ANALELE BANATULUI, SN., ARHEOLOGIE - ISTORIE, XVI, 2008 http://muzeulbanatului.ro/mbt/istorie/publicatii/ab.htm MOMENTE DIN ISTORIA ÎNVÃÞÃMÂNTULUI MUZICAL INTERBELIC REFLECTATE ÎN PRESA TIMIªOREANà Lava G. Bratu* Cuvinte cheie: învãþãmânt muzical, presa româneascã timiºoreanã, perioada interbelicã, instituþia cronicii muzicale. Keywords: musical education, Romanian newspaper from Timiºoara, inter-war period, musical columns. Instituþia cronicii muzicale, în contextul identitatea sa3. Fapt sesizat ºi în programele avântului presei româneºti manifestãrilor muzicale, unde se constatã o Pentru realizarea acestui studiu am procedat armonizare a repertoriului, prin întrepãtrunderea la o panoramare a presei româneºti din perioada valorilor muzicale locale cu cele ale muzicii interbelicã, cu precãdere a publicaþiilor de universale4. Pe mãsura înaintãrii în timp, se culturã sau cu rubricã culturalã, în speþã muzi- observã apoi cristalizarea unui stadiu superior calã, selectând apoi fragmentele semnificative fazei euforice din perioada imediat urmãtoare pentru subiectul de faþã. anului 1918, când conta doar ideea de specific Dacã în cei 45 de ani de existenþã de pânã în românesc. Vorbim, aºadar, despre un proces de 1919 (anul I fiind 1874) presa româneascã a fost auto-obiectivare treptatã ºi de raportare la zone preocupatã, în primul rând, de problemele de muzicale tot mai emancipate, fapt care va deveni fond privind propria organizare ºi promovare a tot mai evident ºi în atitudinea esteticã a presei5. idealurilor naþionale1, dupã 1919 însã, odatã cu Publicistica muzicalã timiºoreanã din timpul dobândirea libertãþii de expresie, explozia publi- înfloritoarei perioade interbelice reprezintã cisticã înregistratã va aduce o afluenþã de artico- pentru cercetãtorul de astãzi o sursã valoroasã, le cu caracter cultural-artistic, implicit muzical2. atât prin bogãþia informaþiei, cât ºi prin Fidelã realitãþii vremii sale, presa parcursã în expresivitatea stilului. Paginile de ziar parcurse vederea acestui demers muzicologic reflectã o în vederea acestui studiu oferã lectorului cu societate în evoluþie, preocupatã intens de perspectivã istoricã un exemplu remarcabil de militantism cultural/muzical. Judecând dupã numãrul publicaþiilor ºi dupã consecvenþa informaþiilor privind evenimentele muzicale, rezultã cã peisajul muzical interbelic oferea un * Facultatea de muzicã Timiºoara, spectru larg de manifestãri, capabil sã stimuleze e-mail: [email protected]. inclusiv activitatea de creaþie. Totodatã, din 1 Spaþiul geografic ºi momentul istoric au canalizat aproa- referirile istorico-politice ºi din gradul mare de pe întreaga energie a presei româneºti fie spre informaþia cu caracter socio-politic ºi economic (Timiºana, implicare al administraþiei locale, se pot distinge Luminãtorul, Banatul Românesc, Gazeta Poporului, Dreptatea, Advocatul Poporului, Banatul, Plugarul român, Voinþa Banatului), fie cu caracter profesional (Praxis Medici, Revista Preoþilor, Bursa Horticolã Românã) ºi mai puþin spre divertisment (Priculiciu, Urzica, Pardon, Voe Bunã). 2 Menþionãm cã aceastã înflorire a cronicii muzicale a 3 În aceastã idee, folosirea frecventã a termenilor „naþio- apãrut pe terenul pregãtit de presa antebelicã, cu precãdere nal” ºi „românesc” nu reprezintã excesele unor redactori, de limbã germanã ºi maghiarã. Semnalãm în acest sens ci reflectã un puternic imperativ istoric, de afirmare a revista lunarã Banater Musik und Sänger Zeitung (1882- valorilor proprii. 1883) ºi cotidianul Temesvarer Wochenblatt (1831-1840), 4 Pe lângã studiile în strãinãtate ale protagoniºtilor vieþii ziar care a publicat numeroase cronici muzicale, apoi muzicale bãnãþene, trebuiesc amintite ºi turneele unor apariþia publicaþiei artistice maghiare Temesvari szinpad mari virtuozi sau ansambluri corale/orchestrale, fapt care (1901-1903) ºi a revistei lunare trilingve (rom.-magh.- a întreþinut o viaþã muzicalã de calitate ºi o perspectivã germ.) Informatorul Muzical (1919-1931). Preocupatã în mai largã, în context european. general de aspiraþii naþionale, presa în limba românã din 5 Specificul românesc va fi tot mai insistent privit prin perioada antebelicã nu are în peisajul sãu o publicaþie prisma curentelor ºi orientãrilor stilistice ale ºcolii exclusiv muzicalã. apusene de compoziþie ºi de interpretare. ANALELE BANATULUI, SN., ARHEOLOGIE - ISTORIE, XVI, 2008 atât specificul cadrului geo-cultural, cât ºi În cadrul învãþãmântului muzical timiºorean direcþiile societãþii din aceastã zonã6. s-au format muzicieni de referinþã, atât pentru Se simte o atmosferã unitarã în jurul actului creaþia muzicalã localã ºi naþionalã, cât ºi pentru de culturã, o coeziune între creator, tipograf, arta interpretativã dirijoralã, instrumentalã ºi interpret, redactor comentator, oficialitãþi ºi vocalã, fapt relatat pe larg în publicaþiile public. Impresioneazã exigenþa dezbaterilor, timiºorene. Rolul de factor dinamizator al credinþa ziariºtilor în promovarea valorii Conservatorului timiºorean este de asemenea autentice ºi a idealului artistic naþional, activis- bine reprezentat, fiecare manifestare muzicalã mul consecvent în apãrarea drepturilor artiºtilor, fiind comentatã de mai multe ziare, oferind ºi nu în ultimul rând, eficienþa în combaterea astfel plãcerea unei lecturi comparate, atât unor stãri de lucruri inadecvate. Surprinde cititorului de ieri, cât ºi cercetãtorului de azi. spaþiul - inimaginabil în zilele noastre - care se Reþinem ºi respectul deosebit cu care erau trataþi acorda cronicii muzicale, inclusiv în publicaþii profesorii Conservatorului timiºorean, adevã- care nu aveau profil cultural. Deducem, prin rate personalitãþi în domeniu. urmare, importanþa acordatã de publicul cititor Activitatea acestora a fost consemnatã ºi acestor rubrici ºi apreciem modul în care atunci când a fost vorba despre prime audiþii sau cronicarii au ºtiut sã transforme problemele de despre apariþia unor lucrãri didactice sau muzi- breaslã în teme de interes ale întregii comunitãþi. cologice, deci inclusiv atunci când faptul privea Monitorizarea presei interbelice evidenþiazã un public mai restrâns, capabil sã recepteze evenimente muzicale istorice, precum turneele astfel de evenimente editoriale. Evidenþiem to- unor mari nume ale artei interpretative mondia- todatã disponibilitatea presei de a gãzdui ample le7. Evidenþiem, de asemenea, turneele unor im- articole de analizã pe teme muzicale, preluând portante ansambluri (corale sau/ºi orchestrale), astfel, în parte, rolul revistelor de specialitate. acþiuni care au presupus serioase eforturi Despre þinuta literarã a acestor articole tre- organizatorice ºi financiare. Deosebitã ne apare, buie sã recunoaºtem cã unele lecturi sunt mai în acest sens, promptitudinea cu care municipa- dificile, cu fraze prea lungi ºi figuri de stil litatea a pus la dispoziþie fondurile necesare ºi încãrcate, excesive. Chiar dacã nu toþi condeierii remarcãm obiceiul sponsorizãrii din partea au fost profesioniºti ºi uneori descoperim gafe cercului de afaceri (aspect consemnat cu detalii, impardonabile, impresia generalã este de bunã deseori copioase). credinþã ºi seriozitate, iar imaginile însufleþite de În acest context, învãþãmântul muzical s-a aceste scrieri depãºesc - prin autenticul lor - bucurat de întreaga atenþie a gazetarilor. Faptul ipostaza de simple poze îngãlbenite într-un cã a beneficiat de muzicieni ºcoliþi la Praga, album. Paris, Viena sau Budapesta, conferind un cadru Pe de altã parte, aceste cronici au un farmec superior pentru conturarea unei ºcoli muzicale, a deosebit, datorat tocmai particularitãþilor fost consemnat prompt în presa vremii. Plecãrile lingvistice ºi mentalitãþii vremii. Chiar dacã le sau întoarcerile de la studii, concertele, bursele comparãm cu stilul evoluat al criticii contem- în strãinãtate, diverse realizãri ºi aspecte porane, majoritatea acestor texte reuºesc sã-ºi conexe, constituiau lucruri demne de semnalat pãstreze puterea de semnalizare (savuroasã, opiniei publice, dornicã, se pare, sã fie þinutã la uneori), deoarece vehiculeazã substanþa vie a curent cu succesele artiºtilor sãi. muzicii, au atitudine ºi o incontestabilã valoare documentarã. În plus, impresioneazã prin 6 La sfârºitul secolului XIX ºi începutul secolului XX postura de oglindã a unei normalitãþi sociale, în avusese loc o adevãratã „explozie Guttenberg”. Dupã care arta ºi artistul aveau un cuvânt important. înfiinþarea primei tipografii (1771), lista-reper a perioadei Plinã de sevã, aceastã lecturã re-creeazã o lume 1898-1914 ajunsese la numãrul record de 32 de tipografii, între care semnalãm ºi renumita firmã Moravetz. În aproape uitatã, cãreia îi datorãm o bunã parte din aceeaºi perioadã, în presa de limbã germanã ºi maghiarã prezentul nostru. încep sã aparã, tot mai frecvent, rubrici de cronicã Cronicile muzicale din publicistica anilor muzicalã, semnate de condeie înzestrate. Ulterior, datoritã 1920-1945 reflectã ºi confirmã faptul cã ºcoala acestor documente, s-a putut face operã de reconstituire minuþioasã a istoriei muzicale bãnãþene. muzicalã timiºoreanã interbelicã a fost repre- 7 Timiºoara interbelicã a beneficiat de concertele senzaþi- zentatã de personalitãþi complexe, cu viziune ºi onale susþinute de George Enescu, Jacques Thibaud, cu un rol important în consolidarea ºcolii româ- Nathan Milstein, Leopold Munzer, Carlo Zecchi, Nikita neºti moderne. Pe lângã activitatea de profesorat Magaloff, Arthur Rubinstein, Wilhelm Kempf, Pablo Casals, Annie Fischer, Silvia ªerbescu, ca ºi de prezenþa ºi de formatori ai multor generaþii de muzicieni, unor mari