul de performe- pentru Educa]ia Olimpic\ (1995-1998); membru al r\. Astfel, cu echipele de volei [i de baschet devine Comitetului Interna]ional de Coordonare a Confe- campioan\ na]ional\, la tenis de mas\ ajunge a III-a rin]elor Sportive Europene (din anii 1985, 1987 [i juc\toare pe ]ar\, iar la tenis de câmp este finalist\ la 1989) [.a. A reprezentat COR [i mi[carea sportiv\ din CN de junioare. Sub `ndrumarea profesoarei de România la zeci de congrese, conferin]e [i reuniuni educa]ie fizic\ Angela Filip, de la Liceul „Gh. interna]ionale. A militat pentru includerea de noi Laz\r”, `ncepe s\ practice, `n 1947, atletismul. probe feminine la JO. A fost r\spl\tit\ cu distinc]ii Calit\]ile fizice au determinat-o s\ abordeze, dup\ române[ti [i interna]ionale de prestigiu: Trofeul s\ritura `n lungime, proba „arunc\rilor”: mai `ntâi UNESCO „Fair-Play” (1974), Ordinul „Meritul aruncarea greut\]ii, apoi, a discului, prob\ care a Olimpic” (1975), Trofeul CIO „Femeia `n sport” consacrat-o `n lumea sportului, aproape 25 de ani. ~n (1990), Trofeul „Centenarul CIO” (1994) [.a. 1949, stabile[te primele recorduri na]ionale de junioare. Pân\ la retragerea sa din activitatea compe- MARCU, VASILE (1947), n. `n ti]ional\, `n 1972, a corectat de zeci de ori recordul com. Feneri[, jud. Bihor. Absol- na]ional, „urcându-l” de la 41,44 m (1950) pân\ la vent al IEFS, promo]ia 1968. Ur- performan]a de 62,06 m (13 mai 1972). Campioan\ meaz\, apoi, la Universitatea na]ional\ de 12 ori [i campioan\ balcanic\ de 7 ori. Cluj-Napoca, Facultatea de Suprema consacrare i-au adus-o JO, participând la 6 Istorie [i Filosofie, specialitatea edi]ii consecutive (`ntre anii 1952 [i 1972). La JO de psihopedagogie, pe care o la Helsinki 1952, ocup\ locul VI, devenind prima absolv\ `n 1974, iar `n 1981, atlet\ românc\ finalist\ la o Olimpiad\. De la o edi]ie absolv\ cursurile postuniver- la alta, performan]ele sale la JO `i consolideaz\ sitare de cultur\ fizic\ medical\. statutul de arunc\toare de disc de talie mondial\. ~n Doctor `n [tiin]e pedagogice (1983). ~n anul 1993, se aceast\ postur\ a cucerit: la JO de la Melbourne, `n `nscrie, pentru sus]inerea „masteratului” `n asisten]\ 1956 – locul IX; la JO de la Roma, `n 1960 – medalia social\, la Universitatea Cleveland, Ohio (SUA). de bronz; la JO de la Tokyo, `n 1964 – medalia de Particip\ la schimburi de experien]\ peste hotare la: bronz; la JO de la Mexico-City, `n 1968 – medalia de Eindhoven (Olanda), `n 1991; Universitatea de aur, stabilind un nou record olimpic din prima Educa]ie Fizic\ din Budapesta, `n 1993 [.a. ~n anul aruncare – 58,32 m; la JO de la München, `n 1972 – 1983, ob]ine gradul didactic I. Din 1968, este locul IX. Cele 6 particip\ri consecutive la JO au `ncadrat asistent la Institutul Pedagogic din Oradea, constituit un nou record `n lumea atletelor (fapt Facultatea de Educa]ie Fizic\, dup\ care, `n 1976, men]ionat [i `n Longest span din Guiness Book of este promovat, prin concurs, lector universitar. ~n pe- Records). Antrenorii emeri]i care au contribuit la rioada 1983-1989, datorit\ desfiin]\rii Facult\]ii de evolu]ia atletei L. M. au fost: E. L. Bran, T. Tatu, M. Educa]ie Fizic\, trece ca profesor la Liceul „Emanoil Raica, D. Serafim. Dup\ retragerea din arena Gojdu” din Oradea. ~n 1990, este numit inspector mondial\ ca sportiv\ de performan]\, uria[ul s\u [colar al jud. Bihor, dup\ care, prin concurs, este prestigiu [i calit\]ile intelectuale [i morale au impus `ncadrat conferen]iar la Universitatea din Oradea. alegerea sa, `n 1973, ca vicepre[edinte al COR. ~n Din anul 1994, prin concurs, ob]ine gradul de profe- 1990, a fost aleas\ pre[edinte al acestui for, func]ie sor universitar la aceea[i universitate or\dean\ (Fa- de]inut\ pân\ la 9 ianuarie 1998. Ca persoan\ cultatea de Educa]ie Fizic\, sec]ia kinetoterapie). ~n oficial\, a participat la toate edi]iile JO pân\ `n 1996 paralel cu atribu]iile de cadru didactic universitar, (cu excep]ia anului 1984). A de]inut numeroase `ndepline[te, `ntre altele, func]iile de pre[edinte al func]ii `n organismele interna]ionale: pre[edinte [i filialei jude]ene Bihor a Societ\]ii profesorilor de membru al multor grupe de lucru ale Asocia]iei Co- educa]ie fizic\ [i sport din România [i de vicepre[e- mitetelor Na]ionale Olimpice [i Asocia]iei Co- dinte al FR a Sportului pentru Persoane cu Handicap. mitetelor Na]ionale Europene (1976-1979); membru A publicat 11 c\r]i de specialitate, a elaborat 14 al Comitetului Executiv al ACNOE (1974-1980 [i cursuri [i are peste 40 de lucr\ri [tiin]ifice sus]inute 1985-1993); membru de onoare al ACNOE (1993- la congrese [i sesiuni [tiin]ifice desf\[urate `n ]ar\ [i 1998); membru al Comitetului Feminin al IAAF peste hotare.

92 A. Promotori [i profesioni[ti

MARIA ALEXANDRA VIC- MARINESCU (MEDE{), MA- TORIA (1875-1938), n. la East- RIA (1940), n. la Gheorgheni, Well-Park (Anglia). Regin\ a jud. Harghita. Absolvent\ a ICF României, so]ia regelui Ferdi- din Bucure[ti, promo]ia 1960. nand I. A patronat diverse Ini]ial, a func]ionat ca profesor- institu]ii culturale [i sportive. ~i antrenor la {coala Sportiv\ de apar]ine ini]iativa `nfiin]\rii Atletism nr. 2 Bucure[ti. ~n 1982, Asocia]iei Cerceta[ilor Româ- s-a transferat la catedra de niei (1929). ~n timpul primului educa]ie fizic\ [i sport a {colii r\zboi mondial, la st\ruin]a ei, Generale nr. 79 din Bucure[ti, s-a creat Asocia]ia Cre[tin\ a Tinerilor din ]ara unde a creat primele clase cu profil de atletism. Dup\ noastr\, dup\ modelul asocia]iei mondiale YMCA, `n ob]inerea gradului didactic I, a lucrat la Liceul „I. L. a c\rei activitate practicarea sporturilor ocupa un loc Caragiale”, pân\ `n 1997. A practicat atletismul ca central. arunc\toare de disc [i a câ[tigat titlurile de campioan\ na]ional\ de juniori [i, ulterior, de campioan\ MARINESCU, JUSTIN (1881-1945), n. la universitar\. ~n 1991, str\bate China [i ajunge `n Tibet, Bucure[ti. ~ntre anii 1910 [i 1913, având gradul de `n zona mun]ilor Himalaya. ~n intervalul 1992-1996, c\pitan, a fost trimis, `mpreun\ cu locotenentul str\bate India, Nepalul [i Sikkim, iar `ntre 1997 [i 1998, Virgil B\dulescu, de c\tre Ministerul de R\zboi, la cu prilejul comemor\rii centenarului expedi]iei vasului Institutul Regal Central de Gimnastic\ de la „Belgica”, la care participase marele savant român Stockholm, pentru a studia sistemul lui Ling [i Emil Racovi]\, M. M. este prima femeie din România modul de organizare a educa]iei fizice din Suedia. care ajunge `n Patagonia [i }ara de Foc (unde fixeaz\ La `ntoarcerea `n ]ar\, a fost numit directorul dou\ pl\ci comemorative ale Academiei Române la Biroului de Educa]ie Fizic\ al Ministerului de Sta]ia de cercet\ri [tiin]ifice „Almirante Brown” [i la R\zboi. ~n aceast\ calitate, a `nfiin]at o sec]ie de Punta Arenas). Popose[te, apoi, `n Insula Pa[telui. ~n educa]ie fizic\ experimental\ pentru formarea anul 1999, traverseaz\ continentul african de la nord la primilor instructori `n acest domeniu, care s\ fie sud, trecând, de una singur\, prin 11 ]\ri, fiind unica repartiza]i regimentelor, `ndeosebi ale vân\torilor femeie din lume care reu[e[te o astfel de „aventur\” solitar\. ~n 2000, neobosita c\l\toare abordeaz\ un alt de munte. ~n 1919, a `ntocmit proiectul de lege traseu, pornind spre Polul Nord, pe urmele vikingilor. pentru `nfiin]area {colii Militare de Educa]ie Exploreaz\ peninsula Kola din Marea Barents, Fizic\ de la Ia[i, pe care a condus-o pân\ `n 1922, arhipelagul Svalbard, insula Moffe, fiordul Magdalena, când a fost transferat, `mpreun\ cu [coala Barensburg [i ajunge aproape de calota glaciar\, la 85 respectiv\, la Bucure[ti; a preluat conducerea grade altitudine nordic\. La `ntoarcere, merge pe Biroului Educa]iei Fizice al Marelui Stat Major. urmele vikingilor prin fiordurile Norvegiei, traverseaz\ Tot `n 1919 `nfiin]eaz\ prima revist\ militar\ de Oceanul Atlantic, se opre[te `n insula Shetland [i educa]ie fizic\, intitulat\ „Via]a sportiv\”, pe care ajunge `n Islanda. ~nc\ o mare performan]\ a M. M. o a condus-o pân\ `n 1921, când a ap\rut revista constituie atingerea Polului Nord geografic, la 28 „Izvor de energie”, editat\ de Marele Stat Major aprilie 2001, orele 15,40, devenind, astfel, prima (ini]iat\ [i condus\ de V. B\dulescu). ~n 1926, a românc\ din istoria exploratorilor polari. Ea a purtat cu fost mutat la ONEF, `n calitate de director tehnic, sine pentru a „planta”, acolo, departe de ]ar\, drapelul directorul Oficiului fiind prietenul [i colegul s\u tricolor al României. Membr\ a FR de Alpinism [i colonelul V. B\dulescu. A publicat mai multe Escalad\, a FR de Atletism, a Societ\]ii Române de lucr\ri, printre care Spiritul educa]iei fizice Geografie, a Clubului Alpin „Floare de Col]” etc. moderne (1914), Instruc]iuni pentru practica Declarat\ cet\]ean de onoare al ora[elor Punta Arenas sporturilor (1920), Instruc]iuni asupra gimnasticii (}ara de Foc), Bizerte (Tunisia) [i Whithorse (Yukon), suedeze (1914, `n colaborare cu V. B\dulescu) [i M. M. a fost distins\ cu peste 40 de diplome acordate Programe de gimnastic\ suedez\ (1919). A trecut de foruri [tiin]ifice de peste hotare, dintre care amintim `n rezerv\ cu gradul de general. Institutul Polar din Ny-Alesund (Svalbard) [i Institutul

93 PERSONALIT|}I

Himalayan din Katmandu (diplom\ de participare (la sala „Liedertafel”, din Capital\); la 10 ani, face feminin\ la expedi]ia din Himalaya). echita]ie (`n manejul regimentului din Escorta Regal\); la 16 ani, face nata]ie [i patinaj. A debutat `n MATEI, T. ION (1930), n. la sportul de performan]\ `n 1934, jucând volei [i Câmpulung, jud. Arge[. baschet la Asocia]ia Sportiv\ „Start Club” Bucure[ti, Absolvent al ICF, promo]ia precum [i hochei pe ghea]\ la Asocia]ia Sportiv\ 1954. A desf\[urat o larg\ [i „Telefon Club Român” [i la „Sportul Studen]esc”. ~n variat\ activitate `n domeniul 1941, a f\cut atletism la „Atletic Club Român” [i educa]iei fizice [i sportului: profesor gradul I, antrenor tenis de mas\ (activând, apoi, `n 1942, `n campiona- categoria I de schi alpin [i bob, tul universitar). ~n 1943, a practicat tirul la „Olimpic arbitru interna]ional la bob. Ca Club Român” [i canotajul la „Yacht Club Român”. ~n antrenor coordonator, a parti- 1951, particip\ la `ntrecerile de ciclism, ca reprezen- cipat, cu loturile olimpice de schi alpin, bob [i sanie, tant\ a Asocia]iei Sportive „Progresul”. A f\cut parte la 4 edi]ii ale JO de iarn\: 1964 – bob, 1968 [i 1972 din loturile na]ionale de tenis de mas\ (`n 1943 [i – schi alpin, 1980 – bob. A participat la 3 edi]ii ale 1944), de volei (`n 1946, 1947, 1949 [i 1950) [i de CM [i CE de bob-sanie [i a cucerit, cu sportivii s\i: o baschet (1951). A participat la JB de la Bucure[ti medalie de bronz, `n 1968, la CE de bob; o medalie (1946) [i Tirana (1947). Campioan\ na]ional\ – cu de bronz la CE de bob tineret [i locurile 8 la CM de echipele de volei „Start-Club” [i „Progresul” [i bob din 1978, 1979 [i 1980. A fost antrenor federal al campioan\ balcanic\ – `mpreun\ cu na]ionala de FRSB (1970-1980), director al Liceului de Schi din volei (la edi]iile 1935-1936, 1937-1938, 1941-1942 Predeal (1973-1976); membru al unor comisii de [i 1946-1947). De asemenea, campioan\ na]ional\ la specialitate ale Federa]iei Interna]ionale de Bob tenis de mas\ la dublu [i dublu mixt (cu Lia Manoliu (1976-1980); membru al Comitetului Executiv al COR (1993-1998); director al Academiei Olimpice [i, respectiv, cu Ioan Pachel), sub culorile „Start- Române (1993) etc. Pe plan [tiin]ific [i metodic, s-a Club”-ului. ~n 1935, este campioan\ na]ional\ la remarcat prin modul cum a organizat sesiunile anuale hochei pe ghea]\, cu echipa „Telefon Club Român”, de comunic\ri ale Academiei Olimpice Române (de-a iar `n 1943, campioan\ na]ional\ la canotaj, la schif lungul anilor '80 [i '90). A sus]inut zeci de lucr\ri [i 4+1, cu echipajul „Yacht Club Român”. Va mai conferin]e; a elaborat cursuri de schi pentru studen]i, dobândi, `n atletism, titlul de campioan\ na]ional\ la fiind profesor asociat la Facultatea de Educa]ie Fizic\ aruncarea greut\]ii, `n 1941 [i 1943, legitimat\ fiind [i Sport a Universit\]ii Ecologice. Este autorul a opt la „ACR”; câ[tig\ cursa de ciclism fond – 30 km, c\r]i, `ntre care Bob, Schi pentru copii, ~nsemn\ri din concurând pentru „Progresul” (1951) [i proba de 500 m lumea sportului, Bob-sanie, Marea aventur\ a cu start de pe loc, pe velodromul „Dinamo”. A fost schiului, Ramul de m\slin al Olimpiadei, Schi alpin c\pitan al echipei na]ionale de tenis de mas\ (`n 1943 modern. Dintre numeroasele distinc]ii care i-au fost [i 1944) [i al celei de volei (`n 1946, 1947, 1949 [i acordate amintim: Trofeul „Fair-Play”, acordat de 1950). A de]inut func]iile de pre[edinte al FR de COR pentru merite personale [i pentru activitatea Tenis de Mas\ (1946) [i de membr\ `n Comitetul de AOR. ~n anul 2000, i s-a decernat Medalia na]ional\ „Pentru Merit” clasa a III-a. organizare a Federa]iei de Baschet [i Volei (1948). Antrenoare [i arbitru de volei [i tenis de mas\. A MAVROCORDAT (SAYN- emigrat `n Germania, unde a lucrat ca antrenoare. WITTGENSTEIN), MARIA- Prin polivalen]a performan]elor sale [i atitudinea de DESPINA (1917), n. la Ia[i. fair-play pe care a avut-o `n arena sportiv\, M. D. M. Absolvent\ a Facult\]ii de Drept, poate fi considerat\ drept una dintre cele mai promo]ia 1943, [i a Facult\]ii de reprezentative sportive a sec. XX din ]ara noastr\ [i, {tiin]e din Bucure[ti, promo]ia poate, din lume. Printre multele distinc]ii sportive 1949. ~nc\ din copil\rie [i ado- care i-au fost acordate, se num\r\ „Medalia pentru lescen]\, se ini]iaz\ `n diverse merite sportive excep]ionale” clasa I [i „Insigna de sporturi: la 8 ani, face gimnastic\ onoare pentru merite sportive excep]ionale”.

94 A. Promotori [i profesioni[ti

MAYER, IOSIF (1912), n. la M|NESCU, CORNELIU (1915-2000), n. la Timi[oara. Absolvent al {colii Ploie[ti. General. Doctor `n drept. Fost ministru Tehnice Superioare a Facult\]ii adjunct al For]elor Armate (`ntre 1950-1960) – cu Electrotehnice din Viena. Atras gradul de general. Ambasador `n Ungaria (1960- de fenomenul sportiv, s-a 1961) [i ministru de Externe al României (1961- `ncadrat ca specialist `n gim- 1972) – ales pre[edinte al Adun\rii Generale ONU, nastic\ `n Organiza]ia Sportului `n 1967. A practicat, `n tinere]e, fotbalul [i voleiul, Popular. A urmat cursurile IEF, iar, mai târziu, pân\ la vârsta senectu]ii, tenisul de la a c\rui Catedr\ de gimnastic\ câmp [i `notul. Personalitate de prim rang a vie]ii a func]ionat, ulterior, `n calitate de conferen]iar. politice din ]ara noastr\, a jucat un rol important [i `n Forma]ia sa ini]ial\ tehnic\ l-a ajutat s\-i fie brevetate activitatea sportiv\ de performan]\, fiind unul dintre mai multe inven]ii [i aparate, `ndeosebi `n perioada `n ctitorii actualului Club Sportiv al Armatei „Steaua” care a lucrat ca cercet\tor la CCPS, unde a creat – n\scut `n 1947, sub numele de CCA. {ef al CCA, Laboratorul de biomotrie (care, ulterior, `i va purta `n perioada 1948-1950, C. M. s-a afirmat ca un con- numele). Printre aparatele proiectate [i construite de duc\tor sportiv reprezentativ [i pe plan na]ional, `n- el se num\r\ `nregistratorul scopic [i grafic al deplinind, `n r\stimpul iulie 1958-august 1960, [ocurilor exercitate asupra solului `n cazul diferitelor func]ia de pre[edinte al FRF. Ini]iator al unor idei ramuri sportive [i dispozitivul pentru cronofotogra- novatoare `n domeniul fotbalului de performan]\, a fiere. S-a remarcat ca antrenor coordonator al pri- militat pentru o echip\ na]ional\ capabil\ s\ practice mului lot na]ional de gimnastic\ feminin\, punând un stil de joc propriu [i pentru o organizare a `ntregii astfel temelia viitoarelor mari performan]e române[ti activit\]i competi]ionale interne care s\ sus]in\ `n acest sport. afirmarea fotbali[tilor tricolori pe plan interna]ional. Dup\ 1972, c\zut `n dizgra]ie, `[i restrânge MAZILU, VIRGIL (1915-2000), activitatea politic\, r\mânând `n continuare un n. la Azuga, jud. Prahova. prieten al sportului. Dup\ evenimentele din 1989, Absolvent al ANEF, promo]ia este ales `n Parlamentul ]\rii, ca senator [i, respectiv, 1937. Gra]ie rezultatelor sale pre[edinte al Comisiei senatoriale de politic\ extern\ str\lucite este re]inut ca asistent (1990-1992). ~n acela[i timp, este [i pre[edinte al la Catedra de gimnastic\, unde Asocia]iei de Drept Interna]ional [i Rela]ii Inter- dovede[te calit\]i remarcabile na]ionale. didactice [i organizatorice. Din motive politice, cariera universi- M|NESCU, IOANA (1915- tar\ i-a fost `ntrerupt\, fiind nevoit s\ lucreze `n 1961), n. `n com. Aprozi, jud. calitate de consilier tehnic la UCFS [i la Consiliul Central al Sindicatelor [i, apoi, ca cercet\tor Ilfov. ~n 1939, a absolvit, con- [tiin]ific la CCPS. Continuator al demersurilor comitent, ANEF, Conservatorul [tiin]ifice ale profesorilor s\i – I. Mih\il\, Gh. de Teatru [i Facultatea de Fi- Zapan [i Petre Laz\r – a f\cut `nregistr\ri somatice losofie. ~n 1951, a fost `ncadrat\ [i motrice pe contingente mari ale popula]iei [ef\ de lucr\ri la Catedra de adulte, apoi ale genera]iei `n cre[tere (de la gimnastic\, sec]ia de ritmic\, a pre[colar pân\ la absolventul de liceu), fiind unul ICF. Forma]ia ei intelectual\, dintre ini]iatorii m\sur\rii poten]ialului biomotric aptitudinile de ordin artistic [i capacitatea de al popula]iei [colare din România. Aceast\ identificare emo]ional\ cu esen]a dansului [i cercetare, longitudinal\ [i fundamental\, efectuat\ cântecului na]ional i-au fost de mare ajutor `n din 10 `n 10 ani, constituie o important\ surs\ de preg\tirea studentelor, apoi a echipei de cunoa[tere a evolu]iei condi]iei fizice a tineretului gimnastic\ a României, care a ob]inut, la JO de la [colar din ]ara noastr\. A semnat peste 50 de lucr\ri Melbourne, `n 1956, locul II, la proba de an- de specialitate. samblu.

95 PERSONALIT|}I

M|R|{ESCU, NICOLAE European\ de Atletism [i Academia Româno- (1937), n. la Bucure[ti. Secretar American\ de Educa]ie Fizic\. Gra]ie calit\]ilor sale de stat, [eful Departamentului remarcabile de lider, de bun organizator [i sport din MTS (`ntre 1993 [i administrator, demersurile pe care le-a `ntreprins au 1996 [i dup\ 2000). Absolvent al avut efecte benefice `n perimetrul sportului [i, ICF, promo]ia 1966. Ca atlet s-a `ndeosebi, al atletismului, fiind considerat creatorul specializat `n probele de triplu marilor performan]e atletice române[ti ale vremii salt [i de alerg\ri. ~n 1965, sale. ~n 1965, i s-a acordat titlul de Maestru al cucere[te, cu echipa de [tafet\ a sportului, iar `n 1982, titlul de Antrenor emerit. Este CS „Steaua”, titlul na]ional, la proba de 4 x 100 m. distins cu numeroase ordine, medalii [i diplome. La 1 Dup\ `ncheierea carierei de sportiv, timp de aproape decembrie 2000, i-a fost decernat Ordinul na]ional 25 de ani (`ntre 1967 [i 1992), a func]ionat ca „Serviciul Credincios” `n grad de ofi]er. antrenor de club (o perioad\ `ndelungat\, la CSM Craiova); antrenor federal de juniori [i seniori; M|RD|RESCU, D. GH. antrenor al loturilor na]ional [i olimpic de atletism. (1854-1938), n. la Ia[i. ~n ]ar\, a Atle]ii preg\ti]i de el (Doina Melinte, Fi]a Lovin, absolvit {coala de Ofi]eri [i Cristiana Cojocaru, Natalia Andrei, Sorin Matei [.a.) {coala Superioar\ de R\zboi din sunt autorii a numeroase recorduri na]ionale, Bucure[ti, iar peste hotare, europene [i mondiale, ob]inând 36 de medalii la JO, [colile militare din Austria CM, CE [i JMU. ~n clasamentul din 2001, privind (Bruck) [i Germania (Sprendau). aportul antrenorilor de atletism la preg\tirea Experien]a dobândit\ `n coman- sportivilor medalia]i la JO, CM [i CE, N.M. ocup\ da diferitelor e[aloane, institu]ii locul I, la categoriile seniori [i tineret (dup\ num\rul [i mari unit\]i, i-au inspirat interven]ii [i contribu]ii de medalii cucerite de „elevii” s\i). ~n 1962, hot\râtoare pentru a[ezarea [i dezvoltarea `mpreun\ cu al]i speciali[ti, contribuie la organizarea `nv\]\mântului superior de educa]ie fizic\ [i sport din sistemului de informare, documentare [i prelucrare România. ~n calitatea sa de ministru de R\zboi, a statistic\ a datelor privind dinamica principalilor cedat cazarma „Al. I. Cuza” din Dealul Spirei, pentru indicatori ai activit\]ii sportive. Particip\ direct la a fi folosit\ de cele dou\ institu]ii proasp\t `nfiin]ate elaborarea unor lucr\ri de sintez\ [i a edi]iilor `n 1922 – ONEF [i INEF –, `mpreun\ cu un teren de „Anuarului sporturilor” (1963-1965), ac]iune reluat\, sport, pe care se va construi stadionul ONEF la ini]iativa sa, `n 1993, aceste publica]ii constitu- (inaugurat `n 1926). Conlucrând cu Ministerul indu-se `n documente oficiale ale MTS [i, deopotriv\, Instruc]iei Publice, a dispus trimiterea la INEF a mai `n surse guvernamentale de informa]ii statistice, multor serii de ofi]eri `ns\rcina]i cu preg\tirea fizic\ preluate [i incluse, `ncepând din 1996, `n Anuarele a osta[ilor. Pentru dotarea ONEF [i INEF din punct Statistice ale României. De asemenea, are o de vedere didactic [i [tiin]ific, a alocat importante important\ contribu]ie la elaborarea [i editarea sume de bani din vistieria Ministerului de R\zboi. Anuarelor [i a celorlalte lucr\ri ale FRA. A elaborat numeroase articole [i peste 20 de comunic\ri MEDELEANU, CONSTANTIN [tiin]ifice pe teme de metodic\ a antrenamentului (1895-1983), n. `n com. }apu, jud. sportiv. A publicat lucr\rile Decenii de aur. 1947- Tecuci. Polisportiv, absolvent al 1967 (`npreun\ cu Dan Gârle[teanu), Ed. CNEFS, INEF, promo]ia 1926, cu „Magna 1968, [i Atletismul românesc (`mpreun\ cu L. Vi]an), cum laudae”. A activat, ca sportiv, Ed. Stadion, 1974). A conferen]iat `n diferite institu]ii la Clubul „Bra[ovia – Trupele de de profil din Ungaria, Fran]a, Turcia, Rusia [i Belgia. Munte” [i, apoi, `n Bucure[ti, ca La 1 februarie 1990, a fost ales secretar general, iar membru al conducerii FSSR [i al `n 2001, vicepre[edinte al FR de Atletism. Specialist Comisiei Centrale de Fotbal, din de elit\, se bucur\ de autoritate [i notorietate aprilie 1925. ~ntre 1931 [i 1932, a condus activitatea na]ional\ [i interna]ional\, fiind cooptat, `n calitate de sportiv\ a militarilor Regimentului de Gard\ 6 „Mihai membru, de multe organisme sportive de peste Viteazul”. Din 1932 pân\ `n 1945, a func]ionat ca hotare: Asocia]ia Mondial\ a Antrenorilor, Asocia]ia titular al Catedrei de atletism de la ISEF/ANEF. Mult\ Mondial\ a Statisticienilor de Atletism, Asocia]ia vreme a f\cut parte din Biroul FR de Atletism. ~n anii

96 A. Promotori [i profesioni[ti

1934, 1936 [i 1937, a antrenat efectiv reprezentativele `n concursurile de Grand Prix organizate `n perioada de cros ale armatei române, participante la concursurile 1985-1992 (31 de locuri I; 13 locuri II; 8 locuri III). sportive ale Micii ~n]elegeri. A activat `n mi[carea La concursurile organizate `n sal\ a stabilit: 1 record sportiv\ din anul 1923 pân\ `n 1958, ca polisportiv (la mondial la 1 500 m pe cea mai scurt\ pist\ (1988); 3 vârsta de 42 de ani, cucerea insigna de „Atlet complet recorduri mondiale [i europene la 1 mil\ (1988, militar”, iar la 57 de ani, brevetul [i insigna „GMA”), 1990) [i la 1 500 m (1990), 3 recorduri europene la precum [i ca pedagog, organizator, metodist [i ca 1 000 yarzi, la 1 500 m [i la 1 mil\ (1985). A fost antrenor. La 15 aprilie 1941, dup\ c\derea dictaturii declarat\ „Cel mai bun sportiv al anului 1990”. legionare [i formarea guvernului condus de Ion Anto- Cet\]ean de onoare al municipiului Bac\u. Membru nescu, C. M. este numit „[ef al Sportului Românesc”. al Biroului FR de Atletism. Maestr\ a sportului ~n aceast\ calitate echivalent\ cu rangul de ministru, a (1978) [i Maestr\ emerit\ a sportului (1994). decretat atletismul ”sport de interes na]ional”, acordân- Antrenoare emerit\. ~n anul 2000, e distins\ cu du-i tot sprijinul [i subven]iile necesare. ~ntre 1941 [i Ordinul na]ional „Pentru Merit” `n grad de comandor. 1942, a luat atitudine `mpotriva introducerii profesiona- lismului `n sportul de performan]\, militând pentru mo- MIHAI I DE HOHENZOL- ralitate [i fair-play `n activitatea sportiv\. ~n perioada LERN (1921), n. la Sinaia. Rege 1940-1948, a fost [i titularul Catedrei de schi din cadrul al României (1927-1930 [i 1940- ANEF/IEF. Are la activ [i publicarea câtorva lucr\ri de 1947). Pe lâng\ practicarea, cu specialitate: Schiul `n imagini, 1929 (litografiat); pasiune [i talent, a automobilis- Educa]ia fizic\ `ntr-un regiment, 1938, Schiul de teren, mului [i a zborului cu motor (care, Ed. Eminescu, 1934; Atletismul, f. a.; Cursa militar\ cu dup\ abdicare, `i va asigura o obstacole [i concursurile militare”, 1939; Schiul – surs\ de existen]\), a demonstrat metod\ de `nv\]\mânt, Editura Bucovina, 1942. aptitudini reale pentru schi [i `not. Vârsta, dar [i `ndatoririle MELINTE (BE{LIU), DOINA sale regale `n privin]a „Str\jii }\rii” (organiza]ie OFELIA (1956), n. `n Hude[ti, bazat\ pe preg\tirea fizic\, moral\ [i patriotic\ a jud. Boto[ani. Profesoar\ de tineretului) l-au determinat s\ fie un promotor [i un educa]ie fizic\, absolvent\ a protector al activit\]ii sportive, pe care a stimulat-o [i ANEFS. Atlet\ specializat\ `n a sus]inut-o cu legitim\ autoritate. Bun\oar\, `n 1945, probele de semifond. Antrenoare a parafat Legea educa]iei fizice, referitoare, `ntre de atletism. Directoare a Direc]iei altele, la re`nfiin]area Academiei Na]ionale de jude]ene Bac\u pentru Tineret [i Educa]ie Fizic\ [i, de asemenea, la instituirea [i sus- Sport. Ca sportiv\ de performan- ]inerea doctoratului `n educa]ie fizic\. De `n]elegerea ]\, a fost legitimat\ la CSM Bistri]a, CSM Suceava [i [i voin]a sa au beneficiat `nfiin]area „Organiz\rii „Universitatea” Bac\u. A cucerit 10 titluri de cam- Sportului Românesc” (1940-1944) [i lupta sus]inut\ pioan\ na]ional\ [i a stabilit 18 recorduri na]ionale. a Uniunii Federa]iilor Sportive Române (1929-1946) Selec]ionat\ de 40 de ori `n loturile reprezentative de pentru supravie]uire, la apari]ia Organiza]iei atletism ale României. Palmares interna]ional: Sportului Popular (1944-1949), impus\ de participant\ la 4 Olimpiade; campioan\ olimpic\ la autorit\]ile politice instaurate dup\ 23 august 1944. 800 m (1984); vicecampioan\ olimpic\ la 1 500 m (1984); dubl\ campioan\ mondial\ la 1 500 m, `n sal\ MIH|IL|, IACOB (1902-1982), (1987 [i 1989); medalie de bronz, `n 1987, la CM `n n. `n com. Grid, jud. F\g\ra[. A aer liber, la 1 500 m; clasat\ pe primul loc `n topul f\cut parte din prima promo]ie de mondial [i european la 800 m (1982 [i 1986) [i la absolven]i ai Institutului 1 500 m (1986 [i 1990); 4 medalii la JMU din 1981 Na]ional de Educa]ie Fizic\ [i 1983 (1 aur, 2 argint, 1 bronz); 5 titluri de (1926) – dup\ ce participase ca campioan\ european\ `n sal\ la 800 m (1982 [i 1989) student la cercet\rile [i studiile [i la 1 500 m (1985, 1988 [i 1990); medalie de argint sociologice ini]iate la scar\ la CE `n sal\ la 800 m (1984); medalie de bronz la CE na]ional\ de prof. Dimitrie Gusti. `n aer liber la 1 500 m (1986); cel mai mare punctaj A fost re]inut, ca asistent, la Ca-

97 PERSONALIT|}I

tedra de gimnastic\ a INEF. ~n paralel, a urmat cursu- sportive la Balcaniada din 1937, de la Bucure[ti, rile Facult\]ii de {tiin]e Naturale din Bucure[ti, la privind tipul constitu]ional al atle]ilor. De aseme- terminarea c\rora (1934) a primit o burs\ pentru nea, a contribuit la buna organizare atât a forurilor continuarea studiilor asupra fiziologiei efortului, la de conducere a medicinei sportive române[ti, cât [i Universitatea din Hamburg (unde [i-a luat doctoratul a manifest\rilor [tiin]ifice importante, de profil, `n `n biologie). ~n cei 29 de ani cât a predat la cadrul c\rora a fost mereu prezent prin lucr\ri INEF/ISEF/ANEF/IEF), conducând (`n ultimii 8 ani) personale [i ale colectivelor formate din numero[ii Catedra de istoria, teoria, metodica [i organizarea s\i colaboratori. educa]iei fizice, a desf\[urat o intens\ activitate didactic\ [i de cercetare [tiin]ific\; a r\spuns de practica pedagogic\ a studen]ilor; a condus lucr\rile MIRCESCU, LUDOVIC de licen]\ ale multor absolven]i; a scris / tradus (1872-1930), n. la Bucure[ti. articole [i studii consacrate trat\rii unor teme de General. A f\cut parte din specialitate, precum: terminologia gimnasticii suede- Comitetul Permanent al Armatei ze; efectele educa]iei fizice ra]ionale; performan]ele pentru Educa]ia Fizic\. Pe timpul fizice ale recrutului; educa]ia fizic\ `n gr\dini]ele de cât a fost ministru de R\zboi copii; varia]ii ale performan]ei fizice `n func]ie de (1926-1930), a avut sub talie [i greutate; dezvoltarea performan]elor fizice autoritatea sa ONEF [i INEF. ~n dup\ configura]ia geografic\ etc. Cercet\rile sale 1929, a aprobat `nfiin]area Insti- fundamentale au fost realizate `n cadrul Institutului tutului Militar de Educa]ie Fizic\ `n cadrul INEF, de Igien\ (1951-1973) [i sunt cuprinse `n tratatul care, potrivit prevederilor noii legi a educa]iei fizice, Bazele [tiin]ifice [i aplica]iile ergonomiei. promulgat\ `n acela[i an, a devenit Institutul Superior de Educa]ie Fizic\. Urmând s\ preg\teasc\ speciali[ti MILCU, {TEFAN M. (1903- pentru armat\, IMEF r\mânea `n subordinea 1997), n. la Craiova. Medic. Ministerului de R\zboi, care `i asigura baza material\ Profesor universitar. Membru al [i selec]ionarea ofi]erilor cursan]i, pe când procesul Academiei Române. Figur\ de `nv\]\mânt pentru specialitatea educa]ie fizic\ proeminent\ a medicinei româ- r\mânea `n sarcina Ministerului Instruc]iunii Publice. ne[ti. A desf\[urat, timp de mai Pentru conducerea IMEF `n calitate de comandant, multe decenii, o activitate com- din partea Ministerului de R\zboi, a fost numit, cu plex\ ca profesor, clinician [i aprobarea generalului L. M., maiorul Emil cercet\tor. Este considerat crea- P\l\ngeanu. torul [colii moderne de endocrinologie din ]ara noastr\ [i se bucur\ de o deosebit\ recunoa[tere in- MIRONOV, ALEXANDRU terna]ional\. ~n România, face parte dintre pionierii (1942), n. `n com. Vertujeni, jud. medicinei aplicate la educa]ie fizic\ [i sport, fiind Soroca (`n prezent, `n Republica adeptul [i promotorul avizat al ideii c\ mi[carea or- Moldova). Studiile liceale le-a ganizat\ constituie un mijloc important pentru f\cut la Craiova, iar pe cele s\n\tatea [i perfec]ionarea fizic\ [i moral\ a indivi- superioare la Facultatea de Mate- dului [i colectivit\]ilor. A sprijinit permanent forma- matic\ a Universit\]ii Bucure[ti, rea cadrelor necesare medicinei sportive, promo]ia 1966. Primii pa[i `n participând direct la organizarea [i desf\[urarea, la practicarea scrimei i-a f\cut la Bucure[ti, a cursurilor de ini]iere [i de Craiova, `n sala antrenorului italian Alfredo Bachelli. perfec]ionare `n domeniu, `nc\ `nainte de al doilea ~ntâiul contact cu plan[a de concurs l-a luat la Sibiu, r\zboi mondial. ~i revin mari merite `n orientarea [i la „Cupa Ora[elor”, ca floretist. Mai târziu, sub desf\[urarea cercet\rii [tiin]ifice de medicin\ `ndrumarea antrenorilor Raul Dristoreanu [i Paul sportiv\ (`nceput\ `n anii '30). A efectuat, `mpreun\ Ghinju, se va profila pe spad\, aflându-se constant `n cu prof. F. Covaciu-Ulmeanu, cercet\ri medico- finalele CN de scrim\ ale anilor '60. Str\lucirea me-

98 A. Promotori [i profesioni[ti

daliilor a ap\rut treptat: de bronz, la CN juniori MOCEANU, GHEORGHE (1962); de argint, la CN seniori (1969) [i de aur la CR (1831-1909), n. `n com. Orman, (1970). ~n perioada anilor '60-'70, a f\cut parte [i din fostul jud. Some[. Dup\ ce a lotul na]ional de spad\. Spre deosebire de fratele s\u, terminat Seminarul din Blaj, a Mihai Mironov, care a optat pentru profesia de dat un alt curs vie]ii sale, optând antrenor de scrim\, A. M., f\r\ a se desp\r]i complet pentru profesia de maestru de de lumea scrimei, a urmat [i alte c\i. Interesul [i gimnastic\. Stabilindu-se la Cluj, a predat gimnastica la liceele voca]ia sa se `ndrept\ spre literatur\ (este primit `n confesionale catolic, reformat [i rândul membrilor Uniunii Scriitorilor din România, unitarian. ~n 1862, `ncurajat de ocupând, la un moment dat, func]ia de secretar al istoricul V. A. Ureche [i de generalii Emanoil Florescu Sec]iei de literatur\ pentru copii [i tineret). Este autor [i dr. Carol Davila, vine la Bucure[ti [i, prin examen, a peste 2 000 de emisiuni de radio [i tv, c\rora li se ocup\ postul de maestru de gimnastic\ [i scrim\ la adaug\ articole de revist\ [i ziar (pentru care a primit liceele „Matei Basarab”, „Sf. Sava” [i „Sf. 2 premii, unul na]ional, `n 1992, [i altul interna]ional, Gheorghe”. Pred\ acelea[i discipline la {coala `n 1983). Multilateralitatea preocup\rilor `i este Militar\ de Ofi]eri [i la Societatea Român\ de Arme, ilustrat\, deopotriv\, de mandatarea sa `n calitate de Gimnastic\ [i Dare la Semn din Bucure[ti, unde va consilier UNESCO [i, respectiv, de vicepre[edinte al forma peste 40 de mae[tri pentru [colile statului. Pe Societ\]ii Europene Science Fiction. Ca om politic, a lâng\ gimnastic\ [i alte discipline sportive, a mai fost consilier preziden]ial (`ntre 1991 [i 1993) [i a predat dansurile populare. Concomitent cu str\lucita `ndeplinit, `n perioada 1993-1996, func]ia de ministru sa carier\ didactic\ [i organizatoric\ `n domeniul al Tineretului [i Sportului. ~ntre 1990 [i 1996, a fost gimnasticii, dansurilor populare, `notului, tirului, pre[edintele FR de Scrim\. patinajului, el a elaborat mai multe lucr\ri menite s\-i fundamenteze [i s\-i propage ideile [i materializarea lor: Cartea de gimnastic\ cu figuri `n text (1869) – cu MITRA, GHEORGHE (1920), prefa]\ de B. P. Hasdeu; Istoria, anatomia [i igiena n. `n Cheriu, jud. Bihor. Absol- gimnasticii (1887); {coala de patinaj [i `not (1892); vent al ANEF, promo]ia 1944. Cartea de gimnastic\ pentru uzul [colilor primare [i ~nc\ din timpul studen]iei, a ob- secundare de fete (1882); Gimnastica popular\ [i ]inut brevetele de instructor de ra]ional\ pentru uzul [colilor primare, secundare [i schi, de `not [i de zbor f\r\ mo- superioare, semnat\ `n colaborare cu N. Velescu tor. Din 1945, a func]ionat ca se- (1887); Memorii asupra gimnasticii [i c\l\toriilor cretar al resortului [colar `n mele `n Europa, Asia, Africa [i America (1895). Gh. Organiza]ia Sportului Popular, M. este considerat, pe drept cuvânt, promotorul pân\ `n 1949, când a fost numit gimnasticii [i dansurilor populare `n [coala director al Serviciului metodic al CCFS (aceea[i româneasc\. Despre personalitatea [i realiz\rile lui func]ie a avut-o [i la UCFS, `n 1957). ~n calitate de Gh. M. `n domeniul educa]iei fizice [i sportului scrie antrenor al na]ionalei de schi (1948-1957), i-a `nso]it elogios Nicolae Iorga, `n cartea sa Oameni care au pe schiorii români la JO – din 1948, la Saint Moritz; fost, numindu-l „Gimnasticu Moceanu”. din 1952, la Oslo; din 1956, la Cortina D’Ampezo –, MOCIANI, VICTOR (1934), n. precum [i la CM din Suedia (1954). ~n perioada la Beiu[, jud. Bihor. Profesor de 1958-1980, `[i reia activitatea didactic\, func]ionând educa]ie fizic\, absolvent al ICF, ca profesor la licee bucure[tene, dar [i ca asistent la promo]ia 1956, specializarea ICF/IEFS, de unde s-a pensionat cu gradul de [ef de sporturi nautice. A practicat lucr\ri. A elaborat [i semnat, uneori `n colaborare, o canotajul `n cadrul Clubului serie de lucr\ri de metodologie, `ntre care [i „{tiin]a” ICF. Campion na]ional Metodica educa]iei fizice [colare, realizat\ `mpreun\ `n proba de 2+1, `n 1955. ~n cu Al. Mogo[ (1972). A fost distins cu medalia perioada 1956-1959, a activat pe „Merite Sportive”. linia canotajului, ca profesor la

99 PERSONALIT|}I

{S nr. 1 din Bucure[ti, aducându-[i contribu]ia, MOGO{, ALEXANDRU (1930), al\turi de alte cadre didactice, la selec]ia [i preg\tirea n. la Or[ova, jud. Mehedin]i. unui num\r mare de juniori care au ob]inut peste 125 Licen]iat `n educa]ie fizic\ [i de titluri de campioni na]ionali. A promovat, `n lotu- sport, promo]ia 1954. Lector rile na]ionale de tineret [i seniori, peste 40 de universitar la Catedra de istoria, sportivi. ~n 1969, a fost numit antrenor federal `n teoria [i organizarea educa]iei cadrul FR de Canotaj, unde a activat pân\ `n 1995. ~n fizice [i sportului din ICF (1954- perioada 1977-1984, a fost desemnat antrenor 1958); inspector general `n principal la lotul olimpic feminin, iar `ntre 1989 [i Ministerul Educa]iei [i ~nv\]\- mântului (1958-1970). A mai 1995, antrenor principal la loturile olimpice masculin avut func]ii de r\spundere precum, bun\oar\, pre- [i feminin. ~n ace[ti 26 de ani de activitate tehnic\, [edinte al Comisiei centrale pentru copii [i juniori a desf\[urat\ al\turi de cei mai valoro[i antrenori CNEFS (1985-1995) [i secretar al COR (1990-1995). români de profil, s-au realizat performan]e care au S-a remarcat prin ini]iative [i solu]ii organizatorice [i impus canotajul românesc pe plan interna]ional, cu- metodice. A semnat, cu Gh. Mitra, dou\ lucr\ri de cerindu-se la CM [i JO, 107 medalii, dintre care 33 referin]\ pentru bibliografia de specialitate: Metodica de aur, 34 de argint [i 40 de bronz. Numai `n cei 13 educa]iei fizice [colare (1972) [i Metodica ani, când a r\spuns direct, ca antrenor principal, de dezvolt\rii calit\]ilor motrice (1975). I s-au decernat preg\tirea loturilor na]ionale de canotaj au fost Ordinul „Muncii” [i Medalia „Muncii” clasa a III-a, ob]inute 54 de medalii – 19 de aur, 18 de argint [i 17 precum [i Ordinul „Merite sportive” clasa a III-a. de bronz – din care 38 la CM [i 16 la JO. La aceast\ `nalt\ [coal\ a performan]ei au reu[it s\ se formeze MOINA, ION (1921-1990), n. [i s\ se afirme marii no[tri canotori, printre care: `n com. Moci, jud. Cluj. Ab- Sanda Toma, Valeria R\cil\, Olga Homeghi, solvent al ANEF, promo]ia 1945. Elisabeta Lip\, Rodica Arba, Constan]a Burcic\- Ini]ial, profesor secundar, va Pipot\, Dimitrie Popescu, Iulic\ Ruican, Nicolae intra, ulterior, `n rândul cadrelor }aga [i Dorin Alupei. Preocupat de cercetarea [i didactice din `nv\]\mântul supe- tratarea problemelor ce ]in de metodologia canotaju- rior, la catedra de profil a Institu- lui, a publicat, `n calitate de autor sau de coautor, 18 tului Politehnic din Cluj, promo- lucr\ri, dintre care 5 studii. A participat la numeroase vând pân\ la gradul de profesor universitar. Atlet de elit\, va lectorate [i seminare organizate la nivel na]ional [i domina sprintul românesc `n anii ’40-’50. Recordul interna]ional. A prezentat peste 40 de expuneri la s\u de 10,4 pe 100 m, stabilit la Predeal, pe zgur\, diferite cursuri de perfec]ionare. A editat, `mpreun\ cu cronometraj manual, `n 1946, va d\inui 21 ani. cu Cornel Florescu, una dintre cele mai bune De asemenea, recordurile sale, ob]inute `n aceea[i monografii ale metodologiei antrenamentului `n perioad\, de 21,3 pe 200 m [i 47,8 pe 400 m, vor fi canotaj. Din 1969, a primit licen]a na]ional\ de de referin]\ pentru atletismul românesc. Mult\ arbitru de canotaj, iar din 1985, pe cea interna]ional\ vreme a fost nr. 1 `n topul sprinterilor europeni: `n (reconfirmat\ pân\ `n anul 1999). A `ndeplinit 1943, la 200 m; `n 1945 [i 1946, la 100 m; `n 1947, func]iile de pre[edinte al Colegiului Central al la 400 m; `n 1948, la 100 m [i 200 m. Va realiza Antrenorilor din FR de Canotaj [i al Comisiei de ca- rezultate remarcabile [i la probele de s\ritur\ `n notaj a Municipiului Bucure[ti. ~n 1997, a fost ales lungime, triplu salt [i pentatlon. Recordman al pre[edinte al FR de Canotaj [i pre[edinte al Funda]iei României de 60 de ori [i participant la 70 de pentru Sporturile Nautice. Antrenor emerit (1979). ~n concursuri interna]ionale (cele mai multe terminate 1995, a fost declarat „Cavaler de Onoare” al ora[ului `n postur\ de câ[tig\tor), va fi socotit, la vremea sa, Mannheim, din Germania. ~n 1980, a fost decorat cu drept unul dintre cei mai buni alerg\tori de vitez\ ai Ordinul „Meritul Sportiv” clasa I, iar `n anul 2000, i Europei. Pentru cariera sa atletic\ str\lucit\, i s-a s-a conferit Medalia na]ional\ „Serviciul Credincios” acordat titlul de Maestru emerit al sportului [i i-au clasa a III-a. fost decernate numeroase distinc]ii.

100 A. Promotori [i profesioni[ti

MOLDOVAN, ION (1945), n. conducerea echipelor masculine [i feminine de tenis la Bistri]a, jud. Bistri]a-N\s\ud. de mas\ ale ]\rii, câ[tig\toare ale medaliilor de Absolvent al Facult\]ii de Drept argint, la CM de la Praga (1936), [i de bronz, la CM din Cluj. A girat conducerea Mi- din 1939. A fost un bun patinator, `not\tor [i s\ritor nisterului Tineretului [i Sportu- de la trambulin\. ~n paralel cu activit\]ile competi- lui, din septembrie 1991 pân\ `n ]ionale, A. M. fiind unul dintre colaboratorii prof. octombrie 1992. A condus dele- Iuliu Ha]ieganu, [i-a consacrat eforturile [i energia ga]ia sportivilor români parti- demersurilor de stimulare a educa]iei fizice [i cipan]i la JO de la Barcelona sportului `n lumea satelor, considerându-le ca surse (1992). ale regener\rii morale, spirituale [i fizice a popula]iei rurale. ~n acest sens, a `nfiin]at, `n 1928, AS „{oimii MOLDOVAN, IULIUS (1882-1966), n. `n com. Carpa]ilor”, al c\rei pre[edinte a fost ales prof. Iuliu Bogata de Mure[, jud. Mure[. Igienist. Profesor Ha]ieganu. Succesele ob]inute de forma]iile ]\r\ne[ti universitar la Facultatea de Medicin\ din Cluj. la serb\rile anuale organizate de ASTRA, la serb\rile Membru corespondent al Academiei Române. A depus din Bucure[ti, precum [i la demonstra]iile sokolilor o munc\ `ndelungat\ [i eficient\ pentru cunoa[terea [i de la Praga (1938) i-au conferit notorietate public\. `mbun\t\]irea condi]iilor de igien\ ale popula]iei din Al\turi de acela[i mare animator care a fost prof. Transilvania, ac]iune ampl\, la organizarea [i desf\[u- Iuliu Ha]ieganu, A. M. a construit [i amenajat pentru rarea c\reia a antrenat un mare num\r de elevi [i studen]ii Universit\]ii din Cluj, `n 1928, „Parcul colaboratori. A militat permanent pentru r\spândirea Sportiv”, unic `n Europa, ale c\rui fotografii [i schi]e practic\rii ra]ionale a exerci]iilor fizice, pe care le vor primi, la Congresul Preolimpic al Muzeelor, `n considera un factor important de `nt\rire a s\n\t\]ii [i 1936, medalia de bronz. Public\, `n anii 1968 [i 1969, de prevenire a `mboln\virilor. ~n calitate de pre[edinte dou\ lucr\ri cu caracter istoric [i memorialistic: 50 de al Asocia]iunii Transilvane pentru Literatura Român\ ani de sport [i Iuliu Ha]ieganu [i ideea educa]iei [i Cultura Poporului Român (ASTRA), a sprijinit con- fizice `n România. Pentru activitatea sa prodigioas\ a tinuu organizarea [i dezvoltarea sec]iei cultural- fost distins, `ntre altele, cu titlul de Maestru emerit al sportive „{oimii Carpa]ilor” a acesteia [i pe sportului. pre[edintele ei, prof. Iuliu Ha]ieganu.

MORARIU, ALBIN (1905- MORARU, VIOREL (1931), n. 1974), n. la Kosice, `n Slovacia, `n com. Cuciulata Bra[ovului, `ntr-o familie de români originari jud. Bra[ov. Inginer, promo]ia din Ardeal. ~nainte de a se stabili, 1956 a Institutului de C\i Ferate `n 1919, la Cluj, el [i cei trei fra]i (Construc]ii). Cercet\tor [tiin]ific ai s\i au f\cut parte din organiza- gr. I. Debuteaz\ `n rugby la 15 ]ia „Sokolilor”, care le-a stimulat ani, `n echipa Liceului „D. pasiunea pentru gimnastic\. Cantemir”. ~n anul 1947, este le- Ulterior, tân\rul A. M. s-a an- gitimat la Clubul „Grivi]a Ro- trenat [i perfec]ionat `n cadrul [ie”, avându-i ca antrenori pe Asocia]iei Angaja]ilor Comerciali, pentru care a Nicu Ionescu [i Gheorghe Pârc\l\bescu, acesta din concurat la tradi]ionalele `ntreceri sportive [colare de urm\ fiindu-i adev\ratul formator. R\mâne `n acest la Blaj (1922-1923), Cluj, Cristuru Secuiesc, Belgrad club timp de 40 de ani, unde `i este dat s\ `mbrace de [i Praga. La ini]iativa prof. Iuliu Ha]ieganu, va 10 ori tricoul de campion na]ional. Cu aceea[i echip\ participa la un lung turneu de demonstra]ii sus]inute – pe postul de joc linia a III-a, flanker – joac\ finala `n ora[ele ardelene, al\turi de Istvan Pelle, campionul CCE `n 1961, `mpotriva lui AS „Beziers” [i cucere[te olimpic de gimnastic\ (Los Angeles, 1932), [i de A. CCE `n 1964 (10 - 0, cu „St. Montois”). Profesiunea Vandor, campionul Ungariei. Exerci]iile lui A. M., de antrenor-juc\tor o `ncepe `n 1958, tot la „Grivi]a mai ales cele executate la inele, au egalat m\iestria Ro[ie”. Ca juc\tor `n echipa na]ional\ debuteaz\ la campionului olimpic. Satisfac]ia consacr\rii `n elita vârsta de 20 de ani. Timp de 14 ani, a avut 37 de sportiv\ a timpului i-o va oferi preg\tirea [i prezen]e [i a participat la confrunt\rile cu echipa de

101 PERSONALIT|}I

rugby a Fran]ei (2 victorii, 2 jocuri egale [i 3 c\rei juc\tori de fotbal câ[tig\ CR (edi]ia 1958- `nfrângeri). Din 1964, se dedic\ exclusiv 1959). Din 1959, revine la „Rapid”, echip\ ale c\rei antrenoriatului. ~n perioada 1965-1968, este antrenor culori le va reprezenta timp de un deceniu. Chiar la echipa na]ional\ de rugby. Din anul 1990 pân\ `n dac\, `mpreun\ cu colegii s\i fotbali[ti rapidi[ti, 1998, a fost pre[edintele FRR. Vicepre[edinte al rateaz\ câ[tigarea a 3 finale ale CR (1961, 1962 [i FIRA (responsabil cu problemele de dezvoltare [i 1968), reu[e[te, `n schimb, s\ `mbrace o dat\ tricoul preg\tire sportiv\); reprezentant FIRA `n Consiliul de campion na]ional, `n 1967. ~n anul 1969, pleac\ „Interna]ional Rugby Board” (1995-2000); peste hotare, `n Turcia, unde joac\, vreme de un pre[edinte al Comisiei tehnice a FIRA (1990-2000); singur campionat, la echipa de fotbal „Altay Izmir”. ales, `n 2000, pre[edinte al Comisiei de Formare Ca juc\tor a fost selec]ionat de 2 ori `n reprezentativa Tehnic\ [i Dezvoltare a FIRA-AER. ~n anul 2000, a de fotbal a României. ~n urma unui accident, este fost ales pre[edinte de onoare al FRR. I-au fost obligat s\ renun]e la activitatea de juc\tor, acordate titlurile de Maestru emerit al sportului [i dedicându-se profesiei de antrenor. Ajuns la cârma Antrenor emerit. A fost decorat cu Ordinul „Muncii” tehnic\ a echipei „Sportul Studen]esc”, reu[e[te, `n clasa a III-a. 1972, s\-[i promoveze „elevii” din „Regie” `n primul e[alon divizionar. ~ntre 1972 [i 1973, `ndepline[te MOR}UN, CAMIL (1908- func]ia de vicepre[edinte al FC „Sportul Studen]esc”. 1992), n. la Târgu Ocna, jud. ~ntors la munca de antrenor, preia conducerea tehnic\ Bac\u. A absolvit ISEF, promo]ia a echipei „Rapid”, cu care, la finele anului 1975, 1932. Dup\ absolvire, a fost reu[e[te o dubl\ performan]\: promovarea `n prima `ncadrat ca profesor de educa]ie divizie [i câ[tigarea CR. Din 1980, `[i reia activitatea fizic\ la Liceul „Titu Maiorescu” la Catedra de fotbal a IEFS, unde se afirm\ ca un (devenit, ulterior, „I. L. Caragi- cadru didactic de valoare. ~n trei rânduri revine la ale”) din Bucure[ti, de unde a activitatea de antrenor, dar numai `n str\in\tate: `n ie[it la pensie `n 1970. Concomi- 1983, `n Maroc; `n 1993, `n Egipt; `n 1997, `n Sudan. tent cu activitatea didactic\ [i ~n perioada februarie-august 1990, este sportiv\, pe care a desf\[urat-o cu elevii s\i, C. M. a vicepre[edinte al FRF [i consilier tehnic al echipei `ndeplinit [i o serie de func]ii ce i-au fost `ncredin]ate na]ionale participant\ la Coppa del Mondo, ’90. Din `n cadrul unor federa]ii, precum: pre[edinte al anul 1995, este profesor universitar, [eful Catedrei de Comisiei inter[colare din cadrul FRR (1943); fotbal a ANEFS. Prezent `n literatura tehnic\ de membru `n Comitetul FR de Schi (1944); membru `n specialitate cu o lucrare consacrat\ preg\tirii [i Consiliul Uniunii Federa]iilor Sportive Române antren\rii sportivilor copii [i juniori. ~n 2001, ob]ine (1944); pre[edinte al FRA (1944). Pentru contribu]ia titlul de doctor `n educa]ia fizic\. remarcabil\ pe care a adus-o la organizarea [i dezvoltarea activit\]ii de educa]ie fizic\ [i sport, a MO}ET, DUMITRU (1934), n. la Bac\u. Absolvent fost decorat cu Ordinul „Meritul Cultural pentru al ICF, promo]ia 1956. ~ncadrat, ini]ial, la „Centrul experimental logopedic” [i, apoi, transferat la catedra Sport” `n grad de cavaler II. de educa]ie fizic\ a Liceului „G. C\linescu” din Bucure[ti. Director adjunct la „Palatul Pionierilor” MOTROC, ION (1937), n. la din Capital\. Cercet\tor [tiin]ific la Institutul de Bucure[ti. Profesor universitar. {tiin]e Pedagogice [i, apoi, la Institutul Na]ional Absolvent al ICF (1960). Din pentru Recuperare [i Educa]ie special\ a Persoanelor chiar anul absolvirii, lucreaz\ ca Handicapate. Cadru didactic la catedrele de asistent universitar. Activitatea kinetoterapie de la universit\]ile din Bac\u [i Oradea. sportiv\ de performan]\ [i-a Vicepre[edinte al FR a Sportului pentru Handicapa]i. `nceput-o `n 1950, la echipa de {ef al Comisiei de competi]ii a FRG (1971-1983). fotbal a Clubului „Rapid”. ~n Cercet\rile sale au vizat „recuperarea kinetoterapeu- 1953, trece la „{tiin]a” Bucu- tic\ a copiilor cu handicapuri neuromotorii [i aso- re[ti, `n 1955, la „Progresul ciate”, „elaborarea programelor de recuperare a CPCS”, [i `n 1957, la „Dinamo” Bucure[ti, cu ai tulbur\rilor de psihomotricitate la persoanele cu

102 A. Promotori [i profesioni[ti

diferite handicapuri”. Printre lucr\rile elaborate [i echipele na]ionale ale acestei ]\ri. Deopotriv\, ca publicate `n colaborare cu al]i speciali[ti `n domeniu, pedagog de `nalt\ ]inut\ academic\, a format se num\r\ Corectarea deficien]elor fizice la copiii de speciali[ti bine preg\ti]i, nu numai pentru ]ara vârst\ [colar\, ap\rut\ `n 1964, la Editura Didactic\ noastr\, a elaborat [i publicat, inclusiv `n str\in\tate, [i Pedagogic\ (coautor: prof. dr. A. Ionescu). A articole [i lucr\ri [tiin]ifice, a conceput [i sus]inut elaborat un ~ndrum\tor terminologic pentru studen]ii cursuri, a tradus din literatura de specialitate materia- sec]iilor de kinetoterapie, ap\rut la Editura „De[tep- le tratând probleme de maxim\ actualitate [i impor- tarea” din Bac\u, `n 1997. A realizat [i sus]inut tan]\ teoretic\ [i practic\. A `ndrumat un grup de numeroase cursuri pentru uzul studen]ilor, privitoare, speciali[ti din Israel, care au venit special `n România `n principal, la psihomotricitate, la metodologii pentru a se documenta [i perfec]iona `n domeniul terapeutice folosite `n recuperarea handicapului. A voleiului. A reprezentat ]ara la o serie de consf\tuiri publicat peste 50 de articole `n reviste de specialitate [i conferin]e interna]ionale consacrate problematicii din ]ar\ [i de peste hotare (Germania [i Italia). specifice jocului de volei. I s-a acordat titlul de Antrenor emerit (1971). A fost decorat cu Ordinul MURAFA, NICOLAE (1921- „Meritul Sportiv” clasa a II-a. 1998), n. `n com. Mih\ileni, jud. B\l]i (din actuala Republic\ MURE{AN (JUNCU), MAR- Moldova). Absolvent al ANEF, promo]ia 1945. Dup\ ce a lucrat GARETA (1950), n. la Cluj. la Serviciul [colar al OSP [i, con- Licen]iat\ `n filologie. A `nceput comitent, ca profesor la Liceul ini]ierea `n [ah `n anul 1965, sub „Gh. Laz\r” [i la SMTCF din `ndrumarea antrenorului Mihai Bucure[ti, `ncepând cu anul 1949 Breazu. Ob]ine rapid titlul de a func]ionat la Catedra de jocuri campioan\ na]ional\ de juniori [i sportive de la ICF/IEFS pân\ `n 1989, când s-a calificarea `n finala CN de pensionat, cu gradul didactic de conferen]iar univer- senioare. Participant\ la 23 de fi- sitar. {i-a canalizat preocup\rile de ordin profesional nale ale CN de senioare, `n pe- `n dou\ direc]ii principale: activitatea didactic\, rioada 1967-1994, ob]ine 3 titluri de campioan\ na- `ntregit\ de cercetare [tiin]ific\, [i munca de antrenor ]ional\ de senioare (1983, 1985, 1987). A mai `n voleiul de performan]\. Realiz\rile ob]inute `n ob]inut: 6 titluri de campioan\ na]ional\, cu echipa ambele domenii atest\ faptul c\ N. M. s-a remarcat „Medicina” Timi[oara; un titlu de campioan\ ca una dintre personalit\]ile de referin]\ atât ale na]ional\ (la echipe mixte), cu echipa „Sportul Stu- voleiului, cât [i ale `nv\]\mântului superior românesc den]esc” Bucure[ti; un titlu de campioan\ na]ional\, de specialitate. Bogata sa activitate, reu[itele dobân- cu echipa „Olimpia” C\l\ra[i. ~n 1976, la Belgrad, a dite `n aproape toate sectoarele voleiului, concur\ la `nvins-o pe campioana mondial\ Nona Gaprinda[vili. sus]inerea aprecierii c\ a fost promotor [i coautor al Cel mai bun rezultat individual a fost câ[tigarea, `n introducerii [i dezvolt\rii pe baze [tiin]ifice a teoriei 1982, a turneului interzonal al CM de la Tbilisi [i practicii acestui joc la nivel de mare performan]\. (URSS) [i calificarea `n sferturile de final\ ale Rezultatele ob]inute ca antrenor al unor echipe meciurilor candidatelor la titlul mondial (unde a frunta[e (CSU Bucure[ti/„{tiin]a” ICF – campioan\ pierdut cu 4,5-5,5 `ntâlnirea cu Lidia Semenova din na]ional\ `n 1954 – [i „CCA” – campioan\ na]ional\ URSS). Palmares sportiv interna]ional: locurile VI- `n 1951 [i 1952) care au câ[tigat, de mai multe ori, VIII, la CM individual (1983); locul VIII, `n titlul de campioan\ a României, ca [i `n postura de an- clasamentul ELO (1983); locurile III-IV `n trenor al loturilor na]ionale plasate, de asemenea, `n clasamentul Trofeului „Oscar” (1982); 3 medalii elita voleiului mondial, l-au impus [i l-au f\cut olimpice (argint-1982, bronz-1984 [i 1986); 2 remarcat [i pe plan interna]ional. Mul]i dintre medalii balcanice la individual (bronz-1974, aur- juc\torii preg\ti]i de el au ajuns mae[tri ai sportului, 1975). Participant\ la peste 50 de competi]ii interna- antrenori emeri]i [i mae[tri emeri]i ai sportului. A ]ionale de [ah. Repurteaz\ victorii `n peste 15 turnee activat `n Turcia, `n mai multe rânduri, unde a condus interna]ionale. A fost secretar federal, mai mul]i ani, diferite cursuri de antrenori; tot acolo a preg\tit la FR de {ah. Maestr\ interna]ional\, `n 1975, [i

103 PERSONALIT|}I

Mare maestr\ interna]ional\, `n 1982. De]ine titlurile func]ioneaz\ ca profesor, specialitatea drept onorifice de Maestru al sportului (1970), Maestru interna]ional public, la Facult\]ile de Drept din cadrul interna]ional al sportului din România (1983) [i Universit\]ii Bucure[ti, Universit\]ii „Titu Maestru emerit al sportului. Maiorescu”, Universit\]ii „Dimitrie Cantemir” [i Universit\]ii „Nicolae Titulescu” (1992). ~n 1994, MURE{ANU, IOAN (1925), n. este cooptat ca profesor asociat la Universitatea la Bal[, jud. Olt. Absolvent al In- Sorbona Paris I – Panthéon. ~n decursul anilor s-a stitutului Militar de Educa]ie implicat `n activitatea diverselor organisme Fizic\, promo]ia 1948, [i al specializate din ]ar\ [i de peste hotare `n calitate de: Institutului de Cultur\ Fizic\ din vicepre[edinte al Asocia]iei de Drept Interna]ional [i Bucure[ti, promo]ia 1962. Rela]ii Interna]ionale (1977); membru al Societ\]ii Sportiv de performan]\, deca- franceze de Drept Interna]ional; director de studii la tlonist, fost juc\tor `n echipa de Institutul Interna]ional pentru Drepturile Omului de rugby a Clubului „CCA” (1949- la Strasbourg (1984), membru al Comitetului 1950). Antrenor de atletism [i, director al Institutului pentru Studii de Securitate ulterior, de pentatlon modern. Membru fondator al Est-Vest din New York (1991-1996); vicepre[edinte FR de Pentatlon Modern (1953). ~ntre 1968 [i 1992, al Consiliului mondial al fo[tilor mini[tri ai a fost membru al Comitetului tehnic pentru Pentatlon afacerilor externe (1993). Autor al unui num\r Modern al UIPMB, `n intervalul 1980-1988, apreciabil de studii de drept interna]ional (150), `ndeplinind, timp de dou\ mandate, func]ia de printre care Ideea politic\ a schimb\rii (1996), pre[edinte al acestui comitet. ~n 1993, o dat\ cu Drept Economic Interna]ional (1996) etc. ~[i `ncepe constituirea a dou\ organisme interna]ionale distincte cariera politic\ `n 1990, când este ales membru al pentru pentatlon modern [i, respectiv, pentru biatlon, Camerei Deputa]ilor (din partea FSN), fiind, apoi, I. M. a fost ales membru al Comitetului pentru numit ministru de Externe al României (mandat elaborarea statutului nou createi UIPM, calitate `ndeplinit `ntre 28 iunie 1990 [i 16 octombrie 1992). de]inut\ pân\ `n 1997. A antrenat echipa na]ional\ de ~n perioada 1992-1996, este pre[edinte al Camerei pentatlon modern a României, care a ocupat locul VI, Deputa]ilor, iar `n intervalul 1993-1997, de]ine la JO din 1956, de la Melbourne, [i de 3 ori locul VII, func]ia de pre[edinte executiv al Partidului la CM. A câ[tigat, cu sportivii s\i, mai multe Democra]iei Sociale din România. ~n decembrie concursuri interna]ionale. Delegat tehnic din partea 2000, este ales pre[edinte interimar al PDSR, iar din UIPM la dou\ JO consecutive (1984, la Los Angeles, 18 iunie 2001, pre[edinte al Partidului Social [i 1988, la Seul). Autor al mai multor lucr\ri de baz\ Democrat. ~n 28 decembrie 2000, este investit `n `n domeniu, printre care: Pentatlon modern (1983) [i func]ia de prim-ministru al României. Ca iubitor [i Pentatlon modern – organizarea concursurilor prieten al sportului – el `nsu[i practic\ tenisul [i (1993), traduse `n multe limbi de circula]ie. I s-a vân\toarea – A. N. a fost ales pre[edinte de onoare al acordat titlul de Antrenor emerit. A fost distins cu mai FRT (1993-1996). Din 1993, conduce, `n calitate de multe ordine [i medalii, printre care Ordinul „Muncii” pre[edinte, Asocia]ia General\ a Vân\torilor [i clasa a III-a [i „Merite sportive” clasa a III-a. Pescarilor din România.

N|STASE, ADRIAN (1950), n. la Bucure[ti. N|STASE, ILIE (1946), n. la Profesor universitar [i om politic. Absolvent al Bucure[ti. Prestigios tenisman de Facult\]ii de Drept (1973) [i al Facult\]ii de Istorie- renume interna]ional. {i-a `nce- Filozofie, sec]ia sociologie (1978). Doctor `n drept, put cariera sportiv\, ca junior, la specialitatea drept interna]ional public (1987). ~n perioada 1973-1990, lucreaz\ `n calitate de Clubul „CCA” (ast\zi, „Steaua”) cercet\tor la Institutul de Cercet\ri Juridice din Bucure[ti, dup\ ce fusese Bucure[ti. ~n paralel, cu intermiten]e (1977-1979, descoperit, printre copiii de 1984-1985), pred\ ca profesor asociat la Academia mingi, de antrenorul C. Chivaru. de Studii Economice din Bucure[ti. Din 1990, Dotat cu un deosebit sim] al

104 A. Promotori [i profesioni[ti

mingii, cu o uimitoare vitez\ de deplasare [i de NAVASART, NICOLAE (1929- execu]ie (cu virtuozitate!) a elementelor 1984), n. la Bazargic, jud. Calia- fundamentale ale jocului de tenis (serviciul, voleul, cra (ast\zi, `n Bulgaria). Profesor reverul, lobul, smeciul, stopurile), la fel de eficient `n de educa]ie fizic\, absolvent al jocul de a[teptare (pe fundul terenului), ca [i `n cel de ICF din Bucure[ti. Ca sportiv, a activat `n mai toate sporturile atac [i de provocare (la fileu), adoptând procedee nautice practicate la cluburile imprevizibile [i solu]ii tactice spectaculoase (lungul „Metalul”, „Dinamo”, „Con- de linie, returul `n cruce, punerea mingii lâng\ fileu structorul” [i „CCA”, `n perioada etc.), I. N. [i-a creat reputa]ia de juc\tor original care 1948-1957. A câ[tigat: 15 titluri `l situeaz\ `n galeria marilor tenismeni ai lumii. Fi[a de campion na]ional la yachting, 2 titluri la canotaj performan]elor sale este impresionant\: campion academic [i 8 titluri la kaiac. {i-a dedicat `ntreaga via]\ na]ional de copii, `n 1959, [i de juniori, `n 1962; muncii de antrenor de kaiac-canoe, sub „culorile” clu- campion na]ional de seniori (1967-1968); component burilor „Dinamo” (1949-1952), „Constructorul” (1952- al echipei României, f\când cuplul celebru `n ]ar\ [i 1955) [i „CCA” („Steaua”), `ntre 1955 [i 1984. A avut o contribu]ie esen]ial\ la descoperirea, promovarea [i preg\- `n lume cu Ion }iriac, s-a calificat de 3 ori `n finala tirea a numeroase talente care s-au afirmat, ulterior, `n Cupei Davis (1969, 1971 [i `n 1972); are nenum\rate sportul kaiacului [i canoei. ~n calitate de coordonator al succese `n marile competi]ii interna]ionale – la Forest colectivului de tehnicieni de la Clubul „CCA” Hills, `n 1972, [i Roland Garros, `n 1973, la („Steaua”), [i-a adus efectiv contribu]ia la preg\tirea concursurile indoor din SUA [i de la Roma; finalist la unor sportivi valoro[i care au cucerit sumedenie de Wimbledon, `n 1972 – unde, `n confruntarea cu Stan titluri de campioni na]ionali. Mul]i dintre „elevii” s\i Smith a f\cut un joc antologic (6-4, 3-6, 6-7, 5-7) – [i promova]i `n loturile na]ionale [i olimpice au confirmat `n 1976; câ[tig\tor de 3 ori, la dublu mixt, la prin performan]ele lor de prestigiu realizate la CE, CM Wimbledon; câ[tig\tor al Cupei Challenge WCT [i la JO. ~n perioada 1951-1984, a f\cut parte din colec- tivele de tehnicieni ale loturilor na]ionale [i olimpice, (1976-1977) [.a. De 4 ori câ[tig\tor al Marelui unde, al\turi de al]i reputa]i antrenori, a contribuit direct Premiu FILT (1971, 1972, 1973, 1975), devine nr. 1 la afirmarea kaiaci[tilor [i canoi[tilor români pe plan inter- `n clasamentul mondial al anului 1973. Este cotat na]ional. ~ntre ace[tia s-au remarcat, `n mod deosebit, drept cel mai bun tenisman european al anilor ’70. prin numeroasele medalii europene, mondiale [i Desemnat de 4 ori „Cel mai bun sportiv român al olimpice cucerite: V. Nicoar\, H. Ivanov, A. Con]olenco, anului” (`n 1969, 1972, 1973 [i 1974). Particip\rile A. Igorov, C. Co[ni]\, V. Simiocenco, I. Dragulschi, P. sale `n turnee open s-au soldat cu 57 victorii la Erast, Gh. Simionov, Gh. Danielov, N. E[anu, I. simplu (`n 38 finale) [i 51 victorii la dublu (`n 41 B`rl\deanu, T. Simionov, Hil de Lauer [.a. ~n perioada finale). Ultimele turnee câ[tigate au fost, `n 1981, la 1956-1984, echipajele formate din sportivii Clubului „CCA” („Steaua”) au fost de peste 160 de ori medaliate Nancy [i Bologna. A fost ales pre[edinte al FRT. la JO, CM [i CE, din care, de peste 50 de ori, cu medalii Dup\ `ncheierea activit\]ii competi]ionale, a de aur. A fost membru al Biroului FRKC [i al Colegiului participat la diverse jocuri demonstrative, continuând de Antrenori, contribuind la elaborarea unor materiale s\ uimeasc\ prin tehnica str\lucit\ [i imprevizibilul metodice, planuri [i programe de preg\tire, precum [i la jocului s\u. A creat diverse [coli [i funda]ii `n scop formarea unor noi genera]ii de antrenori. A activat ca umanitar, asigurând, de asemenea, sponsorizarea membru, iar din 1972, ca pre[edinte al Comisiei Tehnice unor ac]iuni de binefacere. A `nfiin]at Academia de a Federa]iei Interna]ionale de Kaiac-Canoe. ~n perioada Tenis „Ilie N\stase”, pentru a selecta [i preg\ti copii 1968-1983, a `ndeplinit func]ia de director tehnic la toate [i juniori care s\ redea str\lucirea tenisului românesc CM [i JO. Pentru rezultatele sportive, `n 1951, a primit titlul de Maestru al sportului, iar pentru contribu]ia adus\ din anii ’60 [i ’70. Este Maestru emerit al sportului. `n calitate de tehnician, `n 1965, i s-a acordat titlul de Pân\ `n 1989, a fost distins cu `nalte ordine de stat, Antrenor emerit. Ca o recunoa[tere a meritelor sale la `ntre care [i „Ordinul Muncii” clasa I. ~n anul 2000, i dezvoltarea [i afirmarea sporturilor nautice, Centrul s-a conferit Ordinul na]ional „Steaua României” `n Na]ional de Kaiac-Canoe, de la Snagov, `i poart\ grad de ofi]er. numele. A fost decorat cu numeroase ordine [i medalii.

105 PERSONALIT|}I

NEAGU, AUREL C. (1921- nu\ „traseul”, evoluând `n echipa ICF (1951-1955), 1995), n. la Bucure[ti. A absolvit consacrarea definitiv\ cunoscând-o la Clubul „CCA” cursurile Facult\]ii de Drept din („Steaua”), `ntre 1955 [i 1967, cu antrenorul C. Herold. Bucure[ti. ~n 1941, a `mbr\]i[at Cu aceast\ echip\ cucere[te 10 titluri na]ionale [i un loc meseria de ziarist, devenind re- III `n CCE. Din 1951, când debuteaz\ `n reprezentativa dactor la „Gazeta sporturilor”. ~n de baschet a României, pe „parcursul” a 249 de selec]ii, 1943, este mobilizat [i trimis pe particip\ la 7 edi]ii de CE, ocupând de dou\ ori, cu front. Sfâr[itul celei de-a doua echipa, locul V; a fost selec]ionat de 3 ori `n echipa conflagra]ii mondiale l-a g\sit `n Europei (1955, 1957 [i 1964); `n 1964, echipa de Cehoslovacia, de unde a revenit baschet a României a `ntâlnit selec]ionata „All Stars” `n ]ar\ parcurgând pe jos `ntregul drum al `ntoarcerii. (SUA) – cu acest prilej, celebrul Bob Coussy `l remarc\ ~ntors „acas\”, `n 1946, se angajeaz\ la redac]ia pe M. N. drept singurul juc\tor român apt s\ evolueze ziarului „Sportul popular”, devenind, ulterior (`ntre `n NBA. Juc\tor polisportiv, M. N. a mai practicat anii 1949 [i 1950) redactor-[ef adjunct [i chiar atletismul, voleiul, handbalul [i schiul la nivel de redactor-[ef. Concomitent, ca sportiv de performan]\, performan]\ (a fost campion na]ional [colar la schi [i a a f\cut parte din echipa de baschet a României la jucat de 9 ori `n echipa na]ional\ de handbal `n 7). A fost primul CE organizat dup\ r\zboi (era perioada când primul baschetbalist român care a folosit procedeul de juca `n echipa „Sportul Studen]esc”). ~n 1950, din aruncare la co[ din s\ritur\. Permanent a avut cauza unei gre[eli de corectur\ (Merelele Lenin `n loc preocup\ri pentru o tehnic\ modern\ `n preg\tire, model de Marele Lenin), a fost `ndep\rtat de la „Sportul fiindu-i baschetul din SUA, cu care a luat contact `n popular”. A lucrat, `n continuare, la ziarul 1956, la JO de la Helsinki. Ca antrenor a preg\tit „Universul”, apoi la „Informa]ia Bucure[tiului”, la echipele de baschet ICF (1973-1974), „Steaua” (1974- care, timp de 12 ani, a sus]inut rubrica de fotbal, 1977) – cu care a cucerit 7 titluri na]ionale – [i „Stade semnând cu pseudonimele Dan Olteanu sau Radu Français” Paris (1971-1972). Tot `n Fran]a (la Avignon), Negoescu. ~n 1966, este numit redactor [ef al revistei `n 1971, a antrenat lotul de baschet speran]e al acestei s\pt\mânale „Fotbal”, iar `n 1970 devine redactorul ]\ri. Ca antrenor al primei reprezentative de baschet a [ef al cotidianului „Sportul”. Ca reporter sportiv, a României (8 ani), `n 1975, a promovat-o `n turneul final participat la 6 edi]ii ale JO de var\, din 1968 pân\ `n al CE de la Hagen (Germania). A furnizat echipei 1988, [i la 2 Olimpiade albe, `n 1968 [i 1972. A fost na]ionale juc\tori de ridicat\ valoare, ca: T. Tar\u, V. prezent, de asemenea, la CM [i la CE de fotbal, dar [i Eremie, Gh. Roman, I. Op[itaru [.a. Timp de 20 de ani, la multe alte competi]ii sportive interna]ionale de a fost cadru didactic la ICF, la Catedra de jocuri anvergur\. ~n 1968, a fost ales pre[edinte al Asocia]iei sportive, sec]ia baschet. A sus]inut [i publicat Presei Sportive din România [i a organizat, la numeroase cursuri [i lucr\ri [tiin]ifice, printre care Bucure[ti, al 32-lea Congres al Asocia]iei Cursul de baschet pentru studen]ii ANEF [i Monografia Interna]ionale a Presei Sportive. La urm\torul jocului de baschet. A participat, ca lector, la diferite congres al AIPS, a fost ales membru `n Comitetul cursuri de specializare organizate `n Fran]a [i Grecia. executiv al acestui organism, func]ie pe care a Din 1998, este consilier `n cadrul COR. Maestru emerit de]inut-o pân\ `n 1988, când s-a pensionat. AIPS l-a al sportului [i Antrenor emerit. A fost distins cu Ordinul declarat membru de onoare pe via]\. „Merite Sportive” [i alte ordine [i medalii.

NEDEF, MIHAI (1931), n. la NEDEF, NICOLAE (1928), n. Bucure[ti. Profesor de educa]ie la Bucure[ti. Profesor de educa- fizic\, absolvent la ICF `n 1955. ]ie fizic\, absolvent al ICF, pro- Juc\tor de baschet de elit\. mo]ia 1955. Ini]ial, a practicat Debutul, ca juc\tor legitimat, se baschetul de performan]\ la Clu- produce `n 1946, la clubul bul SC 44, un club de cartier din bucure[tean de cartier SC 44. Capital\, apoi la Clubul „CCA”. Ca elev al SMTCF, joac\ `n Va abandona baschetul, pentru a echipa de baschet a acestei [coli, se d\rui handbalului, fiind, pân\ `n perioada 1948-1951. ~[i conti- `n 1956, juc\tor al clubului

106 A. Promotori [i profesioni[ti

militar bucure[tean. ~n 1956, este numit antrenor – C. Constantiniu [i D. Ionescu, din Bucure[ti, [i R. federal al FR de Handbal. Delegat la conducerea S. Corbu, din Br\ila, se `nfiin]eaz\ Societatea tehnic\ a loturilor na]ionale, timp de peste trei dece- Profesorilor de Gimnastic\ [i Arme din România. nii, `mpreun\ cu al]i speciali[ti de prestigiu, contribu- V. N. va conduce, `n cadrul Societ\]ii de Muzic\ [i ie la cucerirea de c\tre handbalul românesc a 7 titluri Gimnastic\ din Ia[i, o [coal\ cu durata de 2 ani de campioni mondiali – 3 titluri la feminin, dintre (1903-1924), autorizat\ de Ministerul Instruc]iunii s\ care 2 la handbal `n 11 (`n 1956 [i 1960) [i 1 la preg\teasc\ mae[tri de gimnastic\. ~n cei peste 20 de handbal `n 7, `n 1962, plus alte 4 titluri „de aur” ani de activitate, aceast\ [coal\ a dat `nv\]\mântului ob]inute de echipa masculin\ de handbal `n 7, la CM secundar 56 de profesori titulari [i 18 profesori supli- din: 1961, Germania; 1964, Cehoslovacia; 1970, nitori. Activitatea pe multiple planuri a lui V. N. `l Fran]a; 1974, RDG. ~n anul 1983, aduce `n ]ar\ recomand\ drept precursor al gimnasticii ie[ene [i Supercupa Mondial\. Parteneri la aceste realiz\ri i-au na]ionale din a doua jum\tate a secolului al XIX-lea. fost renumi]ii tehnicieni C. Popescu, G. Zugr\vescu, I. K. Gherm\nescu, E. Trofin, O. Vlase [i R. Voina. NEGULESCU, P. P. (1872-1951), n. la Ploie[ti. La aceast\ bogat\ zestre de titluri mondiale se mai a- Filosof [i om politic. Profesor universitar. Membru al daug\ 4 medalii ob]inute la JO: 3 de bronz, `n 1972, Academiei Române. A frecventat cursurile de 1980 [i `n 1984, [i una de argint, `n 1976. Sunt demne filosofie ale Universit\]ii din Bucure[ti, Berlin, de men]ionat [i cele peste 10 medalii de aur ob]inute Leipzig [i Paris, ob]inând licen]a `n litere [i filosofie. la CMU. De asemenea, a preg\tit cu succes `n Fran]a, ~n calitate de ministru al Instruc]iunii [i Cultelor `ntre anii 1988 [i 1991, echipele „Dunkerque” [i (1921-1922), s-a ocupat de `mbun\t\]irea con]inutu- „Antibes”, iar `n anul 1994, a activat ca antrenor `n lui educa]iei fizice (inclus\ `n programele prev\zute Germania. Membru al Biroului federal [i al pentru `nv\]\mântul primar [i secundar) [i, respectiv, Colegiului Central de Antrenori al FR Handbal. Din de repartizarea judicioas\, `n orarele [colilor, a 1998 face parte din Comisia Tehnic\ a COR. Pentru timpului afectat lec]iilor de gimnastic\. De realiz\rile sale remarcabile, `n 1961, i-a fost acordat asemenea, gra]ie demersurilor `ntreprinse de el, nou titlul de Antrenor emerit. I s-a decernat Crucea `nfiin]atului INEF i-a fost conferit rangul de institut na]ional\ „Serviciul Credincios” clasa a II-a. de `nv\]\mânt superior, `nvestit cu dreptul [i autoritatea de a acorda absolven]ilor s\i diploma de NEGREANU, NICOLAE (1875-1935), n. `n com. licen]\ `n educa]ie fizic\. Preajba, fostul jud. Romana]i. A absolvit {coala Militar\ de Ofi]eri din Bucure[ti. A fost pre[edintele NE}A, GHEORGHE (1933), n. la Ocna Mure[, Comitetului permanent de educa]ie fizic\ al armatei jud. Alba. Absolvent al ICF Bucure[ti, promo]ia pentru sprijinirea ONEF [i INEF. Preocupat de 1956. Decan al Facult\]ii de Educa]ie Fizic\ [i Sport instituirea preg\tirii premilitare a tinerilor, a publicat, (1992-1996). Director `n Ministerul Educa]iei `n 1924, lucrarea Preg\tirea preregimentar\. Na]ionale (1998). Director al Parcului Sportiv al Universit\]ii „Babe[-Bolyai” (1982-1990). Pre[edin- NEGRU}I, VASILE (1842-1917), n. la Ia[i. Va te al CS „Universitatea” Cluj (1989-1990), vicepre[e- desf\[ura o sus]inut\ activitate practic\, teoretic\ [i dinte al Comisiei de Educa]ie Fizic\ [i Sport din organizatoric\ pentru propagarea gimnasticii `n cadrul Consiliului Na]ional de Evaluare Academic\ Moldova. Absolvent, `n 1885, a cursului de tip [i Acreditare (din 1995). Membru `n Asocia]ia Balca- Turnverein, pentru formarea profesorilor [i mae[tri- nic\ de Istoria Educa]iei Fizice [i Sportului (1992). Pe lor de gimnastic\, V. N. organizeaz\, cu elevii s\i, lâng\ activitatea didactic\ universitar\, a desf\[urat numeroase turnee demonstrative de gimnastic\ [i dan- munc\ de antrenor de fotbal (la echipele „{tiin]a suri na]ionale române[ti, dintre care unul, `n 1893, la Babe[-Bolyai” [i „Universitatea” Cluj). Este autorul Chicago, [i altul sus]inut, `n 1902, la Paris. ~n 1892, a 55 de lucr\ri `n domeniul cercet\rii [tiin]ifice de public\ un Manual de gimnastic\ teoretic\ [i specialitate [i a zeci de comunic\ri la diverse sesiuni practic\ cu figuri pentru [colile militare [i civile din [i simpozioane. Ia[i, iar `n 1908, un Manual de gimnastic\ ra]ional\ de exerci]ii executate cu cântece na]ionale [i patrio- NICOLAE DE HOHENZOLLERN (1903-1977), tice. ~n 1893, la ini]iativa sa [i a colegilor de profesie n. la Sinaia, fiind al patrulea copil al regelui

107 PERSONALIT|}I

Ferdinand [i al reginei Maria. Studiile f\cute `n ]ar\ `nv\]\mântul primar [i secundar o serie de lucr\ri, [i `n Anglia l-au preg\tit pentru cariera naval\ [i dintre care amintim: Manual de educa]ie fizic\, aeronautic\. Pe plan sportiv, s-a dovedit cel mai 1927; Educa]ia fizic\, factor al educa]iei morale [i talentat dintre membrii familiei regale, `n special intelectuale, 1933; Educa]ia fizic\ `n Polonia, 1934; pentru practicarea sporturilor de vitez\. A participat, Contribu]ii la istoria educa]iei fizice, 1936. `n calitate de concurent, la `ntrecerile de schi (`n proba de coborâre), precum [i la cele de automobilism [i de NICU, ALEXE (1927), n. la pilotaj. Este [i autorul unui manual de schi. A fost Dr\g\[ani. A absolvit, `n 1951, desemnat pre[edinte de onoare al Comitetului de ICF [i Facultatea de Drept din conducere al Oficiului Na]ional de Educa]ie Fizic\ [i, Bucure[ti, iar `n 1955, a ob]inut respectiv, al Federa]iei Societ\]ilor Sportive din titlul de doctor `n pedagogie al România. A fost, de asemenea, comandantul Organi- Institutului de Cultur\ Fizic\ [i za]iei de Cerceta[i. Pentru prezen]a activ\ `n via]a Sport „P. F. Lesgaft” din Lenin- sportiv\ a timpului s\u, a fost distins cu Ordinul grad (azi, Sankt Petersburg). A Olimpic clasa I. contribuit la fondarea primului centru de cercet\ri `n domeniul NICOLAESCU, FLORIN SERGIU (1930), n. la educa]iei fizice [i sportului (ian. 1957-ian. 1959) [i, Tg. Jiu. Cineast [i om politic. Absolvent al Facult\]ii ulterior, a pus bazele CCPS (1967). A condus CCPS de Mecanic\ a Institutului Politehnic din Bucure[ti pân\ `n 1982. A dobândit titlul de cercet\tor [tiin]ific (1952). Regizor [i actor de film. A realizat 65 de gradul I. ~n acest context, a ini]iat [i a elaborat, filme artistice (de inspira]ie istoric\, de ac]iune [.a.). `mpreun\ cu o echip\ de cercet\tori ai CCPS, studiul Este [i autorul volumelor Un senator acuz\ (1996), privind evaluarea poten]ialului biomotric al Recviem pentru adev\r (1999) [i Cartea Revolu]iei popula]iei [colare din România, pe baza Române (2000). Participant la Revolu]ia din m\sur\torilor efectuate `n trei etape (1970, 1980 [i decembrie 1989. Membru fondator al Consiliului 1990); a realizat, `mpreun\ cu colaboratorii s\i, Frontului Salv\rii Na]ionale [i al Consiliului Sistemul Unitar de Verificare [i Apreciere (SUVA) a Provizoriu de Unitate Na]ional\ (1990), senator de evolu]iei motrice a elevilor din `nv\]\mântul de toate Bra[ov (1990-1992), de Vrancea (1996-2000) [i de gradele; a elaborat Sistemul Na]ional de Selectare [i Arad (2000). La nivelul Senatului, a `ndeplinit Preg\tire a Copiilor [i Juniorilor pentru sportul de func]iile de: pre[edinte al Comisiei de politic\ performan]\. ~mpreun\ cu cercet\torii CCPS, a extern\; pre[edinte al Comisiei pentru ap\rare, ordine acordat asisten]\ loturilor na]ionale ale României public\ [i siguran]\ na]ional\ [i vicepre[edinte al care s-au preg\tit pentru JO din 1972, 1976, 1980, Comisiei pentru cultur\, culte, art\ [i mijloace de 1984 [i 1988. ~n urma acestei „cercet\ri olimpice informare `n mas\. Este cunoscut [i apreciat drept un longitudinale” a cules date necesare fundament\rii pasionat iubitor [i practicant al câtorva discipline teoriei originale române[ti a antrenamentului sportiv sportive: rugby, tir, automobilism [i c\l\rie. ~n cadrul modern (bazat pe modelare, programare, planificare, FR de C\l\rie, a fost vicepre[edinte (1993-1997). standardizare, algoritmizare [i simulare). ~n 1993, sub redac]ia sa a ap\rut monografia Antrenamentul NICOLESCU, CONSTANTIN F. (1899-1980), n. sportiv modern. ~n plan didactic a urcat treptele la Bucure[ti. A absolvit Facultatea de Drept [i ISEF, ierarhiei universitare – de la preparator, lector [i pân\ `n 1930. Ofi]er [i publicist. A fost `ncadrat la ONEF, la conferen]iar –, func]ionând alternativ sau paralel la ca [ef al serviciului de propagand\, unde i s-a IEFS, Institutul Pedagogic [i, respectiv, la facult\]ile `ncredin]at [i conducerea revistei „Buletinul Educa- cu profil sportiv ale universit\]ilor Ecologic\, „Spiru ]iei Fizice”, `n care, timp de 4 ani, a publicat diverse Haret”, „George Bari]iu” [i „Dimitrie Cantemir”. articole de specialitate. ~n paralel, [i-a valorificat ~ntre 1983 [i 1990, a condus Centrul de perfec]ionare temeinica preg\tire profesional\ [i harul gazet\resc a cadrelor din sistemul sportiv na]ional. A organizat `n postura de redactor al paginilor de sport ale [i condus cursul de „Educa]ie fizic\ [i sport” `n ziarului „Frontul Românesc” [i, respectiv, revistei cadrul Universit\]ii Cultural-{tiin]ifice din Bucure[ti „Preg\tirea premilitar\”. De asemenea, elaboreaz\ [i (1970-1991). A fost pre[edintele FRH (1972-1992). pune la `ndemâna profesorilor de specialitate din A condus Comisia de terminologie a Asocia]iei Inter-

108 A. Promotori [i profesioni[ti

na]ionale de Informa]ie Sportiv\, elaborând [i Bac\u, „Universitatea” Cluj-Napoca [i „O]elul” redactând, `mpreun\ cu speciali[tii români `n Gala]i. Pe unde a trecut, a reu[it s\ impun\ o idee de domeniu, Terminologia Educa]iei Fizice [i Sportului, joc realist\, bazat\ pe echilibru tactic [i angajament un dic]ionar `n [ase limbi (român\, francez\, moral. Paralel cu activitatea de antrenor, a desf\[urat spaniol\, german\, englez\ [i rus\). ~ntre 1962 [i [i o sus]inut\ munc\ didactic\, `n calitate de confe- 1992, a organizat [i condus, la nivelul CCPS, ren]iar la IEFS; pre[edinte al Colegiului Central al serviciul de documentare [i informare didactic\ [i [ti- Antrenorilor [i de pre[edinte de onoare al {colii in]ific\. Timp de trei decenii a reu[it s\ suplineasc\, Na]ionale de Antrenori. S-a afirmat [i `n domeniul prin bibliografiile [i celelalte materiale redactate, editorial, ca autor al c\r]ii Corabia cu 11 pasageri [i `mpreun\ cu colaboratorii s\i, [i difuzate periodic – coautor (al\turi de prof. Ion V. Ionescu) al lucr\rii de lipsa de carte [i de publica]ii din str\in\tate. Are la specialitate Fotbal. Metode [i mijloace de antrenament. activ 160 de articole [i lucr\ri (realizate, unele, `n I s-a acordat titlul de Antrenor emerit [i, ulterior, colaborare) publicate `n ]ar\ [i str\in\tate. A scris calitatea de membru de onoare al FRF. scenariile pentru 11 filme didactice [i de propagand\ a educa]iei fizice [i sportului. ~n anul 2000, i s-a de- NICULESCU, CONSTANTIN cernat Medalia na]ional\ „Serviciul Credincios” (1940), n. la Râmnicu Vâlcea. clasa a III-a. Inginer, absolvent al Facult\]ii de Mecanic\ (sec]ia automobile [i NICULESCU, ANGELO (1921), tractoare) din Bra[ov, promo]ia n. la Craiova. Profesor de educa- 1966. Secretar (1989-1993) [i, ]ie fizic\, absolvent al ICF, apoi, pre[edinte al „Automobil promo]ia 1952. A activat ca Clubului Român” (1993). ~n juc\tor de fotbal timp de 12 ani, decursul anilor, lucreaz\, `n `ncepând din 1937 [i trecând pe paralel, ca profesor de mecanic\ la diverse echipe – „Rovine” [i desen tehnic la Liceul „Dr. Me[ot\” din Bra[ov [i `n Grivi]a [i FC Craiova, `nainte de calitate de cadru didactic la Wilkas University (SUA). r\zboi, apoi „Carmen”, „Cioca- A fost, de asemenea: expert tehnic auto (1985), nul” [i „Dinamo” din Bucure[ti. membru `n Comitetul director al Societ\]ii Inginerilor Din 1952, ca antrenor, a lucrat, un an, la e[alonul de de Automobile din România (SIAR); membru `n juniori al Clubului „Dinamo”, dup\ care a preluat Consiliul Consultativ al Turismului din România, conducerea tehnic\ a fotbali[tilor seniori care, `n membru fondator al Uniunii Na]ionale a Industria[ilor 1955, au câ[tigat titlul de campioni na]ionali. ~ntre de Mentenan]\ a Autovehiculelor din România 1959 [i 1962, a func]ionat ca antrenor federal la FRF, (UNIMAR) [i, ulterior, membru `n Consiliul de dup\ care revine la „Dinamo”, aducându-[i o contri- conducere al UNIMAR. Prodigioasa lui activitate `n bu]ie important\ la realizarea a dou\ performan]e domeniu `l proiecteaz\ `n organismele interna]ionale de notabile: câ[tigarea Cupei României, `n 1964, [i a resort, acordându-i-se statutul de: membru al Comisiei CN, `n 1965. Din 1967, ca antrenor federal, con- Tehnice Interna]ionale a Federa]iei Interna]ionale a tribuie, de pe banca tehnic\ a primei reprezentative Automobilului, `n intervalul 1985-1995; membru, din de fotbal a ]\rii, la calificarea acesteia la turnelul final 1993, `n Consiliul Mondial de Turism [i Automobilism al CM din Mexic (1970), unde „na]ionala” noastr\ a al Federa]iei Interna]ionale a Automobilului [i `n avut o presta]ie mai mult decât onorabil\. Doi ani mai Comitetul Executiv al acestei federa]ii; pre[edinte al târziu, cu aceea[i valoroas\ „genera]ie mexican\”, grupului de lucru al Organiza]iilor Automobilistice din reu[e[te calificarea `n sferturile de final\ ale CE Europa Central\ [i de Est (1995-1997). A creat [i (`ns\, dup\ o tripl\ confruntare cu Ungaria: 1-1, la conduce Partidul Na]ional al Automobili[tilor, `n Budapesta; 2-2, la Bucure[ti, [i 1-2, la Belgrad, rateaz\ numele c\ruia a candidat la func]ia de Pre[edinte al intrarea `n semifinal\). Dup\ ce a condus evolu]iile României, la alegerile din 1996. Este autor de lucr\ri fotbali[tilor tricolori `n 41 de partide interna]ionale, teoretice `n domeniile turismului auto, exploat\rii A. N. a preluat [i antrenat o serie de echipe din automobilelor [i al fiabilit\]ii mijloacelor auto. A primul e[alon: „Sportul Studen]esc” Bucure[ti, sus]inut comunic\ri la congrese [i alte reuniuni „Politehnica” Timi[oara, „Dinamo” Bucure[ti, SC [tiin]ifice na]ionale [i interna]ionale.

109 PERSONALIT|}I

NICULESCU-DUV|Z, BOG- profesor universitar [i, apoi, decan [i chiar rector). DAN (1938), n. la Bucure[ti. Datorit\ prestigiului [i demersurilor sale, INEF/ISEF Absolvent al Facult\]ii de Arhi- va fi ridicat la rangul de Academie Na]ional\ de tectur\ din Bucure[ti, promo]ia Educa]ie Fizic\ (1937). Pe timpul cât s-a aflat la 1973. A fost ministrul Tineretu- conducerea INEF/ANEF, s-au continuat lucr\rile de lui [i Sportului, `n perioada iunie construc]ie la tribuna principal\ [i la copertina 1990-septembrie 1991. stadionului ANEF – cu o dimensiune f\r\ egal, la vremea respectiv\, `n centrul [i sud-estul Europei –, la OLINESCU, RADU (1889- c\minul de fete, la bazinul olimpic de `not [i la 1943), n. la Dorohoi, jud. poligoanele de tir de la Eforie [i Bucure[ti. M\rturii Boto[ani. Doctor `n medicin\ [i ale dragostei, r\spunderii [i competen]ei profesionale chirurgie. Profesor universitar. prin care viitorul savant a onorat institu]ia central\ de Membru corespondent al Aca- formare, `n România, a speciali[tilor `n educa]ie demiei de Medicin\. A absolvit fizic\, le g\sim consemnate `n cele dou\ volume de Facultatea de Medicin\ Uman\ memorii, ap\rute `ntre 1982 [i 1984. din Ia[i. ~n anii studen]iei, a fost preocupat de aprofundarea pro- OR|{ANU, VALENTIN (1901-1970), n. la Turda, blemelor de igien\. A lucrat, la jud. Cluj. Profesor. Absolvent al ISEF din Bucure[ti, Bucure[ti, sub `ndrumarea renumi]ilor profesori Vic- promo]ia 1931. ~n 1935, `nfiin]eaz\ Asocia]ia tor Babe[ [i Dumitru Mezincescu. {i-a continuat stu- Sportiv\ „Vultura[ul”, pe care o afiliaz\ la FRA. diile de profil, timp de doi ani (1929-1930), ca bur- Numeroasele locuri I ocupate, la campionatele [cola- sier al Funda]iei „Rockefeller”, la Baltimore, `n SUA. re, de echipele de atletism `n care evoluau elevii s\i A fost cadru didactic al INEF, `ntre anii 1923 [i 1931, sunt remarcate [i elogiate de ziarele [i revistele vre- ca suplinitor al prof. Dumitru Mezincescu, apoi, ca mii, punându-se `n eviden]\ personalitatea lui V. O. profesor titular, la Catedra de igien\, `n perioada De asemenea, a fost apreciat pentru modul exemplar 1932-1943. S-a remarcat prin valoarea lucr\rilor `n care organiza [i conducea, an de an, taberele de elaborate atât `n domeniul igienei generale, cât [i `n vacan]\ ale elevilor. Pe parcursul carierei sale, a cel al igienei aplicate la specificul educa]iei fizice [i de]inut func]ii de r\spundere [i coordonare, precum: sportului. A fost premiat de Academia Român\ director de liceu, inspector-metodist, vicepre[edinte pentru studiul Malaria ca factor de degenerare [i al FRG [i FR Oin\, membru `n Biroul FRA. La baza debilitare fizic\ a popula]iei rurale române[ti (1941). `ntregii sale activit\]i au stat dragostea nem\rginit\ ~n 1942, a publicat lucrarea Igiena sporturilor, pentru profesie, pasiunea `mpletit\ cu exigen]a pentru contribuind la fundamentarea, promovarea [i munc\, modul exemplar de comportare cu elevii [i accentuarea importan]ei domeniului respectiv pentru p\rin]ii acestora, cu colegii de cancelarie. Gra]ie practicarea [tiin]ific\ a sportului `n ]ara noastr\. meritelor [i rezultatelor sale deosebite, i-au fost con- ferite importante distinc]ii, precum „Medalia Muncii”, ONICESCU, OCTAV (1892- „Merite `n activitatea sportiv\”, „Meritul sportiv”. 1984), n. la Boto[ani. Licen]iat al Facult\]ii de Matematic\ din O}ELEA, CORNEL (1940), n. Bucure[ti. Cursant al Universit\- `n com. {eica, jud. Sibiu. ]ii din Paris. Doctor `n matemati- Profesor de educa]ie fizic\, c\ al Universit\]ii din Roma [i al absolvent al ICF, promo]ia 1965. Facult\]ii de {tiin]e din Bucu- A debutat `n sport ca juc\tor de re[ti. Numit profesor de mate- volei la echipa Liceului „I. L. matic\ la Colegiul Militar de la Caragiale” [i la „Tân\rul Dina- M\n\stirea Dealu [i apoi, la soli- movist”, `n perioada 1954-1957. citarea colonelului Virgil B\dulescu, preia conducerea ~ncepe s\ practice handbalul `n Catedrei de mecanic\ [i statistic\ de la INEF/ISEF/ANEF 1958, cu antrenorul Eugen (vreme de 14 ani, `ntre 1934 [i 1938, va r\mâne ata[at Trofin, la Centrul de preg\tire al Consiliului Municipal acestei institu]ii de `nv\]\mânt, `n care va fi promovat Bucure[ti pentru Educa]ie Fizic\ [i Sport. ~n 1959, se

110 A. Promotori [i profesioni[ti

transfer\ la Clubul „CCA” („Steaua”), unde `i are Interna]onal de la Rusciuc (Bulgaria), `n proba de antrenori pe I. K. Gherm\nescu, Octavian Ni]escu, semifond (100 ture velodrom). Ca student, a activat Olimpiu Nodea [i pe Otto Tellman. Este personalitatea `n cadrul FR Ciclism, ajutând la organizarea primelor care, `ntr-un sport ca handbalul, unde nu exist\ edi]ii ale Turului Ciclist al României (1934, 1935 [i recorduri, a adunat totu[i cele mai multe titluri [i 1936). A predat, vreme de aproape dou\ decenii, ca medalii de campion. Socotit, poate, cel mai mare profesor de educa]ie fizic\, la liceele „Gh. {incai”, handbalist pe care l-a avut ]ara noastr\ pân\ `n prezent, „N. B\lcescu” [i de Construc]ii civile [i edilitare. Din C. O. este de]in\torul a 3 medalii de campion mondial 1956, a func]ionat ca antrenor federal, pân\ `n 1969, – cucerite cu echipa na]ional\ la CM de handbal `n 7: când a fost numit director adjunct la {S nr. 1 din din 1961, de la Dortmund; din 1964, de la Praga; din Bucure[ti. Pe lâng\ elaborarea de manuale, N. O. a 1970, de la Paris. Palmaresului s\u, unicat `n handbalul publicat, `n ziare [i reviste, o serie de articole masculin românesc, i se mai adaug\ o medalie de dedicate problemelor perfec]ion\rii [i antrenamentului argint, cucerit\ la CM de handbal `n 7 desf\[urat, `n `n ciclismul de performan]\. 1967, la Vasteras. De asemenea, mai de]ine o performan]\ remarcabil\, [i anume, cucerirea CCE, `n 1968, cu echipa „Steaua”, ca juc\tor (succesul s-a PANETH, FARKA{ (1917), n. repetat `n 1977, cu aceea[i echip\ militar\, dar, de la Cluj. Reputat juc\tor [i aceast\ dat\, cu C. O. ca antrenor). Din anul 1970, tehnician specializat `n tenisul de devine antrenor la „Steaua”, la a c\rei conducere mas\. A activat la Asocia]ia tehnic\ r\mâne pân\ `n 1981. Tot ca antrenor preg\te[te Sportiv\ „Haggibor” din Cluj [i conduce [i echipa na]ional\, `n perioada 1985-1990, (1932-1937), apoi, `ncepând din ob]inând, cu handbali[tii tricolori, o medalie de bronz, 1945, evolueaz\ la mai multe `n 1990, la CM din Cehoslovacia. Acest juc\tor de grup\ri sportive din Cluj excep]ie, care a avut 92 de prezen]e `n na]ionala de (KKASE, CSFPS, SSCC, „Spar- handbal, pentru care a marcat 147 de goluri, mai de]ine tac”), din 1949, la „Progresul” un record, [i anume acela c\ a fost cel dintâi sportiv Cluj [i „Progresul” Bucure[ti, iar din 1959, la CS care a devenit conduc\torul celui mai glorios club din Muncitoresc (devenit, ulterior, CS Municipal) din ]ar\, „Steaua” (`n 1991), dup\ ce, `ntre 1981 [i 1984, Cluj, pân\ `n 1987, când s-a pensionat. ~n perioada fusese vicepre[edinte, apoi pre[edintele aceleia[i 1935-1953, ca sportiv, câ[tig\: CR (`n 1935 [i 1947), grup\ri sportive. ~n anul 1992, tot el este primul dintre 9 titluri de campion na]ional, `n probele pe echipe, la handbali[ti care este avansat la gradul de general. ~n „dublu b\rba]i” [i „dublu mixt”, precum [i perioada 1984-1991, a fost conferen]iar [i [ef al numeroase titluri de vicecampion la „simplu”. ~n Catedrei de preg\tire fizic\ la Academia Militar\; `ntre perioada 1934-1954, a fost selec]ionat, de mai multe 1994 [i 1995, a fost pre[edintele FR Handbal. „Cartea ori, `n echipa na]ional\. ~n aceast\ postur\, cucere[te de vizit\” a lui C. O. mai cuprinde func]ia de vicepre- – la numai 19 ani – medalia de argint, `n proba pe [edinte al COR [i calitatea de membru al Comitetului echipe (al\turi de V. Vladone [i M. V. Goldberger), la executiv al FRF. ~ntre anii 1993 [i 1994, a fost declarat CM din 1936, de la Praga. Era prima medalie cel mai bun conduc\tor de club sportiv din ]ar\. I-au fost acordate titlurile de Maestru emerit al sportului, `n ob]inut\ de tenisul de mas\ românesc. ~n proba de 1964, [i de Antrenor emerit, `n 1977. simplu, F. P. particip\ la turneul de consolare, clasându-se pe locul I. Tot la „mondialele” din 1936, O}ELEANU, NICOLAE (1911), mai realizeaz\ un „record” `n meciul cu polonezul n. la Br\ila. Absolvent al ANEF, Ehrlich, `n care prima minge, conform aprecierilor promo]ia 1937. A debutat `n sportivului nostru, s-a jucat 2 ore [i 15 minute (`n ciclism la 15 ani, la clubul de „Guinnes Book” s-a consemnat 1 or\ [i 58 de profil din ora[ul natal, partici- minute). La CM din 1937, de la Baden (Austria), pând `n competi]iile de [osea [i ajunge pân\ `n sferturile de final\, iar la edi]ia din de velodrom din 1926. Doi ani 1952, de la Bombay, la vârsta de 35 de ani, se mai târziu, cucere[te placheta de claseaz\ `ntre primii 16 juc\tori. Din 1949, de[i a bronz la CN de ciclism, proba de continuat s\ mai joace pân\ `n 1953, [i-a `nceput [i vitez\, [i locul I la Concursul cariera de antrenor la echipele „Progresul” [i CSM

111 PERSONALIT|}I

Cluj. ~n anul 1953, se retrage din activitatea compe- PAN}URU, ION (1934), n. la ti]ional\, dedicându-se `n exclusivitate muncii de Comarnic, jud. Prahova. antrenor la CSM Cluj. La club, [i-a consacrat Maestru-profesor de strung\rie la eforturile selec]iei [i preg\tirii celor mai buni {coala profesional\ a Uzinei de sportivi, pentru a da tenisului de mas\ adev\rate Mecanic\ Fin\ din Sinaia. valori. A preg\tit 57 de tenismeni care au cucerit Antrenor de bob categoria I. A peste 129 de titluri de campion na]ional. Valoarea practicat, `nc\ din copil\rie, juc\torilor de la CSM Cluj a mai fost demonstrat\ de: fotbalul [i schiul. Ca junior, a cele 5 victorii repurtate `n edi]ia CCE, din 1961 [i jucat fotbal la „Tractorul” Bra- apoi, consecutiv, `n edi]iile desf\[urate `ntre 1964 [i [ov, evoluând, apoi, la echipa „Carpa]i” Sinaia, pe postul de portar. ~n 1959, face 1967; locul III ocupat `n 1962 [i locul II, `n 1963, la primele coborâri cu bobul pe pârtia din Poiana aceea[i competi]ie. Dintre sportivii preg\ti]i de F. P. la Bra[ov. FR de Schi-Bob `l include `n lotul de tineret. CSM Cluj care s-au afirmat pe plan interna]ional I-a avut ca `ndrum\tori, mai `ntâi, pe Constantin re]inem pe: Dorin Giurgiuc\, Radu Negulescu, Gh. Dragomir [i Ion Staicu, apoi pe antrenorii Heinrich Cobârzan, Adalbert Rethi, Gh. Bozga, {erban Enea [i Hariton Pa[ovschi [i pe profesorii Ion Matei Dobo[i, Adrian Cri[an, Carmen Cri[an. Deopotriv\, a [i Constantin Iovan. Rezultate: `n 1963, câ[tig\, urm\rit [i sprijinit generos formarea profesional\ a `mpreun\ cu Gh. Maftei (bob 2 persoane), „Cupa juc\torilor s\i, 6 dintre ace[tia devenind medici, 3 Mondial\ a Tineretului” (Igls-Austria); `n 1966, ingineri, 2 juri[ti [i, cei mai mul]i, profesori de edu- ocup\ locul V la CM de la Cortina d’Ampezzo ca]ie fizic\ [i antrenori. Din 1949 pân\ `n 1951, este – Italia (bob 2 persoane), `n echipaj cu Nicolae instructor-juc\tor, apoi, `n continuare, antrenor prin- Neagoe; `n acela[i an, ocup\ locul VI la CE de la cipal [i coordonator la echipa na]ional\ (pân\ `n Garmisch-Partenkirchen – RFG (bob 2 persoane), 1986). Se num\r\ printre primii tehnicieni care avându-l coechipier pe Nicolae Neagoe; `n 1967, introduc `n tenisul de mas\ antrenamentul metodic, cucere[te titlul de campion european (bob 4 planificat. De numele [i contribu]ia antrenorului F. P. persoane) la Igls – Austria, având coechipieri pe Gh. se leag\ cucerirea a 16 titluri mondiale [i a 32 de Maftei, Petre Hristovici [i Nicolae Neagoe; ocup\ titluri europene (la seniori [i juniori). Printre autorii locul II (bob 2 persoane), `mpreun\ cu Nicolae acestor performan]e se num\r\: Angelica Rozeanu, Neagoe, la CE; ocup\ locul V la CM de la Alpe Sari Szasz, Ella Zeller, Maria Alexandru, Luci d’Huez (bob 2 persoane), cu Nicolae Neagoe; `n Sl\vescu, Geta Pitic\, Liana Mihu], Eleonora Mihal- 1968, cucere[te medalia de bronz (bob 2 persoane), la ca, Toma Reiter, Matei Gantner, Tiberiu Harasztosi, JO de la Grenoble – Fran]a, `mpreun\ cu Nicolae Paul Pesch, Mircea Popescu, Dorin Giurgiuc\, Radu Neagoe; `n aceea[i competi]ie, ocup\ locul IV (bob 4 persoane) avându-i coechipieri pe Petre Hristovici, Negulescu [.a. Fiind un specialist recunoscut pe plan Gh. Maftei [i Nicolae Neagoe; `n 1969, ocup\ locul II interna]ional, a fost solicitat s\ preg\teasc\ tenismeni la CE de la Cervinia – Italia (bob 2 persoane), `n din Belgia, Italia, Germania, Grecia, Ungaria [.a. ~n echipaj cu Dumitru Foc[eneanu; de asemenea, la 1994, este declarat cet\]ean de onoare al municipiului Cervinia, ocup\ locul II (bob 4 persoane), coechipieri Cluj-Napoca. Dup\ 1950, a publicat, `n ziarele [i re- fiindu-i Raimond }ancov, Dumitru Foc[eneanu [i vistele de specialitate, numeroase articole cu caracter Nicolae Neagoe; ocup\ locul II la CM de la Lake tehnico-metodic. A mai colaborat la revistele de sport Placid – SUA (bob 2 persoane), `n echipaj cu Dumi- din Germania, Anglia, Japonia, Ungaria. ~n 1997, a tru Foc[eneanu, iar la bob 4 persoane, ob]ine locul V, publicat cartea Paleta [i planeta. ~n 1951, i s-a coechipieri fiindu-i Nicolae Pu[ca[, Nicolae Neagoe acordat titlul de Antrenor emerit. ~n 1936, prin ~nalt [i Dumitru Foc[eneanu; `n 1970, ob]ine medalia de Decret Regal, a fost decorat cu Medalia „Meritul bronz la CE de la Cortina d’Ampezzo – Italia (bob 4 Cultural” pentru Sport clasa a II-a. Federa]ia persoane), al\turi de Nicolae Neagoe, Dumitru Pascu Interna]ional\ de Tenis de Mas\ i-a decernat, `n 1993, [i Ion Zangor; `n 1971, cucere[te medalia de aur la cea mai `nalt\ distinc]ie „ITTF Merit Award”. ~n anul CE de la Igls – Austria (bob 4 persoane), `mpreun\ cu 2000, i s-a conferit Medalia na]ional\ „Pentru Merit” Dumitru Pascu, Ion Zangor [i Dumitru Foc[eneanu; clasa a III-a. `n 1972, la JO de la Saporro – Japonia, ocup\ locul V

112 A. Promotori [i profesioni[ti

(bob 2 persoane), `mpreun\ cu Ion Zangor, [i locul X a refuzat-o). ~n paralel cu activitatea desf\[urat\ `n (bob 4 persoane), coechipieri fiindu-i Dumitru domeniul avia]iei, el practic\ [i o bogat\ palet\ de Foc[eneanu, Ion Zangor, Dumitru Pascu; `n 1973, discipline sportive, dovedind adev\rate aptitudini de ob]ine medalia de bronz la CM de la Lake Placid – performer. Clubul „Col]ea” `l include `n echipa SUA (bob 2 persoane), avându-i coechipieri pe Du- reprezentativ\ de fotbal [i tot el `i confer\ prima mitru Foc[eneanu; `n 1976, la JO de la Innsbruck – distinc]ie sportiv\, diploma „Sacrificiul pentru Austria, ocup\ locul XI (bob 2 persoane), coechipier Club”. Joac\ tenis la „Tenis-Club” [i ia startul `n fiindu-i Gh. Lixandru, [i locul XIV (bob 4 persoane), toate cursele de motociclism din Capital\; `noat\, avându-i coechipieri pe Constantin Romaniuc, Gr. joac\ polo [i rugby. Debuteaz\ `n `ntrecerile de bob T\n\sescu [i Mihai Nicolau. Ca antrenor la cluburile `n 1927, la CN (`n proba de bob 2 persoane) de la „Carpa]i” [i CSO Sinaia, precum [i la loturile Sinaia, unde, sub culorile AS „Aeronautica”, na]ionale, dar [i ca arbitru interna]ional, a dovedit pe cucere[te Cupa „Pentru cel mai cutez\tor [i destoinic lâng\ pricepere [i d\ruire, mult\ competen]\ [i bober” (avându-l coechipier, frânar, pe Dumitru probitate profesional\. ~n calitate de membru al Hubert). ~n 1928, devine campion na]ional (la bob 2 Biroului FR de Schi-Bob, s-a remarcat prin ini]iative- persoane), cu acela[i frânar. Particip\ [i la prima le sale. I s-a acordat titlul de Maestru emerit al spor- edi]ie a unui tur aerian al României. Anul 1931 este tului. ~n anul 2000, i s-a decernat Medalia na]ional\ prolific [i `n activit\]i aviatice, [i `n cele „Pentru Merit” clasa a II-a. extraaviatice: ia parte la mitinguri demonstrative de acroba]ie aerian\ [i la un raliu interna]ional, unde se PAPAN|, I. ALEXANDRU - claseaz\ pe locul VI; `n acela[i an, se ocup\ de CONSTANTIN (1906-1946), n. preg\tirea Smarandei Br\escu pentru doborârea la Bucure[ti. Pilot [i inginer recordului mondial de salt cu para[uta [i piloteaz\ el constructor de avioane, as al `nsu[i avionul care-i va permite sportivei s\ sar\ de la avia]iei române. A absolvit 7 233 m; devine, pentru a doua oar\, campion Liceul „Gh. Laz\r” din Bu- na]ional la bob 2 persoane, `mpreun\ cu Dumitru cure[ti, apoi {coala Preg\titoare Hubert. ~n 1932, reprezint\ România la JO de iarn\ de Ofi]eri de Avia]ie de la de la Lake Placid (SUA), al\turi de Dumitru Hubert, Cotroceni (1927), cu gradul de Alexandru Ionescu [i Ulise Petrescu. La bob 2 sublocotenent. A ob]inut brevetul persoane, `mpreun\ cu Dumitru Hubert, se claseaz\ de pilot, `n urma absolvirii {colii pe locul IV, iar la bob 4 persoane pe locul VI. Invita]i, de avia]ie de la Tecuci, ca [ef de promo]ie (1928). dup\ JO, la Campionatele SUA, cei patru boberi Ob]ine brevetul de pilot de vân\toare, `n urma români se claseaz\ pe locul II, performan]\ repetat\ absolvirii {colii de perfec]ionare. Este absolvent al [i la Cupa Americii de Nord, unde vor bate [i {colii speciale de Aeronautic\ de la Versailles recordul pârtiei. Tot `n 1932, Al. P. particip\ la un (Fran]a). ~n 1937, este avansat la gradul de c\pitan. raliu aviatic european, unde scap\ ca prin minune de Se perfec]ioneaz\, ca pilot esseyor (de `ncercare), la la moarte, s\rind din avionul care se defectase. ~n IAR Bra[ov, profesie pe care o va exercita la Uzinele anul 1933, vara, parcurge distan]a Bucure[ti-Bra[ov „Northrop” [i la altele asem\n\toare ca profil din cu un avion „Lockeed-Orion”, echipat cu un motor SUA. Tot `n SUA, va ob]ine brevete de pilot esseyor IAR-K-9, `n numai 23 de minute. Iarna, particip\ la [i de instructor de acroba]ie aerian\. Absolv\ CM de la Oberschreiberhau – Germania, unde ob]ine, Institutul de Tehnologie Superioar\ din San `mpreun\ cu Dumitru Hubert, titlul de campion Francisco [i ob]ine diploma de inginer specialist `n mondial (bob 2 persoane) – era primul titlu mondial construc]ia celulelor de avion. ~[i va desf\[ura cucerit de bobul românesc. La CN de la Sinaia, activitatea de inginer de avia]ie pân\ `n 1946, când un câ[tig\, `mpreun\ cu Dumitru Hubert (bob 2 accident, petrecut pe timpul test\rii unui avion de persoane), toate cele 10 „Cupe” puse `n joc [i titlul de concep]ie original\, `i `ntrerupe tragic firul vie]ii. A campion na]ional. ~n acela[i an, i se atribuie „Premiul fost membru al aerocluburilor din România, Na]ional al Sporturilor”, edi]ia I, conferit de UFSR. Germania, Fran]a [i SUA. ~n aceast\ calitate, i se ~n anul 1934, ia parte la CM de la Engelberg – acord\ insigna de aur a Aeroclubului german, iar din Elve]ia, unde se claseaz\ pe locul III (bob 2 persoane; partea Aeroclubului american i s-a propus s\ devin\ coechipier: Dumitru Hubert). ~n anul 1935, câ[tig\ aviator militar, cu grad de colonel (propunere pe care raliul transcontinental Bucure[ti-Saigon-Bucure[ti,

113 PERSONALIT|}I

dotat cu Cupa „Ionel Ghika”, pilotând un avion IAR- campioan\ na]ional\ (1971-1976) [i de 2 ori 16. ~n acela[i an, el stabile[te [i un nou record câ[tig\toare a Cupei României (1971, 1975). ~n arena na]ional de `n\l]ime, zburând, tot cu un IAR-16, la interna]ional\, debuteaz\ la JMU de la Sofia (1961), altitudinea de 11 631 m (vechiul record, 10 512 m, apar- cucerind cu echipa (Olga Szabo, Maria Vicol, Denisa ]inea c\pitanului Romeo Popescu). Realizeaz\, apoi, Varvarichi) medalia de aur. Timp de 16 ani, a un raid aviatic Bucure[ti – Tel Aviv, dup\ care pleac\ participat, apoi, la numeroase competi]ii interna]io- `n cursa Bucure[ti – Tokyo – Bucure[ti. Din p\cate, nale. Cucere[te titlul de campioan\ mondial\ de imediat dup\ decolare, avionul ia foc, iar el se tineret la CMJ de la Gand (1963). A participat la 12 salveaz\ s\rind cu para[uta. Particip\ la concursurile edi]ii de CM [i la 3 de JO unde, individual sau cu interna]ionale de bob de la St. Moritz – Elve]ia, echipa, a ob]inut urm\toarele rezultate: medalie de al\turi de coechipierii Ionescu-Becu, Ulise Petrescu aur la CM de la Havana (1969), cu echipa de floret\ [i Gh. Ostapov, unde se num\r\ printre primii [ase a României (aproximativ aceea[i [i la alte edi]ii, clasa]i. ~n 1936, particip\ la JO de var\ de la Berlin. format\ din Olga Szabo, Maria Vicol, Ecaterina La `ntrecerile de acroba]ie aerian\ pentru titlul de Stahl, Ileana Ienei); medalii de argint la CM de la campion mondial, care s-au desf\[urat `n paralel cu Paris (1965) [i la CM de la Ankara (1970); medalie concursurile oficiale, Al. P. se claseaz\ pe locul XII de bronz la CM de la Viena (1971), la individual; pilotând un avion „Bucker Jungmeister”. ~n acela[i 5 medalii de bronz la CM de la Torino (1961), an, ia parte la JO de iarn\ de la Garmisch-Parten- Montreal (1967), Göteborg (1973), Grenoble (1974), kirchen – Germania. Din p\cate, la bob 4 persoane, Budapesta (1975); 2 medalii de bronz la JO din iese de pe pârtie [i `[i fractureaz\ un picior. Pentru a Mexic (1968) [i de la München (1972); cucerirea participa la o serie de concursuri [i mitinguri de CCE, cu echipa „Steaua”, la 3 edi]ii consecutive (fapt acroba]ie aerian\ organizate `n SUA, `[i cump\r\ un care determin\ r\mânerea trofeului competi]iei, minuscul „Bucker” (pe care-l boteaz\ „YR-PAX”), se pentru totdeauna, `n posesia echipei militare `mbarc\ la bordul dirijabilului „Von Hindenburg” [i bucure[tene). Particip\rile la alte `ntreceri interna- traverseaz\ Atlanticul. ~n America, cunoa[te un ]ionale (de categoria A) s-au soldat, de asemenea, cu imens succes, `nvingând, `n concursuri [i mitinguri rezultate remarcabile: la Minsk – locul I [i Berlin – aviatice, elita pilo]ilor acroba]i. Astfel, ocup\ locul I locul II (1970); la Istanbul – locul I (1972), la Minsk la concursul de la Los Angeles, câ[tig\ cursa de – locul I (1974) [.a. ~n perioada 1980-1982, lucreaz\ vitez\ pe distan]a Miami-Havana [i devine campion ca profesor-antrenor la CS{ 1 Bucure[ti. Din 1982, al celor dou\ Americi la acroba]ie aerian\. Iat\ cum `l de]ine func]ia de pre[edinte, din 1983, pe aceea de caracteriza pe A. P., `n decembrie 1936, `n ziarul secretar general, iar din 1994, pe aceea de pre[edinte „Neamul românesc”, Nicolae Iorga: „Acest `ndr\zne] executiv al FR de Scrim\. Membr\ a Comisiei de osta[ (...) e st\pânul indiscutabil, cu neputin]\ de a fi organizare (din 1983), a Comisiei de competi]ii (din b\tut, al ma[inii cu care zboar\”. 1996) [i a Comisiei de arbitraj (din 1998) din cadrul Federa]iei Interna]ionale de Scrim\. Din anul 2000, PASCU (ENE), ANA (1944), n. este membr\ `n Comitetul Executiv FIE. ~n 1963, i se la Bucure[ti. Doctor `n educa]ie acord\ titlul de Maestr\ a sportului, iar `n 1971, cel de fizic\ [i sport. Profesoar\ de Maestr\ emerit\ a sportului. ~n anul 2000, a fost distins\ educa]ie fizic\, absolvent\ a ICF cu Ordinul na]ional „Pentru Merit” `n grad de ofi]er. Bucure[ti, promo]ia 1966. Ini]ie- rea ei `n scrim\ a avut loc, `n anul PATZAICHIN, IVAN (1949), n. 1957, sub `ndrumarea reputatului la Mila 23, jud. Tulcea. Profesor sabrer Ghi]\ Man, iar perfec]io- de educa]ie fizic\, absolvent al narea [i-o face cu antrenorul IEFS Bucure[ti. Ofi]er MI. ~n emerit Angelo Pelegrini, la Clu- 1967, ajunge `n sec]ia de kaiac- bul „Progresul” Bucure[ti (1958-1971), apoi cu an- canoe a Clubului „Dinamo” Bu- trenorul emerit Andrei Vâlcea, la Clubul „Steaua” [i cure[ti, unde va realiza o carier\ la lotul na]ional (1971-1976). Performan]e pe plan sportiv\ remarcabil\, care `l situ- intern: 3 titluri de campioan\ na]ional\ de juniori eaz\ `ntre cei mai valoro[i cano- (1960, 1961, 1962) [i 1 titlu de campioan\ na]ional\ i[ti din România [i din lume. ~n de seniori (1972); cu echipa „Steaua”, de 6 ori cei peste 17 ani d\rui]i sportului de performan]\, da-

114 A. Promotori [i profesioni[ti

torit\ talentului s\u deosebit [i perseveren]ei `n pre- sportului [i de Antrenor emerit. ~n 1990, CIO, prin g\tire, va domina activitatea competi]ional\ intern\ [i pre[edintele s\u Juan Antonio Samaranch, i-a interna]ional\, ob]inând rezultate de excep]ie, unele conferit Ordinul Olimpic de argint. ~n anul 2000, a dintre ele adev\rate unicate. A câ[tigat peste 25 de tit- fost distins cu Ordinul na]ional „Serviciu Credincios” luri de campion na]ional. Este, de asemenea, multiplu `n grad de ofi]er. campion balcanic [i medaliat aproape la toate regate- le interna]ionale la care a participat. Prezent la 5 PAULESCU, NICOLAE Olimpiade, de]ine recordul de participare `n sportul (1869-1931), n. la Bucure[ti. kaiacului [i canoei [i se situeaz\ `n grupul primilor 6 Fiziolog. Descoperitorul insuli- sportivi ai ]\rii, iar cu cele 4 medalii de aur [i 3 de nei. Absolvent al Facult\]ii de argint, se claseaz\ pe locul I `n ramur\ [i pe locul II Medicin\ din Paris, promo]ia `n ierarhia medalia]ilor de la toate ramurile sportive. 1894. ~ncadrat de renumitul A luat parte la 11 campionate mondiale, câ[tigând 22 profesor Laucereaux, ca intern la de medalii, din care 8 de aur. Palmaresul s\u, `n urma Spitalul „Notre Dame”, unde va particip\rilor la edi]iile JO, CM [i ale CE, `nsumeaz\ r\mâne 6 ani. Ob]ine titlul de 30 de medalii (13 de aur, 7 de argint [i 10 de bronz). doctor `n medicin\ `n 1897. ~n Primul s\u titlu olimpic a fost ob]inut, la nici 19 ani, paralel cu activitatea de la spital, frecventeaz\, la dup\ aproape un an de preg\tire, la JO din Mexic, `n Facultatea de {tiin]e de la Sorbona, cursurile de 1968 (C2-1000). I se adaug\ alte trei titluri de cam- fiziologie general\, comparat\ [i vegetal\, cele de pion olimpic – 1972 (C1-1 000); 1980 (C2-1 000); chimie organic\ [i cele de botanic\, pe care le `ncheie 1984 (C2-1 000) [i trei titluri de vicecampion olimpic `n 1898. ~n 1901, Universitatea din Paris `i acord\ – 1972 (C2-1 000); 1980 (C2-500); 1984 (C2-500). titlul de doctor. Dup\ 12 ani de studii temeinice Mai cucere[te: opt titluri de campion mondial – 1970 teoretice [i practice `n Fran]a, se `ntoarce `n ]ar\ (C2-1 000); 1973 (C1-1 000); 1977 (C1-1 000); 1978 pentru a prelua postul de profesor la Catedra de (C1-10 000); 1979 (C2-500); 1981 (C2-1 000); 1982 fiziologie a Facult\]ii de Medicin\ din Bucure[ti, (C2-10 000); 1983 (C2-1 000) –, patru titluri de vice- fiind numit profesor universitar. ~ntre 1923 [i 1930 campion mondial – 1971 (C2-1 000); 1975 (C1-1 000); aceast\ catedr\ asigur\ predarea cursurilor de 1981 (C2-10 000); 1983 (C2-10 000), plus zece me- fiziologie studen]ilor INEF (pân\ la `nfiin]area unei dalii de bronz la edi]iile CM din: 1971; 1973; 1974 catedre proprii de fiziologie [i numirea la conducerea (3); 1977; 1978; 1979 (2); 1982. Cucere[te medalia ei a generalului dr. C. Mich\ilescu). de aur la CE din 1969 (C2-1 000). ~n probele de canoe dublu, a concurat al\turi de Serghei Covaliov, P|L|NGEANU, EMIL (1891- Petre Capusta [i Toma Simionov. Dup\ 1984, se 1953), n. la Piatra Neam]. Absol- retrage din activitatea competi]ional\, dedicându-se vent al {colii Militare de Ofi]eri muncii de antrenor `n cadrul Clubului „Dinamo”, de Infanterie, promo]ia 1911. unde va ac]iona pentru refacerea poten]ialului sec]iei Tân\r locotenent, a fost `ncadrat kaiac-canoe [i continuarea afirm\rii sportivilor ei pe la Colegiul Militar de la M\n\s- plan intern [i interna]ional. A lucrat ca antrenor la tirea Dealu, pentru a se ocupa de lotul na]ional de canoe din 1986, iar din 1995, ca an- preg\tirea fizic\ a elevilor. Ase- trenor coordonator al lotului na]ional [i olimpic de menea camarazilor s\i de arme V. kaiac-canoe. De[i lotul se afla `n plin proces de pre- B\dulescu [i Al. Manolescu, era g\tire a unei noi genera]ii de sportivi, totu[i, `n adeptul virtu]ilor instructiv-educative [i, deopotriv\, perioada 1990-1998, prin munca colectivului tehnic profilactice [i igienice ale practic\rii sistematice a [i a coordonatorului s\u, au fost ob]inute: 2 medalii la exerci]iilor fizice `n [coal\ [i `n armat\. Dup\ r\zboi, JO; 23 la CM; 10 la CE. ~n anul 2000, a contribuit la Marele Stat Major al Armatei `l trimite `n Suedia, `mbog\]irea palmaresului canoei române[ti cu 3 pentru a frecventa cursurile Institutului Regal Central medalii de argint, la CE de la Poznan, [i cu o medalie de Gimnastic\ din Stockholm. La revenirea `n ]ar\ a de aur [i alta de bronz, la JO de la Sydney. Din 1990, fost numit asistent la INEF, pentru a preda atletismul, vicepre[edinte al FR de Kaiac-Canoe [i vicepre[edin- schiul, gimnastica [i `notul. Dup\ `nfiin]area Insti- te al CIO. I s-au acordat titlurile de Maestru emerit al tutului Militar de Educa]ie Fizic\, a preluat comanda

115 PERSONALIT|}I

acestuia, func]ie pe care a de]inut-o vreme de 10 ani. `ndrumarea antrenorilor Al. Arge[iu, P. Cosm\nescu A participat cu patrula militar\ de schi la JO de la [i N. Gheondea. Selec]ionat, `n 1957, `n echipa Saint Moritz (1928), clasându-se pe locul VIII. A reprezentativ\ de rugby a României, a participat urcat toate treptele ierarhiei militare pân\ la gradul de (pân\ `n 1967) la 31 de meciuri interna]ionale; a jucat general. A fost, timp de 10 ani, pre[edintele FR de de 8 ori `mpotriva echipei Fran]ei, `nvins\ de dou\ ori Atletism. Numit aghiotant regal, a fost `ns\rcinat cu (11-5 [i 3-0, la Bucure[ti), iar `n dou\ rânduri, preg\tirea fizic\ [i sportiv\, `n perioada copil\riei [i partidele se termin\ la egalitate (6-6 [i 5-5, la adolescen]ei, a regelui Mihai. A semnat articole de Toulouse [i Bayonne); `n 1954, la Cardiff, Al. P. a specialitate `n revista „Educa]ia Fizic\” a INEF, `ntre jucat magistral `n meciul sus]inut de na]ionala Româ- anii 1925 [i 1935. niei cu forma]ia reprezentativ\ de rugby a Angliei, presa [i lumea rugbystic\ denumindu-l, atunci, „Ale- PÂRC|L|BESCU, GHEOR- xandru cel Mare”. Din 1968, a activat ca antrenor la GHE (1920), n. la Bucure[ti. Centrul de copii al Clubului „Steaua”. ~n 1969, s-a Inginer agronom. Debuteaz\ `n stabilit `n Italia, unde [i-a continuat activitatea ca rugby `n 1933, la vârsta de 13 juc\tor-antrenor, timp de 4 ani [i jum\tate, la clubul ani, la Clubul „Sportul Studen- de divizie A, „Rovigo”. ~n 1973, [i-a `ncheiat ]esc”, unde joac\ pân\ `n 1945, definitiv cariera de juc\tor. ~n 1974, era angajat ca când se transfer\ la Clubul director al unui centru de reabilitare a copiilor „Grivi]a Ro[ie”, unde activeaz\ handicapa]i motric, din Rovigo. ~n 1976, `n Canada, ca juc\tor [i antrenor pân\ `n la Montreal, i s-a oferit un post `ntr-o policlinic\ de 1957. Cu echipa „Grivi]a Ro[ie”, fizioterapie. ~n 1977, a fost antrenor la echipa cucere[te 4 titluri de campion na]ional [i 2 Cupe ale „Oyenaux” din divizia B a Fran]ei. Timp de 1 an, a României, `n 1947 [i 1948. Din 1937 pân\ `n 1960, f\cut un stagiu de calificare INS. ~n Italia a antrenat, joac\ `n echipa na]ional\ (pân\ la vârsta de 40 de ani), `n 1978, la Mantova, o echip\ din divizia C, `n 1979, având la activ 25 de prezen]e `n confrunt\rile la Rovigo, o echip\ din divizia B, iar `ntre 1981 [i interna]ionale ale rugby[tilor tricolori. Figur\ 1983, la Belluno, o echip\ din divizia B; `n perioada legendar\, pe postul de „stâlp”, a genera]iei tinere din 1983-1991, a fost coordonatorul Centrului de sport anii 1940-1950, c\pitan de prestigiu al echipei na]io- din Belluno; `n 1995, a `nceput o ac]iune de selec]ie nale, Gh. P. este socotit creator `n fapt al [colii pentru rugby `n rândul elevilor [colilor primare din rugbystice grivi]ene moderne. Este primul rugbyst Belluno, `n paralel desf\[urându-[i [i activitatea de român c\ruia i-a fost acordat titlul de Maestru emerit antrenor la echipe de copii. Din 1962, este Maestru al sportului. emerit al sportului. I-au fost conferite „Ordinul Muncii” clasa I [i „Steaua Republicii”. PENCIU, ALEXANDRU (1932), n. la Bucure[ti. Profesor de edu- PENE{ (LIPETZ), MIHAELA ca]ie fizic\, absolvent al Institu- (1947), n. la Bucure[ti. Absol- tului Pedagogic, promo]ia 1972. vent\ a IEFS, promo]ia 1970. Debuteaz\ `n rugby `n 1947, la Din copil\rie practic\ mai multe Clubul „Petrolul” Bucure[ti, discipline sportive (`not, avându-l antrenor pe Traian handbal, baschet), dar, la `ndem- Picu. Postul pe care s-a speciali- nul mamei sale (fost\ sportiv\), zat era cel de „funda[” – a fost va opta, `n final, pentru atletism, cel mai bun „funda[ ofensiv” –, proba de aruncare a suli]ei. ~n dar juca excelent [i pe postul de „centru”. ~n 1947, se 1963, sub `ndrumarea prof. Li- transfer\ la Clubul PTT (avându-l antrenor pe xandru Pandele, devine recordman\ [i campioan\ Francisc Covaci), unde activeaz\ pân\ `n 1952 (cu na]ional\ de juniori. ~n prim\vara lui 1964, debuteaz\ echipa acestui club cucere[te [i un titlu na]ional de `n competi]ii cu o aruncare de 58 m, iar `n toamna juniori). ~n 1952, trece la Clubul „CCA”, unde cu- aceluia[i an, la JO de la Tokyo, cucere[te titlul de noa[te adev\rata consacrare. Pân\ `n 1968, a cucerit, campioan\ olimpic\ cu 60,54 m, considerat al III-lea cu colegii de echip\ steli[ti, 5 titluri na]ionale, sub rezultat mondial, la senioare. La JO din Mexic (1968),

116 A. Promotori [i profesioni[ti

devine vicecampioan\ olimpic\. ~n intervalul dintre [i CCE, `n 1961 (`n 1960 [i 1962, ocup\ locul II). Ca edi]iile JO, ob]ine de 4 ori titlul de campioan\ antrenor al echipei României, ocup\ locul II la CM na]ional\ [i tot de 4 ori pe cel de campioan\ din 1956 (Paris) [i la CE din 1955 (Bucure[ti) [i din balcanic\. ~n 1965 (JMU – Budapesta), devine cam- 1958 (Praga). Mai câ[tig\ un loc III la CM din 1962 pioan\ universitar\. ~n anii studen]iei (1966-1970), se de la Moscova. I-a fost acordat titlul de Antrenor antreneaz\ cu prof. Titus Tatu. Dup\ absolvirea IEFS emerit. ~n anul 2000, i s-a conferit Medalia na]ional\ este repartizat\ la „Dinamo”, clubul unde activase „Pentru Merit” clasa a II-a. `nc\ din 1964, sub `ndrumarea prof. Ioan Benga. ~n 1973, se transfer\ la CCPEFS, unde contribuie sub- PETRESCU, {TEFAN (1905- stan]ial la optimizarea metodologiei preg\tirii 1993), n. la Bucure[ti. Tipograf. atle]ilor pentru probele de arunc\ri. ~n perioada 1981- Ridic\tor de greut\]i (`n 1922) [i 1990, func]ioneaz\ ca antrenor federal [i, apoi, ca gimnast. ~n 1947, devine cam- secretar adjunct la FR de Atletism. ~n 1990, a fost pion na]ional la haltere. Este angajat\ la COR; din 1995, a de]inut func]ia de [ef al legitimat, ini]ial, la Societatea compartimentului interna]ional, iar `n perioada Sportiv\ „Tirul”, apoi la Clubul ianuarie-aprilie 1999 a fost secretar general al COR. „Monitorul Oficial” Bucure[ti. A fost invitat\ de onoare la JO de la Moscova (1980), Secretar general [i, ulterior, vice- Barcelona (1991) [i de la Atlanta (1996). ~n calitate pre[edinte al FRH. Antrenor al de reprezentant\ a FR de Atletism, apoi a COR, a echipei na]ionale de haltere, timp de peste 20 de ani. participat la numeroase competi]ii, congrese, ~n aceast\ calitate, particip\ la JO din 1952, de la seminarii [i alte reuniuni interna]ionale. I s-a acordat Helsinki, cu 5 halterofili români. ~n 1950, a fost titlul de Maestru emerit al sportului `n anul 1965. ~n directorul primului curs de antrenori de haltere din 2000, a fost decorat\ cu Ordinul na]ional „Pentru ]ar\, formând genera]ia de `nceput a tehnicienilor din Merit” `n grad de ofi]er. aceast\ ramur\ sportiv\. Meritele sale incontestabile `n dezvoltarea halterelor [i cultivarea interesului PETRESCU, GEORGE (1919), pentru oamenii de for]\ [i ridic\torii de greut\]i, `l n. la Monteoru, jud. Buz\u. impun `n rândul pionierilor acestui sport din ]ara Inginer, absolvent al {colii noastr\. I-a fost acordat titlul de Antrenor emerit. Politehnice (Construc]ii), pro- mo]ia 1942. A practicat jocurile PETROVICI, IOAN (1882-1972), n. la Tecuci. sportive `nc\ din liceu, devenind Profesor universitar. Membru al Academiei Române. component al echipelor de volei, Dup\ efectuarea studiilor superioare `n ]ar\ [i `n baschet [i handbal de la Clubul Germania, [i-a luat licen]a `n drept [i `n filosofie [i, „Telefoane” Bucure[ti. Cucere[te apoi, doctoratul `n filosofie. A `mbr\]i[at cariera 4 titluri de campion na]ional de didactic\ universitar\, `mbinând-o cu activitatea po- volei, cu echipele de la „Telefon Club” (1938) [i CS litic\ [i publicistic\. Ministru al Instruc]iei Publice, „Bonaparte” (1941), precum [i cu echipa „Locomotiva” `n trei scurte legislaturi, a fost preocupat de reforma C.F.R. Bucure[ti (1949 [i 1950). Cu loturile na]ionale `nv\]\mântului, de a[ezarea acestuia pe temeiuri de volei (`n care a fost selec]ionat de 17 ori), ocup\ [tiin]ifice. ~n acest context, educa]iei fizice i-a locul IV la CM din 1949 (Praga), [i locul II la CMU recunoscut [i apreciat efectele educa]ionale, forma- din 1950 (Praga). La baschet, cucere[te titlul na]ional tive. A sprijinit dotarea [colilor cu material didactic `n 1941, cu echipa Clubului „Bonaparte”, [i titlul de specific [i m\rirea num\rului orelor de preg\tire campion na]ional universitar, cu „Politehnica” fizic\ `n orarul s\pt\mânal, atât pentru ciclul gim- Bucure[ti. Joac\ la fel de bine [i handbal `n 11, nazial, cât [i pentru cel liceal. Opinia sa despre rostul evoluând de dou\ ori `n echipa reprezentativ\, `n acestei discipline `n sistemul de instruire a tineretului 1939. Pentru performan]ele realizate cu echipele este exprimat\ `n `nsemnarea f\cut\ de el, `n 1927, `n reprezentative de volei [i, respectiv, de handbal, a calitate de ministru `n „Cartea de aur” a ONEF: fost distins, `n 1938, cu o Diplom\ de Onoare. Ca „Vizitat Institutul de Educa]ie Fizic\, ast\zi, 11 antrenor de volei cucere[te titlul na]ional de 7 ori, cu martie, [i am plecat cu dou\ regrete: primul, de ce nu echipa „Rapid” (1950-1962), echip\ cu care câ[tig\ sunt mai tân\r cu 20 de ani, ca s\-mi refac educa]ia,

117 PERSONALIT|}I

[i al doilea, c\ nu sunt, m\car ministru de Finan]e, de campioan\ european\, la egalitate de puncte cu ca s\ pot `ndestula aceast\ institu]ie meritorie cu Nona Gaprinda[vili (URSS) [i Maria Ivanka subven]ii cât mai mari”. (Ungaria). ~n 1987, ob]ine titlul de campioan\ interna]ional\ a Australiei, la egalitate de puncte cu PLAGINO, GEORGE ALE- Zsuzsa Polgar. De asemenea, joac\ la interzonalul de XANDRU (1876-1949), n. la la Rio de Janeiro [i `n turneele candidatelor pentru Foc[ani, jud. Vrancea. Descen- titlul mondial (de la Vrnjacka Banja, Ohrid [i dent al unei familii boiere[ti din Menorca). A jucat `n peste 100 de competi]ii, pe toate Moldova. {i-a f\cut studiile la continentele, `n foarte multe ie[ind `nving\toare. Paris. ~n anul 1900, se `nscrie [i Ocup\ locul IV la edi]iile din perioada 1972-1977 ale particip\, ca independent, la CM de [ah feminin prin coresponden]\ (cea mai bun\ proba de tir cu talere din cadrul performan]\ româneasc\). Ca arbitr\ interna]ional\ a JO de la Paris, precedând cu 24 fost foarte apreciat\, oficiind la 5 edi]ii ale JO de [ah. de ani prezen]a primei delega]ii S-a impus [i `n postura de autoare a 10 c\r]i de sportive oficiale române[ti la o edi]ie a JO (1924). De specialitate, adresându-se iubitorilor [ahului `n altfel, a practicat, mul]i ani, tirul „la porumbei”, diferite maniere literare. A realizat [i sus]inut rubrici participând, din 1905, constant `n competi]iile de de [ah `n presa scris\, la radio [i pe micul ecran. La gen [i cucerind titluri de campion na]ional sau TVR, timp de 21 de ani, a conceput [i prezentat o câ[tigând „Cupe omagiale”, pe care Federa]ia de Tir emisiune de autor consacrat\ actualit\]ii din lumea (al c\rei pre[edinte a devenit `n 1925) le punea `n joc. [ahului na]ional [i mondial. Din 1994, conduce [i ~n 1904, devine membru fondator al Automobil Clu- bului Român. Dup\ crearea, `n 1914, a Comitetului editeaz\ „Revista Român\ de {ah – Gambit”. ~n 1994, Olimpic Român, este ales vicepre[edintele acestui or- la Linares (Spania), a fost aleas\ secretar general al ganism. De asemenea, a fost membru fondator al Asocia]iei Mondiale a Scriitorilor de {ah (ICWA). Uniunii Federa]iilor Sportive din România (al c\rei Din 1995, a fost aleas\ vicepre[edint\ a FR de {ah pre[edinte a fost ales `n 1930). Dup\ prin]ul George (realeas\, `n 1998). ~n 1999, a `nfiin]at Funda]ia de Bibescu, G. A. P. a fost al doilea român care a devenit {ah „Gambit – Elisabeta Polihroniade”. ~mpreun\ cu membru al Comitetului Interna]ional Olimpic, `n Anatoli Karpov, `nfiin]eaz\ „{coala Interna]ional\ perioada 1908-1949. Pe lista CIO el apare `nregistrat de {ah”, care le poart\ numele. Este membr\ activ\ cu nr. 57 (membru cooptat, prin vot po[tal, `n 1908), `n trei comisii ([ahul `n [coal\; [ahul feminin; [ahul `nlocuindu-l pe G. Bibescu. A participat la 7 dintre de pres\) ale FIDE. ~n 1998, i-a fost decernat titlul de cele 32 sesiuni ale CIO [i a r\mas, vreme de mai bine Membru de Onoare al FIDE, pentru merite deosebite de 40 de ani, membru al acestui organism. Forurile `n dezvoltarea [ahului `n lume. Cu ocazia congresului abilitate din Fran]a i-au conferit Medalia de Aur organizat la a 75-a aniversare a Federa]iei pentru Sport [i Educa]ie Fizic\ (1938). Interna]ionale de {ah (Paris, 20 noiembrie 1999), numele, E. P. a fost `nscris `n edi]ia inaugural\ a POLIHRONIADE, ELISABE- „Golden Book FIDE”, al\turi de numele unor TA (1935), n. la Bucure[ti. pre[edin]i de stat, mini[tri [i ale altor `nalte oficialit\]i Licen]iat\ a Facult\]ii de Filoso- de pe mapamond, „ca recuno[tin]\ [i apreciere fie a Universit\]ii din Bucure[ti. pentru excelentele contribu]ii la dezvoltarea [ahului Este una dintre cele mai repre- `n lume”. ~n ancheta Internet 2000-chess.ro., a fost zentative juc\toare de [ah din declarat\ „[ahista român\ a secolului”. ~n anul 2000, România. Reputa]ia câ[tigat\ i-a i s-a acordat Medalia na]ional\ „Serviciul Credin- fost recunoscut\ [i confirmat\ [i cios” clasa a III-a. prin numeroasele invita]ii primite de a participa la cele mai POP, VASILE (1911-1994), n. `n com. S\li[tea, jud. importante turnee na]ionale [i interna]ionale. A Maramure[. Ca absolvent al ANEF, a ob]inut, `n cucerit 7 titluri na]ionale. Este singura [ahist\ român- 1941, diploma de licen]\ `n educa]ia fizic\. ~ntre anii c\ posesoare a 10 medalii olimpice (cucerite indivi- 1941 [i 1945, este secretar al FR de Fotbal [i dual [i cu echipa). ~n 1973, `n Iugoslavia, ob]ine titlul Handbal. Profeseaz\, apoi, ca profesor la Institutul

118 A. Promotori [i profesioni[ti

Militar de Educa]ie Fizic\ [i asistent la Catedra de POPESCU, CONSTANTIN gimnastic\ (condus\ de profesorul Virgil Ro[al\) de (1928), n. la Bucure[ti. Profesor la IEF. ~ntre 1945 [i 1947, a fost [i director tehnic `n de educa]ie fizic\, absolvent al cadrul OSP. ~n perioada 1948-1960, a activat ca ICF, specializare handbal, promo- profesor titular de educa]ie fizic\ la câteva institu]ii ]ia 1951. Fost juc\tor de handbal [colare din ]ar\ (Liceul „Gh. {incai” din Baia Mare, `n 11. ~[i `ncepe activitatea de Liceul Industrial „Polizu” din Bucure[ti, {coala antrenor `n handbalul feminin la Pedagogic\ de Educa]ie Fizic\ din Predeal [i Liceul 21 de ani, la echipele CSU, „Gh. {incai” din Cluj). ~n acela[i interval de timp, a „Flamura Ro[ie”, „Steagul `ndeplinit [i func]ia de inspector metodist de educa]ia Ro[u”, „Cetatea Bucur” [i fizic\ la Inspectoratul {colar al fostei regiuni „Progresul” – toate din Bucure[ti, câ[tigând titluri Maramure[, precum [i func]ia de director al {colii na]ionale – `ntre anii 1957 [i 1958 (cu „Steagul Ro[u”) Pedagogice de Educa]ia Fizic\ din Predeal. Stabilit la [i `ntre 1961 [i 1962 (cu „Progresul”). Urc\ pe Cluj, `n perioada 1960-1973, [i-a desf\[urat podiumul CN [i echipa de handbal `n 7 „Universitatea” Bucure[ti. A mai antrenat echipele „{tiin]a” Bucure[ti, activitatea la Facultatea de Educa]ie Fizic\ a „Chimistul” Rm. Vâlcea, „Constructorul” Baia Mare [i Institutului Pedagogic de 3 ani, unde a fost `ncadrat, „CFR” Craiova. Are la activ câ[tigarea medaliei de aur ini]ial, pe post de asistent universitar, [i promovat, `n `n dou\ competi]ii interna]ionale de cup\, cu echipa anul 1962, la gradul de [ef de lucr\ri. A fost un „{tiin]a” Bucure[ti (1961 – CCE) [i, respectiv, polisportiv, remarcându-se `n fotbal (cu predilec]ie), „Chimistul” Rm. Vâlcea (1983 – Cupa IHF). ~n anul atletism, tenis de câmp [i `n tenisul de mas\. 1956, aduce, cu sportivele preg\tite de el, prima Pretutindeni unde a lucrat, a fost un exemplu de medalie de campion mondial din istoria handbalului munc\ [i con[tiinciozitate. românesc `n 11, pentru ca, `n 1960, s\ câ[tige, cu handbalistele românce, al doilea titlu mondial. ~n 1962, POPA, ION (1918-1998), n. `n la CM de handbal `n 7, cucere[te, cu echipa feminin\ a com. Comani, jud. Olt. Tipograf. României, un nou titlul mondial (al\turi de colegii s\i Boxer. Ini]ierea `n box a f\cut-o N. Nedef [i G. Zugr\vescu). La edi]ia din 1973, la Clubul „YMCA” din Slatina, handbalistele tricolore ob]in medalia de argint. Timp de sub `ndrumarea antrenorului 17 ani, a fost directorul {S nr. 2 din Bucure[ti. Membru `n CNEFS [i al Biroul FR de Handbal. Secretar al emerit Cristian Panaitescu. Ca Colegiului central de antrenori. Preocup\rile sale pe boxer amator, a disputat 50 de plan [tiin]ific s-au concretizat `n elaborarea a 80 de meciuri, iar ca profesionist (din lucr\ri de specialitate [i publicarea a 7 c\r]i, precum [i 1942), 55 de meciuri, din care a `n numeroase comunic\ri [i referate prezentate la pierdut 5. Legitimat la Clubul cursurile, lectoratele interna]ionale sau la sesiunile „Tirul” din Bucure[ti. Multiplu campion na]ional la metodologice la care a participat ca invitat. La vârsta de amatori pân\ `n 1939; `n 1940, devine campion 32 de ani (1960), a fost primul [i cel mai tân\r tehnician na]ional la categoria semimijlocie, iar `n 1943, dublu de handbal c\ruia i-a fost acordat titlul de Antrenor campion la profesionism, categoriile semimijlocie [i emerit. ~n anul 2000, i s-a conferit Ordinul na]ional mijlocie. A boxat [i `n Fran]a. Absolvent al Cursului „Pentru Merit” `n grad de ofi]er. de antrenori organizat la FR de Box `n 1948, a func]ionat, pân\ `n 1984, ca antrenor al loturilor POPESCU, GHEORGHE (1919- na]ionale. A asistat echipa de box a României la 8 2001), n. la Bucure[ti. Colonel edi]ii ale JO: `n 1952, 1956, 1960, 1968, 1972, 1976, MApN. Juc\tor [i antrenor de 1980 [i 1984. La CE, boxerii antrena]i de el – Gh. fotbal. Legitimat, la vârsta de 9 Negrea, S. Cu]ov, C. Cu]ov, C. Ciuc\, A. Dumitrescu ani, la echipa „Gloria” Bucure[ti, [i I. Alexe – au cucerit medalii [i titluri de campion. promoveaz\ `n echipa de seniori A mai lucrat ca antrenor `n Turcia [i Indonezia. I s-a la 14 ani. La 17 ani, juc\tor la acordat titlul de Antrenor emerit. A fost distins cu „Sportul Studen]esc”, debuteaz\ Ordinul „Muncii” clasa a III-a [i cu „Merite sportive” `n prima reprezentativ\ a ]\rii, `n clasa a II-a. meciul cu echipa Belgiei. Mai

119 PERSONALIT|}I

are 5 selec]ii `n „na]ional\”, dup\ care `[i `ntrerupe lector, la multe cursuri de perfec]ionare ale antrenorilor activitatea competi]ional\ pe perioada `n care a fost [i arbitrilor din ]ara noastr\, prelegerile sale pe front `n cel de al doilea r\zboi mondial. Revenind remarcându-se printr-o ]inut\ didactic\, pedagogic\ [i pe gazon, a fost component al echipelor „Carmen” [i de specialitate deosebit\. A fost preocupat s\ surprind\ „CCA”, de la aceasta din urm\ retr\gându-se dup\ [i s\ redea, mai cu seam\ din punct de vedere statistic, câ[tigarea Cupei României, `n momentul `ncheierii evolu]ia fenomenului handbalistic din ]ara noastr\. A[a carierei de juc\tor (1949). Ca antrenor, din 1951, [i-a s-a n\scut [i a fost scris – documentat [i nuan]at – `nscris `n palmares o serie de performan]e remarcabi- Hronicul handbalului românesc (1981). ~n memoria lui le realizate cu echipa „CCA”, precum: câ[tigarea de D. C. P., la Bra[ov, Sala Polivalent\ `i poart\ numele. I 3 ori consecutiv a titlului na]ional, `n 1951, 1952 [i s-a acordat titlul de Antrenor emerit (1971). 1953, precum [i de dou\ ori a Cupei României, `n 1951 [i 1952. ~n perioada 1953-1958, a activat ca POPPER, DAN (1938), n. la antrenor federal, dup\ care, revenind la „CCA”, a Bucure[ti. Absolvent al ICF, mai câ[tigat cu aceasta `nc\ 2 campionate na]ionale, promo]ia 1961. Juc\tor de `n 1960 [i 1961, [i Cupa României, `n 1962. ~nvestit baschet legitimat la cluburile pre[edinte al FRF [i vicepre[edinte al UCFS la finele „Dinamo” [i „{tiin]a”. Dup\ anului 1962, desf\[oar\ o intens\ [i prodigioas\ absolvirea Institutului, a `ndepli- activitate pentru redimensionarea calitativ\ a cadru- nit diferite func]ii `n cadrul unor lui organizatoric al fotbalului românesc de perfor- structuri ale activit\]ii sportive: man]\ [i de mas\. Printre m\surile adoptate, `n acest secretar tehnic [i antrenor de sens, de o deosebit\ importan]\ se dovedesc `nfiin]a- atletism la {S ”Viitorul” (1961-1963); cercet\tor la rea primelor 12 centre de copii [i juniori sub- CCPEFS (1965-1966); instructor central de ven]ionate, precum [i apari]ia revistei „Fotbal”. Dup\ specialitate [i metodist `n UCFS (1965-1966) [i, insuccesul echipei na]ionale de fotbal `n meciul cu apoi, `n CNEFS (1967-1973; 1973-1976 [i 1983- Elve]ia (1-7, la Zürich, la 24 mai 1967), revine la 1986). A func]ionat, timp de 16 ani, ca secretar CCA (devenit\ „Steaua”) ca vicepre[edinte al general adjunct (1976-1983) [i, apoi, ca secretar clubului militar. Pân\ `n 1973, `mpreun\ cu fotbali[tii general (1986-1995) al FR de Canotaj. ~n acest steli[ti, mai câ[tig\ o dat\ CN, `n 1968, [i de 3 ori interval, canotajul românesc a dobândit, prin echi- Cupa României, `n 1969, 1970 [i 1971. Personalitate pajele na]ionale feminine [i masculine, un prestigiu remarcabil\, bucurându-se de prestigiu [i pe plan interna]ional unanim recunoscut, confirmat de interna]ional, a fost membru al Comisiei UEFA de or- num\rul mare de distinc]ii cucerite: 36 de medalii (18 ganizare a Campionatelor Europene. I-au fost acorda- de aur, 12 de argint [i 6 de bronz) la JO; 63 de medalii te titlul de Antrenor emerit [i, ulterior, calitatea de (20 de aur, 20 de argint [i 23 de bronz) la CM. Din membru de onoare al FR de Fotbal. 1995, ca o recunoa[tere a aptitudinilor organizatorice [i priceperii profesionale, a fost numit secretar POPESCU-COLIBA{I, DU- general al COR. A contribuit la buna reprezentare a MITRU (1912-1992), n. `n com. sportului românesc la JO din 1996 (Atlanta) [i 2000 Afuma]i, jud. Ilfov. Profesor de (Sydney). ~n anul 2001, a fost ales pre[edinte al FR educa]ie fizic\. Chiar dac\, `ntre de Canotaj. Este coautor la o carte despre participarea anii 1939 [i 1941, a activat ca României la JO. ~n anul 2000, i s-a conferit Ordinul juc\tor de rugby (legitimat la na]ional „Serviciul Credincios” `n grad de cavaler. „Tenis Club Român”, cu care a [i cucerit mai multe titluri de POSTOLACHE, NICOLAE campion na]ional), el [i-a dedicat (1939), n. `n com. Independen]a, `ntreaga via]\ handbalului. A jud. Gala]i. Absolvent al ICF fost, timp de peste 50 de ani, dasc\l [i antrenor de (promo]ia 1963) [i al Facult\]ii handbal. A lucrat cu echipa de junioare a {S Bra[ov [i de Istorie a Universit\]ii cu echipa feminin\ a Clubului „Steagul Ro[u”, tot din Bucure[ti (1975). Doctor `n Bra[ov. A antrenat [i loturile na]ionale de handbal istorie, `n 1986. {i-a desf\[urat cucerind, `mpreun\ cu Fr. Spier, medalia de aur la CM activitatea pe trei planuri: ca de juniori – tineret din 1967 (Olanda). A participat, ca muzeograf – el amenajând

120 A. Promotori [i profesioni[ti

primul Muzeu al Sportului din România (1971), a absolvit Institutul de Management `n domeniul Muzeul Sporturilor de Iarn\, la Miercurea Ciuc avia]iei (IAMTI-IIFGA) din Montreal (Canada). (1973), Muzeul Sportului, la Bistri]a (1974); ca Dup\ ce, `n 1992, fusese desemnat membru `n profesor de educa]ie fizic\ – la {coala Normal\ Consiliul de conducere, `n 1998, a fost numit „Elena Cuza” (1990) – [i ca profesor de istorie – la pre[edinte-director general al Agen]iei Spa]iale din Colegiul Na]ional „Sf. Sava” (1993-1999). Profesor România. ~n 1995, este ales vicepre[edinte al universitar la Facultatea de Istorie „Nicolae Iorga” [i, Institutului Interna]ional pentru Risc, Securitate [i din anul 2000, la Universitatea Ecologic\ din Managementul Comunica]iilor (EURISC). Din 1992, Bucure[ti (Facultatea de Educa]ie Fizic\ [i Sport [i este membru corespondent al Academiei Facultatea de Drept). ~ntre 1973 [i 1979, este cer- Interna]ionale de Astronautic\ [i, din 1994, membru al cet\tor la CCPEFS. Autor al mai multor studii [i Comitetului Na]ional Român COSPAR. ~n 1985, a fost lucr\ri publicate, `n intervalul 1969-2000, dintre care primit `n rândul membrilor Asocia]iei Exploratorilor se re]in `n mod deosebit pentru originalitatea lor: Spa]iali (ASE), „familia” celor 270 de astronau]i din Tradi]iile sportive ale românilor (1969), Istoria 27 de ]\ri ale lumii. Ulterior, a devenit membru mi[c\rii sportive muncitore[ti [i de mas\ (1975), permanent al Comitetului Executiv al ASE. Din 1992, Istoria sportului românesc `n date cronologice (dou\ reprezint\ Guvernul României la sesiunile Comitetului edi]ii, `n 1980 [i 1995), Bibliografia educa]iei fizice ONU pentru folosirea spa]iului cosmic `n scopuri [i sportului (1982), Onoare lui Evanghelie Zap- pa[nice (UN COPUOS). Ca autor sau coautor a pa (1996), Presa sportiv\ din România (1997). Mem- semnat [i publicat [apte c\r]i `n domeniile tehnologiei bru al Academiei Olimpice Interna]ionale (1971) [i al spa]iale [i zborului cosmic. A prezentat un mare num\r Academiei Olimpice Române (1992), al Asocia]iei de comunic\ri [i referate la diferite sesiuni [tiin]ifice. Presei Sportive din România (1998). A fost distins cu Dup\ `ntoarcerea din Cosmos, i s-a decernat distinc]ia diplome de onoare din partea CNEFS (1972) [i de „Erou al Republicii Socialiste România”. ~n 1984, ANEFS (la cea de-a 50-a [i, respectiv, a 75-a aniver- Societatea German\ de Rachete Hermann Oberth- sare de la `nfiin]are). Wernher von Braun i-a conferit Medalia de aur „Hermann Oberth”. PRUNARIU, DUMITRU DO- RIN (1952), n. la Bra[ov. RAINER, FRANCISC (1874- Cosmonaut. General de flotil\ 1944), n. `n com. Rohozna, din aerian\. Doctor `n [tiin]e. Absol- Bucovina (pe vremea când acest vent, `n 1976, al Institutului Poli- ]inut apar]inea Austro-Ungariei). tehnic din Bucure[ti, specia- Medic [i anatomist. Profesor litatea inginerie aerospa]ial\. {i-a universitar la facult\]ile de Medi- `nceput activitatea profesional\ cin\ din Ia[i [i Bucure[ti, la ca inginer la IAR – Bra[ov. ~n Facultatea de Arte Plastice [i la 1978, este selec]ionat pentru a se INEF din Bucure[ti. Membru de preg\ti [i antrena `n URSS, `n cadrul Programului Inter- onoare al Academiei Române. ~[i cosmos. ~n mai 1981, pe parcursul a 7 zile 20 h 41'52'', face studiile liceale [i a `ndeplinit, `mpreun\ cu cosmonautul sovietic Leonid universitare la Bucure[ti. ~n anul 1900, prime[te Popov, o misiune `n spa]iul cosmic la bordul navei cet\]enie român\. Anatomist reputat, dasc\l [i „Soiuz-40” [i al laboratorului spa]ial „Saliut-6”, pe pedagog str\lucit, dotat [i cu un dezvoltat spirit timpul c\reia a f\cut mai multe experien]e `n organizatoric, selec]ioneaz\ [i `ndrum\ un num\r domeniile: radia]iilor spa]iale, astrofizicii, mare de colaboratori, creând [coala româneasc\ de tehnologiilor spa]iale, medicinei [i biologiei spa]iale. anatomie [i antropologie. Pentru aprofundarea [i Dup\ acest zbor `n spa]iul cosmic – primul realizat de interpretarea temeiurilor [tiin]ifice ale acestor dou\ un român! – a lucrat ca inspector `n cadrul For]elor domenii `nfiin]eaz\ Institutul de anatomie [i Aeriene [i profesor la Institutul Politehnic din Institutul de antropologie. Convins de importan]a Bucure[ti – Sec]ia de Inginerie Aerospa]ial\, unde a exerci]iilor fizice (pe care le practica el `nsu[i, predat teoria zborului `n cosmos. ~n ianuarie 1990, a sistematic, sub forma turismului [i a scrimei), a fost `nvestit secretar de stat la Ministerul Transporturi- sprijinit cu c\ldur\ ideea `nfiin]\rii INEF [i, `n primii lor [i [ef al Departamentului de Avia]ie Civil\. ~n 1991, ani de activitate a acestuia, a oferit spa]iul [i dotarea

121 PERSONALIT|}I

Catedrei de anatomie de la Facultatea de Medicin\ R|DULESCU, CONSTANTIN pentru desf\[urarea cursurilor cu acest profil (COSTEL) (1896-1981), n. la prev\zute `n programa nou creatului l\ca[ de Bucure[ti. Ofi]er. Fotbalist – `nv\]\mânt. A func]ionat ca [ef al Catedrei de juc\tor, antrenor, arbitru [i anatomie din INEF, din chiar primul an de existen]\ a manager. {i-a `nceput cariera acestuia (1922), pân\ `n 1930, `n acest ultim an sportiv\ pe terenul de la „Bolta de]inând [i postul de director al institutului. F. R. Rece”, unde, `ntre anii 1908 [i f\cea parte dintre speciali[tii care considerau c\ 1914, s-au pus bazele fotbalului „anatomia este [tiin]a formei vii” [i, ca atare, cuno[- românesc. A fost membru tin]ele privitoare la dimensiunile, forma [i structura organelor corpului omenesc sunt mai corect `n]elese fondator al uneia dintre cele mai [i mai bine re]inute din unghiul anatomiei func]iona- vechi echipe din ]ara noastr\ – „Tricolorul”, din Obor le, decât din cel al anatomiei descriptive. Con]inutul – `nfiin]at\ `n anul 1914, câ[tig\toare, un an mai prelegerilor sale ]inute la INEF a constituit, `n epoc\, târziu, a primului campional de fotbal de categoria a un model de felul cum trebuia adaptate datele II-a [i a Cupei „Harvester”. Pe front, `n primul r\zboi teoretice [i aplica]iile practice ale unei [tiin]e, cum mondial, a luat parte, ca ofi]er, la b\t\lia de la era anatomia, la cerin]ele instruirii [i form\rii pro- M\r\[e[ti, a fost r\nit la bra]ul drept, de unde i s-a fesorului de educa]ie fizic\. Om de mare cultur\, s-a tras [i porecla de „Ciungu” ([i, mult\ vreme dup\ distins nu numai ca anatomist, ci [i ca un cunosc\tor aceea, revenit pe terenul de fotbal ca portar, a ap\rat avizat al problemelor de biologie, filosofie [i de art\. numai cu mâna stâng\!). A luat parte la Jocurile Prestigiul [i autoritatea sa la catedr\ s-au reflectat Interaliate de la Paris din 1919, jucând `n toate cele pozitiv `n faima dobândit\ de INEF, aflat abia la `n- 4 partide sus]inute de reprezentativa ]\rii noastre. ceputurile sale, iar modul cum `[i concepea [i Dup\ 1923, când se retrage din via]a de juc\tor, pân\ expunea cursurile a influen]at puternic `ntregul `n 1943, depune o activitate laborioas\ ca arbitru, proces didactic din institut, ridicându-l la nivelul antrenor [i conduc\tor de echip\, remarcându-se ca cerut unei institu]ii academice. una dintre personalit\]ile cele mai de seam\ din `ntreaga istorie a fotbalului românesc. Ca arbitru, RANG, HENRI (1902-1946), n. la Timi[oara. Ofi]er de cavalerie. `ntre anii 1923 [i 1943, a condus 200 de meciuri `n Component al echipei na]ionale campionatul intern, 100 de jocuri interna]ionale inter- de echita]ie a României, `n cluburi [i 11 partide inter-]\ri. De asemenea, a fost perioada 1931-1948. Ob]ine primul arbitru român care a oficiat la un CM – `n prima medalie (de argint) pentru Uruguay (1930), ca tu[ier, a arbitrat partidele ]ara noastr\ la JO de la Berlin Argentina–Fran]a [i Argentina–Mexic. Ca antrenor [i (1936), cu calul Delfis, `n manager, a condus evolu]iile echipei noastre de fotbal Premiul Na]iunilor, cea mai im- pe parcursul a nu mai pu]in de 50 de meciuri portant\ prob\ de obstacole interna]ionale `n anii 1923, 1929-1934 [i 1935-1937, (`nalte de 1,30-1,60 m). Pentru desemnarea câ[tig\- care includ [i dou\ particip\ri ale primei reprezenta- torului locului I, a fost necesar s\ se fac\ o curs\ de tive de fotbal a României la turneele finale ale Cam- baraj la care H. R. s-a `ntrecut cu locotenentul Kurt pionatului Mondial din Uruguay – 1930 [i Italia – Hasse, din Germania, care c\l\rea calul Tora. La 1934. ~n anul 1930, a fost unul dintre fondatorii FR egalitate de puncte, ambii doborând un oxer, dar, de Fotbal, iar `n 1932, a contribuit efectiv la având timp de parcurs mai bun – 59''02, fa]\ de cel organizarea Campionatului Na]ional `n sistemul realizat de c\l\re]ul nostru – 72''08, ofi]erul german divizionar. A `ndeplinit func]iile de pre[edinte al Co- cucere[te medalia de aur. ~n afara acestei performan]e misiei centrale de juniori [i al Comisiei centrale de memorabile, R. H. a ob]inut, `ntre 1936 [i 1937 – perioada sa cea mai bogat\ `n realiz\ri sportive –, 13 seniori. ~n 1939, a organizat, `mpreun\ cu C. Braun [i locuri I la concursurile interna]ionale de la Var[ovia, M. Cru]escu, prima tab\r\ na]ional\ de juniori, la Düsseldorf, Aachen, Paris, Bruxelles, Londra [.a. ~n Bra[ov, creând astfel o valoroas\ pepinier\ de 1937, UFSR `i confer\ „Premiul Na]ional pentru juc\tori, din care fotbalul nostru [i-a `mprosp\tat Sport” pentru meritele sale sportive de excep]ie. for]ele ani `n [ir.

122 A. Promotori [i profesioni[ti

R|DULESCU-MOTRU, dezvoltat Sec]ia de educa]ie fizic\ [i sport, devenit\, CONSTANTIN (1868-1957), n. `n 1995, Facultatea de Educa]ie Fizic\ [i Sport). A `n satul Butoie[ti, jud. Mehedin]i. elaborat lucr\rile: Metodica pred\rii exerci]iilor de Membru al Academiei Române. atletism [i Predarea atractiv\ a atletismului prin Filosof [i psiholog. Absolvent al folosirea jocurilor, a exerci]iilor preg\titoare cu Facult\]ii de Litere [i Filosofie [i caracter de `ntrecere. Arbitru interna]ional. Membru al Facult\]ii de Drept (1888) [i al Consiliului federal al FR de Atletism. I-au fost cursant itinerant al unor institu]ii acordate titlurile de Profesor universitar emerit [i de universitare de prestigiu de la Antrenor emerit. A fost distins cu Ordinul „Tudor Paris, Heidelberg, München [i Vladimirescu” clasa a IV-a [i cu Medalia „Meritul Leipzig, unde ob]ine [i titlul de doctor `n filosofie. Sportiv” clasa I. Puternic influen]at de personalitatea lui Titu Maiorescu, va cumula o erudi]ie pe care se va ROSETTI, HORIA (1881-1937). Doctor `n drept. `ntemeia prodigioasa [i multilaterala sa carier\: Ini]iat `n scrim\ de maestrul Henry Pipart [i de tat\l judec\tor, senator, redactor de revist\, scriitor, s\u (Horia C. A. Rosetti). A debutat la Gala de scrim\ director al Teatrului Na]ional, profesor universitar, din Bucure[ti, la care a fost invitat [i celebrul scrimer pre[edinte al Academiei Române. ~n 1923, era [eful Kirchoffer. Mare animator al scrimei române[ti, Catedrei de psihologie, pedagogie [i logic\ a INEF. membru fondator al primei societ\]i sportive din ]ara Abordarea [i tratarea, `n cursurile sale, a problemelor noasr\ („Tirul”). Participant la aproape toate educa]iei fizice din perspectiv\ psihopedagogic\ [i concursurile de scrim\ organizate `n epoc\, cucerind filosofic\ au contribuit la crearea unei viziuni numeroase medalii [i titluri sportive. Campion moderne [i complexe, profund umaniste asupra na]ional la spad\ (1922), la sabie (1923) [i la ambele domeniului pentru care se preg\teau viitorii arme (1927). A fost ales vicepre[edinte `n aproape absolven]i ai INEF. toate forurile române[ti ale scrimei din perioada 1914-1937. A contribuit la oficializarea FR de RINDERIU, ION (1937), n. la Scrim\ [i la afilierea acesteia la FSSR [i UFSR. Craiova. Absolvent al ICF, spe- cializarea atletism, promo]ia ROSETTI, HORIA C. A. (1857- 1959. ~ncadrat, ini]ial, la {S Cra- 1913), n. la Paris. Doctor `n iova, a fost transferat, ulterior, la drept. A fost ini]iat `n scrim\ la sec]ia cu program special de Paris, `n sala ilustrului maestru educa]ie fizic\ din cadrul Cole- scrimer Kirchoffer. Venit `n giului „Nicolae B\lcescu”, unde ]ar\, `ncurajeaz\ practicarea a selec]ionat [i preg\tit viitori scrimei, participând personal la atle]i de mare valoare: Virginia câteva gale organizate pentru Bonci, recordman\ la s\ritura `n `n\l]ime (care, `n iubitorii acestui sport. Se num\r\ 1973, la JMU de la Moscova, a ocupat locul I cu o printre primii autori de lucr\ri s\ritur\ de 1,86 m, reu[ind apoi, `n 1974, la române[ti consacrate problemelor scrimei, Triunghiularul atletic România – RFG – Italia de la publicând, `n 1901, Teoria sau alfabetul scrimei [i Bucure[ti, s\ doboare, cu o s\ritur\ de 1,92 m, Codul duelului. Aduce `n ]ar\ mae[tri de scrim\ recordul de]inut de Iolanda Bala[); Argentina Menis, francezi; `nfiin]eaz\ Cercul „Floreta”; organizeaz\ recordman\ mondial\ [i vicecampioan\ olimpic\, `n numeroase gale [i asalturi; arbitreaz\ `ntâlniri 1972, la aruncarea discului; Marian Georgescu, Doru interna]ionale. A fost membru corespondent al Boboc [i Mariana Bonci – la s\ritura `n lungime; Academiei de Arme din Paris. Ca delegat, prezint\ Liviu Boboc – la aruncarea suli]ei; Ovidiu Dra[c\ – activit\]ile sportive din România la Expozi]ia la aruncarea greut\]ii. ~n 1975, a fost numit pre[edin- Interna]ional\ de la Paris (1900). Meritele sale `n te al Consiliului jude]ean Dolj pentru Educa]ie Fizic\ serviciul promov\rii scrimei i-au fost r\spl\tite de [i Sport. ~n 1990, este titularizat conferen]iar la statul francez prin acordarea distinc]iei [i titlului de Universitatea din Craiova (unde a `nfiin]at [i Cavaler al Legiunii de Onoare.

123 PERSONALIT|}I

RO{AL|, VIRGIL (1903- [colilor [i cursurilor de antrenori. A f\cut parte din 1988), n. `n satul C\ciulata, jud. colectivul de tehnicieni al FRF (1963-1967), F\g\ra[. Profesor universitar. r\spunzând, `n diferite perioade, de preg\tirea Absolv\ INEF, cu „Magna cum loturilor reprezentative de fotbal. Conferen]iar laudae”, `n 1926, dup\ care este universitar, [ef al disciplinei „fotbal” din cadrul oprit ca asistent la Catedra de Catedrei de jocuri sportive a IEFS; membru al gimnastic\. Este trimis, apoi, Biroului FRF [i al Colegiului central al antrenorilor. pentru perfec]ionare, la Institutul S-a impus [i `n domeniul elabor\rii unor lucr\ri [i Regal Central de Gimnastic\ din cursuri de specialitate. Stockholm, {coala Superioar\ de Gimnastic\ din Lund (Suedia), Institutul de Gimnas- ROZEANU (ADELSTEIN), tic\ din Copenhaga [i la {coala Superioar\ de Gim- ANGELICA (1921), n. la nastic\ din Ollernup (Danemarca). Revenit `n ]ar\, `[i Bucure[ti. De profesie ziarist\ [i continu\ studiile universitare, ob]inând, `n 1937, antrenoare de tenis de mas\. ~n licen]a `n filosofie [i pedagogie la Universitatea din 1958, a `ndeplinit func]ia de an- Bucure[ti. ~mpreun\ cu cei mai buni gimna[ti din trenoare federal\. Una dintre cele rândul studen]ilor de la INEF/ISEF, preg\ti]i anume mai reprezentative juc\toare de de el, a participat la amplele demonstra]ii de gimnas- tenis de mas\ din România [i din tic\ desf\[urate `n cadrul JO din 1936, de la Berlin, [i lume. A activat la numeroase la edi]ia 1939 a Lingiadei de la Stockholm – cluburi sportive, printre care s-au organizat\ cu ocazia comemor\rii centenarului mor]ii aflat „Godeanu”, „Aurora”, „Macabi” [i „Progresul”. lui Per Henrik Ling (1776-1839), creatorul gimnasti- A câ[tigat 40 de titluri de campioan\ na]ional\ la cii suedeze. Prin forma]ie (gra]ie, mai cu seam\ simplu (1936-1940; 1945-1956; 1958); la dublu studiilor sale peste hotare), V. R. a fost promotorul feminin (1936 – cu I. Maretz; 1938 – cu E. Mihalfy; sistemului suedez de gimnastic\, sistem adoptat 1939 [i 1946-1948 – cu Sari Szasz; 1953-1956 [i 1958 oficial de `nv\]\mântul românesc pân\ `n 1947. A – cu Ella Constantinescu); mixt (1938 – cu M. avut o activitate didactic\ [i [tiin]ific\ bogat\, Schapira; 1939-1940; 1946-1948 – cu Nicu concretizat\ `n peste 115 lucr\ri [i articole publicate, Naumescu; 1950-1951 – cu Mircea Popescu; 1953- printre care: Sisteme [i metode de educa]ie fizic\, 1954 – cu Tiberiu Harasztosi; 1955 – cu Mircea Gimnastic\ pentru copii, Organizarea educa]iei Popescu), la care se adaug\ [i titlurile cucerite la nivel fizice `n mediul urban [i rural. de echipe. Prima participare la un CM, la vârsta de numai 15 ani, s-a soldat cu ajungerea pân\ `n sferturile RO{CULE}, NICOLAE (1912-1971), n. la de final\, la simplu (1936). ~n cei peste 20 de ani de Constan]a. A jucat fotbal la „Victoria” Constan]a activitate competi]ional\ interna]ional\ de excep]ie (1928-1932) [i la „Rapid” Bucure[ti (1932-1940). (1936-1960), a ob]inut 29 de medalii la edi]iile CM (17 Component de baz\ al echipei din Giule[ti, ap\r\tor de aur, 5 de argint [i 7 de bronz) [i 7 medalii la cele cu o bun\ tehnic\ [i orientare tactic\, [i-a adus o dou\ edi]ii ale CE. La 11 edi]ii ale CM, a cucerit: 6 important\ contribu]ie la câ[tigarea, de 4 ori, de c\tre titluri de campioan\, la simplu (1950-1955); 3 titluri fotbali[tii rapidi[ti, a Cupei României, la edi]iile de dublu feminin (1953, cu G. Farka[ din Ungaria; 1934-1935, 1936-1937, 1937-1938 [i 1938-1939. 1955 [i 1956, cu Ella Constantinescu); 3 titluri la Dup\ r\zboi, se dedic\ activit\]ii didactice, lucrând, dublu mixt (1951, cu Vana din Cehoslovacia; 1952 [i timp de 23 de ani (1948-1971), ca profesor `n cadrul 1953, cu Sido din Ungaria); 5 titluri pe echipe (1950, IEF/ICF/IEFS. Reputat teoretician [i pedagog, are un 1951, 1953, 1955, 1956); cinci titluri de substan]ial aport la formarea unor valoro[i profesori vicecampioan\ mondial\, la dublu feminin (1939 cu de sport [i antrenori. Concomitent, a lucrat, cu bune Sari Szasz; 1950, cu G. Farka[ din Ungaria; 1951, cu rezultate, ca antrenor la „Rapid” Bucure[ti (1962- Sari Szasz) [i pe echipe (1952 [i 1957); [apte medalii 1963) [i la „{tiin]a” Bucure[ti. ~n calitate de antrenor de bronz, la simplu (1948), dublu feminin (1957, cu coordonator, a participat la diferite tabere pentru Ella Constantinescu), dublu mixt (1937, cu G. Erös din preg\tirea juniorilor. De asemenea, a desf\[urat o Ungaria; 1948, cu Sido din Ungaria; 1950, cu Stipek sus]inut\ munc\ pe plan metodic, ca lector `n cadrul din Cehoslovacia) [i pe echipe (1939, 1948). La CE, a

124 A. Promotori [i profesioni[ti

ob]inut: dou\ titluri de campioan\ la dublu feminin SADOVEANU, MIHAIL (1880-1961), n. la (1958, cu Ella Constantinescu, [i 1960, cu Maria Pa[cani, jud. Ia[i. Scriitor. Personalitate marcant\ a Alexandru); dou\ medalii de argint (1958, pe echipe, [i vie]ii culturale române[ti. Membru al Academiei la dublu mixt, cu Radu Negulescu) [i 3 medalii de Române (din 1925). Animator [i sus]in\tor fervent al bronz (1958, la simplu [i la dublu mixt, cu Tiberiu [ahului românesc `nc\ de la `nceputurile sale, din Harasztosi, [i 1960, pe echipe). A fost prima sportiv\ 1913. De acest joc s-a ata[at mai cu seam\ `n timpul care a cucerit, pentru tenisul de mas\ din ]ara noastr\, când a participat, ca ofi]er al armatei române, la cel titlul de campioan\ interna]ional\ a României `n 1940 de-al doilea r\zboi balcanic. ~n 1923, `mpreun\ cu (la simplu [i dublu mixt, cu G. Erös din Ungaria), titlul al]i iubitori ai sportului min]ii, a contribuit la mondial, `n 1950 (`n probele de simplu [i pe echipe), `nfiin]area, la Ia[i, a unui cerc de [ah. ~n 1926, preia [i titlul european, `n 1958 (la dublu feminin, cu Ella direc]ia „Revistei Române de {ah”, pe care o va Constantinescu). Cele 17 titluri de campioan\ p\stra aproape un sfert de veac. ~n perioadele 1926- mondial\ reprezint\ performan]a care o situeaz\ pe 1929 [i 1950-1958, este pre[edintele Federa]iei locul II `n topul celor mai valoroase juc\toare, ea fiind Române de {ah. {ahul, vân\toarea [i pescuitul au inclus\ [i `n Guinness Book of Records. Din 1962, s-a fost marile sale pasiuni, `mpletite armonios cu harul stabilit `n Israel. Este membr\ `n conducera [i m\iestria scrisului. ~n articolul s\u Biruin]a lui Swaythling Club (constituit `n 1967), care cuprinde Alehin, publicat `n 1928, prezice explozia pe care o peste 300 de juc\tori [i c\pitani de echip\ care au va cunoa[te [ahul modern. participat la CM. ~n anul 2000, i s-a conferit Crucea na]ional\ „Serviciul Credincios” clasa a III-a. SALVANU, VIRGIL (1890- 1983), n. `n satul Ceaba, jud. SAB|U, IOAN (1937), n. `n Cluj. Absolvent al Facult\]ii de com. Opri[an, jud. Cluj. Arhitectur\ de la Politehnica din Absolvent al ICF, promo]ia 1961. Budapesta. Dornic s\ se dedice Ca junior a practicat atletismul, luptelor greco-romane, el se fiind selec]ionat [i `n lotul ini]iaz\ `n box la sec]ia de profil na]ional, pentru proba de care func]iona `n cadrul aruncare a suli]ei. Apoi, evoluea- Societ\]ii Sportive Studen]e[ti, z\ `n lotul na]ional de tineret, sub conducerea unui faimos pentru canotaj. A activat la clu- boxer de culoare, Bobby Dobs (fost campion al burile „Industria Sârmei” – Câm- Americii, angajat anume de Politehnica budapesta- pia Turzii [i „{tiin]a” Bucure[ti. A lucrat, ca asistent, n\). ~n 1912, la Campionatul Interna]ional de Box al la Catedra de atletism a ICF, parcurgând, ulterior, ora[ului Budapesta, V. S. cucere[te primul loc la fazele de promovare didactic\ pân\ la treapta de categoria u[oar\, iar `n 1914, devine campion al profesor universitar (`n urma doctoratului sus]inut `n Ungariei. El nu-[i va uita `ns\, nici o clip\, obâr[ia de 1997). ~n 1996, a fost ales rector al ANEFS. Paralel român. De aceea, ca membru al Societ\]ii Academice cu cariera didactic\, a desf\[urat, timp de 30 de ani, „Petru Maior”, particip\ la multe ac]iuni ce aveau ca o sus]inut\ activitate de antrenor, la nivelul loturilor scop promovarea valorilor na]ionale – culturale [i na]ionale de seniori. Sportivii de elit\ preg\ti]i de el sportive –, culminând cu „manifest\rile române[ti” (Mihaela Loghin, Nicu Roat\, Corina Gârbea, de la Or\[tie, din 1914, care au cuprins `ntreceri de Elisabeta Neam]u, Constantin Miclea) au realizat 30 box, lupte [i fotbal. Pe timpul primului r\zboi de recorduri na]ionale [i tot atâtea titluri de campion. mondial, lupt\ ca aviator, este doborât [i luat prizo- Un exemplu concludent `l reprezint\ arunc\toarea de nier `n Italia. Revine la Cluj, se `nscrie `n Garda greutate Mihaela Loghin, care a cucerit medalia de Na]ional\ – organiza]ie militar\ a ofi]erilor [i argint la JO din 1984, de la Los Angeles. I. S. a solda]ilor români din Transilvania – [i particip\ activ colaborat la elaborarea a 8 cursuri universitare, a la `nf\ptuirea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918. scris articole [i a prezentat comunic\ri la numeroase Ulterior, se va integra `n sportul românesc al vremii. reuniuni [tiin]ifice de profil. Pentru rezultatele sale ~n 1919, particip\, `mpreun\ cu al]i sportivi din remarcabile, i s-a acordat titlul de Antrenor emerit [i România Mare, la Jocurile Interaliate de la Paris – i-au fost decernate decora]ii [i alte distinc]ii. ampl\ ac]iune venind s\ suplineasc\ lipsa edi]iei 1916

125 PERSONALIT|}I

din calendarul Olimpiadelor – `n cadrul c\rora repre- conducerea fotbalului românesc. De numele s\u se zentan]ii sporturilor practicate `n 26 de ]\ri s-au leag\ [i realizarea a dou\ edificii menite s\ `ntrecut la atletism, box, c\l\rie, fotbal, scrim\ [i r\spl\teasc\ performan]ele fotbali[tilor tricolori `n `not. V. S. a cucerit medalia de bronz la categ. 72 kg. marile competi]ii interna]ionale: Casa Fotbalului - A boxat pân\ pe la vârsta de 40 de ani, cucerind mai noul sediu al FRF - [i Centrul Na]ional de Fotbal de multe titluri de campion na]ional. Din 1923, se dedic\ la Mogo[oaia. I s-a acordat titlul de Maestru emerit al activit\]ii de arbitru de box. De numele [i demersuri- sportului. le sale ca mare animator al mi[c\rii sportive clujene, `n perioada interbelic\, se leag\ `nfiin]area Clubului SARAFOLEANU, DORIN (1936), n. la Timi[oara. Sportiv „Dacia” (1919) [i a Asocia]iei Sportive Profesor universitar. Medic primar ORL. Absolvent „Victoria”, devenit\, ulterior, „România” (1921). Ca al Facult\]ii de Medicin\ din Timi[oara, promo]ia arhitect [ef al ora[ului Cluj, a contribuit la dez- 1959. Doctor `n [tiin]e medicale. Membru al voltarea zestrei edilitare, participând la construc]ia Academiei de {tiin]e Medicale din România. cartierelor „Andrei Mure[an” [i „Dâmbul Rotund”, la Membru `n Biroul Uniunii Europene de Otorinolarin- `n\l]area unor impresionante edificii – Catedrala gologie, al Societ\]ii Franceze de ORL [i al altor Ortodox\, Casa Armatei, Politehnica etc. –, precum [i societ\]i medicale de prestigiu din lume. Prezent `n la amenajarea a numeroase terenuri de sport. Dic]ionarul de personalit\]i al Institutului Biografic American, fiind inclus `ntre primele 5 000 de SANDU, TRAIAN MIRCEA personalit\]i mondiale ale anului 1987 [i printre (1952), n. la Bucure[ti. Absol- primele 2 000 de personalit\]i [tiin]ifice mondiale ale vent al ASE - Facultatea de Co- lui 1993, când a [i fost declarat Omul interna]ional al mer] Exterior. Produs al {S nr. 2, anului. Personalitate de marc\ a vie]ii medicale, D. S. a debutat ca fotbalist, `n prima a avut o implicare direct\ [i benefic\ [i `n via]a divizie, la Clubul „Progresul”, `n sportiv\ a ]\rii. Mai `ntâi, ca sportiv de performan]\ – 1970. Din 1972 pân\ `n 1987, a component al echipei de canoe a Clubului „CFR fost component al echipei Timi[oara”; juc\tor de tenis [i, ulterior, membru `n "Sportul studen]esc". ~n cariera Biroul FR de Tenis. A fost [i medicul echipelor de sa fotbalistic\, a adunat 408 fotbal „Rapid” [i „Sportul Studen]esc” din Bucure[ti, prezen]e `n primul e[alon, a marcat 167 goluri [i a dar [i al loturilor na]ionale de tineret [i juniori. `mbr\cat de 18 ori tricoul echipei na]ionale pentru Concomitent, a acordat asisten]\ medical\ de care a `nscris 6 goluri. S-a afirmat ca unul dintre specialitate unui mare num\r de sportivi [i tehnicieni vârfurile de atac cele mai eficace ale Campionatului din alte ramuri sportive. Na]ional. Din 1987 [i pân\ `n 1989, când devine secretar al FRF cu probleme de juniori [i copii, a SÂMBOTEANU, ULISE (1885-1960), n. la Turnu indeplinit func]ii administrative `n cadrul Clubului Severin. A urmat, `n Bucure[ti, {coala Superioar\ "Sportul Studen]esc". ~n februarie 1990, este ales Militar\, pe care a absolvit-o `n 1908, cu gradul de secretar general, iar din august devine pre[edinte sublocotenent. Avansat la gradul de locotenent `n executiv al FRF. ~n 1994 [i, apoi, `n 1998 [i-a adus 1911, a fost `ncadrat ca ofi]er instructor [i profesor la contribu]ia la calificarea echipei na]ionale la turneele {coala Militar\ de Ofi]eri de Infanterie din Bucure[ti. finale ale CM din SUA [i, respectiv, din Fran]a. De Apoi, cu gradul de maior, a fost numit director ajunct men]ionat la capitolul performan]elor interna]ionale la ONEF. ~ntre 1927 [i 1930, a `ndeplinit func]ia de [i calificarea primei reprezentative de fotbal a director al Asocia]iei „Cerceta[ii României” României la turneul final al CE din Anglia (1996) [i, (organiza]ie al c\rei comandant era principele ulterior, la cel din Belgia–Olanda (2000). Din 1994, Nicolae de Hohenzollern). ~n 1929, a participat, cu o membru `n Comisia UEFA pentru organizarea delega]ie a comandan]ilor de „cohorte” din România, Campionatului European inter-]\ri. Membru `n la cea de-a III-a Jamboree Mondial\ a Cerceta[ilor, Comisia UEFA pentru organizarea CM din 2002. ~n organizat\ `n Anglia, la Birchenhaed. Dup\ revenirea 1998, [i, respectiv, `n 2001, a fost reales `n func]ia de din exil a prin]ului Carol [i `ncoronarea sa ca rege al pre[edinte al FRF. La finele anului 1999, a fost României (1930) – acesta preluând [i conducerea apreciat ca având cea mai bun\ activitate `n Asocia]iei Cerceta[ilor –, U. S. [i-a continuat activi-

126 A. Promotori [i profesioni[ti

tatea `n cadrul „cercet\[iei”, pân\ la desfiin]area ei, `n `not\torii re[i]eni, s-au preg\tit [i colegi ai lor din alte anul 1937 (când a fost `nlocuit\ cu „Straja }\rii”). sec]ii similare din ]ar\. I. S. a `ndeplinit func]ia de antrenor coordonator al acestui centru, acordând o SCHMIDT, ARNULF (CUCU) (1911-1994), n. la aten]ie deosebit\ problemelor tehnico-metodice [i Bra[ov. Campion na]ional de tenis de câmp, la perfec]ion\rii procesului de preg\tire `n concordan]\ simplu, `n 1935 [i 1936. A cucerit, `n total, 32 de cu cerin]ele moderne. Nu au `ntârziat s\ apar\ [i titluri de campion la dublu masculin [i mixt (ultima performan]ele: 1964 – stabilirea primului record oar\, cu Eva St\ncescu, `n 1953). Component al na]ional de seniori; 1969 – câ[tigarea primului titlu echipei României pentru Cupa Davis, a alc\tuit cu C. balcanic de seniori (H. Schier, cu [tafeta de 4 x 100 Caralulis un cuplu valoros. A fost c\pitan nejuc\tor al m liber); cucerirea titlurilor de campioni ai ]\rii [i echipei României la Campionatele Balcanice. I s-a stabilirea de recorduri na]ionale; participarea `not\to- acordat titlul de Antrenor emerit. rilor re[i]eni `n competi]iile oficiale [i afirmarea lor pe plan interna]ional. Dintre realiz\rile `notului re[i- SCHUSTER, IOAN (1929), n. ]ean, ob]inute pân\ `n anul 1989, se deta[eaz\: 111 la Re[i]a. Profesor de educa]ie titluri de campioni na]ionali, la seniori; 145 titluri fizic\, absolvent al ICF din na]ionale, la juniori, [i peste 800 de locuri I, la copii; Bucure[ti, promo]ia 1954. A ac- 146 recorduri na]ionale, la seniori, peste 1 000, la tivat ca profesor [i antrenor la juniori [i copii; peste 20 titluri balcanice la seniori [i CS{ din Re[i]a, unde a `ndeplinit 28 la juniori; numero[i sportivi selecta]i [i promova]i [i func]ia de [ef al catedrei de `n loturile na]ionale. ~n competi]iile oficiale, `not. Dorind s\ duc\ mai departe `not\torii [i `not\toarele din Re[i]a [i-au constituit un tradi]iile [i realiz\rile `n dome- palmares edificator: la edi]iile CE de juniori – `n niul `notului (existente `n Re[i]a, 1982, Gabriela Baka, 2 medalii de argint; `n 1986, la vremea respectiv\, de peste 30 de ani), [i-a propus Lumini]a Dobrescu, o medalie de argint [i 2 de bronz; un proiect deosebit de ambi]ios – de a crea un la edi]iile CE de seniori: Lumini]a Dobrescu, medalii puternic [i modern centru de `not pentru copii. Are de argint [i bronz (1987), bronz (1991) [i de argint meritul incontestabil de a fi [tiut s\ atrag\ oamenii (1993). ~not\torii re[i]eni au participat la 6 edi]ii ale capabili s\ ajute la realizarea acestui proiect. Cu JO (1968-1996), cele mai bune rezultate fiind discre]ie [i modestie, a reu[it s\ dinamizeze ob]inute de: Brigitte Prass – locul VI, cu [tafeta 4 x preocup\rile pentru dezvoltarea unei baze de nata]ie 100 m mixt (1980); Lumini]a Dobrescu – locul V, la unic\ `n ]ar\, cuprinzând: din 1957 – primul bazin 200 m liber (1992), locul VII, la 4 x 200 m liber, [i acoperit de 25 m; din 1968 – bazinul olimpic locul VIII, la 200 m liber (1996). De asemenea, la descoperit; din 1976 – al doilea bazin acoperit de 25 edi]iile CM se `nregistreaz\ numeroase calific\ri `n m; din 1983 – bazinul olimpic acoperit, `nzestrat cu finalele din 1986, 1994 [i din 1997. Mai sunt de dot\ri moderne, inclusiv instala]ia de cronometraj semnalat performan]a lui Ovidiu B\cuie]i – care, `n electronic. Având o asemenea baz\ material\, a creat 1986, „bate” recordul stabilit de Ladislau Costa, `n un sistem organizat de ini]iere, selec]ie [i practicare a 1968, la 100 m bras – [i recordul stabilit, la 100 m `notului, `n care au fost cuprin[i elevii din clasele bras, de re[i]eanca Brigitte Prass, `n 1980 (1'13''34), primare. Din 1974, au fost constituite clasele speciale care a fost „b\tut” abia `n 1993. Peste 20 de `not\tori de elevi `not\tori. Zilnic erau angaja]i `n aceast\ din Re[i]a au primit titlul de Maestru al sportului, iar activitate circa 800 de copii, ajungându-se ca Lumini]a Dobrescu pe cel de Maestru emerit al num\rul celor care au `nv\]at astfel s\ `noate s\ sportului. ~n anul 2000, lui I. S. i-a fost conferit\ dep\[easc\ 30000. {i-a constituit un puternic colectiv Medalia na]ional\ „Pentru Merit” clasa a II-a. de tehnicieni, mul]i dintre ace[tia provenind chiar dintre fo[tii s\i elevi-`not\tori. Ca rezultat al acestor SETTELIN, FERDINAND (1841-1896), n. la eforturi, dup\ 1985, majoritatea competi]iilor Prosnitz (Moravia). Din copil\rie a avut `nclina]ii spre na]ionale ale copiilor i-au avut `n prim plan pe practicarea diferitelor exerci]ii fizice, care-l vesteau pe micu]ii `not\tori din Re[i]a. ~n 1984, s-a organizat un viitorul profesor de gimnastic\. Dup\ terminarea {colii Centru olimpic de preg\tire, `n care, pe lâng\ Militare de Ofi]eri din Neuburg, de lâng\ Viena (1858),

127 PERSONALIT|}I

a urmat cursurile {colii Speciale de Gimnastic\ [i SIMIONESCU (PETRESCU), Scrim\ din Wiener-Neustadt, pe care a absolvit-o, cu MARIA (1927), n. la Bucure[ti. distinc]ie, `n 1862, când a fost numit profesor de Absolvent\ a ICF, promo]ia gimnastic\ [i scrim\ la {coala Militar\ din Heinburg. 1953. A lucrat ca asistent\ la ~n 1867, autorit\]ile nou createi Austro-Ungarii `l Catedra de gimnastic\, pân\ `n propun ca profesor de gimnastic\ [i scrim\ pentru 1956, când a fost numit\ antre- [coala divizionar\ ce urma s\ se `nfiin]eze la noare federal\, func]ie pe care a Budapesta. Dup\ ce a demisionat din armat\, a venit, `n `ndeplinit-o pân\ la ie[irea la 1869, `n România, stabilindu-se la Craiova, cu gândul pensie. A antrenat echipele na]io- s\ dea via]\, la noi `n ]ar\, aspira]iilor [i concep]iei sale nale care au participat la 3 edi]ii referitoare la educa]ia corporal\. Pentru `nceput, a consecutive ale JO: Melbourne – 1956, Roma – 1960 [i organizat un curs de scrim\ destinat ofi]erilor din Tokyo – 1964. A fost vicepre[edint\ a FR de garnizoana Craiova. Activitatea desf\[urat\ pentru Gimnastic\. ~mpreun\ cu so]ul ei, Gh. Simionescu, a popularizarea [i cultivarea exerci]iilor fizice `l organizat [i asigurat conducerea Liceului de gimnastic\ recomand\ spre a fi numit, `n anul 1872, profesor de de la One[ti, creând, pentru prima dat\ `n lume, o gimnastic\ la Liceul „Carol I” din ora[. Preocupat de [coal\ cu acest profil. Astfel, a luat na[tere o institu]ie educa]ia tineretului [colar, reu[e[te s\ `nfiin]eze, `n distinct\ de `nv\]\mânt, dispunând de baz\ material\ [i 1877, un institut privat, pe care l-a condus pân\ `n obiective didactice proprii, de ini]iere, instruire [i de 1887. Preg\tirea sa de specialitate [i rezultatele perfec]ionare sportiv\. Exemplul [i modelul ei a fost activit\]ii sale au fost apreciate [i de conducerea preluat de nenum\rate [coli din lume, care au Ministerului Instruc]iunii Publice, fapt pentru care reconfirmat posibilitatea `nv\]\rii [i specializ\rii ministrul Spiru Haret i-a solicitat colaborarea pentru timpurii `n diferitele ramuri [i probe sportive. ~n cei `mbun\t\]irea con]inutului educa]iei fizice [colare, peste 40 de ani de activitate, prin func]iile `ndeplinite, `ncredin]ându-i `ntocmirea programei de gimnastic\ M. S. a contribuit direct la `nregistrarea unui bilan] destinat\ b\ie]ilor [i, `ndeosebi, fetelor, prev\zut\ remarcabil de c\tre gimnastica feminin\ româneasc\, pentru cursul primar [i, respectiv, pentru cursul prin cele 234 de medalii cucerite la edi]iile JO, CM [i secundar. A fost primul profesor de gimnastic\ cu CE. Dintre acestea, 52 de medalii au fost ob]inute la JO preg\tire superioar\ din Craiova. Activitatea sa de (18 de aur, 15 de argint, 19 de bronz), 85 la CM (32 de aur, 25 de argint, 28 de bronz) [i 97 la CE (32 de aur, 35 pionierat `n domeniul educa]iei fizice s-a bucurat de de argint, 30 de bronz). Plus cele 80 de medalii cucerite unanim\ recunoa[tere [i pre]uire. la edi]iile CE de junioare. Impunându-se ca o specialist\ de marc\, a fost aleas\, `n 1972, membr\ `n Comitetul SIDEA, VASILE (1927-1996), tehnic al FIG [i, ulterior, promovat\ `n func]ia de n. la Oradea. Inginer. Absolvent vicepre[edint\ a acestuia. Cooptat\ `n Comisia de arbitri al Institutului Politehnic din a FIG, oficiaz\ la edi]iile CM de gimnastic\ [i la Timi[oara. ~ncepe, din anul `ntrecerile gimnastelor din cadrul JO, `ncepând cu cea de 1947, s\ joace handbal `n 11 la la München din 1972 [i pân\ la cea de la Atlanta, din echipa „Politehnica” din 1996. Pentru meritele sale deosebite, i s-a acordat titlul Timi[oara, ca portar, pentru ca de Antrenoare emerit\. ~n anul 2000, i-a fost conferit\ anii '50 s\-l g\seasc\ `n poarta Crucea na]ional\ „Serviciul Credincios” clasa I. echipei „CCA” („Steaua”). Dup\ `ncheierea activit\]ii competi]io- SIMIONESCU, VLADIMIR nale, se dedic\ muncii de antrenor, devenind, ulterior, (1930-2001), n. `n com. R\d\u]i- pre[edintele Comisiei de Arbitri a FR de Handbal. A Prut, jud. Boto[ani. Absolvent al fost membru `n Comisia de arbitri a Federa]iei ICF, ca [ef de promo]ie, `n 1955. Interna]ionale de Handbal [i, ca observator al acelu- A fost oprit ca asistent la Catedra ia[i for sportiv, particip\ la marile competi]ii oficiale de istoria, teoria [i organizarea de profil. Arbitru interna]ional, a oficiat, la centru, `n educa]iei fizice. ~n 1957, a fost peste 200 de `ntâlniri (la edi]ii de CM [i JO). Membru transferat la Ministerul ~nv\]\- al Biroului FR de Handbal. mântului [i numit inspector

128 A. Promotori [i profesioni[ti

general, func]ie de]inut\ pân\ `n 1979. Anii de pensie na]ional. ~n lunga sa carier\ sportiv\, a cucerit peste l-au g\sit pe post de director al CS{ nr. 5 din 50 de titluri de campion [i a stabilit numeroase recor- Bucure[ti. S-a ata[at puternic de atletism. ~n 1955, a duri na]ionale. Prima mare performan]\ a tirului [i a fost ales membru `n Biroul FRA, `ndeplinind, `n sportului românesc este ob]inut\ de I. S., `n 1952, la timp, rând pe rând, atribu]iile de: pre[edinte al JO de la Helsinki, unde cucere[te medalia de aur [i Comisiilor de juniori [i, respectiv, de competi]ii; titlul de campion olimpic `n proba de arm\ liber\, pre[edinte al Comisiei centrale de atletism; vice- calibru redus, 40 focuri, pozi]ia culcat, cu 400 de pre[edinte al FRA (1990). ~n calitate de inspector puncte (nou record olimpic [i record mondial egalat). general `n Ministerul ~nv\]\mântului, a contribuit la Dup\ Olimpiad\, medicii `l sf\tuiesc s\ renun]e la tir `nfiin]area liceelor cu program de atletism la datorit\ unei afec]iuni la ochiul drept. F\r\ s\ cedeze, Timi[oara, Bucure[ti, Bra[ov, Gala]i [i, mai târziu, la fire inventiv\ cum era, a realizat un sistem prin care Ia[i, Cluj-Napoca [i Tg. Mure[, precum [i a unor deplasa vizarea de la ochiul drept la ochiul stâng. clase speciale de atletism. A stimulat dezvoltarea Aceast\ solu]ie ingenioas\ (brevetat\, `n 1955, de sec]iilor de atletism din [colile sportive (`n num\r de americani) i-a permis s\ revin\ `n competi]iile de tir. 124, `n 1979). A elaborat programele didactice ale La JO din 1956 (Melbourne), ocup\ locul V `n proba acestor unit\]i, ca [i ale sec]iilor de atletism din sa predilect\, cu 598 p., iar la edi]ia din 1960 (Roma), cluburile [i asocia]iile sportive din re]eaua locul XII. ~n 1958, la CM de la Moscova, cucere[te sindicatelor, coopera]iei etc. A sus]inut ini]iativa titlul de vicecampion mondial, cu echipa, `n proba de organiz\rii Campionatelor Europene de juniori [i, mai pu[c\, pozi]ia culcat. Concomitent cu preg\tirea [i târziu, a celor Mondiale destinate aceleia[i categorii participarea la competi]ii, a desf\[urat [i o sus]inut\ de sportivi. A realizat, `n colaborare, lucr\rile activitate de instructor [i antrenor de tir. ~ntre 1949 [i Educa]ia fizic\ `n [colile profesionale [i Evolu]ia 1964, a f\cut parte din colectivul de antrenori ai recordurilor na]ionale de atletism. A publicat 121 de sec]iei de tir a Clubului „CCA” („Steaua”). De articole `n revistele de specialitate [i a prezentat 11 asemenea, lucrând `n cadrul Catedrei de tir, a comunic\ri la simpozioane [tiin]ifice interna]ionale. A `mp\rt\[it din cuno[tin]ele [i experien]a sa `ntocmit 10 anuare ale atletismului românesc. I-a fost studen]ilor de la ICF. Dup\ 1946, a f\cut parte din acordat titlul de Profesor emerit. I s-au conferit mai activul ob[tesc al OSP. I s-au acordat titlurile de multe distinc]ii, printre care „Merite `n activitatea Maestru al sportului (1951) [i Maestru emerit al sportiv\”, [i Ordinul „Muncii” clasa a III-a. sportului (1953). A fost decorat cu numeroase ordine [i medalii. S~RBU, IOSIF (1925-1964), n. la {ibot, jud. Alba. A frecventat, 2 ani, cursurile Academiei Comer- SÖTER, ION (1927-1987), n. la ciale. A `nceput s\ practice tirul Timi[oara. Colonel MFA. de timpuriu, sub `ndrumarea Multiplu campion [i recordman tat\lui s\u, D\nil\ S`rbu, armurier na]ional la s\ritura `n `n\l]ime. la poligonul de tir al ANEF. La Absolvent al Institutului de 14 ani, `n 1939, se claseaz\ pe Chimie (1954) [i al ICF (1966). locul I, `n „Cupa ora[ului Legitimat, ini]ial, la Clubul Bucure[ti”, la proba de arm\ „Electrica” („Progresul”) din sport, 5 focuri, pozi]ia culcat, realizând 49 de puncte. Timi[oara, a fost, ulterior, ~n continuare, se remarc\ la numeroase concursuri transferat la Clubul „CCA” organizate pe plan local. A activat ca sportiv la „CCA” („Steaua”). La primul CN organizat dup\ („Steaua”) din Capital\. ~n anii ‘50, s-a num\rat r\zboi, `n 1946, câ[tig\ titlul na]ional la arm\ liber\, printre cei mai buni s\ritori `n `n\l]ime de pe pozi]ia `n picioare; `n 1949, cucere[te 4 titluri de continent (`n ]ar\, el a fost autorul recordului ob]inut campion na]ional, realizând [i o performan]\ printr-o s\ritur\ de 2,05 m). ~n 1952, `[i `nscrie, `n deosebit\ – totalizeaz\ 399 puncte din 400 posibile; palmaresul celor mai frumoase reu[ite repurtate `n `n 1957, cucere[te 8 titluri na]ionale; `n 1963, `[i concursurile atletice interna]ionale, calificarea, la JO `ncheie activitatea competi]ional\ cu un nou titlu de la Helsinki, `n finala probei de s\rituri `n `n\l]ime.

129 PERSONALIT|}I

Apoi, `n 1953, cu o s\ritur\ de 2,00 m, se num\r\ Antrenori a FIVB (1968-1973); purt\tor al ecusonu- printre sportivii `nving\tori `n `ntrecerile atletice lui de arbitru interna]ional (1951-1960) [i membru al organizate cu prilejul Festivalului Mondial al Tinere- Comisiei de arbitri a FIVB (1957-1961). A publicat tului [i Studen]ilor de la Bucure[ti. S-a eviden]iat, lucrarea Volei – regulament comentat, la Editura deopotriv\, [i ca antrenor la sec]ia de profil a Tineretului – Cultur\ Fizic\ [i Sport, Bucure[ti, 1955 Clubului „CCA” („Steaua”), cât [i la lotul na]ional de (`n colaborare cu C. Florescu). atletism. Dintre atle]ii preg\ti]i de I. S. s-au impus [i au str\lucit `n concursurile na]ionale [i interna]ionale, SPIER, FRANCISC (1924-1980), bun\oar\, Iolanda Bala[ (multipl\ campioan\ a n. `n com. Reca[, jud. Timi[. României, continental\, olimpic\ [i a lumii; celebra Profesor de educa]ie fizic\, ab- de]in\toare a 14 recorduri na]ionale, mondiale [i solvent al ICF `n 1950. Ca europene ob]inute `n aer liber [i a celei mai bune juc\tor (portar) de handbal `n 11, performan]e realizate `n sal\, la s\ritura `n `n\l]ime); a fost legitimat la cluburile CSU Viorica Viscopoleanu (campioan\ olimpic\, `n 1968, [i „Dinamo” Bucure[ti. Ca la s\ritura `n lungime); Carol Corbu (campion la antrenor, a func]ionat la cluburile triplu salt); Nicolae Per]ea [i George Boroi (campioni „Rapid” [i {S nr. 2 Bucure[ti, cu la cursa de 110 m garduri); Cornel Porumb [i Adrian echipa c\reia a [i câ[tigat titlul Preoteasa (campioni la s\ritura `n `n\l]ime). A na]ional la junioare. A fost antrenor federal al FR de publicat lucr\ri [i articole metodice `n domeniul Handbal [i antrenor coordonator al echipei na]ionale atletismului. I s-au acordat titlurile de Sportiv emerit de senioare, cu care a cucerit, la CM de tineret din [i de Antrenor emerit. 1967, medalia de aur, iar `n 1977, medalia de bronz. A avut preocup\ri `n domeniul teoriei antrenamentu- SOTIR, NICOLAE (1916-1992), lui sportiv adaptat la cerin]ele jocului de handbal. Ca n. la Bucure[ti. A debutat `n tehnician, [i-a adus o contribu]ie deosebit\ la volei la echipa „Petrolul” Bu- elaborarea concep]iei de joc a echipelor feminine cure[ti. A jucat, apoi, la echipele române[ti. Excep]ional tehnician [i pedagog, a for- „Viforul Dacia”, „Taifun”, „ITE”, mat sportive de mare valoare pentru handbalul „Marina” [i „Progresul” Bu- românesc. I-a fost acordat titlul de Antrenor emerit. cure[ti. {i-a `ncheiat activitatea de juc\tor `n 1955. Ca antrenor, a SPIRESCU, ROMULUS (1914-1990), n. la condus reprezentativa masculin\ Ploie[ti. A urmat cursurile Facult\]ii de Drept din de volei, `ntre 1955 [i 1957, 1959 [i 1960, 1963 [i Bucure[ti, pe care o absolv\ `n 1938. ~n paralel, a 1964, 1969 [i 1970, 1971 [i 1972, 1978 [i 1982. De audiat [i cursurile Seminarului de sociologie, pe care asemenea, a func]ionat ca antrenor `n Turcia, `n 1958, le-a `ncheiat tot `n 1938. ~n 1939, a frecventat, timp [i `n Fran]a, `n perioada 1965-1968, bucurându-se de de 6 luni, cursurile Institutului Militar de Educa]ie unanime aprecieri. Cât s-a aflat pe banca tehnic\ a Fizic\. Pentru o vreme, face parte din echipele de na]ionalei României, a izbutit o serie de performan]e, cercetare sociologic\ ini]iate [i conduse de Dimitrie concretizate `n cucerirea unor locuri frunta[e la Gusti. ~ntre 1952 [i 1958, a func]ionat ca profesor la competi]iile interna]ionale unde au evoluat Liceul „N. Kretzulescu” din Bucure[ti, unde (`n baza voleibali[tii tricolori: la CM din 1960 (locul III); la preg\tirii sale ca sportiv cu aptitudini pentru handbal, CE – din 1955 (locul II), din 1963 (locul I) [i din baschet [i volei) a predat [i ore de educa]ie fizic\. 1971 (locul III); la JO din 1964 [i 1972 (locul IV [i, Apoi, `n perioada 1958-1971, lucreaz\ ca director respectiv, locul V) etc. ~n `ndelungata sa activitate, a adjunct la {S nr. 2 din Bucure[ti. ~ntre 1972 [i 1976, de]inut func]ii importante `n cadrul FR de Volei, fiind a fost `ncadrat la CS IEFS, `ndeplinind func]ia de membru al Biroului federal, al Colegiului central de vicepre[edinte pân\ `n 1976, când s-a pensionat. antrenori [i al Comisiei de arbitri. De asemenea, a Personalitate cu o minte ager\ [i laborioas\, cu o fost antrenor federal. A fost membru al Comisiei de bogat\ activitate practic\ `n domeniul educa]iei fizice

130 A. Promotori [i profesioni[ti

[i sportului, R. S. a scris o serie de lucr\ri [i articole, STOICA, ADRIAN (1950), n. la pe care le-a publicat `n presa de specialitate `n ]ar\, Aiud, jud. Alba. Absolvent al unele dintre ele v\zând lumina tiparului [i `n reviste IEFS din Bucure[ti, cu speciali- [i la edituri de peste hotare. I-a fost decernat zarea gimnastic\. A practicat Ordinul ”Meritul Cultural” pentru sport, `n 1943 gimnastica la CS{ „Triumf”. (pentru activitatea intens\ pe care a depus-o, ca Sportiv categoria I. A ob]inut `n membru al FR de Handbal, pentru promovarea 1967 titlul de campion na]ional la individual compus. ~n perioada handbalului, dar [i a baschetului [i voleiului), la care 1973-1975, func]ioneaz\ la CS se adaug\ Ordinele „Coroana României” [i „Steaua „Steaua”, ca antrenor, apoi, `ntre României”, care i-au fost conferite pentru faptele de 1975 [i 1990, ca antrenor federal [i, ulterior, ca arme s\vâr[ite pe front `n cel de al doilea r\zboi secretar general al FR de Gimnastic\. A activat ca mondial. antrenor la lotul olimpic masculin al ]\rii noastre (1979-1980) [i la cel care se preg\tea pentru JMU ST|NESCU, MIHAI SORIN (1948), n. la (1981). ~n 1969, devine arbitru federal, iar `n 1976 Bucure[ti. Absolvent al Facult\]ii de Drept din arbitru interna]ional, calitate `n care a oficiat la 17 Bucure[ti, promo]ia 1972. A `ndeplinit mandatul de edi]ii de CM, 8 de CE, 5 de JO [i la peste alte 150 de ministru al Tineretului [i Sportului, `ntre 12 competi]ii interna]ionale. Are o contribu]ie decembrie 1996 [i 4 decembrie 1997. important\ la rezultatele remarcabile ob]inute de gimnastica româneasc\ dup\ 1990: la gimnastica STOENESCU, GEORGETA artistic\ – 21 de medalii la JO (6 de aur, 7 de argint [i (1928), n. la Bârlad, jud. Vaslui. 8 de bronz); 50 de medalii la CM (19 de aur, 15 de Absolvent\ a IEF, promo]ia argint [i 16 de bronz); 45 de medalii la CE (17 de aur, 13 de argint [i 15 de bronz); 49 de medalii (24 de aur, 1950. Repartizat\ [i `ncadrat\ ca 17 de argint [i 8 de bronz) la CE de juniori; 4 medalii asistent\ la Catedra de educa]ie la gimnastica ritmic\; 18 medalii (6 de aur, 5 de fizic\ [i sport a Institutului argint [i 7 de bronz) la CM [i CE de gimnastic\ Politehnic. ~n 1964, este promo- aerobic\. La Congresul Federa]iei Interna]ionale de vat\ lector universitar, iar `n Gimnastic\ de la Barcelona, a fost ales 1980, conferen]iar universitar. ~n vicepre[edinte al Comitetului Tehnic Masculin al 1990, a fost `ncadrat\ la Facultatea de Educa]ie FIG (pentru perioada 1992-1996). ~n anul 2000, la Fizic\ a Universit\]ii Ecologice unde, `n 1999, Congresul de la Marrakech, a fost ales pre[edinte al devine profesor universitar. ~n anii '50, a lucrat la Comitetului Tehnic Masculin al FIG [i membru al Dispensarul Central pentru Sportivi, specializându-se Comitetului Executiv al acestui `nalt for. A condus `n gimnastica medical\. A fost componenta mai nenum\rate cursuri de formare a arbitrilor multor ansambluri de gimnastic\ ritmic\. Antrenoare interna]ionali. ~n anul 2000, i s-a conferit Ordinul de dans sportiv. Brevetat\, ulterior, [i ca arbitru na]ional „Pentru Merit” `n grad de cavaler. interna]ional de sport aerobic. A condus cursuri de gimnastic\ ritmic\ `n ]ar\ [i `n str\in\tate (Spania). ~n STROESCU, ADRIANA (1914-1991), n. `n {imand, jud. intervalul de timp cât a fost pre[edinta Comisiei Arad. Absolvent\ a ISEF, pro- Na]ionale de Sport Aerobic (1994-1999), sportivii mo]ia 1935. Cadru didactic `n `n- români practican]i ai acestei discipline au ob]inut, la v\]\mântul secundar [i, apoi, `n CM, 4 medalii de aur, 4 de argint [i 6 de bronz. G. S. `nv\]\mântul superior de profil. este autoarea a 16 lucr\ri [i coautoare a altor 4 c\r]i A condus Catedra de gimnastic\ de specialitate. De asemenea, a scris [i publicat peste a ANEF, cu gradul de profesor 20 de articole `n reviste de specialitate din ]ar\ [i din universitar. Membr\ a Biroului str\in\tate. Temele abordate vizeaz\ gimnastica FR de Gimnastic\. Antrenoare a ritmic\, aerobic\ [i medical\, expresia corporal\ [i lotului na]ional feminin. Arbitru interna]ional pentru dansul sportiv. gimnastica sportiv\ [i ritmic\. A semnat peste 60 de

131 PERSONALIT|}I

articole, metodice [i [tiin]ifice, `n publica]iile de plan interna]ional, cele mai valoroase performan]e specialitate. ~mpreun\ cu un colectiv de autori, din istoria acestui sport `n România. Astfel, s-au elaboreaz\ lucr\rile Gimnastica – un manual foarte cucerit 61 de medalii, din care 27 de aur, la edi]iile bine sistematizat [i documentat – [i Terminologia CM de seniori (b\rba]i [i femei) [i de juniori. De gimnasticii – un `ndreptar pre]ios pentru cei care se asemenea, `n calitate de secretar al FR de Popice, L. ocupau de acest domeniu, surs\ de inspira]ie [i de S. a organizat `n România 2 edi]ii ale CM de seniori documentare [i pentru alte discipline sportive. (`n 1966 [i 1980) [i un CM de juniori (1971), precum [i un Congres al Federa]iei Interna]ionale de Popice, STURZA, DIMITRIE ALEXANDRU (1833- `n 1969, la Mamaia, unde au participat reprezentan]i 1914), n. `n Micl\u[eni, jud. Roman. Studiile f\cute din 63 de ]\ri. Gra]ie meritelor sale `n domeniul orga- la Bonn [i Berlin i-au oferit temeliile pentru o bogat\ niz\rii [i managementului activit\]ilor sportive de cultur\ [i informa]ie politic\, istoric\, economic\ [.a. profil, a fost ales `n organele de conducere ale Fede- pe care se sprijin\ polivalen]a activit\]ii sale publice ra]iei Interna]ionale de Popice (vicepre[edinte, `n desf\[urate pe vremea domnitorului Al. I. Cuza [i 1981; membru `n Comisia de cenzori; pre[edinte al Regelui Carol I – `n ipostazele de senator, de titular Comisiei tehnice). ~n anul 1998, devine pre[edinte al al diverselor departamente [i ministere, de prim- Asocia]iei Interna]ionale de Popice Clasice. Dup\ ministru, de membru [i secretar al Academiei `ncetarea mandatului s\u de secretar general al FR Române, de orator str\lucit. A scris [i publicat (`n de Popice, a fost numit pre[edintele Clubului limbile român\, francez\ [i german\) peste o sut\ de „Voin]a” Bucure[ti (datorit\ demersurilor sale s-au lucr\ri `n cele mai diverse domenii. Ca ministru al `mbun\t\]it atât zestrea bazei sportive, cât [i Departamentului Instruc]iunii Publice [i al Cultelor, a performan]ele sportivilor clubului). A elaborat `ntreprins o serie de reforme vizând alc\tuirea de lucrarea Metodica `nv\]\rii [i perfec]ion\rii jocului programe [colare, preg\tirea cadrelor didactice [i de popice, ap\rut\ la Editura Sport-Turism, `n 2 `mbun\t\]irea st\rii materiale a [colilor. ~nfiin]ând edi]ii (1968 [i 1975). I s-a decernat Diploma de {coala Normal\ pentru preg\tirea institutorilor, a Onoare a Federa]iei Interna]ionale de Popice. A fost restructurat profund programa acestui tip de institu]ie decorat cu Ordinul „Muncii” clasa a III-a. ~n anul de `nv\]\mânt, educa]iei fizice fiindu-i stabilite drept 2000, i s-a conferit Medalia na]ional\ „Serviciul obiective „predarea de cuno[tin]e despre organele Credincios” clasa a III-a. mi[c\rii, despre schimb\rile dup\ vârst\ ale lumii [colare [i acomodarea cu aparatele de gimnastic\”. {ICLOVAN, ION (1921-1985), Conform normelor stabilite de el, lec]iile de educa]ie n. la Arad. Absolvent al ANEF, fizic\ erau predate de dou\ ori `n cursul unei promo]ia 1945. Juc\tor de fotbal s\pt\mâni, sub forma exerci]iilor de gimnastic\ `n divizia na]ional\ (la „Gloria” analitic\, a jocurilor dinamice [i mi[c\rii `n aer liber. Arad, „Cire[arul”, „Carmen”, Lec]iile aveau [i caracter metodologic, preg\tindu-i „Ciocanul” [i „Dinamo”) [i de 4 pe viitorii institutori s\ predea sistematic educa]ia ori component al echipei repre- fizic\ la clasele primare. zentative a României. ~ncepând din 1946, a `ndeplinit o serie de SZÖCS, LADISLAU (1929), n. func]ii `n mi[carea sportiv\ [i `n la Bucure[ti. Absolvent al ICF, `nv\]\mântul superior de profil: secretar general al promo]ia 1964. Ini]ial, a FRF; director al Direc]iei tehnice din CCFS; director practicat proba atletic\ de mar[, adjunct, apoi rector al ICF (IEFS), totalizând 17 ani pe distan]ele de 5 km [i 10 km, de conducere a acestei institu]ii de `nv\]\mânt (1956- pân\ la nivelul categoriei I de 1965; 1973-1981); vicepre[edinte al CNEFS. ~n clasificare. Legitimat la sec]ia de 1965, a fost promovat la gradul didactic de profesor profil a Clubului „CCA”. ~n universitar. Printre lucr\rile intrate, sub semn\tura sa, paralel, a practicat popicele la `n bibliografia domeniului se num\r\: Teoria AS „Bere Grivi]a”. ~n perioada educa]iei fizice [i sportului, Fotbal la copii [i Teoria 1957-1983, cât a `ndeplinit func]ia de secretar al FR antrenamentului sportiv. A coordonat numeroase co- de Popice, reprezentan]ii ]\rii noastre au ob]inut, pe lective de speciali[ti care au elaborat programele de

132 A. Promotori [i profesioni[ti

educa]ie fizic\, structurate pe cicluri de `nv\]\mânt [i TATU, NICOLAE-TITUS ani de studii. A contribuit la fundamentarea (1927), n. `n com. Turni[or, jud. metodologiilor de perfec]ionare a profesorilor [i Sibiu. Absolvent al ICF, pro- antrenorilor de educa]ie fizic\, dar [i la dezvoltarea mo]ia 1952. A debutat `n cariera disciplinelor teoretice predate `n cadrul IEFS. didactic\, ca asistent la Catedra de atletism a ICF (1952). ~n {IPERCO, ALEXANDRU 1962, este promovat `n func]ia de (1920-1998), n. `n com. Tatar [ef de lucr\ri; `n 1970 ocup\, Bunar din Basarabia (azi, `n prin concurs, postul de conferen- Ucraina). Absolvent al Facult\]ii ]iar, iar `n 1990, cel de profesor de Limbi Str\ine a Universit\]ii universitar. La nivelul ICF/IEFS, a `ndeplinit din Bucure[ti, promo]ia 1959. A urm\toarele func]ii de conducere: [ef de catedr\ `ndeplinit func]iile de: secretar al (1976-1984), decan (1966-1976 [i 1984-1989), OSP (1948-1949); vicepre[edinte prorector (din 1990). Dup\ 1994, anul pension\rii al CCFS (1949-1957); pre[edinte sale, `[i continu\ activitatea didactic\, `n calitate de al FR de Volei (1951); vicepre- profesor asociat, la ANEFS [i la Facultatea de [edinte al FIVB (1951-1961); pre[edinte al COR Educa]ie Fizic\ [i Sport de la Universitatea „Spiru (1953-1959); vicepre[edinte al COR (1951-1953 [i Haret” Bucure[ti. A elaborat, singur sau `n cola- 1970-1998). ~n afar\ de statutul de membru (c\p\tat borare, peste 70 de lucr\ri (c\r]i, cursuri, studii [.a.), `ncepând cu 1955), Al. {. a mai `ndeplinit la nivelul dintre care 30 au caracter didactic, fiind destinate forului interna]ional olimpic atribu]iile de: vicepre- studen]ilor (10 cursuri [i 20 lucr\ri de metodic\), [edinte al CIO (1982-1986); membru al Comisiei publicate de editurile „Didactic\ [i Pedagogic\”, Executive (1979-1986); membru al Comisiei de „Stadion”, „Sport-Turism” [i „Omnia-Uni” din Ajutor Olimpic (1962-1967); membru al Comisiei Bra[ov, precum [i de c\tre Funda]ia „România de juridice [i de revizuire a Chartei Olimpice (1982- mâine”. ~n paralel cu activitatea didactic\, a avut 1990); membru `n Comisia de preg\tire a celui de-al presta]ii cu rezultate remarcabile `n cadrul FR de XII-lea Congres Olimpic (1994-1996) etc. A mai Atletism (ca membru al Biroului federal, pre[edinte de]inut [i func]iile de: vicepre[edinte al Comisiei de al Colegiului Na]ional al Antrenorilor [i coordonator admitere (1980-1990); pre[edinte al Biroului – director tehnic – al preg\tirii loturilor olimpice). Mi[c\rii Olimpice (1982-1998) [i membru al Aca- Bun\oar\, ca antrenor specializat `n probele de demiei Interna]ionale Olimpice (1967-1980). Al. {. a arunc\ri, a studiat caracteristicile aerodinamice ale contribuit la elaborarea noului text al Regulii nr. 26, suli]ei moderne (suli]a „planor”) [i a confec]ionat, cu privind admiterea sportivilor la Jocurile Olimpice mijloace proprii, un prototip care, probat `n practica (aprobat de Sesiunea CIO din 1971) [i la elaborarea competi]ional\ a anilor 1957-1960, a avut succes noii Charte Olimpice (aprobat\ de Sesiunea CIO din atât pe plan intern, cât [i la Jocurile Balcanice; a ex- 1990). De asemenea, din `ns\rcinarea CIO, a perimentat [i introdus, pentru prima dat\ `n ]ara negociat problema reintegr\rii RP Chineze `n mi[ca- noastr\, antrenamentul de dezvoltare a for]ei cu rea olimpic\ (aprobat\ de Comisia Executiv\ a CIO, haltere la fete – arunc\toare de performan]\ (1955- `n 1979, [i de Sesiunea CIO de la Calgary, `n 1980) 1958); a contribuit nemijlocit, timp de mai mul]i ani, [i, peste opt ani, a mediat tratativele dintre Comitetul la conceperea [i aplicarea metodologiei de preg\tire de Organizare a edi]iei XXIV a JO de la Seul [i [i de concurs destinat\ atle]ilor din loturile na]ional Comitetul Na]ional Olimpic al RPD Coreene (pentru [i olimpic; a preg\tit [i promovat numero[i atle]i, atragerea acestuia din urm\ la preg\tirea Olimpiadei ob]inând, `mpreun\ cu ei, 15 recorduri na]ionale, 21 din 1988 [i, implicit, pentru participarea sportivilor de titluri de campioni na]ionali, 14 titluri de nord-coreeni la amplele competi]ii ce aveau s\ fie campioni balcanici [i clasarea pe primul loc al g\zduite de capitala Republicii Coreea. Membru al podiumurilor altor CM, CE, JO [.a.; a preg\tit atle]i Uniunii Scriitorilor, autor de romane, nuvele, lucr\ri de `nalt\ valoare (precum Lia Manoliu, Mihaela istorice [i de scenarii de film, Al. {. semneaz\ [i Pene[, Alexandru Bizim [.a.) pentru 3 JO eseul Olimpismul, mi[carea olimpic\, Jocurile consecutive – 1960, 1964, 1968 – [i a sporit, gra]ie Olimpice. succeselor lor, zestrea de medalii olimpice a

133 PERSONALIT|}I

sportului românesc. I s-a acordat titlul de Antrenor na]ionale masculine [i feminine de volei, unora dintre emerit. I-au fost decernate Ordinul „Muncii” clasa a ei fiindu-le acordat titlul de Maestru emerit al III-a, Ordinul „Merite Sportive” clasa I [i alte sportului. Din 1954, a activat ca antrenor `n distinc]ii. colectivul de tehnicieni ai loturilor na]ionale de volei. ~n aceast\ postur\, a contribuit nemijlocit la T|N|SESCU, CONSTANTIN (1912), n. `n com. cucerirea: locului IV, cu echipa feminin\, la CE din Independen]a, fostul jud. Covurlui. Se ini]iaz\ `n 1955; locului IV, la JO din 1964; locului II, la CM din tenisul de câmp la vârsta de 12 ani, la Gala]i, cu 1966, cu echipa masculin\; locului II, cu echipa antrenorul Ilie Ivan. Va continua s\ joace la Br\ila, la feminin\, la CE de junioare din 1971; locului III, cu 20 de ani devenind juc\tor profesionist, legitimat la echipa masculin\, la CE de juniori `n 1969; locurilor Clubul „Juventus” din Bucure[ti. Campion na]ional II [i III, la CM al Surzilor, cu echipa na]ional\ (1932, 1934, 1935, 1936, 1937). Revenit la statutul feminin\ [i, respectiv, masculin\ `n 1977. ~ntre anii de juc\tor amator, `n 1938, cucere[te 9 titluri de 1966 [i 1977, a func]ionat ca antrenor federal la FR campion na]ional de simplu. ~n 1939, ob]ine rezultate de Volei, iar `n perioada 1978-1984, a activat ca remarcabile la `ntâlnirile interna]ionale desf\[urate `n profesor [i antrenor `n Mexic [i Venezuela atât la Fran]a (Nisa, Beaulieu, Cannes) [i `n Italia (Palermo, echipe de club, cât [i la reprezentativele na]ionale. ~n Messina, Taormina, Capri). Face parte din echipa de 1963, a devenit arbitru interna]ional. Paralel cu tenis a României care, `n 1942, repurteaz\ dou\ bogata activitate de antrenor, a desf\[urat [i o intens\ victorii `n fa]a echipei Germaniei (5–2, la Bucure[ti, munc\ pe linie metodic\. A publicat peste 50 de [i 4-2, la Berlin). articole [i c\r]i de specialitate `n ]ar\ [i str\in\tate, dintre care se deta[eaz\: Volei (curs), Editura T|RCHIL|, NICOLAE (1929), Didactic\ [i Pedagogic\, 1963; Volei, antrenament, n. la Ploie[ti. Profesor de edu- exerci]ii, jocuri, Editura UCFS, edi]ia I (1966) [i ca]ie fizic\, absolvent al ICF, edi]ia a II-a (1968); Volei pentru juniori, Editura promo]ia 1953. A f\cut primii CNEFS, edi]ia I (1970) [i edi]ia a II-a (1975) etc. ~n pa[i `n volei la echipa „SK-38” ]ar\ [i peste hotare, a predat cursuri de „Metodica [i, apoi, la echipa Liceului „Sf. voleiului”, „Teoria antrenamentului sportiv” [i de Petru [i Pavel” (actualmente, psiho-pedagogie sportiv\. Pe parcursul `ndelungatei Colegiul Na]ional) din Ploie[ti, sale activit\]i, a de]inut func]iile de: pre[edinte al cucerind locul I la primul CN al Colegiului Central de Antrenori, membru al Biroului elevilor, `n 1948. ~n acela[i an, se federal [i secretar al Comisiei de Apel din FR de transfer\ la Clubul „SK-44”, apoi la Clubul Volei. ~n 1995, i s-a acordat titlul de Antrenor emerit. „Godeanu” [i, `n final, la Clubul „{tiin]a” al ICF, ~n anul 2000, a fost decorat cu Medalia na]ional\ toate din Bucure[ti. ~n perioada 1948-1950, a fost „Pentru Merit” clasa a II-a. selec]ionat `n reprezentativa de volei a României, participând cu echipa na]ional\ la meciurile cu T|T|RANU, GHEORGHE forma]iile Ungariei [i Poloniei, `n 1949 [i 1950. A (1896-1975), n. `n com. lucrat `n calitate de asistent la ICF (Catedra de jocuri M\ic\ne[ti, din fostul jud. sportive – volei) din 1953 [i pân\ `n 1964 [i la Râmnicu-S\rat. Voluntar `n pri- Institutul Pedagogic (lector), `ntre 1965 [i 1966. Ca mul r\zboi mondial, este se- antrenor activeaz\ la cluburile „Constructorul” lec]ionat pentru {coala de Ofi]eri (promovând cu echipa masculin\ de volei `ntr-o de Geniu, pe care a absolvit-o `n categorie superioar\) [i „Progresul”, al Combinatului anul 1920. Se `nscrie, apoi, la Poligrafic „Casa Scânteii” (cucerind de dou\ ori, cu Facultatea de Medicin\ Uman\ echipa feminin\ de volei, titlul na]ional `n divizia A, din Bucure[ti, pe care o frecven- `n 1955 [i 1956). De asemenea, a antrenat [i echipa teaz\ ca student [i, apoi, ca ofi]er al Institutului masculin\ de volei a Clubului „CCA”, cu care a Sanitar Militar. S-a dedicat studiului problemelor de cucerit locuri frunta[e `n CN al diviziei A. Din igien\, pe care le aprofundeaz\ sub conducerea prof. echipele „Progresul” CPCS [i „CCA” au fost dr. Dumitru Mezincescu, la Facultatea de Medicin\ selec]iona]i numero[i sportivi pentru loturile Uman\ [i la Institutul de Igien\ din Bucure[ti, [i a

134 A. Promotori [i profesioni[ti

prof. Radu Olinescu, la INEF (devenit ISEF [i, [i desf\[urarea activit\]ilor de `nv\]are [i utilizare a ulterior, ANEF, `n 1937), dar [i prin specializarea tehnicilor [i procedeelor speciale de atac [i autoap\rare. f\cut\ `n Italia. Doctor `n medicin\ [i chirurgie. Profesor universitar. {ef de catedr\ la ANEF/IEF/ICF TEA{C|, CONSTANTIN (1945-1952). Profesor la Sec]ia militar\ a ONEF – (1922-1996), n. la Giurgiu. devenit\, `n 1937, Institutul Militar de Educa]ie Activitatea fotbalistic\ a `nceput-o Fizic\ (1929-1942) – [i profesor suplinitor la `n 1932, la echipa "Acvila" Facultatea de Medicin\ Uman\ din Bucure[ti (1945- Giurgiu. Din 1946 [i pân\ `n 1947). Concomitent, a lucrat [i ca medic militar, 1950, este component al urcând treptele ierarhiilor armatei pân\ la gradul de divizionarei "Concordia" Praho- colonel. A efectuat lucr\ri de cercetare [tiin]ific\ `n va-Ploie[ti din e[alonul secund, domeniul igienei generale, al malariei [i al educa]iei dup\ care, de foarte timpuriu, la fizice. ~n anul 1945, a fost ales pre[edinte al 28 de ani, se dedic\ muncii de Societ\]ii Medicale de Educa]ie Fizic\. antrenor. Lucreaz\, mai `ntâi, cu „schimbul de mâine” la Ploie[ti, pân\ `n 1955, când este promovat ca T|T|R|SCU, MIHAI (1928-2000), n. `n com. antrenor de stat pentru juniori, conducând `n aceast\ Ciorani, jud. Prahova. Absolvent al ICF, promo]ia calitate echipa na]ional\ la turneele UEFA din ltalia 1953, specializarea fotbal. Juc\tor de divizia B la (1955) [i din Ungaria (1956), unde elevii s\i au echipele „CFR” Tg. Mure[ [i „{tiin]a” Bucure[ti, ocupat primul loc `n grupele respective. ~n continuare, precum [i la echipa „Ciocanul”. Din 1961, a fost antreneaz\ numai la nivelul seniorilor, trecând succesiv promovat ca [ef de catedr\ la Institutul Agronomic pe la echipele "Dinamo" Bac\u, "Dinamo" Obor (pe „Nicolae B\lcescu” din Bucure[ti. ~n 1971, a ob]inut care o calific\ `n finala Cupei României, `n 1960), gradul de conferen]iar universitar. S-a implicat `n "Dinamo" Bucure[ti, "Universitatea" Cluj-Napoca, construirea Complexul sportiv studen]esc „Agro- CSMS ("Politehnica") Ia[i, "Dinamo" Bac\u (pe care nomia” (format din stadion, pist\ de atletism de o promoveaz\, `n 1967, `n primul e[alon), "Universi- dimensiuni olimpice, sal\ polivalent\ pentru jocuri – tatea" Cluj-Napoca, FC Arge[, "Fenerbahce" Istanbul cu 1000 de locuri –, o popic\rie dubl\ [i alte terenuri (vicecampioan\ a Turciei, `n 1971), FCM Gala]i, [i instala]ii de profil). Dup\ 1990, [i-a continuat "Steaua", "{oimii" Sibiu, "Universitatea" Craiova cariera didactic\, predând la Facultatea de Educa]ie (câ[tigâtoare a Cupei României, `n 1977), FC Bra[ov, Fizic\ a Universit\]ii Ecologice din Bucure[ti. A fost FCM Gala]i, "Dinamo" Victoria etc. ~n scurte decorat cu Medalia „Meritul Sportiv” clasa a II-a. perioade, `n toamna anului 1962 [i `n vara anului 1967, a `ndeplinit func]iile de antrenor federal [i, TEAC|, EMILIAN (1897-1984), n. `n com. Bre]cu, respectiv, de selec]ioner unic, de fiecare dat\ fiind jud. Covasna. A urmat cursurile {colii Militare de `nlocuit dup\ e[ecuri interna]ionale ale na]ionalei – Ofi]eri. Din 1925, ca bun practicant al schiului, coinciden]\, la acela[i scor (0-6) [i `n aceea[i lun\ luptelor greco-romane [i al jiu-jitsu-lui, a colaborat (noiembrie), dar `n ani diferi]i – cu selec]ionata cu cadrele didactice din Catedra de gimnastic\ a Spaniei, la CE de la Madrid, [i, respectiv, cu INEF/ISEF (din 1937, ANEF). Jiu-jits-ul [i l-a selec]ionata divizionar\ a Ungariei, la Budapesta. `nsu[it de la un specialist japonez chemat, prin Considerat ca unul dintre cei mai de seam\ speciali[ti contract, `n 1930, s\-i ini]ieze pe studen]ii români `n din fotbalul nostru, s-a remarcat [i pe plan editorial, artele mar]iale. A urmat, apoi, cursurile ISEF, pe care ca autor al mai multor c\r]i de tehnic\ [i publicistic\ le-a absolvit `n 1935. Caracterizat prin sobrietate [i fotbalistic\. La `ntrebarea din titlul volumului s\u Ce exigen]\ cump\nit\, a imprimat cursurilor sale un r\u v-am f\cut? s-ar putea r\spunde c\, de fapt, a pronun]at caracter aplicativ, efectuând cu studen]ii [i f\cut mai mult bine, contribuind la progresul ofi]erii Institutului Militar de Educa]ie Fizic\ fotbalului românesc. Dup\ anul 1986, pensionar deplas\ri `n teren variat, pe spa]ii `ntinse. Pentru fiind, s-a rezumat la activitatea de observator federal cuno[tin]ele [i priceperea sa `n ceea ce privea [i de lector la {coala Na]ional\ de Antrenori. practicarea jiu-jitsu-lui, E. T. a fost solicitat de Membru de onoare al FR de Fotbal. I s-a acordat titlul Ministerul de Interne pentru a colabora la organizarea de Antrenor emerit.

135 PERSONALIT|}I

TEODORESCU, GHEORGHE (1922-1978), n. la Bucure[ti, instructor [ef la Cursul de Calificare Bucure[ti. Absolvent al ANEF, promo]ia 1947. pentru Ofi]eri cu Preg\tirea Fizic\. ~ntre anii 1980 [i Juc\tor de baschet [i de volei. Legitimat la gruparea 1990, a `ndeplinit func]ia de comandant al COOPF, sportiv\ „Viforul Dacia”, fiind selec]ionat, ulterior, `n iar `ntre 1991 [i 1993 a fost decanul Facult\]ii lotul na]ional de baschet. Conferen]iar la disciplina Militare de Educa]ie Fizic\ (`nfiin]at\, `n 1991, la „Istoria educa]iei fizice”, a fost numit, `n anul 1951, ini]iativa [i st\ruin]ele lui). Bun organizator [i rector al ICF. administrator, a preg\tit mai multe spartachiade spor- tive militare [i a contribuit la dotarea unor unit\]i ale TEODORESCU, LEON (1917- armatei cu aparate [i instala]ii necesare preg\tirii fi- 1994), n. la Pite[ti. Profesor zice a solda]ilor. A elaborat regulamente de preg\tire universitar. Absolvent al ANEF, fizic\ [i complexe de exerci]ii destinate corect\rii promo]ia 1939. Doctor `n [tiin]e deficien]elor fizice `n cadrul Centrului de Cultur\ pedagogice, titlu ob]inut la Fizic\ Medical\ din Pite[ti (centru creat datorit\ Institutul de Educa]ie Fizic\ [i demersurilor [i eforturilor sale). A scris bro[ura Sport din Leipzig (1970). A ANEFS [i IMEF, la ora de bilan]. Pe scara ierarhiei `ndeplinit, rând pe rând, func]ii militare a ajuns pân\ la gradul de colonel. A fost de conducere la nivelul ICF (din decorat cu Medalia „Meritul Militar” clasa a II-a [i 1968, IEFS): director (1950- clasa I, [i cu Ordinul „Meritul Militar” clasa III-a, 1951), decan (1965-1973) [i rector. A fost vicepre[e- clasa a II-a [i clasa I. dinte al CNEFS. A introdus specializarea studen]ilor din anii III [i IV `ntr-o ramur\ sportiv\, ac]iune cu TEODORESCU, VIRGIL efecte contradictorii `n practica [colar\ a ultimelor patru-cinci decenii ale sec. XX. A militat pentru (1924-1999), n. la Bucure[ti. A sportivizarea educa]iei fizice din `nv\]\mântul urmat cursurile Facult\]ii de secundar din România. A [i creat, `n acest sens, Medicin\ Uman\ din Bucure[ti conceptul de „educa]ie sportiv\”, acceptat de teoria [i (1944-1948) [i pe cele ale IEF practica domeniului. Ca sportiv de performan]\ a (din 1950, ICF) `ntre 1948 [i participat la meciurile disputate `n Campionatul 1952, ob]inând diploma de Na]ional de baschet. O vreme, a activat [i ca antrenor licen]\ `n educa]ie fizic\, cu de baschet. L. T. [i-a valorificat `ndelungata carier\ specializarea `n sporturile de sportiv\, didactic\ [i [tiin]ific\, experien]a acumulat\ iarn\. Ca sportiv de performan]\ pe timpul cât a condus, cu autoritate profesional\, a practicat atletismul, schiul, handbalul [i voleiul. A Catedra de jocuri sportive din cadrul ICF [i, urcat, rând pe rând, toate treptele ierarhiei didactice deopotriv\, reala sa aplecare c\tre sintez\ [i eseu, universitare – asistent (1952), [ef de lucr\ri (1954), publicând numeroase articole [i lucr\ri de specialitate. conferen]iar (1967), profesor (1991). ~ncepând cu Una dintre lucr\rile sale de referin]\ – Orient\ri [i 1953, [i-a desf\[urat activitatea ca [ef al Catedrei de tendin]e `n teoria [i metodologia antrenamentului schi (la organizarea c\reia a contribuit direct) din modern `n jocurile sportive colective – a fost tradus\ cadrul ICF/IEFS. ~ntre 1969 [i 1973, a fost prorector [i tip\rit\ peste hotare, `n Italia [i Fran]a. al IEFS. ~n 1993, a func]ionat ca profesor universitar la Facultatea de Educa]ie Fizic\ [i Sport din cadrul TEODORESCU, VASILE Universit\]ii „Spiru Haret”, responsabil al (1933), n. `n com. Leordeni, jud. disciplinelor schi, turism [i orientare sportiv\, iar Arge[. A absolvit {coala Militar\ `ntre 1994 [i 1997, a de]inut func]ia de decan al de Ofi]eri de Geniu, promo]ia acestei facult\]i. Ca antrenor [i coordonator tehnic 1955. ~n intervalul 1963-1968, a (1963-1984), precum [i `n calitate de consultant urmat cursurile ICF. A lucrat ca [tiin]ific (1985-1996), s-a implicat direct `n preg\ti- ofi]er cu preg\tirea fizic\ la rea loturilor na]ionale de biatlon, combinat\ nordic\ {coala Militar\ de Ofi]eri de [i s\rituri, pentru JO, CM [i alte competi]ii, contri- Tancuri [i Auto „Mihai Viteazul” buind, astfel, la afirmarea, prin rezultatele lor de din Pite[ti. A fost numit, apoi, la prestigiu, a unor sportivi valoro[i, printre care: Gh.

136 A. Promotori [i profesioni[ti

Vilmo[, Ion Cimpoia, Ion Br\b\[escu, Gh. G`rni]\. A tradus, `mpreun\ cu Ruxandra Ionescu, manualul de avut un aport decisiv la proiectarea [i construirea, Scrim\ (autor: V. Arckadiev). A f\cut parte din `ntre 1959 [i 1974, a Complexului didactico-sportiv Comisia de regulamente a FIE (1970-1984). ~n anul al ICF (IEFS) din Mun]ii Parâng, complex care, 2000, i s-a decernat Medalia na]ional\ „Pentru Merit” `ncepând din 1997 (prin hot\rârea senatului clasa I. ANEFS), `i poart\ numele. ~n perioada 1953-1996, a `ndeplinit diferite atribu]ii `n cadrul FR de Schi THOMAS, LIVIA (1915), n. `n (Bob): membru al Biroului federal, vicepre[edinte [i, Poiana M\rului, jud. Bra[ov. ulterior, pre[edintele Colegiului central al antre- Absolvent\ a ANEF, promo]ia norilor. A desf\[urat o bogat\ activitate [i pe plan 1937, a fost oprit\ ca asistent\, interna]ional, `n calitate de: membru `n Comisia de la Catedra de gimnastic\ [i s\rituri a FIS (1961-1993); arbitru interna]ional la tehnica educa]iei fizice. A s\rituri (1970-1993); delegat tehnic al FIS la predat: gimnastic\, jocuri, schi, numeroase CM [i competi]ii interna]ionale de schi `not, atletism [i tenis de câmp, (1973-1993). Preocupat permanent de problemele manifestând aptitudini atât specifice metodicii, dar [i de cercet\rile [tiin]ifice `n pentru activitatea didactic\, cât [i domeniu, V. T. a publicat: lucrarea Schiul, Ed. pentru cea sportiv\ de performan]\. A fost multipl\ UCFS, 1967; 7 cursuri universitare; 60 de lucr\ri cu campioan\ na]ional\ la schi [i a f\cut parte din caracter [tiin]ifico-metodic; 18 traduceri ale unor loturile na]ionale feminine de volei [i de baschet. ~n lucr\ri de specialitate ap\rute `n str\in\tate. I-au fost 1951, este nevoit\ s\-[i continue activitatea didactic\ acordate: certificatul de inovator (1959) [i titlul de la Catedra de educa]ie fizic\ a Institutului Politehnic Antrenor emerit (din 1997). A fost decorat cu din Bucure[ti, de unde s-a [i pensionat, ca [ef\ de Ordinul „Steaua Republicii Socialiste România” lucr\ri. ~n cei peste 37 de ani de activitate didactic\ clasa a V-a (1972). universitar\, a scris o serie de articole [i lucr\ri cu caracter metodologic. TEP{AN, DIONISIE (1932), n. com. {ivi]a, jud. Vrancea. TIBACU, VICTOR (1916), n. Absolvent al Institutului de la Constan]a. Licen]iat `n edu- Educa]ie Fizic\ [i Sport „P. F. ca]ie fizic\, promo]ia 1942. Cu o Lesgaft” din Leningrad (ast\zi, forma]ie [i preg\tire multipl\ de Sankt Petersburg), specializarea gimnast [i juc\tor de volei [i scrim\, promo]ia 1955. Dup\ baschet, dotat [i cu un dezvoltat absolvire, este numit asistent la tact pedagogic [i st\pânind o ICF (1956-1959), apoi, `n 1959, gam\ divers\ de metode [i secretar general al FR de Scrim\, tehnici de predare, a f\cut o unde va activa pân\ `n 1982. De-a lungul celor 23 de str\lucit\ carier\ didactic\ [i, ani cât a fost `n conducerea federa]iei, scrima deopotriv\, de antrenor, pe parcursul a peste o româneasc\ a realizat numeroase succese pe multiple jum\tate de veac. Antrenor de volei la Clubul „CCA” planuri: s-au cucerit medalii [i titluri de campioni la („Steaua”) [i la echipa na]ional\ (responsabil cu edi]iile CN, JO, CCE, CB [i CMU, la turnee [i cupe preg\tirea fizic\, `ntre 1949 [i 1950). {ef de catedr\ interna]ionale tradi]ionale etc.; a sporit num\rul la Liceul „Gh. {incai”. Lec]iile sale r\mân un model sec]iilor, antrenorilor [i scrimerilor din ]ar\ [i s-au de imagina]ie [i echilibru motric, fiziologic [i diversificat activit\]ile de profil; `ntrecerile interne [i emo]ional, de tr\ire [i exteriorizare. A publicat o interna]ionale au putut fi organizate la standardele lucrare de referin]\ `n domeniu – Circuitul lec]iei de cerute de FIE, datorit\ str\daniilor de a achizi]iona educa]ie fizic\ (1973). A colaborat la efectuarea mai materiale adecvate [i, mai ales, construc]iei [i multor filme documentare [i didactice. A conceput [i amenaj\rii unor s\li speciale pentru scrim\ (la a condus ample demonstra]ii sportive realizate cu Bucure[ti, Satu-Mare); au fost create premize pentru concursul elevilor. I-a fost acordat titlul de Profesor `nfiin]area a 4 centre de preg\tire. ~n 1965, D. T. a emerit.

137 PERSONALIT|}I

TODAN, ION (1933), n. la specialitate, ca autor sau coautor. I-a fost acordat titlul Timi[oara. Absolvent al ICF, de Maestru al sportului. A fost distins cu diplome de promo]ia 1956. A lucrat, mai onoare de c\tre forurile sportive din ]ar\ [i de peste `ntâi, ca preparator la Catedra de hotare. teoria [i metodica educa]iei fizice [i sportului. A devenit TRINC|, MARIN (1912-2002), asistent [i, apoi, ca lector, a n. `n com. B\biciu, jud. Olt. A trecut la Catedra de istoria [i absolvit ISEF `n anul 1935. A organizarea educa]iei fizice [i avut o bogat\ activitate didactic\ sportului unde, `n urma [i organizatoric\, desf\[urat\ la lucr\rilor elaborate, a fost titularizat conferen]iar. Chi[in\u (azi, `n Republica ~mpreun\ cu conf. dr. Emil Ghibu, a scris Moldova), Piatra Neam], monografiile Sportul românesc de-a lungul anilor Timi[oara [i, `ndeosebi, la Liceul (1970, Editura „Stadion”) [i Anii de aur ai sportului „Al. Lahovari” din Rm. Vâlcea. românesc (1972, Editura „Stadion”). ~mpreun\ cu Fiind un model de disciplin\ [i lector T. Roibu a scris, `n 1998, lucrarea Management competen]\, a sus]inut consecvent [i cu argumente [i legisla]ie sportiv\. ~n acela[i an, a publicat [i un solide ideea potrivit c\reia educa]ia fizic\ [i sportul curs de istoria educa]iei fizice. A colaborat la practicate `n [coal\ s\ fie considerate [i tratate drept realizarea unei lucr\ri editate `n limba german\ [i discipline de sine st\t\toare, cu rol important dedicate istoriei sportului european (lui I. T. instructiv-educativ, iar nu ca simple dexterit\]i. El a revenindu-i sarcina de a consemna, `n context, creat prima form\ de asociere a sportivilor din rândul contribu]iile sportivilor [i forurilor sportive din elevilor intitulat\ „Societatea Sportiv\ de Gimnastic\ România). A mai elaborat 11 cursuri de organizare a [i Turism” [i constituit\ la nivelul Liceului „Al. educa]iei fizice [i sportului, pentru uzul studen]ilor. Lahovari”, precedând, cu mai mul]i ani, structura Membru al Academiei Sportive Balcanice. organizatoric\ a asocia]iilor [i cluburilor sportive [colare `nfiin]ate, `n ]ara noastr\, dup\ model TODEA, SEPTIMIU FLO- sovietic. Echipele de gimnastic\, de fotbal, de RIAN (1940), n. la Hunedoara. baschet [i de atletism ale acestei societ\]i au dominat Doctor `n pedagogie. Absolvent campionatele na]ionale [colare ale sfâr[itului anilor al ICF, [eful promo]iei 1963. '40. M. T. a organizat tabere [i excursii, a modernizat Sportiv de performan]\, com- baza sportiv\ amenajat\ `n parcul „Z\voi” al ora[ului ponent al loturilor na]ionale de Rm. Vâlcea. I s-a acordat titlul de Profesor emerit. atletism ale României. ~ncadrat ca preparator [i, apoi, ca asistent la Catedra de atletism a ICF TROFIN, EUGEN (1931), n. `n (devenit, `n 1968, IEFS) des- Leordeni, jud. Arge[. Profesor de f\[oar\, timp de dou\ decenii (1963-1982) o intens\ educa]ie fizic\, absolvent al ICF, activitate didactic\. ~n 1982, a fost ales [i numit `n anul 1955. A fost repartizat la secretar al CNEFS [i, respectiv, al COR, func]ii pe CS{ Bucure[ti, unde a care le-a de]inut pân\ `n 1989. Din 1990 pân\ `n func]ionat ca profesor-antrenor, 1999, a fost directorul Direc]iei pentru Tineret [i `n perioada 1958-1963. ~n 1963, Sport a Municipiului Bucure[ti. ~n acest interval, `n a fost numit antrenor de handbal paralel, a predat ca lector la facult\]ile cu profil de la Clubul „{tiin]a” („Uni- educa]ie fizic\ [i sport ale Universit\]ii de {tiin]e [i versitatea”) Bucure[ti. Are Arte „Gh. Cristea” [i Universit\]ii „Spiru Haret” (la marele merit de a fi preg\tit [i promovat `n cea din urm\, a fost promovat conferen]iar). A condus handbalul de performan]\ sportivi de valoare, delega]iile sportive ale ]\rii la JO de la Los Angeles precum Ga]u, Samungi, Voina, Marinescu, Orban, (1984) [i Seul (1988), precum [i la JMU din Canada, Tale, O]elea. A f\cut parte din colectivele de Japonia [i Iugoslavia. A elaborat 81 de lucr\ri [i tehnicieni care au antrenat [i condus echipele care au comunic\ri [tiin]ifice [i metodice, semnând 15 c\r]i de adus handbalului românesc titlurile mondiale, `n

138 A. Promotori [i profesioni[ti

1964 (Cehoslovacia) [i 1970 (Fran]a). Ani `n [ir, [i rodnic\ activitate de antrenor [i manager al unor antrenor titular al echipei na]ionale studen]e[ti, cu renumi]i juc\tori de tenis, precum Ilie N\stase, care a cucerit de nenum\rate ori locul I [i medaliile Guillermo Villas, Henri Laconte, Boris Becker, de aur la edi]iile CMU. Cadru didactic universitar Mary Joe Fernandez, Anke Huber [i Goran (conferen]iar la Catedra de educa]ie fizic\ a Ivanisevici. Manager al turneelor ATP [i WTA – Universit\]ii Bucure[ti) [i membru al Biroului FR de „Eurocard Open”, „Austrian Open”, „Hannover Handbal, E. T. s-a remarcat [i prin lucr\rile de Open”, „Faber Grand Prix”, „Open România”. metodic\ [i studiile sale de specialitate. A func]ionat Organizator al marilor turnee interna]ionale de tenis ca antrenor peste hotare, preg\tind echipele de la Stuttgart, München, Kitzbühel [i Madrid. La na]ionale de handbal ale Canadei [i Israelului, 11 mai 1998, a fost ales, iar `n 2002, reales precum [i echipa portughez\ de club „Benfica” pre[edinte al COR. Pre[edinte de onoare al FR de Lisabona. I s-a acordat titlul de Antrenor emerit Tenis. Director ales, `n 1973, al ATP. I-a fost acordat (1970). A fost distins cu Medalia na]ional\ titlul de Maestru emerit al sportului. Decorat cu „Serviciul Credincios” clasa I. „Ordinul Muncii” clasa I [i, `n anul 2000, cu Ordinul na]ional „Serviciul Credincios” `n grad de }IRIAC, ION (1939), n. la mare ofi]er. Bra[ov. Profesor de educa]ie fizic\, absolvent al ICF, }OPESCU, CRISTIAN (1937), promo]ia 1965. Ca sportiv de n. la Bucure[ti, A absolvit {coala performan]\, a fost legitimat, Militar\ de Ofi]eri, `n 1957, [i pentru `nceput, la echipa de ho- ICF/IEFS, cursuri f\r\ frecven]\, chei pe ghea]\ a Clubului „Stea- promo]ia 1970. Ca sportiv de gul Ro[u” Bra[ov. A f\cut parte, performan]\, a cucerit 2 titluri de de asemenea, din lotul na]ional campion na]ional la c\l\rie, la de hochei pe ghea]\ care a proba de s\rituri peste obstacole, reprezentat România la CM din 1961 [i la JO de `n anii 1960 [i 1962. ~ntre 1964 [i iarn\ de la Innsbruck (1964). Ulterior, s-a dedicat 1967, a fost colaborator al emi- tenisului de câmp, transferându-se la sec]ia de profil siunilor de sport difuzate de posturile na]ionale de a Clubului „Dinamo” Bucure[ti. „Sportul alb” a radio [i de televiziune. Din anul 1967, când a devenit avut darul s\-l consacre deplin atât pe plan na]ional, angajat al Televiziunii, a `ndeplinit, pân\ `n 1983, cât [i pe plan interna]ional `n anii '60-'70. A cucerit func]iile de reporter-comentator [i realizator de de 8 ori titlu de campion de tenis al României emisiuni sportive. ~ntre 1983 [i 1990, a fost [eful (1957-1966). Finalist, `n 1957, cu echipa ]\rii Biroului de pres\ [i metodist la Clubul Sportiv al noastre, `n Cupa Galeea (CE de tenis pe echipe, la Armatei „Steaua”. Dup\ 1990, a redevenit realizator tineret). Component al echipei de tenis a României de emisiuni sportive la TVR (pân\ `n 1994), apoi a `n trei finale ale Cupei Davis (1969, 1971 [i 1972), fost numit redactor [ef al Redac]iei „Sport” a formeaz\, cu tenismanul Ilie N\stase, un celebru Televiziunii Române. Din 1997, a fost director cuplu de juc\tori de talie mondial\. A sus]inut 109 general adjunct la Televiziunea Român\. Ca reporter- meciuri `n Cupa Davis, fiind clasat pe locul al comentator, a prezentat, `n direct, pentru telespectato- cincilea `n istoria acestei prestigioase competi]ii, rii români, aspecte de la: 5 edi]ii ale JO de var\ (Mün- dup\ num\rul partidelor jucate. Câ[tig\tor, finalist chen – 1972; Montreal – 1976; Moscova – 1980; Bar- sau semifinalist `n meciurile de simplu, dublu sau celona – 1992; Atlanta – 1996); 4 edi]ii ale JO de dublu mixt la Roland Garros, Wimbledon, Roma, iarn\ (Grenoble – 1968; Albertville – 1992, Monte Carlo, Hamburg, Madrid, Salzburg, New Lillehamer – 1994, Nagano – 1998); 5 finale ale Delhi, Bangalore, Cairo, Alexandria, Calgary, CM de handbal – din 1970, 1974, 1978, 1990 [i Barcelona [.a. (1966-1975). Are `n palmares 27 de 1994; 4 finale ale CM de fotbal (Mexic – 1970; victorii `n partidele de dublu sus]inute `n turneele Argentina – 1978; Italia – 1990; SUA – 1994); open la care a luat parte. Dup\ retragerea din via]a diferite competi]ii majore de atletism, tenis, competi]ional\, a desf\[urat, peste hotare, o intens\ gimnastic\ [i patinaj artistic. Prezent [i `n literatura

139 PERSONALIT|}I

sportiv\, C. }. a publicat, `mpreun\ cu Octavian eminent om de cultur\ [i de ac]iune [i pentru Vintil\, cartea de evoc\ri Steaua. Performan]\ [i st\ruin]a prin care, `n calitate de titular al prestigiu (Editura Militar\, Bucure[ti, 1988). Pentru Departamentului Instruc]iunii Publice, a sus]inut realiz\rile sale `n domeniul promov\rii fenomenului sporirea num\rului orelor de gimnastic\ `n sportiv [i a performan]ei sportive, a fost distins cu programul s\pt\mânal al [colilor române[ti. Ordinul „Meritul Sportiv”, clasele I [i a II-a, [i cu „Ordinul Olimpic”, decernat de CIO, `n 1998. URZICEANU, RADU (1927- 1998), n. la Târgovi[te, jud. ULTIMESCU, VASILE (1904- Dâmbovi]a. A absolvit Facultatea 1974), n. `n com. Oftiana, fostul de Drept din Bucure[ti `n 1950. jud. Dorohoi. Dup\ absolvirea ~n anul 1948, [i-a f\cut debutul liceului la Bac\u, urmeaz\ `n pres\ la ziarul „Sportul cursurile {colii de gimnastic\ a popular”, unde a `ndeplinit, rând Societ\]ii de Muzic\ [i de pe rând, diverse func]ii Gimnastic\ (din 1904, [i de redac]ionale, pân\ la cea de Sport), [coal\ autorizat\ de Mi- redactor [ef adjunct. ~n anul nisterul Instruc]iunii Publice 1966, a fost numit secretar general de redac]ie la spre a preg\ti profesori de edu- revista „Fotbal”, func]ie pe care o va `ndeplini, apoi, ca]ie fizic\ pentru `nv\]\mântul secundar. Dup\ [i la revista „Sport”. A fost colaborator permanent al câ]iva ani de profesorat la F\lticeni, `n 1929, se Radiodifuziunii [i al Televiziunii Române. A transfer\ la Liceul Na]ional din Ia[i. Din ianuarie participat, ca reporter sportiv, la trei edi]ii ale JO: 1933, urmeaz\ cursurile de 2 ani, de la École Helsinki – 1952, Melbourne – 1956 [i Roma – 1960. Normale de l’Éducation Physique, care func]iona pe A mai fost prezent la CM de fotbal din Mexic, `n lâng\ Facultatea de Medicin\ din Paris. ~n 1934, 1970, [i din RF Germania, `n 1974. ~mpreun\ cu devine membru al Cercului literar „Lutèce” din Paris, Tudor Vornicu, a scris [i publicat primele dou\ c\r]i consacrate, `n ]ara noastr\, prezent\rii olimpiadelor: dar `nclina]iile sale spre literatur\ nu-l `ndep\rteaz\ Cu sportivii români la Melbourne [i Jocurile de prima dragoste – sportul. ~ntors `n ]ar\, `[i reia Olimpice de la Roma. Face parte din „galeria de aur” activitatea ca profesor de educa]ie fizic\ la Liceul pe care [i-a creat-o, de-a lungul vremii, mass-media Na]ional [i Liceul „M. Kog\lniceanu” din Ia[i, cu profil sportiv din România. punându-[i `n valoare cuno[tin]ele [i preg\tirea `n domeniul sportului, `mbog\]ite [i des\vâr[ite pe VALERIU, EMANUEL (1925), timpul studiilor `n Fran]a. El `nsu[i un bun gimnast, n. la Bucure[ti. Absolvent al `not\tor, tenisman [i schior, profesorul [i antrenorul Facult\]ii de Drept din Bucure[ti, V. U. a fost un animator fervent al mi[c\rii sportive promo]ia 1949. A practicat atle- ie[ene. tismul, tenisul [i rugby-ul, `nce- pând cu echipa „Stadionul URECHIA, VASILE ALEXANDRESCU (1834- Român”, continuând cu „Sportul 1901), n. la Piatra Neam]. Istoric, scriitor [i om Studen]esc”, apoi cu CSCA politic. Licen]iat al Facult\]ii de Litere [i Filosofie. („Steaua”, de mai târziu) [i, `n ~n urma studiilor continuate `n Fran]a [i Spania, a final, jucând la „Grivi]a Ro[ie”, `mbr\]i[at cariera universitar\ [i, `n paralel, pe cea echip\ cu care cucere[te titlul na]ional `n 1950. ~nc\ politic\. Membru al Academiei Române, profesor uni- din anii liceului, `ndr\ge[te gazet\ria [i `ncepe, `n versitar la Ia[i [i Bucure[ti, prozator [i dramaturg, 1940, s\ scrie `n coloanele ziarului „Universul membru fondator al Ateneului Român [i editor de Sport”. ~[i public\, apoi, articolele `n „Gazeta reviste, parlamentar [i ministru al Instruc]iunii Pu- sporturilor” (unde, ini]ial, `ndepline[te func]ia de blice, V. A. U. a fost ales, `n 1867, pre[edinte al „So- „ascar”, aduc\tor de [tiri), formându-se `n preajma ciet\]ii Centrale Române de Arme, Gimnastic\ [i unor reputa]i ziari[ti ai vremii. ~n 1943, a fost angajat Dare la Semn”. Istoria educa]iei fizice din ]ara la „Gazeta sporturilor”, iar `n 1945, la noastr\ `l p\streaz\ `n „memoria” sa pe acest Radiodifuziunea Român\ unde, ca reporter, l-a

140 A. Promotori [i profesioni[ti

urmat, la microfonul emisiunilor sportive, pe celebrul Istorie a Universit\]ii din Bucure[ti (1967). Doctor `n Radu Vasilescu. Spre deosebire de predecesorul s\u, [tiin]e economice (1977). A lucrat ca istoric la E. V. a f\cut transmisiuni nu numai de la partidele de Muzeul Satului din Bucure[ti (1967-1969), ulterior fotbal, ci [i de la `ntrecerile de atletism, rugby, fiind numit cercet\tor la Institutul de Istorie „Nicolae gimnastic\, box [i de ciclism. ~n 1947, a `nfiin]at Iorga” al Academiei Române (1969-1972). ~n 1972, prima {coal\ de ziari[ti sportivi, frecventat\, printre ocup\, prin concurs, postul de asistent universitar la al]ii, de T. Vornicu, R. Iliescu, M. Godeanu. A trans- Academia de Studii Economice din Bucure[ti, pro- mis, pentru TVR, aspecte din desf\[urarea JO de la movând, apoi, pân\ la gradul didactic de profesor (`n Tokyo (1964), dar nu de la la fa]a locului, ci din 1992). Public\, `n perioada 1987-2000, 4 lucr\ri de Berlinul r\s\ritean, prin intermediul Interviziunii. ~n specialitate `n domeniile istoriei [i teoriei economice, 1968, a realizat reportaje de la JO din Mexic, pentru macroeconomiei, 5 cursuri universitare, un volum de mai multe publica]ii [i agen]ii de [tiri din str\in\tate, poezii [i un roman. A prezentat peste 100 de printre care „Lo Stadio”, din Bologna, [i Sport comunic\ri `n cadrul unor simpozioane [i conferin]e Information Dienst (SID), din Düsseldorf. A [tiin]ifice din ]ar\ [i de peste hotare. Director al transmis, de asemenea, finala Cupei Davis din 1969 ziarului „Dreptatea” (1992-1994). Ca om politic a de la Cleveland, dintre echipele tenismenilor din `ndeplinit, dup\ 1990, func]iile [i atribu]iile de: SUA [i România. De-a lungul carierei sale, a fost secretar general al PN}CD (1998); vicepre[edinte al concediat `n câteva rânduri „din ra]iuni politice” fie Senatului (1993-1998); prim-ministru (1998-1999); de la radio, fie de la TVR, unde a revenit, de fiecare senator din partea Partidului Democrat (2000). dat\, la solicitarea acestor institu]ii. ~ntre 1967 [i Pre[edinte de onoare al FR de Ciclism (1997-2000) [i 1970, a `ndeplinit func]ia de redactor-[ef la ziarul pre[edinte al FR Arte Mar]iale (1998-2000). A fost „Sportul popular”, pe care `l transform\ `n cotidian, decorat cu Ordinul Na]ional al Republicii Franceze. cu format mare [i un tiraj mediu de 600 000 de exemplare, cu edi]ie de magazin, duminica. A fost VASILESCU, RADU (1906-1966), n. la Bucure[ti. „eliberat” din func]ie `n momentul `n care urma s\ A fost primul crainic de fotbal din istoria radioului plece la turneul final al CM de fotbal din Mexic, `n românesc. Angajat al Radiodifuziunii Române (de la 1970. De la „Sportul popular” a trecut la revista 10 iunie 1936 pân\ la 9 februarie 1946), a transmis „Flac\ra”, unde a de]inut, pân\ `n 1976, o rubric\ `n direct marile derbiuri române[ti de fotbal ale permanent\ de sport. Revenit `n Televiziune dup\ vremii: ”Venus”-”Rapid”, „Venus”-”Ripensia”, 1989, mai `ntâi, la Redac]ia „Sport”, a fost numit, „Rapid”-”Unirea Tricolor”, de pe stadioanele apoi, director general al TVR, func]ie pe care a „Giule[ti”, „Venus”, „Obor” [i ANEF, precum [i `ndeplinit-o pân\ `n 1992. {i-a continuat activitatea meciurile fotbali[tilor na]ionalei României `n cadrul de ziarist, având rubrici permanente `n coloanele Campionatului Balcanic. El a transmis [i prima periodicelor „România Liber\”, „Magazin”, `ntâlnire interna]ional\ de fotbal: România–Iugoslavia. „Cronica Român\”, „Evenimentul zilei”, „Sportul A fost foarte apreciat [i simpatizat de ascult\tori, românesc” [i „Pro Sport”. ~n 1995, [i-a publicat datorit\ debitului s\u verbal deosebit. A colaborat volumul Politica f\r\ anestezie, cuprinzând un intens cu omul de fotbal V. Economu, fost pre[edinte num\r de 41 de interviuri cu marile personalit\]i al FRF. politice ale vremii. ~n paralel cu propria activitate pe frontul presei scrise [i audiovizuale, E. V. s-a VASILIU-N|STUREL, PETRE (1854-1920), n. la preocupat `n permanen]\ de formarea unor noi ziari[ti Bucure[ti. General. Istoric [i publicist. Dup\ sportivi valoro[i, printre ace[tia num\rându-se terminarea studiilor militare `n ]ar\, este trimis s\-[i Ovidiu Ioani]oaia, Dumitru Graur, Emanuel continue preg\tirea de ofi]er de artilerie `n Fran]a [i, Fântâneanu, Radu Timofte, precum [i Cristian apoi, `n Belgia. A fost profesor la {coala de Ofi]eri de }opescu, cel care i-a devenit succesor `n transmisiile Artilerie [i Geniu din Bucure[ti. Personalitate televizate de la marile competi]ii na]ionale [i complex\, P. V. N. [i-a valorificat energia [i compe- interna]ionale. ten]a pe multiple planuri ca ofi]er de stat major (a fost directorul Artileriei), `n calitate de cadru didactic [i, VASILE, RADU (1942), n. la Sibiu. Profesor deopotriv\, ca autor al unor importante lucr\ri `n universitar [i om politic. Absolvent al Facult\]ii de domeniul istoriei [i heraldicii, al tehnicii militare [.a.

141 PERSONALIT|}I

Prezen]\ respectat\ [i apreciat\ [i `n perimetrul ac- – 4 x 500 m; `n 1971, la K1 – 4 x 500 m) [i o medalie ]iunilor de organizare a vie]ii sportive din România, de bronz (`n 1966, la K1 – 4 x 500 m). Particip\rile P. V. N. a fost ales pre[edinte al Federa]iei la edi]iile CE (1961-1969) se soldeaz\ cu ob]inerea a Societ\]ilor Române de Gimnastic\, Arme [i Dare la 16 medalii, dintre care: 9 de aur (`n 1961, la K 1 – Semn (14 septembrie 1906). ~n aceast\ calitate, a 500 m – primul titlu de campion european pentru condus echipa compus\ din 7 tineri gimna[ti, care a kaiacul românesc; `n 1963, la K 1 – 500 m [i K1 – 4 reprezentat România la Concursul interna]ional de x 500 m; `n 1965, la K – 500 m [i K1 – 4 x 500 m; `n gimnastic\ din Italia (Torino, 11-14 mai 1911). La 1967, la K1 – 500 m, K2 – 1 000 m [i K1 – 4 x 500 aceast\ competi]ie, unde societ\]ile de gimnastic\ din m; `n 1969, la K2 – 500 m) [i 7 de argint (`n 1963, la 16 ]\ri `[i trimiseser\ reprezentan]ii, sportivii români K1 – 1 000 m [i K2 – 500 m; `n 1965, la K2 – 1 000 au ocupat locul II [i au cucerit Cupa de argint. m [i K4 – 1 000 m; `n 1967, la K2 – 500 m; `n 1969, la K1 – 500 m [i K1 – 4 x 500 m). Considerat cel mai VERNESCU, AUREL (1939), bun kaiacist român din toate timpurile. A. V. ocup\ n. la Bucure[ti. Ofi]er MI. locul III `n clasamentul mondial alc\tuit la nivelul Profesor de educa]ie fizic\, sporturilor nautice. Ca antrenor de kaiac a activat la absolvent al IEFS. A `nceput s\ Clubul „Dinamo” (1972-1981), la {S „Viitorul” practice kaiacul `n 1952, la (1982-1986); `ntre 1987 [i 1996, ca antrenor federal, „Tân\rul Dinamovist”. Din 1953 a r\spuns de grupele de kaiac b\ie]i [i fete. Din 1997, pân\ `n 1960, [i-a continuat ac- a `ndeplinit numai func]ia de antrenor federal `n tivitatea `n sec]ia de kaiac-canoe cadrul FR de Kaiac-Canoe. ~n toat\ aceast\ perioad\, a Clubului „Dinamo”, iar `ntre a avut partea sa de contribu]ie la preg\tirea [i 1960 [i 1962, la Clubul „Olim- promovarea unor sportivi valoro[i – kaiaci[tii pia”. ~n 1962, revine la „Dinamo”, unde activeaz\ componen]i ai loturilor na]ionale [i olimpice care au pân\ `n 1972, când se retrage din activitatea compe- cucerit medalii la JO [i CM. I-au fost acordate ti]ional\, dedicându-se muncii de antrenor. ~n cariera titlurile de Maestru al sportului (pe când avea 16 sa de sportiv, a cucerit 42 de titluri de campion ani!), Maestru emerit al sportului [i, respectiv, de na]ional. Primul concurs interna]ional la care a Antrenor emerit (1991). ~n anul 2000, pentru participat a fost Regata de la Grünau, din 1956. ~n cei performan]ele ob]inute la JO de la Sydney, i s-a 20 de ani dedica]i sportului de performan]\, a conferit Crucea na]ional\ „Serviciul Credincios” participat la: 4 edi]ii ale JO, 4 edi]ii ale CM [i 5 edi]ii clasa a III-a. ale CE, cucerind 30 de medalii (13 de aur, 14 de argint [i 3 de bronz). La acest bilan] remarcabil se VIERU, NICOLAE (1932), n. adaug\ [i numeroasele medalii ob]inute la regatele la Buhu[i, jud. Vaslui. Absolvent interna]ionale. Debutul `n competi]iile olimpice [i-l al ICF, promo]ia 1956. Gimnast, face la JO din 1960 (Roma), unde se claseaz\ pe locul component al lotului de tineret, VI `n proba de [tafet\. La JO din 1964 (Tokyo), `[i campion na]ional universitar. `nscrie `n palmares primele 2 medalii olimpice (bronz, Dup\ absolvirea institutului a la K1 – 1 000 m [i la K4 – 1 000 m). ~n 1968, la JO func]ionat ca profesor la Catedra de la Mexico, ocup\ locul VI (K2 – 1 000 m), iar la de gimnastic\ a Liceului nr. 35 JO din 1972 (München) – ultima competi]ie oficial\ cu program de educa]ie fizic\, `n la care a participat `n calitate de concurent –, a perioada 1957-1964. A f\cut devenit vicecampion olimpic (la K4 – 1 000 m). La parte din colectivul de antrenori care a preg\tit lotul cele 4 edi]ii ale CM, la care a concurat `ntre 1963 [i na]ional de gimnastic\ (1962-1964), contribuind la 1971, cucere[te 11 medalii, din care: 4 de aur (`n afirmarea unor gimna[ti valoro[i printre care: Fre- 1963, la K1 – 500 m – primul titlu de campion deric Orendi, Petre Micl\u[, Gheorghe Toh\neanu, mondial pentru kaiacul românesc – [i la K1 – 4 x 500 m; Anton Cadar, Gheorghe Condovici. ~ntre 1965-1967, `n 1966, la K1 – 500 m [i K2 – 500 m), 6 medalii de a activat ca antrenor federal, iar apoi, ca secretar al argint (`n 1963, la K – 1 000 m [i K2 – 500 m; `n FR de Gimnastic\ (1967-1983). ~ncepând cu 1990, 1966, la K2 – 1 000 m; `n 1970 la K2 – 500 m [i K1 `ndepline[te func]ia de pre[edinte executiv al FRG

142 A. Promotori [i profesioni[ti

pân\ `n 1999. ~n 2000, este reales `n fruntea FRG. Pe statistic\ atletic\ [i a elaborat câteva c\r]i de timpul `ndelungatei sale activit\]i `n cadrul publicistic\ sportiv\, printre care: De patru ori Federa]iei, a avut o contribu]ie `nsemnat\ la `nconjurul p\mântului; Tokyo – Olimpiada recorduri- afirmarea gimnasticii române[ti, sportivii no[tri lor (`n colaborare cu Ilie Goga); Montreal '76, cucerind, `n perioada respectiv\, peste 160 de medalii Olimpiada Nadiei Com\neci; Athos. A colaborat la la edi]iile JO, CM [i ale CE. A mai `ndeplinit func]ia peste 20 de publica]ii din ]ar\ [i din str\in\tate (11 ]\ri). de expert al Centrului de perfec]ionare a cadrelor din Ca ziarist, a fost prezent la edi]iile CE de atletism, din CNEFS (1983-1990). Din 1997, a predat, `n calitate 1962 pân\ `n 1990, [i la 5 edi]ii ale CM de hochei pe de conferen]iar universitar, la Universitatea Ecologic\. ghea]\, grupele A, B [i C. Din 1947 pân\ `n 1989, a fost ~n 1976, a fost ales membru al Comitetului executiv membru al biroului FR de Atletism, iar din 1995, a fost al Federa]iei Interna]ionale de Gimnastic\, iar apoi, membru al Funda]iei „Atletismul Românesc”. ~n vicepre[edinte al acestui for, `n mai multe legislaturi toamna anului 1994, Asocia]ia Presei Sportive din (1980, 1984, 1988, 1996, 2000). ~n cadrul FIG, a România i-a acordat Premiul pentru longevitate r\spuns de activitatea mai multor comisii de specia- ziaristic\. A fost decorat cu „Ordinul Muncii” clasa a II-a litate (competi]ii; statut [i regulamente; [tiin]ific\; de [i Ordinul „Meritul Sportiv” clasa a II-a. antrenori). ~n 1967, scrie [i public\, `n colaborare, lucrarea Preg\tirea copiilor [i juniorilor `n VLADONE, VICTOR (1911), gimnastic\, iar `n 1997, `i apare la Editura „Driada” n. la Bucure[ti. Economist. un Manual de gimnastic\ sportiv\. ~n anul 2000, i se Absolvent al Academiei Comer- confer\ Medalia na]ional\ „Serviciul Credincios” ciale. Juc\tor [i antrenor de tenis clasa I. de mas\. S-a aflat printre cei mai buni juc\tori care, dup\ 1930, s-au VILARA, ROMEO MIHAIL implicat `n tenisul de mas\ de AUREL (1927-1997), n. la performan]\. A jucat la mai multe Corabia, jud. Olt. Absolvent al grup\ri sportive: „YMCA” – Bu- Liceului Militar „General de cure[ti (1928-1931); „România” – Cluj (1932); divizie G. V. Makarovici” din „Uzinele Electrice” Cluj (1933-1938); „Sporting” Ia[i, `n 1945. ~n 1951, a absolvit (1939-1940); „Constructorul” (1946-1948) [i SFIPIA Facultatea de Farmacie din (1949-1953), toate din Bucure[ti. A cucerit Bucure[ti, subiectul tezei sale de numeroase titluri de campion na]ional, printre care: licen]\ fiind „Controlul la dublu mixt, cu Maretz (1935, 1936) [i cu Fiala toxicologic al substan]elor (1949); la simplu (1936, 1950, 1952); la dublu, cu favorizante ale efortului muscular”. Din 1943, a avut Schapira (1938, 1940) [i cu Lucian (1950). A avut primul contact cu ziaristica sportiv\, `n calitate de mai multe selec]ii `n echipa na]ional\. ~mpreun\ cu colaborator al „Gazetei sporturilor” din Bucure[ti. Din Farka[ Paneth, Marin Vasile Goldberger, a f\cut parte 1945, a lucrat `n redac]ia ziarului „Sportul popular” din echipa care, `n 1936, la CM de la Praga, a ocupat (devenit, ulterior „Gazeta Sporturilor”) pân\ la locul II, cucerind astfel prima medalie de argint din pensionare, `n 1989 (a fost, rând pe rând, reporter, istoria tenisului de mas\ românesc. La CM din 1939 redactor, [ef al sec]iei tehnice [i al celei interna]ionale, (Cairo), se claseaz\ pe locul V, `n proba pe echipe, [i iar `ntre 1967 [i 1972, redactor [ef adjunct). Din 1955, `ntre primii 16 juc\tori din 149 de participan]i, `n a fost membru al Asocia]iei Interna]ionale a proba de simplu. Particip\ la `ntâlniri interna]ionale, Statisticienilor de Atletism. Din 1956, a fost pân\ `n 1950. ~ntre 1950 [i 1970, a avut diferite corespondent sportiv, `n România, al Agen]iei „France responsabilit\]i `n cadrul colectivelor tehnice de Presse”. Din 1966 pân\ `n 1987, a fost membru `n preg\tire a tenismenilor români pentru CM [i CE, Comisia de atletism a Asocia]iei Interna]ionale a Presei inclusiv pe acelea de antrenor principal [i de Sportive, iar `n 1987, Funda]ia „Jesse Owens” din New antrenor-juc\tor. „Misiunea” de partener de joc al York l-a primit `n rândul membrilor s\i. Opt dintre unor sportivi de nivel mondial a considerat-o ca fiind edi]iile anuale ale Almanahului „Sportul” l-au avut una dintre cele mai dificile. ~nc\ din 1950, a avut redactor responsabil. A redactat mai multe lucr\ri de preocup\ri concrete pentru fabricarea, `n ]ar\, a

143 PERSONALIT|}I

meselor de joc [i a p\r]ii lemnoase a paletelor de (clasându-se al\turi de aviatorul francez de reputa]ie tenis. S-a preocupat, de asemenea, de organizarea [i mondial\, Roland Garros). ~n ziua de 13 septembrie perfec]ionare procesului de selec]ie a juc\torilor, 1913, A. V. se pr\bu[e[te lâng\ B\ne[ti (din cauze precum [i de studiul biomecanicii loviturilor. Prin necunoscute pân\ ast\zi), `ntr-o tentativ\ de a zbura ~nalt Decret Regal, `n 1936, i s-a decernat Ordinul peste Carpa]i, pentru a participa la serb\rile „Meritul Cultural” pentru sport clasa a II-a, iar `n organizate de „ASTRA” la Or\[tie. 1938, a fost citat pe Ordinea de zi a Sportului Românesc pentru „r\spl\tirea faptelor deosebit de VLAICU, MARCEL (1914- meritorii”. 1994), n. la Buz\u. Absolvent al Facult\]ii de Drept din Bucure[ti, VLAICU, AUREL (1883-1913), promo]ia 1942. Polisportiv, a n. `n satul Bin]i]i (azi, Aurel practicat voleiul, baschetul, Vlaicu), jud. Hunedoara. Inginer, atletismul, fotbalul, tirul [i, mai constructor de avioane [i pilot. cu seam\, tenisul de mas\, ~ntre 1909 [i 1910, construie[te concurând pentru Clubul „Au- aparatul de zbor „Vlaicu 1”, rora” din Bucure[ti. ~n 1946, a fost echipat cu 2 elice coaxiale, con- numit director administrativ `n OSP, unde, `n scurt trarotative, ac]ionate de un timp, a fost promovat ca secretar al acestui for motor rotativ „Gnome” de 50 central. ~n aceast\ calitate, a sus]inut dezvoltarea nu CP, pe care i l-a recomandat Traian Vuia. ~n ziua de doar a sportului de performan]\, ci [i a sportului de 17 iulie 1910, avionul „Vlaicu 1”, pilotat de mas\, motiv pentru care a ini]iat o ampl\ campanie inventatorul [i constructorul s\u, dup\ un rulaj de vizând `ntre altele: construirea s\lii de jocuri cca 40 m pe Câmpul Cotrocenilor, s-a ridicat de la sportive (numit\, ulterior, „Lucian Grigorescu”); re- construc]ia stadionului ANEF; realizarea complexu- sol la `n\l]imea de 304 m [i a zburat aproximativ 50 m, lui pentru sporturile de iarn\ de la Poiana Bra[ov. La dup\ care s-a a[ezat lin pe sol. Era momentul na[terii 9 august 1949, a fost numit vicepre[edinte al CCFS, avia]iei române[ti. ~n 1910, Ministerul de R\zboi func]ie de]inut\ pân\ `n 1957, când aceast\ form\ organizeaz\ „marele miting al avia]iunii” la organizatoric\ de conducere, coordonare [i `ndruma- B\neasa, pentru demonstra]iile celui dintâi aeroplan re a sportului românesc va fi `nlocuit\ cu UCFS. ~n românesc inventat [i construit de un inginer român. calitate de vicepre[edinte al CCFS, a r\spuns de ~n toamna anului 1910 [i prim\vara lui 1911, sectorul tehnic, fiind `ns\rcinat cu preg\tirea dele- sus]inut de un grup de admiratori entuzia[ti precum: ga]iilor de sportivi ai României pentru JO de la Octavian Goga, Zaharia Bârsan, {t. O. Iosif, Duiliu Helsinki (1952) [i de la Melbourne (1956), precum [i Zamfirescu, Nicolae Iorga, Victor Eftimiu, Aristizza pentru edi]iile Festivalului Interna]ional al Tineretului Romanescu, Alexandru Vlahu]\, Emil Gârleanu, [i Studen]ilor de la Var[ovia, Budapesta [i Bucure[ti. Mihail Sadoveanu, A. V. construie[te avionul A mai `ndeplinit, de asemenea, func]iile de vicepre[e- „Vlaicu 2”, cu care face demonstra]ii la Blaj, Sibiu, dinte al COR [i de membru al FR de Baschet [i Volei, Bra[ov, Ia[i, Cern\u]i, Arad, Lugoj, Alba Iulia, Tg. precum [i de vicepre[edinte al Federa]iei Interna]io- Mure[ [i la Dumbr\veni. ~n zilele de 19 [i 20 iunie nale de Volei (`nfiin]at\ la Paris, `n 1947). 1912, a executat dou\ zboruri de `ncercare cu avionul „Vlaicu 2” pe Câmpul de la Aspern VLASE, OPREA (1927), n. la (Austria), teren pe care pilotul român l-a inaugurat Buz\u. Profesor de educa]ie fizi- ca aerodrom destinat concursurilor. Dup\ acest c\, absolvent al ICF, promo]ia zbor, A. V. prime[te brevetul de pilot nr. 52, eliberat 1952. A fost juc\tor de handbal. de FAI. ~ntre 22 [i 30 iunie 1912, pe acela[i Este considerat, pe drept cuvânt, aerodrom are loc un miting (`n fa]a a 200 000 de unul dintre tehnicienii de legend\ spectatori), la care particip\ 45 de pilo]i din 8 ]\ri. A. V. ai handbalului românesc, sport pe câ[tig\, cu avionul s\u, Premiul I, la viraje strânse, care l-a slujit cu devotament vre- cu aruncarea proiectilului la ]int\ de la `n\l]imea de me `ndelungat\. Datorit\ modes- 300 m, [i Premiul II, la aterizare la punct fix tiei sale excesive, cel care a condus echipa masculin\

144 A. Promotori [i profesioni[ti

de handbal a României la primul succes mondial `n un dezvoltat spirit analitic, ingenios [i permanent `n 1961, dup\ ce, al\turi de N. Nedef, a preg\tit-o ca c\utarea modalit\]ilor de a `nnoi [i a perfec]iona, a nimeni altul, a r\mas un cvasinecunoscut pentru fost una dintre personalit\]ile de prim rang ale fotba- marele public. ~mpreun\ cu al]i tehnicieni de marc\ a lului românesc, pe care l-a slujit cu abnega]ie, price- cules laurii victoriei [i, `n anii 1970 [i 1974, a cucerit, pere [i pasiune, atât ca juc\tor, cât [i ca antrenor. cu loturile na]ionale de handbal, 3 cupe mondiale, Exemplu de corectitudine, seriozitate `n munc\ [i fair- performan]\ pu]in obi[nuit\ `n sportul interna]ional. play, a `ndeplinit condi]ia sportivului [i tehnicianului La Clubul „Dinamo” Bucure[ti, O. V. semneaz\ actul model. A fost primul tehnician din fotbalul nostru de na[tere al echipei de handbal, fiind prezent fie ca c\ruia i s-a conferit titlul de Antrenor emerit. juc\tor, `n teren, fie ca antrenor, pe banca tehnic\. {i-a slujit, cu exemplar\ credin]\, timp de aproape 40 de VORNICU, TUDOR (1926- ani, clubul [i echipa, sporindu-i palmaresul cu 8 1989), n. `n satul Anghele[ti, titluri na]ionale de handbal, iar `n anul 1965, cu comuna Rugine[ti, jud. Vrancea. trofeul CCE. Minte iscoditoare, neobosit\, O. V. a A absolvit Academia Comercial\ adus permanente `nnoiri, atât la club, cât [i la echipa din Bucure[ti (1950). Cu voca]ie na]ional\, deschizând, al\turi de al]i mari tehnicieni, de polisportiv, a practicat rugby por]ile afirm\rii handbalului românesc `n lume. la echipa "Pandurii Tudor Introduce, `n ]ara noastr\, antrenamentul specializat Vladimirescu" Bucure[ti – atle- al portarilor de handbal [i practicarea unui sistem tismul – `n probele de vitez\ [i defensiv-agresiv avansat. Din 1997 i s-a `ncredin]at, obstacole – [i tirul. Din 1948, a din nou, conducerea echipei de handbal a Clubului intrat `n presa sportiv\ colaborând la "Sportul popular" „Dinamo”. ~n anul 1961, i-a fost acordat titlul de [i, `n acela[i timp, la emisiunile de profil ale Antrenor emerit. ~n anul 2000, a fost distins cu Radiodifuziunii Române. Dup\ satisfacerea stagiului Medalia na]ional\ „Serviciul Credincios” clasa I. militar, `n 1953, scrie la revista "Stadion". ~n 1955, ca urmare a seriei de articole realizate pe timpul unui VOGL, EMERICH (1905- turneu interna]ional de fotbal pentru juniori, desf\[urat 1971), n. la Timi[oara. Legiti- `n Spania, este acreditat corespondent al "Agerpres" la mat, `n 1921, la echipa de fotbal Paris (de unde transmite, pentru radio, numeroase „Chinezul” Timi[oara, a promo- `ntâlniri, r\mase memorabile, de rugby). ~n 1960, vat, un an mai târziu, `n echipa `nso]e[te delega]ia României la turneul final al JO de de seniori, cu care câ[tig\, cinci la Roma, iar din 1964, este angajat la Televiziunea edi]ii la rând, CN (`ntre 1922 [i Român\. ~n cadrul acestei institu]ii desf\[oar\ o 1927). Din 1929, este component prodigioas\ activitate ca: redactor-[ef al redac]iei al echipei „Juventus” Bucure[ti, emisiunilor culturale; director adjunct al TVR; director cu care, `n 1930, mai câ[tig\ un de programe. A realizat [i coordonat emisiuni de toate titlu na]ional. Dotat cu calit\]i tehnico-tactice genurile, afirmându-se ca unul dintre cei mai aprecia]i, deosebite, a fost unul dintre juc\torii de baz\ – atât ca competen]i [i prodigio[i profesioni[ti ai audio- half centru, cât [i ca funda[ lateral – al primei vizualului, ca un veritabil maestru, greu de egalat `n reprezentative de fotbal a României, `n cadrul c\reia a meseria sa – transformat\ de el `n adev\rat\ art\. evoluat de 29 de ori. A participat [i la dou\ edi]ii ale CM, din 1930, `n Uruguay, [i din 1934, `n Italia. ~n VRABIE, ANGHEL (1930), n. 1942, abandoneaz\ activitatea de juc\tor [i `ncepe s\ la Bucure[ti. Absolvent al lucreze ca antrenor la „Juventus”, pân\ `n 1949, apoi, Institutului de Cultur\ Fizic\ „P. `n cadrul FRF, ca antrenor federal, `ntre 1949 [i 1963, F. Lesgaft” din Leningrad (azi, dup\ care devine consilier tehnic al Clubului „Rapid” Sankt Petersburg), promo]ia 1954. Bucure[ti (1963-1967). Din 1967, revine pe banca Revenit `n ]ar\, a lucrat, ini]ial, tehnic\ a echipei na]ionale, aducându-[i o important\ ca antrenor federal (1954-1956) contribu]ie la calificarea reprezentativei noastre la [i, apoi, ca secretar general la FR turneul final al CM din Mexic, `n 1970. ~nzestrat cu de Schi (1956-1958). Ulterior, a

145 PERSONALIT|}I

activat ca metodist la Sec]ia tehnic\ a UCFS, pentru unul dintre speciali[tii de prestigiu `n psihologia ca, `n intervalul 1962-1974, s\ `ndeplineasc\ func]ia româneasc\. ~n memoriile sale, acad. Octav Onicescu de secretar general al COR. Secretar general al FR de `l elogiaz\ pentru ata[amentul constant, timp de 15 {ah (1975-1982 [i 1990-1992). A f\cut parte din ani (1923-1938), fa]\ de „Institutul Academic din corpul de exper]i ai Centrului de perfec]ionare a Dealul Spirii” (INEF/ANEF) [i pentru erudi]ia sa atât cadrelor din CNEFS (1983-1989). A semnat 68 de `n domeniul [tiin]elor umanistice, cât [i `n cel al articole cu tematic\ specific\ metodologiei [tiin]elor exacte. ~mpreun\, cei doi oameni de [tiin]\ antrenamentului [i preg\tirii `n probele de schi fond, au realizat, se pare, pentru prima oar\, un curs de precum [i pe probleme proprii [ahului. A semnat, statistic\ matematic\ cu aplica]ii la problematica `mpreun\ cu prof. Gh. Mitra, lucrarea Jocuri pentru exerci]iilor fizice, ]inut `ntr-o institu]ie de `nv\]\mânt copii pe z\pad\ (ap\rut\ `n 1966); a elaborat lucrarea superior de profil. Semn\tura lui Gh. Z. o `ntâlnim Filatelia la Jocurile Olimpice (1981) [i a coordonat frecvent `n colec]ia revistei ONEF, „Educa]ia Fizic\”, redactarea lucr\rii de referin]\ România la Jocurile Olimpice (trei edi]ii – `n 1976, 1986 [i 2002). A f\cut articolele sale distingându-se prin for]a argumenta- parte din conducerea delega]iei României la JO de la ]iei, caracterul polemic [i stilul elegant. Roma (1960), Tokyo (1964), Innsbruck (1964), Mexico (1968), München (1972). A condus colecti- ZAPPA, EVANGHELIE (1800- vele care au organizat [i asigurat trecerea fl\c\rii o- 1865), n. la Lamporo, `n regiunea limpice prin România, `n anii 1972 [i 1980. A condus Epir (conform altor surse docu- delega]iile României la Olimpiadele de [ah de la mentare, s-ar fi n\scut `n com. Buenos Aires (1978), Lucerna (1982), Salonic Labova, lâng\ Ianina), aflat\ pe (1984), Dubai (1988) [i Novi Sad (1990). teritoriul de azi al Greciei. Diver[i biografi i-au atribuit o ZAPAN, GHEORGHE (1897- dubl\ [i, chiar, tripl\ origine 1979), n. la Dorohoi. Absolvent etnic\ (albanez\, greac\ [i al Facult\]ii de Drept din Ia[i, aromân\), el `ns\ declara c\ era grec. Venit `n }ara dup\ care a urmat cursurile Româneasc\ `n jurul anului 1833, s-a stabilit `n com. Facult\]ii de Matematic\ din Bu- Bro[tenii Noi, jud. Ialomi]a, la cca 60 km de cure[ti. {i-a continuat studiile `n Bucure[ti, [i a primit cet\]enia român\ `n 1844. Germania, la Berlin, fiind, timp De]in\tor al unor `ntinse mo[ii, el realizeaz\ o avere de doi ani, student la {coala considerabil\, mai ales pe seama nego]ului cu Superioar\ de Educa]ie Fizic\ [i, cereale. Bun\ parte din avere a investit-o `n ac]iuni 4 ani, la Facultatea de Filosofie a Universit\]ii din filantropice, de notorietate fiind, `n acest sens, Berlin, de unde s-a `ntors `n ]ar\ cu titlul de doctor `n sprijinul financiar acordat pentru fondarea Societ\]ii filosofie [i [tiin]e. Aceast\ preg\tire polivalent\ i-a Literare Române – nucleul Societ\]ii Academice permis s\ realizeze o bogat\ [i variat\ activitate Române (1867), devenit\, `n 1879, Academia didactic\, `ntre 1923 [i 1938, desf\[urat\, cu Român\ – [i pentru construirea Ateneului Român, prec\dere, `n institu]iile de `nv\]\mânt cu profil de precum [i cei 5 000 de galbeni dona]i `n 1860 (sum\ educa]ie fizic\: conferen]iar la INEF/ANEF (pred\ sporit\ cu `nc\ 1 000 de galbeni, prin dispozi]ie testa- pedagogia [i psihologia experimental\ [i statistica mentar\), pentru redactarea unei gramatici [i a unui aplicat\ problematicii exerci]iilor fizice, `ntre 1923 [i dic]ionar, ambele ale limbii române. ~n pu]inele 1938); director de studii la acela[i institut (1923- `nsemn\ri r\mase de la E. Z. (risipite `n coloanele ga- 1926); profesor la Institutul Militar de Educa]ie zetelor române[ti ale vremii), el a condamnat trân- Fizic\ (1932-1940); profesor de matematic\, d\via, lipsa de activitate fizic\ [i intelectual\ a unora pedagogie [i educa]ie fizic\ la Colegiul Militar de la dintre contemporanii lui, ar\tând c\ aceasta era cel Mân\stirea Dealu; conferen]iar [i profesor (disciplina mai mare du[man al vie]ii, s\n\t\]ii [i vigorii trupului psihologie) la Universitatea Bucure[ti (1957). ~n [i min]ii. Adept al ideilor moderne privitoare la rolul 1959, `[i ia doctoratul `n psihologie. S-a impus ca determinant al exerci]iilor atletice [i de gimnastic\ `n

146 A. Promotori [i profesioni[ti

dezvoltarea armonioas\ a tinerilor, dar [i admirator apoi, [ef de lucr\ri, lector, conferen]iar universitar `mp\timit al `ntrecerilor agonistice practicate `n din 1990), la Catedra de nata]ie [i sporturi nautice din antica Elad\, E. Z. a `naintat, `n 1856, un memoriu ICF/IEFS/ANEFS. Mul]i ani, a `ndeplinit func]ia de regelui Othon al Greciei, c\ruia `i propunea restau- [ef de disciplin\ [i, apoi, pe aceea de [ef de catedr\. rarea Jocurilor Olimpice, „dup\ `nv\]\turile vechilor greci, str\mo[ii no[tri”. Pentru `nf\ptuirea acestui Din 1990, membru al Senatului IEFS/ANEFS [i al proiect el [i-a oferit `ntregul sprijin material [i b\nesc Biroului acestuia. ~nzestrat cu reale calit\]i (ofert\ reafirmat\ expres [i `n testamentul s\u din 18 pedagogice, dar având [i o temeinic\ preg\tire octombrie/30 noiembrie 1860, referitor la Epitropia profesional\ [i [tiin]ific\ de specialitate, reu[e[te s\ c\reia `i `ncredin]a averea [i sarcina continu\rii de- ob]in\, an de an, rezultate remarcabile pe plan mersului s\u generos), sprijin destinat organiz\rii [i desf\[ur\rii `n capitala patriei sale natale, din patru `n didactic, contribuind nemijlocit la formarea unor patru ani, a a[a-numitelor „Olympii”, inclusiv con- speciali[ti [i antrenori de elit\ `n domeniul sporturilor struirii, `n centrul Atenei, a unui edificiu impun\tor nautice. A elaborat 3 cursuri universitare destinate (numit, dup\ numele ctitorului s\u, „Zappelon”), care studen]ilor [i antrenorilor, precum [i peste 40 de s\ cuprind\ s\li [i dot\ri multifunc]ionale spre a putea lucr\ri de specialitate, teoretice [i metodice, un s\ g\zduiasc\ atât ac]iuni culturale [i sportive, cât [i expozi]ii [i târguri de produse agro-industriale. A avut num\r `nsemnat dintre acestea fiind prezentate `n satisfac]ia s\-[i vad\ `n]elese [i `mplinite gândurile cadrul unor sesiuni de comunic\ri [tiin]ifice. Ca nobile, printr-o prim\ „Olympie”, organizat\ (cu sportiv de performan]\ a practicat canotajul la Clubul fondurile donate de el) la Atena, `n 1859 (c\reia „CFR” Arad (1946-1950), apoi la Clubul „CCA” aveau s\-i urmeze alte patru edi]ii ale acestor jocuri (1951-1953), cucerind 7 titluri de campion na]ional [i sportive panelenice, desf\[urate, din varii motive, la 2 medalii la Festivalul Mondial al Tineretului [i intervale inegale de timp, `n 1870, 1875, 1888 [i `n 1889). Marele s\u merit const\ `n faptul c\ el a avut Studen]ilor de la Budapesta (1949). ~n 1953, a fost ideea [i viziunea relu\rii jocurilor din str\vechea numit antrenor la lotul na]ional de canotaj, cu care a Olympie, `ntr-o vreme când nimeni din lume (nici ob]inut 2 titluri mondiale (1964) [i o medalie de m\car grecii `n[i[i!) nu se gândea la a[a ceva. bronz la JO din 1976. Dup\ ob]inerea licen]ei de Argument pentru publicistul V. B\nciulescu s\ consi- arbitru interna]ional, oficiaz\, `n aceast\ calitate, la dere, pe drept cuvânt, c\ gra]ie acestui proiect care a prins contur pe meleagurile române[ti, E. Z. `[i merit\ numeroase edi]ii ale CM [i JO, precum [i la alte locul `n „Pantheonul olimpic”. concursuri nautice interna]ionale. Din 1957, membru al Biroului FR de Sporturi Nautice, a `ndeplinit, mul]i ZELINSKI, SERGIU (1930), ani, func]ia de pre[edinte al Colegiului central al n. la B\l]i, `n Basarabia (ast\zi, antrenorilor. Din 1992 pân\ `n 1997, a fost Republica Moldova). Absolvent al INEF din Bucure[ti, specia- pre[edintele FR de Sporturi Nautice. I-au fost lizarea „sporturi nautice” (1953). acordate, `n 1951, titlul de Maestru al sportului [i, Din anul ob]inerii licen]ei `n ulterior, titlul de Antrenor emerit. ~n 1976, i-a fost educa]ie fizic\ [i pân\ `n 1998, conferit Ordinul „Meritul Sportiv” clasa a III-a. ~n când s-a pensionat, a lucrat, f\r\ `ntrerupere, `n calitate de cadru anul 2000, a fost decorat cu Medalia na]ional\ didactic (asistent, pân\ `n 1962, „Pentru Merit” clasa a II-a.