ACADEMIA ROMANA INSTITUTUL DE ISTORIE N. IORGA" REVISTA ISTORICA fondator N.lora "fi ta" -Iirif;41-gi _ 1 1 O." F4151 3 sal VI I 44.1.4*.i: A III_ .10*14 rt i mumonfiroonnt swot _4044; "..... - --.."'7 Serienoun, 1993 9-10 , septembrie octombrie . EDITURA ACADEMIEI ROMANE www.dacoromanica.ro "41 ACADEMIA ROMANA INSTITUTUL DE ISTORIE N. IORGA" COLEGIUL DE REDACTIE $ERBAN PAPACOSTEA (redactor §ef ), PAUL CERNOVODEANU, VIRGIL CIOCILTAN, FLORINCONSTANTINIU, EUGEN DENIZE, GEORGETA PENELEA-FILITTI, NAGY PIENARU, APOSTOL STAN, ION STANCIU, ANATOL TARANU. REVISTA ISTORICA" apare de 6 ori pe an in numere duble. Pretul unui abonament este de1 200 lei pentru persoane fizice si 3 000 lei pentru persoane juridice. Cititorii din sträinAtate se pot abona adresindu-se la ORION SRL, Splaiul Independentei 220 A, Bucuresti, 6, P.O. Box 74 19 Bucuresti, Tx 11939CBTxR, Fax (40) 13122425. RE.DACTIA : ION STANCIU (redactor sef adjunct) NAGY PIENARU VENERA ACHIM Manuscrisele, artilesi.revistele pentru schimb precum si orice corespondentl se vor trimite pe adresa redactiei revistei REVISTA I STORICA" Adresa Redactiei B-dul Aviatorilor nr.1 V1247 Bucuresti, tel. 650.V2.41. www.dacoromanica.ro REVISTA ISTORICA SERIE I\ OITA Tom IV, Nr. 9 10 Se pt embrie Oetombrie 1993 SUMAR iNTREGITORII ROMANIEI ,, COORDONATE POLITICE $1 DIPLOMATICE ANASTASIE IORDACHE, ion I. C. Bratinnu la Conferinta pacii de laFaris din 19 19 I J 817 ARMAND GO$U, Re unoasterea internationall a unirii Basarabiei cu Romania. Ioan Pelivan la Conferinta de pace de la Paris (19 191920) 841 * TATIANA DUTU, Problema Basarabiei si relatitle romano-ucrainiene (19 18-1922) . 859 RADU-DAR VLAD, Nicolae Iorga si marile batalii din vara anului 19 17 865 BASARABIA . STUDII DOCUMENTARE MAME VARATEC, Politica Rusiei fata de germanii basarabeni in 19 14-19 15 .. 879 DUMITRU P. IONESCU, Construirea cador ferate in Basarabia 1 887 NICHITA AD ANILOAIE, Invatámantul in sudul Basarabiei intre anii 1857-1878. 893 IZVOARE EUGEN DENIZE Documente diplomatice spaniole referitoare la unirea Transilvaniei cu Romania 901 MIRELA $ERBAN, 0 sursa polona privind recensamantul populatiei din Bucovina din 19 10 90 9 MEMORII, CORESPONDENTA, 1NSEMNARI I. C. FILITTI: Jurnal (VIII(Georgeta Penelea-Filitti) 917 OPIMI FLORIN CONSTANTINIU, Vae victis:a reevaluare a pozitieilui P. P. Carpsi C. Stere (19 14 19 16) 927 ADRIAN GRECU, Pace sau razboi in relatiile románo-sovietice? 933 Re rista istorica", torn IV, nr. 910. p. 813 956, 1993 www.dacoromanica.ro 8 14 viATA STIINTIEICA Sesiunea stiintifica: 75 de ani de la unirea Basarabiei cu Romania", Chisinau, 8-9 aprilie 1993 (Armand Go,u); Sesiunca anual5. de comunicdri a Institutuluide istorie N. Iorga": 400 de ani de la inscAunarca lui Mihai Viteasul"(Venera Achim); Cca de-a XIX-a conferint5 a Cercului de studii pentru istoriarela- thlor culturale in Europa centra1à si de ilsärit, Bad Homburg, 26-29 aprilie 1993 (Dan Berindei); Simpoiionul international BrAilamosaic etnic" (Anca Popescu); CAPatorie de documentare in Republica Moldova (IolandaTighiliit); 0 calatorie de studii la Strigoniu (Eugen Gltick 93 7 NOTE * * Istoria invdtdmintului si a gindirii Pedagogice in Moldova. Coordonator siredactor responsabil T. 1'. Cibotaru,Edit. Lumina, Chisin5.u,1991,334 p.(Mirela- Luminita Murgescu); * ** Istoria Moldovei din cele nzai vechi timpuri pand in epoca niodernd (Aspecte din viata politicd, sociald si a culturii), Edit.Stiinta, Chisinãu,1992, 230 p.(Gheorghe Lazdr); NICOLAE CIACHIR, Din istoria Bucovinei (17751944), Edit. Didacticá si Pedagogick Bucuresti, 1993, 162p. (Armand Gosu); ANDREI El?ANI', Din vremuri coplesite de greuldli. Schite din istoria culturii medievale din Moldova, Edit. Universitas, Chisindu, 1991, 240p. (Florin Constantiniu); ONISIFOR GHIBIl, Pe baricadele vietii. In Basazabia revolutionard(1917-1918).Amintiri,cuvant inainteJulie Colesnic,editie ingrijitk prefatatil, tabele cronologice, note, bibliografie0i indice de nume de Octavian 0. Ghibu, Edit. Universitas, Chisin5u, 1992, 635 p. (Dan Bezindei); PAUL MIHAIL, Mdrturii de spiritualitate romdneascd din Basazatia, Chisin5u, 1993, 406 p. (Violeta Barbu); MARIN C. STANESCU, Basaratia, 1917-1918 (3): Acordul AverescuRacovski, in Revista de istorie militaril", 1993, 2(19), p. 16-19 (Armand Gosu) 943 REVISTA REVISTELOR DE ISTORIE Manuscriptum", anul XXIII (86-89), 1992, nr. 1-4 (Armand Gosu) 953 Revista de etnografiei folclor", tom 38,1993, nr. 1-2 (Venera Achim) . 954 www.dacoromanica.ro REVISTA ISTORICA NOUVELLE SERIE Tome lye,Nos 9-10 Septembre Oetobre 1993 SOMMAIRE LES FONDATEURS DE LA GRANDE ROUMANIE COORDONNEES POLITI QUES ET DIPLOMATI QUES ANASTASIE IORDACHE, Ion I. C. Braianu a la Conference de paix de Paris (1919) 81 7 ARMAND GOSU, La reconnaissance internationale de Minion de la Bessarabie avec la Roumanie. loan Pelivan h la Conference de Paix de Paris(19 19-1920) . 841 TATIANA DUTU, La question de la Bessarabie et les relations roumano-ukrainiennes (19 18 1922) 859 RADU-DAN VLAD, Nicolas Iorga et les grandes batailles menées en été 19 17 . 865 LA BESSARABIE ETUDES DOCUMENTAIRES VITALIE VARATEC, La politique de la Russie a regard des Allemands de Bessara- bie en 19 14-19 15 879 DUMITRU P. IONESCU, La construction des chemins de fer en Bessarabie . 887 NICHITA ADANILOAIE, L'enseignement dans le sud de la Bessarabie pendantl'in- tervalle 1857-1878 893 SOURCES EUGEN DENIZE, Documents diplomatiques espagnols concernant l'union de laTrail-. sylvanie wiec la Roumanie 901 MIRELA SERBAN, Une source polonaise concernant le recensement de la population en Bukovine en 19 10 909 MEMOIRES, CORRESPONDANCES, NOTES I. C. FILITTI: Journal (VIII) (Georgeta Penelea-Filitti ) 917 OPINIONS FLORIN CONSTANTINIU, Vae victis: une reevaluation de l'attitude de P. P.Carp et C. Stere (19 14 19 16) 927 ADRIAN GRECU, Paix ou guerre dans les relations roumano-sovietiques? . 933 Revis ta is torich. tom IV, nr. 9 10, p. 813956, 1993 www.dacoromanica.ro 816 LA VIE SCIENTIFI QUE La session scientifique: 75 ans depuis l'union de la Bessarabie avec la Roumanie", Chi§inlu, 8-9 avril 1993 (Armand Go,su); La session annuelle de communica- tions scientifiques de l'Institut d'Histoire N. Iorga": 400 ans depuis l'avè- ment de Michel le Brave" (Venera Achim); La XIX' Conference du cercled'étu- des pour l'histoire des relations culturelles en Europe centrale et orientale, Bad Homburg, 2629 avril1993 (Dan Berindei); Le symposiuminternational: BrAilamosaique ethnique" (Anca Popescu); Voyage d'études en République de Moldavie (Iolanda Tighiliu); Une voyage d'études aStrigoniu(Eugen Glikk ) 937 NOTES * * * Istoriainvdtdmintului si gindirii pedagogice in Moldova (Histoire de l'enseignement et de la pensée péclagogique en Moldavie), Coordonnateur et réclacteur respon- sable T. T. Cibotaru, Edit. Lumina, Chi§MAti, 1991, 334 p.(Mirela-Luminita Murgescu); ** * Istoria Moldovei din cele mai vechi timpuri pima in epoca niodernd (Aspecte din via(a politicd, sociald si a culturii ) (Hisioire de la Moldavie des origines jusqu' a l'époque moderne. Aspects de la vie politique, sociale et cul- turelle), Edit. $tiinta, Chisináu, 1992, 230 p. (Gheorglie Lazdr); NICOLAE CIA- CH1R, Din istoria Bucovinei (1775-1944) (Pages de l'histoire de Bukovine, 1773 1944), Edit. Didactiai Pedagogick Bucuresti,1993,162 p. (Armand Go,su); ANDREI E$ANU, Din vremuri coplesite de greutriti, Schite din istoria culturii medievale din Moldova (Des époques ecrasées par les malheurs.Esquisses d'histoire de la culture rnédiévale de la Moldavie), Edit. Universitas,Chisináu, 1991, 240 p. (Florin Constantiniu); ONISIFOR GHIBU, Pe baricadelevietii. In Basarabia revolutionard (1917-1918). Amintiri. (Sur les barricades de la vie. Dans la Bessarabie révolutionnaire,19 17 19 18. Souvenirs), Avant-propos par Iurie Colesnic,edition,preface, tablescronologiques,notes, bibliographie et indice de noms par Octavian 0. Ghibu, Edit. Universitas, ChiOn'au, 1992, 633 p. (Dan Berindei); PAUL MIHAIL, Mdrturii de spiritualitate romôneascci din Basa- rabia (Thmoignages de la spiritualité roumaine en Bessarabie). Chi§inAu, 1993, 406 p.(Violeta Barbu); MARIN C. STANESCU, Basarabia, 1917-1918 (3) : Acordul AverescuRacovski (La Bessarabie, 19 17 19 18 (3): L'accord Averescu Racovski), in Revista de istorie militara.",1993, 2(19),p. 16 19 (Armand Gosu) 9 43 REVUE DES REVUES D'HISTOIRE ,,Manuscriptum", XXIIIe mink (86-89), 1992, n°6 1-4 (Aiinand Gosu ) 953 Revista de etnografiei folclor" tom 38, 1993, 11" 1-2 (Venera Achim) 954 www.dacoromanica.ro INTREGITORII ROMANIEICOORDONATE POLITICE SI DIPLOMATICE ION I. C. BRATIANU LA CONFERINTA PACII DE LA PARIS DIN 1919 ANASTASIE IORDACHE Inainte de plecarea la Paris, Ion I. C. Brätianu trebuia sa clarifice situatia participarii României la Conferinta de pace, pentru care motiv in- tarzie. El era decis sä reziste oricaror presiunii ingerinte in drepturile legitime ale patriei sale, dej a intregita intre firestile-i hotare, prin vointa liber exprimata a Sfatului Tarii din Basarabia, la 27 martie/ 9 aprilie 1918 precum si a Aduna- rilor Nationale de la Cernauti si Alba Iulia din 15/28 noiembrie si 18 noiembrie/ 1 decembrie 1918, intregire insa nerecunoscuta ca atare in tratatele de pace. Consacrarea in dreptul international a unei stari de fapt care rezulta din vointa exprimata a romanilor din provinciile istorice intregite cu tara se va dovedi un proces indelungati anevoios. Interesele marilor p uteri prevaleaza asupra celor mici, relatiile dintre state nu evolueaza atat de democratic pe cat de democratice erau relatiile interne, dintre cetatenii diverselor state care parti- cipau la Conferinta. Mari puteri democratice se lasä influentate de masuri de dictati foga pe planul relatiilor internationale, nedreptatind micile state, fhra a mai vorbi de marea putere invinsä, Germania, de-a dreptul umilità, precum prea bine va constata Ion I. C. Bratianu. in tall el lasa un curs al evenimentelor abia inceput, un razboi de dus pana la victoria finalà, prin capitularea Ungariei infestata de comunism, care, la fel ca inspiratorul sau bolsevic de la Moscova, nu-si afla o ratiune de a exista decat in refacerea statuluimaghiar in frontierele sale din evul mediu, adica prin negarea violenta a dreptului la autodeterminare al popoarelor abia iesite de sub dominatia sa.