Însemnări Pe Blog (2011)
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
Laszlo Alexandru ÎNSEMN ĂRI PE BLOG (2011) LASZLO Alexandru s-a n ăscut în Cluj, la 04.05.1966. Absolvent al Facult ăţ ii de Filologie a Universit ăţ ii “Babe ş-Bolyai” Cluj (1989), cu specializarea limba şi literatura român ă – limba şi literatura italian ă. Profesor de italian ă la Colegiul Na ţional “George Bari ţiu” din Cluj (din 1992). Doctor în Filologie al Universit ăţ ii “Babe ş-Bolyai” (1999). Director al Funda ţiei Culturale “Amici” Cluj (din 1996). Director al revistei româno-italiene Amici (1996-1997). Director al revistei culturale poliglote E-Leonardo (din 2003). A publicat articole, studii literare, eseuri, polemici şi traduceri în reviste culturale din România (Bucure şti, Cluj, Oradea, Ia şi, Sibiu, Tîrgu Mure ş, Tîrgu Jiu, Br ăila), din Statele Unite (New York şi California), din Israel (Tel Aviv), din Germania (Dietzenbach), din Italia (Roma). Cărţi: A. Literatura român ă: 1. Între Icar şi Anteu , polemici, Cluj, Ed. Dacia, 1996. 2. Orient Expres , polemici, Cluj, Ed. Dacia, 1999. 3. Grîul şi neghina , polemici şi alte eseuri, Chi şin ău, Ed. Ştiin ţa, 2002. 4. Criticul literar Nicolae Manolescu , studiu academic, Cluj, Ed. Dacia, 2003 (edi ţia a doua, rev ăzut ă şi ad ăugit ă, 2009). 5. Vorbind (cu Gheorghe Grigurcu şi Ovidiu Pecican), Cluj, Ed. Limes, 2004. 6. Toate pînzele sus! , polemici, Cluj, Ed. Grinta, 2005. 7. Viceversa! , polemici pro şi contra lui Paul Goma, Timi şoara, Ed. Bastion, 2009. 8. Muzeul figurilor de cear ă, polemici, Pite şti, Ed. Paralela 45, 2009. 9. Via ţa de zi cu zi. Însemn ări pe blog (2010) , Bucure şti, Herg Benet Publishers, 2011. B. Limba-literatura italian ă: 1. Dic ţionar italian- român , Cluj, Ed. Dacia, 1999. 2. Dic ţionar practic italian-român şi român-italian , Cluj, Ed. Dacia, 2003. 3. Dic ţionar italian-român, român-italian , Chi şin ău, Ed. Ştiin ţa, 2006. 4. Memorator de limba italian ă (Gramatic ă practic ă), Cluj, Ed. Eikon, 2007. 5. Prin p ădurea întunecat ă. Dialoguri despre Dante (cu Ovidiu Pecican), Bucure şti, Ed. Vinea, 2011. Traduceri : A. Din francez ă în român ă: 1. Romain Gary, Ai toat ă via ţa înainte , roman, cu prefa ţa şi notele traduc ătorului, Bucure şti, Ed. Univers, 1993; ed. a II-a: 2006. 2. Raymond Queneau, Zazie în metrou , roman, cu prefa ţa lui Luca Pi ţu şi pseudopostfa ţa traduc ătorului, Pite şti, Ed. Paralela 45, 2001; ed. a II-a: 2004 ; ed. a III-a: 2008. 3. Raymond Queneau, Sîntem mereu prea buni cu femeile , roman, cu prefa ţa traduc ătorului, Pite şti, Ed. Paralela 45, 2005. 4. Catherine Siguret, Femei celebre pe divan , Bucure şti, Ed. Curtea Veche, 2009. B. Din român ă în italian ă (în colaborare): Omaggio a Dinu Adamesteanu , studii istorice sub auspiciile Academiei Române, Cluj, Ed. Clusium, 1996. C. Din italian ă în român ă: 1. Luigi Accattoli, Karol Wojtyla – omul sfîr şitului de mileniu , Cluj, Casa de Editur ă Via ţa Cre ştin ă, 1999. 2. Renzo Allegri, Padre Pio – omul speran ţei , Cluj, Casa de Editur ă Unitas, 2001; ed. a II-a: 2002. 3. Umberto Eco, A spune cam acela şi lucru. Experien ţe de traducere , Ia şi, Ed. Polirom, 2008. 4. Giovanni Papini, Dante viu , Bistri ţa, Ed. Pergamon, 2009. 5. Patrizio Trequattrini, Furio , Cluj, Ed. Eikon, 2010. 6. Patrizio Trequattrini, Şantajul , Bucure şti, Herg Benet Publishers, 2011. Edi ţii : 1. Coranul , Cluj, Ed. ETA, 1991. 2. Paul Goma, Scrisori întredeschise , Oradea, Ed. Familia, 1995. 3. Teodor Bo şca, Poezia preromantic ă în Anglia, Fran ţa, Germania, Italia şi Spania , antologie poliglot ă, Cluj, Ed. Tribuna, 2007. Prefe ţe sau postfe ţe: 1. Paul Goma, Jurnal , Bucure şti, Ed. Nemira, 1997. 2. Giovanni Boccaccio, Decameronul , traducere şi note de Eta Boeriu, Pite şti, Ed. Paralela 45, 2000. 3. Egidio Corea, Dic ţionar gramatical italian-român şi Dic ţionar gramatical român-italian , Bucure şti, Ed. All Educational, 2000. 4. George Co şbuc, Comentarii la “Divina Comedie” , Cluj, Ed. Eikon, 2007. Alte detalii la: www.laszloal.tk 2 5 ianuarie 2011 Protest extrem Dup ă patru ani de dezbateri, a fost în fine promulgat ă Legea Înv ăţă mîntului. Îns ă rectorul Universit ăţ ii “Babe ş-Bolyai” acuz ă vehement c ă noua legisla ţie în domeniu “are prevederi care par decupate din programul de guvernare al nazi ştilor”. Dac ă a şa stau lucrurile cu adev ărat, profesorului Andrei Marga nu-i mai r ămîne, ca gest extrem de protest, decît s ă se arunce în cap de pe acoperi şul universit ăţ ii sale multiculturale. 8 ianuarie 2011 Comentezi? Citesc în nr. 200 al revistei Tribuna analiza pe care Ion Pop i-o dedic ă unui volum de versuri publicat de Dinu Fl ămând: “Regimul evanescen ţei senza ţiei asociat reflexivit ăţ ii ce filtreaz ă foarte exigent ecourile concretelor, reverbera ţiile materiei, devine parc ă mai autoritar, asigurînd permanentizarea acelei tensiuni supravegheate din rela ţia subiect-exterior, men ţinut ă – tensiunea – într-o stare de nerezolvare, c ăci termenii ei evit ă coagul ările ferme, orice promisiune de cristalizare fiind pus ă sub semnul întreb ării în chiar momentul cînd p ărea realizabil ă”. Mde, a şa o fi. 9 ianuarie 2011 Virtu ţile ipocriziei (1) A stîrnit discu ţii, în aceste zile, iniţiativa unui editor american de a-l retip ări pe Mark Twain prin eliminarea unor termeni jignitori, pe care romancierul i-a folosit cu un secol şi ceva în urm ă. De pild ă cuvîntul “nigger” (cioroi), care apare de peste 200 de ori în Aventurile lui Huckleberry Finn , va fi înlocuit prin sinonime care s ă nu lezeze sensibilitatea cititorilor contemporani. Îndat ă ce se aduce vorba despre cenzur ă, intelectualii români devin – pe bun ă dreptate – extrem de irita ţi şi suspicio şi. Libertatea cuvîntului constituie, pe meleagurile noastre, o valoare aproape concret ă, pip ăibil ă, care a fost ob ţinut ă cu mari sacrificii. Dup ă experien ţa traumatizant ă a comunismului, care a pornit cu instaurarea monopolului asupra comunic ării publice şi a sfîr şit-o într-o baie de sînge, pe un munte de abera ţie, 3 călu şul în gur ă nu mai e acceptat cu zîmbetul pe buze. Din acest punct de vedere, în ţeleg prea bine reac ţia sarcastic ă a lui Nicolae Manolescu, la aflarea ve ştii de peste ocean: “Editorul care vrea s ă fac ă astfel de înlocuiri este un cretin sinistru. E ca şi cum a ş pune în gura lui Ştefan cel Mare cuvinte care au intrat în limba român ă în secolul XX şi l-aş face s ă vorbeasc ă despre drepturile omului, referindu-se la boierii pe care-i t ăia! Sau vorbim despre blogul lui Ştefan cel Mare!”. 10 ianuarie 2011 Virtu ţile ipocriziei (2) E interesant de observat c ă se poate veni, spre acela şi fapt, din direc ţii opuse. Comuni ştii au aplicat o sever ă cenzur ă în pres ă (dar şi în c ărţile tip ărite, inclusiv în edi ţiile de clasici, care au fost expurgate de zonele incomode), pentru a-şi consolida controlul asupra cet ăţ enilor. Au fost eliminate, a şadar, pasaje referitoare la diverse aspecte istorice (rela ţiile delicate cu statele vecine, politica intern ă de asimilare sau de exterminare a minorit ăţ ilor), la via ţa religioas ă, la ruina economic ă intern ă sau la bun ăstarea str ăinilor, la scenele erotice explozive etc. Idealul cenzurii comuniste – ca şi al oric ărui tip de cenzur ă totalitar ă – ţintea c ătre men ţinerea popula ţiei într-o relativ ă ignoran ţă , prin care era perpetuat ă obedien ţa fa ţă de abuzuri. O situa ţie divers ă apare în Occident, sub presiunea curentului de “corectitudine politic ă”. O nou ă deschidere li se ofer ă comunit ăţ ilor pîn ă acum neglijate: femeile, persoanele de culoare, minorit ăţ ile sexuale, minorit ăţ ile etnice, grup ările ecologiste, persoanele cu dizabilit ăţ i medicale etc. Sînt afirmate, în mod tot mai insistent, drepturile sociale, profesionale şi existen ţiale ale grupurilor dezavantajate. Literatura lor devine interesant ă, mentalitatea lor î şi caut ă drumul spre expresie. Asist ăm, în realitate, la o schimbare de paradigm ă. Ceea ce a pornit ca un gest de toleran ţă , ca o recunoa ştere condescendent ă a unui alt mod de via ţă , atenteaz ă chiar la rădăcinile tipului predominant de gîndire. În toate sectoarele de activitate, evaluarea se făcea pe baze meritocratice, prin construirea de topuri şi ierarhii, prin dispunerea pe vertical ă a elementelor componente. Or iat ă c ă political correctness procedeaz ă nu la elimin ările în func ţie de discrimin ări valorice, ci la includeri şi înglob ări, prin extinderea 4 pe orizontal ă a comunit ăţ ii, în form ă de re ţea, şi concederea egalit ăţ ii de şanse. Internetul reprezint ă expresia sa cea mai limpede. 11 ianuarie 2011 Virtu ţile ipocriziei (3) Se produce inevitabil o tensiune între gîndirea clasic ă, obişnuit ă s ă discearn ă prin valorificare, şi respectiv gîndirea “politic corect ă”, care preseaz ă c ătre îmbr ăţ işare şi înglobare, prin toleran ţa sans rivages . Odat ă cu noul tip de abordare, conflictele ce trebuie controlate apar nu în lupta ascensional ă, ci între elementele din cadrul sistemului, pentru a nu i se limita extensia. În situa ţia concret ă a edit ării lui Mark Twain, repetarea ostentativ ă a termenului infamant (“nigger”) creeaz ă disconfort în rîndul unei anumite categorii sociale. Editorul a încercat s ă protejeze cititorii de “insultele rasiale a c ăror otrav ă nu pare s ă sl ăbeasc ă”.