DOCSLIB.ORG

REVISTA ISTORICA Fondator N.Lora

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
REVISTA ISTORICA Fondator N.Lora ACADEMIA ROMANA INSTITUTUL DE ISTORIE N. IORGA" REVISTA ISTORICA fondator N.lora "fi ta" -Iirif;41-gi _ 1 1 O." F4151 3 sal VI I 44.1.4*.i: A III_ .10*14 rt i mumonfiroonnt swot _4044; "..... - --.."'7 Serienoun, 1993 9-10 , septembrie octombrie . EDITURA ACADEMIEI ROMANE www.dacoromanica.ro "41 ACADEMIA ROMANA INSTITUTUL DE ISTORIE N. IORGA" COLEGIUL DE REDACTIE $ERBAN PAPACOSTEA (redactor §ef ), PAUL CERNOVODEANU, VIRGIL CIOCILTAN, FLORINCONSTANTINIU, EUGEN DENIZE, GEORGETA PENELEA-FILITTI, NAGY PIENARU, APOSTOL STAN, ION STANCIU, ANATOL TARANU. REVISTA ISTORICA" apare de 6 ori pe an in numere duble. Pretul unui abonament este de1 200 lei pentru persoane fizice si 3 000 lei pentru persoane juridice. Cititorii din sträinAtate se pot abona adresindu-se la ORION SRL, Splaiul Independentei 220 A, Bucuresti, 6, P.O. Box 74 19 Bucuresti, Tx 11939CBTxR, Fax (40) 13122425. RE.DACTIA : ION STANCIU (redactor sef adjunct) NAGY PIENARU VENERA ACHIM Manuscrisele, artilesi.revistele pentru schimb precum si orice corespondentl se vor trimite pe adresa redactiei revistei REVISTA I STORICA" Adresa Redactiei B-dul Aviatorilor nr.1 V1247 Bucuresti, tel. 650.V2.41. www.dacoromanica.ro REVISTA ISTORICA SERIE I\ OITA Tom IV, Nr. 9 10 Se pt embrie Oetombrie 1993 SUMAR iNTREGITORII ROMANIEI ,, COORDONATE POLITICE $1 DIPLOMATICE ANASTASIE IORDACHE, ion I. C. Bratinnu la Conferinta pacii de laFaris din 19 19 I J 817 ARMAND GO$U, Re unoasterea internationall a unirii Basarabiei cu Romania. Ioan Pelivan la Conferinta de pace de la Paris (19 191920) 841 * TATIANA DUTU, Problema Basarabiei si relatitle romano-ucrainiene (19 18-1922) . 859 RADU-DAR VLAD, Nicolae Iorga si marile batalii din vara anului 19 17 865 BASARABIA . STUDII DOCUMENTARE MAME VARATEC, Politica Rusiei fata de germanii basarabeni in 19 14-19 15 .. 879 DUMITRU P. IONESCU, Construirea cador ferate in Basarabia 1 887 NICHITA AD ANILOAIE, Invatámantul in sudul Basarabiei intre anii 1857-1878. 893 IZVOARE EUGEN DENIZE Documente diplomatice spaniole referitoare la unirea Transilvaniei cu Romania 901 MIRELA $ERBAN, 0 sursa polona privind recensamantul populatiei din Bucovina din 19 10 90 9 MEMORII, CORESPONDENTA, 1NSEMNARI I. C. FILITTI: Jurnal (VIII(Georgeta Penelea-Filitti) 917 OPIMI FLORIN CONSTANTINIU, Vae victis:a reevaluare a pozitieilui P. P. Carpsi C. Stere (19 14 19 16) 927 ADRIAN GRECU, Pace sau razboi in relatiile románo-sovietice? 933 Re rista istorica", torn IV, nr. 910. p. 813 956, 1993 www.dacoromanica.ro 8 14 viATA STIINTIEICA Sesiunea stiintifica: 75 de ani de la unirea Basarabiei cu Romania", Chisinau, 8-9 aprilie 1993 (Armand Go,u); Sesiunca anual5. de comunicdri a Institutuluide istorie N. Iorga": 400 de ani de la inscAunarca lui Mihai Viteasul"(Venera Achim); Cca de-a XIX-a conferint5 a Cercului de studii pentru istoriarela- thlor culturale in Europa centra1à si de ilsärit, Bad Homburg, 26-29 aprilie 1993 (Dan Berindei); Simpoiionul international BrAilamosaic etnic" (Anca Popescu); CAPatorie de documentare in Republica Moldova (IolandaTighiliit); 0 calatorie de studii la Strigoniu (Eugen Gltick 93 7 NOTE * * Istoria invdtdmintului si a gindirii Pedagogice in Moldova. Coordonator siredactor responsabil T. 1'. Cibotaru,Edit. Lumina, Chisin5.u,1991,334 p.(Mirela- Luminita Murgescu); * ** Istoria Moldovei din cele nzai vechi timpuri pand in epoca niodernd (Aspecte din viata politicd, sociald si a culturii), Edit.Stiinta, Chisinãu,1992, 230 p.(Gheorghe Lazdr); NICOLAE CIACHIR, Din istoria Bucovinei (17751944), Edit. Didacticá si Pedagogick Bucuresti, 1993, 162p. (Armand Gosu); ANDREI El?ANI', Din vremuri coplesite de greuldli. Schite din istoria culturii medievale din Moldova, Edit. Universitas, Chisindu, 1991, 240p. (Florin Constantiniu); ONISIFOR GHIBIl, Pe baricadele vietii. In Basazabia revolutionard(1917-1918).Amintiri,cuvant inainteJulie Colesnic,editie ingrijitk prefatatil, tabele cronologice, note, bibliografie0i indice de nume de Octavian 0. Ghibu, Edit. Universitas, Chisin5u, 1992, 635 p. (Dan Bezindei); PAUL MIHAIL, Mdrturii de spiritualitate romdneascd din Basazatia, Chisin5u, 1993, 406 p. (Violeta Barbu); MARIN C. STANESCU, Basaratia, 1917-1918 (3): Acordul AverescuRacovski, in Revista de istorie militaril", 1993, 2(19), p. 16-19 (Armand Gosu) 943 REVISTA REVISTELOR DE ISTORIE Manuscriptum", anul XXIII (86-89), 1992, nr. 1-4 (Armand Gosu) 953 Revista de etnografiei folclor", tom 38,1993, nr. 1-2 (Venera Achim) . 954 www.dacoromanica.ro REVISTA ISTORICA NOUVELLE SERIE Tome lye,Nos 9-10 Septembre Oetobre 1993 SOMMAIRE LES FONDATEURS DE LA GRANDE ROUMANIE COORDONNEES POLITI QUES ET DIPLOMATI QUES ANASTASIE IORDACHE, Ion I. C. Braianu a la Conference de paix de Paris (1919) 81 7 ARMAND GOSU, La reconnaissance internationale de Minion de la Bessarabie avec la Roumanie. loan Pelivan h la Conference de Paix de Paris(19 19-1920) . 841 TATIANA DUTU, La question de la Bessarabie et les relations roumano-ukrainiennes (19 18 1922) 859 RADU-DAN VLAD, Nicolas Iorga et les grandes batailles menées en été 19 17 . 865 LA BESSARABIE ETUDES DOCUMENTAIRES VITALIE VARATEC, La politique de la Russie a regard des Allemands de Bessara- bie en 19 14-19 15 879 DUMITRU P. IONESCU, La construction des chemins de fer en Bessarabie . 887 NICHITA ADANILOAIE, L'enseignement dans le sud de la Bessarabie pendantl'in- tervalle 1857-1878 893 SOURCES EUGEN DENIZE, Documents diplomatiques espagnols concernant l'union de laTrail-. sylvanie wiec la Roumanie 901 MIRELA SERBAN, Une source polonaise concernant le recensement de la population en Bukovine en 19 10 909 MEMOIRES, CORRESPONDANCES, NOTES I. C. FILITTI: Journal (VIII) (Georgeta Penelea-Filitti ) 917 OPINIONS FLORIN CONSTANTINIU, Vae victis: une reevaluation de l'attitude de P. P.Carp et C. Stere (19 14 19 16) 927 ADRIAN GRECU, Paix ou guerre dans les relations roumano-sovietiques? . 933 Revis ta is torich. tom IV, nr. 9 10, p. 813956, 1993 www.dacoromanica.ro 816 LA VIE SCIENTIFI QUE La session scientifique: 75 ans depuis l'union de la Bessarabie avec la Roumanie", Chi§inlu, 8-9 avril 1993 (Armand Go,su); La session annuelle de communica- tions scientifiques de l'Institut d'Histoire N. Iorga": 400 ans depuis l'avè- ment de Michel le Brave" (Venera Achim); La XIX' Conference du cercled'étu- des pour l'histoire des relations culturelles en Europe centrale et orientale, Bad Homburg, 2629 avril1993 (Dan Berindei); Le symposiuminternational: BrAilamosaique ethnique" (Anca Popescu); Voyage d'études en République de Moldavie (Iolanda Tighiliu); Une voyage d'études aStrigoniu(Eugen Glikk ) 937 NOTES * * * Istoriainvdtdmintului si gindirii pedagogice in Moldova (Histoire de l'enseignement et de la pensée péclagogique en Moldavie), Coordonnateur et réclacteur respon- sable T. T. Cibotaru, Edit. Lumina, Chi§MAti, 1991, 334 p.(Mirela-Luminita Murgescu); ** * Istoria Moldovei din cele mai vechi timpuri pima in epoca niodernd (Aspecte din via(a politicd, sociald si a culturii ) (Hisioire de la Moldavie des origines jusqu' a l'époque moderne. Aspects de la vie politique, sociale et cul- turelle), Edit. $tiinta, Chisináu, 1992, 230 p. (Gheorglie Lazdr); NICOLAE CIA- CH1R, Din istoria Bucovinei (1775-1944) (Pages de l'histoire de Bukovine, 1773 1944), Edit. Didactiai Pedagogick Bucuresti,1993,162 p. (Armand Go,su); ANDREI E$ANU, Din vremuri coplesite de greutriti, Schite din istoria culturii medievale din Moldova (Des époques ecrasées par les malheurs.Esquisses d'histoire de la culture rnédiévale de la Moldavie), Edit. Universitas,Chisináu, 1991, 240 p. (Florin Constantiniu); ONISIFOR GHIBU, Pe baricadelevietii. In Basarabia revolutionard (1917-1918). Amintiri. (Sur les barricades de la vie. Dans la Bessarabie révolutionnaire,19 17 19 18. Souvenirs), Avant-propos par Iurie Colesnic,edition,preface, tablescronologiques,notes, bibliographie et indice de noms par Octavian 0. Ghibu, Edit. Universitas, ChiOn'au, 1992, 633 p. (Dan Berindei); PAUL MIHAIL, Mdrturii de spiritualitate romôneascci din Basa- rabia (Thmoignages de la spiritualité roumaine en Bessarabie). Chi§inAu, 1993, 406 p.(Violeta Barbu); MARIN C. STANESCU, Basarabia, 1917-1918 (3) : Acordul AverescuRacovski (La Bessarabie, 19 17 19 18 (3): L'accord Averescu Racovski), in Revista de istorie militara.",1993, 2(19),p. 16 19 (Armand Gosu) 9 43 REVUE DES REVUES D'HISTOIRE ,,Manuscriptum", XXIIIe mink (86-89), 1992, n°6 1-4 (Aiinand Gosu ) 953 Revista de etnografiei folclor" tom 38, 1993, 11" 1-2 (Venera Achim) 954 www.dacoromanica.ro INTREGITORII ROMANIEICOORDONATE POLITICE SI DIPLOMATICE ION I. C. BRATIANU LA CONFERINTA PACII DE LA PARIS DIN 1919 ANASTASIE IORDACHE Inainte de plecarea la Paris, Ion I. C. Brätianu trebuia sa clarifice situatia participarii României la Conferinta de pace, pentru care motiv in- tarzie. El era decis sä reziste oricaror presiunii ingerinte in drepturile legitime ale patriei sale, dej a intregita intre firestile-i hotare, prin vointa liber exprimata a Sfatului Tarii din Basarabia, la 27 martie/ 9 aprilie 1918 precum si a Aduna- rilor Nationale de la Cernauti si Alba Iulia din 15/28 noiembrie si 18 noiembrie/ 1 decembrie 1918, intregire insa nerecunoscuta ca atare in tratatele de pace. Consacrarea in dreptul international a unei stari de fapt care rezulta din vointa exprimata a romanilor din provinciile istorice intregite cu tara se va dovedi un proces indelungati anevoios. Interesele marilor p uteri prevaleaza asupra celor mici, relatiile dintre state nu evolueaza atat de democratic pe cat de democratice erau relatiile interne, dintre cetatenii diverselor state care parti- cipau la Conferinta. Mari puteri democratice se lasä influentate de masuri de dictati foga pe planul relatiilor internationale, nedreptatind micile state, fhra a mai vorbi de marea putere invinsä, Germania, de-a dreptul umilità, precum prea bine va constata Ion I. C. Bratianu. in tall el lasa un curs al evenimentelor abia inceput, un razboi de dus pana la victoria finalà, prin capitularea Ungariei infestata de comunism, care, la fel ca inspiratorul sau bolsevic de la Moscova, nu-si afla o ratiune de a exista decat in refacerea statuluimaghiar in frontierele sale din evul mediu, adica prin negarea violenta a dreptului la autodeterminare al popoarelor abia iesite de sub dominatia sa.
Load more

Recommended publications
  • Vademecum Contemporary History Moldova a Guide to Archives, Research Institutions, Libraries, Associations, Museums and Sites of Memory
    Vademecum Contemporary History Moldova A guide to archives, research institutions, libraries, associations, museums and sites of memory Edited by Klaus Bochmann and Marina Dumbrava Commissioned by Bundesstiftung zur Aufarbeitung der SED-Diktatur/ Federal Foundation for the Study of the communist Dictatorship in Eastern Germany. Second amended and expanded edition, Berlin 2015. Source: geoatlas.com Source: Nistru Briceni ukRaine Prut Edineţ Soroca RâŞcani Bălţi Rîbniţa Orhei Călăraşi Dubăsari Chişinău Tiraspol Romania Hânceşti Tighina Cimişlia Comrat ukRaine Cahul Black Sea Republic of Moldova Donaudelta 0 15 30 45 km Donau Va demecum contempoRaRy HistoRy moldoVa A guide to A rchives, reseArch institutions, libr Aries, AssociAtions, museums A nd sites of memory 3 Vademecum contemporary History moldova A guide to archives, research institutions, libraries, associations, museums and sites of memory second amended and expanded edition, 2015. editors: Prof. dr. Klaus bochmann and dr. marina dumbrava lectorship: dr. sabine Kuder by request of the bundesstiftung zur Aufarbeitung der SED-diktatur/ federal foundation for the study of the communist dictatorship in eastern germany OrderS: bundesstiftung zur Aufarbeitung der SED-diktatur/ federal foundation for the study of the communist dictatorship in eastern germany Kronenstraße 5 d-10177 berlin tel.: 0049 30 3198950 fax: 0049 30 319895224 www.bundesstiftung-aufarbeitung.de [email protected] Price: 2,50 € berlin. 2015 © typesetting and layout: ultramarinrot – büro für Kommunikationsdesign 2015 © 4 federAl foundAtion for the study of the communist dictAtorshiP in Eastern germAny As defined by federal law, the Federal Foundation for the Study of the communist Dictatorship in Eastern Germany promotes a comprehensive reappraisal of the causes, history, and impact of the dictatorship in the Soviet zone of occupation in East Germany and the former GDR.
    [Show full text]
  • DIN IAŞI (SERIE NOUĂ) Volum Editat De Petronel Zahariuc, Adrian-Bogdan Ceobanu, Adrian Viţalaru
    • ANALELE ŞTIINŢIFICE ALE UNIVERSITĂŢII „ALEXANDRU IOAN CUZA” DIN IAŞI (SERIE NOUĂ) Volum editat de Petronel Zahariuc, Adrian-Bogdan Ceobanu, Adrian Viţalaru ISSN 1221-843X Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi Facultatea de Istorie Printed in Romania • ANALELE ŞTIINŢIFICE ALE UNIVERSITĂŢII „ALEXANDRU IOAN CUZA” DIN IAŞI (SERIE NOUĂ) ISTORIE TOM LXIV / 2018 NUMĂR SPECIAL / SPECIAL ISSUE Marea Unire a românilor (1918) – Istorie şi actualitate The Great Union of the Romanians (1918) – History and Actuality Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi COLEGIUL DE REDACŢIE: Octavian Bounegru (Iaşi), Nelu Zugravu (Iaşi), Neculai Bolohan (Iaşi), Alexandru-Florin Platon (Iaşi), Ştefan-Sorin Gorovei (Iaşi), Maria Magdalena Székely (Iaşi), Cristian Ploscaru (Iaşi), Claudiu Topor (Iaşi), Gabriel Leanca (Iaşi), Gheorghe Iacob (Iaşi), Lucian Leuştean (Iaşi), Ovidiu Buruiană (Iaşi), Victor Spinei, membru al Academiei Române (Iaşi), Ioan Aurel Pop, preşedintele Academiei Române (Cluj-Napoca), Ovidiu Cristea (Bucureşti), Antal Lukács (Bucureşti), Ion Eremia (Chişinău), Ion Varta (Chişinău), Keith Hitchins (Urbana-Champaign), Dennis Deletant (Londra), Carol Iancu (Montpellier), Hans-Christian Maner (Mainz). COMITETUL DE REDACŢIE: Petronel Zahariuc (director), Laurenţiu Rădvan (redactor şef), Lucreţiu Mihailescu-Bîrliba, Adrian Viţalaru (secretar de redacţie), Mihai-Bogdan Atanasiu (secretar adjunct de redacţie). Responsabilitatea pentru opiniile exprimate în textele publicate revine în exclusivitate autorilor. Manuscrisele, cărţile şi revistele propuse pentru schimb, ca şi orice corespondenţă se vor trimite redacţiei: Petronel Zahariuc Facultatea de Istorie Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi B-dul Carol I 11, 700506, Iaşi, România Tel.: 40-(0)232-20.12.74 e-mail: [email protected] CUPRINS Cuvânt înainte .............................................................................................................. 13 Alexandru Zub, Unitatea naţională: de la idee la act ................................................... 15 Paul E.
    [Show full text]
  • Revista Română”, Nr
    ■ 100 de ani de la la de 100 de ani România cu Unirea Basarabiei România lui Ferdinand I - Graniele României lui Ferdinand I nu sunt- Voievozii au întrevăzut din cele mai vechi creaiunea unei clipe, nici rezultatul unor hotă timpuri primejdia, dar şi însemnătatea acestui râri nesocotite. Temeiul lor se adânceşte în rai loc de strajă. Ştefan cel Mare scrisese doar unile înseşi de existenă ale naiunii noastre, ca- veneienilor că cele două cetăi ce le râvneau şi în trecutul nostru cel mai îndepărtat. turcii, Chilia şi Cetatea Albă, erau toată Moldova, Deşi împărit între mai multe stăpâniri, po iar Moldova cu aceste douăa cetăi, un zid de porul român a avut din zilele începuturilor sale apărare al Ungariei şi al Poloniei. - instinctul, dacă nu chiar conştiina deplinăe putea a La rândul său, Mihai Vite zul era să însemne, obârşiei sale comune şi a unităii sale fireşti, ce un veac şi jumătate mai târziu, că ara Româ numaiSentimentul în cuprinsul acesta acestor s- hotare s nească şi Ardealul erau una şi aceeaşi pavăză a desăvârşi. Imperiului şi a Creştinătăii. le- a desvoltat în urma Din scrisul şi din jertfa lor se desprinde neîncetatelor războaie -pe cari strămoşii noştri conştiina unei adevărate misiuni istorice, ce nu au purtat împotriva năvălitorilor din Asia, se putea înfăptui deplin, decât unind pentru tătari sau turci. Alii s -au mândrit cu rostul- de- aceeaşi luptă toate inuturile locuite de români.-a re- apărători ai Creştinătăii la marginile de Răsărit Când unitatea graiului a fost şi ea recunoscută, ale Europei; românii s au mulumit să l înfăp când în şcolile umaniste ale Apusului s tuiască cu sângele şi cu jertfa lor.
    [Show full text]
  • Învăţământul, Ştiinţa Şi Cultura Basarabiei Integrate În Statul Naţional Unitar Român
    96 ROMÂNĂ Ioan Scurtu Învăţământul, ştiinţa şi cultura Basarabiei integrate în statul naţional unitar român Istoria îşi are meandrele ei. În august 1916, când România a intrat în Primul Război Mondial ală- turi de Antanta, din care făceau parte Franţa, Ma- rea Britanie şi Rusia, eliberarea Basarabiei nu-şi găsea reflectare în calculele factorilor politici de decizie de la Bucureşti. Aceştia îşi stabiliseră ca obiectiv eliberarea românilor din Transilvania şi Bucovina de sub dominaţia austro-ungară. I.S. – profesor universitar; şeful Catedrei de istoria Şi totuşi Basarabia a fost cea dintâi provincie care românilor, Facultatea de s-a eliberat de sub dominaţia străină şi s-a unit, la Istorie, Universitatea din 27 martie 1918, cu România. Acest fapt s-a da- Bucureşti (1990-2003); torat dezagregării Rusiei ţariste, la care românii directorul general al basarabeni şi-au adus propria contribuţie. Câteva Arhivelor Naţionale ale României (1991-1996); luni mai târziu, a urmat Unirea Bucovinei (28 no- directorul Institutului iembrie) şi Transilvaniei (1 decembrie), constitu- de Istorie „Nicolae Iorga” indu-se astfel statul naţional unitar român. al Academiei Române; La sfârşitul Primului Război Mondial harta preşedintele Societăţii de Ştiinţe Istorice din România geopolitică a Europei s-a modificat substanţial, (1990-2011). Coordonatorul ca urmare a dezagregării celor trei mari imperii volumului 8 al tratatului (rus, habsburgic, otoman), a apariţiei de noi state Istoria Romanilor (1918- independente – Finlanda, Estonia, Letonia, Litu- 1940), editat de Academia ania, Polonia, Cehoslovacia, Ungaria, Austria şi a Română; preşedintele întregirii teritoriale a altora – România şi Serbia Secţiei de ştiinţe istorice (devenită, în 1929, Regatul Sârbilor, Croaţilor şi şi arheologie a Academiei Oamenilor de Ştiinţă din Slovenilor).
    [Show full text]
  • Pdf [Citat 10.11.2020]
    0 UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA INSTITUTUL DE CERCETARE ȘI INOVARE Sesiunea naţională cu participare internațională de comunicări ştiinţifice studenţeşti dedicată aniversării a 75-a a USM Ediţia a XXV-a 22-23 aprilie 2021 Rezumatele comunicărilor Volumul II CEP USM 1 082:378=135.1=111=161.1 S 50 Sesiunea naţională cu participare internațională de comunicări ştiinţifice studenţeşti dedicată aniversării a 75-a a USM Ediţia a XXV-a 22-23 aprilie 2021 Comitetul științific: Aurelia Hanganu Prorector pentru studiile cu frecvență redusă, dr. hab., conf. univ. Tatiana Bulimaga Șef secţie, responsabil de ediţie, responsabil Secţiunea ştiinţe ale naturii şi exacte Marianna Savva Specialist principal, responsabil Secţiunea ştiinţe sociale şi Secţiunea ştiinţe juridice şi economice Violeta Macovei Specialist principal, responsabil Secţiunea ştiinţe umanistice Mihai Leșanu Decan al Facultății de Biologie și Pedologie, dr., conf. univ. Viorica Gladchi Decan al Facultăţii de Chimie şi Tehnologie Chimică, dr., conf. univ. Liliana Dmitroglo Decan al Facultății de Fizică și Inginerie, dr., conf. univ. Galina Rusu Decan al Facultății de Matematică și Informatică, dr., conf. univ. Sergiu Brînza Decan al Facultăţii de Drept, dr. hab., prof. univ. Galina Ulian Decan al Facultăţii de Ştiinţe Economice, dr. hab., prof. univ. Sergiu Matveev Decan al Facultăţii de Istorie şi Filosofie, dr., conf. univ. Georgeta Decan al Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării, Stepanov dr. hab., prof. univ. Adriana Cazacu Decan al Facultăţii de Litere, dr., conf. univ. Vladimir Guţu Decan al Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, Sociologie şi Asistenţă Socială, dr. hab., prof. univ. Alexandru Solcan Decan al Facultăţii de Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Administrative, dr., conf.
    [Show full text]
  • Chișinăul Nostru Necunoscut IURIE COLESNIC
    CHIșINăuL nostru NECUNOSCUT IURIE COLESNIC CARTIER Editura Cartier, SRL, str. București, nr. 68, Chișinău, MD2012. Tel./fax: 022 24 05 87, tel.: 022 24 01 95. E-mail: [email protected] Editura Codex 2000, SRL, Strada Toamnei, nr. 24, sectorul 2, București. Tel./fax: 021 210 80 51. E-mail: [email protected] www.cartier.md Cărțile CARTIER pot fi procurate în toate librăriile bune din România și Republica Moldova. Cartier eBooks pot fi procurate pe iBooks, Barnes & Noble și www.cartier.md LIBRĂRIILE CARTIER Librăria din Centru, bd. Ștefan cel Mare, nr. 126, Chișinău. Tel./fax: 022 21 42 03. E-mail: [email protected] Librăria din Hol, str. București, nr. 68, Chișinău. Tel./fax: 022 24 10 00. E-mail: [email protected] Comenzi CARTEA PriN POȘTĂ CODEX 2000, Str. Toamnei, nr. 24, sectorul 2, 020712 București, România. Tel./fax: (021) 210 80 51. E-mail: [email protected] Plata se face prin ramburs, la primirea coletului. Colecția C(art)ier este coordonată de Vitalie Coroban Editor: Gheorghe Erizanu Credit fotografic: arhiva Iurie Colesnic Lectori: Em. Galaicu-Păun, Mariana Pagu Design/tehnoredactare: Vitalie Coroban Prepress: Editura Cartier Tipărită la Bons Offices Iurie Colesnic CHișiNĂUL NostrU NecUNoscUT Ediția I, septembrie 2015 © 2015, Editura Cartier pentru prezenta ediție. Toate drepturile rezervate. Cărțile Cartier sunt disponibile în limita stocului și a bunului de difuzare. Aprobat de Comisia de selecție pentru editarea cărții naționale și editat cu contribuția Ministerului Culturii. Descrierea CIP a Camerei Naționale a Cărții Colesnic, Iurie. Chișinăul nostru necunoscut / Iurie Colesnic. – Chișinău : Cartier, 2015 (Tipogr. „Bons Offices”). – 632 p.
    [Show full text]
  • Revista Nr 4 19 Final.Indd
    olului PERSONALIA VALORI INTERBELICE ROMÂNEȘTI. PROFESORUL UNIVERSITAR CONSTANTIN N. TOMESCU olului DOI: 10.5281/zenodo.3567697 Conferențiar universitar, doctor Silvia CORLĂTEANU-GRANCIUC CZU: 27-7(478) Institutul de Istorie, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării Profesor universitar, doctor, George ENACHE Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați ROMANIAN INTERWAR VALUES. PROFESSOR CONSTANTIN N. TOMESCU Abstract. The article presents the work of the secretary of the Bessarabian Metropolitan Church professor Constantin N. Tomescu, between 1918-1940 and 1941-1944. Born in Constanta, after his studies at the Iasi Theological Seminary and then at the Faculty of Theology in Bucharest, Constantin N. Tomescu was delegated as secretary of the Metropolitan Church of Bessarabia and ful"illed this function throughout the interwar period. In Chisinau he carried out extensive cultural activities: in parallel with the position of secretary of the Metropolitan, he collaborated in publishing several newspapers and magazines, actively participated in various Committees, Societies, Cultural Associations, schools, etc. In 1926 he actively participated in the opening of the Faculty of Theology in Chisinau, being involved until 1944 as a professor and dean of this faculty. In 1937 - 1938 he was Minister of Cults and Arts. With the Soviet army entering Bessarabia in 1944, he and his family "led to Romania. During the communist regime, he was imprisoned three times as a representative of the old Romanian ruling elite, and the longing for Bessarabia intensiied his desire to put on paper his impressions during the period in of"ice, in the administrative centre of the Romanian province on the left of the Prut. Constantin Tomescu’s memoirs, taken out of anonymity and published in their entirety, become a rich historiographical source.
    [Show full text]
  • Form 990-PF I
    OMB No 1545 0052 Form Return of Private Foundation 990-PF i or Section 4947(a)(1) Nonexempt Charitable Trust Department diheir~sury Treated as a Private Foundation mrernai Revenue Save Note the organization may be able to use a copy of this return to sassy state reporting quire ents For calendar ear 2001, or tax ear be Innln , 2001, and end 9 G Check all Tthat apply ~ Indial return Final return ~ Amended return Addi ss change i Name clan I Name o! organization A Employer identillcation number Use the IRS label OPEN SOCIETY INSTITUTE Otherwise Number and street (or P O box number d mail is not delivered to street address) ROOM/Suite B Telephone number (see cage 1C of print ~hP ~I15~NCi015; or type See Specific 400 WEST 59TH STREET City or town state and ZIP code G if exemption Ppi,iooonis Instructions pending check here D t Foreign organ¢aoone check nes NEW YORK NY 10019 1 Foreign organcalionshreetkni, me S59, nes( check here and attics H Check type.47 of (organizationa)( X Section 501(c 3 exempt private foundation comoul+oon ~ LJ taxable nvate foUnda4 Section 4 1 nonexem t charitable trust Other E i~onvaterounaaeonetamswasterminarea Fair market value of all assets at end J Accounting method Cash X Accrual ~~a~, ,QR,o ,o"e,i,)i :ec,rere a of year (fromPart ll cot (c) line Other (speafy) . F rtmefoundation ninaGGmonPmrminaoon 16 . 176 900 034 (Part 1 column (d) must be on cash basis) under eaion sm(ex+)(e) ~ne~ .n.« Analysis of Revenue and Expenses (d) Disbursements (a) Revenue and (The total o/amounts in columns (b) (c) and (b) Net investment (c) Adjusted net II for charitable expenses per (d) may riot necessarily equal the amounts in income income purposes i column (a] (see pace f0 of the instructrovisj! ) I (cash basis onfv) I C .
    [Show full text]
  • Anul 1918. Desăvârşirea Unităţii Naţionale a Românilor Şi Formarea Statului Unitar Român 95
    Anul 1918. Desăvârşirea unităţii naţionale a românilor şi formarea statului unitar român 95 90 de ani de la Marea Unire ANUL 1918. DESĂVÂRŞIREA UNITĂŢII NAŢIONALE A ROMÂNILOR ŞI FORMAREA STATULUI UNITAR ROMÂN V. Vasilos Universitatea Tehnică a Moldovei "Pentru noi Unirea din 1918 e o necesitate istorică ajunsă recunoaştere şi e o suferinţă mângâiată. Şi, astfel, avem dreptul de a crede acest fapt definitiv şi etern". Nicolae Iorga INTRODUCERE la sută din producţia cerealelor avea caracter de marfă. Se practicau însă pe larg boierescul şi dijma. Anul 1918 a intrat în istoria naţională ca anul Tot profitul obţinut de la comercializarea pâinii şi desăvârşirii unităţii naţionale a românilor şi vinului basarabean se oprea în băncile din formarea statului unitar român. Evenimentele ce s- Petersburg. Într-o situaţie deplorabilă se afla au derulat acum 90 de ani în spaţiul locuit de industria locală, cultura, şcolile, bibliotecile. Limba români, care s-au soldat cu făurirea României Mari, română nu se numea altfel decât "dialect local". În au avut la bază premize atât de ordin intern cât şi 1906, circa 740.000 de copii nu frecventau şcoala. extern. Foarte mulţi copii din cele 1.444 de sate basarabene Marea Unire reprezintă rezultatul unui în genere nu erau şcolarizaţi. După nivelul îndelungat şi anevoios proces istoric, victoria alfabetizării, moldovenii, la ei acasă, se situau pe strălucită a mişcării de eliberare naţională a penultimul loc. Numărul ştiutorilor de carte printre românilor din Basarabia, Bucovina şi Transilvania. bărbaţii moldoveni era de numai 10,5 la sută, pe Mişcarea de eliberare naţională s-a intensificat la când nemţii colonişti aveau 63,5 la sută; polonezii – sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului 55,6; evreii – 49,6; bieloruşii – 43,3; ruşii – 39,9; al XX-lea.
    [Show full text]
  • Marea Unire Din 1918 Şi Consecinţele Ei Pentru Dezvoltarea Ştiinţei Şi Culturii În Basarabia Acad
    Marea Unire din 1918 şi consecinţele ei pentru dezvoltarea ştiinţei şi culturii în Basarabia Acad. Gheorghe Duca Preşedintele Academiei de Ştiinţe din Moldova În pofida tuturor vicisitudinilor inerente evenimentelor de importanţă primordială în viaţa unui popor şi în pofida modalităţilor de interpretare a acestor evenimente istorice, în problema succeselor obţinute de românii basarabeni în ştiinţă, economie, artă, inclusiv în viaţa politică şi socială, suntem în drept să afirmăm că aici au fost obţinute rezultate cu adevărat considerabile. Deşi la 1916, când România a intrat în Primul Război Mondial alături de Antanta (din care făceau parte Franţa, Marea Britanie şi Rusia), Unirea Basarabiei cu România nu avea cum să fie prevăzută în politica factorilor de decizie de la Bucureşti, totuşi Basarabia a fost cea dintâi provincie care s-a eliberat de sub dominaţie străină şi s-a unit, la 27 martie 1918, cu România. În urma Unirii din 1918, România a ajuns să fie un stat de mărime medie în Europa, ocupând locul 10 după suprafaţă şi locul 8 ca număr de locuitori. Ponderea Basarabiei constituia în cadrul statului naţional unitar român 15,1% în privinţa teritoriului (44.422 din 295.049 kilometri pătraţi) şi 15, 9% în ce priveşte populaţia (2.864.402 din 18.057.029 de locuitori). Dacă în România populaţia rurală era de 79,8%, iar ce urbană – 20,2 % , în Basarabia populaţia rurală constituia 12,9 % , iar ce urbană – 87,1 %. De altfel, este necesar să reţinem că şi la 1918, Chişinăul (114.896 de locuitori) era cel de-al doilea oraş ca mărime din România, după Bucureşti (639.040 de locuitori).
    [Show full text]
  • Vademecum Contemporary History Moldova
    VADEMECUM CONTEMPORARY HISTORY MOLDOVA A guide to archives, research institutions, libraries, associations, museums and sites of memory Edited by Klaus Bochmann and Marina Dumbrava CONTEMPORARY HISTORY MOLDOVA A guide to archives, research institutions, libraries, associations, museums and sites of memory Edited by Klaus Bochmann and Marina Dumbrava Leipzig 2009 Content Introductory remarks ...................................................................................................................................................................................................................... 5 Politics of history, memory culture and places of remembrance .......................................................... 7 1 Archives .................................................................................................................................................................................................................................. 13 1.1 State archives ............................................................................................................................................................................................... 13 1.2 Regional archives ................................................................................................................................................................................ 14 1.3 Archives of other institutions ................................................................................................................................... 17
    [Show full text]
  • „Sfatului Ţării” Şi a Situaţiei Din Basarabia (1918-1919), În Lumina Unui Document Contemporan
    VIZIUNEA DIPLOMAŢIEI BRITANICE ASUPRA „SFATULUI ŢĂRII” ŞI A SITUAŢIEI DIN BASARABIA (1918-1919), ÎN LUMINA UNUI DOCUMENT CONTEMPORAN Prof. univ. dr. Stoica LASCU, Universitatea „Ovidius” din Constanţa Abstract. In various documents, British diplomats recorded the circumstances of Russia in 1917-1918. In this context – as in the presentation of situation in Romania – they also presented the developments in Bessarabia, including the activity of ‘Sfatul Ţării’: „In January 1918 the SFATUL TSAREI declared Bessarabia an Independent Moldavian Republic; but the country was too small to defend itself and in March 1918 it voted an act for union with Roumania and invited the Romanian troops to occupy and defend the country”. In a report, the Chief of the British Military Mission in Bucharest showed that “The whole of Bessarabia is considered as part of Roumanian kingdom as having voluntarily entered it by the general wish of its people”. Basarabia – sacrificată în jocul de interese al Marilor Puteri. Rapturile ru- sești din trupul Moldovei se integrează în contextul așa-numitei „chestiuni orienta- le“, disputa dintre Marile Puteri – în principal Imperiul Habsburgic și Rusia – pentru acapararea a cât mai multe teritorii ale Imperiului Otoman, aflat, după eșecul asediu- lui Vienei (1683), în plin reflux de autoritate. La sfârșitul veacului al XVIII-lea, războaiele ruso-otomane – la care participă, uneori, și Imperiul Habsburgic – sunt marcate în final prin retrageri succesive ale turcilor, lăsând spații rapid ocupate de Rusia țaristă. Cu toate că Petru cel Mare recunoscuse granițele Moldovei lui Dimitrie Cantemir, la 1711 („între râul Nistru, Camenița, Bender, cu tot ținutul Bugeacului, Dunărea, granițele țării Muntenești și ale Transilvaniei și marginile Poloniei”), în 1792-1793, când Imperiul Rus ajunsese până la Nistru, ținta Sankt Petersburg-ului o constituia sud-estul Europei, respectiv strâmtorile Mării Negre.
    [Show full text]