„LUMINEAZÄ-TE Şl VEI FI : VOIEŞTE ŞI VEI PUTEA". C. A. ROSETTI

Director : ANUL VII, Nr. 213 şl 214 Generalul NICOLAE PETALA REDACŢIA, STR. REGALĂ No. 16. CRĂCIUNUL ANULUI 1927 ADMINISTRAŢIA STR. REGALA No.16 BUCUREŞTI Apare în flecare Duminică DREPTATEA Constatări dureroase Vremea vremuieşte Şi se lasă iarăşi nemărgi­ nită linişte în sufletele noas­ După 10 ani de Ia înfăptuirea Foarte des am stat de — N'au avut nevoie, căci ţele acoperite cu stuh ori tre. Este zi de sărbătoare. visului şi aspiraţiunei strămoşilor vorbă cu sătenii despre nou­ nu le-au cunoscut, unche­ paie Şi cu oişte ferestrici Se prăznueşte din nou naş­ glorioşi, reîntregirea poporului ro­ terea mântuitorului nostru tăţile şi născocirile pe care şule. cât pumnul, în care nu-ţi mânesc în vechile-i hotare „Dacia", putei vâri decât nasul. A- Isus Christos. Este minunat când nu numai ţăranul român dar le-au adus şi le aduc vre­ — Şi vrai să spui că, prilej de reculegere—Şi ne şi cel minoritar, a devenii pro­ necunoscându-le, a u fost cu ma se clădesc în sate case întrebăm întru sfârşit de murile nouă; şi de cele de prietarul pământului, pe care îna­ mai puţin fericiţi decât voi ? încăpătoare, bine acoperite, taina mântuirei adusă de isus. inte îi Iura ca slugă, iobag ori mai multe ori i-am găsii, bine luminate. Vra să zică — Nu vreau să spun asia, Dreptatea este dorinţa ar­ clacaş, este dureros, amar de du­ mal ales pe cei bâfrant, în­ acem rău că nu trăim în- uncheşule, căci fericirea ne zătoare a omenirei în mersul reros, tânguitorul refren car'l au­ dărătniciţi in cele apucate vizunie ca cei dedemult? ei către mai bins. Dar blânda zim zi cu zi rostit de multe per­ atârnă de aceste toate în­ învăţătură a Blajinului Nnzn- soane, scris de unele ziare „ţaia dedemult, — ca şi cum ar fi lesniri, ci de sufletul tău. Nu facem rău, şi ne rinean, ne arată cât de^chib­ nenorocita" „popor nesimţitor". încremenifi in loc, cu privi­ Omul e fericii când o îm­ ui'ôm cu mila la acei cari zuiţi trebue să fim când Durerea este cu atât mai mare, rile aţintite tn spre veacul păcat cu Dumnezeu, cu si­ n'au avut putinţa să-şi ri­ чorbim despre dreptate. Căci cu cât aceste insulte nemeritate, dice casă bună şi încăpă­ cel vechiu. ne şi cu semenii săi. Insă este lucru tare greu de lă­ la aduc ţârei şi poporului român, toare, chinui ndu-se sub murit. Şi să nu se înfâfnpîe însăşi români, şi încă dintre acei Tinerii sunt mui deschişi toate aceste născociri, des­ ca în trufia noastră sS facem cari au pretenţia de a se numi pre care um vorbit, înles­ şi'n întuneric. şi mai primitori. Au trecut nedreptate, crezând că facem intelectuali şi convingerea greşita nesc şi îmbunătăţesc vîaja Toate aceste înoiri fi pre­ dreptate. că ei ar fi în stare să îndrepte prin şcoală şi au alla înţe­ omului. faceri se săvârşesc chiar răul. Legea este să fim buni, legere a lumii. Iată - "cum o sută de ani. fără voia noastră. Căci om îndatoritori cu alfii. Să nu Există oare vre-un râu atât di ia om ia p'ldâ şi popor de grav, care ne ar peridita exis­ — Uncheşule, zfc aceştia facem rău la nimeni. Ci pe dela popor Aş ?, ce v dem tenţa? Ori cât am caută nu'l ga- băl rănilor, cartea Iu lineazu cât putem sê facem numai ят. Se apăra criminalii, infrac­ hun ş; ' do a'lor h a!,'ii, tre- pe om şi-i face să cunoa­ : bine. Să nu ne roadă duş­ torii,'de ,şa numiţii apostoli ai Ітое iá face r, ş ;o. Case mănia ca să-i vorbim pe umanit-aţei, şi tot aceştia critică scă uşor toate câte sunt pe şi şoiole astăz/, ^гаіі.і* ş! un judecător care ap li. a legea. alţii de rău pentrucă îi vedem lume. '^i•/,./' larii mâ'r.e, trebuv să Un mare personaj politic şi-a vrednici, Să ne ostenim ca exprimat părerea despre armata — Dar ce nevoie este ii Şi n ş; noi în rânJ cu 'u o ea, să fim şi noi cfti mal sus. „o ceata de slăbănogi" altul „am numai decât de asta ? răs­ cealaltă, căci nu sunlm nici ajuns la România mare datorita mai puţin deş'epţi, nici mai Dar să ne apărăm de cel pund bătrânii; n'am nevoie nedrepţi cari încearcă să ne norocului". puiin destoinici. Tr.bue să să ştiu ce-i tn lume. Eu om ! lovească. Şi să avem recr.- Aceste cijate sunt suficiente primim tot ce i bun ş folo­ pentru a constata că părerile gre­ nevoie să ştiu de ale mele. sitor: tren, plug de fier, ba­ noştiinţă către aceia cari şite pornesc, nu dela ţăranul no­ ne-au făcut bine. Să-i respec­ stru român şi nici dela cel mino­ Să-mi deie Dumnezeu să­ toză, automobil, telegraf fi tăm pe mai marii noştrii, iie ritar, ci tocmai dela aceia cari spe­ nătate mie şi vitelor şi ploaie telefon, oglindă, dulap, săpun că sunt mei în vârsiS, fie că culează cinstea pâna- la simplici­ la sămanătură — şi eu sunt şi baie, spital şi şcoală, tate a acestui popor. sunt mai învăţaţi si mai pri­ mulţumit. Pentru asta n'am carte şi gazetă. Şi să cre­ cepuţi decât noi. Dar toate Aceiaşi apostoli ai umanitaris­ Uf T In * ~S J * ^^A.*,. dem în ele, căci, fiind năs­ mului, aceleaşi ziare cer ertarea nevoie să ştiu a ceti ! să fie cu adâncă măsură Dl. MIHAIL SADOVEANU cocirea minţii omeneşti, tot celor cari au fugit depe front, — Uncheşule, nu-i chiar chibzuite. Să ne ridicăm îm­ drepturi egale pentru venetici, es­ la 1828, lumea nu cunoşfe; tot prin voinţa şi bunătatea croci şi trădători de ţară. aşa cum spui, căci noi nu nici trenurile, nici vapoarele, lui Dumnezeu ne vin. potriva necinstei şl a nedrep­ Maria Ta, pe Tine, Tatăl Sfânt tăţii, — nu pentru a aduce Aceştia formează spre fericirea suntem numai nişte sălbă- nici telegraful nici telefonul Te-a hârâzit ca Rege azi sâ fii Vom avea astfet viafa moartea păcătosului, ci în­ celor modeşti şi muncitori, grupul tăciuni, să trăim într'o râpă Ai sâ spui că n'ai ne­ Celui mai brav popor de pe pământ, tânguitorilor cari se plâng cá tră- mai uşoară şi mai înlesnită. dreptarea lui.— Căci drepta­ voie de ele, cum n'au avut Şi rege a! întiegitei Românii, esc într'o ţară nenorocita, locuită pustie, într'un fund de cadru. Iar ca să fim fericifi va tea este fapta care pune pe nevoie cei dinaintea anului Maria Ta, noi oastea de copii de un popor nesimţitor* Oamenii vieţuiesc la olaltă trebui să ne luminăm şt fiecare lucru la locul său. Să Aceştia se revoltă şi caută să 1800. Eu însă am nevoie, din altă parte, intorcându- Micuţi, cum eşti Măria Ta, acum, ca să se ajute şi să-şi îm­ aşezăm deci cinstea şi drep­ atragă şi pe alţii la ideile lor,— căci umblu mai râpede pâ­ ne deplin spre învăţătura Deşi gândim ades !a jucării bunătăţească traiul. S'au a- tatea la locul lor. — Să ne contra ori căror legi care stabi­ nă 'ntr'un loc depărtat ; pot cea curată a bisericii, urând Şi la sburdâiniciile din drum, lesc „datoiiile" ce le avem de în­ dunat tn sate şi târguri s'au bucurăm de bucuria altuia, trimefe grabnic o veste ori rautáfile şt băutura, îmbuna­ în şcoala ne silim a învaţă, deplinit către ţară, ca fii ai ei. alcătuit \ărL S'ait supus u- şl să suferim de suferinţa Uită însă că nu este îndrituit un răspuns. tă f indu-ne şi sufletul pe Tot cea ce ne-o fi folositor Iui. Să-i ajutăm pe cei ne­ cine-va să ceară „drepturi" până nor legi şi unor stăpâniri. Să zicem că alte născo­ lângă minte. voiaşi. Să se folosească şl Când vom fi mari, şi când Măria Ta nu şi-a făcut datoria. Altfel ar fî ca'n sălbătăcia ciri, ca bicicleta şi automo­ M.hail Sadoveanu alţii de rodul muncii noas­ Va deveni ca noi, Ia fel, major. Nu încerc, a insista asupra cri­ cea veche, când se mânca bilul, iarăşi nu-ţi plac. Nu- tre, fiecare după vrednicia sa. Noi vom fi cetăţenii luminaţi, minalei deosebiri, pe care doar, ţi place nici tramvaiul. Noi aşa pretinşii „intelectuali" o fac. om pe om. Şi să nu fim răzbunători. Pe Măria Ta, un Rege bun şi Căpitan. însă, când ne ducem la tîrg, Noi şi Voi. Noi Ardeleni, Bănă­ — Nu cred eu una ca acela care a greşit, să-1 a- Noi vom fi bravii Tăi soldaţi. ţeni şi Voi regăţeni / Fenomen ce ne folosim de toate. asta. De unde se ştie că se jutăm cu vorba blândă şi cu Măria Ta, vei fi primul oştean. nu se observă la Basarabeni, Insă oamenii au desco­ Iarăşi sectanţii fapta bună, să meargă ?i el Şi ne-om trudi sa devinîm si noi spre cinstea lor. mânca om pe om ? perit leacul împotriva unor pe drumul omeniei. Să i se Viteji, la fel acelor mari Eroi, O altă dureroasă insultă, iarăşi — Se ştie uncheşule. Căci boli necruţătoare, ca vărsa­ — Primejdia baptistă — pe gratis o îndură de la aceşti dea ce i se cuvine, Dar să Cari au căzut cu glorie'n război. şt astăzi trăiesc pe pământ tul negru şi anghina difte- „oameni ai vremurilor noui de­ S'a scris de multe ori în ziarul fie mulţumit cu viaţa Iui, ca Uniţi, in cugete, suflete, simţiri, mocratice" — boerimeo româ­ noroade care au rămas îna­ rică. Cei de demult — care „Cultura Poporului'' despre şubrezenia să şi-o trăiască, râvnind pe Legaţi piin cea mai sfânta din iubiri, nească. Această clasă socială nu zici dumneata că n'au ştiut doctrinei care stă la baza fiecărei secte a fost şi nu este alt ceva de cât poiate şi sălbatice Trăiesc religiuase pripăşite din păcate, şi In dreptate la alta mai bună. De Tine şi de biavul Tau popor, nimic şi nu trăiau pentru mjlojul ţării noastre. S'a arătat, cu o ţărănime mai înstărită şi in­ tn nişte ostroave, ori tn nişte Iar dreptatea nu este numai Ruga-vom cerescul creator, asta mai rău — piereau ca aceje ocazii, formali.-mul sec şl practi­ struită. cele demne de râs şi batjocură ale a- ceeace noi oamenii, făpturi r codri pustii, s'au ajuns oa­ Pentru Măria Ta, R 'G : iubit, Pentru cei cuminţi ca şi pen­ muştele când dădeau mo- cestor sectanţi, instrumente oarbe, In nedesăvârşite, credem Ea menii din lumea astălaltă a line. Piereau de ciumă, de mâna duşmanilor ţării, cari sub para­ Cu gândul şi cu sufletul curai, tru cei rătăciţi, fie mari, fie mici, vanul acesta, servesc cauzele străine este mai mare. Adesea, a- S'ajungi puternic, m are., strălucit, amintesc dacă au ştiut, le spun noastră, adică oamenii ci­ holeră, de vărsat, şi de al­ şi ui măresc cu totul altceva, decât colo unde noi vedem o ne­ dacă n'au ştiut: Poporul nostru tele. Acuma nici nu se mai adevărul creştin predicat de Iisus: Şi-al României falnic împărat. vilizaţi, până la dânşii — „lubiţi-vă unii pe alţii". dreptate, es le o dreptate românesc, se deosebeşte mult de pomeneşte de unele din a- toate celelalte popoare. i-au văzut goi şi săraci, spă- lata dar şi un adevăr dureros cu ascunsă. COPII ROMÂNI. ceste botişti, căci învăţaţii privire la baptiştii noştrii dela graniţa Un popor artist, care are o riafi şi murdari, neşfiind şi de vest a ţării : cultură proprie a sa, nu poate fi au găsit meşteşug să ne Baptismul s'a pripăşit tn judeţele Gândul unui biet órrt a fost PASTORALA S. P. nepăsător la ceace este bine, necunoscând nimica din ce apere de ele. înainte vreme, Arad, Bihor şi Timiş Torontal sub bun, dar fapta nu I-a ieşit MIRON frnmos şi în folosul său şi alţărei dominaţia de tr.stă amintire a maghia­ repetă an de an în multe familii ştim şi pnnoaşfem noi, ne­ când era careva muşcat de rilor. Unul din mijloacele prin care sale—dar poate fi nepăsător, faţă bine. Şi din potrivă, poaie că din mila lui Dumnezeu Patriarh cu stare. luminaţi de credinţa în Dum­ câne turbat, puteai să-t şi putem înstrăina pe români dela adevă­ de orice încercări de a-i strica acolo unde noi vedem drep­ al României. Ca părinte sufletesc ai ţării a- sapi mormântul, căci să ratele lor sentimente, era şi Învrăjbirea - obiceiul, credinţa, datina, şi felul nezeu şi ticăloşi cum nu se lor prin biserici. Răsleţindu-i puteau tate, este nedreptate. Poale şi .don ca asemenea sentimente Celor ce oor ceti şi de bucurie şi mulţumire sa se i- lui de a fi, gândi fi lucra. ştia că trebuie să piară în mai uşor să-i maghiarizeze. poate spune. Aşa ca dânşii, Cu aceste nenorocite intenţii au că fapta s'a întâmplat să fie asculta acest sfat pă­ veasca în cât măi multe, dacă nu O ţară plină de păduri şi aur, groaznice chinuri. Acuma rintesc: har şi pace neştiutpri şi ticăloşi, au fost sosit printre români primii propovădui­ bună, dar gândul a fost să iii toate casele ţari/. cu dealuri pline de vii şi pomi duci pe cel muşcat la in­ tul i baptişti şi s'au pus la lucru, aju­ de la Dumnezeu iară fie rău. Trebue să citim şi Dar sănicia şi.leghionul de alte roditori, cu mine de sare, cărbuni toţi oamenii. Pe urmă Dum­ stitut, îi face nişe înţepături taţi cât mat mult de cei dela Buda­ de la Nnbunecuvău- lipsuri împiedică intrarea acestor şi petrol, — cu râuri, cu câmpii pesta. gândul. nezeu a dat unora mai cu­ trecându-i în sânge o docto­ In 1914 baptiştii din Gvrahonţ - Jud, tărt şi doriri de bine bucurii în atâtea locuri şi case, mănoase şi locuită de un popor rie, şi omul nu mai turbă. Aiad, erau ajutaţi băneşte in propa­ Insă nu trebue să ducem ş! de sănătate. Câţii copii n'au fericită ocazie a bun, blând, cinstit, ertător, iubitor rând înţelegere şi destoini­ Fulgii de zăpadă, sosiţi pe ari­ ganda lor de o societate culturală, ma­ bunătatea până la slăbăciu- simţi aceste bucurii în dauna no­ de patrie, drapel, Rege, această cie — şi aşa s'au născocit Vra să zică, uncheşule, ghiară, dând chisr premii pentru ade­ pele crivăţului rece, ne vestesc renţi câştigaţi la această credinţă ră­ rie. Evanghelia ne spune să bilitarii sufletului !or. ţară nu poate fi nefericită nici suferinţa omului a fost îm­ apropierea Crăciunului Sărbători­ nenorocita ! toate câte uşurează viaţa pe tăcită, prevSzâ-d, în aceştia, pe ma­ fim milo*!, larg Iertători, dar le creştine — pe lângă reculege­ Deaceia îndjinn părinteşte şi puţinată prin născocirile Şti­ ghiari de mâine. Şi această credinţă a sa, despre pământ. Dar s'a văzut şi'n să nu mergem dincolo de rea sufletului şi îndrumarea omu­ sfătuesc pe toţi cei ce pot să să­ Tot în ace'aş timp, deputatul ma­ ţară şi-o afirmă ţăranul nostru în inţei, tot astfel cum a fost ghiar Olmay, cerea, în camera depu­ lui spre îndreptare — îşi au şi bu- ră mai alese în ajunul Crăciunului zilele noastre că, atunci etnd marginea îngăduită. Isus în ajutorul celor nevoiaşi. cântecele sale : împuţinată truda. Căci cu taţilor din Budapest?, ca guvernul să suriile lor speciale. f.jiite pe toate cade răspândirea bap- Christos. blajinul Nazarinean îndatorez creştineşte mai ales „Am o ţară mult iubită, oamenii îşi părăsesc rân­ trenul şi cu \vaporul omul La locul sfânt al Naşterii Mân- t'smúlui printre români, căci numai în a propovăduit cea mai mare familiile, fără copii şi atâţia băr­ „România e numită" durile şi se răscoală unii se mişcă mai repede. Cu felul acesta ii putea depărta de preoţii tuitoiului venit au din mare depăr­ „Duşmanii au vrut s'o la şi învăţătorii lor — singuri lor sfătui­ bunătate. Dar el a luat biciul baţi necăsătoriţi sau femei nemă­ împotriva altora nebănufnd, poşta şi cu telegraful ori tări—de la răsărit — Craii, adu­ ritate dar cu situaţii mulţumitoare, „Şi-au găsit oiteji tn ea !" tori şî Fprijinîiorî in vemurile acelea­ şl a pedepsit pe aceia cari, când preţioase daruri. De atunci telefonul dă de slire mai şi astfel opera de maghiarizaie să fie să-şi îndrepteze luarea aminte a- sau se întorc tot la un fel de un fypt împlinit. până întru sfârşit, nu au şi până azi au rămas ca cele mai supra copiilor neamului, asupra „Fie pâinea cât de rea, grabnic. Cu maşinile poate însemnate momente aie sărbăto­ sălbătăcie. O moară, dărâmă A v^nit rásboiu! cel mare şi cu el voit să asculte de blânda orfanilor de războiu, sau peste tot niai bine 'n ţara mea" ara, sămăna şi treera cu împiiniiea visului strămoşesc: unirea rii crăciunului : închinarea şi da­ dau foc şi pe urmă, când lui învăţătură. Şi totuşi, grija tot orfani şi lipsiţi. In capitală, în Iar pentru acel care se simte răpez'ciune şi fără truda tuturor Romanilor. Domnia maghiară s'a rurile. dus, insă ne-a rămas moştenirea bap- noastră de bine să nu se multe oraşe şi prin toate comu­ nemulţumit de ţară şi o critică, se dezmeticesc, văd că iaţa-iv cumplită a celor vechi, Nu voi uita cât voi trăi o emo­ nele şi satele vor întâlni orfani şi are o bună doctorie în zicala : tistilo , ca predicatorii lor: agenţii de preschimbe în isvor de rău­ mai anevoioasă şt mai tristă Mâni-poimăni avem să pu­ eri şi de azi. Tipurile lor sunt in mij­ ţionanta scenă, care evidenţiază orfelinate, unde mila creştinească „Nemulţumitului i se ia darul" locul românilor, ochii îi au îndreptaţi tate. Să voim cu înţelepciune în chip mişcător aceste doua mo­ trebue s-3 ceară intrare cu mâna sau un leac pentru cei cari în loc decât înainte şi se silesc să tem scuti Şi animalele de spre Tisa, iar sufletele la Budapesta. îndreptarea, mente. In o familie îngenuncliiau dornică Sa-şi aleagă fiecare un de a munci, se ţine de vorbărie clăaească şi să adune iarăşi. muncă silnică, cfa cum se Că au legătură cu Budapesta nu Să muncim cu dragoste, copilaşii lângă bradul feeric lumi­ orfan şi după putinţă sâ-i facă goală : face în alte ţâri mai înain­ există nici o îndoială şi iată de ce : nat şi împodobit. Fetiţa cea mai bucuria darurilor de Crăciun în „Câinele care latră, nu Aşa s'a întâmplat acum zece Şi înainte de rasboiu şi acum casele din răsputeri, şi cu cinste marişoară — cu mâinile r.dieate tate de cât a noastră. lor de rugăciune suni proprietatea obiecte necesare lor. Să nu rarnâie muşcă râu" — ori „La părul ani ta poporul rusesc şi nici comunităţii baptiste dela Budapesta, sfântă» la lucrul unde ne pri­ spre rugăciune şi cu ochii plini Ia Crăciunul acesta nimeni, care Acu o sută de ani nu iăuaat sâ nu ie duci cu tacul astăzi tncă nu şi-a venit a- căci în multe comune, proprietăţile în­ cepem, ca să facem bine. Şi de încredere aţintiţi spre figura să nu aibu copilul sau copila sa. mare". erau şosele. Acuma sunt, scrisa în filele cadastrului nu sunt blândă a Iui Moş Crăciun, din a a transcrise asupra comunităţilor româ­ atunci suntem In grădina Bucuria acestor orfani ajutoraţi Vânzătorii de intrigi, vrajbă, colp lumea tn fire şi se află cărui traistă uriaşa işi scoteau na­ ş'ai s -ml spui că nu-fi fo­ neşti ; în cazul acesta rămânând şi mai dreptăţii. Dar mai presus de cu vestminte, ghete, căciuli, piep­ revoluţii, ar trebui să citească departe de inäioni bunurilor ungureşti. sul ispitioarele jucării şi daruri— tncă în suferinţă. losesc? Ş'ai să-mi spui că tare, carii, etc. etc. se va res­ „Istoria Neamului" folclorul ro­ Oare românii, în pieptul cărora mai orice să ne rugăm. Şi harul rostesc cu faţa plină ce evalavie a- — tu asta n'am de un­ n'ar trebui să fie mai multe, trânge şi asupra donatorilor bine­ mânesc. bate o inimă românească, pot oare să Domnului să pogoare asupra mesticată cu o nemai simţită bu­ voitori şi Sfânta sărbătoare va fi O. R. Ionescu Rada de-o cunoaşte răspunde un- pret'/lindeni? Nu se poate mai rămân.'- în mijlocul aces or duşmani noastră,—să fim buni.— Din curie „Tatăl nostru" şi făcea pro­ Oi. Sup. Invalid din EIsbotu cari ne-au dorit pustiirea ţării şi robia astfel şi pentru ei mai cu farmec. cheşul, căci eu nu cetesc spune cà nu-i bun şi folo­ noastră? bunătate se izvodeşte înalta misiune de ascultare şi de bună purtare. iar Noi, vom ruga ne milostivul sitor öeia ce ne aduce o E vremea deşteptării! Cei ce au dreptate. Dumnezeu, să răsplătească cu gazete. Aşi vrea numai să urechi de auzit să auză şi să se gân- Un aer nu numai sărbătoresc înlesnire. deas.ă Ia cuvintele Mântuitorului Marin Ştefineccu bine pe toţi câţi vor împlini pă­ ştiu dacă părinţii met şi bă­ „Şi csi cin emisul al unsprezecelea oor de pace şi seninătate, ci şi de rinteasca povaţâ a bisericii. Profesor Universitar trânii noştri cei de demult Dar în vremea dedemult fi primi}! tn împărăţia cerurilor". mulţumire şi de fericire rară cu­ Bucureşti, ziua Sf. N.colae, 1927. Preşedintele Asociaţiei prinde căminul unei asemenea fa­ au avut nevoie de toate câte oamenii trăiau în bordeie, a. C. Bănăţeanul „Cultul Patriei" milii. Desigur asemenea scenă se Miron Patriarh spat tu ca sunt astăzi. ori tn njşte căsuţe mărun­ 2 CULTURA POPORULUI* Adevărul asupra urmărilor revoluţiei bolşevice din Rusia Sovietică

D-1 Charles Sarolea, ori­ cu revoluţia cea mai tragică aplicat pe o scară întinsă, în libertate şi egalitate tuturor complicii Bolşevicilor, ţăranii ginar din Belgia şi latin prin pe care a cunosc ut-o istoria Rusia însă, aceasta politica acestor popoare; de şi, în n'au secondat mişcările contra educaţie, profesor de litera­ omenirii şi cu pericolul gro­ a fost înfăptuită într'un cadru teorie se declaraseră însuşi revolutionäre. Se temeau fără tură franceză şi istoria Fran­ zav căreia este ехризл civi­ mult mai larg, cu toate mij­ pacifişti înfocaţi, ei fură con­ CLACĂ DE VORBĂ îndoială de tirania bol­ ţei la Universitatea din Edim­ lizaţia noastră. loacele de distrugere ale ci­ strânşi de logica crezului lor şevica, încă se temeau ca şi bourg (Scoţia)este un savant Revoluţia rusească nu con­ vilizaţiei moderne şi, în ace­ şi de necesitatea situaţiei să ţăranii francezi, că triumful de o înaltă şi solidă cultură. stă dintr'o criză continuă, ci laş timp, cu o barbarie care devină o putere cuceritoare, armatelor contra revoluţio­ BOLŞEVISM El a citit foarte mult, a că­ dintr'o lungă succesiune de reaminteşte timpurile lui Atila agresivă, necinstită şi jefui­ nare le va lua proprietăţile lătorit peste tot, observă, pri- crize. Din 1917 şi până 1924 şi Timurlenk. toare. Au devenit cuceritori, de curând câştigate. Relaţi- — Auzişi părinte Vasile ce nimic, nici de oameni, nici C-pe cauzele şi stabileşte psi­ se observă un număr de 12 Delà sine se înţelege că pentrucă nu puteau să se unile dintre ţărani şi bolşevici fù la noi ia primărie? de biserică, nici de şcoală, hologia evenimentelor. Calită­ faze. acest sistem de distrugere a menţină pe socoteala naţiuni­ se schimbară complect când — Nu ştiu nimic consiHe- шСі de socoteli, de nimic, rule, că, uite. chiar acu Fiecare irăeşte cum poate şi ţile sale de pătrundere segă- Prima fază, este o revo­ fost continuat fără nici o re­ lor vecine. Era inevitabil ca triumfă revoluţia sovietica. picaiu şi eu delà oraş Dace fără să dea socoteală nimă­ sesc, mai ales, în scrierile luţie politica, care poate fi zervă, prin distrugerea sis­ ca ei sa întroneze sclavia Ia De o parte, ţăranul., făcând zici c'a fost? nui. E o jale şi o lipsă de sale consacrate Poloniei, Bal­ asemănată cu revoluţia en­ tematica a claselor înalte şi noile state autonome delà operă revoluţinoară, se trans­ — Ce sä fie ?... Iacă a fost nu s'a mai pomenit de când canilor, Europei centrale şi gleză delà 1688 şi cu revo­ mijlocii, ceace constitue a Baltica până la Pacific. forma repede în conservator, sä pală comuna noasíra o e lumea. Asta e bolşevismul Rusiei. Escursionist foarte cu­ mare ruşine pe ziua dc azi. consilierule şi cam ca el e luţia americană delà 1776. cincea fază a revoluţiei ru­ A noua faza este ex­ fiindcă dorea să păstreze pă­ — Da ce a lost măi omule? şi comunismul care vrea să tezător al Orientului, Asiei, Un stat secular, care forma seşti : doctrinarii bolşevici tinderea bolşevismului peste mântul pe care-1 furase. După Spune şi mie. zică avutul unuia să iie al Aîricei şi a celor două Ame- confederaţia rusa şi care a consideră clasa mijlocie ca graniţele ruseşti şi propa­ ce fâcuse socialism agrar în — iaca, să-ti spui. Uite, ne tuturor, adică toate bunurile rici, a studiat, la faţa locului, jucat un rol important în con­ duşmanul lor cel mai de te­ ganda în favoarea unei revo­ folosul sâu, devine deodată, pomenirăm aşa cam pe la să fie puse ia mijloc şi din toate problemele acestor po­ certul statelor europene, a mut. Cu toate că dictatorii luţii a lumii întregi. Aivi bol­ un individualist neînduplecat, prânzeior cupreîo:ucă vine ele să se înfrupte toţi. poare. fost pe neaşteptate răsturnat. au fost însuşi burghezi, inte­ şevicii au fost târâţi iarăşi căci nu exista individualist la pr mărie şi dă porunca — Da soviet, părinte, ce primarului să-i aducă pe sus mai e şi aia? Foarte mulţi au scris des­ O dinastie, care, timp de trei lectuali şi ziarişti şi că mulţi de doctrina lor şi de instinctul mai tenace decât ţăranul pe N ăst ase a lui Mţă.,. — Soviet înseamnă sfat, pre Rusia sovietică. Dar, în secole, se indentificase cu din ei au devenit milionari, de conservare. Căci Bolşe­ proprietar. — Care Năstase? cum ar fi de pildă consiliul general aceştia nu cunosc is­ destinele poporului rus, a pie­ totuşi n'au ezitat ca să dis­ vismul nu-i o mişcare naţio­ De altă parte, Bolşevicii — A lui Nitu, moş Nitu de! vostru comunal, da vezi că rit într'o noapte. A dispărut, trugă clasele intelectuale şi nală, ci internaţionala. Şi cum — Nu'l şiiu. toria şi limba Rusiei îndea­ fiind stăpâni pe oraşe, distru­ acolo peste toaie sovietele nu cum se crede în generai profesionale. Bolşevismul esle o sfidare a — Al de fu până mai astea mărunte este unui mai juns. D. Sarolea, studiind la seseră capitalul adunat de deunăzi argat la curte şi a cu moţ care stă la Moscova Universitatea din Liege (Belgia) din cauză metehnelor perso­ A şasea fază, se desfă­ guvernământului stabilit, nu secole, paralizaseră tot co­ plecat după ce s'a gălcevit şi de acolo taie şi spânzură. s'a ocupat cu limba şi litera­ nale, ci pentru ca n'a fost şoară nu în Rusia, ci în a- era sortit să dureze numai merţul şi toată industria. Fiind rău cu boieru, ba s'a zvonit Sovietul ăsta e de o cruzime tura rusă. înainte de războiu capabilă de o sforţare peste farâ de ea. Este dureroasa în Rusia ci să se împlânte incapabili de a produce ei că ar fi şi ridicat pumnu de fiară, Să te ferească a stat câtva timp în Rusia, măsură de mare, care sa im­ pribegie a două milioane de şi aiurea. Bolşevicii au fost însuşi, de veniră de aici îna­ asupra Ooierului... Eu îmi Dumnezeu să nu-i fi pe pîaă pună un răsboiu industrial să se ' întovărăşească dau acu cu părerea că boieru sau să nu-i inîre în voie cc ia lasnaia Poliana în apro­ exilaţi, siliţi să rătăcească pe obligaţi inte, dependinţi în întregime Га reclamat... pe loc eşti mort, sau în cel prierea marelui Tolstoi, aşa din partea unui popor agricol, drumurile Europei şi astăzi, cu toate forţele revoluţionare de munca şi producţia popu- — Acum lasă asia şl po­ mai bun caz, chinuit aşa, că ca poate sa compare Rusia lâsându-se la propriile lui pu­ aflându-se în sărăcie, trăesc care existau în ţările aliate laţiunii agricole. Impuseră vesteşte ce a făcut pretoru chiar dacă scapi, om tot nu de eri cu cea de azi. Ca teri şi complect izolat de a- in mici colonii prin capita­ sau de a le provoca acolo dări apăsătoare, ordonară la voi la primărie ? mai eşti. oaspe al misiunii ceho-slovace, liaţii săi. Ţărănismul a căzut unde nu existau încă. Pentru­ — A dat — cum zic — po­ lele diferitelor ţari. Acest exod predarea alimentelor, încer­ — Da, vezi, mă gândesc în toamna anului 1923, a pentru că poporul încetase să că să ajungă la acest scop, runcă primarului să i'l aducă eu părinte, în prostia mea. al ruşilor reaminteşte împră* cară sa introducă la ţara po­ la primărie. Primarul m'a cum de lasă lumea să tră­ putut să vadă şi sä judece mai aibă încredere în condu­ ştierea Evreilor în primele toate mijloacele au fost bune : litica lor comunista şi meto­ mânat pe mine ; m'am dus şi iască asemenea rânduiaiă şt starea lucrurilor din Rusia. cătorii săi şi, pentru ca a- timpuri ale Creştinismului, ex­ intriga, presiunea politica şi dele ei, căutând să aţâţe pe am venit cu el. Cum l'a zărit asemenea lume rea şi nele­ Cartea sa este o lucrare cu ceştia încetaseră de a mai pulzarea Hughenoţilor în sec. militară, agitaţia ascunsă etc. ţăranul sărac împotriva celui pretoru, s'a pornit cu râs- giuită ? multe învăţăminte scoase avea încredere în propria lor Şi în aceasta direcţie câşti­ teală la el : „Ia fă-mi le'ncoace XVII şi emigrarea contra-re- bogat. Sovietele trimisera ex­ — Păi ce vrei să facă cei­ dintr'o îndelungă cercetare a valoare. gaseră succese considerabile. anarhistulel Tu mi-eşti ăia lalţi dacă nu e voie să te voluţionarilor francezi. Lucrul pediţii pentru a-i pedepsi. de'njur autoritatea?" „Năs­ amesteci în trebile aMuia? stărilor de acolo. Competinţe A doua faza, o revoluţie acesta nu-i un simplu episod In 1917, isbucniră revoluţii Ţăranii au încercat la început tase de coio : Nu autoritatea — Aşa e părinte, dar tare-i recunoscute în ceace priveşte socială, care poate fi asemă­ rusesc, ci este de un interes în Bavaria, Ungaria, Prusia, să reziste cu armele dar d-le pretur ci pe stăpânumeu păcat să se lase neturburată, problemele ruse şi slave, a- nată cu revoluţia franceza de uman şi cu urmări politice Bulgaria. Din 1918—1921, când aceasta nu s'a 'putut care m'a nedreptăţit la soco- m voia ei, aifita ticăloşie şi firmă că această descriere, toată mişcarea socialistă din la 1789. Ca şi în Franţa, îndepărtate. face, au opus o rezistenţa teală. Pretoru însă, din ce aiâta blestem! Apăi rămâi despre Rusia sovietică, co­ Europa a fost condusă de în ce mai mânios îl descesea sănătos părinte şi iartă că asistăm Ia exproprierea unei Urmează apoi răsboiul ne­ pasivă, care a reuşit în între­ respunde realităţii. propagandiştii boişevici sau pe Năstase, ca să afle —am ie ţinui atât de vorbă clase de către alta, Ia trece­ împăcat dus contra religiu- gime. Ţăranii au refuzat ca­ înţeles tu—dacă atunci când — S'auzim de bine consi­ La Londra, trei ediţii puse rea pământurilor din mâinele nii în general şi contra de complicii lor, tegoric sa producă maj multă boieru i-a spus că are să'i lierule j în vânzare una după alta, marilor proprietari în mâinele Creştinismului în special. încercările contrarevoluţio­ hranâ decât le trebuia pentru reclame la pretor, Năsiase l'ar fi înjurat şi pe boier şi B. VÄLENARU s'au isprăvit in câteva săp­ ţăranilor. Atunci însă în Franţa Doctrina sovietică proclamă narilor făcute pentrucă să propriile lor nevoi. Rezultatul pe pretor. Şi ca să scurtez tămâni. Publicul are iot inte­ revoluţia agrară a fost în că toate religiunile sunt otră­ reziste dictaturii bolşevice direct şi imediat a fost ca vorba părinte, numai ce'l aud resul de a fi pus în curent parte rezultatul măsurilor le­ vuri cari paralizează inteli­ sau pentru ca s'o înăbuşească cea mai mare parte din pă­ spre slârşit pe pretor : „Lasă gislative, pe când în Rusia, genţa poporului şi voinţa sa este a zecea frază a mâce- mântul rusesc a încetat de a lo^ofeie Năstase că te fac ea fu în întregime rezultatul pentru răsvrâtire. Ea obliga lui bolşevic. Aceste încercări mai fi cultivabil, iar ca urma­ eu să plăteşti scump coar­ nele asiea de ie-ai scos! iţi violenţei. Milioane de ţărani, pe orice membru al partidu­ pot fi comparate cu campa­ re indirecta a apărut cea mai zi aşa : mă înjuri, hai ?. Bine dizertând din trasee, se pu­ lui comunist sa facă mârtu-- niile delà Vendée sau din grozayă foamete pe care a boişevicule, bine comunis- seră pe jaf, distrugând şi ar­ risire pubiică de ateism. Insă provinciile de Meazăzi, din cunoscut-o istoria omenirii. tmel Te iac eu să-ţi adui zând castelele nobilimii şi dacă Bolşevismul combate timpul revoluţiei franceze. aminte că aici nu eşti ia so­ luând în stăpânire pământul toate religiunile organizate, Motivul pentru care mişcările Sfărâmarea Bolşevismului viete 1" ifi zicând aşa, s'a a- rusesc. însuşi el a devenit o reli- contra-revqluţionare n'au re­ şi lepădarea neruşinată a şezat ia masă şi a încheiat principiilor comuniste de către un proces-\erbal cu martori, A treia fază, este o expe­ giune de natura nouă şi dis­ uşit, este fiindcă n'au fost leaderii bolşevici încheie fa­ iar pe Nă&ia&e l'au ridicat rienţă socialista şi comunistă tructivă. Regatului lui Hristos, susţinute de aliaţi, iar ope­ zele revoluţiei. De 4 ani sunt jandarmii pe ioc şi l'au tri­ care poate fi asemănata cu i se opune regatul lui Antih­ raţiile militare de ofensivă au mis ia pretură, zicând că o bătuţi ruşinos de rezistenţa revoluţia franceza din 1848 rist, dragostei І se opune ura. prezintat enorme dificultăţi să înfunde puşcăria! liniştită a ţăranilor desarmaţi şi revoluţia „comuna" din Aceasta religiune anticreştină într'un continent întins ca — Apoi de consilierule, şi, mai mult, au fost învinşi Í871. O banda fanatica, mică nu-i altceva decît un soiude Rusia şi lipsit de căi de co­ dacă o ii nesocotit autorita­ de puterea legilor economice la număr în raport cu to­ Creştinism d'andoasele. Ea municaţie. Cu toate că aceste tea, aşa i se cade. Da ce fel şi de legile veşnice ale na­ de om e Năstase ăsta? că talul populaţiei de 180 mii. are crezul său universal, dog­ încercări n'au izbutit, ele nu turii omeneşti. N'au dat prea eu nu-i cunosc. loc, luă puterea, disolvă pri­ mele, scriitorii sfinţi, apos­ trebue să scadă admiraţia mare importanţa faptului ca — Cam bătăios părinte, ce ma adunare constituanta şi tolii, misionarii, ceremoniile noastră pentru rezistenţa na­ e drept ; cam arţăgos. foametea a răpit existenţa stabili asupra poporului o ti­ rituale, conciliile ecumemice, ţională opusa unui duşman — Păi atanci? clasei ţărăneşti, dar aceasta ranie de fier. Dictatorii dis- promisiuni de domnii mile­ fără omenie şi pentru eroicii — ba, vezi d-ia părinte, e distruge la rândul ei exis­ cam muit de când tot auz eu fiinţeaaâ proprietatea privata, nare, recompense şi pedepse, conducători a acestor despe­ tenţa regimului sovietic. Căci cuvintele astea : bolşevism» naţionalizează comerţul şi in­ paradis şi infern. rate operaţiuni. Campania lui sovietele nu puteau sa tră­ comunism, soviet şi nu mă dustria şi organizează aşa Kornilov în ţara cazacilor ră­ domiresc ce 'nseamnă vor­ A opta fază, este vasta o- iască decât dacă milioanele zisul paradis comunist, care mâne unul din episoadele bele astea. Aşa, înţeleg eu fensivâ imperialistă şi mili­ de soldaţi şi funcţionari ai că e ceva urât, da nu-mi dau se ridică deodată asupra lumii, râsboiului mondial. Retragerea tară contra tuturor raselor armatelor cehoslovace din armatei şi biurocraţiei roşii socoteală ce e. Sfinţia ta, cu un infern comunist. supuse impierului odinioară. ştii ? Ukraina până la oceanul Pa­ erau destul de bine hrăniţi — Cum să nu ştiu ? Delà această stare de lu­ La ororile râsboiului civil, cific, este o „Anabasis" mo­ şi îmbrăcaţi. — Apoi dece nu mă do­ cruri se face tranziţia la te­ râsboiului economic, şi celui derna, care n'a gâsit încă Rezultatul acestei noi po­ iniri şi pe mine părinte ? roarea roşie, asemînatoare cu religios, vin să se adauge Xenophonul său până acum. litice economice este că astăzi — Nu e cine ştie ce mare teroarea franceză din 1793 ororile celor 20 răsboaie ale regimul sovietic combina tra­ taină consilierule, Uite, îtt şi cu teorismul revoluţiei co­ raselor. ţara vecină despre răsărit, A unsprezecea fază, a tativele ce!e mai rele ale co­ în Rusia, unde trăesc mus­ mune franceze din 1871. Ca Deşi în 1917, la începutul catastrofei ruseşti, este re­ munismului cu abuzurile celei calii, s'au pornit mai de mult şi în Franţa, teroarea a fost, revoluţiei, toate ţinuturile, volta şi triumful final al po­ mai odioase forme de ca­ orăzminţă zmintiíS şi fiindcă pentru dictatorii bolşevici, sin­ cari formau vechiul imperiu, pulaţiei ţărăneşti. La început, pitalism. acum acolo porunceşte coada gura cale de urmat, de oare rus, invocând principiul wil- ţăranii au fost aliaţii şi com­ Pr. Corneliu Grumăzescu şi ascultă capul, poporul e ce fiind o mica minoritate, mereu răsvrătit. Un fel de sonian de autodeterminare plicii Bolşevicilor. Au fost în­ Prof, al Sem. Teol. din Galaţi nu puteau să se menţină la nebunie, un fel de turbare se constituirâ în state auto­ curajaţi ca să exproprieze pe Din oolumul. putere decît printr'o politică „Ce qui fal vu вП Russie mai rea pe semne ca a delà nome ca : proprietarii pământului din câini. Şi orânda asta de a- de teroare. Dacă în Franţa soviétique" Ukraina, Crimeia, Volga, satele lor, după cum Bolşe­ coio, a dus pe nenorociţii terorismul na durat decît foarte Caucazia; deşi dictatorii so­ vicii expropriau pe capitalişti Citiţi şi răspândiţi de muscali la o sărăcie şi puţin şi n'a fost nici odată nebunie de nu se mai alege Copii cântând Florile Dalbe vietici promiseseră ca se dea din oraşe. In mare parte, erau „Cultura Poporului

acesta, ceilalţi ai familiei care nu fusurilor care se învârtesc, lovitu­ irile.... A! destăinuirile suratelor din greu cu somnul, cască ure­ cel ce te lasă pe gânduri, prinţul тштшшшміттттатѣтітжшшiau parte la lucru , bărbatul şi rile surde ale celor care dărăcesc noastre!.. Povestea prieteniilor ce chile şi ochii. Gerilă, care te înghiaţă, prinţul copilaşii cei mici de tot, dorm, de lâna, vâjâitul vârtelniţelor şi ples­ le leagă, fac cât toate romanele. întrebările unora şi nerăbdarea Fără de Noroc, prinţul Soare-ră- data aceasta, în odaia gătită, în căitul grăunţelor de popuşi pe Aşa rămân ele prietene în fericire altora, rup firul povestiret... Şi la sare, prinţul Soare-apune. Smeul ŞEZATOAREA care nu se intră decât rar de tot sobă (o tablă de fier cu găuri) ca şi în răstrişte, cu o pornire de răstimpuri, se face larmă mare... e duşmanul lui Făt-Frumos, căr (Traducere din volumul şi în care se primesc oaspeţii maj sărind în floricele albe, care vor jertfă fără hotar. Nhi rangul, nici Atunci una din fete, cu glas care ruia i-a hrăpit logodnica, pe Ileaua d-lui Mihail Vulpescu, de seamă. Copii între şase şi ostoi curând lăcomia celor din averea nu intră în socoteala prie­ stăpâneşte sgomotul, propune ca Cosinzeana. Smeul, care printr'o „Les contumes roumains treisprezece ani aşteaptă această preajmă. teniei lor, care dăinueşte de la aceia care va mai întrerupe po­ vrajă a împietnt pe toţi împeţiţii, périodiques") seară ca pe una din cele mai mari Şi acest bâzăit al trebei, sub egal la egal, pentru tot restul vestirea, să fie silită să facă pe un fel de drac sau de Mefisto, e de Ai. Lascarov Moldovan întâmplări din viaţa lor, de oare lumina roşietică a lămpei cu gaz vieţii. barza într'un picior, până ce toate spaima de care se tem toţi. El şi colo sus, într'un colţ, înspre e iubit câteodată de Ileaua Co­ ce vor asculta poveşti. După un ceas bun de lucru celelalte, vor număra până la zece, sinzeana, pe care o îngrijeşte bine; ;..Cu şezătoarea se închee ciclul Sufletele lor, ca şi acele ale co­ In odaia de lucru se află de soare—răsare,—a pâlpâitului can­ neîntrerupt, bunica firitiseşte pe în cadenţă. Şi dacă pedepsita greşeşte, adică scapă piciorul în nu e totdeauna nesuferit. El ar fi obiceiurilor de iarnă. piilor, se înfrăţesc şi cu dragă obicei, două paturi cât nişte delei de sub icoane, — cu torsul lucrătoare şi porunceşte o clipă pământ, trebue sa înceapă din chiar îndrăgostitul cel mai plăcut, Este obiceiul care înfăţişează inimă, ele se întovărăşesc ca să-şi ogrăzi şi în fund (între cele două pisicelor care par că ascultă şi de răgaz pentru odihnă şi pentru nou... Şi aceasta se întâmplă des... stăpânul dorit de inimele femeieşti mai bine psihologia sufletului ro­ pregătească lucrurile de zestre. paturi) un dulap alb sau văpsit. cugetă, stând în braţele copiilor a împărţi bunătăţi: flori de pă­ mânesc. Acel care a avut noroc Fetele de măritat n'ar isbuti, în Pe cele două paturi se aşează şi ale codanelor pe jumătate a- Şi buna bătrânică, în vremea căci e viteaz şi ştie să apere ce-i puşoi, struguri uscaţi, mere, nuci este drag. Doar e înfrânt de Făt- sä fie faţa la una din aceste adevăr, să-şi pregătească singure fetele. Jos, aproape de uşă, se află dormite şi ele frânte de somn în şi alune, Şi când lucrul reîncepe, aceasta, a uitat unde a rămas. zestrea,—aşa că, profitând de lun­ Frumos, în fantastica lor luptă, vegheri, nu-şi poate aduce aminte un fel de cuptoraş de cărămidă, aşteptarea povestei minunate, — una din fete, apoi încă una,— pe Suratele îşi aduc aminte. Dar şi gile nopţi de iarnă şi de ajutorul care sgudue tot pământul. de acele clipe decât ca de-o poveste spoit cu var în care se pregăteşte, toate acestea evocă feeria şi taina urmă toate laolaltă, cer cu stăru­ aici e prilej de bocluc şi de neîn­ tovarăşelor, duc la bun sfârşit, o ţelegere, căci multe din ele au Smeul aruncă pe Făt-Frumos cu zâne, pe care ar fi trăit-o la vreme de iarnă, mâncarea,—şi unui decor de poveste vrăjită. inţă bunei bătrânici sau alteia din atât de grea sarcină. Ele îşi ves­ care se aseamănă cu soba de în­ mers, în gând, cu povestea mai în nori. La rândul lui Făt-Frumos aevea. Astăzi încă, „Şezătoarea" Acolo se va afla mai lămurit ele, cu mare renume în de-al de rămâne îu sufletul tineretului român tesc suratele din vreme, care va călzit, având forma a două cuburi departe... Şi povestea-i lungă şi îngroapă în pământ pe Smeu care din surate se va mărita după astea,—să le spuie o poveste cu ca icoana cea mai curată a acelor fi seara şezătorii, ca sä nu se puse unul peste altul. Cel de dea­ plină de minunate întâmplări... A- până la brâu, apoi până la gât, Bobotează,—care părinţi sunt încă zâne. vegheri, însufleţite de înţelesul grămădească mai multe la acelaş supra e puţin mai mic decât cel neînduplicaţi faţă de cel ce şi-a ceste întâmplări sunt uneori cu — clipă în care îi retează capul poetic al poveştilor populare, pe soroc. de desupt. (Faţa şi înlăuntrul îngăduit să le fure fata, aducân- Bătrânica nu vrea deodată, dar Făt-Frumos, alte ori cu Ileana cu sabia. Făt-Frumos e ajutat în care meşterii povestitori ştiu sa După cina, fetele se adună la casei sunt spoite cu var cel puţin du-le astfel o jignire. Acolo se va apoi rugată atât de frumos de Cosinzeana sau cu împăratul Alb această luptă uriaşă şi dealungul le depene atât de iscusit, în vre­ surata la care se ţine şezătoarea, de trei ori pe an). putea afla ceeace se spune în sat, atâta zeiţe, începe. Partea cea cel cu trei fete de măritat în a- neisprăvitei goane prin păduri de me ce manele gospodinelor se în­ aducând cu sine furcile şi fusurile. La început, toată lumea tace, cum şi vorbele ce se poartă din mai frumoasă!... E meşteşugul ceiaş zi... Pentru înfăptuirea aces­ bronz, de fer, de argint, de aur, vrednicesc fără oprire cu lucrările Fata, maică-sa şi mama-mare le atât de tare-i cuprinsă de năvala uşă în uşă. Acolo se va afla care minunat, vrăjit, a cărui taină o tui întreit măritiş, el a dat veste prin munţi pe care-i despică în femeeşti cele mai frumoase şi cele primeşte. Gazda a pregătit lucrul lucrului. Dar, puţin câte puţin, din ele şi-a pregătit borangicul cunosc numai bătrânele. Ele ştiu în toată împărăţia şi la vecini. Şi două, peste râuri adânci pe care mai gingaşe. şi fiecare din cei chemaţi îşi ştie încep să-şi facă loc veştile din pentru haina cea nouă delà Pas­ să înfăţişeze şi să îndrumeze peri­ prinţi de pè întregul pământ au le trece ca pe pământ întins, — „Şezătoarea" este, în acest chip rostul din seara aceia. sat. Svoana se face mai desluşită tele ce vine, cum şi alesăturile şi peţiile povestirei aşa de bine în­ răspuus la chemarea lui: prinţul de vrăjitoare şi de Zeiţa-Floare, pilda cea mai vie a înţelegerei îndeobşte, lucrul se face în undoindu-se şi pe val de tăceri, culorile ce le va avea, — acolo, cât înşeală naivitatea celor de-o Ghioagă care înspăimântă prin a treia fiică a lui Alb-Imparat. desăvârşite dintre tinerele fete. odaia de toate zilele. Cu prilejul în care vreme răsbeic: băzâitul asemeni, suratele îşi fae destăinu* ascultă. Copilărimea, c*re lupi* puterea şi mojicia lui, prinţul Gând Fata, din dev^tarrtent şi din ne- Preţul abonamentelor: lei 200 pentru învăţători, preoţi, studenţi şi săteni; lei 300 pentru autorităţile săteşti; lei 400 pentru in­ Luminează-te şi vei fi ! stituţii particulare şi de stat iar delà 500 de lei în Voeşte şi vei putea 1 sus pentru sprijinitorii a- ùilIura Poporului acestei foi. C. A. ROSETTI.

Obiceiurile strămoşeşti

LEUL Ia ieşi, taică, ia ieşi, maică, Fân cu flori din sărbători Le roilea Ia ieşiţi voi surioare. Cosit de două surori Dar Gheorghe Făt Frumosu LE LION Din gură'i grăiară: Cam adus leul legat, Cosit de două surori Le roilea Auzit "delà Stere Mitoi Şi strâns de trei frăţiori. Popa din comuna Lup- Videlevţ-i nevătămat. Crăiasă frumoasă, şanii, Jud. Ialomiţa. Iute'n casă mi-alerga Le roilea Nimeni nu'l auzea, Să'mpărţeasca dragostea Oii sluji la tine, Numai Fira draga sa. Dragostea cu braţele Că'ţi sunt chiar de seamă. Iubitul cu buzele. Le roilea Furca din brâu c'asvârlea, Au vezi ori nu vezi ? BS Tare afara ea alerga. Dar şi Zamfir Făt Frumos El sà'mi fie sănătos Le roilea

Le т roi. Itä , le - toi Cal de mână ea'i lua, Cei munţi'nalţi cărunţi, Cu-ai lui fraţi, Le. - 'toi -léa , le'- го/ Şi începu a mi-1 plimba. Nu's cărunţi de felul lor, Cu-ai lui părinţi Le roilea CRĂCIUNUL Şi aşa mult mi Га plimbat, Buna vremea'n ceasta casă Ci's cărunţi d'a mele turme. Până ce păru-i s'a uscat. La boieri la dumneavoastră La anu şi la mulţi ani. Le roilea .Mărire intru cei de sus, In grajd de piatră 1-a băgat, la vezi, ori nu vezi? lui Dumnezeu, şi pre pă­ dorn. -ni- leâ, Qsr şi Qheor-jghe — Cei drepţi ciolpănei, mânt pace, între oameni Fân cu flori i-a presărat. Cules şi notat de M. Vulpcscu bimă-tnvoire". dom.Y»i Леа , L'âw.be pond еАапь un ciel <&t Le roilea La lina fântână Sânt ciobanii mici aşa cum se cuvine marele Le roilea Imperiul roman se clătina, A LA SOURCE AUX EAUX LISSEE poporul iudeu mai era abia eveniment? Ducem noi, cu Colind de flăcău şi fată Supt glugi aciuaţi, w Fru-moi Ф/. mi. пег.Ы mare auzit de la Stere De ploaie plouaţi o umbra, când în ieslea din vrednicie, mai departe firul Mitoi Popa din com. Lup- Le roilea te - - vc, £r ^am.jir Fir Fru Vitleem se nâştea Isus. izbăvitor al credinţei mântu­ şanî — Ialomiţa. De soare uscaţi In noaptea acea plină de itoare? Faptele noastre ne Le roilea De le-oi şuera farmec, cu cerul încărcat de îndreptăţesc să ne numim cu TIF-TI—~ - adevărat creştini ? Conlucrăm -y,—w Turme-oi întorcea stele, se ridica, în creştetul Le roilea tăriilor nemărginite, steaua noi la înfăptuirea acelei ÎMPĂ­ bt seu - lâ-tè ró; . lea , 5з li. nă fân Pe-aste câmpuri, lunci. vestitoare a naşterii Aceluia răţii pe pământ,împărăţia aceea moi» se le-ve Le­ %o\ „\é& , A la sourie au/ елцх Le roilea care avea sa se libereze din din care să fie isgonită ura şi Florile'ţi'vor dârară, robia întunericului şi din îm­ vrajba, zavistia şl răutatea Cu lâna lor ţurcană, părăţia morţii. Deasupra stau­ şi în locul lor sa se întindă Le roilea lului, în miez de noapte, în­ binefăcătoarea pace şi buna- LEUL Din flori ce-or rămâneară gerii din cer, cu flori de măr învoire ? Le roilea tâ - ПЛ , iâ colţ & gfă- di . ni în mână, cântau : „Mârire Ne iubim noi unii pe alţii ? — Colind de burlac—ori La chimir le-ar băga. tntru cel de sus. Iui Dum­ Iubim pe aproapele nostru, de om voinic. — Auzit lib - ses D'un jar-divi de. ces In chimiruri creţe delà Stere Mitoi Popa Le roilea nezeu, şi pre pâmânl pace, pe vrăjmaşii noştrii, sau cău­ —Corn. Lupşanii — Jud. între oameni bună învoire". tăm să-i distrugem, ca apoi Ialomiţa. =E Tot din piei mistreţe. Cântare dumnezeească, cîn- pe ruinele căderii lor să ne Le roilea Le roilea, le roi, domnilea Când puse picioru'n scară, %e YojJe'â ,51-j* - şjemfplu- faste tare plina de înţelepciune ! ridicăm trufia si nimicnicia Rar când le-or mai scoate, sufletului nostru ? Este astăzi Dar şi Zamfir Făt Frumos La şoimi el că'mi şuierară. Le *roi-Ua,00 іеь чо-jteu _ tUben/"; Rar la zile mari, Se nâştea Mântuitorul lumii Dimineaţa se s.ulară Le roilea pace în sufletele noastre şi şi tot pământul se cădea să Şoimii sboară sus Ia vânt, Zi de nunta noastră. preamărească pe Dumnezeu. lucrăm noi pentru ca între Pe ochi negri se spălară Ogari galbeni pe pământ. Le roilea Cu venirea lui Isus între oa­ oamenii să domneasca buna- Chica neagră'şi pieptănară. La Lina Fântână Ziua de Crăciun, meni, trebuia sâ înceteze înţe'egere ? Şi 'n vânătoare plecară, Ş'a de Bobotează, (Colind de Flăcău şi Fată Le roilea vrajba sufletelor, iar peste 'Ce mare faptă creştinească Cheia'n mână că'mi luară, Din zori de zi în cătare. mare delà Flăcăul Stere Când preoţi botează. ele sa se aştearnă vălul păcii, am înfăptui, dacă, măcar Şi spre grajd că-mi apucară. Mitoi Popa Corn. Lup­ şanii—Ialomiţa, Le roilea în timp ce omenirea va cânta acum, ne-am cerceta Sufletele, Vână ziua, zi de vară, Grajd de piatră 'mi descuiară, Pân' fu soarele 'n deseară. Creştini creştinează, primul imn al bunei-înooiri. cu deamânuntul, şi am căuta Le roilea Le roilea Cearcă murgu, cearcă negru, La lină fântână Taica le-a arat, Lumea şi norodul, să ne îndreptăm paşii pe „ Veniţi la mine toţi cei Când fu soarele 'n scăpătat, ţ$ La colţ de grădină Eu le-am semănat, Le roilea osteniţi şi împovăraţi şi eu calea zilelor viitoare după Găsi murgu năsdrăvan, Vânătoare ce-am vânat. Le roilea Le roilea Pământul cu toţii. oă voiu odihni pe voi", învăţaturile lui Iisus, silindu-ne Mai sprinţar şi mai fugar. Slujaşte'mi plujaşte. Mai mult viorele, Le roilea sâ auzim veşnic în urechile Găsii leul d'adormit, Gheorghe Făt Frumos (>) „Iubi/i-vâ unii pe alţii", Le roilea Le roilea „Faceţi bine celor ce vő noastre cântarea îngerilor : De căpăstru mi'l lua, D'adormit, d'a pitulit. Gheorghe Făt Frumosu Fie sănătos Ş'afară că mi'l scotea. De cât micşunele. Le roilea urăsc", „Mărire intru cei de sus, C-o fată de mână Mai mult busuioc, lui Dumnezeu, şi pe pământ D'adormit cu faţa'n sus, Le roilea Cu-ai lui fraţi şi părinţi. „Iubiţi chiar pe duşmanii Le roilea Le roilea д pace, ittr între oameni bună- De parmac, că mi'l lega, Supt o umbră, de sginduf. Fata e crâiasă. De cât siminoc. voştri", a spus Isus mai târ­ De parmacul grajdului. Le roilea Bună vremea 'n casă, învoire", ziu, revârsând în inimi dul­ Cu sprânceana trasă Boieri, Dumneavoastră, Să'l deştepte nu se 'ncrede, Le roilea Le roilea cea mângâere a speranţei şi Cu ţesala '1 ţesăla, Să-I 'săgete nu se îndură. Cu geana sumeasă, Câmpuri şi vâlcele, La anu şi la mulţi ani. a chemat la o viaţă nouă, la Em. C. Pasculascu-Orlea Cu giubana mi'l ştergea. Le roilea Zestre's ale mele, Cules1) Cân dşi senotat colind deă fataAf., Vaipescuatunci se o viaţa mai bună şi mai se­ Geme murgu mi-a sforăit, Chip de jupâneasă. Le roilea zice : Fira cea crăiască nina pe toţi obijduiţii şi nă­ Frumos şaua'i aşeza, Leu din somn s'a pomenit. Le roilea Cu tot cuprinsul lor. Fie sănătoasă. păstuiţii. Iute în casă -mi alerga. Dalbă de crăiasă, Din gură'i grăiară lată noua religie, noul crez, Spintec-ai vântul fugind, Pâna ce leu am obosit. Le roilea V A S I L C A care se revarsă în sufletul Să ia arcul din arcar, Auzit delà Tincă Cercel Şi săgeţi din săgetar. Lui Gheorghe Făt Frumosu : Cristea - Cât Radu - Vodă omenirii, înviorînd-o, căci aşa Zboară murgu pe pământ, Com. Lupşani. Jud. Ialo­ Le roilea a înţeles El să intemeeze pe Zboară şoimii sus în vânt. miţa 27. ѴП1. 1927. pămînt împărăţia lui Dum­ ') Se ştie că în antichitate existau Tu nu faci de mine lei în peninsula Balcanică. — Se mai Nici de potrivire nezeu, născîndu-se în es'ea ştie că Tracii iubeau vânătoarea, caii Ogarii ca săgeţile, Le roilea dobitoacelor, aducînd alinarea şi erau foarte curagioşi. Aci él vânează Pe leu mi'l hârţuiară. $P—M SBÍT^H—f 1 І 1 cu şoimii şi ogari.—Tot astfel şi Tracii. Căci vezi, ori nu vezi? h-4—1—— —Ы P suferinţelor, înviorare sufle­ — Dat fiindcă acest colind este de pe —\—s u —ь-^—*~ Le roilea 2 1 a 1 telor, iar pentru mîntuirea Bărăgan, contribuie încă roi, credem De leu că m'alăturai, Cele câmpuri albe W- — *— —• ? că acest document este o moştenire In laţ că mi'l încurcai. lumii a primit să-şi ducă Tracă. - M. V. Şi luncile dalbe Олггь )t ele! ù zur I* singur crucea pe Golgatha, Le roilea lăsând sâ fie răstignit între De urechi mi'l luai, Nu's dalbe de felul lor tu <кд bit Sus pe murgu'l aruncai. tîlhari... 2) Cu acesf vers se та începe toate Le roilea Şi azi, după atâtea zeci de strofele—până la sfârşitul colindului*— Sunt dalbe de flori. Şi mai este şi cea mai complectă Iute ca vântul, veacuri, sărbătorim noi oare Mai mult trandafiri Troiţă Strămoşească formă din toate refrenurile de colinde. Spre casă mi-alergai. Le roilea De cât calofiri ter- re ţ Est u - ne ЪеИк me.

grăită dragoste, cu ajutorul Vră­ desea, una sau doua orätenii, cu o aleasă poezie din pricina In sfârşit, după ce se ostoeşte întâi cucurigat, - dau aripi sufle jitoarei s'a prefăcut în Zeiţă- şterpelite pentru şezătoare, — şi frumuseţei dragostei Iui,— îmbră­ gălăgia, încep ghicitorile. Cel că­ tului. Floare ca să ajute peFăt-Frumos obiceiul porunceşte ca ele să fie ŢIŞA, într'o seară, când se făcuse ruia i s'a dat o ghicitoare şi n'a ...Cu această viziune tinerele 4—« care n'a vrut'o în ziua măritişului fripte deîndată. Câteodată, orate- întunerec, pe stăpâna casei în putut s'o deslege, trebue să scoată fete, intrând acasă, sfârşesc po­ celorlalte două surori, când ea i-a niile sunt recunoscute de vreuna care ne găseam, crezând că îşi tot felul de strigăte, imitând ani­ vestea în vis, când somnul va t)â , bfi _ ?e Doa.nrne - le s/ aruncat mărul de aur, semn al din fete, ca fiind ale lor, căci flă­ îmbrăţişează logodnica. malele, s'au alte năsbătii care a- vrea să le închide pleoapele. Tia ^ s\e , te 01?! Sain - l-es 'er dragostei ei... Odată învingător, căii le ţin de picioare şi le arata duc râsul. Ghicitorile sunt puse Când lampa fu reaprinsă şi el -V- Făt-Frumos desrobeşte pe Ileana tuturor. Inveselirea se face şi mai văzu ce soţie făcuse, îl cuprinse câte odată aşa fel (căci flăcăii şi Cosînzeana, care, în drum, spre mare, iar taina aceasta nu va fi furia, şi îşi trânti căciula de as­ fetele s'au gândit la ele din vre­ apoteoză, întâlneşte pe impeţiţi dată pe faţă niciodată. trahan de podele aşa de tare, în me) că cuprind în ele o aluzie la transformaţi în statui de piatră, Şi în vreme ce lucrul reîncepe, cât crăpa, pocnind ca un pistol. lucruri care nu sunt înţelese de Foaia noastră şi-a Bomr) din cet — acoperită cu muşchiu. iar bătrânica îşi urmează poves­ Va înţelege lesne oricine despe­ cât de cel care a pus ghicitoare şi Dieu скз cieu/„ Ii recunosc, şi, Făt-Frumos, cu tirea, fără ca nimic să pară că rarea lui, când vom spune că de c$l căruia i-se pune. Răpirile mutat redacţia şi ad- ajutorul biciului său vrăjit, ples­ tulbură adunarea, — deodată, un flăcăii nu pot să-şi îmbrăţişeze fetelor sunt puse Ia cale în chi­ {ia în str. Regală No. nind de trei ori, îi însufleţeşte din întunerec adânc se face. Unul din dragile lor decât la şezători, într'un pul acesta, aproape pe faţă, fără VASILCA nou. Alaiul pleacă spre alte isprăvi flăcăi, dintr'o suflare, a stâns chip aproape pe faţă, chiar când ca nimeni să-şi dea seama. 16. aşa că pe viitor cântâd slavă învingătorului. lampa şi, pe întunerec, el şi to­ e vorba s'o facă pe întunerec. După miezul nopţii şeză­ In copilăria mea, n'am auzit varăşii îşi strâng în braţe iubitele Un fel de lege le îngâdue, cu a- toată corespondenţa şi Dar în ele cine 'mi şade? Două trei verze-am stricat. toarea se împrâştie. Şi flăcăii, niciodată sfârşitul vreuneia din pe care şi le-au ochit din vreme. cest prilej, ceeace, în alte împre­ Şade bătrânu Crăciun Romanică mă văzură ca logodnici, îşi petrec iubitete sumele de bani ce ur­ aceste nenumărate poveşti la Şe­ Câteva clipe e o învălmăşala jurări ei se mulţumesc să fure prin Şi 'mi judecă pe Siva : Mă bătură, mă omorâră. până la poartă. Şi în nopţile cu zători, căci bătrânica prelungeşte adâncă,—până ce mama sau bu­ surprindere şi, Domnul ştie câte mează a se trimite, se Ce-ai mâncat Lua românii slănina lună, care, iarna, au aproape lu­ şi înfloreşte povestirea ca să tre- nica isbutesc să aprindă din nou zile sau săptămâni trebue să Şi ce-ai băut Şi ţiganii câpăţâna. mină de zi, pe când zăpada scâr- vor îndruma la această că timpul, fără ca nimeni să bage lampa. E o svoană şi un chihotit aştepte până să aibă iarăşi a- De mi-eşti grasă La dumneavoastr-am adus-o, ţie sub picioare, ei îşi spun frân­ de seamă. Şi mat ales, pentrucă de strâmgeri în braţe şi de săru­ ceastă îngăduinţă, — acest prilej. nouă adresă. Şi frumoasă, Să mi-o staţi, turi de vorbe, care nu sunt de şirul povestirei e rupt, spre mie­ tări înăbuşite. Câteodată, unul îmi aduc aminte, asemeni, de Cu ochi negri Să mi-o priviţi, cât popasurile gândurilor lor în­ zul nopţii, de năvala în casă a lacom peste fire, în porneala lui, strigătul gospodinei casei, care Mângâioasă ? Frumos dar, să'i dăruiţi flăcărate, în continuarea visului unui pâlc de tineri, cam tot aţâţi ia în braţe pe mama sau pe bu­ stătea zăpăcită în mijlocul odăii : D'aleo, bătrâne Crăciune, Vre-o doi trei galbeni înfloriţi de-odinioară. câte fete se află acolo... Adesea nica, care s'au ridicat să aprindă „Doamne-Doamne, la vrâsta mea !" Că stătuşi de mă 'ntrebaşi Şi-un colac de grâu curat, ei- sunt logodnieii suratelor... Şi lampa şi o îmbrăţişează cu atâta zise ea în mijlocul râsului tuturor. ...Aceste fărâme de idile, Ia Cu tot dreptul spune-i-aşi : Supt colac vadra de vin acel care nu-şi are încă aleasa, sete pregătită pentru fata lui,—şi Din noaptea aceea, în tot satul, vre­ portiţa casei, în lumina stranie a Sus la munte ne-am suit C-aşa'i legea din bâtrâni ştie că pe care o îndrăgeşte în atunci isprava e de tot hazul... me de câteva săptămâni, s'a vor­ nopţii, în mijlocul decorului alb, Jar şi ghinda mi-am păscut, Sus cu vestea lui Rist taină, e acolo, la veghere. Un flăcău din satul meu, pentru bit decât de această întâmplare, înconjurat de copaci. încărcaţi de Mai la vale-am scoborât Sà'mi fiţi boieri sănătoşi Dacă Şezătoarea este în vre­ care noi avem o deosebita consi­ iar flăcăului i-a rămas numele de ţurţuri, în care din timp în timp, Apa rece mi-am băut La anu şi la mulţi ani. mea Cârraelegei, flăcău aduc, a- deraţie şi pe care-l împodobeau „Căciulă spartă". tăcerea adâncă e frântă de cel Şi'ntr'o gradină - am intrat Cules şi notat de M. Vulpcscu .CULTURA POPORULUI* 0 nuntă ţărănească la Lnpşani (in Ialomiţa) Cărţi şi Reviste FOLKLÓR istoria pe scurt a Ve-î' "cordat, din toate punctele de iu chiulul Testament de Teo­ .vedere, unei populaţiuni veş­ dc M. VULPESCU. dor Gnica, profesor. — V nic ameninţate de curentele (Biblioteca revistei „Zorile11 duşmane, unei populaţiuni Duminică seara Darul : Ca băut rachiu de pere iaşi). Preţul 5 lei. — Nece­ menite să ne străjuiască ho­ Şi s'o chişat pa picere Masa cu dar Un lăutar expert în a prezenta Strânge masa soacra mare sitatea râspândirei învăţămin­ tarele. telor Vechiului Testament in Pentru masa aceasta bucatele darurile începe să strige prin lume Că te bag cu capu'n oală Propaganda politică deşăn­ cu fost făcute acolo unde se ser­ urmat de o călţunareasă ce poartă Şi cu dinţii 'n mămăliga rândurile largi ale poporului ţată, în loc sâ ţintească la 9? "•• a mântuit.. " vesc, în saloanele unei prăvălii. un coş mare cu daruri : Şi cu picerile 'n mămăligă езіе destul de simţită, de unire şi buna înţelegere, sâ Gălăgia mare Acum, cu multă atenţie călţunarii oarece faţă de întinsa propa­ Lumea se aşează la masă în Măi Marine măi asvârla punţi de înfrăţire, ordinea următoare: nunul, care dau târcoale mirelui, cea ce în­ gandă sectară ce se îace în înalţă din contra Carpaţiî şi Duminica XXIX-a de după Rusalii Ce mai? seamnă ca trebue sä se retragă. trebue să aibă sub el una sau două rândurile populaţiei săteşti, adânceşte Prutul. Dăm ' mai cărămizi pentru a fi mai înalt şi Soacră mare, coacră mare Nunului singur i s'a aranjat mai [Luca XVI! - 12-19] nu se opune de cele mai jos o parie din preţiosul ar­ ca să poată vedea pretutiudeni, Unde eşti? la oparte o masă şi el continuă căci el este şeful suprem. Apoi Hai la marfă de negoţ sä supravegheze jocul şi nunta multe ori decât lucrări neis­ ticol, din care se desprind „Au nu zece s'au cură­ Nu s'a ajunge pe la toţi mai departe. prăvite şi aşa de greoi redate, ţit ? Dar acei zece unde vine mireasa, ginarile, nuna şi dureroasele adevăruri de cari sunt ?". Luca XVII. 17. socrii. La masa aceasta iau parte Unde'i nunu? Luni de dimineaţă încât cititorul cu greu ie vorbeam mai sus. toţi invitaţii nunului. Apoi vine şi Nu'i aci? poate înţelege. celalalt! lume. Pot veni şi neinvi- La mire acasă, camera nupţială Un sătean cuprins. —desgheţat la Fără preget, neobosit, Iisus lor ? Şi toate acestea nu le-a su­ Ah! ho! uite unde s'a chitit nunu Stilul curat românesc şi minte, mă întreaoa foarte curios, daca străbătea delà un cap la altul, ferit pentru mântuirea întregei taţi numai să dea darul. Nune cu perdea sau fără perdea? îi aşteaptă, cu cămăşi de noapte atenţia cu care este redac­ In adevăr ţăranii din România, sunt pământul Iudeei, predicând evan­ omeniri ? De ce dar prea puţini Masa este servită de câlţunari. noi pentru amândoi. Călţunarii şi toti aşa cum i-au zugrăvit uu Candidat ghelia Sa la toată făptura. sunt aceia cari se întorc cu cu­ Lumânările cari trebue să arză Nunu : călţunăresele aşteaptă cămaşa sac­ tată broşura d-lui prof. T. din ultimele alegeri „Văzut'a-ţi voi vre- o dată păcurarul care umblă negru ca Odată, Iisus mergea spre Ieru­ getul curat, în glas mare slăvind sunt puse într'o dublă plina cu rificiului. Ghica, o face sâ merite o un drac, prin sate, cu câinele — toata Cu perdea salim şi trecea prin mijlocul Sa- pe Dumnezeu, să mulţumească lui grâu. Aci o paranteză. Ginerile nici larga atenţiune şi să fie răs­ averea lui mişcătoare,— legat.de căru­ ţă ? Aşa sunt ţăranii de dincolo. ' Aşa mariei şi Galileei. Intrând într'un Iisus? De ce oare, în zilele de Nnnul trebue să aiba în per­ nu vrea să auză de aşa ceva. Dar pândită cât mai mult. sărbătoare, bisericile sunt aşa de Linişte. vrt-ţi se ajungeţi şi voi ascultând de sat l-au întâmpinat zece leproşi, manenţă în faţa lui doua pahare călţunarii l'au forţat. Tot târgul domnii din România?*. Şi în mintea cari se ţineau departe. goale ? Nu e de datoria fiecăruia рііпг cu vin cum şi o lămâie tă­ aceasta a durat cam mult din care săteanului cheabur, frica încolţeşte, iar Uite ce a lucrat Leana mea Antologia scriitorilor Zece leproşi, zece oameni loviţi să mulţumească isbăvitorului sau? iată în sferturi şi pusă în pahare. cauză călţunarii s'au dus când se noţiunea României, care e şi ţara lui, Noapte dormea ajunge o spaimă, ceva hidos. de cea mai urâtă şi cumplită boală : Câta durere va fi pătruns în Se serveşte ţuica. făcuse lumină la soacra mică Români delà 1821 încoace Ziua se odihnea Nu sunt mai întăritoare nici ziarele lepra. O boală pe cari doctorii sufletul lui Iisus, văzând că din Nunu; „Noroc masa frumoasă, (mama fetei) cu rachiul roşu pentru de Ion Clopoţel. (Biblio­ n'au putut-o, şi nici azi n'o pot Cămaşă-i asta, ăsta'i sac ia vă uitaţi care ajung până la el. Dacă sunt loca­ zece s'a întors numai unul spre trăiască mirii !" a'i anunţa vestea cea bună a fe­ teca Semânâtorul) — Preţul le, nu găseş'i in ele de cât batjocura vindeca. Nenorociţi atinşi de a- a-i mulţumi. Şi nu acest lucru 1-a lume bună, Mesenii : „Noroc nune mare !" S'a dat ghes la măritat. Ii arde căl- cioriei. Soacra doar nu ia 30 Lei. — Lâsând la o parte faţă de adeversar ; dacă vin mai de de­ ceastă grozavă boală, erau alun­ îndurerat pe Iisus, ci faptul că în luat la palme, l'a batjocorit ca pe parte, numai descrierile exagerate des­ Se întreabă nunul mare dacă căile şi... car. cterizările asupra fiecărui pre crime, tâlhării. Niciun rând de la­ gaţi din mijlocul semenilor lor, sufletul celor vindecaţi, sentimen­ nişte netrebnici, căci mireasa nu fiindcă această boală este mo­ tul re unoşlinţii era rnort. trebuie să aducă mâncarea. Şi Na'ţi-o nasule scriitor din cei citaţi de d. ude pentru omenie, cinste, fapte de acum toţi lăutarii se duc la bucă­ Şi mă scapă de povară avea de cât 13 ani şi 8 luni. energie ; nici-o descriere a muncii po­ lipsitoare şi ei, sărmanii, trăiau Şi celui ce venise la Iisus, şi Clopoţel în „Antologia scrii­ zitive desfăşurată indiferent de cine. tărie şi în sunetul geamparalelui (nunu întinde mâna, el o retrage) prin marginea satelor, prin păduri, i-a căzut în genunchi, Acesta îi Zorile torilor Români delà 1821 S'ar spune că li s'a pus la Îndemână prin sate şi case părăsite, şi tră­ zice : „Scoală-te şt du-te; cre­ se joacă din nou străchinile. Nimic şcoli, focare de lumina, de patriotism, nu poate fi comparat în pitoresc încoace", caracterizări ce a- dn evocare a energiei naţionale. Cât iau, cu rădăcini de ierburi şi din dinţa ta te-a mântuit". Apoi călţunareasă, de cei n'aţi căl­ In zori de zi satul este străbă­ cu acest moment de la masa cu de departe suntem de intensificare ce ceia ce li se da de oameni întoc­ Tu, creştine, aminteşte-ţi de cat-o, uite aşa tut de chiotele călţunarilor cari au desea dovedesc o cunoaştere s'ar fi cuvenit să fie îndreptată ?pre dar. II caută din 'nou pe nunul mai ca la nişte câini. Ce grea mâniuirea pe care Usus a adus-o (o răsuceşte, o întinde, o mototo­ pus fnir'o prăjină un cocoş a/b nu prea profundă a operii perifö.ie Í mare până'l găsesc. pedeapsă pe capul unui astfel de sufletului tău prin jertfa Sa, şi leşte) văpsit cu roşu. fiecăruia, ideia Editurei Die­ Elementele tinere, cu oarecare însui- bolnav ! leţire, sunt lăsate să se bată cu mize­ îndreaptă-te către casa Lui — bi­ Din partea miresei nu ia parte cezane delà Arad de a pune riile de tot soiul. Unde lipsesc — şi Ei bine! zece din aceşti bolnavi, serica — şi cu inima curată, mul- Zorile surorilor nimeni la masa cu dar. Na'ţi-o nasule Zorilor de dimineaţă ia îndemâna marelui public sunt multe locuri de asemenea cate­ îl întâmpină pe Iisus. Şi ei "se ţumeşte-i cum se cuvine, ca nu Când' mâncările au fost aşezate Pricopseala gorie — şcoala e pe mâna celor care Tutulor le cade greaţă cititor, fragmente din marii ţineau departe — spune sf. evan­ cumva şt de tine să întrebe zi­ pe masă să zice Tatăl Nostru. (iar îl amăgeşte) învaţă pe copii Românilor. în clasa În­ ghelie, — de frica sä nu fie alun­ când: „Au nu şi pe acesta l-am Numai mie cu dulceaţă noştri scriitori, în condiţiuni tâia primară, să vorbească în chipul Aci se plasează cântecul nunu­ următor : „Chite labn are vacu de la gaţi "cu pietre de poporul care mântuit? Unde este acum?. Căci sunt cu puicuţa 'n braţe lui ce se execută în tot timpul cât Câţi coţi puseşi mireasă avantajoase, este din cele mai casu vostru?'. Şi copii din România venea în urma lui I sus. De cu seară până 'n zori răspund: »Vacu de la casu nostru are Em. C. Pasculescu-Orlea se serveşte masa. Ne putem da pentru o astfel de traista? Trupuşoru 'i varsă sudori fericite. Pe un preţ modest, Şi de departe, ei au strigat cu patru labu". seama cu adevărat de această In tot timpul cât se dă darurile Pe cel aşternut cu flori într'un format accesibil, ori­ glas tare: „Iisuse, tnvăţătorule, moştenire tradiţională şi de forţa Cruciuliţă de argint fie-ţi milă de noi!" Din ale satelor noastre (cămăşi, ştergare, basmale de mă­ cine poate găsi adevărate Cercurile conducătoare să ei. Cântecul acesta al nunului are Amândoi v'aţi potrivit Ei erau, pe deplin încrediinţaţi tase) lăutarul înveseleşte lumea cn pagini de recreare şi citirea ia aminte cât mai este vreme. ceva vechi religios în el. Lăutarii Şi la ochi şi la sprincene că numai Iisus îi poate vindeca hasmodeniile lui, Darurile se dau Restul revistei cu îngrijire Ni se umple inima de du­ cari au voci frumoase cântă pe Ca doi porumbei la pene, lor dâ momente de recule­ şi de aceia îi cer să aibe milă numai bărbaţilor — nu femeilor — rând această baladă. După o pe­ Cruciuliţă de alamă gere. In tot cazul, daca se şi dragoste redactat, aducînd de ei. rere şi ochii de lacrâmi, da­ şi numai invitaţilor nunului mare. că întâmplător în zilele de rioadă de strofe cântate cu toţii o Când s'a isprăvit cu împăţirea Amândoi sunteţi de-o seamă. gâseau formule mai apropi­ articole semnate de Pr. C. Suferinţa lor întrecuse orice reiau pe o sârbă, o horă,- ori alt darurilor miresii acelaş lăutar ia ate pentru autorii citaţi, anto­ Dron, Pr. N. Hodoroabă, margini şi atât erau de nenorociţi sărbătoare, ne coborâm la joc, da crezi c'au luat foc arcuşele După ce au dus rachiul roşu două farfurii. într'una se pune logia ar fi fost cu mult mai Anton Gurgu, prof. T. Ghica încât Iisus, färä sä pună preţ pe sate. In curtea sau ceardacul în mâinile lor. Eram tare obosit, soacrei mari se întorc şi se duc pâine şi sare şi se dă nunului, utila şi s'ar fii putut pune şi pe lângă versuri şi partea nădejdea şi credinţa lor, din milă şcolii rar o să vedem mulţi­ căci de Sâmbătă de pe la 10 di­ iar în celelaltă se strâng banii. la nunu mare. Unul din călţunari şi tot ar fi trebuit să-i vindece. mineaţa am fost purtat de colo- la îndemâna tineretului nostru iuformativă. mea ascultând sfătui învăţă­ Nunu prin două trei cuvinte zice nunului mare: Şi mila aceasta o cereau ei delà colo, când în căruţe de-mi clăn- torului. Cercetând locaşul aduce aminte obiceului şi încura- Ia nune mare să vezi ce rachiu şcolar, ceeace în felul cum Iisus. ţăneanu dinţii în gură, când pe avem noi este acum redactată, e departe Domnului la fel. Pretutin­ drumuri prăfuite, dar când lăutarii jeză lumea să ia parte prin darul Şi noi suntem de multe ori bănesc ce va da cu inima plină L'am adus de peste mări şi ţări. de д corespunde acestei ne­ Sandu Teleajen: Moş* bolnavi atât trupeşte cât şi sufle­ deni : nepăsare, lipsă de grijă. au atacat cântarea nunului parcă Dar dacă treci peste amarul atunci mă sculasem de la hodină la începutul casnicei tinerilor de Nunul mare ia. cesităţi. nenii,.. (Bibi. Semănătorul teşte şi în clipele nenorocite, cari faţă. se abat peste capul nostru, cerem sufietesc, şi străbaţi uliţile în- şi am înţeles şi mai mult puterea Nune mare ai băut? h bun? Arad No. 151—152. Preţul milă lui Dnmnezeu, însă ne-am înflăcărătoare a acestor soi de ar­ Primul care da darul este nu­ Dar ce ne dărueşti pentru băutura Lei 15). tortochiate, apoi negreşit că nul mare, socrul, invitaţii cei mai asta atât de scumpă. întrebat dacă sălăşlueşte şi în tişti. Aflaseră că eram acolo şi au Zorile. — Anul III No. Dl. Sandu Teleajen este o să tresari de la o distanţă cântat să dea un examen. Cu de frunte şi apoi ;toţi comesenii. sufletele noastre nădejdea şi cre­ Nunul mare le dă două trei 10. - Iaşi. Cu acea îngrijorare cunoscut publicului nostru dinţa acelor leproşi, pentru a ne la auzul chiotelor de bucurie drept cuvânt au fost admirabili. Darul mesei a produs lei 10400. sticle de rachiu pe care '1 pune despre ziua de mâine a nea­ dintr'o serie de volume de cons-'dera vrednici de isbăvire ? şi de veselie. Acolo e câr­ Şi prin asta se mai explică marea Banii sunt puşi într'o batistă în în buriul lor şi apoi pleacă cu care sunt bine ; legaţi pentru ca Zadarnică va fi rugăciunea no- ciuma ! Acolo e diavolul, unde indulgenţă a poporului român faţă danţul prin sat ca să strige lumii mului nostru, pe care o dă proză remarcate, cu elogii, de de ei. Căci într'adevăr nimeni mirii să fie economi, iar legătura stră, dacă nu va fi isvorâtă din mai toţi plugarii şi-au făcut vestea şi să bea banii pe cari i'au înţelegerea adâncă şi dra­ critica literara. nu'i face mai bine să uite greaua se udă cu vin. credinţă statornica, din credinţă căpătat de la nun şi socrii. gostea adevărată, d. profesor „Moşnenii", piesă vigu­ locul de întâlnire şi altarul zi­ lor existenţă în luptă neîntreruptă După ce s'a spus în gura mare desăvârşită. Iată ce le zice Iisus Ion Simionescu delà Univer­ când aude rugăciunea lor: „Du- lelor de sărbătoare. cu pământul şi tirania naturii. ce sumă s'a adunat se aduce frip­ (va urma) roasa, vine sâ se alăture ce­ ce-ţi-vă şi vă arutap preoţilor". Cu tură şi uscatele. sitatea din Iaşi, concentrează lorlalte piese ale acestui mă­ Aici conul Naie sau jupan M.VULPESCU alte cuvinte : Duceţi-vă şi vă ară­ Călţunarii şi ^călţunăresele nu După ordinul nunului, pe la orele în articolul sâu „Conştiinţa Strulovici vinde otrava pen­ Bulevardul Elisabeta 10 nos autor, piese jucate cu taţi păstorilor voştri sufleteşti ; a- vin la masă de cât cu amândouă 3^8, lăutarii cântă: Naţională", din ultimul nu­ succes pe scenele multor te­ ceştia vor ruga pe Dumnezeu tru cei cari încă nu ştiu că- mâinile ocupate pentru ca cei doi Bucureşti Foaie verde salbă moale măr al revistei „Zorile", tris­ atre din ţara noastră. Trupe­ pentru mântuirea voastră. şi perd sănătatea, puterea şi însurăţei să aibă spor în viaţă. Strânge masa soacră mare tele constatări făcute cu oca­ De pretutindeni în timpul mesei le româr.eşte cari fac turnee Oare nu este acelaş lucru şi necinstesc în chip conştient Foaie verde busuioc se aude : noroc nune mare, noroc, zia călătoriilor din vara anului în Ardeal şi Banat ar fi bine astăzi? Nu avem şi noi pastori numele A tot - Puternicului, ba Mai scultaţi boeri la joc Părinţii fetei so питевс : Ion G. noroc, masă frumoasă. Obac şi Dica Ion O. Obac. acesta înspre graniţa de apus sufleteşti, cari se pot ruga lui şi numele de român. Şi-au De 'ndesaţi bucatele să ne aducă, din când în Ginerile : Dumitru lsaia. a ţârii. Sunt adevăruri crude, Dumnezeu pentru fericirea no­ făcut negustorii averi de mi­ Cam pe la sfârşitul mesei mi­ Că v'ajunge de când mâncaţi Mireasa : Maria. când, şi piese ca această astră? De ce îi nesocotim şi, de Cel ce a ţinut Ioc de Socru Mare : dureroase pentru acei ce simt lioane, şi cu toate acestea să­ reasa dă ordin sä se aducă daru­ Unde naiba mai băgaţi dramă smulsă din viaţa ro­ multe ori chiar îi batjocorim? Nu rile ei cari corespund în număr Soacra mare s'a îmbătat Vasile Moise Cărdărirescu. curat româneşte şi dovedesc teanul nostru nu vede, nu Nunii : Marin Gheorghe Tache şi mânească de dincolo de Car- trebue oare sä ne îndreptăm dorinţelor nunului. Şi s'a băgat pe sub pat Duduia Marin Gh. Tache. puţina atenţiune ce s'a a- către ei şi arătându-le suferinţele observă. Ştie atâta, că în paţi. noastre trupeşti şi sufleteşti, ca, clipa de odihnă să-şi scoto- împreună cu noi, să roage pe A- ciască chimirul secătuit, ca totputernicul Dumnezeu pentru mântuirea voastră? mai apoi să-şi deà şi haina, TOAMNA Drepturi ce nu pot fi luate când diavolul ia dus lantul In sufletele celor zece leproşi în gât. Scriitorului : Virgil Сагаіѵая Cu inima chinuită de du­ Corpul didactic rural are era însă atâta credinţa, încât, Bine a zis, cineva: Cine rere şi cu o îndreptăţită ne- nevoe sâ fie apărat. n'au şovăit o clipă şi, după în­ bea un pahar, bea două apoi dumurire luăm cunoştinţă de Trebue să se cerceteze, demnul lui Iisus, au pornit în Şi plouă... şi plouă, ordinul Ministerului de răs- cât mai curând cu putinţă, graba să se arate preoţilor; dar nu se mai opreşte până la Şi oânlul vueşte pe când ei se duceau, s'au cu­ nouă zeci şi nouă". Nu-i nimeni pe stradă boiu, că învăţătorii nu mai spre a linişti pe cei amenin­ Un sgomot nu creşte... răţit de lepră. Iată chipul dureros şi ru­ pot beneficia de art. 52 din ţaţi şi a-i face să-şi continue Învăţătorii din Basarabia apostolatul lor cu deplină în­ „Iar unul dintre ei, văzând şinos cum o parte din săte­ Şi ploaia loveşte Legea Recrutării. „că s'a vindecat cu glas tare ni, îşi perd vigoarea, belşugul D-lui Ministru al Instruc­ Leneş în geamuri, Am citit acest ordin, pub­ credere în păstrarea dreptu­ „slăvea pe Dumnezeu. Şi a câ- pere gaz, lemne, etc. Cu această casei, buna înţelegere şi câte ţiune! public. Şi frunze de ciarâ licat în coloanele ziarului rilor câştigate. „zut la picioarele lui Iisus, cu sumă, are hrana. Dar cu ce se alte fericiri pe cari le doresc cu mai îmbracă? Cu ce să-şi mai Cad trist de pe ramuri „Universul". „faţa la pământ, şi i-a mulţumit. Pe pământul care a suferit a- Şi acum câteva întrebări „Iar el era samaritean". ardoare când ajung la nevoie. cumpere cărţj, reviste, ziare? Nu Am aşteptat să vedem, pentru cei în drept: tâta depe urma vitregiei vremuri­ distrugi ce e mai scump şi mai Cad trist de pe ramuri, „Răspunzând,- Iisus a zis: daca acei cari în timp de Mă doare sufletul, mă în- lor, ne facem datoria. Nu ne-am nobil, în sufletul unui dascăl ? Cad frunze... şi mor Care este cauza, care a „Au nu zece s'au curăţit? Dar fioară adânc când văd, că devotat spinoasei misiuni de învă­ Unde este deplasarea în zonele Şi nimeni n'ascultă râsboiu, ca şi în timp de pace, „cei nouă unde sunt? Nu s'a determinat pe cei cari au luat numai de pe urma acestui ţător pentru avuţie sau cine ştie etetoglote ? Unde este diferenţa La plânsetul lor... cer acte de' eroism din partea „găsit să dea mărire lui Dumne­ măsura, să ridice cu atâta ce soiu de alte îmbogăţiri : ci de solar? Cu legea armonizării zeu, decât numai acesta de flagel, s'au distrus case, s'au învăţătorilor, vor protesta îm­ pentru înfăptuirea unor gânduri am făcut sacrificii, deplasarea nu Doar vântul le-asoârle uşurinţă acest drept al învă­ neam străin?" , omorât, s'au tăiat, - lăsând în potriva acestei dispoziţii ne- curate, din suflet pornite. Ca să ni s'a dat, atunci unde ieşim cu Pe drumuri murdare, ţătorilor ? urmă jalea văduvelor şi or­ ne apropiem de acest vis, ne Şi râde de ele drepta şi adânc nemulţumi­ (Samariteni erau evrei de origină socoteala? Cum ne înşeală pe Ştiu domniile lor, că acest însă In timpul robiei pe cari o suferi­ fanilor. punem munca şi energia în slujba noi alţii, ne învăţăm şi noi de Cât poate de tare... toare. seră mai înainte, adoptaseră diferite neamului. Dar adânc ne doare drept a fost câştigat prin La drept vorbind se strâ- nevoie să înşelăm la rândul nostru, Dar... nimic. Văzând că tot credinţe păgâneşti, pentru cari erau când avem de suferit depe urma sânge vărsat în răsboiul pen­ socotiţi de ceilalţi evrei ca spurcaţi şi duesc ei învăţătorii şi cei- şi iată cum se pierde omenia, Spre zări de cenuşă noi trebue să ne apărăm de multe ori socotii chiar ca strein?. idealismului nostru, adânc ne dor cinstea şi încrederea! Trec berze gonite, tru întregirea neamului şi, în lanţi cărturari, însă nu este nedreptăţile ce ni se fac tocmai drepturile câştigate cu dovezi La rezidirea templului din Ierusalim, De toamna fecioară timp de pace prin truda şi nu fuseră primiţi să ia parte, din a- nici un folos dacă unul vrea de acei chemaţi să ne înţeleagă Ceia ce spun aici este drept. de eroism, ce nu pot fi tăgă­ celeaşi motive.) Cu braţe ofilite... sacrificii pentru împuternicirea să distrugv obiceiul, iar ce­ mai bine şi să ne dea o mână de Credeam că mizeria noastră, duite de nimeni. ajutor. Să nu se uite că în manile poate fi suprimată, când condu­ neamului prin cultură? Iată dar că prin puterea Iui lant coleg clădeşte prin ne­ De toamna ce astă-zi Liniştită este lupta noastră; noastre este încredinţat viitorul cătorii iau măsurile cuvenite. Dar Dumnezeu, cei zece leproşi sunt Pe toate-i regina, Dar în cazul altui râsboiu, păsarea sa ori chiar prin îm­ acestui neam, şi să nu uite toţi pe câţi îi doare, durerile altora? însă-i foarte departe de a fi vindecaţi, însă numai unul singur, Şi geme salcâmul brăţişarea patimei : zeii zilelor de azi, că la altarele Câţi învăţători sunt în parlament? lipsită de energie. ce ar mai fi sà fie, nu va fi — şi acesta samaritean — a găsit Bătrân din grădină... la care slujim noui, nu pot sluji Şi acei puţini ce le mai pasă! Am intervenit, prin „Asoci­ nevoie de ofiţerii de rezervă, că e de datoria lui să vină să Bântuie şi la cei pricepuţi alţii, oricâtă filozofie vor fi ştiind. Ştiu cu toţii că sunteţi bun pa­ mulţumească lui Iisus, care avu­ ca şi la cei neştiutori face aţia învăţătorilor", pe lângă recrutaţi din rândurile învă- Prin noi se face botezul culturii. triot, D-le Ministru ! Nu ne intere­ Vedea-voi iar soare sese milă de el şi—1 vindecase de aceleaşi ravagii. Pe de altă fostul ministru al şcoalelor, ţâtorimii? Cine nu s'a botezat în apa sfin­ sează politica Excelenţei-Voastre ! Şi'n câmpuri otavă ? cea mei grozavă boala. Unul parte materialismul, ,îi lasă ţită de un învăţător, n'a putut Opera pe care aţi desăvârşit-o şi d, Petrovici ne-a răspuns: Deci, cei înclinaţi sa ridice singur, s'a întors din drum, pe nepăsători în faţa acestor ne­ ajunge nici arhiereu, nici şef de pentru propăşirea noastră cultu­ Şi plouă... şi plouă „Un drept câştigat nu se când ceilalţi nouă, s'au dus sănă­ un drept atât de bine câşti­ partid, nici ministru şi nici profe­ rală, vă trece numele în Cartea Azi firea-i bolnavă!... toşi şi veseli la casele lor. norociri. Iubiţi colegi ! Lăsaţi mai poate lua; luptaţi voi, gat, să nu caute să micşoreze sor de universitate. De aceia nu de aur a neamului! De vă doare pentr'un timp grijele perso­ şi voiu lupta şl eu pentru zelul de muncă al celor mai Şi cu drept cuvânt Iisus în­ trebuie să fim lăsaţi la o parte, inima de Ţară, de Şcoală şi de O. NEDELEA. nale şi unind toate puterile, menţinerea acestui drept". treabă : „Au nu zece s'au cură­ nu trebue să ni se dea cu piciorul. slujitorii ei, faceţi ca mizeria în dârji apostoli culturali. vom isbuti să răsarâ în calea Acum nc îngăduim sâ ce­ ţit ? Dar ceilalţi nouă unde suni" Prin „legea pentru armonizarea care trăim, să nu mai existe. Nădejdea învăţâtorimii e rătăciţilor, lumini cari vor a- rem aceiaşi bună voinţă, a- Tu, creştine, nu auzi astăzi în salariilor" s'a hotărât ca învăţă­ Când rănile inimii sânt adânci, toată în grija pe care d. mi­ urechile tale, aceiaşi în­ râta căile fericirii, caile bel­ gândiţi-vă că toată inima va fi o ceiaşi dreptate, actualului mi­ torii provizorii să facă sacrificii, nistru al şcoa'elor o poartă trebare ? Oare Iisus n'a plâns şugului. pentru cei înaintaţi. Da, sântem rană, şi vă rugăm domnule mi­ nistru al şcoalelor, d-lui dr. fără preget, învăţământului amar în grădina Ghetzimanii ? N'a A sunat trâmbiţa : de acord. Dar în cazul când nu nistru, să vindecaţi pe cât se poate Angelescu. suferit hula şi batjocură ? Nu şi-a putem, ce e de făcut? Poate să rânile din inimile învăţătorilor. rural. La luptă, căci isbânda va Corpul didactic rural este dus singur crucea pe Golgotha ? trăiască un învăţător în Basarabia, N'a fost pironit pe cruce, între fi a noastră ! D. I. &NTOHI ameninţat să i se răpească Mircea C. Nicolaescu cu un salar de lei 2900? Costă IBVAŢSTOR— DUMITRAFLI tâlhari? N'a băut oţet şi fiere şi C. Oeorgeccu 1500 lei masa, 800 dormit, 150 un drept câştigat pe bună învăţător, cern. Poiaet-Dolj H'a avut pe frunte cuunna spini- ObreJH« - (R. Sarat) lei spălat şi în plus sl-şi cum­ dreptate. „CULTUSA r4)rofflLUT« 5. Nepăsarea pentru cetit ŞTIRI

SCRISORI DE LA ORAŞE Desigur că s'au mai scris cu banii cu care ar plaţi a- — Zi pe zi ne sosesc articole şi s'a vorbit mult bonamentul pe jumătate de veşti din ce în ce mai înfio­ DIN GALAŢI Din Oradea de-a îndrepta ceeace nedrep­ despre aceasta nepăsare, care, an, ar face un chef la crâşma rătoare despre chinurile pe tăţile seculare creiaseră, să totuşi dăinuieşte încă în rân­ lui Şmil, care are vin... bun. 0 inaugurare cari le îndură de o vreme SĂRBĂTORIREA PATRONULUI SEMINARULUI TEO­ plece în zonele culturale şi-a durile poporului delà sate. Ce sa mai zic? încoace copulaţia din Rusia luat post în com.Ruşii-Munţi. Dăinuieşte desigur şi prin­ Cu alte cuvinte nu se gân­ şi mai ales din preajma Nis­ pe valea Mureşului. Tânăr LOGIC „SF. ANDREI" Evenimentele culturale, sunt tre orăşeni dar în mai mică desc de loc să-şi hrănească trului. Sute de fantilii fug şi departe de familie, de co­ momente sfinte în viaţa popoa­ măsură — credem — şi de sufletul cu ceva bun si ales, peste hotare, fie în ţară la legi, se avânta cu toata pu­ aceia, ne vom acupa — deo­ ci, dau mai mare importanţă In fiecare an, în ziua de cale pe care a fost îndruma­ relor, momente de înălţare noi, fie în Polonia, nemai terea tinereţii pline de ideal, camdată — de nepăsarea hranei trupeşti, pe care şi-o 30 Noembrie, când se face tă şcoala de un timp încoace. sufleteasca. Locurile unde se putând suporta viaţa de acolo. la lucru. pentru cetit a populaţiei să­ completează cu otrava atât pomenirea sf. apostol Andrei, desfăşoară ele — altarele cul­ Zilnic au loc lupte între po­ Din primele zile, au văzul teşti. E dureros că aceasta de dăunătoare sănătăţii fizice cel întâi chemat Ia apostolat turii — sunt privite cu cea pulaţie şi armată, aşa câ, oamenii din sat câ au în mij­ meteahna creşte din ce în ce şi intelectuale la generaţii în­ de către Mântuitorul Hristos, mai mare sfinţenie. Martore regimul sovietic, după cum locul lor un învăţător cum mai mult, mai ales la gene­ tregi. seminarul Teologic al Epar­ Hram slujit cu la cele mai scumpe palpitaţii era şi de aşteptat, începe să nu-şi mai amintesc să fi avut raţiile tinere, cari, cu un di­ hiei Dunării de jos îşi praz- sufleteşti, râmân cea mai fi­ Prin câte case de prin sate se rostogolească. vreodată. Acelaşi lucru l-au spreţ condamnabil, ocolesc nueşte patronul. multă podoabă delă oglindă a trecutului. am intrat, nu mi-a fost dat * simţit şi colegii, cari l-au a- cărţile bune de citit, petre- să văd o cât de mică bibli­ De câţiva ani încoace a- Reţeaua din cari ţâşnesc les secretar al cercului cui­ cându-şi timpul liber, fără otecă. In schimb pe pereţi, — Pe câtă vreme înainte ceasta sărbătorire ia o înfă­ Este un vechi obiceiu, că razele culturii româneşti] aici, rai şi şefii săi ierarhici, cari nici un folos, prin crâşme, pagini întregi din reviste, cu de râsboiu fiecare locuitor din ţişare mai impunătoare, de atunci când o biserică îşi în oraşul nostru, este un pa­ l-au trimis la cursurile de per­ sau în alte părţi. subiecte puţin serioase şi mo­ Germania consuma cam 102 oarece se caută a se da cea prâznueşte sfântul sau sărbă­ ravan uşor dupâ care zace fecţionare la Deva, în vara rale, bătute în cuişoare sau litri de bere pe an, acum nu mai mare atenţiune acestei toarea al cărui patron sau trecutul şi prin care poţi ve­ Dintre cei mai tineri, cari anului 1925. lipite, cu intenţii de... orna­ mai consumă decât 76 de zile, care este un act de hram îl poartă, sâ se facă dea aşa de clar! încă n'au uitat sâ citească mentaţie. litri. Fabricanţii de bere ex­ mare preţ în viaţa şcoalei. mare slujba de către un so­ Izbucnirile bucuriei unui ro­ Intre cei vreo 300 de co­ ce bruma au învăţat în şco­ legi de toare vârstele, iese în ala primară, când şi când plică această scădere a con­ Dimineaţa s'a săvârşit sf. bor de preoţi în fruntea că­ mân, ce vede cu ochii, cum După cum am mai spus, relief prin munca şi prin a- dacă citesc câte o cărticică sumaţiei, faptului câ sportu­ şi D-zeiasca Leturghie în ca­ ruia se afla cea mai înaltă cultura românească aruncă e dureroasa această nepăsare gerimea la lucru. D. Inspector găsită prin pod, moştenită rile au luat un mare avânt tedrala Episcopala, oficiata în căpetenie bisericeasca a lo­ raze vii şi strălucitoare pen­ pentru cetit, cu atât mai du­ Saxu I-a felicitat şi i-a dat delà bunici. Şi daca sânt în aceasta ţara, dupa râsboiu. sobor de către P. C. Econ. cului. tru a lumina calea vremurilor reroasa cu cât, de cele mai un premiu în bani pentru cel printre ei unii cu gustul de Gimnastica şi sporturile Corneliu Grumăzescu profe­ Drept este să se urmeze ce vor veni, mă fac să pă­ multe ori se îndreaptă spre mai frumos obiect lucrat de cetit, apoi aceia, mai cu plă­ sunt prin urmare cauza aces­ sor, Pr. I. Tâţaru şi Ştef. această rânduiaiă, de oarece trund dincolo de acest paravan. cărţile, revistele şi ziarele dânsul, din nuele vopsite. în­ cere şi cu mai mult interes tei abstinenţe. Nu s'ar putea Cheorpec sub-directori, aju­ ziua această trebue slăvită în scrise în graiul poporului de­ tors Ia post, începe sa-i în­ citesc cărţi sau reviste cu oare şi la noi lua aceleaşi taţi de arhidiaconul Catedra­ chip deosebit, ca una care * là sate, cu învăţături cari, nu demne colegii către cele în­ subiecte ce nici n'ar trebui masuri faţa de spirtul ce se lei Chesarie Ştefănescu şi face să tresalte inimile şi să Luni 21 Noembrie a.c. s'a le-ar fi decât folositoare. văţate de el la Deva. Ţine să vadă lumina tiparului şi consumă în cantităţi aşa de diaconul Em. Hogaş profesor încălzească sufletele credin­ inaugurat în oraşul nostru Aici apare importantul rol conferinţe la cercurile cultu­ pe cari, din dispreţ nici nu însemnate ? Ia seminarul nostru. Corul cioşilor, cari fac parte din deschiderea unei şcoli comer­ al învăţătorului, spre acest rale, arată, explică şi înprăş- vreau să le mai numesc. seminarului a dat răspunsu­ „poporul" acelei biserici. ciale de stat. Până acum e- scop trebuesc îndreptate toate tie în jurul lui încrederea în rile, iar elevul de cl. VIII-a In oraşul dunărean Galaţi, levii români cari doriau să Da, am avut ocaziunea să energiile, pentrucă broşura şi mai bine!... — In unul din ţinuturile Gugoaşa la timpul cuvenit a această tradiţie frumoasă se îmbrăţişeze comerţul trebuiau mă conving. foaia plină de învăţăminte coloniale franceze din India, rostit o prea frumoasa şi mai păstrează destul de viu, să urmeze şcoala comercială Soarta însă, nu ni l-a cru­ Odatâ când am încercat frumoase şi folositoare să a murit nu de mult regele impresionanta predică. de oarece ori de câte ori o minoritară, unde cursurile e- ţat. Din cauza unei răceli, să recomand unor tineri o pătrundă cât mai adânc în ţinutului. Au râmas dupa el biserica ajunge la ziua în­ rau predate dé profesori mi­ s'a înbolnăvit în Februarie foaie cum este „Cultura Po­ rândurile populaţiei delà sate. La sf. slujbă au fost de сшсі sute de văduve, căci semnată a hramului, se caută noritari, într'o limbă ce nu­ 1926 de boala care nu iartă : porului" de pilda, am primit Se cere deci o încurajare a faţă: P. S. Episcop Cosma atâtea soţii avea acest rege. a i se da toată podoaba cu­ mai ei puteau s'o vorbească, tuberculoza, iar în Martie 1927 răspunsul că, dacă ar avea dascălilor delà ţară şi în a- al Dunării de jos, P. C. Di­ Mai de mult, era obiceiu! ca venită prin slujbă ce este să­ dar care numai românească a închis ochii pentru totdea­ „poze" şi „povestiri" ca în celaş timp să li se asculte rector al seminarului, Eco­ toate soţiile regelui sâ fie arse vârşită cu acest prilej. nu era. Astăzi, graţie d-lui una. vre'o revistă de care vorbeam şi lor glasul, căci el ese din nomul Const. Todicescu, cor­ cu ocazia morţii regelui, acum Aşa, în ziua de 21 Noem­ General Traian Moşoiu, ele­ Cu inima frântă de durere, mai sus, poate ar ceti, dar suflet şi din experienţă. pul profesoral, membrii comi­ însă guvernul francez a oprit brie (Intrarea Maicii Domnu­ vul român şi viitorul' condu­ îl plâng părinţii şi fraţii, lă­ aşa, nu-i interesează şi apoi I. Livideanu tetului şcolar, numeroşi invi­ acest lucru, în schimb va tre­ lui în Biserica), biserica cător al comerţului românesc crămează colegi, suspina să­ taţi şi toţi elevii seminarului. bui sa se intereze de soarta „Vooidenia" din centrul ora­ soarbe învăţătura din potire teni şi-1 aşteaptă să apară Activitatea culturală lor, de oarece noul rege nici După isprăvirea sf. slujbe, şului şi a prăznuit doua clipe româneşti. Se putea ceti pe iar între ei, copiii. VIAŢA CULTURALA nu vrea sâ audâ de ele, a urmat sfinţirea steagului înalte :' a) târnosirea, în urma feţele tinerilor elevi cea mai Dormi în pace iubite coleg! la Vaslui seminarului, care s'a făcut de având destule ale lui. radicalei restaurări ce i s'a vie mulţumire. — Socieiatea Culturală însuşi P. S. Episcop înconju­ Stan A. Ionescu tăcut în lăuntru şi b) hramul Oratorii ocazionali, I.P.S.S. Inv. Poptaca—Sibiu „V. A. Urechia" şi'a început rat de aceiaş sobor de preoţi Duminică 4 Decembrie a. ce-1 are la această dată. Arhierul dr. Andrei Crişanul, ciclul anual de conferinţe, c, şi-a redeschis porţile casa şi diaconi. înainte de a-1 în­ — După ultima numărătoare Pentrucă acestei îndoite Vicarul Episcopiei ortodoxe DIN BRĂILA cari vor urma în fiecare Du­ naţională „Viitorul" din Vaslui, a populaţiei din Ungaria, trăesc credinţa P. C. Director al sărbătoriri să i se poată da române din localitate, d. Ge­ minică dimineaţă. îşi vor spu- . oferind cri prilejul celei a 89-a acolo 23.760 de români, faţă de seminarului, P. S. Episcop a cinstirea cuvenită, au fost orge Bota, inspectorul şef al 0 ne cuvântul delà acest Anvon, şezători, cea mai puternica o populaţie de aproape opt mili­ rostit o scurta cuvântare a- oane, ceeace revine Ia 3 la sută. poftiţi însuşi P, S. Episcop regiunii, d. Manoilâ — secre­ cei mai aleşi oameni de nota de energie, bună orga­ rătând simbolul steagului. Aproape toţi românii de peste Cosma al Dunărei de jos şi tarul Camerii de Comerţ—şi NICOLAE BĂLCESCU ştiinţă şi de litere din ţară nizare şi suflet constructiv. Tisa sunt ortodoxi. S'a slujit dupa aceia un toate căpeteniile administra­ C. Spâlâţelu directorul şcoalei delà noi şi nu ne îndoim că Sala teatrului judeţian, în caie — Cu ocazia înplinirea a „Polihroniu" de mulţâmire ţiei bisericeşti: P. P. C. C. şi-au exprimat cele mai vii subiectele vor fi din cele mai s'a desfăşurat bogatul pro­ 75 de ani delà moartea lui pentru Rege, Episcop, Şcoala, Economi Ştef. Ionescu, Const. mulţumiri faţa de cei ce-au interesante, spre a putea a- gram, era supra populata de — Un preot american a Nicolae Bălcescu, liceul de dupâ care toţi cei de faţa Andrei, Corneliu Grumă­ luptat la înfiinţarea şcoalei; trage spre ele întreaga noas­ intelectuali. De asemeni, au­ ridicat într'un automobil o băeţi din oraşul nostru, care au trecut în localul semina­ zescu, consilieri referenţi ; N. au urat viaţă lungă şi'senină, tră pătură intelectuală. torităţile locale, prin şefii res­ bicerică. Cu acest automobil poartă numele marelui istoric rului, care este în apropiere. Gâdei, revizor eparhial, Th. implorând celui Atotputernic pectivi, precum şi parlamen­ el cutreerâ satele, făcând român şi-a serbat patronul. Prima conferinţa a avut Acolo într'o sala de cursuri, Stoica protopopul Galaţilor şi binecuvântarea. tarii vasluieni, au dovedit prin slujbe religioase acolo unde Serbarea a avut loc în Sala loc Duminica 4 Decembrie frumos împodobită cu brad, Ludovic Cosma profesor. La prezenţa lor, interesul şi dra­ lipseşte biserica. In cuvântul său, d. Spălă- Teatrului Comunal, la care a a. c. la teatrul „Trianon", steaguri şi tablori, P. C. Di­ aceştia s'au mai adăugat cei gostea ce poartă mişcărilor ţelu spunea că această şcoală luat parte toată şeolârimea când a vorbit distinsul nostru rector a rostit un „logos" ca doi diaconi ai Catedralei Epi­ — floare ce împrăştie 'cultu­ profesor şi savant Dr. Ma­ cu caracter cultural. răspuns la cele spuse de P. scopale, Chezarie Ştefănescu oraşnlni, profesorii şi un nu­ — Soţia călăului din Polonia, ră—a ieşit ca din pământ. rinescu despre „Viaţa, suf­ Şezătoarea a fost deschisă S. Episcop în biserică şi şi /. Georgescu. meros public şi s'a deschis a cerut să fie divorţată de soţul Da, când lupta e gata şi vezi letul şi opera lui Pasteur". de către preşedintele ateneu- său, de oarece preşedintele repu- pentru primirea steagului din prin intonarea „Imnului Re­ înainte de începerea Sf. izbânda cu ochii, îţi pare câ Nu intrăm în amănuntul con­ lni, Corneliu Meza, care in blicei schimbând pedepsele rău­ mâinile P. S. Sale. gal", dupâ care au urmat Liturghii, întregul sobor în n'au lucrat forţe, energie nu ferinţei de oarece subiectul cuvinte calde şi pline de vio- făcătorilor delà moarte în temniţă, diferite recitări şi coruri exe­ bărbatul său nu mai are de lucru p. prof. Tatolici a rostit o frunte cu P. S. Episcop, a nu s'a pierdut.' Totuşi sunt cutate de elevii liceului. fiind prea vast, nu ne per­ sitate, a evocat тетогія ma­ înconjurat după datină, sf. ani de zile decând se mun­ mite cadrul acestui articol de şi deci viaţa în doui a devenit cuvântare despre: „Naţiune- Conferenţiarii ce au scos rilor dispăruţi: a Regelui Fer­ foarte grea. locaş care a fost stropit cu ceşte şi abia astăzi, lupta s'a ziar; pe de altă parte nici naţionalism" care a fost ex­ in evidenţă marile calităţi de dinand, prof. V. Pârvan, şi « „agheazmă", iar după intrarea sfârşit. nu ám putea reda întocmai pusă foarte documentat, român şi intelectual ale lui a bărbatul de stat Ioan I. C. în lăuntru, s'a ceiit cuvenita claritatea şi expunerea amă­ — Doui învăţaţi din Brazilia, cu multe citaţiuni din marii Patronul Şcoalei este „Ge­ Niculae Bălcescu, au fâcnt Brătianu. Citând fragmente rugăciune a „târnosirii" şi nunţita asupra vieţei şi operei (America de Sud) au făcut soco­ sociologi români, francezi, neral Traian Moşoiu" ce! ce-a istoricul stărilor din timbul din viaţa şi opera lor nepieri­ teala că cu electricitatea care se s'a făcut, în cele patru col­ înfăptuita de marele binefă­ italieni şi germani. Auditoriul pus mai multa râvnă în înfăp­ vieţii marelui istoric şi au toare, arată cum cea mal descarcă dintr'un fulger obişnuit, ţuri ale locaşului, ungerea cu cător al omenirei care a fost a urmărit cu încredere pe tuirea acestei opere. arătat marea importanţă a vi­ bună recunoştinţă ce li s'ar s'ar putea aprinde 110.000 lămpi sf. şi marele Mir. Pasteur, după cum a făcut'o electrice, care să ardă neîntrerupt conferenţiar. Ziua de 21 Noembrie ne-a eţii acestuia. putea aduce, este a continua Slujba Sf. Liturghii a urmat adus momente de sărbătoare eminentul nostru profesor Dr. şi urma pilda lor de patrioţi timp de o zi întreagă. S'a executat programul In urmă s'a luat hotărârea după rânduiala ştiută, răspun­ naţională: am trăit câte va Marinescu ; *ţinem sâ menţi­ luminaţi, de ziditori sufleteşti, * artistic al elevilor, dupa care să se stângă fondurile nece­ surile fiind cântate de corul clipe sfinte pe cari numai onăm atât ca subiectul a fost de înfăptuitori curagioşi şi fe­ — Ceaiul se recoltează de mai P. S. Episcop s'a adresat sare pentru ridicarea unei multe ori pe an. Cea mai căutată episcopal, sub conducerea pri­ Românii ştiu să le trăiască. bine ales şi interesant pentru riciţi, într'o atmosfera de a- elevilor cărora le-a dat sfa­ statui in Brăila lui Niculae recoltă, este aceia din China şi cepută a d-lui profesor /. Urăm şi noi tinerii scoale, oamenii de ştiinţă, cât şi dâncă reculegere, preşedin­ turi şi îndemnuri pentru mi­ Bălcescu. Această ideie a Japonia, delà sfârşitul lunei Fe­ Antoniu. progres iar tinerilor elevi, spor pentru ceilalţi. tele schiţează programul cul­ bruarie. Frunzele abia crescute, siunea ce vor avea dupâ iost primită de întreaga asis­ L mea umplea biserica şi la munca. tural al anului viitor, prezen­ sunt moi, mici şi poartă numele părăsirea acelei şcoli. tenţă cu toată bucuria şi cu Beneficiul material realizat asculta cu multă smerenie tând publicului pe d. Eugen de ceai imperial, de oarece este ce mai mare însufleţire, ce- delà aceste conferinţe ser­ întrebuinţat de oameni bogaţi. In cancelaria şcolii s'a dat desfăşurarea Sf. slujbe. «— PAP. Botez (Jean Bart) scriitor din ace ne îndrepteţeşte să cre­ veşte Soc. „V. A. Urechia" A doua recoltă se culege la în­ un ospăţ la care a luat parte La timpul cuvenit, Pâr. Bucureşti şi conferenţiarul Din jud. Mureş dem că ideia nu va rămâne la mărirea fondului pentru ceputul lui Aprilie, iar a treia în cei de faţă şi alţi invitaţi. Cu profesor Corneliu Grumăzescu zilei, în colitate trimis spe­ ca simplu proect, civa fi du­ construirea unui Palat al Cul- luna Maiu. acest prilej s'au rostit toasturi a rostit predica zilei, arătând La căpătâiul cial al Centralei Caselor na­ Frunzele sunt puse într'un cup­ să la îndeplinire. turei — ceiace în prezent lip­ de (#tre d. Const. Calmuschi rolul ce l'a îndeplinit Sf. Fe unui tovarăş seşte cu desăvârşire acestui ţionale. tor încălzit anume şi sunt întoar­ prof. şi Insp. şcolar, Econ. Brttlleanu. se şi lăsate acolo până se crapă cioară Maria în desăvârşirea oraş — unde să fie adăpos­ Terminându-şi cuvântul de Ştef. Arşic, directorul lie. puţin. După aceasta se taie şi se planului mântuirii omenirii. COLIND tită vasta şi interesanta biblio­ deschidere d. Meza propune împachetează. „V. Alexandri", Econ. Lud. In faţa şcoalei primare din După Otpust, a cuvântat tecă lăsată de defunctul „V. şi auditoriul aprobă expedie­ Cosma profesor, d. Moise P. S. Episcop care a scos în corn. Ruşii-Munţi, doarme Colinde sfinte, Ce-aducefi aminte A. Urechia* ca danie oraşului rea a două telegrame oma­ Partea artistică a şeză­ Pacu, avocat şi profesor, P. evidenţa însemnătatea Sfintelor somnul de veci, având Ia cap De Vremuri bătrâne, Galaţi; bibliotecă în pre­ giale d-lor g-l I. Manolescu toarei, a fost alcătuita din S. Episcop, Pâr. C. Todi­ locaşuri de închinare, pe care o cruce mică de lemn, iar pe De Tine Stăpâne, zent se găseşte adăpostită în şi prof. G. Tiţeica, preşedinţii recitări, muzica de cameră, cescu directorul seminarului, creştini sunt datori să le pă­ mormânt câteva flori sădite De Usus Hristos, câteva săli delà Liceul „V. Ale­ activi şi culturali ai centralei lectură din autori români etc. d-l Vasilian direct, şc. de streze In bună stare şi să le de gingaşele mâni ale elevi­ De tot ce-i frumos, xandri". Munca depusa de Co­ caselor naţionale. Elevele şcoalei primare de aplicaţie a seminarului, ş. a. împodobească după cuviinţă. lor lui, învăţătorul Dumitru Răsunaţi sfioase Prin curţi şi prin case/ mitetul acestei Societăţi, ne Oferindui-se cuvântul, D-l fete No. 2, de sub pricepută A adus laude şi a împărtăşit Gh. Popovici. Ingenunchiat şi Toţi vorbitori au făcut elo­ Răsunaţi/ Treziţi îndritueşte să sperăm câ vom E. Botez, îşi desvoltâ într'un conducere a D-nei Eufr. arhiereşti binecuvântări tutu­ cu capul descoperit în faţa giul zilei sărbătorite şi a in­ Pe cei oropsiţi avea cât mai curând Palatul mod original şi cât se poate Tiron, s'au arătat şi de astă ror ostenitorilor şi donatorilor mormâutului, îmi trec prin Pe cei Fericiţi Cultural cu care Soc. „V. A. de natural, interesanta confe­ data lu înălţime. Muzica de stituţiei care are ca patron pe cari au contribuit cu munca minte anii copilăriei lui!... Lumea creştină Urechia" vrea să înzes­ rinţă : „Neamul românesc în camera n'a fost mai prejos sf. ap. Andrei, urând cât mai şi obolul lor la înfrumuseţarea Născut la 1905 în corn. La o zi senină Zi de sărbătoare treze oraşul Galaţi. valea Dunării", privind pro­ de restul programului. Astfel, multă prosperitate şi cea mai sf. locaş. Independenţa jud. Covurlui, a Cu luciri pe soare. blema din puct de vedere atât d. Al. Carpis (senior) la urmat cursurile şcoalei Nor­ mare izbândă spre fericirea şi A vorbit apoi parohul res­ Glasuri de copii Ioan Dimitrin istoric. Cunoştinţele sale, ală­ violinâ, — o încercată figură male din Brăila şi Câmpu- Vreau să o'ând mii. înălţarea hramului şi a bisericii. pectiv al biserici, venerabilul turi de calităţile sale literare, muzicală a oraşului nostru — lung-Muscel. Cum cântaţi duios S'a scos în evidenţa re­ Econ. Gh. Costin, care a Cânt pentru Hristos, ne apăreau din ce în ce mai cât şi maestrul I. Vicol, un mulţumit P. S. Episcop pentru Ca elev, s'a arătat întot­ zultatele frumoase câştigate Cu blânzii păstori pronunţat, fie că ne înfăţişa talenttat guitarist, s'au arătat osteneala ce şi-a luat de a deauna inimos şi cu mare Cu „dalbele flori' Dunărea preistorică sau ro­ la înălţimea nobilei arte. în urma activităţii şcolare şi oficia în persoană târnosirea putere de iniţiativa, ceeace l-a Ca crai ce-au venit mană, fie că ne plimba în Muzicei militare a reg. 25 extraşcolare ce se depune şi hramul acelei biserici. îndemnat d. I. Gh. Marinescu, Delà răsărit La pruncu'mpârat mod plăcut pe Dunărea bi- Inf. de sub conducerea D-lui d'rectorul şcoalei să-i încre­ cu multă râvnă de către tot A mulţămit Domnului că In iesle culcat zantică, otomană sau româ­ Lt. Manoliu, nu i se pot a- dinţeze conducerea internatu­ corpul didactic şi administra­ Га întărit să poată vedea a- Suflete curate neasca. duce decât laude. lui în anul 1923-24. Şi nevinovate tiv în fruntea căruia stă pri­ eeastă reînoire a bisericii la Prilej rar, de a admira un In fine risipitorilor de suf­ care slujeşte. Tot cântând colinde ceputul şi energicul director, Ajuns învăţător la vârsta Inimi veţi aprinde stil natural şi original, ase­ lete şi talente, conducători şi In casele parohiale s'a ser­ Păr. Const. Todicescu. de 18 ani, în urma apelului Veţi aprinde-o stea, meni aceluia din toate scrie­ executanţi, recunoştinţa în­ vit apoi o masă clerului care făcut de către d. Ministru Dr. In inima mea, Cetiţi şi Răspândiţi rile sale, ni l-a dat d. Eugen treaga pentru buna reuşită a Urăm, şi în viitor, cât mai : a oficiat Serviciul Divin. Anghelescu ca toţi acei ce Creştină şi ea. Botez, cu ocaz a conferinţei serbărei. nai mult spor pe această simt în sufletul lor puterea Valeria ОДгигбаяа » Cultura Poporului" sale. Çpr. 6 „CULTURA POPORULUt* M u neă-Gospodărie Cronica bucureşteană Scrisori Bârlădene Săptămâna Serbări şcolare N F O 1 A Ţ 1 U N 1 Cum putem mări recolta noastră de cereale culturală comemorative — Foaia „CULTURA — Un nenorocit muncitor de — In ziua de 11 Decembrie a. de ERNEST GRINŢESCU Atât şcoala normală de POPORULUI" urează iu­ la minele din Petroşani, care de c. Societatea muzicală ^Armonia" mai multă vreme n'avea de lucru Ing. consilier agronom Hotărât lucru atheneele fete cât şi şcoala normala de biţilor săi cititori, cu o- din Cernăuţi, a orgonizat un mare Sub direct. Ol. al învăţămân­ populare au ajuns ca o pâine şi trăia în mare mizerie, s'a gân­ festival Beethoven, în sala Filar- tului agricol bâeţi, pfîn societăţile lor cul­ cazia Sfintelor sărbători dit să-şi pună capăt zilelor. Ră­ morica. de Duminica. Ele sunt frec­ tural, obişnuesc, prin câte-o a Crăciunului şi Anului mânând singur în casă şi-a pus Sămânţa dobândită se aseamănă La acesta execuţie au colabo­ Urmărind ideile noastre de a ventate de un număr îiisem- o bucată de dinamită pe piept şi bob cu bob şi se urmăreşte din serbare bine organizata să Nou, viaţă lungă şi spor rat Corul „Armoniei" cu 120 per­ considera sămânţa ca cel mai im­ nat de cetiţeni. Marginile i-a dat foc. Dinami'a făcând fx- generaţie în generaţie ca să aibă comemoreze în fiecare an, în la muncă. soane; un cor de copii, din cei portant factor în producţia agri­ piozie i-a sfărâmat corpul în zeci numai cele 2 caractere bune, în- oraşuiui nu mai pot rămâne mai buni cântăreţi ai oraşului, cu colă, am arătat în numerile tre­ ziua de 6 Decembrie (Sf. * de bucăţi, pe cari le-a împrăştiat depârtându-se mereu moşt.nitorii sub aceiaşi aspect crud şi 30 pers. şi renumita orchestră a cute cum se alege semânţa şi Neculas) amintirea numelui în toată casa. cu alte caractere, până se fixează meschin sub care erau pri­ A. S. R. Principele Nicolae „Uniunii" cu 40 pers. deci în to­ cum se mobilează prin selecţio­ fondatorilor lor. tal, au fost pusi Ia contribuţie, narea în masa, în amestec, pro­ definitiv acele caractere, obţinân- vite pâna acum. Pârtiile lumi­ al României, a făcut un căl­ Prima, comemorează pe un număr de 190 persoane. cedeu care stă la îndemâna ori­ du-se ast-fel linia pură (curata). noase ce s'au făcut s'au duros apel către toţi oamenii marele filantrop şi bun român -f A trecut întru cele veş­ Fericit este oraşul în care sunt cui. Tot aşa se procedează când bătătorit zi cu zi, formând de bine din aceasta ţara şi selecţionatorul da de o însuşire trăit pe vremuri pe aceste nice vrednicul învăţător Gh. oameni cari dau atâta atenţiune Astăzi ne vom ocupa cu selec­ un drum de cultura solid, câtre toate societăţile şi insti- muzicii. ţionarea individuala a fiecării bună venită deia natura : o ur­ meleaguri, Neculai Roşea Maior din Reghin. A fost spre cinstea şi lauda condu­ tuţiunile noastre de a-şi da plante, independentă una de alta. măreşte mereu, an cu an până Codreanu, «iar cealaltă pe învăţător timp de 44 de ani ce se fixează def.nitiv. cătorilor. obolul pentru clădirea unei — Ministerul de Războiu a dat Aceasta e solecţiunea pe individ profesorul ardelean Ion Po­ şi cantor la biserica iui Petru un ordin circular tuturor garnizo­ sau „selecţiunea pedigree" şi ea şcoli cu internat, necesară Descoperirea regulelor după pescu, cari deasemenea se Maior aproape 60 de ani, anelor din ţară că este absolut e meioda cea mai ştiinţifica de care se moştenesc caracterele — „Casele Naţionale" transformării actualului gim­ bucură de multa dragoste în împrăştiind dragoste şi sfaturi oprit ca până la 20 Ianuarie 1928, înobilare a seminţei. unei plante sau unui animal, date de sub conducerea d-!ui ge­ naziu din Sinaia într'un liceu. să se facă vre-o serata sau pet­ Selecţiunea ştiinţifică, luând de la iveală la sfârşitul secolului tre­ neral Ion Manolescu au ţinut lumea bârladeanâ prin înte- Acest aşezământ de cultura frumoase la un mare număr recere pentru ofiţeri ; această mă­ bază observaţiile şi constatările cut şi putinţa omului de a fixa, un reuşit festival artistic meerea a numeroase şcoli va putea adăposti pe toţi ti­ de elevi ce acum fac mare sură s'a luat în legătură cu do­ asupra individului,- planta ori a- prin ajutorul lor, caracterile bune, primare, atât în oraş cât şi cinste neamului. liul naţional pentru moartea fos­ uimal, cuci şi la animal se poate pentru încheierea ciclului de nerii depe valea Prahovei şi e un câştig şi ajuta mult la spo­ în punctele principale ale Dumnezeu sâ-1 sibâ în grija tului rege Ferdinand I. întrebuinţa aceasta metoda - nu rirea şi îmbunătăţirea producţiei şezători de iarna. împlini un gol destul de sim­ se poate face da ori-cine şi fură judeţului nostru. Sa. fie aminală fie vegetală. A cuvântat cu aceiaşi căl­ ţit în acea regiune. — In unele localităţi din ţară instrumente ajutătoare. Serbările organizate anul « Selecţiunea, folosind aceste re­ dura ca şi alte daţi d 1 pro­ şi-au făcut apariţia şoarecii de Ea se bazează pe cunoştinţele fesor universitar Gh. Jiţeica. acesta, în ziua de 6 Decem­ câmp, cari strică foarte mult să- de gtntticä, ştiinţa care se o- guli, a ajuns ia rezultate neînc.ii- Banca Naţională, în înţe­ — Direcţiunea Şcoalei Nor­ puite. Ast-fel în Suedia s'a cre- D-sa a scos învăţămintele şi brie, au fost prin natura şi male din Caransebeş, a luat mănaturilor, cupă cu modurile de transmitere legere çu ministerul finanţe­ Ministerul Agriculturii a luat a calităţilor prin m- şLnire, SÎ eat un grâu care a dat în anii îndemnurile bune, din ultimile felul variat al întocmirii pro­ lor caută pe toate căile sa frumoasa hotărâre de a ridica 1912—1916 o producţie mijlocie gramului lor, cât se poate de întinse măsuri pentru stărpirea bazează pe corciri întră indivizi evenimente ce s'au petrecut se ajungă Ia o micşorare a im monument eroilor neamu­ lor. de d ferite soiuri ş pe fixarea în­ la hectar de 5400 kg.-aproape fericit reuşite. Ba, putem 5 chile la pogon - pe când grâul şi a urat sărbători fericite procentelor pe cari le iau lui : h'oria, Cloşca şi Crişan. suşirilor bune dobândite de!a na­ participanţilor. spune, câ au întrecut aşteptă­ tura prin aşa zisa variuţiune sp n- nostru da o medie de 90Q kg. la băncile la banii împrumutaţi. Toţi bunii români trebuie sâ-şi Laptele nu trebue băut repede lană. Deasemenea trebue ca se- ha. adică nici o chila la pogon ; Un program artistic alcă­ rile noastre, aşteptări de cele Se crede câ prin punerea dea obolul şi sâ ajute la ri­ şi cu înghiţituri mari. Ar ajunge lecţionatorul să ştie a mânui in- în Germania, cultivându-se pe a- tuit cu multa pricepere şi mai multe ori modeste. dicarea acestui monument. prea repede şi prea mult odată în celeaşi suprafeţe, s'a obţinut 2285 la dispoziţia agriculturii, co­ stomac unde, în contact cu sucul strjme.iteL' delicate, ce servesc simţ artistic de către maestrul Au figurat pe programe: merţului şi industriei a capita­ Sumele de bani se vnr la măsurat şi cântărit, sa ştie cum kgr. secara amelioraţi, faţa de gastric, foarte acid, se coagulează, cea comuna, care a dat numai Aurel Eliade a delectat nu­ conferinţe ocazionale, prin lurilor de cari au nevoie se trimite pe adresa Şcoalei se face ca brânza, şi se mistue sa faca cordea şi sa cunoască cari s'a relevat viaţa şi fap­ în amănunţime părţile plantei şi 1915 kgr. ; s'a obţinut 2767 kgr. merosul public. In programul va ajrmge )a o scâàere a Normale de bac fi din СФ greu. Dacă îl bem cald şi puţin funcu'onarea lor. ovaz ameliorat, faţă de 2 .77 kgr. artistic a figurat : d-na Ale­ tele acestor doi bărbaţi, di­ procentelor, de oarece multe ran sebeş. câte piUin, el este perfect diges- neameliorat şi 2498 kgr. -âu a- In scurt metoda ştiinţifică de 0 xandra Feraru, Jean Atana- verse recitări de poezii din tibil. Cu aceasta mică precauţiune meliorat faţa de 2196 kgr. grâu din aceste ramuri de activi­ înobilare a seminţei înseamnă : însemnaţii poeţi români, re­ nu vor mai exista persoane casă comun. siu, Alfred Alexandrescu, tate, având nevoie de bani şi observarea unei calităţi la un in­ se plângă câ nu pot digera lap­ Teodorescu, delà Opera Ro­ citate cu suflet de elevi şi negas:ndu-i uşor, piatesc pro­ -—Producţiunea tota'â de tele când de fapt ele nu ştiu cum divid numit eliiâ, urmarireanpa Exemplele de acest fel se pot mâna şi Ion Manoiescu delà eleve, coruri populare, or­ moştenitorii din generaţie în ge­ cente prea ridicate. porumb pe anu acesta a să-1 bea. înmulţi. Ele ne dovedesc cât de chestra şi teatru. neraţie, dupâ ce-i plantam bob importanta este, în agricultură, Teatrul Regina Maria. Pentru fost de 35 milioane de chin­ « cu bob, sa aibă numai această sămânţa selecţionată şi fn ce mă­ executare, cu adevărat de Astfel elevii şcoalei nor­ tale, adică cu aproape 24 Muzeul Britanic din Londra dă calitate, îndepărtând mereu pe cei sură ea sporeşte producţia agri­ arta, artiştii au căpătat me­ male de baeţi, au reprezentat Prin trecerea Monitorului milioane de c intale mai pu­ un raport foarte interesant asupra cu defecte, pana ce se ajunge ca cola. ritate aplauze ţi bissari. cu mult gust, piesa d-lui ge­ ultimelor lucrări de săpătură din toţi moştenitorii, d^ia o anumita Oficial delà Ministerul de ţin faţa de anul treci.t, când Cu aceasta am terminat partea neral A. Butunoiu : „ Vocea Ur în Caldea, oraşul lui Avraam. * generaţie înainte, să aibă numai — Cercul sportiv C. F. Interne la cel de finanţe s'au am avut o producţiune de într'un deal ridicat de Nabucodo- acea calitate, sa devie, adică, ce­ privitoare la sămânţă. Ea a fost sufletului". modificat şi tarifele acestei peste 60 milioane de chintale. R. a dat a patra şezătoare nosar s'a des:operit ps o supra- ea ce se zLe o linie pută. Prin mai lungă pentru câ sămânţa şi Un f 'arte numeros public fa,ă de 65 pe 45 metri, câteva mai ales sămânţa selecţionată, în sala de festivităţi a ateli­ publicaţiuni. Aşa delà 1 Ianu­ Se vede dar că ave lipsă urmare seheţiunea ştiinţifică are ă ţinut sâ participe la ambele arie 1928, abonamentul pentru de poiunb în ţară, care va case separate de uliţi strâmte. Ele de scop separarea liniilor pure şi prin valoarea ei însăşi, contribue erelor C. F. R. Griviţa. aparţin epocii lui Avraam (1900 serbări. comnnele rurale s'a redus de­ trebui sâ fie uşurata cu multa înmulţirea lor :a sä procure să­ Ia ridicarea producţiei agricole. Şezătoarea s'a început cu —2100 î. d. Hr.) şi întru cât au mânţa necesară. In general se socoteşte de spe­ là 1000 lei la 700 lei, iar prevedere. fost îngropate la 6 metri, sunt conferinţa d-lui Gh. Lungu- Conferinţe cooperatiste Aşa se lucrează la societatea cialiştii agronomi că sporul de le seu, care a vorbit cu multă pentru autorităţile de Stat, foarte bine conservate. «Sămânţa", la ferma D-lui Gh. producţie e datorit seminţei selec­ judeţ şi comune urbane, delà « Cipăianu şi la câmpurile de ex­ ţionate în măsură de 50 de pro­ pătrundere despre : „Superio­ De unde până acum, eram ritatea religiunii creştine prin 2000 la 1500 lei anual. Preţul abonamentelor: E bine de ştiut de oricine cum au perienţă a şcoalei superioare de cente, la celeLlte 50 de procente obişnuiţi a privi activitatea apărut unele iucruri de cari ne folo­ contribuind îngrăşamintele şi lu­ lei 200 pentru învăţători, agricultură, Herăstrău a Acade­ Isus Hristos". A urmat apoi cooperativei „A'bina" numai sim noi azi. Aşa cum a apărut um­ miei Agricole Cluj şi a cător-va crările pământului. un bogat program la care şi- preoţi, studenţi, şi săteni; ca vânzătoare cu un preţ mai Rugăm pe toţi colabo­ brela, ce i se mai spune în unele ferme importante. Iată lucruri demne de ţinut în au dat concursul : orchestra lei 300 pentru autorităţile locuri ploer, parapleu, cortel,— şi omenesc, a diverselor canti­ ratorii noştri ca îndată Când vrem ca un caracter bun seamă. Crâciunescu, cu acompania­ săteşti; lei 400 pentru in­ pe care o întrebuinţam pentru a tăţi de manufactură ce Ie după sărbători să ne tri' stituţii particulare şi de ne apăra de ploae sau de soare delà o plantă să se întovără­ mentul d-nei Alexandrescu şi meată vechile carnete de şească cu un alt caracter bun de are în depozit, articole de stat iar delà 500 de iei în se întrebuinţa deja în Italia pela NOTA. — Din motive tn afară de vo­ d anul 1600, de unde a trecut tn la altă planta, atunci selxţionarul elevii d-lui profesor Şerbâ- băcănie, unelte agricole, che- corespondenţi, împreună sus tru 8ргі;пііогіі a inţa noastr , artic ІШ de fată, făcând Franţa, dar era mare şi grea, de procedează la corcirea florilor, nescu cu exercţn de box, restea etc de ^ aceastaf cu fotografia fiecăruia, pane dintr'un ciciu de ?rtic>l pe cari cestei foi. oarece cântărea peste 4 Kgr., pe ducând elemente bărbăteşti (pol inj ctitorii noştri le-; u putut ш mări In câ­ scrima şi gimnastica. vedem, câ ne pune sub ochi spre a li se putea elibera teva numere vechi, se publică cuoare- lângă că era foarte scumpă. Un a o floare careia'i s'a îndepâitat Dl. inginer profesor Mari­ şi pe cea de adoua lăture noui carnete. francez a făcut-o mai uşoară şi aceste elemente, rămânându-i nu­ caie intfcrziere. Ii facem Insă loc acum cu multă nescu a vorbit despre : — mult mai importantă însă — Se vor trimite pe ad­ Câtă vreme fabricile noas­ abia acum vre-o 160 de ani, a mai partea fe:neiascâ (carpelele). plăcere. „Aviaţie". D-sa, ne înfăţişează a activităţii sale. resa exactă a foii: Strada tre de zahăr abia pot satis­ căpătat forma de azi. La Paris într'o limba accesibila tu­ face cerinţele pieţii interne, s'au înfiinţat un fel de prăvălii Ne grăbim să încrestâm Regală No. 16. unde se împrumutau, dar cu tim­ turor construcţia şi storul cu toata bunăvoinţa pe ră­ statul polonez a aj ms în tim­ pul umbrelele au ajuns aşa de avionului şi siguranţa sboru- pul din urmă sa dea o mare ÎNVĂŢĂTORUL bojul faptelor demne de luat — Uniunea Camerilor de dese, încât azi aproape fiecare om lui. Ne decumenteâza apoi extindere industriei zahărului. are câte una. în seamă, organizarea unui Agricultură a hotărât să dea Este fác'ía care arde con su­ ca caderele accidente se da­ Astfel după ultimile date sta­ ni Sndu-se şl se stinge lu­ bogat ciclu de conferinţe cu un premiu aceluia care va da minând tor esc numai neglijenţei pi­ tistice, în cursul anului 1926- Casieria centrală a căilor ferate caracter în cea mai mare la iveala cel mai bun tratat lotului. Termina cerând din 27, vecinii noştri delà miază­ din Chişinău a primit un pachet Maieu s'a uorbit de ocesf om.* Cât timp înoăţâtoiul nu va parte pur cooperativ, prin technic şi practic de agricul­ „ItiV ţutoral" aar niciodată nu partea publicului încrederea noapte, au exportat în An­ de hârtii de bancă din gara Dro- aoea o gospodărie pusă pe baze cari — de câtre cei ce vor tură. In aceasta lucrare auto­ chia, depe linia Balţi-Ocniţa, în s'a atins puncti.t culminant caœ-l solide, i.u-ş oa putea face pe în aviaţie pentru propăşirea vorbi — sâ se scoată în relief glia şi Olanda, mari cantităţi consuma pe bie.ut om, ca lumi­ rul va trebui să se ocupe de care se găseau 26 hârtii falşe de deplin da.Oi ia până atunci va şi binele Neamului nostru. foloasele necontestate ce le de zahâr, mârindu-si expor câte 1000 lei. nător şi conducător de suflete fi privit de sa} cu milă, adesea studiul plantelor şi de aplica- Dupâ interesanta expunere aduc societăţile cooperative, tul delà 40.000 de ' tone (o Se crede că în Basarabia e- şi mai ales ca îndrumător al chiar cu dispreţ. ţiunele la cultura lor. a d-lui Marinescu, a urmat vieţii noastre economice. tonă cântăreşte 1000 Kgr.) xistă o fabrică de bani falşi, aşa sa.e or. Trebue ca orice şcoala sâ Manuscrisele vor trebui Multe şi grele sunt sarcinile rularea unui film care a a- in 1922, la 233.000 tone în că autorităţile poliţieneşti au luat aibă pământ şi să fie numai în­ Cea dintâi din aceste con­ predate Uniunei cel mai târ­ masuri pentru descoperirea ei. ce I se impun, dar ndt.se sunt văţătorul pe el, nu sâ fie ia bu­ ratat publicului toata evoluţia ferinţe a avut loc Duminica anul 1926. mijloacele pe care le are la în­ nul plac al aşa zşilor funcţio­ ziu la 1 Octombrie 1928. aviaţie, delà început până în 11 Decembrie, în sala artelor Pentru amatorii de para­ dămână, ca să fie ceiace Vrea nari ai comunei. învăţătorul ziua de azi. eiarhia didactică, să fie el. din „Casa Naţională** dis. In catedrala ortodoxă astăzi nu este decât o barcă — In toamna anului acesta, Zilele trecute a murit k Menirea învăţătorului este sâ uitată pe o mare Veşnic furtunoasd. Şezătoarea s'a terminat Ia din New-York există o ca­ A vorbit d-l M. M ladenatz, după datele sosite la Ministe- Cluj învăţătorul director Tra- formeze sufletele noilor generaţii Autori lăţite şcolare trebue să se ora 7 cu o reuşită comedie, pelă speciala destinată „doli­ tratând subiectul: Din nevoile rul de agricultura, se constată ian Codor din Cara, în vârsta care mâine sunt supuse la greul gândească mai mult la soarta jucata de d-nii I. Tomescu ului Rusiei". Aci, pe o placă, fi marele examen, să Conducă iui, căci ştiut este că învăţătorul actuale ale cooperativei de că s'au însămânţat terenuri cu de 41 ani. Răposatul a fost şi T. Ionescu. se sapă numărul victimilor destinele ţării pe panta înclinată e chemat să facă cimentarea consum mult mai întinse ca în toam­ un harnic muncitor în ogorul şi drumul frământat al viitoru­ sufletească a satelor şi să ducă — La Athénéul popular bolşevismului. Citiţi: familia na anului trecut. cuîiurei naţionale. Zece ani a lui. De el oa depinde existenţa lupta aprigă contra analfabetis­ „Spiru Haret Obor" de sub O. NEDBLEA imperiala: 31 episcopi; 1560 neamului în Vălmăşagul vremi- mului şi să ţie cald şi treaz Sămânâturile s'au putut fa­ funcţionat ca învăţător în Ci- conducerea d-nei Eliza Po- preoţi; 34.585 institutori, ju­ lor, pentru că el are în mână sentimentul naţional, conducând ce în condiţiuni mulţumitoare, urila iar de-aici, a trecut ca nici, a avut loc conferinţa decători, medici; 16.367. stu­ aluatul sufletului ţărănesc, şi nu satele spre o muncă cinstită şi afară de unele regiuni unde director Ia Cara muncind şi se poate concepe existeiţa sau credincioasa, este singura lo­ maiorului Ştiubei, pentru pro­ Scrisoare din Fălticeni denţi şi profesori; 79.900 din cauza secetei, ele au fost în aceasta calitate vreme de progresul ţării noastre fără să zincă a viitorului. paganda aviatică. In urma funcţionari; 65.890 nobili şi întrucâtva stânjenite. 11 ani. La mormânt a fost ne îngrijim cu atenţie de sufle­ N. DROSSU conferinţei s'a alcătuit în sec­ ŞEZATORILE LIGII aristocraţi; 36.340 ofiţeri; tul aceluia care cu arma în * însoţit de toţi învăţătorii din 196.000 lucratori; 267.000 mână a siat atâta amar de ore- torul Obor un comitet pentru CULTURALE Cluj, numeroşi învăţători din soldaţi şi marin ІГІ; 890.000 me üe strafă în faţa puhoaielor RECENZII strângerea fondurilor unui a- — In unele comune din ju­ cotropitoate. vion şi construirea Iui în a- deţele Neamţ şi Romanaţi a apărut judeţ şi alţi prietini şi cunos­ ţărani dintre cei care îşi a- De extinderea şi intens'ficarea Istoria Pedagogiei. — Doc­ telierele inginerului Zamfi- De mai mulţi ani încoace se printre porci brânca (febra afto- cuţi. Serviciu! funebru a fost părâ recoltele în contra bol­ obişnueşte ca aproape în fiecare culturii ta sate depinde txstenţa trinele fundamentale ale pe­ rescu, care se află în acel asă), iar în judeţul Teleorman s'a oficiat de păr. protopop Basil şevicilor. Lipsesc cei morţi naţiunii. Cui i se cer toate a- dagogiei moderne de G. G. săptămână, secţia locală a .Ligii ivit printre oi vărsatul. cartier. Culturale" să ţină şezători în zi­ Moldovan, care a prezentat de boalele şi foametea dato­ Cesie începutul i frumoase decât Adamescu, profesor la Universi­ * în duioase cuvinte pe acest rită administraţiei „Comisari­ învăţătorului? In nici o aită ra­ tatea din Bucureşti. — Editura — Societatea corala, vred­ lele de sărbătoare, Ia care iau mură de aciioitaie socială nu se casei Şcoalelor. nică de lauda şi admiraţie parte elevii şi elevele de liceu, — In numărul 210 al foaei soldat credencios al culturei, lor poporului". cere aiâtu pricepere şi ргьѵг- părinţii, precum şi o mare parte a noastre, s'a strecurat o eroare un om al datoriei până în „Carmen" de sub condu­ locuitorilor români. * dere ca învăţătorului. El tsta — Buletinul Institutului de cerea d-lui Gh. Kiriac, s'a Până acum în Australia n'a toi ce poate Gvea mai bun, mai Sâmbătă seara, tn ziua de 10 legretabilâ: în darea de seamă ишПш1 moment al vieţii sale. Literatură pe anul 1925. — înfăţişat şi de data aceasta, Decembrie, am avut un distins asupra adunării învăţătorilor In cimitir a vorbit d. Cons­ existat nici o biserica orto­ curat şi mai de încredere, să- Bucuieşti, 50 lei. tea i ut. în preajma creştineştelor săr­ oaspe în persoana preotului pro­ din judeţul Trei-Scaune, care tantin Iencica, preşedintele doxă, de oarece ţinuturile de bători ale Crăciunului, cu tra­ fesor din Suceava, T. Coclici. s'a ţinut în ziua de 30 Oc­ secţiei ardelene a Asociţei acoiâ sunt stăpânite de către In această ordine de idei, învă­ — Revista Generală a în­ ţătorul aebue în orice acţ une a diţionalele colinde, pline de Sfinţia-Sa ne-a vorbit despre tombrie, s'a trecut că ar fi popoarele apusene, care sunt văţământului.— Anul XV—No. Da linele din Sărbători te de Iarbă", învăţătorilor, făcând o scurta tui, tn oiice gest să fii oglinda 9. Arti;ole de G. G. Adamescu, adânc misticism şi de nes­ oficiat serviciul divin alături schiţă biografică a dispărutu­ de religie catolică, protestantă taie reflectează exemplele bune conferinţă însoţită de proecţiuni I. C. Petrescu, I. I. Gabrea, D. pusa frăgezime. luminoase şi redată într'o limbă de părintele senator los;f lui şi spunând un ultim cu­ sau anglicană. in sat. Et tiebae să-şi pună tot­ Baciu şi alţii. Popovici, preotul Ioan Cătina, deauna întrebarea : „ceiace fac Omul acesta maestrul Ki­ curat românească, pentru care pu­ vânt de rămas tovarăşului Acum, câţiva ruşi, alungaţi eu, este sau nu folositor ceior riac s'a retras, făcând Ioc ti­ blicul i-a mulţumit călduros. câtă vreme în realitate ser­ credincios, căzut, înainte de din ţara lor de furia bolşe­ ca.e mă înconjoară, dacă şi-ar — Paradaxa Săcuiască de nerilor dar merituoşilor diri­ Corul şi ochestra Şcoalei Nor­ viciul a fost oficiat de preotul vreme. Fie i partea cu drepţii. vicilor îşi clădesc o biserica Alîxt Mănciu eseu (Editura Viaţa însuşi exemplu.?". jori. A condus dl. Chirescu, male de sub conducerea d-lui Gh. Ilie Paştina. î oraşul Sydnei. Acestor oa­ Lua urle sa întâmplă adesea Românească—Iaşi). Fira, au dat un concurs reuşit şe­ care fără sa aibă rutina ne­ Facem cuvenita rectificare. meni li s'au luat toate bunu­ altfel. învăţătorul n'are nici o zătorii, cu diferite colinde. Dar rile şi au rămas săraci» dar aoere p^isonală de cele mai — Universitatea, învăţăto­ cesara cu care ne obişnuisem, mai ales bucata „Plutaşul" a im­ multe ori, pi cuie să *e sprijine, rul şi Culturalizarea Sa.e.or totuşi a pus mult suflet în presionat adânc pe toţi cei de faţă : Cărturari, cari voiţi luminarea poporului, răspân­ lea'râmasm schimb credinţa pentru a'ţi foima o gospodărie de G. G. Adamescu.—Bucureşti redarea cântecelor noastre. Secţia locală a „Ligii Culturale" diţi această foae cât mai mult. Aveţi o datorie1 ce­ veşnic vie. 1927. exemplară. Multe din şcoli n'au Plăcut impresionaţi îi urâm a fost Ia rândul ei invitată să-şi tăţenească să veniţi în ajutorul acelora care au ne­ nici un petec de pământ şi ca e Poşta Redacţiei succes. trimeată reprezentanţii Ia un fes­ voie de carte, căci numai prin carte se fericeşte un au, plătesc la comitetele şcolare — Revista Moldovei —A nul tival ce se va organiza la Su­ respecttoe, aproape suma ce ar Radu Nicnlescn — Mislea ceava şi la care vor vorbi d-nii popor. îndemnaţi pe sătenii cari ştiu să citească să Nicolae C. Boc^e—învăţător VI No. 6 şi 7 — Botoşani, cu Flămânda. — Rugăm comunicaţi rezulta dm pr ,tiu*ul muncii a- colaborarea D-lor T. Crudu, Const. profesori Virgil Tempeanu şi in­ primească în casa lor: „CULTURA POPORULUI*. celul pămâ.t. spector şcolar Serafin Ionescu. Ea este un prieten bun, un sfătuitor cinstit. Din pa- adresa exactă şi ce numere vă Iordachescu, Căpitan A. I. G ;eor- iipsesc Vă vor Ь trimise imediat. Atunci cum poate merge mai ghiu, Dr. C. Bacaoanu, Icon. Al. Cetiţi şi Răspândiţi ginele ei se revarsă dragostea câtre biserica creş­ deoarte ? Asupra versurilor aşteptaţi scri­ Simionesccu şi alţii. „Cultura Poporului" N. tină, dragostea către ţară. soarea noastră.

Tipografie „GENIULUI* — Bucureşti (Çotreçeni)