DOCSLIB.ORG

Spune Adevarul 1-48.Qxp

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Spune Adevarul 1-48.Qxp SPUNE ADEVÃRUL PUTERII HUMANHUMAN RIGHTS RIGHTS DEFENDERS DEFENDERS WHOWHO ARE ARE CHANGING CHANGING OUR OUR WORLD WORLD Based on the book by KERRY KENNEDY Photography by EDDIE ADAMS and ARCHITECTS OF PEACE Containing the play Speak Truth To Power: Voices from Beyond the Dark by ARIEL DORFMAN ROBERT F. KENNEDY CENTER FOR JUSTICE & HUMAN RIGHTS in partnership with CHICAGO PUBLIC SCHOOLS and the CHICAGO TEACHERS UNION „TOT CEEA CE REFUZÃM Sà VEDEM, TOATE LUCRURILE PE CARE LE EVITÃM, TOT CEEA CE NEGÃM, DENIGRÃM SAU DISPREÞUIM VA CONTRIBUI ÎN FINAL LA ÎNFRÂNGEREA NOASTRÃ. CEEA CE NI SE PARE URÂT, DUREROS, RÃU POATE FI UN IZVOR DE FRUMU- „SEÞE, BUCURIE ªI PUTERE DACà ÎI FACEM FAÞà FÃRà PREJUDECÃÞI.“ RIGOBERTA MENCHÚ „CEA MAI PUTERNICà ARMà AFLATà ÎN MÂINILE TIRANULUI ESTE CHIAR MINTEA CELUI OPRIMAT.“ STEVE BIKO „PACEA, ÎN SENSUL ABSENÞEI RÃZBOIULUI, NU VALO- REAZà PREA MULT PENTRU CINEVA CARE MOARE DE FOAME SAU DE FRIG. EA NU VA ÎNDEPÃRTA DUREREA ÎN URMA TORTURII PE CARE O SUFERà UN PRIZONIER DE CONªTIINÞÃ. PACEA POATE DURA DOAR ACOLO UNDE DREPTURILE OMULUI SUNT RESPECTATE, UNDE OAMENII SUNT HRÃNIÞI, IAR PERSOANELE ªI NAÞIUNILE SUNT LIBERE.“ SFINÞIA SA DALAI LAMA „DACà RÃMÂI INDIFERENT ÎN SITUAÞIILE CÂND SE MANI- FESTà NEDREPTATEA, ÎNSEAMNà Cà AI ALES Sà FII DE PARTEA OPRESORULUI. DACà UN ELEFANT CALCà PE COADA UNUI ªOARECE, IAR TU SPUI Cà EªTI NEUTRU, ªOARE- CELE NU-ÞI VA APRECIA NEUTRALITATEA..“ DESMOND TUTU „O SINGURà PERSOANà POATE SCHIMBA LUCRURILE ÎN BINE, ªI FIECARE DINTRE NOI AR TREBUI Sà ÎNCERCE Sà FACà ACEST LUCRU.“ ROBERT F. KENNEDY „CU TOÞII AVEM UN DUMNEZEU ÎN NOI, IAR ACEST DUMNEZEU ESTE SPIRITUL CARE UNIFICà ORICE FORMà DE VIAÞÃ, TOT CEEA CE SE AFLà PE ACEASTà PLANETÃ. PROBABIL Cà ACEASTà VOCE ESTE CEA CARE ÎMI SPUNE Sà ACÞIONEZ ªI SUNT SIGURà Cà ACEEAªI VOCE LE VORBEªTE TUTUROR DE PE ACEASTà PLANETà — CEL PUÞIN TUTUROR CARE PAR PREOCUPAÞI DE SOARTA LUMII, DE SOARTA PLANETEI.“ WANGARI MAATHAI „NIMENI NU S-A NÃSCUT URÂND O ALTà PERSOANà DIN CAUZA CULORII PIELII, A EDUCAÞIEI ORI A RELIGIEI SALE. PROBABIL Cà OAMENII ÎNVAÞà Sà URASCÃ, IAR DACà POT ÎNVÃÞA Sà URASCÃ, POT FI ªI ÎNVÃÞAÞI Sà IUBEASCÃ, PENTRU Cà DRAGOSTEA ΪI FACE LOC MAI UªOR ÎN INIMA OMULUI DECÂT OPUSUL ACESTEIA.“ NELSON MANDELA “ Mulþumiri partenerilor ºi sponsorilor care au ajutat la realizarea acestui proiect: Cuprins DREPTURILE OMULUI ÎN ROMÂNIA . .10 CARTEA SPUNE ADEVÃRUL PUTERII . .13 KERRY KENNEDY . .14 EDDIE ADAMS . .15 ARIEL DORFMAN . .16 ELIE WIESEL / TOLERANÞà ªI DREPTURILE MINORITÃÞILOR . .24 HELEN PREJEAN / PEDEAPSA CU MOARTEA . .28 KA HSAW WA / RESPONSABILITATEA CORPORATISTà MULTINAÞIONALà . .32 WANGARI MAATHAI / DREPTURILE FEMEILOR ªI MEDIUL . .36 JULIANA DOGBADZI / SCLAVIA SEXUALà ªI TRAFICUL DE PERSOANE . .40 VAN JONES / BRUTALITATEA POLIÞIEI ÎN EUROPA . .44 PATRIA JIMÉNEZ / DREPTURILE HOMOSEXUALILOR, LESBIENELOR, BISEXUALILOR ªI TRANSSEXUALILOR . .48 ^ NATASA KANDIC´ / DREPTURILE OMULUI ÎN TIMP DE RÃZBOI: PURIFICARE ETNICà ªI GENOCID . .52 KAILASH SATYARTHI / DREPTURILE COPIILOR ªI MUNCA COPIILOR . .56 FAUZIYA KASSINDJA / MUTILAREA GENITALà A FEMEII ªI IMIGRAREA . .60 BALTASAR GARZÓN / JURISDICÞIA UNIVERSALÃ, PACEA ªI RECONCILIEREA . .64 MARINA PISKLAKOVA / VIOLENÞA DOMESTICà ªI VIOLENÞA ÎMPOTRIVA FEMEILOR . .68 GÁBOR GOMBOS / DREPTURILE CELOR CU INFIRMITÃÞI MINTALE . .72 ABUBACAR SULTAN / COPIII-SOLDAÞI . .76 „Puþini au mãreþia sã influenþeze istoria, dar fiecare dintre noi poate încerca sã schimbe mãcar o parte din evenimente, care la sfârºit sã însumeze istoria acelei generaþii… Din nenumãrate acte de curaj ºi credinþã se formeazã istoria omeni- rii. De fiecare datã când un om se bate pentru idealurile lui sau acþioneazã pen- tru a îmbunãtãþi idealurile unui grup sau luptã împotriva nedreptãþii, el trimite o fãrâmã de speranþã ºi, intersectându-se între ele, din milioane de centre de ener- gie ºi curaj, aceste fãrâme pot aduna un curent întreg, care poate doborî cele mai puternice forme de rezistenþã ºi opresiune.“ — ROBERT F. KENNEDY DREPTURILE OMULUI ÎN ROMÂNIA Încã de la începutul secolului XX, istoria României poartã cicatricele Cea mai vizibilã formã de DISCRIMINARE A MINORITÃÞILOR unor pogromuri, genocide, atrocitãþi, abuzuri ºi multe câºtiguri ºi din societatea româneascã se manifestã sub forma rasismului îndrep- regrese în lupta pentru drepturile omului. Ascensiunea la putere a tat împotriva rromilor: atitudine anti-þigani. Populaþia rromã din comuniºtilor susþinuþi de cãtre Rusia sovieticã dupã sfârºitul celui România a fost estimatã ca fiind în numãr de 730 174, potrivit guver- de-Al Doilea Rãzboi Mondial ºi ridicarea Cortinei de Fier au prins nului român, în 20051, ceea ce înseamnã cam 3,3% din populaþia România în „centura de siguranþã“ a statelor care orbitau în jurul þãrii. Estimãri credibile ale sociologilor indicã cifra de 1,5 milioane de URSS. România s-a aflat sub un regim comunist represiv pânã în rromi2 sau 6,8% din populaþie. Discursurile, articolele ºi emisiunile 1989. Sute de mii de cetãþeni au fost arestaþi ºi întemniþaþi ºi alte mii cu caracter rasist sunt frecvente. Mulþi formatori de opinie, având au fost uciºi din motive politice. Schimbãrile de regim din Europa de influenþã asupra opiniei publice, inclusiv politicieni ºi jurnaliºti, conti- Est care au urmat cãderii Zidului Berlinului s-au manifestat în nuã sã nu parã conºtienþi sau preocupaþi de consecinþele cultivãrii de România prin proteste stradale violente, ce au dus la arestarea cãtre ei a xenofobiei ºi a instigãrii la urã etnicã. Reprezentãrile publi- preºedintelui Nicolae Ceauºescu ºi a soþiei lui, Elena, ºi la un proces ce ale populaþiei rrome continuã sã îi arate nu numai drept niºte marcat de grave erori, în urma cãruia cei doi au fost executaþi, la 25 paria, ci ºi ca inamicul ameninþãtor din interior. decembrie 1989. Aceastã oglindã tulburãtoare a procesului de elibe- rare din alte þãri ale blocului estic a prevestit, într-un fel, dificultãþile Aceastã urã nu îºi are originile numai în România. De curând, unele ce aveau sã urmeze. crime violente foarte mediatizate din Italia ºi Ungaria, care implicau rromi, au provocat în þãrile respective o intensificare a discursurilor Noul guvern al României — dominat de foºtii comuniºti — a acþio- pline de urã ºi a violenþelor anti-români, în special anti-rromi. nat relativ rapid pentru a începe tranziþia spre o economie liberã ºi Aceastã violenþã s-a reflectat în ostilitatea crescutã, în România, un climat politic deschis. Noua Constituþie, adoptatã în 1991, inclu- împotriva rromilor. O bunã parte din societatea româneascã acceptã dea prevederi privitoare la drepturile omului, declarând cã „demni- ºi chiar promoveazã dihotomia români vs. rromi. Acest proces este tatea omului, drepturile ºi libertãþile cetãþenilor, libera dezvoltare a un prim pas pe teren alunecos spre promovarea violenþei motivate personalitãþii umane, dreptatea ºi pluralismul politic reprezintã va- etnic. lori supreme”. Printre obstacolele importante în calea promovãrii valorilor democratice ºi a drepturilor omului la începutul anilor ’90 Acest gen de violenþã a erupt destul de des la începutul anilor ’90, se numãrã tulburãrile civile, escaladarea conflictelor interetnice dar cel mai recent incident de acest tip, care a avut ca rezultat incen- dintre români ºi maghiari în Transilvania ºi pogromurile împotriva dierea în grup a unor case ale rromilor, dateazã din iunie 2009. Pe rromilor. În ciuda unui început dificil, România a fãcut paºi impor- stadioanele româneºti, în timpul meciurilor de fotbal, încã se mai pot tanþi în domeniul protecþiei drepturilor omului ºi în îndeplinirea cri- auzi îndemnuri la uciderea rromilor. Violenþa manifestã nu reprezintã teriilor politice necesare aderãrii la NATO ºi la Uniunea Europeanã. decât o faþã a problemei: segregarea în domeniul locuinþelor, al În 2005, România a fost admisã în NATO, iar pe 1 ianuarie 2007, a sãnãtãþii ºi al educaþiei, precum ºi excluderea socialã rãmân proble- intrat în UE. me serioase, în ciuda eforturilor recente de a îmbunãtãþi situaþia. În ciuda progreselor, au mai rãmas numeroase provocãri. Mai exact, Rromii nu sunt singurele victime ale discriminãrii. Totuºi se aflã în România trebuie sã îmbunãtãþeascã situaþia drepturilor omului în vigoare o legislaþie antisemitism, antirasism ºi antixenofobie, iar în cinci domenii importante: discriminarea minoritãþilor, traficul de per- 2005 a fost fondat un Consiliu Naþional pentru Combaterea Discri- soane, abuzurile poliþiei, drepturile femeilor ºi cele ale copiilor. Pe minãrii cu scopul de a monitoriza aplicarea acestei legislaþii. Însã cea lângã acestea, corupþia rãmâne un motiv important de îngrijorare, mai mare minoritate naþionalã din România sunt maghiarii, în numãr dat fiind cã afecteazã de multe ori drepturile fundamentale ale omu- de 1,6 milioane, al cãror partid, UDMR, deþine 36 de locuri în Parla- lui. Situaþia persoanelor în vârstã este adesea îngrozitoare, ºi foarte ment. (Prin contrast, unicul partid rrom primeºte de aproximativ 10 ori rar se întâmplã sã se ia mãsurile potrivite. mai puþine voturi decât UDMR ºi nu sunt decât doi rromi în Parlamentul Român.) Iar opinia politicã ºi cea publicã rãmân diviZate 10 cu privire la autonomia care ar trebui acordatã regiunii cu populaþie narea, de exemplu diferenþele salariale, se manifestã încã. La ora vorbitoare de maghiarã din Transilvania. actualã, numai 12% dintre parlamentari sunt femei. Din 72 de locuri de muncã la cel mai înalt nivel guvernamental, doar 9 sunt ocupate Cândva semnificativã numeric, populaþia evreiascã din România este de femei3. Violenþa împotriva femeii
Load more

Recommended publications
  • Nicolae PERPELEA* Media Diasporactivism and Diasporapathy in the News Community**
    Revista_comunicare_27_Special_issue.qxd 11/28/2012 2:14 PM Page 203 Nicolae PERPELEA* Media Diasporactivism and Diasporapathy in the News Community** Abstract The present study focuses on the thematization of the new Romanian diaspora’s experiences through the spectacular mechanisms of the media and on the subsequent production of active moral feelings, which in- tensify critical expressions and justificatory demands within various audiences – designated by the concept of “news community”. Generically, the term “diasporapathy” is used to characterize putative members of a diaspora who do not respond to the appeals of “diasporactivists”. This study is based on an anti-essentialist methodology (S. Fish, R. Brubaker, B. Anderson) and on L. Boltanski, L. Thevenot and L. Chouliaraki’s model of analyzing “distant” moral interpellations and the transfer of moral causes into “news speech”. In speech interactions – in the sample drawn from internet discussion forums – we observe how this di- asporic experience is used as a category of practice in order to articulate new claims and projects, apart from activating the “ideal diaspora” versus “diasporapathetic” behaviors in order to remake an ideal Romanian- ness within the new European area. Key words: Romanian diaspora, media rhetoric, moral emotions, news community, distant suffering Rezumat Cercetarea abordeazã modul în care tematizarea experienþelor noii diaspore româneºti, prin mecanis- mele spectaculare specifice media, produce sentimente active din punct de vedere moral, intensificând ast- fel expresiile critice ºi cerinþele justificative ale diverselor publicuri – desemnate prin conceptul de „comunitate de ºtiri”. Într-un sens generic, termenul „diasporapatie” este utilizat pentru a caracteriza comportamentul acelor membri ai diasporei care „nu rãspund” chemãrilor „diasporactiviºtilor”.
    [Show full text]
  • Anti-Corruption Policies Revisited Computer Assiste
    EU Grant Agreement number: 290529 Project acronym: ANTICORRP Project title: Anti-Corruption Policies Revisited Work Package: WP 6 Media and corruption Title of deliverable: D 6.1 Extensive content analysis study on the coverage of stories on corruption Computer Assisted Content Analysis of the print press coverage of corruption In Romania Due date of deliverable: 30 June, 2016 Actual submission date: 30 June, 2016 Authors: Natalia Milewski , Valentina Dimulescu (SAR) Organization name of lead beneficiary for this deliverable: UNIPG, UNIVERSITÀ DEGLI STUDI DI PERUGIA Project co-funded by the European Commission within the Seventh Framework Programme Dissemination level PU Public X PP Restricted to other programme participants (including the Commission Services) RE Restricted to a group specified by the consortium (including the Commission Services) Co Confidential, only for members of the consortium (including the Commission Services) The information and views set out in this publication are those of the author(s) only and do not reflect any collective opinion of the ANTICORRP consortium, nor do they reflect the official opinion of the European Commission. Neither the European Commission nor any person acting on behalf of the European Commission is responsible for the use which might be made of the following information. 1 CONTENTS 1. The Analysed Media p. 3 2. Most used keywords p.4 3. Most frequent words p.5 4. Word associations p. 13 5. Evolution over time p. 25 6. Differences among the observed newspapers p. 29 7. Remarks on the influence that the political, judicial and socio-cultural systems have on p. 33 the manner in which corruption is portrayed in Romanian media 8.
    [Show full text]
  • Southern Palm Zen News
    Southern Palm Zen News December 2011 Volume 5, Number 12 In This Issue Shuso for Zochi Shuso Hossen for Winter Special Events Prison Outreach 2011-12 Calendar Gary Zochi Faysash Sangha Bulletin Board Saturday, December 17, 2011 Our Website Shuso Hossen or Dharma Combat is a ceremonial rite- www.floridazen.com of-passage marking a student’s promotion to the rank of senior student. look here for recommended At Hossen, the Shuso gives his first dharma talk and takes questions resources and readings for from the community in a ceremonial conversation. Zochi’s dharma talk students of zen will arise from insights obtained while studying the koan “Mind is Buddha”. Our Schedule Please read the koan below and consider what questions you might ask Tuesday & Thursday him on that day. Also, you are invited to present a poem or short piece Morning of prose or some other original work to honor the Shuso. Zazen 7:00 a.m. – 8:00 a.m. Schedule for Saturday, December 17, 2011 7:15–7:30 a.m. SERVICE Short Break Wednesday Evening 7:30–8:00 ZAZEN 8:40 – 9:00 SET UP FOR SHUSO HOSSEN Orientation to Zen & 8:00–8:10 KINHIN-INTERVIEWS 9:00 – 10:00 SHUSO HOSSEN Meditation: CEREMONY 5:30 – 6:00 p.m. 8:10–8:40 ZAZEN-FOUR VOWS 10:00 - 11:00 BREAKFAST Study Group To help us plan seating and food, please RSVP to [email protected]. 6:00 – 7:00 p.m. Service & Zazen 7:00 – 8:00 p.m. KOAN# 30 FROM THE GATELESS BARRIER: MIND IS BUDDHA Saturday Morning THE CASE Service & Zazen 7:15 – 9:10 a.m.
    [Show full text]
  • EDITORIAL Sages of the Profession: Celebration of Our Heritage
    EDITORIAL Sages of the Profession: Celebration of our Heritage Gerald T. Powers Virginia Majewski Special Issue Co-Editors The Indiana University School of Social Work recently celebrated its 100-year anniversary as the oldest school of social work continuously affiliated with a university. That seminal occasion served as a compelling reminder of the extraordinary history of our profession and its relentless efforts on behalf of the vulnerable, oppressed and disadvantaged members of society. For more than a decade, the School’s journal Advances in Social Work has been devoted to the dissemination of theory and research that supports these efforts of social work educators and practitioners. Thus it seemed only appropriate that we devote a special issue of Advances to a retrospective exploration of some of the critical events in the history of the profession that have contributed to and help shape our present understanding of social work practice and education. The intent of this special issue is to chronicle the rich heritage of the social work profession and its educational initiatives as seen through the eyes of those who have actually lived and contributed to that heritage. Accordingly, the editorial board felt that the best way to document some of these critical events would be to invite a group of nationally recognized scholars to provide first-person, eyewitness accounts of their observations and direct involvement with the events as they unfolded. The initial challenge in creating this special issue was to identify a representative group of social work “sages,” that is, those individuals with the professional and academic credentials that would qualify them to speak authoritatively about the landmark events and challenges in the history of the profession.
    [Show full text]
  • A Study of Institutional Change Within the Romanian National Political Economy with a Focus on Elites, International Forces and Labour
    A Study of Institutional Change within the Romanian National Political Economy with a Focus on Elites, International Forces and Labour By Ioana Jipa-Muşat Submitted to Queen Mary University of London Department of Business and Management Submitted in partial fulfillment of the requirements of the Degree of Doctor of Philosophy Supervisors: Dr. Liam Campling Dr. Martha Prevezer Programme of Study: 2015-2019 1 Required statement of originality for inclusion in research degree thesis I, Ioana Jipa-Muşat, confirm that the research included within this thesis is my own work or that where it has been carried out in collaboration with, or supported by others, that this is duly acknowledged below and my contribution indicated. Previously published material is also acknowledged below. I attest that I have exercised reasonable care to ensure that the work is original, and does not to the best of my knowledge break any UK law, infringe any third party’s copyright or other Intellectual Property Right, or contain any confidential material. I accept that the College has the right to use plagiarism detection software to check the electronic version of the thesis. I confirm that this thesis has not been previously submitted for the award of a degree by this or any other university. The copyright of this thesis rests with the author and no quotation from it or information derived from it may be published without the prior written consent of the author. X Ioana Jipa-Muşat Date: 2 Abstract Recognised shortcomings of the comparative political economy literature are its relatively static analysis and general bypassing of context-specific explanatory variables.
    [Show full text]
  • DREPTATEA V R E M E a V R E M U I E Ş
    „LUMINEAZÄ-TE Şl VEI FI : VOIEŞTE ŞI VEI PUTEA". C. A. ROSETTI Director : ANUL VII, Nr. 213 şl 214 Generalul NICOLAE PETALA REDACŢIA, STR. REGALĂ No. 16. CRĂCIUNUL ANULUI 1927 ADMINISTRAŢIA STR. REGALA No.16 BUCUREŞTI Apare în flecare Duminică DREPTATEA Constatări dureroase Vremea vremuieşte Şi se lasă iarăşi nemărgi­ nită linişte în sufletele noas­ După 10 ani de Ia înfăptuirea Foarte des am stat de — N'au avut nevoie, căci ţele acoperite cu stuh ori tre. Este zi de sărbătoare. visului şi aspiraţiunei strămoşilor vorbă cu sătenii despre nou­ nu le-au cunoscut, unche­ paie Şi cu oişte ferestrici Se prăznueşte din nou naş­ glorioşi, reîntregirea poporului ro­ terea mântuitorului nostru tăţile şi născocirile pe care şule. cât pumnul, în care nu-ţi mânesc în vechile-i hotare „Dacia", putei vâri decât nasul. A- Isus Christos. Este minunat când nu numai ţăranul român dar le-au adus şi le aduc vre­ — Şi vrai să spui că, prilej de reculegere—Şi ne şi cel minoritar, a devenii pro­ necunoscându-le, a u fost cu ma se clădesc în sate case întrebăm întru sfârşit de murile nouă; şi de cele de prietarul pământului, pe care îna­ mai puţin fericiţi decât voi ? încăpătoare, bine acoperite, taina mântuirei adusă de isus. inte îi Iura ca slugă, iobag ori mai multe ori i-am găsii, bine luminate. Vra să zică — Nu vreau să spun asia, Dreptatea este dorinţa ar­ clacaş, este dureros, amar de du­ mal ales pe cei bâfrant, în­ acem rău că nu trăim în- uncheşule, căci fericirea ne zătoare a omenirei în mersul reros, tânguitorul refren car'l au­ dărătniciţi in cele apucate vizunie ca cei dedemult? ei către mai bins.
    [Show full text]
  • Lucrările La Clădirea Teatrului De Nord Au Fost Finalizate
    C M K Y cotidianul sătmărenilor RESTAURANT CORAL REVELION 2016! GUSTARE RECE: RULADA DE PORC CU CARNATI PICANTI RULADA CARPATI RULADA DIN BRANZA CU FRUCTE CONFIATE MINI CAPRESE TRANDAFIR DIN FOIETAJ CU SALAM SIBIU BULGARASI DIN BRANZA PE PAT DE PORTOCALE COSULET CU SALATA DE ICRE SI LIME www.gazetanord-vest.ro www.nordvest-tv.ro CORNETE DIN MUSCHI FILE CU SALATA A LA RUSSE DECOR GUSTARE CALDA: FILE DE SOMON IMPLETIT CU SOS DE PORTOCALE SI BUCHETIER DE LEGUME Miercuri, 23 decembrie 2015, Anul XXVI, Nr. 7680 editat la Satu Mare, 16 pagini, 2 lei FELUL PRINCIPAL: PURCEL LA PROTAP CU CARTOFI STEAK SI VARZA CALITA DESERT: SURPRIZA CORAL ( UN PARFAIT CU NUCA CARAMELIZATA) CIORBA DE REVENEALA CU VARZA ACRA SI AFUMATURA Drumul dintre Tăşnad şi APA, SUC, BERE, VIN, PALINCA, WHISKY, LICHIOR, CAFEA. Marghita a fost reabilitat PRET: 230,00 LEI pag. 3 Lansare de lampioane !!! Lucrările la clădirea teatrului de Nord au fost finalizate pag. 5 Martirii sătmăreni ai Cheltuielile cu combustibilul, Familia Someșul și-a premiat copiii Revoluţiei din 1989 reduse la Transurban au fost comemoraţi Consilierii locali au veşte preţul biletelor şi al abona- aprobat în şedinţa de ieri proiec- mentelor, proiectul a fost retras tul de hotărâre privind aprobarea de pe ordinea de zi, urmând să fie Bugetului de venituri şi cheltuieli supus dezbaterii publice. rectificat al Transurban pe anul pag. 16 2015. Din analiza activităţii pag. 4 Transurban reiese faptul că s-au Felicitări de Crăciun redus cheltuielile cu combustibi- paginile 8, 9 lul, mai ales ca urmare a acţiunilor de monitorizare strictă a şoferilor.
    [Show full text]
  • Revista Arhivei Maramureşene
    https://biblioteca-digitala.ro REVISTA ARHIVEI MARAMUREŞENE Arhivele Naţionale Maramureş la 60 de ani https://biblioteca-digitala.ro Răspunderea pentru conţinutul ştiinţific al studiilor, formulări şi calitatea rezumatelor în limbi străine revine, în exclusivitate, autorilor. Authors are responsible for the presentation of the facts contained in their articles, for the wording and for the ac- curacy of foreign languages summarie https://biblioteca-digitala.ro Revista Arhivei Maramureşene REVISTA COLEGIUL DE REDACŢIE: ARHIVEI Prof. Univ. Dr. POGANy István Univ. Warwick - U.K. MARAMUREŞENE Prof. Univ. Dr. FARAGO Tamás Univ. Corvinus Budapesta - Ungaria nr. 4//2011 Prof. Univ. Dr. Vasile VESA Univ. Babeş-Bolyai Cluj Napoca Conf. Univ. Dr. Ovidiu Ghitta Univ. Babeş-Bolyai Cluj Napoca Revistă cu apariţie anuală Conf. Univ. Dr. Ionuţ COSTEA editată de: Univ. Babeş-Bolyai Cluj Napoca ARHIVELE NAŢIONALE SERVICIUL JUDEŢEAN MARAMUREŞ REDACŢIA: Klara GUŞeth (STENCZEL) - redactor şef ASOCIAŢIA ARHIVIŞTILOR Marius UGLEA - secretar redacţie “DAVID PRODAN” Diana MUREŞAN MARAMUREŞ Amalia RACOLŢA (MOJOLIC) Robert TőkőLyI Zsolt VARGA Vasile ROGOZSAN Ana-Maria BUCIUMAN Iuliu Victor GREC Redacţia şi administraţia: SJANMM, Baia Mare B-dul Bucureşti nr. 26 Baia Mare http://arhivamm.wordpress.com ISSN 1844-9832 [email protected] [email protected] https://biblioteca-digitala.ro 4 Revista Arhivei Maramureşene CUPRINS: Drd. klara Guşeth (Stenczel) ÎN LOC DE: „ARHIVELE MARAMUREŞENE LA 60 DE ANI” ......... 11 STUDII ŞI ARTICOLE DE ISTORIE Drd. Petra Rausch-Mátyás Beiträge über die Beziehung der Zipser Kammer zur Niederösterreichischen Kammer: Ein kurzer Grundriss der Verwaltung der Bergkammer und der Münzstätten Nagybánya (Baia Mare) 1571–1613. (Studii referitoare la rapoartele Cămării din Spis şi Cămara din Austria de Jos: administrarea Cămării de mină şi a Monetăriei din Baia Mare în perioada 1571-1613) .................
    [Show full text]
  • What Keeps Us Going: Factors That Sustain U.S
    WHAT KEEPS THEM GOING: FACTORS THAT SUSTAIN U.S. WOMEN'S LIFE-LONG PEACE AND SOCIAL JUSTICE ACTIVISM SUSAN MCKEVITT A DISSERTATION Submitted to the Ph.D. in Leadership & Change Program of Antioch University in partial fulfillment of the requirements for the degree of Doctor of Philosophy August, 2010 This is to certify that the dissertation entitled: WHAT KEEPS THEM GOING: FACTORS THAT SUSTAIN U.S. WOMEN'S LIFE-LONG PEACE AND SOCIAL JUSTICE ACTIVISM prepared by Susan McKevitt is approved in partial fulfillment of the requirements for the degree of Doctor of Philosophy in Leadership and Change. Approved by: ________________________________________________________________________ Laurien Alexandre, Ph.D., Chair Date ________________________________________________________________________ Jon Wergin, Ph.D., Committee Member Date ________________________________________________________________________ Philomena Essed, Ph.D., Committee Member Date ________________________________________________________________________ Bettina Aptheker, Ph.D., External Reader Date Copyright 2010 Susan McKevitt All rights reserved Dedication This study is dedicated to all the peace and social justice activists who have been, now are, and are yet to be. For those who have been, know that your struggles were not in vain for they bore fruit of which you never could have dreamed. For those currently in the fray, know that the role you play in the continuum of creating peace and social justice is honoring of those who have come before and critical for those yet to come. You, too, may not see the fruits of your labors, yet you persist anyway. And, for those who are contemplating joining this glorious community of activists, know that your participation will feed your souls, lighten our hearts, and help us to keep going as your vitality and exuberance will strengthen us.
    [Show full text]
  • Comunicare 16.Qxd 28.07.2009 12:03 Page 1
    Revista_comunicare_16.qxd 28.07.2009 12:03 Page 1 REVISTA ROMÂNÃ DE COMUNICARE ªI RELAÞII PUBLICE Volumul 11, nr. 2 (16) / 2009 SNSPA Facultatea de Comunicare ºi Relaþii Publice Revista_comunicare_16.qxd 28.07.2009 12:03 Page 2 Comitetul editorial Colegiul de redacþie Alina Bârgãoanu (SNSPA, România) • Camelia Beciu (SNSPA, România) • Arjen Boin (Universitatea din Leiden, Olanda) • ªtefan Bratosin (Universitatea Paul Sabatier, Franþa) • Manuela Cernat (UNATC „I.L. Caragiale“, România) • Septimiu Chelcea (Universitatea Bucureºti, România) • Cornel Codiþã (SNSPA, România) • Mihai Dinu (Universitatea Bucureºti, România) • Paul Dobrescu (SNSPA, România) • Ion Drãgan (Universitatea Bucureºti, România) • Nicolae Frigioiu (SNSPA, România) • Ana Gil Garcia (Northeastern Illinois University, SUA) • Grigore Georgiu (SNSPA, România) • Dumitru Iacob (SNSPA, România) • Luminiþa Iacob (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaºi, România) • Guy Lochard (Universitatea Paris III, Franþa) • Adrian Neculau (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaºi, România) • Marian Petcu (Universitatea Bucureºti, România) • Horia Pitariu (Universitatea Babeº-Bolyai, România) • Remus Pricopie (SNSPA, România) • Aurelian Mihai Stãnescu (Politehnica din Bucureºti, România) • ªtefan ªtefãnescu (Academia Românã, România) • Tudor Teoteoi (Universitatea Bucureºti, România) • George Terzis (Universitatea Liberã din Bruxelles, Belgia) • Adrian Vasilescu (BNR, România) Comitetul de referenþi ºtiinþifici Dan Banciu (Institutul de Sociologie, România) • Ilie Bãdescu (Universitatea
    [Show full text]
  • Szilveszter, Magyar Időszámítás Szerint
    2010. december 31.–2011. január 2., péntek–vasárnap www.maszol.ro új magyar szó 20 oldal VI. évfolyam, Ára: 1,5 lej Országos közéleti napilap Alapítva 1947-ben, Romániai Magyar Szó címmel 254. (1320.) szám Boldog új esztendõt kívánunk! Az újévi munkaszünet miatt következõ lapszámunk január 4-één, kedden jelenik meg. Szilveszter, magyar BNR-valutaárfolyamok 1 euró 4,2877 ▼ 1 amerikai dollár 3,2355 ▼ 100 magyar forint 1,5303 ▼ idõszámítás szerint Aktuális 2 Hodorkovszkij marad a börtönben Újabb öt és fél évre ítélte egy moszkvai bí- róság Mihail Hodorkovszkijt, a Jukosz olaj- társaság egykori tulajdonosát kõolajlopás és pénzmosás vádjával. Putyin miniszterelnök ellenlábasa korábban már nyolc évet kapott, így 2017-nél elõbb nem szabadulhat. Aktuális 3 Markó Béla kormánymérlege Ha 2011-ben nem kell újabb megszorító in- tézkedéseket hoznunk, akkor 2010-ben jól dolgoztunk – foglalta össze tegnap az egyéves kormányzás mérlegét Markó Béla miniszterelnök-helyettes. Fotó: Mediafax Fotó: Naptár 6-7 Nem csak a hazai idõszámítás szerinti „román” éjfélt, a Magyarországon érvényes idõzóna szerinti „magyar” évváltást is külön tûzijáték jelzi olyan székelyföldi városokban, ahol a köztereken is elbúcsúzhatnak 2010-tõl az illetõ települések lakói. Az önkormányzatok év végi tartalékától függ, mit kínálnak a helybélieknek szilveszterre. Sepsiszentgyörgyön háromnapos ünneppel búcsúztatják 2010-et és köszöntik 2011-et. Kolozsváron csak egy pohár pezsgõ jár az utcán ünneplõknek. 2011. január 1-jétõl egész Európa „magyar idõszámításra tér át”: szombattól Magyarország tölti be az Európai Unió soros elnöki tisztét. 2., 4. és 8. oldal X Újévi ajándék az ÚMSZ-tõl Rajtra készen a konzulátusok ÚMSZ Vezércikk 3 Felkészülten várják az állam- Harmincegy olvasónkra polgársághoz folyamodókat 2011-tõl ezt kívánjuk mosolygott a szerencse: az hétfõtõl, az új év elsõ munkanap- egyéves elõfizetõink közül teg- jától Magyarország romániai Akit egyre-másra támogatnak, az nem nap kisorsolt nyertesek az Új konzulátusai.
    [Show full text]
  • Speak Truth to Power
    SPEAK KERRY KENNEDY TRUTH FOTOGRAFÍAS DE EDDIE ADAMS TO POWER DEFIENDE LOS DERECHOS HUMANOS Material didáctico elaborado por el ROBERT F. KENNEDY CENTER FOR JUSTICE AND HUMAN RIGHTS Basado en el libro de KERRY KENNEDY Speak Truth to Power Incluye el guión de la obra de teatro de ARIEL DORFMAN Voces desde la oscuridad “TODO LO QUE NO QUEREMOS VER, TODO AQUELLO DE LO QUE HUIMOS, TODO LO QUE NEGAMOS, DENIGRAMOS O DESPRECIAMOS, ACABA VENCIÉNDONOS. EN CAMBIO, TODO LO QUE PARECE DURO, DOLOROSO O MALO PUEDE CONVERTIRSE EN UNA FUENTE DE BELLEZA, ALEGRÍA O FUERZA SI NOS ENFRENTAMOS A ELLO CON LA MENTE ABIERTA” RIGOBERTA MENCHÚ “EL ARMA MÁS POTENTE EN PODER DEL OPRESOR ES LA MENTE DEL OPRIMIDO” STEVE BIKO “LA PAZ, EN SU SENTIDO DE AUSENCIA DE GUERRA, NO TIENE MUCHO VALOR PARA ALGUIEN QUE ESTÁ MUERTO DE HAMBRE O DE FRÍO. NO ALIVIA EL DOLOR DE UN PRISIONERO TORTURADO. LA PAZ SÓLO TIENE SENTIDO CUANDO LOS DERECHOS HUMANOS SON RESPETADOS, CUANDO LA GENTE TIENE ALIMENTO, CUANDO LOS INDIVIDUOS O LAS NACIONES SON LIBRES” DALAI LAMA “SI NO TOMAS PARTIDO ANTE LAS SITUACIONES DE INJUSTICIA, YA ESTÁS DEL LADO DEL OPRESOR. SI UN ELEFANTE PISA CON SU PATA EL RABO DE UN RATÓN Y TÚ LE DICES QUE ERES NEUTRAL, SEGURO QUE EL RATÓN NO TE AGRADECE TU NEUTRALIDAD” DESMOND TUTU “A VECES PIENSO: ¿QUÉ ESTOY HACIENDO? NO GANO NADA CON ELLO Y NO PARECE MUY EFECTIVO PARA EVITAR EL SUFRIMIENTO A MI ALREDEDOR... PERO, SI ME DOY LA VUELTA Y LO DEJO, NO HABRÁ NADIE QUE LO INTENTE” KA HSAW WA “SON LOS INNUMERABLES ACTOS DE CORAJE Y FE LOS QUE MUEVEN LA HISTORIA HUMANA.
    [Show full text]