DOCSLIB.ORG

LAVA G. BRATU, Momente Din Istoria Învăţământului Muzical Interbelic

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
LAVA G. BRATU, Momente Din Istoria Învăţământului Muzical Interbelic ANALELE BANATULUI, SN., ARHEOLOGIE - ISTORIE, XVI, 2008 http://muzeulbanatului.ro/mbt/istorie/publicatii/ab.htm MOMENTE DIN ISTORIA ÎNVÃÞÃMÂNTULUI MUZICAL INTERBELIC REFLECTATE ÎN PRESA TIMIªOREANà Lava G. Bratu* Cuvinte cheie: învãþãmânt muzical, presa româneascã timiºoreanã, perioada interbelicã, instituþia cronicii muzicale. Keywords: musical education, Romanian newspaper from Timiºoara, inter-war period, musical columns. Instituþia cronicii muzicale, în contextul identitatea sa3. Fapt sesizat ºi în programele avântului presei româneºti manifestãrilor muzicale, unde se constatã o Pentru realizarea acestui studiu am procedat armonizare a repertoriului, prin întrepãtrunderea la o panoramare a presei româneºti din perioada valorilor muzicale locale cu cele ale muzicii interbelicã, cu precãdere a publicaþiilor de universale4. Pe mãsura înaintãrii în timp, se culturã sau cu rubricã culturalã, în speþã muzi- observã apoi cristalizarea unui stadiu superior calã, selectând apoi fragmentele semnificative fazei euforice din perioada imediat urmãtoare pentru subiectul de faþã. anului 1918, când conta doar ideea de specific Dacã în cei 45 de ani de existenþã de pânã în românesc. Vorbim, aºadar, despre un proces de 1919 (anul I fiind 1874) presa româneascã a fost auto-obiectivare treptatã ºi de raportare la zone preocupatã, în primul rând, de problemele de muzicale tot mai emancipate, fapt care va deveni fond privind propria organizare ºi promovare a tot mai evident ºi în atitudinea esteticã a presei5. idealurilor naþionale1, dupã 1919 însã, odatã cu Publicistica muzicalã timiºoreanã din timpul dobândirea libertãþii de expresie, explozia publi- înfloritoarei perioade interbelice reprezintã cisticã înregistratã va aduce o afluenþã de artico- pentru cercetãtorul de astãzi o sursã valoroasã, le cu caracter cultural-artistic, implicit muzical2. atât prin bogãþia informaþiei, cât ºi prin Fidelã realitãþii vremii sale, presa parcursã în expresivitatea stilului. Paginile de ziar parcurse vederea acestui demers muzicologic reflectã o în vederea acestui studiu oferã lectorului cu societate în evoluþie, preocupatã intens de perspectivã istoricã un exemplu remarcabil de militantism cultural/muzical. Judecând dupã numãrul publicaþiilor ºi dupã consecvenþa informaþiilor privind evenimentele muzicale, rezultã cã peisajul muzical interbelic oferea un * Facultatea de muzicã Timiºoara, spectru larg de manifestãri, capabil sã stimuleze e-mail: [email protected]. inclusiv activitatea de creaþie. Totodatã, din 1 Spaþiul geografic ºi momentul istoric au canalizat aproa- referirile istorico-politice ºi din gradul mare de pe întreaga energie a presei româneºti fie spre informaþia cu caracter socio-politic ºi economic (Timiºana, implicare al administraþiei locale, se pot distinge Luminãtorul, Banatul Românesc, Gazeta Poporului, Dreptatea, Advocatul Poporului, Banatul, Plugarul român, Voinþa Banatului), fie cu caracter profesional (Praxis Medici, Revista Preoþilor, Bursa Horticolã Românã) ºi mai puþin spre divertisment (Priculiciu, Urzica, Pardon, Voe Bunã). 2 Menþionãm cã aceastã înflorire a cronicii muzicale a 3 În aceastã idee, folosirea frecventã a termenilor „naþio- apãrut pe terenul pregãtit de presa antebelicã, cu precãdere nal” ºi „românesc” nu reprezintã excesele unor redactori, de limbã germanã ºi maghiarã. Semnalãm în acest sens ci reflectã un puternic imperativ istoric, de afirmare a revista lunarã Banater Musik und Sänger Zeitung (1882- valorilor proprii. 1883) ºi cotidianul Temesvarer Wochenblatt (1831-1840), 4 Pe lângã studiile în strãinãtate ale protagoniºtilor vieþii ziar care a publicat numeroase cronici muzicale, apoi muzicale bãnãþene, trebuiesc amintite ºi turneele unor apariþia publicaþiei artistice maghiare Temesvari szinpad mari virtuozi sau ansambluri corale/orchestrale, fapt care (1901-1903) ºi a revistei lunare trilingve (rom.-magh.- a întreþinut o viaþã muzicalã de calitate ºi o perspectivã germ.) Informatorul Muzical (1919-1931). Preocupatã în mai largã, în context european. general de aspiraþii naþionale, presa în limba românã din 5 Specificul românesc va fi tot mai insistent privit prin perioada antebelicã nu are în peisajul sãu o publicaþie prisma curentelor ºi orientãrilor stilistice ale ºcolii exclusiv muzicalã. apusene de compoziþie ºi de interpretare. ANALELE BANATULUI, SN., ARHEOLOGIE - ISTORIE, XVI, 2008 atât specificul cadrului geo-cultural, cât ºi În cadrul învãþãmântului muzical timiºorean direcþiile societãþii din aceastã zonã6. s-au format muzicieni de referinþã, atât pentru Se simte o atmosferã unitarã în jurul actului creaþia muzicalã localã ºi naþionalã, cât ºi pentru de culturã, o coeziune între creator, tipograf, arta interpretativã dirijoralã, instrumentalã ºi interpret, redactor comentator, oficialitãþi ºi vocalã, fapt relatat pe larg în publicaþiile public. Impresioneazã exigenþa dezbaterilor, timiºorene. Rolul de factor dinamizator al credinþa ziariºtilor în promovarea valorii Conservatorului timiºorean este de asemenea autentice ºi a idealului artistic naþional, activis- bine reprezentat, fiecare manifestare muzicalã mul consecvent în apãrarea drepturilor artiºtilor, fiind comentatã de mai multe ziare, oferind ºi nu în ultimul rând, eficienþa în combaterea astfel plãcerea unei lecturi comparate, atât unor stãri de lucruri inadecvate. Surprinde cititorului de ieri, cât ºi cercetãtorului de azi. spaþiul - inimaginabil în zilele noastre - care se Reþinem ºi respectul deosebit cu care erau trataþi acorda cronicii muzicale, inclusiv în publicaþii profesorii Conservatorului timiºorean, adevã- care nu aveau profil cultural. Deducem, prin rate personalitãþi în domeniu. urmare, importanþa acordatã de publicul cititor Activitatea acestora a fost consemnatã ºi acestor rubrici ºi apreciem modul în care atunci când a fost vorba despre prime audiþii sau cronicarii au ºtiut sã transforme problemele de despre apariþia unor lucrãri didactice sau muzi- breaslã în teme de interes ale întregii comunitãþi. cologice, deci inclusiv atunci când faptul privea Monitorizarea presei interbelice evidenþiazã un public mai restrâns, capabil sã recepteze evenimente muzicale istorice, precum turneele astfel de evenimente editoriale. Evidenþiem to- unor mari nume ale artei interpretative mondia- todatã disponibilitatea presei de a gãzdui ample le7. Evidenþiem, de asemenea, turneele unor im- articole de analizã pe teme muzicale, preluând portante ansambluri (corale sau/ºi orchestrale), astfel, în parte, rolul revistelor de specialitate. acþiuni care au presupus serioase eforturi Despre þinuta literarã a acestor articole tre- organizatorice ºi financiare. Deosebitã ne apare, buie sã recunoaºtem cã unele lecturi sunt mai în acest sens, promptitudinea cu care municipa- dificile, cu fraze prea lungi ºi figuri de stil litatea a pus la dispoziþie fondurile necesare ºi încãrcate, excesive. Chiar dacã nu toþi condeierii remarcãm obiceiul sponsorizãrii din partea au fost profesioniºti ºi uneori descoperim gafe cercului de afaceri (aspect consemnat cu detalii, impardonabile, impresia generalã este de bunã deseori copioase). credinþã ºi seriozitate, iar imaginile însufleþite de În acest context, învãþãmântul muzical s-a aceste scrieri depãºesc - prin autenticul lor - bucurat de întreaga atenþie a gazetarilor. Faptul ipostaza de simple poze îngãlbenite într-un cã a beneficiat de muzicieni ºcoliþi la Praga, album. Paris, Viena sau Budapesta, conferind un cadru Pe de altã parte, aceste cronici au un farmec superior pentru conturarea unei ºcoli muzicale, a deosebit, datorat tocmai particularitãþilor fost consemnat prompt în presa vremii. Plecãrile lingvistice ºi mentalitãþii vremii. Chiar dacã le sau întoarcerile de la studii, concertele, bursele comparãm cu stilul evoluat al criticii contem- în strãinãtate, diverse realizãri ºi aspecte porane, majoritatea acestor texte reuºesc sã-ºi conexe, constituiau lucruri demne de semnalat pãstreze puterea de semnalizare (savuroasã, opiniei publice, dornicã, se pare, sã fie þinutã la uneori), deoarece vehiculeazã substanþa vie a curent cu succesele artiºtilor sãi. muzicii, au atitudine ºi o incontestabilã valoare documentarã. În plus, impresioneazã prin 6 La sfârºitul secolului XIX ºi începutul secolului XX postura de oglindã a unei normalitãþi sociale, în avusese loc o adevãratã „explozie Guttenberg”. Dupã care arta ºi artistul aveau un cuvânt important. înfiinþarea primei tipografii (1771), lista-reper a perioadei Plinã de sevã, aceastã lecturã re-creeazã o lume 1898-1914 ajunsese la numãrul record de 32 de tipografii, între care semnalãm ºi renumita firmã Moravetz. În aproape uitatã, cãreia îi datorãm o bunã parte din aceeaºi perioadã, în presa de limbã germanã ºi maghiarã prezentul nostru. încep sã aparã, tot mai frecvent, rubrici de cronicã Cronicile muzicale din publicistica anilor muzicalã, semnate de condeie înzestrate. Ulterior, datoritã 1920-1945 reflectã ºi confirmã faptul cã ºcoala acestor documente, s-a putut face operã de reconstituire minuþioasã a istoriei muzicale bãnãþene. muzicalã timiºoreanã interbelicã a fost repre- 7 Timiºoara interbelicã a beneficiat de concertele senzaþi- zentatã de personalitãþi complexe, cu viziune ºi onale susþinute de George Enescu, Jacques Thibaud, cu un rol important în consolidarea ºcolii româ- Nathan Milstein, Leopold Munzer, Carlo Zecchi, Nikita neºti moderne. Pe lângã activitatea de profesorat Magaloff, Arthur Rubinstein, Wilhelm Kempf, Pablo Casals, Annie Fischer, Silvia ªerbescu, ca ºi de prezenþa ºi de formatori ai multor generaþii de muzicieni, unor mari
Load more

Recommended publications
  • DREPTATEA V R E M E a V R E M U I E Ş
    „LUMINEAZÄ-TE Şl VEI FI : VOIEŞTE ŞI VEI PUTEA". C. A. ROSETTI Director : ANUL VII, Nr. 213 şl 214 Generalul NICOLAE PETALA REDACŢIA, STR. REGALĂ No. 16. CRĂCIUNUL ANULUI 1927 ADMINISTRAŢIA STR. REGALA No.16 BUCUREŞTI Apare în flecare Duminică DREPTATEA Constatări dureroase Vremea vremuieşte Şi se lasă iarăşi nemărgi­ nită linişte în sufletele noas­ După 10 ani de Ia înfăptuirea Foarte des am stat de — N'au avut nevoie, căci ţele acoperite cu stuh ori tre. Este zi de sărbătoare. visului şi aspiraţiunei strămoşilor vorbă cu sătenii despre nou­ nu le-au cunoscut, unche­ paie Şi cu oişte ferestrici Se prăznueşte din nou naş­ glorioşi, reîntregirea poporului ro­ terea mântuitorului nostru tăţile şi născocirile pe care şule. cât pumnul, în care nu-ţi mânesc în vechile-i hotare „Dacia", putei vâri decât nasul. A- Isus Christos. Este minunat când nu numai ţăranul român dar le-au adus şi le aduc vre­ — Şi vrai să spui că, prilej de reculegere—Şi ne şi cel minoritar, a devenii pro­ necunoscându-le, a u fost cu ma se clădesc în sate case întrebăm întru sfârşit de murile nouă; şi de cele de prietarul pământului, pe care îna­ mai puţin fericiţi decât voi ? încăpătoare, bine acoperite, taina mântuirei adusă de isus. inte îi Iura ca slugă, iobag ori mai multe ori i-am găsii, bine luminate. Vra să zică — Nu vreau să spun asia, Dreptatea este dorinţa ar­ clacaş, este dureros, amar de du­ mal ales pe cei bâfrant, în­ acem rău că nu trăim în- uncheşule, căci fericirea ne zătoare a omenirei în mersul reros, tânguitorul refren car'l au­ dărătniciţi in cele apucate vizunie ca cei dedemult? ei către mai bins.
    [Show full text]
  • Iuliu Maniu and Corneliu Zelea Codreanu Against King Carol
    Reluctant Allies? Iuliu Maniu and Corneliu Zelea Codreanu against King Carol II of Romania Introduction Iuliu Maniu is today regarded as the principle upholder of democratic and constitutional propriety in interwar Romania. As leader of the Romanian National Peasant Party throughout much of the interwar period and the Second World War, he is generally considered to have tried to steer Romania away from dictatorship and towards democracy. Nevertheless, in 1947 Maniu was arrested and tried for treason together with other leaders of the National Peasant Party by the communist authorities. The charges brought against Maniu included having links to the ‘terrorist’ and fascist Romanian Legionary movement (also known as the Iron Guard). The prosecutors drew attention not only to the entry of former legionaries into National Peasant Party organizations in the autumn of 1944, but also to Maniu’s electoral non- aggression pact of 1937 with the Legionary movement’s leader, Corneliu Zelea Codreanu. The pact had been drawn up to prevent the incumbent National Liberal government manipulating the elections of December 1937. Maniu had subsequently acted as defence a witness at Codreanu’s trial in 1938. 1 Since the legionaries were regarded by the communists as the agents of Nazism in Romania, Maniu was accordingly accused of having encouraged the growth of German influence and fascism in Romania.2 Maniu was sentenced to life imprisonment and died in Sighet prison in 1953. Possibly no single act of Maniu’s interwar career was more condemned within Romanian communist historiography than his electoral pact with the allegedly Nazi- 1 Marcel-Dumitru Ciucă (ed.), Procesul lui Iuliu Maniu, Documentele procesului conducătorilor Partidului Naţional Ţărănesc, 3 volumes, Bucharest, 2001, vol.
    [Show full text]
  • Proquest Dissertations
    LITERATURE, MODERNITY, NATION THE CASE OF ROMANIA, 1829-1890 Alexander Drace-Francis School of Slavonic and East European Studies, University College London Thesis submitted for the degree of PhD June, 2001 ProQuest Number: U642911 All rights reserved INFORMATION TO ALL USERS The quality of this reproduction is dependent upon the quality of the copy submitted. In the unlikely event that the author did not send a complete manuscript and there are missing pages, these will be noted. Also, if material had to be removed, a note will indicate the deletion. uest. ProQuest U642911 Published by ProQuest LLC(2016). Copyright of the Dissertation is held by the Author. All rights reserved. This work is protected against unauthorized copying under Title 17, United States Code. Microform Edition © ProQuest LLC. ProQuest LLC 789 East Eisenhower Parkway P.O. Box 1346 Ann Arbor, Ml 48106-1346 ABSTRACT The subject of this thesis is the development of a literary culture among the Romanians in the period 1829-1890; the effect of this development on the Romanians’ drive towards social modernization and political independence; and the way in which the idea of literature (as both concept and concrete manifestation) and the idea of the Romanian nation shaped each other. I concentrate on developments in the Principalities of Moldavia and Wallachia (which united in 1859, later to form the old Kingdom of Romania). I begin with an outline of general social and political change in the Principalities in the period to 1829, followed by an analysis of the image of the Romanians in European public opinion, with particular reference to the state of cultural institutions (literacy, literary activity, education, publishing, individual groups) and their evaluation for political purposes.
    [Show full text]
  • Vlg 20-21 Nov.Pdf
    SÂ M B ă T ă - DU mi N I C ă - Duminică O M ÂN ia NUL XX I R P A G I N I E I Sâmbătă R , A , N . 6417 20 + 16 , 1,5 L 20 - 21 noiembrie 2010 20 - 21 NOIEMBR IE 2010 Un manuscris inedit (III) Istoricul Galaţilor de Gheorghe N. Munteanu - Bârlad Idei Cu un egal la Timişoara, 16 pag. 4 N FIECARE S ă P T ă M Â N ă Tirighina (III) V ed eot l r Castru roman L u m e a sau cetatea regelui Aiete? Idei gratuit - mare, modern, cu o aromă orientală WEEKEND - pag. 5 gălăţenii ar deveni campioni de iarnă TIRI DE din epoca ro greu de egalat, și aveam de stat acolo Ş mană, Parcul patru ore. La un moment dat a venit Romanescu- la noi un lucrător vamal care ne-a în Î Gabriel Cotabiţă Top 10 – u n m o n u trebat ce facem acolo. I-am explicat - Rep.: Planuri ment natural că suntem în drum spre Australia și Minuni mecanice pentru Crăciun și de excepţie, - i-am arătat biletele de avion. Ne-a Reporter: Ce-i place “scorpio ? R e v eoi l n ? - iar dintre no luat pașapoartele pentru viza de G.C.: De Cră Special nului” Gabriel Cotabiţă să facă în lion ile atracţii aș - tranzit și-mi aduc aminte că stând V ed em … vacanţele sale? Ce tabieturi aveţi În primul rând, ciun și Reve v o r b i d e s noi pe băncuţă, ne întreabă Monica: pag.
    [Show full text]
  • Lustration and Consolidation of Democracy and the Rule of Law in Central and Eastern Europe Series of Political Science Research Centre Forum Book 5
    Lustration and Consolidation of Democracy and the Rule of Law in Central and Eastern Europe Series of Political Science Research Centre Forum Book 5 Series Editors: Erna Matanović Anđelko Milardović Davor Pauković Davorka Vidović Publisher: © Political Science Research Centre Zagreb, 2007 ISBN 978-953-7022-18-1 CIP record is available in an electronic catalog of National and University Library numbered XXXXXX LUSTRATION AND CONSOLIDATION OF DEMOCRACY AND THE RULE OF LAW IN CENTRAL AND EASTERN EUROPE Editors: Vladimira Dvořáková Anđelko Milardović This volume was published with the financial support of the Konrad-Adenauer-Stiftung www.cpi.hr Zagreb, 2007 Contents Preface ............................................................................................... 7 Stefanie Ricarda Roos Introduction .................................................................................... 11 Vladimíra Dvořáková I. Theoretical and conceptual approach 1. Lustration and Access to the Files of the Secret Police in Central Europe ..................................................................... 19 Gábor Halmai 2. (In)surpassable Barriers to Lustration: quis custodiet ipsos custodes? ......................................................................... 47 Alan Uzelac 3. In Search of a Theoretical Model of Transitional Justice ....... 65 Raluca Ursachi 4. Elites in the Waves of Democratization and the Lustration .... 85 Anđelko Milardović 5. Church: Between Lustration and the Crisis of Lustration .... 111 Ivan Markešić 6. Dilemmas of Transitional
    [Show full text]
  • Presa Partidelor Politice Din România În Perioada 1918–1930. Schiţă Istorică
    CENTENARUL MARII UNIRI PRESA PARTIDELOR POLITICE DIN ROMÂNIA ÎN PERIOADA 1918–1930. SCHIŢĂ ISTORICĂ MARIAN PETCU∗ ABSTRACT THE PRESS OF POLITICAL PARTIES IN ROMANIA IN THE PERIOD 1918–1930. A HISTORICAL SKETCH In the present study, I bring forward a synthetic view of the progress made by the media of the parties in Romania. This is neither a history of political ideas, nor a full inventory of serial publications edited by political entities, especially as many publications were not politically assumed. Usually, the „patronage” could be identified in the subtitles and in various descriptors related to the content (often, the authors’ signatures) which allow us to qualify a periodical publication as being political or not. In this case, we had taken into account the information found in the subtitle, in order to establish partisanship. Limits of this approach are related both to the very large volume of newspapers and magazines and to the variety of parties, alliances and so on, which had forced us to make a selection. The present research aims at filling the gap of the sectorial radiographies which were of equal interest to the history of communication, political and economic history, as well as social history on the Romanian territory. Keywords: political parties, political press, Romania, history. INTRODUCERE Naşterea ideilor politice în societatea românească este relativ târzie, prin comparaţie cu alte culturi, şi datorează mult răspândirii cărţilor, presei, dezvoltării şcolilor, teatrului, diverselor asociaţii de tip societăţi culturale / de lectură, apărute în oraşe. Un rol important l-au jucat fiii boierilor care au studiat în Occident, autentici diseminatori ai reperelor / manifestărilor modernităţii.
    [Show full text]
  • Issue Papers, Extended Responses and Country Fact Sheets File:///C:/Documents and Settings/Brendelt/Desktop/Temp Rir/STATE PR
    Issue Papers, Extended Responses and Country Fact Sheets file:///C:/Documents and Settings/brendelt/Desktop/temp rir/STATE PR... Français Home Contact Us Help Search canada.gc.ca Issue Papers, Extended Responses and Country Fact Sheets Home Issue Paper MOLDOVA STATE PROTECTION March 1995 Disclaimer This document was prepared by the Research Directorate of the Immigration and Refugee Board of Canada on the basis of publicly available information, analysis and comment. All sources are cited. This document is not, and does not purport to be, either exhaustive with regard to conditions in the country surveyed or conclusive as to the merit of any particular claim to refugee status or asylum. For further information on current developments, please contact the Research Directorate. Table of Contents 1. INTRODUCTION 2. LEGISLATIVE FRAMEWORK 2.1 Criminal Code 2.2 Constitution 2.3 Language and Minority Laws 3. SECURITY STRUCTURES 3.1 Ministry of National Security 3.2 Police 3.3 Crime and Police Response 4. JUDICIAL SYSTEM 4.1 Structure 4.2 Functioning 1 of 27 9/17/2013 8:55 AM Issue Papers, Extended Responses and Country Fact Sheets file:///C:/Documents and Settings/brendelt/Desktop/temp rir/STATE PR... 5. THE GAGAUZ SOVIET SOCIALIST REPUBLIC 5.1 Background 5.2 Status 6. DMR 6.1 Background 6.2 Security Forces and Law Enforcement 6.3 Judicial Structures and Practices 6.4 The Ilascu GroupThe Tiraspol Six 7. ADDENDUM APPENDIX: NOTES ON SOURCES REFERENCES 1. INTRODUCTION On 23 June 1990 the Moldavian Soviet Socialist Republic proclaimed its sovereignty; full independence from the Soviet Union was declared on 27 August 1991 ( Twining 1993, 91).
    [Show full text]
  • Ziare, Gazete, Reviste
    ACADEMIA ROMAN:, PUBLICATIUNILE PERIODICEROMANESTI (ZIARE, GAZETE, REVISTE) DESCRIERE BIBLIOGRAFICA DE NERVA HODOS sIAl. SADI IONESCU DIN SERVICIUL BIBLIOTECEI ACADEMIEI ROMANE CU 0 INTRODUCERE DE LOAN BIANU BIBLIOTECARUL ACADEMIEI ROMANE TOM. I CATALOG ALFABETIC 1820-1906 BUCURESTI LIBRARIILE SOCEC & Comp. §i C. SFETEA LEIPZIG VIENA OTTO HARRASSOWITZ GEROLD & Comp. 1913 BUCURE§TI INST. DE ARTE GRAFICE CAROL GOBL S-Bor ION ST. RASIDESCTJ 16, STRADA PARIS, 16 1913. INTRODUCERE Tiparul cartilor prin caractere mobile, aflat pe la 1450 de Gu- tenberg la Maienta pe Rin, a dat un avant nemaipomenit rdspandirii culturei omenesti. Carti le scrise pan& atunci cu mana erau as& de scumpe, incat puteau fi cumparate numai de persoane sau de institutii bogate ; cele multiplicate prin tipar insa, erau de o iefti- natate uimitoare. De aceea mestesugul tiparului s'a raspandit foarte repede in toate terile apusene, a devenit o industrie foarte activA si numarul cartilor tiparite in intaia jumdtate de secol a tiparului, adicd inainte de anul 1500 (cunoscute sub nume de incunabule, dela cuvantullatinesccare insemneaza leagdn)este de -mai multe mii. Tocmai dupa doi secoli dela descoperirea lui, si-a gasit tiparul forma de intrebuintare sub care avea sd exercite cea mai puter- nic& influent& asupra intregei vieti culturale, politice si economice a omenirii : presa periodicd: gazete, ziare, reviste. Sub aceast& form& tiparul avea sa, hraneascd si sä conducd «opiniunea publica» si sit devina instatele moderne aceasta «a patra putere», care are o influent& adAncaadeseori hotaritoare asupra intregei vie ti a terilor, a natiilor si a neamurilor. a Intaiul ziar cu aparitie periodic& regulatd, intAiul jurnal in inte- lesul modern al cuvAntului, a fost Gazette de France, care a in- ceput sd, apart la Paris la 30 Maiu 1631 si a fost publicat de Th6ophraste Renaudot.
    [Show full text]
  • Spune Adevarul 1-48.Qxp
    SPUNE ADEVÃRUL PUTERII HUMANHUMAN RIGHTS RIGHTS DEFENDERS DEFENDERS WHOWHO ARE ARE CHANGING CHANGING OUR OUR WORLD WORLD Based on the book by KERRY KENNEDY Photography by EDDIE ADAMS and ARCHITECTS OF PEACE Containing the play Speak Truth To Power: Voices from Beyond the Dark by ARIEL DORFMAN ROBERT F. KENNEDY CENTER FOR JUSTICE & HUMAN RIGHTS in partnership with CHICAGO PUBLIC SCHOOLS and the CHICAGO TEACHERS UNION „TOT CEEA CE REFUZÃM SÃ VEDEM, TOATE LUCRURILE PE CARE LE EVITÃM, TOT CEEA CE NEGÃM, DENIGRÃM SAU DISPREÞUIM VA CONTRIBUI ÎN FINAL LA ÎNFRÂNGEREA NOASTRÃ. CEEA CE NI SE PARE URÂT, DUREROS, RÃU POATE FI UN IZVOR DE FRUMU- „SEÞE, BUCURIE ªI PUTERE DACÃ ÎI FACEM FAÞÃ FÃRÃ PREJUDECÃÞI.“ RIGOBERTA MENCHÚ „CEA MAI PUTERNICÃ ARMÃ AFLATÃ ÎN MÂINILE TIRANULUI ESTE CHIAR MINTEA CELUI OPRIMAT.“ STEVE BIKO „PACEA, ÎN SENSUL ABSENÞEI RÃZBOIULUI, NU VALO- REAZÃ PREA MULT PENTRU CINEVA CARE MOARE DE FOAME SAU DE FRIG. EA NU VA ÎNDEPÃRTA DUREREA ÎN URMA TORTURII PE CARE O SUFERÃ UN PRIZONIER DE CONªTIINÞÃ. PACEA POATE DURA DOAR ACOLO UNDE DREPTURILE OMULUI SUNT RESPECTATE, UNDE OAMENII SUNT HRÃNIÞI, IAR PERSOANELE ªI NAÞIUNILE SUNT LIBERE.“ SFINÞIA SA DALAI LAMA „DACÃ RÃMÂI INDIFERENT ÎN SITUAÞIILE CÂND SE MANI- FESTÃ NEDREPTATEA, ÎNSEAMNÃ CÃ AI ALES SÃ FII DE PARTEA OPRESORULUI. DACÃ UN ELEFANT CALCÃ PE COADA UNUI ªOARECE, IAR TU SPUI CÃ EªTI NEUTRU, ªOARE- CELE NU-ÞI VA APRECIA NEUTRALITATEA..“ DESMOND TUTU „O SINGURÃ PERSOANÃ POATE SCHIMBA LUCRURILE ÎN BINE, ªI FIECARE DINTRE NOI AR TREBUI SÃ ÎNCERCE SÃ FACÃ ACEST LUCRU.“ ROBERT F. KENNEDY „CU TOÞII AVEM UN DUMNEZEU ÎN NOI, IAR ACEST DUMNEZEU ESTE SPIRITUL CARE UNIFICÃ ORICE FORMÃ DE VIAÞÃ, TOT CEEA CE SE AFLÃ PE ACEASTÃ PLANETÃ.
    [Show full text]
  • Medina SĂVULESCU ZIARUL „DRAPELUL” DIN LUGOJ
    Þara Bârsei Medina SÃVULESCU ZIARUL „DRAPELUL” DIN LUGOJ – EXPRESIE A IDENTITÃÞII REGIONALE În peisajul presei româneºti din Monarhia Austro-Ungarã, ziarul „Drapelul”, apãrut la Lugoj între anii 1901 ºi 1920, are un loc bine definit. El oferã, pe lângã fireasca deschidere spre problematica general româneascã, ºi imaginea unei comunitãþi ce încearcã sã-ºi afirme valorile, sã-ºi conserve specificul ºi sã-ºi gãseascã propriul drum, inclusiv în miºcarea naþionalã. Evoluþia istoricã aparte, relativa prosperitate economicã, toleranþa etnicã ºi confesionalã, gradul înalt de alfabetizare, existenþa unor forme de expresie culturalã (asociaþii, reuniuni literare, teatrale, corale), moderaþia ºi legalismul în politica naþionalã, ce au dat identitate regiunii, îºi aflã un firesc suport de reflectare în publicaþia lugojeanã. Fãcând o incursiune în istoricul presei româneºti din Banat, îi putem plasa începuturile în timpul Revoluþiei de la 1848, când Eftimie Murgu a redactat, la Lugoj, un ziar litografiat prin care-ºi propaga programul politic. În a doua jumãtate a secolului al XIX-lea sunt atestate o serie de publicaþii cu caracter ºtiinþific, umoristic sau de informare, dintre care se detaºeazã gazeta lugojeanã „Desceptarea”, editatã între 1879 ºi 1881 de cãtre preotul ortodox Iosif Tempea ºi tipograful Traunfellner. Primul ziar românesc cu caracter naþional militant a fost însã „Luminãtorul” apãrut în 1880, la Timiºoara, sub redacþia lui Pavel Rotariu ºi Melentie Drãghici. Dupã sistarea acestuia, în 1884, C. Diaconovici, cu susþinerea financiarã a familiei Mocioni, a înfiinþat la Timiºoara cotidianul „Dreptatea”, la conducerea cãruia a fost chemat Valeriu Braniºte, cel care ulterior îºi va lega numele de istoria presei bãnãþene prin ziarul „Drapelul”. Deºi ardelean ca origine (s-a nãscut la Cincu Mare – Braºov, în 1869), V.
    [Show full text]
  • Taylor Kermit Christopher Witiw
    Learning in Social Action in Contexts of Mining Dispossession: A Critical Case Study of Roșia Montană, Romania by Taylor Kermit Christopher Witiw A thesis submitted in partial fulfillment of the requirements for the degree of Master of Education in Theoretical, Cultural, and International Studies in Education Department of Educational Policy Studies University of Alberta © Taylor Kermit Christopher Witiw, 2020 ABSTRACT Transnational corporations promise win-win development, but extractive projects often deliver dispossession, displacement, impoverishment, environmental degradation, and disrupt social relations in rural localities. These conditions can in turn engender contestation and resistance to dispossession, including learning in social action in anti-dispossession struggles and movements. Roșia Montană, Romania, is one such site where Roșieni villagers and small land holder peasants, their organizations AM and RMCF, and trans/national solidarity campaigns/movements have waged two decades of resistance against a proposed Canadian open- pit mining project. The purpose of the proposed research was to develop an initial and exploratory understanding of knowledge production and learning in social action undertaken by these agents in Roșia Montană by addressing the following research questions: (1) what is learning in social action in a context of mining dispossession?; (2) how does learning inform social action?; and (3) how do trans/national actors augment local struggles and contribute towards learning in social action? Utilizing a critical research methodology and a critical case study strategy pertaining to this site of mining resistance, the research sought to develop an initial and exploratory understanding of learning in social action in Rosia Montana. Data collection to develop the case study included: 16 semi-structured interviews with 18 participants including Roşieni members of grassroots groups and activists/NGO members; observation at the case site; and a review of documents produced or used in struggle.
    [Show full text]
  • Loving Designs: Gendered Welfare Provision, Activism and Expertise in Interwar Bucharest
    LOVING DESIGNS: GENDERED WELFARE PROVISION, ACTIVISM AND EXPERTISE IN INTERWAR BUCHAREST By Alexandra Ghiț Submitted to Central European University Department of Gender Studies In partial fulfillment of the requirements for the degree of Doctorate in Comparative Gender Studies Supervisor: Professor Susan Carin Zimmermann Budapest, Hungary 2019 CEU eTD Collection Table of Contents Table of Contents............................................................................................................................................................i Copyright Notice ......................................................................................................................................................... iii Abstract.........................................................................................................................................................................iv Ackowledgements ........................................................................................................................................................vi List of Figures and Tables ......................................................................................................................................... viii List of Abbreviations ....................................................................................................................................................ix Introduction ..................................................................................................................................................................
    [Show full text]