ANALELE BANATULUI, SN., ARHEOLOGIE - ISTORIE, XVI, 2008 http://muzeulbanatului.ro/mbt/istorie/publicatii/ab.htm

MOMENTE DIN ISTORIA ÎNVÃÞÃMÂNTULUI MUZICAL INTERBELIC REFLECTATE ÎN PRESA TIMIªOREANÃ

Lava G. Bratu*

Cuvinte cheie: învãþãmânt muzical, presa româneascã timiºoreanã, perioada interbelicã, instituþia cronicii muzicale. Keywords: musical education, Romanian newspaper from Timiºoara, inter-war period, musical columns.

Instituþia cronicii muzicale, în contextul identitatea sa3. Fapt sesizat ºi în programele avântului presei româneºti manifestãrilor muzicale, unde se constatã o Pentru realizarea acestui studiu am procedat armonizare a repertoriului, prin întrepãtrunderea la o panoramare a presei româneºti din perioada valorilor muzicale locale cu cele ale muzicii interbelicã, cu precãdere a publicaþiilor de universale4. Pe mãsura înaintãrii în timp, se culturã sau cu rubricã culturalã, în speþã muzi- observã apoi cristalizarea unui stadiu superior calã, selectând apoi fragmentele semnificative fazei euforice din perioada imediat urmãtoare pentru subiectul de faþã. anului 1918, când conta doar ideea de specific Dacã în cei 45 de ani de existenþã de pânã în românesc. Vorbim, aºadar, despre un proces de 1919 (anul I fiind 1874) presa româneascã a fost auto-obiectivare treptatã ºi de raportare la zone preocupatã, în primul rând, de problemele de muzicale tot mai emancipate, fapt care va deveni fond privind propria organizare ºi promovare a tot mai evident ºi în atitudinea esteticã a presei5. idealurilor naþionale1, dupã 1919 însã, odatã cu Publicistica muzicalã timiºoreanã din timpul dobândirea libertãþii de expresie, explozia publi- înfloritoarei perioade interbelice reprezintã cisticã înregistratã va aduce o afluenþã de artico- pentru cercetãtorul de astãzi o sursã valoroasã, le cu caracter cultural-artistic, implicit muzical2. atât prin bogãþia informaþiei, cât ºi prin Fidelã realitãþii vremii sale, presa parcursã în expresivitatea stilului. Paginile de ziar parcurse vederea acestui demers muzicologic reflectã o în vederea acestui studiu oferã lectorului cu societate în evoluþie, preocupatã intens de perspectivã istoricã un exemplu remarcabil de militantism cultural/muzical. Judecând dupã numãrul publicaþiilor ºi dupã consecvenþa informaþiilor privind evenimentele muzicale, rezultã cã peisajul muzical interbelic oferea un * Facultatea de muzicã Timiºoara, spectru larg de manifestãri, capabil sã stimuleze e-mail: [email protected]. inclusiv activitatea de creaþie. Totodatã, din 1 Spaþiul geografic ºi momentul istoric au canalizat aproa- referirile istorico-politice ºi din gradul mare de pe întreaga energie a presei româneºti fie spre informaþia cu caracter socio-politic ºi economic (Timiºana, implicare al administraþiei locale, se pot distinge Luminãtorul, Banatul Românesc, Gazeta Poporului, Dreptatea, Advocatul Poporului, Banatul, Plugarul român, Voinþa Banatului), fie cu caracter profesional (Praxis Medici, Revista Preoþilor, Bursa Horticolã Românã) ºi mai puþin spre divertisment (Priculiciu, Urzica, Pardon, Voe Bunã). 2 Menþionãm cã aceastã înflorire a cronicii muzicale a 3 În aceastã idee, folosirea frecventã a termenilor „naþio- apãrut pe terenul pregãtit de presa antebelicã, cu precãdere nal” ºi „românesc” nu reprezintã excesele unor redactori, de limbã germanã ºi maghiarã. Semnalãm în acest sens ci reflectã un puternic imperativ istoric, de afirmare a revista lunarã Banater Musik und Sänger Zeitung (1882- valorilor proprii. 1883) ºi cotidianul Temesvarer Wochenblatt (1831-1840), 4 Pe lângã studiile în strãinãtate ale protagoniºtilor vieþii ziar care a publicat numeroase cronici muzicale, apoi muzicale bãnãþene, trebuiesc amintite ºi turneele unor apariþia publicaþiei artistice maghiare Temesvari szinpad mari virtuozi sau ansambluri corale/orchestrale, fapt care (1901-1903) ºi a revistei lunare trilingve (rom.-magh.- a întreþinut o viaþã muzicalã de calitate ºi o perspectivã germ.) Informatorul Muzical (1919-1931). Preocupatã în mai largã, în context european. general de aspiraþii naþionale, presa în limba românã din 5 Specificul românesc va fi tot mai insistent privit prin perioada antebelicã nu are în peisajul sãu o publicaþie prisma curentelor ºi orientãrilor stilistice ale ºcolii exclusiv muzicalã. apusene de compoziþie ºi de interpretare. ANALELE BANATULUI, SN., ARHEOLOGIE - ISTORIE, XVI, 2008 atât specificul cadrului geo-cultural, cât ºi În cadrul învãþãmântului muzical timiºorean direcþiile societãþii din aceastã zonã6. s-au format muzicieni de referinþã, atât pentru Se simte o atmosferã unitarã în jurul actului creaþia muzicalã localã ºi naþionalã, cât ºi pentru de culturã, o coeziune între creator, tipograf, arta interpretativã dirijoralã, instrumentalã ºi interpret, redactor comentator, oficialitãþi ºi vocalã, fapt relatat pe larg în publicaþiile public. Impresioneazã exigenþa dezbaterilor, timiºorene. Rolul de factor dinamizator al credinþa ziariºtilor în promovarea valorii Conservatorului timiºorean este de asemenea autentice ºi a idealului artistic naþional, activis- bine reprezentat, fiecare manifestare muzicalã mul consecvent în apãrarea drepturilor artiºtilor, fiind comentatã de mai multe ziare, oferind ºi nu în ultimul rând, eficienþa în combaterea astfel plãcerea unei lecturi comparate, atât unor stãri de lucruri inadecvate. Surprinde cititorului de ieri, cât ºi cercetãtorului de azi. spaþiul - inimaginabil în zilele noastre - care se Reþinem ºi respectul deosebit cu care erau trataþi acorda cronicii muzicale, inclusiv în publicaþii profesorii Conservatorului timiºorean, adevã- care nu aveau profil cultural. Deducem, prin rate personalitãþi în domeniu. urmare, importanþa acordatã de publicul cititor Activitatea acestora a fost consemnatã ºi acestor rubrici ºi apreciem modul în care atunci când a fost vorba despre prime audiþii sau cronicarii au ºtiut sã transforme problemele de despre apariþia unor lucrãri didactice sau muzi- breaslã în teme de interes ale întregii comunitãþi. cologice, deci inclusiv atunci când faptul privea Monitorizarea presei interbelice evidenþiazã un public mai restrâns, capabil sã recepteze evenimente muzicale istorice, precum turneele astfel de evenimente editoriale. Evidenþiem to- unor mari nume ale artei interpretative mondia- todatã disponibilitatea presei de a gãzdui ample le7. Evidenþiem, de asemenea, turneele unor im- articole de analizã pe teme muzicale, preluând portante ansambluri (corale sau/ºi orchestrale), astfel, în parte, rolul revistelor de specialitate. acþiuni care au presupus serioase eforturi Despre þinuta literarã a acestor articole tre- organizatorice ºi financiare. Deosebitã ne apare, buie sã recunoaºtem cã unele lecturi sunt mai în acest sens, promptitudinea cu care municipa- dificile, cu fraze prea lungi ºi figuri de stil litatea a pus la dispoziþie fondurile necesare ºi încãrcate, excesive. Chiar dacã nu toþi condeierii remarcãm obiceiul sponsorizãrii din partea au fost profesioniºti ºi uneori descoperim gafe cercului de afaceri (aspect consemnat cu detalii, impardonabile, impresia generalã este de bunã deseori copioase). credinþã ºi seriozitate, iar imaginile însufleþite de În acest context, învãþãmântul muzical s-a aceste scrieri depãºesc - prin autenticul lor - bucurat de întreaga atenþie a gazetarilor. Faptul ipostaza de simple poze îngãlbenite într-un cã a beneficiat de muzicieni ºcoliþi la Praga, album. Paris, Viena sau Budapesta, conferind un cadru Pe de altã parte, aceste cronici au un farmec superior pentru conturarea unei ºcoli muzicale, a deosebit, datorat tocmai particularitãþilor fost consemnat prompt în presa vremii. Plecãrile lingvistice ºi mentalitãþii vremii. Chiar dacã le sau întoarcerile de la studii, concertele, bursele comparãm cu stilul evoluat al criticii contem- în strãinãtate, diverse realizãri ºi aspecte porane, majoritatea acestor texte reuºesc sã-ºi conexe, constituiau lucruri demne de semnalat pãstreze puterea de semnalizare (savuroasã, opiniei publice, dornicã, se pare, sã fie þinutã la uneori), deoarece vehiculeazã substanþa vie a curent cu succesele artiºtilor sãi. muzicii, au atitudine ºi o incontestabilã valoare documentarã. În plus, impresioneazã prin 6 La sfârºitul secolului XIX ºi începutul secolului XX postura de oglindã a unei normalitãþi sociale, în avusese loc o adevãratã „explozie Guttenberg”. Dupã care arta ºi artistul aveau un cuvânt important. înfiinþarea primei tipografii (1771), lista-reper a perioadei Plinã de sevã, aceastã lecturã re-creeazã o lume 1898-1914 ajunsese la numãrul record de 32 de tipografii, între care semnalãm ºi renumita firmã Moravetz. În aproape uitatã, cãreia îi datorãm o bunã parte din aceeaºi perioadã, în presa de limbã germanã ºi maghiarã prezentul nostru. încep sã aparã, tot mai frecvent, rubrici de cronicã Cronicile muzicale din publicistica anilor muzicalã, semnate de condeie înzestrate. Ulterior, datoritã 1920-1945 reflectã ºi confirmã faptul cã ºcoala acestor documente, s-a putut face operã de reconstituire minuþioasã a istoriei muzicale bãnãþene. muzicalã timiºoreanã interbelicã a fost repre- 7 Timiºoara interbelicã a beneficiat de concertele senzaþi- zentatã de personalitãþi complexe, cu viziune ºi onale susþinute de George Enescu, Jacques Thibaud, cu un rol important în consolidarea ºcolii româ- Nathan Milstein, Leopold Munzer, Carlo Zecchi, Nikita neºti moderne. Pe lângã activitatea de profesorat Magaloff, Arthur Rubinstein, Wilhelm Kempf, Pablo Casals, Annie Fischer, Silvia ªerbescu, ca ºi de prezenþa ºi de formatori ai multor generaþii de muzicieni, unor mari nume ale artei vocale precum Traian Grozãves- dascãlii bãnãþeni care s-au manifestat în acest cu, Vera Schwarz, Florica Cristoforeanu, Anne Rosalle. benefic context socio-cultural au avut ºi

432 apreciabile prestaþii concertistice8, de creaþie9 Banatului. În cele ce urmeazã, vom încerca sã sau publicistice10. ilustrãm prin „ochii ºi urechile presei”, redând în Sã adãugãm ºi faptul cã unii profesori ai date ºi în spirit, câteva din paginile acestei Conservatorului timiºorean au fondat, au condus remarcabile perioade din istoria învãþãmântului ºi au activat în diferite formaþii muzicale11, alþii muzical bãnãþean. au fost iniþiatori în cadrul administrativ al sistemului de învãþãmânt12, iar majoritatea dintre Începuturi de drum ei au avut realizãri notabile în activitatea de Aflãm din presa timpului cã profesorii Con- culegere ºtiinþificã a folclorului. Într-un cuvânt, servatorului timiºorean au fost vrednici deschi- au fost adevãraþi animatori muzicali, implicaþi zãtori de drum, implicaþi în diverse iniþiative pe multiple planuri în destinul muzical al muzicale. Vom demonstra rolul acestora în menþinerea unei vieþi muzicale constante ºi de calitate, precum ºi în edificarea unor redutabile 8 Toþi profesorii Conservatorului au fost instrumentiºti organisme din domeniul pedagogiei artistice13. profesioniºti, cu o susþinutã carierã concertisticã, fie ca În istoria muzicalã a Timiºoarei, ziua de 27 soliºti, fie ca membri ai unor formaþii camerale/orchestrale sau ca dirijori de cor/orchestrã. ianuarie 1920 reprezintã o datã deosebit de 9 În acest sens, menþionãm (în ordine cronologicã) pe importantã: un grup de muzicieni ai oraºului, Sabin Drãgoi, Vasile Ijac, Zeno Vancea, Alma Cornea- animaþi de dorinþa de a forma un focar de Ionescu, Eugen Cuteanu, Vadim ªumski, Richard-Carol iradiere muzicalã, hotãrau constituirea Societãþii Oschanitzky, Filaret Barbu, Nicolae Ursu, Nicolae 14 Brânzeu, Mircea Hoinic, Ion Criºan, Mircea Popa. muzicale Amicii muzicii . Din start, conform 10 În ideea educãrii gustului publicului, amintim nume ca statutului sãu, Societatea Amicii Muzicii viza Maximilian Costin, Vasile Ijac, Zeno Vancea, Filaret Barbu, „cultivarea ºi propagarea muzicei, producþiunii Alma Cornea-Ionescu, Ana Voileanu-Nicoarã, Desiderius cu opuri, piese muzicale mai renumite, anga- Braun, Erdely Isolda, Iosef Brandeisz. Menþionãm cu jarea de concerte, cu un cuvânt, sprijinirea respect aceastã muncã de enormã importanþã în formarea 15 publicului precum ºi în reconstituirea muzicalã a epocii. acþiunilor care servesc cultivarea muzicei” . Semnalãm ºi conferinþele, concertele-lecþii sau coordonarea Menþionãm în acest context numele pro- unor organisme specializate de presã muzicalã, precum fesorului Guido Pogatschnigg, reperat în primul prestigioasa revistã Muzica (ne referim la Maximilian consiliu de conducere al Societãþii Amicii muzicii, Costin, profesor de vioarã ºi director al Conservatorului municipal în perioada 1922-1925, la a cãrui iniþiativã firma iar apoi pe cel al lui Béla Tomm, aflat pe afiºul Moravetz a preluat temporar editarea revistei Muzica). concertului inaugural. Orchestra simfonicã a 11 Guido Pogatschnigg a fondat Orchestra simfonicã a societãþii - formatã din instrumentiºti ai Societãþii Conservatorului comunal; Béla Tomm, împreunã cu Ioan filarmonice, ai Operei, câþiva suflãtori ai Muzicii Suciu, Iosef Brandeisz ºi Doro Gorianþ, au înfiinþat cvartetul Tomm, asigurând o bunã parte din concertele militare din Regimentul de infanterie nr. 29 camerale ale oraºului; Josef Brandeisz a fost 26 de ani Loudon, plus o parte din profesorii ºi absolvenþii prim-violist în Orchestra Amicii muzicii, iar Filaret Barbu Conservatorului comunal - a prezentat primul a condus aproape douã decenii corul „Ion Vidu”, concert în 5 februarie 1920, cu urmãtorul concomitent cu Asociaþia corurilor ºi fanfarelor din Banat, precum ºi corurile Lyra ºi Progresul; George Pavel program: Uvertura Leonora op. 72 de Ludwig ºi Vasile Ijac, ca dirijori ai orchestrei Conservatorului, au van Beethoven, Romanþa pentru vioarã op. 50 de dinamizat puternic viaþa muzicalã a oraºului, iar Vadim Beethoven, Simfonia neterminatã de Franz ªumski a dirijat corul ºi orchestra Filarmonicii „Banatul”; Schubert ºi uvertura la Maeºtrii cântãreþi de Eugen Cuteanu a fondat renumitul cvartet ce i-a purtat numele, Nicolae Ursu a fost dirijor al Asociaþiei corurilor Richard Wagner. Solist: profesorul Béla Tomm. ºi fanfarelor din Banat, iar Mircea Hoinic a înfiinþat, împreunã cu Ion Românu, Corul Filarmonicii „Banatul”. 12 Vasile Ijac a fost un factor de bazã, prin participarea la revizuirea programei ºcolare a ºcolilor de muzicã, 13 Dupã Unire, pe cât de acutã era necesitatea unui teatru activitate apreciatã la timpul ei de cãtre ministerul de stabil, pe atât de urgentã devenise problema unei orchestre resort. Filaret Barbu a pus bazele învãþãmântului muzical simfonice profesioniste, cu un cadru juridic legal, fonduri lugojean, înfiinþând în 1930 un Conservator Popular, care personale ºi situaþie instituþionalã clar organizatã. La acea va deveni ªcoala Popularã de Artã. În ideea „educãrii vreme, neexistând o orchestrã simfonicã permanentã, maselor”, Zeno Vancea ºi Max Eisikovits au înfiinþat la concertele erau asigurate prin voluntariatul profesorilor de Timiºoara un „Conservator Muncitoresc” (dupã modelul la Conservatorul comunal, ajutaþi de muzicienii grupaþi în lui Louis Charpentier), care s-a „topit”, dupã plecarea jurul instituþiilor religioase, precum ºi de instrumentiºtii acestora, în Conservatorul municipal. Tot Zeno Vancea a amatori ºi din orchestra Societãþii filarmonice (cu fost Director general al muzicii în Ministerul Artelor ºi al precizarea cã activitatea acesteia avea profil preponderent Direcþiei învãþãmântului artistic, iar Filaret Barbu a activat coral). ca ºi consilier tehnic în acelaºi minister, responsabilitãþi 14 Societatea a apãrut pe terenul pregãtit de activitatea con- din perspectiva cãrora, cu puterea de decizie cu care erau certisticã a muzicienilor instrumentiºti existenþi în oraº. investiþi, au acþionat benefic pentru destinul ºcolii 15 Statutele Societãþii Amicii muzicii din Timiºoara, muzicale româneºti. aprobate de minister la 25 02 1921, Tip, E. Uhrmann, 2.

433 ANALELE BANATULUI, SN., ARHEOLOGIE - ISTORIE, XVI, 2008

Redactorul ziarului Banatul (la a cãrei cârmã Alma Cornea-Ionescu, Virgil Economu, Nandor redacþionalã a stat chiar muzicianul ºi profesorul Irsay, violoniºtii Béla Tomm (care înfiinþase un Iosif Velceanu), comenta evenimentul cu mult cvartet împreunã cu Ioan Suciu, Josef Brandeisz elan liric: „Vijelia rãzboiului s-a potolit, muzele ºi Doro Gorianþ), Lucia Burada, Maximilian speriate se întorc la cãminele lor din timpul Costin, Ludwig Schuck (conducãtor ºi el al unui pãcii. Amicii artelor împrãºtiaþi de pe urma cvartet), violonceliºtii Nicolae Papazoglu ºi rãzboiului se adunã încet, însufleþindu-se din ce Martha Schwenk, cântãreþii Lucia Cosma (fostã în ce mai mult. Ceea ce în cercul lor intim este solistã la Coven Garden ºi animatoare la un mo- izvor de bucurie ºi mângâiere, se cuvine sã-i ment dat, a vieþii muzicale timiºorene), Virginia înveseleascã ºi inimile celorlalþi din afarã, Sepeþianu (fostã solistã la Scala), Veturia Ghibu, rãspândind pretutindeni frumuseþea artelor ºi Iulia Kulcsar, Silvia Humiþã Secoºan. mai ales a muzicii. Calea spre realizarea acestui Dupã cum se ºtie din istoricul instituþiei, scop ideal este croitã de câþiva reprezentanþi ai dupã lunga perioadã de directorat a lui Guido muzelor. Constatãm cu mare satisfacþie cã în Pogatschnigg (1908-1921), la conducerea oraºul nostru trãiesc un numãr însemnat de Conservatorului timiºorean au urmat Nicolae adevãraþi artiºti ai muzicii. Artele, în genere Papazoglu (1921-1922), Maximilian Costin muzica, formeazã proba ºi semnele cele mai (1922-1925), Sabin Drãgoi (1925-1943, 1949- doveditoare cu privire la starea culturalã a unei 1950) ºi Vasile Ijac (1943-1948). În perioada societãþi sau a unui popor. Ele sunt acele istoricã de care ne ocupãm se remarcã iniþiativa terenuri, pe care se manifestã mai frumos ºi mai neobositului Maximilian Costin, sub a cãrui expresiv, viaþa, sufletul ºi idealurile omului. conducere, la 1 ianuarie 1925, firma Moravetz a Facem apel la toþi amicii muzicii sã ne dea preluat editarea revistei Muzica, fapt despre care concursul lor, ca miºcarea artisticã pornitã sã o însuºi George Enescu scria cu plãcere: „Ceea ce ducem la bun sfârºit, la cele mai frumoase întreprinde firma Moravetz este cu totul lãudabil rezultate spre bucuria tuturor”16. ºi meritã cea mai mare încurajare pentru binele Proiectul de modificare al statutului societãþii nostru al tuturor”18. Amicii muzicii, din 22 aprilie 1922 ne dã o În cãutarea diverselor aspecte de pionierat, imagine ºi mai precisã asupra scopului sãu: menþionãm în continuare numele profesorului „a) - sã ridice nivelul publicului prin concerte Doro Gorianþ, dirijor al primului „concert simfonice, de muzicã de camerã, solistice ºi simfonic popular”, acþiune animatã de dorinþa corale; b) - sã promoveze instruirea muzicalã de a cultiva gustul muzicii clasice în rândul unui prin conferinþe ºi presã; c) - sã încurajeze creaþia public cât mai larg ºi prezentatã cu profe- muzicalã autohtonã, prin prezentarea, editarea ºi sionalism într-o cronicã semnatã de Alma premierea lucrãrilor de valoare”17. Cornea: „Cu nespusã satisfacþie înregistrãm Fideli acestor deziderate, profesorii Conser- succesul Concertului Simfonic Popular, vatorului au desfãºurat o activitate susþinutã, le- adevãrat popular prin programul nu prea greu, gându-ºi numele, preponderent, de manifestãrile dar cinstit executat, cât ºi prin preþurile scãzute, din genul cameral. Presa de la începutul fãcând accesibilã audierea operelor muzicale ºi perioadei interbelice pomeneºte constant de pentru publicul mare, lipsit de mijloacele evoluþia unor interpreþi instrumentiºti ºi vocali, materiale. Dacã lojele nu erau arhitixite, nu care sunt în acelaºi timp ºi pedagogi de marcã. înseamnã cã simfonicele populare nu ar fi o Menþionãm numele unor muzicieni precum necesitate, ci se explicã prin faptul cã nu ºi-au pianiºtii Leo Freund, Ernst Klein, Emil Balasz, fãcut reclamã suficientã ºi o parte din public a primit cu neîncredere debutul noii formaþiuni muzicale. Dezinteresul unora nu trebuie luat 16 Concertul de inaugurare al Societãþii „Amicii Muzicii”. Banatul, an II, nr. 38, 9 februarie, (1920), 2. prea tragic, cei absenþi aflând de succesul 17 Proiect de modificare a statutelor. Registru pentru desãvârºit al simfonicului, desigur îºi vor re- trecerea proceselor verbale ale adunãrilor generale, 7, greta absenþa. Cãci realizãrile dirijorului Go- document existent la Muzeul Banatului din Timiºoara. rianþu într-adevãr au întrecut toate aºteptãrile”19. Proiectul prevedea ºi o intervenþie în titulaturã, care se transformã dupã aceastã modificare în Amicii Muzicii, Societatea Filarmonicã „George Enescu”. Presupunem cã aceastã schimbare de nume decurge din dorinþa de a evita confuzia cu Societatea Amicii Muzicii din Bucureºti, 18 George Enescu. Muzica, Bucureºti, nr. l, (1925). înfiinþatã în anul 1916 de cãtre Maximilian Costin 19 Alma Cornea, Primul concert simfonic popular. Voinþa (împreunã cu Alfred Alessandrescu ºi Ion Nonna Otescu) Banatului, an X, nr. 5, 2 februarie (1930), 3-4. Amintim cã ºi al cãrei secretar general a fost pânã la venirea sa la Alma Cornea Ionescu a fost corespondentã a ziarului Timiºoara (1922), ca director al Conservatorului comunal. Voinþa Banatului la Berlin ºi Viena.

434 Dupã acest segment introductiv în care este ritãþilor, rugând sã dea cel mai larg concurs tinerei comentatã importanþa evenimentului ºi apoi falange orchestrale”20. semnificaþia reacþiilor publicului, autoarea face Rãsfoind presa vremii în cãutarea referirilor la o analizã a concertului propriu-zis, din care vom Conservatorul comunal ºi la profesorii angajaþi decupa pasajul dedicat exclusiv prestaþiei sau colaboratori ai acestuia, descoperim o notã profesorului Gorianþ: „Dacã Domnul Gorianþu valoroasã semnatã de profesoara Alma Cornea nu este o naturã tumultoasã, o individualitate Ionescu, care anunþã începutul carierei timiºorene muzicalã, în genul lui Enescu sau Bobescu, a profesorului Vasile Ijac: „Comisia interimarã evident însã cã are interpretãri serios lucrate ºi sub prezidenþia profesorului Augustin Coman a bine stilizate. L-am admirat în special în muzica numit pe compozitorul Vasile Ijac, originar din mozartianã. Caracteristica maestrului este preci- Caransebeº, ca profesor de teorie ºi solfegii la ziunea par excellence, disciplina admirabilã ºi Conservatorul local. Salutãm cu cea mai vie un simþ ritmic foarte pronunþat. Alãturi de bucurie numirea tânãrului bãnãþean, care dupã o Simfonia de Mozart, maestrul ne-a oferit ºi douã absenþã de 18 ani petrecuþi cu studiul musicei la lucrãri mai moderne, în primã audiþie la Academia din Cluj ºi Schola Cantorum din Paris Timiºoara. Uvertura Carnaval de Dvorak ºi o alãturi de o laborioasã activitatre pedagogicã de Suitã Spaniolã, plinã de pitoresc, de Albeniz, 10 ani în învãþãmântul secundar din Cluj, reuºeºte încheind cu un delicios vals de Strauss”. sã revinã în provincia sa natalã. Felicitându-l Spiritul critic al autoarei nu ocoleºte asperi- pentru reuºi-tele sale, felicitãm ºi Conservatorul tãþile interpretãrii, iar justeþea observaþiilor sale pentru fericita achiziþie fãcutã. Cunoscând noi ºi fac dovada unui condei matur ºi onest: „Cã hãrnicia excesivã a noului nostru coleg de pro- interpretãrile lui Gorianþu sunt mai mult fãcute, fesorat, nu ne îndoim cã domnia sa va contribui la artificializate decât simþite, cã unele modificãri promovarea artisticã a provinciei noastre, de tempo erau poate prea forþate în detrimentul înscriind alãturi de marele nostru compozitor liniei melodice, la Strauss de exemplu, sunt Sabin Drãgoi, pagini glorioase în istoria muzicii lipsuri inerente ale tuturor începuturilor, care nu româneºti”21. întunecã întru nimic meritele incontestabile ale Dupã aceste previziuni, autoarea se simte dirijorului Gorianþu. Încã o micã parantezã sã ne datoare sã argumenteze prin însãºi calitãþile de fie cu iertare: Nu e la locul lui clavirul într-o creator ale noului sãu coleg: „Numele tânãrului orchestrã simfonicã serioasã. Dacã dirijorul compozitor bãnãþean nu este chiar necunoscut Gorianþu a gândit cã în felul acesta sã intensifice publicului nostru. Cu prilejul primei audiþiuni a ansamblul orchstral, sã nu uite cã o face în de- unei Rapsodii cântate de Radio Bucureºti, trimentul sonoritãþii, pianul decolorând timbrul semnatara acestor rânduri a publicat într-un unor instrumente. Pianul îºi are rostul numai în cotidian local, un articol despre talentul, erudiþia anumite cazuri, când înlocuieºte câte un muzicalã ºi lucrãrile compozitorice ale valoro- instrument, de exemplu, harfa, sau când autorul sului nostru compatriot. Dar succesele muzicale îi dã direct rol în partiþie, pentru anumite efecte”. ale d-lui Ijac au fost relevate în modul cel mai Obiºnuiþi cu cronicile „pozitive” ale zilelor elogios, sub iscãlitura criticilor muzicali celor noastre, aceste observaþii ne pot pãrea cumva prea mai reputaþi ºi de marile reviste de specialitate dur exprimate. Sã nu uitãm însã ce comentarii ale centrelor muzicale, cu prilejul apariþiei ascuþite, caustice chiar, fãcea Mihail Jora, chiar ºi primelor sale compoziþii scrise pentru pian atunci când era vorba despe Enescu. Faptul cã o (Hedonizme) ºi vioarã (În Banat) ºi cu prilejul cronicã autenticã nu are nimic personal, resen- unui concert simfonic din Cluj dirijat de Jean timentar, cu cel „criticat” rezultã din acelaºi text, Bobescu, executându-i cu succes triumfal o care pune în valoare calitãþi ale semnatarei pre- foarte interesantã ºi savantã lucrare simfonicã22. cum buna credinþã, intenþia constructivã ºi þinuta ºtiinþificã: „Dacã mi-am permis mici observaþii ºi nu ne-am folosit de menajamentele obiºnuite, este 20 Ibidem. pe motivul cã, eforturile maestrului Gorianþu nu 21 Alma Cornea Ionescu, Compozitorul Vasile Ijac, noul profesor al Conservatorului municipal. Fruncea, an III, nr. le-am considerat ca simple încercãri diletantice, 37, 20 septembrie, (1936), 3. ci ca realizãri de artã purã, care ne permite un fel 22 Autoarea face aici o confuzie: nu Jean Bobescu, ci însuºi superior de judecatã, singurul demn de adevãraþii Marþian Negrea, profesorul de compoziþie al lui Vasile artiºti. Cunoscând perseverenþa de care dã dovadã Ijac, i-a dirijat prima Simfonie (în si minor), în decembrie 1934, la pupitrul orchestrei Conservatorului de Muzicã ºi nu ne îndoim cã dirijorul Gorianþu va continua pe Artã Dramaticã din Cluj. Evenimentul este consemnat calea începutã, pentru a pãtrunde cât mai departe într-o cronicã semnatã de Nicolae Ursu ºi publicatã în binefacerile muzicii. Atragem atenþia auto- ziarul local Patria, în 17 ianuarie 1935.

435 ANALELE BANATULUI, SN., ARHEOLOGIE - ISTORIE, XVI, 2008

[…] Dl. Vasile Ijac este un adevãrat aristocrat al Profesorii Conservatorului, interpreþi ºi musicei, un idealist în accepþiunea cea mai plinã animatori ai vieþii muzicale timiºorene a cuvântului, a cãrui sensibilitate artisticã se Numeroase ºtiri ºi comentarii din presa inter- rãsfrânge asupra întregii sale opere. Prin cultura belicã timiºoreanã indicã o valoroasã activitate aleasã ºi cunoºtinþele sale foarte temeinice, înar- interpretativã, susþinutã inclusiv de cãtre mat cu tehnica componisticã desãvârºitã […], protagoniºti proveniþi din corpul profesoral al domnul Vasile Ijac este chemat sã continue la Conservatorului. Exemplificãm cu un prim citat definitivarea spiritului modern în muzica extras din cronica unui concert programat în româneascã”23. data de 23 martie 1930 ºi sponsorizat de cãtre Despre un nou început la Timiºoara este Direcþia cinematografiei locale. Cu aceastã vorba ºi în urmãtoarele douã articole. Primul ocazie sunt nominalizaþi patru reprezentanþi ai material reprezintã o amplã notã de întâmpinare instituþiei, prezenþi pe podiumul de concert în - CV-ul candidatului, cum am spune astãzi - din calitate de soliºti instrumentiºti, respectiv de care reiese ºi modalitatea de titularizare la cea compozitor ºi de dirijor: „Concertul de Bach a mai importantã instituþie de învãþãmânt muzical fost executat de cei doi eminenþi profesori de la din Banat: „În urma concursului publicat pentru Conservator, B. Tomm ºi J. Breindeisz, în stilul catedrele vacante, la Conservatorul Municipal cel mai curat, cu multã precizie, sobrietate ºi de Muzicã, domnul George Pavel a fost numit îngrijire tehnicã. Persistenta grijã arãtatã de profesor de vioarã. Este deci inutil sã subliniem public pentru muzica româneascã nu a fost cât de mult ne satisface numirea domniei sale, zadarnicã, ci a contribuit ca în programul de la care aºteptãm inviorarea vieþii muzicale orchestrei sã figureze una din primele lucrãri ale timiºorene”24. talentatului compozitot Vasile Drãgoi, o Cel de-al doilea material aduce la cunoºtinþa adorabilã suitã miniaturalã, alcãtuitã pe motive cititorilor timiºoreni activitatea violonistei Lucia populare româneºti. […] În general, întregul Burada (absolventã a Conservatorului de Muzi- program s-a menþinut la un înalt nivel artistic, cã din Iaºi ºi a Academiei de Muzicã ºi Artã Dra- graþie talentului dirijorului (Doro Gorianþ - n.n.) maticã din Viena) ºi îi felicitã pe „angajatori” ºi seriozitãþii ºi disciplinei orchestrei”26. pentru titularizarea tinerei muziciene: „Nu Cu timpul, Conservatorul timiºorean a putem decât sã felicitãm atât pe distinsul nostru devenit o atracþie constantã în viaþa muzicalã a primar, dl. dr. Coriolan Bãran cât ºi pe maestrul oraºului, printr-o prestaþie concertisticã perma- Drãgoi pentru numirea tinerei violoniste, fiind nentã, pe care presa a semnalat-o conºtiincios. convinºi cã domniºoara Burada va continua ºi la Veritabili animatori, profesorii Conservatorului Timiºoara - alãturi de profesorat - ºi activitatea s-au adresat publicului larg prin diverse tipuri de d-sale artistice cu aceeaºi tenacitate, nu numai în concerte ºi recitaluri: medalioane, concerte- folosul ºcoalei, ci ºi în folosul marelui public, lecþii, profiluri artistice, comemorãri etc. Citãm, manifestându-se ca artistã concertistã”25. de pildã, din comentariul semnat de Alma Cornea Ionescu cu ocazia unui „Festival Haydn”, susþinut în data de 14 aprilie 193227. 23 Ibidem. Din acest articol reiese clar implicarea autori- 24 Fruncea, an IV, nr. 39, 10 octombrie, (1937), 3. Se pare cã tãþilor locale în viaþa învãþãmântului muzical, venirea la Timiºoara a muzicianului George Pavel a suscitat un viu interes, întrucât acelaºi ziar publicase într-un articol întâmpinând „cu satisfacþie ºi mândrie marele anterior (22 august 1937) ºi biografia sa artisticã. Ampla succes al festivalului Haydn, succes ce se prezentare începe cu informaþii recente despre ultimul rãsfrânge ºi asupra Primãriei, ca susþinãtorul succes, repurtat la Zagreb. Se creioneazã apoi un portret ºcoalei”, ipostazã în care edilii oraºului au biografic, din care reiese cã George Pavel era originar din rãsplãtit elevii participanþi la eveniment prin Lugoj ºi provenea dintr-o familie cu preocupãri muzicale. A 28 studiat compoziþia la Bucureºti, cu D.G. Kiriac ºi A. „preþioase daruri” . Castaldi, dupã care a primit din partea statului român o bur- sã pentru Academia de Muzicã ºi Artã Dramaticã din Viena, unde a absolvit vioara (cu Rudolf Malcher) ºi muzica de ca- 26 Alma Cornea. Voinþa Banatului, an X, nr. 10, 12 martie, merã. Dupã o specializare la Berliner Symphonie Orchester (1930), 3. cu Ernst Kunwald, a început o frumoasã carierã europeanã, 27 Amintim existenþa unei legãturi speciale între numele în calitate de dirijor. Este chemat în þarã de cãtre George „Haydn” ºi memoria muzicalã a Timiºoarei. Este vorba Enescu ºi inspectorul general al învaþãmântului muzical de despre celebrarea sfinþirii Domului romano-catolic atunci, Alfonso Castaldi, care îl numesc profesor ºi director (1754), când Johann-Michael Haydn, fratele celebrului al Conservatorului de Muzicã din Cernãuþi. Desfiinþarea compozitor, a fost invitat pentru a-ºi dirija o Missã, acestuia, în anul 1932, va determina detaºarea lui George comandatã anume pentru acest eveniment. Pavel la Bucureºti ºi apoi la Conservatorul din Timiºoara. 28 Festivalul Haydn al Conservatorului Comunal, în 25 Fruncea, an V, nr. 43, 11 noiembrie, (1938), 3. Monitorul Municipiului Timiºoara, an V, nr. 13, (1932).

436 În avancronica unui alt recital, intitulat rului local, concert care a fost o surprizã pentru „Medalion muzical”, melomanul timiºorean era toþi fiindcã ne-a dezvãluit un nou talent dirijoral informat cã „În sala de concerte a Conservato- ºi încã unul bãnãþean. Pe cât am fost de dezolaþi rului comunal va avea loc astãzi ora 8,30 seara, de plecarea domnului George Pavel, recenta un concert dat în amintirea marelui compozitor manifestaþie orchestralã ne-a mai consolat puþin, Franz Liszt. Concertul este executat de elevii dându-ne prilejul sã-l cunoaºtem pe profesorul domnului profesor Emil Mihail”29. Ijac sub noua înfãþiºare, aceea de dirijor”33. Pe lângã activitatea pedagogicã ºi de neo- Din aceeaºi cronicã reproducem ºi un bosit cronicar muzical, Alma Cornea Ionescu a fragment demn de reþinut pentru informaþiile fost ºi o pianistã de succes, apreciatã atât ca privind problemele clasei de orchestrã (instruc- solistã cât ºi în calitate de corepetitoare. Întoarsã tiv de comparat cu istoria actualã): „Clasa de de trei ani de la Viena unde se perfecþionase cu orchestrã a Conservatorului, dupã trecerea în Leo Sirota (pian) ºi Anton Webern (forme ºi pensie a fostului titular, s-a dezorganizat com- analizã muzicalã), tânãra pianistã intrã plinã de plet în aºteptarea noului titular, stând aproape un energie în viaþa de concert a Timiºoarei, alãturi an ºcolar fãrã nici o activitate. Numai cine de un foarte talentat instrumentist, considerat de cunoaºte mecanismul unor astfel de înjghebãri critica bucureºteanã ca cel mai valoros violon- muzicale îºi poate da seama ce înseamnã pentru celist al momentului30: „În seara de 22 octom- o asemenea orchestrã - ºi încã orchestrã ºcolarã brie, în saloanele Cercului Militar din Timiºoa- - o asemenea lipsã de continuitate. Orchestra a ra, d-ra Alma Cornea ºi d-l Nicolae Papazoglu trebuit deci, aºa zicând, din nou alcãtuitã, nu au dat un reuºit concert. D-ra Alma Cornea este numai sub raport artistic, ci ºi ca disciplinã ºi un talent pianistic neobiºnuit ºi o muzicianã rutinã orchestralã, ºi încã într-un interval foarte înnãscutã, care înþelege muzica ºi arta. Uimitor scurt ºi în ajun de examene, când elevii sunt este instinctul ei muzical care a strãlucit în supraîncãrcaþi cu ºcoala ºi cu strãjeria. Dacã interpretarea lui Mozart, Schumann ºi Bartók”31. Conservatorul a reuºit totuºi sã pãstreze ºi în Îndemnând reunirea instrumentiºtilor timiºo- anul acesta - în ciuda împrejurãrilor - tradiþia reni în diverse formaþii camerale, aceeaºi mu- concertelor orchestrale, meritul îi revine din plin zicianã plinã de optimism chema la solidaritate domnului Vasile Ijac, care a fãcut de data ºi colaborare artisticã, enumerând cu aceastã aceasta un efort aproape supraomenesc, debu- ocazie o splendidã pleiadã de muzicieni- tând în fruntea orchestrei Conservatorului în pedagogi: „Posibilitãþile cãtre o activitate a condiþiuni mai mult decât mulþumitoare”. vieþii noastre muzicale nu lipsesc deloc, avem Autoarea cronicii face spre final o judecatã de un mãnunchi de muzicieni remarcabili ca Sabin valoare faþã de talentul dirijorului V. Ijac: „Pre- Drãgoi, Vasile Ijac, Emil Grãdinaru, Eugen ciziune, fineþe, frazare impecabilã ºi puritate de Cuteanu, Nicolae Ursu, Filaret Barbu, peste ale stil, iatã calitãþile tânãrului ºi talentatului dirijor cãror merite nu se poate trece, dar ne trebuie mai care îl ridicã dintr-o datã la poziþia de cel mai multã solidaritate ºi unitate de vederi”32. serios ºi competent dirijor local”, dar ºi faþã de Din istoria Conservatorului timiºorean capacitatea ºi dãruirea profesorului V. Ijac: „De „cititã” în presa vremii, evidenþiem în continua- altfel, preocupãrile lui Vasile Ijac se extind ºi spre re câteva extrase din cronica primului concert la formarea unei discipline orchestrale, urmãrind în Timiºoara (29 mai 1938) susþinut de Vasile Ijac, permanenþã integrarea fãrã distonanþe a tinerilor în calitate de dirijor: „Duminicã 29 mai a avut în complexul angrenaj orchestral”34. loc în sala Cercului militar concertul claselor de Pe lângã aceste ample cronici de concert, orchestrã ºi muzicã de camerã ale Conservato- desfãºurate generos pe câteva coloane de ziar, se observã existenþa unor „pastile” concentrate, cu 29 Înfrãþirea, an IV, nr. 20, 25 mai, (1936), 3. Menþionãm rol informativ, focalizate pe „cartea de vizitã” a persistenþa unor puternice amintiri legate de rãsunãtoarele celui prezentat. Sãptãmânalul cultural Fruncea, concerte ale lui Franz Liszt, susþinute pe teritoriul de pildã, obiºnuia sã facã scurte ºi condensate românesc în noiembrie-decembrie 1846, apoi în lunile anunþuri muzicale, adesea nesemnate (se presu- ianuarie, respectiv mai, 1847. Precizãm cã primul oraº românesc care l-a gãzduit pe celebrul virtuoz a fost pune cã se datorau editorului ºi redactorului Timiºoara, prezenþa sa aici fiind marcatã de un imens Nicolae Ivan), în care se aºeza ºi „poza meda- entuziasm popular. lion” a artistului respectiv. 30 Nicolae Papazoglu a trãit la Timiºoara un an (1921- 1922), ca profesor de violoncel ºi director al Conser- vatorului. 33 Alma Cornea Ionescu, Concertul orchestrei Conser- 31 Renaºterea, an IV, nr. 39, 29 octombrie, (1933), 2. vatorului. Fruncea, an V, nr. 21, 12 iunie, (1938), 2. 32 Fruncea, an VI, nr. 2, 12 ianuarie, (1939), 2. 34 Ibidem.

437 ANALELE BANATULUI, SN., ARHEOLOGIE - ISTORIE, XVI, 2008

Un alt sãptãmânal, Timiºoara, având proba- animat de multã voinþã pentru realizãri serioase, bil aceeaºi intenþie de a transmite un maxim de Corul femeilor germane din Timiºoara ne-a informaþie într-un spaþiu redus, proceda identic, prilejuit în douã zile consecutive, 24 ºi 25 apelând la inserturi de „publicitate muzicalã”. octombrie, audierea a douã opere comice Iatã un astfel de exemplu, o notã nesemnatã, pe Bastien und Bastienne de W. A. Mozart ºi Die marginea unui concert susþinut de profesoara Nürnberger Puppe de K. Adam. Ambele Silvia Secoºan Humiþã: „Matineul muzical de reprezentaþiuni au avut loc în sala festivã de la acum câteva zile aranjat sub auspiciile Cercului Banaþia ºi succesul obþinut constituie cea mai de civilo-militar a fost un prilej de înãlþare artisticã preþ rãsplatã pentru iniþiatori ºi interpreþi. ºi de destindere a nervilor noºtri tracasaþi. Harnica profesoarã de canto, dna Vilma Müller - Distinsa noastrã cântãreaþã Silvia Secoºan ea însãºi o subtilã cântãreaþã - a apãrut în Humiþa a executat ireproºabil Elegia de amândouã spectacolele, flancatã de câþiva elevi Massenet. Fermecãtoarea sa voce cucereºte sala. ºi eleve. Sub bagheta atentã a dnei prof. În Le Nil de Leroux se relevã contopirea cãldurii Elisabeth Andree - sufletul ºi promotoarea de poetice cu aceea a unor coarde vocale catifelate. fapt a multor iniþiative frumoase ºi de curaj - Aria clopoþeilor din Lakmée marcheazã punctul orchestra ºi întreg anasamblul vocal au format culminant al succesului”35. un tot omogen, realizând o producþie de ridicat Respectând cronologia, citãm în continuare nivel artistic”39. din cronici ale vremii care semnaleazã impli- carea profesorilor ºi elevilor Conservatorului în Conservatorul din Cluj în refugiu la Timiºoara activitatea societãþilor culturale36. Ziarul În contextul politic al anilor 1940-1941, Fruncea, de exemplu, vorbeºte despre un instituþiile de artã ºi învãþãmânt din Cluj se concert susþinut de Corul femeilor germane, în refugiazã la Timiºoara, punând bazele unei care, toþi cei implicaþi în latura solisticã erau îndelungi ºi fructuoase colaborãri, semnalatã în profesori ai Conservatorului: „Am putut asculta presã în diferiþi termeni. Pentru început, o piesã coralã de Haydn cu acompaniament de semnalãm tonul critic, chiar revendicativ: „Ne pian ºi Cuartetul de coarde în mi bemol executat întrebãm de ce un conservator particular îºi ia de Cvartetul Tomm, compus din titular ºi domnii sarcina propagandei muzicale, iar instituþia de Suciu, Brandeisz ºi Gorianþ. Revelaþia serii a stat analoagã, dar mult superioarã ca elemente ºi constituit-o Stabat Mater de Pergolese, lucrare posibilitãþi materiale, nu face nimic? Opera a dat muzicalã pentru cor, soli, orchestrã de coarde ºi concert, Conservatorul Comunal a dat ºi el. Ce pian. Partitura sopranei a fost susþinutã de d-ra aºteaptã Academia de Muzicã ?”40. Vilma Müller, care încã o datã ne-a dezvãluit o Menþionãm cã respectivul citat este extras voce caldã ºi inteligent dozatã, completatã de o dintr-o cronicã laudativã la adresa concertului interpretare superioarã ºi plinã de înþelegere”37. susþinut în 9 martie 1941 de orchestra Conser- Datele privind ansamblul coral feminin vatorului timiºorean, cu Vasile Ijac la pupitrul comunicã impresia de organism artistic „bine dirijoral. Procedând deci prin antitezã, nerãbdã- pus la punct, condus cu multã autoritate ºi torul autor scria: „Dincolo de realitatea muzicalã precizie de cãtre dna prof. Elise Andree, sunt ºi alte lucruri de relevat. De exemplu, sala promotoare ºi sufletul tuturor manifestaþiunilor plinã datoritã în parte, gratuitãþii. Apoi, însãºi artistice ale asociaþiei”38. existenþa orchestrei ºi a concertelor sale, care Informaþii suplimentare despre învãþãmântul laudã stãruinþa ºi priceperea dirijorului, ca ºi muzical timiºorean reies ºi dintr-un articol care direcþiunea instituþiei”41. semnaleazã douã montãri realizate în anul 1936, Rãspunsul vine prevenitor ºi calmant, din în care fuseserã selecþionaþi ºi elevi ai direcþia profesoarei Alma Cornea Ionescu, care Conservatorului: „Cu mijloace modeste, dar anunþã publicul despre buna înþelegere dintre dascãli: „Profesorii Ijac ºi Vulpescu muncesc cu o dezinteresare demnã de toatã lauda ºi rarã 35 Timiºoara, an I, nr. 11, l aprilie, (1935), 2. cãldurã pentru iniþierea tineretului în diferite 36 Situate în zona dintre ceea ce numim astãzi societate civilã ºi activism cultural, aceste reuniuni se asociau dupã ramuri ale pedagogiei ºi muzicologiei. Primul diverse criterii (etnic, profesional, confesional, de vârstã, teritorial etc.) ºi au avut în epocã un imens rol educativ. Constituind reale focare de civilizaþie, aceste entitãþi 39 Cultura germanã la noi. Fruncea, an III, nr. 43, l noiem- culturale au promovat actul muzical de calitate ºi au brie, (1936), 2. întreþinut coeziunea naþionalã. 40 Concertul simfonic al elevilor Conservatorului Comu- 37 Fruncea, an III, nr. 15, 19 aprilie. (1936), 1. nal. Fruncea, an VIII, nr. 10, 12 martie, (1941), 2. 38 Ibidem. 41 Ibidem.

438 este compozitor de merit, al doilea, dl Vulpescu, Prime audiþii… autor al unui tratat elementar de muzicã ºi alte Atentã la fenomenul muzical local, presa lucrãri foarte interesante”42. timiºoreanã a preluat asupra sa inclusiv rolul de Semnalãm de asemenea concertul (intitulat gazdã pentru comentariile de specialitate notate fastuos „festival”) celor douã instituþii de cu ocazia lansãrii de noi creaþii. Semnalând cu învãþãmânt, eveniment organizat la finele anului promptitudine primele audiþii ale unor lucrãri ºcolar 1941/1942 ºi comentat de profesorul scrise de compozitorii locali - în general, pro- Nicolae Ursu într-o cronicã însufleþitã. Autorul fesori ai Conservatorului - articolele decupate pune în valoare rezultatele muncii comune ale din presa vremii pot alcãtui un adevãrat reperto- elevilor ºi profesorilor, precum ºi gradul înalt de riu al creaþiei muzicale bãnãþene. În cele ce ur- pregãtire al absolvenþilor, prezenþi pe scenã în meazã vom menþiona doar câteva dintre lucrã- calitate de dirijori debutanþi: „Absolvenþii rile menþionate în presa localã, precizând cã au secþiei pedagogice (cl. prof. Ijac), prin dirijarea fost selectate doar cele care aparþin compozi- corurilor variate, începând cu genul palestrinian torilor-profesori ai Conservatorului timiºorean. ºi trecând prin celebre piese de ansamblu ale Iatã, de pildã, ce nota cronicarul Bumbaru- marilor creatori, cum ºi a unor coruri populare Bassu, cu ocazia primei audiþii a suitei Din din autori români, ºi-au dat, pe rând mãsuri ale lumea copiilor: „Alma Cornea a ºtiut sã puterii de stãpânire a unui ansamblu mixt, contopeascã motivele autohtone într-un chip interpretând fiecare, dupã gen, aprofundare ºi interesant ºi inventiv, redându-ne un tot original, talent, piesele din program”43. menit a îmbogãþi folclorul nostru muzical pe Cronicile publicaþiilor timiºorene din aceastã care alþi înaintaºi ca Bartók, Drãgoi, Negrea l-au perioadã de mare emulaþie artisticã44 vorbesc ºi avut la nivelul universalitãþii”46. despre întâlnirile pe podium ale profesorilor La rândul sãu, profesorul Lucian Surlaºiu celor douã conservatoare, aºa cum este cazul scria despre Poemul Neamului de Sabin Drãgoi recitalului de excepþie din 6 aprilie 1944, un text cu pronunþat caracter literar: „Iatã un consemnat în presã de condeiul lui Vasile Ijac. Maestoso grandios, evocând gloria acvilei Considerat un important eveniment muzical al romane urmat mai târziu de finalul unei teme stagiunii - fapt datorat excepþionalei pianiste, barbare în care contrabasul ºi vioara rãmân compozitoare ºi profesoare clujene Ana singuri pentru a marca haosul ºi bãjenia, iatã Voileanu Nicoarã cât ºi sopranei timiºorene apoi o doinã în care maestrul se dovedeºte Silvia Humiþã -, acest recital cameral este inegalabil, apoi motivul Rãscoalei, iar apoteoza cunoscut ºi citat inclusiv pentru valoarea sa de - Marea Unire - este magistral redatã printr-un pretext al unei insolite analize a „ºcoalei imn de slavã în care aportul unui cor comple- ardelene de compoziþie”45. teazã acordurile ansamblului de orchestrã”47. Un an mai târziu (1937), Sabin Drãgoi revine în centrul atenþiei, cu lucrarea Liturghia solemnã, analizatã de Ioan T. Criºan într-o amplã cronicã, din care citãm: „Liturghia solemnã se aliniazã la rezonanþele generoase ale altor creaþii, cum ar fi Nãpasta, Constantin 42 Alma Cornea Ionescu, Academia de muzicã ºi artã Brâncoveanu ºi Poemul Neamului. Elementul dramaticã din Cluj – Timiºoara. Dacia, an IV, nr. 61, 15 religios se brodeazã pe acest specific românesc martie, (1942), 1. atât de prezent la Sabin Drãgoi. Opera Liturghia 43 Festivalurile de fine de an ale Academiei de muzicã ºi solemnã nu este scrisã numai pentru a intra în artã dramaticã din Cluj la Timiºoara. Dacia, an IV, nr. cadrul oficierii de bisericã; e o compoziþie 120, 22 iunie, (1942), 2. 44 Amintim cã, în paralel, viaþa muzicalã a Timiºoarei a religioasã de concert. Temele sunt solemne, beneficiat de extraordinara prestaþie artisticã a Operei simple, inspirate din melodia glasului al optulea, Române din Cluj, în refugiu la Timiºoara. Nume sonore pline de farmec, de un patetic subjugator, ale acestei instituþii au rãmas în memorialistica locului ºi cristalizeazã o adâncã frãmântare sufleteascã. chiar în istoria de fapt, prin transfer ºi împãmântenire, precum fondatorii viitoarei opere timiºorene: cântãreaþa Vocea de alt cu glas de copil naiv aduce prima Aca de Barbu (care va deveni prima femeie director de frazã din Sfinte Dumnezeule la care se adaugã operã din lume) ºi dirijorul Hermann Klee (cooptat în calitate de ºef de orchestrã ºi maestru de cor, ipostazã în care a profesat pânã în anul 1959, anul pensionãrii). 45 Vasile Ijac, Compozitorii ªcoalei Clujene în 46 O compozitoare bãnãþeanã: Alma Cornea. Fruncea, an interpretarea d-nei Ana Voileanu ºi Silvia Humiþã. Dacia, II, nr. 39, 5 octombrie, (1935), 2. an VI, nr. 84, 11 aprilie, (1944), 1. 47 Fruncea, an III, nr. 44, 15 noiembrie, (1936), 1.

439 ANALELE BANATULUI, SN., ARHEOLOGIE - ISTORIE, XVI, 2008 apoi sopranul ºi tenorul. Ortodoxia româneascã, Programul a cuprins trei nume Vasile Ijac, dupã Mãnãstirea Curþii de Argeº ºi opera Eugen Cuteanu, Zeno Vancea, toþi din primele Constantin Brâncoveanu, înregistreazã al treilea generaþii ale Academiei de muzicã din Cluj”51. eveniment”48. În fine, pantomima Ivan Turbincã de Vasile Tot în anul 1937, recviemul In memoriam Ijac, face obiectul unei adevãrate campanii de patris (Noua Liturghie în sol major) de Eugen presã. Renunþãm la lectura dezagreabilã a Cuteanu intra în competiþie cu lucrarea lui S. articolelor semnate de Andrei Lillin - mostre de Drãgoi, fiind apreciatã de unii redactori în nefericitã imposturã profesionalã52 - ºi vom lua termeni excesivi, inspiraþi probabil de prestanþa în considerare cronica semnatã de profesoara persoanei: „o compoziþie unicã în felul ei, Ana Voileanu-Nicoarã, aflatã în refugiu la predominatã de polifonie ce te transpune de la Timiºoara53. Textul este marcat de eleganþa ºi început în adânci sentimente de evlavie cu echilibrul persoanei, dar ºi de autoritatea erupþii puternice ºi maestuoase […] o operã de muzicianului, care face, iatã, câteva precizãri de mare valoare ce pentru neamul nostru constituie fineþe: „Stabilind dintru început: baletul Ivan un succes incontestabil”49. Turbincã a domnului Vasile Ijac e o lucrare Lucrarea a suscitat ample dezbateri în presa serioasã ºi nicidecum uºoarã de înþeles ºi judecat localã, dar studiul cel mai cuprinzãtor ºi realist, dupã o singurã audiþie. Fac aceastã constatare în cu raportare justã la creaþia de gen, apreciem cã plinã cunoºtinþã de cauzã ºi penibil atinsã de a fost realizat de cãtre Aurel Contrea, în revista cronica muzicalã apãrutã în ziarul Vestul, unde Fruncea: „A te prezenta în faþa publicului în domnul Lillin, probabil tot dupã o unicã audiþie aceastã privinþã este o încercare temerarã. Stau a baletului domnului Ijac, nu gãseºte nimic bun în primul rând liturghiile anterioare ale unui de spus despre aceastã lucrare. […] Dar repet: Musicescu, Gh. Dima, I. Vidu, Trifon Lugojanu, lucrarea trebuie auzitã de mai multe ori, ºi, care au dat corului bisericesc o orientare cu trebuie subliniat cu toatã puterea: în cu totul alte rãdãcini adânc înfipte în melodiile tradiþionale ºi condiþii”54. a cãror pãrãsire îmi pare cã înseamnã nu numai Autoarea scrie apoi ºi despre „inspiraþia cea o surpare a temeliilor credinþelor strãbune, dar ºi mai autentic muzicalã, secondatã de o profundã o laicizare, poate savantã, dar în orice caz cunoaºtere a mijloacelor de exprimare”, subli- indezirabilã pentru tradiþiile sãnãtoase ale niind faptul cã „muzica în sine, luatã ca atare, poporului. Sã lãudãm, deci zelul d-lui profesor este o preafrumoasã, simþitã, paginã de poem Eugen Cuteanu de a o menþine pe linia bunelor simfonic, mãiestrit orchestratã, de alurã mo- tradiþii strãmoºeºti. La premiera liturghiei sale în dernã ce vãdeºte serioase calitãþi de culturã sol major, executatã în prima zi de Crãciun la muzicalã”. biserica din Iosefin, a adus îmbelºugate reluãri Neintimidatã de tonul sarcastic al criticului de ºi reminiscenþe din melodiile noastre vechi, fãrã ocazie ºi de „argumentele” elucubrante ale aces- ca sã ne lipseascã totodatã ºi aportul de tuia, Ana Voileanu-Nicoarã preia sarcina de a ex- originalitate de care oricare compozitor este atât pune cauzele reale ale unei montãri nereuºite de gelos. În evoluþia cântecului religios, aceasta (deºi nerostitã, ideea de sabotaj artistic pluteºte în înseamnã un pas înainte, un pas modest, dar semnat cu siguranþa încrederii ºi sensibilitatea 51 50 Al treilea concert simfonic - Opera Românã din Cluj – artistului inspirat ºi cu incontestabil talent” . Timiºoara. Dacia, an III, nr. 104, 25 mai, (1941), 1. Anul 1937 aduce ºi o distincþie specialã 52 Facem referire la articolele unui cronicar neprofesionist, Banatului, prin Menþiunea I onorificã la profesorul de limba românã Andrei Lillin, recunoscut Concursul de compoziþie „George Enescu”, pentru bizareriile „cronicilor” sale muzicale. Acesta este obþinutã de Vasile Ijac. Aflãm acest fapt dintr-o autorul unor lungi ºi agresive texte la adresa lucrãrii Ivan Turbincã. Deºi nu avea studii muzicale, se considera un cronicã de concert scrisã câþiva ani mai târziu, în redutabil critic în domeniu, crezând cã a face cronicã este care Nicolae Ursu fãcea trimitere la acest succes totuna cu a critica. Din pãcate, se remarcã ºi lipsa de al ºcolii bãnãþene de compoziþie, concluzionând: reacþie a colegilor de breaslã, singura care a luat atunci ati- „Acest concert ne-a dat proba cã muzica româ- tudine fiind pianista ºi compozitoarea clujeanã Ana Voileanu-Nicoarã, aflatã în refugiu la Timiºoara. neascã nu este tardivã, stagnatã sau unilateralã. 53 Acest subiect este prezentat pe larg în studiul Specta- colul Ivan Turbincã. Ecouri în presa timiºoreanã, existent în cartea semnatã de autoarea Lava G. Bratu ºi intitulatã 48 Fruncea, an IV, nr. 19, 16 mai, (1937), 2. Creaþia de balet a compozitorilor bãnãþeni, vol. I - 49 Dumitru Demian, Concertul religios cu Liturghia în Sol Istoricitate ºi conceptualizare, Timiºoara, Editura Eurobit, în primã audiþie a d-lui Cuteanu. Unirea Românã, an IX, (2008), 94. nr. 106, 23 mai, (1937), 1. 54 Dirijorul Eugen Lazãr - compozitorul Vasile Ijac - cvar- 50 Fruncea, an V, nr. 1, 2 ianuarie, (1938), 1. tetul Cuteanu. Dacia, an V, nr. 37, 15 februarie, (1943), 2.

440 aer)55: „Baletul domnului Ijac a fost reprezentat Direcþii ºi orientãri ale ºcolii bãnãþene de într-o fazã cât se poate de neprielnicã lucrãrilor de compoziþie mare aparat orchestral. Cu membrii orchestrei re- Din publicaþiile vremii se poate descifra ºi duºi la jumãtate, lipsind unele dintre cele mai ne- atitudinea esteticã a creatorilor bãnãþeni, în ra- cesare instrumente, cu patru violoniºti primi, port cu filonul autohton ºi curentele muzicale înseamnã nu sã serveºti opera muzicalã, ci s-o europene. O analizã pertinentã a abordãrii mutilezi. Probabil ºi orchestranþii, câþi au mai rã- înnoitoare datorate compozitorului Sabin Drãgoi mas, erau conºtienþi de insuficienþa ansamblului apare sub semnãtura tinerei profesoare Alma lor, ºi aºa se explicã totala lipsã de elan, de Cornea, care publicã în anul 1928 un important pregnanþã, cu care au executat lucrarea domnului studiu monografic. Prezentat publicului sub for- Ijac. Sunt convinsã cã felul în care s-a realizat ma serialului de presã ºi intitulat Însemnãtatea baletul domnului Ijac i-a rãpit cel puþin jumãtate lui Sabin Drãgoi în evoluþia muzicii româneºti, din ºansele de succes. E pãcat”. acest text subliniazã importanþa elementului Deºi textul respirã simpatie ºi respect, au- popular în lucrãrile sale ºi evidenþiazã influenþa compozitorului asupra concepþiei de creaþie în toarea analizeazã cu obiectivitate stadiul de 58 evoluþie al compozitorului, la momentul com- general, la scara întregii ºcoli naþionale . punerii lucrãrii: „Nu se poate nega cã libretul, Tot despre creaþia compozitorului Sabin Drã- mustind de o uriaºã poftã de viaþã, de exube- goi, director al Conservatorului timiºorean, este vorba ºi în urmãtorul articol, semnat de condeiul ranþã, fantezie ºi voioºie rusticã n-a fost susþinut 59 decât pe alocuri de o identicã risipã de vervã talentat ºi documentat al Doinei Ienciu : „A vãzut lumina zilei o lucrare muzicalã de o nepieritoare muzicalã ºi ritm îndrãcit. […] ªi apoi sã nu ºtiinþificã valoare. Lucrarea prezintã pe 265 de uitãm cã Ivan Turbincã a fost creat acum zece pagini, 303 colinde culese de maestrul nostru ani. Astãzi, cu siguranþã cã mijloacele de Sabin Drãgoi cu o neîntrecutã competinþã, nou- exprimare ale d-sale sunt cu totul altele”. tate, cu ritmul ºi cadenþa originalã a folclorului Condiþia compozitorului român este un alt nostru”60. atins cu percutanþã de autoare: „Monstruoasa Pe aceeaºi linie a cristalizãrii ºi dezvoltãrii neînþelegere faþã de condiþiile de creaþie ale unei ºcoli muzicale româneºti - având drept o- compozitorilor în general ºi în special a celor biectiv principal transfigurarea ethosului popular români, a fãcut ca d-nul Ijac sã nu aibã posi- în muzica cultã - se înscriu ºi alte douã studii de bilitatea sã-ºi audã barem o datã lucrarea, ca sã referinþã semnate de profesoara Alma Cornea poatã confrunta fructul imaginaþiei sale, cu Ionescu. Articolele respective se intituleazã Arta sonoritatea realã pentru care a fost creatã”. muzicalã în Banat (material publicat în Voinþa În fine, trecând peste calitatea ansamblului Banatului, în data de 12 mai 1929) ºi Problema de balet, autoarea articolului gãseºte cuvinte de muzicii româneºti (publicat în Luceafãrul, în laudã pentru efortul coregrafului Ionel Marcu: numerele 11-12, din noiembrie/decembrie 1940). „Aduc un cuvânt de laudã ºi încurajare domnu- Parcurgând articolele din presa interbelicã lui Marcu pentru realizarea coregraficã a bale- întâlnim ºi consideraþii privind caracterul stilistic tului domnului Ijac. A avut de rezolvat o proble- al miºcãrilor din suita Din lumea copiilor de Alma mã extrem de grea ºi cu mijloace insuficiente. A Cornea61, lucrare despre care ziarul Vestul nota cu muncit din greu ºi cu toatã inima”56. Comentariile muzicologului de azi sunt marcate de datoria de a evindenþia peste timp 58 Voinþa Banatului, an VIII, nr. 5, 7, 8, 10, februarie- cum o pregãtire necorespunzãtoare a premierei, martie, (1928). precum ºi un ciudat atac de presã, au reuºit sã 59 Lucrarea se intituleazã 303 Colinde ºi a fost publicatã în minimalizeze, ºi chiar sã îngroape, un moment anul 1925, la Editura Scrisul Românesc din Craiova (precizãm cã Sabin Drãgoi a început culegerea sistematicã muzical care s-ar fi putut constitui într-un de folclor în perioada 1922-1923, când era încã profesor la eveniment. Din pãcate, ocazia unei montãri Deva. Nouã dintre melodiile culese atunci le-a prelucrat în ulterioare nu a mai apãrut57. Suita de dansuri populare româneºti pentru pian, lucrare care i-a adus Premiul II „Enescu”, în iunie 1923). 60 Vestul, an I, nr. 85, l mai, (1930), 2. 61 Editatã la tipografia Auspitz din Lugoj, suita Din lumea 55 În studiul pe care l-am realizat în volumul I din cartea copiilor a fost orchestratã de Theodor Rogalski (1945). Creaþia de balet a compozitorilor bãnãþeni, au fost aduse Prima audiþie a variantei orchestrale a avut loc în 1957, în ºi argumentele care susþin ideea sabotajului artistic (fapt interpretarea Filarmonicii „Banatul” (dirijor Paul Popescu). care reiese tot din extrasele de presã ale vremii). În anul 1978, în concertul omagial al Filarmonicii 56 Dirijorul Eugen Lazãr - compozitorul Vasile Ijac - cvar- „Banatul”, dirijorul Remus Georgescu adaugã suitei încã tetul Cuteanu. Dacia, an V, nr. 37, 15 februarie, (1943), 2. patru piese, orchestrate de autoare, variantã care a fost apoi 57 Analiza lucrãrii a pus în luminã o lucrare demnã a fi înregistratã de Radiodifuziunea Românã (1979). nominalizatã în cadrul evoluþiei genului de balet naþional. 441 ANALELE BANATULUI, SN., ARHEOLOGIE - ISTORIE, XVI, 2008 dezinvoltã siguranþã: „Colecþia de cântece din Despre recviemul In memoriam patris (cu albumul Din lumea copiilor rãmâne o dovadã cã subtitlul Noua Liturghie în sol major), de Eugen Alma Cornea a deschis cãi noi prin felul în care a Cuteanu, aflãm cã: „a adus reluãri ºi reminiscen- înþeles D-sa sã prelucreze ideile sale muzicale - þe din melodiile noastre vechi, fãrã sã ne lipseas- nãscocite în cel mai autentic spirit popular - cã aportul de originalitate”, cu intenþia menþi- dezvoltându-le dupã o esteticã individualã ºi nerii „pe linia bunelor tradiþii strãmoºeºti”66. potrivitã caracteristicului românesc ºi îmbrã- În fine, compozitorul ºi profesorul Filaret cându-le într-o hainã armonicã extrem de Barbu semnala un început de sintezã între latura interesantã ºi complicatã, fãrã sã înstrãineze un „naþionalistã” ºi aportul original al autorilor, moment atmosfera gene-ralã a pieselor cu vreun evidenþiind rolul cardinal deþinut de Sabin acord sau modulaþie strãine de specificul Drãgoi în justa orientare a muzicii româneºti: românesc. […] Ele aratã un drum nou, o nouã „Existã o armonioasã întrepãtrundere între posibilitate ritmicã ºi armonicã izvorâtã din caracterul religios ºi laic al creaþiilor sale. Prin muzica naþionalã româneascã”62. liturghia Sfântul Ioan Gurã de Aur pentru cor de Scriind despre aceeaºi lucrare, un alt ziar bãrbaþi, Sabin Drãgoi pune în valoare imense salutã, ºi el, demersul componistic de explorare posibilitãþi modulatorice, într-o polifonie a filonului popular: „D-ºoara Cornea a cãutat sã impresionantã. Prima dramã muzicalã, Nãpasta, creeze o ºcoalã nouã, un drum nou în pedagogia misterul religios Constantin Brâncoveanu, pianului, un curent naþional. Trebuie sã Poemul Neamului, Liturghia Solemnã, opera recunoaºtem cã generaþiile ieºite pânã acum din comicã Kir Ianulea sunt pietre fundamentale la conservatoare s-au imbibat de strãinisme ºi nici marea creaþie a muzicii naþionale româneºti”67. nu cunosc perla muzicii noastre naþionale”63. Pe de altã parte, aspiraþia ºcolii bãnãþene de Intenþia declaratã de a promova valorile integrare în universalitate este definitã de un im- muzicii populare se regãseºte ºi în publicarea portant studiu semnat de Vasile Ijac, compozitor lucrãrii 90 melodii româneºti de Sabin Drãgoi. bãnãþean instalat pe poziþia unei abordãri supe- Cronicarul rubricii „Noutãþi muzicale” sublini- rioare a conceptului naþional modern. Autorul azã faptul cã lucrarea este urmare a cercetãrilor precizeazã cã „…oricât de internaþionalã pare a etnografice întreprinse în comuna Belinþ. Este fi arta în fond, sunt opere cari evidenþiazã clar subliniat profesionalismul cu care a fost alcã- neamul din care fac parte creatorii lor”68. tuitã aceastã culegere, în care melodiile au fost Situat pe linia debussystã a tezei privind studiate dupã elementele de ritmicã, metricã ºi resursele creatoare ale „popoarelor noi”, autorul armonie ºi grupate apoi pe genuri muzicale: considerã cã „muzica naþionalã adevãratã” a re- colinde, bocete, doine ºi dansuri64. zistat în „þãrile cari pânã la romantici au stat de- Presa timiºoreanã interbelicã furnizeazã, parte de marea miºcare muzicalã ºi chiar prin totodatã, importante date privind concepþia de aceasta au pãstrat neepuizate comori melodice, creaþie a primului compozitor bãnãþean autor al ritmice, metrice ºi armonice de esenþã ºi claritate unei simfonii: „Alipindu-se miºcãrii muzicale purã”. de stânga pornitã dupã rãzboiul mondial de Ca ºi Debussy, în al cãrui stil a scris cu ºtiinþã compozitorii francezi, domnul Vasile Ijac, prin ºi talent, autorul considerã cã „Gamele occi- ultimele sale lucrãri reuºeºte ºã-ºi creeze un stil dentale majore ºi minore, dupã secole de intensã puternic personal ºi interesant, dacã nu pe gustul întrebuinþare se vãd ameninþate de gamele vechi vulgului, hotãrât însã de o incontestabilã valoare antice, mi, la, sol, fa, re, deposedate odinioarã, artisticã, caracterizat prin meloplasticismul neavând alt azil decât melodii poporale ºi brodat pe motive sau sugestiuni artistice de cântecele liturgice; gama diatonicã este nevoitã esenþã poporalã redate însã într-un cadru artistic sã cedeze ceva loc ºi gamei din tonuri întregi, pur (simfonii, suite, balete etc.) ºi toate acestea apoi gamei cromatice plinã de viaþã ºi expresi- ridicate la paroxismul frumuseþilor occidentale vitate, prin ea s-a ajuns la atonalitate care pânã la completa contopire”65. provoacã impresii imprecise, subtile ºi difuze”. În termeni care pot pãrea astãzi arhaici, arti- colul oferã o valoroasã idee concluzivã, în care 62 Doina Ienciu, Vraja cântecului. Vestul, an V, nr. 17, 27 martie, (1934), 2. 63 Generaþia Nouã, an I, nr. 21, 28 iulie, (1934), 2. 66 Aurel Contrea. Fruncea, an I, nr. 1, 2 ianuarie, (1938), 1. 64 Generaþia Nouã, an I, nr. 35, 18 noiembrie, (1934), 3. 67 Contribuþia Banatului la miºcarea muzicii naþionale ro- 65Alma Cornea Ionescu, Compozitorul Vasile Ijac, noul mâneºti. Dacia, an I, nr. 120, 16 octombrie, (1939), 1. profesor al Conservatorului municipal. Fruncea, an III, nr. 68 Vasile Ijac, Începutul naþionalismului în muzicã. 37, 20 septembrie, (1936), 3. Luceafãrul, an III, nr. 3, martie, (1938), 2-3.

442 poate fi recunoscutã concepþia de creaþie a valoarea lor a fost recunoscutã ºi de specialiºti compozitorului Vasile Ijac, aflat în deplin acord din strãinãtate”72. cu reprezentanþii de marcã ai ºcolii româneºti de „Terenul” numit de Zeno Vancea este populat compoziþie: „Modulaþia este tot mai frecventã, cu lucrãri precum Din lumea copiilor, comentatã iar ritmul vecinic schimbat, amestecat binarul cu în termeni care îi subliniazã caracterul peda- ternarul, pentru crearea de noi mãsuri; coloritul gogic: „Calitatea acestor compoziþii constã în orchestral nou pentru exigenþele muzicii expresivitatea lor uimitoare, cât ºi în faptul cã, moderne, vecinic variatã”69. pe lângã construcþia lor destul de complicatã, ele sunt foarte pianistic lucrate, deci accesibile ºi Compoziþii de pedagogie muzicalã semnalate pentru mâinile plãpânde de copii”73. în presa localã O altã notã din presa localã semnaleazã apari- În coloanele publicaþiilor timiºorene pot fi þia aceleiaºi lucrãri „pedagogico-pianistice”, identificate ºi referiri cu privire la apariþia unor semnalând caracterul pronunþat aplicativ al lucrã- lucrãri cu caracter pedagogic, cãrþi datorate, în rii: „Bucãþile sunt caracterizate prin uºoare mo- general, profesorilor de la Conservator. Din tive româneºti, fiind foarte accesibile de cãtre perioada directoratului lui Maximilian Costin copii. Domnia sa a cãutat sã se apropie de sufletul aflãm, de pildã, cã la Editura Moravetz, la copilului ºi a reuºit. A desprinde icoana din sufle- iniþiativa acestuia, s-a tipãrit în anul 1925, sub tul copilului nu e lucru uºor, trebuie sã fii psiholog titlul generic ªcoala nouã româneascã, o devotat. […] Sã sperãm însã cã lucrarea despre colecþie cu lucrãri pentru vioarã, promovând care vorbesc va fi introdusã în programa oficialã pentru prima datã in corpore, un numãr în- a conservatoarelor, pentru tinerele vlãstare”74. semnat de compozitori români70. „Sunt încântat Numele eminentei profesoare apare ºi într-un de modul cum se prezintã ªcoala nouã româ- articol care se ocupã de caietele 34 de studii tehni- neascã: tiparul, hârtia, sunt admirabile...” ce ºi 26 de exerciþii dupã Carl Czerny75: „Una din consemna Alfred Alessandrescu. „Urez ca noua cele mai apreciate pedagoge din þarã, d-na Alma colecþie sã ajungã la o înflorire pe care o meritã Cornea-Ionescu, profesoarã la Conservatorul din cu prisosinþã”71. Timiºoara, apare cu o nouã lucrare pedagogicã, o Analizând realizãrile unui alt dascãl timi- colecþie de Etude de Czerny, prelucrate dupã noi ºorean, respectiv ale pianistei Alma Cornea principii tehnice, atât sub raport armonic, cât ºi Ionescu, compozitorul Zeno Vancea face câteva sub raport tehnic, modificând în unele pãrþi chiar observaþii generale, de fin comentator, într-un ºi compoziþia muzicalã; le adapteazã ºi o digitaþie articol intitulat Compozitoarele noastre: „Tere- personalã, care sã poatã pregãti elevul pentru nul pe care Alma Cornea-Ionescu a dat pânã noile exigenþe tehnice ale artei pianistice. acuma partea cea mai de valoare a activitãþii ei Lucrarea e redactatã cu îngrijirea ºi priceperea ce atât de variate este acela al muzicii instructive ºi o caracte-rizeazã pe profesoarã ºi meritã o atenþie al compoziþiei pentru tineret. Instructiv nu în deosebitã din partea profesorilor de pian”76. sensul unui sec sistem pedagogic, ci din contra, prin conþinutul poetic, prin seva muzicalã a Lucrãri didactice ºi muzicologice comentate nenumãratelor compoziþii de pian cu care în presa interbelicã sufletul copiilor este cucerit pentru muzicã. În anul 1934, la tipografia timiºoreanã Aceste mici poeme, prin originalitatea lor, prin Pregler, apãrea o lucrare cu caracter muzico- siguranþa facturii lor tehnice (care nu trece logic, semnatã de Alma Cornea ºi intitulatã niciodatã dincolo de gradul de înþelegere al Terminologie muzicalã. Volumul anunþat în micilor muzicanþi), cuceresc consensul ºi celui presã este un dicþionar muzical (printre primele mai pretenþios dintre muzicieni”. Autorul subli- de acest fel din þarã), considerat de autoare niazã ºi capacitatea acestor lucrãri de a accede absolut necesar pentru eliminarea confuziilor în pe piaþa literaturii pedagogice: „Aceste comp- folosirea termenilor de specialitate77. oziþii au fost primite cu entuziasm nu numai de pedagogii români, ci spre mândria autoarei lor, 72 Vestul, an V, nr. 17, 27 martie, (1934), 1. 73 Doina Ienciu, Vraja cântecului. Vestul, an V, nr. 17, 27 69 Ibidem. martie, (1934), 2. 70 Este vorba despre Dimitrie Cuclin, Constantin C. 74 Generaþia Nouã, an I, nr. 21, 28 iulie, (1934), 2. Nottara, Ion Nonna Otescu, Maximilian Costin, Alfred 75 Respectivele studii, selecþionate ºi prelucrate de Alma Alessandrescu, Filip Lazãr, Ioan Scãrlatescu, Alexandru Cornea, au fost tipãrite în anul 1938, la Editura Moravetz. Zirra, Sabin Drãgoi, Ion Stroescu, George Enacovici. 76 Fruncea, an V, nr. 44 , 12 noiembrie, (1938), 2. 71 Alfred Alessandrescu. Muzica, Timiºoara, nr. l, (1925), 8. 77 Noutãþi muzicale. Fruncea, an I, nr. 19, 12 mai, (1934), 3.

443 ANALELE BANATULUI, SN., ARHEOLOGIE - ISTORIE, XVI, 2008

Un alt studiu datorat aceleiaºi profesoare se copleºitoarea artã violonisticã a lui Enescu ca referã la o analizã a învãþãmântului de specia- fiind „…nu numai o altã limbã”, ci ºi „un alt or- litate din epocã. Studiul intitulat Problema din de existenþã”. […] „Lucrãrile cele mai sim- învãþãmântului nostru muzical pledeazã pentru ple sau complicaþiile cele mai îndrãzneþe, sub reorganizarea învãþãmântului muzical ºi conþine vraja arcuºului sãu prind forme imaginare propuneri de ordin educativ ºi pedagogic, subtile. […] Prin execuþia sa, totul este idealizat. punând în legãturã aceste probleme cu cerinþele Desenul frazei este perfect, exploziile pate- ce se impun celor pregãtiþi ºi chemaþi sã se tismului sunt ardente, de o intangibilitate uimi- ocupe de educaþia muzicalã. Lucrarea fusese toare. Ca un adevãrat zeu al sunetului, el inter- publicatã ºi într-o revistã de specialitate78. pretul de eleganþã, spirit ºi fantezie juvenilã a În presa anului 1937, compozitorul Vasile sufocat în noi orice alte preocupãri pentru a Ijac publicã un portret de adâncã preþuire exalta fericiþi superioara ºi uimitoarea interpre- dedicat lui George Enescu, prilej pentru tare a unor capodopere”80. autoarea acestui studiu de a evidenþia calitãþile În concluzie, Vasile Ijac vorbeºte despre de rafinat analist ale semnatarului79. Comparativ întregul persoanei care este Enescu: „Eleganþã, cu studiile de enescologie din muzicologia claritate, elocvenþã muzicalã, cu o justeþe modernã, flerul analitic al autorului se eviden- absolutã ºi distincþiune personalã. Iatã în câteva þiazã prin justeþea observaþiilor (a cãror subti- cuvinte caracterizarea neîntrecutului nostru litate intuitivã este valabilã ºi azi), cu atât mai maestru, care prin talentul sãu ºi-a cucerit faima remarcabile cu cât timpul istoric ºi evoluþia universalã. Gloria lui este gloria neamului aparatului critic constituiau importanþi factori de românesc”. frânã. În acest context, Vasile Ijac precizeazã de Alãturi de acest articol dedicat lui George la început cã „maestrul a ajuns azi la culmile Enescu, atenþia presei interbelice a fost atrasã ºi artei universale” ºi cã genialitatea sa trebuie de lucrarea Pianul, arta ºi maeºtrii lui, semnatã proiectatã în relaþie cu divinitatea. Pe parcursul de Alma Cornea Ionescu ºi tipãritã la editura articolului sunt definite apoi coordonatele artei Moravetz, în anul 1937. Acest studiu a constituit enesciene, departajatã de autor în trei ipostaze: pentru tânãra literaturã muzicologicã timiºorea- de compozitor, dirijor ºi interpret. nã un eveniment, aºa cum reiese ºi din urmã- Dupã opinia lui Vasile Ijac, creaþia enescianã toarele rânduri81: „Scris cu rarã erudiþie ºi poate fi sistematizatã în trei etape. Prima treaptã convingere, într-un stil literar plastic ca o a evoluþiei este marcatã de „precizie ºi gravurã ºi împodobit cu înflorituri poetice, relie- muzicalitate intimã”. În cea de-a doua etapã fând adevãruri istorice, artistice ºi pedagogice „Tematismul, invenþiunea ºi melodia nu mai cu totul necunoscute pânã atunci la noi. sunt decorative, ci profunde, de patetism ºi Aprecierile ºi sintetizarea valorilor muzicale colorit ce izvorãsc cald ca dintr-un izvor de sunt la înãlþime, graþie culturii superioare de nesecate bogãþii omeneºti. În aceastã a doua care dispune autoarea, dar ele sunt efectuate nu fazã a creaþiilor sale, creatorul clasic a devenit numai cu raþiune purã, ci ºi cu sensibilitatea unui neoromantic...”. În fine, ultima etapã de creaþie, artist de rasã. Alãturi de calitãþile muzicale ºi cea definitorie, este perceputã ca o împlinire literare ale autoarei compozitoare, se relevã apoteoticã, prin lucrãrile fundamentale pe care facultatea de subtilã analizã psihologicã, Enescu le-a lãsat istoriei muzicale universale. însuºire prin care ne-a dãruit interesante pagini Urmeazã o analizã a dimensiunii dirijorale a de educaþie muzicalã, ce se bazeazã pe un sistem lui George Enescu, despre care Vasile Ijac crede ºi o metodã pedagogicã cu totul originale ºi pânã cã între atâtea alte calitãþi excepþionale, a fost acum necunoscute la noi în þarã”82. prea uºor trecutã cu vederea. Între atuurile de În termeni asemãnãtori comenteazã ºi mare dirijor, autorul aminteºte memoria redactorul ziarului Fruncea: „Graþie culturii, în fabuloasã ºi legendarã a lui George Enescu, ultimele opere scrise de doamna Alma Cornea- precum ºi seriozitatea extremã, bogãþia Ionescu, descoperim cu bucurie o nouã înflorire temperamentalã ºi muzicalitatea unicã. Mãiestria interpretativã a lui G. Enescu pri- 80 Ibidem. veºte „virtuozul neîntrecut”, cu tonul sãu parti- 81 Lucrarea a apãrut în anul 1937 la Editura Moravetz, iar cular, imediat recognoscibil. Autorul apreciazã capitolele care o compun sunt: I. Arta ºi maeºtrii pianului; II. Problema educaþiei muzicale; III. Literatura pianului; IV. Organizarea învãþãmântului muzical din România; V. 78 Luceafãrul, an II, nr. 5, mai, (1936), 4. Programul analitic al învãþãmântul pianistic. 79 Vasile Ijac, George Enescu – Medalion. Suflet Nou, an 82 Doina Ienciu, Pianul, arta ºi maeºtrii lui. Banatul, an IV, III, nr. 24, decembrie-ianuari, (1937), 3. nr. 27, 8 septembrie, (1937), 3.

444 a personalitãþii d-sale, facultatea de subtilã numit „Grupul celor cinci”89. ªeful acestei ºcoli analizã psihologicã, însuºire prin care ne-a putut este considerat Marþian Negrea, mentorul unor dãrui cele mai interesante pagini de educaþie compozitori precum Sabin Drãgoi, Zeno muzicalã ce se bazeazã pe un sistem ºi o metodã Vancea, Eugen Cuteanu, Sigismund Toduþã, cu totul originale. Lucrarea nu trebuie sã Mircea Popa, Vasile Ijac. lipseas-cã din nici o casã, ea este un ghid Autorul realizeazã pentru fiecare compozitor necesar ºi o literaturã din cele mai plãcute ºi mai câte un portret stilistic, cu observaþii de esenþã. ales pentru orice om de culturã”83. Sabin Drãgoi este considerat „indicatorul Despre aceeaºi lucrare se pronunþã ºi Vasile compozitorilor români” ºi „prilej de sãrbãtoare Ijac, care vede în aceastã realizare „o serie de pentru criticii muzicali din þarã” pentru consideraþii didactice foarte necesare oricãror „concepþia naþionalistã pe teme din folclorul amatori de muzicã. Pentru cunoaºterea tehnicã muzical […] de o valoare esteticã originalã”, cel în execuþie este nevoie, pe lângã anumite care „a trasat o dârã de luminã în dibuirile predispoziþiuni fizice, ºi întregire reciprocã sã se decadente în cari se zbat multe valori româneºti ajungã la nãzuinþa supremei frumuseþi: adevã- în cãutarea de drumuri noi”90. rata artã. Aceste subtilitãþi trebuie în primul rând Zeno Vancea, analizat dupã faza de creaþie în înþelese, iar înþelegerea lor concretizeazã într-o care se afla la acel moment, este asemãnat cu formã accesibilã celor care vor sã aibã viziuni „Bartók, Schönberg ºi Stravinski, cu tendinþe clare asupra noþiunii de învãþãmânt artistico-mu- spre polifonia liniarã, combativ prin tempera- zical. […] În istoria muzicii noastre se remarcã ment ºi revoluþionar ca mentalitate. Când va reu- un progres evident, al cãrui caracter nu reclamã ºi ca sfera primitivistã în care îºi îmbracã idealu- elogii hiperbolice, dar o incontestabilã valoare rile muzicale sã se concentreze într-o tehnicã cu realã a precursorului care imperios impune facla atmosferã româneascã va determina o culme a spre a lumina drumul generaþiilor viitoare, spre curbei tendinþelor artei muzicale româneºti”. importanþa dogmaticã a þintei noastre finale, arta Despre Sigismund Toduþã, absolvent de pian româneascã, contopitã în lumina universalitãþii. ºi primul doctor în muzicologie („uns” la Iatã pentru ce motive puternice realizãrile de Roma), Vasile Ijac crede cã este un „evolu- calitatea celei a doamnei Alma Cornea-Ionescu þionist, conºtient de cultura sa ºi totdeauna bine meritã cele mai înalte consideraþii”84. inspirat”, cel mai calificat muzician din þarã, dar În aceeaºi sferã de interes a prezentului care a rãmas doar un modest corepetitor. studiu, reþinem din seria de informaþii muzicale Eugen Cuteanu este apreciat pentru com- gãzduite de rubrica „Artistice” din sãptãmânalul poziþiile dedicate viorii, ca ºi pentru talentul sãu Fruncea, un eveniment datorat profesorului- pedagogic, iar Mircea Popa, „mândria ºi compozitor Nicolae Ursu, despre care aflãm cã a speranþa deplin întemeiatã a bãnãþenilor” este publicat în Editura Astrei bãnãþene o nouã îndemnat sã-ºi urmeze vocaþia de compozitor, colecþie de coruri, în prefaþa cãreia se regãsesc înainte ca activitatea de dirijor sã-i pericliteze preþioase informaþii cu caracter didactic85. timpul. De asemenea, presa localã semnaleazã Fiind autor, Vasile Ijac nu scrie despre sine, apariþia monografiei Tiberiu Brediceanu, scrisã în schimb se referã la unul dintre discipolii lui de profesoara Alma Cornea Ionescu86, un proiect Mihail Jora, tânãrul Constantin Silvestri, prezent ambiþios, care a cuprins alte douã scrieri cu în recital cu o piesã în stil romantic. caracter monografic, dedicate lui Gheorghe Dima87, respectiv lui George Enescu88. *** Semnalãm pentru importanþa sa muzico- logicã ºi un important studiu semnat de Vasile În afara celor relatate în acest studiu, trebuie Ijac, material referitor la „ºcoala ardeleanã de spus cã datele furnizate de cronicile existente în compoziþie”, pe care autorul o aseamãnã cu ce- presa interbelicã timiºoreanã deschid cale unor lebrul mãnunchi de compozitori ruºi, supra- posibile investigaþii mai laborioase, oferind multe alte informaþii despre învãþãmântul 83 Fruncea, an IV, nr. 36, 12 septembrie, (1937), 3. muzical timiºorean, despre profesorii 84 Vasile Ijac, Pianul, arta ºi maeºtrii lui. Luceafãrul, an III, Conservatorului, ca ºi despre discipolii nr. 1-2, ianuarie/februarie, (1938), 5. 85 Fruncea, an V, nr. 42, 11 noiembrie, (1938), 3. 86 Alma Cornea Ionescu, Tiberiu Brediceanu. Luceafãrul, 89 Vasile Ijac, Compozitorii ªcoalei Clujene în interpreta- an III, nr. 1-2, ianuarie/februarie, (1937), 4. rea d-nei Ana Voileanu ºi Silvia Humiþã”. Dacia, an VI, nr. 87 Material publicat în Curierul muzical, Bucureºti (1933). 84, 11 aprilie, (1944), 1. 88 Textul a fost publicat postum. 90 Ibidem.

445 ANALELE BANATULUI, SN., ARHEOLOGIE - ISTORIE, XVI, 2008 acestora91. Expozeul de faþã se opreºte însã aici, As for the second aspect, the peculiarities of scopul nostru fiind nu un studiu cu aspiraþii the epoch and the Banat-Timiºoara area under exhaustive, ci acela de a utiliza forþa extrasului analysis and also of the press phenomenon itself de presã în vederea perceperii cât mai vii a have been treated in new section entitled The fenomenului muzical bãnãþean. institution of the musical column, in the Nu am intenþionat, aºadar, sã epuizãm framework of the Romanian press development. subiectul ºi nici sã „contabilizãm”. Ne-am Although this micro-study appeared after rezumat la sondarea acestui vast teritoriu printr- having processed the entire material, it is o citire panoramicã, deoarece obiectivul however placed at the beginning, with the materialului de faþã este acela de a trezi o lume - intention to prepare the reader with a general cea a Banatului muzical interbelic - ºi de a o overview of the main topic. actualiza în conºtiinþa cititorului contemporan The notes at the bottom of the page prin litera ºi spiritul textului. containing various related information meant for clarifying the reader and for smoothing the path to understand the hidden meanings of places, KEY MOMENTS IN THE HISTORY OF events and people, are also of great help. The INTER-WAR MUSICAL EDUCATION repeated quoting of some of the columns is due REFLECTED IN TIMIªOARA to the many valences they reflect. For instance, NEWSPAPERS the same column may raise the interest of the readers through both its poly-semantic content Summary and the interpretation of the musicologist who can approach the same text from different The present survey is an analysis of the angles. After presenting the methodology, here columns on Timiºoara musical school in the follows the main information in brief. Romanian press during the period between the Mirror of the epoch, the inter-war press of two world wars. From the many publications Timiºoara reflects a society oriented both studied and from the press excerpts that towards Western Europe and the values of the followed, two aspects are worth mentioning: a national music. Many of the local musicians concrete one, dealing with objective data and a who were also teachers accomplished their subsidiary one, dealing with the local specificity studies abroad. Musicians as Sabin Drãgoi, of the epoch. Vasile Ijac, Zeno Vancea, Filaret Barbu, Alma In order for these two aspects to mingle in a Cornea studied in Prague, Paris, Vienne or harmonious way, the present work has been Budapest. This fact is reflected in the attitude structured into seven sub-chapters or sections, regarding the role of music and of musicians in as follows: society as well as in the componistic conception. - At the beginning of a new way… The press of the time speaks about the - Teachers of the Music Academy, artists and professors of Timiºoara Music Academy who promoters of Timiºoara musical life had important initiatives, like the establishment - The Cluj Music Academy, a refugee in of the Friends of music society or the Timiºoara organization of „folk” symphonic concerts, for - First auditions … „the large public with no material means”. - Directions and trends of Banat composition Besides their role in the development of the school musical school, all the professors at the - Compositions of musical pedagogy in the Academy were promoters of Timiºoara musical local press life, with great careers as soloists, members or - Comments on didactic and musicology conductors of symphonic orchestras or choir works in the inter-war press. conductors. Here are some examples: Guido Pogatschnigg founded the symphonic orchestra of the village Music Academy; Béla Tomm 91 Amintim cã în aceastã instituþie s-au format muzicieni together with Ioan Suciu, Iosef Brandeisz and precum Mircea Popa, Constantin Bugeanu, Constantin Doro Gorianþ established the Tomm quartet; Daminescu, Ion Criºan, Corneliu Mereº, Cornel Trãilescu, Iosef Brandeisz was the first violinist of Friends Stelian Olariu, Doru Popovici, Vasile Spãtãrelu, Ioan of music orchestra for 26 years and Filaret Barbu Kecenovici, Ovidiu Manole, Cornelia Voina, Adriana Ciuciu, Elena Crivãþ, Nicolae Florei, Lucian Gropºianu, conducted for almost two decades „Ion Vidu” Titus Moraru, Nicolae Þãranu, Ioan Odrobot, Sava Ilin, choir, the Association of choirs and fanfares in Alexandru ªumski, Ervin Acel, Eduard Weiser. Banat as well as Lyra and Progress choirs;

446 George Pavel and Vasile Ijac, as conductors of the „nationalist” aspect and the original the Music Academy orchestra, influenced at a contribution of the authors, and Vasile Ijac, a large extent the musical life of the city, and study on the aspiration of the Romanian Vadim ªumski conducted the choir and the education towards universality. orchestra of „Banatul” Philharmonic; Eugen In the local publications, we can also find Cuteanu founded the well-known quartet that information about new musical pedagogy works bore his name, Nicolae Ursu was a conductor at as The new Romanian school by Maximilian the Association of choirs and fanfares in Banat, Costin and 34 technical studies and 26 exercises and Mircea Hoinic and Ion Românu founded the after Carl Czerny by Alma Cornea Ionescu. choir of „Banatul” Philharmonic. The inter-war From among the didactic and musical works newspapers from Timiºoara contain many published or commented in the local columns dedicated to their concerts, recitals and newspapers, we mention Musical terminology other various musical events. and Matters related to our education by Alma The publications of the time also contains Cornea Ionescu, a complete portrait dedicated to important evidence regarding the presence of George Enescu in the study George Enescu the Music Academy in Cluj as a refugee in Medallion by Vasile Ijac, The piano, the art and Timiºoara (1940-1945), institution that had its maestros and the monographs of Tiberiu developed excellent collaboration with the Brediceanu, Gheorghe Dima and George Music Academies in Timiºoara and Cernãuþi, Enescu by Alma Cornea Ionescu, as well as the through great music personalities, such as: Ana Vasile Ijac’s study dedicated to the composers of Voileanu Nicoarã, Zeno Vancea, Liviu Rusu, Cluj musical school. Vasile Ijac, Silvia Humiþa, Eugen Cuteanu. The The columns in Timiºoara inter-war papers also write about common concerts of publications offer many information on the local pupils and students, but also about the concerts musical school while opening the way towards of the professors at the two musical academies, thorough investigations. both as singers and creators. Exhausting or „bookkeeping” the topic is not Paying attention to the local musical our intention at all. We have just made an phenomenon, the Timiºoara publications also analysis of this vast field, by means of a host the comments and the critiques of the new panoramic reading, as the main objective of the creations. Announcing with high promptness all present work is to re-create a world and up-date the first auditions of some musical pieces it to the letter and spirit of the text. written by local composers, the columns of the epoch may form a real repertoire of the music creation in Banat region. In this respect, we mention the works: Poem of Nation and Solemn mass by Sabin Drãgoi, In memoriam patris by Eugen Cuteanu, the pantomime Ivan Turbinca by Vasile Ijac or the suite From the children’s world by Alma Cornea Ionescu. The publications of the time also reflect the aesthetic attitude of the artists in Banat region, in relation to the national core and the European musical trends. In this respect, we mention some studies, such as the press series entitled The importance of Sabin Drãgoi for the evolution of Romanian music or the articles Musical art in Banat region and The problem of Romanian music, signed by Alma Cornea Ionescu. Analyses revealing the creation concepts and the composition technique are dedicated to the works 303 Romanian carols and songs collected by Sabin Drãgoi, the suite From the children’s world by Alma Cornea Ionescu, the entire work signed by Vasile Ijac or the requiem In memoriam patris by Eugen Cuteanu. Filaret Barbu wrote a study on the synthesis between

447