PUG TIMISOARA – Studiu de economie urban ă

Capitolul 1: Dezvoltarea economic ă în competi ția regional european ă

1.1. Contextul na țional

In competi ția urban ă pentru atragere de activit ăți economice la nivel global și european, contextul na țional și politica macro-economic ă joac ă un rol determinant. Efectele continue ale crizei globale, înso țite de implica țiile economice ale m ăsurilor de austeritate luate de guvern, au avut un impact important asupra dezvolt ării economice în 2010.

In trimestrul al treilea din anul 2010, România a înregistrat cea mai abrupt ă sc ădere economic ă din Uniunea European ă, dup ă Grecia, potrivit datelor Eurostat 1 , PIB-ul contractându-se cu 0,7%. Doar Grecia ne-a dep ăş it, raportând o sc ădere economic ă de 1,1%. Pe locul al treilea este Olanda, unde Produsul Intern Brut a fost mai mic cu 0,1%. Acestea sunt singurele state comunitare care au raportat sc ădere economic ă, în perioada iulie-septembrie 2010.

România continu ă s ă depind ă de asisten ța financiar ă a Fondului Monetar Interna țional (FMI), datoria extern ă crescând constant în ultimii ani, ceea ce frâneaz ă dezvoltarea economic ă. Reducerea cu 25% a salariilor în sectorul public și cre șterea cu 5% a TVA urm ăresc men ținerea deficitului bugetar la cotele agreate cu FMI. Rata infla ției a crescut în 2010, atingând o medie de 6,09% (conform INS), dar este estimat ă o revenire la 4% în 2011.

Tendin ța de sc ădere a ratei de referin ță a dobânzii, ce a atins 6,25%, a fost stopat ă de banca central ă, din cauza presiunii inflaționiste cauzate de cre șterea TVA. Banca Na țional ă a men ținut de asemenea o rat ă de schimb valutar relativ stabil ă, în ciuda presiunilor asupra monedei na ționale. O serie de indicatori macroeconomici sunt prezenta ți în tabelul 1.1. și în figura 1.1. (sursa- Colliers International, 2010 ):

Tabel 1.1. Indicatori macroeconomici 2007 2008 2009 2010E 2011E PIB (cre ștere %) 6,2 7,1 -7,1 -1,3 2,1 CPI (%, yoy) 6,6 6,3 4,7 6,6 4,2 Sold cont curent (% PIB ) -13,5 -12,4 -4,4 -4,9 -6 Rata șomaj (%) 4,1 4,4 7,5 8,7 8,1 Sursa: FocusEconomics, în Colliers International 2010

In România nivelul salariului minim este de 670 lei. Valoarea acestuia este valabil ă atât pentru sectorul public, cât și pentru cel privat. Desigur, minimul guvernamental nu interzice sectorului privat s ă introduc ă un salariu minim mai avantajos, astfel încât, în urma negocierilor dintre patronate și sindicate, pentru 2011 s-a fixat un salariu minim de 700 de lei, superior celui fixat de stat, dar cu coeficien ți de salarizare redefini ți. Eurostat a publicat o statistic ă cu toate salariile minime din UE, valabile pentru primul semestrul din 2011 (figura 1.2.).

1 http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/publications/collections/news_releases

IHS Romania / mai 2011 4

PUG TIMISOARA – Studiu de economie urban ă

Figura 1.1. Indicatori economici

Sursa: FocusEconomics, în Colliers International 2010

Figura 1.2. Salariul minim exprimat în euro – UE

Sursa : http://www.cogitus.ro/economie/un-salariu-minim-doua-salarii-minime

IHS Romania / mai 2011 5

PUG TIMISOARA – Studiu de economie urban ă

In competi ția regional ă cu t ările Uniunii Europene (Cehia, Ungaria, Slovacia, Slovenia), pozi ția României, din punctul de vedere al indicatorilor macroeconomici și al dinamicii activit ăților de import – export este ilustrat ă în tabelele urm ătoare:

Tabel 1.2. Balan ța comercial ă (miliarde euro) TVA Total exporturi Total importuri Balan ța comercial ă

2009 2010 Cre ștere 2009 2010 Cre ștere 2009 2010 Româ nia 24% 29.1 37.3 28% 38.9 46.8 20% -9.9 -9.5 Cehia 20% 81.0 100.3 24% 75.3 95.2 26% 5.7 5.1 Ungaria 25% 59.5 72.0 21% 55.8 66.5 19% 3.8 5.5 Slovacia 20% 40.2 49.2 22% 39.9 50.1 26% 0.3 -0.9 Slovenia 20% 18.8 22.2 18% 19.0 22.7 19% -0.2 -0.4

Așa cum reiese din tabelul 1.2. se observ ă o cre ștere atât a importurilor, cât și a exporturilor pentru toate țările analizate, îns ă atunci când analiz ăm balan ța comercial ă oberv ăm c ă în cazul României este nefavorabil ă, atât în anul 2009, cât și în anul 2010, fapt datorat num ărului mai mare de importuri decât al exporturilor. Aceea și situa ție este și în cazul Sloveniei, îns ă valorile nu sunt atât de mari ca în cazul țării noastre.

Figura 1.3. Balan ța comercial ă

Sursa: http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/publications/collections/news_releases

Din punctul de vedere al balan ței comerciale, cu importuri ce dep ășesc exporturile, România înregistreaz ă un serios decalaj fa ță de Cehia și Ungaria (-9,5 în 2010), fa ță de valorile pozitive ale acestora de 5,1 , respectiv 5,5.

IHS Romania / mai 2011 6

PUG TIMISOARA – Studiu de economie urban ă

Conform Eurostat cel mai mare deficit bugetar în 2009, exprimat în procent din PIB, a fost înregistrat de un grup de țări printre care și România (-8,6%). Nicio țar ă membr ă a Uniunii nu a înregistrat excedent bugetar.

Tabel 1.3. Produsul intern brut, deficit/surplus bugetar, datorii Țar ă, indicatori 2007 2008 2009 2010

Romania PIB (mil. RON) 416 007 514 700 498 008 513 641 Deficit/surplus (mil. RON) -10 787 -29 529 - 42 439 -33 074 Deficit/surplus (% PIB) -2,6 -5,7 -8,5 -6,4 Cheltuieli (% PIB) 36,2 38,2 40,6 40,8 Venituri (% PIB) 33,6 32,5 32,1 34,3 Datorii (% PIB) 12,6 13,4 23,6 30,8

Cehia PIB (mil. CZK) 3 535 460 3 688 997 3 625 865 3 669 759 Deficit/surplus (mil. CZK) -23 875 -100 346 -212 891 -172 782 Deficit/surplus (% PIB) -0,7 -2,7 -5,9 -4,7 Cheltuieli (% PIB) 42,5 42,9 45,9 45,2 Venituri (% PIB) 41,8 40,2 40,1 40,5 Datorii (% PIB) 29,0 30,0 35,3 38,5

Ungaria PIB (mil. HUF) 25 321 478 26 753 906 26 054 327 27 119 836 Deficit/surplus (mil. HUF) -1 274 100 -1 000 902 -1 182 573 -1 132 029 Deficit/surplus (% PIB) -5,0 -3,7 -4,5 -4,2 Cheltuieli (% PIB) 50,0 48,8 50,5 48,9 Venituri (% PIB) 45,0 45,1 46,1 44,6 Datorii (% PIB) 66,1 72,3 78,4 80,2

Slovacia PIB (mil. euro) 61 555 67 007 63 051 65 906 Deficit/surplus (mil. euro) -1 115 -1 397 -5 022 -5 207 Deficit/surplus (% PIB) -1,8 -2,1 -8,0 -7,9 Cheltuieli (% PIB) 34,3 35,0 41,5 41,0 Venituri (% PIB) 32,5 32,9 33,6 33,1 Datorii (% PIB) 29,6 27,8 35,4 41,0

Slovenia PIB (mil. euro) 34 568 37 305 35 384 36 061 Deficit/surplus (mil. euro) -1 -667 -2 109 -2 027 Deficit/surplus (% PIB) 0,0 -1,8 -6,0 -5,6 Cheltuieli (% PIB) 42,4 44,1 49,0 49,0 Venituri (% PIB) 42,4 42,3 43,1 43,4 Datorii (% PIB) 23,4 22,5 35,2 38,0 Sursa: http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/publications/collections/news_releases

IHS Romania / mai 2011 7

PUG TIMISOARA – Studiu de economie urban ă

Figura 1.4. Produsul intern brut, deficit/surplus bugetar, datorii

Sursa: http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/publications/collections/news_releases

La sfâr șitul lui 2009 cel mai sc ăzut procent al datoriei guvernamentale raportat la PIB a inclus România (23,9%), în timp ce Ungaria înregistra un procent cu mult peste medie (78,4%).

Dac ă în privin ța Ungariei cre șterea deficitului este datorat ă actualiz ării datelor în ceea ce prive ște investi țiile, în Slovenia se datoreaz ă actualiz ării datelor privind taxele și contribu țiile sociale, iar în România cre șterea deficitului este cauzat ă în principal de reclasificarea corpora țiilor publice în interiorul sectorului guvernamental și reclasific ării tranzac țiilor financiare ca tranzac ții non-financiare.

Potrivit Eurostat, datele referitoare la infla ție în februarie 2011 indic ă un procent minim în Irlanda (0.9%) și o medie pe 12 luni pân ă în februarie de -1.1%, în timp ce România se afl ă la polul opus cu cea mai mare rat ă din UE de 7.6% în februarie 2011 și o medie pe 12 luni de 6.5%. Printre țările cu cre ștere a infla ției se num ără și Ungaria, cu 4.4% medie anual ă.

In plus, situa ția statelor nemembre ca și Croa ția, ce reprezint ă de asemenea competitori în regiune, se prezint ă dup ă cum urmeaz ă (Colliers International, 2010): a. Croa ția PIB a cunoscut o u șoar ă cre ștere în 2008, dup ă care a atins valori negative (-5,6%) în 2009 raportat la 2008. Dac ă în 2010 PIB-ul a fost relativ stabil, pentru 2011 se presupune o u șoar ă cre ștere de 2,4%. Produc ția industrial ă total ă, un bun indicator al tendin țelor economice generale, a avut un declin major în 2009 fa ță de anul 2008, în special ca urmare a crizei pre țurilor la gaz. Consumul personal a sc ăzut în 2009 cu 12,5% ca urmare a crizei pie țelor

IHS Romania / mai 2011 8

PUG TIMISOARA – Studiu de economie urban ă

de capital și a reducerii activit ății de creditare. Investi țiile s-au redus în 2009 cu 10,3% fa ță de anul 2008 punând o presiune negativ ă pe PIB. Acest lucru s-a datorat în ăspririi condițiilor de creditare, declinului considerabil în construc ții și deciziei companiilor mici și mijlocii de a investi în noi tehnologii în condi țiile de pia ță existente. Infla ția a atins 3,3% în 2009 ca urmare a cre șterii costurilor din s ănătate și a pre țului energiei și alimentelor. O mare problem ă rămâne șomajul care a atins 15,2% în 2009 și se a șteapt ă s ă mai creasc ă. Datoria extern ă în 2009 a ajuns la 94,4% din PIB, prin compara ție, în 2008 fiind de 80,7% și se datoreaz ă activit ății companiilor, b ăncilor și statului pe pie țele financiare str ăine. Reducerea atât a importurilor cât și a exporturilor a fost substan țial ă în 2009: -21,8% la exporturi și – 29,1% la importuri, ceea ce a dus la o sc ădere a deficitului bugetar comercial de 16,6%. b. Serbia In special în a doua jum ătate a anului 2009 economia, în ansamblul ei, a cunoscut o activitate mai sc ăzut ă. PIB-ul a sc ăzut la valoarea estimat ă de -2,9%. Cea mai mare sc ădere a cunoscut-o sectorul construc țiilor (-19,9%) urmat de industria manufacturier ă și alimentar ă (-15%). Totu și rate pozitive de cre ștere s-au înregistrat în sectoarele de intermediere financiar ă, telecomunica ții și transport. Infla ția a avut o valoare medie de 8,3%, cu o cre ștere în octombrie 2009 de 1,5% fa ță de luna precedent ă, dar per total a sc ăzut cu 15 procente.

Ca o m ăsura de stabilizare a economiei, guvernul a semnat un contract cu FMI prin care sunt controlate salariile sectorului public și pensiile în 2009 și 2010. Investi țiile totale str ăine în 2009 au atins valoarea estimata de 1,1 miliarde euro, în sc ădere fa ță de cele 1,8 miliarde în 2008. O cifr ă similar ă este a șteptat ă și în anul 2010, în special în urma privatiz ărilor masive și a activit ăților de joint venture. Este de a șteptat ca economia Serbiei s ă se men țin ă stabil ă ca urmare a investi țiilor str ăine și a nivelului sub control al monedei na ționale. PIB-ul va mai cunoa ște o u șoara sc ădere (-0,5%). Se a șteapt ă ca valoarea lucr ărilor în construc ții să creasc ă ca urmare a implic ării guvernamentale în lucr ările de infrastructur ă (Colliers International, 2010).

IHS Romania / mai 2011 9

PUG TIMISOARA – Studiu de economie urban ă

1.2. Competi ția în regiune

Dup ă cum se men ioneaz ă în Strategia EUROPA 2020, aprobat ă, Uniunea European ă se confrunt ă cu o serie de provoc ări majore de natur ă economic ă (recesiunea financiar- economic ă, globalizarea, etc.) sau legate de probleme sociale ( şomaj, integrare social ă, structur ă demografic ă, inechitate, etc.) sau legate de mediu (schimb ări climatice, conservarea resurselor naturale, etc.), sus inând faptul c ă „ie şirea noastr ă din criz ă trebuie să marcheze intrarea într-o nou ă economie. Pentru c ă genera ia noastr ă şi cele viitoare s ă continue s ă se bucure de o calitate înalt ă a unei vie i s ănătoase, sprijinit ă de modelele sociale europene, trebuie s ă ac ion ăm acum. Ceea ce ne trebuie este o strategie care s ă transforme Uniunea European ă într-o economie inteligent ă, durabil ă şi incluziv ă care s ă ofere oportunit ă i de angajare, productivitate şi coeziune social ă la niveluri înalte”2.

Pentru a realiza acest lucru, Strategia EUROPA 2020 fixeaz ă 3 priorit ă i de înt ărire reciproc ă: o cre ştere inteligent ă, care s ă dezvolte o economie bazat ă pe cuno ştin e şi inova ie; o cre ştere durabil ă, care s ă promoveze o economie mai verde, mai competitiv ă şi care s ă gestioneze resursele într-un mod mai eficient; şi o cre ştere incluzivă care s ă stimuleze o economie cu un poten ial înalt de angajare, care s ă asigure coeziunea teritorial ă şi social ă.

Din aceast ă perspectiv ă, ora şele au un rol vital în atingerea obiectivelor generale şi a intelor specifice principale ale strategiei EUROPA 2020. Din perspectiva clasic ă a dimensiunilor multiple ale sustenabilit ă ii (economic ă, social ă, de mediu, cultural ă şi de guvernare), impactul pe care îl au aceste provoc ări asupra ora şelor europene, reiese faptul c ă „regenerarea urban ă” poate avea un rol cu adev ărat strategic în viitorul dezvolt ării urbane în Europa şi aceasta ar reprezenta o oportunitate în rezolvarea provoc ărilor acestor ora şe din perspective multiple, şi în mod particular din perspectiva es ăturii urbane existente.

Din punct de vedere economic, ora şele concentreaz ă o mare parte din capitalul uman, social, cultural şi economic, etc. al Europei, astfel încât optimizarea şi revalorizarea lor sunt de asemenea elemente cheie pentru o strategie a competitivit ă ii globale în care „modelul tradi ional al ora şului european” este unul din valorile principale ale UE.

intele economice principale ale Strategiei EUROPA 2020 propun cre şterea investi iilor şi a ocup ării for ei de munc ă în Cercetare şi Dezvoltare. Pentru a atinge acest lucru, pare a fi necesar ă dezvoltarea de strategii pentru „regenerarea economiei urbane” care, în acord cu diferitele contexte locale, sus in o economie mai competitiv ă, în care progresul economic se îndep ărteaz ă constant de consumul de resurse, stimulând o economie bazat ă pe cunoa ştere, creativitate, excelen ă şi inova ie, înt ărind dezvoltarea endogen ă şi diversificând sistemele de produc ie local ă, în paralel cu organizarea adecvat ă a pie ei for ei de munc ă prin programe educa ionale şi de formare pentru muncitori.

La nivelul competi ției între ora șe, pozi ția Timi șoarei trebuie analizat ă în raport cu ora șe europene din regiune, similare ca m ărime și cu un context geo-politic și economic asem ănător. Prezentarea în detaliu a acestor ora șe este realizat ă în anexa 1. Tabelele urm ătoare sintetizeaz ă elementele de baz ă ale analizei comparative.

2 Sursa: Reuniunea informal ă ministerial ă privind dezvoltarea urban ă declara ie Toledo, 22 iunie 2010

IHS Romania / mai 2011 10

PUG TIMISOARA – Studiu de economie urban ă

Tabel 1.4. Date comparative ale studiilor de caz Timi șoara Szeged Ljubljana Bratislava Zagreb Brno România Serbia Ungaria Slovenia Slovacia Croa ia Cehia Regiune/provi ncie Regiunea Vest Ba čka de Sud/ Dél – Alföld Bratislava Moravia de sud Voivodina Popula ie 312 113 (2009) 367.449 (2009) 169.731 (2010) 279.653 (2010) 430.000 (2010) 804.200 (2008) 405.000 (2010) Densitatea popula iei 2452/km 2 1673,7/ km ² 604,2/km 2 1161/km 2 1166 loc./km² 1203 loc/ km² 1610 loc. / km² Suprafa a 129,26 km 2 699 km 2 280,84 km 2 275 km2 367,7 km 2 641,22 km 2 230,19 km²

Organizare administrativ ă dou ă municipalit ă i (Novi 17 districte 5 districte 17 districte 29 districte Sad şi ) şi 16 districte Rata șomajului 4,5% (2009) 14,65% (2008) 3,7 % (2007) 6,5 % (2007) 3% (2009) 6,2%- 2009 8,17 % (2008) 2,7 % (2008) Website: http://www.primariatm.ro http://www.novisad.rs/ http://www.szegedvaros. http://www.ljubljana.si http://www.bratislava.sk http://www.zagreb.hr http://oko.brno.cz hu/ l Media salariului lunar lunar 302,52 € 366,67 € 340,00€ 946,67 € 964,00 € 781,32 € 891,52 €

Media pre pe m2 de cump ărare apartament în centrul ora şului/în alte zone 3 1168,89 € 1775,00 € 1241,44 € 3600,00€ 1950,00 € 2400,0 € 1477,1 € 737,85 € 1000,00 € 1114,12 € 2625,00 € 1650,0 € 1543,4 € 985,4 €

3 http://www.numbeo.com

IHS Romania / mai 2011 11

PUG TIMISOARA – Studiu de economie urban ă

Figura 1. 5. Popula ția (2009/2010) Figura 1. 6. Num ărul firmelor înregistrate (2009/2010)

Figura 1. 7. Salariu mediu lunar - anul 2010 Figura 1. 8. Media pre țului de cump ărare apartament centru m 2- anul 2011

IHS Romania / mai 2011 12

PUG TIMISOARA – Studiu de economie urban ă

Tabel 1.5. Analiza comparativ ă a factorilor competitivit ății Timi șoara Novi Sad Szeged Ljubljana Bratislava Zagreb Brno Localizare Municipiul Timi şoara se Novi Sad este situat la Szeged este situat la Ljubljana este situat ă la Bratislava este situat ă la Zagreb este situat ă la Brno este situat la afl ă situat la o distan ă circa 260 km fa ă de circa 160 km distan ă circa 140 km vest de circa 57 km fa ă de circa 116 km fa ă de distan ța de circa 113.39 medie de aproximativ Budapesta, 308 km fa ă fa ă de Belgrad, 302 km Zagreb, 520 km nord- Viena, la 164 km fa ă de Ljubljana, la 270 km km fa ță de Viena, 550 km fa ă de capitala de Zagreb, 114 km fa ă fa ă de Sarjevo, la 311 vest de Belgrad, 250 km Budapesta, la 276 km fa ă de Viena, 276 km 122,65 km fa ță României - Bucure şti şi de Szeged, 122 km fa ă km fa ă de Bratislava, est de Vene ia, sud-vest fa ă de zagreb, 306 km Bratislava, la 303 km Bratislava 122.65 km cca.170 km şi 300 km de Timi şoara. 326 km fa ă de Zagreb, 350 km de Viena şi 400 fa ă de Ljubljana, la 291 fa ă de Budapesta şi (76.21 miles). fa ă de Belgrad şi 360 km fa ă de Austria km sud-vest de km fa ă de Praga, la 796 km fa ă de 261.37 km fa ță de Budapesta. şi la 100 km fa ă de Budapesta, la 520 km 540km fa ă de Timi şoara. Budapesta, 384.02 km Timi şoara. fa ă de Timi şoara Timi şoara. fa ță de Zagreb și 386.93 fa ță de Ljubljana. Accesibilitate Ora șul este situat pe Ora şul se afl ă la Ora şul este situat pe Ljubljana este localizat ă Sistemul de autostr ăzi Zagreb este localizat la Brno este situate la drumurile europene E70 intersec ia Coridorului X, Drumul European 5 E75 la intersec ia unor ofer ă acces direct spre intersec ia unor intersec ția drumurilor D1 și E671. Timi şoara se care leag ă Novi Sad prin (care face parte din importante c ăi rutiere, şi Brno în Republica Ceh ă, importante c ăi rutiere, şi (Praga- Brno) și afl ă pe traseul drumurile europene E75 re eaua interna ional ă anume: Trnava şi alte localit ă i anume: Autostrada D2 (Brno - coridorului paneuropean şi E-70 cu ă rile din nord de drumuri europene) şi - De la Villach (Austria): din Slovacia şi - A1/A6, care s ă Bratislava). Ambele de circula ie nr. 4. estul Europei, pe de o pe Drumul European 43 E651 Budapesta în Ungaria. conduc ă la Gorski Kotar, drumuri fac parte din parte şi cu Sud estul (E68) – care este o - De la Klagenfurt O autostrad ă între Litoral şi Dalma ia; drumurile europene E50 Pe planul infrastructurii Europei, pe de alt ă şosea care leag ă (Austria): E652 sau E61 Bratislava şi Viena a fost - A3 duce la Rakitje, (Fran ța- Ucraina) și E65 de transport Timi șoara parte. Ungaria de România - De la Graz (Austria): inaugurat ă în noiembrie Samobor, Žumberak şi (Scandinavia- Balcani). este un nod feroviar în Este conectat de E57 sau E59 2007. Slovenia şi la est la centrul celei mai dense autostrad ă la Subotica şi Terminalul RO-LA - De la Trieste (Italia): Rugvica, Ivani ć-Grad, În apropierea ora șului re țele de c ăi ferate din Zrenjanin, prin Szeged se ocup ă cu E61 sau E70 Port de pasageri și Slavonia şi Serbia; Brno la o distan ță de 7,5 România. autostrad ă la Belgrad şi transporturi de m ărfuri - De la Zagreb (Croa ția): marf ă la Dun ăre. - A2; km de centrul ora șului prin cale ferat ă cu marile către ă rile din vestul E70 - A4 duce la nord-est este amplasat aeroportul O importan ță deosebit ă ora şe europene, cum ar Europei (Austria, Italia, - De la Budapesta Aeroportul Letisko M. R. Varaždin, Čakovec, interna țional I.ICAO - o are transportul aerian. fi Viena, Budapesta, marea Britanie). Râul (Ungaria): E57 sau E71 Štefánik se afl ă la 9 km Ungaria şi pe Europa de Brno Airport, Ltd. Timi șoara dispune de Kiev şi Moscova. Tisa este utilizat pentru de centrul ora şului. Est; Aeroportul Interna țional transportul cu vase de Aeroportul Ljubljana - sud-est A11 care s ă Traian Vuia, al doilea ca Novi Sad este port şi pân ă la 1500 tone. Jože Pu čnik este conduc ă la Velika mărime din România canal de trafic pe localizat în Brnik la 26 Gorica, Sisak şi Petrinja situat la 12 km distan ță Coridorul VII (Dun ăre). Cel mai apropiat km de Ljubljana. - B28 c ătre Vrbovec, fa ță de ora ș. aeroport se afl ă în Bjelovar şi Virovitica. Aeroportul interna ional partea de vest a Nikola Tesla din ora şului, la 5 km Aeroportul din Zagreb Belgrad, aflat la o distan ă de ora ş, pe este situat la distan a de distan ă de 80 km. drumul na ional 55. 15 km fa ă de ora ş. (Baja Road).

IHS Romania / mai 2011 13

PUG TIMISOARA – Studiu de economie urban ă

Fo rța de munc ă Timi șoara atrage un Rata popula iei ocupate Rata de şomaj in În 2008 popula ia activ ă Num ăr de persoane - 424,263 persoane In 2010 exista un num ăr num ăr mare de angaja ți în Novi Sad este de Szeged era de 6.7% în era la 75,4% din totalul angajate în 2010 era de angajate (martie de 212,055 salaria ți din zona de Vest . În 60.4%, apropiindu-se de 2005 şi de 3.7% în popula iei; 64% lucrau în 345,610 persoane. Rata 2009.), respectiv 28% Num ăr de persoane în anul 2009 popula ția media din UE. 2007. Este al doilea cel sectorul privat şi 36% în şomajului era de 1,85% din num ărul total de căutarea unui loc de salariat ă din Timi șoara mai important centru sectorul public. în 2010 angaja i în Croa ia munc ă 13,249 era în num ăr de de Conform datelor din pentru companiile de Num ăr de angaja i în - 41,384 şomeri (2010). Rata șomajului- 6.0% 139845 . Pe primele 2009, popula ia ocupat ă biotehnologie din sectorul de afaceri in Media venitului lunar pe dou locuri se situeaz (15+69 ani) era 262,209 Ungaria, acesta 2008 era de 144.977 ă ă locuitor în 2007- 700 domeniul industriei cu i num rul de omeri concentrând aproximativ persoane din care: ş ă ş Euro 47622 angaja ți si comer ț era de 27,775 (15.41%). 20% din companiile ce Micro 38.183 cu un num ăr de 21110 activeaz ă în acest Mici 20.417 angaja ți. Media veniturilor lunare domeniu. Medii 18.608 era de 46,678 RSD şi de Mari 67.769 34,938 RSD (gross €512, net €367)*. 4 Educa ție/ cercetare Timisoara este unul Universitatea din Novi Universitatea din Universitatea din Bratislava are 11 Universitatea din Zagreb Brno este al doilea dintre cele mai mari Sad este a doua Szeged este al doilea Ljubljana, cea mai universitati, 39 de colegii este cea mai veche din centru universitar din centre universitare din universitate din Serbia şi cel mai mare centru de important ă universitate și un num ăr de 71.014 Croa ia şi una dintre Republica Ceh ă. În România și asigur ă cuprinde 14 facult ă i. În educa ie şi cercetare din din Slovenia este situat ă studen ți. cele mai vechi din prezent exist ă 5 instruirea a circa 6% din plus mai sunt 8 facult ă i ar ă, centrele sale de pe un loc frunta ș în topul Europa, fiind fondat ă în universit ăți publice și totalul studen ților din private. biotehnologie având celor mai bune Printre acestea se 1669. una de stat, care cuprind înv ățământul românesc. peste 1500 de angaja i. universit ăți ale lumii. num ără Universitatea 29 de facult ăți cu mai Num ărul total de Universitatea din Comenius, Universitatea Universitatea are anual mult de 75.000 de În ceea ce prive ște studen i din anul Szeged a fost clasificat ă În 2008, avea 22 de Slovac ă de Tehnologie, aprox. 57.000 de studen ți inscri și. În Brno num ărul de studen ți academic 2008/2009 a ca fiind cea mai bun ă facult ă i, trei academii şi Academia de Arte studen ți. sunt și 6 universit ăți înscri și în anul fost de 45,842 studen i universitate din Ungaria un colegiu. Interpretative, Academia private active. unversitar 2008/2009 în anul 2005 şi una de Belle Arte şi Design Exista 22 de institute în Universitatea de Vest dintre cele mai bune 100 și domeniile ştiin elor În Brno sunt localizate domin ă cu un num ăr de de universit ă i din Universitatea are peste Academia Slovac ă de sociale şi naturale. șapte institute de 22157 de studen ți și 11 Europa. Universitatea 45.000 de studen i şi Ştiin e. Aici s-a construit cercetare independente facult ăți, urmat ă fiind de din Szeged are 30,000 5.800 de anga i, Parcul Central European și 18 institute aflate sub Universitatea studen i/anual şi este profesori şi personal pentru Tehnologii egida Asocia ției Politehnic ă cu un num ăr plasat ă pe locul 303 din educativ. Inovatoare în Vajnory, Academia de Știin țe din de 12298 și 11 facult ăți. un total de 401 ce combin ă institu ii de Republica Ceh ă. universit ă i din lume, educa ie şi cercetare clasament realizat de publice şi private. Academia Modial ă a Universit ă ile.

4 http://www.rpinvestments.rs/_file/novisad/INVEST%20IN%20NOVI%20SAD.pdf

IHS Romania / mai 2011 14

PUG TIMISOARA – Studiu de economie urban ă

Agen ți economici La finele anului 2009, în Exist ă 13.941 companii Exist ă 17812 de Peste 15,000 de Exist ă mai mult de 30,000 companii, sau Num ăr de agen ți municipiul Timi șoara au (2009). Ramurile companii înregistrate. companii opereaz ă în 42.000 de firme şi peste 33% din num ărul total economici din anul 2010 fost active și au depus comerciale dominante Economia ora şului este ora ş, generând 35% din 50,000 de persoane de companii din era de 115,849. bilan țul contabil 18.703 sunt comer , transport şi dominat ă de industria de PIB. Cele mai multe fizice autorizate. PIB Croa ia. Cele mai Industria mecanic ă este societ ăți comerciale, industria de prelucrare procesare, în timp ce sunt în sectorul ter iar. ora şului Bratislava este importante ramuri ale cea mai important ă în dintre care un num ăr (în special produc ia de industria alimentar ă, Industria r ămâne influen at mai ales de industriei sunt: sectorul industrial. Alte foarte mare î și alimente, b ăuturi, tutun, textil ă, chimic ă şi principalul angajator din turism, comer şi IT fabricarea de ma şini şi industrii importante sunt desf ășoar ă activitatea în hârtie şi celuloz ă). construc iile şi industria ora ş, notabile fiind (27%), sistemul bancar aparate electrice, cele electrice, domeniul serviciilor, Sunt 29 de b ănci şi 19 construc iilor de ma şini industria farmaceutic ă, (23%) şi industrie (22%). chimice, farmaceutice, componentele pentru respectiv 78,49% companii de asigur ări. sunt şi ele importante. petrochimic ă şi Un grup interna ional textile, alimentar ă şi de industria de automobile. (14.185 de societ ăți Szeged este asociat cu alimentar ă. din industria de prelucrare b ăutur ă. comerciale). Pick salami şi paprika. automobile a fost creat, Zagreb este centru de În anul 2009 ramura cea care cuprinde fabrica de afaceri şi comer mai bine reprezentant ă automobile Volkswagen interna ional. ramur ă este cea a din Bratislava. serviciilor, cu o pondere de 78 % din num ărul total de firme. Cultur ă În Timi șoara sunt 12 Ora șul g ăzduie ște Szeged ofer ă un În Ljubljana sunt Datorit ă caracterului Zagreb are 32 muzee, Principalele obiective din institu ții culturale festivalul , cel mai program cultural variat: organizate anual 10,000 istoric multicultural al care reflect ă istoria, arta Brno sunt Castelul profesioniste, Timi șoara mare festival muzical al Opera din evenimente culturale, 14 ora șului, cultura local ă a și cultura na țional ă, dar Spilberk - Hrad Špilberk , este un puternic centru verii din Serbia şi din Szeged, Compania de fiind festivale fost influen țat ă de și din Europa și alte ce dateaz ă din secolul cultural na țional. În regiune, festivalul de Balet, Orchestra interna ionale. Ljubljana grupuri etnice variate. continente. Galeriile 13, Muzeul Brno și Timi șoara se teatru alternativ şi nou Simfonic ă, teatre; este cunoscut ă pentru Bratislava dispune de cuprind peste 3,6 Palatul Dietrichstein - organizeaz ă festivaluri, din Serbia – INFANT, “Collegium Artium” este identitatea sa cultural ă. numeroase teatre, milioane exponate. De Tugendhat Villa este expozi ții, manifest ări festivalul interna ional o serie variat ă de lecturi Centrul ora şului este muzee, galerii, s ăli de asemenea, aici sunt 24 monument de culturale și folclorice de literatur ă pentru copii pe diverse teme de art ă, dezvoltat pe malurile concert, cinematografe, de teatre. arhitectur ă modern ă, tradi ționale, cum ar fi: – literatur ă şi muzic ă; în râului Ljubljanica, sub cluburi de film, și recunoscut ca Festivalul Interna țional şi Festivalul de Jazz. cursul verii, Teatrul în dealul castelului Tivoli. institu ții culturale str ăine. Patrimoniu Mondial de de Teatru, Festival Al ături de Teatrul aer liber din fa a Bisericii Pentru vizitarea Ora șul g ăzduie ște UNESCO în anul 2002. Interna țional de Folclor, Na ional Sârbesc, care a Votive atrage castelului sunt folosite câteva festivale anuale, Brno este şi un Student-Fest, Festivalul fost înfiin at în 1861, alte aproximativ 4.000 de funicularul şi un tren precum Festivalul important centru cultural, Saltimbancilor, Zilele institu ii culturale sunt: spectatori în fiecare special de ora ş. Muzical din Bratislava și sediu al filarmonicii, al DKMT, Festivalul Academia Sârb ă de noapte la spectacole de Zilele de Jazz din muzeelor, teatrelor și „Timi şoara – Mica Ştiin ă şi Art ă, Biblioteca muzic ă şi oper ă. Bratislava. Festivalul gazda festivalurilor Vien ă”, Festivalul , Libr ăria Wilsonic, organizat interna ționale de Filmului European, Municipal ă, Arhivele anual din 2000, aduce în muzic ă, etc. Festivalul Euroregional Novi Sadului şi ora ș zeci de muzicieni. de Teatru (TESZT), etc. Azbukum.

IHS Romania / mai 2011 15

PUG TIMISOARA – Studiu de economie urban ă

1.3. Competi ția în România

Cele mai s ărace 20 de regiuni din cele 271 în care este împ ărit ă UE se afl ă în România, Bulgaria, Polonia şi Ungaria, iar cele mai bogate zone sunt în Germania, Olanda, Danemarca şi Marea Britanie, potrivit clasamentului Eurostat, realizat pe baza PIB-ului pe cap de locuitor din 2007 (când România se afla în primul s ău an de la aderarea la UE).

Şase dintre cele opt regiuni de dezvoltare ale României - Nord-Est (cu un PIB pe cap de locuitor reprezentând 27% din media european ă, adic ă 6.600 de euro), Sud-Vest Oltenia (33%, adic ă 8.100 de euro), Sud-Est (34%, 8.400 de euro), Sud-Muntenia (34%, 8.500 de euro), Nord-Vest (40%, 10.000 de euro) şi Centru (42%, 10.500 de euro) - sunt printre cele mai s ărace 20 de regiuni din UE.

Regiunea Vest avea în 2007 o putere de cump ărare de 48,2% din media european ă, cu un PIB de 12.000 de euro pe cap de locuitor, în timp ce Bucure şti-Ilfov se apropia de media european ă, cu 92,2%, adic ă 23.000 de euro pe cap de locuitor.

Tabel 1.6. Contribu ția regional ă la PIB-ul României Indicatori 2007 2008 2009 2010 Nord Est 5,4 3,6 -9,1 -1,3 Sud - Est 1,3 9,5 -8,9 -2,2 Sud 3,4 9,2 -4,2 0,9 Sud - Vest 6,0 5,7 -8,8 -4,1 Vest 5,8 0,9 -6,6 0,6 Nord -Vest 9,5 -0,9 -6,1 0,0 Centru 8,0 1,1 -8,0 0,0 Bucuresti - Ilfov 8,6 18,2 -6,5 -2,0 Sursa: Proiec ia principalilor indicatori economico – sociali în profil teritorial pân ă în 2014, Comisia nationala de prognoz ă, martie 2011

Tabel 1.7 Clasamentul regiunilor în România Regiunea PIB/cap locuitor, PPS, EURO % din media UE27 Nord -Est 7 200 29% Sud -Vest Oltenia 9 100 36% Sud -Est 9 700 39% Sud – Muntenia 9 800 39% Nord -Vest 10 400 41% Centru 11 200 45% Vest 12 700 51% Bucure şti – Ilfov 28 300 113% Sursa Eurostat (2008)

Cele opt regiuni prezint ă anumite particularit ă i în ceea ce prive şte structura lor economic ă, ceea ce face ca anumite sectoare s ă joace un rol hot ărâtor în dezvoltarea lor viitoare. Astfel economia regiunilor din sudul ă rii (Sud – Est, Sud – Muntenia, Sud – Vest Oltenia) este influen at ă de evolu ia sectorului agricol, acesta de inând în zonele respective ponderi importante de peste 15%, ceea ce face ca în anii cu condi ii vitrege pentru agricultur ă cre şterea produsului intern brut s ă fie influen at ă negativ.

De asemenea, sunt regiuni cu un poten ial turistic important (zona Bucovinei în regiunea Nord – Est, litoralul şi Delta Dun ării în regiunea Sud – Est, etc.), evolu iile economice ale acestora fiind influen ate şi de nivelul de utilizare al acestui poten ial. O alt ă particularitate

IHS Romania / mai 2011 16

PUG TIMISOARA – Studiu de economie urban ă

este reprezentant ă de zonele în care industria extractiv ă avea un rol important (bazinul V ăii Jiului din regiunea Sud – Vest Oltenia) şi a c ăror economie a fost afectat ă ca urmare a amplului proces de restructurare a sectorului minier.

La nivelul competi ției na ționale, pozi ționarea municipiului Timi șoara se realizeaz ă în raport cu polii de cre ștere, pe baza a cinci caracteristici de evaluare a competitivit ății acestora și anume: a. Diversitatea economic ă b. Conectivitatea c. For a de munc ă d. Atractivitatea mediului urban e. Strategia dezvolt ării economice locale.

Polii de cre ştere sunt reprezenta i de şapte mari centre urbane (Ia şi, Constan a, Ploie şti, Craiova, Timi şoara, Cluj-Napoca şi Bra şov) şi arealele de influen ă ale acestora, conform H.G. nr.998/2008 pentru desemnarea polilor de cre ştere şi a polilor de dezvoltare urbanã în care se realizeazã cu prioritate investi ii din programele cu finan are comunitarã şi na ională, cu modificãrile şi completãrile ulterioare. Prezentarea analizei efectuate asupra acestora este realizat ă în anexa 2.

Figura 1.9. Structurarea indicativ ă a polilor și re țelelor teritoriale

Sursa: www.mdrl.ro/_documente/evenimente/open_days/2.pdf

IHS Romania / mai 2011 17

PUG TIMISOARA – Studiu de economie urban ă

a. Diversitatea economic ă

Tabel 1.8. Date demografice/suprafa ță poli de cre ştere Ora ş/Indicatori Bra şov Cluj Napoca Craiova Constan a Ia şi Ploie şti Timi şoara Popula ia (nr) 201 05 278.003 306.009 298.643 302.040 309.631 228.378 312.113 Popula ia (nr) 2009 6 278.048 306.474 298.928 302171 308843 229285 311.586 Din care de 18 ani şi pe ste 262.170 262.386 251.895 258.810 259.886 194.328 267395 Densitate loc./km² 1.065 1.872 3668,4 2.486 3307,3 3.990 2.415 Num ăr salaria i (nr) 139.000 132.173 176.021 118.567 115.772 96.663 139.845 Suprafa a (ha) 26.732 17.950 8.841 12.489 9.362 5.828 12.927

Figura 1.10. Date demografice/suprafa ță poli de cre ştere

5 http://www.agerpres.ro/english/index.php/component/k2/item/173.html 6 „Popula ia stabil ă la 1.01.2009 ” INSSE. 19 mai 2009. http://www.insse.ro/cms/rw/resource/populatia%20stabila%20la%201%20ianuarie%202009%20si%2018.xls?download=true .

IHS Romania / mai 2011 18

PUG TIMISOARA – Studiu de economie urban ă

Tabel 1.9. Indicatori economici Ora ş/Indicatori Bra şov Cluj Napoca Craiova Constan a Ia şi Ploie şti Timi şoara PIB regional 10.500 10.000 8.100 8.400 6.600 8.500 12.000 (€)(2010)/cap locuitor % din PIB -ul României 12,2% 12% 8% 12% 12 % 13% 10% Venituri buget local 629.203.000 609.073.434 475.536.598 405.700.474 548.004.935 428.501.645 704.195.000 2009 Cheltuieli buget local 629.203.000 608.174.515 475.166.390 371.553.588 544.972.962 416.596.940 700.153.000 2009 Venituri buget local 571.742.000 677.893.297 470.374.257 488.418.440 522.593.044 527.031.920 584.454.000 2010 Cheltuieli buget local 571.742.000 677.893.297 472.722.479 481.227.229 482.899.225 537.772.120 592.587.000 2010 Pondere investi ii 10,26 % 28,5 % 18% 11% 28% 10.40% bugetul local 2009(%) Grad de îndatorar e 6,09% (2009) 10 % (2009) 4,93% (2009) NA 10,72 % 21,20% (2009) 13,14 % public ă (2009) 6,1% (2010) 30 % (2011) 7,25 % (2011) 24,58 % (2011) 19,26% (2011) Tări cu cea mai mare Italia, Ungaria, Italia (16,64%), Turcia,Germani Olanda (26,7%), SUA, Japonia, Italia - 145 de pondere în investi iile Germania, Olanda, Spania, Germania a, Italia, Siria Turcia (12,4%) , firme, Germania de capital str ăin din Franta, SUA Italia (11,20%), Elvetia (11%), cu 40 de firme și economia locala Olanda (7,98%) Cipru (7,85%) Austria cu 31 de şi Fran a (7%) firme. Ramuri economice Industria de var, Telefonie Industria Activitatea Industria textila, Industria Industria reprezentative celuloza, ciment mobila energiei portuara, mobil ă, extractiva electronic ă și si zahar rafinat Produse electrice, transportul produc ie Constructii de electrotehnic ă, Industria alimentare- iaurt industria u şoar ă maritim alimentar ă, masini si Industria prelucratoare de Cosmetice (textil ă, piel ărie Industria produse componente componentelor carne si Sistem bancar şi alimentar ă) chimica si farmaceutice, IT Industria auto, preparate din Industria uşoar ă petrochimica, chimica Industria carne (textile şi confectiilor și Industria chimic ă şi înc ălă minte. alimentara alimentara, IT petrochimic ă Parcuri indus triale Parcul Industrial Parcul Industrial Parcul Industrial Tehnolopis- Parcul Industrial Parcul Tehnolo Metrom Bra şov Tetarom 1- Craiova - 10,03 10,73 ha Ploie şti- 146,27 gic şi Industrial - 6,37 ha , 31,93 ha , ha ha Timi şoara Parcul Industrial Parcul Industrial (PITT)- 18,37 ha Carfil- 1,87 ha Tetarom 2 și 3- Parcul Industrial 12 ha /154,5ha Freidorf

IHS Romania / mai 2011 19

PUG TIMISOARA – Studiu de economie urban ă

Din tabelul de mai sus reiese c ă ponderea cea mai mare a investi iilor s-a realizat în Ploie şti şi Cluj Napoca, dar totodat ă şi gradul de îndatorare este foarte mare, apropiindu-se de limita prev ăzut ă de lege (30 %). Cel mai bine se situeaz ă Brasovul care are o rat ă de îndatorare mic ă de 6 % şi un procent bun alocat investi iilor 10%, de asemenea şi Craiova are o rata mic ă de îndatorare (5%) şi un procent de 18 % alocat investi iilor. 7 În ceea ce prive şte m ărimea bugetului se observa c ă majoritatea municipiile au alocat în 2010 sume mai mici fa ă de anul 2009, singurele care au bugetele mai mari fiind Cluj Napoca, Ploie şti şi Constan ța. Pentru primele dou ă justificarea este dat ă de faptul c ă au ob inut credite bancare.

La nivelul activit ăților economice, situa ția comparativ ă a firmelor înregistrate în polii de cre ștere în anul 2009 este ilustrat ă în figurile urm ătoare. Cel mai mare num ăr de firme este înregistrat în Cluj-Napoca, urmat de Timi șoara șI Constan ța. În ceea ce prive ște num ărul de angaja ți, situa ția se schimb ă, pe primul loc se situeaz ă Timi șoara cu un num ăr de 109.570 de angaja ți, pe locul 2 se situeaz ă Constan ța cu un număr de 96.871 de angaja ți.

Figura 1. 11 . Num ăr total de firme înregistrate în polii de cre ștere Figura 1.1 2. Num ăr angaja ți în polii de cre ștere anul 2009

Sursa: CD ListaFirme Borg Design, 2010

7 Nota: Constan ța nu poate fi comparat ă dpdv al gradului de îndatorare, din lips ă de date.

IHS Romania / mai 2011 20

PUG TIMISOARA – Studiu de economie urban ă

Figura 1.13. Clasificarea firmelor înregistrate în polii de cre ștere după cifra de afaceri

6 000 5337 5494

5 000 4778 4 299 4300 3 921 4 000 3 781 3737 3449 3322 3 104 3213 3 000 2714 2129 2 000 1 699 1273 1294 1 338 1447 1099 1033 861 907 857 1 000 741 810 733 290 286 456 204 135 169 171 243 0 0 - 10.000 - 0 10.000 - 0 10.000 - 0 10.000 - 0 10.000 - 0 10.000 - 0 10.000 - 0 > 10.000.000 > 10.000.000 > 10.000.000 > 10.000.000 > 10.000.000 > 10.000.000 > 10.000.000 > 10.001100.000 - 10.001100.000 - 10.001100.000 - 10.001100.000 - 10.001100.000 - 10.001100.000 - 10.001100.000 - 100.0011.000.000 - 100.0011.000.000 - 100.0011.000.000 - 100.0011.000.000 - 100.0011.000.000 - 100.0011.000.000 - 100.0011.000.000 - 1.000.00110.000.000 - 1.000.00110.000.000 - 1.000.00110.000.000 - 1.000.00110.000.000 - 1.000.00110.000.000 - 1.000.00110.000.000 - 1.000.00110.000.000 - BRASOV CLUJ NAPOCA CONSTANTA CRAIOVA IASI PLOIESTI TIMISOARA

Sursa: CD ListaFirme Borg Design, 2010

IHS Romania / mai 2011 21

PUG TIMISOARA – Studiu de economie urban ă

b. Conectivitate

Tabel 1.10. Căi de transport Ora ş/Indicatori Bra şov Cluj Napoca Craiova Constan a Ia şi Ploie şti Timi şoara Cai rutiere E60 E 60 E 70 E 60 E58 E60 E70 E68 E81 E 79 E81 Vecinatatatea Culoarul IV Coridorul IV Coridorul IV E87 coridorului European European European Coridorul IV European TEN-IV şi TEN-IX Aeroport Proiect Aeroportul Aeroport Aeroportul Interna ional Aeroportul Nu exist ă Aeroportul Aeroport interna ional, interna ional Mihail Kog ălniceanu- 24 Interna ional Ia şi Se afla la Interna ional Gmibav Some şeni (la 6 (la 7 km de km. Aerodromul Tuzla este este situat la circa 40 km Timi şoara (12 km distan ă de centru). situat la jum ătatea aproximativ 8 km fata de km) centrul distan ei între Constan a şi est de centrul Aeroportul ora şului) Mangalia ora şului. Henri Coand ă Transport n/a n/a n/a Culoarul european VII n/a n/a Proiect Canal fluvial/ maritim Canalul Dun ăre-Marea navigabil Bega Neagr ă Portul Constan a acoper ă o suprafa ă de 39,26 km², are o lungime de aproape 30 km, este cel mai mare port din bazinul M ării Negre şi se afl ă pe locul 4 în Europa.

Din punct de vedere la conectivit ă ii şi accesibilit ă ii cel mai bine se afla Constant ă, care are acces international atât pe calea flluviala, maritim ă, aerului, cât şi prin c ăile rutiere. Cel mai greu accesibil este Bra șovul, unde în prezent nu este niciun aeroport.

La scar ă teritorial ă, amplasarea polilor de cre ștere și rela ția lor cu principalele drumuri europene și coridoare pan-europene este ilustrat ă în hărțile urm ătoare:

IHS Romania / mai 2011 22

PUG TIMISOARA – Studiu de economie urban ă

Legend ă: Drumurile europene Clasa A care str ăbat România sunt urm ătoarele: • E58 : (Austria, Slovacia, Ucraina) – Halmeu – Baia Mare - Dej– Bistri ța – Suceava – Boto șani – Târgu Frumos – Ia și – Sculeni – (Republica Moldova, Ucraina, Rusia) • E60 : (Fran ța, Elve ția, Austria, Ungaria) – Bor ș – Oradea – Cluj-Napoca – Turda – Târgu-Mure ș – Bra șov – Ploie ști – Bucure ști – Urziceni – Slobozia – Constan ța • E68 : (Ungaria) – Nădlac – Arad – Deva – Sebe ș – Miercurea Sibiului – Sibiu – Bra șov • E70 : (Spania, Fran ța, Italia, Slovenia, Croa ția, Serbia) - Timi șoara – Drobeta-Turnu Severin – Craiova – Alexandria – Bucure ști – Giurgiu – (Bulgaria, Turcia, Georgia) • E79 : (Ungaria) – Bor ș – Oradea– Craiova – Calafat– (Bulgaria, Grecia) • E81 : (Ucraina) – Halmeu –Satu Mare – Zal ău – Cluj-Napoca – Turda – Sibiu – Pite ști – Bucure ști - Constan ța • E87 : (Ucraina) – Gala ți– Br ăila – Tulcea – Constan ța – Vama Veche – (Bulgaria, Turcia)

Figura 1.1 4. Drumuri europene Româ nia Figura 1.1 5. Coridoarele pan europene

IHS Romania / mai 2011 23

PUG TIMISOARA – Studiu de economie urban ă

c. For a de munc ă, educa ie, cercetare

Tabel 1.12. Caracteristici ale for ței de munc ă Indicatori Bra şov Cluj Napoca Craiova Constan a Ia şi Ploie şti Timi şoara 1. For ța de munc ă, șomaj, venituri Num ărul salaria ilor - total - persoane 107.522 132.173 106.382 118.567 115.772 96.663 139.845 Şomeri 7.296 4282 9547 4364 5712 2759 5718 Rata şomajului jude - 2010 8 7,1% 4,9 % 9,8% 5,7% 6,9 8,4% 3,7% Rata şomajului 5,3% (2009) 1 % 8,9% 2,1 % 2,21 % 1,2 % 4,5% Media salariului lunar 308.18 € 350.42 € 212.44 € 397.16 € 336.24 € 347 € 305.52€ Media pre ului de cump ărare 1,104.25 € 1,777.36 € 1,100.00 € 1,003.92 € 1,250.00 € 900 E 1,168.89 € apartament în centrul ora şului pe m 2 2. Educa ție Unit ă i independente de înv ăă mânt - 94 120 90 129 122 81 126 total – num ăr, din care Licee şi colegii 26 48 30 29 35 19 40 Universit ă i 6 10 3 5 12 2 8 Studen i înscri şi - persoane 35.000 67.982 35.667 38.918 65.000 21.000 42.259

Municipiul Timi șoara are cel mai mare num ăr de salaria ți, iar jude țul Timi ș are cea mai redus ă rat ă a șomajului. Situa ția se men ține șI la nivel regional. Regiunile statistice cu cele mai ridicate rate ale şomajului înregistrat in anul 2010 au fost Sud-Vest ( de 9,1%), Sud (de 8,4%), Sud-Est (de 7,9%) şi Centru (de 7,7%). În Regiunea Bucure şti, rata şomajului înregistrat a fost de 2,3%.

8 Prognoza în profil teritorial 2011 - 2014

IHS Romania / mai 2011 24

PUG TIMISOARA – Studiu de economie urban ă

În anul 2011 situa ția șomerilor înregistra ți la nivelul jude țelor analizate, jude țul Timi ș se situeaz ă cel mai bine, având numărul cel mai mic de șomeri, iar cel mai mare nivel al șomajului se înregistreaz ă în jude țul Dolj.

Figura 1.1 6. Situa ția șomerilor la nivel ul jude țelor în care se afl ă Figura 1.1 7. Rata șomajului la nivel ul jude țelor în care se afl ă polii de cre ștere – februarie 2011 – mii pers polii de cre ștere – februarie 2011 (%)

Sursa: ANOFM, http://www.anofm.ro/situa%C5%A3ia-operativ%C4%83-a-%C5%9Fomajului-la-sf%C3%A2r%C5%9Fitul-lunii-februarie-2011 , date prelucrate

IHS Romania / mai 2011 25

PUG TIMISOARA – Studiu de economie urban ă

Din punctul de vedere al puterii de cump ărare, o analiz ă succint ă a pie ței imobiliare este realizat ă în tabelul urm ător: Bra şov Cluj -Napoca Conform Indicelui imobiliare.ro, pre ul mediu cerut pentru apartamentele Dup ă o cre ştere u şoar ă înregistrat ă în ultima lun ă a anului trecut, în ianuarie, scoase la vânzare are, pentru luna ianuarie, o valoare de 881 euro/mp de pre urile apartamentelor au sc ăzut cu 0,8%. Astfel, Indicele imobiliare.ro suprafa a util ă, cu 1,3% mai mult decât în luna decembrie 2010. În pentru Cluj-Napoca pentru prima lun ă a anului are o valoare medie de 985 compara ie cu aceea şi perioad ă a anului trecut, pre ul mediu actual este cu euro/mp util. Valoarea actual ă este foarte apropiat ă de cea înregistrat ă în 6,7% mai mic. Pre ul apartamentelor noi din ansamblurile reziden iale urm ă cu 12 luni, în ianuarie 2010, diferen a fiind de doar 0,9%. Sc ăderea de bra şovene a urcat în primele treizeci de zile ale anului cu 2,1%, dup ă o alt ă pre a fost înregistrat ă atât la apartamentele vechi, cât şi la cele noi. Pre ul cre ştere de 2,5%, în decembrie, pân ă la valoarea de 966 euro/mp. Fata de apartamentelor vechi a sc ăzut cu 0,3% în ultimele 30 de zile. Pre ul aceea şi perioad ă a anului 2009, apartamentele noi sunt cu 5% mai ieftine. În apartamentelor noi a sc ăzut cu 0,5% în ianuarie pân ă la 915 euro/mp util. ceea ce prive şte apartamentele vechi, pre ul solicitat de proprietari în luna Pre ul mediu cerut pentru apartamentele din blocurile construite înainte de ianuarie a ajuns la o medie de 876 euro/mp, cu 1,2% mai mult decât în 1990 din Cluj-Napoca a ajuns la valoarea medie de 1.011 euro/mp util, în decembrie. În luna ianuarie, în Bra şov, apartamentele vechi s-au scumpit cu prima lun ă a anului, în sc ădere cu 0,3% fata de luna decembrie. Cea mai 1,2%, pre ul acestora urcând de la 866 euro/mp util pân ă la o valoare medie mare varia ie de pre este întâlnit ă în cazul apartamentelor vechi cu dou ă de 876 euro/mp util. Garsonierele, pentru care cererea se men ine la un nivel camere, unde a fost constatata o sc ădere de 1,6%. Apartamentele cu trei mai ridicat, s-au scumpit în prima lun ă a anului cu 2,9%, în schimb, pre ul camere s-au ieftinit cu 0,2% în ultimele treizeci de zile, în timp ce cerut pentru apartamentele cu dou ă camere a sc ăzut în ianuarie cu 0,6%. garsonierele au înregistrat o cre ştere de 0,3%. Valoarea actual ă a pre urilor Apartamentele cu trei camere au înregistrat o cre ştere de 1,2%, iar cele cu de strigare este apropiat ă de cea înregistrat ă la începutul anului trecut; patru camere s-au scumpit cu 5,9% în intervalul analizat. În compara ie cu pre urile solicitate pentru apartamentele vechi sunt cu pân ă la 4,2% mai mici începutul anului 2010, pre urile apartamentelor vechi din Bra şov sunt în în compara ie cu luna ianuarie 2010, cea mai mare diferen a fiind înregistrat ă prezent cu pân ă la 7,5% mai ieftine. în cazul garsonierelor. Constan ța Timi şoara Pre ul mediu al apartamentelor din Constant ă a crescut cu 2,4% în prima lun ă Dup ă 11 luni consecutive de sc ădere, în ianuarie 2011, pre urile din an. În ianuarie, pre ul mediu cerut pentru apartamentele noi a crescut cu apartamentelor din Timi şoara înregistreaz ă o cre ştere de 1,8%. Totu şi, 2,8% de la 933 euro/mp util pân ă la 959 euro/mp util. Tendin a s-a manifestat valoarea Indicelui imobiliare.ro înregistrat ă pentru prima lun ă din an, 799 şi în cazul apartamentelor vechi a c ăror pre mediu pe metru p ătrat util a euro/mp util, califica în continuare Timi şoara drept ora şul cu cele mai ieftine înregistrat, în prima lun ă a anului, o cre ştere de 2,2%, atingând valoarea de apartamente dintre cele analizate. Fata de aceea şi perioad ă a anului trecut, 935 euro/mp util. Fata de aceea şi perioad ă a anului trecut, pre urile solicitate diferen a de pre a ajuns s ă fie de 16,2%, în u şoara sc ădere. În Timi şoara, pentru apartamentele din Constant ă r ămân, în medie, cu 10,6% mai mici. apartamentele vechi s-au scumpit cu 2,8%. În acela şi timp, pre ul solicitat Pre ul mediu de strigare pentru apartamentele din blocurile vechi din pentru apartamentele noi scoase la vânzare a sc ăzut cu trei procente şi Constant ă a înregistrat o cre ştere de 2,2% în luna ianuarie, atingând valoarea jum ătate, coborând pana la 804 euro/mp util, fiind atins un nou nivel minim de 935 euro/mp util. La început de an, cre şteri mai mari de pre au fost pentru aceast ă categorie.În ianuarie, pre ul cerut de proprietari şi intermediari înregistrate la apartamentele vechi cu dou ă camere: 3,4%. Apartamentele cu pentru un metru p ătrat de suprafa a util ă în cazul apartamentelor vechi a trei camere s-au scumpit cu 1,4% în ultimele treizeci de zile, în timp ce ajuns la 799 euro, cu 2,8% mai mult decât la finalul lui 2010. Apartamentele proprietarii de garsoniere au redus pre urile cu 2,3%. În compara ie cu vechi cu patru camere sunt singurele care au înregistrat o sc ădere de pre (- aceea şi perioad ă a anului trecut, cea mai mare diferen ă de pre se 3,4%). În compara ie cu luna ianuarie 2010, apartamentele sunt mai ieftine cu înregistreaz ă în cazul apartamentelor cu trei camere, 14,7%, iar cea mai un procent cuprins între 9,2% în cazul garsonierelor şi 18,3% în cazul mic ă, de 9,3%, apare în cazul apartamentelor cu dou ă camere. apartamentelor cu patru camere.

IHS Romania / mai 2011 26

PUG TIMISOARA – Studiu de economie urban ă

Ia şi Ploie şti Indicele imobiliare.ro pentru Ia şi, indica pentru luna ianuarie 2011 o valoare medie de 850 euro/mp util pentru apartamentele noi şi vechi, în sc ădere cu Indicele imobiliare.ro pentru Ploie şti, indica, pentru prima lun ă a anului, o 0,9%, fata de luna decembrie. Asist ăm, astfel, la cea mai mic ă valoare a valoare medie de 879 euro/mp util pentru apartamentele noi şi vechi scoase pre urilor apartamentelor înregistrat ă în Ia şi în ultimii trei ani. În compara ie cu la vânzare în acest ora ş. Cu o u şoar ă cre ştere, 0,3% înregistrat ă în ultimele începutul anului 2010, pre urile solicitate în prezent sunt cu 7,8% mai mici. treizeci de zile, pre urile apartamentelor din Ploie şti au avut o evolu ie Tendin a de sc ădere a fost resim ita în special în cazul apartamentelor noi al asem ănătoare cu cele din Capital ă. În compara ie cu luna ianuarie 2010, căror pre a sc ăzut pân ă la 956 euro/mp util în ultima lun ă. Comportamentul pre urile solicitate în prezent sunt cu 14% mai mici. proprietarilor de apartamente vechi, îns ă, a fost diferit, pre ul mediu solicitat la aceast ă categorie de apartamente a înregistrat o cre ştere de 3,8%, pân ă la 811 euro/mp util.

Sursa: http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_23103/Ianuarie-2011-Anul-debuteaza-cu-cresteri-de-pret-la-multe-categorii-de-apartamente-in-marile- orase.html#ixzz1IAN2tzd9

IHS Romania / mai 2011 27

PUG TIMISOARA – Studiu de economie urban ă

d. Atractivitatea mediului urban

Tabel 1.13. Cultura, s ănătate şi turism Indicatori Bra şov Cluj Napoca Craiova Constan a Ia şi Ploie şti Timi şoara Sănătate Spitale publice şi 11 14 7 7 15 6 8 private Paturi în spitale 3.052 5.548 3.083 2.218 5.616 2.044 3.797 (nr) Turism, recreere Unit ă i de cazare 106 61 21 136 30 12 70 Locuri în unit ă i de 6.166 3.657 1.273 25.258 2.312 898 4.059 cazare Înnopt ări în unit ă i 627.727 449.339 65.406 344.168 311.718 de cazare Su rse de poluare Traficul rutier Traficul rutier Activit ă ile Activit ă ile portuare Trafic rutier s Traficul auto Traficul rutier majore Agen ii economici: industriale(CET 1 MINMETAL S.A., feroviar Rafin ăriile- SC Centralele CET Bra şov, Işalni a, CET 2 SICIM S.A., Industria şi centrale Petrotel-Lukoil SA termice Prescon, Simnic, SC.DOLJ CHIMPEX S.A., termice: CET Ia şi, COMVEX S.A. ; SC Fortus SA Ia i, Carmeuse, CHIM SA, ş Traficul auto SC Phoenix SA, Sta iile de Electroputere, CET II Ia şi, SC betoane ale IUG, Tufon, MAT) Antibiotice SA SERCONS şi Traficul auto ASAM SA, SC RECON. Suprem SA Biblioteci – nr 90 127 89 94 97 72 108 Muzee - nr 9 17 8 12 12 9 10

IHS Romania / mai 2011 28

PUG TIMISOARA – Studiu de economie urban ă

e. Strategia dezvolt ării economice locale

In cadrul Planurilor Integrate de Dezvoltare Urban ă, polii de cre ștere și-au definit o strategie de dezvoltare pe termen mediu, cu formularea proiectelor urbane ce urmeaz ă a fi implementate pân ă în 2015 și finan țate prin POR axa 1. Tabelul urm ător identific ă din aceste planuri obiectivele de dezvoltare economic ă și proiectele specifice acestui obiectiv.

Tabel 1.14. Viziune/obiective de dezvoltare economic ă și proiecte propuse în cadrul PIDU Popula ia în 2007 Fonduri Viziunea de Obiective de dezvoltare Pr oiecte de dezvoltare economic ă propuse în Municipiu alocate dezvoltare economic ă PIDU ZM Ora ş din POR axa 1 Ia şi 390.436 303.979 111.25 Ia şi – metropol ă a Cre şterea competitivit ății Înfiin are pia a de gros în localitatea Vulturi, comun ă mil euro cunoa șterii, culturii, economice prin crearea şi Popricani competitivit ății dezvoltarea unor structuri Centrul Tehnologic Regional Ia şi economice și a de sprijin a afacerilor, Ia şi Business and Technology Campus (IBTC) serviciilor performante transferului tehnologic şi Sistem informatic şi de comunica ii integrat în Zona promov ării industriilor noi, Metropolitan ă Ia şi creative Bra şov 403.867 277.945 74.30 mil Bra şovul va deveni Dezvoltarea economic ă Centrul de Afaceri Multifunc ional, Parc Tehnologic, euro modelul dezvolt ării competitiv ă şi durabil ă Incubator Tehnologic – Bra şov durabile din regiunea Centrul de Afaceri Metrom Industrial Park – Bra şov centru, dezvoltare Centru Expozi ional Regional Parc de soft bazat ă pe solidaritate Parcuri logistice – diferite loca ii în ZM inter-teritorial ă, inter- Punct de transfer inter-modal (aerian – feroviar – conectivitate, rutier) la nivelul PC Bra şov competitivitate Reabilitarea sitului industrial – Fabrica de Tractoare economic ă şi coeziune – Bra şov şi dezvoltarea de noi func iuni, Proiect de social ă regenerare urban ă Coresi Construirea infrastructurii de afaceri în zona Zizin (TRANSILVANIA Speedway) Campusul GENIUS al Universit ă ii TRANSILVANIA din Bra şov , Institut de Cercetare Dezvoltare Inovare: Produse High-Tech pentru Dezvoltare Durabil ă Crearea de Centre de Transfer Tehnologic în Zona Metropolitan ă

IHS Romania / mai 2011 29

PUG TIMISOARA – Studiu de economie urban ă

Cluj - 379.705 309,338 82.41 mil Cluj Napoca va fi un Cre şterea competitivit ății Centru regional de excelen ă pentru industrii Napoca euro centru regional al economice a Zonei creative inova iei şi Metropolitane Cluj, prin: Dezvoltare Parc Industrial Tetarom III oportunit ă ilor, o - Dezvoltarea economiei Parc Industrial Tetarom IV destina ie turistic ă bazate pe cunoa ştere în Centru T.E.A.M. ZMC de sprijinire a afacerilor atractiv ă, un loc pl ăcut vederea cre şterii Dezvoltare Parc Industrial Tetarom I în care s ă tr ăie şti, s ă competitivit ății economice a Centrul de studii avansate, fundamentale şi clinico- munce şti şi s ă studiezi; Zonei Metropolitane Cluj imagistice, pentru corelarea pe termen lung a un ora ş cu autorit ă i - Dezvoltarea unui pol de parametrilor de dezvoltare intrauterin ă cu statusul locale responsabile competitivitate în ZMC Cluj neuro-psihomotor, pe parcursul dezvolt ării – sideschise, cu cet ă eni IMOGEN activi şi o comunitate de afaceri dinamic ă şi implicat ă.

Craiova 316.602 299429 95.50 mil Craiova – metropola de Cre şterea competitivit ă ii Centrul Multifunc ional Craiova – Pavilion Central euro azi, B ănia de ieri – un economice pe termen lung Dezvoltarea infrastructurii de afaceri din zona spa iu european şi sprijin pentru dezvoltarea transfrontalier ă prin înfiin area unui incubator atractiv şi competitiv mediului de afaceri al tehnologic şi de afaceri Polului de cre ştere Craiova Înfiin area unui parc ştiin ific şi tehnologic

Ploie şti 347.376 230640 97.00 mil Cunoa şterea – o nou ă Sus inerea dezvolt ării Sprijinirea investi iilor în tehnologii nepoluante, în euro energie! economice durabile industria prelucr ătoare de vârf, în solu ii tehnologice integrate prin energii şi de eficienta energetic ă şi energii alternativ ă şi a tehnologii noi la nivelul infrastructurii adiacente Polului de Cre ştere Ploie şti Implicarea activ ă a sectorului de cercetare în realizarea de noi produse şi tehnologii Sprijinirea dezvolt ării economice în arealul polului de crestereCentrul de excelent ă în afaceri pentru tineri întreprinz ători  Parcul Industrial Ploie şti west park  Parcul industrial WDP Development ro SRL  Înfiin are şi opera ionalizare parc tehnologic pentru energie verde

IHS Romania / mai 2011 30

PUG TIMISOARA – Studiu de economie urban ă

Timi şoara 353.014 308.765 70.49 mil Spa iu multicultural Dezvoltarea economic ă Centru multifunc ional pentru sus inerea afacerilor, euro integrator şi de durabil ă pe baza industriilor Timi şoara avangard ă, pol na ional de înalt ă tehnologie, a Incubator de afaceri, Dumbr ăvi a de referin ă în informaticii, Fresh - Promovarea modelelor de dezvoltare industriile ce utilizeaz ă telecomunica iilor şi economic ă sustenabil ă la nivel regional tehnologii înalte, în serviciilor creative Mitke - Managementul teritoriilor industriale în era informatic ă, cunoa şterii telecomunica ii şi în People serviciile creative Solidar City – Rolul şi implicarea autorit ă ilor locale în cre şterea gradului de ocupare a for ei de munc ă Creative Growth Institutul de Cercet ări pentru Energii Regenerabile / ICER-TM

Consta nța 487.000 292.000 90.32 mil Constan a va fi o Cre şterea competitivit ă ii pe Înfiin area de centre de afaceri în vederea sus inerii euro metropol ă european ă, termen lung a economiei întreprinderilor mici şi mijlocii şi accesul acestora la o zon ă turistic ă în locale vizeaz ă dezvoltarea servicii de consultan ă expansiune, cu o economic ă durabila , Structuri de sprijinire a infrastructurii de afaceri prin: economie în cre ştere realizarea unui mediu de  Extinderea Pavilionului expozi ional şi a parc ării rapid ă şi un standard afaceri stabil şi predictibil şi aferente acestuia în municipiul Constan a de via ă ridicat pentru crearea de noi locuri de  Construirea unui pavilion expozi ional şi centru to i locuitorii s ăi. munc ă de congrese în zona viitoarei centuri de ocolire a municipiului Constan a  Construirea unui centru de conferin e şi congrese în centrul municipiului Constan a  Crearea unui centru expozi ional pentru utilaje agricole în localitatea Lumina

IHS Romania / mai 2011 31