SPUNE ADEVÃRUL PUTERII HUMANHUMAN RIGHTS RIGHTS DEFENDERS DEFENDERS WHOWHO ARE ARE CHANGING CHANGING OUR OUR WORLD WORLD Based on the book by KERRY KENNEDY Photography by EDDIE ADAMS and ARCHITECTS OF PEACE Containing the play Speak Truth To Power: Voices from Beyond the Dark by ARIEL DORFMAN ROBERT F. KENNEDY CENTER FOR JUSTICE & HUMAN RIGHTS in partnership with CHICAGO PUBLIC SCHOOLS and the CHICAGO TEACHERS UNION „TOT CEEA CE REFUZÃM Sà VEDEM, TOATE LUCRURILE PE CARE LE EVITÃM, TOT CEEA CE NEGÃM, DENIGRÃM SAU DISPREÞUIM VA CONTRIBUI ÎN FINAL LA ÎNFRÂNGEREA NOASTRÃ. CEEA CE NI SE PARE URÂT, DUREROS, RÃU POATE FI UN IZVOR DE FRUMU- „SEÞE, BUCURIE ªI PUTERE DACà ÎI FACEM FAÞà FÃRà PREJUDECÃÞI.“ RIGOBERTA MENCHÚ „CEA MAI PUTERNICà ARMà AFLATà ÎN MÂINILE TIRANULUI ESTE CHIAR MINTEA CELUI OPRIMAT.“ STEVE BIKO „PACEA, ÎN SENSUL ABSENÞEI RÃZBOIULUI, NU VALO- REAZà PREA MULT PENTRU CINEVA CARE MOARE DE FOAME SAU DE FRIG. EA NU VA ÎNDEPÃRTA DUREREA ÎN URMA TORTURII PE CARE O SUFERà UN PRIZONIER DE CONªTIINÞÃ. PACEA POATE DURA DOAR ACOLO UNDE DREPTURILE OMULUI SUNT RESPECTATE, UNDE OAMENII SUNT HRÃNIÞI, IAR PERSOANELE ªI NAÞIUNILE SUNT LIBERE.“ SFINÞIA SA DALAI LAMA „DACà RÃMÂI INDIFERENT ÎN SITUAÞIILE CÂND SE MANI- FESTà NEDREPTATEA, ÎNSEAMNà Cà AI ALES Sà FII DE PARTEA OPRESORULUI. DACà UN ELEFANT CALCà PE COADA UNUI ªOARECE, IAR TU SPUI Cà EªTI NEUTRU, ªOARE- CELE NU-ÞI VA APRECIA NEUTRALITATEA..“ DESMOND TUTU „O SINGURà PERSOANà POATE SCHIMBA LUCRURILE ÎN BINE, ªI FIECARE DINTRE NOI AR TREBUI Sà ÎNCERCE Sà FACà ACEST LUCRU.“ ROBERT F. KENNEDY „CU TOÞII AVEM UN DUMNEZEU ÎN NOI, IAR ACEST DUMNEZEU ESTE SPIRITUL CARE UNIFICà ORICE FORMà DE VIAÞÃ, TOT CEEA CE SE AFLà PE ACEASTà PLANETÃ. PROBABIL Cà ACEASTà VOCE ESTE CEA CARE ÎMI SPUNE Sà ACÞIONEZ ªI SUNT SIGURà Cà ACEEAªI VOCE LE VORBEªTE TUTUROR DE PE ACEASTà PLANETà — CEL PUÞIN TUTUROR CARE PAR PREOCUPAÞI DE SOARTA LUMII, DE SOARTA PLANETEI.“ WANGARI MAATHAI „NIMENI NU S-A NÃSCUT URÂND O ALTà PERSOANà DIN CAUZA CULORII PIELII, A EDUCAÞIEI ORI A RELIGIEI SALE. PROBABIL Cà OAMENII ÎNVAÞà Sà URASCÃ, IAR DACà POT ÎNVÃÞA Sà URASCÃ, POT FI ªI ÎNVÃÞAÞI Sà IUBEASCÃ, PENTRU Cà DRAGOSTEA ΪI FACE LOC MAI UªOR ÎN INIMA OMULUI DECÂT OPUSUL ACESTEIA.“ NELSON MANDELA “ Mulþumiri partenerilor ºi sponsorilor care au ajutat la realizarea acestui proiect: Cuprins DREPTURILE OMULUI ÎN ROMÂNIA . .10 CARTEA SPUNE ADEVÃRUL PUTERII . .13 KERRY KENNEDY . .14 EDDIE ADAMS . .15 ARIEL DORFMAN . .16 ELIE WIESEL / TOLERANÞà ªI DREPTURILE MINORITÃÞILOR . .24 HELEN PREJEAN / PEDEAPSA CU MOARTEA . .28 KA HSAW WA / RESPONSABILITATEA CORPORATISTà MULTINAÞIONALà . .32 WANGARI MAATHAI / DREPTURILE FEMEILOR ªI MEDIUL . .36 JULIANA DOGBADZI / SCLAVIA SEXUALà ªI TRAFICUL DE PERSOANE . .40 VAN JONES / BRUTALITATEA POLIÞIEI ÎN EUROPA . .44 PATRIA JIMÉNEZ / DREPTURILE HOMOSEXUALILOR, LESBIENELOR, BISEXUALILOR ªI TRANSSEXUALILOR . .48 ^ NATASA KANDIC´ / DREPTURILE OMULUI ÎN TIMP DE RÃZBOI: PURIFICARE ETNICà ªI GENOCID . .52 KAILASH SATYARTHI / DREPTURILE COPIILOR ªI MUNCA COPIILOR . .56 FAUZIYA KASSINDJA / MUTILAREA GENITALà A FEMEII ªI IMIGRAREA . .60 BALTASAR GARZÓN / JURISDICÞIA UNIVERSALÃ, PACEA ªI RECONCILIEREA . .64 MARINA PISKLAKOVA / VIOLENÞA DOMESTICà ªI VIOLENÞA ÎMPOTRIVA FEMEILOR . .68 GÁBOR GOMBOS / DREPTURILE CELOR CU INFIRMITÃÞI MINTALE . .72 ABUBACAR SULTAN / COPIII-SOLDAÞI . .76 „Puþini au mãreþia sã influenþeze istoria, dar fiecare dintre noi poate încerca sã schimbe mãcar o parte din evenimente, care la sfârºit sã însumeze istoria acelei generaþii… Din nenumãrate acte de curaj ºi credinþã se formeazã istoria omeni- rii. De fiecare datã când un om se bate pentru idealurile lui sau acþioneazã pen- tru a îmbunãtãþi idealurile unui grup sau luptã împotriva nedreptãþii, el trimite o fãrâmã de speranþã ºi, intersectându-se între ele, din milioane de centre de ener- gie ºi curaj, aceste fãrâme pot aduna un curent întreg, care poate doborî cele mai puternice forme de rezistenþã ºi opresiune.“ — ROBERT F. KENNEDY DREPTURILE OMULUI ÎN ROMÂNIA Încã de la începutul secolului XX, istoria României poartã cicatricele Cea mai vizibilã formã de DISCRIMINARE A MINORITÃÞILOR unor pogromuri, genocide, atrocitãþi, abuzuri ºi multe câºtiguri ºi din societatea româneascã se manifestã sub forma rasismului îndrep- regrese în lupta pentru drepturile omului. Ascensiunea la putere a tat împotriva rromilor: atitudine anti-þigani. Populaþia rromã din comuniºtilor susþinuþi de cãtre Rusia sovieticã dupã sfârºitul celui România a fost estimatã ca fiind în numãr de 730 174, potrivit guver- de-Al Doilea Rãzboi Mondial ºi ridicarea Cortinei de Fier au prins nului român, în 20051, ceea ce înseamnã cam 3,3% din populaþia România în „centura de siguranþã“ a statelor care orbitau în jurul þãrii. Estimãri credibile ale sociologilor indicã cifra de 1,5 milioane de URSS. România s-a aflat sub un regim comunist represiv pânã în rromi2 sau 6,8% din populaþie. Discursurile, articolele ºi emisiunile 1989. Sute de mii de cetãþeni au fost arestaþi ºi întemniþaþi ºi alte mii cu caracter rasist sunt frecvente. Mulþi formatori de opinie, având au fost uciºi din motive politice. Schimbãrile de regim din Europa de influenþã asupra opiniei publice, inclusiv politicieni ºi jurnaliºti, conti- Est care au urmat cãderii Zidului Berlinului s-au manifestat în nuã sã nu parã conºtienþi sau preocupaþi de consecinþele cultivãrii de România prin proteste stradale violente, ce au dus la arestarea cãtre ei a xenofobiei ºi a instigãrii la urã etnicã. Reprezentãrile publi- preºedintelui Nicolae Ceauºescu ºi a soþiei lui, Elena, ºi la un proces ce ale populaþiei rrome continuã sã îi arate nu numai drept niºte marcat de grave erori, în urma cãruia cei doi au fost executaþi, la 25 paria, ci ºi ca inamicul ameninþãtor din interior. decembrie 1989. Aceastã oglindã tulburãtoare a procesului de elibe- rare din alte þãri ale blocului estic a prevestit, într-un fel, dificultãþile Aceastã urã nu îºi are originile numai în România. De curând, unele ce aveau sã urmeze. crime violente foarte mediatizate din Italia ºi Ungaria, care implicau rromi, au provocat în þãrile respective o intensificare a discursurilor Noul guvern al României — dominat de foºtii comuniºti — a acþio- pline de urã ºi a violenþelor anti-români, în special anti-rromi. nat relativ rapid pentru a începe tranziþia spre o economie liberã ºi Aceastã violenþã s-a reflectat în ostilitatea crescutã, în România, un climat politic deschis. Noua Constituþie, adoptatã în 1991, inclu- împotriva rromilor. O bunã parte din societatea româneascã acceptã dea prevederi privitoare la drepturile omului, declarând cã „demni- ºi chiar promoveazã dihotomia români vs. rromi. Acest proces este tatea omului, drepturile ºi libertãþile cetãþenilor, libera dezvoltare a un prim pas pe teren alunecos spre promovarea violenþei motivate personalitãþii umane, dreptatea ºi pluralismul politic reprezintã va- etnic. lori supreme”. Printre obstacolele importante în calea promovãrii valorilor democratice ºi a drepturilor omului la începutul anilor ’90 Acest gen de violenþã a erupt destul de des la începutul anilor ’90, se numãrã tulburãrile civile, escaladarea conflictelor interetnice dar cel mai recent incident de acest tip, care a avut ca rezultat incen- dintre români ºi maghiari în Transilvania ºi pogromurile împotriva dierea în grup a unor case ale rromilor, dateazã din iunie 2009. Pe rromilor. În ciuda unui început dificil, România a fãcut paºi impor- stadioanele româneºti, în timpul meciurilor de fotbal, încã se mai pot tanþi în domeniul protecþiei drepturilor omului ºi în îndeplinirea cri- auzi îndemnuri la uciderea rromilor. Violenþa manifestã nu reprezintã teriilor politice necesare aderãrii la NATO ºi la Uniunea Europeanã. decât o faþã a problemei: segregarea în domeniul locuinþelor, al În 2005, România a fost admisã în NATO, iar pe 1 ianuarie 2007, a sãnãtãþii ºi al educaþiei, precum ºi excluderea socialã rãmân proble- intrat în UE. me serioase, în ciuda eforturilor recente de a îmbunãtãþi situaþia. În ciuda progreselor, au mai rãmas numeroase provocãri. Mai exact, Rromii nu sunt singurele victime ale discriminãrii. Totuºi se aflã în România trebuie sã îmbunãtãþeascã situaþia drepturilor omului în vigoare o legislaþie antisemitism, antirasism ºi antixenofobie, iar în cinci domenii importante: discriminarea minoritãþilor, traficul de per- 2005 a fost fondat un Consiliu Naþional pentru Combaterea Discri- soane, abuzurile poliþiei, drepturile femeilor ºi cele ale copiilor. Pe minãrii cu scopul de a monitoriza aplicarea acestei legislaþii. Însã cea lângã acestea, corupþia rãmâne un motiv important de îngrijorare, mai mare minoritate naþionalã din România sunt maghiarii, în numãr dat fiind cã afecteazã de multe ori drepturile fundamentale ale omu- de 1,6 milioane, al cãror partid, UDMR, deþine 36 de locuri în Parla- lui. Situaþia persoanelor în vârstã este adesea îngrozitoare, ºi foarte ment. (Prin contrast, unicul partid rrom primeºte de aproximativ 10 ori rar se întâmplã sã se ia mãsurile potrivite. mai puþine voturi decât UDMR ºi nu sunt decât doi rromi în Parlamentul Român.) Iar opinia politicã ºi cea publicã rãmân diviZate 10 cu privire la autonomia care ar trebui acordatã regiunii cu populaþie narea, de exemplu diferenþele salariale, se manifestã încã. La ora vorbitoare de maghiarã din Transilvania. actualã, numai 12% dintre parlamentari sunt femei. Din 72 de locuri de muncã la cel mai înalt nivel guvernamental, doar 9 sunt ocupate Cândva semnificativã numeric, populaþia evreiascã din România este de femei3. Violenþa împotriva femeii