Extaz ªi Agonie În Ultimii 90 De Ani Din Viaţa Basarabiei
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
Ioan SENI EXTAZEXTAZ ªIªI AGONIEAGONIE ÎNÎN ULTIMIIULTIMII 9090 DEDE ANIANI DINDIN VIAÞAVIAÞA BASARABIEIBASARABIEI n urmã cu 91 de ani, evenimentul de la 27 martie republica lor, în contact cu soldaþii români din Ardeal, din aducea Basarabia acasã, la sînul Mamei România. Regat sau Bucovina, vor promova ideea naþionalã, ideea ÎCîte frãmîntãri n-au fost atunci, la sfîrºitul primului unitãþii românilor. Pe de altã parte, în Basarabia a sporit rãzboi mondial: se desfiinþaserã patru imperii (þarist, austro- numãrul de congrese, întruniri ale învãþãtorilor, preoþilor, ungar, otoman ºi german); zeci de popoare deveniserã libere, sãtenilor, ostaºilor, care, în totalitatea lor, militau pentru scãpînd de lanþurile fostelor imperii; circulau libere cele 14 autonomie, pentru limba românã, pentru un Sfat al Þãrii care principii ale preºedintelui american W. Wilson, de care sã ia decizii democratice puteau beneficia popoarele cu libertatea proaspãt cîºtigatã; se În aprilie 1917 s-a constituit Partidul Naþional pregãtea Conferinþa de Pace, atît de importantã pentru Moldovenesc, avînd preºedinte pe Vasile Stroescu, avîndu-i europeni etc., etc. Dintre toate, parcã cel mai important lucru aproape pe Pan Halippa, Onisifor Ghibu, Paul Gore, era dreptul popoarelor la autodeterminare, dreptul acestora de Vladimir Herþa, George Tofan… În zilele de 23-27 oct. 1917 a-ºi hotãrî singure soarta. are loc la Chiºinãu Congresul ostãºesc, cu vreo 500 de dele- Pe acest fond se miºcau cehii ºi slovacii, care vor crea un gaþi, ostaºi români din fosta armatã rusã, care au hotãrît: stat federativ – Cehoslovacia; sîrbii, croaþii, slovenii, Autonomia Basarabiei, în cadrul Republicii Federative bosniecii etc., care vor crea Iugoslavia; basarabenii, bucovi- Democratice Ruseºti (!); Constituirea Sfatului Þãrii , care sã nenii ºi ardelenii, care vor reveni la Þara Mamã ºi vor crea rãspundã de suveranitatea þãrii; Alegerea unui birou , care sã statul naþional unitar român; polonezii, georgienii, pînã ºi organizeze acþiunile democratice viitoare, sã convoace ungurii ºi austriecii se vedeau, bucuroºi sau nu, în graniþe adunarea legislativã, Sfatul Þãrii… fireºti, naturale. La nivelul Basarabiei, în sate ºi oraºe se aleg comitete În Basarabia, situaþia nu era deloc simplã: peste 100 de care au trimis la Congres deputaþi aleºi: Oraºele – 44 de dep- ani fusese provincie ruseascã (din 1812), în care limba rusã a utaþi; Satele – 36 de deputaþi; iar corporaþiile, preoþimea, fost impusã cu multã obstinaþie, înlocuind, în cele din urmã, dãscãlimea – 58 de deputaþi. Dintre aceºtia 70% erau limba românã din toate ºcolile, fãrã sã o poatã scoate, însã, moldoveni, iar 30% – ruºi, evrei, bulgari, nemþi. Congresul se din familia ºi biserica româneascã. Alte ºicane cu urmãri întruneºte la 21 nov. la Chiºinãu, avînd ca preºedinte pe conf. nedorite în Basarabia au fost colonizãrile. Astfel, în univ. Ion Inculeþ, fiindu-i alãturi: Ion Pelivan, Pan Halippa, Basarabia erau aduºi evrei, cazaci, ruºi, nemþi, bulgari, Pan Erhan, ªt. Ciobanu, Ion Buzdugan, Gh. Pîntea, Vasile gãgãuzi, greci, armeni, þigani, poloni, amestecaþi intenþionat Bîrcã, A. Crihan etc. ºi hotãrãºte crearea Sfatului Þãrii (150 cu românii moldoveni, ajungîndu-se în final la un paradox: de deputaþi), care, la 2 dec. 1917, proclamã Republica creºtea populaþia Basarabiei, dar scãdea populaþia basarabe- Democraticã Federativã Moldoveneascã, cu Ion Inculeþ – nilor! Pe de altã parte, basarabenii erau colonizaþi tot mai spre preºedinte; Puterea executivã o avea Consiliul Directorilor , est, acolo unde, în loc de raiul fãgãduit, gãseau nevoi, boli ºi cu Petre Erhan ca ºef. În acest timp, bandele ruseºti provocau moarte. crime ºi jafuri împotriva civililor basarabeni. Românismul s-a menþinut cu îndîrjire în jurul mãnãstir- O delegaþie a Consiliului Directorilor ajunge la Iaºi, ilor Chipriana, Hîncu, Jabca, Dobruºa, Frumoasa, Rãciula, cerînd ajutor împotriva acestor bande. Antanta orienta spre Vãrzãreºti, Soroceni, Condriþa ºi-n familiile ce aveau sper- Chiºinãu o divizie sîrbeascã ºi alta cehã, care însã refuzã, însã anþã în Dumnezeu. Pentru aceastã atitudine, Biserica acceptã voluntarii ardeleni ºi bucovineni, care au avut lupte Basarabiei va avea martirii ei. Rezistenþa s-a fãcut ºi prin grele cu bandele ruseºti aflate în gara din Chiºinãu. presã , prin ºcoalã , chiar dacã ºcolile au fost rusificate forþat. Sfatul Þãrii ºi Consiliul Directorilor au avut mult de O forþã deosebitã aveau societãþile literare ºi revistele din suferit, fiind la un pas de desfiinþare, iar puterea era cît pe ce jurul lor: „Curierul românesc”, „Albina româneascã”, sã ajungã în mîna bolºevicilor Kotowski, Kaabak, Perper, „Basarabia”, „Viaþa Basarabiei”, „Moldovanul”, Levinson. „Luminãtorul”, „Cuvîntul Moldovenesc”, „Glasul O nouã delegaþie a basarabenilor disperaþi ajunge la Iaºi Basarabiei”. Renaºte curentul naþional prin: Alexandru dupã ajutor. Rãspunde, în sfîrºit, g-lul Broºteanu, care intrã Donici, Alecu Russo, Zamfir Arbore, Ion Pelivan, Pavel cu armata ºi multe steaguri tricolore în Chiºinãu, spre marea Dicescu, N. Gavriliþã, Pantelimon Halippa, Ion ºi Teodor bucurie a populaþiei civile disperate. Inamicul se retrage la Inculeþ, Alexie Mateevici. Se manifesta cu eficienþã Tighina, apoi peste Nistru, iar Sfatul Þãrii revine ºi se Societatea pentru Culturã ºi Artã, un fel de Astra ardeleanã. întruneºte la 24 ian. 1918, proclamînd în unanimitate inde- Vreo 300.000 de basarabeni care luptaserã pe front, pendenþa Republicii Moldoveneºti. Dar noua republicã inde- fãcînd parte din armata rusã, sãtui de propaganda rusã pentru pendentã n-avea nicio ºansã de una singurã ºi toatã populaþia !4 Revista românã nr. 2 (56)/ 2009 vedea salvarea ei în Unirea cu România. români), ruºii rãpesc României Basarabia, Bucovina, Þinutul La 27 martie 1918, Sfatul Þãrii hotãrãºte Unirea Herþei ºi Insula ªerpilor, teritorii din care-ºi asigurau pîinea, Basarabiei cu Regatul României. Hotãrîrea s-a luat în sala vinul ºi lemnul. Începea teroarea împotriva unioniºtilor… festivã a Liceului III din Chiºinãu, cu urmãtorul rezultat al Mulþi vor sfîrºi în groapa comunã… votului: 86 „pentru Unire”, 3 „contra” ºi 36 abþineri, 13 Comuniºtii ruºi, în cîrdãºie cu cei români de la Chiºinãu absenþi. Rezoluþia de unire specifica: „ În numele poporului sau de la Bucureºti (vezi cauza scoaterii PCR înafara legii în Basarabiei, Sfatul Þãrii declarã: Republica Democraticã anul 1924: pentru cã militau, la îndemnul Cominformului de Moldoveneascã (Basarabia), în hotarele sale dintre Prut, la Moscova, pentru dezmembrarea statului naþional unitar Nistru, Dunãre ºi Marea Neagrã ºi vechile graniþe cu român creat în anul 1918!), menþin dezbinarea prin tot felul Austria, ruptã de Rusia acum o sutã ºi mai bine de ani din de miºcãri abile, derutante, paradoxale, agravate prin con- trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric ºi a drep- secinþele pactului Ribbentrop-Molotov: de la un singur imn tului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure sã- s-a ajuns la douã; abateri de la alfabetul latin; iar astãzi, în ºi hotãrascã soarta lor de azi înainte pentru totdeauna se locul unui singur Dicþionar românesc, avem douã, ºi unul uneºte cu mama sa România”. moldovenesc. Mare-i grãdina lui Dumnezeu! Deputaþii ºi publicul se îmbrãþiºau, se sãrutau. Ochii La mãsurile antiromâneºti, aplicate în Basarabia de cãtre tuturor erau plini de lacrimi de bucurie. Toate clopotele din comuniºtii ºcoliþi la Moscova, poporul român a rãspuns cu Chiºinãu vesteau marea bucurie. Tunurile bubuiau, salutînd „Podul de flori”, care, la cãderea comunismul (1989), ar fi marele act. Avioanele spintecau vãzduhul purtînd pe aripile putut consolida unitatea de neam a românilor, anulînd aber- lor clipele curate ºi sfinte ale marii sãrbãtori. Liderii Unirii ºi aþiile Pactului Ribbentrop-Molotov. Germanii au reuºit-o în poporul se îndreptau spre marea Catedralã spre a aduce 1990 cu Helmut Kohl la cîrmã, pe cînd românii, cu d-nii mulþumiri lui Dumnezeu pentru clipele de fericire. Iliescu la Bucureºti ºi Snegur la Chiºinãu, ambii fiind comu- Bucureºtiul primeºte cu multã cãldurã hotãrîrea basarabe- niºti ºcoliþi la Moscova, n-au reuºit. Ulterior, nici Lucinski ºi nilor: Primul ministru – Al. Marghiloman declara: „În Constantinescu, ºi nici Voronin sau Bãsescu n-au fãcut mai numele poporului român ºi în numele regelui României cu nimic. Mai mult, Podul de flori devine un Pod de ghimpi, cu mîndrie iau act de Declaraþia Domniilor-Voastre pentru expulzãri reciproce, cu obstrucþii ºi întoarceri de la graniþã, UNIRE ºi declar cã Basarabia este de acum unitã pe vecie cu cu avize, chemãri ºi paºapoarte, cu alte ºicane de prost gust: România una ºi nedespãrþitã…” , iar regele þãrii, Ferdinand I ambasadori români – persoane non grata ; moldoveni bãtuþi, Întregitorul, specifica: „Cu adîncã emoþie ºi cu inima plinã chinuiþi ºi uciºi pentru îndrãzneala de a dori sã fie liberi, de a de bucurie am primit ºtirea despre importantul act ce s-a dori sã scape de comuniºti, ºi totuºi, poporul român gãseºte sãvîrºit la Chiºinãu. Sentimentul naþional ce se deºteptase soluþii comune – tabere anuale de copii „Acasã la noi”, cînd aºa de puternic în timpurile din urmã în inimile moldovenilor sute de elevi din Basarabia sînt gãzduiþi în România, în zone de dincolo de Prut, a primit prin votul înãlþãtor al Sfatului astriste, inclusiv în zona Astrei nãsãudene; donaþii de cãrþi Þãrii, o solemnã afirmare. Un vis frumos s-a înfãptuit… În pentru bibliotecile de peste Prut; schimburi de delegaþii între aceste momente solemne ºi înãlþãtoare pentru patrie, de aici